Ziua de 6 august 1929 a fost o zineagră a Lupeniului şi a Văii Jiului. Atunci 22 de ortaci au fostucişi de către instrumentele derepresiune ale guvernului pentrucă minerii cereauo viaţă mai bună.Istoria ar trebuisă ne înveţe să nu repetăm greşeliletrecutului.Acum după 83 de ani observăm căistoria se repetă. Prea multe simili-tudini se regăsesc în viaţa mineru-lui de astăzi cu cea a minerului din1929.Ţara este în criză economică, Valea Jiului este în criză econo -mică, mineritul este în criză eco-nomică. Ce fac guvernanţii şi clasapolitică? NIMIC.Oare care este speranţa de un viitor a celor care lucrează în

adâncuri? Clasa politică ce-i reprezintă şi guvernulnu a reuşit până acum săcreeze măcar speranţa

acestor oameni.Mineritul în Valea Jiului se stingecu toate că are zăcământul cel mai

bogat de cărbune superior din ţară.Mi-aţi spus când am stat de vorbăcu voi, şi în subteran şi lasuprafaţa Văii Jiului, că vă doriţide la Dumnezeu sănătate şi de la autorităţi linişte. Am spus tuturoradmirativ despre omenia şi demni-tatea oamenilor din Valea Jiului.În condiţiile actuale ale crizei economice, relansarea minerituluiîn Valea Jiului ar putea fi şi relansarea economică a ţării şi ajudeţului.Ziua Minerului are o încărcătură

specială pentru fiecare dintrecetăţenii Văii Jiului. Este ziua cândar trebui să conştientizăm, maimult ca oricând, eroismul celorpentru care munca în adâncurilepământului a devenit destin şitradiţie. Cu acest prilej, se cuvine

să omagiemminerul de ieri,de astăzi şi, maiales, pe cel demâine, asigurându-neastfel de conti-

nuitatea unei tradiţii unice, mineritul.Pe Dan Diaconescu şi colegii meiputeţi conta.

Aşa să ne ajute Dumnezeu şiNOROC BUN!

Lupeni,

6 august 2012

Dan DIACONESCU, Partidul Poporului

Dan Diaconescu

CMYK

LUNI6 august 2012

Anul VNr. 101112+4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 06:14Apus: 20:51

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,6481 lei1$ = 3,7972 lei1₤ = 5,9102 lei

ZiarulVãii Jiului

Tel. 0254.564 914

(din Timişoara)

În această zi, când îi sărbătorimpe toţi cei care poartă cu mândrie titlul de miner,

pentru munca grea şi sacrificiile lor doresc să le transmitcele mai bune gânduri şi întreaga preţuire.

Fie ca Sfânta Varvara - ocrotitoarea tuturor minerilor să vegheze asupra voastră,

să vă aducă mereu sănătoşi acasă la copiii şi familiile voastre şi să vă lumineze viaţa!La Mulţi Ani şi Noroc bun!

Deputat, Monica IACOB-RIDZI

Sărbătorirea Zilei Minerului îmi prilejuieşte onoarea

de a transmite tuturor minerilor Văii Jiului, precum şi familiilor lor, celemai alese urări de sănătate şi fericire, iar Sărbătoarea „Schimbării la Faţă”

să le asigure liniştea de care au nevoie.

NOROC BUN!

Mircea Ioan MOLOŢ,Preşedintele Consiliului Judeţean

Hunedoara

Scandalos! Poliţişti, oameni de afaceri şinu numai ne-au reprezentat la Moscovasub culorile evaziunii fiscale

Liberalul Alin Simota, cercetat de-a lungul timpului (şi chiar în prezent)pentru acte de violenţă, evaziune fiscală, file cec fără acoperire şi alte cele, a asigurat echipamentulnecesar deplasării unei delegaţii de poliţişti, oameni de afaceri şi angajaţi ai unor instituţii publice dinPetroşani, Vulcan şi Lupeni la WISPA MOSCOW 2012, o competiţie de fotbal în sală la care au luat partepurtători de uniformă din întreaga lume. O delegaţie în care poliţist, politician şi învinuit (inculpat) austat, ori chiar au transpirat, şort lângă şort pentru bunul renume al României în lume. Chiar dacă treabaasta nu-i ilegală, ne punem întrebarea câtă fermitate mai pot avea oamenii legii împotriva lui Simota dacăla muncă se fac că îl cercetează, iar în excursie îl promovează cu mare satisfacţie. Şi asta nu e tot.

PAGINA

3

Poliţiştii şi politicienii au alergat sub culorile Atomis, iar comandantulBrăgaru a ciocnit pentru buna colaborare a organelor din întreaga lume

STIMAŢI MINERI, DRAGICETĂŢENI AI VĂII JIULUI

De ZIUA MINERULUI,aducem recunoştinţa noastră celor ce şi-au

dedicat existenţa exploatării cărbunelui,iar tuturor angajaţilor

Companiei Naţionale aHuilei şi familiilor lor le

dorim multă sănătate, fericire şi împliniri.

NOROC BUN

şi

LA MULŢI ANI!

Director general al CNH-SA Petroşani,

ing. Nicolae DRĂGOI

Ziua Minerului, această sărbătoare de suflet a Văii Jiului, neoferă ocazia să-i cinstim pe cei care trudesc în subteran pentru a

smulge pământului bogăţii de lumină şi căldură.În ciuda condiţiilor grele şi periculoase în care îşi desfăşoară

activitatea, aceşti oameni temerari muncesc cu grijă şi înfruntăcu demnitate necazurile.

De ziua lor, se cuvine să le adresăm tuturor minerilor şi famili-ilor acestora întreaga noastră preţuire şi cele mai sincere urări

de sănătate şi fericire.NOROC BUN!

Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiului Petroşani

Competiţia de fotbal,una tradiţională, desfăşurată în fiecare an în preajma Zilei

Minerului, a fost organizată de Departamentul Liber al

Sindicatului Muntele al EM Paroşeni. Şase echipe de fot-

bal s-au întrecut pentru obţinerea valorosului trofeu, dar

numai trei dintre ele au fost premiate cu cupe, iar

componenţii ei au primit medalii.

Lupta pentru loculal treilea, în cadrului finalei mici, s-a dat între sectorul II

şi sectorul IV aeraj. Au câştigat cei de la sectorul II cu

scorul de 3-0. Însă cel mai disputat a fost, fireşte, meciul

în urma căruia, învingându-i cu scorul de 11-3 pe ortacii

de la sectorul III, băieţii de la sectorul I au intrat în pos-

esia cupei mari, iar echipa lor a primit titlul de cam-

pioană.

Premierea a fost făcută de către domnii Claudiu Untaru şi Ion Şerbă-

nescu, din conducerea sindicatului, asistaţi de liderii

de sindicat de sectoare. Golgeterul ediţiei din acest

an a fost declarat Marian Burcin, iar cel mai bun

portar s-a dovedit c-a fost Constantin Iacob.

Gheorghe OLTEANU

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 2012

www.zvj.ro

După ce, la ediţia de anul trecut a campionatului, a ocupat ultimul loc de pepodiumul de premiere, echipa de fotbal a sectorului I de la EM Paroşeni arevenit în vârf. Începând de ieri, este din nou campioana exploatării.

Echipa sectorul I, campioana la fotbal a EM Paroşeni

Totul s-a întâmplat sâmbătă dimineaţa.

Nicolae, un bărbat de 66 de ani, urca la

Straja, pe jos. Oprise să-şi tragă sufletul. La

un moment dat a fost lovit şi călcat de un

taur. Se ştie că pe-aici sunt tauri şi turme de

vaci lăsate libere, nesupravegheate, pe

lângă drum, la păscut.

Confirmăm şi noi, inclusiv prin fotografii,

faptul că de fiecare dată când am urcat în

Straja anul acesta am dat de vaci şi tauri pe

drum, mereu ne-

supravegheaţi. După

ce a fost lovit de ani-

mal, Nicolae a re-

fuzat să meargă la

spital. Însă, după

câteva ore, loviturile şi-au spus cuvântul.

Omul a început să ameţească, să verse şi să

aibă o stare de rău. La ora 18:58, Poliţia

municipiului Lupeni a fost sesizată despre

faptul că în zona popasu-

lui 7, pe drumul către

staţiunea Straja, se află

vulcăneanul care a fost

lovit de taur. În jurul

orei 18:30, acestuia i se

făcuse rău, motiv pentru

care a solicitat ambulanţa.

Care, ajunsă la faţa locu-

lui, a constatat decesul.

Cadavrul a fost depus la morga Spitalului

Municipal Lupeni în vederea efectuării

necropsiei şi a stabilirii cauzelor decesului.

Alina PIPAN

Numărul angajaţilor Primăriei oraşuluiAninoasa a scăzut cu 18. Mai precisposturile acestora au fost eliminate dinorganigramă. Cele mai multe, de ad-ministrator şi portar. ”Erau mai mulţiadministratori şi portari decât arenevoie oraşul acesta. Nici nu avem ceadministra, dar avem administratori.În schimb, nu avem ocupate posturi im-portante, precum cel de topograf. Amrenunţat la posturile care încărcau inutil organigrama, în schimb vreau săangajez câţiva profesionişti, în posturicheie, oameni de care primăria se poatefolosi cu adevărat”, spune primarulNicolae Dunca. De exemplu, Aninoasaavea o creşă. Singura din Valea Jiului,dar neautorizată, deci una carefuncţiona la limita legii. Era finanţatădoar de primărie şi avea 5 angajaţi.Deşi avea 5 angajaţi, la creşă erau în-grijiţi 4 copilaşi. Evident, funcţionareacreşei însemna o cheltuială nejustifi-cată pentru primărie, deci creşa a fostdesfiinţată. Aşa s-a întâmplat şi cu altecâteva servicii care aveau ca angajaţidoar administratori şi paznici. O gră-diniţă modernă şi - foarte important -autorizată, un alt plan al primaruluiDunca pentru perioada imediat urmă-toare, va prelua din mers rolul creşeiinsalubre, o gaură neagră a bugetuluilocal.Pe posturile unice, şi nu numai, de-venite vacante, primarul Dunca vrea săangajeze oameni care să muncească, nudoar să administreze şi să păzească.

Alina PIPAN

Un vulcănean a murit după ce a fost lovit de taur

Primarul Dunca afăcut restructurări. Absolut necesare,spune el

Poliţiştii din Valea Jiului nu s-au sfiit să reprezinte

România la WISPA MOSCOW 2012 în tricouri cu sigla

Atomis, reprezentanţii acestei societăţi (Alin Simota, dar

şi doi interpuşi ai acestuia) fiind în prezent cercetaţi pen-

tru evaziune fiscală după ce Judecătoria Petroşani a dis-

pus reluarea cercetărilor. Chiar dacă acelaşi Simota a mai

fost cercetat pentru file cec fără acoperire şi este bănuit că

a comandat acte de violenţă împotriva unui ales local,

poliţiştii nu s-au sfiit să-i poarte numele, fie el şi întors,

reprezentând România “cu mândrie” în tricourile galbene

cu mâneci negre.

Aşa cum rezultă şi din fotografii, din delegaţie a făcut

parte chiar şi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, care nu s-a

sfiit să poarte tricourile evazionistului Simota, un individ

vestit pentru cuantumul şi mărimea ţepelor date (a se

vedea zecile de dosare, încheiate sau aflate pe rol, la

Tribunalul Hunedoara şi Judecătoria Petroşani, ca urmare

a ţepelor date de politicianul liberal).

Inutil să adăugăm, credem, faptul că mândria poliţiştilor

din Valea Jiului de a purta tricourile lui Simota este cu

atât mai stupidă dacă ne gândim la faptul că, potrivit celei

mai recente situaţii centralizate, Atomis şi Simar datorează

bugetului de stat peste 60 de miliarde de lei vechi, mai

mulţi poliţişti şi procurori derulând (cel puţin teoretic) pro-

ceduri judiciare pe urmele ţepelor date de acesta atât Statu-

lui Român, cât şi unor persoane fizice şi juridice. Şi nu

numai pentru ţepe. Inutil să adăugăm că, alături de

poliţişti, la Moscova s-a aflat şi Siminel Iordache, cunoscut

pentru faptul că s-a luat la bătaie cu un poliţist după ce a

fost depistat, beat-mort, la volan de subordonatul şefului

de poliţie Ilie Titel Brăgaru.

Apropo de Brăgaru

(în foto, anexă la

pahar)! Cam ce

idee credeţi că

şi-au făcut poliţiştii

din întrega lume

când au aflat că in-

dividul în papuci maro şi cu blugi jerpeliţi şi

nescurtaţi (operaţiune care costă numai 8 lei şi

se poate executa la 500 de metri de sediul

unităţii locale de poliţie), asortaţi “impecabil”

la un tricou colorat,

este chiar şeful unei

unităţi municipale de

poliţie din România?

Din delegaţie a făcut

parte chiar şi un anga-

jat al Universităţii din

Petroşani, camuflat în

jucător de fotbal. Cum

se împacă oare faptul

că, în prezent, un di-

rector din Universitate

este cercetat după ce

casa şi garajul i-au

fost răscolite de mascaţi în interesul unui dosar penal aflat

în cercetare la Petroşani, cu faptul că un alt angajat al insti-

tuţiei, domn respectabil de altfel, a stat şort lângă şort cu

poliţiştii din Petroşani (mascaţi în tricourile evazionistului

Simota) pentru bunul renume al României în

lume? De apreciat că, în timpul liber, din

spirit de echipă, poliţiştii (din Petroşani,

Vulcan şi Lupeni) au dat curs invitaţiei unei

asociaţii profesionale. Cum rămâne însă cu

fermitatea acestora atunci când se va impune

să aplice legea împotriva unor angajaţi ai

unor instituţii publice sau oameni de afaceri

din Vale, prezenţi şi ei la Moscova pentru “bunul mers al

lucrurilor”? Dom’ Titel & Co.! Aflaţi că, la poliţie, trebuie

să lupţi împotriva evaziunii, nicidecum să o promovezi cu

mândrie pe toate meridianele! (Cătălin DOCEA)

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 2012 3EXCLUSIV

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un

număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator.

Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile

organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623

e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

Scandalos! Poliţişti, oameni de afaceri şi nu numai ne-aureprezentat la Moscova sub culorile evaziunii fiscale

FC Vaslui, echipă al cărei vicepreşedinte

este petroşeneanul Ion Danciu, a pierdut la

un scor de no comment, la Cluj. Dar iată

rezultate înregistrate în partidele disputate,

vineri şi sâmbătă, în etapa a III-a a Ligii I,

programul celorlalte meciuri şi clasamen-

tul competiţiei:

Gloria Bistriţa - Gaz Metan Mediaş 1-1Au marcat: Predescu '51 / Roman '80

Pandurii Târgu Jiu - Ceahlăul PiatraNeamţ 3-1Au marcat: Răduţ '40, '50, Maxim '45 /

Margine '59

CS Tr Severin - Concordia Chiajna 0-1A marcat: Adrian Popa '90+3 (penalti)

Petrolul Ploieşti - Oţelul Galaţi 2-1Au marcat: Boudjemaa '19, '82 / Inkango

'89

CFR Cluj - FC Vaslui 3-0Au marcat: Cadu '17 (penalti), Bastos '69,

'83

Luni, 6 augustRapid - CSMS Iaşi, ora 19.00, Dolce Sport

FC Braşov - Dinamo, ora 21.30, Digi Sport.

*Echipa Oţelul Galaţi a început sezonulcu o penalizare de două puncte.

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 20124 SPORT

www.zvj.ro

Cum cererea de înscriere a Viitorului

Craiova a fost respinsă, mai rămân în dis-

cuţie doar 28 de echipe cu care s-a făcut

deja o ciornă a celor două serii. Nicio

ehipă din judeţul Hunedoara nu se

regăseşte în cele două serii, semn că fot-

balul de pe aceste meleaguri care altădată

dădea campioni este la pământ.

Astfel, seria I ar urma să cuprindă pe

Sportul, Delta Tulcea, FC Botoşani,

Săgeata Năvodari, CF Brăila, Chindia,

FCM Bacău, Farul, Callatis, Dunărea

Galaţi, Dinamo II, CS Otopeni, Rapid CFR

Suceava şi Unirea Slobozia.

Seria a II-a ar cuprinde pe CS Mioveni,

Voinţa Sibiu, FCM Tg. Mureş, UTA, FC

Bihor, Luceafărul Oradea, FC Argeş, Alro,

CSM Rm. Vâlcea, FC Maramureş, Unirea

Alba Iulia, Damila, ACS Recaş şi Corona

Braşov.

Din păcate, aceasta nu este forma finală a

seriilor, după cum ne-a declarat şi Cornel

Şfaiţer, reprezentant al cluburilor de Liga a

II-a în Comitetul Executiv. "În momentul

de faţă, situaţia este dramatică la nivelul

ambelor eşaloane. Chiar dacă acum avem

pe hârtie două serii de câte 14 echipe,

avem destule echipe cu probleme care sunt

în pericol de a abandona competiţia.

Bacăul s-a înscris, dar nu mai are jucători,

iar Callatisul se gândeşte la retragere. Dacă

rămânem cu 26 de echipe, probabil că vom

muta Corona sau Mioveniul în seria I pen-

tru a avea două serii de 13" a declarat

Şfaiţer. Oficialii federali s-au ţinut de cu-

vânt în ceea ce priveşte locurile rămase

libere şi acestea nu se vor mai ocupa de

retrogradate sau alte echipe din Liga a III-a

care şi-au exprimat interesul în acest sens.

În mod similar, nici la Liga a III-a nu va fi

loc de întors. O altă veste importantă este

aceea a eliminării baremului pentru Liga a

II-a şi a III-a din cauza numărului redus de

echipe, prilej cu care şi CS Mioveni a

primit vestea cea mare că va începe se-

zonul fără cele 13 puncte de penalitate. În

ceea ce priveşte situaţia Timişoarei, la mo-

mentul actual, pe foile federaţiei nu apare

decât ACS Recaş, nou formata ACS Poli

nefiind în cărţi pentru Liga a II-a. Cu alte

cuvinte, dacă federaţia nu va lua o altă

decizie în acest sens, pentru sezonul 2012-

2013 Timişoara va avea parte de fotbal

doar sub numele de ACS Recaş!

Pentru prima dată, în ultimele decenii,

Judeţul Hunedoara nu arenicio echipă în liga secundăComitetului Executiv al FRF a adus lămuriri în ceea cepriveşte situaţia echipelor înscrise în Liga a II-a şi a III-a,dar şi o grămadă de întrebări fără răspuns privind for-matul noului sezon. În acest moment, conform comuni-catului oficial al federaţiei, au depus cereri de înscriere30 de echipe la Liga a II-a şi 78 la Liga a III-a! Nu audepus cerere de înscriere Astra Giurgiu şi FC OltSlatina, însă nici CS Buftea şi nici FC Politehnica Timişoara nu vor participa la noul sezon.

Vasluiul lui Danciu, pus la pământ de clujeni

Pugilistul Bogdan Juratoni a pierdut

partida disputată cu sportivul Abbos

Atoev din Uzbekistan, în cadrul cate-

goriei 75 de kilograme, de la Jocurile

Olimpice de la Londra. Pugilistul

Bogdan Juratoni a fost învins în primul

meci disputat la JO. Arbitrii i-au acor-

dat victoria lui Atoev cu scorul de

12-10, pe reprize 6-4, 3-4, 3-2.

Aventura boxerului devean, de 22 de

ani, Bogdan Juratoni la Jocurile

Olimpice de la Londra a fost scurtă şi

neaşteptată. Singurul pugilist român

calificat în competiţia masculină de la care

aşteptam medalie a fost învins de uzbekul

de 26 de ani Abbos Atoev la puncte, cu

scorul de 12-10, într-un meci din optimile

de finală ale categoriei 75 kilograme.

Cu toate că adversarul lui Juratoni a

refuzat lupta în cea mai mare parte a

timpului fiind alergat prin ring, decizia fi-

nală a fost pentru uzbek, victoria acestuia

fiind contestată de spectatori.

"Eu cred că am câştigat clar acest meci,

toată lumea îmi spune asta. Am părăsit

deja competiţia. Sunt trist. Am muncit

degeaba", a declarat Bogdan Juratoni.

Singurul reprezentant din judeţ,

Bogdan Juratoni a spus ADIO Olimpiadei

Clasament1. Pandurii Târgu Jiu 3 3 0 0 11-3 9 2. Dinamo Bucureşti 2 2 0 0 7-3 63. Petrolul Ploieşti 3 2 0 1 7-4 64. Steaua Bucureşti 2 2 0 0 5-3 65. CFR Cluj 3 1 2 0 6-3 56. FC Braşov 2 1 1 0 4-3 47. FC Vaslui 3 1 1 1 5-5 48. Concordia Chiajna 3 1 1 1 2-2 49. Astra Ploieşti 2 1 0 1 3-6 310. Universitatea Cluj 2 1 0 1 3-6 311. Oţelul Galaţi* 3 1 1 1 4-4 212. Viitorul Constanţa 2 0 2 0 3-3 213. Rapid Bucureşti 2 0 2 0 3-3 214. Gaz Metan Mediaş 3 0 2 1 2-4 215. Gloria Bistriţa 3 0 1 2 2-4 116. Ceahlăul P. Neamţ 3 0 1 2 3-10 117. CS Turnu Severin 3 0 0 3 2-5 018. CSMS Iaşi 2 0 0 2 3-7 0

Timp de trei zile, Aninoasa a fost oraşul

care a găzduit cei mai buni arcaşi din

România. De vineri, 3 august, şi până

duminică, 5 august, la Aninoasa şi-au dat

întâlnire sportivi de la cluburile de tir cu

arcul din România care au concurat pentru

un loc pe podium la Trofeul României şi

Trofeul Minerul.

În organizarea celor două competiţii s-au

implicat Federaţia Română de Tir cu Arcul,

Autoritatea Naţională pentru Sport şi

Tineret DJST Hunedoara, SCM Deva şi CS

Minerul Aninoasa.

La start s-au aliniat peste 40 de concurenţi

de la cluburile de tir cu arcul din ţară.

Competiţiile au fost arbitrate de arbitrii

continentali FITA şi EMAU Aurel Robu şi

Adriana Hoppe. Sâmbătă s-a desfăşurat

concursul pentru Trofeul României, iar

duminică a avut loc competiţia pentru

Trofeul Minerul şi festivitatea de premiere.

La festivitatea de premiere au participat

mai multe personalităţi ale judeţului

precum: Lorincz Szell - director executiv

DJTS Hunedoara, preşedintele Clubului

SCM Deva - Mugurel Ciuşcă,

vicepreşedintele

Federaţiei Române de Tir

cu Arcul - Ilie Botgros,

primarul oraşului

Aninoasa - Nicolae

Dunca şi viceprimarul

oraşului - Adrian

Albescu.

„Suntem mulţumiţi de

rezultatele obţinute de

sportivii noştri, rezultate

care confirmă încă o dată

locurile fruntaşe pe care le-am obţinut la

competiţiile anterioare la care am

participat. Sunt încântat că Trofeul

României şi Trofeul Minerul au rămas la

Aninoasa, club cu tradiţie în competiţiile

de tir cu arcul. Aduc mulţumiri colegilor de

la cluburile din ţară care ne-au onorat cu

prezenţa chiar dacă ştim că pentru

participare au depus un efort financiar

substanţial” - a declarat antrenorul Viorel

Hăbian.

Toţi participanţii au fost premiaţi cu

diplome de participare, tricouri, iar

câştigătorii cu cupe şi medalii.

În exclusivitate pentru ziarul nostru, arbitra

Adriana Hoppe a declarat: „A fost o

competiţie foarte reuşită, chiar dacă au fost

cluburi din ţară care nu au avut

reprezentanţi, datorită calendarului

competiţional foarte încărcat. Doresc să

felicit organizatorii pentru condiţiile foarte

bune în care s-a desfăşurat această

competiţie. Aştept cu nerăbdare să revin la

următoarele competiţii organizate la

Aninoasa”.

Câştigători Trofeul RomănieiArc olimpic seniori1. Hăbian Viorel - SCM Deva

2. Marcu Răzvan - SCM Deva

3. Călin Daniel - SCM Deva

Arc olimpic senioare - open1. Băncilă Simona - SCM Deva

2. Boroş Lumini-a - SCM Deva

3. Vănătoru Fibia - SCM Deva

Arc olimpic juniori1. Pricop Lucian - CSM Iaşi

Arc olimpic junior 21. Simtinică Matei - Citadel Dej

Arc olimpic junioare1. Petrilă Maria - CSS Unirea Iaşi

Arc olimpic junioare 21. Iosub Patricia - CSM Iaşi

Arc olimpic copii1. Miklos Eduard - SCM Deva

Arc olimpic copile1. Coman Adriana - SCM Deva

Arc compound seniori1. Puşcă Gigi - SCM Deva

2. Mugur Nicu - SCM Deva

3. Injuga Urs Ovidiu - Besta Bucureşti

Arc compound juniori1. Rusu Valentin - CSM Iaşi

Arc compound junioare1. Robu Ruxandra - Citadel Dej

Arc compound junioare 21. Goroncea Camelia - CSM Iasi

Arc barebow seniori1. Vlad Voicu - SC Aktiv

Concurs pe echipeTrofeul României - SCM Deva1. SCM Iasi

2. SCM Dej

3. CSS Unirea Iaşi

Câştigători Trofeul MinerulArc olimpic seniori1. Marcu Răzvan - Minerul Aninoasa

2. Hăbian Viorel - Minerul Aninoasa

3. Pricop Lucian - CSM Iaşi

Arc olimpic senioare1. Boroş Luminiţa - CS Minerul Aninoasa

2. Vânătoru Fibia - CS Minerul Aninoasa

3. Băncilă Simona - CS Minerul Aninoasa

Arc compound seniori1. Mugur Nicu - CS Minerul Aninoasa

2. Puşcă Gigi - CS Minerul Aninoasa

3. Ştefănescu Decebal - Citadel Dej

Arc compound junioare1. Robu Ruxandra - Citadel Dej

2. Goroncea Camelia - CSM Iaşi

3. Constantinescu Catrinel - CSS Unirea

Iaşi

Concurs pe echipeTrofeul Minerul - CS Minerul Aninoasa1.SC Citadel Dej

2.CSM Iaşi

3.CSS Unirea Iaşi

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 2012 5SPORT

www.zvj.ro

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Pantelimon şi-a asiguratlocul în Play-Off, după ce afăcut ce a vrut cu ŞtiinţaPetroşani în primul mecidin retur.În derby-ul Diviziei Naţionale de Seniori

care s-a reluat sâmbătă, CSO Pantelimon a

învins fără emoţii echipa din Petroşani.

Ilfovenii au înscris opt încercări şi au trans-

format şapte dintre acestea, în timp ce

echipa pregătită de Alexandru Lupu a cul-

cat balonul în terenul de ţintă de doar două

ori, reuşind şi o transformare. În cealaltă

partidă, Bârlad şi Arad au remizat, 17 la 17.

Arădenii au condus la pauză cu 10 la 9, dar

s-au văzut egalaţi cu câteva minute înainte

de final dintr-o lovitură de pedeapsă. For-

maţia antrenată de Ovidiu Şerban a înscris

trei eseuri şi a reuşit o transformare, în

timp ce bârlădenii au punctat din patru

lovituri de pedeapsă şi un eseu.

După următoarea etapă primele trei echipe

vor evolua în Play-Off, în timp ce ultimele

trei din clasament se vor lupta în Play-Out.

Ştiinţa Petroşani, îngenunchiată la Pantelimon

CLASAMENT

1. CSO Pantelimon 9 7 0 2 294 - 138 6 34

2. CS Ştiinţa Petroşani 9 6 0 3 314 - 158 5 29

3. CS U AV Arad 9 5 2 2 277 - 156 4 28

4. RC Stejarul Buzău 8 4 1 3 163 - 193 3 21

5. RC Bârlad 9 2 1 6 132 - 268 3 13

6. CSM Suceava 8 0 0 8 96 - 363 0 0

Echipa Club Sportiv Vulcan,câştigătoarea campionatuluijudeţean de fotbal Liga a IV-aHunedoara - seniori, ediţia2011-2012, a primit Trofeul"Fair-Play" din partea AsociaţieiJudeţene de Fotbal Hunedoara.

În sezonul trecut fotbalişti de la CS Vulcan

sunt în statisticile Comisiei de Diciplină a

AJF Hunedoara cei mai liniştiţi. Vulcă-

nenii au fost avertizaţi cu doar 41 de car-

tonaşe galbene şi 4 cartonaşe roşii -

seniorii, respectiv 27 "galbene" şi 4 "roşii"

- juniori, fapt pentru care vulcănenii au

primit Trofeul „Fair-Play”. Pe locul secund

în ierarhia formaţiilor ale căror compo-

nenţi au greşit cu voie sau fără voie pe

teren de cele mai puţine ori se clasează

Victoria Călan ai cărei jucători au primit în

total 73 "galbene" (46 seniori + 27 juniori)

şi 7 "roşii" (5+2). Cea mai indisciplinată

echipă este Zarandul Crişcior, care a văzut

de 60 de ori cartonaşul roşu şi de 76 de ori

cartonaşul galben.

Cele mai tupeiste trupe din Liga aV-a

Hunedoara, ediţia 2011-2012 sunt Victoria

Dobra cu 39 cartonaşe galbene şi două

eliminări, urmată de AS Hercules Lupeni

(39 cartonaşe galbene) şi campioana seriei

a II-a, Silva Miracol Hărău, cu 48 de car-

tonaşe galbene şi unul roşu.

Arcaşii aninoseni - din nou pe podium

Ei dau clasă la fair-play

Redacţia ziarului nostru a primit o sesizare

de la o doamnă, care a vrut să rămână ano -

ni mă. Fiind muşcată de un câine maidanez,

a apelat la ajutorul medicilor. Prima dată a

mers la cel mai apropiat spital, Spitalul de

Urgenţă Petroşani, iar de aici a fost îndru-

mată către Spitalul Municipal Vulcan, secţia

de Boli Contagioase. La Vulcan

funcţionează singurul spital din Valea Jiului

acreditat să administreze tratamentul an-

tirabic pentru că, aşa cum precizează legis-

laţia, tratamentul de acest fel se

administrează doar în spitalele cu secţii de

profil. Doar că la Vulcan, când s-a prezentat

pentru injectare, spune femeia, i s-a explicat

că nu se poate face vaccinarea, pentru că

sunt disponibile doar 10 fiole pe zi, ea fiind

a 11 persoană care solicita vaccinul în ziua

respectivă.

Vaccinul nu este împărţit pe zileTratamentul cu vaccin antirabic este unul de

durată care se întinde pe câteva luni. O doză

conţine 5 fiole, care se administrează lunar

pacientului. Atunci când o persoană trece

prin experienţa nefericită de a fi atacată şi

muşcată de o potaie pe stradă trebuie să se

prezinte de urgenţă, în cazul nostru, la spi-

talul din Vulcan. Se administrează an-

tirabicul, iar pacientul revine în fiecare lună

pentru doza de antirabic şi, în acelaşi timp,

are de urmat un regim anume. Nu se pot

neglija muşcăturile pentru că odată conta-

minat cu rabie bolnavul trece prin expe-

rienţe medicale traumatizante. Şi în zilele

noastre mai sunt cazuri în care se moare de

rabie, cu toate că acestea sunt extrem de

rare. De cele mai multe ori victimele sunt

oameni de la ţară, muşcaţi de animale săl-

batice, care nu dau importanţă

muşcăturii. Se prezintă la

medic când starea lor se înrăutăţeşte, iar

dacă uită, sau nu-şi amintesc de incidentul

respectiv, au toate şansele să moară de

rabie. Există şi posibilitatea ca vaccinul să

nu fie disponibil, cum a fost cazul femeii

din Petroşani. Acest lucru l-a admis şi

dr. Mariana Mateescu, directorul Spitalului

Municipal Vulcan. „Este posibil ca femeia

de care-mi spuneţi să se fi prezentat la spital

şi să nu i se fi administrat doza de vaccin

din cauza lipsei vaccinului din stoc. În cel

mai rău caz, când rămânem fără vaccin pe

stoc, pacientului i se dă tratament cu antibi-

otic şi este chemat a doua, sau a treia zi

pentru administrarea vaccinului antirabic,

până ce poate fi procurat. Dar nu refuzăm

administrarea vaccinului doar pentru că le

avem împărţite câte 10 pe zi. Pot fi şi 20 de

cazuri pe zi, dacă sunt doze pe stoc, le ad-

ministrăm”, explică directorul spitalului.

Două soluţii: mai multe vaccinuri sau mai puţine potăi?La noi în ţară parcă suntem în poveştile cu

Păcală. Ne învârtim în jurul cozii. Posibili-

tatea ca dozele să fie împărţite la Vulcan pe

zile este mică. Dacă în fiecare zi la Vulcan

s-ar face câte 10 doze de antirabic ar

însemna că în fiecare zi există cel puţin 10

cazuri de oameni muşcaţi de câine. Deci, un

număr de 300 de pacienţi lunar şi 3.600 de

pacienţi anual. În luna mai, Institutul

Naţional de Cercetare-Dezvoltare

Cantacuzino avea un stoc de 2.500 de doze,

pentru toată ţara. Dacă doar la Vulcan s-ar

folosi 300 de doze pe lună, am fi în mare

pericol. În medie, pe lună, se înregistrează

aproximativ 40 de cazuri de muşcături de

animal în Vale.

Dar nu acesta-i neapărat baiul. Dozele de

vaccin există în stoc, se pot procura, nu

suntem în vreo situaţie limită. Dar suntem

într-o situaţie limită vizavi de numărul

câinilor maidanezi, care tot creşte. Chiar

deunăzi vorbeam cu o vulcăneancă, ce

spunea că a observat că numărul câinilor în

oraş a crescut. Deci problema maidanezilor

este departe de a fi rezolvată. Trebuie ca

administraţiile locale şi cea judeţeană să

găsească soluţii concrete şi care să dea

rezultate în cel mai scurt timp. S-a înfiinţat

Serviciul judeţean de ecarisaj, un serviciu

care are destinat pentru Valea Jiului un

echipaj format din 5 angajaţi şi un singur

adăpost, cam cât ar fi acum nevoie pentru a

asigura acest serviciu într-un singur oraş.

Autorităţile locale ar trebui să facă presiuni

la Bucureşti pentru ca legea privind maida -

nezii să fie schimbată şi să se găsească o

soluţie pentru scoaterea lor din peisajul

citadin.

Alina PIPAN

CMYK

6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 2012

www.zvj.ro

Sâmbătă, pe la

ora 17:00, am

ajuns la

Aninoasa la in-

vitaţa primaru-

lui Nicolae

Dunca pentru a

vedea cum se

distrează ani-

nosenii de Ziua

Minerului. Încă de pe la pod se simţea

mirosul de mici şi virşli. Petrecerea s-a

ţinut la stadion, fără mare cheltuială.

Câţiva comercianţi au întins mesele, au

încins grătarele, au pus berea şi sucul la

rece. Muzica a fost asigurată de o formaţie

din Haţeg. Şi, în rest, cântec şi voie bună

cât cuprinde. Lumea a început să se

strângă pe seară, când oamenii au mai ter-

minat treaba prin curte. Ştim ce vor spune

unii. De ce s-a grăbit Aninoasa să facă un

chef pentru mineri din moment ce mina

din Aninoasa este închisă de câţiva ani.

Avem şi răspunsul. Din respect pentru toţi

cei care au lucrat ani buni la mină şi poate

mai lucrează şi acum, dar la exploatări din

alte localităţi ale Văii.

Alina PIPAN

Ziua Minerului - marcată,sâmbătă, la Aninoasa

Cum o fi mai bine: fără maidanezi pestradă, sau cu mai multe doze de vaccin în stoc?

La adunarea care a avut loc la Casa de

Cultură „Drăgan Muntean” din Deva

au participat 173 de delegaţi ai libera -

lilor deveni. La eveniment a participat

şi preşedintele organizaţiei judeţene a

PNL, Mircea Ioan Moloţ.

Alegerile de sâmbăt au avut un singur

candidat pentru funcţia de preşedinte

al organizaţiei locale, pe cel care a

asigurat interimatul în ultima vreme,

Tiberiu Balint. El a primit din partea

delegaţilor 171 de voturi pentru, un

vot îm-

potrivă, iar

un vot a

fost anulat.

Noul preşedinte al liberalilor deveni

şi-a propus să întărească, în perioada

ce urmează, organizaţia liberală din

reşedinţa judeţului Hunedoara.

„Printre obiective ne propunem

reprezentarea organizaţiei Deva în

toate structurile în care, politic, mem-

bri ai unor partide sunt prezenţi şi

anume ca rezultat al

alegerilor locale în

consiliul local, în

consiliul judeţean,

dar asta se va întâm-

pla abia peste patru

ani pentru că

alegerile locale de

acum au trecut. Un

alt obiectiv este ca

parlamentarii pe care

astăzi îi avem, şi

anume senator şi deputat în Colegiul

Deva, să-i păstrăm. Chiar dacă per-

soanele se pot schimba, numărul aces-

tora să rămână şi să fie reprezentanţi

ai Partidului Naţional Liberal în cadrul

Uniunii Social Liberale”, a declarat

Tiberiu Balint.

Liderul liberalilor hunedoreni, Mircea

Ioan Moloţ, a declarat că îşi pune mari

speranţe în organizaţia condusă de

Balint. „Sper să ocupe locul unu pe

ţară fiindcă are potenţial. Trebuie să se

organizeze mai bine şi să îi pună la

lucru pe toţi membrii pe care-i are. Mă

refer la membrii activi. Cred în ceea

ce spun şi asta nu în calitate de mem-

bru al organizaţiei Deva, ci în calitate

de preşedinte al organizaţiei judeţene”,

a declarat Mircea Ioan Moloţ.

Mihaela PETROŞAN

Căminul de Bătrânide pe strada Viitorului din Lupeni (vezi poza) a fost

deschis şi funcţionează prin strădania domnului

Iacob Mesaroş şi din ajutoarele pe care Asociaţia

Misionar Umanitară "Glasul Penticostalilor" le

primeşte constant din Germania, Anglia şi Statele

Unite ale Americii. Cincizeci şi cinci de persoane în

vârstă şi-au găsit aici adă-

post şi condiţii de trai de

nesperat. "Capacitatea

căminului este de o sută de

locuri, spune domnul Iacob

Mesaroş, dar, din moment

ce nu putem angaja per-

sonal suplimentar, căminul

rămâne, deocamdată, cu

acest număr de asistaţi".

Până acum nicidouă

luni,

slujbele

reli-

gioase

se

ţineau în

sala de

mese a

căminului.

Or, cum o

astfel de

situaţie era

complet

nelalocul

ei şi nu

mai putea

continua, construirea unei capele în

curtea căminului a constituit priori-

tatea numărul unu. Astfel a apărut

capela ecumenică la a cărei inaugu-

rare am fost de faţă în dimineaţa

zilei de sâmbătă, 4 august (vezi

poza).

Cei care au tăiatpanglica inaugurală a edificiului au

fost primarul Cornel Resmeriţă, Iacob Mesaroş şi

Apetroaie Willson, românul american despre care s-a

spus că este sponsorul de bază al întregii asociaţii.

La eveniment au fost de faţă consilieri locali lupe-

neni, personalităţi din municipiu şi invitaţi din afara

localităţii. Ceea ce e de reţinut este faptul că, în

această capelă ecumenică, vor sluji feţe religioase de

toate confesiunile.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 2012

www.zvj.ro

Atenţie! Oraşul Aninoasa s-a umplut de semafoare! De la intersecţa de la Iscroni

spre Aninoasa până la

primărie întâlneşti mai tot

timpul cam 4, dacă nu chiar

5 semafoare. Să nu vă

gândiţi, dacă n-aţi fost de

ceva vreme prin zona, că s-a

umplut Aninoasa de inter-

secţii. Giratorii se vor face,

curând, la Livezeni şi

Iscroni. Oraşul însă este tot

un şantier, iar asta se întâmplă pe fondul lucrărilor de introducere a

canalizării. Implicit, drumul principal este astfel plin astfel de se-

mafoare. Beneficiarul lucrărilor este SC Apa Serv Valea Jiului SA.

În interesul căreia sunt executate prin proiectul Extinderea şi re-abilitarea sistemelor de apă şi canalizare în aglomerarea Petrila,Petroşani, Aninoasa cu finanţare europeană.

După finalizarea acestuia toţi locuitorii Aninoasei vor avea şi apă,

dar şi canalizare, aşa cum au sperat de când locuiesc aici. Durata

de realizare a proiectului este de 36 de luni. Niciun bai, am spune

noi, atâta timp cât la finalul celor 36 de luni Aninoasa va avea şi

apă, şi canalizare, dar şi asfalt nou. Pentru că primarul Nicolae

Dunca nu va lăsa drumul principal ca după şantier, ci are în vedere

asfaltarea integrală a acestuia.

Alina PIPAN

Tiberiu Balint a devenit preşedintecu drepturi depline al organizaţieiPNL DevaSâmbătă, la Deva, a avut loc Adunarea Generală Extraordinară de alegerea preşedintelui Organizaţiei Municipale a Partidului Naţional Liberal. Înfapt, adunarea l-a transformat, prin vot, pe preşedintele interimar al organizaţiei devene, Tiberiu Balint, în preşedinte cu drepturi depline.

Capelă ecumenică în LupeniLocatarii Căminului de Bătrâni din cadrul Asociaţiei Misionar Umanitare "Glasul Penticostalilor" din Lupeni au nevoie, pe lângăhrana trebuincioasă trupului, şi de cea necesară spiritului. Aceasta afost punctul de la care s-a plecat şi s-a construit, în curtea căminului, ocapelă ecumenică.

Moloţ despre Balint:„Recunosc că este unul dintre favoriţii mei. Nu este singurul, dar este unuldintre favoriţi. Are suficiente calităţi ca să devină lider. De fapt, el este unlider. În primul rând îi place politica şi ăsta este cel mai important lucru.Dacă faci ceva cu plăcere ţi se pare totul uşor. În al doilea rând, şi mereuspun, în politică nu te joci. Şi nu se joacă cu politica. Este un tip decis,bătăios, hotărât şi cunoaşte toate tainele politicii. Este un strateg aşa căpoate să devină ceea ce eu îi doresc, nu numai liderul organizaţiei munici-pale ci şi al celei judeţene”.

Acest nou lotde ajutoare destinat subfilialei vulcănene de

Cruce Roşie a fost oferit de către Crucea

Roşie Germană din Raststadt, cu care sub-

filiala din Vulcan are legături de colaborare

şi prietenie de aproape două decenii. Dele-

gaţia germană, compusă din domnii

Berhnard Schneider, Adolf Freisaher şi

Norbert Scholdt, a fost întâmpinată cu un

sincer bine aţi venit! de către Daniel

Halastauan, preşedintele subfilialei de

Cruce Roşie din Vulcan.

Lotul de ajutoareajuns vineri conţine îmbrăcăminte, căru-

cioare pentru persoane cu handicap, cârje,

jucării, încălţăminte şi echipament destinat

spitalului (haine şi lenjerie pentru inter-

venţii chirurgicale). O parte din ajutoare au

fost donate deja subfilialei de Cruce Roşie

din Uricani. O altă parte va fi trimisă celei

din Deva, dar grosul va fi direcţionat către

Spitalul Municipal Vulcan.

"De la 1 septembrie,a spus Daniel Halastauan, vom relua pro-

gramul cu publicul. Astfel, în fiecare zi de

marţi şi vineri, între orele 10.00-13.00,

cetăţenii înscrişi pe listele sociale ale sub-

filialei sunt aşteptaţi la depozitul de la

Dincă, pentru a primi ajutoare".

Gheorghe OLTEANU

Sâmbătă, la Deva, au avut loc alegeri lanivelul filialei judeţene a Partidului NouaRepublică. La eveniment au participatmembri şi simpatizanţi din Deva, Hunedoara, Petroşani, Simeria, Lupeni,Uricani şi Dobra. Derularea proceduriialegerilor a fost coordonată de LaurenţiuTeodoru, din Sibiu, membru al ComitetuluiExecutiv Naţional al Partidului Noua

Republică.

În urma alegerilor s-a stabilit con-

ducerea filialei judeţene în urmă-

toarea structură: Marius Bota -

preşedinte, Valerică Mihai -

vicepreşedinte, Adrian Popa,

Manuela Niţu, Horaţiu Năznean - membri ai preşedinţiei

filialei, Mihai Florea-Stoica, Tanasie Stanc, Andrei

Rosetti, Cosmin Rusu, Ioana Maria Rosetti - membri ai

Comitetului Executiv Judeţean al filialei.

Mihaela PETROŞAN

8 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 2012

Studii universitare de licenţăCursuri ID

1. Facultatea de Ştiinţe Juridice� Specializarea: DreptDurata: 4 ani

2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei,Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport� Specializarea:- Pedagogia învăţământului primar şi

preşcolar

Durata: 3 ani

Informaţii la telefon 0254-547.770.

Acreditată prin Legea nr. 240/2002

Studii universitare de masterat1. Facultatea de Ştiinţe Juridice � Specializarea:1. Instituţii de drept civil şi procesual civil

Durata: 3 semestre

2. Instituţii de drept penal şi procesual penal

Durata: 3 semestre

2. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei,Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport� Specializarea: Management educaţionalDurata: 4 semestre

Informaţii la telefon 0254-547.770.

Acreditată prin Legea nr. 240/2002

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” AradCentrul tutorial ID Petroşani

www.zvj.ro

La Vulcan a ajuns

Un nou transport de ajutoare de la Crucea Roşie GermanăMai toată ziua de vineri, 3 august, au avut de lucru, nuglumă, voluntarii subfilialei de Cruce Roşie din Vulcan.Strânşi la depozitul de la Dincă al subfilialei, le-a trebuitcâteva ore bune, ca să descarce camionul încărcat cuajutoare, venit din Germania.

A fost aleasă conducerea filialei hunedorene a Noii Republici

CMYK

9ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 2012

www.zvj.ro

Avem pentru tine provocarea supremă: 15 km de alergare pe traseu montan. Şinu oricum, ci pe timp de noapte. Pe 18 august 2012, Clubul Alpin Valea Jiuluite pune pe fugă la primul semimaraton nocturn organizat vreodata în România:Iorgovanu Night Run.Şi, pentru că vrem să ne asigurăm că te vei simţi bine şi vei fi în formă maximăcât timp te vei afla pe la noi prin zonă, ar trebui să ştii că fiecare concurentînscris în competiţie va beneficia de:1. Număr de concurs2. Tricou Iorgovanu Night Run3. Kit Isostar4. Kit Biofarm - Osunit - supliment alimentar pentru sistemul osos, - Cartigenere - supliment alimentar pentru articulaţii5. Fluier6. Puncte de revitalizare pe traseu (checkpointuri)7. Fasole la ceaun după concurs8. O bere proaspată, de la dozator, la terminarea concursului9. Ceai, cafea - înainte sau după start10. Zonă de campare fără taxa 11. Pliant Parcul Naţional Retezat.

Dar, pentru că vorbim de un concurs, trebuie să existe şi premii, nu-i aşa? Eibine, atunci ar trebui să ştii că premiile la fiecare categorie, masculin şi feminin, vor fi după cum urmează: locul 1: 500 RON, locul 2: 400 RON, locul 3: 300 RON, locul 4 : 200 RON, locul 5: 100 RON.Premii speciale: 1. Cel mai bun timp peste 40 de ani – 200 RON2. Cel mai bun timp sub 18 ani - 200 RON

De asemenea, din dorinţa de a păstra nota de inedit a concursului, pe lângăpremiile în bani, trofeele câştigătorilor vor fi plămădite din lut de către multi-talentatul nostru coleg din Club, Petre Ţigău. Aşa că, pe 18 august, ia-ţi frontala, pune nişte curaj şi puţin spirit de aventurăîn rucsac şi vino la Iorgovanu Night Run, primul semi-maraton nocturn petraseu montan din România.

Site oficial: http://www.iorgovanu-nightrun.comVideo teaser: http://vimeo.com/46101852Pagina eveniment Facebook:http://www.facebook.com/events/325891530822160/

Parteneri: Primăria Oraşului Uricani, SC Euroelectric SRL, Pensiunea Retezat,Isostar, Complex Cheile Buţii, SC Rincris Inc SRL, Biofarm Parteneri media: Kapital TV, Ziarul Văii Jiului, Kapital FM, Kiss FM, PORT.ro,alpinet.org, carpati.org, alerg.ro, evaleajiului.ro, 42km.ro, travelmix.ro, Parteneri: Parcul Naţional Retezat, Salvamont Uricani, Jandarmeria Montană,Search and Rescue Service Romania.

Iorgovanu Night Run se apropie:

Le ai cu alergatul şi îţi place să crezi că nicicu condiţia fizică nu stai tocmai rău?

Din 2009 România trimite reprezentanţi

pentru Wacken Open, cel mai cunoscut

concurs pentru tinere talente în domeniu.

Anul acesta în

Germania au plecat cei de la

Ghotic, după o selecţie prelimi-

nară la WOA Metal Battle.

Iubitorii de metal imposibil să nu

fi auzit de trupă, dar pentru

ceilalţi spunem că trupa a fost în-

fiinţată de lupeneanul Alin Petruţ,

în 1992, şi a avut până acum în

jur de 400 de concerte şi

reprezentaţii. În 2000-2004, trupa

s-a mutat în Belgia, iar din 2005

activează în Petroşani.

Pentru această participare au fost susţi -

nuţi şi de Primăria Petroşani cu 2.000 de

lei. Cei cinci membri ai formaţiei au

înaintat o cerere primăriei prin care

cereau sprijinul financiar pentru cheltu-

ielile de hrană şi transport, evaluate la

3.000 de lei. Suma a fost cu 1.000 de lei

mai mică, dar însemnată.

”Suntem în Wacken, am avut o

reprezentaţie foarte bună ieri, am vrea să

mulţumim tuturor prietenilor de la

Darkmoon Fest Germany şi Liege

Belgia, pentru că ne-au făcut să ne

simţim ca acasă, la reprezentaţiiile di-

naintea celei din Wacken! Vom posta

fotografii imediat ce vom ajunge

acasă”, transmit prin intermediul

Facebook băieţii de la Gothic. Aceştia

sunt deja în drum spre casă, ultima zi

de concurs fiind sâmbătă, 4 august.

Alin Petruţ, Csaba Talpai, Dragoş

Ţigaeriu, Alin Moise, Vlad Golgoţoi,

suntem mândrii de voi!

Alina PIPAN

Trupa Gothic din Petroşani a reprezentatRomânia la Wacken Open Air

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 201210 ADMINISTRAŢIE

www.zvj.ro

La început a fost doar o simplă idee, încare nu prea credeau mulţi: un domeniuschiabil în Parâng, cu pârtii moderne şitot ce ţine de sporturile de iarnă. Se în-tâmpla acum 6-7 ani şi nimeni nu preaavea curajul să facă mai mult, în afarăde a se exprima sau a visa. Apoi, după ce în presa scrisă s-a vehicu-lat tot mai intens ideea, de către o mânăoameni, printre care se numără şi sub-semnatul (materiale luate de multe ori înderâdere şi în zeflemea, chiar şi de uniicolegi din presă care azi au ajuns marisusţinători ai turismului din Valea Jiuluişi ai acestor mega proiecte de laPetroşani, Vulcan sau Lupeni), saucâţiva din colegii actuali, şi după ce inginerul Davidescu a pus totul într-ocarte, „Valea Jiului şi şocul viitorului” -cu idei clare şi multe, interesante, aflatecu mult peste viziunea unora şi altora,luate şi ele tot în glumă de foarte mulţi -primarul Petroşaniului, un tânăr am-biţios, pe nume Tiberiu Iacob-Ridzi,aflat la doar jumătate de mandat (dupădecesul primarului Carol Schreter), aluat hăţurile şi a pus ideile cap la capîntr-un proiect clar, mare şi ambiţios, unproiect care a reuşit într-un final sătreacă şi să primească şi finanţare. Un„proiect de interes naţional”, întocmitprofesionist şi cu multă muncă. Se în-tâmpla asta pe vremea când ministru alDezvoltării Regionale şi Turismului eraElena Udrea, care a finanţat sau a ajutatla finanţarea a cel puţin 15 mari proiectepentru Petroşani, Vulcan, Petrila, Lu-peni şi parţial Uricani (şi nu doar legatede turism), multe fără precedent ca şivaloare financiară în Valea Jiului în cei22 de ani de democraţie din România.

„Tălpi” încă de la început, aşacum se întâmplă mai mereu înRomânia de aziChiar de la început au fost şi oameni, mai

ales din sfera politicului, care au contrat

acest mare proiect, dar nu cu argumente

clare, ci doar din punct de vedere electoral.

Asta ca să se încerce să i se mai taie din

cracă primarului portocaliu Iacob-Ridzi,

„care prea şi-a luat avânt”. A se vedea aici,

de exemplu, declaraţiile defăimătoare la

adresa proiectului din Parâng făcute de

senatorul Cosmin Nicula, care la ore de

vârf încerca să le explice celor de la două

televiziuni naţionale de ştiri de la Bucureşti

cum strică Udrea şi cu Iacob-Ridzi „banii

poporului”, ziariştii, astfel îmbrobodiţi de

senator, întrebându-se, fără să-şi dea seama

că şi în Valea Jiului trăiesc tot ROMÂNI,

„ce nevoie au cei din Petroşani de telegon-

dole, de pârtii de schi, când ei n-au ce

mânca?”.

Iacob-Ridzi şi-a văzut de treabăVremea a trecut. Şi, cu toată opoziţia,

Tiberiu Iacob-Ridzi şi-a văzut de treabă,

sprijinit în demersuri şi de soţia-deputat,

Monica Iacob-Ridzi, o vreme dumneaei

făcând parte şi din guvern. A reuşit trecerea

Petroşaniului de la un simplu oraş de

munte, la o localitate turistică de interes

naţional, asta pentru ca Petroşaniul să mai

aibă acces la unele proiecte legate de

turism şi apoi pentru a atrage investitori în

turism mai uşor (pentru că la bazele acestor

pârtii, în oraş, vor mai trebui a fi construite

şi hoteluri, sau complexuri hoteliere cu lo-

caţii de masă şi cazare, dar şi cu multe

posibilităţi de recreere, pensiuni, magazine

etc.), s-a apucat de lucrări imediat ce a

primit prima tranşă de bani la proiect, nu

înainte de organizarea licitaţiilor de lucrări,

a adus-o pe Elena Udrea la Petroşani - unde

s-au mai semnat şi alte contracte ce vizau

modernizarea centrului Petroşaniului sau a

Petrilei, ori a centrului Vulcanului, min-

istrul convingându-se la faţa locului că

Valea Jiului are un potenţial „de patru ori

peste Valea Prahovei şi de vreo zece ori

peste tot ceea ce este în ţară” (după asta

ministrul dând verde, rând pe rând, la

proiectele turistice din Pasul Vâlcan şi

Straja, la aceasta punând serios umărul şi

investitorul lupenean Emil Părău, care cu

pragmatism a avut o contribuţie decisivă

mai ales la proiectul legat de Straja, pre-

cum şi la ideea unificării pârtiilor dintre

Straja şi Pasul Vâlcan).

Guvernul Boc aloca banii regulat, după un programbine stabilitTrebuie spus că până la căderea guvernului

Boc banii pe aceste mega-proiecte din

turism au venit sistematic, aşa cum se sta-

bilise în înţelegeri. La Petroşani n-au fost

probleme în acest sens, iar de banii intraţi

s-au făcut o serie de lucrări extraordinare,

care au dus la înfiinţarea de noi pârtii, la

montarea de tunuri de zăpadă, la iniţierea

unui nou telescaun, care să unească

zona Rusu cu zona schiabilă din

Parâng, la lucrări de infrastructură

niciodată făcute în munţii noştri şi aşa

mai departe.

După căderea guvernului Boc şi im-

plicit a ministrului Elena Udrea, la

Petroşani a mai intrat o singură tranşă de

bani, venită cu aprobarea premierului

de-atunci, Mihai Răzvan Ungureanu. Bani

care au ţinut în viaţă mersul bun al lu-

crărilor, de la începutul primăverii şi până

acum spre luna august.

De peste trei luni n-a mai in-trat un chior - şi nu numai laPetroşani!Numai că, de la acea sumă de bani, de la

Bucureşti n-a mai intrat nimic pentru

„proiectul de interes naţional”, deşi în iulie

trebuia să intre o nouă tranşă de bani, gu-

vernul Ponta neanunţând ce are de gând cu

acest mega-proiect, cel mai mare din turis-

mul românesc de munte, nealocând deo-

camdată bani. Din surse oficiale, dar care

nu doresc a fi amintite, nici la Lupeni n-a

intrat un leuţ de când guvernul actual a fost

instalat în funcţie, semn de nelinişte pentru

toată lumea care doreşte ca zona să aibă un

turism bine dezvoltat, care să aducă ben-

eficii cetăţenilor şi care să deschidă din

toate punctele de vedere Valea Jiului.

Răzbunarea politică arechivala cu răzbunarea pe ai lor!Dacă situaţia va persista, fie din motive de

răzbunare politică (mai ales pe primarul

Iacob-Ridzi, că e pedelist), fie din motive

de indiferenţă sau de altă natură, se riscă ca

unele din lucrările începute în Parâng să

rămână la stadiul actual. Ca să nu mai vor-

bim că o parte, circa 70% din proiect, ar

rămâne la mâna sorţii.

O întrerupere sau o întârziere a acestui

proiect, dar şi a marilor proiecte de la

Vulcan sau Lupeni, ar însemna un şut în

fund dat întregii Văi a Jiului, nu doar pri-

marului sau administraţiei publice locale.

Ar însemna condamnarea a minim 140.000

de oameni să nu aibă un viitor, în condiţiile

în care turismul ar fi putut prelua 30-40%

din economia zonei, în circa 7-8 ani, după

toate datele ministerului Turismului şi ale

altor instituţii, bineînţeles după finalizarea

proiectelor şi atragerea de investitori pentru

bazele

hoteliere şi locurile de agrement şi dis-

tracţie (care nu vor veni niciodată în

condiţiile actuale, asta este clar!).

De aceea, facem un apel la înţelepciune,

premierul Ponta şi miniştrii actuali trebuie

să deblocheze imediat această situaţie,

chiar dacă sunt interese - foarte multe şi

mai ales în sfera politicului sau a mediului

de afaceri, care uneori se intersectează - ca

Valea Jiului să nu se dezvolte puternic în

turismul de iarnă, în detrimentul altor zone,

gen Valea Prahovei. Premierul trebuie să

înţeleagă bine că şi aici sunt tot români,

care trăiesc deocamdată într-o zonă

monoindustrială (cu un minerit tot mai

sărac şi mai lipsit de entuziasm din cauza

problemelor, nerezolvate de toate guver-

nele care s-au perindat) şi, mai ales, să înţe-

leagă că aceste proiecte din turism sunt

vitale pentru dezvoltarea zonei şi ridicarea

confortului acestor suflete de oameni care

trăiesc aici. De asemenea, politicienii şi

premierul - mai ales - trebuie să înţeleagă

că nu minerii au fost vinovaţi de „mineri-

ade” şi că aici nu trăiesc oameni sălbatici

care sar cu bâta ori de câte ori sunt

nemulţumiţi. Această imagine trebuie să

dispară definitiv, de ani şi ani noi, cei din

presa locală, luptându-ne să schimbăm

această imagine, sperăm că nu fără folos.

Răzbunându-se politic se răzbună de fapt

pe cetăţeni, dar mai ales pe zeci de mii de

cetăţeni care au un crez social-democrat, se

ştie, Valea fiind o importantă susţinătoare a

acestui partid, lucru confirmat la alegerile

locale din acest an, chiar dacă nu şi la

Petroşani (unde s-a votat omul şi realizările

sale, mai puţin partidul). Oamenii de-aici,

cei de bună-credinţă şi care poate n-au

nicio treabă cu politica, speră să nu se

ajungă să fie regretaţi cât de curând Elena

Udrea sau Emil Boc, deşi implicarea lor în

dezvoltarea infrastructurii zonei a fost fără

precedent, iar proiectele bune trebuie con-

tinuate.

Vom reveni pe marginea acestui subiect,

pentru că îl considerăm extrem de impor-

tant pentru viitorul zonei.

Corneliu BRAN

Vasile Csiszer, administratorul SCDisco Bar Servicii SRL Petroşani, a so-licitat aprobarea concesionării directe aunei parcele de teren în suprafaţă de 32mp în vederea extinderii accesului înspaţiul comercial existent, situat dea-supra pasajului din zona Parângul dinPetroşani. Probabil prin negocierea di-rectă primăria a vrut să elimine situaţi-ile tensionate din timpul licitaţiilor,

unde o altă firmă ar fi putut câştigaterenul de la intrarea în incinta baru-lui. S-au mai văzut situaţii tensionatede genul acesta. Aşadar, s-a ales ne-gocierea directă, preţul fiind stabilit ulterior negocierii. Barul funcţioneazăaici de ani de zile, iar extinderea lui nueste o problemă pentru că se face înspre staţia de autobuz.

Alina PIPAN

Csiszer îşi negociază directconcesionarea terenului

Ce se întâmplă cu proiectul domeniului schiabil din Parâng?

SC SA angajează:

GEAMGIU/TĂIETOR PRODUSE STICLĂ

1 postCerinţe:GEAMGIU/TĂIETORSTICLĂ- Experienţă profesionalăcu sau fără calificarePersoanele interesate sunt

rugate să depună un CV

relevant la adresa din strada

Independenţei nr. 5 Petroşani

sau să-l transmită la adresa

office@visa-prod.com până la

data de 10 august 2012.

Ziarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând casă (are apă, canalizare,

energie electrică etc., acces auto)

+ 600 mp teren, zona Peştera

Bolii.

Tel. 0725.068828

Vând apartament 2 camere în

Vulcan, B-dul M.Viteazu, bl. B3,

sc. 1 ap. 14.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere în

Lupeni, zona Penny Market,

Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere,

Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,

stare bună, termopane, uşă

metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117

Vând apartament 3 camere în

Dimitrov, situat la stradă, parter

înalt, îmbunătăţiri, centrală ter -

mică, geamuri termopan, izolat

exterior, balcon închis, bine în-

treţinut, 2 boxe. Ideal de transfor-

mat şi în spaţiu cu altă destinaţie.

Preţ 45.000 euro neg.

Rel. la tel. 0724.571408

Vând rulotă turistică, două dor-

mitoare, baie, aragaz, dresing,

foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123

Vând Ford Fiesta model 2006,

fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4

airbag, abs, închidere centrali -

zată, radio cass original, consum

ff mic, euro 4, taxa mediu 300

euro. Un singur proprietar de

nouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,

1.8 diesel, aer condiţionat, abs,

geam el., închidere centralizată,

radio cass original, 4 airbag, un

singur proprietar de nouă, statul

austriac, recent adusă în ţară. Preţ

1950 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai

2010, 35.000 km, confort pack

dublu climatronic volan reglabil,

oglinzi electrice şi încălzite, 2

geamuri electrice, 4 airbaguri,

computer bord, preţ 9900 euro.

Telefon 0728.696889

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8

benzină, airbag, radio cass origi-

nal, închidere centralizată, stare

foarte bună, un singur proprietar

de nouă, recent adusă în ţară.

Telefon 0765.459316

Asigur transport cu autoutili-

tară 3,5 t. Preţ minim/ km - în

funcţie de distanţă.

Relaţii la telefon0760.922123 non-stop.

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Uneori, cei care îţi sunt prieteniadevăraţi preferă să rămână ano-nimi şi să nu se bată cu pumnul în

piept cu privire la rolul lor în viaţa ta,deci pe aceia trebuie să-i apreciezi mai mult.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Ca să duci mai departe unproiect, ai avea nevoie de un sprijindin afară, deci gândeşte-te la per-

soanele pe care şi tu le-ai ajutat cualte ocazii.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Lumea poate auzi azi numai lu-cruri deosebite despre tine pentrucă prinzi un val ascendent care tepropulsează direct în frunte.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Deja ai intrat în linie dreaptăspre finalul unui proiect la care ţi-ai adus contribuţia o perioadă

mai lungă de timp. Este vremearecapitularilor finale, a ultimelor retuşuriînainte de a-i pune complet punct.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu îţi găseşti cuvintele potrivitepentru a te face înţeles într-o dis-cuţie între patru ochi pe care o ai

cu cineva drag.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Totul pare să evolueze calm şibine spre ceea ce ţi-ai propus, darîncearcă să te adaptezi ritmului în

care merg lucrurile.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Priveşti cu mult interes cătreperioada imediat următoare, înciuda multiplelor obstacole primi -te de la ceilalţi.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Vine o veste foarte bună careare rolul de a te linişti, de aalunga o stare de agitaţie dusă la

extrem.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dacă ai în gând un anumit ţel,gândeşte-te ce eşti dispus să in-vesteşti pentru a-l materializa. Cubani, visele se pot împlini mai re-

pede, de aceea te arăţi dispus să cheltuieştio anumită sumă de bani pentru a-ţi atingescopul.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Banii sunt făcuţi să aducă şi undram de bucurie, iar azi eşti atâtde generos, încât îţi cheltui banii

pentru a-i încânta pe alţii.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Nu ai voie să duci la îndeplinireun proiect pentru că îţi lipseşte undocument obligatoriu. Eşti ţinut pe

loc de o chestiune birocratică,ceea ce devine frustrant, dar cât timp nu aiacea aprobare esenţială, eşti nevoit să staiîn aşteptare.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu porni azi în direcţia care ţise deschide în faţă, pentru căpare a fi o pistă falsă. Porneşti dela o informaţie greşită pe care nu

o mai verifici, şi dacă îi dai curs aşa cumeste, te va duce într-o direcţie nepotrivită.

HOROSCOPHOROSCOP

ÎNCHIRIERI

SERVICII

DECESE

Colectivul Judecătoriei Petroşani este alături de familiaGrigorescu în greaua încercare pricinuită de trecerea înnefiinţă a celei care a fost

PĂTRUICĂ MARIA,om cu o carieră juridică remarcabilă.Dumnezeu să o odihnească!

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii -

pentru diverse evenimente: nunţi,botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

PIERDERI

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro, publicitate@zvj.ro,

zvj2008@yahoo.comsau direct la sediul redacţiei noastre.

Închiriez spaţiu industrial cu teren aferent în municipiul Petroşani, str. Dărăneşti (vizavi deLascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţieetc., acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Anunţ public

SC Hidroconstrucţia SA Bucureşti - Sucursala Ardeal anunţă

trimi terea documentaţiei pentru obţinerea avizelor de la ABA

Craiova, privind subtraversările pârâului Aninoasa, râul Jiul de

Vest, râul Jieţ pentru localităţile Aninoasa şi Petrila.

Societate comercială angajează

bucătar cu experienţă, şi

ajutor bucătar.Relaţii la telefon 0751.199101

Pierdut certificat constatator eliberat pentru punctul de lucru

situat în str. Nicolae Titulescu nr. 8, Vulcan al SC Kamea Impex

SRL, cu sediul în Bdul M.Viteazu nr. 24, bl. 17, sc. E, ap. 11,

Vulcan, având nr. de ordine în Reg. Comerţului J20/1857/1992

şi CUI 2155400. Se declară nul.

Spaţiu de închiriat (DEPOZIT), str. Lunca, nr. 100. Preţ foarte avantajos.

Relaţii la telefon:0372.764439 sau

0254.542472

Vila Melinda angajează

ospătar şi cameristă. Oferă condiţii de muncă

avantajoase.

CV-urile se pot trimitela fax 0254.545842

sau la office@vilamelinda.ro

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce încasele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei

unităţii P4.SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.

Electronic Center - 0765 459 316Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1

Hotel Rusu angajează

muncitor necalificatpentru spalat vase

CV-urile se trimit la info@hotelrusu.ro sau la fax. 0354.108510.

Informaţi suplimentare la telefon 0742.087221 sau

0742.087222.

SERVICII

Pacientele Grozoni (Petrila), Tiloiu (Tg.-Jiu), Stan(Tg.Jiu), Ştefan (Geoagiu) îşi exprimă mulţumiri -le şi deosebita lor consideraţie pentru dr. Sora,dr. Groza, dr. Şodolescu, dr. Dîrlea şi întreagaechipă medicală care a contribuit la reuşita inter-venţiilor chirurgicale şi îngrijirea post operatorie.

MULŢUMIRI

Eliberarea cazierului judiciar se

face pe loc pentru cetăţenii născuţi

în judeţul Hunedoara şi care nu au

antecedente penale. Acesta este al

şaptelea ghişeu de eliberare pe loc

a certificatului de cazier judiciar şi

primul deschis în mediul rural.

Celelalte şase ghişee de eliberare a

cazierului judiciar se află la sediul

IPJ Hunedoara şi la sediile sub-

unităţilor de poliţie din Hunedoara,

Petroşani, Haţeg Vulcan şi Brad.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluiluni, 6 august 2012

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0732.413134Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, DumitruGĂLĂŢAN-JIEŢ, IonHIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL,Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Birou de caziere la BaruComuna Baru este singura zonă ruralădin judeţul Hunedoara care beneficiazăde un birou care eliberează caziere judi-ciare. Acest birou a fost inaugurat lasfârşitul săptămânii trecute şi este capa-bil să elibereze, la cerere, chiar înaceeaşi zi, caziere judiciare. Biroul decaziere de la Baru funcţionează în sediulSecţiei de Poliţie Rurală din comună.

Povestea convorbirilor uitate şi apoi regăsite...

În urmă cu 5 ani, în primăvara anului 2007, am început să lucrez la un volum de

convorbiri despre greva minerilor din Valea Jiului. Ideea principală era aceea de a vorbi cu

cât mai mulţi participanţi, indiferent de poziţionarea lor în

timpul grevei.

Împreună cu un împătimit de istoria Lupeniului, dl.

Popa Eugen, nea Popică - cum îi spun cu respect cei mai

tineri, am pornit la „vânătoare” de convorbiri pe străzile mu-

nicipiului. Prima dată am vorbit cu nea Vasile Caila, grevist,

care, din păcate, anul acesta a plecat la Domnul. Cu nea Vasile

am refăcut traseul străbătut după zilele grevei de acesta:

blocul său - poarta 2 - sediul fostei Securităţi.

Apoi, am continuat plimbarea pe străzile Lupeniului

cu nea Popică. Mărturisesc că nea Popică cunoaşte istoricul

amănunţit al multor familii din Lupeni, fiind în acest sens o

„enciclopedie” vie a urbei. Şi aşa, din aceste întâlniri întâm-

plătoare s-a născut o partea a acestor discuţii. În Lupeni, pen-

tru a afla amănunte despre greva din 1977 nu trebuie să sapi

foarte mult, istoria găsindu-se la… promenadă pe stradă.

Un alt om care cu entuziasm mi-a susţinut demersul

a fost ing. Ioan Goga. Din anii când el a fost liderul Sindica-

tului Liber E.M. Lupeni datează convorbirea realizată, la

Clubul Sindicatelor, cu minerul grevist Dumitru Iordache. De

atunci l-am mai întâlnit pe nea Mitică de câteva ori.

Tot Nelu Goga a fost artizanul „colocviului” de la „Măgarul

tăvălit”. Măgarul tăvălit este denumirea în argou a unei câr-

ciumi din cartierul Bărbăteni. Legenda - care, de fapt, e reali -

tate… - spune că un momârlan a venit o dată să bea şi el o

ţuică. Nu a venit singur, ci cu… măgarul. Pe care l-a legat de

un stâlp, în afara cârciumii. Şi a băut momârlanul o ţuică,

două, trei..., până când soarele a început să-l deranjeze pe ure-

cheatul măgar. Care, în semn de protest sau ca să se mai răcorească, a început să se

tăvălească. Şi aşa i-a rămas de atunci numele cârciumii: Măgarul tăvălit. Într-o dimineaţă a

anului 2007, mă întâlnesc cu Nelu Goga la Măgarul tăvălit pentru a-i face cadou o carte re-

cent apărută. Îi povestesc despre noul meu proiect, volumul de convorbiri. Nelu mă aprobă

şi deodată văd că începe să-i convoace la masa noastră pe mai mulţi ortaci. Şi din vorbă-n…

bere am pus de un „colocviu” cât se poate de liber despre greva din 1977. Chiar dacă a fost

hărmălaie, discuţiile despre grevă fiind contradictorii, am putut transcrie câteva convorbiri

de pe reportofon.

Convorbirea cu minerul grevist Dumitru Lungu am realizat-o la

Băile Herculane. De Dumitru Lungu mi-a povestit ing. Zoltan Lacataş

- preşedintele LSM„VJ”. Marian Holban, tot de la LSM„VJ” m-a în-

soţit cu amabilitate la faţa locului. Astfel, pe marginea unui bazin în aer

liber din Băile Herculane, nea Mitică fiind şi masor, am realizat una

dintre convorbi-ri le cele mai impresionante ale acestui volum. Discuţia

cu nea Mitică Lungu mi-a inspirat şi titlul acestui volum: Interzis înValea Jiului.

Găsind câteva referinţe despre participarea lui Grigore Dumitraşcu

la greva din 1977 am întrebat-o pe soţia mea dacă nea Gore nu este

cumva vecinul lor. Răspunsul fiind pozitiv, l-am abordat pe acest om

dotat cu o formidabilă memorie, şi aşa a mai „ieşit” o convorbire.

Cu Mihai Barbu, cel cu care am scris alte două cărţi despre greva din

1977, am făcut la Primăria Aninoasa, în biroul lui Ilie Botgros (pe atunci

primarul oraşului), o emoţionantă convorbire cu minerul grevist

Dumitru Octavian.

În discuţiile purtate cu minerii grevişti, dar şi cu unii participanţi

din zecile de mii, am insistat şi asupra amănuntelor biografice, care

vorbesc de la sine despre destinul acestor truditori în huilă.

Prozatorul Petre Braiţ, fost cetăţean al Lupeniului, aduce şi el o măr-

turie, misterios scrisă, despre un enigmatic tren, cu care a venit, n-a

venit Ceauşescu?! - aceasta e întrebarea, şi al cărui traseu trebuia şi el,

ca soldat, să-l asigure.

Pe Constantin Morar, împătimit radioamator şi fotograf, mi l-a

prezentat nea Popică. În revista Orizont lupenean am publicat un amplu reportaj despre pa-

siunea sa. Între timp, m-am împrietenit cu nea Tică. Acesta, aflând că pregătesc o ediţie a

Orizontului lupenean despre greva din 1977, mi-a „livrat” şi el o amintire. Din păcate, nea

Tică se va bucura din ceruri de această târzie „reeditare” a amintirii sale. Tot din revista Or-izont lupenean am preluat un lămuritor interviu cu avocatul Pompiliu Prip, cel care s-a ocu-

pat de reabilitarea unora dintre minerii grevişti după 1989.

Deşi foarte tânăr, m-am bucurat de prietenia călduroasă a

fostului director al Muzeului Mineritului din Petroşani, profe-

sorul de istorie Dumitru Peligrad, un om de o discreţie de-

osebită, bun cunoscător al istoriei locale. Cu prilejul unei

manifestări culturale organizate de revista „Abataj”, al cărui

redactor-şef am fost, şi Muzeul Mineritului, nea Mitică

Peligrad mi-a făcut cadou câteva declaraţii olografe şi intervi-

uri sintetice consemnate de el. Dintre acestea am publicat în

prezentul volum mărturiile lui Ioja Şortan, Gheorghe R. Maier

şi Constantin Grădinaru (un personaj-cheie în desfăşurarea

grevei din 1977).

După ce veţi parcurge filele cărţii, veţi constata că fiecare

amănunt are semnificaţia sa în refacerea atmosferei grevei din

2-3 august 1977.

Ca orice istorii orale, şi acestea trebuie luate cu titlul de

inventar, uneori existând neconcordanţe între relatările inter-

vievaţilor. Este şi firesc să fie aşa, din moment ce participanţii

la grevă nu s-au aflat în acelaşi loc, în aceeaşi zi, la aceeaşi

oră…

Cred că şi prin această carte că greva este redată „lupe-

narilor”…

Pentru a nu uita, deoarece, iată, s-au scurs 35 de ani de la

grevă, am reluat din volumul „Strict Secret. Lupeni 1977. Fi-

lajul continuă!” povestea listelor de revendicări şi măsurile în-

treprinse de Securitate după grevă.

De ce Interzis în Valea Jiului? Pentru că după grevă, 197 de

participanţi au fost scoşi din Valea Jiului, unii dintre con-

damnaţi, la ieşirea din puşcărie având interdicţie de a mai locui în Valea Jiului, fiind con-

sideraţi instigatori sociali.

De ce Convorbiri uitate…? Pentru că am tot amânat pu-blicarea acestora, rareori

aducându-mi aminte de ele, când căutând ceva, dădeam cu ochii de înregistrări, parte tran-

scrise, parte nu. Acum le-am redat în integralitatea lor.

În încheiere mulţumesc tuturor acelora care au sprijinit, cu vorba, cu fapta apariţia

acestui volum.

Marian BOBOC

CMYK

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul V � Nr. 160 � 6 august 2012 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

După 35 de ani de la greva minerilor de la Lupeni, o carte fierbinte la propriu şi la figurat:

Chiar ieri, 5 august, a ieşit de sub tipar un nou volum de MarianBoboc, intitulat „Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate…”, dedicatgrevei minerilor din 2-3 august 1977 de la Lupeni, prima mişcaremuncitorească anti-comunistă din România.

Cu prilejul Zilei Minerului, astăzi, 6 august, de la ora 10, condu-cerea E.M. Lupeni organizează în sala de consiliu a minei lansarea adouă volume: „Interzis în Valea Jiului. Convorbiri în Valea Jiului…” deMarian Boboc şi „Un drum atât de lung. Eu şi cărbunele” de GheorgheDavidescu. Am mai semnalat existenţa, la mina Lupeni, a unor intelec-tuali de formaţie tehnică, ce sunt preocupaţi şi de cultura minieră.Aceştia vor prezenta astăzi o producţie proprie: un DVD despre minaLupeni.

Pentru a marca trecerea a 35 de ani de la greva minerilor din1977, vă prezentăm în această ediţie a Prăvăliei cu istorii prefaţa au-torului la recentul volum apărut şi un interviu cu răposatul grevistVasile Caila. (ZVJ)

„Interzis în Valea Jiului. Convorbiri uitate…”

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIluni, 6 august 2012

Din 1957 - în Valea Jiului

M. Boboc: Nea Vasile, când şi unde v-aţi născut?Vasile Caila: În 17 iulie 1930, în comuna Chimitelnic, jud. Mureş.

M. Boboc: Când aţi venit în Valea Jiului?Vasile Caila: În 1957.

Muncă grea

M. Boboc: Până atunci, unde aţi mai lucrat?Vasile Caila: Până atunci am lucrat, prima dată, la Câmpia Turzii. De acolo am ple-

cat la furnalul Dej la Hunedoara. Şi de acolo am trecut la româno-americană Concordia-

Astra Română, la sonde.

M. Boboc: Numai muncă grea, înţeleg…

Mină cu femei şi cai

Vasile Caila: Pe urmă, m-a luat militar şi m-a băgat la

mină, la Vulcan…

M. Boboc: Când aţi văzut pentru mina dată mina,ce v-a impresionat?

Vasile Caila: Am lucrat cu femei, cu cai…

M. Boboc: Cum adică, femei cu cai?Vasile Caila: Or avut cai. Lucrau la craţer. Am prins

femei-minere.

M. Boboc: Şi ele lucrau în mină cu caii?Vasile Caila: Şi cu caii şi lucrau şi la front, în abataj

cameră… În 1957… Învăţam meserie şi cum lucrau… Am avut

chiar o femeie meşteră, ştaigheră. Şi calului îi puneai 5

vagoneţi. Dacă îi puneai unul în plus acela mai nu trăgea.

Nu-ţi trebuia ceas… Calul, când venea ora 2, se oprea. Puteai

să bagi furca-n el…

Nămol şi apă în mina Vulcan

M. Boboc. Şi cum v-aţi acomodat cu munca înmină?

Vasile Caila: A fost lucru greu. Am tras cu piciorul lemn de 4 m.

Nămol, apă...

M. Boboc: Câţi ani aţi lucrat la Vulcan?Vasile Caila: La Vulcan, eu m-am eliberat cu etatea, la 26 de ani. Eu am lucrat şi

pe la sonde şi nu m-au găsit cu adresele…

Brigadier la Lupeni

M. Boboc: De la mina Vulcan, în ce an aţi venit la mina Lupeni?Vasile Caila: Am venit la mina Lupeni în 1957, la sectorul 1 A. Era baniomeşter

unul Cosman. A murit. Stătea prin Ştefan. I-am arătat o diplomă. „Păi dumneata eşti miner!”

mi-a spus.

M. Boboc: Unde aţi făcut şcoala de mineri?Vasile Caila: La Lupeni. De miner şi de combainier. După ce am venit la Lupeni,

după două luni mi-a dat brigadă.

Marian Boboc: Şi câţi mineri aţi avut în brigadă?Vasile Caila: În abataj-cameră, aveam 4-12 oameni pe schimb.

Într-un abataj frontal pe str. 3 mergea în medie la peste 140 de oameni, pe toate 3

schimburile.

La surpări, mai curajos ca stahanoviştii

Marian Boboc: Deci, după două luni de când aţi venit la Lupeni, aţi avutbrigadă?

Vasile Caila: Da, era prin 1957-58. Indiferent ce surpare a fost pe str. 13, sectorul

VI, niciun miner, niciun brigadier din Valea Jiului nu s-a băgat. Am făcut stivă cu lemn de

4 metri, la banda 9. Mi-am riscat eu viaţa şi am terminat-o cu 4 zile înainte. Nimeni nu s-a

legat s-o facă. Nimeni n-a avut curaj, nici stahanoviştii ăia. Inginerul şef Teodorescu mi-a

spus că eu răspund de lucrare.

Şef de brigadă (şi) peste… puşcăriaşi

Marian Boboc: În 1977 aveaţi lucraţi la mina Lupeni 20 de ani.

Vasile Caila: Da. Fusesem şef de brigadă, şef de schimb. Mi-a spus inginerul şef

Teodorescu să iau brigada lui Sabin Deoancă. Eu lucram la brigada Gheorghe Constantin.

Şi i-am spus: dom’le, eu nu sunt membru de partid. Te duci acolo, mi-a zis. Mie-mi dădea

noi angajaţi, detaşaţii, şi din ăia care ieşeau din puşcărie. Da’ la mine nu făceau nemotivate.

Marian Boboc: Da’ cum îi puneaţi la punct?Vasile Caila: Le spuneam frumos: băi, fraţilor, nu munciţi pentru mine. Dar se mai

întâmpla carambol pe tăiere şi se rupea lanţul. Băi, fraţilor, uite care-i treaba, rămânem o oră-

două peste, şi aveţi şut. Gata, brigadierul. Atunci lucram la 8 ore.

Şuturi doar pe str. 13

Marian Boboc: Câţi oameni aţi avut cel mai mult în brigada dumneavoastră?Vasile Caila: Peste 140 de oameni. Şefii mei de schimb nu executau niciun ordin

de la maistru. Le lăsam de lucru şi le spuneam: bă, asta să faceţi! Am lucrat numai în abataje

frontale, pe str. 13.

Marian Boboc: În aceşti 20 de ani, aţi prins vreo explozie, vreun accident colec-tiv?

Vasile Caila: Nici

măcar un accident mortal.

M-a ferit Dumnezeu. Deşi

eram în mină, nu în farmacie.

O propunerenemţească

Marian Boboc: Cumcâştigaţi?

Vasile Caila: Ei,

dragul meu, când au venit

nemţii şi au adus complexul,

era unul Friţ. Acesta mi-a

zis: tu vii la noi în Germania!

Te-am trecut pe tabel. Cât

cărbune ai dat tu cu brigada,

în afară de banii care trebuia

să-ţi dea, trebuia să-ţi dea o

maşină în plus. Pe cuvântul

meu, aşa mi-a zis. Dar eu

te-am trecut pe tabel. Dar tu

nu eşti membru de partid. Nu, i-am spus eu. Dacă azi ai ajuns în Germania, eu te duc să de-

clari azil politic. Tu vei lucra în frontalul meu. Şi m-or tăiat.

Marian Boboc: Adică nu v-au lăsat.Vasile Caila: Nu. Eu stam aicea, la mina Lupeni, cum stau nemţii cu ruşii.

La serele Lupeni: roşii legate cu… aţa

Marian Boboc: Când l-aţi văzut prima dată pe Ceauşescu?Vasile Caila: Înainte de ‘77, a făcut o vizită prin Lupeni. Atunci, i-au legat roşiile

cu aţa. Ca să arate că serele de la Lupeni dau roşii. Era un căpitan, Mureşan. Ăsta, şi înainte

şi după ’77, venea la mine şi-mi zicea: domnu’ Caila, hai la Miliţie.

Tatăl a 3 copii

Marian Boboc: Când v-aţi căsătorit?Vasile Caila: În 1955.

Marian Boboc: Câţi copii aveaţi în 1977?Vasile Caila: 3 copii. Un copil avea 6 ani. După grevă, veneau securiştii şi mă luau.

Odată mi-au dat o palmă. Iar copilul ăsta al meu, crescând, s-a înfricat. Au băgat spaima în

el… E la Haţeg. Casa lui e acolo, la spital. Are pensie. Acesta e Dumitrache. Alt copil, Vasile,

care era la aeronautică la Băneasa; acum e pensionar. Şi copilul care mi l-a omorât d-na A.,

care avea atunci 20 de ani.

Celebra coadă…

Marian Boboc: Aveaţi, deci, o familie numeroasă. Soţia nu lucra.Vasile Caila: Nu, nu lucra. Unde să lucreze? Era greu. Îmi aduc aminte aici, la

piaţa veche, merea muierea mea şi stătea la coadă de astăzi după-masă până mâine să ia

carne. Atâta stătea pentru 2 kile de carne.

La cel mai mare sector de producţie

Marian Boboc: În 1977, unde lucraţi?

Vasile Caila in dialog cu Marian Boboc

Vasile Caila:„Ai vrut să dai comunismul jos?, mă mai întrebau se-curiştii. Eu le spuneam că nu-mi place comunismul.”

continuare în pag. III

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIluni, 6 august 2012

Vasile Caila: La sectorul IV. Era

cel mai mare sector de producţie de

la mina

Lupeni. Eu am lucrat doar în producţie. Aveam vreo 140 de

oameni, pe 3 schimburi; puşcare, evacuare, răpire, tăiere…

Lacrimi de… ministru

Marian Boboc: Unde eraţi în 2 august când aţiauzit că a început greva?

Vasile Caila: Tocmai veneam de la Uzina Electrică

Paroşeni, unde lucrase fiul meu, care murise pe 17 iulie. Fu-

se sem la CAR. Când să intru pe poarta 2, o mulţime de lume

adunată. Băi, ce-o fi aicea? Caila, vino-ncoace, Caila! Eu am

ridicat banii şi m-am dus acasă. Au venit oamenii după mine

şi m-am întors. Am pornit greva.

Am pus mâna pe microfon. Era Ilie Verdeţ, era mi-

ni strul Băbălău - el plângea. El, săracul, mi-a spus: Caila,

dumneata eşti la microfon, nu are nimeni treabă cu dum-

neata!

De la microfon am spus: S-a terminat cu pâinea pe

cartelă! Fără cartelă, fără 5 ouă şi-un kil de oase!

Grija faţă de mină

Marian Boboc: După dumneavoastră, mai vor-beau şi alţii la microfon?

Vasile Caila: Da. Da’ frumos, fără să înjure. A venit

salarista de la sectorul I şi mi-a zis: Domnu’ Caila, uite hâr-

tiile! I-am zis: Lasă, hârtiile! Mergi în birou! Ei i-a fost frică

să meargă de la poarta 2 până în birou. Hai, cu mine! i-am

spus. Şi am dus-o până-n birou.

Am venit înapoi şi m-am dus la compresoare. Aici,

uşile larg deschise. Mă duc la acela de la compresoare: Mă,

tată, dumneata vezi ce-i aicea? Închide uşile, nu dai voie la

nimeni. Că vine un nerod, şi poate opreşte compresoare. Se

inundă mina. Gata, a murit toată lumea. Acela mi-a zis: ai

dreptate!

M-am dus în depozitul de lemne. Oamenii fumau.

Le-am spus să aibă grijă, să nu ia foc. Să nu aibă treabă cu

nimeni. La depozitul de exploziv, mai sus de poarta 3.

Vânătorii de munte - pregătiţi să intervină

Marian Boboc: Am putea spune că într-un fel aţipreluat pe 2 august, în prima zi a grevei, conducereagrevei. Veniseră ortaci şi de la alte mine?

Vasile Caila: Da. Am avut un băiet în mină. Era în

armată, la vânătorii de munte. Mi-a zis că erau echipaţi de

război şi erau la Straja. Comandantul lor le spuseseră: Bă,

băieţi, să nu trageţi. Sunt părinţii voştri şi fraţii voştri (aici,

bătrânul Caila plânge)…

Eu lucrasem şi cu militari…

l-a predat ştafeta lui Dobre

Marian Boboc: Era lume?Vasile Caila: Ăhăă… Nu se mai vedeau lem-

nele, de câtă lume era. Am spus, nu numai eu, să nu

plece nimeni până nu vine Ceauşescu aici, la Lupeni.

Atunci, a apărut şi Dobre, care mi-a zis: Caila, de-acum

încolo preiau eu activitate. Până a venit el, noi cerusem

deja 6 ore, pâine şi revindecările ălelalte.

Marian Boboc: Dar alţii care au luat cu-vântul au vorbit şi despre problema pensiilor?

O primire nu prea cordială a lui Ceauşescu

Vasile Caila: Se ceruseră toate până a venit

Dobre. Dar când a venit Ceauşescu, lumea striga: pe

mă-ta, porcule, măgarule, nu ne dai pâine la copii! Pe

cuvântul meu, aşa strigau oamenii, pe cuvântul meu.

Marian Boboc: Aşa strigau oamenii?Vasile Caila: Da, pe cuvânt.

Marian Boboc: Deci, i-aţi predat, ca să zicaşa, conducerea lui Dobre.

Vasile Caila: Da.

Comitetul de grevă

Marian Boboc: A existat vreun comitet degrevă?

Vasile Caila: 7 inşi, îmi aduc aminte. Erau Manil-

iuc, Dobre…

Marian Boboc: Şi Dobre ce spunea?Vasile Caila: Să aibă lumea răbdare, că vine

Ceauşescu.

„Să vie conducătorul!”

Marian Boboc: Să revenim la Ilie Verdeţ. Cum l-aţi sechestrat?

Vasile Caila: Le-am spus lui Verdeţ, Pană şi lui

Băbălău: Haideţi la poştă! Eu vorbeam la telefon cu cineva

de la Petroşani. Eu le-am spus: lăsaţi-mă, dom’le, că

acolo nu e conducătorul ţării. Să vie conducătorul

ţării…

Marian Boboc: Cum au aflat greviştii compo-nenţa comitetului de grevă?

Vasile Caila: A fost anunţat la microfon. Comitetul

a fost făcut la Primăria Lupeni. Tot acolo a fost făcută

şi lista de revendicări. Primăria a fost plină de oameni.

Marian Boboc: Ce s-a întâmplat după ce aţi scrislista de revendicări?

Vasile Caila: L-am aşteptat pe Ceauşescu.

Ceauşescu speriat şi… înjurat

Marian Boboc: Şi a venit Ceauşescu…Vasile Caila: L-au însoţit minerii până la poarta 2.

De înjurat l-au înjurat… Când s-a urcat pe gheretă, eu

eram în spatele lui Ceauşescu. Şi atunci, securiştii

civili s-au băgat între mine şi el, ca să mă îndepărteze

de lângă el. Şi m-au îndepărtat. Le-a fost frică, pentru

că au crezut că eu am ceva cuţit sau explozibil la

mine. Atunci m-am dat jos de pe gheretă.

Marian Boboc: Cum vi s-a părut Ceauşescu?Vasile Caila: El n-a crezut că mai scapă de aici.

S-a speriat când a văzut ce furioşi sunt

minerii… Era schimbat la faţă. Când a început

să vorbească nu l-au mai huiduit. S-a cerut ca

pâinea să nu mai fie pe cartelă.

În depozitul de lemne: „Jos comunismul!”

Marian Boboc: S-a strigat „jos comunismul”?

Vasile Caila: În depozitul de lemne s-a strigat „jos

comunismul”, pentru că acolo nu prea erau securişti, ei fiind

concentraţi în zona porţii 2.

Marian Boboc: Ceauşescu pleacă…Vasile Caila: Când a plecat Ceauşescu, lumea nu

l-a mai huiduit. Am trecut la 6 ore.

Marian Boboc: Aţi participat la Ziua Mineruluidesfăşurată în duminică următoare?

Vasile Caila: Nu aveam ce căuta, că mă huduiau

bolşevicii.

Din şef de brigadă - necalificat. Pe drumuri…

Marian Boboc: Greva s-a încheiat. Ce a urmat?Vasile Caila: După grevă nu am mai avut dreptul

să fiu şef de brigadă. Din miner specialist m-a lăsat vagone-

tar de galerie, adică necalificat.

Marian Boboc: Dar lucraţi la aceeaşi brigadă?Vasile Caila: Nu, m-au trimis de la sectorul IV la

sectorul V. Când m-au condamnat comuniştii la colţul roşu,

la atelierul mecanic, nu m-au lăsat să vorbesc. Mi-au spus:

„Tu nu ai voie să vorbeşti”. „Păi, de ce?”, am întrebat. Şi toţi

comuniştii ăia strigau: „Afară cu familia Caila din Valea

Jiului”. Când a auzit asta, muierea mea plângea, săraca…

Marian Boboc: A avut loc procesul la Judecăto-ria Petroşani.

Vasile Caila: După ce m-au judecat, mi-au desfăcut

contractul de muncă. Nu m-au mai angajat nicăieri, nici la

IGO (Întreprinderea de Gospodărire a Oraşului - n.a.).

Aveam băiatul student la Bucureşti, la aviaţie…

Ziuaş la momârlani

Marian Boboc: Din ce-aţi trăit în perioadaaceea?

Vasile Caila: Numai eu ştiu. Mergeam la momâr-

lani la lucru. Munceam nu pe bani, ci pe mâncare, pe brânză,

pe mere, ca să le aduc la copii acasă.

Marian Boboc: Eraţi ziuaş?Vasile Caila: Da. Azi munceam într-un loc, mâine

într-altul. Şi la oi am fost, şi văcar am fost.

Drumul spre Ceauşescu oprit de securişti

Marian Boboc: Cam cât a durat perioadaaceasta, de ziuaş la momârlani?

Vasile Caila: Am vrut să plec cu Toderaşcu din gara

Petroşani la Bucureşti, la Ceauşescu, ca să rezolvăm, ca să ne

angajăm undeva. Şi atunci a venit o maşină cu doi securişti.

Aveam şi biletele scoase… „Unde mergeţi?”, ne-au întrebat

securiştii. „Păi, n-avem de lucru, mergem la conducătorul

Vasile Caila şi Eugen Popa

Vasile Caila în locul unde a fost Poarta 2

urmare din pag. II

continuare în pag. IV

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIVluni, 6 august 2012

ţării…”, am spus noi. „Hai, urcaţi-

vă-n maşină”, ne-au spus. Ne-au dat

înapoi banii pe bilete. „Tovarăşe Caila, nu eşti mulţumit că

eşti cu familia?”.

Ogârlaci, salvatorulfamiliei Caila!

Pe urmă, cum-

necum, m-au angajat. A

venit director general la

Combinat, Ogârlaci, care a

ţinut foarte mult la mineri.

El spus: „Nu-l scoateţi pe

Caila din Valea Jiului, şi-şi

face pedeapsa, la locul de

muncă, la mina Bărbăteni,

şi-i angajăm şi femeia, că

are copii la şcoală”. El mă

cunoştea de când am fost şef

de brigadă: „Eu la Caila am

fost în frontal. Nu exista în

toată Valea Jiului un aseme-

nea abataj frontal.”

Marian Boboc: Pesoţie unde au angajat-o?

Vasile Caila: În de-

pozitul de lemne. Pe mine

tot ca necalificat, ca vagone-

tar, asta era tinicheaua ce

trebuia să o port. Dar am

fost mulţumit, că aveam de

lucru. Îmi oprea sindicatul,

mai ştiu eu ce şi 60%, pen-

tru… grevă.

Solidaritatea minerească în acţiune

Marian Boboc: Deci, lucraţi la mina Bărbatenipe mai puţin de 40% din salar?

Vasile Caila: Da. Până la urmă, mi-au dat şi frontal,

cu combină. Ortacii erau mulţumiţi că vorbeam frumos cu ei

şi îi învăţam meserie. Unii mineri mă mai ajutau: „Nea Caila

ia de aici bănuţii ăştia…”.

Marian Boboc: Vestita solidaritatea minereascăfuncţiona…

Vasile Caila: Da. Se adunau nişte bani. Le

spuneam: „Măi, oameni buni, să nu-mi strigaţi mâine-

poimâine…” „Nu, nu. Doar dumneata te-ai luptat pentru noi.

O să scapi şi dumneata”, spuneau ei. Mă băgau cu brigada în

cele mai periculoase locuri de muncă. Aveam şi securişti în

frontal. Ăia luau un salariu în plus.

Marian Boboc: Şi cât aţi lucrat la mina Bărbăteni?

Vasile Caila: Până la pensie. M-am pensionat în

1988. La grupa specială trebuia să ies cu 3.550 lei şi am ieşit

cu 2.262 de lei. Noroc că am completat, mergând la lucru la

momârlani, la coasă, la greblă…

Să vă spun cu Securi-

tatea…

Şuturi la… Securi-tate

Marian Boboc: Veneaacasă la dvs., la locul demuncă?Vasile Caila: Nu, că nu

mai aveam dreptul să lu-

crez la mină. Veneau

acasă şi-mi spuneau:

„Hai, tovarăşe Caila!”.

Veneau 3 securişti. Doi

stăteau mine în bucătărie,

unul căuta prin camere. Ei

au crezut că eu nu mă pri-

cep. Mi-au pus de-alea de

înregistrat, ca să audă ce

vorbesc prin casă. Eu nu

am umblat la ele. Am ple-

cat ca femeia la piaţă şi

i-am spus: „Cât noi trăim

amândoi, să nu

vorbim de cine

vine la noi.” Nu i-

am spus despre ce e

vorba, că-n muieri n-ai în-

credere”

Mă duceau cu maşina într-o cameră la sediul Mil-

iţiei şi Securităţii, pe str. Oficianţilor. Mă ţineau singur într-

o cameră câte 7-8 ore.

De ce a vrut Caila să dea jos comunis-mul?

Marian Boboc: Şi ce voiau să afle?Vasile Caila: „Ce-aţi căutat la poarta nr. 2? De ce ai

adunat oamenii la poarta 2”, asta mă întrebau. „Ai vrut să

dai comunismul jos?”, mă mai întrebau securiştii. Eu le

spuneam că nu-mi place comunismul. „Cine eşti dumneata,

să ajungi să dai comunismul jos?”.

Marian Boboc: Securiştii care vă anchetau eraudin Lupeni?

Vasile Caila: Nu. Eu îi întrebam ce grad au. Eu îmi

răspundeau: „Da’ ce te interesează!?”.

3 bătăi. Metoda de cercetare „din aproape”…

Marian Boboc: Vă băteau?Vasile Caila: La Lupeni, nu. Ultima bătaie am

luat-o când s-a tăiat cablul la capul de detecţie din Lupeni. Pe

schimbul meu, eram schimbul II, erau 3 militari şi 3

civili şi-mi trebuia un sul de plasă, că trebuia să prăbuşesc,

că mie îmi lăsa totdeauna prăbuşirea. Ies afară, nu am lipsit

mult, împreună cu un sergent militar şi am fumat o ţigară.

În timpul acesta s-a tăiat cablul. Dimineaţa, la ora 3, au fost

securiştii la mine acasă. M-au dus la mina Bărbăteni. Mi-au

luat burghiele, securea, toate sculele. A treia zi m-au dus la

Securitate la Petroşani. Cât am aşteptat până să intru într-un

birou, am auzit: „Caila? Să terminăm odată cu el!”. La

Petroşani am scris la declaraţii… Veneau argaţii lui Golea

(şeful Securităţii) şi mă puneau să scriu. Golea mă întreba:

„Ce-ai căutat să tai cablu?”. Îi spuneam uneori cu lacrimi în

ochi: „Tovarăşe Golea, eu, ca şef de schimb, dacă ies din

abataj, mă vede prima dată acela care încarcă la buncăr, mă

vede ştaigerul, mă vede semnalistul, mă vede lăcătuşul, dul-

gherii toţi, dar eu pe ei nu-i văd”. Şi atunci a spus un căpi-

tan o vorbă şi m-au dus cu maşina acasă. A doua zi i-a şi

prins: un dulgher şi un lăcătuş. Dar eu luasem o bătaie.

Marian Boboc: A fost singura bătaie pe care aţiluat-o?

Vasile Caila: Nu, a fost a treia. Dar nu aveai voie să

spui la nimeni. Golea mi-a spus aşa: „Să nu cumva să spui

că ai fost bătut. Dacă te-ntreabă cineva să-i spui c-ai fost

cercetat din aproape. Dacă vrei să mai stai în familie”.

Un om de omenie: avocatul Prip

Marian Boboc: La doi ani după pensionare, avenit revoluţia/ evenimentele din decembrie 1989. Cumai mulţi mineri condamnaţi aţi ajuns la avocatul Pompiliu Prip, pentru a declanşa procedura juridică areabilitării.

Vasile Caila: Da, domnul avocat Prip a fost un om

deosebit. El ne-a luat bilete de tren, el ne-a luat de mâncare

şi la Bucureşti. Robu Gheorghe era şef procuror… Dl. avo-

cat Prip ne-a repus în drepturi.

Secretul minerului Caila

Marian Boboc: Nea Vasile, să încheiem convor-bire noastră, pe un ton… mineresc. Cam cât cărbunedădeaţi pe vremea când eraţi şef de brigadă la ?

Vasile Caila: Cât cerea nea Costică Teodorescu.

Numai luam capacele şi dădeam 600 de tone. Numai de la

capace, fără să pui mâna pe lopată sau pe pickamer. Odată,

nea Costică Teodorescu, fie-i ţărâna uşoară!, mi-a spus: „Băi,

Caila, tu dai producţia minei Bărbaăteni şi Uricani”. Aveam

o brigadă de 140 de oameni.

Marian Boboc: Care era secretul?

Vasile Caila - în faţa catedralei ortodoxe din Lupeni

Cărţile lui Marian Boboc

Volume de versuri: de-a iubirea (Ed. Cameleonul, Petroşani, 1994) � prima putere în pat (Biblioteca Abataj, Petroşani, 1996) � timpuri grele femei uşoare(Ed. Monada, Petrila, 2002) � femeia din marile colonii ale cărbunelui (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2010)

Volume-document: Come back, Valea Jiului! - 1001 de ştiri despre o Vale înflori toare şi fascinantă (Ed. Fundaţiei pentru studii Europene, Cluj, 2006)

� Vulcanul din inima noastră - O incursiune prin antebelicul şi interbelicul Vulcanului (Ed. Corvin, Deva, 2007) � Almanahul Ortacul (Deva, 2007) � Ultimulşut. Cartea neagră a exploziilor din minele Văii Jiului de până la 1946 (Ed. Corvin, Deva, 2008)� 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni. O incursiuneîn anii 1928-1929 (vol IV, Ed. MJM, Craiova, 2009) � Mina Petrila - 150 de ani. Oameni, fapte, întâmplări (Ed. Autograf MJM, Craiova 2009) � Prăvălia cuistorii de pe Jiul de Est şi Jiul de Vest, (vol. I, Ed. Autograf MJM, Craiova 2010) � Pribegii turistice în Valea Jiului. Turismul de la… belle époque la…l’époque rouge. (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2011) � După 90 de ani. Lupeni. 27 aprilie 1922. Mina Aurelia. Cea mai mare catastrofă minieră din ValeaJiului (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012)

Coautor al Dicţionarului scriitorilor din Vale (Ed. Matinal/ Camele onul, Petroşani, 1999; coordonator al dicţionarului - Mihai Barbu).

Alături de Gilbert Danco a îngrijit volumul Valea scrierii - antologia Cenaclului „Boema” din Valea Jiului.

Coautor, împreună cu Mihai Barbu, al volumelor: Lupeni ’77. Sfânta Varvara versus Tanti Varvara (ediţia I, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-

Napoca, 2005) � 6 August 1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 10 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. I, Ed. Corvin, Deva, 2006) � 6 August1929. Ziua de sânge de la Lupeni - 11 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. II, Ed. Corvin, Deva, 2006) � Strict secret. Lupeni 1977. Filajulcontinuă! (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2007) - volum premiat la Salonul naţional de carte de la Drobeta Turnu Severin � 6 August 1929. Ziua de sânge de laLupeni - 6 relatări din presa vremii despre greva minerilor (vol. III, Ed. Corvin, Deva, 2007)

urmare din pag. III