Ziarul Vaii Jiului - nr. 924 - 6 aprilie 2012

CMYK

VINERI6 aprilie 2012

Anul VNr. 92412 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 06:56Apus: 20:06

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3730 lei1$ = 3,3467 lei1₤ = 5,2984 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la [email protected]

SC angajează MECANIC BULDO EXCAVATOR, cu experienţă. Relaţii la telefon 0721.322663, Petroşani.

În atenția Agenției Naționale de Integritate

În pagina 3 publicăm documentul care-l incriminează pe liberalulMircea Ioan Moloţ

Florii alese şi zile senine, Săptămâna Patimilor să văţină în leagăn de flori şi lumină curată DUMNEZEIASCĂ!

Haralambie VOCHIŢOIU - preşedinte PPDD Hunedoara

Cu ocazia Zilei Internaţionalea Romilor, urăm tuturorcetăţenilor de etnie romăsănătate şi la mulţi ani.

Preşedinte PPDD Hunedoara Haralambie Vochiţoiu

Tuturor uricănenilor deetnie romă, cu prilejul ZileiInternaţionale a Romilor:But harş angle!

Primarul oraşului UricaniDănuţ Buhăescu

Fie ca drumul tuturor celorcare poartă nume de flori săfie presărat cu… flori. Lamulţi ani şi sănătate de ziuanumelui lor celor care şi-o sărbătoresc în Duminica Floriilor.

Dr. ing. Constantin Lupu - director general INCD INSEMEX

Celor care-şi sărbătoresc ziuaonomastică în Duminica Floriilor, toate florile dinlume, însoţite de sănătate,fericire, multe bucurii şibelşug!

La Mulţi Ani!

Dănuţ BUHĂESCU - primarul oraşului URICANI

Canalizarea la pământ din Dallas-Vulcan duce la

Discuţii contradictorii între constructorşi angajaţii de la Ape

Tel. 0254 564.914

pagina 6

pagina 3

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012

www.zvj.ro

Este urât şi periculos că instigatorii

unor partide politice ajung să se

folosească de persoane marginali -

zate social pentru a tulbura

imaginea unor candidaţi. Aceasta se

întâmplă la Uricani.

Două persoane de etnie romă au fost

convinse de persoane de bine că

necazurile lor îl au ca actor principal

pe Mitică Panţu, şeful Partidei

Romilor din Uricani. Cum necazurile

lor sunt de natură financiară, s-a iscat

în oraş un scandal ţintit asupra lui

Mitică Panţu, care este acuzat că ar fi

uzat de banii unor romi, fără ştirea

acestora. Iar persoanele în cauză ar fi

rămas fără pensia de boală de care

beneficiază.

„Persoanele respective au pierdut pen-

sia de boală după ce Casa de Pensii

Hunedoara a constatat că cele două

persoane ar fi primit venituri prin in-

termediul Partidei Romilor. Acest

lucru nu s-a întâmplat. Oamenii nu au

primit bani prin această organizaţie,

dar pe ei i-au învăţat nişte oameni de

bine cum că eu aş fi luat, în numele

lor, ceva bani prin intermediul organi-

zaţiei. Lucruri false. Oamenii au venit

la mine şi m-au acuzat de furt. Eu am

sunat la casa de pensii, la Bucureşti, şi

am aflat că s-au făcut ceva încurcături

la Casa de Asigurări de Sănătate, şi oa-

menilor li s-a suspendat pensia. Am

făcut rost de toate actele necesare pen-

tru a demonstra că oamenii nu au fost

păcăliţi de nimeni. Efectiv, s-a făcut o

greşeală. Vă trimit şi dumneavoastră

actele doveditoare, unde se vede

greşeala. Ce mă deranjează este faptul

că există instigatori care vor să-mi

denigreze imaginea, şi am impresia că

fac acest lucru cu un scop. Din păcate,

manipulează oameni săraci, cu prob-

leme, care cred în vorbele lor rău-

voitoare”, spune Mitică Panţu. Mitică

Panţu este, se ştie, un apropiat al pri-

marului din Uricani. Aşadar, romii

care spuneau că ar fi fost păcăliţi au

tăbărât şi în biroul primarului pentru a

face scandal. Şi, ca să fie treaba treabă,

se plâng prin târg că sunt păcăliţi de

oamenii primarului. Prin urmare, sunt

multe tactici de a lupta elec-

toral, dar aceasta nu este una

tocmai de omenie...

Alina PIPAN

Procesul de anvelopare a blocurilor consti-

tuie şi acum un subiect de anvergură. Pro-

prietarii apartamentelor din blocurile de

beton, aflate pe lista celor 42 de blocuri

aprobate de consiliul local pentru re-

alizarea cu prioritate a anvelopării,

aşteaptă şi acum să vină banii de la gu-

vern pentru a beneficia de acest proiect.

Cei care s-au săturat să aştepte s-au înhă-

mat la cheltuieli importante şi au făcut

aceste lucrări singuri. Cei care au respec-

tat rigorile legii, făcând această izolare

termică în baza unui proiect autorizat de

primărie, vor putea fi scutiţi de plata im-

pozitului pe apartament, în următorii 7

ani. Despre acest lucru am stat de vorbă

cu inginerul Iulian Codreanu, auditor

energetic.

Ce facilităţi oferă Codul fiscal„Potrivit precizărilor Codului fiscal referi-

toare la facilităţile la plata taxelor şi im-

pozitelor locale, art.286 alin.(8) prevede că

un consiliu local poate acorda scutire de la

plata impozitului pe clădiri sau o reducere a

acestuia pe o perioadă de minimum 7 ani, cu

începere de la data de 1 ianuarie a anului fis-

cal următor finalizării lucrărilor de reabil-

itare, pentru proprietarii apartamentelor din

blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au

executat lucrări de intervenţie pe cheltuială

proprie, pe baza procesului-verbal de re-

cepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în

condiţiile legii, prin care se constată re-

alizarea măsurilor de intervenţie recoman-

date de către auditorul energetic în

certificatul de performanţă energetică sau,

după caz, în raportul de audit energetic, ast-

fel cum este prevăzut în Ordonanţa de ur-

genţă a Guvernului nr.18/ 2009 privind

creşterea performanţei energetice a blocurilor

de locuinţe, aprobată cu modificări şi com-

pletări prin Legea nr.158/ 2011”, explică in-

ginerul Iulian Codreanu.

Cu trimitere la această prevedere din Codul

fiscal, completările la Norme precizează

documentele pe care proprietarii trebuie să le

depună la autoritatea fiscală competentă pe

raza căreia se află clădirea, în vederea

acordării scutirii de la plata impozitului pe

clădiri sau reducerii acestuia.

„Completarea la Normele metodologice

aprobate prin Ordinul comun nr. 163/ 540/

23/ 2009 a fost făcută prin Ordinul comun nr.

2596/ 2867/ 299/ 2012, publicat în Monitorul

oficial nr. 9 din 5 ianuarie 2012. Se depun, în

copie, următoarele documente: autorizaţia

pentru executarea lucrărilor de intervenţie,

emisă în condiţiile legii; certificatul de per-

formanţă energetică sau, după caz, raportul

de audit energetic în care sunt precizate mă-

surile de intervenţie pentru reabilitarea ter-

mică; procesul-verbal de recepţie la

terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile

legii, prin care se constată realizarea mă-

surilor de intervenţie recomandate de către

auditorul energetic în certificatul de perfor-

manţă energetică sau, după caz, în raportul

de audit energetic”, detaliază auditorul ener-

getic Iulian Codreanu. (Alina PIPAN)

Pot beneficia de scutirea de la taxa impozitelorPROPRIETARII CARE ŞI-AU ANVELOPAT BLOCURILE,ÎN CONDIŢIILE LEGII

Şi cei săraci cu duhul

Sunt folosiţi în campania preelectorală

Nu rataţi astăzi, 6 aprilie, la Teatrul „I.D. Sîrbu”,CONCERTUL-EVENIMENT ORGANIZAT DE EPISCOPIAORTODOXĂ A DEVEI ŞI HUNEDOAREI

Astăzi, 6 aprilie 2012 , începând cu orele 18:00, Sala Teatrului Dramatic „I. D.

Sîrbu” din Petroşani va găzdui un concert-eveniment al Coralei Episcopiei

Caransebeşului şi al Grupului Psaltic „Catarsis”.

Vor participa şi înaltele feţe bisericeşti, P. S. Gurie Georgiu - Episcopul Devei şi

Hunedoarei, şi P.S. Lucian Mic - Episcopul Caransebeşului.

Laurenţiu Nistor este lider judeţean PSD, deputat în Parlament

şi specialist în “inginerie economică”- a absolvit ceva pe la

Universitatea Petroşani în anul 2004, la frumoasa vârsta de 53

de ani. După cum se exprimă în limba română, se pare că doar

primele opt clase nu le-a făcut la seral sau fără frecvenţă.

Acest personaj fără moralitate a reuşit să-i scârbească de

politică până şi pe cei mai familiarizaţi cu modelul “original”

de democraţie post-comunistă, un model în care fenomenul

trădărilor şi traseismului sunt loc comun, iar câştigarea puterii

nu mai este pentru unii politicieni doar un vehicul pentru a-şi

aplica ideile şi programul politic în domeniul economic şi so-

cial, ci doar un scop meschin prin care ei, familiile lor, găştile

lor, urmăresc să se eternizeze în fruntea bucatelor.

Dacă aşa se manifestă la dumnealui sentimentele frăţeşti pentru

liderul PSD Vulcan, dat la o parte cu cinism şi nesimţire ca să-i

facă loc duşmanului său politic, este evident cum ar proceda cu

un cetăţean obişnuit, un simplu votant, unul care n-a cotizat la

partidul său din greu, aşa cum se presupune că a făcut Coltescu.

Nistor nu l-a scos din casă doar pe capul familiei ci, precum în

ingineriile mafiote imobiliare, îi aruncă pe toţi în stradă şi aduce

în locul lor “famiglia” portocalie. Că l-a trădat pe Coltescu -

căruia acum o săptămână îi valida candidatura în timp ce pe la

spate bătea palma cu Ile şi toxica lui remorcă, Angela Stoica -

nu poate surprinde la un asemenea personaj, dar flitul aplicat

organizaţiei locale în ansamblul ei pare un gest de schizofrenie

politică sau, în cel mai “fericit” caz, unul de dispreţ la adresa

PSD-iştilor vulcăneni.

Organizarea conferinţei de presă la sediul primăriei este un alt

fapt ce arată că Ile şi gaşca lui consideră Vulcanul ca pe o feudă

a lor, dar asta nu mai miră pe nimeni. La sediul PSD ieşea circ,

iar la sediul PDL ar fi fost teatru absurd. Se aşteaptă însă cu in-

teres apariţia lui Nistor în faţa organizaţiei locale, aceasta având

sediul într-un imobil deţinut chiar de Coltescu. Spectacolul va fi

garantat şi demn de urmărit. Dacă se va produce.

A fost însă şi ceva de apreciat în conferinţa de presă: presa în

sine. Întrebări fără menajamente, directe, la obiect. Răspun-

surile d-lui Nistor au fost agramate, incoerente, pline de deza-

corduri şi au ocolit sistematic fondul întrebărilor. Chiar dacă

Docea, Olteanu, Roşulescu şi ceilalţi ar fi reformulat în fel şi

chip întrebările, Nistor tot ar fi bătut câmpii fără să răspundă la

obiect. Acelaşi stil îl are însă şi Ile. Aici e totală compatibilitate

între cei doi. Cu toate astea, una dintre zicerile lui Ile poate

apărea lejer pe prima pagină a Academiei Caţavencu, dacă nu

chiar pe frontispiciul publicaţiei, ca să rămână primar ar can-

dida pe listele oricărui partid “ar veni prin Valea Jiului”!!??.

Evident, dacă acesta va veni şi la guvernare.

Ce calcule şi-a făcut Nistor când a acceptat rolul principal în

acest circ politic? Se ştie că în USL-ul judeţean s-a stabilit că,

în Vulcan, PSD-ul să dea candidatul la primărie. Nu trebuie

uitat însă interesul pentru

locurile din consiliul local şi cel

judeţean, dar mai ales pentru

postul de preşedinte al consiliu-

lui judeţean. Orice mişcare de

genul celei în cauză poate avea

un efect dramatic şi greu de es-

timat. Dacă la prima vedere s-ar

zice că Nistor a dorit să maxi-

mizeze şansele PSD de a câştiga

fotoliul de primar, nu acelaşi

lucru poate fi spus neapărat des -

pre voturile acordate partidului

în sine şi USL-ului în ansamblu.

Cu alte cuvinte, sacrifică organi-

zaţia locală şi voturile acordate

USL-ului şi este interesat doar

de postul de primar. Curioasă

abordare ştiind că un primar

fără consiliu este doar ceva mai

mult decât zero barat. Să fie altă

explicaţia pentru comportamen-

tul greţos al liderului judeţean,

el însuşi fost primar de-a lungul

a cinci mandate în comuna de

importanţă galactică Şoimus?

Prezenţa Angelei Stoica la locul

faptei este un indiciu. Lipsa de

popularitate - într-o exprimare

elegantă- a acesteia în Vulcan

fiind de notorietate, cu greu se

poate justifica interesul d-lui

Nistor de a o lua la pachet cu

Ile, ca la promoţii, doi la preţ de

unu. Voturile electoratului

PDL? Care voturi? Că nici ei nu

mai votează acum cu ei. Ar

putea exista şi o explicaţie mai

prozaică? Să fi cotizat Ile şi

Stoica la PSD mai mult decât

Coltescu?

Despre consecvenţă, loialitate,

moralitate nu mai este nimic de

spus. Sunt cuvinte care nu încap în aceeaşi frază cu nume pro-

prii precum Ile, Stoica, etc decât în compania unor expresii ca

lipsă, zero, exclus, deloc.

Mulţi se întreabă unde vor merge voturile celor care nu mai vor

să audă de PDL, dar şi a celor care şi-au pus speranţele în USL,

ca acum să asiste la sabotarea sa din interior. PPDD şi PRM par

principalii beneficiari. Aici ne-au adus cei 22 de ani de

democraţie originală?

Semnează, cu respect, Alegătorul bulversat

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

În atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate

Iată documentul care-l incriminează pe liberalulMircea Ioan Moloţ!

Declaraţiile de interese din anii 2008 şi 2009 ale lui Mircea Ioan Moloţ, preşedinte al CJ Hunedoara, au dispărut fără urmă atât de pe pagina de inter-net a instituţiei, cât şi de pe portalul declaraţiilor de avere, disponibil laadresa www.integritate.eu. Surse politice pun acest suspect incident pe seamafaptului că, din respectivele Declaraţii de interese, rezulta o flagrantă stare deincompatibilitate în care s-ar fi bălăcit primul liberal al judeţului. Ceea ce ar fitrebuit să genereze, instant, o verificare a ANI şi debarcarea lui Mircea IoanMoloţ din funcţie.Informaţiile noastre spun că, fără succes, inspectorii de integritate încearcădin răsputeri să obţină documentul incriminator cu privire la starea de incom-patibilitate, adică Hotărârea nr. 151/2008 a CJ Hunedoara, publicată de noi înfacsimil. Care-i, în esenţă, neregula? Aflaţi aici: Moloţ s-a aflat în AGA la SCDrumuri şi Poduri SA. Care, la rândul ei, a beneficiat de lucrări prin licitaţie dela CJ Hunedoara. Cum ar veni, e cam aşa: Moloţ a scos la mezat (de la CJ),Moloţ a câştigat (de la Drumuri şi Poduri) şi restul participanţilor la licitaţie aufăcut doar figuraţie. Că doar nu era să scoată la mezat Moloţ şi să câştige alţii.Detaliem subiectul într-o ediţie viitoare a cotidianului nostru. (Cătălin DOCEA)

Primim la redacţie: Nistor îi aruncă petoţi în stradă, aducând în locul lorfamiglia portocalie

0254 512512 0720 512000 0254 512500

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 20124 SPORT

www.zvj.ro

TAXI COMSION

RENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

Astăzi, orele 17:

Autocatania – JiulJiul a câştigat, la limită, partida din etapa intermediarăcu Becicherecu Mic şi continuă să fie la şapte puncte deliderul ACS Recaş, dar speranţele de promovare nu aumurit la Petroşani.

„Trebuie să câştigăm partida de la Caransebeş. Cred foarte mult în şansa noastră. Cu Be-

cicherecu am avut o a doua repriză foarte bună, în care a excelat fundaşul central Alex

Albert. Nu avem de ce să nu credem în noi”, a declarat vicepreşedintele Jiului, George

Boboc. Jiul va juca, astăzi, în deplasare, la Autocatania Caransebeş.

După ce echipa de copii născuţi în anul

2000 a Universităţii Petroşani a câştigat

faza judeţeană a Cupei „Danone-Gheo-

rghe Hagi”, aceasta va reprezenta

judeţul Hunedoara la Turneul Zonal,

care se va desfăşura la finele săp-

tămânii la Timişoara.

Micuţii fotbalişti antrenaţi de Gabriel

Niţu au acumulat punctaj maxim, 12

puncte, învingând pe rând pe FC Hune-

doara, scor 6-2, Jiul Petroşani, scor 7-2, şi

RealSport scor 4-1. Înaintea meciului di-

rect disputat pe terenul „Ştiinţa” din

Petroşani, Universitatea şi RealSport erau

la egalitate de puncte, fiind departajate de

golaveraj.

La Turneul Zonal, Universitatea Petroşani

va înfrunta reprezentantele judeţelor Gorj,

Mehedinţi, Caraş Severin, Arad şi Timiş.

Copiii de la Universitatea Petroşani

Vor totul la Turneul ZonalÎn formă maximă,HANDBALISTELE DE LACSŞ PETROŞANI Handbalistele de la CSŞ Petroşani,

antrenate de Edith Mileti, au câştigat

toate partidele jucate în Campionatul

Naţional de Junioare II.

Junioarele din Petroşani fac parte din seria

G a Campionatului Naţional alături de

echipele LPS Sebeş, CSŞ Făgăraş, CSŞ

Mediaş şi CSŞ Sibiu. Formaţia din judeţul

Hunedoara conduce autoritar clasamentul

având 16 victorii din tot atâtea meciuri şi

are un avans de 11 puncte faţă de urmă-

toarea clasată, LPS Sebeş.

Mureşul Deva a marcat primul gol din

retur şi a condus cu 1-0 în partida cu FC

Argeş, disputată acasă, dar în final a

pierdut meciul cu 1-2.

Ajunsă la al patrulea eşec consecutiv,

echipa deveană a picat de pe locul 12 până

pe 14, întrucât rivalele din subsolul clasa-

mentului au reuşit rezultate pozitive. CSM

Rm. Vâlcea a câştigat, scor 1-0, partida din

deplasare cu FC Maramureş şi are acum

trei puncte avans faţă de deveni. FC Olt a

scos o remiză albă (0-0) în deplasare cu

Unirea Alba-Iulia şi este la egalitatea de

puncte cu Mureşul, însă are golaveraj mai

bun. Devenii pot spera în continuare la

evitarea retrogradării, dacă reuşesc să se

pună la punct cu condiţia fizică şi dacă vor

mai aduce jucători care să completeze

valoric lotul.

Antrenorul Romulus Gabor a putut trimite

în teren la acest meci doi dintre „stranierii”

transferaţi săptămâna trecută. Prezenţa lor

în teren a adus un suflu nou şi speranţe că

Mureşul se poate salva, iar formaţia de-

veană a marcat primul gol în retur. Maro-

canul Jawad (min. 14) şi-a trecut numele pe

lista marcatorilor chiar de la debut, după ce

a reluat din cădere, de la şase metri, o

minge venită de la Vîrtic. Portarul leton

Dzelme s-a remarcat şi el, zece minute mai

târziu, când a respins în corner bomba de la

20 de metri expediată de Manole (24). În

continuare, Mureşul a secat din cauza defi-

cienţelor de la capitolul pregătirii fizice, iar

argeşenii au preluat frâiele partidei. Fără să

fie cu mult superiori, „violeţii” au punctat

de două ori şi au întors soarta partidei. Dul-

cea (25) a egalat situaţia, 1-1, cu un şut la

vinclu dintr-o lovitură liberă de la 25 de

metri la care portarul leton a rămas simplu

spectator. Tot Dulcea (41) putea aduce

avantaj oaspeţilor, dar zidul devean a deviat

în corner o altă lovitură din poziţie similară

cu cea de la gol. Speranţele devenilor s-au

năruit imediat după pauză. Vîrtic a bâlbâit

o minge la marginea careului propriu, Dul-

cea i-a pasat ideal lui Ivanică (47), iar

acesta a punctat cu un şut la colţul lung, la

semiînălţime. Argeşenii s-au mulţumit să

conserve avantajul minim, iar pe final

Mureşul a avut o ocazie de a egala, însă

Ciparidis (81) a trimis cu capul pe lângă

poartă, din centrarea lui Petresc.

Liga a II-a

Dezastru la unica reprezentantă a judeţului

În preajma alegerilor localedisputele între doi rivalipolitici nu sunt ceva ieşitdin comun. De aceea, con-trele dintre primarulPetroşaniului, TiberiuIacob-Ridzi şi Alin Simotanu mai miră pe nimeni.

Conform unor surse bine informate, ultima

polemică între cei doi a plecat de la baza

sportivă Jiul din municipiul Petroşani, con-

cesionată şi administrată de una din firmele

omului de afaceri hunedorean. Zvonurile

spun că primarul i-a cerut public lui Alin

Simota să renunţe la concesiunea bazei

sportive, pentru că altfel Consiliul Local

Petroşani nu poate face modernizări în acel

complex. Municipalitatea nu poate aloca

banii publici pentru investiţii la stadion şi

terenurile alăturate.

„Probabil că sunt nişte glu-

miţe electorale aceste afir-

maţii. Consiliul local să

aloce banii pentru sport şi

o să le arătăm noi forma

cum să îi distribuie. Deo-

camdată, baza Jiul este una

dintre cele mai bune din

Liga a III-a, mult peste

unele din Liga a II-a. Mă

întreb şi eu, în alte oraşe

din judeţ de ce consiliile

locale pot ajuta cu bani

sportul, numai la Petroşani

nu se poate?”, a replicat Alin Simota.

Legat de jocul echipei Jiul, Simota a de-

clarat. „Consider că Recaş şi FC Hune-

doara sunt cele mai îndreptăţite să spere la

liga secundă. Noi ne dorim să promovăm,

dar nu vrem să facem orice sacrificiu pen-

tru a realiza acest lucru”, a mai spus

Simota.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statulromân, înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garajela 5 euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acor-duri şi autorizaţii de construire saudesfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Certificat Digital Calificat cu Semnătură

electronică extinsăKit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an

care conţine Semnătură electronică extinsă;

� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro

USB Aladdin Technologies;

� DigiSigner - soft de semnare a oricărui

tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token)

Relaţii la: SC Centrul de Calcul INFO’98 SA

Telefon 0254-541.330

Stadionul Jiul,

Subiect tensionat între Ridzi şi Simota?Ideea primarului TiberiuIacob-Ridzi de a modernizastadionul Jiul Petroşani este aplaudată. E drept că demai mulţi petroşeneni decâtspectatorii care participă la meciurile Jiului.În altă ordine de idei, AlinSimota, dacă ar dori cu adevărat binele comunităţiipetroşenene, ar putea renunţa la concesiune, căoricum performanţă sportivănu prea face. Iar faptul că„baza Jiul este una dintre celemai bune din Liga a III-a,mult peste unele din Liga aII-a” este, cel mult, o „glu-miţă electorală”… Când aconcesionat stadionul parcăJiul se afla în prima divizie.Prin urmare, cu stadioaneledin prima divizie ar trebuie săcompare stadionul Jiul dom-nul Alin Simota… (M. BOBOC)

Poate cănu aş fi reluat subiectul acesta,

despre care am scris cu foarte

puţin timp în urmă, dacă nu

eram martor la ceea ce s-a pe-

trecut ieri, în jurul orei 12.00,

pe strada Traian din acest

cartier. În timp ce o echipă de

muncitori îşi făcea de lucru la

zidul de sprijin, un funcţionar

de la Primăria Vulcan îi cerea

insistent unui angajat al secţiei

de Ape din localitate să aducă

urgent vidanja.

Muncitoriisunt cei angajaţi de firma săt-

măreană. Cea care s-a apucat de

reparat străzile şi aleile de aici.

Oamenii au reînceput munca în

urmă cu vreo două săptămâni.

Nu cu retuşul lucrărilor stricate

în lunile de iarnă, ci cu zidul

acesta de sprijin amplasat după

deluşorul din spatele blocurilor

turn de pe Şt. O. Iosif. Motivul pentru care

inginerul de la primărie îi chema pe cei de

la Ape era o gură de canal, aflată în spatele

blocului turn 7, din care ieşea încontinuu

mizerie.

În scurt timp,la faţa locului au ajuns şeful secţiei de Ape,

însoţit de doi colegi de-ai dumnealui. Nu

mi-a fost greu să-mi dau seama că nu-i

prima dată când că dumnealui e chemat tot

pentru ceva similar. Şi, într-adevăr, nu

m-am înşelat. De astă toamnă, de când au

început lucrările în Dalas, n-a fost săp-

tămână în care să nu fi urcat în acest

cartier. Motivul: canalizarea care-i la

pământ şi care dă afară pe toate părţile.

Cei de la Apeîi arată cu degetul pe constructori. Că, din

neglijenţă, au rambleiat materiale pe stradă,

exact peste gurile de canal. Că au distrus

întreaga tubulatură a canalizării de pe

strada Traian. Că, din cele douăsprezece

guri de canal de pe această stradă, dacă se

mai văd patru. Şi astea fiind pline cu tot

felul de mizerii. Celelalte sunt fie acoperite

cu pământ, fie că legăturile lor cu blocurile

din partea de sus au fost secţionate.

Maistrul care-iCoordonează pe muncitorii care ridică

zidul de beton se apără. Spune că, dim-

potrivă, oamenii lui sunt aceia care nu mai

contenesc desfundând gurile de canalizare.

În care, după amiaza, când ei pleacă, copiii

din blocurile învecinate aruncă bolovani şi

resturi de materiale de construcţii. Apoi,

bărbatul se jură când aude ce zic locatarii.

Că ai lui sunt aceia care au furat ramele şi

capacele metalice de la gurile de canal.

Ce aţi reţinut dinpovestea aceasta? Ceea ce trebuia, mă gân-

desc. Anume că nu am greşit când am scris

de mii de ori că lucrarea din Dallas nu e fă-

cută cu cap. Cum sunt, de fapt, de părere

mai toţi locuitorii. Mai întâi ar fi trebuit

pusă la punct întreaga reţea de canalizare.

De sus până jos. Şi doar după aceea să se fi

început cu reparaţiile aleilor şi străzilor.

Mi-am dat seama că punctul meu de vedere

coincide cu al inginerului de la primărie pe

care l-am găsit acolo. Dumnealui mi-a spus

că aşa a fost, de fapt, conceput proiectul in-

iţial, care datează din 2007. Numai că,

după aceea, şi din cauza celor de la Ape,

dar şi a primăriei, lucrările de remediere a

canalizării au rămas în aer şi, după cum se

vede, locuitorii din Dalas sunt cei care trag,

pe mai departe, ponoasele.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

6 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012

www.zvj.ro

Canalizarea la pământ din Dallas-Vulcan duce la

Discuţii contradictorii întreconstructor şi angajaţii de la Ape În timp ce, jos, în oraş, preocuparea multora este aceeade a afla toate felurile de combinaţii politice ce se facînaintea alegerilor locale, sus, în cartierul Micro 3B-Dal-las, locuitorii blocurilor au ajuns la limita răbdării. E dinnou cald şi ei simt deja că nu mai pot suporta mirosurilegroaznice şi mizeriile care ies din reţeaua de canalizareajunsă praf şi pulbere.

CMYK

7ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012

www.zvj.ro

Comunitatea maghiară din Valea Jiu-

lui este bine reprezentată. Este una

dintre comunităţile care au dăinuit

de-a lungul timpului. În Valea Jiului

au existat comunităţi importante şi ale

evreilor sau italienilor. Însă acestea au

dispărut în timp, din cauza conjunc-

turilor politice sau economice. Comu-

nitatea maghiară s-a conservat şi şi-a

păstrat identitatea, a cărei aspecte

sunt trasate în esenţă de religia

catolică.

O diferenţă marcantă dintre cele două

Biserici, cea Ortodoxă şi cea Catolică,

este sărbătorirea Paştelui.

Din anul 1582, pentru fixarea datei

Paştelui, Biserica Catolică şi cea Orto-

doxă folosesc calendare diferite. Biserica

Catolică se ghidează după calendarul

Gregorian, în timp ce ortodocşii au păs-

trat calendarul Iulian.

Catolicii calculează data Paştelui în

funcţie de luna plină ecleziastică,

bazându-se pe o dată fixă pentru

echinocţiul de primăvară.

Ortodocşii sunt ghidaţi de luna

plină astronomică şi de data din

punct de vedere astronomic a

echinocţiului de primavară.

În anul 325 Sinodul Ecumenic de

la Niceea a stabilit trei reguli de

bază pentru determinarea exactă a

datei Paştelui. Creştinii ortodocşi

vor serba obligatoriu Paştele du-

minica. Duminica aleasă fiind cea

imediat următoare lunii pline de

după echinocţiului de primăvară,

după cum calculau iudeii data

Paştelui. Când prima lună plină de

după echinocţiul de primăvară va fi du-

minica, Paştele se va serba în duminica

ce va urma, pentru ca el să nu coincidă

cu Paştele iudeilor sau fie sărbătorit

înainte.

Preotul Alexandru Risto, ce slujeşte în

Biserica Romano-Catolică din Petroşani,

ne-a explicat cum se pregăteşte comuni-

tatea pentru Paşti: „Înainte de a serba În-

vierea Domnului Isus Cristos, creştinii

catolici, ca şi cei ortodocşi, trec printr-o

perioadă de post. Perioada de post este la

fel asemenea celei ortodoxe. În această

perioadă, oamenii trebuie să se cureţe

moral şi fizic. Să ţii post înseamnă mai

mult decât să te abţii la a mânca o bucată

de carne. Trebuie să-ţi înfrânezi şi pă-

catele care le faci cu gândul, trebuie să-ţi

cureţi sufletul. Să te întorci mai mult

spre familie, să petreci mai mult timp cu

copiii, cu părinţii, cu prietenii. Să fii mai

bun, să ajuţi oamenii care au nevoie de

ajutor. În duminica Floriilor, Isus Cristos

a intrat în Ierusalim împreună cu cei 12

apostoli. În Joia Mare a luat masa cu cei

12 apostoli, vineri a fost răstignit şi du-

minică a înviat din morţi. El a făcut acest

sacrificiu pentru mântuirea

noastră. Şi noi trebuie să

fim recunoscători şi să ducem învăţătura

creştină mai departe. În noaptea Învierii,

enoriaşii vin la biserică, unde se ţine o

slujbă mare, complexă, din patru părţi,

care durează câteva ore. Apoi, oamenii

primesc lumină pe care o duc acasă”,

spune preotul catolic.

Tot preotul Alexandro Risto ne-a

povestit, de asemenea, despre înfiinţarea

bisericii, modul de

reprezentare a sfinţilor,

diferit faţă de cel ortodox,

prin utilizarea statuetelor,

prietenia cu comunitatea

italiană din Iscroni, de

unde este moştenită şi

cristelniţa care a fost

oferită de un nobil italian

în 1899. Unul dintre obi-

ceiurile inedite de Paşti

este udatul. Acest obicei

are origini germanice, dar

şi-a găsit casă bună în

Ardeal, pentru că aici a

fost adoptat şi păstrat de-a lungul

generaţiilor. La început, udatul se făcea

cu apă, ulterior a fost folosit parfumul.

Fetele sunt stropite de băieţi şi primesc

în schimb ouă roşii. Apa este simbolul

purificării încă din perioada precreştină.

Pentru faptul că apa provine din fântâni,

a apărut în comunităţile nemţeşti şi obi-

ceiul împodobitului cu ouă a fântânilor.

Alina PIPAN

La Sinaia: LA FESTIVALUL NAŢIONAL,SPECTACOLUL CU PIESA LUIV. BUTULESCU A PRIMITMARELE PREMIU!

După cum v-am informat, în perioada 2-5

aprilie 2012 la Sinaia a avut loc Festivalul

Naţional de Teatru Liceal şi Oratorie „PRI-

MAVERA”, ediţia a V-a. Au participat nu-

meroase teatre de tineret, care au prezentat

spectacole cu piese de I. L. Caragiale, A. P.

Cehov, Ion Băieşu, V. Butulescu etc.

Juriul a decis acordarea Marelui Premiu specta-

colului „Veşnicie Provizorie” , comedie amară

scrisă de dramaturgul petroşenean Valeriu Bu-

tulescu, în interpretarea trupei de teatru „Gong”a

Şcolii „Mihai Eminescu” din Roman. Regia

artistică a fost asigurată de Cătălina Bostan,

scenografia de Constanţa Munteanu, iar regia

tehnică de Dan Rusu. Au interpretat tinerii actori:

Vlad Ianuş, Amalia Popa, Xenia Balan, Adrian

Pricopoaia, Mădălina Tofan, Sergiu Ursache,

Georgiana Severin.

Totodată, cele mai importante roluri de inter-

pretare decernate la acest festival au fost luate de

personajele principale ale piesei lui V. Butulescu:

Amalia Popa, pentru interpretare feminină (rolul

Bătrâna) şi Vlad Ianuş, pentru interpretare mas-

culină (rolul Bătrânul).

Reamintim că "Veşnicie provizorie" este piesa de

debut a lui Valeriu Butulescu, prezentată pentru

prima dată pe scena Teatrului Dramatic „I.D.

Sîrbu” din Petroşani. De-atunci a fost tradusă în

mai multe limbi şi jucată pe numeroase scene,

inclusiv pe scena Teatrului Naţional din Bu-

cureşti şi a Teatrului Naţional din republica

Moldova. (M. B.)

În preajma Paştelui romano-catolic

De vorbă cu preotul Alexandru Risto

8 AGORA Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012

Mă obsedează versul eminescian„Stelele-n cer...”. Atât: „Stelele-n cer...”.O propoziţie eliptică de predicat. Numaiun geniu putea „pune” atâta substanţăîn nici trei cuvinte. Dar poetul acesta ge-nial este şi un genial gazetar. Interzis petimpurile comuniste, privit pieziş azi.„Vehemenţa nu e bună!” par a spuneciracii paradisului jigodistic. Care sunt,evident, nemuritori. Da, dar când Reali-tatea o cere?

Realitatea românească „cere” vehemenţă, intransigenţă şi

chiar disperare încă de la începuturi. Pentru că România,

sub diferitele ei forme şi titulaturi, e bolnavă chiar din

leagăn. Eminescu, genial cum era, a fost printre puţinii inte-

lectuali veritabili care a sesizat fenomenul, dar şi printre

puţinii care aveau tăria morală, stilistică, filozofică. În

sfârşit, avea geniul necesar ca să dea un diagnostic plenar

şi definitiv. Noica a observat că Eminescu era omul plenar

al Culturii române. Şi Noica a fost pedepsit, şi e încă, pen-

tru „observaţia” sa.

Nu e bine să observi că România e bolnavă. Nu e bine să

observi că alţii, evident geniali, au observat acest lucru.

Eşti imediat taxat! Reacţia proştilor e imediată şi plină de o

imbecilitate... plenară: „Ce, te compari tu cu ei?!”. Dar eu,

scriitoraşul, profesoraşul şi tot ce vreţi voi o spun acum, de

Paşti, după Paşti şi cât voi mai putea: România e bolnavă!

Tocmai pentru că iubesc poporul meu, spun, cu mânie în-

durerată, că e bolnav: ca grâul frumos năpădit de buruieni.

Nu poţi iubi şi în acelaşi timp să fii şi ticălos: or, aş fi o

canalie dacă aş vedea, aş simţi şi n-aş spune. Chiar dacă

voi fi înjurat mereu de jigodii, cum sunt acum, n-am să

tac!

„Stelele-n cer...”. Nu mai trebuie să inventez, am scris în

romanul „Îngere, vii?”: „Îţi închipui cum se trezeşte o

stea? Buimacă, nedumerită, singură... În jur, drum de mii

de ani lumină, nimeni...”.

Fiecare dintre noi, chiar şi jigodiile, avem un înger pe

umăr. Şi fiecăruia, acolo, în Cer, ni s-a „arondat” o stea.

Îmi închipui steaua personajului crepuscular din România

de azi cum se plimbă, stingheră, printre stelele noastre, ale

românilor naivi. Exact cum se plimba insul, singur, cu

mâinile la spate, la un dineu cu alţi şefi de stat.

Mi-e milă de el. N-ar trebui, dar îmi este. N-ar merita, dar

mie îmi pare rău de victime. Chiar dacă victimele de azi au

fost călăii de ieri. Vai de steaua lui!

Şi vai de steaua noastră!

Stelele-n cer...

Paşte fericit!

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Stelele-n cer...

OFERTĂ SPECIALĂMMoonniittooaarree LLCCDD 1155””

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4.

SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI.

Electronic Center - 0765 459 316

Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1, stand 5-6

www.zvj.ro

Ai găsit un morman de gunoi în natură?

Încarcă-l pe www.letsdoitromania.ro!Anul acesta, cartarea devine şi mai simplă la „Let`s Do It, Roma-nia!”. Toţi cei care vor să contribuie la realizarea Hărţii Deşeurilorpot încărca, în orice moment, mormane de gunoi identificate înafara oraşelor pe site-ul www.letsdoitromania.ro la secţiunea Încarcă un morman nou.

Cartarea se realizează astfel: voluntarii merg pe teren şi identifică mormanele de gunoaie

din zonele alese, cu ajutorul GPS-ului. Pentru aceasta, ei vor completa o fişă de morman,

cu detalii relevante pentru ziua de curăţenie: ce tipuri de deşeuri se află în compoziţia

mormanului, în ce volum, dacă există elemente de dificultate în acces sau transportul

deşeurilor, precum şi descrierea cât mai completă a punctelor de reper şi a modului în

care se face accesul. La final, voluntarii introduc datele pentru fiecare morman cartat pe

harta online, furnizând toate detaliile din fişa de morman.

În afară de modalitatea clasică de cartare, voluntarii pot utiliza şi aplicaţii pe mobil pen-

tru a carta în timp real. În acest moment, este disponibilă aplicaţia gratuită pentru iOS

(folosit pentru IPhone), urmând ca în curând să fie finalizată şi aplicaţia pentru sistemul

Android. Mormanele identificate vor fi curăţate de voluntari pe 12 mai, Ziua de Curăţe-

nie Naţională în 2012. Anul acesta, acţiunea de curăţenie naţională va îmbrăca o nouă

formă: în fiecare judeţ vor fi alese zonele în care se va face curăţenie, fiecare locuitor al

ţării având astfel posibilitatea de a vota zona pe care şi-o doreşte curată. Numărul de

zone din fiecare judeţ va fi stabilit în funcţie de zonele propuse, dar şi de resursele locale.

Etapa de votare va începe pe 9 aprilie, se va încheia pe 23 aprilie şi se va desfăşura pe

site-ul www.letsdoitromania.ro

Şi instituţiile de învăţământ din Valea Jiului s-au angajat în acţiuni ecologiste în cadrul

săptămânii în care are loc Şcoala altfel, mulţi dintre elevii de generală şi liceu ieşind în

natură pentru a curăţa spaţiile verzi.

Alina PIPAN

Concubinaj încheiatDe două decenii trăiesc cu Speranţa,

Dar viaţa îmi este vizibil nefastă

Ş-atunci, ca să-nclin către mine balanţa,

Chiar mâine, vă jur c-am s-o cer de

nevastă!

Ultimul avantajRomânu-i totuşi fericit

Deşi de taxe apăsat,Că-n ţară, hazu-i renumit

E încă neimpozitat.

Epigramist angajatCând şefului, cutezător

Cerut-am bani, la un necaz,

Recunoscând al meu umor,

Mi-a spus deschis: eşti plin de haz.

Adaptare la mediuContrar învăţăturii mumii

Şi tot privind jur împrejur,

Ca să mă simt în rândul lumii,

Am început şi eu să fur.

Vechiul pretendentTăcu, atâţia ani, prosteşte,

La nunta de-aur când veni,

Luându-şi inima-n gingii,

Îi declară cât o iubeşte.

Soţia în al doisprezecelea ceasPe patul morţii-i spuse-n faţă,

Mărturisire de credinţă:

L-a înşelat întreaga viaţă,

Doar… mai presus de-a sa voinţă.

SatisfacţieMă cheamă îngerii, i-aud,

Şi-s fericit pe-ultimul drum,

Că am venit în lume nud,

Dar plec bogat. Cu un… costum!

Scopul scuză mijloaceleAm dat la doctori bani, un car

Când soacra mi-a căzut la pat.

Efortul n-a fost în zadar,

Că pân’ la urmă a crăpat.

Electronică aplicatăNeobosită tot mereu

Vorbea precum televizorul,

Când soţul, printr-un procedeu,

C-o palmă i-a tăiat sonorul.

Adeziuni politiceÎi uneşte-ntr-un partid

Mai puţin programul,

Ci cărări ce se deschid

Ca să-şi fure neamul.

Metode diferiteUrmând principii democrate,

Lucrăm deasupra cu „elan”,

Iar Mafia câştigu-l scoate

Precum minerii-n subteran.

CategoriiÎn democraticul regim,

(Realul ne probează fapta),

Pe mafioţi îi împărţim:

De stânga, centru şi de dreapta.

Rondelul RevoluţieiCe-a fost atunci, nici azi nu-i clar,

Dosare sute-s peste tot,

Şi poate însuşi Herodot

De asta nu are habar.

Subiectul f’ind canicular,

E demn de-un op lui Walter Scott.

Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar,

Dosare sute-s peste tot.

Un terorist să văd măcar,

Ori libanez, ori ostrogot

N-am apucat, şi-acum socot

Că întrebarea-i în zadar:

Ce-a fost atunci, nici azi nu-i clar.

Rondelul somnului parlamentarLa Parlament, aleşii dorm

Precum în leagăn prunci de lapte

Şi după-aceste demne fapte

Ei sunt remuneraţi „conform”.

Pluteşte timpul cloroform

Ca luna plină-n miez de noapte,

La Parlament, aleşii dorm

Precum în leagăn prunci de

lapte.

Iar visele li se transform

Pe reci, sentenţioase şoapte,

În monstrul fructelor inapte

Pictat de-un Goya simpliform.

La Parlament, aleşii dorm.

Rondelul vârstei a treiaO vreme vine când te lasă toate,

Şi zilnic faci un drum la farmacie,

Picioarele bătrâne ţi se-nmoaie

Ca bonus ai durerile de spate.

Un ochi e-nceţoşat, altul se zbate,

Iar libidou-i simplu foc de paie

O vreme vine când te lasă toate

Şi zilnic faci un drum la farmacie.

Te cicăle iubita-ţi jumătate,

O masă-mbelşugată-i utopie,

N-ai mai avut de ani o bucurie

Şi ce-ai putut demult, nu se mai poate,

O vreme vine când te lasă toate.

Rondelul traseistului politicTurist politic prin

partide,

Le ia la rând fără de

jenă,

E când în sală, când pe

scenă,

Rocada iute o decide.

Cu opţiunile-i rapide,

Îşi face loc în orice-arenă,

Turist politic prin partide.

Le ia la rând fără de jenă.

Din stânga-n dreapta el închide

La centru schema lui obscenă

Şi trage precum o hienă,

De peste tot, bogate blide,

Turist politic prin partide.

Rondelul ţuiciiŢuica, lacrimă de prună,

Este-o perlă românească

Ce îndeamnă să se nască

Bucuria chiar pe lună.

Tuturor vrea să propună

O petrecere frăţească -

Ţuica, lacrimă de prună,

Este-o perlă românească.

Prin aroma ei străbună

Poate să ademenească

Sfinţii cu bigotă mască,

Iar pe lacomi să-i răpună,

Ţuica, lacrimă de prună.

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 9UMOR ÎN HA... MAJOR

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

Alexandru Ştefan - epigrame şi rondeluriAlexandru Ştefan din Câmpina este membru al ClubuluiUmoriştilor Prahoveni „Ion Ionescu Quintus” din Ploieşti şi al Uni-unii Epigramiştilor din România. Scrie epigramă, parodie, rondel,poeme, semnând cu pseudonimul Ştefan Al.-Saşa. A publicatşapte volume şi este inclus în multe volume colective de epi-gramă. Pe lângă pasiunea pentru literatură, iubeşte muzica, fiindun baterist talentat. Am avut şansa de a-l asculta cântând la unfestival de umor şi pot afirma că ştie să creeze o atmosferă debună dispoziţie. Cu siguranţă, epigramele şi rondelurile sale voraduce un zâmbet pe feţele cititorilor Ziarului Văii Jiului.

10. ACTIVITATEA SERVICIULUIPUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR

Activitatea de stare civilă şi evidenţa persoanelor

reprezintă o componentă de bază în ansamblul

operaţiunilor realizate pentru înregistrarea şi

actualizarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor,

necesară identităţii persoanei, cunoaşterii populaţiei,

mişcării statutului civil al acesteia, comunicării de date

şi informaţii, instituţiilor publice, persoanelor fizice şi

juridice interesate, precum şi pentru eliberarea

documentelor necesare cetăţenilor români în relaţiile cu

statul şi cu persoanele fizice şi juridice.

În perioada analizată, activitatea Compartimentului de

Stare Civilă şi a Compartimentului de Evidenţă a

Persoanelor din cadrul S.P.C.L.E.P-PETRILA, s-a

desfăşurat în baza planului de măsuri şi activităţi,

întocmit conform actelor normative în vigoare, pe linie

de evidenţă a persoanelor şi stare civilă, secretariat şi

arhivă, stabilindu-se sarcini şi termene de raportare

concrete pe fiecare lucrător în parte.

I. ACTIVITATEA DE PREVENIRE

Activităţile desfăşurate de către ofiţerii de stare civilă şi

de către lucrătorii de evidenţă a persoanelor din cadrul

serviciului, au avut drept scop aplicarea şi respectarea

prevederilor Legii nr.119/1996 republicată, cu privire la

actele de stare civilă, HG 64/2011 pentru aprobarea

Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a

dispoziţiilor în materie de stare civilă, OUG 80/2011

pentru modificarea şi completarea Legii 119/1996 cu

privire la actele de stare civilă, Legea nr.215/2001

republicată privind administraţia publică locală,

Constituţia României, H.G.495/1997 privind eliberarea

livretelor de familie, Legea 287/2009 privind Codul

Civil republicată, Legea 71/2011 pentru punerea în

aplicare a Legii nr.287/2009, Legea 21/1991 a

cetăţeniei române republicată, OUG 97/2005

republicată privind evidenţa, domiciliul, resedinţa şi

actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată prin

Legea 290/2005, cu modificările ulterioare, privind

evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale

cetăţenilor români, H.G.1375/2006-norme

metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor privind

evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale

cetăţenilor români, Legea 7/2004 privind codul de

conduită a funcţionarilor publici, Legea 182/2002

privind protecţia informaţiilor clasificate, Legea

677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter personal, Legea 52/2003

privind transparenţa decizională, Legea 544/2001

privind liberul acces la informaţiile de interes public,

Legea 251/2006 pentru completarea şi modificarea

Legii 188/1999 privind statutul funcţionarului public,

HG 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de

serviciu.

În atenţia angajaţilor, au stat prioritar sarcinile privind

punerea în legalitate a cetăţenilor cu acte de stare

civilă, a rezolvării sarcinilor pe linie de stare civilă,

arhivă, comunicări de date, efectuării de menţiuni

precum şi a rezolvării cu operativitate şi eficienţă a

tuturor solicitărilor cetăţenilor, cu respectarea însă a

prevederilor legale.

II. COORDONAREA ACTIVITĂŢILOR DE

PREVENIRE CU ALTE FORMAŢIUNI

1. COLABORARE CU ALTE SERVICII

În anul 2011, funcţionarii SPCLEP au colaborat cu

celelalte compartimente din cadrul primăriei, precum şi

cu celelalte instituţii publice pe linia înregistrării şi

verificării persoanelor în registrele de stare civilă.

Pe linie de informatică un rol important l-a avut

implementarea programului informatic primit gratuit

de la DPCEP Hunedoara cu ajutorul căruia se poate

efectua o gestionare actualizată a actelor şi

certificatelor de stare civilă înregistrate.

O atenţie deosebită a fost acordată punerii în legalitate

cu acte de stare civilă a persoanelor asistate în Centrul

de Îngrijire şi Asistenţă Petrila.

S-au executat o serie de activităţi complexe,

materializate, în principal, în următoarele:

- au fost preluate în evidenţa informatică actele de

stare civilă începând cu anul 2010, în prezent

efectuându-se opisuri la actele de stare civilă începând

cu anul 1895, urmând ca după încheierea procesului de

înregistrare manuală aceste acte să fie introduse şi în

sistem informatic.

- s-a continuat activitatea de mediatizare a

prevederilor legale privind obligaţiile ce revin

cetăţenilor pe linie de stare civilă, precum şi a

sancţiunilor care pot fi aplicate celor care nu le

respectă.

2. MODUL DE EXECUTARE A SARCINILOR PE

LINIE DE STARE CIVILĂ - PRINCIPALELE

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE

Actele de stare civilă înregistrate în anul 2011 în

conformitate cu Legea 119/1996 republicată privind

actele de stare civilă, au fost în număr de 260, după

cum urmează:

NAŞTERI - 16 - din care :

- 12 transcrieri, întocmite pe baza aprobării

DPCEP Hunedoara-Deva;

- 4 adopţie.

CĂSĂTORII - 88 - din care 3 transcrieri.

Căsătoriile au fost oficiate de persoanele competente cu

respectarea Noului Cod Civil şi a Legii nr.119/1996

republicată, actele de căsătorie fiind întocmite în baza

declaraţiilor date de soţi şi a documentelor prevăzute de

legislaţia în vigoare.

De menţionat că în anul 2011 nu au fost înregistrate

căsătorii mixte.

DECESE - 156 – au fost întocmite în baza

certificatelor medicale constatatoare a deceselor, cu

respectarea legii şi a competenţei teritoriale. Dintre

acestea 2 acte sunt transcrise.

În cazul deceselor survenite în urma unor accidente,

moarte violentă ori spânzurare, actele de deces au la

bază şi dovezile eliberate de Poliţie sau Parchet iar în

cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în

termenul legal la dosar se află declaraţiile din care

rezultă motivele întârzierii.

DIVORŢURI – 9 - au fost întocmite conform Legii

119/1996 republicată cu respectarea termenelor

procedurale prevăzute de art.376 din Legea nr.287/2009

privind Noul Cod Civil.

Au fost eliberate un număr de 434 certificate, după

cum urmează:

- NAŞTERI - 80

- CĂSĂTORII - 165

- DECESE - 189

S-a urmărit ca pe timpul operaţiunilor de înscriere în

documente a actelor şi faptelor de stare civilă, delegatul

de stare civilă să nu fie solicitat să rezolve concomitent

probleme de altă natură, pentru a se preveni întocmirea

unor acte cu erori materiale.

S-a urmărit prevenirea abandonului nou născutului de

către mamă înainte de înregistrarea şi întocmirea

certificatului de naştere precum şi punerea în legalitate

cu certificate de stare civilă cu respectarea termenelor

prevăzute de lege.

În registrele de stare civilă până în prezent au fost

operate un număr de 1327 menţiuni. Dintre acestea

636 au fost menţiuni primite de la alte primării. Din

oficiu au fost întocmite 691 de menţiuni. Menţiunile

sunt operate la zi, iar comunicările au fost trimise în

termen organelor competente.

Au fost înregistrate :

2 rectificări în registrele de stare civilă

1 schimbare de nume prin dispoziţia preşedintelui

Consiliului Judeţean

77 divorţuri, din care 68 prin sentinţele de divorţ şi 9

divorţuri pe cale administrativă

17 acte transcrise, eliberate de către autorităţile străine

pentru cetăţenii români

4 adopţii

Au fost solicitate un nr.de 138 certificate de la alte

primării din ţară.

Au fost eliberate 46 certificate ca urmare a solicitării

din partea altor primării

Au fost trimise un nr. de 260 buletine statistice

Direcţiei de Statistică Hunedoara Deva.

S-au eliberat 48 de adeverinţe anexa 9.

La solicitarea diferitelor instituţii au fost eliberate un

nr. de 69 de extrase uzul organelor de stat de pe actele

de stare civilă aflate în arhiva proprie

- În colaborare cu diverse instituţii, pe linie de stare

civilă, în cauză cu Direcţia de protecţie a copilului prin

Serviciul Public Local de Asistenţă Socială, precum şi

autoritatea tutelară, au fost intreprinse controale în

vederea depistării cazurilor de lipsă acte de stare civilă.

Odată cu eliberarea certificatelor de căsătorie sau la

solicitarea cetăţenilor au fost eliberate un nr. de 128

livrete de familie si au fost operate un nr. de 32

actualizări de date în cuprinsul livretelor eliberate cu

ocazia modificărilor intervenite în componenţa familiei

sau în statutul civil (H.G.495/1997).

Au fost întocmite situaţii lunare, trimestriale,

semestriale şi anuale pentru Consiliul Judeţean

Hunedoara (D.P.C.E.P.Deva), Centrului Militar

Judeţean Hunedoara- Deva, S.P.C.L.E.P Petrila şi

Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale Deva.

(va urma)

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 201210 ADMINISTRAŢIE

www.zvj.ro

JUDEŢUL HUNEDOARA PRIMĂRIA ORAŞULUI PETRILA

RAPORT PRIVIND STAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A ORAŞULUI

PETRILA PE ANUL 2011 (VII)

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând apartament cu 3 camere,

conf. I, cu două balcoane, baie

şi WC de serviciu, et. 4/4, cu

aco periş, în Timişoara, semicen-

tral, zonă liniştită, preţ 65 mii

euro negociabil. Accept credit

bancar şi varianta cu schimb

plus diferenţa, prefera bil casă cu

teren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

[email protected]

Vând apartament în vilă şi

teren construibil, 140 mp,

str. 1 Decembrie 1918, zona

Dimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând apartament 3 camere, în

Lupeni, B-dul Păcii, bl. 57,

decomandat, bucătărie mare,

baie şi WC de serviciu, balcon,

zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând garaj str. 9 Mai, lângă

piaţă (construit în 2010, izolat

exterior şi interior, apă, curent,

uşă la telecomandă), concesiune

pe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ

7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente

(unite - total 7 camere, 3 băi,

bucătărie), aproximativ 180

mp, situate în Petrila, strada

Republicii, deasupra CAR

Petrila.

Telefon - 0733.083379

Vând teren în Petroşani

intravilan la 5 minute de centru

(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.

Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând, în Jieţ-Androneşti, 3

terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi

7500 mp, holdă, pomi fructiferi,

apă, la şosea.

Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

Vând Ford Mondeo, an 1998,

1.8 benzină, airbag, radio cass

original, închidere centralizată,

stare foarte bună, un singur

proprietar de nouă, recent adusă

în ţară.

Telefon 0765.459316

Vând Audi A6, an 2000, 1.8

benzină, 150cp, radio CD, ABS,

dublu climatronic, închidere

centralizată, jante Al., euro 3,

volan dreapta. Preţ 1850 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Opel Astra an 1993,

hatchback, 1796cmc, închidere

centralizată, oglinzi electrice,

ABS, 4+1 uşi, stare foarte bună,

primul proprietar în ţară, înma-

triculată. Preţ 1350 euro.

Telefon 0765.459316

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Fă un efort să-ţi exprimi părerile

mai concis, argumentează logic, şi

dacă se poate şi cu ceva şarm,

pentru că numai aşa vei atrage

atenţia asupra ta.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Aţi depăşit faza declaraţiilor în

joacă şi a tatonărilor, urcaţi pe un

nivel superior în iubire, tu şi

partenerul, şi nu se mai acceptă

experimente.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Cel mai bine ar fi să îi tratezi

mai diplomat pe colaboratorii tăi şi

să te abţii să faci comentarii

critice, chiar dacă le merită.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Este o zi frumoasă şi relaxantă

în care te poţi dedica pasiunilor

tale de suflet. Dacă ai preocupări

artistice sau dacă vrei doar să-ţi

umpli inima de energie pozitivă,

adu-ţi aminte de tot ce-ţi face mai multă

plăcere.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Când eşti prea sigur de un

succes, există riscul să faci şi

greşeli, de aceea trebuie să rămâi

atent la orice detaliu, chiar dacă toate

merg ca pe roate.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Pentru prieteni, uneori eşti

nevoit să mai faci şi compromisuri,

pentru că o relaţie bună se

păstrează şi cu astfel de sacrificii.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ţi se dă o lecţie excelentă de

răbdare şi toleranţă, deşi sunt

trăsături cu care eşti familiarizat

foarte bine, dar azi parcă toate te

enervează.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Începi ziua cam nervos,

supărat pe toată lumea,

dar anturajul în care intri are un

efect excelent asupra

psihicului tău.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dai de colaboratori negativişti

care nu au chef de nimic astăzi

iar atitudinea lor ostilă te obligă să

baţi pasul pe loc până când vor fi din

nou într-o pasă cooperantă.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Fii extrem de atent la deciziile

financiare ale acestei zile, pentru

că există riscul să declanşezi o

criză majoră din cauza unei erori

de calcul.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Visele tale de iubire devin din

ce în ce mai mari pentru că per-

soana care ţi-a furat inima îşi

zăpăceşte mintea cu declaraţii

pompoase şi frumoase.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Mulţi spun despre tine că eşti

greu de înţeles, că îţi schimbi

dispoziţia de la o ora la alta încât

lumea nu ştie niciodată în ce toane te

găseşte.

HOROSCOPHOROSCOP

Programul Teatrului Dramatic

“Ion D. Sîrbu” Petroşani

SSââmmbbăăttăă ,, 0077 ..0044 ..22001122

Orele 18:00 – Spectacolul

„Nunta lui Figaro”

SERVICII

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

GSM Center Phonepartener Vodafone, angajează reprezentantvânzări GSM pentru magazin din Petroşani.CV-urile se depun la magazin GSM CenterPhone - VODAFONE vis-a-vis de Billa.

Informaţii suplimentare la 0723.112484

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru

diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.7886640768.6884650762.695556

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzile

agenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.

Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Casă spaţioasă în Petroşani,

lângă Universitate, suprafaţă

construită 156 mp: hol,

sufragerie, 2 dormitoare,

bucătărie, baie şi cămară. La

etaj: hol, cameră, baie

modernă şi pod. Dotări: gre-

sie, faianţă şi parchet, centrală

pe gaz. Casa are trei intrări cu

posibilitate de a se separa în

două locuinţe. Curte, grădină

şi bucătărie de vară.

Relaţii la telefon: 0723 99 78 39.

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, [email protected], [email protected],

[email protected] direct la sediul redacţiei noastre.

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la

cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la

nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind

la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în

care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi.

Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere

pregătire pentru “valsul mirilor”!

Sălile de dans sunt în:

- Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”);

- Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila;

- Vulcan (Centrul Şansa).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

Închiriez

spaţiu industrialcu teren aferent în municipiul

Petroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),

pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,

curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Societate de creditareoferă credite şi carduride credit în condiţiiavantajoase pentru angajaţi şi pensionari.

Telefon 0730.013594;0254.540340

Angajezbucătar cu experienţă la Vila Melinda, cu cartede muncă şi salariuatractiv.

Mai multe informaţii sepot obţine la Vila

Melinda sau la numerelede telefon 0254.545842/

0762.657455.

Societate din Bacău angajează mecanici deutilaje:excavatorişti, buldoexcavatorişti, autogrederişti şi buldozerişti.

Relaţii şi CV la tel/fax:0234/511617

Mobil: 0744.393981

În urmă cu vreo trei săptămâni, în spateleblocului 6 de pe strada Traian din cartierulDallas Vulcan a venit o comisie de laprimărie. Membrii acesteia şi-au notat, aufăcute poze, au dat sfaturi şi au plecat. Şi,din câte vă veţi da seama, nimic nu s-arezolvat nici cu asta.

Tânărul dinimagine se numeşte Daniel Raita şi locuieşte la parterul din scara a

II-a a acestui bloc. Toate ferestrele

apartamentului său dau spre partea

din spate a imobilului în care, de la

mizeriile care ies din canalizarea în-

fundată, s-au format bălţi al căror

miros te fac pe loc să-ţi vină greaţă.

Tânărul şi ai lui au ajuns la limita dis-

perării. Cui să i se mai plângă, cui să

mai reclame situaţia în care le este dat

să trăiască lui şi celorlalţi locatari din

bloc?

Acum vreo treisăptămâni, îşi aminteşte Daniel Raita,

aici a venit o comisie de la primărie. Oamenii şi-au notat toate

alea, au făcut poze, iar cineva din comisia aceea i-a dat chiar un

sfat plin de înţelepciune tânărului Raita. Acesta i s-a plâns de

mirosul îngrozitor care vine de mizeriile ieşite din canal, iar băr-

batul din comisie i-a sugerat cum se poate remedia situaţia. Să nu

mai deschizi geamul, l-a sfătuit acesta.

"Astă iarnă maiputeai deschide o fereastră, dar acum, de când s-a făcut cald, nici

gând", spune Daniel Raita. Îmi arată apartamentul de lângă al lui.

Este plin de apă. Peste un metru are apa din cameră. Nu demult,

locatarii scării a IV-a din acest bloc au pus mână de la mână şi i-au

plătit pe nişte muncitori care

au golit gura de canal.

Degeaba. După puţin timp,

acesta s-a umplut la loc, iar

mizeria şi-a reluat vechiul

traseu de la suprafaţă. În jos,

spre Şcoala Generală Nr. 6, iar

de acolo, mai departe spre

bulevardul cel nou şi îngustat.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 6 aprilie 201212 ACTUALITATE

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

[email protected]

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

[email protected]

0766.678380

Corneliu BRAN

0766.728688

Mihaela PETROŞAN

[email protected]

0761.756834

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

[email protected]

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Irina BOBOC,

Valeriu BUTULESCU, Gilbert

DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-

JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ,

Robert HUMMEL, Ioan LASCU,

Ilie PINTEA, Alin RUS,

Petronela-Vali SLAVU, Gheorghe

TRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

[email protected]

ZiarulVãii Jiului

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şiMinisterul Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON

Ospătar (5 luni) – 350 RON

Bucătar (5 luni) – 350 RON

Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON

Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON

Cameristă (3 luni) – 400 RON

Operator introducere, prelucrare,

validare date (5 luni) – 450 RON

Confecţioner, asamblor articole din textile

(3 luni) – 350 RON

Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON

Montator pereţi şi plafoane din ghips

carton (5 luni) – 350 RON

Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –

350 RON

Electrician constructor (5 luni) – 350 RON

Lucrător instalator pentru construcţii

(3 luni) – 350 RON

Sudor electric (3 luni) – 350 RON

Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON

Fierar betonist montator prefabricate

(5 luni) – 350 RON

Dulgher-tâmplar-parchetar

(5 luni) – 350 RON

Mecanic auto (3 luni) – 350 RON

Coafură (5 luni) – 400 RON

Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON

Formator (2 luni) – 250 RON

Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON

Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.Relaţii la telefon:

0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Din Dallas-Vulcan,

Povestea unui tânăr locatardin blocul 6 de pe Traian

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul IV � Nr. 99� 6 aprilie 2012 �

4 paginiISSN 2068 - 3650

Andrei Sorin Sălagea - unprozator precoce şi talentat

Pe Andrei Sorin Sălagea l-am prezentat elogios de două ori în „Şcoală şi

cultură pe Jiul de Est şi Jiul de Vest”, suplimentul cotidianului „Ziarul Văii

Jiului”. Prima dată, am dat de ştire că un elev din clasa a IV-a A la Şcoala

Europeană „I.G. Duca” Petroşani lucrează la un… roman. Cunoscând

aprehensiunea tinerilor pasionaţi de

literatură mai mult pentru lirică decât

pentru proză, am fost uimit de faptul că

Andrei Sorin Sălagea lucra la un… roman.

Am încheiat avanpremiera editorială cu

promisiunea revenirii asupra subiectului,

după finalizarea romanului. Şi am revenit,

anunţând în altă ediţie a suplimentului

„Ziarului Văii Jiului” că ambiţiosul june

s-a ţinut de cuvânt, punând punct

romanului. Când a încheiat romanul, Sorin

ajunsese în clasa a V-a.

Tot atunci, am lansat public o

provocare ca acest tânăr să fie sprijinit în editarea romanului de către comunitatea

locală. Timpul a trecut şi - graţie sprijinului d-nei deputat Monica Iacob-Ridzi şi

d-lui Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani - romanul a văzut

lumina tiparului. Ajutorul dat de dumnealor merită subliniat şi… aplaudat,

deoarece foarte puţini oameni politici şi edili sunt sensibili la literatură - în

general, şi la aceea a tinerilor - în special.

Romanul prozatorului Andrei Sorin Sălagea are 17 capitole şi un epilog.

Fără să aibă o legătură implicită cu realitatea zilelor noastre, romanul se numeşte

„Războiul planetelor”. Poate unii ar putea spune că nu e un titlu prea original.

Însă, dacă vor lectura romanul, se vor convinge că titlul rezonează pe deplin cu

conţinutul.

Deşi foarte tânăr, acum, în 2012, este de-abia în clasa a VI-a, romancierul

Sălagea stăpâneşte bine limba română, arta intrigii şi portretizării, tehnica

dialogului şi a suspansului. Şi, un lucru foarte rar întâlnit la această vârstă: Andrei

Sorin Sălagea dă dovadă de o deplină cunoaştere a regulilor narative.

Romanul „Războiul planetelor”, arondat genului SF, confirmă un prozator

nu doar precoce, ci şi talentat: Andrei Sorin Sălagea. Desigur, dacă pasiunea

pentru scris va dăinui, Andrei Sorin Sălagea va ataca în viitoarele sale cărţi şi o

altă tematică, poate mai… realistă. Dar până atunci, reţinem din acest volum SF

două fericite, profunde şi… actuale exprimări: „Se poate spune că au intrat în

istorie, dar în situaţia de faţă să intri în istorie te poate costa viaţa” şi „Să nu uităm,

totuşi, că speranţa e arma cea mai de temut. Prin speranţă şi curaj au reuşit mulţi

să învingă. Optimismul este puterea, speranţa scutul, iar curajul sabia”.

Nu pot să închei această

sentimentală prezentare fără a le aminti

pe doamna institutoare şi doamnele

profesoare de la Şcoala Europeană

„I.G. Duca” Petroşani, care i-au

călăuzit şi îi călăuzesc paşii în

literatură junelui scriitor Sălagea:

Cristina Ardelean, Luiza Ungureanu şi

Andreea Albu.

Bine ai venit, tinere prozator

Andrei Sorin Sălagea, în lumea

minunată a literaturii!

Marian BOBOC

La lansarea cărţii, prof. Nicoleta Demeter, diriginta luiAndrei, a fost o amfitrioană la înalţime.

Prof. Eugen- Bencău, ca de obicei, spiritual.

Dan Ioan Nistor s-a născut la 6 ianuarie 1942 în oraşul Petroşani –

Judeţul Hunedoara, în familia preotului Marcu Ulpiu Traian Moşic şi a

prezbiterei Cornelia, binecuvântată cu 3 băieţi şi o fată.

Familia, pe parcursul generaţiilor, a dat numeroşi preoţi şi învăţători,

care au dus slova cărţii şi Cuvântul în satele şi cătunele păstorilor de la izvoarele

Jiului, Streiului şi Râului Mare. Tatăl, spirit enciclopedic şi iscusit mânuitor al

condeiului, avea rubrici de teologie-pastoraţie în revistele ce apăreau la

Petroşani, Deva, Sibiu, înainte de perioada comunistă. Activitatea publică în

care gândul, fapta şi vorba erau îndreptate spre apărarea credinţei şi a fiinţei

neamului i-au adus arestarea, condamnarea şi detenţia în lagărele de tristă

amintire de la Salcia şi Periprava între anii 1959-1964. Dan Ioan este înfiat de

familia minerului Ioachim Nistor, care-i oferă sprijin moral dar şi o origine

sănătoasă care-i permit, după terminarea liceului, absolvirea Şcolii Tehnice

Sanitare Bucureşti (1963) şi a Facultăţii de Stomatologie a I.M.F. Bucureşti

(1969).

Căsătorit, în 1969, cu Teodora Maria Onciu, biolog, doctor în ştiinţe,

cadru didactic al Universităţii “Ovidius” Constanţa, are un fiu – ing. electronist

Traian Gheorghe Onciu.

Medic primar stomatolog în Constanţa (1981), frecventează cenaclurile

de poezie: “Ovidius”, “Mihail Sadoveanu”, “Mihai Eminescu”, dar mai ales

“Poesis” al profesorilor de limbă română din liceele constănţene, unde citeşte

primele sale creaţii poetice din studenţie şi din anii ce i-au urmat.

Primele poezii îi sunt tipărite în revista Cenaclului Medicilor Scriitori

din Piatra Neamţ (1979), iar mai târziu la Salonul de Medicină şi Artă (1988)

unde citeşte o serie de poezii bine primite de participanţi avizaţi (Laurenţiu

Ulici, Victor Săhleanu). Devine apoi un “al casei” în Suplimentul Clipa cearepede al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti precum şi în almanahurile

acesteia (1993, 1996, 1999, 2010-2011) şi apoi în revista Fântâna din Cos. A

mai publicat în revistele: Analele Dobrogei, Tomis, Metafora, Agora, Paginimedicale bârlădene, Steaua, Poezia, Luceafărul, Simpozion.

Membru în Consiliul director şi SMSPR şi în Asociaţia Ziariştilor şi

Editorilor Creştini (AZEC). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR),

Filiala “Dobrogea” din 2003.

Publică volumele: Pelerin pe drumul măslinilor (versuri), Editura

“Metafora” Constanţa, 1996; Doamne, nu spre semeţia mea (versuri), Editura

“Metafora” Constanţa, 1998; Acum este vremea (versuri), Editura “Menora”

Constanţa, 2000; Tăcerea Ta-mi grăieşte (versuri), Editura “Ex Ponto”

Constanţa, 2004. Împreună cu mama sa, Cornelia Moşic - Când numai duh

vom fi / Liniştea de înserare (versuri), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2006.

Îngrijeşte volumul tatălui său, Preot Traian Moşic - Din cele trăite printre

oamenii de la izvoarele Jiului (povestiri, portrete, jurnal), Editura “Ex Ponto”

Constanţa, 2009.

A dat numeroase interviuri la radio “România Cultural”, “Radio

Vacanţa”, Radio Dobrogea, TV Neptun, ziarele Cuget liber, Telegraf.A fost cuprins în Antologia poeţilor ardeleni contemporani (Eugen

Nistor, Iulian Boldea), Editura “Ardealul” Târgu Mureş, 2003; Medici scriitori

şi publicişti români (Mihail Mihailide), Editura “Viaţa medicală românească”

Bucureşti, 2003; Literatura artistică a medicilor (Mihail Mihailide), Editura

“Viaţa medicală românească” Bucureşti, 2009; Cronicar la Pontul Euxin (Ion

Roşioru), Editura “Ex Ponto” Constanţa, 2008.

SPECIALIIvineri, 6 aprilie 2012

Poezii de Dan Ioan Nistor

Moto: „Aş bea o vadră de nemărginire

O bute de azur şi de trăscău

Şi m-aş izbi de cer ca un ceahlău

Ca un parâng de aur şi iubire”

Radu Gyr - Cuprindere

SYLOTENA1 PATERNA

Din Taia

şi din Tăian

nume are tata

şi fiul meu

Traian

Din Preda

în Predoni,

de la apa Someşului

la a Jiului

sălăşluit e veacu

în Ştefu, Ion

în Pătru

şi Vasia din Luconi

în fiicele Lucreţia şi Ilina

surorile tânei2 Marina

Moşicii

în valea lor şi Valea Arsului

în Valea Lolaia

aveau vatră

holda de-acasă

în târg case de piatră

şi cărămidă şi-au luat

şi erau între cele mai

vechi din sat

Pe Dănucă şi Marina

popa naş Preda Arad

patru copii în Biserica

Petrila3 Brad

i-a botezat, i-a cununat

grijeau ale lor fâneţe

păşuni şi stâneci

în Lolaia şi Răscoala

în Cimpa Lunca de Sus

în Codreni şi Lunca Florii

în Poienile Tăii

la „zăpadă” şi-n dosul Bechii

sub Coastă şi în Arsură

în Preuteasa Mică

şi lângă pârâul Lăţun

în Leurda şi dâlma Nărodu

şi-n locul veche vatră –

Moruşani

cu holdă, grajduri

cu nuc, meri şi pruni

cu dese bistreţe şi poroabe

livada cu pârleazul de vale

la drumeagul din Apa Tăii

mai apoi cu jilip4

şi ştrec5 pentru mocăniţe

şi-n deal pârleazul

la drumul sărman – roman

ce urca Măgura şi Vf. lui Pătru

spre căldarea cu lac

şi vârf pietros-ascuţit

Şurean6

În veri – copilăria mă urca

din Fabrica cândva pentru

cărămizi,

cherestea, depou, ateliere, birouri

prin Avrămoane, prin cetăţi

pe sub Coastă, peste Arsura

Preluca şi Boul

să tunăm7 pintre brazi şi fagi

la Apa Tăii

lângă dâlma Jangura

cu ţurţur din pârâul

Prihodiştei

unde-i stâneica de vale

cu comarnic şi ulucă

cu strungă şi coteţe pentru viţei

a lui „Dopaşul”8

tânul meu Dănucă.

TUDOSIA MATERNA

Din Avram

şi Tudosie

vin străbunele

în duh şi lacrimă

de Sântămărie.

În Haţeg

din Fărcădin şi Silvaş

(din) Prislop şi Nolaţi

din moţime şi Banat

Avramii – slujbaşii,

Doboii – dubaşii,

Crişanii – aurarii

sub cruci,

sub iarbă

s-au adunat

lângă-un gard

de liliac

să se mântuie

în veac

JIEŢ9

În Căldarea

la Slăvei

slavă ţie

apă vie

În căldare

la gâldău

SPECIAL IIIvineri, 6 aprilie 2012

botezat sunt

şi zic zău

sunt drumeţ10

printre culmi

printre pâraie

domolite-n

apa Jieţ

Hududoi11

şi Hududeu

din nisipuri spălate

aurul tău

nu-i păstrat

în cetate

râul şi stânca

sub vremi

tot vitrege

făr-de lege

nu ascund

bănuţul

şi podoaba

unui cap

de rege12

LUMEA ÎI ZICE „BIETU”

Prin Struja* şi Rătond*;

Prin Racont* şi Prevecior*

primăveri urc,

toamne cobor,

numa-n locul şes

Troian*

şi-n progodia din deal

se tot mută zilele

din om, din an,

lăsând vatra

cu regretu

şi lumea îi zice

„bietu”

OHABA13

În urcuş

în coborâş

prin Ohaba

de sub Piatră

am tot fost

şi-oi mai fi

cândva,

şi mai zic

cât am

soră, frate

O ha?

O ba?

a fost voioşie

pe moşie

numai cât o zi

din copilărie?

POARTA CASEI

Vremea

în poarta casei

se face mai mică

când o cioară

pe-o ulucă

croncăie

de mă usucă,

dacă plec

şi nu mai vin

în ograda,

în livada

cu meri şi pruni

prin poarta năruită

sub liliac şi iasomie

pe unde ai mei

în duh

s-au cuprins

şi vor să mai vie

CÂND S-AU DUS PĂRINŢII

Când s-au dus părinţii

ne-au lăsat pe cruci

paseri,

sufletele să le înalţe

când poartă în veşnicie

cânturile,

al lor amar

cât în neam

o să rămână

prin iubirea lor,

în iubirea Ta

suntem împreună

EPITAF

Trecătorule,

„casa cea veche

să nu-mi fie strâmtă”14

trupul

să nu-mi fie zdrobit

în zidiri

de lemn, de piatră

în curatele iubiri

mi-e ocrotit

Sufletul

cât îmi mai stă

pe lângă casă

o haină,

o cană cu apă

să afle,

pe drumul îndelungat

să nu fie

gol şi însetat

Cerul se deschide

la Înviere

la Rusalii, în praznice

şi-n pomenirile sfinte

când dăruiţi vin şi bucate

pentru iertare şi neuitare

lângă morminte.

Intrarea în veşnicie

când o să vină

lângă mine să vă adaoge

întru pace şi odihnă.

Trecătorule,

aici zace trup

ce-a purtat

straie şi chip

al aproapelui tău

şi-a încercat să aibă

în gând, „şi-n inimă

pe Dumnezeu”

ÎNTR-O RĂSCRUCE

Într-o răscruce

O icoană,

O sfinţitoare cruce

mă-ndeamnă să urc

în plaiuri la stâneici

precum în copilărie

urmam căluţul

împovărat cu ţoale

şi merinde în desagi

Acum potecile-s năpădite

de aluni, muri şi măceşi,

de duhul

ce-n ierburi m-afundă

în umbriş cu urechiuşe

şi butoare cu ciuciuleţi

spre dâlmele însorite

cu zmeurişuri

şi fragi

1 Sylotena – ar putea fi apa Tăii în vechi

documente haţegane; syl – numele Jiu în

vechi scrieri transilvane2 Tâna – ha bătrână, bunica, buna; tân –

hăl bătrân, moşul, bunicul3Petrilă – drum pietruit4 Jilip – scoc cu apă pentru transportul

lemnelor5 Ştrec – cale ferată forestieră îngustă 6 Şur – în limba dacă – ascuţit, pietros7 A tuna – a coborî8 „Dopaşul” – poreclă dată bunicului,

muncea mult şi mânca rar, „pe îndopate”9 Jieţ – afluent al Jiului, nume dac10 Jur pe Dumnezeu11 Vale strâmtă şi adâncă12 Monedă de aur dac13 Ohabă – moşie ereditară14 Vasile Pîrvan, Memoriale, Editura

Dacia, Cluj, 1973, p. 71

*Toposuri în vechimea Văii Jiului

SPECIALIVvineri, 6 aprilie 2012

„Dan Ioan Nistor îşi închină în Acum evremea întregul prinos de cuvinte - Cuvântului.

Alcătuirile lui sunt felurite, ca şi universul

spiritual bogat al poetului. Versurile lui sunt... şi

rugăciuni, mărturisiri şi chemări către aproapele,

imnuri de slavă lui Dumnezeu. În ordinea

destăinuirilor, ele pot fi citite însă şi ca o

autobiografie spirituală în versuri, în tradiţia de

frumuseţe şi lumină a lui Mihai Eminescu şi Vasile

Voiculescu.

Ele ne dezvăluie urcuşul interior al

poetului, pildă ziditoare de suflet pentru că este

lucrarea unui slujitor al oamenilor prin faptă - ca

tămăduitor de suferinţe, prin demers intelectual –

ca poet, dar şi lucrarea unui slujitor a lui

Dumnezeu prin toată viaţa lui ca rugător”.

(Virgil Cândea)

„Poezia lui Dan Ioan Nistor pare scrisă cu

detaşare de isihast. În tihna singurătăţii el

crestează pe lemnul frumos mirositor al bradului,

norme dumnezeieşti, apoftegme ale sfinţilor

părinţi, reflecţii ale unor spirite înalte, articulându-

le cu nevoile sufletului. E un memento ce exprimă

nu numai teama de împuţinare a sufletului, ci şi

bucuria îmbogăţirii lui prin Dumnezeu, jubilarea

în faţa secundei în care vede, contrar dionisiacilor

sau hedoniştilor, o poartă a veşniciei, aşa cum o

arată acest admirabil catren: «Mă nasc şi mor/ în

fiecare zi/ până cele ale umbrei/ le voi părăsi»

(Rouă de veşnicie). (…)”.

(Constantin Dimoftache Zeletin)

„Dan Ioan Nistor aduce în poezia sa

pioşenie şi reflecţie, gând curat şi sincer, toate

gravate pe o armonioasă întrepătrundere cu ziceri

şi axiome ce s-au constituit prin vreme în

adevărate repere ale cunoaşterii spirituale şi ale

pătrunderii de harul dumnezeiesc. (…)”.

(Florentin Popescu)

„Există în poezia lui Dan Ioan Nistor un

freamăt existenţial serios, care se transferă benefic

cititorului său. Poetul îşi poartă fiinţa în teritoriul

inefabil al credinţei creştine curate, încercând să

surprindă lucruri atât de greu de surprins prin

adâncul lor şi atât de greu de exprimat.(…)

Pentru poet pare că cerul nostru şi

pământul acesta poartă deja însemnul cerului nou

şi al pământului nou ce ne-au fost promise. Din

acest teritoriu el reuşeşte nu odată să decoleze

frumos şi să-şi depăşească condiţia, atingând cu

aripa versului său poezia cea mare”.

(Costion Nicolescu)

„Dan Ioan Nistor are ştiinţa acelei

metafore care aduce spre conştiinţă adevărurile

îndelung întemniţate în straturile de adâncime ale

fiinţei noastre. Uneori poetul îşi aşează versul la

rădăcina credinţei, pentru a ne-o revela încă o

dată.

Drumul liric pe care înaintează nu este

unul lesnicios. Aceasta implică renunţarea la

obţinerea unei glorii efemere”.

(Gabriel Rusu)„Reflecţiile filosofice, meditaţiile, poetul

Dan Ioan Nistor le transformă în rugăciune şi îi

străluminează credinţa. El rămâne în sfera sa

predilectă, a miracolului de dragoste şi armonie,

de pace liniştitoare pogorâtoare din Dumnezeu”.

(Constanţa Călinescu)

„Dan Ioan Nistor este un poet de o

cuceritoare delicateţe, cu o expresie lirică sigură

şi concisă, puternic ancorat în spiritualitatea

creştină.

Profesionalismul carierei medicale a fost

fericit dublat de o înzestrare poetică altoită pe o

deosebită sensibilitate religioasă”.

(Răzvan Codrescu)

„Mistica pentru poetul Dan Ioan Nistor

este o sinceritate, o speranţă, o prospeţime, o

noutate reprezentând tot ce este mai bun într-un

sentiment sau într-o idee. Poemele par a nu fi

scrise ci invocate de autor, un cuvânt face să răsară

o idee, accesoriul se transformă în esenţial”.

(Alexandru Trifan)

„Învăluit într-un ecran de tăcere, cuvântul

se scutură de balastul imitării, aspirând spre

virtuţile sale creatoare originare. (…)

Dan Ioan Nistor îmbracă totuşi haina

martorului care culege de pe cuvinte roua

cerească. În versurile sale abundă împrumuturile

filocalice, de o frumuseţe zenitală, cu meşteşug

transcrise în rigoarea cântecului”.

(Manuela Horopciuc)

„Versurile lui Dan Ioan Nistor, atât de

inspirate şi scrise cu inima, nebănuit de frumoase

mi-au adus bucurie citindu-le şi trebuie să adaug

că în casa Vasile Voiculescu am crescut cu

poezie”.

(Gabriela Voiculescu-Defour)

„Psalmii din Vechiul Testament, care par

modelul arhetipal al lui Dan Ioan Nistor, prin

renunţare, înlocuiesc sensul logic al spunerii cu

sugestia muzicală, poetul devenind interesant nu

prin ceea ce transmite, ci, şi aici este esenţa

contribuţiei sale, prin muzicalitatea interioară a

fiecăuri cuvânt potrivit în armonie cu celelalte,

până la revărsarea unei Cântări a Divinităţii, până

la divinaţie”.

(Şerban Codrin)

„…Poezia sa cultivată, cu vers intim este

în întregime o meditaţie asupra adâncului celui

mai pur şi mai tainic al sufletului, exprimată cu o

muzicalitate seducătoare, totdeauna sobră şi nu

odată lapidară. Dar ceea ce îi conturează poetului

Dan Ioan Nistor o fizionomie aparte în scrisul

nostru literar actual e bogata sa producţie lirică,

de o remarcabilă puritate, dominată exclusiv de

sentimentul cu spiritul Evangheliei”.

(Constantin Emil Bucescu)

„(…) Forţa poeziei lui Dan Ioan Nistor stă

în nestrămutarea de a-şi mărturisi credinţa mereu

şi mereu, într-o notă de sinceritate şi sufe-rinţă.

Este un salt continuu, tenace sub povara aceleiaşi

idei, aceleiaşi solitudini îndurerate, încărcate însă

de speranţă. Şi este un refuz al clamoarei publice,

fiindcă suverană rămâne Tăcerea”.

(Nicolae Rotund)

„(…) Fiorul poeziei psalmice şi

imnografice bizantine îşi află locul în cărţile sale

în care poetul redescoperă cu fiecare vers bucuria

creaţiei divine, dar şi lecţia smereniei

mântuitoare”.

(Liliana Ursu)

„(…) Versurile, chiar frânte, fulguraţii de

gând trecut prin smerenie, devin nişte punţi

diafane, sensibile, între suflete, cel al stihuitorului

şi cele ale semenilor cărora li se adresează.

Divinitatea cu făpturile şi înfăptuirile sale devine

adesea un pretext, nu de lamentaţie, ci de laudă,

de înălţare prin rugă spre crugul celest”.

(George Chirilă)

„Poemele lui Dan Ioan Nistor stau sub

semnul sacralităţii, al fiorului existenţial, poetul

redescoperind în fiecare clipă Farmecul genezei,

al creaţiei divine. Versurile sale constituie un

înălţător «Te Deum», o mărturie lirică a credinţei

şi de smerenie, de bucurie extatică în faţa

lucrărilor Dumnezeirii, o rugă neîntreruptă către

Domnul”.

(Ştefan Cucu)

„Poezia lui Dan Ioan Nistor e cuprinsă de

un fior mistic pe care nu îl găsim decât la

gândirişti. Fiecare celulă a acestor poezii degajă

un dor nebun de Cosmos, o sete febrilă de

Divinitate, manifestări ale căutării transcendenţei,

cărora poetul le găseşte un autentic chip spi-ritual

pe pagina albă a poemului întru născare”.

(Mircea Braga)

„(…) Orice poem glisează imnic spre

bucuria de-a exista întru slava lui Dumnezeu, ca

«firicel de rugă» ori bob de ţărână roditoare, prin

şi în credinţă şi iubire, nădejde şi miracol

perpetuat în simplitatea firii ce-şi escaladează

invizibilele-i limite spre a se contamina de adânca

pace şi a se pătrunde germinativ de «roua

îndumnezeirii» (Prin cele obişnuite ale firii,Fărâma de veşnic cânt, Inscripţie pe un clopot).(…)”.

(Ion Roşioru)

„Dan Ioan Nistor încearcă prin clipa

scăldată-n reverberaţii ce ţin de miracolul creştin

să afle o relaţie cald-umană cu sacralitatea, gestul

simplu al rugăciunii, sau prin îndemnul calm, prin

introspecţie cuminte şi împăcată la despovărare,

în credincioşii de lucruri şi gânduri inutile, fiindcă

Dumnezeu ne ţine în mâna Lui”.

(Claudia Ilie Voiculescu)

„Dan Ioan Nistor ne-a înfăţişat artistic

«Psaltirea pre versuri tocmită», cu precizarea că

dacă în cazul Psaltirii lui Dosoftei versurile

«tocmite» înseamnă rostire, în cea a poetului

constănţean acestea presupun trăire”.

(Const. Miu)

Opinii critice

Ziarul Vaii Jiului - nr. 924 - 6 aprilie 2012

Documents

Transcript of Ziarul Vaii Jiului - nr. 924 - 6 aprilie 2012