CMYK

JOI22 martie 2012

Anul VNr. 91312 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 06:27Apus: 18:40

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3754 lei1$ = 3,3001 lei1₤ = 5,2406 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Plângerile împotriva primarului Resmeriţă zacla prăfuit în birourile anchetatorilor

La Vulcan, în afară de zvonurile care sevehiculează, se aude foarte puţin despreposibilii candidaţi la funcţia de primar almunicipiului. Această sărăcie de informaţiiface ca, în oraş,cetăţenii săamintească numeleunor persoanefoarte binecunoscute, dar şiale unora desprecare nimeni nu aauzit nimic pânăacum.

Ultimul bumîn materie depretendent alfotoliului de primaral Vulcanului vinedin partea PP-DD.Cel cu care conducerea judeţeană a partiduluirespectiv şi-a propus, în 8 martie, să se arunceîn cursa electorală pentru câştigarea celei mai

mari funcţii din primăria municipiului Vulcaneste ing. Ilie Martin. Fost, până în ultima lunăa anului trecut, preşedinte la organizaţieiUNPR din localitate.

Ing. Ilie Martinconsideră că el şiMarin Coltescu,candidatul USL,sunt, în momentulde faţă, cei maibine plasaţi însondajeleefectuate înVulcan, referitoarela preferinţa devot a electoratului.În privinţaaccesului înconsiliul local, ing. Ilie Martin

crede că PP-DD va avea, din iunie încolo, celpuţin trei sau patru locuri de consilier local.

Gheorghe OLTEANU

Ing. Ilie Martin, desemnat de PP-DD să candideze la funcţia de primar:

“Cred că eu şi Marin Coltescu,candidatul USL, suntem ceimai bine plasaţi în preferinţeleelectoratului vulcănean”

Pagina 3

Pagina 7

Pagina 2

Ilie Păducel - faţă în faţă cuminiştrii

Însoţit de deputatulMonica Iacob-Ridzi,primarul Petrilei abătut cu folos la uşaa trei ministere:Economiei, Dezvoltării şi Educaţiei

La Keops, tămbălăuîn cremeniizilei

Pagina 2

Pesediştii şi liberalii din Vulcan suntîncă în tratative

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 2012

www.zvj.ro

La iniţiativa primarului Tiberiu Iacob-Ridzi:LA 30 MARTIE - A TREIA ÎNTÂLNIRE A MEMBRILOR FORUMULUI ,,PRO URBIS”

La 30 martie, începând cu orele12:00, în Sala de Marmură aPrimăriei municipiului Petroşani vaavea loc cea de-a treia întâlnire areprezentanţilor Forumului ,,ProUrbis - Oraşul meu, casa mea,Petroşani”.

Preşedintele de onoare al ,,Pro Urbis”,ales la întâlnirea trecută de cătrereprezentanţii Consiliului Consultativ,primarul municipiului Petroşani, TiberiuIacob-Ridzi, printr-o scrisoare transmisătuturor ,,colegilor de forum”, defineştecea de-a treia întâlnire a reprezentanţilor,,Pro Urbis” ca fiind ,,sub auspiciile Di-alogului între generaţii”. În sală, vor fiprezente şi grupurile de elevi reprezen-tative ale liceelor din Petroşani, careurmează să se alăture forumului, aşacum deja au făcut-o şi elevii de la şcolile generale din localitate. ,,Avem nevoie de vocile tinerilor, decreativitatea şi entuziasmul lor, aşa cumşi ei au nevoie de experienţa şi de spri-

jinul nostru. Dincolo de prezentarea per-formanţelor fiecărui liceu, vom aveaposibilitatea să stabilim repere de comu-nicare şi chiar de acţiune, împreună cuei, în slujba comunităţii. Fiind vorba despre un dialog între generaţii, suntconvins că mulţi dintre dumneavoastrădoriţi să le transmiteţi tinerilor gândurilegate de ceea ce sperăm ca ei să facăpentru viitorul comunităţii noastre, aşadupă cum şi ei ne vor putea transmitegândurile şi aşteptările lor legate de ceeace avem noi de făcut în prezent”, scrieprimarul Tiberiu Iacob-Ridzi înscrisoarea transmisă.

Corneliu BRAN

În Lupeni a început curăţeniade primăvară.Aproximativ...

În cel mai vestic municipiu al Văii, a începutcurăţenia. Doar că se face fără a scăpa dereziduurile iernii.A venit primăvara. Trebuie curăţaţi copacii,drumurile şi, dacă nu este cu supărare, strânsgunoiul. Şi la Lupeni se ţine cont de o parte dinacest aspect. Adică, oamenii primăriei curăţădoar copacii. Strâng crengile uscate de pedrum, dar nu se ating de zăpada care este şiacum prezentă pe străzi, murdară şi îngheţată.Filmarea pe care o puteţi urmări pe sitedovedeşte acest lucru. Iar aceste imagini suntsurprinse într-o zonă centrală, undefuncţionează 5 magazine, o farmacie, sediulBCR şi un bloc de locuinţe. Ce-o fi în restul?

Alina PIPAN

La Keops, tămbălău în cremenii zileiTineri şi neliniştiţi, dar şi cu chef de scandal. 8 gagii nervoşi,şi cu alcool în sânge, unii din Petrila, alţii din Petroşani, s-auluat la pumni ieri dimineaţa la ora 2:00, în Keops.

Miercuri dimineaţă, în jurul orei 02:25, când scandalul s-a înteţit peste puterile de intervenţie ale bodyguarzilor, untelefon la 112 cerea sprijinul poliţiei pentru a-i potoli pe cei 8 tineri.La faţa locului s-au deplasat imediat mai multe patrule for-mate din poliţişti de ordine publică, care au identificat oparte dintre persoanele implicate în scandal.Tinerii scandalagii, evident, în stare de ebrietate, au refuzatsă se legitimeze, drept urmare au fost conduşi la sediulpoliţiei. Aici au fost identificaţi şi sancţionaţi contravenţional.Poliţiştii au stabilit că altercaţia a fost una spontană, de-clanşată pe fondul consumului de băuturi alcoolice. Ulterior,patru dintre tinerii implicaţi în scandal, cu vârste cuprinse 20 şi 30 de ani, din Petroşani, s-au prezentat la Spitalul de Urgenţă din Petroşani, unde au primit îngrijiri medicale. „Poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Petroşani, în urmacercetărilor efectuate în cursul nopţii, au reuşit identificaretuturor persoanelor implicate în scandal. În cauză a fost în-tocmit dosar penal în care se desfăşoară cercetări sub coor-donarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani subaspectul săvârşirii infracţiunii de încăierare, urmând ca, înfuncţie de probele administrate, în cauză să se stabileascăparticipaţia celor implicaţi şi să fie luate măsurile legale carese impun”, a comunicat purtătorul de cuvânt al IPJ, BogdanNiţu. Se pare că tinerii se vor mai întâlni şi în viitor, dar încondiţii mai paşnice…

Alina PIPAN

În privinţa minimalizării candidaţilor la funcţia de consilier local,

Pesediştii şi liberalii din Vulcan sunt încă în tratativeLa USL Vulcan se mai poartă încă negocieri referitoare lanumărul de locuri de consilier local care-i va reveni

fiecărui partid din coaliţie, în vederea definitivării listei decandidaţi pentru alegerile locale din iunie.

Aceasta, fiindcă,după cum ni s-a dat de înţeles, mai trebuie purtate tratative,pentru a se putea ajunge la armonizarea intereselor fiecăreiformaţiuni politice. “În discuţiile de până acum, nu s-a ajunsla un punct de vedere comun în această privinţă, am aflat dela un oficial USL, dar asta nu înseamnă că am ajuns în impas.Dimpotrivă, numele fiecărui candidat la funcţia de consilierlocal şi partidul din coaliţie pe care acesta îl reprezintă vor fidate publicităţii în timp util”.

Gheorghe OLTEANU

Teoretic, alături de primarul Ilie Botgros de la Aninoasa, primarul mu-nicipiului Lupeni ar trebui să fie o vic-timă sigură a alegerilor locale din acestan. Dacă sesizările nu ar sta la prăfuitprin rafturile anchetatorilor, Resmeriţăn-ar fi trebuit să ajungă măcar în pos-tura de candidat la alegerile de la acestan. Halul în care arată municipiul aducegrave deservicii PSD şi USL, iar judecânddupă managementul defectuos de care adat dovadă în fruntea Primăriei munici -piului Lupeni în acest mandat, edilulturnător ar fi trebui să aibă deja graveprobleme cu legea.

Lucrări recepţionate, dar neexecutateîn valoare de 655.630 euro. Alo, DNA?Sunt multe aspectele asupra cărora,dacă ar fi luat la întrebări, edilul CornelResmeriţă s-ar bâlbâi, s-ar ţine de inimăşi s-ar înroşi ca racul. Un singur exemplu: în cadrul contractu-lui de concesiune nr. 4159/18.01.2008,având ca obiect delegarea serviciului deiluminat public (SIP), încheiat întrePrimăria Lupeni, în calitate de conce-dent, şi SC ROMLUX LIGHTING COMPANYSA Târgovişte, în calitate de conce-sionar, cele două părţi au convenit re-alizarea de către concesionar a unorlucrări de reabilitare, modernizare şieficientizare, extindere, iluminat arhi-tectural, ornamental şi festiv în valoaretotală de 3.376.945,11 lei.Potrivit art. 10 (1) din contract: lucrărilede reabilitare, modernizare şi eficienti-zare a iluminatului public trebuiau reali -zate în termen de o lună de la obţi nereaautorizaţiei de construcţie, iar conformart. 14.1 - valoarea contractului, de3.376.945,11 lei, va fi rambursată înrate începând cu luna martie 2008.Aşa cum rezultă din procesul verbal derecepţie şi punere în funcţiune nr.1156/29.01.2009, comisia de recepţie aconstatat că lucrările de investiţii pen-tru reabilitarea şi modernizarea SIP Lupeni, executate de SC ROMLUX LIGHTING COMPANY SA Târgovişte, suntrealizate în termen şi în totalitate în ra-port cu documentaţia tehnică de exe-cuţie, iar valoarea lucrărilor executateeste cuprinsă în situaţia de lucrări.Comparând devizul de lucrări, acceptatde Primăria Lupeni, cu anexa nr. 1 laprocesul verbal de recepţie şi punere înfuncţiune, se constată că, deşi prin pro-cesul verbal de recepţie şi punere înfuncţiune nr. 1156/29.01.2009 se pre-cizează că lucrările de investiţii pentrureabilitarea şi modernizarea SIP Lupenisunt realizate în termen şi în totalitateîn raport cu documentaţia tehnică deexecuţie, acestea sunt recepţionatenumai în parte.Astfel, pentru iluminatul stradal sunt re-cepţionate numai o parte din lucrărilecontractate (rezultând o diferenţă valo -rică estimată faţă de contract de

1.263.383,94 lei, echivalentul a242.741,80 euro la data de 17.10.2007 –data ofertei), iar pentru iluminatulstradal-pietonal, iluminatul ornamental,iluminatul ornamental-festiv, iluminatularhitectural şi investiţiile pentru extin-derea SIP Lupeni nu există recepţie(rezultând astfel o diferenţă faţă decontract de 1.382.515,19 lei, echivalen-tul a 412.888,3 euro la data de17.10.2007 – data ofertei).Rezultă astfel că a fost acceptată laplată întreaga valoare a investiţiei, deşiaceasta a fost realizată în parte, con-form anexei nr. 1 la procesul verbal derecepţie şi punere în funcţiune.Astfel, prin semnarea procesului verbalde recepţie şi punere în funcţiune, afost acceptată la plată întreaga valoarea investiţiei, iar achitarea ratelor lunareconform graficului de eşalonare aplăţilor, anexat la contract, va deter-mina achitarea valorii integrale a in-vestiţiei, deşi aceasta a fost realizatănumai în parte. Până la data de31.12.2008, Primăria Lupeni a achitatcătre SC ROMLUX LIGHTING COMPANY SATârgovişte suma de 423.663,87 leireprezentând rate aferente contractuluice prevedea executarea integrală a in-vestiţiei.Valoarea totală a lucrărilor recepţionateşi neexecutate este de 2.645.899,13 lei,echivalentul a 655.630,1 euro la data de17.10.2007 – data ofertei.Situaţia de fapt......descrisă anterior duce la concluzia căvaloarea lucrărilor de investiţii în servi-ciul de iluminat public recepţionate ne-justificat se estimează ca fiind diferenţadintre valoarea devizului de lucrări ac-ceptat de Primăria Lupeni şi valoarea lu-crărilor acceptate la plată prin anexa nr.1 la procesul verbal de recepţie şipunere în funcţiune nr.1156/29.01.2009, respectiv2.645.899,13 lei, echivalentul a655.630,1 euro, la data de 17.10.2007 –data ofertei.Bine sfătuit......de apropiaţii săi (ne refeream la SorinVasilescu, nicidecum la Gabriel Lungu),primarul Resmeriţă ştie că actualul man-dat i-a adus importante prejudicii deimagine. Pensionarii din Lupeni şi-au pe-trecut sărbătorile în frig, colectarea de-fectuoasă a deşeurilor menajere atransformat municipiul Lupeni într-unrai al gunoaielor, gropile s-au înmulţitmai rău decât ciupercile după ploaie, iar

populaţia canină o va depăşi, foartecurând, pe cea a municipiului. Oricât arîncerca să ascundă acest lucru, Resmeriţă este conştient că – la Lupeni –dezastrul este la el acasă.La Lupeni, votul pensionarilor face 2 milioaneChiar dacă n-a dat salariile însoţitorilorpersoanelor cu handicap pe ultimele treiluni, situaţiile sociale dramatice astfelgenerate nefiind posibil de descris în cuvinte, Resmeriţă a început deja acţi-unea de acaparare a simpatiei populare.Gunoaiele tronează, dar în ultimul anconcertele de miliarde şi miliarde de leis-au ţinut lanţ la Lupeni. Mai nou, pen-sionarii se calcă în picioare pentru că înoraş s-a dat vestea că oricine merge cucâteva acte la primărie primeşte instant2 milioane de lei vechi. La primărieajung, desigur, doar cei care scapă defuria haitelor înfometate de câini. Anali -zând imaginile cu cei care stau la coadăde la 5 dimineaţa, poţi lesne observa cănu-s nici pensionari toţi, dar mai ales că

unii sunt sănătoşi tun. Administraţia i-aasigurat însă că se vor face eforturi cabanii care se dau degeaba (o adevăratămită electorală) să ajungă la toţi.Reţeta succesului......pentru Primăria Lupeni este una câtse poate de simplă. Coagularea forţeloropoziţiei în jurul unui singur candidatpentru a evita colectarea prea multorvoturi de către Nicolae Ivănuş, aruncatîn cursă tocmai pentru ca voturile ce nule va lua Resmeriţă să nu ajungă la uncandidat incontrolabil. Revenim.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 2012 3DEZVĂLUIRI

Certificat Digital Calificat cu Semnătură

electronică extinsăKit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an

care conţine Semnătură electronică extinsă;

� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro

USB Aladdin Technologies;

� DigiSigner - soft de semnare a oricărui

tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token) Relaţii la: SC Centrul de

Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

www.zvj.ro

O altă imagine ne-a parvenit zileleacestea din Lupeni. Una de-a dreptulrevoltătoare, care ne arată, pentru anu ştiu câta oară, dezastrul dinLupeni.

De data aceasta, fotografia esterealizată chiar pestedrum de SpitalulMunicipal Lupeni, în zonaBucura. Pentru mizeriadin jurul blocului pot firesponsabili şi locatariicare îşi aruncă gunoiul dela etaj. Dar, dacă privimmai atent, putem observacă nici condiţiile dedepozitare nu suntprielnice. Containeruleste atât de ruginit şigăurit, încât nici la fier

vechi nu l-ar lua nimeni. Implicit,gunoiul este târât pe câteva sute demetri în jurul containerului, iarlevigatul este o parte din peisaj. Curatmurdar, domn’ Lupaşcu! De-ar fi vo-turile cât gunoaiele din Lupeni…

Alina PIPAN

Continuă

Serialul „imaginide groază” din Lupeni

Aflaţi, astăzi, în exclusivitate: cum se ţine Resmeriţă de fotoliul de primar. Dar, mai ales, cât de uşorpoate fi dat jos...

Plângerile împotriva primaruluiResmeriţă zac la prăfuit înbirourile anchetatorilor

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 20124 SPORT

www.zvj.ro

Etapă cu scântei în fotbalul mic şi jucători suspecţi de non-combatDouă dintre cele trei lidere ale competiţiilor judeţene au avut mult de furcă înlupta cu entuziasmul adversarelor, în etapa de la finalul săptămânii. CS Vulcan,prima clasată în Liga a IV-a, a câştigat greu, cu 3-2, pe terenul UniversităţiiPetroşani, iar Cetate Răchitova, „şefa” seriei 1 a Ligii a V-a, a suferit primuleşec stagional, 1-2 în deplasarea de la Măgura Pui. Ambele meciuri au fost excesiv de fierbinţi, arbitrii dictând şapte eliminări.Derbiul vecinelor Universitatea Petroşani şi CS Vulcan a respectat reţetatradiţională a marii rivalităţi. Întâlnirea a fost încinsă, iar ca ingrediente aavut două lovituri de pedeapsă, două răsturnări de scor şi trei eliminări.Soarta liderei seriei 1 din Liga a V-a, Cetate Răchitova, a fost şi mai drastică.Neînvinsă până acum, trupa din Ţara Haţegului a suferit primul eşec stagional,1-2, în deplasarea de la Măgura Pui. Şi acest meci a fost marcat de patru elimi -nări, câte două de echipă, de o lovitură de pedeapsă şi de suspiciunile pri-marului din Răchitova, Eugen Băiconi, la adresa unor jucători proprii. Măgura aînceput în forţă şi a condus cu 2-0, în minutul 38, iar după golul doi, Cetate l-apierdut şi pe Bîhu, eliminat pentru două cartonaşe galbene consecutive acor-date de arbitrul Daniel Thirt (Călan), pentru comentarii. Chiar şi aşa, Cetate aforţat revenirea în joc, după pauză, şi ar fi reuşit dacă era mai precisă la fi-nalizare. Lidera a redus din diferenţă, 2-1, dintr-un penalty, iar faza a resta-bilit şi echilibrul numeric în teren, un jucător de la Măgura fiind eliminat. Însă,apoi, atacurile insistente ale celor de la Cetate s-au oprit fie în bară, fie pelinia porţii adverse, deşi Cetate a atacat cu fundaşii la linia de centru. Pe final,s-a mai consemnat doar câte o eliminare în ambele tabere, însă golul egaliza-tor a refuzat să apară. „Sunt 99 la sută sigur că echipa adversă a complotat cuunul sau doi dintre jucătorii noştri, însă îi voi prinde pe vinovaţi. În plus, amratat cât alţii în zece meciuri. Sper însă să fie singurul duş rece din acest cam-pionat, mai ales că băieţii au muncit mult şi s-au dăruit”, a spus primarul de laRăchitova, Eugen Băiconi.Silva Miracol Hărău, lidera seriei 2 a Ligii a V-a, a continuat „miracolul” victori-ilor consecutive şi s-a impus în partida din deplasare cu Streiul Simeria Vechecu scorul de 3-2.

Ploaie de goluri laLiga Kapital TVBogdan Bărbat, golgheterul LigiiKapital TV, îşi continuă drumul spretrofeul de cel mai bun marcator, în-scriind 6 goluri într-un singur meci.

Acvila – Parângul Petroşani 7-2 (Costa: 2g; Gâlcă,

Radu, Dendiu: 2g; Lungu – Văduva, Dacian)

Acvila: Cernăcuţ, Ionescu, Botezatu, Ciurescu,

Buleandra, Dendiu, Radu, Costa, Gâlcă, Lungu

Parângul: Văduva, Kinsky, Burtea, Pop, Bălan, Marian,

Sgarbura, Hăbian, Danciu

Omul meciului: Costa Cristi (Acvila)

Acvila, ocupanta locului 3 înainte de pauza competiţio -nală, a reuşit să se impună cu scorul de 7-2 în faţaParângului Petroşani. Deşi pare un scor mare, meciul afost echilibrat mai ales în prima repriză când s-a intratîn pauză cu 1-1, şi Parângul se gândea la o surpriză.Dar forma de zile mari a lui Costa (2 goluri) cât şidouă execuţii spectaculoase ale lui Dendiu au făcutdiferenţa în repriza secundă.Valahia Lupeni – Total Sport Vulcan 11-1 (Filimon -

autogol, Bărbat Bogdan: 6g, Deatcu: 3g, Ambruş - Rus)

Valahia: Gherghel, Deatcu, Ambrus, Bărbat M., Bărbat

B., Schimidt, Cervicescu

TSV: Chelaru, Leonte, Filimon, Rus, Diaconu,

Tutoreanu

Omul meciului: Bărbat Bogdan (Valahia Lupeni)

Valahia Lupeni a debutat în campionat într-un nousuper echipament pus la dispoziţie de sponsorul echipei,

Valahia Lupeni, iar acest lucru le-a dat aripi băieţilorcare s-au impus cu 11-1 în faţa celor de la Total SportVulcan. Lascăr Service – Cartierul Stadion 6-4 (Bulzan 3,

Pelin 2, Jitea – Drăgotesc, Sularea 2, Nemeş)

Lascăr: Cîmpeanu, Soreanu, Burcin, Bulzan, Pelin,

Jitea, Pirşa

C. Stadion: Ionel, Drăgotesc, Nemeş, Mihăilescu,

Păltinuş, Sularea, Cioran

Omul meciului: Bulzan Lucian (Lascăr Service)

Seara a adus două meciuri extrem de echilibrate peterenul 1 unde Cartierul Stadion a fost la un pas să pro-ducă surpriza campionatului conducând la pauză cuscorul de 4-1 pe Lascăr Service (locul 4), dar echipacondusă de pe margine de “vulcanicul” Titel Gascoi, s-a trezit în a doua repriză şi a reuşit victoria prin hat-trickul lui Bulzan.AlbNegruMania – CFR Petroşani 6-4 (Ceru, Staic,

Staic, Ceru, Tescan, Tecuceanu – Brînzea 3, Nedelcu)

AlbNegru: Baltag, Tecuceanu, Rasol, Blaj, Radu,

Tescan, Staic, Ceru

CFR: Maranducă D., Popovici, Adamosi, Szabo E.,

Nedelcu, Creţu, Brînzea, Szabo H.,Duduveica, Preduţ,

Bumbea, Maranducă V.

Omul meciului: Staic Ionel (AlbNegru)

Pe terenul 2 meciul a fost şi mai spectaculos, cu o“sarabandă” de întoarceri de scor. A condus AlbNegruprin golul lui Ceru, apoi a preluat conducerea CFR,dubla lui Brînzea, gol AlbNegru, Ionel Staic egalează(2-2), gol Nedelcu 3-2 pentru CFR, Brînzea reuşeşte“hat-trickul” 4-2 pentru CFR, ceferiştii mai rateazăcâteva ocazii clare. Cu 5 minute înainte de final începedezastrul pentru CFR, Staic, Ceru şi Tescan cu 3 super-goluri înclină balanţa spre AlbNegru 5-4, iarcăpitanul Tecuceanu stabileşte scorul final 6-4.

Jiuliştii mici, pe cai mariEchipa de juniori a Jiului a obţinut o victorie categorică, scor 18-1 cu Minerul Certej. Această victorie îi aduce pe jiuluişti pe locul şapte şi cu speranţe că vor prinde podiumulpână la finele campionatului.Rezultate, juniori

Universitatea Petroşani - CS Vulcan 2- 1CS Inter Petrila - Şoimul Băiţa 2 - 0Minerul Aninoasa - Gloria Geoagiu 2- 5Victoria Călan - Metalul Crişcior 6 - 0Dacia 2010 Orăştie - CNS Cetate Deva 0- 3CSA Aurul Brad - CSO Retezatul Haţeg 1- 0Clubul Jiul Petroşani II - Aurul Certej 18 - 1Minerul Uricani - Zarandul Crişcior 1 - 0Retezatul Râu de Mori a stat

Clasament1.CNS Cetate Deva 19 18 1 0 97 8 732.Universitatea Petroşani 18 15 2 1 81 12 623.Inter Petrila 19 13 3 3 52 35 554.CS Vulcan 18 13 2 3 94 16 545.Retezatul Râu de Mori 17 12 1 4 57 24 496.Victoria Călan 19 11 2 6 63 51 467.Clubul Jiul Petroşani 19 10 2 7 73 39 428.Gloria Geoagiu 19 10 2 7 57 30 429.Minerul Uricani 19 8 4 7 36 34 3610.CSA Aurul Brad 19 7 3 9 31 56 3111.Minerul Aninoasa 18 7 0 11 33 54 2812.CSO Retezatul Haţeg 19 5 0 14 29 68 2013.Dacia 2010 Orăştie 18 5 0 14 27 73 2014.Metalul Crişcior 19 3 3 13 21 63 1515.Zarandul Crişcior 19 3 2 14 12 49 1416.Aurul Certej 19 3 1 15 19 101 1317.Şoimul Băiţa 19 1 2 16 13 82 6

Programul etapei viitoare: Minerul Uricani - Universitatea PetroşaniZarandul Crişcior - Clubul Jiul II PetroşaniAurul Certej - CSA Aurul BradCSO Retezatul Haţeg - Dacia 2010 OrăştieMinerul Teliuc - Victoria CălanMetalul Crişcior - Minerul AninoasaGloria Geoagiu - Inter PetrilaRetezatul Râu de Mori - CS VulcanŞoimul Băiţa va sta

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 2012 5SPORT

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

Şi-au depăşitcondiţiaCei patru atleţi amatori din Deva care auformat prima echipă românească partici-pantă la „Supermaratonul Balaton” din Ungaria s-au autodepăşit. Echipa formată

din soţii Simona şi Costin Băjenaru, AlinBonţa şi Ladislau Farkaş a ocupat locul 26din 95 de formaţii din 12 ţări. Devenii aualergat între 43,1 şi 52,9 kilometri în celepatru runde. Ca la fiecare competiţie, încer-cările şi prieteniile legate cu adversarii aufost la ordinea zilei. „Efortul a fost mare şipentru toţi a fost greu. Însă, etapa a doua afost cea mai dificilă, întrucât al treileamembru al echipei noastre, Costi, a avut dealergat pe distanţa de 21 de kilometri,echivalentă cu un semimaraton, la care ul-timii 3-400 de metri au fost în pantă. Costis-a descurcat excelent şi chiar am avut untimp mai bun decât multe echipe în etapa

respectivă.Dincolo decompetiţie, înprim-plan aieşit plăcereaalergării şi atitudineaprietenoasă atuturor celoraproape

1.000 de participanţi. Mulţi dintre adver-sari ne încurajau pe traseu, iar pentru cănoi am răspuns cu aceeaşi monedă cu uniidintre ei am legat frumoase prietenii. Dealtfel, încurajările lor ne-au determinat săfim şi mai competitivi şi am obţinut timpiatât de buni”, a spus Alin Bonţa. La finalulcelor aproape 200 de kilometri parcurşi,echipa deveană a fost cronometrată cu tim-pul de 15 ore şi 46 de minute, echivalent cuo viteză de 12,44 kilometri pe oră. Cu acesttimp nesperat de bun, devenii au ocupatlocul 26 din 95 de formaţii din 12 ţări.„Ştiam că avem resurse să încheiem cubine acest Supermaraton, însă nu ne aştep-tam la un timp atât de bun. Cu toţii amalergat foarte bine şi ne-am depăşit perfor-manţele anterioare, deşi suntem în pre-mieră la o astfel de competiţie de mareanduranţă”, a spus Alin Bonţa, „căpitanul”echipei devene. Cei patru deveni au concu-rat în cursa pe echipe, unde regulamentulprevede ca trei membri ai echipei să par-curgă distanţa din etapa zilnică, iar unul săaibă zi liberă, pentru refacere.

Oficialii Universităţiirăspund: „Jucătorul Vulcanului a lovit”Fie că se joacă la eşaloane superioare, fie că sunt la cele infe-rioare, întotdeauna meciurile dintre echipele locale au născutpatimi fără frontiere. Dacă oficialii Vulcanului spun că drep-tatea este de partea lor la partida derby dintre UniversitateaPetroşani şi CS Vulcan, scor 3-2 pentru oaspeţi, evident că şicei de la Universitatea Petroşani au adevărul lor. „Referitor ladeclaraţia preşedintelui de la CS Vulcan, Neluţu Pantilimon,cred că a făcut referire la jucătorul cu nr.15 (Gelu P.) care înaceeaşi fază din minutul 90 l-a lovit pe jucătorul Universi-tatăţii Petroşani, Grigoraş, pe care l-a scuipat. Fiind aproapede arbitru asistent, le-a dat cartonaş roşu la amândoi. A fost unjoc cu ocazii din ambele părţi, chiar dacă am jucat în 10 jucă-tori mai mult de 80 minute, plus terenul de joc care a fost im-practicabil”, a declarat antrenorul secund Gabriel Niţu.

Doru Sapta,în top la F.R. JudoDeveanul Doru Sapta, fost campion european, afost ales în funcţia de vicepreşedinte al FederaţieiRomâne de Judo la Adunarea Generală, desfăşu-rată la finalul săptămânii. Sapta este de peste cinciani membru al Consiliului de Administraţie al FR Judo, iar activitatea sa a fost apreciată şi aavansat în funcţia de vicepreşedinte.

“Amintiri din copilărie” reprezintă opera de maturitate artisticăa lui Creangă, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stilrafinat şi cu o excepţională capacitate de fixare a unui universuman necunoscut până atunci în literatura română.Cartea este un “roman” al vârstei inocente şi al formării, almodelării umane. Proiectată în spaţiul unui sat moldovenesc demunte de la mijlocul secolului trecut, copilăria nu reflectănumai dominanţele vârstei, ci şi specificul mediului ambiant.De aceea, “Amintiri din copilărie” este şi o evocare a satuluitradiţional, un tablou fidel al unei lumi trăind în spiritul obi-ceiurilor fixate printr-o existenţă multimilenară.Principala grijă a autorului este însă evocarea vârstei de aurpentru că dacă prin amănunte Nică este propria sa ipostază, aşacum i-o păstrează amintirea, tipologic vorbind, eroul său este“copilul universal” (G. Călinescu): “aşa eram eu la vârsta ceafericită şi aşa cred ca au fost toţi copiii de când lumea asta şipământul”.Izvoarele de inspiraţie sunt autobiografice, iar evocarea se facedin perspectiva îndepărtată a maturităţii, fiind dominată de unimpuls afectiv greu de stăpânit: nostalgia.Construcţia textuală nu urmează rigorile compoziţiei clasice. Încele patru părţi, scriitorul nu urmăreşte o ordine cronologică adesfăşurării faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituiepuncte de referinţă în formarea eroului.Partea I se deschide cu evocarea şcolii, ridicată prin strădaniapărintelui, unde s-a adunat o mulţime de băieţi şi fete, printrecare şi Nică. Dar copiii nu înţeleg rostul învăţăturii, aşa căprimesc în dar pe “Calul Bălan” şi “Sfântul Nicolai” pentru a-iîndemna în acest sens. Nică va răspunde numai la stăruinţelemamei şi ale bunicului David Creangă.Rupt de vatra satului, Nică pleacă împreună cu bunicul său laşcoala din Broşteni. Aici, eroul va avea parte de o serie deperipeţii: căderea în Ozana, şederea în gazdă la Irinuca,umplerea de râie căprească, fuga cu pluta pe Bistriţa.Începutul părţii a II-a stă sub semnul lirismului nostalgic, evo-carea îndreptându-se asupra casei părinteşti. Apare chipulmamei, odată cu întâmplările din copilărie: uratul de Anul Nou,pupăza din tei, la scăldat etc.Rememorările interesează în măsura în care au contribuit la

formarea lui Nică, ca om, dându-i o imagine asupra lumii, îm-bogăţindu-i universul cunoaşterii.Dialogul cu propriul cuget (din debutul părţii a III-a) este omodalitate de disimulare a intenţiilor unui artist genial, conştient de valoarea propriei creaţii.În acest capitol, eroul devenit adolescent este înfăţişat ur-mându-şi în continuare drumul, ca elev la şcoala domneascădin Târgul Neamţului, apoi la şcoala de catiheţi din Fălticeni.Scriitorul urmăreşte procesul formării adolescentului Nică înraporturile lui cu viaţa socială, cu condiţiile în care tineriiurmau şcoala.În capitolul al IV-lea, memoria afectivă a eului narator refacedrama adolescentului care, în toamna lui 1855, părăseşte satulpentru a urma seminarul de la Socola. Această despărţirereprezintă dezrădăcinarea din universul Humuleştilor, ieşireadin tărâmul miraculos al copilăriei. Lumea în care pătrundeeroul este inferioară celei din care tocmai a ieşit, iar Nică sesimte aici lipsit de apărare în faţa vieţii şi a timpului ireversibil.Numărul personajelor ce apar în “Amintiri din copilărie” esterelativ mare, fără ca portretul care li se face să fie adâncit înmod deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin carac-terizare directă, prin acţiune ori limbaj. Creangă reuşeşte să leschiţeze o individualitate prin tehnica detaliului, care îi permitesă nuanţeze caracterele.Multe personaje se reţin prin lapidarele şi expresivele caracte -ri zări pe care le face autorul: Smărăndiţa e o “zgâtie de fată”,bădiţă Vasile - “harnic şi ruşinos ca o fată mare” etc. Alteleseamănă cu eroii din basme: Mogorogea e certăreţ ca Gerilă,Nică Oslobanu pare o variantă a lui Chirică din povestea “StanPăţitul”.Mai bine conturate sunt portretele părinţilor: Ştefan a Petrii ebărbat harnic şi gospodar, dar dispreţuieşte învăţătura. Ca fire emoale, dar Creangă îl laudă pentru plăcerea de a se juca cu ceimici şi pentru munca depusă pentru a-şi întreţine familia.Smaranda este fiică de vornic şi având fraţi cu învăţătură se so-coteşte superioară soţului ei ca putere de înţelegere a lucrurilor.Tipologic, ea se înscrie în portretul clasic al mamei, ca o fiinţăautoritară, dar şi cu tact pedagogic, mânuind cu abilitate răs-plata şi pedeapsa. Absenţa portretului fizic concentrează atenţia

spre cel caracterologic. Creangă o evocă mai întâica pe o fiinţă cu daruri fantastice: “cu adevărat căştia a face multe şi mari minunăţii: alunga norii ceinegri de pe deasupra satului nostru şi abătea grindi -na în alte părţi, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea uşii” etc. Apoi este văzută prin modul încare îşi manifesta grija faţă de casă şi de destinulcopiilor. Smaranda este o fire mai aspră, cu voinţăneclintită, care îşi iubeşte copiii fără sentimentalis -me, dar cu un devotament nemărginit.Însă, dincolo de toate celelalte portrete, Nică estepersonajul constitutiv al textului, şi în jurul său suntreunite toate semnificaţiile. Ca structură a unei exis-tenţe, Nică se conturează de la indeterminare la au-todeterminare.Urmărind evoluţia şcolară a lui Nică, scriitorul sur-prinde cu luciditate procesul anevoios al deveniriisale intelectuale. Eroul este: “slăvit de leneş”, “unpierde vară” împins spre învăţătură de mama şibunicul său. Ipostazele devenirii relevă faţetele per-sonalităţii sale, nu lipsită de contradicţii. “Om dindoi oameni”, frământat din “huma din Humuleşti”,şi înzestrat cu har, aparţine şi spiritului înalt şi lutu-lui din care se trage.Nică se defineşte şi în relaţia cu celelalte personajeale operei menite să înfăţişeze varietatea firiiumane.Din punct de vedere al artei narative, Creangă esteun povestitor desăvârşit, impresionând prin modulîn care “spune”. În această privinţă el se află întreIon Neculce şi Mihail Sadoveanu, toţi trei alcătuindîn literatura română o serie uşor de recunoscut prinelementele comune ale artei lor narative. Principalatrăsătură a operei lui Creangă este tendinţa scenică,

tehnica orală a spunerii. El scrie ca şi cum ar trebui să-şi inter-preteze textul, plăcându-i să imite, să parodieze, să exagereze,să gesticuleze, să treacă de la monolog la dialog, să intre înpielea fiecărui personaj. În nicio împrejurare nu-şi uită însă in-terlocutorii imaginari, cărora li se adresează direct: “Şi dupăcum am cinstea să vă spun” sau “vă puteţi imagina (…)”, “Însăce mă priveşte? Mai bine să ne căutăm de ale noastre”.Adevărata forţă a lui Creangă se manifestă când începe sănareze. Atunci, exprimarea este vie, autentică, fraza, bogată înverbe, devine puternic evocatoare, iar întâmplările şi oameniiprind viaţă.Creangă îşi păstrează în “Amintiri din copilărie”, ca şi înpoveşti, plăcerea de a glumi. Scriitorul provoacă râsul perma-nent (cu rare momente de seriozitate nostalgică), privind totuldintr-o perspectivă care amuză, exagerând, zeflemizând, au-toironizându-se.Umorul lui Creangă se vădeşte mai ales în exprimarea poznaşă,mucalită, într-o şiretenie a frazei, în care cazi ca într-o capcană.Alteori cuvintele capătă forme neaşteptate sau sunt aşezate încombinaţii surprinzătoare. Astfel, moş Chiospec ciubotarul îlîntâmpină pe Nică strigând: “He, he! bine ai venit, nepurcele!”,boala de care suferă eroul este o “cinstită de holeră”, iar în pos-tura de elev acelaşi erou este “slăvit de leneş”.Râsul este stârnit şi de prezenţa termenilor familiari, a cărormenire este să îngroaşe, să exagereze, să caricaturizeze: fetelesunt “drăcoase”, iar băieţii “mangosiţi”, “prostalăi”, “ghiavoli”, “hojmalăi” etc.Voia bună este întreţinută şi de plăcerea autorului de a presăranaraţiunea cu zicale, cu expresii populare şi vorbe de duh, princare se caracterizează o situaţie, se îngroaşă o trăsătură, se faceo aluzie ironică sau, pur şi simplu, se provoacă râsul (“Totpăţitu-i priceput”, “Ursul nu joacă de bună voie” etc).Acelaşi umor este stârnit şi prin caracterizare ironică (faţa Irinucăi era “balcâză şi lălâie de-ţi era frică să înnoptezi cudânsa în casă”), prin nume sau porecle amuzante (Trâznea,Gâtlan, Chiorpec), prin autopersiflare (Nică era “slăvit deleneş”) sau prin prezentarea unor oameni şi scene care stârneschazul.Arta lui Creangă nu se opreşte însă aici. Limbajul său îl faceinconfundabil, prin termenii specifici folosiţi, prin modul ex-primării şi prin oralitatea stilului.Cuvintele cele mai numeroase din “Amintiri din copilărie” suntde origine populară, unele au aspect fonetic moldovenesc, multesunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele.Creangă nu povesteşte rece, indiferent; el se implică, participăsufleteşte, apreciază, solicită interlocutorii, şi prin această ati-tudine limbajul primeşte accente afective. Autorul îşimarchează participarea sufletească prin interjecţii, exclamaţii,dativ etic etc.Scrisul lui Creangă este lipsit de metafore, expresivitatea limbiisale provine din comparaţii şi din prezenţa altor tropi: “plângeaca o mireasă”, “mi-i era a învăţa cum nu îi e câinelui a lingesare”.Deşi scrise, frazele humuleşteanului urmăresc să creeze impre-sia de spunere. Semnul distinct al oralităţii este, mai întâi,abundenţa expresiilor onomatopeice, a interjecţiilor şi verbelorimitative (“trosc-pleosc”, “a bâzâi”, “huţa” etc.) dar şimulţimea zicerilor tipice, a expresiilor specifice limbii vorbitesau a întrebărilor şi exclamărilor. Alteori în text apar versuripopulare sau forme ritmate.Autorul lasă cuvintele să se înşire după o ordine a vorbirii, şinu a scrisului, unde topica este mai controlată.Dar, în ciuda aparenţelor, ne aflăm în prezenţa unui limbajartistic, a unui stil foarte original. Creangă nu copiază limbaţărănească, ci o recreează şi o toarnă în tiparele unei rostiri in-dividuale, de unde provine şi originalitatea.Vă aşteptăm cu mare drag la teatru, în data de 25.03.2012,

orele 13:00, să vizionaţi piesa ,,Amintiri din copilărie” de

Ion Creangă. Acest spectacol se adresează atât celor mici

cât şi celor mari astfel încât dragi bunici, părinţi şi copii vă

aşteptăm cu mare drag la teatru!

Pagină realizată deTeatrul Dramatic Ion D. Sîrbu

CMYK

6 TEATRU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 2012

Teatrul Dramatic,,Ion D. Sîrbu” în faţa unei noi premiere pentrucei mici - „Amintiri din copilărie”de Ion Creangă

Duminică, 25 martie 2012

Orele 13:00

Ieri a fost o zi plină pentru primarulIlie Păducel. A fost la Bucureşti şi abătut la uşa ministerelor. A stat faţăîn faţă cu trei dintre miniştrii actu-ali: Lucian Nicolae Bode - ministrulEconomiei, Comerţului şi Mediului deAfaceri, Cristian Petrescu - ministrulDezvoltării Rurale şi Turismului şiCătălin Ovidiu Baba - ministrul Educaţiei. A cerut miniştrilor banipentru investiţii, dar mai ales interesasupra zonei miniere.

Ministrul Economiei şiComerţului ia în calcul investiţiile în mineritSună puţin realizabil, dar primarul IliePăducel spune că problemele mineri -tu lui vor fi luate în considerare. „I-amcerut ministrului Economiei şi Comer -ţului să ţină cont de propunerea şi în-demnul preşedintelui, şi să se ia încalcul angajarea de personal în cadrulminei Lonea. Am cerut să se analizezeposibilitatea de a mări preţul deachiziţie a cărbunelui de către celedouă termocentrale, Mintia şiParoşeni. Având în vedere că am fostacolo ca să susţin, în primul rând, in-teresele minei de la mine din locali-tate, am cerut sprijin pentru dotareaminei cu o combină de front. Dar şi in-vestiţii pentru creşterea gradului de

securitate în muncă”, ne-a spus primarul Ilie Păducel.Însă câte dintre aceste propuneri suntşi fezabile, rămâne de văzut. MinistrulLucian Nicolae Bode a promis însă căanul acesta sunt luate în calcul acesteprobleme pentru a fi rezolvate.

Cristian Petrescu a fost întrebat de investiţiile înlocuinţele socialeIlie Păducel are la Petrila în con-strucţie 4 blocuri de locuinţe sociale.La acest proiect se lucrează deja dedoi ani încheiaţi. Blocurile au fost ridi-cate, acoperite, compartimentate.

Dar mai este mult până la darea lor înfolosinţă. Această etapă finală de-pinde de finanţarea de la minister.„În primul rând, când am intrat laministrul Dezvoltării, am avut învedere cele 4 blocuri de locuinţe so-ciale, pentru care am cerut finanţare.De asemenea, avem aprobate pentruanvelopare 14 blocuri din Petrila. Dar,pentru a începe lucrările, avem, deasemenea, nevoie de susţinerea finan-ciară a ministerului. Am cerutanalizarea posibilităţii de finanţare adrumului ce leagă Petrila de Alba, unproiect pentru care am depus unstudiu de fezabilitate în urmă cu 6luni”, ne-a mai povestit primarul Păducel. Dacă proiectul cu drumul de

legătură este unul fezabil, dar puţinprobabil a se demara în 2012, anulacesta este certă finanţareaproiectelor de anvelopare şi de con-struire de locuinţe.La Petrila şefii de asociaţii de locataribat zilnic la uşa primarului pentru acere bani de anvelopare.

Ministerul Educaţiei va finanţa unele proiectepână la 1 iunieUltimul la care a ajuns primarulpetrilean a fost Cătălin Ovidiu Baba.Ministrul Educaţiei l-a ascultat cuatenţie pe primar care, şi pentru acestministru, avea o listă lungă de cerinţe.În primul rând, finanţarea lucrărilorde extindere a liceului. Liceul esteuna dintre instituţiile cele maisusţinute de primar. Numărul actual alelevilor şi necesităţile acestora în ma-terie de educaţie impun această extin-dere. Primarul Ilie Păducel a cerutsprijin financiar şi pentru finalizarealucrărilor la Grădiniţa Nr. 6 dar şi în-ceperea lucrărilor pentru alte douăgrădiniţe, prin finanţare de la BancaMondială, una dintre ele la ŞcoalaGenerală Ana Colda şi cealaltă laŞcoala Generală I.D. Sîrbu din Petrila.Vestea bună este că, până în iunie, sevor găsi bani pentru finanţarea unoradintre aceste proiecte. La întâlnirea cu ultimii doi miniştri,primarul Ilie Păducel a fost însoţit dedeputatul Monica Iacob-Ridzi, cu carea mai discutat aceste probleme, şicăreia i-a solicitat sprijin pentru rezolvarea lor.

Alina PIPAN

CMYK

7LA ORDINEA ZILEIZiarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 2012

www.zvj.ro

Ilie Păducel - faţă în faţă cu miniştrii

Însoţit de deputatul Monica Iacob-Ridzi, primarulPetrilei a bătut cu folos la uşa a trei ministere:Economiei, Dezvoltării şi Educaţiei

Azi, întreaga lume va marca, prinacţiuni specifice, Ziua Mondială aApei. Asociaţia Română a Apei asărbătorit această zi, în devans, laPalatul Parlamentului, printr-oreuniune selectă şi, credem,eficientă. La întâlnirea cureprezentanţii companiilor deapă din toată ţara au participatLazslo Borbely - ministrulMediului şi Pădurilor, LeonardOrban - fost comisar european şiactualul ministru responsabil cuabsorbţia fondurilor europene şi,din partea gazdelor, Petru Filip -vicepreşedintele Senatului. Ceitrei s-au adresat asistenţei închestiuni ce priveau atât peoamenii care se îndeletnicescdirect cu captarea, transportul şitratarea apei cât şi în probleme cepriveau, în general, România.Pentru că toţi vorbitorii s-aureferit, concret şi dramatic, lamodul în care România face,astăzi, absorbţia fonduriloreuropene. Din partea companiei de apă dinValea Jiului au fost prezenţi lareuniune dl. Costel Avram şi d-na Monica Tarcea. Înainte de ase îndrepta spre prezidiulconferinţei, ministrul Borbely s-aîntreţinut, preţ de câteva minute,cu reprezentanţii Văii Jiului,pentru că la noi se derulează,prin Apa Serv, unul din cele maiimportante proiecte europene.„Când e vorba de binelecomunităţii, orice dispută politicăe pusă în umbră”, ne-a explicatdl. Avram. Cei doi se cunosc decând Apa Serv a obţinut proiecteeuropene consistente, pe care lederulează eficient.

Aşa suntem noi, românii..., a zisdl. Lazslo Borbely Alocuţiunea ministrului Mediului a

început cu o întrebare pe care

acesta şi-a pus-o mereu şi pe care o

repetă pentru cei care nu o ştiu încă:

„Ce vom face după ziua de

1 ianuarie 2007?”. Adică o zi după

ce ne-a trecut euforia momentului

în care am aderat la Uniunea

Europeană. Dl. Borbely tocmai s-a

întors din Marsilia unde, la o

reuniune destinată celebrării World

Water Day, a aflat că apa este

resursa cea mai importantă a

Pământului. Unii o au în exces, alţii

mor de sete, iar alţii, precum

Israelul, au învăţat să drămuiască

fiecare picătură.

Europa ne are în vedere cu 18,5

miliarde de euro pentru proiecte ce

ţin de ministerul condus de

dl. Borbely. Din acestea s-au alocat,

deja, mai bine de jumătate - 9,4

miliarde de euro. Actorii cei mai

importanţi în atragerea fondurilor,

implementarea proiectelor şi

cheltuirea eficientă a acestor bani

sunt companiile de apă din ţară.

„Ministerul de resort şi Direcţia

generală AM POS Mediu sunt doar

cei care trag cortina, mai fac mici

ajustări, dar actorii principali se află

chiar în această sală”, a conchis, în

mod plastic, dl. Borbely.

Impedimentul major în

derularea proiectelor

europene a fost, la noi în ţară,

lipsa unei standardizări în

domeniu. Fiecare făcea

achiziţiile şi implementa

proiectul după cum îl tăia

capul şi, probabil, interesul.

„Europa ne cerea imperativ să

rezolvăm cu standardizarea,

dar noi, şi în 2012, mai cârpeam

câte ceva. Aşa suntem noi,

românii!”, a concluzionat, cu

amărăciune, dl. Borbely. Drept

pentru care, în proxima reuniune a

Guvernului, se va adopta un text

standard, după care să se ghideze

toată lumea implicată în aceste

proiecte. „Patru ani ne-au trebuit să

standardizăm, iar Europa ne-a spus:

Măi, fraţilor, ori vă conformaţi, orinu vă mai dăm niciun ban!”.

Această punere a piciorului în prag

de către Europa ne-a făcut să ne

schimbăm total strategia. Aici se

confirmă o bănuială a unui mare

filozof român, Mircea Vulcănescu,

care a intuit exact cum funcţionează

lucrurile la noi: românul nu face

ceva pentru că poate să facă

ceva. Ci face ceva când nu se

mai poate altfel. Dl. ministru a

pus şi el punctul pe i: „Avem o

problemă dacă suntem ultimii

din Europa la absorbţia

fondurilor europene!”. Să

sperăm că, în cele din urmă, ne

vom conforma şi noi, de voie -

de nevoie, Europei civilizate.

Am absorbit dublu. Adică7,4%... ne-a confirmat dl.Leonard OrbanMinistrul Leonard Orban a atras

atenţia că degeaba se obţin

fondurile europene dacă nu se

implementează proiectele obţinute.

Scopul este cheltuirea banilor, nu

doar obţinerea lor. Pe trei luni,

România are facturi de decontat în

valoare de 100 milioane de euro.

„E o sumă!”, a zis dl. Orban. Apa

este sectorul cel mai activ, dar

implementarea proiectelor este

slabă. „Avem 38 de proiecte, în

diferite faze, în valoare de 2,7

miliarde de euro, dar s-au decontat

de către beneficiar doar 15%. Din

cele 38 de proiecte doar 3 au o

decontare de peste 50%, iar restul

sunt pe zero sau aproape de zero.

Există riscul să nu poată fi realizate,

iar România ar putea fi sancţionată

financiar. Miza este uriaşă!”.

De când se ocupă dl. Orban de

absorbţie, rata acesteia s-a dublat.

Fraza anterioară sună bine, însă

realitatea este dramatică. Pentru că

până acum România nu a absorbit

decât 7,4%. Pentru 2014-2020,

negocierea va fi extrem de dură.

Sunt presiuni mari ca ţărilor care nu

pot absorbi aceste fonduri să li se

reducă dramatic fondurile alocate.

Se pare că nu se vor mai acorda, în

intervalul următor, fonduri pe

infrastructură şi banii europeni se

vor investi doar în proiecte ce

vizează doar creşterea economică şi

înviorarea economiei. „Asta

înseamnă că, dacă nu ne vom

rezolva infrastructura acum, va mai

curge multă apă pe râurile

României, până vom şti ce să facem

cu ea. Se pare că până nu va muri

cineva de sete în România lucrurile

nu se vor schimba în mod

spectaculos. Acesta e şi mesajul

nostru de Ziua Mondială a Apei:

Deşteaptă-te, române!” ne-a

declarat, la sfârşitul reuniunii,

dl. Costel Avram, vicepreşedintele

Consiliului Judeţean Hunedoara.

Mihai BARBU

8 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 2012

www.zvj.ro

Costel Avram s-a întâlnit cu miniştrii de resort la…

World Water Day de laPalatul Parlamentului

COPII MAI PUŢINI LA CERŞIT,MAI MULŢI CU DOSARE PENALE…În Valea Jiului se mai înregistrează cazuri în care minorii sunt trimişi la cerşit pe stradă. Sunt copii caremerg dimineaţa la şcoală, iar după-masa merg la cerşitprin localuri şi magazine.

Cer de la mâncare până la bani. Profesorii, vecinii îi mai

atenţionează. Părinţii acestor copii sunt greu de sesizat,

pentru că, de multe ori, sunt cei care-i obligă să cerşească.

Din fericire, vedem mai puţine mame cu copiii de gât la

cerşit. Dar, totuşi, ele există. Cel mai mare ajutor pentru

copiii care sunt în pericol să ajungă cerşetori ar fi ONG-

urile de profil. La noi, în Valea Jiului, există multe de

acest fel. Posibilitatea de a merge la un centru, de a primi

o porţie de mâncare şi de a fi supravegheaţi de asistenţi îi

scapă pe mulţi de această capcană în care pot cădea.

Ziua Internaţională a Copiilor Străzii intenţionează să

responsabilizeze cetăţenii şi să-i facă parte activă în lupta

împotriva acestui abuz asupra copiilor. Din păcate, nu

există şi o zi care să atragă atenţia asupra minorilor care

devin infractori, categorie în creştere în comunităţile

sărace, cum este şi Valea Jiului.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 2012 9DIVERSE

www.zvj.ro

Sohodolularată bine în acest început deprimăvarăCum, în Vulcan, în materie decurăţenie de primăvară, atenţiaedililor este concentrată mai multpe partea de jos a oraşului,mărturisesc, sincer, că nu măaşteptat ca Sohodolul, un cartiermărginaş, să-i zic aşa, să arate cumarată. Curat, adică.

Mirarea, atuncicând constaţi starea asta debine, este şi mai mare, maiales dacă ai plecat la drumcu o idee preconcepută. Amvăzut cu ochii mei, aşa cănu am ce comenta. În multelocuri, locatarii au terminatde curăţat zonele verzidintre şi din jurul blocurilor,dar la altele nici nu s-auapucat. Cum este cazul uneiporţiuni din spatele bloculuiB, cel de peste drum de

biserică.

Aleile sunt măturatelună şi, pe bune, mă bucur că vă potda şi numele doamnei pe care amgăsit-o îndeletnicindu-se cu treabaasta. Numele dumneaei este VioletaNaghi, “fostă Belean”, mi-a precizatfemeia (vezi poza), şi lucrează laPregoterm de unsprezece ani.“Cartierul Sohodol nu este zona mea,mi-a spus angajata de la salubrizare,eu doar o înlocuiesc, de trei zile, pecolega Elena Muntean, care-i înconcediu”. Şi, după cum se vede,măturatul aleilor din acest cartier arămas pe mâini bune. Deşi, după cuma zis doamna Violeta Naghi, “acummerge un pic mai greu, pentru că, petoate străzile, e mult nisip din celcare s-a pus astă iarnă“.

Gheorghe OLTEANU

Exclusivitate

Ultima sa carte dr. VolkerWollmann o dedică şi cititorilor ZVJDespre dr. Volker Wollmann, care din 2002 este membru de onoare încadrul Asociaţiei „Petro Aqua” din Petroşani, am scris nu cu foarte multăvreme în urmă, anunţându-vă că pe 13 ianuarie, anul curent, dumnealui afost distins de către preşedintele Germaniei cu cea mai mare decoraţie carei-ar fi putut fi atribuită în Germania. Era vorba de „Crucea de Merit a Ordinului de Merit”.

„Patrimoniu preindustrial şi industrial în România”Rămânând un prieten bun al ziarului nostru şi

al cetăţenilor din Valea Jiului, dl. dr. Volker

Wollmann ne-a transmis zilele acestea un

mail, care conţine ultima carte a sa. Carte pe

care domnul Wollmann o dedică şi cetăţenilor

acestor locuri, dar mai ales cititorilor ZiaruluiVăii Jiului, ştiind foarte bine faptul că între

Ziarul Văii Jiului şi Asociaţia Ecologică

„Petro Aqua” din Petroşani există o strânsă

legătură de colaborare, demonstrată de atâtea

ori în ultimii ani: „Dedic această carte mem-

brilor Petro Aqua, dar şi cetăţenilor din Valea

Jiului, mai ales cititorilor ziarului dumneavoastră. Mulţumesc domnilor Cătălin Docea,

Marian Boboc şi Corneliu Bran, dar şi întregii redacţii pentru că sunt mereu alături de

Asociaţia Petro Aqua, unde eu sunt membru de onoare încă din 2002. Transmit pe

această cale cele mai frumoase gânduri întregii comunităţi din Valea Jiului, cu speranţa

că anul acesta voi putea să fiu prezent, pentru câteva zile, în frumoasa dumneavoastră

zonă. Cu cele mai adânci gânduri şi consideraţiuni, dr. Volker Wollmann”.

Câteva aprecieri despre acest ultim volumCartea „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România”, volumul II, a apărut recent la

Editura „Honterus”, în condiţii grafice excelente. Ea tratează, aşa cum reflectă şi titlul,

patrimoniul României. Mai exact, ea face un bilanţ al tuturor întreprinderilor şi uzinelor

pe care ţara noastră le-a avut sau le are în prezent (fireşte, acolo unde încă nu s-a distrus

totul, aşa cum s-a întâmplat, din păcate, cu o mare parte din acest patrimoniu industrial al

nostru).

Volumul doi al cărţii scrise de dr. Volker Wollmann este structurat în 5 capitole: „Bunuri

de patrimoniu preindustrial şi industrial în sectorul industriei materialelor de con-

strucţie”, „Patrimoniu preindustrial şi industrial din industria materialelor de con-

strucţie”, „Mărturii de patrimoniu tehnic provenind din istoria sticlei”, „Bunuri de

patrimoniu şi monumente tehnice din industria textilă” (unde un subcapitol este destinat

şi fostei Fabrici de Mătase Artificială „Vâscoza” Lupeni) şi „Stabilimente şi utilaje din

industria pielăriei cu valoare de patrimoniu naţional-cultural”.

Asupra acestui volum vom reveni, bineînţeles, după ce îl vom citi…

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 201210 IMOBILIARE

www.zvj.ro

1. Gars. C.Mille, et. 1/4,multiple amenajări şi îmbunătăţiri,bucătărie mobilată, geamuri termopan, parchet laminat, baiaamenajată, pereţi izolaţi, instalaţii noi, preţ 65.000 lei sauschimb cu ap. 2 cam., zona centrală cu dif. discu tabilă.2. Gars. G.V.Milea, la stradă, etaj 2/4, bucătărie mobilată,

balcon închis, 2 focuri gaz, parchet laminat, gresie şi faianţăla bucătărie şi baie, boiler nou, preţ 43.000 lei neg.3. Gars. Unirii, etaj 2/3, standard, bucătărie mare, boxă, la

stradă, preţ 40.000 lei.4. Gars. Unirii, parter, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală

termică, geamuri termopan, pereţi izolaţi, instalaţii şi uşischimbate, preţ, preţ 55.000 lei neg.5. Gars. confort 1, mobilată complet, Piaţa Petroşani, etaj

1/4, balcon închis, geamuri termopan, gresie şi faianţă, bineîntreţinută, preţ 15.000 euro.6. Gars. confort 1, Aeroport, la stradă - Aviatorilor, mobi-

lată, amenajări - geamuri termopan, gresie şi faianţă, baiaamenajată, preţ 34.000 lei.7. Gars. Aeroport - Aviatorilor, la stradă, multiple amena-

jări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri ter-mopan, - eventual mobilată - vând sau schimb cu gars., zonacentru - Unirii, preţ 60.000 lei neg.8. Gars. mobilată şi utilată complet, zona Primăriei

Petroşani, etaj 1/4, 26 mp, multiple amenajări interioare şiîmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, totul de-osebit, preţ 15.000 euro.9. Gars. Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreţinută,

preţ 6000 euro neg.10. Gars. G.V.Milea, etaj 1/4, standard, poziţionată la

soare, zonă liniştită, preţ 13.000 euro neg.11. Gars. zona Dragalina, mobilată şi utilată,2 focuri gaz,

bine întreţinută, preţ 55.000 lei neg.

1. Ap. 2 cam., Dimitrov, standard, bine întreţinut, boxă,gaz, zonă liniştită, preţ 80.000 lei.2. Ap. 2 cam., Dimitrov, etaj 1/3, boxă, standard, bine în-

treţinut, poziţionat la soare şi pe mijloc, preţ 90.000 lei.3. Ap. 2 cam. mobilat, zona Astral Petroşani, etaj 4/10,

suprafaţă mare, îmbunătăţiri şi amenajări interioare, centralătermică, panoramă, preţ 32.000 euro.4. Ap. 2 cam., Spital Petroşani - bloc tip vila, suprafaţă

mare, călduros, parţial mobilat şi utilat, modificări şi îm-bunătăţiri, geamuri şi balcon închis în termopan cu tâmplărielemn stratificat, poziţionat la soare, parchet, zona deosebita,liniştită, preţ 22.000 euro.5. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, et.3/4, îmbu -

nătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, centrală termică,balcon închis şi izolat, uşi şi instalaţii schimbate, parchet lam -inat, baia amenajată, preţ 24.000 euro.6. Ap. 2 cam., etaj 3/10, zona Hermes, standard, gaz, bal-

con 7 m, călduros, preţ 75.000 lei.7. Ap. 2 cam., Piaţa Petroşani, etaj 1/4, standard, la stradă,

centrală termică, bine întreţinut, preţ 33.000 euro neg.8. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă,

geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine în-treţinut, preţ 65.000 lei neg.9. Ap. 2 cam., Constructorului, amenajări şi îmbunătăţiri,

centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, poz-iţionat la soare/schimb cu apartament 3-4 camere plus difer-enţa discutabilă, preţ neg.10. Ap. 2 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la stradă,

hol pătrat, geamuri, uşi şi balcon închis termopan, centralătermică, instalaţii schimbate, gresie şi faianţă, parchet lami-nat, preţ 100.000 lei neg.11. Ap. 2 cam., zona primărie, parter la stradă, pretabil

locuit sau sedii firme, birouri, cabinete medicale, geamuritermopan, uşă metal, standard, preţ 27.000 euro neg.12. Ap. 2 cam., Unirii, semidecomandat, etaj 1/4, cen-

trală termică, geamuri termopan, parchet, bine întreţinut,preţ 16.000 euro.13. Ap. 2 cam. confort sporit, Lupeni, zona centrală,

suprafaţă 108 mp, cu scară interioară, amenajări şi îm-bunătăţiri multiple, bloc cărămidă, centrală termică, geamuritermopan, mobilat şi utilat, preţ 150.000 lei neg14. Ap. 2 cam. (modificat-3 camere), Lupeni, zona cen-

trală, bloc cărămidă, etaj 2/4, mobilat şi utilat, multiple ame-najări interioare şi îmbunătăţiri, centrală termică, balconmare (27 mp), preţ 100.000 lei neg.15. Ap. 2 cam., zona foarte liniştită-Parâng, etaj 2/4, mo-

bilat şi utilat, geamuri termopan izolat termic, bine întreţinut,preţ 85.000 lei neg.16. Ap. 2 cam. Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor

Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri - lacheie, parter înalt, preţ 20.000 euro.17. Ap. 2 cam., Lupeni, T.Vladimirescu, parter, geamuri

termopan, uşă metal, instalaţie gaz, gresie şi faianţă, bineîntreţinut, preţ 7000 euro.18. Ap. 2 cam., Independenţei, parter, decomandat, mo-

bilat şi utilat, centrală termică, balcon închis, izolat termic,preţ 55.000 lei.19. Ap. 2 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, amena-

jări, bucătărie modificata,2 focuri gaz, geamuri termopan,parchet laminat, uşi şi instalaţii schimbate, preţ 80.000 lei.20. Ap. 2 cam., Independenţei, decomandat, zona deo -

sebită, etaj 1/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbu -nătăţiri, preţ 20.000 euro.21. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4, mobi-

lat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat lasoare si pe mijloc, 2 focuri gaz, preţ 20.000 euro.22. Ap. 2 cam., Uricani, parţial mobilat, decomandat, etaj

3/4 - Muncii, amenajări ,geamuri termopan, 2 balcoane -unul închis în termopan, centrală termică, parchet laminat,pozi ţionat la soare, preţ 40.000 lei.

1. Ap. 3 cam., Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, ame -najări interioare, bine întreţinut, preţ 90.000 lei neg.

2. Ap. 3 cam., pretabil locuit sau sedii firme, zonaPiaţa Petroşani - Aleea Poporului, poziţionat pe mi-jloc, bine întreţinut, geamuri termopan, centrală ter-mică, gresie şi faianţă, uşi schimbate, parchetlaminat, preţ 125.000 lei - posibil rate.3. Ap. 3 cam., Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4, multiple

amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan,parchet laminat, bai amenajate, instalaţii schimbate, mobilatcomplet, vedere Bulevard si in spate, preţ 40.000 euro,posibil rate.4. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, decomandat, hol pă-

trat, centrală termică, geamuri termopan, bine întreţinut, 2balcoane, instalaţie apă individuală, preţ 90.000 lei neg. 5. Ap. 3 cam., zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la

soare, amenajări şi modificări, curat, luminos, geamuri ter-mopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi instalaţii schim-bate, baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie sihol, preţ 90.000 lei.6. Ap. 3 cam., Parâng, zonă liniştită, etaj 1/4, standard,

centrală termică, mobilat, bine întreţinut, preţ 80.000 leineg 7. Ap. 3 cam., blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbu -

nătăţiri şi amenajări interioare, poziţionat la soare, bine în-treţinut, instalaţii schimbate (eventual mobilat), preţ 28.000euro neg.8. Ap. 3 cam., Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte căl-

duros, centrală termică proprie, balcon închis-beci, geamuritermopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut,preţ 100.000 lei. 9. Ap. 3 cam., Petroşani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri

termopan, 2 focuri gaz, preţ 32.000 euro (eventual garajlângă bloc, preţ neg.).10. Ap. 3 cam., Independenţei, decomandat, 2 balcoane,

instalaţii noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie şi faianţă,preţ 85.000 lei .11. Ap. 3 cam. şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi,

zona Piaţa Petroşani, la stradă, vad comercial foarte bun,geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ150.000 lei.12. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroşani Nord, poziţie ide-

ală - panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 băi,2 balcoane, preţ 30.000 euro.

1. Ap. 4 cam., zona Mignon - Billa, suprafaţă mare, stan-dard, gaz, 2 balcoane, preţ 45.000 euro / schimb cu 2camere plus diferenţa discutabilă.2. Ap. 4 cam., Petroşani Nord, zona Carrefour, etaj 3/4,

foarte călduros, hol pătrat, centrală termică, 2 balcoane,preţ 44.000 euro neg./ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţadiscutabilă.3. Vând/schimb cu ap. 2 cam. Petroşani, zona centrală,

ap. 4 cam. si garaj in Iscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4, bineîntreţinut, parchet, gaz, geamuri termopan, uşi şi instalaţiischimbate, 2 băi,2 balcoane, bine întreţinut, preţ 80.000 leineg.4. Ap. 4 cam., Aeroport blocurile noi, suprafaţă mare-112

mp, panoramă, amenajări interioare şi îmbunătăţiri multi-ple, centrală termică, geamuri termopan, bai amenajate( unacu cadă, una cabină duş), mobilat şi utilat complet, preţ32.000 euro neg.5. Ap. 4 cam. si spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi -

zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îm-bunătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit si/sau sedii firme, cabi-nete medicale, birouri, preţ 35.000 euro neg.6. Ap. 4 cam., modificat-suprafaţă mare, Petroşani Nord

Bulevard, bloc BCA, etaj 3/4, poziţionat la soare, parţialmobilat, 2 băi amenajate, foarte călduros, preţ 38.000 euro 7. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică,

îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat lasoare, preţ 150.000 lei neg sau schimb cu ap. 2 cam. +diferenţa discutabilă.8. Ap. 4 cam., zona Hermes-Bulevard, bloc BCA,3 bal-

coane, bine întreţinut, panoramă, gaz, mici modificări,foarte călduros, preţ 33.000 euro.9 Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătăţiri, gre-

sie şi faianţă, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări,geamuri termopan, instalaţii schimbate, 2 focuri gaz, preţ150.000 lei neg./ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa.10. Ap. 4 cam., zona Petroşani Nord, geamuri termopan,

2 băi, modificări şi îmbunătăţiri interioare, 2 focuri de gaz,parchet melaminat, gresie faianţă, uşa metal, 2 balcoane,uşi de interior noi, mobilat, preţ 35.000 euro neg.

1. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, accesauto, utilităţi, preţ 12.000 euro.2. Teren zona centrală - Piscului - 3000 mp + casă veche,

cameră, mansardă, baie, cămară (necesită renovare), zonăfoarte liniştită, panoramă, utilităţi, livadă pomi fructiferi, preţ25.000 euro. 3. Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată, zonă pitore-

ască Lupeni, 1800 mp, drept, acte, ieşire indiviziune, posi-bil construcţii case, case vacanţă, acces auto, utilităţi, preţ14.000 euro neg.4. Teren intravilan - Maleia, 6000 mp drept, acces auto,

acte-ieşire din indiviziune, curent, apă, preţ 25 euro/mp.5. Teren intravilan - 1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi,

drept, posibil construcţii case, asigurare, acces auto, preţ 8euro/mp neg.6. Vând 3 ha teren extravilan, zona Roşia, posibilităţi mul-

tiple, curent în apropiere, acces auto, preţ 2 euro/mp neg. 7. Teren intravilan 4000 mp, la şosea - Nucşoara, Valea

Haţegului, drept, utilităţi, pretabil orice fel de construcţiicase, pensiuni, preţ 10 euro/mp. 8. Teren la intrarea în Petroşani - zona Dărăneşti-Peştera

Bolii, posibilităţi multiple-construcţii case, case vacanţă, pen-siuni, suprafaţă 2300 mp, apă curgătoare, o parte drept, oparte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare, apă,curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp.

9. Teren intravilan, 2800 mp, drept, zona Dărăneşti -Peştera Bolii (la 10 minute distanţă de centrul oraşului), zonăpitorească şi foarte liniştită, pretabil construcţii case, casevacanţă, apă, curent, acces auto, preţ 25.000 euro. 10. Teren Valea Ungurului - Vulcan, 3000 mp, acces auto,

zonă pitorească, drept, apă curgătoare, pretabil construcţiicase, case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp - 6euro/mp neg.

1. Casă vacanţă pt. familie, mobilată şi utilată, Parâng,zona Căsuţei din poveşti. P+1, la parter living, bucătărie,cameră, baie, scară interioară, etaj - cameră mare-30 mp,teren concesionat 190 mp-posibilitate extindere, beci, accesauto, preţ 45.000 euro neg.2.Casă vacanţă, zona Câmpu lui Neag-Cheile Buţii, la

drum, suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie + lemn, 6 camere,2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată, gratar,600 mpteren, preţ 160.000 lei.3. Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţă construită 100 mp,

P+E, la parter living şi bucătărie, scară interioară, la etaj 2dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, pano -ramă, preţ 42.000 euro.4. Casă vacanţă Parâng, cota 1600, P+M, construcţie

2006-la parter-living,2 camere, 2 băi, bucătărie, la man -sardă-3 camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi, 2 băi,living, terasă, mobilată şi utilată, preţ 110.000 euro neg.5. Casă vacanţă, Parâng, construcţie nouă, zona pârtiilor -

teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră,bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră+ baie, et. - 2 cam. + baie, M - cameră), construcţie BCA,preţ 130.000 euro neg.6. Case de vacanţă, în Straja, prima cu P+E+M, la parter

bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră,sobe, duşumele, gresie şi faianţă, uşa metalică la intrare,construcţie din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu ţiglă,cea de-a doua la roşu, preţ total 60.000 euro.7. Casă de vacanţă în staţiunea Straja, P+E, cu 8 cam. - 27

locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne,centrală pe combustibil solid, teren în suprafaţă de 130 mp,concesiune pe 49 de ani, construcţie de lemn şi piatră, dinanul 2004, mobilată şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

1. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, front stradal, vitri -nă, suprafaţă 140 mp, vad comercial, pretabil orice fel acti -vităţi comerciale, preţ 170.000 euro sau chirie 1500 euro/ună.2. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, amenajat la

parter de bloc, scări exterioare, pretabil activităţi birouri,firme, cabinete medicale, preţ 200 euro/lună.3. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani, pretabil activităţi

comerciale de orice fel, depozite, suprafaţă 67 mp, vitrină,grup sanitar, acces auto, curent trifazic, preţ 12 euro/mpneg.4. Spaţiu comercial la parter de bloc, zona centrală Petrila,

40 mp, ieşire exterioară, pretabil activităţi birouri, comer-ciale, preţ 700 lei/lună.5. Spaţiu comercial Petroşani Nord, 30 mp, geamuri ter-

mopan, grup sanitar, încălzire, la stradă, vad comercial,pretabil activităţi birouri, sedii firme, preţ 350 euro/lună sau26.000 euro pt. vânzare.6. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit, în

zona ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucă -tărie, baie, hol, gaz, centrală termică, preţ 90.000 euro neg.7. Spaţiu comercial amenajat, Petroşani Nord, suprafaţă

170 mp (eventual compartimentat), grupuri sanitare, accesauto, la stradă, pretabil activităţi comerciale, depozite, sediifirme, cabinete pentru vânzare sau închiriere.8. Ap. 4 cam. si spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi -

zona Nicuşor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbu -nătăţiri, 2 intrări, pretabil locuit si/sau sedii firme, cabinetemedicale, birouri preţ 35.000 euro neg.9. Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi - zona Nicuşor

Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 in-trări, pretabil l sedii firme, cabinete medicale, birouri, preţ10.000 euro.10. Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp,

3+1 încăperi, acces auto, curent, posibilitate mansardare,pentru depozite, producţie etc., preţ 100.000 lei sau 200euro/lună.11. Spaţiu comercial zona Spital Petroşani, suprafaţă 80

mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie,geamuri termopan, preţ 25.000 euro.12. Spaţiu comercial, Aeroport-Aviatorilor, zona pieţei mici,

la stradă, amenajat la parter de bloc, pretabil orice fel ac tivi-tate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie, grup sanitar,scară exterioară, preţ 25.000 euro neg sau 250 euro/lună.13. Hală în zona Iscroni, la şosea, utilităţi, acces auto,

suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe, curte, teren proprietate– aprox. 4000 mp, preţ neg.14. Spaţiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală - M.

Viteazu, suprafaţa de 80 mp, vitrină 10m, scări exterioareşi interioare, gaz, CT, pardoseală granit, pretabil activităţidiverse, preţ 55.000 euro neg.

1. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firma sau locuit, înzona ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucă -tărie, baie, hol, gaz, centrală termică, preţ 85.000 euro neg.2. Vilă zona Maleia, mobilată şi utilată, construcţie nouă,

din cărămidă, suprafaţă construită 350 mp, 120 mp am-prenta sol, parter - living, hol, bucătărie, baie, etaj - 3 dor-mitoare, baie, mansardă nefinisata, amenajări şi îmbunătăţirimultiple, izolată termic, acces auto, centrală termică com-bustibil solid, fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, crama,anexe, preţ 125.000 euro neg.3. Casă zona centrală, Petroşani Nord, construcţie nouă,

mobilată şi utilată complet, totul nou, impecabil, multiple

amenajări interioare, parter- living, bucătărie, baie, debara,scară interioară- la etaj-3 dormitoare, baie, dresing, balconmare, curte amenajată, acces auto, garaj, preţ neg.4. Casă zona Colonie formată din 2 corpuri- 3 camere,

bucătărie, baie + 3 camere, bucătărie, baie, garaj, curte 80mp, anexe, acces auto, centrală termică pe combustibilsolid, amenajări interioare preţ 48.000 euro neg5. Casă liniştită Petroşani P+M, acces auto, 2 intrări, 800

mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansarda amena -jată (un apartament separat), garaj, centrală termică com-bus tibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţiglaschimbată, acces auto 2 străzi, preţ 85.000 euro neg.6. Casă Petrila, zonă liniştită, acces auto, 2 camere, bucă -

tărie, baie, hol, verandă, curte amenajată 400 mp, geamuritermopan, sobă teracotă, preţ 100.000 lei neg.7. Casă veche cu 400 mp teren drept - posibil construcţie

nouă, în zona centrală şi liniştită Petroşani, acces auto,canalizare, utilităţi, preţ 20.000 euro.8. Casă Livadia cu 1060 mp teren, drept + 2 terenuri

(2000 +2000 mp) acces auto, 3 camere, bucătărie, baiemare amenajată, instalaţii noi, boiler pe lemne, sobe tera-cota, bucătărie vară, anexe, preţ 28.000 euro neg.9. Casă zona centrală Petroşani-Bulevard, pretabil locuit

sau spaţiu comercial, suprafaţă constr. 80 mp, 2 camere,bucătărie, baie, hol, boxă, pivniţă, centrală termică gaz,curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55.000 euro neg.10. Casă (vilă) zona Spital Petroşani, P - 2 cam., bucătărie,

baie, hol, garaj, cămară, centrală termică - combustibil solidşi gaz, scară interioară, etaj - 3 cam., baie, hol, balcon, M -necompartimentată, anexe, 750 mp teren, gaz, canalizare,acces auto, preţ neg.11. Casă zonă liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living,

bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă,1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniştităPetroşani, preţ 280.000 lei neg.

1. Schimb casă la ţară cu 4800 mp teren, Gorj - zona Căr-buneşti - 3 camere, bucătărie, anexe, apă, gaz, fântână încurte, la stradă, cu apartament în Petroşani sau vând,35.000 lei.2. Schimb gars. Petroşani Nord, etaj 1/4, multiple îmbu -

nătăţiri şi amenajări cu ap. 3 cam. Petroşani Nord cu difer-enţa discutabilă.3. Schimb ap. 3 cam., Petroşani Nord, zona ENEL, etaj

2/4, centrală termică, geamuri termopan, îmbunătăţiri cuap. 2 cam. Aeroport blocurile noi sau gars. zona centralăplus diferenţa.4. Schimb casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucă -

tărie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibilsolid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări inte-rioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baiaamenajată, cu ap. 2 cam. central + diferenţa sau vând, preţ180.000 lei neg5. Schimb cu ap. 2 cam. Petroşani Nord, cu diferenţa dis-

cutabilă - casă Petroşani Nord, P+ E, la parter - living,bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj - 2camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren,curte amenajată, centrală termică, garaj, sala sport, anexe,acces auto, sau vând preţ 110.000 euro neg.6. Schimb cu gars. Petroşani sau vând teren pt. construcţii

case, case de vacanţă, intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, satOnciuc - drept, front stradal - 12 m, acces auto la şosea,ieşire la lac, proiect, curent, acte, ieşire din indiviziune, preţ15.000 euro.7. Schimb ap. 2 cam. dec., Dimitrov, zonă foarte liniştită,

etaj 2, amenajări, convector gaz, cu gars. + diferenţa. 8. Schimb/ vând ap. 2 cam. cu ap. 4 cam. + diferenţa dis-

cutabilă - Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi uti-lat sau nemobilat, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, totulimpecabil, preţ neg.

1. Gars. zona Piaţa Petroşani, etaj 3/4, mobilată şi utilată,îmbunătăţiri, baia amenajată, convector gaz, curata, preţ130 euro/lună +garanţie.2. Gars. zona Hermes - Bulevard, pretabil locuit sau sedii

firme, etaj 3/4, amenajări şi îmbunătăţiri, parchet laminat,geamuri termopan, mobilată şi utilată, vedere Bulevard, baiaamenajată, preţ 100 euro/lună + garanţie.3. Ap. 2 cam., zona Primăriei Petroşani, mobilat şi utilat,

curat, bine întreţinut, preţ 150 euro/lună + garanţie.4. Ap. 3 cam., zona Primărie Petroşani, parter la stradă,

pretabil locuit sau sedii firma, amenajări şi îmbunătăţiri,parţial mobilat, preţ 250 euro/lună + garanţie.5. Ap. 4 cam., Piaţa Petroşani, etaj 2/4, mobilat şi utilat,

centrală termică, amenajări şi îmbunătăţiri, deosebit, curat,f. bine întreţinut, preţ 300 euro/lună + garanţie.6. Ap. 2 cam., zona Parâng - Oituz, etaj 3, mobilat, bine

întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună + garanţie.7. Casă - curte, zona ultracentrală Petroşani, la stradă,

acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spaţiicomerciale, preţ 300 euro/lună.

SCHIMBURIAPARTAMENTE 4 CAMERE

GARSONIERE

APARTAMENTE 2 CAMERE

APARTAMENTE 3 CAMERE

TERENURI

CASE DE VACANÞÃ

SPAÞII COMERCIALE

CASE

CHIRII

Pentru relaþii sau alte oferte vã puteþi adresa zilnic la se diul firmei, str. Horea, 2/23 sau la telefoanele: 0254.545.393, 0727.832308.www.agentia-imobiliara-petrosani.ro

e-mail: agentia_macarena@yahoo.com

Buletin Imobiliar Agenþia Macarena � Apartament 2 camere, zona Mignon,etaj 9, standard, bine întreţinut, 2 bal-coane, preţ 48.000 lei.� Garsonieră Aeroport, blocurile noi,standard, bine întreţinută, preţ 6.000euro neg.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând casă cu 5 încăperi, gaz,apă, curent, grădină şi curte, înBăcia, lângă şcoală. Preţ 35.000de euro.

Relaţii la telefon0768.020106

Vând apartament în vilă şi terenconstruibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zonaDimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând, în Jieţ-Androneşti, 3terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi7500 mp, holdă, pomi fructiferi,apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere centralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil. Accept variante plus diferenţă.

Relaţii la tel. 0730.004032

Vând Dacia Nova, benzină+gpl(în garanţie), an fab. 1997, kilometri 62.000 reali. Maşinamerge şi arată foarte bine. Preţ 3.400 lei, negociabil.

Relaţii la telefon0765.591522

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Apare un intrus în grupul dincare faci parte şi dispare bunaînţelegere de dinainte. Încep să

apară invidii absurde, orgolii carenu-şi au rostul, şi totul din cauza influenţeinegative a acestei persoane care se bagăunde nu-i fierbe oala.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Trebuie să îţi aduci aminte înfiecare moment că iubirea e unschimb reciproc de gesturi corecte,

deci nu încerca nicio clipă să calcistrâmb...

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Eşti nevoit să te ocupi de o ac-tivitate care ţi se pare sub demni-tatea ta, dar e un compromisobligatoriu dacă vrei să mergi mai

departe spre ce ţi-ai propus.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu trebuie să te laşi oprit dinelan de micile piedici care aparchiar la primii paşi ai acţiunii în-

cepute, pentru că sunt probeleinerente la orice început de drum.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Atitudinea pozitivă pe carereuşeşti s-o păstrezi orice ar fi se va dovedi a fi cheia tuturor pro -

blemelor de astăzi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Prietenii sunt extrem de impor-tanţi pentru tine astăzi, pentru căprezenţa lor îţi face bine, are un

efect energizant asupra ta şi teajută să capeţi mai multă încredere în tine.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Experienţa ta într-un domeniuîn care ai studiat multă vreme îşispune cuvântul pentru că aiocazia să dai un sfat avizat care

va rezolva cu bine o problemă.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ai grijă cum te comporţi cupartenerul, pentru că ceva din atitudinea ta îi ridică acestuia

mari semne de întrebare cu privirela intenţiile tale.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dacă vezi că sensul în caremergi nu duce nicăieri, nu ezita săîntrerupi aici orice demersuri şi să

porneşti pe o cu totul altă cale.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Intri într-o instituţie cu oarecaresupunere pentru că îţi urmăreştiun interes personal pe care nu-l

poţi atinge dacă ai apela la o atitu-dine superioară, orgolioasă sau arogantă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Uneori e nevoie să schimbisensul din mers, fără a sta preamult pe gânduri, pentru că

primeşti suficiente semnale că dru-mul pe care mergi nu duce nicăieri.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Verifică atent informaţiile pecare le primeşti dintr-o sursă carenu e demnă de încredere. Ceva îţispune că în spatele da telor primite

se ascund nişte interese meschine...

HOROSCOPHOROSCOP

SERVICII

ÎNCHIRIERI

DECESE

Cadrele didactice de la Colegiul Economic Hermes Petroşani

împărtăşesc durerea familiei Ria şi Gabi Dodea pricinuită de

moartea mamei

Prof . BOGDAN ELISABETADumnezeu s-o odihnească în pace!

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc.

Relaţii la telefon 0765.459316

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Telefon 0785.406616

Programul Teatrului Dramatic

“Ion D. Sîrbu”

JJoo ii ,, 2222 .. 0033 .. 22001122

Orele 10:00 – Spectacolul „Povestea porcului”

SSââmmbbăăttăă ,, 2244 .. 0033 .. 22001122

Orele 18:00 – Spectacolul „Un tramvai numit dorinţă”

DDuummiinn ii ccăă ,, 2255 .. 0033 .. 22001122

Orele 13:00 – Premiera „Amintiri din copilărie”

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te lacursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul lanivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiindla acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă încare te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cererepregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Vulcan (Centrul Şansa).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Închiriez cabană în Parâng. Preţuri fără concurenţă, distracţie garantată!

Informaţii la telefon0722.497418

Ocolul Silvic Brâncuşiorganizează în data de30.03.2012, la sediul din loc.Peştişani, jud. Gorj concurspentru postul de pădurar încantonul nr. 6, Garbovu. Condiţii de participare şi

relaţii la sediul ocoluluişi telefon 0253.277323.

SC Space Group SRL angajează operatori utilaje (pe excavator saupe volă) în domeniul canali zării. Locaţii:1. Mun. Mediaş, jud. Sibiu2. Localitatea Cugir, jud. Alba

Contact 0760.259994.

Execut amenajări interioare/exterioare, 15 lei/mp indiferent de lucrare. Ofertă valabilă până la Paşti.

Telefon 0737.116217

Angajezbarman pentru bar în Petroşani.

Relaţii la telefon0769.525770

Marţi, 20 martie, amavut bucuria de a-lavea ca oaspete înmunicipiul nostru pepreot lect. dr. VasileVlad, titularul cate-drei de ,,TeologieMorală”, din cadrulFacultăţii de Teologie

Ortodoxă din Arad, totodată şi consilierulbisericesc al Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

La invitaţia parohiei ,,Sf. M. Mc. Varvara”,părintele a conferenţiat, în Biserica parohială,pe tema ,,Formele trupeşti ale rugăciunii”.Peste 150 de enoriaşi şi circa zece preoţi dinValea Jiului, împreună cu părintele protopop Petrache Creţu şi cei trei preoţi ai bisericii noas-tre, au ascultat cuvintele distinsului oaspete. Lafinal, participanţii la conferinţă au pus şi între-

bări pe tematica discutată, la care au primitrăspunsul cuvenit. Despre rugăciune, spun Părinţii, că nu se vor-beşte, ci ea trebuie făcută şi rugăciunea însăşine învaţă apoi cum să ne rugăm, iar pentruneputinţa omenească ridică Dumnezeu, dincând în când, oameni bine plăcuţi Lui, care săne înveţe ce şi cum să ne rugăm.Rugăciunea este unirea sufletului cu Dumnezeu,,,de aceea un suflet care nu se roagă este mort”,cum zicea marţi părintele Vasile. După cum

ştim că există o viaţă trupească, există, în ace-laşi timp, şi o viaţă duhovnicească, care estedarul şi lucrarea Duhului Sfânt în om, iaraceasta este susţinută prin rugăciune. Rugăciunea este susţinătoarea vieţii omeneşti şisusţinătoarea lumii.În privinţa participării trupului la rugăciune,aceasta este foarte importantă, pentru că ,,trupuleste Templu al Duhului Sfânt” şi se sfinţeşteprin lucrarea aceluiaşi Duh Sfânt. De aceea esteimportant să ne aşezăm cum se cuvine înaintea

Lui Dumnezeu!Părintele Vlad ne-a vorbit de o rugăciune carepoate fi făcută în picioare, de o alta care poate fispusă în genunchi şi chiar aşezaţi, fiecare avândargumentarea ei. În Biserica Ortodoxă participarea trupului larugăciune se face prin ridicări de mâini, prinmetanii şi închinăciuni, toate având o profundăjustificare teologică. Aşadar, să nu vorbim multdespre rugăciune, ci să ne rugăm mult, pentru aajunge, cu darul lui Dumnezeu, să ne rugăm şi

bine.

Preot Iulian SELAJE, Biserica Sfânta Mare

Muceniţă Varvara - Ocrotitoarea Minerilor

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 22 martie 201212 ACTUALITATE

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0761.756834Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

www.zvj.ro

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în

Petroşani, str. 1 Decembrie1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şiMinisterul Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RONOspătar (5 luni) – 350 RON Bucătar (5 luni) – 350 RON Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON Cameristă (3 luni) – 400 RONOperator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON Confecţioner, asamblor articole din textile(3 luni) – 350 RON Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –350 RONElectrician constructor (5 luni) – 350 RON Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON Sudor electric (3 luni) – 350 RON Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON Mecanic auto (3 luni) – 350 RONCoafură (5 luni) – 400 RON Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RONFormator (2 luni) – 250 RON Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

Proiectele, fie ele cât de mici, au un impactmare asupra populaţiei. De exemplu, laPetroşani, au fost anul trecut reabilitate 7 blocuri de locuinţe.Acest proiect a adus confort termic pentru câtevasute de familii. Facturi mai mici la întreţinere, aspect mai frumos al blocului de locuinţe. Pelângă aceste anvelopări, au fost realizate, din fonduri FRDS, 12 acoperişuri pentru blocurile delocuinţe.Au fost reabilitate trotuare de pe 1 Decembrie şizona Mignon, de asemenea, străzile Indepen-denţei şi Aviatorilor. Ce nu s-a putut asfalta, s-aplombat. Cu toate că, în momentul de faţă, starealor este la fel de jalnică, pentru că plombele deasfalt nu au trai nici pentru un sezon. Un alt punct forte al administraţiei actuale, cel cucare Lucian Dragomir şi-a deschis drumul de şef

al SPDAPP, este intabularea gratuită a gospodări-ilor de pe Maleia şi din Colonie. Însă, cu toate căproiectul era unul extrem de benefic pentru pro-prietarii de case şi terenuri, nu prea şi-au pututdovedi calitatea de proprietar unii dintre ocu-panţii gospodăriilor din Colonie. Şi în Colonie a fost turnat covor asfaltic, darnumai acolo unde este şi canalizare. În rest, seaşteaptă începerea lucrărilor de canalizare. A fost construit un pod nou peste Slătinioara şiun podeţ în strada Plopilor, şi a fost extins ilumi-natul public pe străzile Gociu Nicuşor şi Venus.Anul acesta am avut şi surpriza iluminatului public ornamental, care a scos în evidenţă fru-museţea unor instituţii din localitate. Deocam-dată, cele mai bine evidenţiate sunt bisericile.Aşteptăm ca şi clădirile vechi, cu istorie, să fiepuse în valoare. (Alina PIPAN)

LA PETROŞANI, ADMINISTRAREA DOMENIULUIPUBLIC ŞI PRIVAT ARE MULTE PUNCTE, CHIARDACĂ SUNT MĂRUNTE…

La conferinţa ,,Formele trupeşti ale rugăciunii” a preotului lect. dr. Vasile Vlad au participat peste 150 de enoriaşi şi părintele protopop Petrache Creţu

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul IV � Nr. 97� 22 martie 2012

� 4 paginiISSN 2068 - 3650

Reabilitarea semantică a cuvântului„momârlan”

Încep prin a mulţumi conducerii Ziarului Văii Jiului care a luat hotărârea de a seimplica în reabilitarea semantică a cuvântului „momârlan”. Momârlanii sunt pretutindeni în Valea Jiului, ori vor ori nu vor dicţionarele care până acum nu auamintit nimic despre comunitatea lor. Am fost poate primul care, luând act deaceastă solicitare a momârlanilor, le-am făcut publică dorinţa în câteva ediţii aleZiarului Văii Jiului în luna martie 2011. Iată ce scriam atunci printre altele:

Momârlanii şi dicţionareleDin păcate, niciun dicţionar apărut la ora actuală nu aminteşte şi nu dă o

definiţie acestei comunităţi de români autentici avându-şi obârşia în străbunii daci.Este, după cum veţi vedea, chiar o umilire a momârlanilor, pe care cu durere însuflet trebuie să o aduc în discuţie.

În Dicţionarul Universal al Limbii Române al lui Lazăr Şăineanu, cu primaediţie în anul 1896, reeditat în anul 1996 la Iaşi la Editura Mydo Center, în dreptulcuvântului momârlan găsim următoarea definiţie:

- momârlan, momârlani, s.m. (reg.): 1. om prost, bădăran; 2. numele unuidans popular; 3. de-a momârlanului, numele unui joc de copii.

Această definiţie a fost preluată de toate dicţionarele apărute până acum,fără a sufla niciun cuvinţel despre comunitatea momârlanilor din ţara noastră. Dacăîn 1896, când a apărut prima ediţie a dicţionarului lui Lazăr Şăineanu, comunitateamomârlanilor era puţin cunoscută în ţară, aceasta fiind cunoscută ca şi jieni, definiţiaeste scuzabilă, deşi nu ştiu de unde a fost luată pentru că în zona noastră nu estecunoscut sub acest nume niciun dans popular şi niciun joc de copii, pentru ediţiileurmătoare definiţia nu mai beneficiază de aceeaşi scuză. Această comunitate a datţării oameni de valoare, profesori universitari, artişti, medici, ingineri, jurişti etc., adevenit cunoscută. Dintre personalităţile care au făcut cinste acestei comunităţi estesuficient să amintim doar câteva: prof. dr. doc. D.D. Negoiu din satul Cimpa,decanul Facultăţii de Chimie Bucureşti, dr. ing. Ioan Ranţa din satul Jieţ, directorgeneral în Ministerul Minelor pentru o perioadă de 20 de ani, av. Nicolae Stoica dinsatul Jieţ, ministru secretar de stat cu informaţiile pe zona Vest 1945-1946, conf.univ. dr. Ilie Răscolean din satul Cimpa, prorector al Universităţii din Petroşani(acum preşedinte al Senatului) şi lista poate continua desigur.

A păstra în dicţionare şi în anul 2011 această definiţie denigratoare pentrucomunitatea de momârlani, fără a aminti măcar faptul că aceasta există,momârlanilor li se pare un lucru de neacceptat.

În urmă cu ceva timp am fost contactat de către un bun jurnalist de la un ziarcentral care mi-a solicitat sprijin în a întocmi la faţa locului un material despremomârlani, sprijin pe care i l-am acordat cu plăcere. Însoţit de încă doi colegi avenit de la Bucureşti cu maşina şi ne-am întâlnit în staţia de autobuz „Căprioara” dinPetrila în jurul orei 13:00. Au coborât din maşină îngrijoraţi, circumspecţi, privindîn jur cu suspiciune. După schimbul a câtorva cuvinte de protocol m-a întrebat dacăîn Petrila există vreun local curat şi civilizat unde pot servi masa. Pentru momentnu am sesizat gravitatea întrebării. Am intrat în restaurantul din apropiere de staţia

„Căprioara”, un restaurant, ca toate celelalte, aspectuos, îngrijit, chiar elegant. S-auoprit surprinşi în prag, parcă nu îndrăzneau să intre. După ce ne-am aşezat la masăam dezlegat misterul. Feţele lor s-au destins, îngrijorarea a dispărut de pe chipullor. Mi-au destăinuit că singurele date pe care le cunosc despre momârlani suntacelea citite într-un dicţionar recent apărut, care i-au derutat şi pe ei. Îşi închipuiaumomârlanii ca pe nişte sălbatici care trăiesc în peşteri. Am poposit în câteva casemomârlăneşti alese la întâmplare, unde au fost surprinşi de ceea ce au văzut:curăţenie, dotări moderne - baie, apă caldă, încălzire centrală prin centrale proprii,aragaz, televizor etc. Derutarea lor a derivat din definiţia dicţionarelor datătermenului momârlan, fără a se menţiona că există şi o astfel de comunitate care nuare nimic în comun cu termenul respectiv.

În deplasările pe care le-am făcut la Drobeta Turnu Severin cu ocazia unorlansări de carte, a unor târguri de carte, manifestărilor etnologice, la invitaţia bunuluimeu prieten scriitorul şi etnologul dr. Isidor Chicet, redactor şef al revistei Răstimp,am purtat repetate şi lungi discuţii cu poeta Ileana Roman care, nemulţumită dedefiniţia dată în dicţionare termenului momârlan, îmi solicita de fiecare dată săînlătur din scrierile mele acest termen. Şi oare atunci pentru cine aş scrie? Eram laun moment dat în perioada când împreună cu Isidor Chicet ne străduiam să predămla tipar primul album etnografic din ţară privindu-i pe momârlani, un albumcuprinzând în jur de 400 de fotografii începând cu anul 1900, şi chiar mă gândeamsă modific titlul, dar oare puteam modifica realitatea, conţinutul, existenţa acesteicomunităţi? După ce m-am întors acasă am purtat discuţii cu câţiva bătrâni din maimulte sate din Valea Jiului, care în esenţă au susţinut aceleaşi lucruri:

- Noi purtăm numele de jieni momârlani, suntem urmaşii dacilor şi nu neeste ruşine de acest lucru!

- Cu ce este mai superior termenul de mocan, gugulan etc.?- Noi existăm, vreţi-nu vreţi voi scriitorii, de la care cerem să fim promovaţi,

nu să ne daţi uitării!- Noi existăm, ori vor ori nu vor dicţionarele voastre, nu noi trebuie să fim

desfiinţaţi şi ponegriţi, ci dicţionarele să se adapteze situaţiei actuale.A fost pentru mine o adevărată lecţie de demnitate primită din partea

longevivilor satelor, acei înţelepţi care în satul tradiţional, în fruntea obştilor, făceaujudecăţile comunităţii.

A urmat apoi o a doua lecţie. Am fost declarat „Momârlan de onoare alparohiei şi al satului Cimpa” şi apoi al satului Jieţ, avându-se în vedere faptul că prinscrierile mele etnologice am promovat la nivel naţional tradiţiile şi culturatradiţională momârlănească.

Cu această ocazie fac o paralelă între huţuli şi momârlani. După cum se ştie,huţulii sunt o comunitate românească ce trăieşte în nordul Moldovei, extinsă pânăîn Ucraina. Sunt tot crescători de animale, în special de cai. Şi huţulii sunt la fel demândri ca şi momârlanii când afirmă că sunt urmaşii dacilor liberi. Sunt ocomunitate etnică românească nu mai numeroasă decât momârlanii, dar spredeosebite de aceştia sunt menţionaţi în dicţionare aşa cum se cuvine.

Momârlanii cer doar să le fie acceptată existenţa milenară, iar dicţionarelesă menţioneze această comunitate cu o definiţie onestă şi să excludă termeniijignitori ce nu o caracterizează. Cer oare prea mult? Nu cred, este dreptul lor lademnitate într-o mare comunitate europeană din care fac şi ei parte. Asta scriam în2011.

(continuare în pagina IV)

Dumitru Gălăţan-Jieţ laCOLOCVIILE DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR GHEORGHE PAVELESCU

În organizarea Consiliului Judeţean Alba, prin Centrul de Cultură „Augustin Bena” şiUniversitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, între 23 şi 25 martie, la Alba Iulia au locColocviile de etnografie şi folclor Gheorghe Pavelescu.Tema colocviilor este una cât se poate de actuală: „Patrimoniul material şi imaterial alculturii tradiţionale în contextul crizei valorilor”. La aceste colocvii a fost invitat să par-ticipe şi colaboratorul Ziarului Văii Jiului, dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ. Care, ţinând cont căacţiunea se desfăşoară chiar la Alba-Iulia, credem că îşi va învinge reţinerea şi va facevorbire şi despre plagiatorii Văii Jiului. Nu de alta, dar în tema colocviilor se regăseşteşi… „criza valorilor”. Tot la Alba-Iulia, dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ va prezenta şi „Trilogiariturilor de trecere” la momârlani. În interiorul suplimentului nostru, vă oferim spre lectură prefaţa autorului şi un fragment din ultimul volum al trilogiei, „Înmormântarea”,recent tipărit. (M. BOBOC)

PREFAŢĂ

Multe din obiceiurile întâlnite la înmor-mântare în Ţinutul Momârlanilor sunt întâlnite şi înmajoritatea zonelor etnografice din ţară, dar găsim şiobiceiuri specifice locului. Sunt obiceiuri păstrate dinmoşi, strămoşi, perpetuate până în zilele noastre deaceşti momârlani cărora le place să-şi spună cu mân-drie că sunt oameni de vatră, oamenii locului, urmaşiai dacilor.

Făcând parte dintr-o „comunitate închisă”,obi ceiurile lor au fost puţin studiate de specialişti şidoar sporadic fiind astfel mai puţin cunoscute. Cândmass-media şi chiar etnologii şi-au dat seama deacest lucru s-a trecut în extrema cealaltă, a agasării,a asaltării localnicilor inducându-le acestora o oare-care „plictiseală” şi o nouă „închistare” devenind re t-i cenţi solicitărilor şi uneori chiar nervoşi.

Fiind unul de-al lor, porţile informaţiilor mi-au fost deschise mai uşor evitând pistele false is-cate uneori chiar în mod intenţionat de către local-nici, altfel oameni minunaţi. Reţinerea lor a devenitşi mai accentuată atunci când au văzut că în aceastăgoană a mass-mediei s-au strecurat şi unele neade-văruri. Este greu ca printr-o deplasare de două-treizile în teren să cuprinzi esenţa, specificul tradiţiilor şiobiceiurilor pentru a reda ceva „bătut în cuie”. Dupăun proverb bătrânesc ajungi să cunoşti un om abia„după ce ai mâncat împreună o mierţă (sac) de sareşi poate nici atunci”.

Am avut marele avantaj că nu am scris despremomârlani „după ureche”, din afara lor ci „pe note”,din interiorul comunităţii având atuul de a cunoaştetoate ungherele situate mai la vedere sau mai ascunseale lăzilor milenare de zestre spirituală a acestora.

Am participat în copilărie alături de ei la toatemomentele specifice existenţei lor. Am participat lariturile de trecere, am păzit vacile la munte, am fostcioban la oi, am făcut fânul, am fost alături de ei laclăci, tircuri, strânsul fânului, i-am colindat de Crăciun şi Anul Nou etc.

Persoanele de vârsta a treia depozitare a mul-tor informaţii (auzite şi trăite), în marea lor majoritateau trecut pe un alt tărâm al existenţei, în lumea stră-moşilor. Sursele de informare veridice se reduc cufiecare zi ce trece, depozitarii adevăratelor informaţiiîncep să fie număraţi pe degetele unei mâini înfiecare sat. Aciuaţi în jurul calculatoarelor şi al tele-vizoarelor, copiii şi tineretul satelor, nu mai au nicitimpul şi nici dorinţa să mai asculte poveştile buni-cilor pentru a nu se pierde odată cu dispariţia aces-tora. Generaţia mea a ajuns să fie, poate, un ultimdepozitar oral al unor informaţii autentice, trăite,nealterate din satul străvechi.

Am avantajul că atunci când în calitate de et-nolog amator am unele nelămuriri, apelez la cetă ţea -nul de vârsta a treia, Gălăţan, pentru confruntareaveridicităţii acestor informaţii.

Pentru început voi aminti doar câteva dintreparticularităţile întâlnite în lumea momârlanilor cuprilejul acestui rit de trecere, înmormântarea, restulurmând a fi dezvoltate pe parcursul cărţii. Toate aces-tea susţin necesitatea apariţiei unei cărţi pe aceastătemă referitoare doar la Ţinutul Momârlanilor.

La înmormântările momârlanilor nu întâlnimîn cadrul cântecelor funerare rituale, cu formă fixă:ZORILE. Aici nici măcar nu este cunoscută aceastănoţiune, caracteristică multor zone din ţară.

În cadrul pomenilor şi a comemorăriimorţilor, la momârlani nu a fost folosită coliva, ceacare este folosită frecvent în majoritatea zoneloretno-folclorice din ţară. În locul colivei s-a folositPĂSATUL. Aceasta, probabil, şi datorită faptului căîn Valea Jiului condiţiile reliefului deluros şi muntosnu au permis cultivarea grâului necesar preparăriicolivei, predominând cultura porumbului, materiaprimă pentru păsat. Acesta este întâlnit în două vari-ante: de dulce (de frupt) şi de post. La cel de dulce,alături de porumbul măcinat mai mare se adaugăuntul şi brânza din belşug, iar cel de post, zahăr, uleişi margarină, acesta apropiindu-se oarecum de coli -vă. Se pare însă, că păsatul de la pomeni nu este spe-cific doar momârlanilor ci chiar şi creştinilor dinDobrogea. Iată un arc peste timp şi peste spaţiu.Acest lucru mi-a fost dezvăluit de unii locuitori aisatului Jieţ care mergeau cu ani în urmă în îndepăr-tata Dobroge la culesul porumbului, atât de necesarîn gospodăriile jienilor.

Bradul nu însoţeşte toate înmormântările,fiind folosit doar la înmormântările feciorilor subforma unui brad de dimensiuni mari, echivalând înmetri numărul anilor feciorului dispărut.

În Ţinutul Momârlanilor nu există obiceiuldezgropării mortului după trecerea unei perioade deşapte ani.

Un aspect specific aproape numai momâr-lanilor, dar nu exclusiv, îl constituie îngropareamorţilor în grădini. De aceea, acest aspect va faceobiectul unui capitol aparte în această lucrare.

Şirul particularităţilor ar putea continua, darnu doresc să mă extind acum în tratarea acestui as-pect. Vă las pe dumneavoastră cititorii să identificaţiaceste particularităţi pe măsura lecturării acesteicărţi.

Am scris această carte cu nostalgie şi chiar cuamărăciune. Când am început să răsfoiesc însem-nările pe care le-am făcut de-a lungul anilor, mi-amdat seama cât de mulţi dintre cei care m-au ajutat săfac aceste însemnări nu mai sunt printre noi şi parcăle-am simţit lipsa.

Luând într-o zi la pas uliţa satului Jieţ de la

Jura, intrarea în sat şi până la casa bătrânească undem-am născut, am făcut o constatare cutremurătoare.Din locuitorii satului din perioada când eram eu copilde 8-9 ani, aproape că nu mai trăieşte nimeni. A dis-părut un sat întreg cu locuitorii lui de atunci. Toţi şi-au dat întâlnire pentru judecata de apoi în progadia(cimitirul) satului sau în ogrăzile unde sunt îngropaţiavând drept călăuză pe parohul satului, Jura PăunMarcu, aşteptând cu toţii cea de a doua venire a Mân-tuitorului la înfricoşata judecată.

Când am ajuns în dreptul cimitirului, invo -lun tar m-am oprit, am luat o poziţie caracteristicăpăstrării unui moment de reculegere şi pe ecranulminţii mele au început să apară chipuri mai de multsau mai recent dispărute ale momârlanilor din sat.Am adăugat în tăcere: „Fie-le ţărâna uşoară”. Atâtam putut face pentru ei, urmând a reaminti în rân-durile ce urmează, trăirile lor în momentele crucialeale vieţii, în ritul de despărţire: ÎNMORMÂN TA -REA.

DECESUL ÎN SATULTRADIŢIONAL

În satul tradiţional, adică în satul „de demult”,decesul survenea la vârste mai înaintate decât acum,la peste 75 de ani, de cele mai multe ori la peste 80de ani, întâlnindu-se cazuri, nicidecum izolate, de de-cese la vârste de peste 100 de ani.

Cel mai longeviv momârlan se pare că a fostNicolae Dumitru (1821-1943). Acesta s-a născut însatul Dobreşti, s-a dus apoi ginere în Valea Cimpiicăsătorindu-se cu Teleancă Dumitra şi a trăit 122 deani. În tinereţe, pe vremea Imperiului Austro-Ungara fost luat cu arcanul şi dus la oaste, legat de căruţă,până la Haţeg, unde era în acele vremuri Cercul Mi -li tar. Se pare că a cătănit în jur de 8-10 ani, cum eraobiceiul atunci, la o unitate de husari.

Pe locul doi la longevitate în lumea momâr-lanilor se situează Răduca Marina (1827-1943), cas-nică, tot din satul Cimpa, care a fost înmormântatăla 23 ianuarie 1943, în cimitirul Bisericii Ortodoxe

SPECIALIIjoi, 22 martie 2012

A apărut ultimul volum al trilogiei „Riturile de trecere” de Dumitru Gălăţan-JIEŢ:

Înmormântarea

Cimpa, având în momentul decesului vârsta de 115 ani. Slujba de înmormântarea fost oficiată de preotul paroh Vasile Romitan.

Amintim, apoi pe Jitea Ion, zis Uţaru (1847-1959) din satul Maleia carea trăit 112, Dan Androne din satul Jieţ care a trăit 110 ani. Vârsta de 100 ani afost atinsă şi de Teleancă Pavel (1854-1954), Curtean Ana (1857-1957)1 din satulCimpa şi desigur lista ar putea continua.

De obicei persoanele longevive erau şi sănătoase, munceau până li seapropia sfârşitul, un lucru firesc, căci fără sănătate nu ar fi putut duce atâţia aniîn spate. De multe ori şi cei mai apropiaţi, ai casei nu cunoşteau motivul real aldecesului, nu ştiau ce anume boală l-a învins pe răposat, căci în decursul vieţii„nu s-a prea văitat de nimic”, aşa cum amintesc momârlanii. Munca de zi cu zi,destul de grea, nici nu le prea dădea răgazul să facă aşa ceva, ş-apoi momârlaniinu erau „din ăia miorlăiţi, să se vaite din orice”. Dacă îi întrebai pe cei din casăde ce a murit respectivul, sau mai bine spus din ce cauză, îţi răspundeau cu na -tu raleţe în glas: „de bătrâneţe, maică, de bătrâneţe” ca şi cum bătrâneţea în lipsaaltor boli sesizabile la peste 80-90 de ani ar fi ea însăşi o boală şi nu orice boală,ci una care produce retezarea zilelor.

După cele văzute în jur, uneori mi-am pus întrebarea: oare în lumeamomârlanilor, femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii? Aparent răspunsul ar păreaafirmativ. Interlocutorii mei, cărora le-am adresat întrebarea, fără a sta mult pegânduri îmi răspundeau de fiecare dată afirmativ, argumentând cu faptul că înfiecare sat se întâlnesc mai multe femei văduve decât bărbaţi văduvi. Într-ade-văr, de cele mai multe ori, la sate, soţiile supravieţuiesc soţilor, acest lucru con-stituindu-se chiar într-un avantaj pentru ele. Femeia se descurcă mai uşor decâtbărbatul în singurătatea sa, îşi poate găti, spăla, îngriji etc. purtându-şi mai uşorde grijă decât ar face-o un bărbat singur.

Deci, această constatare făcută la prima vedere, nu corespunde întru-totuladevărului. Într-adevăr, de cele mai multe ori soţiile supravieţuiesc soţilor, dar seştie că diferenţa de vârstă între soţi variază între 5 şi 12 ani, şi dacă soţiasupravieţuieşte fostului soţ cu 3-10 ani, nu înseamnă că a fost mai longevivă.Tinerii îşi satisfăceau stagiul militar de 2 sau 3 ani, mai fecioreau câţiva ani pen-tru a se căsători pe la 26-30 de ani cu fete în vârstă de 18-20 de ani. În acest sensaş da un singur exemplu. Tatăl meu (1913-1992), a murit la vârsta de 79 de ani,iar mama i-a supravieţuit 6 ani, dar nu înseamnă că a trăit mai mult decât el, căciera mai tânără cu 13 ani (1922-1998), tata după ce şi-a satisfăcut stagiul militarde 3 ani la grăniceri a mai fost şi concentrat şi abia apoi s-a căsătorit.

Consultând Protocolul morţilor din parohia satului Cimpa pe perioadaanilor 1939-1981 am observat apropieri între cele două sexe în ceea ce priveştelongevitatea, cu un uşor avantaj, aproape insesizabil de partea femeilor. Astfelîntre 86-90 de ani ca vârstă, numărul bărbaţilor decedaţi a fost de 17 iar al fe-meilor de 202.

În momentul de faţă, în satele din Valea Jiului, în lumea momârlaniloraproape că nu mai întâlnim locuitori cu vârste trecute de 100 de ani. Durata max-imă de viaţă a scăzut longevitatea din lumea satelor s-a datorat modului de viaţăşi condiţiilor de trai în satul de altădată. Asta nu înseamnă că ţăranii ar fi trăitatunci mai bine, dar sigur au trăit mai sănătos.

Dintre factorii favorizanţi longevităţii reamintim: munca în aer liber, lipsastresului în mediul rural, alimentaţia sănătoasă, ecologică, lacto-vegetariană, pro-dusele alimentare provenind din propria gospodărie, cumpătarea, diversitatea alimentaţiei, posturile, modul de pregătire al alimentelor şi multe altele, lucrurianalizate pe larg în lucrarea „Satul meu de altădată”3.

Ca longevivi în momentul de faţă amintim pe Moşic Măriuţa din satulMosici care a atins în primăvara anului 2011 graniţa celor 100 de ani, Birău Marina din satul Birăoni, purtând pe umeri 96 de ani, Nemeş Gălăţan Traian dinsatul Jieţ care a împlinit 93 de ani (născut în anul 1917), Dobre Ilie din satulCimpa, 91 de ani, Androne Petru din satul Lunca, 90 de ani.

Semne de prevestire a morţii. Din paleta largă a superstiţiilor şi credin ţelorcare au circulat şi încă mai circulă în lumea satelor momârlanilor nu puteau lipsinici cele ce anticipau sau prevesteau moartea. Aceste semne, de fapt, se încadrauîn categoria acelora care prevesteau răul, nu neapărat numai moartea. Aşa ca dinsenin mai auzi şi azi câte un bătrân spunând: „trebuie să mi se întâmple ceva rău,am avut atâtea semne care îmi spun acest lucru”. Aceste semne încep cu celemai simple şi banale ca zbaterea unui ochi, ţiuitul unei urechi, mergând până lacele mai complexe, uneori greu sau chiar imposibil de explicat. Multe dintreaceste semne prevestitoare de rău sunt comune multor zone din ţară, dar avemşi unele specifice Ţinutului Momârlanilor. Este greu de făcut o clasificare şi o sis-tematizare a acestor semne deoarece ele ating multe domenii. Pentru uşurareaexpunerii lor le-am grupat în câteva categorii:

� visele;� comportamentul unor animale şi a unor obiecte din casă;� comportamentul şi unele semne ale celor din casă;� comportamentul şi unele semne ale celui în cauză.Unele dintre VISE sunt considerate în general ca aducătoare de nenoro-

ciri sau chiar moarte, dar sunt şi unele vise particulare, considerate de unele per-soane că lor acestea le prevăd unele nenorociri, lucru ce nu se întâmplă şi altora.

Visarea unei gropi pentru mort sau morminte proaspete poate prevesti omoarte în familie. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi atunci:

- Când visezi că îţi cad dinţii, când visezi că îi extragi;- Convorbirea cu un mort, în vis, este aducătoare de moarte, mai ales

atunci când te cheamă să-l însoţeşti iar tu accepţi acest lucru. Dacă îl refuziînseamnă totuşi o suferinţă mare.

Mama mea a visat într-o noapte trei morţi din sate diferite, morţi în anidiferiţi. A stat de vorbă cu ei şi la despărţire unul a chemat-o să-i însoţească, darea l-a refuzat. Exact peste trei zile s-a îmbolnăvit grav, boală care i-a pus viaţaîn pericol, dar în final, totul s-a rezolvat cu bine, trăind încă mulţi ani dupăaceea4.

Pentru a înlătura posibilele pericole atunci când visezi morţi din familieşi mai ales atunci când îţi cer alimente sau haine, este „musai” a doua zi să daiceva de pomană din categoria celor cerute.

- A te visa mire sau mireasă, pe tine sau persoane apropiate prezintă peri-colul ca moartea să dea târcoale casei.

- Dacă visezi că se dărâmă brusc casa în care ai locuit;- Dacă visezi apă mare cu care te lupţi, limpede dar mai ales tulbure

înseamnă boală grea sau moarte în familie;- Coasă visând, seceră, că îţi cade părul, o fântână sau un car cu fân răs-

turnându-se, sunt toate prevestiri ale morţii.Comportamentul mai ciudat al unor ANIMALE sau PĂSĂRI poate pre-

vesti moartea:- Urlatul prelung al câinelui în curte;- Mugetul şi răgetul fără motiv al vacilor;- Nechezatul şi agitaţia cailor în grajd;-Găina care cântă cocoşeşte. În concepţia momârlanilor, aceasta trebuie

neapărat tăiată;- Cucul când cântă seara în vecinătatea casei;- Cucuveaua atunci când cântă pe casă sau în apropierea casei. Cucuveaua

este, de altfel, considerată în lumea momârlanilor ca „pasărea morţilor”, fiinddetestată;

Semne de moarte pot da şi unele obiecte din casă:- Pocnirea neaşteptată a unor lucruri din casă ca: mese, scaune, dulapuri,

laviţe, paturi, a grinzilor de lemn de la tavan, a icoanelor etc.- Crăparea unei oglinzi de pe perete, fără niciun motiv, sau căderea şi

spargerea ei, fără să fie atinsă de cineva;- Căderea neaşteptată şi fără motiv a unei icoane de pe perete din cui;- Spargerea din senin a sticlei de la lampa de gaz;Comportamentul BOLNAVULUI GRAV, poate intui uneori moartea;- Atunci când li se pare că aud trăgând clopotul de la biserică şi în mod

firesc chiar întreabă: „oare de ce o fi trăgând clopotul”?;- Atunci când în mod nejustificat aud bătăi în uşă;- Atunci când suferinzii au unele vedenii „cu ochii deschişi”. Dimineaţa, în ziua decesului, fratele bunicului meu patern, Fusâcă,

„vedea” în bucătăria de vară din curte mai multe femei necunoscute îmbrăcateîn negru. Le-a văzut toată ziua şi chiar a întrebat de mai multe ori: „cine sunt şide ce nu mai pleacă”?

- Apariţia unor pete mari negre pe mâinile celor suferinzi poate indicaapropierea morţii.

În anticamera morţii. De obicei decesele petrecute în lumea satelor lavârste înaintate erau previzibile şi se luau din timp toate măsurile pregătitoarepentru ca nimeni să nu fie prins pe picior greşit, nici familia şi nici chiar cel încauză.

Primul lucru ce se făcea în aceste împrejurări era acela de a se chemapreotul pentru ultima spovedanie şi împărtăşanie cu Sfintele Taine. Se consideraşi bineînţeles se mai consideră şi acum în zilele noastre, mare păcat ca cineva sămoară „nespovedit şi necuminecat”.

De cele mai multe ori „bătrânii simţeau moartea”, o anticipau în felul lorluând chiar ei unele măsuri pe care le considerau absolut necesare. În primulrând rostuiau cam tot ce se putea rostui în acele momente în gospodărie. Trasauliniile diriguitoare, după care trebuia condusă în continuare gospodăria, îm-părţeau averea şi animalele copiilor pentru a nu exista certuri ulterioare întreaceştia, dacă acest lucru nu a fost făcut până acum. Îşi alegeau hainele cu carevor fi îmbrăcaţi pentru drumul cel lung, hotărau locul unde urma să fie îngropaţi.Erau lucruri esenţiale care se constituiau apoi într-un „tabu” ce trebuia urmat custricteţe de către urmaşi căci era „lăsat cu limbă de moarte” aşa cum este cunos-cut acest lucru în lumea momârlanilor. Acest lucru presupunea luciditatea deplinăa celui aflat în anticamera morţii. Sfaturile şi indicaţiile făceau parte din „sfatulbătrânilor” care în vremurile de demult guvernau „satele bătrâneşti”.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

SPECIAL IIIjoi, 22 martie 2012

SPECIALIVjoi, 22 martie 2012

(urmare din pagina I)

Originea termenuluiAcum nu mai sunt singur în acest demers. Prin

implicarea Ziarului şi a cunoscutului şi apreciatuluijurnalist Corneliu Bran sunt convins că demersulnostru nu va rămâne neconcretizat. De aceea mă vădnevoit să ataşez discuţiei purtate cu prietenul CorneliuBran câteva adăugiri în susţinerea preotului JuraMarcu privind originea termenului de momârlan. Aşadupă cum se ştie, primii muncitori aduşi în Valea Jiuluide către marii industriaşi Hoffman şi Maderspach aufost forestieri şi pietrari. Aceştia veneau din nordulItaliei de la Friul, Udine şi Belluno. Forestierii auexploatat lemnul din pădurile jiene necesar con struc -ţiilor de poduri şi a primelor barăci de colonie pentrumuncitori. Pietrarii şi zidarii au construit poduri, guride galerii de coastă, tuneluri.

Bagajele acestor italieni, în anul 1842 când ausosit primele echipe, au fost transportate în căruţe trasede cai iar uneltele în care trase de boi pe distanţa de100 de km de la Simeria până în Valea Jiului, datoritălipsei unei căi ferate, în acea vreme jienii având viaţalor neschimbată de pe vremea dacilor. Cu toate cămuncitorii italieni veneau dintr-o regiune unde sevorbeau multe dialecte, au fost surprinşi când au auzitpe băştinaşii jieni vorbind o limbă apropiată limbiilor, un dialect din multele dialecte ale italienilor şică se pot înţelege uşor cu ei.

Aceştia, pe limba lor dialectală, regională,prieteneşte le-au spus localnicilor momorlani, înţele -gându-se mari consumatori de lapte („neînţărcaţi”) darşi locuitori ai înălţimilor, ai muntelui. Restul străinilorcare nu-i înţelegeau sorgintea şi sensul l-au luat dingura italienilor drept etnonim al populaţiei locale debăştinaşi. Funcţionarii maghiari aduşi pentru admi nis -traţie l-au auzit de la italieni, l-au luat întocmai şi l-auadăugat limbii lor, la singular „momorlany” şi la plural„momorlanyok”.

Muncitorii români aduşi în Valea Jiului dinIacobenii Bucovinei şi din părţile Abrudului auromânizat cuvântul în forma de „momârlan – momâr -lance”.

Această teorie emisă de către preotul JuraMarcu, de care am luat cunoştinţă prin manuscrisulpus la dispoziţie de către fiul acestuia, pr. JuraDimitrie, nu este abstractă. Ea are legături în teren, carezultat al cercetărilor întreprinse de preotul JuraMarcu prin informaţiile culese de la un bătrân din satulMaleia, Cic Petru, poreclit Buca de italieni, cu care alucrat la mină câteva decenii. Acesta s-a născut în anul1835 şi a decedat în 1938, păstrându-şi facultăţilemintale până în ceasul morţii, fiind, aşa după cumprecizează preotul Jura Marcu, o prezenţă vie înevenimentele locale de atunci. Iată deci că teoria sebazează pe argumentele şi poveştile trăite în miezulproblemei „în momentul naşterii termenului demomârlan”, făcându-i preotului Jura o transmisie pesteani de la faţa locului, ştiind sigur că numele a fost datde către italieni, căci până la acea dată băştinaşilor lise spunea jieni, adică locuitori de pe cursul superior alJiurilor. Acest nume se pare că a fost atribuit de cătrelocuitorii din Ţara Haţegului şi de ciobanii dinMărginimea Sibiului, mai ales cei din Poiana Sibiului,care au venit mai mult în contact cu jienii. Aceştia, pebază de „reciprocitate” i-au numit poenari. Din numelelocalnicilor nu lipsea nici cea de ţărani sau săteni.

Poveşti asemănătoare am auzit şi eu de la uniibătrâni ai satelor, cam cu acelaşi conţinut, dar acestea

erau culese de la mâna a doua, din auzite, nu de la faţalocului, aşa cum a transmis Cic Petru - Buca.

Friuli - Venezia Giulia, de unde au provenitmuncitorii italieni de care am amintit, este o regiunesituată în Nord Estul Italiei, la Marea Adriatică, lagraniţa cu Austria şi Slovenia, având 7,85 mii kmp şi1,18 milioane locuitori în anul 2001.

Într-un material recent publicat în revista„Formula AS” nr. 1003, ianuarie 2012, pag. 17, decătre cunoscutul gazetar Bogdan Lupescu, intitulat„Când urmele duc unde trebuie: la români” găsimlucruri interesante:

„În “Patrie del Friul”, Ţara friulilor liberi, celmai nordic şi mai răsăritean ţinut al Italiei, întins întreAlpi şi Marea veneţiană, găsim un teritoriu vechi,sălbatic, ca la facerea lumii, ba chiar de-a dreptulmiraculos, pentru călătorul român, uimit să descopereprin aşa străinătăţuri occidentale plaiuri mioritice lafel ca cele de-acasă: păşuni înflorite şi turme imense deoi, sate bătrâne risipite prin ascunzişurile munţilor ca-n Maramureş, Apuseni sau Bucovina. Întâlnim aici„şi-un neam de oameni care vorbesc o limbă izbitorde apropiată de a noastră, habotnici în a-şi ţineocupaţiile ciobăneşti moştenite de mii de ani”.

Am reprodus câteva din ideile lui BogdanLupescu exprimate în articol după ce l-am contactat şii-am cerut permisiunea. Nu pot să nu citez şi cuvinteledin încheierea materialului, când domnia sa vorbeştedespre satisfacţia pe care o are un reporter (român)atunci când „trece prin aşezări aflate la 3000 de metriînălţime şi aproape la 2000 de kilometri depărtare decasă, saluţi oameni pe stradă, le spui de unde vii, iar eiîţi răspund bucuroşi: Ooo, noi cu voi siamo fratelli“.

Pornind însă pe urmele materialului lăsatmoştenire de către preotul Jura, am avut unele îndoieliprivind semnificaţia termenului atribuit de muncitoriiitalieni, adică acela de mâncători de lapte sau acela deneînţărcaţi. Am contactat mai mulţi cunoscuţi românicare trăiesc de ani buni în Italia. Toţi aceştia au afirmatcu tărie că nu există asemenea similitudini nici chiar îndialectele locale. Am întâlnit în schimb unele infor -maţii în care se afirmă că numele ar fi fost atribuitdatorită asemănării îmbrăcămintei, ocupaţiei şi limbiidialectale cu a unor crescători de animale dintr-oregiune italiană.

Fără a combate cele afirmate de preotul JuraMarcu, am găsit unele lămuriri date de mediculetnolog Petru Blaj Dinvale, originar din Boţoni(Petroşani), trăitor după terminarea facultăţii în Tecuci.Acesta printr-o singură frază a pătruns în esenţalucrurilor şi de aceea această frază trebuie scrisă cumajuscule:

- ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (deceniul 5-6,n.n.), ITALIENII BELLUNEZI VENIŢI ÎN VALEAU FOST UIMIŢI DE ASEMĂNAREA JIENILOR(băştinaşi – n.n.) CU CIOBANII – MARMOLANI –DIN JURUL MUNTELUI MARMOLADA DE LAEI, NUMINDU-I MARMOLANI ŞI PE ACEŞTIA.

Au urmat apoi adaptări şi transformăriledescrise de părintele Jura ajungându-se azi la termenulde jian-momârlan.

Într-adevăr, Marmolada este un munte care nuse află la o depărtare prea mare de Belluno. Este celmai înalt dintre munţii Dolomiţi (3343 m), o ramură aAlpilor situat în nord-estul Italiei. Creasta acestuimunte este aşezată de la est la vest, în partea de nordse află un gheţar şi o mare staţiune pentru schiat.Înainte de cel de-al doilea război mondial la acest nivela fost situată graniţa dintre Italia şi Austria.

Dacă lucrurile stau aşa, aceasta fiind origineacuvântului de momârlan, atunci acesta nu are nimic încomun nici chiar la origini cu cel de mârlan pe caredicţionarele îl pot păstra liniştite în continuare, dar sădeschidă o nouă fereastră pentru cuvântul momârlancu originile şi semnificaţiile diferite ale acestuia.

Cred că o vizită la faţa locului în zona Belluno-Marmolada (regiunea Friuli Venezia Giulia) ar lămuripe deplin lucrurile. O vizită a unei echipe formată dinetnologi şi gazetari ar fi binevenită. De aceea sunthotărât ca împreună cu talentatul gazetar CorneliuBran (poate şi cu experimentatul Marian Boboc) săfacem tot posibilul să ajungem pe aceste îndepărtatemeleaguri. Este foarte greu din punct de vederematerial de realizat acest lucru, dar nu imposibil.Vorba românului, niciodată nu se ştie de unde sareiepurele. În acest mod s-ar reconstitui un arc delegătură în timp între înaintaşii lucrătorilor în piatră şilemn de la începutul mineritului veniţi în Valea Jiuluişi urmaşii celor cărora aceştia le-au spusMORMOLANI.

Până atunci am trimis o adresă la primăria dinBelluno, în care am solicitat unele lămuriri legate decrescătorii de animale din zona munteluiMORMOLADA. De asemenea, sunt în căutarea uneifotografii a celui care i-a transmis preotului Jura de lafaţa locului, Cic Petru poreclit Buca (1835-1938).

Termenul de jieni, locuitori de la izvoareleJiului, atribuit băştinaşilor de către locuitorii din ŢaraHaţegului şi de către păstorii din Mărginimea Sibiuluia corespuns din punct de vedere al realităţii atâta timpcât aici au trăit doar băştinaşii, oamenii de vatră. Odatăcu pătrunderea străinilor, a barabelor cum i-au numitlocalnicii pe nou-veniţii la exploatarea cărbunelui,termenul nu mai reprezenta o realitate. Aceştia dinurmă nu mai puteau să fie numiţi jieni. Schimbareaacestui termen sau mai bine spus adăugarea celui demomârlan nu s-a făcut voit ci în mod treptat, aşa dupăcum am arătat. Termenul de momârlan a început săprindă contur abia după primul război mondial, şipoate chiar mai târziu, pas cu pas. În perioadainterbelică, cercetând cam tot ce se putea cerceta dinpresa vremii referitoare la Valea Jiului, Marian Boboc- o autoritate în materie - a întâlnit acest cuvântmenţionat de vreo două sau trei ori.

Atanasie Bran în cartea „Monografia judeţuluiHunedoara” scrisă în 1930, vorbind despre păstoritulîn Valea Jiului, menţionează negru pe alb: „Viaţapastorală este mai dezvoltată la populaţia din ValeaJiului şi la cea din Munţii Sebeşului, primii numiţijieni, ceilalţi - mărgineni”. Încă nu se generalizasetermenul de momârlan.

Belluno din Italia este situat pe cursul râuluiPiave în regiunea Veneto la 80 km de Veneţia. Estecapitala provinciei Belluno şi cel mai important oraşdin regiunea Dolomiţilor Italieni, având 36112locuitori. Nu departe de Belluno încep munţiiMarmolada. Revenind la ideea lansată în cuprinsularticolului, o vizită de cercetare pe aceste meleaguriar aduce argumente consistente în lămurirea originiitermenului de momârlan.

A lansa unele speculaţii datorită asemănăriiîntâmplătoare a termenului de momârlă şi a susţine căde aici ar deriva termenul de momârlan mi se parechiar ridicol, dacă nu jignitor. Aşa după cum se ştie,momârla este o mică ridicătură de pământ produsă dedeplasarea subterană a râmelor. Totul trebuie aşezat pebaza dovezilor şi documentelor nu al presupunerilor,ţelul final fiind adevărul.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ