№ 24 (63) vineri, 5 iulie 2013

Pentru o Moldovă modernă!

SIntem aproape de fiecareSIntem aproape de fiecare

Săptămînalul apare în limba moldovenească şi rusă Preţ — 2 lei

SIntem aproape de fiecareSIntem aproape de fiecare

Integrarea Euroasiatică trebuie să fi e O IDEE NAȚIONALĂ

Preşedintele PSRM, Igor Dodon, împreună cu deputatul în Parlament, repre-zentant al grupului parlamentar al socialiştilor, Zinaida Greceanîi, au participat la o masă rotundă internaţională: „Procesele integraţioniste moderne: experi-enţă şi perspective”, care a fost organizată, la Chişinău, sub egida ambasadelor Republicii Belarus, Federaţiei Ruse şi Consulatului Onorifi c al Kazahstanului în Republica Moldova, cu sprijinul diplomaţiei publice „A.M. Gorciakov”.

În cadrul acestei reuniuni, deputatul în Par-lament, Zinaida Greceanîi, a menţionat că, potrivit ultimelor sondaje de opinie, apro-

ximativ 80 la sută dintre cetăţenii moldoveni sînt de părere că statul avansează pe o cale greşită, totodată are loc o sporire a numărului de persoane care leagă viitorul ţării noastre de aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Bela-rus-Kazahstan.

În acest context, Zinaida Greceanîi a re-marcat importanţa desfăşurării unor astfel de evenimente, în cadrul cărora se pot pune în discuţie viziunile şi modalităţile de familia-rizare a poporului moldovenesc cu avantaje-le aderării ţării noastre la Spaţiul Economic Unic Rusia-Belarus-Kazahstan.

În opinia deputatului, principala cauză a insuccesului în promovarea ideilor de integra-re euroasiatică în Moldova o constituie lipsa unor activităţi analitice, organizatorice şi de pregătire sistematice serioase în această direc-ţie, precum şi caracterul fragmentar al diver-selor centre şi mişcări social-politice, lipsa de coordonare a acţiunilor acestora, populismul vulgar, care, de cele mai dese ori, are o orien-tare pur electorală.

Zinaida Greceanîi a propus crearea unui centru de promovare a strategiilor privind Integrarea Euroasiatică a Moldovei, care ar consolida activităţile intelectuale şi organiza-torice în direcţia respectivă.

În linii generale, activitatea Centrului se va axa pe: desfăşurarea unor activităţi analitice în domeniul economiei; colaborarea cu repre-zentanţii sferei de afaceri şi ai organizaţiilor

neguverna-mentale din Moldova; colaborarea strînsă cu organele administrative ale Uniunii Vamale şi ale Spaţiului Economic Unic în formare.

Preşedintele PSRM, Igor Dodon, referin-du-se la cele relatate în cadrul lucrărilor reuniunii internaţionale a reiterat încă o

dată riscurile neacceptării Integrării Euroasia-tice şi semnării Acordului de liber schimb cu UE (DCFTE) începînd cu 1 ianuarie 2015.

E vorba de riscul pierderii a 1/3 din ex-porturi (35% din exporturile RM în trimestrul I al a. 2013 sînt orientate spre ţările membre ale Uniunii Vamale). Imediat după intrarea în vigoare a DCFTE, exporturile spre Rusia, Belarus şi Kazahstan ar putea fi restricţionate, argumentele fi ind riscul reexportului mărfuri-lor din UE spre aceste pieţe şi reglementările tehnice netarifare. Ne vom confrunta cu pro-bleme şi pentru migranţii noştri (cca 65% din migranţii moldoveni lucrează în Rusia, care în 2012 au transferat ofi cial acasă 1,1 mlrd $ din 1,8 mlrd total remitenţe). La 1 ianuarie 2015, vor intra în vigoare regulile noi ale Euroasi-ei, care prevăd noi reglementări migraţionale. Este evident că aceste pierderi nu pot fi com-pensate imediat de UE.

„Soluţia optimă pentru situaţia actuală este păstrarea pentru cel puţin încă 5 ani a re-gimurilor comerciale actuale - Acord de liber schimb cu CSI şi Acord de comerț asimetric cu UE”, a subliniat Igor Dodon.

NU - HAOSULUI ÎN CAPITALĂ!

2

5

PCRM şi PL promovează împreună valorile UE

3Comuniştii de ieri şi de azi: cu o faţă spre Europa şi alta spre Rusia.

ACORD DE ACORD DE LIBER SCHIMB LIBER SCHIMB CU UE?CU UE?SOCIETATEA SOCIETATEA SPUNE „NU”!SPUNE „NU”!

4Semnarea Acordului de liber schimb cu UE va aduce pierderi întreprinderilor din stînga Nistrului.

Acţiunile Acţiunile ministrului ministrului Educaţiei nu pot Educaţiei nu pot fi justifi catefi justifi cate

7

SOCIALIȘTII

22 www.psrm.mdwww.psrm.md

Reuniune internaţională

ALOCUŢIUNEA deputatului în Parlament, reprezen-tant al Grupului parlamentar al PSRM, Zinaida Gre-ceanîi în cadrul mesei rotunde internaţionale „Proce-sele integraţioniste moderne: experienţă şi perspective”

Doamnelor şi domnilor, stimaţi participanţi ai mesei rotunde,

În primul rînd, permiteţi-mi să-mi exprim recunoştinţa faţă de am-basadele Federaţiei Ruse, Repu-blicii Belarus şi Kazahstan pentru organizarea acestui for important şi pentru participarea nemijlocită la lucrările sale.

Sînt convinsă că în toată isto-ria modernă a RM, mai ales în cea de după anul 2001, cînd a intrat în vigoare Acordul privind fondarea Comunităţii Economice Euroasi-atice, actualul for – o prezentare a formaţiunii integraţioniste eu-roasiatice cu participarea unor re-prezentanţi de un rang atît de înalt – reprezintă cel mai semnifi cativ eveniment din categoria priorităţi-lor statului nostru în sfera activită-ţilor economice externe.

În primul rînd, ţările-membre ale Spaţiului Economic Unic (Uni-unii Vamale) – Rusia, Belarus şi Kazahstan – au dat de înţeles în mod deschis că văd în statul nos-tru un partener potenţial, în pofi da guvernării de orientare pro-euro-

peană a RM şi a politicii pro-euro-pene, pe care o realizează aceasta.

În cel de-al doilea rînd, şi, sper că am toate motivele să o fac, acest for va pune începutul unei activi-tăţi concrete şi productive, orien-tate spre aprofundarea integrării Moldovei în Spaţiul Economic Unic.

Sînt de părere că principalul obiectiv al acestui eveniment este, mai întîi de toate, prezentarea Uni-unii Vamale. Conţinutul Integrării Euroasiatice, istoria şi experienţa de funcţionare a UV, problemele ce apar şi, cel mai important, me-canismele şi modalităţile de solu-ţionare a acestora – iată ce trebuie să ştim cu toţii! Doar avînd la mînă aceste cunoştinţe, vom putea expli-ca populaţiei şi sferei de afaceri, în modul cel mai convingător şi fără diferite lozinci frumoase, avanta-jele vectorului estic al dezvoltării ţării. Doar o înţelegere corectă din partea noastră a conţinutului integrării euroasiatice reprezintă o condiţie necesară, dar nici pe departe sufi cientă pentru triumful ideii euroasiatice în Moldova, şi anume acest aspect ţin să-l abordez în detalii.

Stimaţi colegi, pe fundalul numărului impunător de cetăţeni moldoveni, care consideră că ţara avansează pe o cale greşită (circa 80 la sută) are loc creşterea numă-

rului de persoane care leagă viitorul ţării noastre de ade-rarea acesteia la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Ka-zahstan.

O importanţă mare la acest capitol o are istoria noastră multiseculară comu-nă, valorile culturale şi ide-ologice. Totuşi, rolul prin-

cipal revine raporturilor economice dintre ţările noastre.

Aici sînt prezenţi colegi de-ai noştri economişti/experţi şi anu-me ei, cred, vor remarca aceste momente. La rîndu-mi, mă voi re-feri la faptul că viitorul economiei moldoveneşti, şi de acest lucru sînt ferm convinsă, este legat de inte-grarea euroasiatică.

Din păcate, în acest sens se face simţită o anumită incomple-titudine, or, în înlăturarea bariere-lor existente noi vedem o rezervă importantă pentru mişcarea noastră înainte la compartimentul moder-nizare economică şi creştere a ni-velului de trai al cetăţenilor noştri.

Acest lucru ţine, în primul rînd, de faptul că Moldova se afl ă, în li-nii generale, în afara schimbărilor revoluţionare, care se produc în spaţiul euroasiatic. Este vorba des-pre calitatea Republicii Moldova de observator în cadrul Comunită-ţii Economice Euroasiatice şi lipsa calităţii de membru al Uniunii Va-

male Rusia-Belarus-Kazahstan, în ciuda avantajelor evidente pentru ţara noastră, pe care le comportă calitatea de membru.

În acest context, trebuie să recunoaştem că, în virtutea mai multor factori, tentativele anumi-tor partide politice şi organizaţii neguvernamentale, orientate spre promovarea ideii de integrare eu-roasiatică a Moldovei, rămîn a fi , deocamdată, zadarnice.

În opinia mea, principalul mo-tiv al insuccesului în promovarea ideii euroasiatice în Moldova este lipsa unei activităţi analitice, de or-ganizare şi pregătiri sistematice şi serioase, care ar alcătui fundamen-tul şi ar consolida activităţile de agitaţie şi propagandă din punct de vedere informaţional şi factologic.

În condiţiile create este nece-sară depunerea tuturor eforturilor – politice, organizatorice, intelec-tuale şi, bineînţeles, fi nanciare – pentru ca integrarea euroasiatică, orientarea spre aderarea la Spaţiul Economic Unic să devină o idee naţională pentru Republica Mol-dova.

În acest context, este necesa-ră, în primul rînd, efectuarea unei evaluări complexe a consecinţelor economice ale integrării republicii în spaţiul economic euroasiatic în calitate de alternativă integraţionis-tă pentru Moldova.

Spre regret, aprecierea efecte-lor integrării europene şi euroasi-atice pentru Moldova sînt substi-tuite prin postularea unor anumite avantaje, pentru care lipsesc orice fel de calcule, confruntări, progno-ze.

Astfel, efectuarea unei evaluări complexe și obiective a urmărilor şi efectelor unei integrări mai apro-

fundate a Republicii Moldova în spaţiul economic euroasiatic unic în formare şi folosirea rezultatelor obţinute în cadrul activităţilor de agitaţie şi propagandă reprezintă prima condiţie necesară a unei ac-tivităţi reuşite în această direcţie.

O altă cauză a insuccesului în promovarea ideilor integrării eu-roasiatice în Moldova este carac-terul fragmentat al diferitor centre şi mişcări social-politice, lipsa de coordonare în activitatea acestora, populismul vulgar, care, de cele mai dese ori, urmăreşte doar sco-puri pur electorale.

Structurile obşteşti, fondate în scopul promovării ideii inte-grării euroasiatice (Centrul Co-ordonator pentru Integrare Euro-asiatică, Centrul Informaţional Unic “EurasiaInform”, Fundaţia „Содружество”, Media-Centrul Euroasiatic “Eurasia 24”, Mişca-rea Obştească “Alege-rea Moldovei” etc.), se ocupă, în general, de organizarea diferi-tor „mese rotunde”, de popularizarea relaţii-lor istorice, culturale şi morale a Moldovei cu spaţiul estic şi de ”internet-copierea” noutăţilor euroasiatice în cadrul propriilor pa-gini electronice.

În acest context, ne dăm prea bine seama că lucrul efectuat este foarte important, dar este evident insufi ci-ent. Nu este sufi cient ca vreo douăzeci de

persoane, care s-au adunat la o „masă rotundă” să conştientizeze perspectivele integrării euroasiati-ce pentru Moldova.

Sîntem ferm convinşi că, în condiţiile în care, la putere, în Mol-dova, se afl ă actuala guvernare, va fi absolut inutil chiar şi un Refe-rendum reuşit în favoarea aderării Moldovei la Uniunea Vamală. Este o naivitate să se creadă că o guver-nare, orientată spre aderare la UE, va desfăşura un curs de integrare în Uniunea Vamală. În condiţiile noastre este necesară consolidarea tuturor eforturilor în această direc-

ţie. Trebuie să convingem popula-ţia de perspectivele acestei căi. De-fi nind priorităţile ce ţin de relaţiile economice externe, sîntem obligaţi să reieşim nu din opţiunile popu-liste ale cuiva, ci avînd în calitate de ghid principiile pragmatismului şi oportunităţii, cîntărind avantaje-le şi benefi ciile, pe care le va avea ţara în cazul participării la anumi-te procese integraţioniste, pe de o parte, şi riscurile şi pierderile, pe de altă parte. Totodată, studiind documentele Comisiei Economi-ce Euroasiatice, conştientizezi că integrarea euroasiatică asigură nu doar nişte raporturi comerciale mai strînse între agenţii economici din diferite ţări-membre, ci şi un nivel mai performant al colaborării, in-clusiv sfera de producere proprie, adică cooperarea industrial-tehno-logică.

În acest sens este o necesitate

acută de creare a unui fundament instituţional durabil pentru promo-varea ideii de integrare euroasiati-că a Moldovei în calitate de centru intelectual şi organizatoric conso-lidator.

Centrul în cauză urmează să aibă statutul de organizaţie obşteas-că (neguvernamentală şi apolitică), care va avea colaboratori proprii în calitate de angajaţi permanenţi, iar pentru realizarea diverselor studii/cercetări vor fi implicaţi pe bază de contract experţi califi caţi din rîndul adepţilor integrării euroasiatice, inclusiv cei implicaţi în activitatea

sistemului organelor de adminis-trare publică la nivel central şi la nivel local.

Totodată, scopul de bază al Centrului va fi promovarea stra-tegiei integrării euroasiatice a Moldovei în baza: desfăşurării unor activităţi analitice în dome-niul economiei; conlucrării cu re-prezentanţii sferei de afaceri şi ai organizaţiilor neguvernamentale din Moldova; colaborării strînse şi permanente cu organele admi-nistrative ale Uniunii Vamale şi ale Spaţiului Economic Unic în formare.

Doar în rezultatul unei acti-vităţi analitice, organizatorice şi de pregătiri sistematice şi asidue, cît şi în baza consolidării tuturor adepţilor integrării euroasiatice vom putea obţine succese palpabi-le în promovarea ideilor integrării euroasiatice în Moldova.

În acest sens este necesară crearea unui fundament institu-ţional durabil pentru promovarea ideii de integrare euroasi-atică a Moldovei în calitate de centru intelectual şi organiza-toric consolidator.

Îţ

Moldova - RusiaColaborarea continuăRepublica Moldova a exportat, în trimestrul I al anului 2013, în Federația Rusă, producție alcoolică în valoare de 17,04 mln dolari SUA sau cu 16,2% mai mult, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Integrarea Euroasiatică Integrarea Euroasiatică trebuie să fi e o idee naționalătrebuie să fi e o idee națională

Potrivit informației din cadrul Biroului Național de Statis-tică, Rusia în continuare

deține primul loc după volumul de achiziție a producției alcoolice moldovenești, cu 29,9% din vo-lumul total al băuturilor alcoolice exportate de Moldova, în ianua-rie-martie 2013. De menționat, că acest indice s-a micșorat cu 8,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2012.

În lista celor mai mari im-portatori de producție alcoolică moldovenească urmează Belarus (22% din exportul total moldo-

venesc), Ucraina (18,6%) și SUA (7,3%). De menționat că, în anul 2012, Moldova a majorat expor-tul de producție alcoolică în Ru-sia cu 27,4% - pînă la 61,02 mln dolari.

Apropo, şi Rospotrebnadzor este mulţumit de calitatea vinu-rilor și divinurilor moldovenești livrate în Rusia. Conform infor-maţiilor parvenite din partea de-partamentului rus de la începutul anului și pînă la 1 iulie 2013, din Moldova în Federaţia Rusă au fost importate 2,9 milioane de lo-turi de băuturi alcoolice, inclusiv

2371 loturi de vin, 234 loturi de divinuri și 295 loturi de materiale vinicole.

A fost subliniat în mod spe-cial faptul că toată producţia importată a corespuns standar-delor de igienă. Serviciul Fede-ral de Supraveghere în domeniul Protecției Drepturilor Consuma-torilor și Bunăstării (Rospotreb-nadzor) a declarat, că continuă lucrul asupra controlului furniză-rii producției alcoolice pe terito-riul Rusiei.

SOCIALIȘTII

33www.psrm.mdwww.psrm.md

Încă o dată despre...

PCRM și PL promovează împreună valorile UEComuniştii de ieri şi de azi: cu o faţă spre Europa şi cu alta spre RusiaCît de real este o modificare a orientării geopolitice – de la cea europeană spre cea euroasiatică cînd este evidentă altă re-alitate?! Luînd în considerare faptul de menţinere în Statutul PCRM, a punctului privind integrarea europeană, rezultă că partidul comite o încălcare a propriului Statut. Vedem că anu-me AIE-1, AIE-2 şi CPE manifestă mai multă consecvenţă în continuarea cursului spre eurointegrare, declarat anterior de către Voronin. Aceştia, pur şi simplu, realizează cele convenite cu Voronin în anul 2005 şi ceea ce, pînă în ziua de astăzi, stă înscris în Statutul PCRM ― promovează cursul spre „integra-re europeană”.ACELEAŞI VIZIUNI, ACELEAŞI TENDINŢE

PCRM şi UE sau UE şi PCRM. E o sintagmă deloc nouă, care a fost reliefată pe parcursul guvernării. Tendinţele au rămas aceleaşi...

Astăzi, comuniştii afi rmă pre-cum că liberalii şi democraţii au denaturat însăşi noţiunea de inte-grare europeană. În interpretarea PCRM este prezentă integrarea europeană „adevărată”, „corectă”, „bună”, adică cea pentru care mi-litează PCRM, pe cînd mai există şi o integrare europeană perversă, incorectă, proastă - cea pe care o promovează Coaliţia pentru Inte-grare Europeană. Opinii diferite care duc însă la acelaşi ţel...

Totuşi, realitatea constă în faptul că integrarea europeană a Moldovei, în genere, este o fantomă, iar ceea ce politicienii noştri numesc „integrare europeană” nu poate fi altceva decît ceea ce urmărim noi în prezent.

Cuvîntul „integrare” înseam-nă „unirea unor fragmente într-un tot întreg”. Adică „integrarea euro-peană” înseamnă unirea ţărilor din Europa în cadrul Uniunii Europene, şi în acest sens, nici un fel de inte-grare europeană a Moldovei nu este posibilă. Toate trenurile spre UE au plecat. Cei care afi rmă contrariul delirează.

Turcia este candidată pentru UE din anul 1987, dar nimeni nu are de gînd să o accepte în UE. Chiar însăşi Turcia a încetat să-şi mai dorească

acest lucru. Recent, primul-minis-tru turc Tayyip Erdoğan, la Istan-bul, a venit chiar cu o ameninţare: „Parlamentul European, cunoaş-te-ţi locul!”. Acum o lună în urmă, Islanda a declarat despre stoparea negocierilor privind aderarea sa la UE. În această ţară, numărul adep-ţilor ideii de aderare la UE s-a redus pînă la o pătrime din populaţie, de aceea autorităţile au decis să nu se distanţeze de popor şi să organizeze, în acest sens, un referendum. La 1 iulie, membru cu drepturi depline al UE a devenit Croaţia. Trei alte sta-te balcanice – Serbia, Macedonia şi Muntenegru – au statut de candida-te, alte trei state – Albania, Cosovo,

Bosnia și Herţegovina candidează pentru statutul de candidat. Posibil, în 20-30 de ani, aceste state vor ad-era la UE, totuşi, există eventualita-tea că acest lucru nu se va produce nicicînd. Totuşi, e o aberaţie totală pentru a crede şi a convinge pe cine-va că, cîndva, Moldova va fi accep-tată în UE.

Actualmente, prin CPE, UE are la Chişinău o administraţie pur colonială, ceea ce îi satisface pe deplin pe birocraţii de la Bruxelles. Însăşi istoria cu reîncarnarea AIE în CPE este cea mai bună confi rmare a lipsei de autonomie a politicieni-

lor din coaliţia de guvernare. Noul prim-ministru, Leancă, nici măcar nu ascunde acest fapt. Dînsul crede că anume aşa trebuie să fi e.

PĂPUŞARII DINBRUXELLES INDICĂ...

Amintiţi-vă cum Leancă a între-rupt o şedinţă a Guvernului pentru a ieşi la o discuţie prin telefon cu un comisar european. Şi aceasta nu a fost doar o singură dată. Este o ma-nifestare elocventă atît a priorităţi-lor premierului, cît şi asupra atitu-dinii de care benefi ciază din partea păpuşarilor de la Bruxelles. Cred că primul-ministru ar fi putut spune: „Domnule comisar, acum are loc şedinţa Guvernului Republicii Mol-dova – a unui stat cît de cît indepen-dent şi suveran – vă rog să reveniţi mai tîrziu”. Dar Leancă nu a spus aşa ceva. Dimpotrivă, a zbughit ca friptul de la şedinţa cabinetului de miniştri pentru a răspunde la apelul telefonic de la Bruxelles.

De dragul adevărului, este ne-cesar să menţionăm că şi aici Lean-că a împrumutat ceva de la Voronin.

În noiembrie 2003, fostul Preşe-dinte a fost, la fel, interpelat la tele-fon de la Bruxelles, de la Viena şi de

la Washington, după care Voronin a anulat vizita lui Vladimir Putin la Chişinău şi a renunţat la semnarea „Memorandumului Kozak”. Deci, diferenţe dintre Leancă şi Voronin nu sînt...

ALTĂ „INTEGRARE EUROPEANĂ” PENTRU MOLDOVA, UE NU ARE

Astăzi, cînd Voronin refuză să se întîlnească cu comisarul eu-ropean Štefan Füle doar pentru faptul că acesta a dat mîna cu gay-activiştii moldoveni, pentru că „noi nu avem nevoie de o astfel de in-

tegrare europeană”, liderul PCRM nu este sincer. Anume aşa este ade-vărata „integrare europeană” sau, cum îi mai spun mai corect cei de la Bruxelles, „apropierea” cu UE. Alţi comisari europeni şi o altă „inte-grare europeană” pentru Moldova, UE nu are.

Actuala UE a deviat puternic de la proiectul conceput de părin-ţii-fondatori ai Europei Unice. Ro-bert Schuman, pentru care catolicii francezi cereau chiar canonizarea, Conrad Adenauer, primul Preşe-dinte al Uniunii Creştin-Demo-crate, monarhiile Belgiei, Ţărilor de Jos, a Luxemburgului nu negau bazele creştine ale Europei. Erau nişte forţe conservatoare, care conştientizau importanţa valorilor creştine.

Comisia Europeană, astăzi, reprezintă un cuib de comisari ultraliberali „lady boys”, care promovează valori anticreştine. În avangarda acestei mişcări se afl ă forţele europene de stînga — neamurile politice ale PCRM în Europa. Füle este un specialist în problemă, deci pentru el este un lucru fi resc să se alăture la marşul gay-lor şi lesbienelor. Apropo, co-muniştii francezi, numărul cărora, în Adunarea Naţională a Franţei, este foarte mic, au votat pentru le-galizarea căsătoriilor între persoa-nele de acelaşi sex şi dreptul unor astfel de „familii” de a înfi a copii. Acest lucru nu este absolut de mirare. Este o continuare logică a revo-luţiilor europene – de la cea franceză la cea sexuală.

Acum vreo 10 ani în urmă, cînd România a ade-rat la UE, episcopii şi pre-oţii Bisericii Ortodoxe Ro-mâne declarau că îşi văd misiunea în rebotezarea Europei, care a luat calea păgînismului. Nu le-a reu-şit nimic. Nici Biserica Or-todoxă Moldovenească nu reuşeşte să riposteze pînă

la capăt în procesul de legalizare a homosexualilor, aprobat de gu-vernarea actuală. Ultimul bastion al valorilor familiale tradiţionale în Europa rămîne a fi Rusia, tot-odată un rol important în această privinţă revine Bisericii Ortodoxe Ruse. Dar în planurile FR şi BOR, spre deosebire de cele subliniate în Statutul PCRM şi programul CPE, „integrarea europeană” nu fi gurea-ză.

Liberalismul şi comunismul sînt noţiuni mult mai apropiate reciproc decît de valorile creştine tradiţionale conservatoare, care au constituit fundamentul UE acum 60 de ani în urmă.

Cu toate că liberalii moldo-veni consideră comunismul drept o „maladie contagioasă”, care trebuie să fi e eliminată ca de o ră-măşiţă a ceea ce ei numesc „trecut sovietic totalitar”, aceşti liberali uită de unde în genere a pornit această „maladie contagioasă”. În anul 1848 doi nemţi, Marx şi En-gels, au publicat, la Londra, „Ma-nifestul partidului comunist”, care începea prin cuvintele „O nălucă umblă prin Europa — năluca co-munismului”. Deci, comunismul este o „maladie contagioasă” eu-ropeană. La Est, această „nălucă” a venit din Europa, la fel ca şi li-beralismul...

Liberalismul şi comunismul sînt noţiuni mult mai apropiate reci-proc decît de valorile creştine tradiţionale conservatoare, care au constituit fundamentul UE acum 60 de ani în urmă.

L

Cazul BEM

Activitatea defectuoasă a fost camufl atăDeși a trecut aproape o săptămînă de la examinarea de către deputați a raportului Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de adminis-trare a pachetului de acţiuni al statului, deținut la „Banca de Economii” SA, acesta, recent a fost publicat pe site-ul Parlamentului.

Raportul conține informații referi-tor la activitatea băncii începînd cu anul 2010, dar și concluziile

comisiei. Astfel, s-a constatat că acti-vitatea defectuoasă de creditare a fost camufl ată de Direcția management a Băncii de Economii, prin diverse sche-me, care au drept scop camufl area situ-aţiei fi nanciare reale a băncii.

Potrivit comisiei, deşi preşedintele „Băncii de Economii” SA raporta către BNM și Consiliul Băncii publica ra-poarte fi nanciare în care indica profi t şi creştere de capital, situaţia reală era foarte gravă şi se înrăutăţea rapid. În acest sens este elocvent modul în care executivul Băncii de Economii a încer-cat să ascundă existenţa unor grupuri de debitori cu probleme fi nanciare gra-ve care, de altfel, şi reprezintă nucleul problemelor la ziua de azi în „Banca de Economii” SA.

Aceste circumstanţe nu au fost descoperite la timp nici de către Comi-tetul de credite, nici de către Direcția audit intern a Băncii de Economii, în pofi da comunicării directe cu debitorii.

Guvernatorul Băncii Naţionale a evitat să spună care ar fi cea mai bună soluţie pentru rezolvarea

situaţiei de la BEM.„Naţionalizarea nu înseamnă re-

zolvarea problemei fără bani, ci rezolvarea proble-mei cu mulţi bani. Acţionarii minoritari au spus că nu sînt gata să majoreze capitalul. Există şi alte posibilităţi pe care le-am discutat cu Fon-dul Monetar Internaţional, dar şi la Guvern. Fiecare dintre posibilităţi are dreptul la viaţă, dar trebuie găsită

Statistică

Prețurile au crescutȘi nivelul de viaţă nu s-a ameliorat

Preţurile producătorului în industrie au crescut în luna mai faţă de aprilie 2013. Datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) arată că indicele preţurilor producătorului în industrie s-a majorat şi faţă de mai 2012, cu 3%.

cea optimă pentru a nu admite apariţia acestor probleme pentru viitor”, a mai spus Dorin Drăguţanu.

În acelaşi context, e cert de menţi-onat faptul că liderul PSRM, Igor Dodon, a accentuat că majorarea

capitalului statutar ar fi singura soluţie viabilă la moment, cu tragerea la răs-pundere a funcţionarilor care au admis situaţia gravă a BEM, în prag de retra-gere a licenţei.

„Sînt sigur că situaţia la BEM e departe de a fi soluţionată. În timpul apropiat vor continua încercările de a salva Banca şi în special depune-rile băneşti ale deponenţilor. Însă cu cei care gestionează această situaţie - şanse minime. Cu regret ...”, a sub-liniat Igor Dodon.

Potrivit BNS, în luna mai com-parativ cu luna aprilie s-au majorat preţurile în industria

bunurilor intermediare cu 0,3%. Totodată, preţurile s-au micşorat cu 0,6% în industria bunurilor de capital şi cu 0,2% în industria bu-nurilor de folosinţă îndelungată; iar în industria bunurilor de uz curent şi la activităţile şi bunurile legate de energie au rămas la nive-lul celor din luna aprilie a anului curent.

Comparativ cu luna decembrie 2012, preţurile s-au majorat: în industria bunurilor de capital – cu 4,6%; în industria bunurilor de fo-losinţă îndelungată – cu 1,7%; în industria bunurilor intermediare – cu 1,5%; în industria bunurilor de uz curent – cu 0,9%; iar la ac-tivităţi şi bunuri legate de energie preţurile au rămas la nivelul celor

din luna decembrie 2012.Biroul Național de Statistică

atestă că în sectorul energetic, în mai 2013, preţurile au rămas la acelaşi nivel faţă de luna decem-brie 2012, faţă de luna aprilie 2013 şi faţă de mai 2012.

SOCIALIȘTII

44 www.psrm.mdwww.psrm.md

Opinii

ACORD DE LIBER SCHIMB CU UEACORD DE LIBER SCHIMB CU UE??SOCIETATEA SPUNE „NU!”

Semnarea Acordului de liber schimb cu UE va aduce pierderi întreprinderilor din stînga Nistru-lui. Potrivit liderului PSRM, Igor Dodon, prin semnarea Acordului, Moldova împinge regiunea trans-nistreană în braţele altora.

La 1 ianuarie 2015, intră în vigoare Uniunea Euroasia-tică, care presupune noi re-

guli de comerţ cu ţările Uniunii Euroasiatice şi va pune Trans-nistria într-o situaţie mai difi cilă spre exporturi. Prin acest Acord de liber schimb cu UE, noi îm-pingem regiunea transnistreană de la Moldova şi o dăm în braţe-le altora. Acordul de comerţ asi-metric, care a fost negociat in-clusiv cu prezenţa mea în 2006 -2007, presupune la moment că întreprinderile din Transnistria pot benefi cia de aceleaşi pre-ferinţe în comerţ cu ţările UE. Acordul de liber schimb nu oferă aceste posibilităţi pentru întreprinderile din stînga Nis-trului. La 1 ianuarie 2015, între-prinderile din regiunea transnis-

treană vor pierde accesul la piaţa din UE, a precizat Igor Dodon.

Totodată, liderul grupului parlamentar al PSRM a decla-rat că nu poate fi vorba despre o liberalizare totală a accesului pe piaţa din UE a produselor de export: „Pentru unele produse exportate din Moldova spre UE sînt stabilite cote din partea Uni-unii Europene. Astfel, noi nu obţinem aproape nimic prin li-beralizare, ci dăm acces la piaţa noastră pentru produse mai ief-tine”.

Igor Dodon a spus că este straniu faptul că actuala guver-nare nu vrea să facă publice negocierile privind Acordul de liber schimb cu UE. „Este vor-ba despre deschiderea pieţei moldoveneşti pentru produsele din Europa, care sînt mult mai calitative decît ale noastre. Însă, vor avea de suferit producătorii autohtoni. Vor fi ridicate taxele vamale la import pentru produ-sele similare din UE, care sînt subvenţionate acolo”, a conchis liderul PSRM.

Direcţia este clară: cu fermitate spre EstLudmila ONU, preşedinte al Organizaţiei teritoriale din r. Rezina:

— Acor-dul privind crearea zo-nei de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Eu-ropeană, asi-gură integra-rea economică

a Republicii Moldova în UE şi presu-pune liberalizarea graduală a comer-ţului cu bunuri şi servicii, libera cir-culaţie a forţei de muncă, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restric-ţiilor cantitative şi armonizarea legis-laţiei RM la cea a Uniunii Europene. În acelaşi timp, reduce competitivita-tea agenţilor economici a Republicii Moldova, pune sub semnul întrebării

reintegrarea ţării, iar ca scop primor-dial este deschiderea pieţei moldo-veneşti pentru produsele europene şi nicidecum a celor autohtone.

Acordul de liber schimb cu Uniu-nea Europeană are mai multe aspecte negative decît pozitive. Astfel, prin semnarea Acordului au de suferit lo-cuitorii din partea stîngă a Nistrului, iar cu asta implicit şi integritatea Re-publicii Moldova. Din această înţele-gere pot deriva unele consecinţe care o să fi e imposibil de rezolvat. Prin prevederile acestui Acord se reduce substanţial ponderea agenţilor eco-nomici din stînga rîului Nistru, iar Republica Moldova, prin susţinerea acestuia împinge regiunea transnis-treană în gestionarea altora.

Este evident faptul că direcţia Re-publicii Moldova trebuie să fi e Uni-

unea Vamală, care prevede cu mult mai multe facilităţi pentru interesele moldoveneşti, decît cele din partea europeană. O problemă imensă ar fi faptul că odată intrat în vigoare, acest Acord ar permite intrarea pe pieţele Moldovei a produselor europene. Ce se va întîmpla cu cele moldoveneşti şi care vor fi mai solicitate conform preţului şi calităţii.

În condiţiile în care în Republi-ca Moldova au rămas foarte puţini producători autohtoni, încercarea de a remedia situaţia pe piaţa internă prin itermediul semnării Acordului de liber schimb ar fi o problemă esenţială. Este puţin credibil că acei agenţi economici care au mai rămas ar putea face faţă pe piaţa internă, iar de cea externă nici nu se pune problema.

Şi producătorii agricoliŞi producătorii agricoliîşi exprimă indignareaîşi exprimă indignarea

Evghenii PETROV, secretar executiv al Organizaţiei teritoriale a PSRM din sec. Ciocana (mun. Chişinău):

— Majo-ritatea popu-laţiei este ne-mulţumită de derularea eve-nimentelor...

Deşi încă nu a fost semnat acest document, deja sînt sesizate conse-cinţele. Este observată şi racorda-rea preţurilor la cele europene, în-cepînd de la preţul combustibilului şi fi nisînd cu politicile duse de către demnitari. Datorită aspiraţiilor unor ofi ciali, cetăţenii RM ar putea suferi din mai multe puncte de vedere.

Integrarea economică a Re-publicii Moldova în comunitatea europeană ar ucide în totalitate economia naţională, iar existenţa mediului de afaceri ar putea fi pus

E lipsă de transparenţă E lipsă de transparenţă în negocieri şi la acest capitolîn negocieri şi la acest capitol

Irina MIZDRENCO, secretar executiv al Organizaţiei teritoriale a PSRM din r. Rîşcani:

— La 1 ianuarie 2015, Republica Moldova ar putea fi pusă într-o situaţie foarte difi cilă, regiunea trans-

nistreană s-ar putea îndepărta şi mai mult, mai ales în contextul ultimelor evenimente, iar economia ţării ar avea de suferit enorm de pe urma nepro-fesionalismului şi necompetitivităţii agenţilor economici autohtoni în com-paraţie cu cei europeni.

Odată cu semnarea acestui Acord,

sectorul agricol şi cel industrial vor deveni mai vulnerabile. Şi asta din ca-uza competitivităţii reduse a sectoru-lui agro-alimentar naţional. Şi atunci, oamenii de afaceri, fi e vor da faliment, fi e vor investi mai mult în tehnologiile de producere. În prezent, randamente-le în agricultura locală sînt cu mult sub media europeană, iar în comparaţie cu unele state ale UE, acestea sînt mai re-duse de 2-3 ori, iar guvernarea libe-rală în loc să implementeze unele po-litici pentru a ridica la nivelul cuvenit competitivitatea oamenilor de afaceri autohtoni, ei încearcă deschiderea cu orice preţ a pieţei moldoveneşti.

Producţia agro-alimentară autoh-tonă nu corespunde standardelor euro-pene. Aceşti factori determină prezen-ţa slabă a produselor agro-alimentare pe piaţa UE. Cel mai elocvent exem-plu, în acest sens, îl reprezintă nesu-plinirea cotelor acordate de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova în cadrul regimului Preferinţelor Co-merciale Autonome pentru majorita-tea produselor agro-alimentare.

Un lucru nu mai puţin important rămîne faptul că actuala guvernare ni-cidecum nu se grăbeşte să facă publice negocierile privind semnarea Acordu-lui de liber schimb.

sub un mare semn de întrebare.Dacă pentru unii este un vis,

atunci pentru alţii - este un coşmar. Astfel, semnarea Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană stîr-neşte mari emoţii pentru agriculto-rii moldoveni. Mai mulţi agricultori şi-au exprimat indignarea faţă de negocierea şi cu atît mai mult even-tuala semnare a acestui document, drept motiv produsele agricultorilor autohtoni nu vor fi promovate la ni-velul cuvenit.

Este evident faptul că acest Acord are mai multe aspecte negative pentru Republica Mol-dova ca stat, iar favorizaţi vor fi doar un cerc restrîns de persoane care urmăresc doar un cîştig fi -nanciar propriu.

În acelaşi context…

Pentru Uniunea Euroasiatică…Tot mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova îşi exprimă dez-acordul cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană din cauza reformelor care ne sînt impuse şi nu fac decît să tensio-neze şi mai mult situaţia. Oare datorită acestui fapt, cetăţenii doresc aderarea RM la Uniunea Euroasiatică? Și cititorii zia-rului „Socialiştii” şi-au spus opinia…

Laura BUTNARU, r. Căuşeni:— Uniunea Euroasiatică prezintă

interes vădit pentru cetățenii Repu-blicii Moldova. În perioada cînd ma-joritatea cetăţenilor aleg să plece la muncă în Rusia, iar mulți deja se în-torc din Europa acasă, singura soluție pentru ţară este o asociere cu Uniunea Vamală. Toate exporturile mărfurilor moldovenești ating nivelul maxim anume în țările CSI, iar o dezvoltare anume în acea direcție, ar fi una be-nefi că.

Svetlana CIUMAC, mun. Chișinău:

— Țara noastră se afl ă într-o dilemă. Are de ales între două di-recţii, care sînt două poluri opuse: ce direcție să urmeze cursul politic? Unii cetăţeni deja şi-au făcut publică opţiunea spre Uniunea Europeană, pe cînd majoritatea optează pentru Uniunea Euroasiatică. Uniunea Va-mală Rusia-Belarus-Kazahstan re-prezintă o piaţă de 171.443.868 de consumatori, iar o asemenea piață

nu trebuie neglijată. Aderarea la acest spațiu economic ar fi cu mult mai convenabilă pentru întreaga so-cietate din RM.

Tatiana CHIRLICENCO, r. Anenii Noi:

— Pentru moldoveni, integrarea în Uniunea Euroasiatică reprezintă o speranță spre mai bine. Doar aceasta reprezintă un progres economic de durată, securitate și protecție, dez-voltare și modernizare continuă. Un mare atu al Uniunii Euroasiatice este independența sa energetică, de care, cu siguranță, ar putea benefi cia și Re-publica Moldova, iar ca rezultat am avea prețuri reduse la gaze sau chiar și la combustibil. Uniunea Euroasiatică poate deveni cu adevărat o poveste de succes, iar Moldova trebuie să fi e în componenţa acesteia.

Alexei COVALIOV, mun. Chișinău:

— Majoritatea moldovenilor consideră că lucrurile în țara noastră

merg într-o direcție greșită, de aceea Republica Moldova trebuie să-și re-vadă politicile spre care tinde. Una din cele mai promițătoare și reale soluții este Uniunea Euroasiatică la care Moldova trebuie să fi e parte componentă. Avantajele aderării la aceasta sînt: gaze şi petrol mai ieftin, mai multe locuri de muncă, creşterea exporturilor moldoveneşti, circulaţie liberă. O analiză calitativă ar deter-mina faptul că aderarea la o uniune comercială sau vamală trebuie, în pri-mul rînd, să aibă suport sau raţiona-ment economic, adică să vină din par-tea celor care nemijlocit sînt implicaţi în aceste tranzacţii şi a experţilor care ulterior ar putea face o analiză de impact, adică ar stabili avantajele şi dezavantajele.

Mihai DINU, r. Ungheni: — Cea mai rezonabilă soluție în

condițiile actuale pentru Republica Moldova este aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Avantajele sînt enorme, iar infi nita-tea de oportunități ar permite Mol-dovei o dezvoltare durabilă la toate capitolele. Uniunea Europeană nu ar putea garanta o dezvoltare de durată, mai ales că decalajul în Europa dintre statele bogate și sărace este tot mai mare, iar acest fapt ar putea avea un impact puternic care ar duce la des-trămarea UE.

EdineţComuniștii au rămas fără 11 consilieriCineva i-a ales, dar ei au demonstrat altceva…Consiliul orășenesc Edineț a decis ridicarea mandatelor a 11 con-silieri din cadrul Partidului Comuniștilor. Asta deoarece aceștia nu s-au prezentat la ședință de cîteva ori, iar din lipsă de cvorum magistrații nu se puteau întruni.

Viceprimarul de Edineţ, Valerian Ciobanu, a declarat că această măsură a fost necesară, deoarece

Consiliul nu s-a putut convoca în şedin-ţă de 19 ori din cauza neprezentării con-silierilor comunişti, în total 12 la număr, şi a 2 consilieri liberal-democraţi.

Cel de-al 12-lea consilier comu-nist şi-a depus mandatul din proprie iniţiativă. Și doi liberal-democrați ar putea rămîne fără mandat de consilier,

tot din aceleași motive.Viceprimarul de Edineţ susţine că,

pînă acum, Consiliul nu a fost dizolvat, pentru că din decembrie au avut loc cîteva şedinţe, iar legislaţia prevede că acesta poate fi dizolvat, dacă nu se con-voacă timp de 6 luni consecutiv. Astfel, două şedinţe au avut loc în decembrie anul trecut, cînd în localitate era stare de urgenţă, toate drumurile fi ind bloca-te, iar apeductul central – îngheţat.

SOCIALIȘTII

55www.psrm.mdwww.psrm.md

Chişinău

NU - HAOSULUI ÎN CAPITALĂ!De 6 ani oraşul stagnează sub conducerea unui primar incom-petent. În această perioadă Chişinăul a deviat de pe calea dez-voltării durabile. Stabilizarea situaţiei economico-financiare, cu reforme negîndite, este imposibilă. Se tinde spre demararea unor proiecte importante, dar specialişti în echipa liberală sînt puţini şi în loc de noi succese, rămîn problemele de durată nesoluţio-nate, în acelaşi timp apar noi probleme. Chişinăul degradează, corupţia sporeşte, interesele de grup, recent liberalo-comuniste sînt situate pe prim-plan.

PENTRU DEMITEREA PRIMARULUI INCOMPETENT…

IARĂŞI MODIFICĂRI DE BUGET…

MAI MULTE ÎMPUTERNICIRI PENTRU CHIRTOACĂ…

INTERESELE PCRM ŞI PL AU FOST SATISFĂCUTE

ACEEAŞI STRADĂ,ACEEAŞI INIŢIATIVĂ

DRUMURI - STRICATE, FINANŢE -„PIERDUTE”

CHIŞINĂUL RĂMÎNE FĂRĂ „CAPITALA”

Nereguli

Sute de milioane de lei CHELTUITE INEFICIENTPrimăria municipiului Chişinău a cheltuit inefi cient, anul tre-cut, sute de milioane de lei. Este verdictul dat de Curtea de Conturi, care a verifi cat activitatea administraţiei municipale. Mai mult, auditorii au depistat nereguli la aplicarea politicilor de impozitare, dar şi în gestionarea banilor publici.

Potrivit Curţii de Conturi, anul trecut, autorităţile municipale ar fi acordat sporuri şi prime ne-

justifi cate unor funcţionari publici în sumă de 300.000 de mii de lei. Apro-ximativ 122 de milioane de lei au fost îngheţate în construcţii nefi nisate, iar alte 95 de milioane nu vor putea fi re-cuperate. În concluziile auditorilor se mai arată că, din cauza managemen-tului defectuos la contractarea şi exe-cutarea lucrărilor de reparaţie a şapte străzi, autorităţile municipale au chel-tuit ilegal 51 de milioane de lei.

Nereguli au fost depistate şi la gestionarea creditelor şi a granturi-lor externe, fi ind cheltuiţi inefi cient aproape 38 de mii de dolari. Mai mult, angajaţii Curţii de Conturi au

constatat că achiziţiile publice se fac cu abateri grave de la legislaţia în vi-goare.

„Am constatat că există multiple nereguli atît în cadrul normativ, cît şi în activitatea de management a insti-tuţiilor, pentru a presta servicii cali-tative şi a folosi cît mai puţini bani din bugetul municipal”, a comunicat auditorul Sergiu Ştirbu.

Primarul Capitalei recunoaşte că există unele nereguli în activitatea municipialităţii. Totuşi, edilul spune că situaţia este mult mai bună, com-parativ cu anii precedenţi. Altceva nu are ce spune, sărmanul…

Concluziile Curţii de Conturi vor fi publicate în „Monitorul ofi cial” în termen de 15 zile.

NOI ȘEFI SÎNT NUMIȚI FĂRĂ CONCURSDeloc straniu pentru mun. Chişinău!Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale în cadrul primăriei Chişinău are un nou şef. Este vorba despre Gheor-ghe Gaznaş, care a fost prezentat de către edilul Capitalei, în cadrul şedinţei primăriei.

Chirtoacă a menţionat că Ghe-orghe Gaznaş a fost ales în această funcţie prin interme-

diul unui concurs, la care, însă, nu s-au mai înregistrat şi alte persoane.

Pentru referendumul iniţiat de socialişti sînt şi liberal-democraţiiProtestele ce au demonstrat ne-mulţumirea chişinăuienilor, orga-nizate de socialişti, continuate în cadrul şedinţelor Consiliului și au avut susţinere practic declarată din partea consilierilor munici-pali, reprezentanţi ai PLDM.

Astfel, activitatea primarului Chirtoacă din ultimii doi ani a fost criticată şi de către con-

silierii municipali din fracţiunea PLDM. Potrivit acestora, Primăria a rămas în continuare nereformată și birocratizată. Banii publici con-tinuă să fi e cheltuiți în lipsa unui sistem efi cient de monitorizare și evaluare. Nu este de mirare că ra-poartele Curții de Conturi sînt din ce în ce mai usturătoare. Multe din reformele promise cetățenilor nu au fost încă inițiate. Totodată, bugetul şi investițiile alocate în ultimii șase ani sînt mai mari decît pe timpul lui Ursu, Urechean şi Iordan luați îm-preună, au declarat liberal-democra-ţii.

Comuniştii au votat iarăşi pentru modificarea bugetului pentru anul 2013 împreună cu celelalte partide ale alianţei. Deşi anterior n-au vo-tat bugetul criticîndu-l ca antisoci-al. De fapt, de unde consecvenţă şi principialitate?

Alte modificări de buget după o lună de la adoptare... Ce a fost antisocial a devenit social

pentru fracţiunea PCRM. Înţelege-rea rămîne înţelegere şi la capitolul fi nanciar. Pentru ca să se treacă ope-rativ la chestiuni funciare. Dar n-a trecut nici două luni de la adoptarea bugetului care are deja un deficit bu-getar enorm.

Un fapt regretabil însă rămîne, fi indcă aceste modificări de buget sînt urmate de altele. Vor urma şi rectificări care demonstrează, repe-tat, incompetenţă de a planifica un buget municipal. Şi toate sînt susţi-nute de cei care doar se numesc de stînga...

Apropo, actorii sus-menţionaţi au votat şi noile taxe. Comuniştii şi alian-ţa liberală au votat pentru aprobarea şi punerea în aplicare a cotelor de taxe de piaţă pentru pieţele auto, de fl ori şi se-cond hand.

N-au uitat să par-ticipe şi la transmite-rea autoturismelor de la balanţa Consiliu-

lui municipal către mai multe subdi-viziuni ce „merită” şi acordă sprijinul necesar nemijlocit primarului.

Cu ajutorul comuniştilor…Fracţiunea PCRM nu s-a limi-tat doar la atît. I-a oferit mai multe împuterniciri primarului general, minimalizînd infl uenţa Consiliului municipal şi în cazul convocării adunărilor generale ordinare şi extraordinare ale so-cietăţilor pe acţiuni în care Con-siliul municipal deţine cota parte. Rămîne să decidă doar Chirtoacă pentru toate, cu sprijinul comu-niştilor… Şi rezultatele vor fi pe potrivă, deloc conform aşteptări-lor chişinăuienilor…

Noi înțelegeri între PCRM și PL… Interesele de arendă şi privatizare prevalează ca de fi ecare dată. De data aceasta, susținerea reciprocă a fost văzută pe parcursul întregii şedinţe pentru acapararea unor imobile foarte importante pentru municipiul Chișinău.

Fracţiunea PCRM a susținut fap-tul ca liberalii să obțină un imo-bil foarte important în centrul

istoric al municipiului Chişinău, o clădire care a fost reconstruită capi-tal din banii municipiului Chişinău. E vorba de proprietate municipa-lă, clădire de 299 m2 unde se afl ă Direcția de privatizare a fondului de locuințe din cadrul Primăriei mun. Chișinău.

La rîndul său, liberalii au sus-ţinut proiectul de decizie cu pri-vire la privatizarea terenului afe-rent obiectivului PCRM din strada Nicolae Iorga, 11. Ambele părţi au rămas satisfăcute. Dreapta şi stîn-ga au colaborat uitînd de lozincile fără comunişti şi fără Marea Unire. Toate momentele ideologice le-au

lăsat pentru altă dată.

Pentru ca să nu exagereze prea mult, comuniştii

au lăsat pentru şedinţa următoare un proiect destul de interesant ce prevede transmiterea în locațiune a unei asociații obștești condusă de președintele fracțiunii PCRM din CMC, Boris Golovin, a fostului se-

diu al postului de radio „Antena C”. Dar voturile au fost coordonate…

La următoarea ședință a CMC, imobilul în care se afl a postul de ra-dio „Antena C”, situat pe str. V. Pîr-călab 55, va fi transmis în locațiune pe un termen de trei ani Asociației obștești Societatea Diabeticilor „Prodiab”, al cărei președinte este Golovin. Taxa de chirie a fost sta-bilită în mărime de 12 lei pentru un metru pătrat pe lună. În total, pentru cei 232 m2, asociația va plăti anual puțin peste 34 de mii de lei.

Elena DANU, consilier PSRM în Consiliul municipal Chişinău

PR de moment: pentru comunişti, Bodiul nu mai este necesar…Comuniştii vin cu noi idei, dar şi acestea expirate. Pentru a se arăta importanţi în faţa societăţii şi-au amintit de evenimentele din 28 iu-nie 1940, cînd a fost eliberată Ba-sarabia de sub jugul român. Cu prilejul dat, au venit şi cu propu-nerea de a redenumi strada Vlai-cu Pîrcălab în 28 iunie.

Dar un lucru au uitat. Pro-punînd redenumirea acestei străzi nu şi-au amintit că deja

au venit cu aşa iniţiativă la începu-tul anului curent. Ce-i drept atunci au dorit ca strada Vlaicu Pîrcălab să fi e denumită în Ivan Bodiul. Rezultă că fostul prim-secretar din RSS Moldovenească, Ivan Bodiul, care a deţinut acest post timp de 19 ani, în februarie merita ca o stradă să-i poarte numele, dar după ce a trecut jumătate de an de la trecerea în nefi inţă a acestuia, comuniştii nu mai văd necesitate. A fost un PR de moment.

De fapt, pentru comunişti, altă stradă care poate fi redenumită în orice zi şi cu orice nume nu este. Acum a mai fost o încercare, dar

şi aceasta va rămîne doar vorbe aruncate în vînt, care au fost spuse la microfon.

Grupul socialiştilor a insistat pentru crearea comisiei speciale pentru verifi carea executării bu-getului mun. Chişinău la capitolul reparaţie şi construcţie a drumu-rilor. CNA s-a apucat de lucru... Dar cei care continuu critică ca-litatea drumurilor - comuniştii - n-au susţinut... Şi iarăşi colabora-re între comunişti şi liberali. Doar urmau interesele funciare, pentru care ar rămîne nu doar fără sece-ră şi ciocan...

Nu există raion în ţară în care ad-ministraţia să se lipsească de mij-loc de informare în masă.

Dar municipiul Chişinău sub conducerea lui Chirtoacă poate pierde mai multe. Minus o întreprin-dere municipală, minus o clădire sau teren – propri-etate municipală. Şi aceasta e o nor-malitate.

Da, sînt înre-gistrate pierderi fi -nanci-

are neacoperite, fi indcă nu există o monitoriza-re, o gestionare corectă a ziarului.

Nu sînt fi xate di-recţii concrete care ar oglindi viaţa munici-piului. Dar situaţia ar fi putut fi schimbată prin implicarea nemijlocită a societăţii. De lichidat e

simplu, dar impresiile rămîn altele... În situaţia creată, s-a demonstrat

grija faţă de proprietate municipa-lă... A fost cîndva şi postul de radio municipal. Şi acum avem ce avem...

„Acum urmează să creez echi-pa. Anterior, am activat în cadrul Inspectoratului Fiscal din munici-piul Chişinău”, a declarat Gheorghe Gaznaş.

SOCIALIȘTII

66 www.psrm.mdwww.psrm.md

Apropo…

Silvia Silvia PUŞCĂPUŞCĂ

NOILE IDEI LIBERALE SÎNT INADMISIBILENOILE IDEI LIBERALE SÎNT INADMISIBILEPentru soluţionarea problemelor cu blocurile mansardate există alte soluţiiCeea ce s-a dorit a fi o soluţie pentru liberali, cu siguranţă, a rezultat cu un haos și un dezastru total pentru societate. Ne-mulţumirea şi dezamăgirea locatarilor a căror blocuri au fost mansardate este văzută zilnic prin scandalurile mediatizate şi protestele care au loc în faţa primăriei.

Primarul Chirtoacă a dorit să „modernizeze” capitala şi să schimbe aspectul clădirilor

vechi mansardînd blocurile din capitală şi sigur că i-a reuşit. Avem construcţii ale mansardelor în tot oraşul şi foarte multe sînt stopate din diferite motive.

Chişinăuienii au asistat chiar şi la îmbrînceli între reprezentanţii fi r-melor de construcţii şi locatari, din cauza nerespectării obligaţiunilor de către antreprenori. Antreprenorii sînt obligaţi să reconstituie blocurile de locuinţe prin renovare a faţadelor, izolare termică a pereţilor exteriori ai blocurilor de locuinţe şi amena-jare a terenurilor aferente acestora. Însă în majoritatea cazurilor, după ce este obţinută permisiunea locata-rilor de la ultimult etaj, aceştia uită de obligaţiuni. Tot mai des, locatarii etajelor mansardate spun că darea în exploatare a construcţiilor se tă-răgănează ani de zile, iar racordarea la reţelele tehnico-edilitare nu este efectuată, locatarii fi ind nevoiţi să cerşească lumină şi apă de la gestio-narul blocului.

Pentru a fi stopat acest haos, Partidul Socialiştilor a propus un Regulament privind proiectarea şi construirea mansardelor la blocurile de locuinţe din municipiul Chişinău încă în anul 2012, cu scopul de a fi

evitat tot acest haos care a fost creat de liberali, însă re-gulamentul a fost respins pe motiv că liberalii de la conducerea Chişină-ului au un regulament în elaborare.

După ce au „muncit asiduu” asupra Regulamentului pri-vind proiectarea şi construirea mansardelor, la ultima şedinţă a Consiliului municipal a fost prezentat regulamentul, însă

acesta a fost respins pe motiv că nu întruneşte toate cerinţele şi nu înlătură toate lacunele şi fărădelegile care sînt comise în construcţia acestor anexe.

Se construiesc mansarde pe blocuri cu fundamentul slab şi mai grav este faptul, că

sînt edifi cate cu două nivele, sau în unele cazuri perimetrul man-sardei depăşeşte cu mult perime-trul blocului fi ind pusă în pericol siguranţa locatarilor blocurilor mansardate.

După ploile din ultima perioadă am asistat la inundarea mai multor mansarde din cauza construcţiilor ne-calitative, pe cînd mansardarea a fost implementată drept soluţie pentru a fi înlăturată această problemă a blo-curilor care erau inundate din cauza acoperişurilor defecte. Nici la capi-tolul „aspect” nu este mai bine, căci nici un bloc din cele mansardate nu a fost termoizolat sau reparată faţada, amenajat terenul adiacent nemaivor-bind de locuri de parcare, ceea ce este obligatoriu pentru antreprenori.

De aceea, socialiştii au prezen-tat un set de propuneri şi completări la regulamentul propus de Primărie, care, în mod special, prevăd că, pen-tru lansarea lucrărilor de mansardare, antreprenorul urmează să deţină acor-dul a 100% din locatarii apartamente-lor de la ultimul etaj şi a două treimi

din locatarii de la celelalte etaje sau, acordul a 100% din locatarii ultimului etaj şi 50% + 1 apartament a locatari-lor de la alte etaje.

A mai fost propusă crearea unei comisii de „monitorizare a construc-ţiei mansardelor” care va urmări ca-zurile de construcţie a mansardelor, avînd toate documentele necesare, dar care încă nu au fost date în exploata-re. Din componenţa comisiei ar putea face parte reprezentanţi ai primăriei, consilieri municipali şi reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, care activea-ză în domeniul respectiv.

Publicarea, pe pagina electroni-că a primăriei, a listei tuturor fi rme-lor de construcţie a mansardelor, pre-cum şi a celor care au probleme cu locatarii, este strict necesară. Dacă, în termenul stabilit de Comisie, an-treprenorul nu-şi soluţionează litigii-le cu locatarii, primăria îşi va rezerva dreptul de a retrage autorizaţia care, în baza unui concurs, va fi transmisă unei alte compa-nii. Toto-dată, vor fi iniţiate toate pro-cedurile legale privind compen-sarea pre-judiciului moral şi

material, cauzat locatarilor. Dacă vor fi incluse în Regulament aceste propuneri ale socialiştilor, evident că multiplele abuzuri comise de fi rmele de construcţie, vor fi stopate.

În acest caz, autorităţile ar trebui să ia măsuri urgente pentru a fi înlăturat acest haos pentru ca locatarii blocurilor să nu stea cu spaimă că propriile locuin-ţe vor fi distruse de „soluţiile liberale”.

Autorităţile ar trebui să ia măsuri urgente pentru a fi înlăturat acest haos pentru ca locatarii blocurilor să nu stea cu spaimă că propriile locuinţe vor fi distruse de „soluţiile liberale”.

A În acelaşi context…La ultima şedinţă a Consiliului municipal Chişinău, proble-ma privind mansardele a fost discutată fi ind expuse mai multe opinii pentru a fi ameliorată situaţia. Dar proiectul Regula-mentului nu a fost adoptat, ci a fost propus spre reexaminare.

Consilierul PSRM, Elena Danu, a accentuat că în cazul dat, o soluţie ar fi şi crearea comisiei pen-tru sistematizarea tuturor propune-rilor pentru elaborarea noului regu-lament, precum şi elaborarea unui contract-tip de investiţii care va asigura atît antreprenorul, cît şi be-nefi ciarul pe parcursul lucrărilor de construcţii. Totodată va fi implicat atît Consiliul municipal şi primăria pentru monitorizarea construcţiilor

apartamentelor mansardate.Pentru adoptarea unui regula-

ment care, într-adevăr, ar amelio-ra situaţia e necesar să fi e conti-nuate dezbaterile publice şi către următoare şedinţă a Consiliului municipal să fi e propus spre adop-tare un document care ar oglindi situaţia reală în domeniul dat și ar apăra locatarii de antreprenorii care nu-şi respectă obligaţiunile, a spus E. Danu.

CalamitateGravitatea situației –ÎN DISCUȚIE CONTINUĂPloile din ultimele zile au provocat pagube pe întreg terito-riul ţării. Mai multe case avariate, terenuri agricole distruse, precum şi drumuri stricate…

Pagubele provocate de ploi, în capitală, sînt estimate la 5-10 milioane de lei. Lacul

Valea Morilor a salvat de inunda-ţii cartierul Buiucani al Capitalei. 200 de apartamente din capitală au fost inundate în urma ploilor. 50 de arbori au fost doborîţi, iar 40 de străzi au fost înnămolite. Lacurile din Chişinău sînt toate înnămolite şi urmează a fi curăţa-te. 9 transformatoare au ieşit din funcţie, iar 70 de instituţii de în-văţămînt au fost afectate.

Totodată, edilul a declarat că

cel mai mult au avut de suferit suburbiile capitalei, iar cele mai afectate sectoare din Chişinău sînt Ciocana, Rîşcani şi Buiucani.

Astfel, în sectorul Ciocana 16 acoperişuri au fost deteriora-te, opt subsoluri au fost înecate şi grădinile la cîteva case de pe stra-da Milescu Spătaru au fost inun-date. Cazuri de inundaţii ale apar-tamentelor nu au fost înregistrate.

Inundaţii pe 12 adrese au fost înregistrate în sectorul Rîşcani. Zidul de protecţie de pe bulevar-dul Renaşterii a fost doborît, iar

20 de instituţii preşcolare au fost inundate, după ce acoperi-şurile clădirilor au fost deterio-rate. Pe şapte străzi a fost dete-riorat asfaltul şi 8 arbori au fost doborîţi.

În Buiucani, 23 de subsoluri au fost inundate, 8 copaci au că-zut, iar străzile Calea Ieşilor şi Ion Creangă au fost inundate pe anumite porţiuni de drum.

În sectorul Centru, au fost deteriorate acoperişurile a 10 blocuri, iar în 8 apartamente a pătruns apa. Două curţi au fost

inundate, iar doi copaci au fost avariaţi. De asemenea, pe 13 adrese au fost înre-gistrate acumulări de gunoi, iar pe nouă porţiuni de drum au fost înre-gistrate rupturi ale asfaltului.

Zece institu-ţii preşcolare din sectorul Botanica au fost inundate, din cauză că aco-perişurile au cedat.

Totodată, o gospodărie de pe strada Munceşti a fost înecată

Ploile de duminică au afectat mai multe localităţi din ţară. Potrivit Serviciului Protecţiei

Civile şi Situaţiilor Excepţionale, 33 de localităţi din 14 raioane au rămas deconectate de la energia electrică.

Drumurile locale au fost afec-tate în localitatea Scorţeni, raionul Teleneşti, în satul Ulmu, raionul Ialoveni, localitatea Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, dar şi în ra-ioanele Nisporeni şi Străşeni. În raionul Criuleni, satul Bălţata, douăzeci de gospodării au fost in-undate.

Alte cinci gospodării au fost afectate în localitatea Bălăbăneşti al aceluiaşi raion. În raionul Hînceşti, salvatorii au fost solicitaţi să intervi-nă pentru a pompa apa din subsolul azilului de bătrîni şi din mai multe

DezastruPloaia și grindina care au căzut în ultimele zile au creat pagube enorme producătorilor agricoli.

Astfel, Anatol Trincanu, pro-ducător din Edineț și președintele Asociației Producătorilor de Fruc-te din Moldova, spune că nu și-a asigurat livada de mere, iar pierde-rile pe care le-a avut de suferit sînt enorme. ”În primul rînd, nu a fost afectată cantitatea roadei, dar cali-tatea. Dacă e să vorbesc de livezi, toată roada a fost rebutată. Dacă luptăm pentru calitate și vorbim chiar de același măr, el trebuie să fi e perfect, nu? Să fi e pus în ladă frumos. Dar, dacă e lovit de grin-dină, noi îl dăm la procesare, la prelucrare, cu un alt preț, de zece ori mai mic. Pagubele sînt colosa-le. E foarte grav. În raionul Edineț, de exemplu, jumătate din livezi sînt afectate”, a spus A. Trincanu.

Fermierul spune că o soluție bună ar fi rachetele antigrindină. „Costul rachetelor nu este așa de

mare, față de pagubele pe care le aduce grindina. Noi plătim im-pozite din roada pe care o avem. Rachetele costă 12 milioane, dar pagubele noastre sînt de sute de milioane. Aceste 12 milioane se întorc mai ușor în buget, prin im-pozite. Înțelegem prea bine că aju-tor de la stat nu va fi ”, spune deza-măgit producătorul.

„Trebuie dezvoltat sistemul antigrindină, care pentru Moldo-va e foarte important. Atîta timp cît nu lucrează sistemul de asi-gurare, trebuie să ne gîndim mai bine la cel antigrindină. Nu costă el așa de mult. Noi am adresat, ca asociație, la Ministerul Agricultu-rii și la prim-ministru, o scrisoare, în care cerem ajutor. Rachete au fost în prima jumătate de vară și s-a simțit acoperirea. Dar acum, nu e nici una”, a accentuat dumnealui.

gospodării particulare. Pompierii au mai fost solicitaţi pentru a eva-cua apa din subsoluri în raioanele Călăraşi, Străşeni şi Orhei.

Potrivit reprezentanţilor Exe-cutivului, cea mai gravă situaţie este în raionul Cău-şeni, unde culturile agricole au fost dis-truse aproape în în-tregime, iar zeci de gospodării au fost inundate.

De la începutul anului, 38.000 de hectare de terenuri agricole au fost dis-

truse, iar pagubele se ridică la mi-lioane de lei.

Comisiile pentru situaţii ex-cepţionale urmează să estime-ze prejudiciul material, adus în urma ploilor.

Comisiile pentru situaţii excepţionale urmează să estimeze pre-judiciul material, adus în urma ploilor.Cj

SOCIALIȘTII

77www.psrm.mdwww.psrm.md

Protest

AlexandruAlexandru AGHENIEAGHENIE

Partidul Socialiştilor şi „Garda Tînără” au desfăşurat o acţi-une de protest în faţa Palatului Republicii, cerînd demiterea actualului ministru al Educaţiei, Maia Sandu.

Activiştii şi-au manifestat ne-mulţumirea faţă de politica promovată de Ministerul

Educaţiei. Aceste acţiuni merită a fi numite drept „teroare faţă de co-pii”. După cum a menţionat repre-zentantul Consiliului coordonator al „Gărzii Tinere”, Nichita Ţur-can, în timpul susţinerii examene-lor, copiii au fost supuşi unui atac psihologic fără precedent. Nu este sufi cient că liceenii au fost supra-vegheaţi video, dar le-a mai fost interzis să iasă la veceu, iar dacă li se permitea, erau obligaţi să o facă fi ind însoţiţi de supraveghe-tori. La Glodeni situaţia a ajuns pînă la absurd – copiii erau impuşi să lase uşa de la cabina de veceu deschisă, pentru a li se urmări toa-te mişcările!

Încă un moment ce provoacă indignarea este faptul că bugetul pentru procurarea şi montarea camerelor video, a depăşit suma

declarată iniţial, cu mai mult de două ori.

„Ne exprimăm indignarea pentru faptul că, în acest an, chel-tuielile pentru camerele video au constituit 7 milioane 300 mii lei în locul celor 3 milioane declarate iniţial, cît şi pentru participarea la aceste încălcări a celor apelaţi.

Ministerul Educaţiei trebuie să fi e condus de un ministru teh-nocrat, a spus şi activistul Nichita Ţurcan.

Juristul „Gărzii Tinere” ,Victor Poleakov, a califi cat acţiunile mi-nistrului Educaţiei drept incompe-tente şi amorale: „Oare chiar copi-ii din ţara noastră sînt atît de lipsiţi de inteligenţă, încît 42 la sută din absolvenţi au ratat examenele? Cu

siguranţă că problema ţine de pro-gram şi de reformele promovate de ministrul Educaţiei”.

Secretarul executiv al Con-siliului coordonator al „Gărzii Tinere”, Anton Leadski, a remar-cat că reformele au impulsionat şi mai mult corupţia, totuşi, cu acest fl agel nu luptă nimeni, de-oarece nimeni nu este deranjat – nici directori şi nici profesori. Datorită unor astfel de reforme, sistemul de învăţămînt a degradat şi mai mult.

Activiştii „Gărzii Tinere” se pronunţă nu pentru protejarea co-daşilor la învăţătură, care nu au re-uşit să susţină BAC-ul, ci împotri-va terorizării elevilor, promovate de Ministerul Educaţiei. Insistăm asupra demiterii ministrului, Maia Sandu şi asupra unei sesiuni de examene suplimentare pentru cei care au ratat şansa datorită politi-cilor ministerului dat.

Acțiunile ministrului Educației Acțiunile ministrului Educației

Soluții

Să revenim la examenele de admitere în universitățiSocialiştii propun o soluţie de alternativă pentru a depăşi criza examenelor de absolvire – să fi e puse accentele pe examenele de admitere în universităţi.

Ar fi oportun să se revină la practica examenelor de admi-tere, care să reprezinte fi ltrul

principal în selectarea tinerilor care doresc să facă studii în continuare.

După 12 ani în şcoală, toţii co-piii trebuie să ia diplomă de liceeni, fără ca să fi e trecuţi printr-o proce-dură de teroare psihologică institu-ţionalizată. Importanţa BAC-ului

trebuie să fi e parţial diminuată, în favoarea creşterii importanţei exa-menelor de admitere în instituţiile de învămînt superior.

În aşa fel, tinerii care cu adevă-rat doresc studii universitare vor fi mai motivaţi să se concentreze pe însuşirea materialului didactic.

Studii medii trebuie să aibă toţi copiii, studii superioare – cei mai buni.

Activiştii „Gărzii Tinere” se pronunţă nu pentru protejarea coda-şilor la învăţătură, care nu au reuşit să susţină BAC-ul, ci împo-triva terorizării elevilor, fapt promovat de Ministerul Educaţiei.

Aş

De facto

Sîntem împotriva CORUPȚIEI!

De facto... Corupţia este o stare de combatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. Guvernarea susţine continuu că implementează reforme pentru a fi eradicată corupţia, dar nu este văzut rezultatul.

Cea mai gravă problemă a Re-publicii Moldova este corupţia la cel mai înalt nivel, iar odată

ce nu se întreprind măsuri concrete, acest fl agel va rămîne. Autorităţile sînt obligate să efi cientizeze cadrul normativ, ceea ce înseamnă imple-mentarea într-un termen foarte scurt a unor mecanisme de identifi care a veniturilor şi cheltuielilor absolut tu-turor funcţionarilor, precum şi stabili-rea modalităţii de sancţionare a celor corupţi. Numai în acest fel corupţia ar putea fi percepută drept o activita-te periculoasă şi neprofi tabilă pentru aleşii poporului.

Moldova e ţară de minune: cu venituri între 3000 şi 6000 lei, func-ţionarii publici deţin maşini de lux şi case de milioane de dolari, iar toate acestea în condiţiile în care peste 80% din populaţie trăieşte la limita sărăci-ei.

Evident, că o luptă efi cientă îm-potriva corupţiei necesită unirea tutu-ror forţelor politice din ţară: organele de stat, sectorul privat, societatea civilă şi, desigur, mass-media. Atîta timp cît fi ecare verigă este interde-pendentă una faţă de alta, iar cel puţin în una din ele este prezent fenomenul de corupţie, se infectează tot sistemul în totalitate.

E regretabil, că deja a devenit o normalitate pentru naţiunea mol-dovenească de a apela la corupere, indiferent la ce servicii apelezi. Mai grav este faptul că nu sînt taxaţi cei ce, în primul rînd, încalcă legislaţia şi anume persoanele cu statut înalt în societate. Anume aceste persoa-ne deţin proprietăţi de lux şi conturi colosale, iar odată ce ei racordează

legislaţia la nivelul cerinţelor existen-te la moment, este puţin probabil că anume ei vor acţiona contra sa. Toa-te încercările de a scoate la iveală anumite nelegiuiri la diferite niveluri s-au soldat cu insucces, iar incapaci-tatea CNA de a acţiona nu face decît să demonstreze afelierea sa faţă de aceeaşi putere.

Problema corupţiei în Republica Moldova este unul din factori care îngreunează dezvoltarea

socială, economică, dar şi politică. De 20 de ani, buna funcţionare a statului pare că nu mai are loc. Acest fenomen se extinde pe zi ce trece, de aceea societatea pierde credibilitatea în instituţiile statului şi a reprezen-tanţilor acestora.

Elaborarea unui set de măsuri în principalele domenii de activitate (social, cultural, economic, politic, administrativ, juridic) cu scopul de a identifi ca factorii şi cauzele care duc la acte de corupţie, probabil, sînt cele mai importante priorităţi la eta-pa actuală pentru ţara noastră.

Condiţia esenţială în elabora-rea şi implementarea unor măsuri de prevenire şi control a corupţiei este existenţa unei voinţe care să acţioneze în acest sens. Astfel, în timpul apropiat, trebuie modifi cată şi completată legislaţia în vigoare, precum şi accentuată necesitatea unor sancţiuni mai severe pentru astfel de infracţiuni.

BălţiLa data de 28 iunie, la Bălţi, a avut loc o acțiune consacrată aniversării eliberării Mol-dovei de sub ocupaţia română.

Astfel, în cadrul unui miting dedicat aniversării a 73 de ani de la eliberarea Moldovei

de sub ocupaţia română, la monu-mentul lui Ştefan cel Mare, au fost

ţinute discursuri de către repre-zentanţii Partidului Socialiştilor, activiştii „Gărzii Tinere” şi simpli locuitori ai mun. Bălţi.

În alocuţiunea sa, consilierul municipal din partea PSRM, Ale-xandru Nesterovschi, s-a referit la acea perioadă istorică, la eveni-mentele ce au avut loc în Moldova în anul 1940. Totodată, a prezen-tat şi iniţiativa PSRM, care a fost făcută publică în cadrul şedinţei Consiliului municipal din Bălţi.

„Totodată, în această zi de 28 iunie, la Chişinău este marcată ziua de doliu şi durere. Mancurţii, care şi-au uitat propria istorie, organi-zează acţiuni, la care sînt lansate învinuiri la adresa URSS, Româ-

nia fi ind deja numită eli-beratoare, iar taţii şi buneii noştri sînt ca-lifi caţi drept ocupanţi. În acest context este şi mai îmbucură-tor faptul că bălţenii nu au dat uitării trecutul nos-tru comun”, a

spus A. Nesterovschi. Un discurs în cadrul mitingu-

lui a fost ţinut şi de reprezentan-tul Partidului Socialiştilor, Mihail Ahremţev, care i-a felicitat pe

bălţeni cu ocazia zilei de elibe-rare. „Cu toate că sărbătoarea în cauză, totuşi, nu a fost recunos-cută de autorităţile locale drept ofi cia-lă, astăzi, aici, s-au adunat adevăraţii patrioţi ai ţării şi ai oraşului natal. În acest context, me-rită să fi e remarcat caracterul simbolic al Marşului Eli-berării, pe care îl organizăm astăzi – noi vom mărşălui de la monumentul lui Ştefan cel Mare pînă la monumen-

„Eliberarea Moldovei „Eliberarea Moldovei de sub ocupația română”de sub ocupația română”

tul Eroilor Eliberatori. Va fi o cale simbolică de-a lungul secolelor, asemeni celei parcurse de Moldo-va spre eliberare” , a accentuat M. Ahremţev.

Ulterior, bălţenii au depus fl ori la monumentul Marelui Domni-tor al Ţării Moldovei – Ştefan cel Mare, după care au trecut în co-loană pînă la „Monumentul-Tanc”, unde, după o alocuţiune de felicita-re, au depus fl ori la tehnica militară sovietică.

Iniţiativa privind declararea zilei de 28 iunie drept „Zi a Eli-berării Moldovei de sub ocupaţia română” aparţine Partidului So-cialiştilor din Republica Moldo-va. La 27 iunie, consilierul PSRM a propus pentru includerea pe or-dinea de zi, a acestei iniţiative, în cadrul şedinţei a Consiliului municipal din Bălţi. Totuşi, repre-zentanţii Partidului Comuniştilor în Consiliu s-au pronunţat împo-triva acestei idei, votînd împotri-vă, chestiunea dată nefi ind intro-dusă în ordinea de zi.

Mancurţii, care şi-au uitat propria istorie, organizează acţiuni, la care sînt lansate învinuiri la adresa URSS, România fi ind deja numi-tă eliberatoare, iar taţii şi buneii noştri sînt califi caţi drept ocupanţi.

Mc

NU POT FI JUSTIFICATE

SOCIALIȘTII

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

Redactor-șefElena DANU

Ziarul este înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 15.03.2012 cu nr. 1012600009380

Adresa redacției: Republica Moldova, MD-2005, mun.Chișinău, str.Columna,148/1, tel. 022-81-78-82, e-mail: ellenadanu@gmail.com, skype: ziarul.socialistii

Opinii exprimate în ziar nu refl ectă neapărat punctul de vedere al săptămînalului. Redacția nu poartă răspundere pentru aceste materiale.

Tiparul este executat la I.M.”Edit Tipar Grup” S.R.L, str. Feredeului, 4.

Com. nr. 917 Tiraj total — 15000 ex.

Doliu naţionalDate semnifi cative

Socialiștii au depus fl ori la monumentul lui Ștefan cel Mare, în semn de comemorare a celor 509 ani de la moartea marelui domnitor al Moldovei.

Cu acest prilej, președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, împreună cu

În acelaşi context…Ştefan cel Mare - Ştefan al III-lea, (n. 1433, Borzeşti - d. 2 iulie 1504, Suceava) a fost fi ul cel mic a lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei în anii 1449-1551) şi al Oltei (Maria, nume luat la călugă-rire, înaintea morţii), nepotul lui Alexandru cel Bun.

A venit la domnie la 12 aprilie 1457. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pen-tru apărarea integrităţii Moldovei, iniţiativele pentru dezvoltarea cul-turii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar graţie tra-diţiei populare şi cronicilor a fost transformat într-un erou legendar.

După trecerea lui Ştefan cel Mare la cele veşnice, poporul a sim-ţit că are un mijlocitor şi un rugător

colegii săi și aripa tînără „Gar-da Tînără” au plecat capetele în fața monumentului domnitoru-

Ștefan cel Mare – simbol Ștefan cel Mare – simbol al statalității moldoveneștial statalității moldovenești

lui, în semn de respect față de rolul istoric fundamental al acestuia.

Întrebat despre ce infl uență are Ştefan cel Mare asupra prezentului, Igor Do-don a declarat că ar fi bine ca politicienii noștri să nu dea uitării mesajul de căpătîi al lui Ștefan cel Mare: Moldo-va este a urmașilor urmașilor noștri.

Dacă ar urma acest în-demn al marelui domnitor, politicienii moldoveni ar munci mai mult pentru vii-torul țării, mai puțin pentru interese personale.

În opinia președintelui Partidului Socialiștilor, Igor Do-don, Ştefan cel Mare a fost, este și va fi un simbol al statalității moldovenești și al dăinuirii mol-dovenilor ca națiune. Și acest simbol trebuie cultivat și promo-vat.

în cer. Din generaţie în generaţie, Ştefan a fost „cel Mare, cel Bun, cel Sfînt” (Mihai Eminescu) al Ţă-rii Moldovei. Numele lui a însufl eţit eforturile în momentele de răscruce ale istoriei noastre, a unit oameni de pretutindeni la mormîntul său prin serbările naţionale de la. Şi-a iubit neamul şi s-a jertfi t pentru ea.

Pentru Moldova, personalitatea lui Ștefan cel Mare înseamnă apor-tul incontestabil în dezvoltarea și consolidarea țării. La 2 iulie 1504,

de ziua morții lui, e cert să ne amin-tim și de victoriile obținute întru apărarea țării noastre, de cele ctito-rite care au rămas drept moștenire generației de astăzi.

Bălţi

Tradițional…Şi bălţenii au comemorat 509 ani de la moar-tea marelui domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare. Cu această ocazie, mai mulţi reprezen-tanţi ai Partidului Socialiştilor, dar şi activişti ai „Gărzii Tinere” au depus fl ori la monumen-tul domnitorului.

Mai mulți doritori Mai mulți doritori de a cunoaște de a cunoaște

limba moldovenească limba moldovenească

Cursurile de limbă moldovenească pentru alolingvi, care sînt orga-nizate de Partidul Socialiştilor, şi în mun. Bălţi, au început în luna martie, şi sînt frecventate de tot mai mulţi cetăţeni.

Din luna martie, în cadrul cursuri-lor, alolingvii au

posibilitatea să înveţe limba moldovenească, iar vorbitorii moldo-veni pot să-şi perfec-ţioneze abilităţile de vorbire şi scriere.

Aceste lecţii gra-tuite au loc la sediul Fundației de Bineface-re „Soluția” din Bălţi. Grupa este formată din circa 20 de persoa-ne cu vîrsta medie de 30 ani. Cea mai tînără persoană care frecventează cur-surile este de 18 ani, pe cînd cea mai vîrstnică - 55 de ani.

Această campanie de instruire este inspirată din solicitările cetăţenilor, care vor să însuşească limba de stat sau să-şi perfecţioneze cunoştinţele.

BasarabeascaAcțiunile de restabilire continuăSocialiștii din raionul Basarabeasca continuă să amenajeze spaţiile de joacă pentru copii.

Și de această dată, reparaţia şi amenajarea echipamentelor de joacă din or. Basarabeasca a fost efectuată cu entuziasm. Activiștii „Gărzii Tine-re” și membrii Partidului Socialiștilor îşi propun să restabilească şi să înfrumusețeze toate locurile prevăzu-te pentru jocurile copiilor.

Liderul Organizaţiei teritoria-le a PSRM din Basarabeasca, Piotr Pușcari, a menționat că asemenea ac-ţiuni au scopul de a restabili ceea ce a fost distrus și se acționează în folosul cetățenilor.

Sport

Ialoveni

Nici o replică din partea autorităților locale

Mormane de deşeuri mena-jere şi miros insuportabil chiar în preajma primăriei. Aceasta se întîmplă în satul Dănceni, raionul Ialoveni. Oamenii care locuiesc în apropiere sînt nevo-iţi să suporte condiţiile insalu-bre şi să-şi rişte sănătatea.

Oamenii s-au obişnuit cu această situaţie, chiar dacă de-şeurile sînt transportate o dată în săptămînă.

Nu doar pentru alolingvi

În memoria poetuluiDumitru Matcovschi

Ziua de 29 iunie a fost declarată zi de doliu naţional în legătură cu moartea academicianului Dumitru Matcovschi.

Dumitru Matcovschi s-a stins din viață miercuri seara, 26 iunie, la vîr-

sta de 73 de ani. În ultimele săptămîni a fost internat în spital, unde a suportat o in-tervenţie chirurgicală pe cre-ier.

Dumitru Matcovschi a fost înmormîntat la 29 iulie, în satul de baștină, Vadul Rașcov, raionul Șoldănești.

Campionatul EuropeanCampionatul EuropeanFederaţia Moldovenească de Box a remunerat într-o confe-rinţă de presă cu 150 de mii de lei (circa 9 mii de euro) premi-anţii la Campionatul European de la Minsk din anul curent şi pe antrenorii lor.

Vicecampionul european, Dumi-tru Galogoţ, şi antrenorul său, Petru Caduc, au primit cîte 50

de mii de lei fi ecare. Medaliatul cu bronz, Petru Ciobanu şi îndrumătorul său, Leonid Tomşa, au încasat cîte 25

de mii de lei fi ecare. „Sînt bucuros că reprezint fede-

raţia de box, una dintre cele mai bune în ţară. Faptul că preşedintele ei, Va-sile Chirtoca, fost boxer în tinereţe, găseşte mijloace fi nanciare să stimu-

leze activitatea performerilor, a tehnicienilor este mai mult decît îmbucurător. Vreau, însă să-l atenţionez că noi ne pre-gătim la modul cel mai seri-os şi intenţionăm să obţinem medalii şi la Mondialele din toamnă de la Alma-Ata (Ka-zahstan). Aş vrea să ţină cont de acest lucru”, a remarcat în alocuţiunea sa antrenorul lotu-lui naţional, Petru Caduc.

„Aproximativ zece ani de

zile am avansat spre acest succes al lui Petru Ciobanu, medaliat cu bronz la recentele Europene de la Minsk. Este al doilea meu elev după Ion Gaivan, care a devenit medaliat la Campionatul European. Sper mult să obţinem succese şi în continuare, inclusiv la Campionatul Mondial din anul curent”, a declarat antrenorul medaliatului, Leonid Tomşa.

„Nu va fi o problemă pentru noi ca să apreciem la justa valoare şi posibilele distincţii ale boxerilor moldoveni la Mondiale”, a declarat preşedintele federaţiei naţionale de profi l, Vasile Chirtoca.

Festivitatea de premiere s-a des-făşurat la unul dintre supermarket-urile din capitală. Dumitru Galogoţ (64 kg) şi Petru Ciobanu (81 kg) au devenit medaliaţi cu argint, respec-tiv, bronz, la Campionatul European din anul curent, încheiat în iunie la Minsk (Belarus).

Aceasta a fost dorința regreta-tului poet.