Ziarul nr 42

16
PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro An IV, nr. 42, 2012, 16 pagini Pag. 4,5 Pag. 8,9 Pag. 12 Gânduri de prim\var\ Ziua Femeii - s\rb\torit\ la R\cari Ce a mai f\cut primaru’...? Pag. 3 Pag. 11 La mul]i ani proiectului ”Adopt\ un km! ”Adopt\ un km! 29 martie 2009- 29 martie 2012 “Dup\-atâta frig [i cea]\/Iar s-arat\ soarele; De acum nu ne mai înghea]\ nasu' [i picioarele.” Într-adev\r, dup\ o iarn\ de “excep]ie”, cum nu s-a mai întâlnit în ultima jum\tate de veac, avem [ansa s\ respir\m aerul curat al prim\verii. În ciuda eforturilor depuse, nu întotdeauna r\spl\tite, de a traversa iarna ce tocmai a plecat, în condi]ii “de iarn\” n-a[ spune c\ mi-a displ\cut. A fost un test pentru noi cei din prim\rie, pe care pot spune c\ l-am trecut cu brio. Exceptând câteva ”voci” care doreau, unele s\ vin\ la [coal\ în papuci, altele s\ se circule ca pe autostrad\, cet\]enii au apreciat activitatea depus\ de noi. {i asta din întâl- nirile directe avute cu cet\]enii printre n\me]i, între dou\ lope]i sau în jurul unei plite pe care sfârâiau cov- rigii al\turi de aburii unui ceai fierbinte. Volumul mare de z\pad\ a creat oarece discon- fort mai ales, pentru cei comozi, dar efectul benefic pentru agricultur\ contrabalanseaz\ de departe orice neplacere creat\. {i când vorbim de agricultur\, vorbim de pâinea acestei ]\ri care, la sfâr[it de toamn\ - început de iarn\ “suferea” din cauza deficitului de ap\ din sol. Câmpul verde de acum, “iarba verde de acas\” ne dau noi speran]e c\ [i anul acesta, agricultura prin for]a ei, poate mi[ca economia, atât de încercat\ în aceste vremuri. “Afar\ e senin [i totu-i înverzit, Miroase-a prim\var\ pe câmpul înflorit Se aude mierla iar\[i [i glas de pi]igoi Iar soarele str\luce peste copacii goi. În zumzet de albine cresc flori mirositoare Iar grâul e de-un deget pe lunc\ [i ogoare E iar\[i prim\var\ [i mi-e atât de drag, Sunt zilele frumoase, cu cer senin [i cald.” (urmare ^n pagina 2) ~nva]\-te s\ surâzi. Prive[te cu interes constructiv c\tre lucruri [i cu prietenie c\tre oameni. (T. Vianu)

description

neplacere creat\. {i când vorbim de agricultur\, vorbim de pâinea acestei ]\ri care, la sfâr[it de toamn\ - început de iarn\ “suferea” din cauza deficitului de ap\ din sol. Câmpul verde de acum, “iarba verde de acas\” ne dau noi speran]e c\ [i anul acesta, agricultura prin for]a ei, poate mi[ca economia, atât de încercat\ în aceste vremuri. ~nva]\-te s\ surâzi. Prive[te cu interes constructiv c\tre lucruri [i cu prietenie c\tre oameni. (T. Vianu) An IV, nr. 42, 2012, 16 pagini

Transcript of Ziarul nr 42

Page 1: Ziarul nr 42

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An IV, nr. 42, 2012, 16 pagini

Pag. 4,5

Pag. 8,9

Pag. 12

Gânduri de

prim\var\

Ziua Femeii - s\rb\torit\ la R\cari

Ce a mai f\cut primaru’...?

Pag.

3

Pag. 11

La mul]i ani proiectului

”Adopt\ un km! ”Adopt\ un km! 29 martie 2009- 29 martie 2012

“Dup\-atâta frig [i cea]\/Iar s-arat\ soarele; De acumnu ne mai înghea]\ nasu' [i picioarele.”

Într-adev\r, dup\ o iarn\ de “excep]ie”, cum nus-a mai întâlnit în ultima jum\tate de veac, avem [ansas\ respir\m aerul curat al prim\verii.

În ciuda eforturilor depuse, nu întotdeaunar\spl\tite, de a traversa iarna ce tocmai a plecat, încondi]ii “de iarn\” n-a[ spune c\ mi-a displ\cut.

A fost un test pentru noi cei din prim\rie, pecare pot spune c\ l-am trecut cu brio. Exceptândcâteva ”voci” care doreau, unele s\ vin\ la [coal\ înpapuci, altele s\ se circule ca pe autostrad\, cet\]eniiau apreciat activitatea depus\ de noi. {i asta din întâl-nirile directe avute cu cet\]enii printre n\me]i, întredou\ lope]i sau în jurul unei plite pe care sfârâiau cov-rigii al\turi de aburii unui ceai fierbinte.

Volumul mare de z\pad\ a creat oarece discon-fort mai ales, pentru cei comozi, dar efectul beneficpentru agricultur\ contrabalanseaz\ de departe orice

neplacere creat\. {i când vorbim de agricultur\, vorbimde pâinea acestei ]\ri care, la sfâr[it de toamn\ -început de iarn\ “suferea” din cauza deficitului de ap\din sol.

Câmpul verde de acum, “iarba verde de acas\”ne dau noi speran]e c\ [i anul acesta, agricultura prinfor]a ei, poate mi[ca economia, atât de încercat\ înaceste vremuri.

“Afar\ e senin [i totu-i înverzit,Miroase-a prim\var\ pe câmpul înfloritSe aude mierla iar\[i [i glas de pi]igoiIar soarele str\luce peste copacii goi.În zumzet de albine cresc flori mirositoareIar grâul e de-un deget pe lunc\ [i ogoareE iar\[i prim\var\ [i mi-e atât de drag,Sunt zilele frumoase, cu cer senin [i cald.”

(urmare ^n pagina 2)

~nva]\-te s\ surâzi. Prive[te cu interes constructiv c\tre lucruri [i cu prieteniec\tre oameni. (T. Vianu)

Page 2: Ziarul nr 42

2 De interes cet\]enesc nr. 42, 2012

{i pentru c\ vorbeam de influen]aagriculturii asupra economiei, aceas-ta se reg\se[te din totdeauna chiar [iîn poezia româneasc\.

S\ d\m respectul cuvenit acesteiactivit\]i, dar mai ales p\mântului

care de la “Ion” al lui Rebreanu [i poatemai 'nainte s-a bucurat de dragoste dinpartea ]\ranului. Din p\cate, nu [i dinpartea “agenturilor imobiliare" care prinnecultivare nu fac decât s\-l sec\tuiasc\[i mai mult s\-l [i polueze.“Lutul negru, lipicios, îi ]intuia picioarele^ngreunându-le, atingându-l ca bra]eleunei iubite p\tima[e. Îl cuprinse o poft\s\lbatic\ s\ îmbr\]iseze huma, s\ ocrampoteasca în s\rut\ri. Se aplec\, lu\în mâini un bulg\re [i-l sf\râma întredegete cu o pl\cere înfrico[at\. Mâinile îir\maser\ unse cu lutul cleios ca ni[tem\nu[i de doliu. Sorbi mirosul, apoiîncet, cucernic, se l\s\ în genunchi, î[icoborâ fruntea [i-[i lipi buzele cu volup-tate pe p\mântul ud. {i-n s\rutareaaceasta gr\bit\ sim]i un fior rece,ame]itor [i p\mântul parc\ se cl\tina, seînclina în fa]a lui."(“Ion", Liviu Rebreanu)

“Suntem în prim\var\P\mântul s-a zvântat{i col]ul d\ afar\E timpul de arat.

La plug, la plug, m\i fra]i,N\dejdea e în voiCu plugul voi sc\pa]iO lume de nevoi.”

Tocmai ce spuneam c\ [ansa noastr\este agricultura. Cu ajutorul ei putem ie[idin impas “cu plugul” putem s\ sc\p\mde nevoi.Este prim\var\, vin [i s\rb\torile, primiivestitori au [i sosit. Ie[im din amor]ealaiernii [i precum albinu]ele “zumz\im”care, încotro. Strângem gunoaiele ie[itela iveal\, acoperite pân\ mai ieri dez\pad\, plant\m flori de prim\var\,îns\mân]\m culturile din aceast\perioad\, v\ruim pomii...[i câte nu suntde f\cut.{i vorbim la timpul prezent [i nu spunem“ar trebui” pentru c\ sunt convins c\mare parte din voi a[a face. Întâmpin\m

cum se cuvine acest anotimp dar [imarile s\rb\tori din aceast\ perioad\.

“A trecut iarna geroas\,Câmpul iar a înverzitRândunica cea voioas\?La noi iar\[i a sosit.

Dintr-o creang\-n alta zboar\Sturzul galben, auritSalutare, prim\var\,Timp frumos, bine-ai venit!

Turturelele se îngân\,Mii de fluturi vezi zburând,{i pe harnica albin\,Din flori miere adunând.

Cânt\ cucu-n dumbr\vioar\Pe copacul înflorit,Salutare, prim\var\,Timp frumos, bine-ai venit!"

(Prim\vara, Vasile Alecsandri.)

Vremea frumoas\ de afar\ ne îmbie lamunc\. La cele enumerate dar [i la celeîncepute în iarn\ “la gura sobei”.Evenimentul lunii în acest domeniu estelicita]ia pentru desemnarea proiectantu-lui pentru lucrarea de canalizare. Pân\ lasfâr[itul lunii mai, sunt [anse ca proiec-tul s\ fie gata (dac\ etapele birocraticenu vor func]iona în sensul r\u al cuvân-tului). Urmeaz\ licita]ia pentrudesemnarea constructorului [i începereaefectiv\ a lucr\rii. La început, cu un sen-sibil disconfort pentru care trebuie s\ fimpreg\ti]i, dar cu un confort final, demulta[teptat.

{i a[a cum am mai spus, se varealiza pe etape, cea mai grea [i maiimportant\ fiind aceasta de început,dup\ care, lucrurile vor fi mai simple.

Chiar dac\ o s\ dezam\gesc peunii, dar p\strându-mi sim]ul ra]iuniispun c\ nu se poate totul dintr-o dat\ [isunt convins c\ mare parte dintrelocuitorii ora[ului R\cari realizeaz\ acestlucru. Nu po]i într-un an s\ construie[ti50 km de canalizare. Efortul financiar

este uria[. Toate sursele de finan]are laacest moment le-am epuizat. Nu amratat nici una. Dar absolut nici una. Lea[tept\m pe urm\toarele, care nu or s\întârzie s\ apar\.

Dar când aud pe câte un neicanimeni care nu este în stare s\ conduc\o ma[in\, dar s\ mai coordoneze unproiect de milioane de euro sau câtevazeci de milioane de euro...M\ apuc\...plânsu'! Da, a]i citit bine...plânsu'! C\ nupo]i s\ râzi de r\ul altuia. Nu po]i decâts\-l comp\time[ti [i dac\ po]i [i trebuies\ po]i, ca un bun cre[tin s\ te rogi pen-tru s\n\tatea lui [i s\-i dore[ti s\-[irevin\ dintr-un co[mar în care a intrat,sunt convins, f\r\ voia lui. Pentru c\ “eu[or a scrie versuri/Când nimic nu ai aspune”, mai ales când în urma ta ai l\satnumai dezastru. O alt\ “veste minunat\”este c\ o alt\ investi]ie major\ [i multa[teptat\ este drumul jude]eanMavrodin-Colacu-S\bie[ti. {ansele de ase realiza curând cresc de la o zi la alta.Sper ca în scurt timp s\ vedem utilajeleîn [antier [i visul s\ devin\ realitate. {ivor urma [i altele. Dar nu po]i spune c\într-un an asfaltezi toate drumurile, încondi]iile în care nici m\car un pod îndreptul gospod\riei tale nu-l po]i facecum trebuie [i, dup\ prima iarn\, s-aruinat. Dar...“e u[or a scrie versuri/ cândnimic nu ai a spune”, mai ales când înurma ta ai l\sat numai pârjol. Dar...eprim\var\! S\ ne bucur\m împreun\ deacest lucru [i cu celelalte aspecte vomreveni curând [i le vom discuta punct cupunct...poate [i în englez\...c\ d\ bines\ trecem în CV. Se apropie cu pa[irepezi un nou mandat, cu siguran]\ maigreu decât acesta. Chiar dac\ proiecteleau fost urnite [i s-au realizat foartemulte, obiectivele sunt din ce în ce maipreten]ioase.

Prin intermediul ZiaruluiPrim\riei R\cari [i nu numai, v\ vom ]inela curent cu toate inten]iile noastre [isunt foarte bucuros c\ aceast\ surs\ deinformare este folosit\ [i de contracandi-dat, dar s\ aib\ grij\ c\ pân\ la plagiat

mai e doar un pas. Pre[edintele unui statvecin a demisionat. Ce vorbe[ti!? Acelaa avut onoare...“Multe flori sunt, dar pu]ineRod în lume o s\ poarte,Toate bat la poarta vie]ii,Dar se scutur multe moarte.

Critici voi, cu flori de[erte,Care roade n-a]i adus -E u[or a scrie versuriCând nimic nu ai de spus.”

(Criticilor mei, Mihai Eminescu)

“Din somnul orb de noapte întunecoas\De unde au stat departe de frumosSe întorc livezile acas\În rochii înflorite pân\ jos.

E prim\var\, iara[i prim\var\Pe fiecare margine de f\ga[Î[i scot str\mo[ii degetele afar\De ghiocei, de arini, de topora[i.

Se simte iar\[i mirosul câmpi(e)i,Din nou arunc\ soarele pojar,La cântecul înalt al ciocârli(e)iIes roadele cu capetele-afar.

Arunc\ ziua peste tot cu vr\bii,În codri cucii iar au n\v\litSe bat cu cântul p\s\rile-n s\bii{i glasurile-[i dau la asfin]it.

Nu l\sa]i cucul s\ v\ trezeasc\ pentru c\noi avem multe de f\cut.În ajunul s\rb\torilor v\ doresc tot bineledin lume, s\rb\tori fericite, tuturor celorcu nume de floare. La mul]i ani [i mult\,mult\ s\n\tate!

Pân\ data viitoare,S\ auzim numai de bine.

S\ cunoa[tem, s\ c\ut\m s\cunoa[tem pe Domnul! C\ci El Se ive[teca zorile dimine]ii [i va veni la noi ca oploaie, ca ploaia de prim\var\ care ud\

p\mântul!" - (Osea.6:3)

Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu,

primarul ora[ului R\[email protected]

(urm

are

din

pagi

na 1

)

Mult a[teptata prim\var\ asosit [i...odat\ cu ea, natura[i-a dat jos mantia alb\ [i s-atrezit la via]\! Fiica cea maitân\r\ a anului, a adus odat\ cuea mult\ bucurie. Totul este caîntr-un vis: p\s\ri de tot felul cuciripitul lor, florile de toate culo-rile care împrosp\teaz\ natura,iarba cea proaspat\, izvorul celcristalin [i cel mai important ele-ment, soarele care trimite oame-nilor o raz\ de speran]\!Pot fi enumerate multe motivede bucurie n\scute odat\ cuvenirea prim\verii în ora[ulR\cari, dar pot s\ apreciez c\nimic din toate acestea nu ar fi

fost posibil a se îndeplini dac\ nuar fi fost voin]\ de fier, un volumde munc\ imposibil de m\surat[i dac\ nu ar fi fost dorin]a de ada un ora[ cu o nou\ înf\]i[arelocuitorilor ora[ului R\cari, înslujba c\rora suntem cu to]ii.Obiectivul principal al autorit\]iilocale este acela de a fi în per-manen]\ în mijlocul cet\]enilor,în sprijinul lor pentru a identificatoate problemele cu care se con-frunt\, dar în acela[i timp de ainforma în ceea ce privescobliga]iile acestora în calitate decontribuabili.În aceast\ perioad\, întregaparatul propriu va desf\[ura ocampanie de completare [iactualizare a registrelor agricole,de colectare a unor date privindculturile înfiin]ate, efectivele deanimale, etc, dar [i o informare apopula]iei cu obliga]iile pe carele au privind gospod\rirealocalit\]ii. Astfel, zilnic, colectiveformate din aparatul de speciali-tate al primarului vor fi în fiecarelocalitate a ora[ului, ocazie cucare vor fi identificate zoneleunde urmeaz\ a fi luate m\suripentru înl\turarea problemelorcu care se confrunt\ fiecare con-

tribuabil.A[a cum am mai precizat,registrul agricol este documentulprin care se asigur\ eviden]afiec\rei gospod\rii, eviden]a careconstituie baza de date pentruînscrierea în registrul fermelor, învederea ob]inerii subven]iiloracordate prin intermediul APIA,astfel, numai prin îndeplinirea latimp [i în mod corect aobliga]iilor de declarare [iînscriere în acest document abunurilor de]inute în proprietatesau folosint\, a eviden]ei mem-brilor gospod\riei, sau a moduluide utilizare al terenurilor poate ficreat\ o baza de date corect\pentru fiecare gospod\rie.Numai printr-o bun\ colaborare

[i prin declararea la timp a tutur-or acest date, contribuabiliiînscri[i în registrul fermierilor potbeneficia de subven]iile acordateprin intermediul APIA, deaccesarea unor fonduri neram-bursabile pentru dezvoltareaunor afaceri în domeniul agricol,zootehnic, silvic, etc.

Pentru ca aceast\ ac]iune s\ sedesf\[oare într-un mod cât maieficient, solicit\m sprijin din

partea cet\]enilor atât pentrufurnizarea acestor informa]ii învederea complet\rii bazei dedate- respectiv registrul agricol,cât [i pentru îndeplinireaobliga]iilor cet\]ene[ti.Ne afl\m în luna aprilie a acestuian [i pe aceast\ cale solicit\mlocuitorilor ora[ului R\cari,îndeplinirea obliga]iilorcet\]ene[ti privind achitareaimpozitelor [i taxelor locale, de adeclara [i men]ine la zi dateledin registrele agricole în vedereacomplet\rii registrului agricol,dar nu în ultimul rând pentruîndeplinirea [i a altor obliga]iilorcet\]ene[ti privind p\strareaunui mediu mai curat,men]inerea permanent\ în starede cur\]enie a [an]urilor, desfun-darea periodic\ a pode]elor.

Tot în categoria obliga]iilorcet\]ene[ti se reg\se[te [iobliga]ia fiec\rui locuitor de aîntre]ine în permanen]\cur\]enia atât în ce prive[te pro-prietatea, cât [i privind domeniulpublic.Fac aceast\ precizare deoarece

este în zadar orice efort depus,dac\ locuitorii ora[ului nucon[tientizeaz\ c\ trebuie s\

îndeplineasc\ obliga]iile impusede legisla]ia în vigoare privind,gospod\rirea localit\]ii,p\strarea unui mediu mai curat,men]inerea permanent\ în starede cur\]enie a [an]urilor, desfun-darea periodic\ a pode]elor.Nu mic\ ne este mâhnirea cândînc\ mai vedem cum de a lunguldrumurilor din localitate, cet\]enicerta]i cu normele elementarede conduit\, arunc\ gunoiulmenajer, de multe ori din vitezaautoturismului cu care sedeplaseaz\.Cum putem oare s\ îi g\sim o

scuz\ acestui ceta]ean care,poate în multiplele ac]iuni decur\]enie în localitate organizatede autoritatea local\, a urm\ritdoar cu privirea sutele deoameni care au împânzit albiarâului, canalele, drumurile deexploatare, drumurile comunale[i care în urma lor au l\sat ooaz\ de cur\]enie, grupuri for-mate începând de la primar,func]ionari publici, profesori,medici, consilieri locali, elevi,oameni de bine din localitate.{i totu[i ace[ti oameni exist\ în

ora[ul nostru...[i din p\cate nusunt pu]ini! S\ sper\m c\ vor fidin ce în ce mai pu]ini! În aceast\ s\pt\mân\,S\pt\mâna Patimilor, tradi]iapopular\ spune c\...fiecare

gospodar face cur\]eniegeneral\ în cas\, în curte [i înacareturi: se m\tur\ cur]ile, serepar\ gardurile, se cura]\gunoiul din [uri, se lipesc [i sev\ruiesc pere]ii, se spal\perdelele [i mobilierul, se [terggeamurile, se aerisesc toatehainele, a[ternuturile [icovoarele. Se face cur\]enie [iîn grajdul animalelor, v\ruindu-seîn\untru. A[a cum tradi]ia popular\ cereca în preajma S\rb\torilor dePa[ti fiecare dintre noi s\ fac\acea cur\]enie general\ [i noi,autoritatea local\, solicit\mtuturor locuitorilor ora[uluiR\cari ca S\rb\torile de Pa[ti s\fie întâmpinate cu un sufletcurat, cu gânduri bune pentruaproapele nostru, s\ fim maibuni, mai drep]i, mai în]elep]i [is\ întâmpin\m aceste Sfintes\rbatori cu o cur\]enie general\a localit\]ii, pentru ca fiecaredintre noi s\ contribuie la aceanou\ înf\]i[are pe care o va aveamicul nostru or\[el în foartescurt timp.Tuturor locuitorilor ora[uluiR\cari, cititorilor ziarului nostruurez ca S\rb\toarea ÎnvieriiDomnului s\ v\ aduc\ lini[tesufleteasc\, bel[ug [i lumin\al\turi de cei dragi!! Pa[te Fericit!

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

[email protected]

Page 3: Ziarul nr 42

3Pagina cet\]eanuluinr 42, 2012

Gânduri de prim\var\~ntr-o zi frumoas\ de prim\var\, alunii Martie, 2012, ne-am propus odeplasare ^n ora[ul R\cari, undeam purtat mai multe dialoguri culocalnicii, pe teme ce ]in decotidian. Discu]ia noastr\ a pornitde la vreme, subiect abordat decele mai multe ori ^n cadrul unuidialog, pentru familiarizare cu inter-locutorul, ca un pretext, nuneap\rat ca o informa]ie. Apoi,interlocutorii no[tri, au devenit maivorb\re]i [i iat\ ceea ce am con-semnat: 1. ~n luna martie am promovat oac]iune de felicitare a femeilor dinora[ul R\cari, cu ocazia Zilei femeii.Care este p\rerea despre aceasta?2. Este prim\var\, natura setreze[te la via]\, ^ncep lucr\rile ^ngr\dini [i pe câmpuri.Dumneavoastr\ ce planuri ave]i ^nacest an agricol?3. Ce surpriz\ inedita a]i avut, cuprilejul zilei de na[tere?Mihai LicaSuntem cu to]ii bucuro[i c\ tr\imaceste vremuri, când suntem apre-cia]i ca cet\]eni [i observ\m c\ sefac atâtea pentru noi.S\ [ti]i c\

toat\ lumea îl vrea pe domn primarîn continuare. Numai un om carenu judec\ nu l-ar vrea.Îi mul]umesc pentru felicitare [i îidoresc 20 de mandate de acumînainte, nu ca cel\lalt care nu af\cut nimic. Ne ajut\ mereu.

Am v\zut c\ au dat flori, toat\lumea a fost mul]umit\ [i tuturorle-a pl\cut.Am preg\tit terenul. Plant\m trifoi,porumb, ov\z, de toate.S\ îi transmite]i c\ toat\ lumea îimul]ume[te pentru ceea ce a f\cut.Ceea ce a vorbit la televizor, mi-apl\cut. M-am uitat [i cred c\ nu seg\se[te alt primar mai de[tept ca alnostru. Ar fi trebuit s\ ia MinistrulAgriculturii. Nici tipa de la emisiunenu l-a contrazis vreodat\, eramirat\. Cine a f\cut parcuri lagr\dini]e, asfalt peste câmp, dru-muri, ^nc\lzire la biserici. Cine a maif\cut a[a ceva? {i toate în 4 ani dezile.Nu am cuvinte s\ îi mul]umescpentru tot ce a f\cut pentru ora[ulR\cari.A fost o surpriz\ deosebit\, faptulc\ primarul m-a felicitat de ziuamea de na[tere. ~i mul]umesc [i ^iurez s\n\tate mult\, ca [i pentruto]i angaja]ii prim\riei, c\ fac treab\bun\. Mircea Rodica~ntr-adev\r, a venit prim\vara [i

^ncep treburile ^n gospod\rie. Vomface cur\]enie, vom planta legume.Am plantat în gr\din\, trebuie.Dac\ nu plantezi în gr\din\ legume,nu prea ai de unde s\ le iei, suntdestul de scumpe [i nu [i le per-mite oricine.Am fost pl\cut surprins\, când de

ziua mea, am primit o felicitaredeosebit\ de la primarul ora[ului,Marius Carave]eanu.Este un gest frumos.Gheorghe Ionela NicoletaDe ziua femeii, am fost pl\cut sur-prins\ de prezen]a b\ie]ilor care auadus flori [i m-au felicitat. ~n prezent, lucrez ^n gr\din\, undevoi planta tot felul de legume pen-tru consum propriu.

Tot ^n luna Martie, de ziua mea, amprimit o felicitare care m-a bucurat[i m-a surprins foarte mult,mul]umesc. Amza Anca IleanaVreau s\ ^ncep prin a mul]umi pen-tru ur\rile din felicitarea trimis\ dedomnul primar, chiar ^n diminea]azilei mele de na[tere.Era scris [i numele [i m-am bucurat

foarte mult atunci când am citit-o.

Eu am fost s\rb\torit\ de dou\ ori^n aceast\ lun\, pentru c\ de ziuafemeii, am primit o floare, dimpre-un\ cu felicit\ri, ca [i ZiarulPrim\riei R\cari. Îmi place c\ sun-tem b\ga]i în seama, [i oricum,apropierea asta între primar [icet\]ean se vede de la o po[t\.Este foarte bine.~n rest, eu în special, am casa determinat [i m\ ocup de gr\din\. Nuam terenuri a[a mari [i anul acestaîmi voi face o gr\dini]\ frumoas\,îmi plac foarte mult florile, te a[tepts\ le fotografiezi când vor înflori.Nelepcu FloricaCu ocazia zilei femeii, am primitfelicit\ri din partea prim\riei, ofloare [i ziarul. Este un gest frumos,mai ales cu o asemenea ocazie.Apreciem ca ^n fiecare an, noi

femeile suntem s\rb\torite ^naceast\ zi, primind ^n dar de laprim\rie, flori [i felicit\ri. Mul]umimdomnului primar pentru acest gestfrumos. E adevarat c\ au ^nceput lucr\rile ^nagricultur\, eu ^ns\mi lucrezp\mântul pe care ^l am, plant\mgrâu, ov\z [i porumb. Muncimp\mântul, trebuie. Am preg\tit [igr\dina, preg\tim r\sadurile deplantare. Mul]umesc pentrufelicit\rile adresate de domnul pri-mar, cu ocazia zilei mele denastere.Este o surpriz\ deosebit\pentru mine.

~ncepând cu acest num\r, v\ propunem,dragi cititori, o colaborare ^n cadrul c\reia, dum-neavoastr\ ve]i face ziarul. Iat\ cum vom proce-da:

~n acest spa]iu, ve]i putea publicaamintiri de familie, fotografii care au^nsemn\tate pentru comunitate [i care arat\evolu]ia vremurilor. Ne intereseaz\ aspectediverse, fie din familie, fie din activit\]ilecotidiene, fie orice alt\ tem\ care v\ preocup\.Noi vom contribui cu informa]ii [i date, care s\ajute la conturarea cadrului istoric. Fotografiile[i orice date cu caracter informativ, pot fi trimisepe adresa [email protected]. Pute]i afla infor-ma]ii la num\rul de telefon 0756078015 -viceprimar Craiciu Elena.

~n imaginea alaturat\, v\ prezent\m oimagine surprins\ ^n timpul culesului pepenilor,acum 50 de ani, ^n localitatea Colacu.

Albumul cu amintiri

Ivan Marin - pre[edinte

Consiliul local alcomunei Colacu

Marin Ilie - pre[edinte CAP Colacu

Dinu Vasile -brigadier

Dumitra[cu Vasile - brigadier

Udroiu -fotograf

Colacu - 1962

Marin Marcel

Ioni]\ Gheorghe

Page 4: Ziarul nr 42

4 nr. 42, 2012Eveniment

La mul]i ani! De 8 martie, ^n unele culturi, femeilor [i fetelor li sed\ruiesc cadouri, flori sau alte aten]ii. Tradi]ia celebr\rii femeii, dateaz\^nc\ din vremea grecilor. Pe atunci, inclusiv m\re]ii zei din Olimp, aveauo zi ^n care s\rb\toreau pe zei]a Rhea, zei]a - mama a tuturor, asoci-

at\ deseori cu p\mântul roditor. Astfel, odat\ cu ei, [i p\mânteniis\rb\toreau femeia - mama, creatoarea tuturor fiin]elor vii [i simbol alrena[terii perpetue. Ast\zi, ziua de 8 Martie, celebreaz\ femeia la toatevârstele, zâmbetul, ging\[ia, generozitatea [i d\ruirea ei.

8 Martie

Ultima ninsoare-a prins s\ cearn\Fulgul moale-a s\rutat tapsanul,

Mama, când nici nu-mplinisem anulTu mi-ai aratat ^ntâia iarna.

Mi-ai purtat m\nu]a peste neaCa s\ sim] c\-i moale [i e bun\{i-ai privit cu mine, ^mpreun\

Turturii ca un t\i[ de stea.

Toate anotimpurile-apoiRând pe rând le-ai colindat cu mine

Ca s\-nv\] mai iute [i mai bineMândrele priveli[ti de la noi,

{i-n c\su]a min]ii s\ ^ncap\Bogatia atator intelesuri,

C\te s\lcii se r\sfrâng ^n ape,Câte spice se ^ndoaie ^n sesuri.

Tu, ^ntâia mea ^nv\]\toareCu povete drepte calea-mi sameni

{i m\-ndemni spre dragostea de oameniCa spre cel mai drept dintre izvoare.

A[ dori s\ te iubesc mereu,S\-]i mângâi cu mâna mea cea mic\

Bluza mirosind a levan]ic\,Mama, când m\ strângi la pieptul t\u.

Ultima ninsoare-ncarc\ meriiDar curând ce plini vor fi de floare!

Martie m\mico, s\rb\toare!S\rb\toarea ta [i-a prim\verii!

La mul]i ani, tuturor femeilor [i o prim\var\ ve[nic\ ^n suflete

Aspecte de la aceast\ s\rb\toare petrecut\ ^n mijlocul comunit\]ii din ora[ul R\cari.

Ghim

pa]i

[i ^n localit\]ile St\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti, femeile au fost s\rb\torite cu flori [i felicit\ri din parta prim\riei

Page 5: Ziarul nr 42

5nr. 42, 2012 Eveniment

Ziua de 8 martie este cele-brat\ ^n peste 50 de ]\ri, iaranul acesta se ^mplinesc 101ani de când se s\rb\tore[teZiua Interna]ionala a Femeii.Ziua Na]iunilor Unite pentruDrepturile Femeilor [i Pace

Interna]ional\, a fost procla-mat\ printr-o rezolu]ie de catreAdunarea General\ a ONU, ^n1977. Ulterior, ONU a fixat

data de 8 martie ca ziinterna]ional\ a femeii.

La mul]i ani!

R\ca

riC

ola

cuM

avr

odin

Gherg

ani

Page 6: Ziarul nr 42

6 Pagina ghimp\]enilor nr 42, 2012

PAGINA GHIMP|}ENILORGândit\ [i realizat\ de Clubulelevilor din cadrul c\minului

cultural Ghimpa]i:Apetroaei Claris

Apostolache LidiaDumitru FloricaGavril\ ClaudiaLeanca Adela

Sterian Loredana{tirbu Mirela

Coordonator:prof. Mircea Gheorghe

Fiecare anotimp, pentru ghimp\]eni,are un ceva aparte. Mai ales,prim\vara. }inut\ în bra]e de p\duri,localitatea înflore[te o dat\ cuprim\vara. Trezite la via]\, p\duriledeschid ochii încet, ca nu cumvaz\pada nedus\ s\ le orbeasc\. Cev\d ele? Cum, la picioarele lor, auînflorit ghioceii, semn c\ prim\varabate la u[\. Mai apoi, p\durile seumplu de viorele [i brebenei. Atunci,p\durile se hot\r\sc s\ treac\ la]inuta de prim\var\. Cornii segr\besc s\ înfloresc\, ca nu cumvaal]i copaci s\ le-o ia înainte. Pene[tiute, începe concursul de fru-muse]e “Cine înmugure[te primul?”.Salcia, stejarul, plopul, teiul. Cumfrunza d\ repede, întrecerea nu areun câ[tig\tor cert. De aceea,prim\vara vine în fiecare an.

IAR A VENIT PRIM|VARA~N GHIMPA}I

Am purces, în drumul nostru,în localitatea Ghimpa]i, undeam întrebat oamenii despres\n\tate, mod de via]\, agri-cultur\ [i mai ales despre con-fortul pe care îl au în interiorulcomunit\]ii ghimp\]ene. Iat\întreb\rile [i respectiv, r\spun-surile cet\]enilor:1. Iarna care a trecut, a fostmai grea decât celelalte. V\aminti]i s\ mai fi fost o iarn\a[a de grea?2. Dup\ trecerea iernii, ave]ivreo pagub\ prin gospod\rie?3. A venit prim\vara, cepreg\ti]i pentru acest an agri-col? Ce a]i plantat pringr\din\?4. Ce p\rere ave]i desprerealiz\rile primarului în locali-tatea dumneavoastr\? Ce a]ivrea s\ se mai realizeze?5. Cum vede]i viitorul copiilor la[coala din localitate?Mircea GheorgheA fost iarn\ grea, dar a trecut.

Ne relu\m treburile care tre-buie f\cute la început deprim\var\.Iarna a l\sat ceva pagube îngospod\ria mea, dar mergemînainte. Am plantat pringr\din\, salat\, ro[ii,castrave]i, ardei. Am în ser\,r\saduri gata de plantat. Numai dureaz\ mult [i le voi plan-ta [i pe acestea, în speran]ac\ voi avea o recolt\ bogat\.Jangu Florian

Da, a fost o iarn\ mult maigrea, dar în gospod\ria mea,nu a l\sat nici o pagub\.Am preg\tit solarul, am plantatr\sadurile [i m\ preg\tesc s\plec la câmp, uite, lucrez chiaracum la plug. În Ghimpa]i totuleste impecabil [i arat\ foartebine. Ne-a promis domnul pri-mar c\ ne aduce la stadion unmodul pentru vestiare. Ce s\zic despre [coal\, s\ r\mân\doar clasele I-IV, pentru c\ cei

de la V-VIII sunt foarte pu]ini [iar trebui s\ mearg\ la R\caripentru c\ au transport gratuit[i este foarte bine.B\dic\ AnaNu îmi amintesc s\ fi fost o

iarn\ a[a. Bunica mea a v\zuta[a ceva, îmi povestea. În gos-pod\rie nu am avut nici oproblem\ dup\ iarna asta grea.Mi-am plantat ceap\, usturoi,mi-am tuns trandafirii, mi-ams\pat florile, mi-am f\cut[an]ul. Primarul a f\cut mam\,s\ îi dea Dumnezeu s\n\tate.Avem dispensar, farmacie,asfalt, tot ce ne trebuie.Voicu ConstantinNu am mai v\zut a[a o iarn\. Amai fost cândva, de mult, nicinu îmi mai amintesc, dar numi-a afectat gospod\ria cunimic.Am plantat ceap\, [i tot ce netrebuie pentru iarna urm\toare.Este foarte bine, primarul a

f\cut atât de bine. Ziceam c\nu mai tr\im ca s\ vedem a[aceva. Avem farmacie [i dispen-sar aproape de noi [i este a[abine.A[ vrea s\ fac\ un pod pesteColentina, la Moarta, nu putems\ trecem ca s\ ne cultiv\mp\mântul.Mircea MarinA fost iarn\ grea, eu nu am

v\zut niciodat\ a[a ceva, dar afost bun\ pentru agricultur\,foarte bun\.

Nu am nici o pagub\ în gos-pod\rie, Doamne ajut\. Amsc\pat u[or, fa]\ de altelocalit\]i din ]ar\.Am solariile pline de r\saduri.Salata este mare [i am plantatro[ii, ardei [i multe altele. Primaru’ a f\cut de toate înGhimpa]i, dac\ poate, s\ maifac\.Mircea FloareaAm 73 de ani [i nu am mai

v\zut iarn\ a[a grea ca anul\sta. Gospod\ria mea nu ap\]it nimic, acum îmi preg\tescgr\dina. Am plantat ceap\,usturoi, ca tot omul, ce sepune prin gr\din\, s\ avempentru iarn\.A f\cut foarte bine primarul,foarte bine. Maic\, s\ fac\ tot ce poate [itot ce mai vrea. A f\cutdestule. Al]ii care au fost, n-auf\cut nimic pentru oameni, auf\cut numai pentru ei. Bravolui, sã ne trãiascã.

INTERVIURI CU GHIMP|}ENI

M-amn\scutiarna, deunde vine[idragosteapentruanotimpulalb. Cândfericireadin suflet

mi se citea pe chip, iar zben-guiala era prezent\ tot timpul însufletu-mi de copil. Credeam c\fulgii de nea sunt trimi[i de Mo[Cr\ciun sau c\ z\pada este f\in\c\zut\ de la pr\jiturilecr\ciuni]elor. Pe atunci, amînceput s\-mi a[tern pe hârtiegândurile frumoase, mai apoi,mi-am dat seama c\ teancurilede c\r]i cu pove[ti, sau

minunatele poezii eminescienem\ ajut\ s\ compun, s\ trans-form cuvintele simple în c\ldur\pentru suflet.Compun, de fiecare dat\ cândinspira]ia îmi înconjoar\ sufletul[i, pot face din realitateamomentului, o magie. Aceast\frumuse]e sufleteasc\ nu omo[tenesc de la bunul meu tat\sau de la frumoasa mea mam\.Pur [i simplu, feeria poeziei poatecuprinde orice om, dac\ darul îieste dat de sus.

Tinere talente: AUTOPORTRETApostolache Lidia

Aflat\ în seria ”Onoare”, echipade fotbal seniori “SPIC DE GRÂU” faceonoare localit\]ii pe care o reprezint\:Ghimpa]i. O confirm\ rezultatele din returulcampionatului 2011 – 2012. ~n cele dou\etape de pân\ acum, echipa ghimp\]ean\a învins echipa din Dârza, acas\, cu scorulde 1 – 0, în deplasare, la Tart\[e[ti,reu[ind s\ fac\ un rezultat de egalitate: 3– 3. Au înscris: Tudor Ion, 2 goluri [iDobrescu Georgian, o reu[it\. Ambeleforma]ii se num\r\ printre frunta[ele actu-alului campionat.

~n serie, echipa din Ghimpa]i areun teren de fotbal de invidiat, cu un gazonbine între]inut. Echipele vizitatoare, dar [iarbitrii r\mân pl\cut surprin[i când v\d,într-un sat, o instala]ie de nocturn\. ~ncurând, echipa gazd\, cele vizitatoare, pre-

cum [i ”fluiera]ii”, vor beneficia de ves-tiare, cum pu]ine echipe din serie au. ~nperspectiv\ nu prea îndep\rtat\, se vorinstala… tribune. Toate acestea nu ar fi fost posibile f\r\sprijinul permanent [i consistent al pri-marului ora[ului R\cari, domnul MariusCarave]eanu.

Comunitatea ghimp\]ean\,^ntodeauna este lâng\ echip\, nu doar lameciuri, ci [i atunci când este solicitat\ s\participe, voluntar, la ac]iuni de între]inere[i îmbun\t\]ire a terenului de fotbal.Pre[edintele asocia]iei sportive locale,T\nase Valentin, se zbate ca echipa defotbal s\ aib\, etap\ de etap\, condi]iioptime de preg\tire [i participare încampionat.Antrenorii, {erban Lauren]iu [i Mircea

Gheorghe, r\spund depreg\tirea echipei.Delega]i la meciuri:

Jangu Florin [i RaduValentin.Iat\ [i echipa ghimp\]ean\ de fotbal, caretranspir, atât la antrenamente cât [i înmeciurile oficiale:Portar: {erban Adrian;Funda[i: Dinu Alexandru, Afilie Lauren]iu,Nechita Cristian, Tudor Marian;Mijloca[i: Mircea Valentin, Dobre Gabriel,Lemnaru Cornel, Popa Marian;Atacan]i: Tudor Ion, Ene Alin;Rezerve: {tefan Georgian, GheorgheCostin, Dobrescu Georgian, Dobre Marian,Voicu Drago[. Din p\cate, un jucator de baz\ al echipei,mijloca[ul {erban Tudorel, are problemede s\n\tate, sper\m c\, în edi]ia de cam-pionat 2012 – 2013, s\ revin\ pe gazon.Hai Ghimpa]i, tot mai sus!

FOTBALUL GHIMP|}EAN - LA ~N|L}IME

Page 7: Ziarul nr 42

7nr. 42, 2012 Via]a spiritual\

În fiecare început de prim\var\,marcat de luna martie, secuvine s\ ne amintim destr\lucitul [i vrednicul depomenire înainta[ al nostru,Iorgu Dumitrescu, cel chematde Domnul, în 9 martie 1934,dup\ cum m\rturise[te [icrucea mormântului s\u. Deatunci au trecut aproape optdecenii. În tot acest timp, dincând în când, memoria ctitorului[i filantropului Iorgu Dumitrescu,a mai fost cinstit\ prin paginilerevistelor Bisericii, de oameni caPetru Gîrboviceanu, administra-torul Casei Bisericii din aceavreme, de profesorul [i arhi-mandritul Iuliu Scriban, deParintele Nicolae Dumitrescu [ipoate [i de alte personalita]i.Parintele nostru NicolaeDumitrescu, care d\dea glasfaptelor lui Iorgu Dumitrescu înrevista Glasul Bisericii, inspirat îlcompara pe acesta, cu doioameni mari [i nu demult sfin]iai Bisericii noastre. Se referea laSfântul Grigorie Dascalul,Mitropolitul ]\rii Române[ti [i laSfântul Andrei {aguna,Mitropolitul Transilvaniei, caredin toamna anului trecut, are încalendar aceea[i zi de cinstirecu Sfântul Apostol Andrei,ocrotitorul României. Noi cei deast\zi, când cercet\m [iadmir\m via]a [i lucr\rile dom-nului Iorgu Dumitrescu, suntemfoarte bucuro[i s\ afl\m, c\P\rintele Protoiereu NicolaeDumitrescu, îl compar\ cuoameni c\rora le seman\foarte mult, personalit\]imilostive [i jertfitoare, f\r\ de

care istoria ar fi fost mai s\rac\[i mai neînsemnat\.

În ceea ce prive[te isto-ria proprie, a[ezarea R\carilorse poate mândrii [i chiar identi-fica cu un monument viu, pre-cum Iorgu Dumitrescu, care prinprezen]a sa în R\cari [i înîntreaga zon\ a l\sat urme tot-deauna vrednice de amintit, a[acum se spune, a facut istorie.De aceea personalitatea lui nutrebuie s\ apun\ niciodat\ înmemoria noastr\.

Dup\ cum se spunea înalte rânduri scrise întru cinstireasa, prezen]a lui într-un loc,însemn\ binefacere. Cele bunes\vâr[ite de Iorgu Dumitrescu,înseamn\ în primul rând îns\[ivia]a lui concretizat\ într-ocredin]a lucr\toare, activ\.Faptele lui, credin]a în ac]iune,înseamn\ zidirea din temelii saurestaurarea celor aproximativ 20de biserici din Dâmbovi]a [iBucure[ti, grija pentru bolnavi [is\raci [i mai ales tip\rirea,r\spândirea [i d\ruirea cuvântu-lui lui Dumnezeu prin sutele demii de car]i, pentru care cheltu-ia la vremea aceea peste dou\milioane lei aur, o suma enorm\atunci ca [i acum. Astfel, IorguDumitrescu a fost fenomen unicîn epoc\. Mai tip\reau car]i deînv\]\tur\ cre[tin-ortodox\ [iunii mitropoli]i [i oameni boga]i,îns\ în tiraje incomparabil maimici cu cele scoase prin oste-neala lui Iorgu Dumitrescu. Deaceea nu ne este deloc demirare, ca exemplare din car]ilelui, dintre care unele prefa]atecu drag [i suflet chiar de el, luaucalea Americii, Basarabiei [ibineîn]eles erau difuzate pestetot în ]ar\, de ele bucurându-semai ales solda]ii de pe front [icopiii ]\ranilor-talpa ]\rii (I.D.),printre care se num\rau copiimerituo[i, premian]i, ca cel careavea s\ fie P\rintele PaisieOlaru de la Sihla, sau teologul [ifilozoful Nichifor Crainic. Dac\st\m s\ socotim ce au devenitace[ti oameni, precum [i mul]ial]ii ca ei, dar mai pu]incunoscu]i, îndat\ vom în]elege[i mai mult, lucrarea pronia-toare a marelui IorguDumitrescu. Tocmai pentruaceasta lucrare a sa, depropov\duire a credin]ei, potriv-

it a fost numit, apostol al regiu-nii. Iar noi, în]elegând în timplucrarea lui, roditoare nu numaila nivel local ci [i la nivelna]ional, putem considera ca afost o personalitate aleas\,d\ruit\ de Domnul cu voca]ieapostolic\, fiind o slav\ a laicat-ului cre[tin-ortodox din vremeasa.

Pentru toat\ lucrareasa, Iorgu Dumitrescu ar meritamulte rânduri cu caracter pane-giric, prin care pe de o parte,ne-am arata mul]umitori,recunosc\tori pentru cele l\satenou\, iar pe de alt\ parte, l-ama[eza la locul ce i se cuvine,între oamenii-pild\ ai neamului,de la care noi cei de ast\zi [i ceice vor fii dup\ noi, am aveamulte de înv\]at. Dac\ nucunoa[tem [i nu facem cunos-cut [i altora, r\mânem în igno-ran]a, lipsi]i de acea lumina pecare nu ne este îng\duit s\ opunem sub obroc, pentru c\ ep\cat. Lui Iorgu Dumitrescu nui-a fost în fire s\-[i ]ina biografulal\turi, [i aceasta într-adevar ede apreciat, pentru c\Dumnezeu are rânduiala Lui, dea-i face auzi]i [i pe cei t\cu]i,înv\lui]i în timpul vie]ii cupodoaba smereniei lor adânci.Câ]i dintre sfin]i [i-au scris pro-pria via]\? Le-au scris vie]ileal]ii, dupa ei, a[a cum e firesc,a[a cum a tip\rit [i IorguDumitrescu Vie]ile Sfin]ilor, oedi]ie apreciat\ în epoc\. Dinpunct de vedere cre[tin, desprevia]a [i lucrarea unui om, maiales în mod laudativ, se scriedup\ moartea acelui om, cândautorul acelei vie]i alese desprecare se scrie, nu mai poate fir\nit de mândrie. Iar cei ce scriu[i cei ce citesc, îl laud\ [i pe celcu fapte vrednice [i peDumnezeu care a lucrat prin el.Acest lucru se cade s\-ls\vâr[im [i noi cu privire la via]a[i faptele lui Iorgu Dumitrescu,un om ales, care a înmul]itdarurile lui Dumnezeu în via]asa, r\mânând permanent îndragostea de Dumnezeu prinrug\ciune [i prezen]a în BisericaMântuitorului nostru IisusHristos, precum [i în dragosteade aproapele, prin faptele salemult milostive.

IORGUDUMITRESCU,amintireacare nuapune

de Ionu] Barbu

Ne aducem aminte cu pl\cerede s\rb\toarea Cr\ciunuluicare este o s\rb\toare foarteimportan]\ pentru cre[tini:este s\rbatoarea Na[teriiDomnului, timp al bucuriilor, alp\cii [i lini[tii suflete[ti. Este operioad\ în care primim [id\ruim mult\ iubire [i c\ldur\sufleteasc\. Sfânta s\rb\toarea Na[terii Domnului estes\rb\toarea bun\t\]ii luiDumnezeu, care prin Fiul S\u,îl salveaz\ pe om, îl elibereaz\din starea de singur\tate,aducându-l la bucuria comuni-unii cu Dumnezeu. Cr\ciunuleste p\trunderea iubirii înaceast\ lume întunecat\ [irece, unde se afl\ [i inimilenoastre [i în ele pot s\p\trund\ iubirea [i bun\tateace trec de la om la om, înîmp\carea dintre oameni, înbuna în]elegere, în iertare, înr\bdare, în fapte de ajutorare[i milostenie. Cr\ciunul este ochemare s\ ne lep\d\m deorice r\utate [i s\ ne deschi-dem inimile [i mâinile pentruoamenii afla]i în suferin]a,pentru cei bolnavi.În aceast\ perioad\, mai multca oricând s\ sporeasc\ îninima noastr\ dragostea fa]\de cei bolnavi, de cei însuferin]\. Un singur cuvânt fru-mos dac\ le spunem, opicatur\ în plus de afec]iunedac\ le vom oferi acum des\rb\toarea na[terii PrunculuiSfânt, ar fi o dovad\ decredin]\, de iubire fa]\ deaproapele nostru, greu încer-cat de boal\.Ace[ti bolnavi de la CentrulMedico-Social din Ghergani aunevoie de dragoste [i binecu-vânta]i sunt aceia care zi de zise jertfesc pentru ai ajuta. Ned\m seama c\ a fi bolnav [i anu avea pe nimeni, s\ fi singurî]i vine s\ urli de singur\tate.Urletele lor sunt mute, nu leaude nimeni în afar\ deDumnezeu. Ace[ti bolnavi nuau nevoie numai de mâncare[i cur\]enie, au nevoie deafec]iune, de în]elegere [i suntconvins c\ toate acestea le au[i felicit întreg personalul, dar

s\ nu uitam c\ ei sunt per-soane unice, fiecare cu sensi-bilitatea sa, fiecare cu fixurile[i cu nevoile lor.Când vrem s\n\tatea unui bol-nav, trebuie s\ fim gata s\facem pentru el o anumit\jertf\, o anumit\ nevoin]\. Darcea mai important\ jertfa lacare suntem chema]i esterug\ciunea f\cut\ din inim\.Trebuie s\ con[tientiz\m câtde mult poate fi schimbat\via]a unui bolnav, dac\ al]ii seroag\ pentru el.Noi, preo]ii care ]inem deora[ul R\cari (Pr. IonTudorache-R\cari I; Pr. DanielTudoran-R\cari; Pr. MihaiNiculaie-Ghimpa]i; Pr. Ionu]Ciobanu-Colacu; Pr. GabrielVoicila [i Pr. {tefan Vlada-Ghergani) acum în preajmaacestei mari s\rb\tori aNa[terii Domnului, ne-amhot\rât s\ ne rug\m împreun\pentru cei bolnavi din acestcentru de b\trâni, s\vâr[indSf. Tain\ a Maslului (dup\ cemai înainte au fost spovedi]i [iîmp\rt\[i]i) ungându-i cuundelemn sfin]it spret\m\duirea sufletului [i asufletului. (anul 2012 a fostdeclarat de Patriarhia Român\,an omagial al Sf. Maslu [iîngrijirii bolnavilor).Tot în aceast\ zi, noi, preo]ii,am oferit daruri celor peste 40de bolnavi din acest centru,constând în fructe, dulciuri,sucuri, produse lactate.Bolnavii le-au primit cubucurie, dar s-au bucuratfoarte mult când un cor deelevi ai {colii Ghergani ausus]inut un concert de colinde,coordona]i de Prof.de ReligiePopa Dumitru.S\ în]elegem, a[adar, c\bucuria Cr\ciunului o vomsim]i [i mai intens atunci cândvom înv\]a s\ oferim bucuriedin bucuria noastr\, dar dindarul nostru, dragoste dindragostea noastr\, exempludin exemplul nostru, tr\ire dintr\irea noastr\, suflet dinsufletul nostru.

Pr. Paroh {tefan Vlada - Ghergani

UN STROP DE MÂNGÂIERE ADUS| CELOR BOLNAVIDE LA CENTRUL MEDICO-SOCIAL DIN GHERGANI

Page 8: Ziarul nr 42

8 nr. 42, 2012De interes cet\]enesc

Reabilitare {coala General\ Ghergani - Realizat 40 %

Reabilitare, modernizare [i extindere Centru reziden]ial pentru b\trâni - CAMS Ghergani, ora[ul R\cari, proiect care la data de30.03.2012, a fost declarat eligibil [i care se afl\ ^n faza precontractual\. Dup\ semnarea contractului de finan]are, va urma

procedura de achizi]ie public\ pentru angajarea constructorului.

De-a lungul drumului na]ional DN71, Serviciul administrativ a execu-

tat lucr\ri de decolmatare apodurilor [i pode]elor, pentru a

asigura scurgerea apelor pluviale.Urmeaz\ ca dumneavoastr\ s\

cur\]a]i [an]urile [i s\ le adânci]i.

Se desf\[oar\ lucr\rile de amena-jare a târgului s\pt\mânal, loca]ie^n care se vor desf\[ura activit\]ileeconomice specifice, ^n mod civi-

lizat, cu toate autoriza]iile si avizelenecesare functionarii.

Pe strada Podul B\rbierului, R\cari, prim\ria a ^nceputamenajarea unui parc, pentru recreerea cet\]enilor dinaceasta zon\. Aici copiii [i p\rin]ii lor, bunicii sau altepersoane pot s\-[i petreac\ timpul liber, lini[ti]iaproape de cas\ f\r\ a mai merge ^n ora[ pentru a-[isupraveghea copiii la locul de joac\.

Page 9: Ziarul nr 42

9De interes cet\]enescnr. 42, 2012

Panouri solareSala de sport

[i LiceulTeoretic “Ion

Ghica” R\cari -Stadiul

lucr\rilor - ^nevaluare AFM

Construc]ia de locuin]e - 40 apartamente tip ANL - ~n evaluare ANL

6 aprilie 2012,va avea loc licita]iapentru desemnarea

proiectantului laproiectul de ^nfiin]area sistemului apa [i

canalizare, sta]ie de epurare [ista]ie de pompare [i

de tratare a apeipotabile

^n ora[ul R\cari [ilocalit\]ile compo-nente Ghergani [i

Mavrodin

Continuarealucr\rilor de

“~nfiin]are sistemde alimentare cu

apa cartiereleColacu, S\bie[ti,

B\l\ne[ti,St\nesti [i

Ghimpa]i - ora[ulR\cari, jude]ul

Dâmbovi]a”

Page 10: Ziarul nr 42

10 nr 42, 2012

Z v o n u r i [ i r e f l e c ] i i c u l e s e [ i c o m e n t a t e d e v i c e p r i m a r, Prof. E l e n a C r a i c i u

Bursa zvonurilor

A venit prim\vara. Nicicândparc\ nu ne-am bucuratmai mult de venirea ei.Suntem cu to]ii prin[i decur\]enia în gospod\rii, deamenajarea gr\dinilor, depreg\tirea gospod\riilorpentru întâmpinareaS\rb\torii Pa[telui.Bineîn]eles, c\ fiecare sesimte mai tân\r [i maisensibil la frumos.Suntem în perioada postu-lui [i încerc\m s\ ne purif-ic\m prin post [irug\ciune, prin toleran]\,iertare [i fapte bune. S\l\s\m deoparte r\ut\]ilede orice fel, intolerant, s\iert\m gre[elile vr\[ma[ilorno[tri, s\ dovedim c\ sun-tem buni cre[tini.Avem posibilit\]i multiplede a contribui în aceste zilela efortul naturii de a seîntineri, cur\]i [i înfru-muse]a. O curte frumoas\,cu pomii v\rui]i, cu straturide flori unde ghioceii, zam-bilele [i narcisele î]izâmbesc din toate p\r]ile,este imaginea unui bungospodar. Dac\ în curte,lucrurile au fost rânduite cur\bdare, casa cur\]at\ caun pahar, ferestrele zâm-bind în soare, cum r\mânecu por]iunea din fa]a cur]ii,domeniul public? Se spunec\ intrarea în gospod\rieeste cartea de vizit\ aoric\rui gospodar. [an]ulproasp\t amenajat, pode]ulbine desfundat, rondurile

greblate, trotuarul curat,gradul proasp\t v\ruit.Imaginea care persist\ înminte, ori de câte ori vineo prim\var\, este uli]acopil\riei str\juit\ de-oparte [i de alta de zarz\riilui Ionel Teodoreanu, stolulde albine neobosite carealearg\ din floare-n floare,gardurile albe care sus]inpe umeri povara recoltelorde fructe care au început arodi în florile nenum\rateale pomilor care se dedaurisipei cu generozitate.Omului nu-i mai r\mânedecât s\ se bucure [i s\contribuie, luând exemplude la natur\, punctual [icu generozitate, la un exer-ci]iu cet\]enesc, cel alînfrumuse]\rii localit\]iiprin amenajarea por]iuniidin fa]a gospod\riei, adomeniului public.Înc\ de pe acum a începutconcursul dotat cu premii(o roab\ [i unelte pentrugr\din\rit). Cea mai fru-moas\ gospod\rie! {i cuacest prilej m-am gândit s\felicit\m pe cei care audovedit spirit civic [i aufost premia]i în cele 3 edi]iiale concursului. Ne-amstr\duit ca aceast\ com-peti]ie s\ fie adev\rat, cufair play, unde comisia s\-[i fac\ treaba cu spiritsportiv.Felicit\ri campionilorcur\]eniei [i dragostei defrumos:

1. În anul 2009:- Marcu Ana – B\l\ne[ti;- Petre Veronica – S\bie[ti;- Geantaru Georgeta –Colacu;- Ciobanu Gheorghe –Ghimpa]i;- Ghi]\ Constantin –Mavrodin;- Marin Elena – Ghergani;- Coman Marian –St\ne[ti;- Toma Gheorghe.2. În anul 2010:- Gheorghi]\ Veronica –R\cari;- Rogojinaru Marin –Mavrodin;- Postelnicescu Gheorghi]\– Ghergani;- Chiscop Gheorghe –Ghimpa]i;- Enache Constan]a –Colacu;- Dinc\ Anastasia –S\bie[ti;- Andrei Mariana –St\ne[ti;- B\lan Alexandru.3. În anul 2011:- Ilie Ioana – Colacu;- B\diceanu Elena –Ghergani;- Gheorghe Dumitru –Mavrodin;- Mircea Ileana - Ghimpa]i;- Moldoveanu Dumitru –B\l\ne[ti;- Abraham Nicoleta –R\cari;- Ghi]\ Vasile –St\ne[ti;Ene Nicolae –S\bie[ti.

Cea mai frumoas\ gospod\rie… “Într-o zi, cu o voce timid\ [i cuochii curio[i, bãiatul îl prive[te petat\l s\u [i întreab\:- T\ticule, cât câ[tigi pe or\?Tat\l, preocupat [i cu un zâmbetsever, r\spunde:- Fiule, aceste lucruri nu teprivesc pe tine. Nu m\ mai der-anja, te rog!Copilul insist\:- Dar, t\ticule, spune-mi câtcâ[tigi pe or\?Reac]ia tat\lui, la fel de sever\ [iocupat\, r\spunde:- 10 lei.Atunci copilul îl întreab\:- Tat\, po]i s\-mi dai 10 lei, terog?La aceast\ întrebare tat\l sesup\r\ [i cu brusche]e îi spuse:- Acesta este motivul pentrucare ai vrut s\ [tii cât câ[tigpe or\? Du-te în camera ta[i culc\-te, c\ trebuia dejas\ dormi [i s\ nu m\mai deranjezi,b\iat profi-tor, ce e[ti!Mai târziu,stând îngân-durat în fa]atelevizorului,tat\l reflect\

pu]in la discu]ia cub\iatul s\u. Se simtepu]in vinovat [i segânde[te c\ a fost cam dur cu acesta. Segânde[te c\ poate cel mic are nevoie debani s\ cumpere ceva de interes pentru el [i-[i face mustr\ri de con[tiin]\ c\ l-a repezit.Se ridic\ [i pleac\ spre camera copilului,deschide u[or, u[a, bag\ capul [i-l vede pecel mic c\ nu a adormit.- Dormi, fiule?- Nu, tat\.- Uite fiule, ai aici 10 lei, pe care mi i-ai

cerut.B\iatul, se lumin\ la fa]\ [i întinse mânapentru a lua banii. Apoi îi spuse tat\lui s\u:- T\ticule, acum sunt fericit c\ am 20 lei.- Bine fiule. Acum, spune-mi pentru ce ainevoie de bani? Îl întreb\ tat\l curios.Copilul r\spunse cu ochii str\lucind:- T\ticule, ai putea s\-mi vinzi o or\ din tim-pul t\u?”

Aceast\ poveste cu tâlc m-a dus cugândul la copiii care se înstr\ineaz\ cufiecare zi petrecut\ în fa]a calculatorului“departe” de familie, de p\rin]ii lor...Undesunt serile petrecute în familie, la gura sobeide vorb\ cu p\rin]ii, cu fra]ii, cu bunicii? Ve]ispune: c\, ap\rut TV-ul, internetul, facebook-ul, alte metode de socializare. Cu to]ii sim]imnevoia comunic\rii, pentru c\ la început afost cuvântul...Câ]i dintre noi reu[esc s\schimbe p\reri, gânduri cu membrii familiei

[i, mai ales, cât de frecvent[i cât timp?

Civiliza]ia are unrol benefic, dar ia dinpartea inefabil\ a rela]iei

inter - umane.“Înstr\inarea” prin “împri-

etenirea” cu calculatorul esteo practic\ modern\ care tre-

buie f\cut\ cu discern\mânt iarsocializarea se poate face maicurând cu persoana de al\turi,apoi cu alte persoane ceîmp\rt\[esc interese [i convin-geri comune.Mintea u[or influen]abil\ a

unui adolescent necesit\ o oarecare îndru-mare înainte de a p\[i în aceast\ lume aîntâlnirilor virtuale pentru a ne asigura c\aceast\ experien]\ va fi una pozitiv\ [i nu unepisod frustrant.

S\ ne petrecem cât mai mult timpcu fiii [i fiicele noastre, s\ comunic\m, s\construim pun]i de leg\tur\ trainice.

Pove

ste

cu p

\ri

n]i

Pentru c\ ne afl\m ^nPostul Pa[telui, ^naintea duminiciiFloriilor, v\ invit s\ uit\m [i s\iert\m pe vr\[ma[ii no[tri, s\ fimtoleran]i. Mai bine, v\ propun s\ne familiariz\m cu unele no]iunidin cre[tinism, care ne sunt nece-sare pentru a fi buni practican]i aireligiei str\bune. Postul mare, sauPostul Pa[tilor, este perioada depreg\tire pentru Sfintele Pa[ti, fiindasem\nat adesea cu o c\l\torieduhovniceasc\ c\tre S\pt\mânaPatimilor [i Înviere. Este un timpliturgic, din cadrul Triodului, demare nevoin]\ sufleteasc\ [i tru-peasc\ în care se îmbin\ cele dou\feluri de postire: postul ascetic [ipostul total. Este numit “mare”pentru c\ este cel mai lung [i celmai important dintre toate pos-turile. Postul Mare: sensul postiriiScopul ini]ial al postirii de dinainteaSfintelor Pa[ti era preg\tirea cate-humenilor care urmau s\ fieboteza]i de Pa[ti [i s\ intre în bis-eric\. Cu toate acestea, a devenitcurând o perioad\ de preg\tirespiritual\ înaintea s\rb\torii ÎnvieriiMântuitorului pentru aceia careerau deja cre[tini. Este simbolul viual întregii vie]ii a unui om care seva împlini prin propria înviere dup\moartea în Hristos. Postul Mareeste caracterizat prin renun]area lamulte alimente, intensificarearug\ciunilor publice [i particulare,îmbun\t\]ire personal\ [i mult\generozitate cu cei afla]i în nevoi.Este simbolul viu al întregii vie]ii aunui om care se va împlini prin pro-pria înviere dup\ moartea înHristos. Este o perioad\ de înnoireduhovniceasc\, o perioad\ apoc\in]ei, a cur\]irii inimii [i min]ii,de reîntoarcere c\tre poruncileDomnului [i c\tre aproapele nos-

tru. Alimentele care nu sunt per-mise, tradi]ional, sunt carnea [iprodusele din lapte, pe[te, vin [iulei (în unele tradi]ii, doar uleiul dem\sline nu este permis; în alteletoate uleiurile vegetale sunt oprite).Deoarece din punct de vederecanonic postul strict este opritsâmb\ta [i duminica, vinul [i uleiulsunt admise în aceste zile. Dac\s\rb\toarea Bunei vestiri cade întimpul Postului Mare, atuncipe[tele, vinul [i uleiul sunt permiseîn acea zi. Pe lâng\ slujbele reli-gioase descrise mai jos, se consid-er\ necesar s\ se acorde o aten]iesporit\ de c\tre credincio[iiortodoc[i, rug\ciunilor de acas\,

adic\ mai multe [i mai dese decâtde obicei. P\rin]ii considerau pos-tul f\r\ rug\ciune ca fiind “postuldemonilor”, deoarece demonii num\nânc\ datorit\ naturii lor necor-porale, dar nici nu se roag\.În Postul Mare, în zilele de pestes\pt\mân\ (de luni pân\ vineri),Biserica îndeamn\ la ajunare pân\seara. De aceea ritualul deîmp\rt\[anie din aceste zile a fostlegat de vecernie, slujba caremarcheaz\ încetarea ajun\rii.Acest ritual, destul de simplu laînceput, a fost înconjurat treptat deo solemnitate tot mai maread\ugându-i-se câteva elementedin rânduiala Sfintei Liturghii. Astfels-a ajuns la constituirea LiturghieiDarurilor mai înainte sfin]ite, care adevenit unul din momentele de vârfale Postului Mare prin frumuse]ea

sa deosebit\ [i solemnitatea sa. Laaceast\ slujb\ de sear\, o partedin Trupul [i Sângele Mântuitoruluide la slujba din ultima duminic\sunt împ\r]ite credincio[ilor.Atribuit\ Sfântului GrigorieDialogul, aceast\ slujb\ nu a fostalc\tuit\ de un singur autor ci esteopera colectiv\ [i anonim\ aîntregii Biserici. Dac\ “postul asce-tic” reprezint\ ab]inerea de la anu-mite mânc\ruri [i b\uturi [i reduc-erea substan]ial\ a regimului ali-mentar în vederea eliber\rii de subst\pânirea poftelor trupului, “postultotal” sau ajunarea esterenun]area total\ la mâncare [ib\utur\ pe o durat\ scurt\ de timp

(o zi sau dou\) fiind expresia st\riide preg\tire [i a[teptare. În acestsens ajunarea face parte întot-deauna din preg\tirea pentruunirea cu Hristos în SfântaÎmp\rt\[anie. Atmosfera [i stareasufleteasc\ în Postului MareBiserica Ortodox\ propune credin-cio[ilor ei s\ întâmpine Pa[tile –s\rb\toare a s\rb\torilor [imoment de maxim\ bucurie –printr-o destul de lung\ perioad\de reculegere [i post.Se întâmpl\ multe lucruri foartespecifice, unice [i minunate, înaceste câteva s\pt\mâni alePostului Mare: Muzica din biseric\se cânt\ pe tonuri mai triste [i maitânguitoare. Cânt\rile [i imnurileamintesc cu deosebire, c\dereanoastr\ (dar [i putin]a de a ne ridi-ca, cu ajutorul lui Dumnezeu) [i

sl\biciunea firii noastre (dar, iar\[i,[i putin]a de a dep\[i acestea cuharul lui Dumnezeu). Slujbele suntmai lungi [i mai dese [i cuprindrug\ciuni [i ritualuri unice, cumar fi rug\ciunea Sfântului EfremÞirul, Canonul cel Mare al SfântuluiAndrei Criteanul sau LiturghiaDarurilor mai înainte sfin]iteVe[mintele preo]ilor [i odoarele încare este înve[mântat\ biserica,sunt de culoare închis\ (neagr\sau violet/purpuriu închis, de obi-cei)

Postul de bucate [i absti-nen]\ în via]a sexual\, precum [ireducerea privitului la televizor (deexemplu), sunt o invita]ie de a

învesti, mai mult decât de obicei,energia noastrã fizic\ în cele spiri-tuale, prin transformarea [i trans-figurarea ei (din dragostea fizic\fa]\ de partener în dragostea spiri-tual\ c\tre tot aproapele), prinmilostenie (din banii ce ar trebui s\ne r\mân\ în plus de pe urma pos-tului), prin lecturi din Biblie [i altec\r]i duhovnice[ti (din timpulr\mas prin faptul c\ ne uit\m maipu]in le televizor, bun\oarã) etc.Toate acestea creeaz\ deci oîntreag\ atmosfer\ în via]a noastr\– tot a[a dup\ cum dac\ aveminvita]i acas\ cre\m atmosferadorit\ punând o anumit\ muzic\,aprinzând lumân\ri etc. –, atmos-fer\ care s\ ne conduc\ la o staresufleteasc\ pe care Biserica o con-sider\ de mare folos: triste]earadioas\ (sau “str\lucitoare”, sau

“luminoasã”). Sintagma aceasta –triste]e radioas\(str\lucitoare/luminoas\) – simpl\[i frumoas\ [i profund\ în acela[itimp: ea spune c\, pe de o parte,suntem tri[ti, pentru c\ vedemtoat\ sl\biciunea noastr\, deasanoastr\ aplecare c\tre r\u,p\c\to[enia noastr\; pe de alt\parte, îns\, [tim c\ Dumnezeulnostru este Iubire [i c\ este unDumnezeu în]eleg\tor, milostiv [iiubitor de oameni, care vrea mân-tuirea, iar nu pierzarea noastr\, [icare pentru asta S-a f\cut om [i ap\timit pentru noi [i înc\p\time[te, pentru fiecare dintrenoi, pân\ la sfâr[itul timpurilor. {iasta ne d\ n\dejde, asta transfig-ureaz\ triste]ea noastr\, o pene-treaz\ de lumina Domnului, cuCare împreun\-c\l\torim pe caleaspre înviere.Structura Postului Mare:Ca [i în Apus, Postul Pa[telui ]inepatruzeci de zile, cu precizarea c\în R\s\rit sunt num\rate [i dumini-cile. Începe în mod oficial luni, cu[apte s\pt\mâni înaintea Pa[tilor,dup\ Duminica Izgonirii lui Adamdin Rai (numit\ [i Duminica l\satu-lui sec de brânz\) [i se termin\ înseara Sâmbetei lui Laz\r, ziua dedinaintea Duminicii Floriilor -Intrarea Domnului în Ierusalim. Cutoate acestea, postul continu\ [i îns\pt\mâna urm\toare, numit\ [iS\pt\mâna Patimilor, S\pt\mânaMare sau S\pt\mâna Sfânt\ pân\la Sfintele Pa[ti. În aceast\perioad\, citirile zilnice sunt dinVechiul Testament, cu prec\deredin Genez\, Cartea Pildelor luiSolomon [i Isaia. Postul Mare esteurmat de S\pt\mâna Patimilor,care începe cu Duminica Floriilor [icare precede Pa[tile.

Despre Postul mare

Page 11: Ziarul nr 42

11nr. 42, 2012 Imagini care ne dor

Aceea[i imagine, cu parc\rila voia întâmpl\rii. Ma[ina

din imagine a ocupat tot tro-tuarul - de la scara magazin-

ului, la bordur\!Pietonilor nu le r\mâne

decât s\ intre prin magazin,s\ coboare scara [i s\

mearg\ mai departe. Sau,poate s\ cumpere [i ceva cu

acest prilej.

Nu se nume[te om/Cine n-a s\dit unpom!" a[a spune o vorb\ din b\trâni.Întrebare: cum se nume[te acela carerupe un pomi[or abia întremat dup\iarn\ grea tocmai acum când vine

prim\vara [i visa [i el la o înfrunziredeas\, pentru a r\cori pa[ii trec\toru-lui, peste ani. Numai c\, un om f\r\

suflet a z\d\rnicit planurile deînmugurire ale puietului, doborându-lf\r\ mil\... Sunt gesturi care ne dor,pe noi, majoritatea oamenilor, cei

care iubim natura.

A sosit prim\vara! A început marea campanie de cur\]enie în cur]i, în gr\dini, pedomeniul public. Cu mic, cu mare adun\m gunoaiele din cur]i. D unii adun\ paie,coceni, b\legar, le încarc\ în c\ru]e [i pleac\, furi[ându-se în câmp, la loc cu fere-al\, desc\rcându-le. F\r\ fric\, f\r\ jen\ pe locul altuia [i mul]umiti c\ a sc\pat deele, se întoarc acas\. Va avea îns\ o problem\: amenda care e ustur\toare.

Adopt\ un km! Un proiect care a debutat acum 3 ani, (pe 29 martie 2009) la careau participat mul]i tineri [i le mul]umim pe aceast\ cale. Credeam c\ obiceiul de aarunca gunoaiele prin canale va disp\rea, numai c\ cei doi tineri din imagine, au lipsitde la aceast\ lec]ie de via]\ [i nici n-au înv\]at nimic de la ceilal]i. P\cat, parc\ nu sepotrive[te s\ urâ]e[ti, drumul asfaltat, cu gunoaiele... dragi tineri!

Page 12: Ziarul nr 42

12 nr. 42, 2012Eveniment

O problem\ important\pentru România de azi oreprezint\ responsabili-tatea pentru calitateaeduca]iei [i succesul[colar, care reclam\ c\idiferite de stabilire arela]iilor de colaborareîntre [coli, familii [i comu-nit\]i. Avem în vedere fap-tul c\ [colile de toategradele sunt organiza]iiresponsabile pentrueduca]ia formal\ a copiilor[i adolescen]ilor. {colilecare duc la bun sfâr[it multmai eficient aceast\responsabilitate se consid-er\ pe ele însele [i eleviilor ca parte a sistemuluisocial ce include familiile[i comunit\]ile. Cercet\riledesf\[urate în StateleUnite [i în unele ]\ri dinEuropa arat\ c\ atuncicând [colile, familiile [icomunit\]ile lucreaz\împreun\ ca parteneri,beneficiari sunt elevii.

Al\turi de [coala care asigur\ max-ima comunicare între genera]ii,familia [i comunitatea au odeosebit\ valoare în formarea per-sonalit\]ii copilului. Fiecare omvine pe lume cu o anumit\ zestrenativ\, apoi gra]ie climatului afectivdin familie, copilul cunoa[te lumeadin jur printr-un permanent dialogcu cei mari, înva]\ [i poate s\iubeasc\, comunic\, se ghideaz\dup\ anumite modele, imit\diferite ac]iuni pân\ î[i formeaz\propriile valori, propriile principiidespre lume, despre via]\.Din experien]\ c\p\tat\ de-a lun-gul anilor, v\ pot spune c\ exist\familii despre ai c\ror copii po]iafirma cu certitudine c\ au „cei[apte ani de acas\, copii al c\rorsistem de valori are la baz\ efortulpropriu pentru atingerea obiec-tivelor, corectitudinea, moralitatea,respectul. Sunt copii pentru carevenitul la [coal\ nu reprezint\ doaro modalitate “de a avea unde s\ teduci [i de unde s\ te întorci “, ci aucon[tientizat faptul c\ f\r\ opreg\tire temeinic\ nu po]i ajungenici medic, nici inginer, nici profesor, etc.Din p\cate exist\ [i elevi al c\ror„sistem de valori” este construitdup\ „modelele” ce li se ofer\ nude [coal\, ci de celelalte mijloacede informare sau chiar de propriilefamilii. Ce nevoie ar mai avea de[coala, când societatea le ofer\atâtea exemple de oameni pentrucare banul se câ[tig\ foarte u[or,atâtea exemple de fete care devinpeste noapte dive nu prin ceea ce

au înv\]at în [coal\ ci prin ceea cefac [i care nu are nicio leg\tur\ cuaceasta, atâtea exemple de indivizia c\ror via]\ este tr\it\ undeva lagrani]a dintre normal [i anormal,dintre legal [i ilegal [i care sunt încontinuare printre noi [i nu acolounde le este locul, pentru c\ exem-plul pe care ei îl ofer\ s\ fie catalo-gat la „a[a nu!” [i exemplele potcontinua. (...)

În rela]ia [coal\ - familie -comunitate trebuie s\ existe rela]iide respect, de acceptare reciproc\,de simpatie [i admira]ie, nu desuspiciune, nedumerire sau iritare[i provocare. Rela]iile dintre [coal\,elevi, familiile acestora [i comuni-tate trebuie s\ fie bazate pe con-tact [i colaborare, pe transmiterede informa]ii [i prezentare a unorst\ri de lucruri, de influen]e pozitiveasupra comportamentelor elevilor,pe tr\iri afective [i emo]ionale rec-iproce în diferite forme de manifestare. Pentru atingerea unui nivel de cali-tate ridicat în eficientizarea rela]iei[coal\ - elev - familie - comunitate,este necesar de abordat un stilempatic de comunicare între p\r]ice trebuie transpus în psihologiamental\ a elevului astfel încât s\se produc\ o apropiere între p\r]i,p\strând îns\ o neutralitate nece-sar\ [i un echilibru constant.Au existat întotdeauna educatoriexcelen]i [i p\rin]i iubitori, care nu[i-au pus probabil atâtea probleme[i totu[i au reu[it foarte bine; darpoate c\ acest lucru era mai u[orîntr-o lume foarte statornic\, în caretradi]ia avea ultimul cuvânt. (...)Cooperarea activ\ a [colii [i acadrelor didactice cu ceilal]i factori

educa]ionali – familia, comuni-tatea local\, mass-media, biserica,organiza]ii nonguvernamentale –trebuie s\ conduca la realizareaunor parteneriate viabile, de natur\s\ permit\ o abordare pozitiv\ aproblemelor diverse ale tinerilorelevi. {coala trebuie s\ g\seasc\formele optime prin care cei impli-ca]i în acest proces de educare s\poat\ gestiona resursele umane,s\ aib\ cunostin]e de psihologie [ipedagogie, s\ se poat\ adaptarapid la managementulschimb\rilor din societatea actu-al\. Totu[i, rolul important, celpu]in acum, îl au [coala, cadreledidactice, care, prin activit\]ileelaborate, pot dezvolta la elevinorme [i conduite sociomorale, potdezvolta abilit\]i [i conduite morale [icivice, în contextul european actual. (...){coala trebuie îns\ s\ fie sprijinit\permanent de familie pentru a-[iputea atinge obiectivele, deoarececopilul pleac\ din familie, [i, dup\cele [ase ore petrecute la [coal\,se reîntoarce în familie, care tre-buie s\-i asigure un climat favorabilastfel încât elevul s\ sepreg\teasc\ în mod constant pen-tru a face fa]\ mai târziu cerin]elorsociet\]ii.Familia reprezint\ elementul cheie

în socializarea copilului cu ceilal]icopii din clas\ fiind consultat\ cuprivire la activit\]ile educative(extracuriculare) [i cu privire laactivit\]ile op]ionale pe care dorescs\ le desf\[oare copiii.Prin prezentarea unor modele com-portamentale, pe cât posibil într-ocomunitate, se poate observ\îmbun\t\]irea rezultatelor [colare

[ io însu[iremai bun\ a valorilor morale. Unaeste s\ le vorbe[ti despre cele maiimportante func]ii în comunitate(primar, preot, poli]ist, medic,înv\]\tor, etc.) [i alta este s\ vor-beasc\ ei în[i[i cu oamenii carereprezint\ aceste func]ii. Degeaba poveste[ti despre obi-ceiuri [i tradi]ii elevilor dac\ nu ieiparte împreun\ cu ei [i oamenii dincomunitatea local\ la diverse man-ifest\ri tematice, sezatori, la sluj-bele de la biseric\. Îi înv\]\m pe copii s\ nu fure, s\ nuloveasc\, s\ nu mint\, dar ar trebuidu[i la o sec]ie de poli]ie s\ con-cretizeze consecin]ele actelor neg-ative. Le spunem cum s\-[ip\streze s\n\tatea, dar nu i-amdus într-un spital s\ vad\ cedureros este s\ fi bolnav. O s\ con-stat\m nu numai respectarea reg-ulilor de igien\ pentru a nu seîmboln\vi, dar [i dorin]a de a deveniomul care salveaz\ vie]i – doctorul.Pentru consolidarea unui set de

valori stabil [i coerent care sprijin\[coala în formarea la copii a con-duitei favorabile, a unui stil de via]\s\n\tos mental, emo]ional, fizic [isocio-moral este necesar\ impli-carea familiei [i a comunit\]iiprintr-un parteneriat. Activit\]ilece se desf\[oar\ au tocmai rolulapropierii de aceste institu]ii, acomunic\rii directe [i a unuischimb de impresii [i p\reri.

Sensibilizarea reprezentan]ilorcomunit\]ilor locale cu privire laproblemele [colii reprezint\ odimensiune deosebit de necesar\

pentru realizareaobiectivelor parteneriatu-

lui; [i aceasta deoarece orice abor-dare abrupt\, resim]it\ ca oingerin]\ autoritar\ în problemele[colii este [i va fi sortit\ e[ecului;în plus orice ac]iune de dezvoltarenu este eficient\ dac\ nu esteîn]eleas\ [i preluat\ ulterior decomunitate.Exemple de prezentare a modelelorcomportamentale sunt multe, dartu ca dasc\l, modelator de sufletetrebuie s\ dore[ti s\ creezi aceacomuniune familie– [coal\ – comu-nitate, în primul rând fiind sincer cutine [i cu ceilal]i în tot ce faci [i cegr\ie[ti, fiind dispus s\ înve]imereu, alergând al\turi într-o curs\pentru cunoa[tere, c\tre un ]el.Valoarea educa]iei cre[te într-olume în care schimb\rile s-auaccelerat sim]itor, într-o societate aop]iunilor individuale [i sociale mul-tiple, marcat\ de o multitudine detranzi]ii, de naturi diferite. Educa]iaeste chemat\ s\ r\spund\provoc\rilor unei lumi a societ\]ilor[i indivizilor în derut\, o lume încare s-au pierdut [i se pierd repere,sisteme de referin]\, iar sistemeleetice se afl\ în criz\. Ea trebuie s\construiasc\ drumuri noi pentrusperan]\, prin formarea unor cadrecât mai flexibile, a unor capacit\]i[i comportamente capabile s\ fac\fa]\ schimb\rii permanente [i s\adapteze elevul la incertitudine [icomplexitate. {coala estechemat\, al\turi de p\rin]i [icomunitate, s\ contribuie decisiv lareconstructia spirituala, laredefinirea unor noi sisteme de val-ori. Dir. prof. Aurica Alionte

ÎMPREUN| REU{IM:{COAL|, FAMILIE,

COMUNITATE

~n data de 1 martie 2012 ,Prim\ria ora[ului R\cari [i Liceul Teoretic

“Ion Ghica”, au organizat o manifestare cultural\cu tema: [coala, familie, societate la care au partici-

pat invita]i din capital\, cadre didactice [i alte persoaneinteresate. La acest eveniment au luat parte: Daniela

Vl\descu - solist\ a operei Române, {tefan Ignat - primsolist al operei Române, Viorel Ple[ca - arhitect,Dumitru Graur - jurnalist, Elena Mosor - inspec-tor general adjunct al Jude]ului Dâmbovi]a. La

eveniment au participat primarul ora[uluiR\cari, Marius Carave]eanu, prof. AlionteAurica - directorul liceului, prof. Nil\Livia - consilier-psiholog, prof.

Sima Nicoleta.

Înainte de toate numele meu este Mihaela, amaproape 19 ani, sunt elev\ în clasa a XII-a laacest liceu [i locuiesc într-un sat din apropiere,Ghimpa]i.M\ aflu aici în fa]a dumneavoastr\ pentru a v\împ\rt\[i p\rerea mea despre aceast\ tem\.De ce tocmai eu? Pentru c\ v\ pot vorbi dinexperien]a mea personal\: sunt unul din miilede cazuri de divort al p\rin]ilor. Începând cuvârsta de 12 ani locuiesc împreun\ cu tat\l,fratele [i bunica. {i de aceea doresc s\ v\ spuncum a func]ionat pentru mine acest triunghi(familie, [coala, societate), dar [i cum ar trebuis\ func]ioneze pentru ceilal]i în viziunea mea.Poate c\ am fost norocoas\ sau poate c\ amavut divinitatea de partea mea, îns\ reu[itamea se bazeaz\ [i pe oamenii pe care i-amcunoscut [i care m-au încurajat în anumitemomente, fie c\ erau din familie, fie c\ erauoameni ai [colii sau pur [i simplu oameni dinjurul meu.Un copil mic este ca un lut, u[or de modelat, iarmediul preponderent în care se învârte este

familia [i [coala. Eu am fost modelat\ frumos.P\rin]ii mei, având o bun\ comunicare cu[coala au reu[it s\ m\ formeze ca un copil [i caun [colar con[tiincios. Îns\, dac\ atunci cânderam mic\ am înv\]at pentru c\ a[a mi sespunea, deja în clasele mai mari, inclusiv liceu,am înv\]at pentru c\ eram con[tient\, pentruc\ îmi doream [i îmi doresc s\ fac ceva frumoscu via]a mea.Dar ce se întâmpl\ când ceva neprev\zut î]i tul-bur\ cursul firesc al vie]ii? Renun]i?Neprev\zutul meu a fost divor]ul p\rin]ilor mei.Deja rela]ia dintre [coala-familie î[i pierdea dinechilibru. Eram un copil [i totu[i datorit\ buniciimele, care m-a sprijinit din toate punctele devedere am continuat [i am ajuns pân\ în clasaa XII-a cu rezultate bune, având în vedere c\între leg\tura dintre [coala [i familie se produs-ese o ruptur\.Am în]eles mai devreme decât trebuia c\ sin-gura [ans\ a mea este [coala [i numai cu aju-torul ei îmi pot cl\di un viitor de care [i p\rin]iimei s\ fie mândri. Am tr\it deja cuvinteleresponsabilitate, în]elegere [i efort.Ceea ce vreau s\ subliniez este faptul c\, de[i,la un moment dat au ap\rut situa]ii noi,

nea[teptate, care pot ap\rea în orice familie,asta nu m-a împiedicat s\ merg pe drumul pecare p\rin]ii mei m\ îndrumaser\ pân\ atunci.Sunt multumit\ c\ am g\sit pe parcursul [coliiprofesorii care au crezut în mine [i m-au încu-rajat, iar acum sunt convins\ c\ oricât ar fi degreu nu am s\ renun] la visele mele, la ceea cecred c\ mi se potrive[te. În opinia mea, orela]ie bun\ a familiei cu [coala nu face decâts\ ajute la formarea [i dezvoltarea armonioas\a copilului [i a tân\rului preg\tit s\ fac\ partedin societatea în care tr\ie[te.Iar ceea ce eu am încercat ast\zi s\ fac este s\spun c\ se poate. Se poate chiar [i atunci cândfamilia nu este în echilibru, chiar [i atunci când[coala nu î]i cunoa[te toate problemele, chiar [icând societatea are grij\ s\ î]i ofere du[uri reci.Cu atât mai mult s-ar putea dac\ acest tri-unghiul familie-[coala-societate ar avealeg\turile unite, fiecare parte ar avea decâ[tigat [i toate împreun\.{i a[ vrea s\ închei prin a o cita pe domni[oaraLivia Nil\ care ne încurajeaz\ astfel: ”nu esteatât de important s\ spun cine sunt, MULT MAIIMPORTANT ESTE S| AR|T CINE SUNT”!

Confesiune

Eleva, Mihaela Nicolae

Page 13: Ziarul nr 42

13nr. 42, 2012 Imagini cu care ne mândrim

Dinc\ Lenu]a - ColacuMihalcea Elena - R\cari

Barbu Niculae - Ghimpa]i {erban Niculina - Ghimpa]i Boiangiu Ion - Ghergani

Nelepcu {tefania - Colacu Mincu Gheorghi]a - Colacu Ghi]\ Maria - Colacu

V\ este cunoscut\ aceast\ pagin\care a debutat cu trei ani ^n

urm\. Am ob]inut rezultate bune,dar parc\ mai este loc pentrualtele, mai bune. ~ncepând din

acest num\r vom publica imaginicât mai sugestive, vom incurajaacei gospodari care fac ^n modconstant cur\]enie pe domeniul

public, amenajarea [an]ului,cur\]irea pode]ului. ~n imaginileal\turate v\ prezent\m pe aceiacare au ^nceput cur\]enia ^n gos-pod\rie cu amenajarea [an]ului,plantarea florilor, vopsirea gar-

durilor.

Page 14: Ziarul nr 42

nr. 42, 201214 R\spundem ^ntreb\rilor

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Art. 28. - Aplicarea docu-menta]iilor de amenajare ateritoriului [i de urbanismaprobate se asigur\ prin elib-erarea certificatului deurbanism.

Art. 29. - (1) Certificatul de urbanism este actul de informarecu caracter obligatoriu prin care autoritatea administra]iei pub-lice jude]ene sau locale face cunoscute regimul juridic, eco-nomic [i tehnic al imobilelor [i condi]iile necesare în vederearealiz\rii unor investi]ii, tranzac]ii imobiliare ori a altoropera]iuni imobiliare, potrivit legii.(2) Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea

prin licita]ie a lucr\rilor de proiectare [i de execu]ie a lucr\rilorpublice, precum [i pentru întocmirea documenta]iilor cadas-trale de comasare, respectiv dezmembrare a terenurilor în celpu]in 3 parcele, atunci când opera]iunile respective au caobiect împ\r]eli ori comas\ri de parcele solicitate în scopulrealiz\rii de lucr\ri de construc]ii [i de infrastructur\, precum [iconstituirea unei servitu]i de trecere cu privire la un imobil. Încazul vânz\rii sau cump\r\rii de imobile, certificatul de urban-ism cuprinde informa]iile privind consecin]ele urbanistice aleopera]iunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism atuncicând opera]iunile de împ\r]eli ori comas\ri de parcele facobiectul ie[irii din indiviziune este facultativ\, cu excep]iasitua]iei în care solicitarea este f\cut\ în scopul realiz\rii delucr\ri de construc]ii [i/sau de lucr\ri de infrastructur\. (alineatmodificat prin art. unic din Legea nr. 221/2011, în vigoare dela 5 decembrie 2011) (3) Certificatul de urbanism se elibereaz\ la cererea oric\rui

solicitant, persoan\ fizic\ sau juridic\, care poate fi interesat încunoa[terea datelor [i a reglement\rilor c\rora îi este supusrespectivul bun imobil.(4) Certificatul de urbanism nu confer\ dreptul de executare a

lucr\rilor de construire, amenajare sau plantare.(5) În certificatul de urbanism se va men]iona în mod obliga-

toriu scopul eliber\rii acestuia.(6) Certificatul de urbanism pentru destina]ii speciale se

elibereaz\ în temeiul [i cu respectarea documenta]iilor afer-ente obiectivelor cu caracter militar, elaborate [i aprobate deMinisterul Ap\r\rii Na]ionale, Ministerul de Interne, ServiciulRomân de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe, Serviciulde Telecomunica]ii Speciale [i Serviciul de Protec]ie [i Paz\,dup\ caz, pe baza avizului Ministerului Lucr\rilor Publice,Transporturilor [i Locuin]ei.

Art. 30. - Pentru aceea[i parcel\ se pot elibera mai multe cer-tificate de urbanism, dar con]inutul acestora, bazat pe docu-menta]iile de amenajare a teritoriului [i de urbanism, [i cele-lalte reglement\ri în domeniu trebuie s\ fie acelea[i pentru to]isolicitan]ii. În acest scop nu este necesar\ solicitarea actuluide proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificat-ului de urbanism.

Art. 31. - Certificatul de urbanism cuprinde urm\toarele ele-mente privind:

a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupraimobilului [i servitutile de utilitate public\ care greveaz\ asupraacestuia; situarea imobilului - teren [i/sau construc]iile afer-ente - în intravilan sau în extravilan; prevederi ale documen-ta]iilor de urbanism care instituie un regim special asupra imo-bilului - zone protejate, interdic]ii definitive sau temporare deconstruire -, dac\ acesta este înscris în Lista cuprinzând mon-umentele istorice din România [i asupra c\ruia, în cazulvânz\rii, este necesar\ exercitarea dreptului de preemp]iune astatului potrivit legii, precum [i altele prev\zute de lege.Informa]iile privind dreptul de proprietate [i dezmembr\minteleacestuia vor fi preluate din cartea funciar\, conform extrasuluide carte funciar\ pentru informare. (liter\ modificat\ prin art. Ipct. 7 din O.G. nr. 27/2008, în vigoare de la 1 septembrie2008) b) regimul economic al imobilului - folosin]a actual\, destina]iiadmise sau neadmise, stabilite în baza prevederilor urbanisticeaplicabile în zon\, reglementãri fiscale specifice localit\]ii sauzonei;c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenu-lui, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime [imaxime ale parcelelor, echiparea cu utilit\]i, edificabil admis peparcelã, circula]ii [i accese pietonale [i auto, parcaje necesare,alinierea terenului [i a construc]iilor fa]\ de str\zile adiacenteterenului, în\l]imea minim\ [i maxim\ admis\.

Recomand\ripentru siguran]alocuin]ei dum-

neavoastr\

Indiferent de tipul de locuin]\, politica desecuritate trebuie gândit\ prin prisma identi-fic\rii vulnerabilit\]ilor loca]iei respective [istabilirii, cu sprijinul speciali[tilor în domeniu,a modalit\]ilor adecvate de anihilare a aces-tora.Atât în cazul unui apartament într-un imobil,cât [i al unei case la curte, trebuie avute învedere cele dou\ bariere ce se pot “ridica” înfa]a infractorilor, asemenea unor cercuri con-centric, în jurul valorilor protejate.Astfel, este important s\ securiz\m intrareaîn bloc [i c\ile de acces în apartament (inclu-sive geamuri [i balcoane) pentru primul caz,zona adiacent\ (gard [i gr\dina) [i oricepoten]ial\ intrare în casa (include]i înaceast\ categorie u[ile de la garaje sau de laanexele ce corespund cu locuin]a) pentrucea de-a doua situa]ie.

DAC| LOCUI}I LA BLOC:Instala]i un interfon sau un sistem de controlal accesului la intrarea în scar\;Asigura]i corespunz\tor u[ile de la subsol,terase sau intr\rile suplimentare;Verifica]i dac\ dispozitivul de amortizaremontat pe u[a de intrare în imobil permite oînchidere complet\ a acesteia;Lua]i m\surile necesare pentru ca pe holurileblocului [i pe paliere s\ existe o bun\ ilu-minare prin utilizarea de sisteme automatecu detec]ia mi[c\rii.

ÎN PLUS, DAC| LOCUI}I LA CAS|:Monta]i un sistem de:Supraveghere video exterior sau de protec-tive perimetral\ pentru înregistrarea oric\reiactivit\]i desf\[urate în curtea casei [i carev\ avertizeaz\ asupra p\trunderii persoanelorstr\ine; Iluminare cu senzori de mi[care.

PENTRU UN INTERIOR ÎN SIGURAN}A:U[a de acces în locuin]\ s\ fie confec]ionat\dintr-un material rezistent la solicit\rimecanice [i termice;Tocul, în zona sistemelor de asigurare, s\ fieconsolidat cu o arm\tur\ mecanic\ si s\ fiebine ancorat în perete;Balamalele s\ aibe o bun\ fixare în toc [i în u[\;Dispozitivul de limitare a deschiderii u[ii (lan]de siguran]\) trebuie folosit în permanen]\;U[a s\ fie prev\zut\ cu un sistem deînchidere securizat, eventual cu prindere înmai multe puncte;Orice încuietoare devenit\ nefunc]ional\ s\fie înlocuit\ în cel mai scurt timp;Acolo unde este posibil accesul prin escal-adare, proteja]i-v\ geamurile cu grilaje alec\ror capete de prindere trebuie încastrate în zid;Închide]i toate ferestrele [i u[ile de la balconde fiecare dat\ când pleca]i de acas\;Draperiile sau jaluzelele v\ feresc locuin]a depriviri indiscrete.

- 12/01.02.2012Orasu Racari,Ghergani Desfiintareanexe CAMS- 13/14.02.2012Pandele MarianPandele AdrianaAurelia, RacariCONSTR Loc P- 14/14.02.2012S.C GDF SUEZ ENROMANIA (BucurElena) Mavrodin Racari, BransamentGaze- 15/20.20.2012Sc Modestoulla SRLM a v r o d i nDezmembrare- 16/20.02.2012STEFANESCU GHEO-

RGHITA STEFANESCUADRIAN, RACARIELABORARE PUZPENTRU TRECERETEREN IN INTRAVI-LAN- 17/21.02.2012ENE MARIANARACARI DEZMEM-BRARE- 18/24.02.2012SPANU GHEORGHERACARI C O N S T RLOC P SI IMPREJ-MUIRE- 19/28.02.2012SN GN ROMGAZS.I GN PLOIESTISABIESTI ALIPIRE- 20/28.02.2012SN GN ROMGAZ

S.I GN PLOIESTISABIESTI ALIPIRE- 21/28.02.2012SN GN ROMGAZS.I GN PLOIESTISABIESTI ALIPIRE- 22/28.02.2012SN GN ROMGAZS.I GN PLOIESTISABIESTI ALIPIRE- 23/28.02.2012SN GN ROMGAZS.I GN PLOIESTISABIESTI ALIPIRE- 24/28.02.2012SC CONPET SAMAVRODIN, DESFI-INTARE CLADIRECOCUINTA SI ANEXA

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISMEMISE ÎN LUNA FEBRUARIE 2012

- 8/14.02.2012S.C GDF SUEZ ENROMANIA (BucurElene) MavrodinRACORD BRANSA-MENT GAZ

- 9/27.02.2012SC Parcul IndustrialRacari SRL, RacariALIMENTARE CU ENELECTRICA- 10/28.02.2012

Dune CeristianDune Elena,Ghimpati CONSTRU-IRE LOC. P+M

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA FEBRUARIE 2012

Tehnician urbanism,Alexandru Alexandru

[email protected]

LEGE privind amenajareateritoriului [i urbanismul

Legea 350 06 iulie 2001

Fii precaut...

Ho]ii nu

dorm!

POLI}IST DE PROXIMITATEAg.[ef R\dulescu [email protected]

Lucerna este o plant\furajer\ multianual\, cuvaloare nutritive foartebun\, o bun\ fixatoarede azot ^n sol. Avantajele acestei culturisunt urm\toarele:- con]ine o cantitate marede vitamine, calciu [i pota-siu, fiind un nu]ret excelentpentru animalele tinere(vi]ei, miei) ^n perioada decre[tere, pentrureproduc\torii masculi [i

femelele gestante.- durata de folosin]\ estede 4-5 ani, necesitândinvesti]ii pentru ^nfiin]arenumai ^n primul an.- se pot ob]ine produc]iimari de mas\ verde, depân\ la 40-50 to/ha sau8-12 to/ha fân.- ~n caz de irigareproduc]iile de mas\ verdeajung la 70-100 to/ha sau20-25 to/ha fân.- planta]iile din anul 2 [i 3

suporta bine seceta (aur\d\cini care ajung la 2-3metri);- ^mbun\t\]e[te fertilitateasolului prin fixarea azotului[i ^n\bu[\ buruienile;- este un bun premerg\torpentru multe culture [i ^nspecial pentru grâul detoamn\, culturile legumi-cole, plantele de nutre],cartof, etc. Nu se reco-mand\ cultivarea lucerneidup\ tutun, floarea soarelui

[i lucern\.Tehnologia culturii1. Preg\tirea terenuluiToamna se facedezmiri[tirea terenului laadâncimea de 5-7 cm,câmpul se ar\ laadâncimea de 27-30 cm.2. Sem\natul. Inainte desem\nat verifica]i calitateasemin]ei, folosi]i numais\mân]a selectat\, certifi-cat\, tratat\, purificat\.Lucerna se seam\nprim\vara devreme (10-30martie) sau vara (20-30august) ^n condi]ii de iri-gare.

Lucerna. Cultur\ furajer\ principal\

Ing. Topora[ V

Page 15: Ziarul nr 42

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

15Diverse

Cu mult timp ^n urm\, a tr\itun boier tare bun. ~ntr-o zi,l-a chemat la el pe un t\ran[i i-a spus:- Uite, omule, fiindc\ [tiu c\familia ta o duce destul degreu, vreau s\ te ajut. ~]i daude munc\ [i te pl\tesc foartebine. Vrei s\ lucrezi pentrumine?- Sigur, boierule – a r\spunsomul bucuros – ce trebuie s\fac?- S\-mi construie[ti o cas\,la marginea p\durii.}\ranul a plecat bucuros [i,chiar din acea zi, s-a apucatde treab\. Boierul ^i d\dea

bani pentru tot ce trebuia s\cumpere. ~ns\ omul ce [i-aspus? “E, [i a[a nu m\ vede,ce-ar fi s\-l ^n[el?!”{i, ^n loc s\ fac\ totul a[acum ar fi trebuit, a ^nceput s\cumpere lucruri ieftine [iproaste [i s\ cheltuiasc\banii ce ^i r\mâneau. Când aterminat, casa ar\ta tare fru-mos pe dinafar\, dar ]\ranul[tia c\ n-o f\cuse bine [i c\,destul de repede, ea se vastrica.Când i-a ar\tat casa boieru-lui, acesta i-a spus:- Fiindc\ [tiu c\ tu [i familiata locui]i ^ntr-o cocioab\

mic\, ^]i fac cadou aceast\cas\. De-aia te-am l\sat petine s\ o construie[ti [i ]i-amspus acum, la sfâr[it, tocmaipentru ca bucuria voastr\ s\fie mai mare.Acum [i-a dat seama omulde gre[eala sa. A vrut s\-l^n[ele pe altul [i, de fapt,singur s-a ^n[elat. Dac\ ar fifost cinstit [i [i-ar fi v\zut detreab\, [i-ar fi f\cut un binelui [i familiei sale. Acum,^ns\, p\rerile de r\u nu maiputeau ^ndrepta nimic.~n sinea lui, omul s-a jurat s\nu mai ^n[ele niciodat\ penimeni.

Programul Centrului medical de permanen]\

nr. 42, 2012

Duminic\ - 1.4.2012Dr. Mladin AuricaLuni - 2.4.2012Dr. Carp MarioaraMar]i - 3.4.2012 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 4.4.2012 Dr. Barbu RazvanJoi - 5.4.2012 Dr. Mladin AuricaVineri -6.4.2012 Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 7.4.2012Dr. Grigorescu EcaterinaDuminic\ - 8.4.2012 Dr. Carp MarioaraLuni - 9.4.2012Dr. Barbu RazvanMar]i - 10.4.2012 Dr. Grigorescu Ecaterina

Miercuri - 11.4.2012 Dr. Carp MarioaraJoi - 12.4.2012 Dr. Mladin AuricaVineri - 13.4.2012 Dr. Barbu RazvanSâmb\t\ - 14.4.2012Dr. Birsila DanielDuminic\ - 15.4.2012 Dr. Corneanu CorinaLuni - 16.4.2012Dr. Barbu RazvanMar]i - 17.4.2012 Dr. Mladin AuricaMiercuri - 18.4.2012 Dr. Corneanu CorinaJoi - 19.4.2012 Dr. Carp MarioaraVineri - 20.4.2012Dr. Corneanu Corina

Sâmb\t\ - 21.4.2012Dr. Barbu RazvanDuminic\ - 22.4.2012 Dr. Mladin AuricaLuni - 23.4.2012Dr. Carp MarioaraMarti - 24.4.2012 Dr. Corneanu CorinaNiercuri - 25.4.2012Dr. Grigorescu EcaterinaJoi - 26.4.2012 Dr. Carp MarioaraVineri - 27.4.2012Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 28.4.2012 Dr. Birsila DanielDuminic\ - 29.4.2012Dr. Carp MarioaraLuni - 30.4.2012Dr. Corneanu Corina

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Cel ce ^n[eal\

DEC

ESE

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al

S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal,

handbal, baschet, volei, tenis de câmp;

- 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii,

Ene Marius, la numerele de telefon:

0764.030.370; 0751167358

R.D

Prog

ram

: Lun

i-Vine

ri ̂nt

re o

rele

15-0

8 di

m. S

âmb\

t\ [

i Dum

inic\

: 24-

24 d

e or

e

1. SCOATE DIN CONTEXT (masc)2. B|TUT PE MARGINI -CLOPO}EI...POETICI3. SERVICIU PENTRU UN CÂINER|U DE TOT4. DEOSEBIT DE DES - ESEN}AADUNARII (pl)5. NOTA REDAC}IEI - SEPIE! -{MECHERA{ (pop)6. SCOAS| LA LUMIN|7. BRUTAR B|TRÂN - FOC F|R|SFÂR{IT!8. SCOATE NEBUNIA DIN OM (pl)9. SPONSOR LA O CEAIN|RIE -ALCOOL...DIN SOND|10. PREFIX...MOTORIZAT - LEGENDESCRISE.

C|SATORII

Telefon: 0245.658.864

1. R|MA{I PENTRU VIITOR -MIJLOC DE LEG|TUR|.2. STR|FULGERARE - CAUCI-UC.3. PAZNIC LA U{| - DE{TEPT4. PUS ~N FRUNTE - R|I DEBUZUNARE5. DRUMURI DESLU{ITE6. AB|TUT| DIN CALE AFAR|7. C|R|MIZIU - PUI DE LEU8. SUPORTURI DE FLORI-RUD| DIN P|DURE9. TIP- CIRCUMFERIN}|10. IMIT| - GRUPARE FEMI-NIN|

Vertical

RADULESCU GABRIELA, GHERGANI - 81 ANIDRAGOI NASTASIA, GHIMPATI - 87 ANIIORDACHE FILOFTEIA, RACARI - 76 ANIMUSAT MARIA, COLACU - 87 ANINASTASE GHEORGHE, RACARI - 79 ANIPOPESCU PETRE, RACARI - 83 ANISIMULESCU VASILICA - 69 ANIGHEORGHICEANU MARIN, GHIMPATI - 82 ANIENE DAN, RACARI - 60 ANIMARIN EUFROSINA, GHIMPATI - 81 ANIGAVRILA CONSTANTA, GHIMPATI - 65 ANIUDRISTE DUMITRU, RACARI - 79 ANIBURIU STANA, CORNESTI - 85 ANI

ZAMFIR MARIA MIHAELA -18.01.2012

NICULAE MIRELA ELENA - 6.02.2012LACHE IZABELA -

27.12.2011APOSTOLACHE ABEL - 15.02.012

POPA VALENTIN-ADRIAN -26.01.2012

FRUZOI DARIUS MARIAN -18.12.2011

CRETEANU CLAUDIU STEFAN -3.03.2012

APOSTOLACHE ALEXANDRA VIOLETA -1.03.2012

MARCU SIMIONOVICI ANASTASIARUXANDRA - 24.02.2012

ION MARIUS IULIAN - 24.O2.2012Ofi]er Stare Civil\,Bucur Ancu]a

CAZACU MARIAN -TOFAN MARIA M|D|LINA

Cum am ap\rut pe lume ?!Tat\, cum am am ap\rut eu pe lume?- Mah, fiule, cred c\ într-o zi tot ai s\ afli! P\i, eu[i cu maic\-ta într-o zi am intrat într-o camera dechat a Yahoo-ului.Am aranjat apoi o întâlnire via e-mail cu maic\-ta[i ne-am întâlnit într-un internet cafe virtual. Ne-amstrecurat într-o camer\ privat\, unde maic\-ta afost de acord cu un download din hard-ul meu.Imediat ce eram gata de upload, am descoperit c\nici unul dintre noi nu folosise firewall-ul [i fiindc\deja era prea târziu s\ d\m delete, nou\ luni maitârziu a ap\rut un mic popup binecuvântat care a]ipat din to]i r\runchii.PhotoshopLa spital, radiologul îi spune pacientului:

- Am dou\ ve[ti, una bun\ [i una proast\. Pe carevi-o zic înainte?- Pe cea rea.- P\i, ave]i o tumoare imens\ pe pl\mâni!- {i, care e cea buna?- Se poate rezolva în Photoshop!

F\t Frumos [i BalaurulSe duce F\t Frumos s\ omoare balaurul fioros.Ajunge la grot\, p\[e[te dârz, apare balaurul cudou\ capete. F\t Frumos scoate sabia [i i le taie.Imediat cresc alte 4 capete în loc. F\t Frumos letaie [i pe aceastea [i alte 8 capete r\sar imediat.Le taie pe astea 8, cresc alte 16. Le taie [i peaceastea [i deodata cresc 32. Munce[te F\tFrumos s\ taie toate cele 32 de capete, pac!64.Taie. Apoi 128. Taie. Apoi 256. Taie.Apoi brusc balaurul muri.De ce? Era un balaur pe 8 bi]i!

Orizontal

Ilie Georgian

Rezolvare nr. anterior:HIPERBOLIC-ALICA-BINE-RASUNATORI-NR-MICUTA-A-SET-RADA-SEMNATA-AR-ALEI-ATACA-MERCUR-NIT-EGI-PATINA-NITRATI-AT-TEAM-IVITA

S\ mai [i râdem

Page 16: Ziarul nr 42

M\ numesc__________________________________________________________________________

[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarDr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere, Bucure[ti

ISSN: 1844-7678

Domnul e P r i m a r ,

16 Publicitate nr. 42, 2012

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

ISAIA 53

1. Cine a crezut ^n ceea ceni se vestise? Cine acunoscut bra]ul Domnului?

2. El a crescut ^naintea Luica o odrasl\ slab\, ca unl\star care iese dintr-unp\mânt uscat. N-avea nicifrumusete, nici str\lucire cas\ ne atrag\ privirile, [iinf\]i[area Lui n-avea nimiccare s\ ne plac\.

3. Dispretuit [i p\r\sit deoameni, Om al durerii [iobi[nuit cu suferin]a, eraa[a de dispre]uit, c\ ^]i^ntorceai fa]a de la El, [inoi nu L-am b\gat ^nseam\.

4. Totu[i El suferin]elenoastre le-a purtat, [idurerile noastre le-a luatasupra Lui, [i noi am crezutc\ este pedepsit, lovit deDumnezeu [i smerit.

5. Dar El era str\puns pen-tru p\catele noastre, zdro-bit pentru f\r\delegilenoastre. Pedeapsa care ned\ pacea a c\zut peste El,[i prin r\nile Lui suntemt\m\dui]i.

6. Noi r\t\ceam cu to]ii cani[te oi, fiecare ^[i vedeade drumul lui, dar Domnula f\cut s\ cad\ asupra Luinelegiuirea noastr\ a tuturor.

7. Când a fost chinuit [iasuprit, n-a deschis guradeloc, ca un miel pe care-lduci la m\celarie [i ca ooaie mut\ inaintea celor ceo tund: n-a deschis gura.

8. El a fost luat prinap\sare [i judecat\. Darcine din cei de pe vremeaLui a crezut c\ El fusese[ters de pe p\mântul celorvii [i lovit de moarte pentrup\catele poporului meu?

9. Groapa Lui a fost pus\^ntre cei r\i, [i mormântul Lui, la un loc cu cel bogat,m\car c\ nu s\vâr[ise nicionelegiuire [i nu se g\siseniciun vicle[ug ^n gura Lui.

10. Domnul a g\sit cu cales\-L zdrobeasc\ prinsuferin]\… Dar, dup\ ce ~[iva da via]a ca jertfa pentrup\cat, va vedea o s\mân]\de urma[i, va tr\i multezile, [i lucrarea Domnuluiva prop\[i ^n mâinile Lui.

11. Va vedea rodul munciisufletului Lui [i Se va ^nvio-ra. Prin cuno[tin]a Lui,Robul Meu cel neprih\nitva pune pe mul]i oameni^ntr-o stare dup\ voia luiDumnezeu [i va lua asupraLui povara nelegiuirilor lor.

12. De aceea, Ii voi dapartea Lui la un loc cu ceimari, [i va ^mp\r]i prada cucei puternici, pentru c\ S-adat pe Sine ^nsu[i lamoarte [i a fost pus ^nnum\rul celor f\r\delege,pentru ca a purtat p\catelemultora [i S-a rugat pentrucei vinova]i.

Sala de festivit\]i a ora[ului R\cari esteloca]ia ideal\ pentru evenimente private: nun]i,botezuri, anivers\ri. Sarra Events v\ pune ladispozi]ie mese de diferite forme [i dimensiuni,

stâlpi[ori fier forjat, supor]i lumân\ri, arcad\,covor ro[u, huse de scaun, funde scaun, fe]e demas\, [ervete, decor mas\ VIP (falduri, jupon,accesorii), vesel\ (farfurii, pahare, tacâmuri),

aranjamente florale pesupor]i de sticl\ sau fier for-

jat, precum [i un meniubogat care te va surprinde

pl\cut prin diversitateapreparatelor. Oferta noastr\

este flexibil\ [i v\ ofer\ posi-bilitatea ca în func]ie de

buget [i exigen]ele dumneav-oastr\, s\ alege]i din gamanoastr\ de servicii, exactceea ce ave]i nevoie pentruca evenimentul s\ fie

memorabil.Pentru detalii suna]i lanumerele de telefon:

0785577660 – Cosmote; 0734584135 – Vodafone

Fotograf ia lun i i

Foto: Niculae Constantin