A.mil XVII. ARAD, 13/25. Innin 1893. Nr. 24.

BISERICA si SOILFbi bisericsea, seolastic, literara si economica.

Iese data i s'ptmn: EVIJI,1IN104

PRETUL ABONAMENTULUI.Pentru Austro-Ungaria:

Pe nn an 6 fi.cr., pe 1/2 an 2 It 60 or.Pentru Romania strinitate:

Pe un an 14 fr., pe jnnAtate an 7 franci.

PRETUL INSERTIUNILOR:Pentrn publicOinnile de trei ori ce contin

cam 160 cuvinte 3 ff.; pipit la 200 cuvinte 4 fi.;qi mai sus 5 II v. a.

Coreapondeotele s ae adreseze RedattinneiBISERICA i COLA."

Er banii de prennmeratinne laT1POGRAFIA DIRCESANA. in ARAD.

0 sehimbate spre mai bine.A vremurilor grele data, chemare este, ca se

nasca i se crsta 6meni, cari se scie se infrunte,i se biruisca greutatea vremurilor !

Au vremurile grele acsta parte buna, dar auAra Indoi615, i '4) parte rea.

Greutatile cresc 6menii mari. Greutatile facapoi pe de alta parte pe multi se se retraga dinfata lor, se cada in desperare i in apatia. Curajuli barbatia sunt frum6se insusiri ale omalui in tim-puri bune ; dar in timpurile grele curajul i barbatiasunt mai mult : sunt virtuti si adeverata pod6bapentru cei ce le posed.

Si In timpurile grele, prin cari trecem, am ye-gut la noi in biserica, manifestandu-se ambe a-ceste cnrente. Am vlut adeca 6meni la noi lucrndea mult curaj i barbatia la intarirea si desvoltareainstitutiunifor n6stre culturale. Am velut 6meni, peeari greuttile vreinurilor i-a transpus in un feliu deindiferentism i apati. Am velut apoi i un altrellea soiu de 6meni, cari crtese mereu asupramultului, seau putinulni bun, carele dupa timp iImprejurari s'a potut face.

In fata acestor trei curente, cari fiecare isi areaderentii sei, mai multi, seau mai putini ne-amintrebat, i ne intrebam adesea, cum stain noi cabiserica si ca popor cu acea tendinta, pe carea oare In mod firesc ori ce societate, i carea este cu-noscuta, In istoria desvoltarii poprelor sub numelede proces de assimilare, seau de omogenitate

Si la acesta intrebare nu potem s aflam altrespuns, decal ea de bung send, ne gasim introperi6d1 de transitiune, In carea cele trei curente a-

mintite mai sus se gasesc faptice Inteo puternicalupt unul cu altul.

se-ntelege de sine, ca acsta lupta p6temai tina. Dup ce Inse sansele biruinii stint, itrebue fia pe partea, carea produce, carea sustine,i Intareste si desv6lta institutiunile n6stre culturale,curentul pe acsta parte va trebui neaperat se sepotenteze, pentru c," la noi este puternica iubirea.fata de biseric i fata de popor.

Intempinam muse in starea, In carea ne gsimun insemnat prejudet, i anume : este fapt

istoric, c pop6rele se desv6lta incet dar cu siguranti cu trainicia prin bune i bine organisate institu-tiuni culturale ; in acelasi timp fapt istoric este, caprin intemplari si evenimente straordinare popralese dest6lta repede. In casul dntaiu progresul se facecu multe greutli i jertfe, pre dud In casul aldoilea, se p6te intempla in cateva ceasuri ceea cenu se spera in ani.

6menii i pop6rale, cari au atat de multetrebuinte, precum avem noi, stInt mai predispuse imai accesibile pentru a astepta Imbunatatirile, decari au trebuinta semtita dela intemplri straordina-rie, decat dela institutiunile i lucrarile de trainicia.

Asa este, bagseama omal fault se fia.daca pang acum In desvoltarea nestra bise-

ricesca-scolark n'am potut s facem, i se cream maiisvorul, ori cat il vom cauta, nu-1 potem afla

aiurea, decat in acest prejudet. i ca s fim binevom aminti aici un fapt istoric din istoria

nestra contimporada, i anume : Ne aducem bine a-minte din cele ce se vorbeau, si se scriau prin aniicam dela 1870 pang la 1880, ca pe atunci multidin preotii nostri asteptau se se fad, imbunatatirea

www.digibuc.ro

186 BISERICA 1# CLA Anul XVII.strii lor de sus : din partea sin6delor i congresu-lui nostru national-bisericesc. Si marturisim, ca preo-timea atpta aasta cu drept cuvent, de6rece la In-grijirea acestor inane corporatiuni apartine fgra In-doilg a-se interesa de imbungtatirea stgrii i sortiiorganelor sale. Si (Smenii ateptau acsta faptice,adeca se se faca prin ficsare a de ajut6re i salarii.Pentru aceste ajut6re qi salarie lipseau inse attcongresului, cat i sin6delor eparchiale fondurile tre-buinci6se. Si deci congresul i simSdele au trebuit Inlipsa de fonduri se se marginsca a semna idei i acrea In centre i In comune institutiuni de cul-tura, prin cari imbunatatirea se urmeze desine ; Si Imbungtatire multamita lui DumneVeu, s'afcut in tte trei eparchiele, i la Metropolig ca a-tare prin crearea de fonduri i fondulete i prin In-multirea mijhScelor de educatiune. Si tot ce s'au fa,-cut, s'a facut numai i numai prin o bung chiver-nisire a putinului avut, de care a dispus eparchiale1 Metropolia la intrarea nstra In vieta constitu-tionala.

Si directiunea de a lucra i a produce tot maiinult pre terenul cultural initiata In centrele epar-chielor i la Metropolig nu au remas fgra imitatori.Au inceput acstg, directiune a av aderenti i princomune ; dr in faptul acesta noi vedem o Insemnataschimbare spre bine.

Musica la noi i cornrile nstre.Disertqiune Vnuttt la adunarea generald din 13 i 14Aprilie C. a reuniunei invqtttorilor ort. romemi dindiecesa Aradului, districtul din dripta Murefului, de

Valeriu Magdu, profesor de musictt la Seminariu.Ca un mong binemeritat, Incgruntitul nostru

seclu a captat mai multe epitete, precum : al abu-relui, al industriei, al electricitatii, al sciintelor etc.Cnd se va duce dnsul peste 7 ani In noianul a-pr6pe nesfArit al trecutului, va rasa motenire fiiu-lui s6u, seclului viitor, un frumos renume. Totivor Vice, ca dnsul a pus temelia progresului colo-sal, la care a ajuns omenimea astali lie tOte tore-nele i la care are se se avnte abia In viitoriu.

Mainistul dela tren va Vice ca dnsul, actualulnostril seclu, a pus fedeul pe 61a, ca se descopereputerea aburelui. Fabricantul va Vice, ca dnsul aiscodit maina, din carea acuma ies cu inlesnire mi-liOne de difeq articoli. Electricianul va adauge, catot dnsul a intins drotul pe uscat i cabelul pefundul mrii, r academicianul, Invetatii i invttoriiIl vor prea-mari, caci dnsul a redus pretul cartilordela 100 la 1 i a respandit lumina.

Vedem prin urmare, ca toti acetia vor av se

lid cte un cuvnt de Nun, despre actualul nostrilseclu.

Dupa-ce base DV6stra ati aflat din program, caeu am se tractez despre musick Indrepti suntetia me Intreba, ce 6re va av se lid despre mop&gal din vorbk musicantul.

Fara MAI ca li musicantul va av se 'lid,lucruri frum6se despre seclul al XIX, va av se-1admire chiar. Totui me veti Intreba, cum vine, caseclului nostru nu-i qic seclul musicei," cum li Vical aburelui, al electricitatii etc. Necontestabil este, clmusica nici inteun soda nu a desvoltat un progresmai frumos ca In seclul acesta, i totui cum vine,ca in aasta privinta a remas farg epitet ? Acestlucru se esplica In Imprejurarea, ca. seclul nostril arenumai meritul de a fi cultivat, de a fi desvoltat pro-gresiv musica, ce deja o motenise dela antecesoriisei. Ca se catigi astali renume, trebue se te dis-tingi ieind afarl din cercul obicinuit, din cercul cu-noscut al progresului normal, dnd astfel acelui pro-gres o periferie, un cerc mai largit, mai estins. Se-clul nostru lime nu a ajuns se &a afara din acelcerc prin vr'o descoperire, su inventiune musicallmai remarcabila, care se constitue epoca In istoriamusicei. Adevrat, ca seclul nostru a largit periferiaeercului musical printr'un mers progresiv gigantic, dincare pricina musica lui e mult admirati, dar cu t6teastea, ea nu a ajuns la culme, musica nu i-a datInca ultimul cuvnt In privinta perfectiunei sale. Ease afla pe suiul perfectiunei i nu se p6te preved,ce va fi musica presto 100, su preste 200 de ani.Dela anul 1845, cnd Ottaviano dei Petrucci a in-ventat tipurile grafice mobile (ale notelor) construitedin metal, cari se pun sub pressk musica a primito desvoltare att de Inaintata, Mat musica vcurilortrecute nici pe departe nu se p6te asemena cu avdcului, In care traim. Ca se constat diverge* mare,ce exista Intro musica de acuma i Intre cea dinvcurile trecute, trebue se notific numai, ea, ea a fostdin timpurile cele mai antice cultivatg cu destulg di-ligenta, cad ea s'a nascut de-odatg cu omul qi seconsidera ca primul i principalul mijloc de educa-tiune, Socrate Ikea, ca filosofia este punctul culmi-nant al musicei. Din sfnta scriptura afiam, ca Intimpul imp6r4iei sale, Regele David Intrebuinta laserbgri religi6se pni la 4000 de musicanti spre alauda pre Domnul prin cntari vocali i instrumen-tali. Cu t6te astea, musica aceea n'a putut fi alaperfecta cum este cea de astaVi, i n'a potut fi per-fecta mai ales in armonii, din pricina ca nu au avutsistemul nostru musical, nu studiile nOstre musicali,nu c6lele n6stre de arta musicala, nu instrumentelen6stre i nu mai presus de t6te tipariul, care a po-pularisat musica ping la cele mai extreme margini.

Seclului nostru inse ii datorim un lucru, careptrunde adnc In caracterul social al 6menilor. Cain toll ceialalti factori culturali, seclul nostril a fixati In musica o linie, ce demarcg calitatea specifica

www.digibuc.ro

AnuIXV1L BISERICA i SCOLA 187de rassa. Pang, In seclul al 17-lea musica se consi-dera mult putin ca un factor cultural international.Dela revolutiunea francesg inc6ce inse, si cu deosebireseclul nostru i-a imprimat musicei un timbru derusk un timbru national, care pe timp ce mergem,Imbraca un vesmnt specific national tot mai pronun-tat. Acsta calitate a musicei, care determing indivi-dualitatea national in miscarile musicali ale unuipopor, numim caracterul national al musicei" su sicaracterul musical."

De nascerea acestui caracter nu avem se nemiram. Musica unni popor e strins incopciatg delimba, de obiceiurile, de credinta, de moravurile side sientemintele sale, si (led acestea au primit uncaracter propriu individual de rassa, atunci lucru fi-resc ci musica ca factor de cultura nu puteasta indiferentg fata de acest caracter, care astacjiprovd cea mai neimpacata lupta de rassa.

Dca vom face o comparatiune intro caracterelemusicali la diferite pop6re, atunci numai decal vomobserva, ca ele divergeza esential unele de altele,vom observa adeck c5 caracterul musical si respec-tive musica la fie-care popor are o nuant amesuratlimbei sale. Astfel la pop6rele latine vom afla,musica le st cum am dice In raport de orno-geneitate cu limba, pe care o vorbesc. Intocmai calimbele poprelor romanice de pild, si musica leeste dulce, armoni6sk cu o accentuatie tale, ling sicu o expresiune usor curget6re, pe dud din potriv,musica, la poprele crivetului de mza-n6pte, e maiexpresivk mai larmuitre, cu accente mai vrt6se sicu expresiune mai greu curget6re, in conformitate culimbele lor. Asupra acestui taracter a avut influintaclima, temperatura i adeca positiunea geografica, incare Wiese diferitele pop6re. Tot din aceste motiveresulta faptul, ca pop6rele latine de pilda, cari tra-ese sub clima us6ra a ceriului albastru, isi execulproductele musicali pe instrumente moi, provequte cu

pe cand din contra Germanul i Svedianul depild, cari se afl sub cerul moros al popolui nordic,mai prefer instrumentele vrtse de metal, BlasenInstrument-ul.

Sub infiuinta acestor elemente fisice dr s'auformat caracterul musical deosebit pentru fie-care po-por. Astfel ajungem la conclusiunea, ca fie-care po-por trebue se-si aiba caracterul musical individual derassk care e propriu al sett i care In seclul acestaa primit un colorit expresiv national.

Determinat odata caracterul national al musicei,fie-care popor consciu de individualitatea sa nationalUncle astdi aid cultiva i a-si desvolta musica sanational pang la gradul eel mai posibil de perfec-tiune. De sine inteles, ca acsta inteo directiune co-respundet6re cu caracterul sett national. Musicaca i limba s'a dovedit a fi cel mai puternic fac-tor de conservatiune i cel mai eficace mijloc de cul-turl national. pentru un popor. Importanta ei dinacest punct de vedere astacji au recunoscut'o mai t6te

pop6rele europene, cari inteolalta Ora in greu lupta.de rassa. Italianul, Francesul si Germanul cu deose-bire au inteles de mull importanta musicei ca unputernic factor cultural; ba acum, Germanul, dupa-ce si-a ridicat musica la un nivel halt de perfec-tiune, cat se-si-o impuna si altor pop6re. Asa facesi Italianul i Francesul i In timpul din urraI ainceput se-o faca si Rusul. In Rusia de esemplumusica a prima in timpul din urma o desvoltare atatde inaintata, Inuit a pus in uimire Europa intrga.

De vr o d6ue-4eci de ani inc6ce, in Rusia secultivg musica cu o activitate att de aceelerata, M-eat poporul german o califica de feroce. Lucrul eusor de inteles. Rusia, care abia in timpul din urma -a ajuns se intelga importanta mare, ce o are mu-sica In respectul cultural, acum dupa ce a inteles-o,cata se suplinsca, prin desvoltarea unei activitti sidiligente de fier, in timpul cel mai scurt posibil,ceea-ce a negles In decursul unui timp de atateavcuri. In acest seop guvernul din Petersburg jert-fesce sume enorme i a infiintat in t6te centrele maimari de cultur scle de musica. 0 astfel de c6l,care cultiva cu preferinta musica (cntecele) poporala,e si cea din Moscva, din care a iesit corul cu numeeuropean al lui Vladimir Slaviansky Agrenev. Pro-tectionat de guvernul ruses; Slaviansky cutriera cucorul seu intreg vastul imperiu al Tarilor, si undenumai afla, e, exista cntece si hore poporali, lecolectza, le descrie si le arangiza In coruri fru-m6se, pe cari apoi le propaga, le populariska nunumai prin patria sa, ci si prin strginatate. Grabamare, cu care se colectza In Rusia piesele musi-cali poporali se mai esplica si din imprejurarea,multe dintre productele clasice ale geniului poporu-lui rusesc erau pe cale .a se da uitrii si a se perde.Ca se preintimpine acest inconvenient, Rusia a aflatde trebuinta, de necesitate chiar a intemeia c6le demusick ai ca'ror profesori, impreung ea elevii, intre-prind tte mijlcele posbile pentru de a colecta pie-sele musicei poporali si a le scapa astfel de peire.

Dar observ Domnilor, ca am inceput putin ame abate dela subiectul propriu al disertatiunei mele ;

rog lose se aflati, c cele expuse pana aci le-amtinut de lipsa a le aduce, ca din ele tragnd con-clusiunea, s ne presentm cu atat mai limpede si-tuatiunea nstr cu privire la musicg.

noi Romnii, ca un popor cu individualitateproprie national, i noi avem musica n6stra cu ca-racter national. Ba dca ar fi vorba se mesuramnksica n6stra In cantitate si in calitate , atunciam afla 'Ate cu uimire, ca ea intrece cu mlt atatin fond, cat si in forma, musicele celor mai multepop6re din Europa. Musica n6stra e neintrecuta Inboggiile sale, e de o frumseta romanicl i atat devariata in specfile sale, *Meat i-sar putea da eu dreptcuvnt atributul de omnilatarala.

Care popor de pilda mai pote atata in genui-nitate atatea ramuri din productele sale musicali,

www.digibuc.ro

188 BISERICA i *COLA Anul XVII.cari ramuri apol se mai subimpart in diferite specii,cari de cari mai variate i mai felurite in nuante ?Un ram al musicei nOstre sunt de pild, Horele, altram Doinele, altul Ardelnele si rsi altul Cntecelepoporali, i Vito acestea in sute de variante, caridupl natura jocului (dansulni) cu care multe din eleaunt Insotite, primesc diferite numiri ca : Ardeleana,Crisana, Someana, Bntn, Lugosiana apoi Clus-rul, Batuta, apoi Tarine, Brine, B-eze, SrbeFrtute, mai apoi descntece, bocituri, chiuituri, co-linde si altele, cari Vote isi au melodiile lor In formi in nuant, proprie, ca se nu amintese i despreplsmuirile mai nOue, ca producte ale geniului mu-sical ajuns acuma la un 6resi-care grad de cultur,cum aunt de pild Romantele n6stre i altele.

Alte pop6re, cu putine esceptiuni, nu se potbucura de o boggie asa rainificat a musicei lorgenuine, cum e a n6str.

Romnul este nscut pe cntare. Dela naturavesel, vioiu, ospital i glumet, Romnul (Ma, audepaserea cntnd si frump, suernd, numai dect eIn stare s-ti tragtt o doin, su o hora, old multe

sunt dispositiunile inimei, pe cari le manifestin cintare. Dc are bucurie el cntl, dci su-prare el cht, dc, e angrt dinuesce sidc e in jale se bocesce, tot prin cntare. Sinici nu se !Ate presupune altfel despre un popor,cruia i-se dice, c5, e poet din nalcere

Dar ceea-ce trebue s ne atingl dureros este,c t6te acestea constituesc si ping, astdi numai ma-terialul brut, care aNt se trct prin mnile me-strului, ca dee lustrul cuvenit. Musica n6str, eca un diamant In nisip, care atpta se-1 ridici dinnisip, se-I lustruesci i apoi se-1 asedi unde-ti place,spre pod6ba casei tale.

La noi pn mai In anii din urm aceat tesaurnu a fost bgat In sm. Inteligenta n6str, care arfi In primul rond chiamat s cultive In directie sft-ntts, acest ram al artei frum6se, su nu a potut,s6u nu a avut pllicere spre acest lucru. beck' ne a-ducem Inse a minte de maxima c, : voiesce i veiput," atunci remne pe inteligenta n6str acusagrea de a nu-si fi implinit ping acum o sfinti da-torint 1'45, de nmul seu. Adeverat, cg, nu fie-careom inteligent e cu dispositiuni musicali, dar s ob-servrun numai, c i noi avem compositorii si artis-tii nostri, cari p6te s'ar incumsta a cultiva musican6str cu mai mult zl In directiunea indicat, dcapiesele n6stre rornneci ar fi 'elutate inteo mesurcuvenit. De ate ori nu vedem Odnd la pian dom-nis6ra i executind sinfoniile lui Hayden si ale luiMozart, ce i-le a procurat tata dela Lipsca, de i-aMat o surprig la diva numelui ei. Ala stm Inprivinta asta cu o bun dog din inteligenta nOstra.

Ca se nu fiu unilateral trebue s constat, cg,nici compositorii nostri, cu putine esceptiuni, nu suntla inltimea missiunei lor. Evitind a atinge aici cor-4ile discordante, ating numai cele sinfonice, aded

esceptiunile. Dintre compositorii nostri in Romaniase mpg, mai serios cu cultivarea musicei n6stre d-1Gavriil Musicescu, seful coralui metropolitan dinIasi si profesor de armonie la conservatorul de a-colo. D-sa a inteles mai bine situatia musicei n6stresi a pb'Aruns in spiritul ei cu mult succes. D-sa aarangiat nenumerate cintece poporali, culese de prindiferite parti, In could brbtesci si cu preferint Incoruri mixte, cari constituesc reportorial laic al co-rului metropolitan si astdi cununa mistr, frum6s1de flori romne. D-sa, prin cultivarea musicei n6strepoporali, care este cel mai scump tesaur, a pus gardintre trecut si viitor si a inaugurat o er n6u, peterenul cultural al musicei n6stre. Adst, directiune1ndicat de firea lucrului a inceput deja a ptrundeprin t6te stratele nstre musicali si obtine pretu-tindeni resultate frum6se. Ca se vedeti, ea de grab-nic se prind piesele nOstre in popor, gnditi-ve, c.d-1 Musicescu a trebuit numai odat se vina cu can-tecele sale pe la noi, s dee In d6ue-trei locuri con-certo, cum a flicut acsta mai ant-64i, si deja depildFOie verde fir de nalbl 0 pis-a badea" o dun,

cu nesat i cesta cu tluera in colib, i cela cu pia-nul In salon. Ce vom dice despre corurile nOstrevocali, cari dnd concerto, din acel moment 10 Impluprogramul cu frump verdi" si frundulite" ? i tOte-tte plac de minune publicului nostru.

In Romania se cultiv, musica pe o scar, In-tins, dar si acolo err preferint musica strin. Icicolea vedem cite o pies romnOscI virit, intre pie-sele strine, ce implu programele concertelor. Ga-vernul rornn de altmintrelea, voind a da un impuls1nainte musicei nationali, a infiintat pe la t6te liceelecte o catedr de musica, la care se apIic. ca pro-fesori elevii iesiti din conservatoriul din Bucuresci.

Conservatoriul din Bucuresci, infiintat la anul1860 si eel dela Iasi la 1861, si-au luat anumeca scop, se desv6lte musica in directiuue nationallsi se o propage Intro Romni. Din aceste scOle iespe fie-care an cite 20 de artisti, cari se aplid

cum ca profesori de music pe la licee.Ping astdi tub' aceste !mite institutiuni de

crltur nu au produs resultatele dorite. Wan contrivedem o sum de artisti romini cari, iesiti din con-servat6rele romne, cutrier Europa made, mai per-fectionndu-se, dau concerto si se angagied, pe lateatre, unde debutOg cu succese splendide. Ce foloslug, dud dnii sunt pentru musica nOstr romi-nsei liter% m6rt ! Ne fac ce e drept onre prinstrinatate ca fii de Romani, dar am r'mas cu atita;fol6sele reali nu le tragem noi, ci strinii In al el-ror serviciu s'au pus.

In timpul din urma guvernul romn, in conte-legere cu Sfntul Sinod, a mai luat dispositiuni pen-tru de a se infiinta In fiecare comuna rurall maimare cte un cor vocal. Astfel vedem, ci s'a luatun inceput In privinta cultivrii musicei In general,

www.digibuc.ro

Anul XVII. BISERICA ci SCOLA 189de s'ar face baremi dispositii pentru cultivarea ei

in Bens romnesc. Timpul ne va areta.In Romania au ieit din timp In timp cate o

f6ie musicalk care tintia cultivarea musicei romneci,-- der credeti di a potut s subsiste mult timp ?Nu! Din lipsa abonamentelor suficiente f6ea a tre-buit s se sisteze. Astdi mai exist& incat sciu eu

numai una, Romnia musicale," ce apare subredactiunea d-lui Constantin Cordoneanu, de deue-oripe luna. Acest feie face bune servicii causei dinvorbk dar mi-se pare, ce, nici Romnia Musical"nu are spriginul cuvenit din partea publicului.

(Pa urmit.)

Capriciile sll. Onele.Ori ce om, care se afl in anii de mijloc ai

ettii, a esperiat la sine insui, c sunt 4i1e, In carifaptele i cugetrile n6stre sunt mai stengace ca dealtdat, in cari suntem flr voie posomorlti, cu-prini de un sentiment de neplcere 0 la nimic dis-pu0 ; In cari lucrurile cele mai de nimic ne iritz1;In cari torturkm pe cei de prin pregiurul nostrucu pretensiuni esagerate ; scurt : in cari ne suntemnone in0-ne i altora de nesuferit.

Ne aflm atunci inteo stare, pe care o numimindispositiune. Atunci sufletul nostru smen cu uninstrument musical descordat. COrdele harfei nstresufietesci sunt descordate, sunt In disarmonie i decinu trebue se ne mirm, (led atinse fiind, ele nudau tonuri armonice.

trite. astfel de stare sufletesck noi lucrean maiputin dup dictatele mintii superiere, deck dupe, in-spiratiunile sentimentului boln'vit, ne punem in con-tradicere cu noi ini-ne i ne purten, cnd indispo-sitiunea nestra a ajvns la un grad inalt, inteun modde aya, c i cei mai buni amici ai nostri s'ar puteindoi de noi.

Pe faptele unui (ma, care e supus des 0 hide-lungat la astfel de conturbri ale sufletului, nu poticonta cu sigurant, el e nestatornic i schimbcios.Se dice despre un astfel de om, ce, e un onz ca-pricios" sOu c e plin de capricii," adece, con-tradiceri.

Indispositiunea repetir e un adeverat venin,care subminez e. intr'un grad cu mult mai mare, cle-at 10 pot inchipui cei mai multi dintre noi, ferici-rea nestr i a acelora cu cari trim Impreunk

Capriciul," dice spiritualul principe de Ligne,e ca si buruiana, care consunzet tot si impiedectia cresce tot ce e bun, fie ca sMnttt, fie ca planttt,

prin urmare de a se transplanta ci prospera.Acstd mOnnare e asa de potrivitet, incdt vdpe cei mai buni, mai drepti, cate-odatet cei maiamabili, mai delicati si cinstiti 6meni incapabilide a apdr asa cum sunt. Tte nsusirle lor bunesunt suprimate. E intocmai ca i ctind nu ar av6de loc asemeni insusiri."

Causa relei dispositiuni de regale, e a se cutaIn stri anormale ale fisicului, cu deosebire In dis-cordarea sistemului nervos. Prin corpul nostru stemIn raport continuu nu mimai cu ittrga fume visibil,ci i cu aa numitele materii inponderabile. Nici oschimbare atmosferic in incordare, temperatur, gradde =Oa., electricitate . a. nu trece rare, urme palng corpul nostru. Alegerea mijlecelor nestre denutrire, mistuire bun sOu rea, somn linitit seu in-trerupt, stadiul lunei, totul influintez asupra corpu-lui nostru i mijlocit asupra dispositiunei n6stre su-fletesci.

Adesea motivul indispositiunei sufletesci e denatura curat psihick cura ar fi suprare pentru nea-jungerea intentiunilor qi dorintelor nestre, ateptriInelate, ofensarea amorului nostru propriu . a. Mo-tivele de categoria celor din urm sunt adesea asade subtile, bleat nici nu ne putem da bine seine, deele. Indispositiunea ne cuprinde adsea fr de veste,rug se ne putem da sem de ea. DOA ins ne e-saminm cu atentiune ne rechimm t6te In me-morie peste ce am trecut In decursul dilei, descope-rim adesea, spre ruinea nestre, un mic punct negru,neinsemnat, ca prima zal a unui ir intreg de per-ceptiuni umbr6se, din care in casul acesta e cona-push indispositiunea nestr. Amorul nostru propriue att de sensibil, indt salutarea mai rece a unuicunoscut, cuvntul neprecugetat al unui amic, lucre-tirea de frunte a unui superior : aunt de ajuns ca

ne intunece cerul nostru suiletesc. Acsta firesce,c. e o simtibilitate esageratk pe care trebue se nosilim a-o stpni 1 pe care o vom pute stpni inurma unei dietetice rationale a sufletului.

Mai indepedenti de influintele lumei fisice a-supra dispositiunei sufletesci sunt 6menii aceia, cadduc o vit active, i agitate, in aer liber, trIesc cum-ptat 0 au o voint tare. Mai espui aunt cei costau tot in cask efemeiatii, leneii i 6menii, cadse ocup mult cu cugetri abstracte. De aceea maiputine capricii aflin la terani, vnItori, soldati .a. i mai des la functionari, invetati, capitaliti . a.

Aceste observri din sciinta natural a capricii-

www.digibuc.ro

190 TBISERICA i CLA Anul XVII.lor ne dau indigetgri escelente pentru incungiurarea

combaterea lor. A nu ede prea mult, ci micaremultg in aer liber, o aspiratiune activg i zelsg sprescopuri seri6se i folosit6re i mai mult ca tte, vointa,firmg de a nu se lasa a fi dominat de capriciu.Regimentul de panto/ e totdeuna ruingtor, ving elori din ce parte ; cel mai ruinos inse din t6te re-gimentele de pantof e acela al capriciului. Trebuese punem n luptd 'intregul nostru orgoliu virilcontra unor astfel de cdtwe nedemne.

Piing la un 6recare grad sunt supui toti Orne-nii la capricii, i grade mai mici ale acelora le pu-tem combate farg, multg greutate, prin simpla tgriea vointei. Dcg indispositiunea se repetg mai des iatncurile sunt de duratg mai lungg, atunci se p6teconta cu sigma*, cg avem a face cu un morb for-mal. In casal acesta lucrul cel mai intelept e a con-sulta pe un medic inteligent i a se suptme uneicure sistematice a corpului i a sufletului. Se nu in-tirligm a face acesta nici un moment, pentru-cg cucat se inrgdgcinzg acest feu mai tare, cu atat emai greu a-1 yindeca.

Din cele lise resultg, urm5t6rele reguli, ce sunta se observa fati cu capriciile sett dispositiunea rea :

Dcg ea provine din urit, atunci grgbesce a teocupa de lucru serios i pe cht se p6te de incordg-tor, nu te juca numai cu el, ci cautg se I i sfir-esci. rei afla, cg, chiar i numai simpla propunerede a te scgpa de starea de suferinti, in care te afli,i a te opune reutgciosului contrar, ii va fi de aju-tor. Repetim i la local acesta, cg : ofice suferintg

i de acsta se tine i capriciul, trebue se dis-park', indatl ce sufletul intr," in actiune ; pentru-cgsufletul, ca o unitate, ce nu se p6te diferenta, nup6te fi dintr'odatg activ i pasiv.

Dcg, credi, c indispositiunea ta e causatg inprima linie prin starea ta fisicg pentru-cg o dis-cordare a sistemului nervos, fie ea causg su efect,e totdeuna aci n joc atunci f, o mica cgletoriedca se p6te pe jos, fie chiar i numai o escursiunela tag in apropiere der nu singur, ci cu sotia icopii, dcg ai, sett cu un amic. DOcg nu poti faceacsta, atunci taie su crpg lemne, lucrg p'ng cenu mai scii de oboslg, apoi mgnncg i bea ce-siplace i dcg de altcum eti moderat atunci, nu-tip6te strica nici cat un phrel beut peste diago-Bala setei.

Cand 'MA dispositiunea ta rea e causata prinidei nelinitit6re, sett cum se intmplg cate-odatgIn urma unei lucrgri spirituale obosit6re, atunci

distrzg-te, du-te la teatru, cercetal societgti veseleseu cel putin de acelea, unde trebue se-ti ii sma,scurt, ei afarg din tine insuli. In nici un cas nute lgsa in voia indispositiunei, ci opunete. Cu cit,vei lua o initiativg, mai firmg, cu atit mai bine.

Indispositiunea e pentru spirit, ceea ce e gutu-raiul pentru corp. Ceea ce ne face se suferim gutu-raiul catarul fisic mai cu inlesnire, e sigurantace o avem, c e o indispositig trecet6re. i catarulspiritual, dca in unna lipsei de energie a vointein6stre, nu l'am lgsat s deving un feu cronic, e tre-cetor. Mud negurele negrei dispositiuni se grging-dese asupra sufletului nostru, Can& prin acest vl ce-nuiu, vedem Vito cenuiu, atunci s cugetgm,de-asupra norilor strglucesce s6rele, care peste pu-tine 4i1e va sfgia norii. A reflecta in totdeuna laacstg inpregiurare, e deja un mare ce,tig moral.

Ieronim G. Baritiu.

Cinstesee pre tatl tu si pre mania ta, cabine s traiesci pre acest panint!"

Cuvntare, inntt elevilor dela cdlele elementareromente din Arad cu ocasiunea incheierei anutui scolastic,de losif Moldovanu, invqdtoriu.

Acsta este cea dintgi i cea mai mare poruncl ce,a impus-o Dumnepu copiilor.

Din acstg poruncg dumne466scl vedem :1. CI, pre copiii, cari i cinstesc pgrintii, Ii dg-

rueqce Dumnepu cu vigg bung 0 lungg.2. CI, pre necinstitorii pgrintilor Ii pedepseqce Bum-

nepu, cu pierderea vigil.Viga n6strg aadarg, este in strns . leggturg ca

cinstirea pgrintilor.re, iubeqce omul mai tare ?

Viga!Da! Viga este tesaurul cel mai scump al omu-

lui. De vigg se desparte omul mai greu. Chiar i vermeleeel mai mic se luptg i svrcolece, cnd Il atacg ci-neva, pentru apgra viga. Dar cum nu ?Cand tte bunriAgile lumii sunt legate de vigg. Cine nuare vigg, nu are nimic. Cine-Y perde viga, perde pretatIl s/u, pc mama sa, pe frati, pe surori, pe pretenineamurile sale. Cine-y perde viga, acela perde tte o-verlie i bunurile sale. Ba! acela care perde viga capedpsg pentru necinstirea pgrintilor, acela '1 perde i peDumnepu i amsurat credintei nOstre va ajunge in muncacea vecinicl.

Btg dar, pentru ce e viga tesaurul cel mai pretuit,pentru-cg de ea aunt legate tte bungtgile lumii acestia,ba, chiar i iubirea lui Dumnepu.

Cine nu-'0 cinstece pgrintii va fi pedepsit de Duna-ne46u cu perderea viii i a tuturor bunurilor din lume.

Ce pedpsg grznicl !acsta pentru necinstirea pgrintilor!

www.digibuc.ro

Anul XVII. BISERICA i SCCILA 191Ore de ce, li pentru-co ?Pentru-ca noi avem vieta dela parintii nostrii. 131-

tfritii cu voia lui Dumneyu, nu numai ne-au dat vitii,,ci ne fac i alt bine : ne grigesc, ne nutresc qj ne Im-brad..

Cate nopti nu d6rme o biata mama, ci veghiezaUna leaganul micutului ei copil ; cate lacrhni vers a. dedurerea lui cand e morbos ; cate bucaturi bime i le tragedela sine, pentra ca se-1 grigsca, qi 86-'1 nutrsca pe el I

Cat alerga i trudelce bietul tata, pentru ca se-catige familiei sale panea de tte dilele ! Cat asuda el,pentru ca se catige cele trebuincise pentru sustinerea iindestulirea casnicilor sei !

Mari jertfe ! ! !Si pentru t6te acestea ce resplata au bietii parinti ?in multe casuri frte rea!Multi copii din 4ilele nstre nu asculta de parinti,

nu primese sfatul lor, lo Intorc vorba, ii fngana : cu un-cud:It nu-i cinstesc.

Si atunci cand le face noplacere un strain, o des-considerg, nu iau In socotell cele dise de el ; dar dadle face neplacere Insui copilul lor ; atunci se-muncesc,se nectijesc, iqi perd voia, devin morboi gi mor.

ta ce fac copiii neascultatori cu parintii lor, lescurtza vieta.

Si un asemenea copil se traiesca nepedepsit ?Nu !Pedpsa lui Dumneyu il va urmari !

Am dis mai sus, ca vieta e tesaurul eel mai pretiosal omului.

Si chiar fiind ca e mai pretiesa, vita o scim folositnai reu.

Petrecem 4ile Intregi In certe i neintelegeri cu pa-Tintii, cu vecinii, cu pretenii qi cu cunoscutii, i nu medi--tam asupra vietii n6stre celei scurte. Nu gandim la Dum-neyu qi la poruncile lui, nu ascultam de invetaturile luiIsus Christos cele mantuitre, i nu ne &dim asuprascopului vietii n6stre.

Dumneyu a zidit pre omul cel dintai din pamnt,vi a insuflat Intr6nsul suflet.

Co suntem dara noi ?&intern fapturi ale lui Dumneyu, daruite cu suflot

memuritoriu.Trupul nostru este din parnent, i amesurat legii

Dumneyeci erai se va Int6rce In pamnt, sufletul inse,se va Interce rti la Dumneyu, la acela care ni l'aInsuflat i ni l-a dat.

Sciind noi acesta, ce avem se facem ?Se nu ne ingrigim gala de trupurile nestre, ci mai

inulta grige se purtarn de suflet.Sufletul Il avem dela Dumneyu. Dumneyu inse

'nu ne-a dat sufletul, pentru ca se-'l stricam i 8621 man-jim ea pecate, ci pentru ca se-1 tinem In deplina sacuratenie, se-1 Intrcem inderept aqa precum a fost candiii l'a dat.

Mid primim dela cineva vro-un lucru, trebue selIntrcem Inderept op cum a fost.

Dumneyu nu ne-a dat neue. sufletul pentru tot-d6-una, ci numai pe un timp, cad acela are se se reint&ca,rai la Dumneyu.

Sciind noi acestat trebue se grigim dart de sufletulnostru, i se-1 Inapoiam lui Dumnesleu curat, pentruca astfel se fim vrednici de iubirea lui.

Se vedem cum vom face acesta ?Cun6cern proverbul : Banii fac bani." Va-se diet,

lucrand cu banii catigam bani. Luc:And cu mintea, fa-cern lucruri cuminti. Si fiind-ca mintea n6stra, esto ces,mai Insemnatt putere a sufietului, prin lucrare cu densane desvoltam sufletul li ne apropiam tot mai tare deDumneyu.

Fiti perfecti precum tatM vostru din min perfecteste. Aceste sunt cuvintele Mantuitoriului lsate n6uede motenire.

Trebue dar, se ne perfectionam puterile nstre,voind se ne apropiem de Dumnepu. Si acsta o vomface atunci, cand ne vom Indeletnici in fapte bune, cand nevom caltiga cunocinte multe, multe.

Cunocintele i le caltiga omul prin c61a. Sc6laeste chemata dara, pentru a desvolta sufletul omului.VenitI dart la c6la iubitilor fiI i 0 straduiti a inveta,desvoltandu-ve astfel mintea, sau mai bine dis judecataOstra, care este puterea sufletului.

Omul care cie judeca, acela cie alege binele dereu, frumosul de urit i placutul do neplacut.

Si cine va sci aceste, acela nu va face reu, numaibine, nu va face decat numai lucruri placute i frum6se.

Acela nu va necinsti parintii sciind ca necinstireapaxintilor e lucru urft i au ;

Acela va Incungiura crta i sfada i va data pacea ;Acela va Incunjura lenea, qi va iubf lucrul, se va

face om lucratoriu ;Acela va url furtul i minciuna, qi va fi om drept

qi do omenie.Si facnd tete aceste, va fi iubit de parintii sei, de

semenii sei, i de bunul Dumneyu.ta! cum p6te fi omul fericit pe acest pament.Veniti dart iubitiIor la c6I1, ca se invetati i ce ve

cultivati sufletele vstre, pentru ca se sciti foIosi vietavestra cea pretuita, cinstind pro parintii i pre maimarii vostri, cad : -- acsta este voia lui Nun-neyu.

Primiti din parte-ne, ca dela parintii vostri suite-teci aceste sfatuiri de despartire, urmati-le:0 Dumneyuva lungl vita vestra, ye va cruta de neajunsuri i vetiajunge la bine, aa, twat la adancile n6stre betraneto seno putera bucura qi noi de starea i fericirea v6stra, ye-Ondu-ve a ff omeni oneti i de omenie. in local mi-cutelor case ereditate dela ptrintii vostri, so 0 vedemcu case mai mari i mai frum6se, cu holde semenate icu grajduri pline, aredicate qi clgtigate de voi i prinstraduinta vstra.

Si pentru ca se ajungeti tat) aceste, ye dorim Outi parintilor vostri : se traiti mult i bine pre acestpamnt.

--.......p.-111-41

www.digibuc.ro

192 BISERICA gi 8 COLA Anul XVII.

_DIVI-1:11ELSTil.f Cas de mOrte. Marti e trecuta am prima o

Pist e. veste din Mezieg. Daniil Roma n, fratele Esce-leetiei Sale J. P. S. D. archiepiscop gi metropolit MironRomanul, a reposat In aceiag li. Daniil Roman a fost unfruntag al coinunei Mezies. Mult timp el a fost, ca celmai de frunte proprietar gi econom in comung, judo co-munal si epitrop al bisericii din Mezieg. Ca atare el acontribuit mult la inaintarea comunei sale. Astfel introaltele prin staruintele si jertfele sale s'a zidit o neue gifrum6s1 biserick care a foat santita prin Escelentia sa inanul 1888. Basa material/ pentru zidirea bisericii a fostpush de tatgl lui Daniil gi al Metropolitului nostru, deGeorge Roman, 6r dupg mrtea btrenului, Daniil fiindales de epitrop, a spoilt in mod insemnat fondul modestgi a realisat dorinta btranului, de a zidi o frumse,biserick

El lase. dupg sine un nume bun, un nume de bar-bat, care a lucrat mult pentru binele obstesc. Fie-i odihnalin e. gi memoria neuitata !

* Programa examenelor la scla superire, defetite in Arad: I. a) Luni in 26 Iunie n. a. c. dela 8-11re a. m. despattementul III (clasa -VI si VII) din ttestudiile obligatre. b) dela 2 3 d. a. din limba franceza.c) dela 3-6 ere d. a. despertementul I. (clasa III gi IV)din t6te studiile. II. d) Mart i, I n 27. Iunie n. dela8-11 6re a. m. despartementul II. (clasa V) din ttestudiile. e) dela 3-5 re d. a. musica instrumentala givocalg ; f) la 5 re imprtirea testimoniilor gi incheiereaanului scolastic.

* Cot-woof:ire. Comitetul central al reunimiei in-vetatorilor romani gr. or. din districtul Consistoriului e-parchial oradan, conv6cg adunarea genera% invetatorscape dua de 25 Iuniu st. vechiu, (7. Iuliu, n.) a. c. Inscla roman /. gr. or. din Oradea-mare, cu incepere la10. 6re inainte de amdi. La acsta adunare sunt poftitia participa invetatorii gr. or. rom. de sub jurisdictiuneaConsistoriului oradan, fiind invitati gi toti aceia, cari seinteresza de cultura si promovarea invetgmentului nostrupoporal. Program a. 1. Deschiderea adunezei prin pre-gedinte. 2. Constatarea membrilor presenti. 3. Conclusulce are a se lua, cu privire la substernerea Regulamentuluila Inaltul Ministeriu. 4. Reportul comitetului central. 5.Censurarea repertelor singuratecelor despartaminte. 6.Reportul cassariului gi al bibliotecafiului. 7. Preliminariulpe anul geol. 1893-94. 8. Primirea de membri noi, caris'ar insinua. 9. Disertatiuni1e, self alte propuneri insinuatela presidiu. 10. Programa pentru adunarea procsima. 11.Inchierea. Oradea-mare, 22 Maiu (3 Iuniu) 1893.Nic olau Zigr e, pregedinte. Elia B o chi g, notariu.

* Bibliografle. A aparut: Arta de a tri" daStugau (August von Schmidt.) Traducere liberg de lero-nim G. Barifiu. Brasov. Tipografia A. Muresianu, 1893.Format 8 mic cu 203 pagini. Pretul 50 cr. (1 corna).

Cuprinsul : Introducere. Sgnetatea. Fie-care di apartinevietii. Activitate si recreare. Speranta, aducerea aminte siprerea de real. Capriciile su tnele. Grija. Pasiunile.Suparare, suferintg, durere, nefericire. Desperare, sinuci-dere. Pacea. M6rte, nemurire, incredere in Dumnedeu.In capitolele acestei cArti autorul aratg, cari sunt obsta-colele principale, ce ne impiedeca a ne bucura de Mt/gi cum avem se le delgturem. Recomandam atentiuneicetitorilor nostri acesta carte instructivk mai vrtos, ce,d-1 I. G. Bar4iu a Imbracat-o bite() limba bung roma-nescg. Ca proba reproducem in nrul de astgli capitoluldespre : Capricii sea One."

Concurse.Cu termin de alegere pe diva 4 16 Iulie a. c. ; se

escrie concurs pe statiunea invetatorsce din comuna Ghi-roda, inspectoratul Timisorii.

Emolumentele anuale sunt : 1) bani gata 200 fl.v.a. 2) in naturale 30 chible de gran si 20 chible de cu-curuz 3) cinci jughere de pement, dupe, cari invetatorulare a suporta sarcinile 4) 20 metri cubici de lemne, dincari se va luceld1 si sala de invetament, 5) cortel libercu 2 incaperi gi grading, precum gi gtalog pentru vite.

Dela recurenti se cere pe lane. calificatiunea pre-guise, pentru statiuni de frunte, incg qi atestat de con-duitg moral e. gi de aptitudine de a .conduce coral vocalesistent. Recursele sunt a se adresa subscrisului inspec-tor de sale, in Timigera-Fabric. Recurentii au a-se presentain vreo Dumineca ori serbatere in s. biserica din loe,spre ali arata desteritatea in cantare gi tipic.

Din sedinta com. par., tinuta In Ghiroda la 29 maiV. 1893.

Pentru comitetul par. :Ioan Pop, m. p.

preot, ca pres.Cu consensul ppresb. : Dr. TR. PIITICI m. p., insp. scl.oNr. 2166.

Inalul Ministeriu reg. ung. de cult si de ingtruc-thine publice, sub 21 Main a. c. Nr. 21.801, publica con-curs la d6ue stipendie de Cate 400 ft. a-nual pentru academia reg. ung. de comerciu dinFiume, cu inceperea anului scolar 1893/4.Recurentii pot fi de veri ce confesiune dace, au finit aIV, sell a V-a clasa a cutarei gcoli medie publice cu cal-cul eminent din gtudii gi bun din purtare. La recurs sealature. 1. carte de botez, 2. testimoniul scol. din 1892/3,3. atestatul oficial de seracia, 4. dace, recurintele stillcutare frate al sett are deja gtipendiu gi din ce fond ?5. tata ski tutorul recurintelui se deie declaratiune catinerul va continua in Fiume pane la esamenul dematuritate inclusiv.

Recursele se se trimite la inspectoratul reg. qcol.in Fiume (Fiumei m. kir. h. tanfehlgyelsg), pang, in15 lullu st. n. an. curent.

Recursele ce se vor trimite deadreptul la ministerinnu se vor lua in soeotinta.

Arad, 27 Mai st. V. 1893.Gonsistoriul Aradului.

Tipariul qi editura tipograilei diegesana din Arad0

Redactor respanditorit : Augustin Hamsea.

Iwww.digibuc.ro