MONITORUL OFICIAL · 23 Malik (4 Aprilie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI 1911 Lei B. 32 de la un...

No. 67 Un numér 25 ban! Jodi, 28 Martie 1878/ 4 Aprilie

MONITORUL OFICIALABONAMENTUL :

PE AN, TRitt-puct It EDtSE; *iSE LUNI, 20 LBI

lattfu Ianuarie l intAiü tulle )

AL ROMANIEI

ANUNCIURTLE :

LINIA DE TREI-DACI LITERE TRNI-DEDI BANI

( inserarea mal departe, 20 b.)

unel publicalit judiciare,pana la einel-deel 1Mil, cinch lel; éra, mal

mare de einel-deel 1juli, eee lel

DIRECTII:NEA :strada Germanl, curtea .erban-Voda

Serisorile nefraneate se refusä

Insertil qi reclame , 6o b. tinia,iuserarea II-a qi mat departe, 30 bunt Nib.

Anuneturtle se primese i en anUl

SUMARPAR ri A OFICIALA. Ministerul afaceri-

lor strseine. Deeret.Ministerul de interne: Deeret.Ministerul de finance: Preseurtare de deeret.Ministerul de resbel: Preseurtare de deeret.PARTEA NEOF1OIALA Regulament pen-

tru tnvatatura luerulta de mana tn seelele pri-mare de fete. Depe§i telegrafiee.Sedinta Se-natulul de la 20 Martie. edinta Aduntireldeputatilor de la 22 Martie.Ofrande.

Anuneiurl ministeriale, judiciare, administra-tive i partieulare

PARTEA OFICIALÀ.

Bucuresci, 22 Illartie 1878.

MINISTERUL AFACERILOR STRFINE.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnedeti si vointa na-

tionala, Domn al Românilor,La toti de facia i viitor, sanNate.Asupra raportului ministrulut Nos-

tril secretar de Stat la departamentulafacerilor strè'ine sub No 3 883 , pelêngh care Ne supune spre sanetiuneprojectul de lege relativ la deschide-rea unlit credit extraordinar de let32,060;

In virtutea art. 93 din Constitutiune,Am sanctionat si sanctionam,Am promulgat i promulgam ce

unnézii

L E G E.Art. I. Se deschide pe séma ministern-

lui afacerilor strèlne un credit de leï 32,060,pentru plata diurnelor pe lunele Ianuariesi Februarie a. c., a personalului comisa-riatelor intiintate pe Pngâ, armatele ruse-

si prevklute prin conventiunea In-

cheiatii cu guvernul Rusid la 4 Aprilie1877.

Art. II. Acest credit se va acoperi dinsumele disponibile realisate prin emisiu-nea de bonnet' thesaur chiar pentru acestcredit, dupii legea din 27 Aprilie 1877.

Acéstit lege s'a votat de Adunareadeputatilor, jfl edinta sa de la 16Martie 1878, si s'a adoptat cu majo-ritate de 53 voturi, contra 8.

Presedinte, C. A. Rosetti.Secretar, G. Sefendachi.

(L. S. A. D.)

Promulgam acésta lege si ordonamca A, fie investith cu sigiliul Statu-1uïi publicata prin Monitorul oficial.

Data in Bucuresci, la 21 Martie1878. CAROL.

(L. S. St.)Ministru seeretar de Stat Ministru seeretar dela departamentul aface- Stat la departamentulrilor straine. do justitie,

M. liogfilnicénn. Eng. Stittescu.No. 605.

MMISTERUL OE INTERNE.

CAROL I,Prin gratia lui Dumned.eti si vointa na-

tionala, Donau al Românilor,La tog de facia ;9i viitorï, san'étate.Asupra raportulut ministrulut nos-

tru secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 3,878 ;

Ve*nd jurnalul consiliul al ministri-tor cu No. 7, de la 18 Februarie 1878;

Pe temeiul art. 1 din legea maxi-mule taxelor comunale,

Am decretat i decretam :Art. I. Comunele rurale Butoesci ,

Darvari-de-Jos , Baltati-de-Jos , Fla-mânda, Menti, Strehaia, Gruia , Sea-paul, Balta-Verde, Patulele , Isv6rele,Danciu, Rogova , Deveselu, Batoti,Bucura, Vânju-Mare , din judetul Me-hedintl, sunt autorisate a percepe ta-xele prevègute in anexata lista, visatade consiliul ministrilor.

Art. II. Ministru Nostru secretar deStat la departamentul de interne esteinsarcinat cu executarea acestut decret.

Dat fn Bucuresci, la 2 Martie 1878.CAROL.

Ministru seeretar de Statla departamentul de interne,

L C. BrAtiann. No. 461.

Lista de taxele propuse, dupe legea maximululde mal multe comune rurale din judetul Me-hedinti.

Comuna Butoesci.L ei B .

32 de la védra vin not sail_ vechiii,ce se va consuma numai la cAr-ciumele i stabilimentele de co-mercifi , peste taxa existentA de18 bani, érti in total 50 bani.

5 de védra spirt si rachifi de oil-ce natura, pentru fie-care grad,dupe alcoolometru lui Vagner,la temperatura de 14 grade, des-fiintându-se vechea taxâ.

50 de ocaoa rom si coniac, adus inoil-co fel de vase.

26 de la un extract dupe un act denascere, peste taxa existenta de74 bad, érâ; in total un 1ei1.

52 idem de casâtorie, peste taxa e-xistontA de 1 lefi , 48 benT ,

in total 2 lei.16 pentru un bilet de identitate

1910 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

Lei B.peste taxa existentA de 84 bani,ért in total 1. let.

Aceste trei taxe de maï sus seyor percepe numai cand se vorcere asemenea acte.

8 de la un bilet pentru Vênc,léreaunei vite, peste taxa existenta, de42 banY, erà in total 50 bani.

Comuna Darvari-de-Jos.32 de la védra Yin not sat yechiti,

co se va consuma numai la car-ciumele si stabilimentele de co-mercit , peste taxa existentA de18 banY, era, in total 50 bani.

1 de védra bere, adusa, sau fabri-catA n comunt.

5 de védra spirt si rachiti de ori-ce naturt, pentru fie-care grad,dupe alcoolometru lui Vagner, ,desfiintandu-se vechea taxt.

50 de ocaoa rom i coniac , adus inorid-ce fel de yase.

50 de védra gaz.10 pe an de la culdarea in care se

face rachit.26 de la un extract dupe un act de

nascere, peste taxa existentA de74 bani, ért, in total un

52 idem de casAtorie, peste taxa e-xistentA de 1 let , 48 bani, era,in total 2 lei.

16 pentni un bilet de identitate ,peste taxa existenta, de 84 bani,era, in total unAceste trel taxe de mai sus se

vor percepe mime and se yorcere asemenea acte.

30 de la un bilet pentru vindereaunei vite, peste taxa existenta,de 20 ban)", era, in total 50 'haul.de la suta de leï din pre-01 uneivite, ce se va vènde in qilele dethg, Meiji sat iarmaroc.

Comuna Baltati-de-Jos.32 de la védra yin not sat vechiti,

ce se va consuma numai la car-ciumele i stabilimentele de co-merciti , peste taxa existentl de18 bani, érA in total 50 bani.

5 de n'dra spirt si rachiti de oa-ce natal* dupe alcoolometru luiVaguer, la temperatura d e 14 gra-de, desfiintându-se Yechea taxt.

10 pe an de la caddarea in care seface rachiti.

16 pentru un bilet de identitate,peste taxa existentA de 84 ban1,era, in total un leti, care se vapercepe numaï cand se va cereasemenea acte.

Comuna Fldmeinda.

13 de la védra yin not sat vechiti,co se va consuma numal la cAr-

Lei B.

ciumile stabilimentele de co-mercit, peste taxa existenta, de37 bani, &A in total 50 bull.

5 de la N édra spirt si rachit de orice natant, pentru fie-care graddupe alcoolometru lui Vaguer,la temperatura de 14 grade, des-fiintandu-se yechea taxt.

50 de ocaoa rom si coniao, adus Inorl-ce fel de vase.

10 pe an de la caldarea in care sefaee rachiti.

26 de la un extract dupe un act denaseerò, peste taxa existentA de74 bani, érA in total un

52 idem de casatorie , peste taxaexistentA de 1 let, hill' 48, éra,in total 2 lei.

16 pentru un bilet de identitate ,peste taxa existentA de 84 bani,&A in total un let.Aceste trei taxe de mal sus se vor

percepe mime când se vor cereasemenea acte.

30 de la un bilet pentru vêndéreaunel vite, peste taxa existentA de20 bani, in total 50 butt

Comuna Menti.

32 de la védra yin noti sat vechiti,ce se va consuma numai la car-ciumile si stabilimentele de co-merciti , peste taxa existentA de18 banï, era, in total 50 banï.

5 de la védra spirt si rachiti deon-ce natura. , pentru fie-caregrad, dupe alcoolometru lui Vag-ner, la temperatura de 14 grade,desfili4ându-se vechea taxa.

10 pe an de la cAldarea in care seface rachiti.

26 de la un extract dupe un act denascere, peste taxa existenta, de74 haul, érA in total un let.

52 idem de cAsAtorie, peste taxa e-xistentA de 1 let, 48 bant, éiìtin total 2 le'L

16 pentru un bilet de identitate,peste taxa existentA de 84 bani,erg in total an let.

Aceste treï taxe de me sus sevor percepe numai când se vorcere asemenea acte.

30 de la un bilet pentru vênc,léreaunei vite, pes e taxa existentA de20 bani, éra, in total 50 haul%

50 pe di de la negocianOI ambulanV,in (1ilele de terg, balcit sat iar-ma roc.

1 de la suta de lei din pretul uneiyite, ce se va vénde in dilele detarg, UNA sat iarmaroc.

Comuna Strehaia.32 de la védra Yin not sat yechiti,

ce se va consuma numaï la crâ-

23 Martie (4 Apri ie) 11318

Lei B.ciumele si stabilimentele de co-merciti, peste taxa existentl de18 bani, ér in total 50 bani.

1 de védra bere, adust sat fabri-catA in comunt.

10 de védra spirt si rachiti de oil-natal* pentru fie-care grad, dupealcoolometru luï Vagner, la tem-peratura de 14 grade.

5 de védra spirt si rachiti de pru-ne, drojdii si tescovint, aseme-nea pentru fie-care grad,la tern-peratura de 14 grade, desfiin-*du-se vechea taxt.

50 de ocaoa rom si coniac , adus inori-ce fel de vase.

50 de védra gaz.26 de la un extract dupe un act de

nascere, peste taxa existenta, de74 haul, érA in total un let.

52 idem de casttorie, peste taxa e-xistentt de 1 let, bani 48, értin total 2 let.Aceste dou6 taxe de mai sus se

vor percepe numai dud se vorcere asemenea acte.

36 de la un bilet pentru vêndéreaunei vite, peste taxa existentAde 14 banï, érg, in total 50 haul.

50 pe di de la negocian/ii ambu-lanp, in i1ele de têrg,iarraaroc.de la suta lei din pre01 unelvite, ce se va vénde in c,lilele deterg, Weld sati iarmaroc.

Comuna Gruia.13 de yédra yin not sat vechit, ce

se va consuma numai la carciu-mile si stabilimentele de comer-citi , peste taxa existentA de 37banï, era' in total 50 bani.

1 de védra bere, adusA sari fabri-catA in comunA.

5 de védra spirt si rachiti de oil-ce naturA, pentru fie-care grad,dupe alcoolometru liii Vagner,la temperatura de 14 grade, des-fiinOndu-se taxa veche.

50 de ocaoa rom i coniac , adus inoil-cc fel de vase.

50 de védra gaz.10 pe an de la caldarea la care se

face rachit.26 de la un extract dupe un act de

nascere, peste taxa existentA de'74 bani &A in total un let.

48 idem de cusAtorie, peste taxaexistentt de 1 let, 52 bani,in total 2 leï.

16 pentru un bilet de Mentitate,peste taxa existenta, de 84 bani,erä in total unAcesto treï taxe de mai sus se

vor percepe numai cand se vorcere asemenea acte.

23 Malik (4 Aprilie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI 1911

Lei B.32 de la un bilet pentru vendérea u-

nei vite, peste taxa existenta, de18 bani, era in total 50 banï.

Comuna Scapetul.

8 de la védra vin nod sad vechiti, cese va consuma numaï la cârciumilesi stabilimentele de comereit, pestetaxa existenta, de 42 bani, éra, intotal 50 bani.

1 de védra bere , adusa sa fabricataIn eomuna.

5 de védra spirt si rachid de ori-cenatura, pentru fie-care grad, dupealcoolometru lut Vaguer , la tem-peratura de 14 grade, desfiinOndu-se vechea taxA.

50 de ocaoa rom si coniac , adus Inori-ce fel de vase.

50 de védra gaz.10 pe an de la caldarea In care se

face rachitt.26 de la un extract dupe un act de

nascere, peste taxa existenta, de74 bull', era In total un led'.

52 idem de casatorie, peste taxa exis-tenta, de 1 led, 48 bani, erg In to-tal 2 lei.

16 pentru un bilet de identitate, pestetaxa existenta de 84 bani, era intotal un let.Aceste treT taxe de mg' sus se vorpercepe numaï chid se vor cere a-semenea acte.

30 de la un bilet pentru yéndérea undvite,peste taxa existenta de 18 b.,érA in total 50 bani.

Comuna Balta-Verde.32 bani de védra yin not sad vechitl, ee

se va consuma numaï la cârciumilesi stabilimentele de comercid, pestetaxa existenta de 18 bani, era Intotal 50 bani.

1 de védra de bere, adusä sad fabri-cata in comunä.

5 de védra spirt si rachitt, de ori-cenatura, pentru fie care grad , du$alcolometru lui Vagner, la tempe-ratura de 14 grade, desfiinOndu-se vechea taxA.

50 de ocaoa rom si coniac , alas inoff-co fel do vase.

50 de védra gaz.10 pe an de la caldarea in care se

face rachit.26 de la un extract dupa, un act de

nascere peste taxa existenta de 74bani, éra, in total un

52 de la un extract de casatorie, pestetaxa existenta de 1 led 48 banï,éra, in total daft' lei.

16 pentru un bilet de identitate, pestetaxa existenta de 84 banl , era intotal un led.Aceste trei taxe de mai sus se vor

Lei B.percepe numai cand se vor cere a-semenea acte.

30 de la un bilet pentru vederea undvite, peste taxa existen'ta de 20bani éra in total un

50 pe i de la negociantii ambulanli,in dilele de targ, Mad sad iar-maroc.

1 de la suta lei din pretul unei vite,ce se va vinde In c,lilele de targ,Moil"' sad iarmaroc.

Comuna Patulele.13 de la védra vin nod' san vechiti, ce

se va consuma numal la carciumilesi stabilimentele de comercid, pestetaxa existenta, de 37 bani, éra intotal 50 banï.

1 da la védra de bere, adusa sad fa-bricata in comuna.

5 de yédra spirt st rachid de ori-cenatura, pentru fie-care grad , dupa,alcoolometru lui Vagner, la tem-peratura de 14 grade, desflintân-du-se vechea taxA.

50 de ocaoa rom i coniac, adus inori-ce fel de vase.

10 pe an de la caldarea in care se facerachid.

26 de la un extract dupa un act denascere, peste taxa existentä de 74bani, éra In total un

52 de la un extract de casatorie, pestetaxa existenta de 1 led si 48 banï,&A in total doui lei.

16 petru un bilet de identitate, pestetaxa existenta de 84 bail era Intotal unAceste trei taxe de mai sus se vorpercepe numai dud se vor cere a-semenea acte.

30 de la un bilet pentru vèndérea u-nei vite,pestotaxa existentä de 20bani, era in total 50 bani.

50 pe i de la negociantii ambulanti,in dilele de targ, balcit sad jar-maroc.

1 de la suta de lei din preVil uneivite, ce se va vénde in dilele detarg, balcitt sail iarmaroc.

Comuna Isvórele.13 de la védra yin nod sad vechid, ee

se va consuma numaï la earciumilestabilimentele de comercid, peste

taxa existentA de 37 bani, era Intotal 50 bani.

5 de la védra spirt si rachid de ori-ce natura, pentru fie care grad ,dupa alcoolometru lui Vagner la

fitemperatura de 14 grade, desin-Ondu-se vechea taxä.

50 de la ocaoa rom si coniac, adus inmi.-cc fel de vase.

50 de la védra gaz.10 pe an de la caldarea in care se face

rachit.

Lei B.26 de la un extract dupa, un act de

nascere, peste taxa existentä de 74bani, era in total unde la un extract de casatorie, pestetaxa existenta de 1 lett 48 bani,era In total duoi lei.pentru un bilet de identitate, pestetaxa existenta de 84 bani, era intotal un lettAceste trei taxe de mal sus se vorpercepe numaï and se vor cere a-semenea acte.de la un bilet pentru véndérea u-nei vite, peste taxa existenta de20 bani, éra In total 50 beta.pe di de la negoeiantii ambulanV,in dilele de târg, balcid sad' iar-maroc.

1 de la suta de lei din pre01 midvite, ce se ya vinde in dilele detarg, balcid sat iarmaroc.

Comuna Danciu.de la védra Yin nod sad vechit, cese va consuma numaï la carciumilesi stabilimentele de comerciti, pestetaxa existenta de 42 banï, era Intotal 50 bani.de la védra bere, adusa sad fabri-cata In comuna.

5 de la védra spirt si rachid de ori-ce natura, pentru fie-care grad ,dupä alcoolometru lui Vagner, latemperatura de 14 grade, desfiin-Iându-se vechea taxa.de la ocaoa rom si coniac, adus inori-ce fel de vase.pe an de la cAldarea in care se facerachitt.de la un extract dupa un act denaseere, peste taxa existentä de 74bani, era in total unde la un extract de casatorie, pestetaxa existenta de 1 led 48 bani ,éra, in total doui lei.pentru un bilet de identitate, pestetaxa existenta. de 48 bani, éra, intotal unAceste trei taxe de mai sus se vorperce pe numai când se vor cere a-semenea acte.

30 de la un bilet pentru véndérea u-nei vite, poste taxa existenta de20 bani, éra, in total 50 bent

1 de la suta de lei din pre01 uneïvite, ce se va vénde in dilele detarg, balcid sat iarmaroc.

Comuna Rogova.

22 de la védra Yin nod sad vechid, cese va consuma numai la carciumilesi stabilimentele de comercit, pestetaxa existenta, de 28 bani , era intotal 50 bani.de la védra de bere, aclusa sad fa-bricata in comuna.

52

-- 16

30

50

8

1 _

50

10

26

52

16

1

1912 MONITOUL OP AL OMÄbUI 23 Martie (4 Aprilie) 1878

Lei B.5 de la védra spirt si rachia de orI-

ce natura, peutru fie-care grad,clupa alcoolometru lui Vagner, , latemperatula 14 grade, desfiin-tându-se vechea taxa.

50 de la ocaoa rom i coniac, adus inori-ce fel de vase.

10 pe an de la aldarea in care se facerachit.

26 de la un extract dupä un act denascere, peste taxa existentä, de74 bani, érA in total un lea.

52 de la un extract de cusätorie, pestetaxa existenta de 84 bani, era, Intotal un lea.

16 pentru un bilet de identitate, pestetaxa existentä, de 84 Joni , era intotal unaAceste trei taxe de mat sus se vorpereepe numal and se vor cere a-semenea acte.

30 de la un bilet pentru vedérea ringvite, peste taxa existentä de 20 b.,éril, in total 50 haul.

50 pe di de la negociantiT ambulanti,dilele de targ, bâlciti sal iar-

1 de la suta de lei din preul uneTvite, ce se va vende in dilele detarg, bâlcia saa iarmaroe.

Comuna Deveselu.

13 de la védra vin not' saa vechia, cese va consuma nurnaT la carciumile

stabilimentele de comercia, pestetaxa existenta de 37 banT, era intotal 50 bani.

1 de la védra bere, adusä, saa fabri-cata in comuna.

5 de la védra spirt si rachia de ori-ce naturu, pentru fie-care grad ,dupa, alcoolometru lui Vaguer, latemperatura de 14 grade , desfiin-tându-se vechea taxa.

50 de la ocaoa rom si coniac, adus inori-ce fel de vase.

10 pe an de la caldarea in care se facerachit.

26 de la un extract dupá un act denascere, peste taxa existenta de 74bani, erg in total un

52 de la un extract de asutorie, pestetaxa existenta de un lea 48 bani,era' in to[Al duoi lei.

16 pentru un bilet de identitate, pestetaxa existenta de 84 bani, era Intotal 1 lea.Aceste trei taxe de mai sus re vorpercepe numai cand se vor core a-semenea acte.

30 de la un bilet pentru vender-ea u-nei vite, peste taxa existentu de 20bani, éra, in total 50 bani.

Comuna Batoti.

13 de la védra vin nou sail vechia, ce

Lei B.

5

se va consuma numal la carciumilesi stabilimentele de comercia, pestetaxa existenta de 37 bani, era intotal 50 bentde la védra spirt Si rachia de Ori-ce natura, pentru fie-care grad,diva alcoolometru luT Vagner, latemperatura de 14 grade, desfiin-tandu-se vechea taxU.

10 pe an de la caldarea in care se facerachia.

26 de la .un extract dupá un act denascere, peste taxa existenta de 74haul, Ara in total un

52 de la un extact de casatorie, pestetaxa existenta de i lea 48 haul,era in total duel lei.

16 pentru un bilet de identitate, pestetaxa existentä de 84 banï, erg intotal unAceste trel taxe de rual sus se vorperce numai and se vor cere ase-menea acte.

13 de -la un bilet pentru vendereanei vite, peste taxa existen tä de 37-Tamil, era in total 50 bani.

Comuna Bueura. ,

15 de la védra via neii sarl vechia, cese va.consuma numaT la carciumilesi stabilimentele de comercia, peste'taxa existenta de .35 banT , era intotal 50 bani.

5 de la védra spirt; si rachiti de orl-ce natura , pentru fie-care grad ,dupu alcoolometru lui Vaguer , latemperatura de 14 grade, desfilo-tAndn-se vechea taxa.

50 de la ocaoa rom si coniac, adus in-orI-ce fel de vase.

50 de la védra gaz.26 de la un extract dupa un act de

nascere, poste taxa existenta de 74haul, era in total un

52 de la un extract de casatorie, pestetaxa existenta de 1 lea 48 bani,era Itt total duoT lei.

16 pentru un bilet de identitate, pestetaxa existentä de 84 banT , Ora intotal unAceste trel taxe de mai sus se vorpercepe numai and se vor cere a-semenea aete.

30 de la nil bilet pentru vanderea u-nei vite, peste taxa existenta de 20haul, era in total 50 bani.

Comuna

de la védra vin noti sat.' vechiri, cese va consuma numai la earciumile

stabilimentele de comercia, pestetaxa existenta de 18 banT era Intotal 50 ban'''.

5 de la védra spirt si rachia de mi-ce natura, pentrn fie-care graddupii alcoolometru lui Vagner, la

32

Lei B.temperatura de 14 grade, desfiin-tandu-se vechea taxa.

50 de la ocaoá rom si coniac, adus inori-ce fel de vase.

26 de la tin extra,:t dupa un act denascere, peste taxa existenta de 74bani, era in total 1 lea.

52 de la un extract de &Asa-Lode, pestetaxa existenta de 1 lea 48 ban)",era in total duoi lei.

16 pentru un bilet de identitate, pestetaxa existentä de 84 banT , era Intotal unAceste trel taxe de mel sus se vorpercepe numal and se vor cere a-semenea acte.

30 de la -un bilet pentru vendérea u-nei vite, peste taxa existenta de 20haul, era in total 50 bani.de la stita de lei din pretul uneivite, ce se va vende in- dilele detarg, Weir' sail iarrnaroc.

MINiSTER131. DE HNANCE..

CAROL I,Prin gratia luT Dumneqd si voirrta na

tionala, Domn al Romanilor, ,La tori de facia ri viitori, sanNate.Asupra raportuld. ministruluY Nos-

tra secretar de Stat la departamentulde finance , ea No. 10,366 , din 47Martie 1878 ;

Avênd In vedere disposiOunile de-eretuluT Nostru cu No. 1,340, din 6August 1875 ,

Am decretat si decret6m :Art. I. Circumseriptinnile advoca-

turilor publice, ale judetelor Roman ,

Badm, Sucéva si Nmu, stint si rè-mì,n fixate precum urméz4 :

1. Advocatura Roman cu Suceva.2. Advontura Bacau cu. Nenatu. , cele-

alto iman fixate cum sunt pria decreteleNestre anteriere.

Art. II si cel din urmA. MinistruNostru secretar de Stat la departa-mentul de finance este ins6reinat cuexecutarea decretului de facig.

Dat in Bucurescï, la 18 Martie1878. CAROL.

Ministru seeretar de Statla deartamenul de finance,

Câmpioénu. No. 591.

Prin fivaltul decret en No. 592, din18 Marte 1878, dupA propunerea fácu-

prin raport, de D. ministru secretar

23 Marti() (4 Apri lie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIBI 1013

de Stat la departamentul de finance ,

D. Gheorghe Gheorghiade, advocat ,

se numesce advocat al Statului clasaIL la judetele Roman-Sucéva , in lo-cul D-luï G. Roiu, demisionat, si D.C. Sevastian , fost advocat al Statu-

1111 , se numesce advocat al StatuluTclasa II, la judetele Bachu-Némtu, inlocul D-luT G. I. Dräglicï.

MiNISTERUL OE RE BEL.

prin inaltul .decret cu No. 590, din16 Martie 1878, duph propunerea fl-cuth de D. ministru secretar de Statla departementul de resbel , prin ra-portul cu No. 76, s'a acordat dreptuld'a purta semnul onorific oficihrilorce urmézh:

Semnul onorific de argint pentru servi-ciul militar de 18 ani

D-10 locotenent-colonel Bhicoianu Ser-ge, director de servicit In administratiaeentralh.

D-10 chpitan Macri Enache , din regi-mental 3 de dorobanti.

D-lui chpitan Calotescu Dimitrie , dinregimental 1 de linie.

D-lui locotenent Condiescu Mathei, dinregimental 1 de dorobanti.

D-lui pharmacist de regiment obi. sa I Ni-colescu Dirnitrie, din servicial sanitar cen-tral.

Semnul onorific de aur pentru scrviciulmilitar de 25 ani'

D-lui administrator clasa I VlAdescuMihail , comptabil din regimental 2 deartilerie.

411MERIM01174.eits.

P RTEA NEOFKLALA

gueuresd. 22 Martie 1878.

REGULAMENT

pentru invAta,tura luerului de mA,ndIn seedele primare de fete,

CAP1TOLUL I.

Ordinea.

Art. 1. Lueni de mn se va incepe sise va termina, ca i studiile, cu u rugh-chine, care se va dice de catre una din e-levele clasei , duph cum se va regula deinstitutóre.

La intrarea la luern se vor di:0e cele 10porunci, si la esire rugticiunea seolarilor.

Art. 2. Luau de mâná se va areta decare institutórh, , conform programuluidupa ordinea in care stint asedate materiile.

Art. 3. Nu se va permite scolarelor, subhaï un pretext, a lucra alte obiecte de catcele preveclute in programul special pen-tru lucru.

Art. 4. In clasele prea populate , undenumhuI scolarelor trece de 20, institutó-rea se va putea ajuta la inve'tátura lucru-lilt de manh, de elevele cele maï inaintate.

Art. 5. In cas când vre-una din scolarear avea oehii slabi, se va menagea de insti-tutórh, , nedândul sh, lucreze objecte cefortézh vederea , precum tighel , broderiefinh, s a

Art 6. In tot timpul cat tine hen], sco-larele stint obligate a phstra cea mai com-plecth linisce si a se ocupa name de lueru.

Art. 7. Nu este permis elevelor din scó-lele primare a lucra objecte de lux; &Adacésta ar fi in detrimental lor : le ar des-v olta gustul pentru lux si n'ar mai lueracu placere pacienth objectele necesareanal' menagit.

Art. 8. In clasele I si II, unde sunt pre-vklute fásiile de mpfetiturï si de márci,elevele acestor clase sunt obligate a lasaaceste fasii in phstrarea institutÓrel or phela promovarea lor in anti clash, ea la orice inspectiune sà póth, fi examinate.

Art. 9. Seólarele sunt obligate a aducenecesarele pentru lucru , precum panzh,f Wed , ace, ath, s. c.1., aqua a lucra nu-mai pentru dênsele si phrintii lor.

Art. 10. Scolarele nu ail void sh 'si schim-be local in care le ail asedat institutórea,sub nici un pretext.

Art. 11. In clasele III si IV, inteuna dinqilele sApt6mtmeY i anume Vinerea, se vaintrebuinta timpul destinat pentru lueru laexereitiul de croit rufe i alte objecte ne-cesare and familii.

Art. 12. Elevele seMelor primare stintobligate a Ihsa objectele ce vor lucra pestean in phstrarea institutórelor respective sidupa ee se va face expositiunea lueruluide mânh, de la finele analui scolar, 101 orlua si le vor duce la phrintil lor.

Art. 13. La finele fie chrui an scolar, atâtpentru emulatiunea elevelor si a instita-tórelor, cat si pentru facilitatea comisiuneidómnelor inshreinate ca inspectiunea a-cestor se,51e, se va face uh expozitiune ge-neralá de productiunea de lucru a tutulorscaelor de fete dinteuà comuna urbana.Cu modal acesta se va facilita malt sarcinadómnelor inspectóre si h va pane In posi-tiune a face uh, comparatiune jasta a objec-telor lucrate de elevele scólelor primare, sitot-d'uh-dath: a judeca capacitatea, zelul siactivitatea 15mnelor institatóre.

Aq. 14. Fiind-ch eea mg mare parte dinelevele scólelor primare sunt copile dinfamilii färt mic,116ce , i in viata practich,când vor fi chiämate a si conduce casele,a mare parte vor avea póte necesitate mai

mult de lucru de Diana, de aceia uh seolarh,din clasele primare, chiar de ar obtine laexamene maximal notelor la studii, sh. nufle promovatá In alth clash, de nu va fi ob-tinut la Iucru utt noth care sh, equivalezeea bine.

CAPITOLITL II.

Obligatiunile institutórelor i modul aré-Mira lucrului de meinh.

Art. 15. Institatórele sunt obligate a a-r6ta Meru conform programului si a ins-pira scolarelor gustul pentru lucru si a-mórea de ordine i curtitenie. Se vor silidestepta intre scolare uh. nobii emulatiune,lludând pe cele mai abile si silitóre, dartot-uh-clatti vor ineuragia i mângistea pecele earl' natura sat nedibh cia lor le ar facesil remde in firma altora.

Art. 16. Institutórele se vor sill, pe catse va paten, a nu da penalitäti severe pen-tru lueru, vor putea mush' dojeni cu blân-dote pe acele scolare, chrora aretându-lede repetate on' vor phrea indhrhtnicenu profita de leetiunile ce li se dah,nici nu se coreg prin observetiunile cese fac. Numal in casuri extreme vor puteaaplica din penalithtile ce le sunt permiseprin regulamentul seólelor primare.

Art. 17. Institutórele vor impune scola-relor sh 'si procure necesarele pentru la-m* conform programulni, fárh, mush, a le o-bliga sa aduch material prea fin si costisi-tor, ci vor lAsa la klispositiunea phrintilorca sh, procure dupa cum le vor permitemidlócele.

Art. 18. Spre a tine tot-d'a-una intelc-ginta si atentiunea elelevelor in aetivitatesi spre a le distrage de la eugethri streinede sc(51A, institutórele, i'n timpul lucrului,vor pane pe rend ate una din elevele cla-sei a citi istoria tàreï, testamental si altecìtrtï niorale si instructive, a chror coprin-dere sh, fie apropiath de inteliginta scola-relor, si daca unele pasage le vor phreaneintelese de copile, le vor explica, pre-cum si morala coprinsh 111 acele phrti.

Art. 19. Institutórele aunt oligate nu-mai a areta elevelor s lucreze, WA ale MoraD-lor; chef, lucrându-le, ar fi in desavan-tagiul seolarelor; uncle ar deveni lenese,comptând pe ajutoral institutórelor; iar a-celea chrora institutórele nu le vor lucre,se .vor descuragia v6d6nd chlucrul lor esteinferior altora.

Art. 20. Institutói le nu vor impunescolarelor sh. luereze D-lor. Se va puteamush, ca permisiunea directórei, a le daD-lor de lucru , dud priniÏ copilei ardeclara eh' n'all midnce sä le cumpere celenecesare de luau, conform programuld.

Art. 21. Institutórele sunt obligate aphstra objectele, luerate de eleve in cursulanului scolar, intr'un dulap, i du f h. expo-sitiunea generalh, de la finele anului le vorda elevelor spre a le duce la parinOT lor

1014 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 23 Martie (4 Aprilie) 1878

Art. 22. Institut6rele nu vor lasa sa, tré-ca, ui singura c,ii fail a yeelea luorul tu-tulor scolarelor sale, i, spre a le ocupaserios pe cele maï inaintate, când le vordistribui luau, le vor fixa cal are sa lu-ereze fie-care in acea i, observând ca, ceeace le va da sä luereze, sa fie dupa putereabor.

Art. 23. Institut6rele indata ce vor in-tra clase, vor face rugaciunea i vor dis-tribui lucrul elevelor, vor incepe a arttafie-card scolare, incep6nd de la cele maislabe la lucru. Tar in elasele prea flume-r6se, unde nu este posibil a artta la t6tesi de mai multe off pe sli, se vor ajuta deelevele cele mai Inaintate la lucru.

Art. 24. In olasele, unde este prevtdutabroderia, vor deprinde, pe cAt se va putea,pe scolare s desemneze modelele ce lis'at dat s lucreze, i spre a nu strica ma-teria, le vor exercita mai ânte'i t. pe peticene trebuinci6se.

Art. 25. In clasele III si IV, unde stintprevtdute croelile, institutórele se vor silia familiarisa pe eleve cu formele de croelicele mai us6re si de prima necesitate uneifamilii. D-lor vor proceda la acésta maiântesit insemnând pe tabela clasef formelede tipare ce ar voi sa, incepa, a croi cu ele-vele, i in orele de lucru vor int6rce ta-bela ca partea aceea catre scolare sprg ase familiarisa cu conturele lor. Iar in fiecare stptamâna, Vinerea, in orele destinatepentru lucru, institutórele vor exereita pescolare la croit, vor mtsura mai Antat dis-tantele ca centimentru si, dupa, ce vor ex-plica elevelor regulele ce trebue saz6sca, la acésta, le vor pune sä insemneze,cu creionul sat fruleta, pe hârtie tiparelece stint desemnate pa tabela scólei, si apoise vor putea taia acele tipare de mai multeori, One' ce scolarele le vor putea formasingure.

Art. 26. Pentru cârpelï vor Ineepe maintTh cu ciorapi, de reparatiunea carora

se simte cea mai mare necesitate in fami-lit Si spre a nu lasa prea târi cake fi-nele anului i scolarele sg, remâna faraacésta cunoscinta atAt de utila oil-cardfamilii, vor destina si pentru acésta u qipe stptamâna, si anume Joea.

Art. 27. In cas &ad unele din soolarear refusa a aduce ciorapi si alte rufe sprea le repara la sc6la, institut6rele vor che-ma pe mama copilei si 'I vor pune in ve-dere utilitatea acestui fel de lucru si pro-fitele ce trage uä familie din acésta , fiechiar avut, si se vor sili a o convinge si ao face s dea copilei objectele ce vor aveane cesitate de repargiune.

Art. 28. Institut6rele vor obliga pe sco-lare a aduce tOte necesarele de lucru ,

iar centimetrile pentru mtsuri, fórfeci maimari de croit i rulete, le vor avea D-neleinstitutóre.

Art. 29. Institutórele stint obligate aingriji sa, aiba tot-d'a-una preparat oeca co

trebue pentru inspectiunea sc6lelor la lu-cru de mána, precum hârtie pentru croit,ciorapi si petece vechi pentru carpit, ase-menea i ceea ce trebue pentru broderie

cele-alte lucruri prevtdute in program.Art. 30. Este cu totul oprit institut6re-

lor a lucra in timpul clasei pentru D-lor ;ci se vor ocupa numai a artta tutulor ele-velor pe rând in tot timpul destinat pen-tru lucru, chiar de mai multe ori pe ci ,

proportional cu numtrul soolarelor claselsale.

Art. 31. La expositiunea generala deproductiunea Incrului de mâna, de la fineleanului, este eu totul oprit institut6relora expune objecte ce nu sunt lucrate de e-leve n sc61a, sat cari ati mai fost expa sein alti ani; insa, objectele ce s'at expusneterminaite, se vor putea termina si expunein alt an scolar.

CAPITOLUL III.

Obligatiunile directórelor scólelorprimare de fete

Art. 32. Directórele sc6lelor primare,fiind in acelasi timp i institut6re, ail ace-leasi obligatiuni ca institut6rele In totcea ce privesce lucru de mâna.

Art. 33. Directórele sunt obligate a ob-serva sa se execute in tocmai programulsi regulamentul special pentru lucru demâna, a priveghia pe institutóre si a vi-sita de mai multe ori pe i in timpul lu-crului cele-alte clase, spre a vedea dacainstitut6rele fac datoria.

Art. 34. Directórele vor primi comisi-unea D-lor inspectóre , o va conduce intóte clasele i vor asista la inspectiune sprea putea da explicatiunile de care ar aveanecesitate.

Art. 35. In cas de abatere a vre-uneiinstitutóre de la litera programului si re-gulamentului, directórea 'T va face maiântêit, cu politeta, observatiunile co va cre-de necesare, insa, in particular, nu de faciacu elevele, nici cu cele-alte institut6re,fara, a provoca discutiuni. Daca mns, dupaobservatiunile ce 'T-va face, nu se va co-rege, atunci va raporta ministerului spre alua mèsnrile cuvenite pentru indreptareartului.

Art. 36. Directórea va represinta seólaori de câte ori va fi visitata, fie de autori-tati si de comisiunea D-lor insarcinate cuinspectiunea lucrului de mâna, fie de par-ticulari.

CAPITOLUL IV.

Inspectiunea lucrultd de melna la scoleleprimare de fete.

Art. 37. Se va institui in fie-care cornu-na urbana, uncle se OA eel putin u scóla,primara de fete câte u comisiune de

dómne, cunoscute ea speciale in sciinta lu-crului de mad, , spre a inspecta scóleleprimare de fete. Numtrul D-nelor, ce vorcompune comisiunea, va fi proportional eunumtrul seólarelor, si functiunea D-lor vafi onorifieä.

Art. 38. In comunele rurale , uncle sevor afia sc6le de fete , in ceea ce priveseeinspectiunea lucruluï de ma* vor fi pusesub privigherea D-nei proprietare a mo-siei, pe care este aseslata, comuna, care vaavea gratiositatea d'a primi insarcinarea savisiteze cel putin de 2 ori pe an seóla ,spre a se asigura de progresul ce se vaface la lucru, si sa raporteze ministeruldstarea in care a gasit seóla ; éra la comu-nele, cad sunt aseslate pe moiile Statuluï,sat aeelea unde proprietara va fi in nepu-Until, de a face acésta, vor remâne a se ins-pecta de D-na primarului sat a sub-prfec-tului pläsei.

Art. 39. Comisiunea de D-ne, in cornu-nele urbane, unde vor fi fi 2-3 se6le de fe-te, se va compune cel putin din 3 d6mn e;érA in comunele urbane, unde nuratrul sc6-lelor va fi mai mare , comisiunile se vorcompune din 5 dómne , afara de capitala,si urbele mari ca Iai i Crajova, uncle nu-mtrul seolelor fiind mare , comisiunile sevor compune din 7 dómne.

Art. 40. Inspectiunea lucrulul se va fa-ce in ori-ce timp al anului , insá tot-d'una dupa, améda-sli, In orele destinate pen-tru acésta, i In limitele programului, fara,a cere sail permite institut6relor a arttascolarelor sa, lucreze alte objecte de atcele prevtdute in program.

Art. 41. Spre a nu scade prestigiulD-nelor inspectóre si a nu parea ca, existaniel cea mai mica umbra, de interes, &Sul-nele inspect6re se yor abfine de a da salucreze in scóla pentru D-lor, fie chiar cu

Art. 42. D-nele inspectóre din comune-le urbane yor bine-voi a visita sc6lele celputin 'la data pe

Art. 43. Daca D-nele inspectóre vor gä-si c vre una din institutóre nu face pedepl in datoria, sat ca nu are buna meto-da la arttarea lucruluï, 'I va face observa-iunile ce vor crede necesare, insa in par-

ticular fie-caria, si la a doua inspectiune,gäsind c 1.61.11 nu s'a indreptat, vor rapor-ta ministerului vederile D-lor.

Art. 44. In clasele, unde este prevédutcârpitul si croitul, comisiunea D-nelor vapune chiar in presinta D-lor pe scolare sarepare objectele rupte si sà tae patrónelela care le vor fi exercitat institutórele.

Art. 45. D-nele inspectóre, la finele fie-carui an, vor face un raport general art-tând starea de progres a soMelor in ceeace privesce lucru de mâna, , preeum si a-precierile D-lor si indreptarile ce yor ere-de necesare a se face seóbelor primare.

93 °Warn. I A A ,,,,414 .% 1 4,70A.T.ccal wav k-x 1 V 0 VTAXTTRICVD ATITra A T A T DAVE A VrL1Tin 1 1 vitu.L. Ili1/114 1:311A 1 ?,

D

PROGRAMA

pentru lucrul de mama in scedeleprimare de fete.

Clasa I.1. Exercitii de tot felul de impletitud u-

Ore, precum : ciorapi, impletiturT eu cro-setul obicinuite $i tunisiene. Fie-careseolara formeze u fasie eu modele

impletiturT de tot felul, care sa continacel putin 20 de modele.

2. Inteile cusitturT , cusatura pe margi-ne, cjis pe muchie, si tivit.

Olasa1. Fie-care eleva va ltiera pe u fasie

de pânza, cu bumbae colorat , maï multefeluri de alfabete i eifre; cusatura va fitncrud, insa maT ântht1 va tivi acea Msieimprejur, ajur (gaurele) , eu modul acestavor invèta a tivi si a mama bine.

2. CusaturT de tot felul de rufe simple,preeum : cersafurT, fecie de perni, rufe decopiT si camasT de barbat simple.

3. Cerculete cu tighel si MIA tighel.4. Broclarie engleza maï us6ra, in de-

semne si pe pAnza, nu prea fina.

Clasa1. Camasi de barbat; broderie engleza

ori-ce modele.2. Broderie de marei us6re pe tot felul

de rufe.3. Butoniere pe rufe si la vestminte de

tot felul i eusaturï de sorturi de copiT sirochii simple de seólä.

4. Tesaturi, c,lise carpielT de ciorapi sirufe de tot felul, si punerea de petece enarta, WA a se eunósce mult unde sunt te-sute.

5. Mid' inceputuri de croelT.

Clasa 1V.1. Broderia fina si marel brodate pe pan-fina, precum : pereal, panza de olanda

si melino.2. Cârpituri si tesaturT pe orl-ce fel de

stofit , asa ca ii scolara s póta pune unpetic de unde va lipsi la orT-ce stoM, fievargata , cudrilata sa h. eu ilorT, färä a secun6see malt tesaturile ce va face.

3. Croell de tot felul de rufe i hainesimple.

4. CusaturT de rochiT, de sorturY si vestminte simple de prima neeesitate unel fa-miliT.

Ministru eultelor i instructiund pu-blice, G. Chitu.

DEPE$1 TELEGRAFICE(Servidul privst 1 Monitorului)

Constantinopoli, 1 Aprilie. Mareleduce Nicolae a %cut Duminica visita pri-muluT ministru si ministruluT de resbel. A

avut apoT indata o lunga Intrevedere cuSultanul. Numirea luT Mehmet-Ali estepreschimbata.

Londra, 2 Aprilie. Depesa, ce mar-chisul de Salisbury a adresat Lì top am-basadorii MareT BritaniT in strèinètate, re-suma tóte depesile cunoseute. Guvernul,dice el, regreta adânc decisiunile Rusid.

Este peste putinta,' de a determina acum1)60 la ce pullet puterile pot aproba trac-tatul de la San-Stephano. Reservele, ee a-cest traetat eontine, face de a'l aceepta sat'de alrespinge intr'un mod arbitrariti. Esteasa de neadmisibil c guvernul nu va primiexamenul partial al acestuT tractat, pentruea fie-caie stipulatiune impliclí o diver-ginta eu traetatul de la 1856".

Depe$a marchisuluT de Salisbury amin-tesce apoT declaratiunea de la 1871. Esteposte putinta, adaoge el, ea guvernul, faraa viola spiritul acestd deelaratiunT, se con-simta a ridica puterilor libertatea aprecierdasupra tractatuluT de la San-Stephano. De-pesa face sa, reiasa c traetatul de la San-Stephano a ereat un puternic imperiti slaysub controlul Rusid.

Englitera, dice depesa, este eu desk-vêrsire ne 1initit in privinta intereselorsale in Orient, v6Vnd apropiindu-se ast-fel avant-posturile und puteri superióre.Independinta si existenta sa devin impo-sibile l'n aceste conditiura. Ilí discutiunemarginita asupra artieolelor tractatuluT, acard alegere depinde de ua putere sin-

ar fi un remeditt ilusoriii opus la pe-ricolul ce ameninta interesele Engliterdpa cea Europei".

Depesa amintesce incercarile de reformeMcute de catre conferinta din Constanti-nopoli , reforme ce resistenta Turcid a fa-cut sa cada. Resultatul urmarit nu a pututdéra fi atins prin aceleasï midlóce. Esteflírlí indoiala de trebuinta a aduce ulí schm-bare in tractate, dera, pentru un bun gu-vern, pacea $i libertatea sunt asemenea ne-cesatiT in acesta privinta. Nu se va tinecompt de aceste conditiunï inteun congresale carni deliberatiunï vor fi restrânse prinreservele principelni Gorciacof.

Viena, 2 Aprilie. Fremclenblatt dice:Acordul moral care s'a stabilit intre Aus-tria si Englitera, opiniunea lor identied dàtractatul de la San-Stephano nu póte fi o-bligatoril pentru alte puterT , silintele ceaft faeut pentru a mentine echilibrul in O-rient, at atâta importanta in eat sa opréseape Rusia de a face resbel Engliterei : Sep6te déra spera Inca in mentinerea pace.

Londra, 2 Aprilie. Times, comen-tând eirculara marquisuluï Salisbury, diceel cestiunea este acum luminata. Estevorba pentru Rusia de a decide daca vo-esee a respinge t6te elausele reglementu-lui pacifie ale marelul problem ce are sadeslege.

Cireulara marquisuluT Salisbury expri-fära reserva convictiunea ea conclip-

nile tractatuluT de la San Stephano suntincompatibile cii interesele Engliterei siale Europei çi acéstä convictitine este cutotal impartasita de opiniunea publica. A-cum positiunea guvernului englez este de-finitá intr'un mod clan

Daily-News, crede eh' marquisul Salis-bury, in circulara sa, n'a indicat cum inte-legea_ a modifiea traetatul de la San Ste-phano. Circulara , dice el , nu r6spundecestiunel de a sci pentru ce scop Eng:tera va combate, déea ar ajunge a eolo."

Morniny-Post numesce circulara mar-quisuluT 'Salisbury un act de acusatiunecontra tractatule de la San Stephano.

Standard i Daily-Telegraph cow i-dera circulara in cestiune ca un documentde ua importanta capitala, care justificape Englitera inaintea puterilor.

Berlin , 2 Aprilie. Imperatorul , inurma und racell, sta tn casa de Sâmbata.Buletinul sanrtateï sele contine asta-c,IT :

.Imperatorul a dormit mai bine de eatn6ptea precedenta. Starea sa este fórtesatisfaeR6re facia, cu imprejurarile.'"

Londra , 2 Aprilie. Lord Leitrim,secretarul si vizirul sell ati fost asasinoppe eând se preumbla in trasura in impre-jurimile de la Leitrim, in lrlanda.

(Havas)

SENATULSESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA.

§edinta de la 20 Martie 1878.Presidentia D-lui vice-presedinte Dim

trie Bratianu, asistat de D-niT secretaNicolae Camkasescu i Menelas Gheimani.

§edinta se deschide la orele 2 si jumè-tate dupe amedi.

Presenp 42 D-nT senatori.Nu r6spund la apelul nominal 31 D-ni

senatorT, si anume :

Bolnavi:Prea S. S. Episcopul de Roman , PrcaS. Sa Episcopul de Arges,Prea S. Sa E -piseopul deHusY,D-ni Cantaeuzin G., Crac,-te D., Vucinic G., Bosianu C.

In congeda :Prea S. Sa Episeopul de Râmnie, D-niT

Raeovita, C., Silion G., Voinov N.Nemotiv ati :

rT

Prea S. Sa Episeopul de ThizNi, Pi ea S.Sa Episcopul Dunard-de-jos , D-niT Adamache V., Aleaz Eug. , Atanasia MBadeseu G., Boboiceanu I. Bratianu ICantacuzin I., Carp P., Dimitriu. G., DR)so N., Hermeziu I., Lupescu G. Mai,olaehe Kostache r', Motun Em. , drlcanu GStan V., Mortun AL, Leea G-orge,

7

.1


-- Se dA citire sumarului sedintei pre-cedinte, i puinduse la vot se adoptA.

Se dA citire urmAtorelor comuni-cArT :

1. TelegrameT D-lui Gh. Dimitriu, princare cere un congedit de 10 dile.

Se pune la vot congediul si se pri-mesce.

2. Adresa D-lui G. Orlénu , prin carecere un congedit de 10 dile, pentru mo-tiv de MA, allturand certificat medical.

Se pune la vot congediul si se pri-mesce.

3. Petitiunea maT multor arendasi aiStatului, din partea de dincolo de Milcov,cari cer :

1). LTA reducere de 50 la sun, la tarifeleactuale ale companielor cAllor ferate, pen-tru productele agricole.

2). Regularea unuT tren de 80 vagóne,care sA circule regulat in fie-care di.

3). A nu se mai esecuta prin vh16rTsilite hid un agricultor.

4). SA se desfiinteze custodiiimpusi a-rendasilor Statului, precum si alte 1mbu-OtAtirï.

Se trAmite la comisiunea de peti-tiuni.

4. Adresa D-lui ministru de finance,prin care rOgA pe Senat a trAmite un de-legat spre a asista, conform legei, la tra-gerea la sorti a bonurilor rurale, ce estea se efectua la 23 Aprilie viitor.

Se ia act.5). Interpelarea D-lui V. Boerescu, tn

coprinderea urmA tore :Interpelez pe D. ministru de esterne

st arate Senatuluï care este scopul mer-gerei D-lui ministru Ion BrAtianu la Vie-na, cu ce misiune a. fost insArcinat, si dad,guvernul cugetA a nu se conforma vointeistatornicA tArei de a se pAstra cea maiperfectA, neutralitate din partea nóstrA infacia a ori-ce lupte sati complicatiuni s'arputea ivi intre marele puteri."

D. vlice-pre§edinte. Se va comunica0-uvernulu.-

D. B. Boereseu. D. ministru vrea serespundA indatA safi dup. 3 dile.

D. M. CogA.lnicénu, ministru de es-terne. SA se comunice guvernului, sivOin consulta cu colegiT mei.

D. vice-pre§edinte, D. Br6,tianu. A-om intrAm in ordinea dileï.La ordinea dilei avem :1. Continuarea desbaterei pe articole a

projectului de lege pentru interpretarea le-gei electorale.

2. Continuarea desbaterei pe articole aprojectului de lege, relativ la creditul de7 milione lei, pentru plata sumelor dato-rite din rechisitiuni.

3. Raportul comitetului delegatilor deseetiuni, relativ la projectul de lege pen-tru intiintarea de noui taxe in comuna

4. Mai multe raporturi relative la acor-dare de indigenate,

23 Martie (4 Aprilie) 1878

Mai antelti vom proceda la uA nouA, vo-tare a amendamentul propus la aliniatul2 de sub art. 6 din projectul de interpre-tare a legeT electorale, care amendamentnu a intrunit majoritate nici pentru nicicontra, in sedinta trecutá, si spre uA maibunA lAmurire se va da din noti citire a-celui amendament.

Se citesce amendamentul:Membrii In consiliul de administratie

ai marilor companii de monopoluri i in-treprinderi concedate la strAini prin legispeciale, precum si representantii si func-tionarii aceitor companii, fiind alesi, fieca delegati, fie ca senatori ori deputati,

trebui sA, opteze intre mandatul lor sipositiunea ce ati in sinul acelor companil."

Se pune la vot prin bile.D. vice-pre§edinte , D. Brátianu.

Resultatul votului este cel urmAtor:

Votanti 31.Majoritate reglementara 20.Bile negre 20.Bile albe 11.

Amandamentul este respins.Acum procedem la tragerea la sorti, a

unui membru care sA asiste la tragerea lasorti a bonurilor rurale la 23 Aprile viitor.

Se face tragerea la sorti si ese D. A.T. Zisu.

D. vice-pre§edinte. D-lor, acum vomcontinua discuOunea pe articole a legeTinterpretative a legei electorale.

La aliniatul al 2-lea de la art. 6 dinproject mai avem un amendament pe careavem asemenea a '1 desbate si vote.

Cine este autorul sì ?D. Nicolae Cámárdlescu.D. vice-pre§edinte. V rog sA, bine-

voitï a'ï da citire.D. Camarasescu dA citire amendamen-

tului urmAtor :Swift considerati ca functionari admi-

nistrativi si prin urmare ineligibili fie cadelegati, fie ca senatorT orI deputati, totiagentiT i totifunctionarii regieT monopo-

tutunului."D. Alexandru Orescu. Este sustinut

conform regulamentului de 5 D-ni sena-torï?

D. vice-pre§edinte. Nu, dar consultSenatul daca voesce a '1 sustine.

Senatul ne sustiindu-1, se retrage a-me ndamentu I.

D. Pi§ca. D-lor, mi-se pare cA discu-tiunea ce ar 'Irma ar fi u pierdere de timp,pentru cit de óre ee s'a respins ant4iul a-mendament, nu mai pOte avea loc un altulnich chiar aliniatul. . .

Voci. Se va pune la vot aliniatul dinprojectul de lege, cAcT amendamentul, nefind sustinut a cAdut, si a Omas sa votAmprojectul.

Se dA citire aliniatuluT 2 de la art.6 cum s'a votat de Camera', si puindu-se

la vot pl in sculare i edere se respinge.Se dA citire aliniatului al treilea :

Sunt asemenea ineligibili advocatiT, in-gineriT, architectiT i mediciT in serviciulStatului."

D. Cámárá§escu, raportore. D-lor,aci avem un amendament sustinut de 5D-ni senatori in coprinderea urmAtóre :

S e supriml aliniatul al treilea de laart. 5, adich sA suprimA vorbele de : suntasemeneaarchitecfil medicii in serviciul Sta-tului."

(Semnati): M. C. Atanasiu Severin,D. Pisca, G. Lupescu.

D. D. Sturdza. D-lor, am luat cuqn-tul spre a sustine acest amendament.

In adev6r, nu inteleg ca printfuA lege,prin care suntem chemati a interpreta le-gea electoralA, sA venim sA modificAm le-gea electoralA.

Legea electoralA a fixat incapacitAtile.A celea care se introduc acum pot sA, fieforte bune, fOrte utile, mnsA acestA imbu-nAtAtire nu o pOte face de cat o constitu-antA. Prin urmare este forte natural ca a-cest aliniat sit fie suprimat si de aceeaunesc in totul cu amendamentul.

Se pune la vot amendamentul si seprimesce.

D. Cámárdlescu, raportore. Venimacum la art. 33 din legea electoralA, carecoprinde ast-fel:

Art. 33. In iie-care judet consiliul co-munal al orasului de resedintA, prin inte-legere cu cele alte consiliT comunale dinjudet, va face pe fie care an, de la 1-15 Ia-nuariti, revisuirea listelor, cetAtenilor cariintrunesc conditiunile cerute spre a fi ale-getorT. impArtindu'T dupA categorii.

Un esemplar al rolurilor de contribu-tiuni, certificat conform cu originalul decatre Implinitor i adeverit de casieruldistrictului, va fi trAmis pentru acest sfar-sit, inainte de 1 Ianuariti, consiliul comu-nal respectiv."

Interpretarea fAcutA de CamerA, estein modul urmAtor:

Art. 7. Prin art. 33 se Intelege cA, con-siliele comunale rurale si urbane din ju-det sunt obligate a tramite pe'në la 8 Ia-nuariti listele electorale la consiliul co-munal de resedintA. Acósta, avhd. In ve-dere rolurile generale ale judetului, va in-cheia lista generalA, o va publica conformart. 34, pentru ca contestatiunile sA sepall face numaT la acest consiliti comunalde resedintA in termenul prescris de lege.

Consiliele comunale rurale vor ma arevisui numai lista alegjlorilor indirect!'aï colegiului IV (care nu 'si-ag domici-liul in oras), unde se vor face contestatiu-nile privitóre la acest colegiti.

Iar comitetul delegatilor Senatulda redactat'o ast-fel:

Art. 6. Prin art, 33 se intelege di con-

23 Martie Aprilie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1917

siliele eomunale rurale urbane din judetsunt obligate a trAmite pAnt, la 8 Ianuariù'listele electorale la consiliul comunal deresedintA. Acesta avAnd in vedere rolurilegenerale ale judetuluT, va incheia lista ge-narA, o va publica conform art. 34, pen-tru ca contestatiunile sA se p6M face nu-maï la acest consiliA comunal de resedin-

in termenul prescris de lege.Consiliele comunale rurale vor avea a

revisui numaï lista alegkoridor indirectïaï colegiuluT IV (carT n'an domiciliuloras), uncle se vor face contestatiunile pri-vit6re la aeest

Se pune la vot art. 7 din legea vo-tata de CamerA si se primesce de &anat.

D. raportor,N. Caratirdlescu.Acumvenim la art. 36 din legea electoralA, carecoprinde:

Art. 36. Fie-care din aeeste liste vor fiinapArtite pe colegiurT, i va coprinde, infata numeluT fie-cAruT individ seds, loeulsi data nascereT, data naturalisatiuneT pen-tru sträinT, locul unde plAtesce (WilepAn6 la implinirea censuluï cerut, precumsi natura acelor clArT, deosebindu-le In treTcategoriT: darea fonciarä, darea personaläsi patentA.

Adunarea deputatilor a formulat a-cest articol in coprinderea urmAtóre :

Art. 8. La art. 36 se intelege etí consi-siliele comunale sunt datóre ea In listeleafisate sà inscrie locul," adicit sA, facA uA,colón1 cu adres4 alegkorilor, care sä, co-prindA, pentru ace carT loeuese in orase,strada si numkul caseï, far pentru aceTcarT loeuose in comunde rurale,sä coprin-dA numele plAsei, al comunel si al proprie-MOT.

altA col6nä din lista electoralä sAcoprindA data nascerel, care sä se consta-te pdn biletul de botez, sat in lipsä, prin

declaratiune inserisA a alegkoruluT.altä colónA sä coprindA data natu-

ralisatiund, pentru aceia carT vor fi strAinT,IntelegAndu-se cA, nu se vor inscri de Mtaceia earl' aq ImpAmêntenirea cea mare.

El altA colóta va coprinde locurileunde 's1 plAtesc därile, aretându-se í cA-timea dArilor ce platese in fie:care locali-tate, arkându-se mud, in acea col6nA da-ta si numrul roluluT sail al chitanteT decontributiune.

Originalul listelor electorale, carI suntvrmanente, va fi de aci inainte asternutintr'un registru destinate anume, numero-tat, s,nuruit si sigilat.

OrT-ce fads intentionat in aceste listtese va eonsidera ea un fal In scriere pu-

pedepsit ca ast-fel.Inserierile fAcute In listele electorale

de axe consiliul comunal si carT nu suntpublicate in listele provisoriT, vor fi publi-cate, in termen de 10 dile de la publica-rea lor vor avea drept alegRoriT a le con-testa.

Se intelege cA In acest termen au se

va maï putea eere si face noul inserierï."D. raportor. Acest artieol se compu-

ne cum diseT din opt aliniate pe care co-mitetul delegatilor le-a primit intocmaï.

D. N. Lahovari. As clod ea onor. D.raportor sA dea uA deslusire : se dicein art. 36 al legeT care suntem chematï avota, ctí in lista de al egkorT sä, se formezeuA col6nA, pentru veniturile carT dati drep-tul de a fi eineva alegnor eu chipul aeolodescris ; insA nu se vorbesce nimic despreinterpretatiile ce se dati legeT electoraled'a dreptul de care prefeetT din propriaD-lor initiativA cu ocasiunea revisuirel a-nuale a listelor electorale. Ast-fel s'a 0-dut prefectul de VAlcea, D. D. Simulescu,destituit din functiunea sa de D. minis-tru Vernescu pentru ingerinte in alegerT,

reintegrat de D. actual ministru, s'av6dut, dic, cA a trAmis cu putin timp ma-inte de reviduirea periodicA a listelor, pecontrolorul judetuluT sä, fad rond prin co-mune si sA sporéscA veniturile amicilorsel in rolurile suplimentare, dupA !carï'1%-at i trecut in listele electorale dupacum 'T convenea, färA sA tie semä, nicT eaacele veniturT sporite nu privese d'adrep-tul pe fisc ci pe comunA, nicT cA pentruvenitul cA dA drept a figura cineva inteuncolegit trebue sa infatiseze dovedT de platalor pe anul tncetat i pe anul curent, du-pa art. 64 din lege. Ast-fel ca listele e-lectorale s'ati coplesll ca gramada printrecerea alegnorilor din colegial al 2-leala 1 si asa maï inainte. Prin urmare, rogpe D. raportor sa ne spunA cum are sA seintelégA si modul de interpretare ce sa dtílegeT electorale din initiativa prefectilor ?

D. raportor, N. Citmärdlescu. Asclod sa OM la care aliniat se opreste D.Lahovari a cere esplicatie daca adicä D-sase referA la aliniatul al 4-lea ? Care WAce dice :

Va alta colimA va coprinde locurile unde alegëtoriT platesc dArile, art?tându-se si cAtimea därilor ce platese in fie-carelocalitate, arkAndu-se Inca, in acea coló-nA, data si numkul roluluT sati al chitan-leY de contributiune.

La acésta se referA D. Lahovari?D. N. Lahovari. D-lor, as fi multu-

mit ea prin proeesele verbale ale Senatu-lui sa se arate ca rki se interpretéza le-gea electorala prin adaosul de veniturT decatre prefect1, in rolurile suplimentare siinscrierea aleg6torilor in liste pe acest mo-tiv, in contra art. 64 din lege.

D. raportor, N. Cämiträlescu. Voitrespunde D-10 Lahovari ca listele dice-torale sA fac pe tot anul si in consecintäso póte prea bine eh' acela care a figurat,In anul &cent intre alegëtoriT colegiuluTI, perd6ndifsi uä parte din averea si 0-mâind numai cu atAta cât sa pótä figuraIn colegiul al 2-lea, el va fi trecut in co-

Ilegiul al 2-lea.Tot asemenea se p6te a un aleg6tor

inscris in listele electorale ale colegiuluTII, dobAndind avere in cursul anuluT safie Inscris pentru anul viitor in colegiuluïI, se p6te iarasT sa aiba loc i vr'o frauda

atund negresit ea are sh fie sters dinliste alegkorul inscris fraudulos.

Nu ved dar nimic care sa ne opresca aprimi acest al 4-lea aliniat, ast-fel cumeste redactat si care dice ca inteul cob5-na sa se coprinda locurile unde

'sT platese darile preeum i cAtimea da-rilor ce platesce in fie-care localitate, etc.

D. N. Lahovari. 'MT pare 01 ca nu m'ainteles onor. D. raportor, eli am dis ca dupalege un alegkor nu póte fi inscris inteualista electorala de cat dupa venitul ceplAtesce d'a dreptul cAtre fisc iar nu carecomunä , cum sunt cele din rolurile tri-mestria le suplimentare si dupA dovedilece ar inatisa de plata contributiunilor salepe anul ineetat si eel curent, conform ar-ticolului 64.

Prin urmare, am voit sa constat ca pro-cedarile, despre care am fAcut mentiunemaT sus, sunt in contra legel.

D. N. Citanitrápscu. Rèspund D-10 NLahovari ca n'am vorbit de dArile comu-nale, ea unele ce ele nu joca nicT un rolin listele electorale, i n'am inteles alteall de cat pe cele catre fisc; prin urmare,inca uà data repet ca D. Lahovari scie ctíprecum din an in an variazA veniturile ,tot asa variazA i (ladle catre fisc, si sA, nufie inchietat cA nu '1 am Inteles.

Ne maï luAnd nimenT cuve'ntul, sepane la vot art. 8 din project si se pri-mesce.

D. Raportor, N. Camiträpscu. Iataacum art. 9 din projectul votat de Came-ra deputatilor, pentru interpretarea arti-eolulu 38 din legea electorala':

Art. 9. Articolul 38 din legea electo-ralA se modifica precum urmézA :

In cele d'AntAit einci dile ce unnézä,nemultumitiT vor putea apela in contrahotarldlor consiliuluT comunal la tribu-nalul judetului.Aceste 5 dile vor fi con-sacrate esclusiv introducerei apelurilorinaintea aceleT instante. In diva espira-tiunei aceluT termen, adica a sésea i, tri-bunalul va fi dator a afisa pe usa pretori-uluT ski t6te apelurile primite d'impreunäcu termenul pentru care este sorocit &-care. Trei dile dupa acésta afisare va in-cepe a curge termenul de 15 dile in limi-tele inclusive ale cAruia urméza a fi soro-cite si judecate tóte aceste apeluri.

In conti a hotarldlor tribunalului, ne-multumitiT vor putea apela la curtea decasatiune, in termen de 10 dile de la pro-nuntarea hotarireT tribunalului, i 'nainteaacesteT curti aceste 10 dile vor fi consa-crate esclusiv introducereT apelurilor. Indiva espirarei acestuT termen se vor afisape usa localuluT curtei tóte apelurile im-preunA cu dioa in care aA a fi jud.ecate fie-care. pece dile dupti acésta afisare va


cepe a oirge termenul treY OptamanYlimitele etruia inelusiv at a fi judecate

tóte apelurile; t6te afacerile cele-alte in-cetand, sub pedéps1 , pentru magistrati,de a se face pasibill de pedépsa prevNutala art. 152 din codicele penale, fr inaAa fi netesitate pentru constitRirea delictu-la de staruintA in denegare n urma deprevestirT sat ordini primite de la superi-orii. competenti.

Atât grefele tribunalului cat si ale cur-teT de casatiune sunt dat6re a da tuturoracelora cad vor cere un certificat consta-tând termenul cand are a se judeca apelul.

In acesta materie instantele judecato-rescï vor judeca pe pArti fall a le mg citasi fr drept de opositie.

Apelul, atat In contra decisiunei consi-liuluT comunal cat si In contra decisiundtribunaluld, este suspensiv de esecutinne.

Pe care artieol 9 comitetul delegatilorla formulat ast-fel :

Art. 8. Articolul 38 din legea electora-la se rnodifica precum urméza :

In cele d'ânte'it cinci c,lile libere ce ur-méza, nemultumitii vor putea apela in con-tra hotaririlor consiliuluï comunal la tri-bunalul judetului. Aceste 5 Ole liberevor fi consacrate esclusiv introducerei a-pelurilor inaintea Redd instante. Inc,liva espiratiunei acelui termen , adica asésea cii, tribunalul va fi dator a afisa peusa pretoriului sèt t6te apelurile primiteimpreuna cu termenul pentru care estesorocit fie-care. Trei clile libere, dupa acé-stà afisare, va ineepe a curge termenul de15 (Ale libere in limitele inclusive ale ea-ruia urméza a fi sorocite i judecate t6teaceste apeluri.

In contra hotartrilor tribunalului, ne-multumitii vor putea apela la curtea decasatiune in termen de 10 Ole libere dela pronuntarea hotarirei tribunalului,'naintea acestel cup' aceste 10 ile liberevor fi consacrate esclusiv introducerei a-pelurilor. ln c;lina espirard acestni termense vor afisa pe usa localului curtei tóte a-pelurile impreun a. cu qiva in care at a fijudecate fie-care. pece cIile libere clupaacésta afisare, va incepe a curge termenulde trei stptamáni in limitele caruia inclu-siv at a fi judecate tóte apelurile ; t6te a-facerile cele-alte incetând, sub pedépsa,pentru magistrati, de a se face pasibilt depedépsa prevNuta de art. 152 din codi-cele penale, Mr Insa a fi necesitate pen-tru constituirea delictului de staruinta indenegare In urma de prevestiri sat ordiniprimite de la superiorif competenti.

Atât grefele tribunalelor cât si ale cur-tei de casatiune, sunt dat6re, sub pedépsAde u.A amenda de la 100-300 lei, a datutulor acelora care vor cere un certificatconstatând termenul cand are a se judeca

ln acesta materie instantele judecAto-resci vor judeca pe prÏ fart, a le mal cita

si fart drept de opositie.Apelul, atât in contra decisiunei consi-

liulul comunal, at i in contra decisiuneitribunalulul este suspensiv de esecutiune.

D. Dim. Sturdza. IJ micA observati-une. As ruga pe onor. D-nu raportore, ea,când citesee articolele, sA ne faca atentiacolo unde comitetul delogatilor a %cutvr'o modificare, eAci alt-fel se face confu-

ne incurcam in desbatere.D. Raportor, N. amárdlescu. Nu

fac alt-fel de cat cum doriti.Precum atT putut vedea, In acest arti-

col 9 comitetul delegatilor D-v. la alini-atul 1 si 2-lea, dung, cuvintele dile, a a-daogat cuvêntul libere.

Ne cerênd nimeni, cuvdntul se pune lavot articolul redactat de comitet si se pri-mesce.

D. Raportor, Cametrasescu da. eitireart. 10 interpretativ art. 40 din legea e-lectorala :

Art. 10 se adaogl la art. 40 din legeaeleetorala :

nu se va putea adjudeca partilorcheltuell de judecata sari ug, despAgubireóre-care, sub ori-ce pretext ar fi."

D. pre§edinte. Comitetul revine la pro-jectul primitiv sat admite pe al Camerel?

D. Ssendrea. Din contra, comitetul de-legatilor a Introdus ul modificare la pro-jectul votat de Camera. Uncle se clicea ea,procedura in materie de contestatii estegratuitA, comitetul clelegatilor a gasit cAacésta este uA esceptiune adusA la tóteprincipiile de drept si In acelasi timp inunele imprejurArT p6te sA fie IA injustitiechiar uA incuragiare la sicane. De aceeaave'nd incredere In magistratura tkei, co-mitetul delegatilor, admithd principiulgratuitateï, a rezervat ea aceleasï instantejudecAtoresei sA p6tA condamna la dauneinterese, child s'ar constata in urma con-testatiunei cum ea, cererea de escludere aunuT alegnor s'ati facut dintr'un spirit desieane.

D-lor, comitetul a voit sA se lase justi-tiei uA incredere din partea legiuitoruluï,si tot uA data posibilitatea de a suprimaabusurile; si pentru a césta s'a modificatlucrarea Camerei, lAsAnd legea cum era'nainte de interpretarea legei electoralA.AcestA lAmurire am voit s'o spun onor.Senat, ca unul ce fat parte din comitet.

D. vice-pre§edinte. D-lor, se pune lavot opiniunea comitetului delegatilor, careeste de a se respinge modificarea -fAcuthde CamerA la art. 40 din lege, si a rknA-nea legea cum era 'nainte, adicA procedu-ra este gratuitA. Cine este pentru oiniacomitetului sA rAdice maim. S'a primit deSenat lucrarea comitetului delegatilor.

D. Cäma.raleseu, raportore. D-lor,Camera deputatilor la art. 41 care vor-besce de revisuirea anualA a listelor eke-torale a mai adaos urmatórele rânduri:

Art, 11. Consiliele comunale, publiefind

listele revisuite, prevtclute la art. 41, vorarAta inteuA colónA specialA, motivele siactele pe care 'i intemeiazA stergerea siInserierea in listele anuale.

Comitetul delegatilor D-v. a primitacest art. 11 cum s'a votat de Camera de-p uta tilor.

Se pune la vot art. 11 din project sise primesce.

D. Cd.m&rgleseu, raportore. Acumvenim la art. 42 din legea electoralA carecoprinde :

Art. 42. Stergerea numelul aleg4oruluïcare a figurat in lista anulul precedent,trebue sA se notifice aleg6torului sters, Ininterval de trel Ole de la data afiserei li-stelor, arAtând si motivele stergerei sale.

AcéstA notificare se va face gratis prin-tr'un agent municipal.

Camera deputatilor prin art. 12 a inter-pretat art. 42, In chipul urmAtor :

Art. 12. Notificarea stergere mini ale-gètor din veutt lista, prevklutA la art. 42,trebue sA se comunice alegttorului chiarcând se va trece dintr'uO listA intealta,din vr'o causA óre-care, arAtândui-se prillacea notificare, tóte motivele stergereï sattrecerei sale in veua altA listA.

Comitetul delegatilor a primit art. 12cum s'a votat de Camera deputatilor.

Se pune la vot art. 12 si se primescede Senat.

D. raportor Cd.märAlescu. Venimacum la art. 47 din legea electoralA carecoprinde :

Art. 47. Fie-care colegifi electoral vo-tézA separat si alege In deosebi numèruldeputatilor Salí senatorilor mnvoiï prinlegea de fatA.

Alegétorii direeti de orase, cAnd num-rul lor trece peste chid sute , votézA insectiuni pe colori, fArA insA ea uA a douasectiune sA se pótA compune de mai putinde 250 alegkorï.

Repartitiunile se vor face de uA-datA euafisarea listelor, i dupa locuinta aleg6-torilor.

Camera deputatilor interpretA, acest ar-ticol in coprinderea mmAtóre sub art. 13:

Art. 13. Art. 47 din legea electoralA ,

dupA cuvintele afisarea listelor" se vadice : definitive si i se adeogA urmAtorulal iniat :

Consiliul care n'ar face repArtirea ale-gétorilor in sectiuni pe colori la epoca sidupA regulele prescrise la aliniatul pre-cedent, se va pedepsi cu amendA de la 500p60 la 1,000 lei; alegnorul insA va pu-tea vota la sectiunea cArei, apartine coló-rea in care locuesce, de si va fi fost repAr-tit in sectiunea unei alte colori care nu a-partine sectiunei sale.

Comitetul delegatilor a admis acest ar-ticol.

D. Sturdza. Articolul de care se vor-besce in legea electoralA fixézA modul cumtrelme sA se faca repartitinn ea alegkori-

23 Martie (4 Aprilie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

lor pe colorY, si Adunarea a fixat eA, acelerepartitiunT sA se facA de ul-data cu afi-sarea listelor definitive, adia a voit earepartitiunea pe colorï sl se facA intr'unmod cert iar nu in cele treT dile ale ale-gerilor, pentru ca sA nu fie confusiune lavot, A, nu villa Omenï dintr'uA colóre in-tr'alta sA voteze si sA fie neintelegerTconfusiune. Apol printeul parte a alinia-tuld ce se propune, toemai acestA con-fusiune re fine si me mare; fiind-a ce se' ice? CA consiliul care n'ar face acéstA,repartitiune sa fie pedepsit cu iìä amen&FOrte drept. Legea fix6zA, ea consiliul co-munal sA vie sA faa acele repartitiunT ma-into de alegert si de nu va face sA, fie pe-clepsit ; insu interpretarea mai adaogA : cAalegetorim dinteuit col6re când se vor simtinedreptAtitt adia, and vor fi trecuti inlista alteT colorï de at aceea unde domi-ciliazA sA, p6t1 trece contra repartitiuneidefinitive, ea sA voteze in aIUt colOre undear pretinde c 'sï are domiciliul.

Apoi nu vedep cA, eu acésta readucemdesordinea de care ne ferim ! Pentru a,când va Yoi cine-va sA faa desordine, nuare de at sA trécA dintr'uA col6re sA votezeintealta.

Daca consiliu12 comunal nu va face re-partitiunea are sA, fie atacat in justitie dealegetorT si are sA fie eondamnat; dar dacAIn acest interval se fac alegerT nu pot ale-getoriT sA, voteze de at acolo unde estefixat prin repartitiune, ad' alt-fel este za-darnic st, se faa repartitiunea pe colorldaca lAsAm In vointa alegetorilor ea sA 'sialégA cI colórea uncle vor voi sA voteze....

In sensul acesta 'ml permit a face unamendament pentru suprimarea ultimemfrase: Alegetorul insl va putea vota laseetiunea cArei apartine colOrea in care lo-cuesce, de si va fi fost repArtit in seetiuneaund alte colorm care nu apartine sectiundsale." SA fie fixat numaI a se va pedepsiea amenda consiliul comunal care nu vaface repartitiunea la timp.

D. N. CA,m6,rA,§eseu, raportor. Ina-inte de a face amendamentul D. Sturdza ,

ruga sl asculte uA esplicatiune eeam on6re sA, del: In acest a rticol Cameradeputatilor a regulat pe d,3 uA-parte eeare sA, se facA In casul and consiliul nuva fi Mont repartitiunea de uA-datA en a-fisarea listelor, prevedend adia ea sA sepedeps6sa consiliul cu amenda de la 500pene la1,000 let Dar ce face alegetorul ,

undo trebue sA, voteze? IatA ce a dis Ca-mera:

Alegetorul sA voteze la sectiunea cA-si I apartine col6rea in care loeuesce, deo va fi fost repArtit in sectiunea unel altecolorT care nu apartine sectiund sale."

Nt gresit, pentru a nu e inscris in listacoloreï n'ar trebui sA rAmaie de totpe dine f ,rA, ci dA dreptul sA voteze undeAor st voteze, adia la sectiunea uncle lo-euesce, de'si píte ar fi trebuit sh m6rgA

in alta parte untie din er6re a fost omis.Nu este destul sA, se prevadA numaï pe-dépsa pentru motiv a nu s'a gent re-pArtirea la timp pe sectiunï, decY trebuesA se prevadA si unde sit voteze alegeto-rul inscris sat nerepArtit, dupa cum trebuia.

voce.SA pedepsesce primarul.D. N. Clmärdlescu. Dreptul alege-

torulul st, nu se piardA numaï prin pedep-sirea primaruluï.

D. Iacob Fätu. Am citit si et. cu lu-,

are aminte acest articol asa cum este mo-dificat de Camera, i mi se pare a dupAlitera chiar a acestul articol D. raportoreste in erOre. Ce dice D-sa? D-sa dice :

acest adaos nu are alt sens de at aprevedea casul aui consiliul comunal,eu t6tA penalitatea ce impune legea, anegligiat de a face datoria sA facA, re-partitiunea ; el bine nu este asa , nu seprevede numal casuf aeesta , cAcï iatA cedice adaosul Camera: Alegetorul insA,va putea vote la sectiunea areT apartinecolOrea in care locuesce de si va fi fostrepArtit in sectiunea unel alte colorl carenu apartine sectiund sale". SA 'ml permitA sA fit alAturea eu onor. D. Sturdzacare a argumentat fórte bine asupra amen-damentuluT ce D-sa propune si care in1A-turd un mare inconvenient. D-lor, seitï cese pOte inthapla daca am lasa acest ada-os? S'ar inthapla, toemaï eta inconveni-ent care voesce sal eviteze legea inapt-n6nd primarilor de a face repartitiunea ;

acï daca am lAsa ac6stA latitudine unuïalegétor, de a veni ea sA voteze si aiureade at acolo uncle este trAmis prin repar-titiune, s'ar face uA aglomerare prea marela uA seetiune; maT molt de cat atAt, s'arintempla ceea ce s'a Meut p6ne ac,IT in prac-tia oil de ate orï s'a Meut uA alegere incolegiul III, s'ar presenta la 'IA sectiuneun alegetor care nu face parte din aceasectiune, presedintele nu '1 va primi la a-legere si de ad ar nasce discutii i confu-siune. Vedetï cA chiar practica lucrurilorne impune ea sA eliminAm acest adaos fA-cut de Cameral, fiind-cA nu va fi practic.§i scopul und legT este din contra ea sAinlAture conflictele i srt stabiléseA IA re-gulA, uA, norml In alegert Asa clar constatsi die ct onor. D. raportator se gAsesce inerOre and dice a Camera deputatilor prinacest adaos a voit ea sA preintâmpine ca-sul a cela , and un primar sat consiliulcomunal ar negligia a face repArtirea pesectiunT ce 'I impune legea. Aliniatul adaosde CamerA vorbesee de facultatea ce se dAalegetoruluI de a, vota in altA sectiunea decftt acees uncle este inscris, ceea ce ar daloe la confusiune.

Prin urmnre, In acord eu D. Sturdza,sunt si et pentru a se respinge acest a-mendam ent .

D. ra ortor, N. Cdanärdlescu. D-lor,Camera deputatilor dice : c eel insArci-natï en facerea repartireY alegetorilor pe

sectiunY, sA fie pedepsitT pentru nefacereael' la epoca determinata en amenda de la500 p6ne la 1,000 let Acesta este inte-lesul.

Mal dice insA , cA alegetorul va puteavota la sectiunea areI apartine colórea incare locuesce. Pentru ce? Pentru a nu

fAcut bine repartitiunea, pentru a nus'a fAcut la epoca aceea and trebuea sAse fact.

Inchipuiti-vë a din causa nefaeerd re-partireï la epoca determinatA, un alegetora fost lAsat pe din afat A; el bine, ce seface atunci ?.

D. FeLtu. Introduceti un aliniat in sen-sul acesta.

D. raportor. IatA ce c,lice aliniatul IIde sub art. 13: Consiliul care n'ar facerepArtirea alegetorilor in sectiuni pe co-loll la epoca si dupA regulele prescrise laaliniatul precedent se va pedepsi eu a-mendA de la 500 pine la 1,000 leI; ale-getorul insA vedetl euv6ntul insa la cose reportézA, alegetorul insA va puteavote, la seetiunea carol apartine colórea incare locuesce , de si va fi fost repArtii insectiunea und alte colori care nu apartinesectiuneT sale."

Vedett D-lor, cA pentru aceea cad n'ailfost repArtiti la uA epocA anume cerutA delege, a eestia sA, nu pOtA, sA maT mérgA, latiA altA despArtire de at la acea in carelocuesc. Eti am credut c trebue sA, fie a-céstA esplicatiune in legea votatA de Ca-mera'.

D. Pi§ca. Mi se pare a este uli midiconfusiune de idel. Amendamentul onor.D. Sturdza 'sï ar avea loeul and consiliulcomunal face repArtirea si trece pe un a-legitor in al-0, col6re in loe de colórea sarespectia ; darA când consiliul coMunalnu '1 trece d loc la facerea repArtird,and .1 omite? De si legea dice cA, prima-rul se pedepsesce, acésta insA nu satisfa-ce pe alegetorul omis; de aceea in aseme-nea cas legea dice; a, el de drept p6tesi voteze la colOrea In care are loco-inta sa.

Prin urmare este bine sA respingem a-mandamentul D-lui Sturdza si sA votimlegea asa cum este votati de Cameri.

D. N. Lahovari. Et gAsese fOrte re-zonabil amendamentul D-luT Sturdza. Et,D-lor, póte si stat In colOrea de RosudarA nu me ved treeut in lista acestei eu-lori si nu seit uncle ra'att pus; ei bine,când m voit presenta si votez la coló-rea mea, biuroul me va Mute, in lista sa side nu me va gisi trecut, nu piSte si meprimései, aci póte si nu am niel cele-al-te calititï cerute. Dact, biuroul ar primipe ori cine s'ar presinta si voteze numaïpe cuventul ci locuesce in acea colóre, a,tuna' ar fi un fel de anarhie, ciel unii fina avea drept, ar merge cu duiumul sAvoteze si in alte benn, i s'ar da loc laabus si la conflicte.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 23 Martie (4 Aprilie) 1.878

D. raportor, N. Carnitrtilescu. UA

esplicatiune pentru D. N. Lahovari. Arti-colul 41 din legea electoralA prevede scó-terea din liste acelor ce a perdut ver unadin cualitAtile eerute si projectul delege votat de Camera deputatilor se cereuA colah, in liste pentru motivele si ac-tele ce are de basti stergerea si inscriereain liste, si perdut calitAtile nume pot vota.

D.N. Lahovari. Apol nu yorbese pen-tru ceT neinscrisT, pentru cit nu o sh, fienimenea primit la votare, dad nu este in-

-seris. Este yorba despre casul când. se fa-ce repartitia; a yota la altA colóre in locde aceea undo este inscris, 'ral se pare ch,ar fi tot-d'auna ca cum ar merge de laVlasca sA voteze la Teleorman.

D. Pira. SA fie uA rectificare asupracelor dise de onor. D. Lahovari. Dad ei-ne-va nu este inscris, nu póte yota. WeeD. Lahovari c, aid este vorba, c dupAlistele definitive nimenT nu este respins.Nu este vorba de ac6sta, ei este vorba deuit omisiune; nu a fost repartitia fAcutAla timp, la epocile destinate prin lege. Inasemenea cas trebue alegkorul sit remânhprivat de dreptul sgi? Observati bine eann este vorba despre noel treettl in liste,del avA dath, listele remase definitive, fie-care este in drept d'a '0 esersa dreptulsna de alegkor, ci este vorba, repet, pen-tru casul când se face uA omisiune ; prinurmare, sh, nu facern uA confusiune, esteyorba de alegkorul acela care este trecut

listele definitive eu dreptul de alegh-tor, dad la repartitiune pe seetiunï el es-te omis. Camera a slis ea el nu póte fi pri-v at de dreptul s6h sA, páth, sA mórgA lalocul sMi ca sA voteze.

D. N. Lahovari. Nu respund D-10Pisca, fiind-cA nu m'a mnteles.

D.raportor, N. Citmärtipscu. Esteun amandament al D-luT Sturdza, la al2-lea de sub art. 13 din project.

EtA amendamentul :Propun a se suprima la art. 13 cuyin-

tele; alegkorul" pâra6 la fine."Lendamentul find sustinut de 5senatorl, D. presedinte declarg, dis-

cutiunea deschish, asupra lul.D. pndrea. D-lor senatorl, AAA sh

dah uA esplicatiune asupra acestuT articol,rnaï ales ch, in stnul -delegatilor din carefac si eh parte a fost óre-care observatiunirelative la dAnsul.

D-lor, printr'acest articol nu se face altde cât a se comenta art. 47 din legea e-lectorale. Nu este vorba de ipotesa in ca-re s'a pus onorab. nostru coleg D. Pisca;scumi care are acest art. 47 din lege es-te privitor numaï asupra faptuld prima-ruluï care nu '0 ar face datoria. DarA nunumaT ac6sta a fost preocuparea comite-tuluï delegatilor. A fost vorba daca un a-legkor, când va fi inscris din rea vointAinteu4 sectiune uncle nu '0 are domici-

liul, póte el vota in grupa aceca uncle '0are loeuinta, de 0 primarul din rea inten-tiune '1 a inscris in altA parte prin distri-butiunea ce a fAcut.

Acésta darA find preocupatinnea comi-tetulul delegatilor de a eonserva iireptulalegkoruluT a meatinut dispositiunea Ca-meriT; nu a yoit comitetul si Camera a semargini numal la nit penalitate efemed aprimaralul si care in practicit nu se face,acrea de a fi condamnat p6n6 la 1,000 leTamendl, ei a voit ca i alegkorul sit nufie frustat in dreptul stl. D-lor, asupra a-cestuï punet avetT sA v pronuntatT D-v.;nu este vorba numaï de a pedepsi reaoaintentiune a until primar care nu ar fi in-sods din rea vointA pe vre-uA, persónA inliste, este vorba despre persónele Inserisein liste Ind in privinta drora distributiu-nea a fosefAcutA arbitrad,adicA puind peun alegkor sA voteze In alt loe de cat a-colo unde '0 are locuinta. Asupra acestulcas arbitrarid comitetul delegatilor a fostde opiniune ea sit introducl dispositiuneaCameril care 'satisface dreptul alegkoru-lul, i ered cit i onor. Senat se va uni amentine acéstA dispositiune.

D. ministru justitiei, E. Státescu.D-lor, cred ch, este bine sit ne lAmarim,ea nu votând in neplinA cunoscinth, decausA, s gresim,

Care all fost abusurile in contra eitroraCamera a yoit sA ia precautiunÏ en acestaliniat? VomtiunT a creslut cA este bine sh ia pentruca sh, inlature aeeste abusurl, care, s'ahsemnalat de onor. D-nl Pisca 0 Sturdza.Se presupune un alegkor inscris in lis-tele definitive 0 afisate, care cluph, lege,dupA, Constitutiune, are dreptul sA voteze.

Este vorba de colegiul al Ill, care fiindmal numeros este susceptibil de a fi devi-sat in sectiunT. Ce se int6mplA? Se Int6m-pit ea, cine-va de si inscris in listele de-finitive, consiliul comunal, ventru un cu-vênt sat pentru altul, la ImpArtirea cole-giulul pe sectiunï,ul trecea pe acel ale-gkor care era eu resedinta 0 care era tre-cut in colórea de Rost', spre esemplu, Iltreeea cic,mn colórea de albastru; asa incât când venea sit voteze, 'i se 4icea sitmergh, in cea-alth, colóre del acolo esteinscris. Acesta era un midloc indirectspre a fustra pe alegkorT de dreptul de avota.

D-lor, acest abus nu este imaginar, s'aintâmplat in practica lucruluï, si din ne-nenorocire yèslut practicându-se penit scant largA chiar In Bucuresd, camera,spre a renaedia aeest abus, a impus ânte'Tobligatiunea primarulul ca sA fad uh repar-titiune corectA, sub ped4psh, de amendhdad ar trace pe un alegkor intr'ul altä,colóre de cttn aceea in care ,q-y are lo-cuinta. Este ded ce-va. Dar este destulatilt? ApoT se pOte ea un primar, un con-siliti comunal, pentru interese dc partide

politice, sA voiascA a se supune acestelamende numaï spre a impedeca pe unit a-legkorï de a vota. El bine, in casul aces-ta ea alegkorul sh, fie trAmis din colóreluT unde '0 are domiciliul, din colórea deRost' de esemplu, spre a vota in Galben?Este bine sit fie ast-fel indirect frustrat dedreptul luT ?

D-lor, la acéstA intrebare respunde ul-tima parte a aliniatulul pe care onor. D.Sdurza voesce sA, 'I suprime prin amen-damentul D-sale. AcéstA parte a aliniatu-luT introdus de Camerh, dh drept ale0-toruluï, ast-fel frustrat, sit '0 pótA eser-cita dreptul sìi de a vota in sectiunea incare A', gAsesee cu locuinta.

ET bine, prin amendament sA, suprimetocmal adstA restabilire a dreptulul, lA-sandu-se la arbitrariul primaruluT ca sitclieli dute la sectiunea la care escT inscris,

alegnoi ul in zadar sA slicA : dar et amloeuintA in colórea do Rosu, si acolo tre-bue sit votez.

Eh nu inteleg cum D. Sdurza carea fost ca sA flc asa martor, la tOterelele ate afi decurs din asemenea abu-surT, sh voiascitsit ridice acestA, garantie,care s'a introdus In lege, garantia a dre-ptulul de a vota, in contra unui consilincomunal reul intentionat.

ApoT D-v. voitl sA ritmanh, dreptul (1,3vot al alegkorulul inscris in listele de-finitive la discretia i arbitrarul maul eon-siliti comunal re'h intentionat ? Dar selake intAmpla ea un primar sh, ia mal petop' alegkoriT din colOrea de Rosu si sh, 'Tinscrie intr'uA seetiune din Negru, el binevoitT D-v. se ineuviintatT uA legislatiecare va permite sA rldice ast-fel dreptulde vot i ca acei al6g6tort se nu aibit dre-ptul se yoteze in colórea unde locuesc?!Acésta ar fi sA consacratï arbitrarul i shlAsati dreptul de vot al alegkorilor laeapriciul primaruluï, fiind eA amenda deuh, mie leT nu este sufieientA, cA pedep-sesce abusul dar nu satisface dreptul ale-g6toruluT frustrat. De aceea Camera binea flout de a slis ea consiliul comunal sAfie pedepsit in asemenea cas; dar tot nA-datA alegkoril sA fie liberl ca sit mérgAin colórea lor yoteze, de si sunt trecu-tT in uA altA colóre. i de aceea v rog sieft sA primitT interpretarea fAcutA de Ca-merh, care este si conform eu principielegenerale aIe dreptuld representativ sicu id eile dreptuluT de vot, qi nu se aduceprejudiciti nimulul, ci se garantézh maïmult dreptul de vot.

Ne maT land nimenl cuyéntul sepune la vot amendamentul propus de D.Sdurza si se respinge.

Se pune la vot articolul yotat deCamed si se admite.

D. vice-pre§edinte. D. ministru deesterne are cuvéntul pentru uit comunicare.

D. minietru de externe comunicAmesagiul Domnese pe lângit care se ina-

Martie (4 Apri lie) 18/8 MONITORUL OFICIAL AL ItOMANIEI 1921

inteazh conventiunea de comercit inche- fara de casul de forth majora.iath intre Romania si Germania. Asemenea si membriT tribunalului sat

D-lor, permit a ve` face numai o curteT vor fi datori a se tine la disposi-respectuösh, rugaminte. A fost convenit tiunea colegiului p6n6 la formarea biuro-intre Germania si Romania ea acésth, con- ului definitiv."ventiune sh, se voteze mai odatA. Acesth Primarul ori locutiitorul s6t, sat bi-conventiune este infatisatt parlamentului uroul ast-fel compus, care va nimici satGerman si sä discutt, v. as ruga a v6 o- va impedica cleschiderea colegiului la oracupa si D-v. de acéstA chestiune cu atilt legiuith, sat care va falsifica tragerea lamaT mult eh este mai in tot asemAnath, cu sorti, care se va face in public si in pre-cea incheiath cu Austro-Ungaria, afart de senta ambelor consiliuri adunate, se vatreT articole uncle se fac mid concesiunT pedepsi cu perderea functiunei sale si cu.industrfi Germanei. inchisörea de la doue' luni p6nel la un an.

SA trAmite la sectiuni. Biuroul provisorit pentru alegerea de-Iroci. De urgentA. legatilor se va compune de un nume'r de

D. raportor, Cám&rglescu. Aeum ve- treT alegnori trasi la soli de care pri-niin la art. 55 din legea electoralA care mar sat delegatul sni, la ora desehiderelcoprinde : colegiului in presenta alegttorilor. Cel

Art. 55. UA jum6tate orh, dupa ora fi- d'ant6it esit la sap.' va fi presedinte. Da-vat,A, 25 alegetori pot forma biuroul pro- ch, alegnorii esiti la sorti nu vor sci car-visorit, compus de un presedinte, blab te, ei vor avea dreptul asocia unuldintre aleg6toriT presenti cal mal In Irk- sat doi alegnori cu scinth, de carte."stA, si din duoi secretari Matt' dintre eel D. raportor, N. Camárdlescu. Co-mai tineri. mitetul delegatilor a modificat interpreta-

DupA formarea biuroului provisoriti rea theuth de Camera in modul urmAtor :primarul sat ajutörele sale so retrag , Art. 12. Art. 55 din legea eleetoralä seputtInd. fa'!ananea n colegit mime dad, modifich duph, cum urmézA :vor figura titre aleg6torT. Se va procede Pentru alegerea deputatilor si senatori-apoi indath la formarea biuroului definitiv. lor, biuroul care deschide colegiul si pre-

Camera deputatilor a interpetat acest sedhla alegerea biurouluT definitiv se com-articol prin articolul 14 ast-fel: pune in modul urmAtor :

Art. 14. Ark. 55, din legea electoralt In momentul deschiderei colegiului ,

se modificA precum urmézh: primarul va trage la sorti d'intre alegno-Pentru alegerea deputatilor si senato- riïpresenïtreïpersóne cu sciintA de cirte,

rilor, biuroul, care deschide colegiul si care vor forma biuroul provisorit, d'intrepresedh, la alegerea biurolui definitiv, se earl cel mai in vêist a fi presedinte, érhcempune in modul urmAtor: doui secretarT.

In momentul deschiderel colegiului, Dupe' formarea biuroului provisorit ,primarul va trage la sorti pe unul din primarul sat adjutórele sale se retrag, pu-consilierii comunali i pe unul din consi- Und remane in colegiti numai dach, vor fi-Beni judeteni In funetiune. Acestia, sub gura intre aleg6tori. Se va proeede apoipres,edinta unuia din consilieriT curtei de indath la formarea biuroului definitiv.apel, acol unde existA uti asemenea cur- LA datA ce biuroul s'a format, tOte per-te, sat a unui judechtor de tribunal, unde sOnele strAine colegiului care a fAcut partenu existh de cat tribunal, érAsi tras la din biuroul provisorit se vor retrage.sorti In presenta alegRorilor, d'impreunA Primarul ori loctiitorul sR1, sat biuroulcu douT din alegetorii trasi la sortí de ast-fel compus, care va nimici sat va Im-Wye presedinte, ea scrutatorT, vor inde- pedica deschiderea colegiului la ora le-plini tote atributiunile incredintate de ginitti , sat care va falsifica tragerea lalege biuroului provisorit. Tote inci- sorti, care se va face in public, se va pe-dentele ce se vor isca in cursul votArei, depsi eu perderea functiunei sale si cu in-precum si m6surile pentru rnantinerea or- chisórea de la done Ittni p6n6 la un an.d.nei in colegit, se vor lua cu majoritate Biuroul provisorit pentru alegerea de-de voturi. legatilor se va compune de un numë'r de

In eas cand consiliul comunal sat ju- trei alegnori trasi la sorti de cAtre primardetianar fi disolvat, membrit trasi la sorti, sat delegatul se11 , la ora deschiderei co-se vor lua din consillile disolvate." legiului in presenta alegètorilor. Cel d'an-

Uh-dath, ce biuroul definitiv s'a for- OM esit la sorti va fi presedinte. Dad, a-mat, tote personele streine colegiului cari legëtorii esiti la sorti nu vor sci carte, eiat fheut parte din birtroul provisorit, se vor avea dreptul asocia unul sat douivor retrage. alegnori cu sciinth de carte.

Consilierii judeteni si comunqli vor D. vice-pre§edinte. Discntiunea estefi obligati a fi presenti la ora si ;Boa des-- deschist.chiderei colegiului respectiv pentru ale- D. D. Sturdza. Antelul principit caregerea de deputat sat senator, sub osanda trebue sepredomnésch la interpretarea uneide a-sT perde mandatul si de a plAti uh legi este, ea legea primitivA sA nu fie pre-amenda de la 500 pj',nä la -1,000 leT, a- schimbath ; mai ales ou acésth lege dice-

toralA care este legea fundamentaa a V-

I

NI' legea pe care, nici Adunarea, niel Se-natal, nu o p6te modifica si care se p6tepreschimba numaï conform Constitutiunel,adicA prin ut. ConstituantA. Prin urmare,ori cât de bune ar putea fi schimbArile a-duse de Adunare si interpretArile adop-tate de onor. comisiune a SenatuluT, et nupot sh rn unese cu dénsele intru cât elesting, intru cat schimbA legea electoralA :acésta putem face , nu este atributiu-nea nóstrA, nu este de dreptul nostru.

Sciti ce dice legea electoralA in art. 55:si afi vtdut si schimbArile ce se aducde CamerA si de comitetul nostru.

ET bine, cred cA este un drum fórte pe-riculos pe care am merge când am alunecape acestA cale.

Se dice cA nu mal putem discuta cAcia fost un vot al Senatului. Care vot ? NuesistA niel un vot si nicT nu p6te fi un votcontra Constitutiund; si acel care se pre-tinde cIt s'ar fi dat este nul i ne-avenit.

póte sA admitA cine-va, pentru ca s'aliluat in consideratiune aceste esplicatiuniale legeT electorale, acesta este un vot datca sA preschimbArn legea electoralA? Nielde cum! Asa darti nu se póte admite a-césta in Did un cas.

Ceea-ce am putea admite este : cA, a-colo unde vom gAsi lacune si nusfiesc Ilia de cum a dice cA sunt lacune inlegea electoralA, care trebuese esplicate,pentru ea A. ingrAdim libertatea votuluT,ei bine, acolo unde vor fi lacune suntemin drept a esplica, ins6 Mil a jigni niellitera nki spiritul legei electorale; si spi-ritul legi electorale este ea sA fie liber avota fie-care; uncle vom vedea dar cA seaduce vre-ua atingere la acest drept pre-cum este casul cA unii din prefeeti vinstart in sala alegerilor ea S3 influentezevotul, putem st fixAm cA prefectii sAvinti sA voteze, dar sh, nu stea In salh, cAcise póte da loc la inftuentA. Acésta o inte-leg si et ch, nu este contrar legeT electo-rale ; dar cand se dice eh, biuroul proviso-rit sh nu fie ales, dupe cum dice art. 55din legea electoralh, intru mod espres, cise fie compus prin tragere la sorti, din cu-tare si cutare persöne streine colegiuluielectoral, acésta este contra constitutiu-nei; si as dori ca acest punt st. ndl atin-gem pentru ca asth-di, D-le ministru, vomface cum vom voi noT, vom szhimba cumne place no6, dar mane póte st vinti un altguvern care la randul WI se schimbe seinterpreteze legea curn nu ne va plAcea,tot cu acelési argumente pe care leali a-dus D-vóstre ch. : cII ceeá-ce ori-ce guvern,ori-ce partid trebue sh, respecte nu numaTIn spiritul dar si in litera ei este basa fon-damentalA a legilor nóstre, este constitu-tiunea, ear ch legea electorale s6 pote mo-difica sat interpreta. Daca legea electoraltar fi fost votatt de Corpurile Leginitóre,cari ar fi venit In urma promulgAreT Con-

1922 MONITORUL OtICIAL AL ltOMINIEI 23 Martie (4 Aprilie) 1878

stitutiunei nóstre, aÏ fi avut dreptate sespuneti, D-le ministru, cA ea nu face partedin Constitutiune; dar basele legei elec-to rale att fost fixate chiar in Constitutiune,

afarA de acestainsesi constituanta a dis-cutat-o si a votat acésta lege electorallcare s'a promulgat impreuna, cu Constitu-tiunea. Prin urmare face parte integrantAdin Constitutiune si nu póte nimeni se omodifice de cat numai uA, constituanta.

In privinta art. 14 mentin dar amenda-mentele care am avut onáre skle propun,pentru ea, ele sunt ua esplicare naturalA aa lege electorale.

Când se dice ca membri biuroului tre-bue s scie scrie i citi, prin acésta so dä-uA esplicare legei eA spre a fi cineva mem-bru biuroului trebue sa scie scrie i citi ,

acesta nu este contrar nici Constitutiu-nemniei legei electorale.

Asemenea, &id luAm precautiuni ca pri-marit si onsilieriY lor sa procédA la opera-tiunea electorale la ua orti fixatà,i ca tre-bue sA se ferésca a falsifiea voturile, andsupusi la cas contrar, la penalitate, ac.Sstaeste iarÏ u esplicare a legei electorale

nueste contraria legii electorale.De aceea trebue sA ne gandim matur

când voim sä aplicAm ua dispositiune dinlegea electorale i sa procedem cu multäatentiune.

Pentru motivele aretate, en nu pot pri-mi art. comitetului nicT pe acela votat deCamera, si propun un amendament,

D. M. Ghermani. Sunt en totul de o-piniunea D-10 Sturdza, si as dori pe catse pOte sA ne departAm mai putin de pre-scriptiunile legit eleetorale. Voin vota daramendamentil D-luï Sturdza, insa vreati

fac ua mica rectificare teea ce prive-sce aliniatul 4, pe care in sistema admishde comitetul delegatilor Senatnlui, Il con-sid.er cu totul, de prisos; ce dice aeest a-liniat ?

UA data cebiuroul definitiv s'a, format,tate persónele straine colegiului earl atiPetit parte din biuroul provisoriii sevor retrage.

Apoï nu mg are cine sA se retragA, cad'acest biuron provisorin este format de ale-getori trasi la sorti, si prin armare nusunt nisce persOne streine colegiuluï; deaceea acest aliniat numaï are loc

POte in sistemul admis de Camera, e bunacel aliniat, cad in compunerea biurouluiprovisoriti intrA si persOne streine colegiu-

dar nefiind sigur daca se va admitesan se va respinge acea propunere, vreatisA iaü precautiuni ca la cas and se va ad-mite amendarea comitetului nostru sA nuse lase in lege un aliniat care este de pri-sos. Ce dice aliniatul Antain ? dice :

momentul deschiderei colegiului prima-rul va trage la sorti dintre alegetoriipreseutï trei persOne

Va sa dieA, biuroul provisoriti este com-pus de alegetori. Apoi atunci, de ee sa.

mai iasa afara? Primarul din momentulcand a numit biuroul pro visoriti nu maiare loc acolo, el pléca, era alegetorii re-plan.

Asa dar, in ori-ce cas, daca din nenoro-eire nu vor fi admise amendamentele D-luiSturdza, ve rog sa suprimati acest aliniatcare este de prisos.

D. ministru justitiel, Státes cu. D-lorobservatia D-lui Ghermani este justA, ali-niatul aeesta este necesar in sistema art.14 adoptat de CamerA; in sistema propusAde D. Sturdza, nu ar avea ratiunea de a fipentru cuvintele aretate.1 Daca am ceruteuvêntul, a fost nu ea s respund D-luiGhermani, ci fiind-cA nu] puteain sA lasfArA a releva u afirmare, uA declaratiunede princip fAcutA de D-nu Sturdza pentrusustinerea amendamentului D-sale. D-nuSturdza a spus eu drept cuv6nt ca sa, nucream precedentein modificarea Constita-tiei in mod piedis, pe cale legislativa or-dinarA, fiind-cA acésta ar putea deschidedrumul altora, sA, faca, asemenea modifi-cad intr'un sens care nu ne-ar conveninoua; a dis sä nu se faca.dira prin baroA.

D-lor suntem top' unanimi cred en inprivinta acesta impreunA cu onor. dune.Sturdza.

in altA ocasiune atat din Senat, catsi dupe banca guvernarnentala dis, canu se pot modifica dispositiunile consti-tutionale sub pretecst de a se interpreta,sail cu oeasiunea facerei veri-unei legi;acésta nu se pOte face de cat de 'IA consti-tuantA; acésta este un adever care nu arenevoe de adus in cliscutiune; este in ale-ver proclamat si reeunoscut de tóta lumea.

La ceea ce insA nu me pot uni cu. onor.D. Sturdza , este cA, acest articol , arIjcforniarea biuroului provisoriu si definitivar fi uä dispositiune constitutionala.

D. Dimitrie Sturdza. Cer cuventul.D. ministru justitiel. Cestiunea acesta

D-lor, , D-v6stra sciti ca, s'a desbAtut inmai multe sedinte de a le Senatuluï, cuocasiunea diseutiuneï generale ce s'a us-mat pentru luarea in consideratiune a a-cestel legi. °And acest project a venit dela Camera si s'a pus in discutiune aci, veaduceti aminte ea, s'a emis mai multe opi-niuni diferite; nimeni insA, si chiar aceiaearl' voian sa, inlAture luarea sa in consi-deratiune, i toeing pentrn cuvintele earl'le-a invocat onor. D. Sturdza , cA s"ar a-duce ua restrictiune , nimeni dic n'a pre-tins ea, intréga lege electoralA face partedin Constitutiune. Atunci, D-lor, eel maimultï earl' se opunean la luarea legei Inconsideratiune, pretinclati ca sunt in legeaelectorala si in acest project unele dispo-sitiuni earl' fac parte din Constitutiune, darea, recunosc alte dispositiuni de proce-clurA5 precum formareaJistelor i deschi-derea, colegiului, care nu fac parte dinConstitutiune , i cA prin. urmare , aceste

isposiliunT se pot modifica, interpreta pe lui provisoriti. Era acésta u4, stare de iu-

calea mid legY ordinare.VC merturisescti ca am fost surprins ,

aid am audit dicându-se acum cA intrégalege electoralA , chiar dispositiunile cariating procedura face parte integranta dinpactul nostru fundamental, si cA, nu trebuenu putem sa aducem modificari, interpre-

prin legY ordinare. Acésta este uä te-orie care n'am mai audit'o! En am avutonóre de a arta in discutiunea generalä,cA, nu putem considera ca facênd parte dinConstitutiune de cat acele dispositiuni dinlege call stint serise in Constitutiune; eraacele dispositiuni cad nu sunt scHse inConstitutiune i fac parte din lee, acelease pot modifica.

Acesta este principiul care mi se parelogic si senatos; alt-fel am eadea in eelmai mare arbitrariti , n'am mâl axes niciua norma dupe care sA ne conducem ; eäcinu numai legea electorala darA si alte legivom putea dice cA sunt de drept consti-tutional, si ca nu se pot modifica.

D lor, dach' ar fi esacta teoria emisa deonor. D. Sturdza, apol atunci s'ar condemnaehiar conclusiunile la earl a ajuns D-sa;cati daca ar fi adeverat , dupe cum ne-aspas D-sa cit &AA legea electorala' Impre-una en dispositiunile de procedura facuíparte din Constitutiune , si ea, ea se póteinterpreta , apoi voill spune onorab. D-luiSturdza cA nu se póte nici interpreta; a-

ar fi consecinta rigurósa a teorieiD-sale.

Asa cA, precum trebue la Con stituantaspre a modifica uit dispositiune constitu-tionalä , tot a.a, ar trebui nit Constituantachiar spre a interpreta unele dispositiuniconstitutionale.

Vedetï ca se inchide ua numai de eatchiar la un ce fórte permis de interpretare.

Nu numai atat, prin teoria Sturdzes'ar con clamna tóte dispositiunele votatede Camera si de Senat in care se aduce6re-care complectare in dispositiunele le-gel eleetorale care nu sunt scrise in Con-stitutiune, fiind-cA, acele earl' sunt serisein Constitutiune nu s'ati atins i nici sepot atinge der cum c,lie, décA principiulminis de D-nu Sturzda ar itsact, consecin-ta ar fi a eondamnade maï nainte tot ceea cea'ifuícutu1 D-v., si ca v'ati pierdut tim-pul In 4adarti, preeum am audit afirman-du-se de óre-eari domni senatorï, cA totce s'a Mont este ua usurpare asupra Con-stitutiunei si cele-alte! Asa dar din acestpunct de vedere, trebue, cred e, respinsamendamentul D-lui Sturdza.

Cele ce am avut onöre a 4ice, n'an fostspre a sustine, sistemul intreg pe care Ca-mera a crec,lut de euviinta al substitui inlocal sistemului periculos din articolullegei electorale, care in practica a dat locla atatea neajunsuri. Seiti cA sistemul le-gel electorale a dat loc la cele mai mariviolinti eu ocasiunea constituirei biurou-

23 Martie (4 Aprilie) 1818 .10N1TORUL OPICIAL AL ROMAN1EI 102j

crud asupra aria trebuia mai en semä, sä,se indrepteze atentiunea corpurilor Legiui-Ore ;si ca sä previe acest rett Camera afäeutunact de legiuitor intelept si de unlegiuitorcare este cleordine; and a voit sä sehimbein lege acea dispositiune privitóre la biuroul provisoriii care era uä, causa permanentäde desordine. Dérä pentru acésta este Orea 4ice cä trebue numai de at sä primimintreg art. 14?

Nu, D-lor! si et , ve märturisesc , nusunt multumit cum este redactat acest ar-ticol. Antêiä are inconvenientul de a fiputin clar; nu reese la prima cetire careeste id.eia, care este regula de urmat 'inacéstä privintä, i déca in practieä nu arintOmpina Ore-cari dificultäti.

Prin urmare, acestea find dise, 'mi per-mit a atrage tótä atentiunea Senatului a-supra acestui punetä ea sä caute a aduceun remediti mai efieace la starea esistentä,un remediti sigur, i ast-fel redactat, incât sä.' 00 ," fi lesne de inteles.

Apoi, D-lor, unul din inconvenientelecele mai marl in sistemul Cameret, estedificultatea de a intruni atâtea persOneand este vorba de a institui biuroul ; sàintrunésa pe toti membrii consiliului co-munal si consiliul judetén i pe delega-tul tribunalului, i cu totii sä procedezela tragerea la sorti.

Dér (Mcà s'ar intOmpla se nu vinà mem-brul consiliului judetén, sali décá ese lasorti unit' din membriT cad nu sunt pre-senti, trebue Ore sä, stea alegerea pe locpallà vor veni? Vedeti cat& dificultätipractice! 'MI permit se atrag atentiuneaSenatului asupra acestoi puncte si putemsuspenda sedinta ca sä, facem ce-va caresä, fie uà ameliorare realä, in legea elec-toralA, ell nu sä, ne aflAm iarAsT inainteaunor regull dificile de aplicat i nemntelese.

D. N. Manolescu. D-lor, in urma ce-Ior dise de D. ministru in privinta acésta'mi remâne férte putine de 4is. Atrag a-tentiunea Senatului asupra unui articol ,pe care D. ministru nu l'a citat, spre res-puns la cele argumentate de D. Sturdza.D. Sturdza de la ineeput a fost de idee cànu trebue sà atingem legea electoralä, ;póte sä, aibA dreptate, insä, atilt Senatulat si Camera si guvernul admit a base-le care sunt puse ifi Constitutiune nu sepot interpreta, darä, in privinta procedu-ref Camerile pot interpreta si ameliora...

D. Sturdza. Sa fàeut lege pentru a-cOsta ?

D. Manolescu. Senatal a dat un votsi a dis a se pot interpreta i preschim-ba tóte acele articole din legea electoralä,ate nu sunt prescrise in Constitutiune.

dovadA despre dreptatea acestei ideiiatä, art. 72 din Constitutiune, care c,lice :legea electoralà determinA acale alteconditiuni cerute de la alegetori, precum

mersul operatiunilor electorale". ApoTprin lepa de fa-ra au se face de cAt A, se

determine mailAmurit mersul operatiuniloreleetorale, spré a se inlätura neintelegerilesi conflictele. Asa darA Adunarea s'a eredutfOrte in drept sA modiffee procedura ope-ratiunelor electorale.

Acum uà datä, ad mis acestse pot introduce asemenea interpretäri, a-vein done luerAri inaintea nOstrA; a Adu-närei deputatilor si a comitetulul delega-tilor nostri. El' bine, in luerarea comitetu-lai delegatilor ved. cli abusurile i grozà-viele la care ail dat nascere tOte alegerile,prin vechia procedurä, si care a fostmotivul principal pentru ca Adunarea in-preunä eu guvernul sä, vie ca sh' schimbesail sä esplice unele dispositiuni ale le-gef electorale, acele grozävii, die, nuse preantOmpinä ilk): de cum! Din contra,mndatà ce yeti lása in dispositiunea pri-marului ea sä, atragä la sorti pe membriibiuroului provisoriä, bätaia este gata !

Apoi toemal pentru acésta voim sA fa-eern aceste interpretärt ca sä, se inläturescandalurile, si A, nu läsäm in dispositiu-nea primarului nimic, càci chiar sortii sepot schimba in mäna primarului. El bine,-daeä ar fi sä, comparAm lucrarea comitetu-luI nostru cu aceea a Camerei, vom vedeacA a Camerei pOte sä, lase Ina de dorit ,

insä, a comitetului delegatilor nu se pOteadmite nici de cum.... si dintre améndoue

preferi art. 14 al Camera deputatilor.Dad, se core ca sA suspendAna sedinta sAne consultAm, me invoese, darA trebue säavem in vedere cà Senatul pOte sä, facA a-semenea modificAri in procedurà, s'a datun vot in acestä, privintà.

D. D. Sturdza. Daa ne vom pune peterenul pe care s'a pus D. miaistru de ju s-titie si otter. D. senator care m'a prece-dat, atunci este arbitrarul pus la ordineadilef! Intaiti, de undo all luat D-lor càeutare dispositiune a Constitutiunei sepOte schimba i cutare nu se pOte sehim-ba? Constitutia este clarä in privinta a-césta; si notati, Censtituthmea s-a fAcutde &are uà Adunare ad-hoc, de Constitu-anta si are un art. final care aratà modulin care ea se pOte modifica. Legea electo-ralA s'a votat de aceiasi Constituattä,care a votat Constitutia, pentru ecestaeste intoemai sacrosana ea si Constitu-tiunea. N u inteleg darA sä se Oa cutaredispositiuni ale Constitutiuna si ale legeielectorale se pot sehimba clei sunt de uä,naturA de al doilea ordin, i cutare nu leputem sehimba càei sunt de Antalul ordin,aci atund ar trebui sil fie uà lege sped-alä, care SA ne spue acele articole de aldoilea ordin, si acea lege sA fie fAcutà totde ConstituantA.

Cum voiti sà admitem aces', principineä, find cA Constitutiunea 4ice : mersuloperatiunel eleetorale va fi fixat prin legeaelectoralP de aceea noi am putea veni säsehimbAm acel mers al Iegei eleetoraleotatà de Constituanta 7 Se Inal dice Fi-

ind cit legea electoralä, are Ore care punctecare nu sunt asa de esentiale ea altele, a-cele puncte le putem indrepta ; pentruacésta voin cere sa fie uä, lege, si niel aeealege nu o putem face noi, ad nu suntemin drept. Asiti ruga pe banca ministerialäcare este ehematä, a veghia ea Constantin-nea sä, fie Mora si spirituI ei pAditä, de top,sä nu mergA pe acest teren, ad nu estebun, si ne pOte duce la ug, positiune es-ceptionalä a legilor tArei. Noi facem legicare adesea contin óre-carï gresell ; pe a-celea le putem modifica. Dar legea legilor,aceea care este fundamentul legislatiuneinóstre, sä, nu venim s'o schimbAm finda nu ne place ; noi nu putem schimbaLad un articol, nici, din Constitutiune, nieldin legea electoralA ; iatä teoria mea. A-cesta nu ne impedieä ea acolo unde suntcestiuni de interpretat sä le interpretAmin sensul legei electorale, in sensul Con-stitutiund ; acolo ande sunt lacuna privi-Ore la esereitiul liber al dreptului de ale-gAtor, acolo sä venim sä ingrAdim cu ga-rantif, ea si liberul esercitiii al votului sitfie asigurat in mânele fie-eärui cetatean ;dar sä no venim sä spunem cit cutareprincipin este bine sä'l schimbäm, eä uitprocedurà intrégh fixatä de legea electo-ralä trebue moilificatä. Dad, credem eleste uä neeesitate absolutä, dad, credema nu putem träi Mt% aceste modifieäri, sävenim francamente, guvernul i CorpurileLeginitOre, conform Constitutiunei si säpropunem modificarea legei electorale, insApe drum" fixat d.e legea nóstrA fundamen-talä ; nu pot de loc concepe cele mal buneschimbäri daeä nu sunt fAcute in modulacesta

Este imposibil ea noi sA esim din glasullegel eleetorale. Putem sä facem esplieldmai lAmurite, sa luäm precautiuni, ea ale-gerea sä fie Malta' färä presinne, acéstada ; dar a veni, i spre esemplu, in loculprimarului sä punem, durg, cum este inlegea votatA de Adunare, pe presedintelecurtei de apel, sag pe consilierit etuleT deapel, acésta nu se póte, ad este contragläsuirei legef electorale, pe eare numailiii Constituantä o pOte schimba. i D-lor,ori-eat de bunit ar fi propunerea Adunkei,nu trebue sä facem dirA prin barbä,dupä cum am mg dis astä-di vom facenoi asa cum ne va plAcea, dar yor venimâne alii si vor face cum nu ne va pläcea.rçOte partidele trebue sä respecte legea e -lectoralà, acésta este uä datoriä imperi-Osä,,daeä este ca, tara sä mérgä bine. Prinurmai e, fórte bine a Rent comitetul dele-ggilor cit a preschimbat mai tóte artico-lele AdundreT.

Cu tOte acestea, si comitetul,permitä spune, s'a läset sä, aluneeepe tArimul deschis de Adnnare j anumein a césta, a la art. 14 dice cit biuroulprovisoriti se 'formézä de cAtre primariTcare trap la soqi treT aleettort ET biue,


nu póte, fiinel cA legea electorall dice ca-tegoric, cA cel me In virstA din alegAtoriipresentï are sA fie presedinte provisorid sidue din eel me tined' secretari. Patella sAluAm precautiuni ca primarul sA nu falsi-fice, sA nu ingerese formarea biuroului,ceea ce s'a fAcut de multe ori, cA a lustpe until mai tinAr de .1-a pus presedinte,iar nu pe cel maï barin cum dice legea ;si voit propune pentru acesta un amenda-ment, spe a se garanta me bine liberta-tea alegerilor.

Asemenea nu pot admite cA, dacA ceïdin biurot nu vor sci carte, vor ayes drep-tul sil fie insotiti de unul sat douI eu sci-intA de carte. Vrea sA dicA, vom face unbiurot compus din clout randuri de mem-brii. Acela care este in biurou trebue sascie carte. Se póte ca un alegttor sA nuscie carte si altul sA scrie biletul, inbiurot insA trebne toti sA scie carte; si inacéstA privire la aliniatul I, al art. 55 un-de legea dice : ca presedintele sa fie luatdin cei mai betrani, i doui secretari dincei mai tinerl," dupe aceste cuvinte voitipune un amendament prin care sa se dicA:cu sciintii de carte;" A césta este, uàcerere legitimA si dréptA.

Pe urmA, dupa al. 2 de la art. 55, dinlege, acolo uncle se dice cA primarul satajutorul set se retrag putend rAmanea incolegit mime daca vor fi alegAtorT, sise va procede apoiindatA la formarea biu-roului definitiv, am se propun clout amen-damente care modificA aliniatele articole-lor votate de Camera :

IntA redactiunea ce propun elI acolo :Primarul sat ajutórele sale vor fi obli-

gate a fi presente la ora si giva deschide-rei coleginle respectiv pentru alegereade deputat sail senator sub osindA de a'siperde mandatul si de a plAti uä, amendAde la 500 One la 1000 lei.

Asemenea :Primarul orllocotiitorul set sail biuroul

ast-fel compus, care va nimici sail va im-piedica deschiclerea colegiule la ora le-giuitl, sat care va falsifica formarea biu-mule provisor, se va pedepsi cu perde-rea functiund sale si err inchistre de ladone luni One la un an."

Am crec,lut cA este bine a suprima eu-vintele: afarA de fortA major*" cAci nuinteleg ce fortA majorA ar putea impiedi-ca pe primar; si chiar cand s'ar admitecasul de fortA majorA pentru primar, a-tuna sunt ajutórele sale, cAcï trebue sAvinit cine-va.

Acésta este, iar in sensul legei electo-rale,nu este contrarit nicT unni articol, niciunei dispositiuni a legei electorale, si deaceea 're am permis sA fac propunerea a-césta. De ce onor. Adunare a venit dinpropria ei initiativA ca sA propunA, nurnodificarea legei electorale, ci aplicarea0? De ce a filed acesta? A voit ca sAschimbe legea electoralA? Nu. Dar pentru

cA in practica s'at introdus nisee mani-pulAri electorale contrarii Morel' si spiri-tului legei, fiind-cA chiar se falsificat vo-turik, se fAceil si presiuni care fAcét cAvoturile alegetorilor nu -ere" libere ; de a-ceea am dis, sg, luAm mesuri ea votul Srifie liber. latA ce voim siI facem astA-didar nu sA schinabAm nici ug, iota mAcardin legea electoralA.

D. ministru justitiei, E. stAtescu.D-lor, nu se tine de vorba onor. D. Sturdza,cAci schimbA uA iotA din legea electoralA.D. D. Sturdza. Uncle yeti dovedi acésta

sA 'ml arAtati.D. ministru justigei. Schimbati nu

una, ci mal multe iote. D-véstrA áicetinume eel cu sciintA de carte SA pótA finumiti la biuroll. Ape acésta nu este inlegea electoralA. Prin urmare, ori princi-pia de la care pléct D. Sturdza este preaabsolut, si atunci nu trebue sA se atingAcatu-s) de putin de nici trA dispositiune,de nici trA iotA din lege, i in asemeneacas D-sa se contradice, cad a schimbat nunumai trA iota, dar a adAogat chiar maimulte iote, i iote call se resfrAng chiarasupra persénei alegttorilor, introdu6ncltrA restrictiune pentru eel ce nu scut car-te, off principiul de la care pléoA nueste asa absolut i admite interpretareaunor dispositiuni din lege.

Ori D-sa considerA legea acésta ca niscetable ale legel scrise de care nimeni nu sepóte atinge, ori recunósc:, cu noi cA aceledispositiuni din procedurA, nu fac partedin Constitutiune.

MT-a pArut rul sA vtd cA D. Sturdzami-a respuns cA et ea Guvern as): fi meputin gelos de eat D-sa de paza si respec-tul baselor fundamentale ale legei nastre.Din partes D-sale nu me asceptam la acestrespuns. D-sa dice, de uncle sï-a luat Gu-vernul dreptul sA dicA cA cutare principitdin Constitutiune se pate schimba i cu-tare principiii nu se póte schimba? Dar,cine a dis ast-fel ?!! Niel tiA dispositiunea Constitutiunei nu se pate schimba, amproclamat acésta sus si tare, sunt de acordeu tótA lumea in privinta acésta, i D-nuSturdza predicA la knee convertiti, si carenu at nevoe de .exortul acesta ca sA aibAnisee asemenea sentimente in privinta Con-stitutiund. Aici a fost cestiunea care nedeoscbesce, i sA 'mï permitA D. Sturdza,ca ora de sciintA, sA Sifi si eli nui opiniunein privinta acésta, i sa cred cA opiniuneamea este mai fundata. Cestiunea care ne-adivisat este, dael proeedura legei electo-rale face parte din Constitutiune oil nuface parte ? D-sa c,lice cA face, eti am discA nu face. Pe lengA art. 72 din Consti-tutiune citat de D. Manolescu mai sunt ,sialte cuvinte.

Daca Constituanta voia ca tótA loges e-lectoralA sA facA parte din Constitutiune,in acel art. 72 erea locul sA dicA acésta,acolo uncle nude se vorbesce de mersul

operatiunei electorale, putea Constituantasa c,licA cA acéstA materie se ,considerA eafAcénd parte integrantA din Constitutiune;insá nu se dice acésta, ci a fAcut trA dis-tinctiune Constituanta. Regula privitórela compunerea corpului electoral a pus'oin Constitutiune, érA cele-l-alte disposi-tine privitóre in special la procedurA, lamersul operatiunilor electorale le-a pus inaltA lege.

Carl' sunt aceste legi?Se seie de tatA lumea]cA dispositiunile

privitare la compunerea corpule electoral,la Adunarea deputatilor si la Senat suntinscrise chiar in Constitutiune, de la art.57 One la art. 81 inclusiv. IarA cele pri-vitérc la mersul operatiunilor electoralefac parte din uA altA lege, legea electo-ralA.

Care este dar argumentul onorabiluluiD. Sturdza, pentru ca sil sustie afirmArileD-sale ?

Este cl legea electorale a fost votatAde aceasi adunare care a votat si Consti-t ntiun ea.

D-lor, acest argument s'a invocat i s'adesbAtut cu ocasiunea discutiund gene-rale, care a avut loc asupra aceste projectde lege, argument care nu a convius penimenea. Nu este un cuvént, c daca Con-stituanta a fAcut i nui altA lege afarA deConstitutiune, puintr'acésta sA se decreteea acea lege face parte din Constitutiune,arguraentuladus si de D. Sturdza o mai re-pet, nu a convins pe nimenea, si nu mA vaputea convinge pe mine. Putea fi primitacest argument, daca se dicea de Consti-tuantA, cA si cele-alte legi se vor consi-dera ca fAcCnd parte integrant6 din Con-stitutiune.

D-lor, si cil sunt ca totul de opiniuneaonor. D. Sturdza, ca sA nu ne lAsAm a a-luneca pe panta modificArei Constitutianei;sunt farte de acord cu D-sa asupra acestuipunct. Acésta ar fi uA tendintA periculó-sA, trebue sA fie uA stavilA in acésta ; laac6sta p tot asa ea si D-lui, ea sa nu seatingá cAtusi de Min principiile care for-mez basele legii electorale si care sunt in-wise si in legea iundamentale, in Cons-titutiune ; insA nu pot merge pane undemerge D-Isa, sh proclam cA legea electo-ralA tótA face parte din Constitutiune,cA ea nu se póte atinge, de si chiar D-saadmite cA se póte interpreta, esplica une-le puncte. DacA in adevtr ar fAcea legeaelectoralA parte intergrantA din;Constitu-tiune, de geaba s'ar voi a se interpreta,cAci este constant cA nu se va putea faceinterpretare pe cale legislativA. Amenda-mentulp-v. D-le Sturdza, vine sA com-plecteze art. 55 din legea electoralA, elbine, nu puteti face acésta, dupA teoriaD-v., pentru ch nu sunteti nA Constituan-tA. Acelas principit condamnA ehiar aceia

Supliment.

23 Martie (4 Aprilie) 1878 MONITORIJL OFICIAL AL ROMANIEI

ce voiti D-v. sa faceti. Din norocire ins*ast-fel precum am avut on6re a vä arataet, nu este tot asa, se 'Rite interpreta satPaodifica pe cale legislativa ordinara aceledispositiuni din legea electorall care nusunt wise in Constitutiune.

Dice onor. D. Sturdza, ca daca sà dedeaun vot n privinta acesta acel vot ar fi fostnul si inconstitutional; a mers si mai de-parte D-sa,a cps, c chiar dad, s'ar face ua,lege, or fi ua lege recunoscutä cainconsti-tutionala pentru. viitor. Dar acesta s'a dis-cutat in Senat, D-sa atund nu era insinul Senatulni, daca regularea de puraprocedura a legeTielectorale face parte dinConstitutiune sat nu, si majoritatea Sena-tuba)" cu drept cuvant a considerat ea aces-te dispositiuni se pot ameliora modificain-partile unde practica a aratát ca suntdefectuOse.

Asa dar D-lor, daca D-v ati imparta0opiniile D-luïSturdza, as fi de idee ca tre-bue sh incetam chiar cu amendamentelepretinse interpretative a legei electorale,

sa o läsAm ca un ce sacru.D. St. §endrea. D-lor senatori, onora-

bilii preopinenti atat D. Sturdza cat o-norab. D. ministru pe justitie at revenitasupra cestiunei lung discutata n acestSenat, de a se sci dad legea electoralaface sat nu parte din Constitutiune, 0,D-lor, cu acesta ocasiune vM c articolul

legea interpretativa:care este pusdiscutiunea D-v. a fost cu desavarsire

uitat; asia in cat s'aii discutat din nouteoria constitutionola, de a se sci dachlegea electorala face parte integranta dinConstitutiune sat nu, iarA despre seal ar-ticol n discutiune si despre modul cumtrebue sa se modifice sat interprete legeaelectoral, in acest punct s'a vorbit fórtepucin.

D-lor, sl'mï permiteti mai antêiti a väatrage atentiuneamaï cu sém g. ca, am a-vat onOre a face parte in c)mitetul dele-gatilor,asupra modului cum am credutde euviinta, a modifica art. 55 din lereeaelectoral.

D-lor seiti la cate scandalurï, atecerte a dat loc formarea biurouluï provi-sorit. ET bine, am voit sh, le punem capat.

Am gasit insa c legea votata de Ca-mera voia sa compuna un biurot proviso-rift intr'un mod cu desktIrsire dificil. Tre-bue dupa, acel project, spre a se compuneun biurot provisorit, sa vina ul, multimede pers6ne : Membrii cuttei de apel, mem-brii consiliului comunal i judetean,dupa un laboratorit intreg Rent de acestepers6ne, sa resale un biuroil provisorit.

D-lor, am gasit el acésta procedura nueste practica; antelt pentru ea am fost deopiniune c justitia trebue esclusa, din a-rena luptelor de partita, el nu este pru-dent de a scobori magistratura in acea a-rena a luptelor politice, 0 de acea am dis

44 nu este bine ca judecatoriT slintervinain acele lupte...

In ceea ce privesce membril comitetu-luï permanent, sat ehiar insusi primarele,in yea co privesee, dic, acest num6r mare,iar am gäsit ca este ua, dificultate si deacea am socotit de euviinta sa, se tragl lasorti din alegttoriT presenti un numtlr Ore-care.

D-lor, legea dice ea eel mai in vhsta safie presedinte. Safi cu totii ineonvenien-tele giae ce at decurs de aci, si toemaïspre a inlatura acele inconveniente amvoit ea sortul sa

D. Manolesou, a dis cum ca prin acestadispositiune s'ar da loc tooma la abusu-rile de care voim sa scaphm. Rog pe onor.D. Manolescu, dada are un project mgrational, mai complect, s. ni'l poropunit;Rid ua institutiune nu este prefecta, Insädud cine-va credo e un project nu estebun trebue sä vina, a propune reva in loc.

acestea nu auí fost consideratiu-nele pentru care iu lipsa de ori-ce con-ceptiune mai perfecta am recurs la trage-rea sortilor.

Acum, D-lor, am avut in consideratiepunctul atins pucin de D. Sturdzi i ne-am intrebat daca In adevër noi, care eelpucin ne dam aerul a fi gelosi aptratorisi respectosi admiratori aï Constitutiu-nei, daca cumva noi aducem ua mama, sa-crilege asupra edificlului nostru moral sinational? ET, bine, am gasit ca nu, si itàratiunea. s'a 4is de unii din colegii nostricit legea electorala fiind votata de Consti-tuanta face parte din Constitutiune. Acestargument care l'a repetat si D. Sturdza l'amgasit ca, este eu desavOraire inesact. Dachtrebuia ua al tá adunare ca se votese legeaelectorall,pe ce bash' s'ar fi convocat acea a-dunare? Care era legea in virtutea careiaputea se vie aeea Adunare? Legea de substatut, legea din 2 Mciii ? Dar acea legeera en desavarsire caduta, chiar de la in-trunirea Constituanteí ! Prin urmare nuera alt eeva pe faeut de cat ca constitu-anta insa 'si se votese o lege electorala,cad' alt-fel Camera era imposibil de a seintruni. Prin tumare Constituanta numaidintr'ua necesitate practica a procedat lavotarea legei electorale. i de aceia ;tieea ea nu face parte din Constitutiune.

Nu numaï atat, legea electorala s'a vo-tat si promulgat dupa ea tuna de a vota-rea Constitutiunei.

D-lor, D-vOstra sciti ce este ua Consti-tatiune. CA Constitutiune are done pri, sitóte Constitutiunile moderne nu sunt alt-fel de cat cum este i Constitutiunea nós-tra, contine, ic, doug parti : In parteaântaiti proclama drepturile individuale ale cetatenilor ast-fel cum le at proclamatrevolutiunea americana si francesa, si inpartea a doua regulésl puterile Statuluicare sa punl in practica acele dreptufl.Acestea le face Constitutiunea; legea e-

Supliment 1925

le ctorala nu póte intra in acest eadru.Cand eu ua ora Mai 'nainte s'a pus un a-

mendament ea sa:marginim drepturile ce-tatenilor, am votat In contra acelni amen-daMent, fiind ca in Constitutiune s'a pusprincipiele care stabilese drepturile indi-vid.uale i s'at pus si marginile, i aceleann pot fi alt-fel de cat acelea din Consti-tutiuna; de aceea eand am v6dUt ca, sepropune un amendament care .sa, margi-nescl drepturile omulul mai malt de cateste in Constitntiune, am fost in contra.In priVinta acestuï articol nu se margi-nese.drepturile individuale, ci se regule-sa numai modul cum sa se asiguretatea electorala si care le proclama Con-stitntiunea. Prin nrmare nu numai ca nugasese cit este in contra Constitutianei a-ceste garantiT pe care comitetul delegati-lor le a pus In acest artieol 14, ci esteconform spiritului Constitutiund cad' nuvoeste alt cewa de cat ca fonstitutianeasa fi u realitate.

Prin urmare, cred ca asupra chestiuniiConstitutionale trebue ca onorab. Senat sonu revinh eu ocasinnea fie canaï articol;cad' atunci n'am termina acésta discuti-une niai ua data. i cred cuí onor. Semt,afara numai de nu va gasi un articol mat'proprit de cat eel propus de comitet, vabine voi a vota articolul cum s'a citit deD. -raportore.

Manoles6u. MO v'ed pus de D. on-drea in positiune se are, ch prefer arti-cola din projectul (T3arnerei aceluia pro-pus de comitettil delegatilor.

r). ,sendrea qice ca in lipsa de ori-cealt mijloe de a putea fi linistite operatiu-nile electorale, ca sh nu -se mai dea loc lacertele earl' le sciti, a gasit tragerea lasorti! Ei bine tragerea la sorti este siin projectuf Camerei , pe eand inprojectul delegatilor se generalises* adicasa se pa/ trage la sortï un presedinte sidotil secretan aï biuroului din tot Corpulelectoral ; in projectul Camera' s'a speci-ficat cate-va persOne magistrati si consi-lien din earl', ptin tragere lasorti, sa se compuna biuroul provisorit.D. Sendrea mai dice: dorese ca justitiasA he afar a. din luptele politice"; fOrtebine, si fOrte adevè'rat; Mal (lice inca: dece.-dar atunci s vingt .membrii curtilormembrii comitetula permanent, el' at im-pedica Ore-cum operatiunea electorala".Et 1io eu totul din contra, ei ar fi na, go-rantie de ordine, ar asista la cel mai maresi maI frunios drept ce are omul in socie-tate; si nu inteleg in ce ar impedica eacea ma mare solemnitate sh se faca Inpresenta Ornenilor distinsi, a Omenilor dedrept ?

In ce ar impedica asemenea operatiu-nile electorale presenta .membrilor consi-Haul judetian si membrilor comitetuluipermanent? Acestia sunt Omen! alesipers6ne distinse din judet; asemenea.nu

1026 MONITORUL OFICTAL AL ROMAN M

Inteleg In ce ar Impedica solemnitatea a- Sturdza si cred cA adausurile care le facelegerei membrilor curtei de apel sari .aitribunaluluï?

In loe sA se Impedice operatiunile , dincontra, s'ar inlesni, i s'a vedut, de multeori, c sceleratii cari &vaì1 bAtAlle in a-

legeri sail op-rit in fata unai singur om Carepresenta justitia, en atAt mai mult seVbr,oprt înaintea mai multor magistrati.

.DacA vorn gAsi un mijloc intermediarintre projeetul Camera si al delegatilor,care- sA fie -mai perfect,,-'17-as accepta; lnrdin aceste done projecte rnì pronunt pen-tru projectul Camerei, ea until ce inspirA,si mai multA incredere si dA mai matemiyce de asigurare a l&rtkei In alegeri.

Pentru tragerea la sorti sunt silit sA'mi adue aminte- de un fapt din judetn1Damboyits, and era Ivorba de nedorairi-rile ce era intre proprietari i locuitoripent-u aplicarea legel eletorale; era treidelegati cari putea sA se alegA i n'am ve-clut sA iasA- de cat tiA singura' persóna, eutte cA in atatea tragerï la sorti ar fi- pu-tut sA iasä i alta. Voin sA die eh' stint uAmultirne _de mij160e ca sa se falsifice chiartragerea la sorti! Repet dar cil me pronuntrentru projectql Camerei,

D. N. CAmärk§escu. D-Ior senatori,voiti da mai mntiù citire ainendamen-

tului propus de D. Sturdza si de aceeavolti spune Motivele pentru ,cari sunt incontra acestui amendament.

IatA amendamentul acesta propus laart. 14 (citesce amenclamentul).

()nor. D. Sturdza se preocupAt a eve-dea amendi pentru primarii cari nu vordesehide la ora fixata de lege- colegiul.

Apoï D-vóstrA nu avep in vedere CAIn Multe judete rare ori s'a intemplat cabiuroul Sil se deschidA eu 25 de alegetorila ora hotAritA, i cA iarAsi in multe ju-dete nti esistat ehiar numerul de 25 de a-legetori? Daca dar -noi vom inlAtura in-terpretarea din projectul votat de CamerA,

redactiunea facuta de comitettfl déle-gatilor sectinnilor Senatului, ea sAmAnA art. 55 din legea electorala numaicu adaosnl eare '1 cere onor- D. Sturdza,atuneit sA crecleti eA nu am fAcut

. pe de IA parte.biuroul provisor nu se vaputea forma fArA a fi present numerul de25 alegetori, pe de alta dupe D. Sturdzaam cAuta sil pedepsim pe primar ski peadjutorul seri .care ar Vice: Nefiind nu-merul de 25 alegetori la ora fixatA de logenil deschid -colegiul.

Ve aduce4i aminte cA mai dennAdi s'aiifAcut alegere de senator la Bolgrad numaïCU trei alegetori.i De s'ar fi gAsit primarsA nu deschidA colegiul la ora fixatA delege, cum putea fi pedepsit acel primar ciln'a deschis coleginl la timp?IatA darA cAtre--bue sA stergem cell* legeT pentru numerulde 25 alegAtori, alt-fel mie mi:se pare cAeste- -ceva care WI ar. sens. Prin urmatesunt la contra amendamentuhii D-lui

D-sa la art. 55, prin cererea d'a se adA-oga cuvintele eu guno de carteprin introducerea arneiielor sub acest art.

noi reménem in legea electoralA cuma fost si nu ved cuvéntul de ce mai IntAirtde tate sA nu ne ocupAm de nisce incon-vdniente de natura aceluia care cere nu-ntirul de 25 alegAtori.

Comitetul delegatilor a lAsat la riA p ar-te numerul acesta precum lAsat sionor. Camera a deputatilor, si nu me unescen onor. D, Manoleseu ea sA introdu campersóne din justitie in casul de faciA,adica al deschiderei colegiului electoral.In can ce privesce tragerea la sorti a P.-color trei persne prevedute in redactiu-nea comitetului delegatilor, 'mi pare cAacésta este nu. ce necesar, eAci intr'uncore mare de un numer de 25 alegetori,care se cere la deschi lerea biuroulni, scitiprea bine cat se ivese multe pretentiuni,multe protestki, CA 1111 ette cutare celmai in vIrsta, ei cutare; dérA intro treicari se vor fi tras la sorti, mi se pare CAeste mai lesnicios, mai nemerit mijloculdc a se vedea care este cel mai In verstA,de a functiona ca pre7edinte,

mai tineri se Kmana ea secretari.D. N. Manolescu. i pe acela chie are

sill hotArascA?D. CAmarglescu, raportor. A in dis

cA se trag la sorti trei, si din acestia sevede eu inlesnire eine este nlaì Inaintat inverstA.

D. N. Manolescu. DérA de vor fi egalila OrstA?

D. N. Garnara§escu, raportor. Apoi,deosevirea se yule din figurA, In fine, ertcred Cil este mai nemerit asa, fiindprecum am OS, mai lesne ne putem pro-nimcia pentru unul Intro trei, de eat pen-tru unul intro 25 cel ptichi

D. N. Mano.7.escu. La asa cas , popaTache se pronimeiA mai bine ca toti!

voce. Nu numiti persi;ne. (D. -; ice-prese(linte sunA elopotelul).

I). N. ChmarA§eseu, raportor. SErin-sese, D-lor, a dice cA cred cum cA D.Sturdza va rcenn6sce cA trebue sA ne preo-cupe mult numerul de 25 de alegetori,numr care rar se pite aduna la alegereabinroului pro isotiri, limner care s'a védutcA 1111 esistA 111 mat multe judete i pecare trebue sA.1 stergem ca sA flU maiesiste in lege. Me pronunt d'éra pentrucuvintele espuse, contra arnendamentuluiD-lui Sturdza.

D. C. Deleanu. Ora este inaintatA.,D. vice-pressedinte. Stint cinci insi

care sustin amendamentul?D. C. Deleanu. SA, ne mal consult:Am.D. vice-preseclinte consultA Senatul

si se constatA numerul suficient de D-nisenatori ca ni sustin amendamentul D-luiSturdza.

Mal multe vocï.. La vot, la vot.

23 Mantic (4 Aprilie) 1878

Se pune la vot amendamentul si sereSpinge..

SO citesce art. 14 al comitetului de-legatilor, en 'modificarea propusA de D.Ghermani de a se sterge aliniatul 4 ca deprisos.

D. N. Camartl§escu, raportor. Acieste amendamentul priti care se cere su-primarea unul aliniat al patrulea, me a-cord si en 4 declara cri nu 'si are loculacest aliniat.

Utt voce. Din eróre era pus.D. N. Cämara§escu,. raoprtor. S'a

suprimat deja.Se dil cetire art, 14 al comitetului

delegatilor, pentru a se pune la vot.D. N. Manolescu. D-le presedinte,

acesta este nn articol din cele mai esen-tdal, vIi rog d6rA sA ne mai lAsati timpul

ne mai consulta spre a gAsi pe cel mainemerit.

D. ministru justitiel. D-le presedinte,ffind LTA cestiane importanta vli rog sus-pendati sedinta sail sA o amanatipe mane.

D. vice-pre§edinte. Crele fiind tre-cute de cind, rAdic sedinta si anunt ceariiVre pentru mane, 21 curent.

Sedirita éste rAdicatA.

ADUNAREA DEPUTATILOR.

SESILJNEA ORDINARA PRELUNGITA.

§edinta de la 22 Martie 1878.La 2 ore dup6 amédi, fAckidu-se a-

pelul nominal, se constatA presenti 65 D-nide p u

Nu respund la apelul nominal 72 si a-nume:

BolnavD. G-. Livedeanu.

In congediu :D-nil I. Agarici A. Agioglu, M.Burilé-

nu, D. Castroinnu,L. Costin, Gr. Cozadini,D. Donici, G. Fulger, G. Gamulqa, C. Gin-yarn, I. lonescu, I. Iurascu , I. Latescu, G.Maghenu, D. Leca, C. Pesiacov, D. Pruncu,M. Yladimirescu, P. Zamfirescu , H. Zu-gravesCu , M. Bonache, A. VAsescu.

Far`ci ardtare de motive:D-niT P. Arbore, St. Bechianu, N. I. Ba-

joreann,. S. CAlinescu, A. Candiano-Popes-cu, G. Cantilli, A. Caravasile, I. Codrescu,C. Colibkianu , N. I. Constantinescu, E.Costinescu, D. Créciunescu, G. Danielo-polu , M. Ferichide, C. Fleva, D. FrunzA,D. Genesen, A. Georgiu, G. Ghitescu, D.Giani, C. T. Grigoresen, T. Ion, D. MArgA-riteScu, D. Miclescu, G. Miclescu, F. Mi-lescu, G. Monteor , G. Mortun , I. Nanu,N. II. NiCola, S. Nicolan, R. Oprean , G.RAdescu, G. Radoviel, M. Roseti, C. §(5-,

23 Miirtie (4 Aprilie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1927

me, D. Sofronie, A. Stirbey, I. A. Sturza,G. Tam, A. Teriachiu, V. A. Urechiä, A.Varna li, G. Vernesen, N. Lupascu, N. Cis-man, I. Docan, A. Stolojan.

Adunarea nefiind num4u1 cenit derep-lament pentrn a pntea tine sedintäpublica, D. presedinte anunciä viOrea se-dintä, pe a doua gi, 23 Martie.

Societatea Concordia din Severin, prinrepresentantii sèï : Alexand.ru Popovici ,Anton Piaterni, GheorgheBarbovici, Ma-noilä Techelie si Nicola Miolatu , oferindsuma de lei 240, 'in folosul armatei, dupä,cum probézA recipisele casieriei generaleMehedinti eu No. 817 si 818.

Ministerul le esprimä multarnirile salepentrn acestri ofrandä.

D. M. Crihan , conductor adrninistrativla gara Ploesci, oferind lei 8 in folosul ar-matei, dupa cum probea, recepisa casie-rid generale Prahova No. 1048.

Ministerul arata multämirile sale pen-tru céstä, ofrandà.

NVINOMONEMZIOS,NIMr=1011e1119MIIIIIIIIIIMS

ANUNCIURI MINISTERIALE

MINISTERUL DE INTERNE

Directsiunea general& a telegrafelor§1 po§telor.

Fiind ne avantagióse preturile resultatein urma licitatiunei tinuta pent! u aprovi-sionarea a 4000 siurupuri de fer mari, 4000siurupuri de fer mid, 100 sfredele, 30 pe-rechi macarale si 50 fringhii pentru ma-earale, se pubicA spre cunoseinta D-lor a-matori cA, in dioa de 24 Martie , la orele2-4 p. ni., se va tine altà licitatiune pen-tru aprovisionarea acelor materialuri , eaurmittórele conditiuni:

1. Licitatia se va face prin oferte sigi-late si coneurentii, spre a putea fi admisi,vor depune uä, cautiune provisorie de 200lei in numerar sag efecte de ale Statuluï,ércautiunea defixitivä va fi de 20 la sutä,din pretul resultat asupra adjudecatorului.Concurentii pot presinta oferta pentru tóteobjectele sag pentru fie-care object in parte.

2. Objectele vor fi conform modelelor cese pot vedea la directiune in Ote dilelede lucru si carï se vor sigila i investi cusub-semnAtura antreprenorului.

3. Predarea se va face la magasia con-tralà a directiel, la 40 dile de la data con-tractuluï, si objectele se vor primi la co-misiunea consultativä, care va avea in ve-dere modelele sigilate si care va respingeveri ate objecte nu vor intruni ver-unadin conditiunile modelelor.

4. Plata se va efeetua prin mandat asu-

pra thesauruluT public dupg definitiva pre-dare si primire , luandu-se de basil, pres-criptul verbal al comisiund de primire.

5. Taxa timbruluT 0 taxa de mnregistraresunt in comptul a ntreprenoruluï.

6. In cas and antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor de mai sus, cautil-nea depusä va remânea In folosul directiei,färä, somatiune, färä, judecatà, nici punerein intärdiere.

7. Déca in cursul anului, directinnea vamai avea necesitate de asemenea objecte,antreprenorul este obligat a preda quanti-tätile ee 1' se vor cere in termen de eelmult uà lunä de la data comendei ce 1 seva face si cu preturile resultate la acéstä,licitatiune.

Pe liltigI conditiunile de mai sus, con-curentii vor avea lu vedere art. 40-57,din legea comptabilitäteï generale a Sta-tul

No. 4628. 1878, Martie 8.

Directia general& a serviciulul sa-nitar.

In cancelaria directiund generale a ser-viciulnï sanitar, fiind vacant un post decopist, se publicg eg pentru ocuparea a-cestui post, se va tine concurs in dioa de27 Martie curent, la orele 2 din di, in lo-calul acei cancelaril din strada LipscanT,pronumit Hanul Greci.

AspirantiT la acest post, urnaNg sg aibgiià scriere corectg, si caligrafie , sg, fie Ro-man, sag naturalisat, sg, posede diplomade bacalaureat, sail off-ce acte constätä-Ore de serviciele anterióre acute Statului,precum si certificat cà at tras la sorti;era titlurile sus eitate se vor presinta cutreï dile inainte de concurs.

No. 846. 1878, Martie 14.

Devenind vacante trel posturT de me-dicT de arondismente la plkile Teleor-man, Têrgu si CAlmátuiu, dinjudetul Te-leorman, reti ibuite cu ate-350 leY léfg si100 diurng pe lung.

Se publicii printr'acésta cà D-niT doc-torT sag licentiati in medicing, carY do-resc sg ocupe asemenea functiunT, sä se a-dresede la direetiunea serviciulul sanitarspre regulare.

No. 718. 1878, Martie 1.

Fiind vacant postul]de medic al o-rasului CAlgrasi (tirbeY), retribuit cu 3013lei pe lunä, din casa comund acolei urbe.

Se publica acésta ea D-niT doctori inmedieinä, cad vor dori sg ocupe proviso-rig acea functiune pêng la ocuparea el de-finitivg, prin concurs conform legeT sani-tare si regulamentuluT concursurilor, sg,se adreseze la direetiunea generalg a ser-viciuluT sanitar, spre regulare.

No. 596. 1 1878, Februarie 22.

Eforia spitalelor civile.

Comuni eat.

In jurnalul Resboiul, No. 241, de la 21Martie curent, se dice cA, mosia Chirnogi

a fost in trecut arendatà en suma de lei optdeci mil, i ca astä-di s'a arendat cu sumade lei einci-deci si dou6, mil, i acésta dupeuà singurà licitatie.

Acéstä, asertiune este inesactà, cAci mo-sia Chirnogi a fost arendatä, in trecut cusuma de lei 64,910 , si astä-di, in urma apatru licitatiuni ce s'a tinut, s'a arendatCu suma de lei 56,500.

Se mai adaoge cA, resultatul licitatieise confirmä, nu de director ci de efoti.

MINISTERUL CULTELOR SI INSTRUC-TIUNEI PUBLICE.

In judetul Dâmbovita, devenind vacan-seóla rurall de WV, gradul I, din co-

muna Titu, ministerul, audind pe consiliulpermanent al instructiunel, publieä, con-curs pentru ocuparea acestei scíde, pe dioade 30 Julie viitor.

Concursul se va tine In urbea Têrgoviste,in presenta comisiund ce se va consti-tui , conform art. 369, alin. I, din legeaintructiunet

AspirantiT, spre a fi admisT la concurs,trebue sà jnstifice eh posedg :

1. Cunoscintele prescrise de art. 375,alin. a, din lege;

2. Calitatea de Romani', näscuti sag na-turalisatï;

3. Certificat de tragere la sorti pentruarmata permanentä, in casul cand aspiran-tul va fi ajuns etatea de 21 ant

No. 2,717. 1878, Martie 18.

Directia scólei publice de comerciftdin capital&.

D-niT comercianti, agricultorT sail in-dustriasT, earl doresc a angagia in servi-ciul specialitAteT D-lor tinerT eu cunos-cinte compleete de comptabilitate, cores-pondentg si administratie, relativg la spe-cialitgtile de maT sus, sunt rugatT a se a-dresa la directiunea sc6leT in t6te dilele,de la orele 8-11 a. m., unde vor ggsire-comandatiunT, referente i garantiT nece-sariT pentru candidatiT propusT, earl' suntabso ventT al acesteT seóle si doresc a de-buta in cariera domnieT-lor cu conditiunTf6rte moderate.

No. 1,747. (5-1 la 5 4i1e).


MINISTERUL DE RESBEL

Intendenta divisieI I teritoriala.

In basa ordinului ministru res-bel cm No. 3,882 , se publica prin acestaca , in dioa de 17 Aprilie viitor , la orele1 si jumnate post-meridiane , se va tinelicitatie de catre comisia de aprovisionarea distrietului Doljia, n localall intenden-tei militare din Crajova, pentru aprovisio-narea cantitatilor de tabonuri necesare eai-lor calarasilor escadronului Doijití, pe timpde la 1 Maiii i penela 1 Octombre 1878,dupa cum urméza, :

Pentru caiï de la resedinta prefectureiDoljiti, 7 pogóne.

Pentru caii de la sub-prefeetura Ocolu,4 pogY,ne.

Pentru caii de la sub-prefectura Jiu-de-Sus, 4 pogóne.

Pentru caii de la sub-prefeetura Dum-brava, 4 pogóne.

Pentru caii de la sub-prefectura Câmpu,4 pogone.

Pentru eaii de la sub-prefectura Balta ,

4 pogone.Pentru caii de la sub-prefectura Jiu-

de-Jos, 4 pogóne.Pentru caii de la sub-prefectura Ama-

radia, 4 pogóne.Licitatia se va tine in conformitatea le-

gel comptabilitatei generale a Statului, art.40 57.

Conditiunile acestei antreprise se potvedea de doritorï in caetul de insareinarïpublicat prin decisia ministeriala No. 13,din Illonitorul óstei No. 11, din 1876.

Concurentul uit data cu depunerea ofer-tei va fi dator a presenta comisiei si rece-pisa casieriei generale de Doljiuí, prin caresa se constate ca ail depus la acea casie-rie eautiunea euvenitä in suma totala delei 300. Acésta cautiune va fi depusala casierie in numerariti saa in bonuri ru-rale saa domeniale.

Plata timbrelor va privi pe antreprenor,conform legei timbrului.

Antreprenorul va fi dator ea, indata cese va aproba de minister licitatia si se vaincheia contract , s predea in primireacomandantului escadronului de calarasitote cantitatile de tabonuri de build cali-tate, cad, in cas contrariti, comisiunea vaaprovisiona alto tabonuri in compta garan-tie)" sale, ca ori-ce pre-6 fara ca antrepre-norul s aiba drept de reclamatie sat derecurs la vre-ua, instanta judecatorésea.

No. 2,026. 1878, Martie 17.3-3,

Intendenta divisieI 3 teritorial&

Conform ordinului D-lui ministru deresbel cu No. 4,223, se face cunoscut ca,la 5 Aprilie viitor , se va tine licitatie in

orasul Galati, la intendenta divisiei 3 te-ritoriala militara , pentru aprovisionareatabonului necesar cailor calarasilor dineoprinsul judetului Covurluiú , cari vi fichemap in servicit de la 1 Maid One la1 Octombre 1878.

Conditiunile sunt cele din caetul de in-sarcinarï inserat in Nonitorul oficial No.90, din 1876, pagina 2,275.

No. 867. 1878, Martie 16.4-4.

Regimentul i de artilerie.

Soldatul mai jos notat desertând, suntrugate tote autoritatile din Ora a Ina me-suri pentru a lui priudere si inftintare laeprp :

Chirculeseu Tudor, din coniuna Pribo-eni,plasa Podgoria, judetul Mused, aVönd:talia 1 700 m. m. , fada balana , ochii al-bastri , perul si sprincenile galbene, luandcu Unsul na, capela. usa tunica garnitnraI, un eojoc, un revolver complect, nit man-ta garnitura I, IA, pereche pantaloni gar-nitura I, un sac pesmeti, uit pereche cisme,tin sac de mic echipament, done camasidone perechi ismene.

MINISTERUL AGRICULTUREI, COMERCifiLUI §i LUCRARILOR PUBLICE

Listä, de persónele eligibile, din districtul Su-céya, cari esercità i art esercitat comercid

industrie, pentru a fi ales1 membri la ca-mera de cnnerciä, conform art. VII din lege.

D-niï Alex. Grig. Bonachi, Alex. Agio-glu, Anastasa Stroia, Alex. Romainescu,Alex. V. Mortun Dimitrie Alevra, Euge-nie Singurof, Grigori Cosadine, GheorghiN. Gamulea, Gheorghi Atanasoai, Gheor-ghi §tef. Gheorghiu, Gheorghi Ionescu,Constantin Plesescu , Costachi Neculcea,Christen I. Tatos, IOn Alexandrescu, IónCernatescu, Petru Gorove,i Printul Mih.Grigori Sturdza, Teodor Vasiliu, TeofilFabine, Vasile A. Forescu, Vasile Cluce-rescu, Vasile Mnoliu, Vasile Ion Ciudin.

Listä de lersänele cu drept de a ti alegätorllacamera de cornerciti din districtul Sucéva, sicari plätesc IA dare de patentit In acest ju-det, conform art VI din lege,

D-nii Alex. Grigoriacle Bonachi, Anas-tasa Stroia, Alex. Romanescu, Alex. V.Mortun, Dimitrie Alevra, Eugenie Singu-rof, Grigori Cosadine, Gheorghi N. Gamu-lea, Gheorghi Atanasoai Gheorghi §tef.Gheorghin, Gheorghi Ionescu, ConstantinPiesescu, Costachi Neculcea, Christea I.Tatus, Ión Alexandrescu, Ión Cernatescu,Petru Gorovei, Printul Grigori M. Stur-dza, Teodor Vasiliu, Teofil Fabine, VasileA. Forescu, Vasile Clucerescu, Vasile Ma-

Vasile I6n Ciudin.

Listrt de eligibill la camera de comercirt dinIsmail, Bolgrad iCahul pe anul 1878.

Judetul Ismail.Comuna Ismail.

D-nii Grigore Dromftscu, Alexei Demi-,dov, Vasile I. Baca lof, Dimitrie Dubovschy,Teodosie §pacovicï, Dimitrie Pelévschv,Neculae Cojocaru, IOn Zaharovici, CuzniaArcusenco, Emanoil Triticenco, TeodosieCordaly, Grigore Carastati, Luca Matfcev,Atanasie Bein, :Gheorghe §opof; PanaitiPaciogln, NI I. Tomof, Marcar Marcarof,Teodor Efirnov, Iani Tom, Carol F. Aitell ,Costea Ajderov, Dimitrie Copeen, Gheor-ghe §erbanescn, Ion Vasilcov, lacob Tu-calenco, Anton Ciumacenco, Mitrofn Vdo-vicenco, Timofei Avramof, Ióchim Avramef,Mihail Voinicov, Dimitrie Radov, Efim Ar-hipoy, Ión Arhipov, Alexandra Sevastian,Iosif Trescin, Yasilie Penciu, Dimitrie Pa-pazoglu Atanasie Papazoglu, Petre Mais-terov, Petra Ilagi Gheorghe, Haralambierote.

Comuna Reni.D-nit Iancu Dumitriu, Anton I. Varnali,

IOn Chebap, Dimitrie I. Dragomir, Atana-sie D. Volcof, Atanasie Mavrodin, Dimi-trie Bairam, Anastasie Dumitru, NicolaeCaraianoglu, Costachi I. Anghelopulo, Di-mitrie Dragoi, Grigorie Gaidarli, NicolaeDimitriu Mihalachi Mainca , GheorgheAjderof, Radus Gheorghiu , Costachi Pa-hopulo, Radi Panaitov, Grigore Mitt], Ni-colae Craev, Grigore Mind, Costea Pa-naitov, Costachi Frigei, Anton Deciu, A-lexei Ivanof.

Comuna

D-nfi Anton Ciobanu, Grigore Cojocaru,Zaharia Aculal, Dinaitrie Boresof, DanilaAndrianof, Vasile Bostan, Andrei Chiur-cinba, Irimia Ciobanu, Vasile Ciobanu,Teodor Zarzar.

Comuna Vilcof.

D-nii Mina Boiarenco, Tarns Cuzmin,Petro Surjicov, Ananie Petracheef, EgoruSipatashin, Vlasu Platonof, Achim Ersov,Teodor Limonof.

Comuna Nicolaevca.

D-nii Panait Tulcianov, Doroftei Tul-cianov.

Judetul Eolgrad.D-nii Gheorghe Cnejevici, Moisei Miner,

Vasile §p a cov, Hagi Marin Vasilev, DragniB. Dcnefid, Mihail Pradianof, Petre M. Ti-toy, Nicolae Abagiev, Nicolae Mincov, A-postol N. Fotef, Teodor Boldurschy, Ni-colae TI. Culef, Nicolae Did; Chirila Ca-nazirschi, Nicolae N. Boianjoglu, MititiRadef, Galin. Jelescov, Rasiu Jelescov, Di-mitrie Radionof, Dobre Ianev, Ion Baranov,Trorian Zibailov, Teodor §pacovict, Alec-

23 Martie (4 Aprili e) 1878

sandru Uzunof, Hagi Macri Ivanof, VasileD. Bacalof.

Judetul Calml.D-nii Anisim Soeolof, Dimitrie I. Cara-

vasili, Grigore Porumbescu, lordachi Di-rnitriu, Petra, Constantinov, Serghe Ho-lubov, Teodor Smirnov, Filimon Nichitov,Pavel Constantinciu.

Lista de aiegkoril la camera de comerdia dinIsmail, 13olgrad i Cahul pe anul

JudetulComuna Ismail.

D-nii Grigore Dromascu, ,Alexei DeT-doy, Vasile I. B a calov, Dimitrie Dubovschi,Teodosie Spacovici, Dimitrie Pileavschi,Nicolae Cojocaru, Ión Zaharovici, CuzmaArcusenco, Emanoil Triteacenco, TeodosieCordali, Grigore Carastati, Luca Matfeef,Atanasie Beiu, Gheorghi Sopov, PanaitPacioglu, Ión I. Tomov, Marcar liarcarovTeodor Efimov, Iani Toma Costea Ajderof,Carol Fr. Aitell, Dimitrie Copcea, Gheor-ghe Serbanescu, Ión S. Vasilovschi, JacobTucalenco, Anton Ciumacenco, MitrofanVclovicenco, Timofel Avramov, lóchim A-vramov, Mihail Voinicov, Dimitrie Radov,Efim Arhipov, Ián Arhipov, Alexandra Se-vastian, Iosif Trescin, Vasile Penchi, Di-mitrie Papazoglu , Atanasie Papazoglu,Petra Maisterov, Petra Hagi Gheorghe,Haralambe Fotea.

'Comuna Ren`i.D-nii Iancu Dimitriu, Anton I. Varnali,

Ión Chebap, Dimitrie I. Dragomir, TanaseD. Volcov, Nicolae D. Volcov, atanase Ma-vrodin Dimitrie Bairam, Anastase Dimi-

Dimitrie A. Dimitriadi, Nicolne Ca-raianoglu, Costa chi I. Anghelopulo, I.'n N.Ciobanoglu, Tanase P. Gaidarli, DimitrieS. Gaidarli, Dimitrie Dragoi, Grigore Gai-darli Nicolae L. Dimftriu, Mihalachenea, Gheorghe Ajderov, Racks Georgiu ,Costache Pahopulo, Radi Panaitov, Gri-gore Mitu , Nicolse Craef, Grigore Phu-nof, Costea Panaitov, Costache Trige, An-tonia Dacia, Alexet ivanov.

Comuna Chilia.D-nii Anton ( iobanu, Grigore Cojocaru,

Zaharia Aculal Dimitrie Borisofu, DanilaAndrianof, Vasile Bostan, Andrei Ciurchiu-bas, Irimia Ciobanu, Vasile Ciobanu, Teo-dor Zarzar.

Comuna Vilcov.D-nii Anania Sinilnicor, Mina Boiare

Josef Ersov, Mihail Zarzaru, Mina Zarzaru,Taras Cuzmin, Lazar H. Lasen,Potre Sur-jicov, Aminio Petracheef, Egor Lipatchin,

Ersov, Vlas Platonov, Teodor Li-monov, Afanasi Filinu , Iremia Periderii,Procop Periderii, Irimia Vezovsehi, IgnatVezovschi, Petrache Usacov, lón M. ara-soy, Ion Vasiliev I, Policarp Ipatiev.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

Comuna Tunla.D. Dimitrie I. Badareti.

Comuna Niculaefea.

D-nii: Panaite Talcianof, Dorothei Tul-cianof.

Judetul Bolgrad.D-nii: Gheorghe Cnezevici, Stefan Geor-

ganda, Stefan Atanasin, Ión Decoy, Vasi-le Dandes, Moise Miner, Ion Chirmisci,Ión Marin Vasilev, Ilie Orlov, Dragni B.Doino v Jean Neculaef, Tanas Lghelutov,

mumgief) Stefan Marinof, Dimi-trie Ianef, Theodor Spacovici, gheorgheJelescov, Petra Fitof, Theodor Vidief,

Apostolov, Florian Zibailo, Iulius Do-brine, Petra S. Marcef, Hagi Vasilie Iva-nor, Theodor Bulduresclu, Ivan Baranov,Mihail Radinov, Nicolaa Iliev, Nicolae Ha-gi Culef, Marin D. Marino v, Moise Mar-

Nicolaa Slavov, Ghaorghe Cuncef,Nicolae Abadjiav, Peniu Mihov, Chini Va-siliev,Theodor Boldur Latesc-a, Calein Val-cénov, Chiril Ca nazirschi, Stefan Dimitrov,Alexa Calos, }Jagilón Velcev, Mihail SW-bof, IOn Radu Manole, Nicola e N. Boiangio-glu, Sava Radoslavóv , Petra Hagi Gheor-ghiev, Gheorghe Timfef, Mitu Rader, IonRusrf Tahel, Gali Jeleseov, Nicolae Moi-seef, Stati Gheorghiev, Rasa Jelescu, Pa-nait Sapungi, Ion Calaidji, ión Dimitriu,Iordan Stepanor, Hagi S. Cooing, fania;Teodorov, Vasile H. Dimov Dimitrie P.Bancor, Hristofor Gh. Hristef, Dimitrie N.Radionov, Ión Titorov, Raicin ChiraziBeef, Ion Tilipov, Stoiu Congazli, NicolaeRasa Sapungi, Tanase Ianef, ConstantinN. Sberea, Alexandra Stanef, Sava N. I-

Mavri Ivanov, Theodor Nacef, PenciuH. Stoianov, Gheorghe D. Pencoglo, IónMumgiev, Stepan Carte Jelescu, DobreaIanef, Ión D. Pavier, Marin N. Marinof,Stefan Arief, Nicolae Atanasia, Costea A-tanasiu, Lón Afanosid.

Judetul Cahul.D-nA : Anisim Socolor, Dorothet Sizov,

Ldmitrie J. Caravasile, Grigore Porumbes-au, Iordache Dimitriu, ión Buzbeiti, IohanOsvald, Petra Constancia, Serghe Hula-bov, Feodor Smirnov, Filimon Nichitov,Pavel Constancio.

La 6 Aprilie viitor, se va tine licitatiunela ministerul agriculture, comercialuiIncrarilor publice, si la prefecture judetu-lui Ismail, ande se afra resedinta comite-tale porturilor din acest judet, pentruapararea malurilor la ua, parte din debar-caderul pescarfflor de la Valcov.

Valorea lacrarei dupe devis este de lei18,315 bani 90.

Detaliurt pentru acésta antreprisa sepot vedea In publicatiunea cu No. 2702,inserata îll Nonitorul oficial No. 54.

(2-2 p. sOpt.-6 Aprilie.)

1929

La 26 Aprilie viitor, se va tine Hai-tatie la ministerul agriculture, comerciu-lui i lucrarilor publice, si la prefecturajudetului Covurlut, pentru restaurareasoseleï Galati -Rani%

Valórea 1,135, 267 lei si 63 bani.Detaliurt pentru acésta lucrare se póte

vedea in publicatiunea cu No. 1,863, in-seratá in Monitorul Oficial No. 69.

(26 Aprilie)

La 30 Martie viitor, *se va tine li-citatie la acest minister si la prefectura ja-cletulut Muscel, pentru darea, in intreprin-dere a construe-tie anal' pod de lamapaste riul Domnel, la Parcarent.

Valorea 25,451, lei, 58 bani.Detaliuri pentru acséta lucrare se pot

vedea in publicatiunea cu No. 2,723 in-serata in Monitorul oficial No. 77, dinanul trecut 1877. (30 Martie)

Directiunea ealei ferate a StatululBucuresel-Giurgiu.

In basa autorisatiunel data de onor. mi-nister al agricultural, comerciulut ii lu-crarilor publice, prin ordinal au No. 2588,din 1 Martie curent, se aduce la cunocintapersónelor, cart 'si all domiciliul in ora-sul Giugiu i earl' s'ati stramutat din causabombardärilor, e pentru intórcarea la do-miciliti, ministerul a decis a li se acordauä reductiune de 25 la suta din tarifeleEnid pentru bilete de persona ii bagage.Aces-0', reduetiune va dura numat 1)60 la 1Aprilie viitor.

Persónele earl' vor voi s beneficieze deacesta reductiune, sunt invitate a presentala statiunea de plecare certificatcnde legi-timatie din partea primariet din Giurgiu,constatAndu-se identitatea bar precum si adomiciliului earl'. certificate se vor lasala statiunea de plecare , trebuind a serviacelei statiuni ea piese justificative pentruacordarea reductie. (5-2)

Se face cunoscut spre sciinta publica-ca trenurile de voiajori cari nu mer-

geatiregulat péné in gara Giurgiu, din ca-usa bombardäre, de la 1 Februarie 1878 aInceput a merge regulat FAO in gara Giur-giu, precum i marfuri de la acésta' datas'a disposat a se primi spre espediare pó-

ula Giurgia. (10-3)

MINISTERUL FINA N CELOR

Direqiunea general& a v&milor §1pontributiunilor indirecte. .

La biuroul vamal gara Térgoviste se vatine licitatie, in c,liaa de 30 Martie carent,la orele 11 diminéta, pentru ven;rea a 10butoe zachar, kilograme 7440, ce s'ati con-fiacat.

No. 7,814. 1878, Martie 20.


Casieria general& de Mehedint,I.

Dinti productele puse In vildére la 4 si5 Martie trecut, urmärite arendasilor mo-siilor Statului pentru neplata de castiud,remaind nevêndute acelea arnate mai jos,s'a amanat vênc,lerea lor pentru 2 si 3 A-prilie viitor, insa, :

70 chile OA, 200 chile porumb, 5 chlleorz, ale D-lui G. Munténu, arendasul mo-ie Pristolele..

200 chile porumb, 100 chile secara, 30chile orz din recolta 1877 si 64 chile graftdin recolta 1576, acest grati insa rechisi-tionendu-se pentru armatal s'a refu sat pri-mirea 10' fiind impropria de fabricat pAineavere a D-lui Raclu Poplscu, arendasulmosiei Burila-DeyeSelu.

100 oea fasole si 81 chile grAt. Acest grAtiinsa, fiind rechisitionat pentru armata s'arefusat fiind imp-ropriti de fabricat paine,averea D-laT Ión Burilénu, fost arendas la

nalul Dullard pe 1873 1878.70 chile grA6 si 200 chile porumb, ale

D-lui C. N. Mihail, arendasul mosiei Ro-gova.

100 chile porumb ale D-lui Gr. Arge-toianu, arendasul mosieï Orevita.

59 i chile grab, din recolta 1875 ale D-lui V. Papadopolu, fost arendas la mosiaBurila-Deveselu i Batoti, care grail fiindrechisitionat pentru armata, s'a refusat findimpropriu pentru fabrieat

12 chile perumb ale D-lui Mihail Isvo-ranu, arendasal mosiei Ho'arani-de-Sus.

8 chile grab. ghirea al D-lui Ion Ionescu,arendasul mosieT Miluta.

2 chile rapitA, 2 chile orz, 10 chile ghir-ca si 2 sijum6tate chile poramb, ale D-luiIon Hristescu din Bucurn,30, arendasulmosieT Piria-Ciorani.

65 chile gran si 6 'chile orz, ale D-luiC. Tamara, mosia Albulesci.

496 ehile grAti, 10 chile orz si 220 chileporumb, ale D-lor Coast. Scafes si Ión Io-nescu, arendasiï mosie1 v .tra Str hale.

600 chile porumb, 550 chile gral si 40chile orz, ale D-lui C. Scafes , arendasulmosiei Cusmiru-Punghina.

280 chile graa reeolta 1875, idem in ca-Mate fost arendas in periodul 18711876.

10 chile poramb ale D-lui Const. Ma-rinoseu, arendasul mosiei Piatra-Alba.

300 chile grati recolta 1877 , ale D-luiV. Papadopolu, arendasul mosiei Slasoma,inimigasinat la moja. Batoti Radu-Voda,ll schela la Dunare.

87 chile porumb recolta 1877, ale D-luiStefan BarbovicY, fost arendas la Cerneti-Simianti-Malovatu, tnmagasinat in Severin.

Doritorii de a cuinpra asemenea pro-dude stint inv anti a se presenta la lieita-tie prevNuti de cautiuni in numerar sprea fl admisi la concarenta , era, dupa adju-decare sa, depuna, pretul inteeTal la casa deconsemaatiuni pé'nedupa, predarea produc-


telor in starea in care se aftDomnii arendasi debitorl sunt vestiti

prin acésta a asista la lieitatie; cad, in cascontraritl, vênc,lérea se va efectua in lipsAle,pe ori-ce pret va esi la licitatiune, fr sa,

mai aiba Yer-un drept de contestatiune.(3-3)

=NM saw"

AN UNCIURI JUDICIARE.

LICITATIUNI.

Tribunalul de Ialomita.

Prin jurnalul No. 500, incheiat de com-plectul acestui tribunal, in sedinta de la 4Februarie 1878, disposându-se amânareavênc,16rei cu licitatie a imobilului D-luiIorgu Iconomesca, domiciliat in comunaPribegi, pentru despagubirea casei jade-tului eu suma de lei noui 266 bani 67,defieitul provenit din cheltuelile efectuateilegal de numitul Iconomescu, pe timpulcând a functionat ca membru in comitetulpermanent al acestui judet.

Qualitatile acestui imobil sunt eele ur-matóre:

Un loc cu No. 5, despartirea 8-a, coló-rea de Albastru, din orasul S'Arbei, core-pus din 200 stânjeni patrati.

ineredintarea datade D. grefier, nu se mai gasesce supus lala nici u a'ta imprejurare popritóre deeat acesta pentru care este pus in vêndére.

Se face déra cunoscut in general ca acéstalicitatie se va urma tn pretoriul acestuT tri-bunal, in dioa de 29 Aprilie 1878, la 10ore de diminéta, avênd in vedere c totiace cari ar pretinde ver un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-

ipoteca, sati ver ee alt drept asupraimobilului In cestinne, sa se arate la tri-bunal mnainte de qioa fixata pentru licita-tiune, spre a '0 ar'éta pretentiunile; cadin cas contrariti ver C3 cereri se vor ivi, nuse vor mal considera.

No. 4,378. 1878, Martie 15.

Prin jurnalul No. 601, incheiat decomplectul acestui tribunal, in sedinta dela 11 Februarie 1878, disposandu-se pre-lungirea termenuld vnd6rei eu licitatie aimobilului D-10 Vasile Ungurénu, din a-cost oras, pentru despagubirea D-lui Ba-dea Popescu, de suma de lei vechi 624, cudob6nda de 3 la suta, pe lima din dioa de22 Septerabre 1875, taxele timbruluiale portareilor, plus lei noui 20 spese deinstantä,' la care este condamnat prin sen-tinta acestai tribunal No. 22, din 1876,investita, cu formula esecutorie.

Era cualitatile acestuT irnobil stint celeurmat4e:

Un loc comps de 7 stanjeni lungimeasi 5 stânjeni latimea; se invecinesce des-

pre résarit ca locul D-lui §erban Gheor-ghe Nebunu, despre apus eu al D-luT Ma-rin Baba Catalina, fundul spre rnà n6p-te cu alt loe tot al debitorului i despremés1A-di faciada in strada Viilor, are c1A-dite pe d6nsul ua, pereche case de gard,vechT, cu dou6 odai i sala, la midloc ma-re, are atasat Pngà dônsele un cosar totde gard vechiti, in prósta, stare, invelitecu stuf, era casele invelite cu seAnduri.

Se face déra, cunoscut In general ca, acé-sta lieitatie se va urma in pretoriul acestuitribunal, in dioa del Julie 1878, la 10ore de diminétA, avênd in vedere cà totiacei earl' ar pretinde Yer un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-legia, ipoteca salí veri ce alt drept asupraimobilului in cestiune, sa, se arate la tri-bunal, Inainte de dioa fixata pentru lici-tatiune, spre a 'sï arata pretentiunile, cadIn cas contrariti, veri ce cereri se vor ivi,nu se vor mai considera.

No. 4,389. 1878, Martie 15.

Tribunalul de Tutoya.

Pentru Indestularea] D-lui Leiser L.Caufman, de profesie comerciant, dornici-hat in urbea Wrlad, cu suma de 1,100galbeni fàrà procent, dupa, obligatia din17 Februarie 1867, inscrisa, de tribunalulTutova la No. 27, catre D. Natan Tenen,

D-luiLeiser L. Cofman, precum si 1,900 galbenicu procent de 10 la suta pe an, socotit dela 20 August 1871 penë la nunairare du-pA obligatia inserisa la No. 127, care o-bligatiuni sunt devenite esecutorii, subNo. 233 si 234, din 1877, bani ce are aIna de la D. Nusim Sapir, comerciant, fostdomieiliat in Ré.rlad, éra acum necunos-cut, WA, prejudicial cheltuelelor de ese-eutiune indeplinindu-se forraalitatile ce-rate de art. 496 si urmatoriT din procedu-ra civila i numitul debitor neurmând cuplata banilor, tribunalul , prin jurnalulNo. 580, a Incuviintat silniea exproprierea imobiluluT urmarit de creditor, care este:

'CA dughe;na, construita de cAramidA, a-coperita eu tiniehea, eu doue rândurT instare bunA, cu local ei ingradit cu zaplasde scânduri, fiind sub disa dughéna bas-al, care dughéna este situata in urbea Wr-lad, cuartaru I, sub No..., megiesiele sunt:la rósarit cu strada principala, la apus cuuà huiditA de comunicatie, la méda-di eustrada Carol si la méda-nópte eu daghenaD-lui Leiser L. Caufman.

In conseeinta RCA' s'a publieat terme-nul de 3 lunT pentru vIndérea acetalimo-bil prin Gazota de Focsani No. 15, din 11Februarie 1878, si se anunta ca persOnelece vor dori a'l cumpara, sa, se presinte insala de licitatie a aceste tribunal, In dioade 13 Mai11 viitor, in eea dupaespirarea termenuld de 3 luni, ora 1 p.

pregAtiti cu garantiile cerute de lege.

23 Martie (4 Aprilie) 1878 Moli1TORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1931

Alte sarcini asupra acestui imobil, cluphlhmuriile date, de D. grefier, in registrultribunalului nu esista.

Se somézh toff aceia, care ar pretin-de ver un drept de proprietate usufruct,servitute, chirie, privilegth, hipotecá, sativert ce alt drept din cele prescrise la art..506, procedura civilh, ca mai 'iminte deitia adjudecatiunei sä, arate pretenti-

unile lor inaintea tribunalului, Chef.' In ur-ma nu li se vor mat considera.

No. 5,136. 1878, Martie 2.

Corpul portArelor tribunalului Ilfov.

Se publich, spre generala cunoscinth ch,in c,liva de 27 Martie a. c., s'a fixat de o-nor. tribunal Ilfov, sectia III, a se vindeprin licitatie, de la orele 11 mnainte, in fa-cia loculut, strada Furielor, uà locornobi-là de treerat i uh batoza din fabrica Ros-ton Proctor et companie, avere a D-lui M-bert Rosemberg, pentrii desphgubirea D-luilosef Lee.

No. 2,895. 1878, Martie, 20.

CITATIUNI.

Inalta curte de casatie §i justitie.

D. Panait I. Casabol, al chrui domicilinnu este cunoscut, se citézh, in conformi-tatea alin. 6 de sub art. 75 din proceduracivilh, a se presenta inaintea sectiei II aacestet curti, in dioa de 23 Maiti viitor,pentru când s'aj amanat a se cerceta recur-sul fAcut de D-sa , contra ordonante deadjudecare No. 117, din 1877, pronunciathde tribunalul Tuto\ a, in procesul cu SaftaLare si altul, pentru vêndére de imobil;cunosAid eh, la neurmare, se va da ho-

thrhrea in lipsh.No. 1,82 1878, Martie 15.

Tribunalul Ilfov, sec tia I corecti-onal t.

D. Stanciu Dumitru Cióch, cu domici-liul necunoscut, prevenit pentru fart, esteaitat la acesth sectie , pentru dioa de 24Martie 1878; cunosc,ênd ch, de nu va fi ur-mhtor, se va judeca in lipsh.

No. 8,914. 1878 Martie 20.

Tribunalul de Buzeit

D. Alecu Stefänescu, cu domiciliul ne-ci,noscut, este citat prin acésta una si sin-gurh citatie, conform art. 71 pr. c. civ cain diva de 1 Aprilie 1878, orele 10 dedi-mineth; sä se presinte in pretoriul acestuttribunal; spre infhtisare in procesul ce arecu D. George C. Ghica, pentru bant ; cur-nosand eh, nefiind consecinte, se va ja-deca cauSa in lipsh, duph art. 148 din

pr. c. civ., MIA opositie, fiind aplicat art.151 pr. civ.

No. 7,207. 1878, Mactie 16.

Tribunalul de Muscel.

' D. Zurovici,- fost sef al statiei Titu, érhacum eu domiciliul necunoscut, este citatca, In diva de 6 Aprilie 1878, ora 10 dedimin.éth, sh, Vie la acest tribunal, pentiua se infhtisa in procesul ce se inctilph pen-tin lovireycunescênd. ch, nefiind Urmátor,procesul se va judeca in conformart. 182 pr. p.

No. 6,239. 1878, Martie 17.

D. Nicolae Phun Falculete, fost inceanuna C.-Lung; 611 acum cu- domiciliainecunOscut, 'este citat ca, In dioa -de 3 A-prilie viitor, ora 10 de dirninéth, sh vie laacest tribunal, spre infhcisare in procesulin care se ioculph pentru lovire curios-chid ch, néfiind nrmäter, se vajudeca pro-cesul in 1ips, C.JAjrm art. 182 pr. pen.

No. 6,135. 1878, Martie 17.

Tribunalul Prahova, sectia II.

D. Nicolae Vizitiu, din comuna MAreni,acum cu domiciliul neennoscut, este ci-tat ca, in 4iva de 30 Martie 1878, la ora10 dimineta, sh vinh la acest tribunal,spre a fi cercetat ca inculpat intr.un pro-ces corectional; cunoscInd eh, nefiindmätor, se va judeca causa in lipsh, con-form legei.

No. 27,750. 1877, Noembre 23.

Judele de pace al oraplui Oiurgiu§i piaseï Marginea.

D. I. Popescu, fost cu domiciliul inérh acum necunoscut, este citat

prin acesta ca , -in dioa de 4 Aprilie vii-tor, , la orele 10 de diminéth, sh, se presin-te la acésth judecàtorie in orasul Giur-giu, insocit de ori-ce acte satt dovedi vaavea,' era reclarnantul va indeplini dispo-sitiile art. 12, 13; 14 si i 5 pr. civilh.

No. 630. 1878, Martie 18.

ORDONANTE DE INFÄT1SA RE

Curtea cu jurati din districtul Oltu.Noi presedintele tribunalulut Ohl", si

indeplinitorul atributiunilor presedinteluïcurtii eu jurati din districtul Oltu:

VOUnc1 decisiunea depuneret sub acu-satiune; pronuntath la 6 Main 1877, subNo. 122, de curtea de apel din din Bucu-reset, in contra lui Neagu Florea, absintesi contumace, aculat pentru atentare lapudore;

Vedend actul de acuzatiune cu No. 6573din 7 Main 1877, redactat de D. procurer

general al eurtit de apel din Bucur( sci,si actul de notificatiune %cut la col dinurmh domiCiliti al Oh;

Vec;Piad ch a trecut mai malt de 10 dilede child. disa decisione s'a notificat numi-tului Neagu Florea, farg, sh, se fi infhtiat

constituit prisoner in esecutarea art.470; codul

Ordonám nurnitului Neagu Florea, de ase presenta in termen de 10 lile, inainteacurtii ca jurati din acest district, sprese judeca asupra disei acusatiuni, si a sepune in stare de arestatiune la Casa de o-preala asedath pe laugh curte, eh M casde nevenire, va fi declarat rebel leget, sus-pens din esercitiul dreptultif cethtenescisi ch aVerea sa va fi sequestrath In cursulinstrpctiuni contumaciet, ori-ce actiunechtre judechtor 1.va fi oprith, In eurgereaaeeltit tiMp, ii cà se va proceda contra hide si absinte conform beget.

Mai declarhm, ch ori-cine este dater sh,arate 10611 unde se afig.

Mat ordonhm inch, eh acésth ordonantii,sh fie publicath Prin tobh, in eea d'ânOitiDuminich urmätóre, si afige la pOrta loca-intet acuzatulut, la primhrie si pórta audi-torulut curti juratilor.

Ministerul public va trAmite acésth or-donanth la tribunal, in a chrui circom-scriptiune se afia averea contumacelui ceurmézä, a se sequestra.

Data rastà-di la Martie 1878, or. Slatina.1878, Martie 7.

Curtea cu jurati din distr. Buzett.

Not Constantin Politimos, presedinteletribunalului Bueri, si loco-tiitor al curteicu Surati, v6dênd decisiunea Camera depunere sub acusatiune pronuntath la douéMartie 1877, de curtea de apel din Bum-reset, sub No. 77, contra luI GheorgheNita Bometu, acusat cli in dioa de 1 Ia-nuarie 1877, a aplicat lovituri cu Vointh,asupra sotiei sale Marin, din care i s'a ca-usat mórtea.

VeVnd actul de acusallune, redactatde D. procurer general al curtei de apeldin Bucuresci, No. 3,490, si actul de no-tificatiune, Merit la cel din armh, domici-lin al sai;

COnsiderând oh a trecut mai mult de 104ile, de cand disa decisiune de puueresub acusatiune, s'a notificat numitulut Gg.Nith Bometu, fArh sh sCfi infatisat si con-stituit prisonier, in esecutarea art. 170din cod. crim., ordonäm numitului Ghe-orghe Nith Bometu, de a se presenta in-tr'un termen de 10 Ole, inaintea curti cujUrati din Brizqi, spre a fi judecat asupradisei acusatiuni, si a se pune In stare dearestatiune, in çasa de oprélh aseclath, pelaugh curte; ch la ca8 de neurmare, va fideclarat leget, suspens din esercitinldrepturilor cethtenesci, eh averea sa va fisequestratti,in eursul instructiuuei contu-

1932 MONITORIIL OFICIAL AL ROMANIEI

maciet, cä, ort-ce actiune &Are judecater,va fi oprit in curgerea aceluiast timp, si

c6., se va precede contra lut, de si absinte,conform leget.

Mat declarärn c ort-eine este dater, sâ,arate local unci.e se aflä'.

Mat ordongm ineä, c acestä ordonantasâ, fie publieatä prin tobá, in cea d'AnteitiDuminieh urmât6re, si afipta la púrta lo-cuintet acusatulut, la primArie si la pOrtaamlitoruld cuiÇi juratilor. Ministerul pu-blic va trâmite acestA ordonantà la tribu-nal in a eke: eircumscriptiune se afld a-verea contumacelut ce urméza a se se-questra.

No. 129. 1878, Martie 8.

Not Constantin Politimos, presedin-tele tribunaluld Buzn, i loco-tiitor depresedinte al eurti ca juratt.

\Ted 6nd decisiunea de punere sub acu-satiune prenntatA de curtea de apel dinBacuresct, la 9 Decernbre 1877, sub No.419, in contra Id. Ioan VA lcu Rosca, aeu-sat, e lu dioa de 29 Octombrie 1876, aaplieat Iovituï eu vointä, asupra lut StanDrAgutu, din care i s'a causat mOrte, faptprevNut si penat de art 241, c. p.

Wynd. actul de acusatiune redactat la13 Decembre 1876, de D. procurer gene-rai al curtet de apel din Bucurescï, i ac-tul de notifieatiune, fActit la cel din urmâ,do miciliä al s60.

Consideränd cA, a treeut mat mult de 10dile, de când disa deeisiune de puneresub acusatiune, s'a notifieat numituld IónWien Rosca, fat% A,' so fi infiltisat si con-stituit prisonier, in esecu:area art. 170, dincod. crim., ordonäni numituld Ioan A/lieu

, Rosca, a se presenta intr'un termen de 10dile, inaintea cutlet cu juratt din Buz611,spre a fi judecat asupra diset acusatiunt,si a se pune in stare de arestatinne in ca-sa de oprell asedatl pe lAngi curte; ca laeas de ueurma..e, va fi declarat rebel leget,suspens din esercitiul drepturilor cetâte-neset, eh' averea sa va fi sequestrata in eur-sul instruct:it-met contumaciet, câ, orï ceactiune catre judecâtor , va fi oprit incurgere aceluiast timp, i e,' se va precedein contra lut, de si absinte, conf. leget.

Mai declarilm cA ort-cine este dater, sâ,arate locul uncle se aft._

Mat ordondm mncà, cif acésta ordonantash lid publicatà prin tobA in cea din urmâ.DuminicA urmátóre i afiptà la pórta lo-cuinp acusatulut, la primgrie si la pórta

.auditerulut curtet juraOlor. Ministrul pu-blic va tramite acesta ordonantà la tribu-nal, in a card cireumscriptie se OA, ave-rea contumaceld ce urméza a seesequestra.

No. 133, 1878, Martie 8.

Curtea cu juraV din judetul Covurluid

Avónd in vedere e individul Morit B.Rederer, arestat preventiv la trib. Pelsem

din Bohemia, Imperiul Austro-Ungar, esteacusat câ, a falsificat uà polità a easel Chochet C-nie din Marsilia, pe suma de 1,233fr. 75 bad, prin adäogirea cuvintelor :p. p. S. Chicomban V. Ioneseu, careouvinte constitue un accept in regulile co-merciale, atestând ast-fel cà casa Chieom-ban, s'a obligat a pläti acea polità cAtrecasa August Choch et C-nie, pe cand inrealitate acéstà casâ, a lut Chihomban dindin Galati', achitase deja suma numitulutacusat Rederer, printfuà altä politâ pecare el a scomptat'o cAtre bancherul I. Lo-vitz, in mtna dirnia s'ati si numèrat banitla scadentä.

V6d4nd cA in urma decisiunet de puneresub acusatiune si ordonantet de arestareacusatul Rederer nu s'a presentat si nicts'a putut prinde, spre a se judeca.

NoT primul presedinte al trib. Covurlul,in virtutea art. 470 j um. pr. crim., or-don1m cA numitul acusat sA se presinte intermen de 10 Ole, de la publicarea acestiainaintea D-luT presedinte al curteT cu ju-mp.' din acest judet, cad' la din contra, vafi suspens din esercitiul drepturilor cet1-tenesci, averea sa va fi sequestrat1 in cur-sul instructiuneT contumacie, ori-ce acti-une cAtre judecAtor fi opritA in cursulaceluiasT timp, i se va procede contraSi cA orT-eine scie, est dator sA arate lo-cul unde se aflA numitul acusat.

Dat1 ast1-4T la 13 Februarie 1878.No. 29.

MANDATE DE ARESTAREa_

Parchetul tribunaluluI Ilfov.In numele leget si al M. S. Domnulut,NoT primul procuror al acestuT tribu-

nal, in virtutea sentinteT acestuT tribunal,sectia II corectionalA, cu No. 2941, din2 Septembre 1877, care condamna pe Ma-rita lanes, cu domiciliai necunoscut, deant major* de profesiune servitóre, la in-chisóre pe termen de 3 lunT, pentru furt,delict prevh,lut si pedepsità de art. 309 e. p.

Maudlin si ordonAm directorulut peni-tenciaruld de la Vadiresct a primi si re-tine pe sus-numitul, si a face a i se ese-cuta sus-citata pedéps6, al cAret termense va calcula de la arestare si la espirarese va libera.

Dat la 9 Martie 1878.No. 4 908.

Parchetul tribunalului Mu§cel.

In numele leget i al M. S. Domnnlut,Not N. I. Sauleseu, judele instructor

al tribunalulut Museel.VèJud actele procesuld si conclusi-

urine domnuld procurer respectiv,Mariam si ordonám la top: portäret

agentt forte publice, sä, aresteze si säconduca la casa de arest din Campu-Lung,


conformându-su leget, pe Trandafir Ma-rin, de anï major, fost cu domiciliul in co-muna ClAmbocata , i Ilie comerciantnl(marchidan) ca etatea, pronumele si do-miciliurile necunoscute, inculpatT cA inunire ca alti a caleat, torturat i jufuit peStana Arsene Albulescu, fapt prev6dut sipenat de art. 317 si 318, alin. 1 si 2 siart. 319 din. 1 din codul penal, cu pe-depsa criminal/.

OrdonAm eustozilor di-set case de aprimi si retine.

In vitAm pe tott depositari puteret pu-teret publice a da concursul euvenit pen-tru esecutarea acestut mandat, care s'aàsubscris de not si revestit ca sigiliul ca-binetulut, iar agentul insArcinat cu ese-cutarea lut, se va asemAna art. 99, 110,111, 113 st 180 procedura penal/.

Dat la 3 Februare 1878. No 365.

Parchetul tribunalulul

NoT procurorul de pe lAng1 acest tribu-nal,

In basa art. 193 din codul de prece-ding criminal1 ;

In temeinl sentinteT corectional1 on No .

632, pronuntat1 in audienta de la 13 A-prile 1877, prin care condamnä pe AnicaPetre Vint ilA Emanoil, de profesiune mun_citóre, ca domiciliul necunoscut, la in_chiske corec4ionalA, pe termen de 2 Oleinchisóre, pentru el a comis faptulbAtae.

Cerem ca oil-cc agent al forteï publicesA aresteze i s4 endue/ pe sus-numitulla temnita din acest oras.

MandAm si ordonAm directoruluT aces-teT inchisort a primi si retine pe sus-nu-mita la c,lisul penitenciar, pe tot timpuldeterminat maT sus i calculat de la in-carcirare and, la espirare o va libera, denu va fl detinut pentru alte cauze.

Cerem ca orT-ce depositar al forteT pu-blice s1 dea adjutor, la caz de necesitate,pentru executarea presentulut mandat.

Dat la 23 Februarie 1878. No. 868

NoT procurorul de pa Mug/ acesttribunal,

In basa art. 193 din codul de proce-.durA criminal1 ;

In te meiul sentinteT corectionalA cu No703, pronuntatA in a udienta de la 28 Aprilie 1877, prin care condamnA pe Fili-Turcan, de profesiune muncitor, fost do dmiciliat fn acest oras, colórea Galbea-,iar acum neennescut, la incliisore coree-Venal pe termen de u1 lunA de 4i1e, p,2,n-tru cA, a comis faptul de rAnire.

Cerem ca ori-ce agent al forteT publices1 aresteze si sA conducA pe numitul latemnita din acest oras.

Manama i ordonlm directoruluT aces-teT inchisort a primi i retine pe sus-nu-mitul la zisul penitenciar, pe tot timpul


determinat mai sus si calculat de la in-carcerare cand, la expirare '1 va libera, denu va fi detinut pentru alte cauze.

Cerem ca ort-ce depositar al fortei pu-Mice sä dea adjutor, la caz de necesitate,pentru executarea presentulut mandat.

Dat la 14 Februarie 1878.No. 706.

Not procurorul de pe langa acesttribunal,

In basa art. 193 din codul de proce-darà

In temeiul sentintet corectionall cu No.889, pronuntatä in audienta de la 14 la-nk 1877, prin care condamnä pe Demi-tru Costandin apcoliu , de profesiunemuncitor, fost domiciliat in comuna Päl-tinent, iar acuma necunoseut, la inchisórecorectionalä pe termen de 15 dile, pentruel a comis faptul de furt.

Cerem ca ort-ce agent al fortet publieesä aresteze i sä conducä pe sus-numitulla temnita din acest oras.

Kandäm i ordonäin directorulut aces-tet inchisort a primi si retine pe sus-nu-mitul la qisul penitenciar, pe tot timpuldeterminat mat sus si caleulat de le in-carcerare chid, la expirare '1 va libera, denu va fi detinut pentru alte cauze.

Cerem ea ori-ce depozitar al fortet pu-blice sä dea adjutor, la caz de necesitate,

executarea prezentuluiDat la 25 Ianuarie 1878.

No. 471.

Not, procurorul de pe lângä acesttribunal ;

In basa art. 193 din codul de procedu-rä criminalä;

In temeiul decisiuni curtit cu juratidistrictul Buzel No. 7, pronuntat in au-dienf,a de la 1 Iulie 1877, prin care con-danmä pe Ion*, Tu tuianu, Nieolae Jidu

Mihalache, cu pronumele neeunoscut, deant majori, de profesiuni muncitort, fostïdomiciliati in comuna Ghimpati, iar acumnecunoscute, la reclusiuni pe termen decate 6 ant de fie-care pentru eh' a comisfaptul de Wilkie.

Cerem ca ori-ce agent al fortei publicesä aresteze i sä, condueä pe sus-numitt lauä temnita de reclusiune.

Mandäm tli ordonäin directorului aces-tei inchisort a primi i retine po sus-nu-mWi individt la disul penitenciar, pe tottimpul deterrninat mat sus si calculat dede la incareerare cand, la expirare 'I valibera, de nu vor fi detinutit p,ntru altecauze.

Cerem ca orl-ce depositar al fortei pu-bice sä dea adjutor, la caz de necesitate,pentru executarea prezentulut mandat.

Dat la 2 Martie 1878. No. 971.

Nol proeuronil dc pe lAugä acesttribunal,

MON1TORUL OFICIAL AL ROMANI& 1933

In basa art. 193 din codal de piocedu-rä ;

Iii temeiul decisiund curtei cu juratiNo. 8, pronuntatä in audio* de la 2 Iu-lie 1877, de curtea eu juratï din Bun,prin care condama. pe Niculae Särbu siMinciu Särbu, de ant majort, de profesi-uni grädinart, fostï domiciliatt in distric-tul Ialomita , iar aeum neeunoscutt , lamunea silnicä pe CAA viata, pentru eä acomis faptul de omor.

Cerem ca ori-ce agent al fortet publicesä aresteze si sì condua, po sus-numitila temnita Salinele-Mart , din judetulVälcea.

Mandäm si ordonäm directorulut aces-tot inchisori a primi i retine pe sus-nu-mitfi individi, la clisul penitenciar, pe tottimpul determinat mat sus.

Cerem ea ori-ce depositar al fortei pu-blice sä dea adjutor, la en de necesitatepentru executarea prezentului mandat.


Not procurorele de pe laugh acesttribunal

In baza art. 193 din codul de piocedii-rä ;

In temeiul decisinnet curtei eu juratidin acest district, No. 6, pronuntatä inaudienta de la 1 Iulie 1877, pain care con-damnä pe Vasile Moise in etate major,de profesie muncitor , iost domiciliat inorasul Stirbei, érä, acum necunoscut, lamunca silnicA pe tótä, viéta , pentru eä, acords faptul de tälhärie si omor.

Cerem ca ori-ce agent al forte publicesä aresteze si sä conducA pe sus-numitulla IA temnitä de munca silnieä.

Mandäm si ordonäm directorului aces-tet inchisori a primi si retine pe sus-nu-mitul la a eel penitenciar, pe tot timpuldeterminat mai sus.

Cerem ca ori-ce depositar al forteï pu-blice sä, dea adjutor, la cas de necesitate,pentru esecutarea presentulut mandat.


Not procurorul de pe langä acest tri-bunal

In basa art. 193 din codul de proce-durä criminalä ;

In temeiul decisiunet curtei cu juratidin acest district, No. 9, pronuntatä Inaudienta de la 2 Iulie 1877, prin care con-damnä pe Nicolae Hoitä si Vasile Spnausan Man, in etate majori, de profesiunemuncitori, fostï domiciliati in comuna Bo-talurile órä acum necunoseute, la cate 10ant reclusiune pentru cit an comis faptulde thlhärie.

Cerem ca ori-ce a.went fortei publice,sä, aresteze si cone'dueä pe sus-numitiila lid temnita destinatà pentru reclusiune.

Mandam çi ordonäm .directorului aees-tei inchisorl a primi çi retine pe sus-nu.-mitit la qisul penitenciar, pe tot timpul

determivat mat sus si calculat de la in-carcerare, ciind la espirare se vor libera denu vor fi detinuti pentru alte cause.

Cerem ca ori-ce depositar al fortet pu-blice sä dea adjutor, la cas de necesitate,pontru esecutarea presentulut mandat..

Dat la 1 Martie 1878 No. 977.

Not procurorul de pe langä adesttribunal ,

In basa art. 193 din codul de proceduräcriminalä;

In temeiul sentintet acestut tribunal,cal No. 678, pronuntatä In audientia de la31 August 1876, prin care condamnä peCostantin Nästase, de profesie muncitor,

domiciliat in- comuna Pätärlagele, la 21August 1876, pe termen de 15 dile, pen-tru ett a comis faptul de furt.

Cerem ca ori-ce aginte al fella' publieeconducä, i sä aresteze pe susnumitul

la temnita din acest oras.Mandäm td ordonäm directorului aces-

tei inchisort a primi si retine pe sus-numi-tul la disul penitenciar, pe tot timpul de-torminat mai sts i calculat de la inear-cerare, cand la espirarea '1 va libera nuva detinut pentruealte cause.

Cerem ci ori-ce depositar al fortei pub-lice sä, dea ajutpr, In eas de necesitate,spre esecutiunea presentulut mandat.

Dat la 17 Noembre 1876.No. 4,656.

Parchetul tribunalului Romanap.

Not procurorul de pe langä acest tri-bunal,

In basa art. 93 din codul de procedurlcriminalà;

In temeiul decisiund eurtet Crajova,cu No. 98, pronunciatä in audienta de la11 Februarie 1878, prin care eondamnäpe Dumitru George, Dumitru Barbu, NunIaneu i Dumitru Iordache, in etate ma-jort, de profesie agricultori eu domicilie-rile neeunoscute, la inchidre corectionaläpe tormen de 3 luni fie-care, pentru eä, acomis faptul de flirt prin spargere.

Cerem ca orl-ce agent al forteï publicesä aresteze íi sä condueä pe sus numitiila penitenciarul Bucovat.

Mandäm si ordonäm directorului aces-tot inchisorT a primi si retine pe sus nu-milii la disul penitenciar pe tot timpuldeterminat prin sus citata sentintä, dinioa cand se va aresta,érä expirarea disu-

lui tormen, 'T va libera de nu va fi detiniitpentru alte cause.

Cerem ea ori-ce depositar al fortei pu-blice sä dea ajutor, la eas de .necesitate,pentrm esecutarea presentulut mandat.

Dat la 1 Martie 1878.No. 467.

Noi procurorul de pe lângä nesttribunal

1934 MONITORUL OFIC1AL AL ROMA11E1 23 Martie (4 Aprilie; 1878

In basa art. 193 din codul de proceduräcriminalà;

In temeiul sentintei acestui: tribunal,No. 1335, pronunciata tn audienta de la 2Decembre 1876, prin care condamna peNAsturicA SOre, in etate major, de profe-shine agricultor, cu domiciliul in comunaIslasu, 6'1 acum necunoscut, la inchisórecorectionalA pe termen de 15 dile pen-tru cA a comis faptul de furt.

Cerem ca oT-ce agent al feleï publicesA aresteze i sA conducA pe sus-numitulla temnita acestuT district, din orasul Ca-ra cal.

MandAm siordonAm directo ruluT acesteTInchisorT a primi si retine pe sus-numitulindiyid la qisul penitenciar, pe tot timpuldeterminat maT sus si calculat de la incar-cerare, and la expirare '1 va libera de nuya fi detinut pentru alte cause.

Cerem ea orT-ee depositar al fortei pu-blice sA dea ajutor, la cas de necesitate,pentru esecutarea presentuluT mandat.

Dat la 10 Februarie 1878.No. 362.

NoT proeurorele pe langA acest tri-bunal,

In basa art. 193 din codul de proce-durA criminalA;

In temeiul sentintei acestuT tribunal, No.257, pronunciatA In audienta de la 4 Fe-bruarie 1875, prin care, condamnA pe PAunNicolae, in etate major, de profesiune agri-cultor, ca domiciliul necunoscut, la in-chisóre corectionalA pe termen de 10 dilepentru cit a comis faptul de furt.

Cerem ea oil-0e agent al fortei publicearesteze si sA conducA pe sus-numitul

la temnita Caracal, din judetul RomanatT.MandAm si ordonAm directoruluT aces-

teT inchisori a primi si retitle pe sus nu-mitul la disulpeniteneiar pe tot timpul de-terminat mai sus si calculat de la tnear-cerare, and. la expirare '1 ya libera de nuva fi detinut pentru alte cause.

Cerem ea off-ce depositar al forteT pu-blice sA, dea ajutor, la us de necesitatepentru esecutarea presentuluT mandat.

Dat la 10 Februarie 1878. No. 354.

Parchetul Tribunalulul Ia1om4a.

NoT, procurorul de pe 16ngA aqest tri-bunal,

In basa art. 193 din codul de procedu-rA criminalA;

In temeiul sentinteT acestuT tribunal,cu No. 898, si a decisiunei No. 1,134,pronuntatA In audientele de la 24 Octom-bre 1875 si 19 Decembre 1877, prin carecondamnh pe Lin Pavel, in etate major,de profesiune servitor, fostIn comuna GAita, acum dosit, la inchisórecorectionalA pe term( n de tin an, pentrucA a comis faptul de fart de vite.

Cerem ea orT ce agent al forteT publica'

sA aresteze i sA conducl pe sus-numitulla temnita din FocsanY.

MandAm si ordonAm directorului aces-teT inchisori a primi 1 retine pe sus-nu-maul la qisul penitenciar, pe tot timpuldeterminat mal sus si calculat de la in-carcerare, eAnd la expirare '1 va libera denu va fi detinut pentru alte cause.

Cerem ea ori-ce depositar al forte pu-blice sA dea ajutor, la cas de necesitate,pentru esecutarea presentului mandat.

Dat la Ianuarie, 1878.No. 386.

NoT, procurorul de pe 1,1ngA acesttribunal,


In temeiul sentintei acestui tribunal, cuNo. 272, pronuntatA in audienta de la 11Februarie 1877, prin care condamnA peRadu Nitu Petcu, n etate major, de pro-fesiune cioban, fost prin comuna Jegalia,acum cu domiciliul necunoscut, la inchi-sOre coreetionalA pe termen de una lunApentru cA a comis faptul de lovire.

Cerem ca ori-ce agent al forteT publice,sA aresteze si sit conducA pe sus-numitulla temnita din acest oras.

MandAm i ordonAm directoruluT aces-tel inchisorT a primi si re-tine pe sus-nu-mitul la qisul penitenciar, pe tot timpuldeterminat me sus si caleulat de la in-carcerare, cAnd la expirare '1 va libera denu va fi detinut pentru alte cause.

Cerem ea ori-ce depositar al forteT pu-blice sA, dea ajutor, la cas de neeesitate,pentru esccutarea presentulul mandat.

Dat la 23 Ianuarie, 1878.No. 288.

NoT, procurorul de pe laugh acesttribunal,


In temeiul sentinteT a cestui tribunal, cuNo. 272, pronuntatA in audienta de la 11li'ebruarie 1877, prin care condamnA pelón LazAr, in etate major, de profesiunecioban fost prin comuua Jegalia, acum eudomiciliul necunoseut, la inchisóre coree-tionalA pe termen de una lunA pentru eaa eomis faptul de lovire.

Cerem ca orT-ce agent al fortei publice,sA aresteze si sA conducA pe sus-numitulla temnita din acest oras.

MandAm si ordonAm directoruluT aces-tel" inchisorT a primi si retine pe sus-nu-mitul la disul penitenciar, pe tot timpuldetermilvt maT sus si caleulat de la in-carcerare, cand la expirare '1 va libm.a de

fi detinut pentru alte cause.Cerem ea ori-co depositar al forteï pu-

blice sA dea ajutor, la cas de necesitate,pentru esecutarea presentuluT mandat.

Dat la 23 Ianuarie, 1-878.No. 287.

PRETENTILNI DOTALE.

Triburialul de Muscel.

D-ei Fotinia Apostol Heravic, de pro-fesie economia domiciliatA in co-muna DrAghiciu, prin petitia iuregistratA'la No. 2,061, din 7 Februarie 1878, a iu-tentat actiune ciyilA contra sociuld stLApostol Heruvie, de profesie agricol , totdin comuna DrAghiciu, pentru separatiu-nea patrimonielor, earl' se compun din :

120 prunT, cu pAnantul lor 3 pogOnemici, la DAnesei; cositurA de 3 Omen)", laMuscel; 2 pog:ne livede, de la pArul dinMucea-Barzelor, spre Valea-MosuluT ; 2boT de jug, mall; 2 vaci mart 20 oT capete;8 rimAtori; un cal de 2 anT; parte in pl-dure sA'sT tae ce'l va trebui pentru sémacaseY si va voi, i trusoul prevNutin actul dotal.

Tribunalul derA, conform art. 630 dinpr. civill , publicA acesta spre generalacunoscintA, notandu-se cA procesul estesorocit inaintea tribunalului la-dioa de 18Maifi 1878.

No, 5,610. 1878 Martie 9.

SOMATIUNI.

Corpul portareilor tribun. Arge§.NoT Nieolae N. Lupu, seful portA-

reilor tribunalule judetuluT Roman, invirtutea actuluT de partaj a mosiilorTrifesci , din judetul Roman , si Co-dAesei, din judetul Vaslui, intro fia-ii Grigore George si minorii defunc-

tuluT Manea Ciuntu, format de D. jade-comisar al tribunalului Roman,. la 17 Oc-tombre 1875, sub No 97, transéris in re-gistrul de transcriptiuni al acestuT tribu-nal la No. 100, din 1875, legalisat in co-pie sub No. 5,900, si investit cu formulaesecutorie No. 54, din 1877, de pe carese comunicA anexata intoemaï copie, princare act a remas ea minoriT defulactuluTManea Ciuntu, in partea carom -att picatlotul No. 2, din TrifeseT, pentrU a cona-pensa in egalitatea pArtei No. 1, din Tri-fesci, cAdutA in partea D-lui G orge Diun-tu sA plAtéseA acestuia suma de 2,096galbeni, 24 leT vechi, 262/3 parole.

Pe basa autorisatinnei ce ni sa dat deD. presedinte al disuluT tribunal, prin in -cheerea din 27 Februarie 1878, opozatApe petitiunea D-lui advocat Gb. Ch. Botez,procuratorul D-luT Gh. Ciuntu , inregis-tratA la No. 1.582, de a esecuta un atareact de partaj; ,si conform art. 388 din pr.eivila, somAm pc D-na Maria Ciuntu, tu-tricea minorilor defunctuld D-sale sociliManea Ciuntu, ca, p6nèl in termen- de 3

libere de la inmAnarea acesteT soma-tiuni, sA vinA la biuroul nostru spre a nedepune suma datoritA D-lui George Ciun-

23 Martie (4 Aprilie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 1935

tu, dupa citatul titlu esectitorid, sari a neindica bunurile mobile ce va fi posedândminoriT, ca sa putem procede la a lor ur-mArire, in satisfacerea und asemenea ere-ante; cAci, in cas contraritt, pAsind din o-ficiti cu urmArirea, ver-ce consecinte arnasce nu va privi pe creditor, ei pura-minte numaï pe D-na tutOre, care nu 'si-aIndeplinit datoriile obligate de lege.

Tot-uA-datA , avénd in vedere cA, D-naMaria CiAntu se pretinde cA actualmente°s`f-a pArAsit resedinta de la mosia mino-rilor, numitA Trifesci, din plasa Siretu-de-Jos, acest judet, i cA s'ar afla in tarA,strAinA, avênd de procurator pe D. Cris-tof Buicli, domiciliat in locul D-sale lacomuna sus-numita Trifesci, pentru a nulrema.ne motive de-necunoscinta acestei so-matiuni, s'a fAeut acésta in 5 esemplare,din cari unul se va publica prin Monito-rul ofcial, until se va afige pe usa tribu-nalului, unul se va inmana in persona sailla domiciliul D-lui Cristof Buicli, ca pro-curator al numitei, i unul se va afige lacel din urmA loe de resedintA si domici-lit al numitei D-ne, casa de pe mosia mi-norilor, din comuna Trifesci , érA cel al5-lea esemplar cu proba deplinirei forma-litAtilor de mai sus, se va anexa la dosa-rul de urmArire.

No. 88. 1878, Martie 8.

Corpul porta,reilor tribunaluluTArge§.

D-lui Dimitrie Litea, dindomieiliut necunoseut.

D.presedinte local, cu ordinul So. 22,485din 1876, ne-a trAmis spre esecutarOen-tinta acestui tribunal No. 235, din 1875,investiA eu tiqul esecutoriti No.118, din1876.

Pe care basA, derA, si conform art. 388pr. civ. ;

Noi Marin N. Steanescu, seful portA-reilor, agent judecroresc de pelangAtri-bunalul districtuluï Arges, vg somAm D-leca, in termen de 24 ore de la publicareaacestet somatiuni prim Monitorul oficial,sA aquitati pe D-nei Mari Trandafirescu,din Pitesci, de suma de lei vechi 7,522,cu al lor procent de la 26 Mairt 1875, e-poca cererei in judecatA çi pn la aqui-tare, cum si lei noui 60 cheltuelide jade-catA, plus timbre si taxele portAreilor, cesunti condamnat prin mentionata sent.;did, la din contra, yeti cunósce cA in con-formitatea art. 411 si urmAtorii din pr.civilg, vom proceda la urmArirea a ori-ceavere mobila a D-v., de care yeti' dispune.

DatA de la biuroul nostru de portAreidin urbea Pitesei, astA-di, 13 Yiartie, a-nti' 1875.

fuI portAreilor, M. N. Stefiinescu.No. 1,184.

Pite, T, acum cu

ESTRACT DE DECISIUNI.

Tribunalul Prahova, sectia I.

'fribunalul, prin incheerea No. 1,510,de la 3 Martie curent, condamnand pen-tru prima 6rA, pe D. judecAtor comercialIvanciu Nedelc;vici, la amendA lei 80,pentru nevenirea sa de a lua parte la cer-cetarea proceselor comerciale , ce erati a-tunci la ordinea qilei, tribunalul, in ve-derea dispositiunilor art. 10 din legeapentru sectiunea de vacante la curti sitribunale de la 12 Martie 1870, publicAdespre acesta spre cunoscinta generalA.

No. 7,366. 1878, Martie 18.

.1110111191.

AN UNC. A DMINISTRATIY E

Primária urbel Crajova.

In dioa de 1 Aprilie 1878, ora 12 dindi, se va tine licitatie in sala ospelului a-cestei primArit, si In presenta consiliuluicomunal, pentru rearendarea pe timp de3 ani, considerati de la 23 Aprilie 1878,a mosiei Blajitt, din judetul Romanati,proprietate a easel Const. D.Popovici, ad-ministratA de primArie.

Rearendarea conform votului consilin-le, se face ea deficitul In comptul celuidin urnaA adjudecatar, ce nu a Auiruit aefectua contractarea.

PrimAria publicA despre acésta spre en-noscinta generalA si invitA pe ori-cine vafi amator a lua mosia in arena, pe col 3Riff viitori, sA, se presinte n sala primArieila dioa i ora sus-indicatA, avénd si ga-rantia cerutA de conditiunile respectivecall se pot vedea tot-d'auna in biuroulprimAriei.

No. 1,364. 1878, Martie 16.

MIVAREA PORTURILOR.

Galati, 21 Martie 1878.

CorAbii sosite incArcate. 1

deserte 211

pornite IncArcate 3Vapóre sosite 1

Thstimente latA in port. 20

Pretul procluctelor la hambar.Grati ghirca, greut. 57-58 livre, lei 60-66Porumbul, greutate 59-61:1ire, lei 34

h. 75-35 b. 50.Seeara, greutate 57_livre, lei 41.

Export.S'a exp. grati in Grecia 460,060 kg.

orz in Turcia 144,000.kg.cacava1 in Grecia . 1,423 kg.

BIBLIOGRAFIE

LIBlaRIA SOCEC et Comp.

Ail esit de sub tipar volumele al VII-adin Doeumentele privitóre la IstoriaRonanilor, culose de Eucloxlic Harm-zaki, i volumul I din Fragmente zurGeschichte der Rumaenen4 von Endo-.xtus Freiherrn von Hurmuzaki.

Pretul volumului din Documente lei 40érA ai fragmentelor Istorice . . 15

Töte librAriile principale din Ora sicele speciale din strAinqate posedA esem-plare la dispositiunea doritorilor de a'siapropria aceste publicatiuni precióse. Offce cereri directe ni s'ar face din ori-careparte a Ord, se vor efectua eu cea maimare promptitudine déca vor fi insocitede eehivalentul respectiv. (17jd)

CURSUL BUCURESCI

CASA DE SCHIMBTOIIIA TAM

No. 60. - Strada Lipseani. - No. 60.

Pe dioa de 22 Martie 1878Cump44

Oblig. rurale . MIA cup. 88domeniale . 85casa pensiunilor

de (300 lei bucata) . 147Sedsuri funciare rurale. 80

urbane. 70Imprumut municipale .

eu prime Bu-curesci (20 lei bucata)

imprumut Oppenheim .

, stern. . .

Renta romanA . . .

Actiile Dacia (500 1. b.)Romania(1001.b.)

ObHgatiT flite la sortRurale. . . .

Domenia le 2 %

C?p(5211)

De ,)blig. rurale exigib.domeniale 2 %sods. funciarerurale exigib.

scris. funciareurbane exigib

Impr.municipal

DiverseArgint pe aur . . . i %"/oFlorinu val. Austriaca. 2.08*Rubla de cluirtie . . 2.49

V6iiclute

88 1/286

14980 1/270 V2'-7

21 1/2 2287 1/2

13048

2)

13250

21/2

2 1/4

1 1/4 %2.092.50

II

1930j MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 23 Martie (4 Aprilie) 1878

1.811191.2

CURSUL BUCURESCI

PRIMA CASA DE SCHIB

No. 63.

LA

BURSAStrada LipscanI.

22 Martie 1878.

10% Oblig. rurale . .

esite la sorti8% domeniale . .

qite la sor0, easel' pens.300 I.

dob. fr. 10 . .

Seris. func. rurale . .7% urbane.9% Imp. municipal . . .

, en pr.Buc.(bil.20 I.)AcO.unT Dacia". . .

RomAnia" . .

Cupóne rurale exigibiledomenialescrisurT

Argint contra aurRubla Urtie .Florinu . . .

Cursul din Viena2

Napoleonul . . .

Ducatul . . . .

Cursul din Berlin2 Aprilie.

Oblig. cil. ferate romane .ActiunilePrioritAO.OppenheimRuble hArtie

Cursul din Paris2 Aprilie.

Renta romn . . .

ISAC

.47

No. 63.

Cump. Vandu

93 94

853/4 861/2971/4 973/4

146 14880V2 817470 7182 83211/2 22

2 482 8

2v4

11/4

2 502 10

5 73

7022 7073 2587 50

200 4

5 l 7,. M. LE VI'.

AN UNCIURI PARTICULAR?,

s,e inchiriat, de la Sf. George anal cu-) rent, patru apartamente eu cate 2 ca-mere, cuhnie si pivnitá in otelul din ca-lea Mosilor, No. 72. A se adresa la pro-prietar D-nu Temlor Macedonénu, stradaDomniti, No. 2. (1)

Societatea actionarilor cttilor ferateromft,ne.

Avisul nostru de la 20 Innuarie (1 Fe-bruaria) a. c., a fost din nenorocire de ceamai mare parte a onor. public rni mnteles,ceea ce se si eonstatá prin numerósele re-clamatiuni primite, asa clerá ne vedem for-tati, conform instru3tiunei asupra aplicit-rei reglementului general de esploatare alciilor ferate § 11, de a aduce la curios-inta generalä urinaMrea esplicatinne :

Conform § 11, alin. 8 si 9 al instructiu-nei memionate , p,it fi comandate numaivagóne pentru asemenea márfuri, pe earl'particularii mnsh'si, dupá decisiunile tari-fei, ati a le incarca, trebue sá fie cerute pen-tru nA di precesa', incárcarea are sa, fieesecutata in timput decis prin statiuneaexpeditiva.

Conform sus c,liselor,, pot fi coman-date vatOne numai pentru marfuri earl'deja sunk predata i numai intr'un ast-felde numir, asa ea in intervsl de (actual-mente) 6 ore dap, liberarea lor s pótá fiincarcate de catre particulari.

Comanda de vagóne pentru márfuri demare si analoge de mica, vitezá, (márfuriin baloturi) call nu se incarea prin insusiparticularii si a caror incárcare dupá or-dinea preclárei este in sarcina societätei,este absolut interdisà.

Bueuresci, Martie 1878.(3) Directiunea de esploatare.

Epitropia seminarulul NifouMitropolitul.

-Din lipsá de concurenti neputAndu-setine licitatie in dioa de 10 Martie curent,pentru arendarea mosiilor Kiajna din ju.--dotal Ilfov -si Bdtcovenii din judetul Vlasen, pe termen de 5 ani, cu incepere de laSf. George viitor, se publicA din non áioade 10 Aprilie viitor, dud se va tine lid-tatie la eancelaria epitropiei, strada Fila-retu, No. 2, orele 1.2. Amatorii se vor pre-senta la artata i i orá, insocip de ga-autti in regulá, spre a eoncura la licitatie;

era conditiunile le pot vedea in ori-cerie lucru la cancelarie; cunoscind tot uàclatá eh' pe mesia Kiajna se aflá, 200 po.egóno semánáturi pe séma proprietatii cugilt' alb si la Batcoveni aseménea 300 po-góne ca grAli de Banat.

No. 20. (3) 1878, Martie 15.

ino ineWriat §4 de vêndére casele.1e,9 din strada Mircea-lrodá, No. 34, su-

burbea Olteni, avOnd 5 camere sns, 3 jos,bucátárie, pivnita mare, grajd, put in carte,curtea patatà i grádinä cu ponii roditori.Amatorii se vor adresa la proprietarul lorGeorge:T. StAtescu, in suburbea i st'ada6Antal6sa, No. 21. (lid)

e Inehiriat, de la Sf. George viitor,casele din strada Fânta'.nei, No. 61 ,

cri un etagiri, compuse din 7 camere, piv-grajd, sopron, put.si carte spatiósá,

cu pret convenabil.A se adresa la proprietarul C. Chris-

teseu, strada Coltei, No. 16. (1)

e vêndére nuí casá fOrte frumósásolid construità, pe strada Mercur,

No. 1, (ea uá, fatadá pe strada Posta-Ve-che), se compune din 7 octal' de knit 02 anticamere,si din 0-to cele-alte depene,dinte trebuincióse and locuinte frumósiiçui spatiósá, precum i1 sopron si grajd.

A se informa lu acea cash' chiar de la3-5 ore dupe amédi. (71-2z)

p

PhD/ L't SOD IE 'A EDE

:AMUR RQMA.N DIN BUCTRESOLLa 14 (26) Martie .curent, neintrunindu-se, confOrm .art. 54 din statutele aces-.soeiet614, iiumèrul de membri asociati, eari .sd represinte eel putin a patra

pule din eapitalut ipoteeat, se conv66. din noti a eincea adunare genera.14 aproprietaritor asociati si a detentoritor de .serisuri f niat pentru. 4ioa de2 (14) Apritie a. c. 1878, in loealul ski din strada

Se prim In vederea D-lor proprietari-asoeiati cà la: acéstA doua inftuniretnembrii presinti delibereiCi valabil, veri-eare ai ti nunlérul si va iórea

(Ari. 54 (lin statute). Directiunea.

23 Martie (4 Aprilie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1937

VERITABLE LIQUEUR

DE L'ABBAYE DE I( EGAMP (FRANCE)ESCHLINTÄ, TONICA, DIGESTIVÄ SI APERITIVA

CEA MAI BUNX DIN TOTE LICORILEA se cere tod6una in

josulú fiecArei sticle,eticheta patrati purtän-da semnatura directore-lui generale.

Adevsrata licdre Benedictinä se gäasesce numal la.Gubler Wartanoritz et Comp., age* general; ;. I. A tha-

pasha et I. Klee, A. Fialkowski. 1. ()Tessa, luaus Kaiser, tottnegutAturi; Thomas Arstoniu, bimitrie Marineson, Const. Sa-tazi, G. et D. ThAnitsescu fraip, G. Constantinesom G. Eadu-lescu et Ionescu, toti cofetart; Const. Lacovip, farmacist, sita ce" mat Vane case din cele-alte oral&

PARABLE IIQUEUR BANIRMICTINE.Brevetie am Trance et 5, fEtranger.

...J`a:' ezvoi-r):7i

CAPSULE GRIMAULT & Cie

GRIMAULT & C, Pharmacisa8, RTJE VIVIENNE, PARIS

Resultatil infaillibla in tratarnentulfi Gonorrhee,fáril a osteni stomachulti dupe cumil facii tôteCapsulele eu copahu

Deposi0 271 principaleie Pharmei'f.

UN DE QUINQUINA FERRUGINOSUCU MALAGA

de GRID/AULT & Ci', Pharmaci§ti la Paris.

Acestil vinü contine Quinquina care este toniculú celd,rnai puternieúalü materiel medicale, si phosphatula de ferii, regeneratorulú fortelorilsfarsite, a-le sángelul insäräcitü. Ala este intrebuintatit cu succesa contraColorilorft palide, irregularitatei menstruatiund, lipsei proftei demaricare gi a durerilorü de stomachic de care damele suntii adressessujette.

Dopositil in principalele pharnmeif.

PARFUMERIE ORIZAL. LECWID

Parfumore, !mime an mat inultuni Curti Rraine7-,rue Sain.1-noraeré PARES

SAVON ORIZAparfumatil -in moduhl celii- mai agreabile

cell) mai bunil si cebl mar dulce dins5punurile da toalea dupe DrPle O. Emma.

CRÈME CRIZA (a Nincr.j de ORIZA -LACTÉLenclos) pentru a a.bi, a Indu:ci, ernulsivä) pentra a da pelli net-a da transparnajd ccu. Oire, a distruge ptitrte aa evitaserve ;A neciarmatd junco dis- sbircjurila oriTiulut.trug5ndr, stArcituriIe.

Eau Tonique quinine L. Legrand ei Poininadenu &Innate de Tannin.

Pentril a cur4i capulia §, peril §'a-Ii face se creased in filrte punentmpú (succesil s:cura). Aceste producte .se gäsescil 'a princi-palii vindëtorì" de parfumöra si la coafori.

PI

0..)

ce4PQ

snca

Epitropia spitalulud 13r&ncovenesc.

In dim de 4 Aprilie viitor, la orele 11diminéta, urmând a se tine licitatiune inCancelaria epitropieï, pentru a se da in an-treprisa, pe termen de un an, spoital va-selor trebuit6re la prepararea flutiirnentu-luI 200 bolnavï, se publica spresciinta ama tori Ion.

No. 255. (2) 1878, Martie 20.

onb-semnata fiind in proces de divortcu so.N1 meil doctoral Polihronie , si

finii cí am aliat ca el umblA sa- instrai-neze averea mea dotlà, compusä, printrealtele, de IA pereche case situate in ca-

strada Pitar-Mosu, No. 16, si demosie situata in comuna. Bilciuresci,

plasa lalomita, districtal Dâmbovitn, 111-C.nd i pädare pe cl6nsa, vin a aduce prinacésta publicatiune la cunoscinta publi-culd de a se feri sa, cumpere verï unuldia aceste imobile, cad ele sunt dotale si,la desfacerea casatorieT, le voiti revendicade la or-cine se vor gasi ca le detine suborï-ce titlu ar

Ecaterina Polihronie,nascuta Mavrodolu.(2)

,4 Paris, 22, boulxva,V AiontrliarireIPASTILLE DIGESTIVE fabricate!a 1,Tichy eu.S5.ruri estrase din sor-inti. Ale au unil gust5 plilcutti

, )roduc5 unii efectu sicuru contragIcrimelorti §'agrelelorii mistuirr.SARURI DE VICEIT PENTRU ELIUnii sului pearl' ul baie, pentr-.el- cari nu pot5 merge la Vichy.

Spri a evita contrafacerilese aril pet tote produsele marcaCONTROLULUI STA.117LUI 1/PRANCESE

rodusele de mar stus5 fie gasescmla DD. Gubler , WartanowitAIA Cia.

:-

Societatea actionarilor ciUlor ferate

române.In urma aprobarei onor. minister al co-

merciuluï, agriculturel i lucrarilor pu-blice, aduc,em la cunoseinta onor. public

vom resolva reclamatiunile inaintate,privitóre la mairfurY, indatá ce imprejura-rile de comunicatiune, de carT depinde to-tal, ne vor permite acésta, i observamtot-ua-data c interpelarile neincetate cese adreska in mod verbal biurouluC dereclumativaï impedica, numai prompta Ionresolvare.

In consecinta celor enuntate mal sus,rugam pe onor. public sa bine-voésca a neadresa tóte reclamatiunile fgra, esceptiune,inscris, si asiguram pe D-nil reclamantï

vom Ospunde tot in acelasï mod si pecat se póte fara intârdiere.

Bucurescï Martie 1878.(3) birectiunea de esploatare.

:)38 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 23 Mart le (4 Aprilie) 1878

CRENTITI, FIJNCIAR

BILANT GENERAL PEACTIV

Creante

ipotecare

Scrisuri funciareurbane

CasaDebitori. .

Mobile . .Capital de revir.

Pentru datoria lmprumutatilor Ins& :

Suma neecsigibila L. n. 5,020,000Minus fractiunea de amortisat iiimasä de la tragerea sor-

tilor din anul 1877 43, 60

Efecte I Numerar

8,000102,200653,800

-n4,000

5,019,956

17,826118,665

9,112

68,4712,1777,4899,900

38,7235,2°92,323

40

73

4

60-35Do

Saldo

Pentru amortisment exigibil17 interese deto17 resurse adm. deto

ScrisurT pregAtite pentru 'imprum. in curs de realisarePentru capitalul social compus din retinerea de 2 °/0 de la imprum. realisateScrisurT retinute pentru purgarea ipotecelor anteri6re a imprumutatilorNumerar, saldo comptuldPentru spese de administratie si de urmArireDeto procente de annitatT IntardiateMobilier, imprimate si stampileSaldo comptuluT

CAPITAL DE

SMMMSTRITLDARE

Saldul semest. 1 ifi 1877

Cheltueli genera'e deadministratie

MobilierInterese

Amortisment

Diverse

Capital de fondatiune S. Cmp. leï nod 42,660 99Resurse Omase de incasat le 8,386 55 51,047

21,155

1,100178,535

34,787805

54

50

-7420

30

RetributiunT 17,020 -Imprimate 607 35Cheltueli diverse 3,528 15

Reductiunea de 10 % din 11,000 leT pretul moblieruluï, imprimatelor si stain-pilelor, (valórea usuluï)Val6rea cup6nelor cu scadenta de Ianuarie 1878Val6rea amortismentulul din semestrul al II-lea 1877, (destinat la stingerea

scrisuri'or trase la sortT)Val6rea procentelor pe semestrul al II-lea 1877,pentru amort. semestr.Diferinta in plus peste valórea scrisurilor cump6rate cu numerariul fractiuni-

lor din rambursArile semestrului al 1I-lea 1877Total . . . 287,431

Presedinte, Dimitrie Cariagdi.

23 Martie (4 Aprille) 1878 MONITORUL OFICIAL AL RObi ANÍEI 1939

ITRBAN DIN BUCITRESCI

SEMESTRUL AL I 1-A ANUL 1877

Detentori de scris.fune. urb.

Detentori de cupOneSo ciet. contractantiCredit. societarilor

Casa societMeiPropriet. espertiCreditori diferiti

REVIRIMENT

Efecte Numerar

Valórea scrisurilor funciare urbane neecsigibiledeto scrisurT esite la sortï si nepresentate la plata

Cup6ne ecsigibile din diferite semestre ne presentate la plathSrisuri confectionate pentru imprumuturT in curs de realisare 8,000Pentrn purga ipotecelor anteri6re ale imprumutatilor 653,800Pentru capitalul social 102,200deto capital de reservhPentru taxe de espertisePentru furniturT diverse .

764,00T)

5,020,00051,300

193,415 50

10,162 63312 -

13,632 7521;500000 62

5,292,323,7

1IA ANT.TD 1877AVERE

Resurse de 1/2 0/0 din imprumuturile realisate in 2 din 1877 si din anuitAtTdin 1876 si 1877, leT nouT 11,021 63

Produsul plashriT numerariuluT capitaluluT social si fractiunT dinImprumuturT rambursate 572 -

Procentele capitaluluT social 3,178 -Procente din anuitAT intârdiate 2,979 34

Resurse de administrat. Scomptul cup-mule si scrisurile funciare 654 36Comisionul de 1 % de la imprumuturile rambursate 122 18Produsul vênc,l'érei statutelor 166 -Agio de la monedT 98 24Resurse de 1/2 de la restul anuithtilor de incasat 9 112 84,,,/°Procente datorate de imprumutatT pentru anuitilff intardiate . . 7,489 60 35,385 10De la imprumuturi realisate in sem. 2 din 1877 si partea privit6re la fondulInterese de amortisment 20,140 20Dob6ndT pe sem. 2 din 1877 158,394 80

A nuitatea sem. II- a 1877 Amortisment deto 34,787 74 193,182 54Saldul capitalulul de fondiqiune . 38,723 35

287,43T

Sub-directore, Th. Icononiti.

Comptabil, El. Bosianu.


MINISTERIAL DE INTERNE.

DIRECTRINEA GENERALA A TELEGRAPELOR SI POSTELOR.

Avênd in vedere cätmil P-nii abonati la diarele a cä-IOI sunt facute prin oficiurife postale, nu facreelamatiuni In thnpul prescris, în privinta foilor lipsä,ast-fel c'd din acésta causd nu li se mai pot satisface re-clamatiile.

Directiunea genarald a telegrafelor postelor publichspre cunosvinta D-lor abonati dispositiunile reglementu-lui in acéstá, privintà, eare la, art 93, prevede

Foile lipsá trebu'ese sá fie reclamate :

1) Pentru jurnalele cari apar regulat, in termen de24 ore de la sosirea cursei,

9,2) Pentru jurnalele cari apqr la epoce nedeterminate,indata duph primirea numérului urmátor.

Ori-ce reclamatiuni fácute mai tárdiii nu se mai potsatisface de cAt cll plata costului foilor reclamate , con-form art. 92 din regulament."

Stint rugate onor. redactiuni, earl vor bine-voi, sá pu-blice acest anunciii spre sciinta tutulor.

No. 5,163. 1878, Martie 29.

^zie

CASA OBLIGATIUNILOR DOMENIALE SI RURALE

In conformitate cu. prescriptiunea art. 42 , al. II, dinlegea ruralá, se aduce la cunoscinta publich cá a 11-atragere la sorti a obligatiunilor rurále se va face in dioade 23 Aprilie viitor 1818, la ora 1 duph amécli, In lo-calul casei rurale si domeniale, strada Lipscani,' conformau regulamentul special din 6 Aprilie 1867.

No. 398. 1878, Martie 11.IMPRIMERIA STATULUI. DIRECTOR : N. T. ORA§ANU

MONITORUL OFICIAL · 23 Malik (4 Aprilie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI 1911 Lei B. 32 de la un...

Documents

Transcript of MONITORUL OFICIAL · 23 Malik (4 Aprilie) 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI 1911 Lei B. 32 de la un...