VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Moto: Patrimoniu! Mamã, ce cuvânt ºtiu!Campania electoralã fãcutã cu cap, ca umare a unei strategii

politice bine ticluite, îi poate aduce candidatului imense beneficii,chiar ºi pe ultima sutã de metri. Cu voia dumneavoastrã includem aici,în strategia de campanie electoralã, ºi atacurile care ar putea fi lansatela adresa unuia sau altuia dintre contracandidaþi, sperându-se ca dinasta sã fie întors alegãtorul cu tot atâtea grade cu cât ºi-ar puteaschimba ºi opþiunea de vot. Personal, nu sunt de acord cu acest gende campanie, fiind adept al unor tactici mai subtile… ºi mai pline deînþeles în faþa alegãtorilor.

O sã vã întrebaþi, bineînþeles, asupra motivelor care mã fac sã abor-dez acest aspect astãzi, când încã n-a început campania electoralã. Eibine, eu cred cã a cam început ºi cã unii dintre combatanþi au ºi ieºitla luminã. Aud de sindrofii organizate pentru alegãtori prin birturile dela Horea, aud de urlete – ale unor candidaþi specializaþi în vorbãriemultã, fapte puþine - pe strãzi, cum cã lucrurile n-ar fi fãcute aºa cumtrebuie, aud de combinaþii peste combinaþii, doar-doar s-o cãpãtuiunul sau altul… Chipurile, sã ne fie nouã mai bine. Însã, nici chiardespre asta nu doresc sã vorbesc astãzi. De fapt, vreau sã fac referirela unii dintre candidaþi (se ºtiu ei bine, n-are rost sã-i mai amintim, cãdoar nu i-om face de râs!), mai precis la vorbele ºi expresiile pe carele folosesc în scop electoral.

Am citit deunãzi, în ziarul nostru, desfãºurate pe mai multenumere, câteva luãri de poziþie ale unor personalitãþi locale. N-amnimic de comentat în aceastã privinþã cã doar e dreptul lor s-o facã,acest ziar fiind ºi al lor! În schimb, ce m-a frapat foarte tare e cã în toateaceste luãri de poziþie, toþi semnatarii folosesc aceeaºi acuzaþie laadresa administraþiei: cã s-a furat patrimoniul! Ei da, e o acuzaþiefoarte serioasã! Iar dacã mai punem cã nenea Miºu din colþ ºi-a vân-dut viþelul ca sã-i poatã da bani nepotului sã-ºi facã o casã, sau cã cine-va a cumpãrat niºte terenuri de la stat ºi le-a vândut ca sã-i fie binefamiliei sale… atunci e chiar foarte gravã problema! Ce glumã bunã!Hai sã fim serioºi, cum sã vândã cineva patrimoniul?

Poate, din dorinþa de a acuza cu orice preþ, unii folosesc cuvinte pecare nu le cunosc. Aºa cã, au gãsit cuvântul patrimoniu, au zis cã sunãbine ºi atunci dã-i înainte cu el. Iar dacã acest patrimoniu s-a ºi furat,atunci e ºi mai bine. Dã bine la alegãtor, cã aºa acesta s-o speria demoarte ºi s-o îndupleca sã nu mai vadã cã i s-a bãgat apa la poartã.Sau cã, din cauza becului de afarã, nu-l mai pot prãda hoþii chiar aºade uºor!

Ce înseamnã patrimoniu? Pãi, printre altele, unul din sensurileacestui cuvânt, cel mai des folosit, este urmãtorul: Totalitateabunurilor care aparþin colectivitãþii ºi sunt administrate de cãtreorganele statului. Provine din latinescul patrimonium.

Ei, ºi-atunci cine ce a vândut? Bãnuim cã e vorba de pãmânt. Cã sereferã la pãmânt cei ce folosesc acest cuvânt. Dar, nu cumva acestpãmânt s-a dat tot la oameni, care fac parte din comunitate? Nucumva sunt familii care roagã pe sãnãtate celor care administreazãacest PATRIMONIU (aici îl folosim doar în sensul de teren), pentru cãs-au gândit la viitorul copiiilor lor ºi le-au dat un petic ca sã-ºi facã ocasã? Ba cred cã da.

Aºa încât cred cã problema patrimoniului rãmâne la stadiul devorbã-n vânt, aruncatã într-un mod rãuvoitor, în campanie electoralã.O vorbã neînþeleasã, dar folositã într-un mod continuu, de cât maimulþi politruci, pentru a forma un curent. Dar,totuºi, nu vi se pare camincult acest curent! Revenind, la un asemenea început, nu cred cã o sãavem parte de dezbateri serioase, sã aflãm ce ºi cine o sã facã în viitorpentru a ne fi nouã mai bine. O sã rãmânem la stadiul de mici ºi berepentru alegãtori, cã sigur aºa o sã þinã minte fiecare unde trebuie sãpunã ºtampila la vot. În încheiere vã dau o veste mare ºi sigurã: toþibirtaºii o sã-ºi vândã, cu o asemenea campanie electoralã, PATRIMNI-UL de pe rafturi…

Sã nu dormi nene Caragiale, sã nu dormi…A.O.

E D I T O R I A L

D’ale luiCaragiale

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Sãrbãtoriþii sãptãmâniiPoveºtile luiBace Toghiere

p. 4p. 5

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 59 23 Februarie - 1 Martie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

p. 2

Educaþie la standarde

Da’ tot a mea e mai frumoasã!

Casã, dulce casã

S-a întâmplat…ªi, totuºi, la Horia s-au terminat

lucrãrile de reparare a strãzilor. A fostnivelatã ºi groapa din faþa cimitirului.

ªi tot la Horia, societatea care aconstruit trotuare pe îngheþ a fost solici-tatã sã refacã în întregime lucrarea. ªi o vaface. Este vorba de strada a doua dreapta,intrarea din direcþia Arad ºi strada din cen-tru, cu magazinele. Oricum nu va primibanii reþinuþi drept garanþie, pânã la refac-erea trotuarelor.

ªi la Horia au fost fãcute mãsurãtoripentru o renovare a sãlii de forþã din subsolulcãminului cultural. Aºteptãm performanþe,din partea celor care se antreneazã aici.

A început repararea strãzilor din loca-litãþile Cicir ºi Mândruloc. ªi acelea pe carenu se pregãteºte carosabilul pentru asfaltare.Licitaþiile s-au þinut. Lucrãrile au fost adjude-cate de douã firme. Am procedat aºa, pen-tru a termina lucrãrile pânã la ieºirea diniarnã. Vorba cântecului unde-s doi putereacreºte. Dar sã vedeþi ce creºte concurenþaîntre aceste firme. Totul, pentru comunitateanoastrã.

A fost curãþat locul dezastrului produsde incendiul de la Mândruloc, despre caream scris în numãrul trecut. Pãcat, însã, cã vafi nevoie sã amânãm începerea lucrãrilor dereconstrucþie, deoarece, fiind mai mulþimoºtenitori ai terenului, aceºtia au ales caleajudecãþii. Cineva suferã nemeritat, iarcetãþenii oferã sinistraþilor pânã ºi mobilã.Împãcaþi-vã, fraþilor moºtenitori!

Cetãþenii din localitãþile Cicir ºiMândruloc au fost privaþi de a citi ziarulnostru în aceastã sãptãmânã. Râsu’ plân-su’… Cel care a subtilizat pachetele cuziare este din Primãrie, în opinia mea, ºi aavut oarece interes. Nu a înþeles cã forþanu este un argument care poate opriinteligenþa. A început campania elec-toralã. Partea urâtã. Vom relua tot ce a fostinteresant în acest numãr, în numereleviitoare.

ªi s-a mai întâmplat ceva care mãlasã cel puþin contrariat. În sãptãmâna carea trecut, a fost oprit gazul într-una dinsãlile de pregãtire de la grãdiniþa dinMândruloc. Lipsea un colier de la burlanulsobei. Dacã defecþiunea a pus în pericolviaþa copiilor este firesc sã se întâmple

aºa. Nefiresc este, însã, cã domnulSomoºan a trecut lunar prin acel loc ºi nus-a sesizat. Tot nefiresc este ºi faptul cã nua fost anunþatã Primãria. ªi nici asta n-ar fifost mare bai, dar domnul Somoºan asolicitat în numele primãriei, unei firmesã vinã din Arad, sã punã un colier laburlan. Când primarul, prin consilierul sãu,a solicitat volumul lucrãrilor – cã doarPrimãria plãteºte, nu turcul – domnulSomoºan s-a oferit sã punã domnia sa co-lierul. Voluntar. Dar, fãrã pic de milã, a zis,numai cã nu l-a pus nici a doua zi. Fãrãmilã, a lãsat copiii sã se încãlzeascã laþoare. Doamne, Doamne, ce jos se cadeîn politicã ºi în campanie. ªi ne mai dãmRomâni Mari!

Se va întâmpla…La iniþiativa primarului, duminicã 24

februarie, de la ora 17 urma sã aibã loc oºedinþã cu pensionarii, pentru înfiinþareaunui comitet de iniþiativã în vedereadeschiderii unui Club al Pensionarilor. Aufost invitaþi sã participe toþi pensionarii,

indiferent de vârstã, sex sau partid politic.Precizare: Clubul nu poate fi condus deoameni implicaþi ºi activ politic, spreexemplu primar, viceprimar sau consilierlocal. Asigurãm igienizarea localului ºidotarea cu cele necesare. Cum aceastãºedinþã a fost programatã a se desfãºuradupã trimiterea ziarului la tipografie, vomreveni, în numãrul urmãtor, cu eveni-mentele petrecute la aceastã acþiune.

În aceastã sãptãmânã sunt organi-zate licitaþii pentru lucrãri de trotuare întoate localitãþile comunei ºi pentru reno-varea exterioarã a clãdirilor dispensarelormedicale din toatã comuna.

Se vor continua lucrãrile decanalizare în localitatea Vladimirescu. Deasemenea, se vor finaliza lucrãrile dereparaþii la acoperiºul ºi la sistemul deîncãlzire de la ªcoala GeneralãVladimirescu

În cazul în care temperatura urcã lapeste 10 grade, vom începe asfaltareastrãzilor.

A consemnat Primar Criºan Ioan

24 Feb. - 1 Martie 2008 INFORMAÞII UTILE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

Ne spun Boboc Mihai ºiBoboc Veta, care locuiesc înlocalitatea Vladimirescu, str.Împroprietãriþilor. Boboc Mihais-a nãscut la 28 februarie 1934 înlocalitatea Pipirig (judeþulNeamþ), unde a urmat cursurileºcolii primare. A muncit timp de10 ani ca ºi cãrãuº la pãdure,apoi, pentru alþi 30 de ani, a fostangajat la Drumuri ºi Poduri.Boboc Veta s-a nãscut la 10aprilie 1943, în localitatea Pipirig(judeþul Neamþ), unde urmeazãcursurile ºcolii primare (4 clase).

Cei doi îºi unesc destineleprin cãsãtorie, la 13 februarie1960, iar din luna mai 1990 îºistabilesc domiciliul în localitateaVladimirescu. Cei doi soþi au datnaºtere la 11 copii – Viorica,Viorel, Maria, Luminiþa, Teodora,Dumitru, Mihai, Adam, Eva,Gheorghe ºi Simona –, care, larândul lor, le-au oferit 13 nepoþi:Ion, Dani, Dana, Alexandru,Gabi, Andreea, Dan, Ana-Maria,Simona, Marius, Robi, Denis ºiAlexandru.

Ce ne spun ei? Ne-am cres-cut copiii frumos, iar ei trãiescacum cu credinþã în Dumnezeu,fiind ordonaþi ºi cumpãtaþi în tot

ceea ce fac. Nu ne-am certatdeloc, cãutând sã rezolvãmproblemele apãrute cu calm ºibunãvoinþã.

Ce sfaturi le dau tinerilor deazi? Pe tinerii de azi, mai ales ceicare se pregãtesc de cãsãtorie, îisfãtuiesc sã fie ca ºi noi, sã aibãîncredere unul în altul, sã trãiascãfrumos, cumpãtat, în armonie, în

dragoste ºi întotdeauna cu cre-dinþã în Dumnezeu.

ªi noi, la rândul nostru, ledorim multã sãnãtate ºi sã con-tinue sã se bucure pentru mulþiani alãturi de copii ºi nepoþi.

La mulþi ani pentru familiaBoboc Mihai ºi Veta!

Doina Grozav

Boboc Mihai ºi Veta

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

Ne-am crescut copiii frumos,cu credinþã în Dumnezeu!

DecesePîrlea Eva (1973)Vancu Filip (1933)Ardelean Elena (1937)Szomoru Elisabeta (1911)Bãrdan Manasie (1961)

Körösi Ludovic Ladislau (1942)Bolba Nicolae (1920)Redacþia transmite sincere

condoleanþe familiilor îndo-liate

CãsãtoriiDobra Aurel & Merce MaecelaMureºan Claudiu & Mureºan SiminaRedacþia le ureazã tinerilor miri Casã de piatrã!

NaºteriTimãþ Sebastian-LucaCovaci RebecaLazea Raul-AndreiCozman LorenaMiloº Maria-AnastasiaÞîºcã DanielaRedacþia le ureazã Bun venit!

Dragi pãrinþi ºi viitori ºcolari,ªcoala Generalã Vladimirescu,

judeþul Arad, vã invitã cu drag sã vãînscrieþi în clasa întâi. Înscrierile sefac pânã la data de 29 februarie2008, la secretariatul ºcolii.

Porþile ºcolii noastre suntdeschise pentru toþi copiii care vorsã înveþe într-o ºcoalã modernã, lastandarde europene, instituþiaavând în dotare urmãtoarele facil-itãþi:

- clase moderne;- mobilier nou, funcþional;- cabinete AEL (cu predarea

lecþiilor pe calculator);- laboratoare;- salã de sport ºi teren de sport

amenajat;- încãlzire centralã;- program prelungit.Cadrele didactice sunt calificate

ºi titulare, având grade didactice ºistudii superioare, învãþãtoarele decontact fiind: Mariana Achim,Luciana Top, Cornelia Ostoia ºiRomina Doboº (secþia Germanã).

Invitaþie la ºcoalã Poliþia e cu noi...Da aºa este. Dupã pensionarea domnului Petreanu, cãruia îi dorim multã sãnãtate, pensie îndelungatã ºi

spor la muncã, pentru cã sigur va fi activ în civilie, de acum înainte va veghea la liniºtea noastrã, a comu-nitãþii, domnul Doda Cosmin. Absolvent al Academiei de Poliþie, tânãr, energic ºi foarte bine pregãtit, cucalitãþi reale pentru meseria aleasã, sunt sigur cã liniºtea ºi ordinea publicã vor fi la ele acasã în comunitateanoastrã. Sã-l sprijinim, stimaþi cetãþeni! Interesul unei bune colaborãri este al tuturor. Este al nostru în primulrând.

Bun venit în comunitatea noastrã, domnule subcomisar-ºef de la Biroul de PoliþieVladimirescu! Vã asigurãm de tot sprijinul ºi respectul nostru!

Primar Criºan Ioan

24 Feb. - 1 Martie 2008 DIALOG CU CITITORII

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

„DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI,

PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE“

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Firmã de croitorie anga-jeazã confecþionere cu expe-rienþã, tel. 0724-363.028.

Vând garsonierã confort1, încãlzire centralã, gresie,faianþã, nou mobilatã, situatã înspatele staþiei de tramvai de lamoara din Vladimirescu, 30.000euro, negociabil, tel. 0720-312.991.

Îngrijesc copil mic înlocalitatea Vladimirescu, 6-8 orepe zi, tel. 0749-893.214.

Vând vacã + junincã, rasaBãlþatã româneascã, ambelegestante - luna a treia, respectiva 6-a. Informaþii la tel.0724/060705 sau Danciu Elena,str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladi-mirescu, str. Vasile Milea nr. 84A, compusã din 3 camere,sufragerie, bucãtãrie, baie, apã,gaz, canalizare, încãlzire centralãºi cu o curte lângã, preþ 110.000euro, negociabil, tel. 0751-909.373.

West Motel Vladimirescuangajeazã urgent ospãtarã cusau fãrã experienþã, telefon:0257/515.500, 0357/423.901.

Vând încãlzitor de apãpentru bucãtãrie, pe gaz, de5kW ºi poartã de metal 3x2metri, cu poartã micã, tel. 0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp,front stradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,englezã ºi francezã, pentru eleviºi adulþi, cu metode moderne ºi

la preþuri convenabile. Tel.0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby,anul 1990, 1,8 Tdi, albastru,3.000 euro, negociabil + unmotor de rezervã, tel. 0743-913.281.

Vând Ford Ka, anul 2001,1.300 cmc, culoare albastrã,3.000 euro, negociabil, tel.0752-819.766.

Vând 1.000 þigle dinciment de culoare roºie, cu 800lei (8.000.000 lei vechi), tel.0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientu-lui, tel. 0747-468.539 ºi masaj,tel. 0742-260.261.

Angajez tâmplari ºimuncitori necalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitaleºi filmãri profesionale, pentrudiferite evenimente (nunþi,botezuri, aniversãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pen-tru agroturism. Informaþii la tel:0745/304504.

Vând case ºi terenuriintravilane în Bãtania, Ungaria,la cel mai bun preþ al pieþei.Asigur ºi întocmirea actelornecesare transcrieri. Informaþii latel: 0724/590747.

Execut cruci de diferitetipuri, cu plata ºi în rate.Informaþii la tel. 0742-038.200,str. Vasile Roaitã nr. 105.

Mica publicitate

Domnului PeriPascu, Cicir nr 114.

1. Domnule Pascu, am fostde mai multe ori la baza sportivãdin Mândruloc. Trebuie sã vãprecizez cã baza din Mândruloceste concesionatã AsociaþieiSportive, care asociaþie este pri-vatã. Astfel cã pentru 49 de ani,asociaþia se foloseºte de teren ºiclãdire, dupã cum doreºte. Unexemplu: nimeni din Mândrulocnu poate folosi baza pentruantrenament, fãrã aprobareaclubului asociaþie. Nici mãcarcopiii din sat! În anul care a tre-cut, am avut mai multe discuþiicu reprezentanþii clubuluiMureºana Mândruloc, pentru aîntocmi acte justificative privindîntreþinerea bazei ºi a gardului.Dupã mai multe, luni nu din vinamea, ci pentru cã nimeni de laclub nu a depus actele, cândanul a fost pe terminate, amacordat suma de 4.000 lei noi.Dacã acoperiºul a fost, spart astatrebuia sã reparaþi. Primarul nu aimpus nimic. Doar atât, cã baniinu se dau cash, iar când se dau,

banii sunt numai pentruîntreþinerea bazei.

2. Da, la Vladimirescu amrefãcut gardul la baza sportivã,deoarece gardul vechi s-aautodemolat. S-a fãcut gardnumai la stradã. La Vladimirescuse antreneazã nu mai puþin de 9(nouã) grupe de sportivi, 6grupe fiind de copii între 6 ºi 14ani, o echipã de juniori ºi douãde seniori. Antrenamentelecopiilor se sponsorizeazã decãtre pãrinþi ºi sponsori, printrecare, aþi citit cred, ºi persoane careau condus clubul UTA. Aceºti miciºi mari fotbaliºti viseazã ºi tragspre înalta performanþã. De aceease investeºte în ei. Primãria NU APLÃTIT NICI UN LEU PENTRUDEPLASÃRILE SPORTIVILOR ÎNCANTONAMENTE. Totul a fostsuportat de sponsorii de care amscris mai sus.

3. Sunt de acord cu dum-neavoastrã, cã este necesarã oreparare a clãdirii vestiarelor dinMândruloc. O avem în vedere.Pentru început, treceþi laPrimãrie cu actele necesare ºiveþi primi suma de 1.500 lei (15

milioane lei vechi). Atenþie!Numai pentru reparaþiile ºimaterialele pentru care veþiprezenta avizele ºi situaþiile delucrãri. Un lucru aºtept ºi eu dela dumneavoastrã:PERFORMANÞÃ. Nu doresc sã nise cânte melodia Ce feciorieram odatã / Puºca ºi cureaualatã. Conteazã prezentul, cre-deþi-mã!

Domnului „Boiþã de la Horia”Ce nume de împrumut! Dar

este frumos. V-am ascultat. Amfost la Horia, la cãmin. O sã fiþimulþumit. Dar vreau o promi-siune de la dumneavoastrã, ºianume: divulgarea numelui. Nustã bine anonimatul la bãrbaþi.Mulþumesc pentru informaþiaprivind alegerile. ªi eu care nicinu ºtiam cã vin…

Din lipsã de spaþiu amamânat pentru numãrul viitorcâteva rãspunsuri. Vã asigur cãvoi rãspunde la toatã lumeafãrã excepþie.

Primar, Ioan Criºan

Pânã nu demult, copiii care frecventau Grãdiniþa cuProgram Normal nr. 1 din Vladimirescu s-au confruntat cu oproblemã majorã, care se pãrea cã era de rezolvat: holulclãdirii – lung, neîncãlzit, cu geamuri deteriorate ºi cu o uºãla fel de veche – este locul unde micuþii de dezbrãcaudimineaþa ºi îºi lãsau hainele peste zi. Datoritã condiþiilordescrise înainte, vã puteþi imagina cã în perioada în care vre-mea de afarã era rece, copiii tremurau de frig pânã cândajungeau în sala de clasã.

Din fericire, putem vorbi despre aceste probleme la tim-pul trecut, deoarece holul grãdiniþei a fost modernizat, holulfiind zugrãvit în culori vii, de asemenea, montându-se gea-muri ºi uºi termopan (de cea mai bunã calitate!), astfel cãmicuþii preºcolari nu vor mai trebuit sã tremure de frig.

Nimic din toate acestea nu s-ar fi putut face dacã pri-marul Ioan Criºan nu s-ar fi implicat personal în rezolvareaacestei probleme, drept pentru care copiii ºi educatoarelede la aceastã grãdiniþã îi mulþumesc.

Un vis împlinit

a ºedinþei ordinare din data de26.02.2008 a Consiliului local

Vladimirescu1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea vânzãrii

prin negociere directã cãtre SC Rusco InternaþionalSRL a terenurilor intravilane înscrise în C.F. nr.1878Horia cu nr. top. nr. top.1213/c/4/1, nr.top.1213/c/5, nr. top.1213/c/6/1, nr.top.1213/c/78/1/1, nr. top.1213/c/78/2/1, nr.top.1213/c/79/1 excluzând suprafaþã de 3105,25mp, reprezentând drum piatrã, rezultând osuprafaþã totalã de 91.223,75 mp (Promovat deprimarul Criºan Ioan).

2. Proiect de hotãrâre privind aprobareacumpãrãrii directe a terenurilor primite în baza Legiinr.15/2003 (Promovat de primarul Criºan Ioan).

3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea vânzãriiprin licitaþie publicã cu strigare a imobilului situat pestrada Gãrii nr. 59, inscris în C.F. 8624 Vladimirescucu nr. top.3672-3691/4 (Promovat de primarulCriºan Ioan).

4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea acordãriiunui ajutor de urgenþã din bugetul local al comuneiVladimirescu domnului Cornea Florin, în conformi-tate cu prevederile art. 28 alin (2) din Legeanr.416/2001 actualizatã (Promovat de primarulCriºan Ioan).

5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea vânzãriiunor locuinþe din fondul locativ de stat în bazaLegilor nr.10/2001 ºi 112/1995, actualilor chiriaºi(Promovat de primarul Criºan Ioan).

6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea efec-tuãrii unui schimb de terenuri, între terenul situat înlocalitatea Vladimirescu, str. Fermei nr.11, judeþulArad, proprietari Lup Viorel Ionel ºi Lup Elisabeta, însuprafaþã de 60 mp, teren solicitat de Direcþia deCulturã a Judeþului Arad ºi Complexul Muzeal Arad,pentru finalizarea lucrãrilor de închidere înperimetrul Bazilicii romano catolice ºi un teren însuprafaþã de 453 mp, compus din 2 parcele înscriseîn C.F.6552 cu nr.top.102.422/1/1/458/1 ºi C.F.7784 cu nr.top.102.422/1/1/458/2, aflate în propri-etatea privatã a Consiliului local Vladimirescu(Promovat de primarul Criºan Ioan).

7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea PUD„Platformã industrialã TELCOMEST”, proiectnr.35/2007, întocmit de SC ENYA PLUS SRL Arad(Promovat de primarul Criºan Ioan).

8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea PUD„Platformã industrialã ZEROUNDICI”, proiectnr.36/2007, întocmit de SC ENYA PLUS SRL Arad(Promovat de primarul Criºan Ioan).

PRIMARIOAN CRIªAN

Ordine de zi

În ºcoalã se învaþã unele lucrurimai mult sau mai puþin folositoare înviaþa de zi cu zi. Multe dintre ele seuitã, imediat ce trecem de pragulºcolii ºi este normal sã fie aºa. Darunele dintre lucrurile învãþate laºcoalã trebuie sã rãmânã nealterate îndeprinderile ºi în memoria noastrã.

Care sunt cele mai importantelucruri învãþate în ºcoalã? Rãspunsuleste simplu: Scrisul ºi Cititul.Acestea nu se uitã niciodatã, darpentru a scrie corect trebuie sã fimmereu conectaþi la noutãþile careapar.

Academia Românã este ceacare consfinþeºte regulile de scrierecorectã în Dicþionarul Ortografic,

Ortoepic ºi Morfologic al limbiiromâne, care, periodic, aducemodificãri ºi noutãþi. De curând, aapãrut o nouã ediþie a acestuidicþionar, cunoscut sub siglaDOOM. În aceastã ediþie apar câte-va noutãþi de care suntem obligaþisã þinem seama atunci când scriem.

De sãptãmâna viitoare, nepropunem sã vã prezentãm acestenoutãþi, pentru ca dumneavoastrãsã acþionaþi în consecinþã de cauzãºi sã scrieþi corect româneºte.

Prof. Maria Socaciu,ªcoala Generalã Horia

24 Feb. - 1 Martie 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT-SPIRITUALITATE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 4

«Împãrãþia cerurilor este asemenea unuinegustor ce cautã perle de preþ; când a gãsit

una de mare valoare, merge, vinde tot ce are ºio cumpãrã» (Matei, 13, 45-46)

În aceastã parabolã atât de scurtã, Isus frapeazã puternic imaginaþiacelor care Îl ascultã. Toþi cunoºteau valoarea perlelor, care, alãturi deaur, erau socotite pe vremea aceea, tot ce putea fi mai preþios. Maimult, Sfânta Scripturã vorbea despre înþelepciune, cu alte cuvintedespre cunoaºterea lui Dumnezeu, ca despre ceva ce nu poate fi com-parat nici mãcar cu nestemata cea mai preþioasã.

În parabolã, este descris evenimentul surprinzãtor ºi neaºteptat pen-tru negustorul care gãseºte o perlã foarte valoroasã, de pe urma cãreiaputea câºtiga o avere. Dupã ce ºi-a fãcut socotelile, vinde tot ce are, casã cumpere perla. Cine n-ar fi fãcut la fel?

Aceasta este semnificaþia parabolei: întâlnirea cu Isus, cu ÎmpãrãþiaCerurilor, este mijlocul nostru - aceasta este perla! Aceasta este ocaziaunicã pe care trebuie sã o prindem, angajându-ne pânã la capãt, cutoate puterile, cu tot ce avem.

Învãþãceii se simt puºi în faþa unei experienþe radicale, în faþa cerinþeide a lãsa totul, pentru a-l urma pe Isus, care ne asigurã prin aceastãparabolã cã vom avea în mâini o comoarã care ne va face bogaþi pen-tru totdeauna.

Tot aºa, acela care vrea sã-l urmeze pe Isus ºtie, deoarece vede cuochii credinþei, ce câºtig imens va avea de moºtenit, împreunã cu El -Împãrãþia - pentru care a lãsat totul, chiar ºi numai în mod spiritual.Dumnezeu oferã tuturor oamenilor o ocazie de acest fel în viaþã, de caretrebuie sã ºtie sã profite.

Aceasta este o chemare concretã de-a lãsa de-o parte toþi idolii carei-ar putea lua locul lui Dumnezeu în inima noastrã: cariera, cãsãtoria,studiile, profesia ºi toate bunurile ºi plãcerile trecãtoare ale acestei lumi.Este chemarea de a-l aºeza pe Dumnezeu în inimile noastre, pe primulplan, mai presus de orice gând, sentiment al nostru, pentru ca totul sãdecurgã de la El.

Fãcând aºa, cãutând împãrãþia dupã promisiunea evanghelicã, restulne va fi dat pe deasupra. Lãsând totul pentru Împãrãþia lui Dumnezeu,vom primi însutit, pentru cã evanghelia are o dimensiune umanã clarã:Isus este Om-Dumnezeu ºi împreunã cu hrana spiritualã ne va asigurapâinea cea de toate zilele ºi tot ceea ce ne este necesar pentru a duceun trai îmbelºugat, concomitent ºi în aceeaºi mãsurã cu viaþa spiritualãpe care trebuie sã o deprindem încã de mici: de a-l iubi, de a-l adora ºide a ne pune întru totul încrederea, nãdejdea ºi speranþa în milostivirealui Dumnezeu.

Ioan-Oltean ArdeleanPreot paroh greco-catolic

Vladimirescu

Cuvântul vieþii

Clasa a II-a C, de la ªcoala GeneralãVladimirescu, situatã pe strada Horia, esteîndrumatã de institutorul Cristina Cãprariu.Sala de clasã este amenajatã la standardelecerute de un învãþãmânt modern ºi efi-cient: mobilier modular (fiecare elev avândbãncuþã personalizatã), bibliotecã ºi cate-drã recent achiziþionate. Înainte deînceperea actualului an ºcolar, sala declasã a fost zugrãvitã în culori vii.

La clasã, elevii beneficiazã de mijloacemoderne: xerox, televizor ºi DVD player,achiziþionate de Primãria comunei

Vladimirescu, în scopul unei bunedesfãºurãri a activitãþii ºcolare ºiextraºcolare.

La cererea pãrinþilor, s-au cumpãratuniforme pentru toþi elevii clasei, iar culo-rile vii creazã o atmosferã destinsã în pro-cesul didactic.

Pe aceastã cale, mulþumim pãrinþilor,conducerii ªcolii ºi Primãriei comuneiVladimirescu ºi sperãm ca aceastã conlu-crare sã existe în continuare, toate acesteaîn beneficiul elevilor noºtri.

Educaþie la standarde moderne

Istoria satului meu este interesantã, dar nudespre asta vreau sã vorbesc acum. M-am nãscut laHoria ºi sunt mândrã de asta. Vãd cum satul creºtesub ochii mei, având un adevãrat Program de extin-dere ºi sper ca într-o zi sã mã integrez ºi eu acestuiprogram.

Locuitorii din Horia sunt oameni harnici, gospo-dari ºi cu fricã de Dumnezeu. Într-un sat care aevoluat mereu ºi ªcoala este pe mãsura acestei dez-voltãri. Astfel, noi, elevii din Horia, ne mândrim cãînvãþãm în clase spaþioase, calde ºi primitoare.Condiþiile din ºcoalã s-au îmbunãtãþit considerabil în

ultimii patru ani, iar pentru asta îi mulþumim dom-nului primar Criºan Ioan ºi domnilor consilieri, pen-tru cã nu le este indiferent în ce condiþii învãþãm ºipentru cã sunt preocupaþi ca aceste condiþii sã fie totmai bune.

Îmi doresc ca satul meu sã devinã tot mai frumosºi mai îngrijit, iar ªcoala ºi Biserica sã devinã emble-ma bunãstãrii lui.

Andreea Neagelevã în clasa a VIII-a la

ªcoala Generalã Horia

Mã mândresc cu satul meu!

Cum scriem corect?

24 Feb. - 1 Martie 2008 VIAÞA LA ÞARÃ

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 5

- Aiºchia-s tânãrii dânzâua dã astâz’- zâce bace

Toghiere, tuºind. Nu turespect, nu tu nimica. Iacanu nie mai vighiem dã prafunii pã alþi.

- Aºe-i da – zâce baceIlie scuturându-ºi haniele.Nici nu ºchiu lucra, nici nuºchiu a sã distra. Noi cânderam dã vrâsta lor altfelieram.

- Da, mã – aprobã baceToghiere dând dân cap. Þâitu minchie Ilie cumdabghie aºchieptam zâuadã marþi ca ºi merem lapiaþ’ la Chiºinieu? Care cucociile, care pã jos… MãIlie iaca-aºe mã fãcuºi ºi-miaduc aminchie dã o întâm-plare nãstruºnicã.

- Zâni-o ºi-o auzâm ºinoi, am strâgat noi pruncii.

Tãiþei cu macBace Toghiere, dupã ce

închighie ochii vo doauã,tri secunghie, îºi rãghicãclopu’ uºor, cu doauãjejichie, îl dã câtã ceafã,zâmbeºchie cu colþu guriiºi zâce:

-Apãi drajii mnei cei dãbuni, una ºi cu una facdoauã. Într-o bunã zî dãmarþ’ iacãtãni-e la piaþ’…Ioai, cã mi-o ieºit în vier-suri. Lume multã strânsãda pân’ tãchie satiele dânjur. Care vinghiau, carecumparau. Unii mâncau ºibeau. Alþii jucau.

În mijlocu’ piaþului,

nãloagã mare, larmã, sfadã,þâvlituri... O grãmadã dãoamini ºi muieri fujeaudîpã maistoru’ dî laringhiºpil, ca ºi-l prindã ºi-lbatã. Bghietu om fujea dãmânca pãmântu ºi jghieraca dîn gurã dã ºerpe.„Mããã! Oamini buuni,foalile omului n-au obloc

ca ºi vezi ce-o mâncat...”.Ce s-o întâmplat dã

fapt: Maistoru ringhiºpilu-lui, o tãiet bilechie la carecum s-o suit în ringhiºpil.Unii or plãchit cu bani, alþiior dat oauã, gãini ºi ciniemai ºchie ce. Dinghie ºi-itreacã lui pân cap ºi-iîntrebe ce-or mâncat ºi ce-

or bãut cei ce s-o suit înringhiºpil? Locurile s-orumplut dã urjenþã ºi oînceput ringhiºpilu’ ºi sã-nvârtã.Veselie mare.Ficiorii învârchiau lanþurile

cu scãuãnielile pã careºighieu fiechile, dându-leapoi cu putiere avânt.Chiuituri, strâgãturi, cloapeluachie dã vânt, rochiile-ncap, ringhiºpilu vu,vu,vuuu... Muzicanþii cântaudã joc la birtu dân colþ.

Tãchie bunie ºi frumoasãpânã când Mãria lu’ Þoiu,

ce s-o suit ºi iea ºi sã deie,o-nceput ºi strâje:„Mããã…! Mããã! Opriiiiiþiringhiºpiluuu mããã,cããã...”. N-o mai apucat ºizâcã altceva, cã ºi dacãapuca, n-o auzea nime. ªidac-o auzea, nu întãlegea.ªi dã-nþãlejea n-aveavreme ºi sã fereascã. Ce ºivezi? Când o-nceput apuºchica dân gura ii , vaido minie Doamne! Dântr-odatã tãþi care ºighieu gurã-cascã roatã dîpã ringhiºpilor fost plini dã tãiþãi cumac.

Împãcarea la BirtScandal, nervi, larmã,

suduituri pã bghietu mais-tor dã la ringhiºpil, cum cãiel ar fi dã vinã cã o lasat-opã Mãria lu’ Þoiu ºi sã suieîn ringhiºpil ºi cã i s-o fãcutrãu dã atâta învârtealã. D-abghiea o scãpat bghietuom ºi o apucat ºi sãascundã în magazie labirtu’ dân colþ. Inghie, dãaltfel, s-or împãcat tãþipânã la urmã.

Atuncea mi-am adus ioamintie ce-mi spunia bunumie ºi vã spun ºi io voauã:„Aveþi grije! Nu vãapropieþi inghie veghieþicã-i nãloagã, cã nu ºchiþice sã poache întâmpla”!

- Aºe-i, aºe-i - am zâsnoi tãþi.

- Iacã s-o facut sarã pãnoi. Drajii mnei cei dã buni,nu uitaþi ce v-am spus datatrecutã: Viaþa-i frumoasãda-i scurtã, aºe cã ascultaþ’ºi veghieþ’”.

(Va urma)

Scris dã un cunoscut.

Era într-o duminicã, aºe mai câtã-n sarã. Marhãle – hãrãnichie, hoarãle – la fel. Lauliþã, larmã mare. Ce ºi fie oare? Pruncu mai mare a lu Topilã, în cocie, în picioare, otrecut în goana mare, lãsând nori dã praf, câtã grajdurile Ceapeului, sãmn cã aculu-iceva bai mare (v-oi spunie io altã datã ce-o fost).

Pã laviþã, noi pruncii stãteam lângã bace Toghiere ºi bace Ilie, ºi mai auzâm dã una,alta.

Cu ringhiºpilu, în piaþ’ la Chiºinieu

Poveºtile lui Bace Toghierea (II)

Baiu-i cât casa!

Fujiþi p’înghe apucaþ’!

APARE, MÃÃÃ!

„Poveºchile lu’ Bace Toghiere”

Volumul II

«Legumele ºi fructelesunt legate de

caracterul omuluicare le cultivã.»

Edgar CayceTãierea de rodire are drept

scop normarea încãrcãturii defructe, iar prin aceasta asigurareaunui echilibru fiziologic, respec-tiv o corelaþie pozitivã întrecreºtere ºi rodire, respectiv pro-ducþii mari (dar nu exagerate),de foarte bunã calitate, con-stante de la un an la altul.Supraîncãrcarea conduce la pro-ducþii mari, dar de slabã calitate,coroanele pomilor se mutileazãºi, datoritã faptului cã pomii numai produc muguri de rod pen-tru anul urmãtor, apare alter-nanþa de rodire, adicã ani fãrãproducþie sau cu o producþieneglijabilã, dupã ani cu producþiimari. Perioada de executare atãierilor este februarie-martiedupã ce au trecut gerurile maridin timpul iernii ºi temperaturanu mai scade sub -3�C.

Ramurile de rod propriu-zisela mãr ºi pãr trebuie sã fie de 2-3ori mai puþine decât cele vegeta-tive. Pentru seminþoase (mãr,pãr, gutui, moºmon) sunt nece-sare 50-60 frunze pentru unfruct, iar pentru sâmburoase(prun, cais, piersic, migdal, cireº,viºin) sunt necesare 35-45 frunze

la un fruct. Gradul de încãrcare lamãr, pãr ºi piersic trebuie sã fiefoarte precis, exprimat înþepuºe+nuieluºe sau pur ºi sim-plu în muguri micºti, iar la piersicîn ramuri mixte cu lungimea de40-60 cm. La pomii tineri seurmãreºte formarea ramurilor derod pentru a grãbi intrarea aces-tora pe rod. În acest sens, latoate speciile ºi soiurile, dar maiales la cele tardive ramurile degarnisire se rãresc iar cele pãs-trate se înclinã sau se arcuiesc.Nu se vor pãstra muguri de rodla vârful ºarpantelor (ramurilorgroase), întrucât arcuirea acesto-ra compromite formarea schele-tului. Prin ramurã de semischeletse înþelege orice ramurã cu vârs-ta între 2-6 ani, cu vigoaremedie ºi care nu se încadreazã înscheletul propriu-zis.

La soiurile spur de mãr ºi pãr(soiuri care rodesc pe ramuri derod scurte), se scurteazã semi-scheletul garnisit cu þepuºe(ramuri cu lungimea de 5-6 cmcare în vârf au un mugure mixt înformã de butoiaº) ºi se rãrescvetrele de rod (ramuri de rodscurte ºi suprapuse). La pomii cucoroane rare se pãstreazãcreºterile noi, care se scurteazãpentru a se garnisi cu þepuºetinere, viitoare vetre cu puteremare de fructificare.

La soiurile standard de mãr ºipãr (soiuri care rodesc pe ramuri

de rod lungi), care au coroanedese, aglomerate, se lumineazãcoroana ºi se scurteazã semi-scheletul cu 1/3 – 2/3 dinlungimea acestuia, în funcþie devigoarea ºi încãrcãtura cu mugurimicºti.

La gutui se reduce semi-scheletul garnisit cu mãciulii

(ramuri de 6-12 cm lungime,îngroºate spre vârf), iar dupãscurtare se rãresc mãciuliile la10-15 cm, iar coarnele de melc(2 mãciulii bifurcate) se simpli-ficã, transformându-se în mãciuliisimple.

La prun ºi cais se scurteazãsemischeletul tânãr la un numãroptim de buchete de mai (ramuricu lungimea de 2-7 cm careprezintã în vârf un mugure vege-tativ, iar lateral muguri floriferi),iar ramurile îmbãtrânite sesuprimã sau se scurteazã sever,înlocuindu-se cu unele noi.Ramurile de rod lungi, dacãdepãºesc 40 cm, se scurteazã cu1/3-1/2 din lungimea lor.

La cireº se fac puþine tãieri derodire, întrucât coroanele suntrare, ramurile de rod au longevi-tate mare, iar pomii nu sunt afec-taþi de alternanþa de rodire. Laviºin se suprimã ramurile lungi(pletele) ºi se înlocuiesc cucreºteri noi, iar semischeletuldes se rãreºte.

La piersic normarea roduluise realizeazã prin suprimareabuchetelor de mai ºi a ramurilorsalbe (ramurile cu lungimea de10-30 cm ºi grosimea de 4-6mm), deoarece ambele tipuri deramuri nu sunt productive, iarramurile mixte (ramurile culungimea de 30-70 cm ºigrosimea la bazã de 8-10 mm)se rãresc la 20-25 cm. Se

pãstreazã 80-100 ramuri mixteîn coroana unui pom.

Tot în aceastã perioadã seefectueazã ºi tratamentelefitosanitare. Tratamentele deiarnã se executã cu soluþii în con-centraþii mari care reuºesc sã dis-trugã formele hibernante aledãunãtorilor ºi ale agenþilorpatogeni. Sub incidenþa acestortratamente cad formele hiber-nante ale pãduchilor þestoºi,pãduchelui lânos, afide, omizidefoliatoare, acarieni ºi uneleforme de rezistenþã ale ciuper-cilor fitopatogene. Practicapomicolã a demonstrat faptul cãtratamentele de iarnã sunt multmai eficiente dacã se executã înluna februarie când formelehibernante îºi declanºeazãmetabolismul ºi devin mai vul-nerabile. În nici un caz nu se factratamente pe timp geros, cuvânt sau dacã se prevedecãderea de ploaie sau zãpadã.Substanþele cele mai utilizatepentru tratamentele de iarnãsunt: Oleocarbetox în concen-traþie de 1,5%, Carbetox 35 CEîn concentraþie de 0,8-1,0%,Polisulfurã de calciu în concen-traþie de 20%. Împotriva bolilorcare ierneazã pe organelepomilor se utilizeazã zeamã bor-delezã în conc. de 2-2,5%, turdacupral 0,6-0,8%, zeama sulfocal-cicã în concentraþie de 20%.

Ing. Drd. ADRIANA LAZÃR

Îndrumar pentru accesareafondurilor europene

Pentru a putea beneficia de fonduri europene în vedereafinanþãrii propriei afaceri trebuie sã vã încadraþi într-o cate-gorie de beneficiari eligibili sau, dupã caz, sã deveniþi unuleligibil.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile pentru modernizarea exploataþiilor agricole?De fonduri nerambursabile pot beneficia: persoane fizice

autorizate (PFA), asociaþii familiale autorizate (AF) ºi per-soane juridice (PJ), constituite în conformitate cu legislaþia învigoare care funcþioneazã in domeniul agricol, cu excepþiaexploataþiilor de subzistenþã (produc pentru autoconsum).

Pentru PFA-uri ºi AF-uri se solicitã:a. Declaraþie specialã privind veniturile realizate (formu-

larul 200 al Ministerului Economiei ºi Finanþelor) înregistratãla Administraþia Fiscalã.

b. Declaraþia anualã de venit pentru asociaþiile fãrã per-sonalitate juridicã constituite între persoane fizice (formularul204 al Ministerului Economiei ºi Finanþelor) înregistratã laAdministraþia Fiscalã.

Pentru modernizarea exploataþiilor agricole, UniuneaEuropeanã ºi Guvernul României vor pune la dispoziþiapotenþialilor beneficiari suma de 674.442.968 euro.

Care este valoarea fondurilor care pot fi accesate?Prin FEADR se pot acorda fonduri nerambursabile între

45% ºi 75% din valoarea eligibilã a proiectului. Criteriile careinfluenþeazã procentul fondurilor nerambursabile acordatesunt influenþate de zonele in care se realizeazã investiþia, decategoria de beneficiar ºi de vârsta celui care solicitã fon-durile nerambursabile. Fiecare beneficiar al FEADR poateprimi pânã la 1.000.000 euro pentru proiectul sãu deinvestiþii. În cazul în care proiectul include ºi investiþii pentruobþinerea de energie regenerabilã, suma maximã care va fiacordatã pentru realizarea proiectului este de 1.500.000euro.

Cum primesc banii?În decurs de maximum 3 luni de la semnarea contrac-

tului, în calitate de beneficiar, trebuie sã prezentaþi primulDosar de Achiziþii ºi Declaraþia de eºalonare a depuneriidosarelor cererii de platã. Prin aceastã declaraþie deeºalonare, beneficiarul îºi stabileºte singur etapele în caredoreºte sã primeascã banii de la APDRP ºi se angajeazã cã varespecta aceste etape. Dupã efectuarea achiziþiilor, beneficia-rul depune Dosarul cererii de Platã la Oficiul Judeþean de Plãþipentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit (OJPDRP), care va fi veri-ficat ºi aprobat de cãtre experþii APDRP, dupã care se vorefectua plãþile solicitate care sunt identificate ca eligibile.

Pentru ce se acordã fonduri nerambursabile?Vor avea prioritate investiþiile realizate:- în ferme ecologice din sectorul vegetal ºi de creºtere

a animalelor;- în sectorul vegetal pentru producþia de legume, fruc-

te, cartofi, struguri de vin ºi orez;- în sectorul de creºtere a animalelor pentru bovine de

carne, porcine, ovine ºi caprine;- de asociaþii cu personalitate juridicã, cooperative,

grupuri de producãtori, constituite conform legislaþiei invigoare ºi de membrii acestora.

Pentru Modernizarea Exploataþiilor Agricole (Mãsura121) se vor acorda bani pentru investiþiile orientate spredotarea cu utilaje ºi echipamente performante în raport custructura agricolã actualã, precum ºi investiþiile privindadaptarea construcþiilor agricole pentru respectarea stan-dardelor comunitare ºi creºterea competitivitãþiiexploataþiilor agricole.

Investiþiile concrete pentru care se vor acorda fondurinerambursabile sunt:

- construirea ºi/sau modernizarea clãdirilor utilizatepentru producþia agricolã la nivel de fermã, inclusiv ºi celepentru protecþia mediului;

- construirea ºi/sau modernizarea infrastructurii rutiereinterne sau de acces din domeniul agricol inclusiv utilitãþiºi racorduri necesare proiectului;

- construirea ºi/sau modernizarea fermelor de vaci de

lapte încadrate în sistemul cotei de lapte;- construirea ºi/sau modernizarea serelor;- achiziþionarea de tractoare noi, combine de recoltat,

maºini, utilaje, instalaþii, echipamente ºi accesorii, echipa-mente ºi software specializat - se acceptã ºi în leasing;

- achiziþionarea sau achiziþionarea în leasing de noi mij-loace de transport specializate, necesare activitãþii de pro-ducþie;

- achiziþionarea terenurilor pentru construcþii cu scopproductiv, a cãror valoare nu depãºeºte 10% din valoareaeligibilã a proiectului, stabilitã în baza unui sistem unitar deevaluare;

- înfiinþarea plantaþiilor viticole pe suprafeþe cu dreptindividual de replantare, drept de plantare provenit dintr-orezervã sau drept de plantare nouã;

- înfiinþarea pepinierelor de viþã-de-vie ºi pomi fruc-tiferi;

- investiþii pentru producerea ºi/sau utilizarea durabilãa energiei regenerabile in cadrul fermei.

- investiþii pentru procesarea produselor agricole la ni-velul fermei;

- costurile generale ale proiectului, reprezentând: taxepentru arhitecþi, ingineri ºi consultanþi, studii de fezabili-tate, taxe de certificare, achiziþionarea de patente ºi licenþe(maxim 10% din valoarea totalã eligibilã a proiectului, dacãproiectul prevede ºi construcþii, ºi maxim 5% in cazul încare proiectul nu prevede realizarea construcþiilor);

- investiþii necesare adaptãrii pentru agricultura ecolo-gicã;

- investiþii de modernizare/reabilitare necesare alinieriila standardele comunitare.

Se accepta ºi contribuþia în naturã pentru înfiinþareaplantaþiilor de pomi, arbuºti fructiferi ºi de viþã de vie, într-un procent de pânã la 20% din valoarea eligibilã a proiec-tului. În condiþiile finanþãrii unor investiþii complexe(investiþii care prevãd construcþii ºi montaj), durata real-izãrii unui proiect nu poate depãºi 3 ani.

(va urma)

24 Feb. - 1 Martie 2008 ADMINISTRATIV

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 6

„Ochiul” consultantului agricol

Totul despre fondurile europene 2008-2013 (II)Modernizarea exploataþiilor agricole PNDR 2007-2008: Mãsura 121

Tãierea de rodire la pomii fructiferi

24 Feb. - 1 Martie 2008 SPECIAL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

Un dascãl harnic: Ioan BogdanIoan Bogdan s-a nãscut la 13 februarie 1915 în

municipiul Constanþa. În anul 1921 tatãl sãu, Ioan Bogdan,veteran de rãzboi, a fost împroprietãrit cu 5 hectare deteren agricol în comuna Dumitreºti, judeþul Cetatea Albã.Aici a urmat cursurile claselor I-VII. În anul 1929, prin grijaînvãþãtorului Ignat Nacev, s-a prezentat la examenul deadmitere la ªcoala Normalã de Învãþãtori din Cetatea Albã,pe care a absolvit-o, luându-ºi, apoi Diploma de învãþãtorîn urma examenului susþinut la ªcoala Normalã de Fete«Florica Niþã» din localitatea Chiºinãu, cu media 8,26.

Începând cu 1 octombrie 1938, funcþioneazã ca învãþã-tor titular la ªcoala Primarã din comuna Suruceni, judeþul

Lãpuºna, pânã la 26 octombrie 1939, când a fost concen-trat, pânã la 28 iunie 1940, fiind, apoi, mobilizat pe fron-tul de Rãsãrit, în Regimentul 15 Infanterie, care era în po-ziþie de apãrare pe malul fluviului Nistru, în comunaCiuburciu (Tighina).

Odacã cu cedarea Basarabiei, la 29 ianuarie 1940,forþele armate române s-au retras dupã râul Prut, noua liniede graniþã. Este detaºat la regimentul 15 Dorobanþi dinPiatra Neamþ, cu care a luat parte la rãzboiul din Rãsãrit,pânã la 23 august 1944, trecând, apoi, la operaþiunile mil-itare pe frontul de Vest. În primãvara anului 1945, a fostaccidentat la ochiul drept ºi internat la Spitalul Militar dinBucureºti, unde a fost sub tratament pânã în lunaoctombrie 1945, dar cu pierderea ochiului drept, fiindclasat ca invalid de rãzboi. Soþia sa, Ecaterina Bogdan,învãþãtoare, fiind evacuatã din Piatra Neamþ, a fost numitãca învãþãtoare la ªcoala Primarã din comuna Drauþ (judeþulArad).

Prin cedarea Basarabiei, învãþãtorul Ioan Bogdan arãmas fãrã post ºi, la solicitarea sa, prin bunãvoinþa inspec-torului-general Marius Bucãturã, din Ministerul EducaþieiNaþionale, a fost repartizat ca învãþãtor-titular la ªcoalaPrimarã din comuna Glogovãþ (actualmente Vladimirescu).La 22 iunie 1948, Ioan Etienne, directorul ªcoliiConfesionale Romano-Catolice din localitate, îi predã luiIoan Bogdan, director delegat din partea ªcolii române(prin Ordinul Ministerului Învãþãmântului Public nr. 318 din1948), întregul inventar al ºcolii. La 23 iulie 1948, IoanBogdan, în prezenþa inspectorului-general, Nicolae ªerbanºi a autoritãþilor locale, predã inventarul noului director,Vladimir Ioachimiciuc.

Dupã 1948, Ioan Bogdan funcþioneazã ca profesor-

suplinitor la catedra de fizicã a ªcolii Române dinVladimirescu, intre 1 septembrie 1952 ºi 10 octombrie1957 fiind numit director al acestei instituþii deînvãþãmânt.

Melente Nica, «Vladimirescu – File de monografie»,

pagina 106

Educatoarea îndrãgitã a comunei: Doina ChioreanZãbovind cu aripile larg desfãºurate ale amintirilor în

anii maturitãþii – punte cu declin de la tinereþe la bãtrâneþe– trãim bucurii spirituale ºi intelectuale pe mãsura carac-terelor pe care le mai deþinem. În aceastã atmosferã a apeifluviului vieþii, în momente parcã de vrãjitã efuziune, cupicuri argintii de trãire dãscãleascã, îºi aºterne pe hârtieeducatoarea Doina Chiorean florile dragostei pentru satulnatal: Mã simt legatã de tot ce înseamnã comunaVladimirescu.

Aici s-a nãscut, în anul 1953, odatã cu venirea pãrinþilorsãi în aceastã localitate (tatãl fiind ºeful de post al Miliþiei).Aici am învãþat, aici m-am format zi de zi pentru viaþã,îºi deapãnã amintirile Doina Chiorean. Din farmecul ºi dul-cele cãmin pãrintesc urcã pe primele trepte ale templuluiculturii ºi ºtiinþei, adicã în lumea de joc, de cânt, de voiebunã ºi de þara lui «A fost odatã ca niciodatã», pe care,dupã 23 de ani de asistenþã la activitãþi în grãdiniþe decopii, educatoarea Doina Chiorean a trãit multe clipe debucurii ºi de împliniri alãturi de puiul de om.

De la prima educatoare, Maria Crainic, a descoperit ceînseamnã sã fii copil. Pe o treaptã mai sus a învãþãmântu-lui, îºi aminteºte cu drag, respect ºi nostalgie de buna ºiînþelegãtoarea învãþãtoare, Ecaterina Bogdan, cãrora le-aurmat, în clasele V-VIII, Nicolae Stacanov ºi Maria ªmoþer.

O apasã greu gândul cã trebuia sã se despartã decopilãrie. A fost adevãrat cã împlinirile vieþii mele aufost catedra ºi fetele mele. Dupã terminarea LiceuluiPedagogic, în anul 1973, am fost repartizatã ca educa-toare în localitatea Vladimirescu, unde am crezut cã-mieste locul, ne spune cea care a educat multe generaþii decopii. Tocmai de aceea, activitatea de la catedrã i se pãreaun joc frumos al vieþii, uitând dezamãgirile care, uneori,ne întunecã fruntea. De la concetãþenii din localitateamea natalã – harnici, gospodari, cinstiþi, buni la suflet,îndrãzneþi ºi întreprinzãtori – am învãþat multe lecþii deviaþã, mai spune Doina Chiorean. Privind înapoi, vãdcopilul care zburdã pe strãzile comunei, însã acum suntomul matur, care se plimbã pe aceleaºi strãzi, aducân-du-ºi aminte cu drag de acele vremuri.

Melente Nica, autorul monografiei «Vladimimirescu-Glogovãþ» consemneazã urmãtoarele, cu amintire la edu-catoarea Doina Chiorean: Scris-am aceste rânduriamintindu-mi de asistenþa la o lecþie în care învãþã-toarea preda litera i ºi-mi amintesc cã eleva din bancaa doua, Doina, cunoscutã de mine din familie, ca fiindblândã, bunã ºi atentã la lecþie, pe furiº îmi îndreaptãcâte o privire fulgerãtoare. Înþelege cã cu litera i începcuvintele: Iubire, Iisus, Inimã, Icoanã, Ioan, Ieremia,Ierusalim, a cãror iniþialã este fonemul i, vocabule filonîn formarea individualitãþii ºi spiritualitãþii umane. Amînþeles, atunci, meditând pe întregul ºir de ani aidãscãliei mele, cã Abecedarul ºi Biblia sunt cãrþi decãpãtâi pentru omenire.

Melente Nica, «Vladimirescu – File de monografie»,

pagina 114

O viaþã de dascãl la Horia1971. 1 septembrie. O staþie de autobuz aglomeratã.

Mã apropii timid ºi întreb dacã de aici pleacã autobuzulspre Horia. Un bãrbat îmi rãspunde afirmativ, apoi mãîntreabã pe cine caut la Horia. Îi rãspund cã merg la ºcoalã.Probabil sunteþi doamna profesoarã de Românã. Întorccapul spre o femeie mãrunþicã, dar frumoasã, care-mi zâm-bea, parcã aºteptând confirmarea spuselor ei. Da, rãspundeu ºi realizez cã am luat cunoºtinþã cu pãrinþii unui viitorelev. Aºtept puþin, apoi adaug: Dar nu cred cã voirãmâne la Horia, vreau sã mã transfer. Dar nu a fost aºa.Am rãmas profesoarã la ªcoala din Horia nu un an, nu doi,nu trei, ci 37 de ani, o viaþã de om…

Ce m-a reþinut aici? Ar fi multe de spus. Privesc în urmãºi nu-mi pare rãu. Generaþii de copii din sat mi-au fostelevi. De toþi îmi amintesc ºi pentru toþi mã bucur când aflusã s-au realizat. I-am iubit ºi îi iubesc pe toþi.

Am fost profesoarã la Horia în anii grei, când nu eraulemne pentru foc, când ne intoxica mirosul de cãrbuni,când eram chemaþi, seara, la ºedinþe ºi la activitãþi cultu-rale, când creºteam viermi de mãtase ºi fãceam practicãagricolã. În ciuda acestor greutãþi, însã, în ºcoalã se fãceacarte, iar copiii aduceau premii de la concursuri ºi de laolimpiade, precum ºi note mari de la examene.

Viaþa mea de dascãl se încheie, dar sufletul meurãmâne aici, în aceastã ºcoalã, în acest sat, alãturi de toþicei care mi-au fost elevi. Mã retrag cu mulþumireasufleteascã adusã de faptul cã am ajuns sã vãd o nouã faþãa ºcolii, cu clase calde ºi curate ºi mai ales cã am ajuns sãsimt preþuire ºi respect faþã de dascãli ºi faþã de ºcoalã dinpartea administraþiei locale.

Prof. Maria Socaciuªcoala Generalã Horia

Vladimirescu, dragostea mea (VIII)

Ioan Bogdan, unul dintre cei mai apreciaþidirectori de ºcoalã

Foºti ºi actuali dascãli cu care ne mândrim

ªcoala din Horia, în care profesoara Maria Socaciu a predat timp de 37 de ani

24 Feb. - 1 Martie 2008 MAGAZIN

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: redactia@flacara-rosie.roDirector: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/514.101

E-mail: primariavladimirescu@arad.astral.roRedactor ªef: Cristian SculiciTehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

MÂNDRIA NOASTRÃ

Oare care este rezultatul corect?Instantaneu surprins la clasa a II-a C

de la ªcoala Generalã din Vladimirescu

Ingrediente necesare:10 linguri de zahãr, 10 linguri de

lapte, 10 linguri de ulei, un ou, fãinã

cât cuprinde.

Mod de preparare:Se împarte în douã aluatul ºi se fac

douã foi. Se întinde prima foaie, se

pune umplutura (care poate fi mere,

nucã sau brânzã, dupã preferinþã),

peste care se aºeazã a doua foaie. Se

împunge cu furcululiþa, se dã la cup-

tor, la foc potrivit. Când este coaptã,

se pudreazã cu zahãr.

Reþetã primitã de la

Boboc Veta, 65 ani,

Vladimirescu

Prãjiturã fragedãReþeta sãptãmânii

Berbec (21.3 – 19.4): Berbecii vor fi destul de

nervoºi în perioada urmãtoare,simþind cã nu pot sã stea locu-lui ºi nu vor avea prea multãrãbdare cu cei din jur.Revederea cu un amic vechi leva face bine, vor afla noutãþi ºise vor mai înveseli.

Taur (20.4 – 20.5): Din pãcate, calculele pe care

ºi le fac Taurii în aceste zile aufoarte puþine ºanse sã iasã aºacum ºi-ar dori ei, mai ales subaspect sentimental. Vor evaluasituaþia de zece ori ºi tot nu leva ieºi socoteala. Nu este vorbade vreun incident nefericit, cide graba ºi lipsa de profun-zime.

Gemeni (21.5 – 21.6):Gemenii pot sã câºtige mulþi

bani în aceastã perioadã ºi toateenergiile lor se vor canaliza înaceastã direcþie. Astrelefavorizeazã investiþiile ºi specu-laþiile financiare. Se vor bucurade susþinerea necondiþionatã apartenerului de cuplu în totceea ce întreprind.

Rac (22.6 – 22.7): Racii au posibilitatea sã-ºi

depãºeascã limitele: vor întâlnioameni deosebiþi ºi interesanþi,de a cãror companie ar fi indicatsã profite din plin. Experienþelepe care le vor avea, deºi se vorarãta sub forma unor distracþii,

se vor dovedi mai mult decâtatât.

Leu (23.7 – 22.8): Leii vor fi prinºi cu multe

afaceri de familie, chiar dacã arprefera sã nu-i sâcâie nimeni cutot felul de probleme. Acumvor putea demonstra cã suntpersoane de bazã ºi vor câºtigarespectul familiei.

Fecioara (23.8 – 22.9): Fecioarele au parte de multe

bucurii mãrunte ºi neaºteptate:mici cadouri, invitaþii la diverseevenimente, excursii spontane,petreceri improvizate, reducerila produsele preferate. Toateacestea le vor reda sau le vorconsolida buna dispoziþie.

Balanþã (23.9 – 22.10): Pe Balanþe le aºteaptã niºte

emoþii: un rãspuns legat de orelaþie, un examen, o vesteimportantã. ªansele de DA sauNU sunt în proporþie egalã, aºacã nu au altceva de fãcut decâtsã se pregãteascã psihic.

Scorpion (23.10 – 21.11): Este o perioadã extrem de

favorabilã schimbãrilor pentruScorpioni, aºa cã ar fi bine sã seadune ºi sã facã acele mutãri pecare le-au tot amânat. Pot filucruri serioase, ca de exemplu,sã iasã dintr-o relaþie care nu-isatisface sau sã-ºi schimbe loculde muncã.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Se pare cã viaþa socialã a

Sãgetãtorilor va fi plinã ºiinteresantã: vor avea multeocazii sã se distreze ºi sãstrãluceascã, vor primi invitaþiila diverse evenimente ºi vorcunoaºte multã lume nouã.Asta, desigur, dacã vor ºti sãvadã aceste ocazii.

Capricorn (22.12 – 19.1): Cariera este bine aspectatã,

vor fi apreciaþi, lãudaþi, încura-jaþi ºi existã posibilitateaserioasã a unei mãriri de salariu.Acest lucru le va atrage niºteinvidii printre colegi ºi se poatesã audã tot felul de bârfe despreei, fãrã sã-ºi dea seama de undevin.

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Vãrsãtorii vor fi foarte pre-

ocupaþi de starea lor financiarã.Zilele acestea aproape totul seînvârte în jurul banilor: tran-zacþii, cumpãrãturi, investiþii,datorii, speculaþii ºi nu prea lemai rãmâne timp ºi de altceva.

Peºti (19.2 – 20.3): Aceastã sãptãmânã va fi

dedicatã aspectelor sentimen-tale ale existenþei: relaþia decuplu, familia, prietenii apropi-aþii. Perioada se anunþã favora-bilã în sensul cã relaþiile vorevolua, se vor aprofunda, iarconflictele vor fi soluþionate cucalm.

Horoscopul sãptãmânii

Inginer constructor(tânãr absolvent)