VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

Câþi dintre cititorii publicaþiei «Vladimirescu – Sãptãmânã desãptãmânã» cunosc sau mãcar intuiesc ceea ce se întâmplã într-oºedinþã a Consiliului Local? Fie cã este vorba de ºedinþa dinVladimirescu, Arad, Constanþa sau Bucureºti. Ceea ce ºtiu, însã,este faptul cã pe majoritatea acestor cititori nu o intereseazã bunaînþelegere, respectiv scandalul dintr-o asemenea reuniune. Ci,aºa cum este ºi normal, de altfel, îi intereseazã rezultatul ºedinþeirespective. Adicã, sã ne fie tuturor mai bine. Este la minteacocoºului cã în cazul ºedinþelor de lucru liniºtite, rezultatele nupot fi decât acelea scontate ºi dorite de toatã lumea, adicã legimai bune pentru cetãþeni. ªi asta, datoritã faptului cã toþi con-silierii ºi-au lãsat interesele deoparte ºi au muncit în folosul tutu-ror. Se deduce, prin aceasta, cã rezultatul unei ºedinþe construc-tive este mult mai benefic uneia în care circul (a se înþelege prinaceasta ceartã ºi acuzaþii peste acuzaþii – fondate sau nu) este lael acasã.

N-o sã mã credeþi dacã vã spun, dar majoritatea acuzaþiilor ºicerturilor este indusã de apartenenþa politicã a celor care fac partedin Consiliul Local. Iar interesul politic acum, cu trei luni înaintede alegerile locale, a devenit, în toatã România – nu numai înConsiliul Local Vladimirescu – literã de lege. Dar meritã? Pentruce atâta scandal ºi ceartã în Consiliul Local Vladimirescu?

Mergând mai departe cu raþionamentul, întreb: De câte ori nuv-aþi supãrat (ca sã nu spun înjurat) pe cei care ne conduc,aflaþi la Bucureºti, de orice naturã ar fi aceºtia, din cauza fap-tului cã lasã sã se înþeleagã faptul cã nu le pasã de cetãþeni?Cã, înainte de toate, primeazã interesul politic! În sensul în care,dacã la Arad, cei care conduc au culoarea politicã a celor aflaþi înGuvern, banii curg altfel! Dacã nu, bani mai puþini!

Exact la fel se întâmplã ºi în cazul în care ne raportãm, noi,comuna Vladimirescu, la Arad. Dacã n-ar fi fost strategiainteligentã a actualei administraþii de la noi, care a fãcut baniinecesari dezvoltãrii, folosindu-se mult de resursele proprii – fie ºidin vânzarea de terenuri -, nu s-ar fi fãcut aproape nimic. Astapentru cã centrul arãdean, din cauza interesului politic, ne-a camocolit. ªi atunci, pentru ce atâta scandal ºi ceartã în ConsiliulLocal Vladimirescu? Credeaþi, domniile voastre, cã laVladimirescu, având în vedere dezvoltarea comunei, totuleste roz? Cã onor consilierii se au ca fraþii, cã se lucreazã perupte pentru mãria-sa cetãþeanul? Ei bine, lucrurile nu stau chiaraºa. Repet, acum, cu trei luni înainte de alegerile locale.

Bunãoarã, am aflat cã la ºedinþa (cu scandal ºi ceartã) la cares-a votat bugetul comunei, a existat un anumit aranjament, întreo majoritate a consilierilor - care s-a dovedit, în cele din urmã,instabilã. Ca urmare a acestui aranjament, bugetul comunei ar fipicat. Pe înþelesul tuturor, adicã n-ar fi fost votat. Din fericire, auexistat consilieri pentru care interesul tuturor este mai presus dealtele ºi care au zãdãrnicit planurile puciste. O sã spuneþi: ªi ce-icu asta? Ei bine, pentru cei care nu ºtiu, sã spunem cã dacã buge-tul n-ar fi trecut, atunci toate proiectele comunei ar fi fost blocate,iar Primãria Vladimirescu nu ar mai fi putut plãti altceva decâtsalariile angajaþilor. ªi-atunci: zero canalizare, zero introducere dereþele de apã, zero instalare curent electric, zero gaz metan, zeroasfaltãri, zero salã de sport, zero parcuri amenajate… Zero pestetot. Pentru ce? Ceartã pentru sistarea dezvoltãrii?

Ei bine, eu unul nu votez cu asta. Votez cu cei al cãror intereseste comuna, indiferent de apartenenþa politicã a acestora faþã decei aflaþi mai sus. La judeþ sau în Capitalã. Iar dacã este scandal ºiceartã, hai sã aflãm cu toþii – eu unul mã interesez permanent –cine le provoacã ºi ce interese au!

A.O.PS: La fel ca ºi numãrul trecut, articolul poartã acelaºi titlu;

asta pentru cã se doreºte a fi mai mult o pãrere decât o poz-iþie oficialã a unui întreg grup. Totuºi, vreau sã mã ºtiu înaceeaºi tabãrã cu cititorii.

E D I T O R I A L

Tot gânduri

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Sãrbãtoriþii sãptãmâniiPoveºtile luiBace Toghiere

p. 6p. 5

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 58 17 - 23 Februarie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

p. 2

„Ochiul” consultantului agricol

ªi în comuna noastrã, Vladimirescu,casele rãsar ca ºi ciupercile dupã ploaie

Casã, dulce casã

Tragedie în localitateaMândruloc. Din neglijenþã, înfamilia unui concetãþean de alnostru s-a aprins focul în sobã cubenzinã. Urmarea o vedeþi înimaginile de mai sus. Toatã ago-niseala de o viaþã s-a dus. Trist ºitragic. Cum solidaritatea umanãa existat din totdeauna, sã fimsolidari. Sã ajutãm. În calitate deprimar, voi supune spre apro-

bare Consiliului Local, un proiectde hotãrâre prin care sã seacorde familiei un ajutor în va-loare de 5.000 lei (cincizeci de

milioane de lei vechi). Sigur,Consiliul Local va aproba.Ajutoarele vor fi acordate înmateriale de construcþii ºi mese-riaºi. Mulþi cetãþeni ai localitãþiiau sãrit în ajutor, fie prin inter-mediul bisericilor, fie personal.Toþi au dat dovadã de solidari-tate umanã. Cinste tuturor. Amsolicitat societãþilor construc-toare care au contracte de lucrãri

cu primãria ºi celor care îºidesfãºoarã activitatea pe razacomunei sã ajute. Au rãspunspozitiv. Le mulþumesc. În imagi-

ni se vãd rezultatele. Degajareaterenului pentru a se reface casãde locuit.

* A început aºezarea stratuluide piatrã pe strãzile dinMândruloc, unde, atunci cândtimpul va permite, se va aºezaasfaltul.

* ªi s-au mai întâmplat multelucruri bune, chiar foarte multepentru comunitatea noastrã.

Cetãþenii noºtri sunt raþionali,responsabili de ceea ce fac. ªi facnumai lucruri de laudã. Din lipsãde spaþiu în acest numãr mãopresc aici.

* La Horia s-a demarat strân-gerea de semnãturi pentru înfi-inþarea unei grãdiniþe cu pro-gram prelungit. Mã bucur. Rogsemnatarii sã convoace oadunare a tuturor celor intere-

saþi, în care sã invitãm ºi conduc-erea ºcolii, pentru a se demarademersurile aprobãrii de cãtreInspectoratul ªcolar JudeþeanArad ºi a se cuprinde în planulde ºcolarizare pe anul 2008-2009.

A consemnat primarul comunei

Ioan Criºan

17-23 Februarie 2008 INFORMAÞII UTILE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

Aceasta este declaraþiaunei familii care locuieºteîn localitatea Vladimirescu,pe str. Împroprietãriþilor, ºicare convieþuieºte de maibine de 53 de ani. Estevorba de familia RistaVasile ºi Rozalia.

Rista Vasile s-a nãscut ladata de 28 decembrie1936, în localitateaVladimirescu. A urmatºcoala primarã, apoi uncurs de tâmplãrie-dul-gherie. A lucrat din 1954 laTEBA, timp de exact 17ani, 6 luni ºi 6 zile, apoi laCombinatul Chimic, pentrualþi 22 de ani, de unde aieºit la pensie.

Rista Rozalia s-a nãscut la20 mai 1938, tot în locali-tatea Vladimirescu, urmândcursurile ºcolii primare dinlocalitate. A muncit laColectiv, apoi la CombinatulChimic, pentru 19 ani, dupãcare s-a pensionat.

Cei doi ºi-au unit des-tinele de tineri, ea având 16ani, iar el 18 ani neîmpliniþiºi sunt fericiþii pãrinþi ai unuibãiat, Tiberiu, care le-adãruit douã nepoate,Georgiana ºi Roxana.

Ce ne spun ei? Ammuncit o viaþã, dar nu nepare rãu, avem tot ce tre-buie pentru o gospodãrie.În viaþã trebuie sã fii munci-tor, sã nu ai treaba nimãnui.

Tinerii din ziua de azi tre-buie sã munceascã, sã fiecuminþi, ascultãtori ºi sã nuiasã din vorba pãrinþilor.

Noi nu putem decât sãle dorim multã, multã sãnã-tate ºi bucurii, alãturi de ceidragi lor.

La mulþi ani familieiRista Vasile ºi Rozalia!

Doina Grozav

Rista Vasile ºi Rozalia

Primãria a trimis un utilaj care sã ajute la curãþarea locului

Ce a mai rãams din gospodãrie

Sãrbãtoriþii sãptãmânii

Am muncit o viaþã întreagã,dar nu ne pare rãu

Decese:Percec Ana (1942)

Faur Carolina (1938)

ªerban Ilarie (1933)

Redacþia transmite sincere condoleanþe familiilor îndoliate!

Naºteri:Aiftincãi Drãgana-Rubina

Þîsca AlexandruMiloº Maria-Anastasia

S-a întâmplat în ultima perioadã…

... se finalizeazã reparaþiastrãzilor la ieºirea din iarnã.Consilierul Olteanu Gheorghe(foto) îºi face numãrul de circ.Trãiascã berea! Cã ea vorbeºte.Se vede cine o bea. ªtim ºi cineo plãteºte. O sã spunem lamomentul potrivit. Stimaþicetãþeni ai localitãþii Horia, amfãcut haz de necaz, dar se sareprea mult calul. ªi aceasta nudatoritã mie. Nu se poate intra îndialog cu oameni care au ca sin-gur argument minciuna ºi înjurã-tura. Ascult pe fiecare, respectpe toatã lumea, dialoghez ºipro ºi contra, dar cred cã vio-lenþa nu este o metodã careduce la progres. Aº putea intraîn acest joc murdar, dar nu o voiface. Atenþie, însã, NU VOIASCUNDE realitatea niciodatã.Nu mã veþi speria sã nu vã arãtadevãrata faþã domnuleOlteanu. Nici apropiaþilordumneavoastrã.

* ªi s-a mai întâmplato reprezen-taþie de circcu acelaºiactor min-cinos deaceastã datã. A agresat verbalcasierele care, în fiecare mier-curi, se deplaseazã la Horiapentru a încasa taxele ºiimpozitele. A ºi minþit. Oaretot berea este de vinã? Nunumai. ªi cine o plãteºte, ziceu. Domnul Olteanu îndeam-nã cetãþenii sã nu plãteascãtaxa pentru gunoi, pentru cãConsiliul Local nu ar fi votat-o.Minciunã spusã cu neruºinare

ºi în dispreþ faþã de cetãþeni. Înluna decembrie, prin HotãrâreaConsiliului Local, în anexa V s-astabilit taxa de salubritate de 2,5lei de persoanã pe lunã. Primarula acceptat sã plãteascã de labuget societãþii A.S.A. ridicareagunoiului, luând în medie douãpersoane de gospodãrie.Condiþia pusã de societate:Acolo unde este numai o per-soanã, se plãteºte numai pentruuna. Aceasta este o soluþie

provizorie, deoareceSalubritatea a intrat înfaliment ºi nu mai poatepresta serviciul. Acesteexplicaþii le-am dat ºi

într-un numãr recental ziarului.

Oare era maiconvenabi lpentru noisã nu semai ridiceguno iu l ?Asta ardori dom-n u lOlteanuºi ceicare îl

s p o n -sorizeazã.Doamne, cepâine bunãde bãut ar fifost pentrulãtrãi, care nu

ºtiu cevoteazã, ºi nicicum voteazã!Grav, foartegrav.

La Horia

17-23 Februarie 2008 DIALOG CU CITITORII

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

Cãtre Redacþia Ziar de informare a cetãþenilorcomunei VladimirescuMitrea Florin, viceprimar al comunei

Vladimirescu, doresc a mi se da dreptul lareplicã privind, articolul din ziarul„Sãptãmânã de sãptãmânã” din perioada 3-9 februarie 2008. ªi pe aceastã cale dorescsã-i rãspund domnului Nicolae P.: „Stimatedomn, care locuieºti pe strada O. Goga nr.3 sau pe strada Cuza Vodã nr. 3, din comu-na Vladmirescu, dupã iniþialele prin care aþisemnat articolul vã asimilaþi cu numele unor«coduri», folosite într-un sistem de serviciispeciale anterior anilor 1989” (?! – n.r.)

Vã informez „Stimate domn” cã PrimãriaVladimirescu nu mi-a repartizat teren pen-tru construcþie de locuinþã nici pe Legea646/2003 ºi nici cea cu nr. 15/2003. Dacãdumneavoastrã puteþi demonstra contrari-ul, cã eu Mitrea Florin, am primit terenintravilan sau extravilan pe raza comunei, îlvoi ceda cu drag unei instituþii specializatepentru protecþia copilului ºi asistenþãsocialã. Oricum, „Stimate domn” vã suntrecunoscãtor pentru PROVOCARE.

Cu respect pentru toþi cetãþenii comunei Vladimirescu, Mândruloc, Horea ºi Cicir. Al dumneavoastrã, viceprimar

Mitrea Florin

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

Dragi concetãþeniN-aº fi vrut, în ruptul capului, sã abordez

aceastã chestiune niciodatã. Asta pentru cãnu este corect ca, atunci când faci binecuiva, sã te lauzi asumându-þi meritele. Darpentru cã m-aþi întrebat ºi mi-aþi explicat câtde departe a ajuns chestiunea, nu pot ocoliadevãrul. N-am fãcut-o niciodatã, deci n-os-o fac nici acum.

Într-adevãr, cum bine se umflã-n pieptviceprimarul, când spune cã EL n-a primitteren, aºa este. Însã, tot aºa pot spune cãa primit unul dintre membrii familiei sale,mai precis fiul vitreg. Dar, fie el fiu vitreg,tot din familie face parte.

Aºadar, cititorul dumneavoastrã are

dreptate când spune ºi susþine cã vicepri-marul, familia dumnealui, a primit unteren. Cã doar, sã mã ierte Dumnezeu c-ospun!, îºi þine fiul de bun nu de rãu!?

ªi dacã vã mai spun cã l-am îndrumatpe viceprimar sã se gândeascã la viitorulfiului sãu, care era îndreptãþit sã primeascãun teren, cred cã v-am spus totul. Dar, cusiguranþã cã toatã lumea cunoaºte vorbaaceea cu fã-i la om un bine cã nu te uitãniciodatã.

Cât despre celelalte fraze, pe careviceprimarul a înþeles sã le foloseascã,sugerând nu ºtiu câte ºi mai câte, considercã m-aº înjosi prea tare sã-i rãspund.

Primar, Ioan CRIªAN

În urma materialului publicat în numãrul 56al publicaþiei locale «Vladimirescu - sãptãmânãde sãptãmânã» la pagina 3, cu titlul«Dumneavoastrã întrebaþi, primarul vãrãspunde», am primit din partea viceprimaruluiun drept la replicã. Înþelegând sã respectãmdreptul la opinie al fiecãrui cetãþean din comu-na noastrã, publicãm acest drept la replicã, cu

menþiunea cã, totuºi, având în vedere cã într-una din ele, viceprimarul comunei noastre îirãspunde unuia dintre cititori, acuzându-l,voalat bineînþeles, cã ar fi minþit în legãturã cudomnia sa, ne simþim obligaþi - fiind ºi noi încauzã, deoarece am publicat scrisoarea respec-tivã - sã facem luminã. Pentru aceasta, i-amcerut primarului Ioan Criºan sã explice respec-

tivul drept la replicã al omului aflat în stânga sala Primãria Vladimirescu ºi, mai mult, sã ne deaînformaþiile de rigoare în legãturã cu terenulatât de mult disputat. Ce mai atâta vorbãrie! Aluat sau nu a luat viceprimarul sau familia sa unteren?, l-am întrebat pe primarul comunei, iarrãspunsul dumnealui poate fi citit mai jos, alã-turi de dreptul la replicã al viceprimarului.

În spiritul adevãrului

Vând vacã + junincã, rasaBãlþatã româneascã, ambelegestante - luna a treia, respectiva 6-a. Informaþii la tel.0724/060705 sau Danciu Elena,str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladi-mirescu, str. Vasile Milea nr. 84A, compusã din 3 camere,sufragerie, bucãtãrie, baie, apã,gaz, canalizare, încãlzire centralãºi cu o curte lângã, preþ 110.000euro, negociabil, tel. 0751-909.373.

West Motel Vladimirescuangajeazã urgent ospãtarã cusau fãrã experienþã, telefon:0257/515.500, 0357/423.901.

Vând încãlzitor de apãpentru bucãtãrie, pe gaz, de5kW ºi poartã de metal 3x2metri, cu poartã micã, tel. 0740-473.72, 0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp,front stradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,englezã ºi francezã, pentru eleviºi adulþi, cu metode moderne ºila preþuri convenabile. Tel.0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby,anul 1990, 1,8 Tdi, albastru,3.000 euro, negociabil + unmotor de rezervã, tel. 0743-913.281.

Vând Ford Ka, anul 2001,1.300 cmc, culoare albastrã,3.000 euro, negociabil, tel.0752-819.766.

Vând 1.000 þigle dinciment de culoare roºie, cu 800lei (8.000.000 lei vechi), tel.0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientu-lui, tel. 0747-468.539 ºi masaj,tel. 0742-260.261.

Angajez tâmplari ºimuncitori necalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitaleºi filmãri profesionale, pentrudiferite evenimente (nunþi,botezuri, aniversãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pen-tru agroturism. Informaþii la tel:0745/304504.

Vând case ºi terenuriintravilane în Bãtania, Ungaria,la cel mai bun preþ al pieþei.Asigur ºi întocmirea actelornecesare transcrieri. Informaþii latel: 0724/590747.

Execut cruci de diferitetipuri, cu plata ºi în rate.Informaþii la tel. 0742-038.200,str. Vasile Roaitã nr. 105.

Mica publicitate

Toþi cetãþenii Comunei Vladimirescucare au probleme cu iluminatul public(becuri arse, pe stâlpi), eventualîncruciºãri de strãzi cu stâlpi fãrã becuri,sunt rugaþi ca pânã sâmbãtã, 23 februarie2008, sã sune la telefonul 0257/514.101,între orele 9-15, pentru a solicita reme-dierea deficienþelor. Precizãm faptul cãbecurile se schimbã regulat, adicã o datãla douã luni.

Primar, Ioan CRIªAN

Se convoacã Adunarea tuturor pensio-narilor din Comuna Vladimirescu, la datade 24 februarie 2008, în vederea alegeriipreºedintelui ºi Comitetului de iniþiativãprivind înfiinþarea Clubului Pensionarilordin Vladimirescu. Întâlnirea va avea loc lasediul Primãriei Vladimirescu, la data demai sus menþºionatã, ora 17,30, în Sala deºedinþe.

Primar, Ioan CRIªAN

ANUNÞURI IMPORTANTE

17-23 Februarie 2008 SPORT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 4

CS Vladimirescu2003 – Unirea Sântana 4-1 (0-1)Dupã cantonamentul din

Ungaria, CS Vladimirescu 2003ºi-a continuat seria jocurilor deverificare, marþi, 12 februarie2008 disputându-se, pe arenaTelecom din Arad, un meci întreechipa antrenatã de CristianSculici ºi Unirea Sântana. Înopinia antrenorului celor dinVladimirescu, echipa sa a fãcutcel mai bun joc din actualul sta-giu de pregãtire, cu un plus pen-tru repriza secundã. CSVladimirecu 2003 a rãsturnatscorul stabilit la terminareaprimei pãrþi a meciului ºi a domi-nat clar partea secundã în ciudafaptului cã a resimþit obosealadupã cantonamentul din þaravecinã. Unirea Sântana a deschisscorul prin Bilan, iar CSVladimirescu 2003 a egalatprintr-un autogol, dupã o cen-trare în forþã a lui Ionaºcu. AcelaºiIonaºcu a înscris dintr-o loviturãliberã de la 25 de metri. Golul treia fost marcat de ªtefãligã, cu unlob de la 20 de metri, iar tabela afost închisã de Farcaº, care a sta-bilit scorul final: 4-1.

Antrenorul Cristian Sculici aînceput jocul în urmãtoarea for-mulã: Carp – Boiþiu, Boicu,Matei, Peia, Ionaºcu, BoloºGherghel, Gyengye, Huþanu,Duminicã. Dupã pauzã au evolu-at: Carp (Betea), Boiþiu (Nichituþ),

Boicu (Pârva), Matei, IancuTudorel, Ionaºcu (Brancov), Rus,Dinu, C. Iancu, ªtefeligã,Duminicã (Farcaº).

Unirea Sântana a începutconfruntarea în urmãtoarea for-mulã: Ciornei – Vulpe, DrãganÞiþca, Boicu, Bilan, Oiþã, Vuin,Bokor, Sas, Burlan.

Sã mai spunem, referitor laacest meci, cã Gyengye a fosteliminat pentru lovirea unuiadversar, dar cu drept deînlocuire, fiind introdus CiprianIancu. Au lipsit motivaþi Szabo ºiTomoioagã.

CS Vladimirescu 2003 – Pro Nãdlac 7-0 (4-0)Al doilea meci de pregãtire

programat pentru sãptãmânatrecutã s-a disputat joi, 14 febru-arie 2008, în compania echipeiPro Nãdlac, pe aceeaºi arenãTelecom. La capãtul unui meciaflat la discreþia jucãtorilor dinVladimirescu, victoria a revenitacestora cu scorul de 7-0 (4-0).Meciul începe în forþã ºi în minu-tul 3, la capãtul unei faze binelucrate finalizatã de Dinu, dupãun un-doi cu Huþanu. Jucãtoriiantrenaþi de Cristian Sculici îºicontinuã asaltul la poarta celordin Nãdlac ºi marcheazã altedouã goluri într-un interval de 5minute, prin Iancu Ciprian, pen-tru ca în minutul 27 Ionaºcu sã

stabileascã scorul primei pãrþi ameciului. La reluare, deºi într-onouã formulã de echipã, dom-

inarea aparþine tot echipei dinVladimirescu, dar care rateazãocazii monumentale prin:Huþanu, Gyenge, Farcaº, Nichituþºi ªtefãligã. Totuºi, acesta dinurmã îºi ia revanºa, închizândtabela la 7-0, printr-un hat-trick,în minutele 68, 73 ºi 82, cons-finþind o victorie categoricã pen-tru echipa din Vladimirescu.

Deºi la prima vedere, scorulne aratã cã echipa din Nãdlac afost un partener slab, adevãrul

este cã la Pro Nãdlac au evoluatjucãtori, ca Cristea, Tambor,Kukucska, Fabian ºi Iaroº, jucãtoricu vechi state în ligile supe-rioare, numai cã joi echipei dinVladimirescu i-a ieºit aproapetotul, iar dacã marile ocazii decare au beneficiat s-ar fi transfor-mat în goluri, probabil cã am ficonsemnat unul dintre cele mai

mari scoruri înregistrate de oechipã în meciurile de pregãtire.

CS Vladimirescu 2003 aînceput meciul în urmãtoareaformulã: Szabo – Boiþiu, Matei,Iancu Tudorel, Peia – Ionaºcu,Rus, Iancu Ciprian – Huþanu,Dinu, ªtefãligã. Dupã pauzã, for-mula de joc a fost urmãtoarea:Carp (Betea) – Nichituþ,Tomoiagã, Iancu Tudorel, Peia –Ionaºcu (Brancov, Pârva), Boloº,Gyenge – Farcaº, Gherghe,ªtefãligã.

Pro Nãdlac a început meciulîn formula: Vãdãºan - Mãcean,Drenyoszki, Galiº, Tambor - S.Falticska, Leauko, Kukucska,Tutuianu - Sava, Fabian, pe par-cursul meciului au mai jucat F.Falticska ºi Cervenak.

Meciul de pe Telecom a fostarbitrat de o brigadã formatã dinarbitrul principal BogdanZaharia, ajutat fiind de asistenþiiGabriel Hãrduþ ºi CosminZbârcea.

Sã mai spunem cã la sfârºitulacestei sãptãmâni, CSVladimirescu 2003 va participala finala competiþiei organizatede AJF Arad, Cupa de Iarnã –Ediþia I, echipa antrenatã deCristian Sculici având ca adver-sare echipele Recolta Apateu,Criºul Ch. Criº, UniversitateaSebiº, Pro Nãdlac ºi Aqua VestArad.

Cosmin Gherman

CS Vladimirescu 2003 - Meciuri de pregãtire

Caricatura sãptãmânii

Dupã cantonamentuldin Turcia, textiliºtii auavut douã zile libere, iarmiercuri s-au reunit lastadionul UTA. Cu acestprilej, au fost prezenþi ºiAmoreirinho, precum ºiOliveira, cei doi lusitaniîmprumutaþi de la CFRCluj-Napoca ºi care s-aupregãtit parþial înAntalyia cu trupa luiMarin Barbu.

Primul antrenamentdin aceastã sãptãmânã aadunat un numãr de 27de jucãtori ºi s-adesfãºurat pe terenulICRTI. Printre cei care aufãcut pregãtirea s-a aflatºi Norbert Varga, jucãtorcare a fost repatriat mairepede din Turcia, toc-mai din cauza unorprobleme medicale.Avem un lot omogen,iar dacã toþi vor fimulþumiþi, eu suntsuper-mulþumit. Nuºtiu gradul de pregãtirea lui Amoreirinho, carea venit dupã operioadã de recuper-are. Pedro Oliveira,este un jucãtor bun,dar, în prezent, nurezistã timp de 90 deminute, având câtevakilograme în plus, aprecizat antrenorulMarin Barbu. Sã maispunem cã jucãtorulMarincãu este în conti-

nuare accidentatAcesta a fost radi-

ografia primei zile laUTA, de dupã revenireadin Turcia, situaþiadevenind ºi mai delicatão zi mai târziu, cândinfirmeria s-a umplut,deoarece unii jucãtoriacuzã probleme med-icale: Roszel, Ioan Hora,Bãlþoi ºi Iulian ªtefanfiind nevoiþi sã apelezela serviciile medicale.Lor li se mai adaugã maivechii accidentaþi,

Buican ºi Paºcovici, carese pregãtesc separat. Lacapitolul recuperãri, esteaºteptatã revenirea luiRadovanovici.

La finele sãptãmâniitrecute, UTA a susþinutultimul amical din

aceastã iarnã, în compa-nia celor de la CFRTimiºoara. Meciul a fostprogramat sâmbãtã, dela ora 14.30, pe arenadin Pecica. De luni, 18februarie, se intrã înciclul obiºnuit depregãtire, cu un antrena-ment pe zi, care sedesfãºoarã la la aceeaºiorã cu ora oficialã de dis-putare a meciului decampionat cu GloriaBistriþa, adicã 15.30.UTA va debuta într-un

meci pe puncte,duminicã 24 februarie.Pânã atunci ar mai fiposibil un joc-ºcoalã.

În altã ordine de idei,UTA l-a dorit mult înaceste zile pe VasilicãCristocea, deoarece

Roszel ºi Varga, jucãtoricare evolueazã pe postsimilar, au probleme de

sãnãtate. Chiar dacã UTAºi Steaua s-au înþelesasupra împrumutului,totul a cãzut în ultimaclipã, Cristocea dorind ºio primã de instalare.

C.G.

UTA a revenit la Arad

Oficialii clubului UTA au dat publicitãþii, preþurile laabonamente pentru partea a doua a campionatului. Pentrucele 8 meciuri rãmase de disputat pe teren propriu în retu-rul actualei ediþii de campionat, arãdenii vor scoate dinbuzunar mai puþini bani decât în campania de toamnã.Abonamentele care se vor pune în vânzare la stadion, din11 februarie 2008, costã:

- Tribuna I: 225 lei (vechii abonaþi)ºi 250 lei (noii abonaþi)

- Tribuna a II-a: 125 lei (vechii abonaþi)ºi 150 lei (noii abonaþi)

- Peluze: 50 lei (vechii abonaþi)ºi 70 lei (noii abonaþi)

P.S. În schimb, preþul biletelor rãmâne neschimbat,adicã: 30 lei la tribuna I, 20 de lei la tribuna a II-a ºi 10 delei la peluze.

Abonamente la UTA

Cristian Sculici, antrenorul echipei din Vladimirescu

17-23 Februarie 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT - SPIRITUALITATE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 5

Duminicã dîpã amniaza.Bãrbaþ’ si muieri la uliþã pãlaviþ’. Barbaþîî joacã cãrþ’ (dãobicei felcãu). Muierileboscoroghiesc d-ale lor. Unamai mere ºi aducã scauniepãntru cei ce numa’ ci-or vinit.Nu-i rãu la umbrã. Vîntu’ adieuºor. Alþîî încã dorm d-amni-azã. Noi pruncii cred cã nici n-am durmit, ºighiam p-aproape, mai trãjam ºi noi cuurechia.Dã altfel nici nu nielãsa ºi nie jucãm în uliþã, cã iera

praf mare ºi ieram mîndruîmbracaþ’, doarã iera duminicãºi-am fost la bisericã cu hanilecel’ noi.

Unu’ dîntrã noi pruncii, maiîndrãzneþ, l-o bîzîit pã baceToghiere cu tãt felu’ dã între-bãri. La on moment dat, l-oîntreabat dacã o auzît iel dãHitler. Bace Toghiere, o închisochii v-o doauã tri secunghie,ºi-o rãghicat clopu’ uºor cudoauã jejichie dîndu-l cîtãciafã, o suspinat afund ºi-o zîs:

-“Apãi drajii mnei cei dã

buni, una ºi cu una fac doauã.N-o fost uºor pã front.Marinãnorociri o adus rãzboiu’.Mulchie am pãtâþît ºi io. Da ºivã zîc una cu tîlc. Ieraminghieva în spachile frontului,cantonaþ’ înt-o unitachie mili-tarã. Dîntr-o datã, o trîmbiþattrompetistu’ adunarea pãplatou’ unitaþîi. Am iecse-cutat ordinu’. O vinitcomandantu’ ºi ni-ozîs:”Veghieþ’ cã trece Hiclerp-aci ºi sã bagã ºi pî la noi.

Vã daþ’ voi sama cã m-amîntãlnit cu iel?”

-„Chia-i întãlnit ‘mnietacu Hitler al Germaniei ?”(noi pruncii tãþ’ ieram cugurile cãscachie, muierile lafel, bãrbaþî jucau felcãu, n-auzeau povestia)

-„Apãi da. Noi in poziþîiedã dat onoru’, numa-mvãzut cã dîn stînga s-obãgat Hicler pã cãputu’unitãîi cu vo tri jenerali, ºi-aºe viniau, cã numa’ flutu-

rau mantãile pã ei. I-am datonoru’. Da cînd o trecutpîngã minie, ce creghieþ’ c-am fãcut?. Io avînd curajie,am bãtut tri paºi dã defilare‘nainchia frontului ºi i-amzîs: -”Mã Hicler, tu ai ºipchierz’ rãzboiu’ aista”. Lacare iel s-o oprit, s-o uitatlung la minie, m-o mãsuratdîn vîrfu’ capului pînã invîrfu’ boconcilor ºi m-o zîs:„Nu chie chieme, baceToghiere”, apoi o fãcut la

dreapta ºi dus o fost pãcãputu’ unitãþîi cu tãt cujeneralii lui cu tãt dã numa’ci-or fluturat mantãile pãei”.

-„Oaaaa”. Atîta am maiputut noi zîce dã mnirare.

-„Apãi, dragii mnei ceidã buni, mulche i sã potintîmpla omului. Viaþa-ifrumoasa da-i scurtã, aºecã ascultaþ’ ºi veghieþ’!”

Gheorghe Hodrea

Bace Toghiere faþã cu HiclerPoveºtile lui Bace Toghiere (I)

AMINTIRI, AMINTIRI…

În multe rânduri ne aducem aminte cu drag de aniicopilãriei care, prea repede, au trecut. De prima zi de gra-diniþã, prima serbare, prima zi de ºcoalã, sfârºitul primeiclase cu premiile care le-am primit (sau nu), jocurilecopilãriei cu juliturile genunchilor, apoi teama de doctor cuvaccinurile lui, care ne fãcea sã sãrim pe geamurile clasei,de concursurile de spart becuri cu praºtia, de alte si altetrãsnãi, toate acestea pierdute, parcã, în negura vremii.

Ne amintim cu plãcere chipurile bunicilor, vecinilor ºiconsãtenilor în vârstã, într-un cuvânt, bãtrânii satului.

Când vorbim de bãtrâni, ne gândim, poate, mai puþin labãtrânii cu adevarat bãtrâni, gârboviþi de ani ºi boli, tãcuþi înneputinþele lor, cãrora le pãstrãm respectul cuvenit, demulte ori nimic zicând. De cele mai multe ori îi aducemaproape, în minte, pe bãtrânii fericiþi, puþini din pãcate lanumãr.

Un bãtrân fericit, parcã nu aratã a om bãtrân. Dincolo detoate neputinþele care-l încearcã, are mereu privirea caldã sivocea blândã. Dacã Cel de Sus îi dãruieºte ani îndelungaþicu sãnãtate, nu bãtrâneþile îl macinã ci mai degrabãînceputul sfârºitului visurilor sale. Aceºtia sunt bãtrânii put-ernici, care-þi împãrtãºesc trãirile lor, care-þi pot da un sfatbun la momentul potrivit, pe care-i asculþi cu plãcerepovestindu-ºi pãþaniile, de multe ori exagerate, inventatesau preluate te miri de pe unde.

Un astfel de bãtrân, cu siguranþã, l-am avut aproapefiecare dintre noi. Un astfel de bãtrân ne-a înveselit dupãamiezile ºi serile de varã . Fie bunic, unchi, vecin sau pur ºisimplu consãtean, parcã-i vedem chipul în faþa ochilor,parcã-i auzim vocea...

Nu-l ignoraþi dacã mai traieºte. Dacã a plecat, amintiþi-vãcu plãcere poveºtile lui ºi daþi-le mai departe.

Au trecut aºa repede anii? Am ajuns noi la rândul nostrubãtrâni? Sã fi ºters trecerea timpului chipul bãtrânului ce ne-a marcat copilãria ºi tinereþea? Nicidecum.

Eu mi-l amintesc cu plãcere ºi în rândurile ce urmeazavreau sã vi-l prezint.

ProfilPotrivit dã înalt, mai mult sclab, veteran dã rãzboi, cam

la 82 dã ani, plãcut la voarbã ºi port, gata oricînd ºi-þ’ deieon sfat dã folos, înþãlept, trecut pîn mulchie, preceput latreburile gospodãreºchi.

Consecvent în ceea ce priveºchie îmbrãcãminchia locu-lui, vara purta: in picioare ºclarfe ori sãndale niegre, pãn-tãloni niegri, subþîri, strînºi înt-o curauã dã pchiele nieagrã,chimeºe albã cu cel mult tri bumbi mici la grumaz (dã obi-cei, doi dîntrî ei dãzbumbaþ’), zobon niegru pãstã chimeºe,clop niegru mai subþîre. Pãstã chimeºe ºi zobon, cînd ieramai rece, lua viziclu. Iarna purta: în picioare boconci dînpchiele dã porc, niegri, bocsãliþ’. Cînd meria inghieva, cutreburi importante, lua cizmile dã box, bocsãlichie ca laarmatã, dã chie veghiai în iele. Pãstã hanie lua rocu, o hainãdîn material gros, gria, dã trebuia doi oameni ºi-l îmbrece ºi-ntãtdauna ieºia cu scandal (voi povesti io înt-o bunã zî). Pãcap, cuºma dîn pchiele dã oaie, niagrã, ‘naltã ºi ascuþîtã ca ocãpiþã dã paie. Pã ochi,(da numa’ cînd ºtudia Flacãra Roºie)ochielari rotunz’ cu rama niagrã, dîn plastic. Rar dã tãt, pufãiadîntr-o þîgare tip trãbuc, fãcutã dîn duhan tãiet mînînþãl pã onfund dã lemn ºi împachetat în frunzã dã duhan, sãmn cã sãgînghieºchie cinie ºchie la ce.

Oamini buni, aista-i, Bace TOGHIERE

Principalele instituþii impli-cate în implementareaProgramului Naþional deDezvoltare Ruralã 2007-2013sunt:

• MADR - DirecþiaGeneralã pentru DezvoltareRuralã care îndeplineºtefuncþia de Autoritate deManagement pentruProgramul Naþional deDezvoltare Ruralã 2007-2013(PNDR) ºi asigurã gestionareacorespunzãtoare a fondurilorcomunitare, stabilind prior-itãþile ºi mãsurile concrete deacþiune.

• Agenþia de Plãþi pentruDezvoltare Ruralã ºi Pescuit(APDRP), ca organism deplatã, pentru toate mãsuriledin PNDR, cu excepþia celordestinate zonelor defa-vorizate.

• Agenþia de Plãþi ºiIntervenþie în Agriculturã, deasemenea ca organism deplatã pentru zonele defa-vorizate. Prin aceastã instituþiese fac ºi plãþile directe la hec-tar, care se asigurã însã din altesurse.

PNDR reprezintã o oportu-nitate de finanþare pentruspaþiul rural românesc, în val-oare de aproape 8 miliarde deeuro, începând cu 2007 ºipânã în 2013. Similar cu pro-gramul SAPARD, ºi PNDR seva baza pe principiul cofi-nanþãrii proiectelor deinvestiþii private.

Domeniile prioritarePrioritãþile programului,

concretizate în 4 domenii(axe), sunt:

- Axa I: Creºterea compet-itivitãþii sectorului agricol ºi sil-vic - 45% din totalul fondurilorUE, reprezentând suma de3.246.064.583 euro;

- Axa II: Îmbunãtãþireamediului ºi a zonelor rurale -25% din fondurile UE, în sumãde 1.805.375.185 euro;

- Axa III: Calitatea vieþii înzonele rurale ºi diversificarea

economiei rurale - 30% dinfondurile europene, totalizândsuma de 2.046.598.320 euro;

- Axa IV: LEADER va primi2,5% din sumele alocatecelorlalte domenii, adicã123.462.653 de euro.

Tipurile de investiþiiFondurile nerambursabile

europene sunt acordate pen-tru urmãtoarele tipuri deinvestiþii private:

- modernizarea exploataþi-ilor agricole (Axa I);

- creºterea valorii econom-ice a pãdurilor (Axa I);

- creºterea valorii adãugatea produselor agricole ºi silvice(Axa I);

- îmbunãtãþirea ºi dez-voltarea infrastructurii legatede dezvoltarea ºi adaptareaagriculturii ºi silviculturii (AxaI);

- diversificarea activitãþilornonagricole (Axa III);

- sprijin pentru crearea ºidezvoltarea microîntre-prinderilor cu scopul de apromova spiritul întreprinzã-tor (Axa III);

- încurajarea activitãþilorturistice (Axa III):

- servicii de bazã pentrueconomia ºi populaþia ruralã(Axa III).

Bani pentru modernizarea exploataþiilor agri-

coleAceste fonduri, cuprinse în

Mãsura 121 a ProgramuluiNaþional pentru dezvoltareRuralã ar putea sã fie accesateîn regim de urgenþã, probabilîn prima parte a anului 2008.

* Beneficiarii fondurilornerambursabile sunt:

- persoane fizice autorizate(PFA),

- asociaþii familiale auto-rizate (AF),

- persoane juridice (PJ),toate fiind constituite în con-formitate cu legislaþia învigoare, care funcþioneazã în

domeniul agricol, cu excepþiaexploataþiilor de subzistenþã(produc pentru autoconsum).

Pentru PFA-uri ºi AF-uri sesolicitã:

a) declaraþie specialãprivind veniturile realizate(formularul 200 alMinisterului Economiei ºiFinanþelor) înregistratã laAdministraþia Fiscalã;

b) declaraþie anualã devenit pentru asociaþiile fãrãpersonalitate juridicã, consti-tuite între persoane fizice (for-mularul 204 al MinisteruluiEconomiei ºi Finanþelor),înregistratã la AdministraþiaFiscalã.

* Valoarea fondurilor carepot fi accesate

Prin PNDR se pot acordafonduri nerambursabile între45%-75% din valoarea eligi-bilã a proiectului. Criteriilecare influenþeazã procentulfondurilor nerambursabileacordate sunt influenþate de

zonele în care se realizeazãinvestiþia, de categoria debeneficiar ºi de vârsta celuicare solicitã fondurile neram-bursabile.

Fiecare beneficiar al PNDRpoate primi pânã la1.000.000 euro pentruproiectul sãu de investiþii. Încazul în care proiectul includeºi investiþii pentru obþinereade energie regenerabilã,suma maximã care va fi acor-datã pentru realizarea proiec-tului este de’ 1.500.000 euro.

Banii se primesc în decursde maximum 3 luni de lasemnarea contractului, în cal-itate de beneficiar trebuie sãprezentaþi primul Dosar deachiziþii ºi Declaraþia de

eºalonare a depuneriidosarelor cererii de platã. Prinaceastã declaraþie de eºa-lonare, beneficiarul îºi sta-bileºte singur etapele în caredoreºte sã primeascã banii dela APDRP ºi se angajeazã cãva respecta aceste etape.

Investiþiile concrete pentrucare se vor acorda fondurinerambursabile destinatemodernizãrii exploataþiiloragricole sunt:

- construirea ºi/sau mo-dernizarea clãdirilor utilizatepentru producþia agricolã lanivel de fermã, inclusiv ºi celepentru protecþia mediului;

- construirea ºi/sau mo-dernizarea infrastructurii ruti-ere interne sau de acces dindomeniul agricol, inclusiv util-itãþi ºi racorduri necesareproiectului;

- construirea ºi/sau mo-dernizarea fermelor de vaci delapte încadrate în sistemulcotei de lapte;

- construirea ºi/sau mo-dernizarea serelor;

- achiziþionarea de trac-toare noi, combine derecoltat, maºini, utilaje, insta-laþii, echipamente ºi accesorii,echipamente ºi software spe-cializate - se acceptã ºi în leas-ing;

- achiziþionarea sau achi-ziþionarea în leasing de noimijloace de transport special-izate, necesare activitãþii deproducþie;

- achiziþionarea terenurilorpentru construcþii cu scopproductiv, a cãror valoare nudepãºeºte 10% din valoareaeligibilã a proiectului, stabilitãîn baza unui sistem unitar deevaluare;

- înfiinþarea plantaþiilor viti-cole pe suprafeþe cu dreptindividual de replantare, dreptde plantare provenit dintr-orezervã sau a unui drept deplantare nouã;

- înfiinþarea plantaþiilor viti-cole pe suprafeþe cu dreptindividual de replantare, dreptde plantare provenit dintr-orezervã sau a unui drept deplantare nouã;

- înfiinþarea pepinierelor deviþã-de-vie ºi pomi fructiferi;

- investiþii pentru produ-cerea ºi/sau utilizarea durabilãa energiei regenerabile încadrul fermei;

- investiþii pentru proce-sarea produselor agricole lanivelul fermei;

- costurile generale aleproiectului, reprezentând: taxepentru arhitecþi, ingineri ºi con-sultanþi, studii de fezabilitate,taxe de certificare, achiz-iþionarea de patente ºi licenþe(maximum 1 0% din valoarea

totalã eligibilã a proiectului,dacã proiectul prevede ºi con-strucþii, ºi maximum 5% încazul în care proiectul nuprevede realizarea construc-þiilor);

- investiþii necesare adap-tãrii pentru agricultura ecolo-gicã;

- investiþiile de modern-izare/reabilitare necesare alin-ierii la standardele comu-nitare.

Se acceptã ºi contribuþia înnaturã pentru înfiinþarea plan-taþiilor de pomi, arbuºti fruc-tiferi ºi de viþã-de-vie, într-unprocent de pânã la 20% dinvaloarea eligibilã a proiectu-lui.

Ing. Oneþ Gheorghe

17-23 Februarie 2008 ADMINISTRATIV

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 6

„Ochiul” consultantului agricol

Totul despre fondurile europene 2008-2013 (I)Finanþarea agriculturii se realizeazã prin trei mari canale, dintre

care unul îl reprezintã bugetul naþional, iar celelalte douã îlreprezintã fonduri europene, respectiv Fondul European Agricolpentru Dezvoltare Ruralã (FEADR) ºi Fondul European pentruOrganizare ºi Garantare în Agriculturã (FEOGA). Sprijinul finan-ciar însumeazã fonduri nerambursabile în valoare de miliarde deeuro ºi, teoretic, de ele pot beneficia toate localitãþile ºi fermierii(sau procesatorii) din România. Pentru accesarea acestor fonduri,existã unele facilitãþi ºi condiþionãri, care trebuie cunoscute depotenþialii beneficiari, pe care ne propunem sã le supunematenþiei în forma prezentatã de Ministerul Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale (MADR).

Este de precizat cã fondurile europene vor putea fi accesatedoar dupã aprobarea de cãtre Comisia Europeanã a ProgramuluiNaþional de Dezvoltare Ruralã (2007-2013). Dintre mãsurilecuprinse în acesta cele mai mari ºanse de finanþare în perioadaimediat urmãtoare le au cele ce privesc renovarea ºi dezvoltareasatelor, modernizarea exploataþiilor agricole ºi creºterea valoriiadãugate a produselor agricole. Înainte de a prezenta modalitãþileconcrete de accesare a fondurilor europene, vã supunem atenþieicâteva date de ordin general.

Accesarea fondurilor europene va uºura foarte mult munca fermierilor

17-23 Februarie 2008 SPECIAL

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

Învãþãmântul preºcolar încomuna Vladimirescu îºi areoriginea încã dinainte de anul1900, când în localitateaGlogovãþ a funcþionat o grã-diniþã cu predare în limba ger-manã, care ºi-a desfãºuratactivitatea într-un local pro-priu, construit special pentruacest gen de educaþie.Deoarece arhiva acestei insti-tuþii de învãþãmânt a fost dis-trusã parþial în timpul celuide-al Doilea Rãzboi Mondial,nu existã, la ora actualã, decâtdate disparate cu privire laactivitatea acestei grãdiniþe,ceea ce îngreuneazã muncade cercetare ºi de scoatere laluminã a vieþii comuneiVladimirescu. Dar ºi aºa, dis-punem de informaþiipreþioase, pe care timpul nule-a putut altera.

Astfel, aflãm cã pentrupopulaþia de limbã germanãfuncþiona, în anul 1932 grã-diniþa confesionalã, în contin-uarea celei din 1900, care, înperioada 1978-79, erafrecventatã de 28 de copii,aflaþi în grija unei educatoarecalificate.

Locuitorii români au bene-ficiat ºi ei de posibilitatea dea-ºi educa copii de vârstãpreºcolarã într-o instituþie deînvãþãmânt specializatã, astfelcã, în perioada anilor 1924-1927 a activat pe post deeducatoare-directoare laaceastã instituþie a activatSilvia Bãdescu, urmatã fiindde Silvia Crainic, aceasta dinurmã dispunând, în anii 1928-1931 de grupe formate din47 de copii (1928-29), 57 decopii (1929-30) ºi 52 de copii(1930-31).

Un alt aspect deosebit deimportant pe care dorim sã-lmenþionãm este ºi faptul cãInspectoratul ªcolar a acordato atenþie deosebitã educaþieipreºcolare de la þarã, direc-torul ºcolar Marcu Lupºaavând atribuþii pentrurezolvarea problemeloradministrativ-financiare aleunitãþii preºcolare din locali-tatea Glogovãþ.

Pânã la ReformaÎnvãþãmântului din anul 1948a funcþionat în localitate o sin-gurã grãdiniþã, cu douã sãli declasã ºi douã educatoare,având un efectiv de 60-65 depreºcolari. Între anii 1948-

1991 funcþionau în localitate4 unitãþi ºcolare, astfel:

- Grãdiniþa de copii nr.1 (laînceput numai cu predare înlimba românã)

- Grãdiniþa cu predare înlimba germanã

- Grãdiniþa cu orar normal- Grãdiniþa CAP (înfiinþatã

în anul 1953 ca instituþie pen-tru copiii ºomerilor români ºigermani, devenitã, din 1957,Grãdiniþa CAP).

Grãdiniþa de copii nr. 1 afuncþionat pe str. Progresulnr.34, având ca directoare peMaria Bãtrâna (între anii1961-1985) ºi ca educatoarepe Terezia Schneider (lagrupa de predare în limbagermanã) ºi Ana Braºovschi(la grupa de predare în limbaromânã). Grupa directoareiMaria Bãtrâna (cu predare înlimba românã ºi formatã din30 de copii români ºi ger-mani) a organizat, cu ajutorulpãrinþilor copiilor din aceastãgrupã, la un moment dat unfrumos spectacol deKirweich, în costumenaþionale roºii ºi negre. Iar înfiecare an, la Cãminul Cultural

din localitate, s-au organizatspectacole dedicate încheieriianului ºcolar. La ieºirea lapensie a directoarei, locul afost ocupat de Lucreþia Sas.

Grãdiniþa nr. 2, cu gruperomâne ºi germane, a avut-oca directoare pe Salvina Sas,iar ca educatoare peGeorgiana Schlecter (la grupa

cu predare în limba românã)ºi Emilia Etienne (la grupa cupredare în limba germanã).

Grãdiniþa cu program nor-mal cu masã, a avut-o cadirectoare pe EcaterinaLiectfuss, iar ca educatoarepe Elisabeta Bãjenar ºi HelgaStaicu; aceasta a funcþionat cuprogram normal în clãdireade lângã Biserica Catolicã, înperioada 1945-1965.Ulterior, au mai activat cadirectoare Viorica Galan ºiMargareta ªerb.

Alte însemnãrimenþioneazã faptul cã dupã1967 funcþionau trei grãdiniþeîn localitate, astfel:

1. Grãdiniþa cu orar normal(denumitã nr.15), avea unefectiv de 75 de copii, repar-tizaþi pe trei grupe, benefici-ind de aportul a ºapte educa-toare calificate; copii benefici-au ºi de masã ºi odihnã.

2. Grãdiniþa sezonierã de laCAP, care a beneficiat deaportul directoarei SilviaMarcu (Silvia Moghioruº), în

perioada 1 septembrie 1957– 30 septembrie 1960,funcþionând în localul delângã Casa Parohialã (fostacapelã) doar trei luni, dupãcare trece în aceeaºi calitatela Grãdiniþa CAP, unde, lasecþia germanã, predãElisabeta Bleichner, fiecaregrupã fiind formatã din 30 decopii. Localul este compusdin douã sãli de clasã, douãdormitoare cu paturi individ-uale, sufragerie cu mobilieradecvat, beneficiind de o ali-mentaþie foarte bunã (asigu-ratã fiind de CAP). Unitateamai avea în dotare un cabinetmetodic, dotat cu aparatura

necesarã învãþãmântuluipreºcolar: Pedagogie,Psihologie, Igiena preºcolarã,beneficiind de concursul unormetodici de specialitate ºiavând material didactic prim-it de la Inspectoratul ªcolarsau confecþionat de cele douãeducatoare.

3. Grãdiniþa cu orar redus,care are un efectiv de 75 de

copii ºi beneficia de aportul adouã educatoare calificate;între 1978-19, Grãdiniþa nr. 2(Parc), era frecventatã de 56de copii, iar în 1989, direc-toarea instituþiei a fost SalvinaSas.

Grãdiniþa cu predare înlimba românã ºi-a desfãºuratactivitatea în localul capeleide lângã Casa Parohialã, încare, pânã la zidirea bisericii,se fãceau ºi slujbele reli-gioase. Dupã construirea bis-ericii, localul a fost pus la dis-poziþia grãdiniþei.

Prin stãruinþa directoruluiºcolar Melente Nica, apreºedintelui ComitetuluiExecutiv (Gheorghe Þiþca) ºibeneficiind de sprijinul acor-dat de inspectorul ºcolar gen-eral al raionului Arad (NicolaeNãsãudean), s-a construitactualul local, prin contribuþiavoluntarã a pãrinþilor. Localulare douã sãli de clasã, salã derecreaþie, teren aferent pentrugrãdina ºcolarã. Cu aceastãocazie, s-a amenajat ºi parculdin faþa grãdiniþei, cu ajutorulelevilor de la ºcoalã. Lucrãrilede construcþie au început înanul 1959 ºi au fost terminateîn 1960, fiind denumitãGrãdiniþa nr.2 (Parc), având catitulr pe post pe directoareaMaria Lascu (1961-1990), cuo grupã de predare în limbaromânã ºi douã grupe depredare în limba germanã.Din 1990, funcþioneazã tottrei grupe, având ca direc-toare pe Mihaela Luluºa, iarca educatoare pe FloricaGudiu ºi Diana Roman.

(Va urma)

sursa: Melente Nica:«Vladimirescu (Glogovãþ)- File de monografie»,Editura Viaþa ArãdeanãArad, 2004 (pp. 112-113)

ªi în acest episod vom zãbovi asupra învãþãmântului dinaceastã zonã, dar ne vom referi, de data aceasta, la cei careurmeazã cursurile de la grãdiniþã. Iar pentru a înþelege câtde importantã era educaþie preºcolarã, vã prezentãmspicuiri dintr-o Circularã (datatã la 16 august 1928), carespunea, printre altele cã „dascãlul este considerat un apos-tol al culturii naþionale, pentru deºteptarea neamului; (…)munca învãþãtorului este cea mai expresivã pornire umani-tarã ºi naþionalã”. Aceste cuvinte, care nu s-au alterat odatãcu trecerea anilor, rãmâne o pildã ºi pentru actuala gene-raþie de dascãli, ce au în grijã educarea copiilor noºtri.

Vladimirescu, dragostea mea (VII)

Elevi de la ªcoala Generalã din Cicir

ªcoala Generalã din Cicir, clãdire modernizatã în care funcþioneazã ºi grãdiniþa

17-23 Februarie 2008 MAGAZIN

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: redactia@flacara-rosie.roDirector: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/514.101

E-mail: primariavladimirescu@arad.astral.roTehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN Tipãrit la

„LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

MÂNDRIA NOASTRÃ

Grup de elevi de la ªcoala Generalã Cicir, din clasele III-IV

Ingrediente: 400 ml apã, 200 grame ulei, 1 plic de

vanilie, puþinã sare, 10 ouã.Preparare: Apa cu uleiul ºi vanilia, împreunã cu

puþinã sare se fierb pe foc (cam 2 minute).Apoi se pune fãina ºi se amestecã bine,pânã se dezlipeºte de lingurã (2-3 minute).Se lasã la rãcit cel mult 5 minute ºi se punouãle pe rând, unul câte unul. Se ia cu lin-gura din compoziþie ºi se pune cât o nucã,în tava de copt unsã. Se coc la foc tare, pânãse rumenesc. Când s-au rãcit, se taie îndouã.

Crema: 2 budinci, 1 litru de lapte, friºcã. Eclerele

se umplu cu budincã de ciocolatã (2 budin-ci la 1 litru de lapte). Când budinca s-a rãcit,se pune friºca.

Poftã bunã!Reþetã primitã de la

Rista Rozalia, 69 ani, Vladimirescu

EclerReþeta sãptãmânii

Berbec (21 martie – 19 aprilie):Berbecii vor avea multe momente

de ezitare în dragoste. Nesiguranþa pesentimentele partenerului ia proporþii,mai ales cã poate interveni ºi o sepa-rare temporarã (o cãlãtorie mai lungã).În schimb, randamentul intelectual vareveni pe calea cea bunã ºi vor reuºi sãrezolve multe probleme rãmase dinurmã.

Taur (20 aprilie – 20 mai): În urmãtoarele zile, viaþa Taurilor

va sta sub semnul armoniei sentimen-tale. Totul va merge ca pe roate,comunicarea cu partenerul va atingecote maxime, iar viaþa sexualã va fimai mult decât interesantã. Iar, dacãtotul merge bine acasã, va merge bineºi la serviciu

Gemeni (21 mai – 21 iunie): Gemenii se trezesc iar cã au lãsat

totul pe ultima clipã: examene,proiecte de serviciu sau pregãtiri pen-tru un eveniment important. Acestlucru, însã, nu este atât de grav pentruei, deoarece sunt obiºnuiþi sã lucrezesub stres ºi chiar atunci dau cel maimare randament.

Rac (22 iunie – 22 iulie):Urmeazã o perioadã propice pen-

tru tot ce þine de cultivarea proprieipersoane. Racii sã nu uite cã, înaintede a aºtepta ceva de la alþii, trebuie sã-ºi ofere lor înºile cât pot de mult. Esteun moment bun pentru cumpãrãturi,excursii, distractii, adicã pentru oricefel de rãsfãþ.

Leu (23 iulie – 22 august): Leii se trezesc copleºiþi de respon-

sabilitãþi ºi probleme amânate de cândlumea. Se va trage de ei în toatepãrþile ºi nu vor avea timp nici sãrespire. Tot acest du-te-vino va fi legatîn special de probleme oficiale ºi debirocraþie, adicã de lucrurile pe careLeii le detestã profund. La sfârºitul sãp-tãmânii se vor trezi rãsfãþaþi de parten-er cu o cinã romanticã

Fecioarã (23 august – 22 septembrie): Fecioarele riscã sã-ºi destabilizeze

viaþa sentimentalã prin nesinceritate.Aceasta poate fi mai gravã, sau maipuþin gravã, însã va fi descoperitã ºi vaisca discuþii neplãcute. Vor trece la lim-itã prin niºte situaþii profesionale inco-mode, în sensul cã nu vor fi penalizategrav pentru niºte gafe.

Balanþa (23 septembrie – 22octombrie): Balanþele trec ºi ele printr-o

perioadã de activitate intensã, dar încare nu vor construi, ci mai mult vorîncerca sã repare niºte greºeli pe carele-au fãcut. Asta e, se mai întâmplã,dar important este cã ºansele derezolvare sunt mari. O propunereamoroasã mai neobiºnuitã, dar incitan-tã, le va da de gândit.

Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie): Perioadã de negocieri intense pe

toate planurile pentru Scorpioni. Nimicnu iese din prima, totul trebuie reanal-izat ºi rediscutat, adicã prilej de ezitãriºi vorbãrie multã, domeniul lor de spe-cialitate. Sunt în pericol sã comitã ogafã amoroasã, din dorinþa de a seasigura de sentimentele partenerului,de aceea ar fi mai bine sã se abþinã.

Sãgetãtor (22 noiembrie – 21 decembrie): Banii vor fi cei care vor pune la

încercare toatã perseverenþa ºi creativ-itatea Sãgetãtorilor în urmãtoareaperioadã. Nu va merge totul perfect,dar este de-ajuns sã se ºtie cã vamerge totul grozav! Pe ce vor punemâna, se transformã în aur. De la celemai mici câºtiguri, cum ar fi o tombolãla serviciu, pânã la investiþii riscante,au noroc.

Capricorn (22 decembrie – 19ianuarie): Capricornii au toate ºansele sã fie

prinºi într-un joc de intrigi profesion-ale. Deºi liniºtiþi ºi docili de felul lor,pot fi destul de rãutãcioºi, uitând, une-ori, cã acest lucru le poate aducenecazuri. Dacã nu se abþin de la bârfeliºi sãpãturi, lucrurile se vor întoarceîmpotriva lor.

Vãrsãtor (20 ianuarie – 18 februarie): Vãrsãtorii nu vor avea o sãptãmânã

strãlucitã, din pãcate. O situaþie senti-mentalã confuzã le va întuneca bunadispoziþie, îºi vor pune multe întrebãri,dar nu sunt ºanse sã gãseascã rãspun-suri în viitorul apropiat. Se recomandão pauzã de gândire, mai ales celor careau relaþii la distanþã.

Peºti (19 februarie - 20 martie):Pentru Peºti, perioada urmãtoare

va fi un moment al cãrþilor pe faþã. Ceicare au ascuns ceva pânã acum, nu vormai putea þine mult timp secretul.Discuþii neplãcute, dar necesare, le vorstrica un pic starea psihicã. Totuºi,dupã o micã furtunã, este foarte posibilsã se ajungã la rezolvarea unor con-flicte, în special dacã sunt cu membriifamiliei.

Horoscopul sãptãmânii

Inginer constructor(tânãr absolvent)