VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU

«Tot ce este început cu seriozitate iese bine, deci merge bine»Nu am cãlãtorit mult prin lume, dar în puþinele mele ieºiri afarã,

recunosc, pe mine nu m-au interesat nici magazinele imense, încare erau mãrfuri dupã toate buzunarele, nici abundenþa alimenta-rã, cu ambalajele-i þipãtoare, care te obligã, parcã, sã tot cumperi.

Eu am fost curios la modul de viaþã colectiv, la civilizaþia omu-lui de pe stradã. Este trist? Este grãbit sau preocupat? Este veselsau pus pe harþã? Cum se comportã în tramvai, metrou sau auto-buz? M-a interesat cum aratã strada, uliþa sau casa oamenilorobiºnuiþi. M-a interesat cum se îmbracã acest om, dacã merge laºcoalã ºi dacã îi place ceea ce face. Care este motivaþia pentru careacceptã modul de viaþã din þara sa? Ce ºtie despre lumea din jurullui? ªtie ceva despre România? Care este sursa sa de informaþie? Încare din sursele de informaþie de care beneficiazã are cea mai multãîncredere?

Doresc sã precizez faptul cã impresiile mele sunt simple impre-sii ºi dacã altcineva nu este de acord cu mine, nu-i nici o supãrare.Dimpotrivã.

Se spune cã o societate trebuie sã evite existenþa unei marisãrãcii, cât ºi pe aceea a unei mari bogãþii, fiindcã prima atragedupã sine umilinþa, frustrarea, hoþiile, iar cea de a doua, aro-ganþa, dispreþul ºi dictatura.

Am fost în Germania de mai multe ori. Ultima datã, am fãcutparte dintr-un grup condus de un ghid român, care cunoºtea binelimba germanã. Am oprit undeva la un restaurant mai acãtãri, undese purtau discuþii cu oameni de afaceri din Germania. Oameni cubani, ce mai! La intrare, în parcare, douã maºini la vreo 40-50 demii de euro. Eu: ªefu, ãºtia-s grei. Vezi maºinile din parcare? Levãd, îmi rãspunde el. Le vãd, dar pun pariu cã sunt români.

Eu: Nu cred. Bine, îmi spune acesta. Spune neamþului sã seintereseze. În nici un minut vine rãspunsul: Da, sunt români !!? Deunde? Întreb eu, mirat. Nu ºtiu, mi se rãspunde. Nu de undesunt? De unde atâþia bani?, întreb eu. Nici asta nu ºtiu, mi serãspunde. Dar ºtiu cã la unii cusurul cel mai mare este prostia.Cred, ºefu’. Dacã spui mata, aºa o fi. Se vede.

ªi când te gândeºti cã se spune cã suntem sãraci. Prea sãraci nusuntem, cã suntem un neam viguros ºi se ºtie cã cine-i sãnãtos, nu-i sãrac. Dar avem prea mulþi grandomani ºi, pe deasupra, proºti.Doar vorba româneascã, cu prostu’ fudul este… aºa cã…

La masa rezervatã înãuntru aºteptau douã persoane îmbrãcateelegant, decent, foarte comun. Pe stradã, dacã nu ºtiai cine sunt,sigur îi credeai oameni obiºnuiþi. ªi asta ºi vroiau sã parã cã sunt.Aºa-i la nemþi: bogãþia nu se afiºeazã arogant. Asta nu a însemnat,însã, cã ori de câte ori aveau ocazia, în discuþii îþi aminteau cinesunt ei ºi ce pot.

Trebuie sã spun cã nu am întâlnit niciunde o civilizaþie a strãzii,ca ºi la nemþi. Disciplina? La ea acasã. Larmã? Puþinã. Bilete demetrou sau altfel de ambalaje pe jos? Nu le vezi. Cineva a lãsat sãcadã un bilet de metrou pe jos. Trei persoane au atras zgomotosatenþia. Militãreºte. Orice gest nelalocul lui este taxat de cei dinjurul tãu cu hotãrâre. De la priviri mustrãtoare, pânã la apostrofãrispuse cu voce tare.

Ce ºtiu ei despre noi? Ce li se spune la televizor. ªi cum la tele-vizor li se spune despre noi cã mâncãm oameni, ei spun cã nucred, dar se uitã la noi cu suspiciune, cu neîncredere ºi spun: Deh,de unde nu-i foc, nici nu iese fum… Existã nemþii care au plecatde la noi ºi ne apãrã. Ei ºtiu cã noi nu mâncãm oameni, dar de lebe-de se ºtie… cã au fost mâncate.

ªi la ei – ca ºi la noi – este valabil folclorul cu televizorul aþiminþit boborul. ªi minþit va fi pe veci… Dupã interesele celor mariºi tari.

Continuare în pagina 3

E D I T O R I A L

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul 3 Nr. 83 17 - 23 AUGUST 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

Civilizaþie AdormireaMaicii

Domnului

Cu prilejul sãrbãtorii Adormirii Maicii Domnului, urãm tuturorcelor cu numele de Maria ºi derivate ale acestui nume

MULTÃ SÃNÃTATE ºi FERICIRELA MULÞI ANI!

17 - 23 August 2008 ACTUALITATE

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 2

Casã de piatrã, multã sãnãtate, copii

sãnãtoºi ºi împlinirea tuturor dorinþelor!

Linia 10: Podgoria – Vladimirescu II- zile lucrãtoare: 06:00 06:28 06:40A 07:26 08:54 10:30 12:55 14:25

15:35 16:10 17:57- zile de sãrbãtoare: 06:37 11:24 12:53 13:50 16:04 18:20 22:22- sâmbãtã: 06:37 11:24 12:53 13:50 16:04 18:20 22:22- duminicã: 06:37 11:24 12:53 13:50 16:04 18:20 22:22A – Circulã la Combinatul Chimic

Linia 10: Vladimirescu Moarã – Podgoria- zile lucrãtoare: 05:44 06:31 07:06 08:14 09:28 11:12 13:35 14:57

16:08 17:02 18:35- zile de sãrbãtoare: 07:31 12:11 13:31 14:36 17:06 19:21 23:26- sâmbãtã: 07:31 12:11 13:31 14:36 17:06 19:21 23:26- duminicã: 07:31 12:11 13:31 14:36 17:06 19:21 23:26

Linia 12: Podgoria – Ghioroc- zile lucrãtoare: 05:57 07:57 10:17 12:17 14:00 14:49 15:37 15:50

16:47 17:57 20:03 22:30 23:40- zile de sãrbãtoare: 05:10 05:50 07:50 10:10 12:10 15:30 17:50 19:55 23:35- sâmbãtã: 05:10 05:50 07:50 10:10 12:10 15:30 17:50 19:55 23:35- duminicã: 05:10 05:50 07:50 10:10 12:10 15:30 17:50 19:55 23:35

Linia 12: Vladimirescu Moarã – Piaþa Romanã- zile lucrãtoare: 04:57 05:57B 05:59 07:14 07:47 08:54 09:47 12:09

14:07 15:49 16:34 17:37 18:46 19:59 21:58 00:14A- zile de sãrbãtoare: 05:57 07:14 07:47 09:47 12:07 14:07 17:36 19:59 21:57- sâmbãtã: 05:57 07:14 04:47 09:47 12:07 14:07 17:36 19:59 21:57- duminicã: 05:57 07:14 04:47 09:47 12:07 14:07 17:36 19:59 21:57.

Aceste date au fost preluate de pe site-ul Companiei de Transport Arad.

Familia Neag Ioan ºi Aurora ausãrbãtorit vineri, 15 august 2008,48 de ani de când ºi-au unit des-tinele în cãsãtorie. De loc dinjudeþul Alba, cei doi s-au mutat înlocalitatea Vladimirescu în anul1990, la puþin timp dupãRevoluþia din Decembrie 1989.

* Neag Ioan s-a nãscut la 3aprilie 1935, în localitateaScãriºoara (judeþul Alba), acoloabsolvind cursurile ªcolii primare.Se angajeazã, apoi, la diverse per-soane particulare, perfecþionându-se în meseria de confecþioner debutoaie ºi ciubere.

* Neag Aurora s-a nãscut la 2iunie 1942, în localitatea Gârda(judeþul Alba), la o azvârliturã debãþ de Scãriºoara, tot acolo ter-minând cursurile ªcolii primare,pentru ca, apoi, sã lucreze numaiîn gospodãrie.

Cei doi se cãsãtoresc la 15august 1960, în localitateaScãriºoara ºi aºa cum am spus, înanul 1990 se mutã, împreunã cucei doi copii în Vladimirescu.

Au doi bãieþi, Marin ºi Niculaeºi doi nepoþi (câte unul de lafiecare din copii), Gabriel ºi Darius.Aceºtia locuiesc tot înVladimirescu, bãiatul cel mic,Niculae având domiciliul chiar încasa pãrinteascã, alãturi de cei doianiversaþi ai sãptãmânii. Aºa cã dinpunctul de vedere al frecvenþei cucare se vãd, nu este nici o prob-lemã.

Ce ne spun ei despre celeaproape cinci decenii de cãsnicie?A fost o cãsnicie frumoasã. Ne-amînþeles unul pe altul. Mai ales cãeram de loc din localitãþi apropi-ate, am avut ocazia sã necunoaºtem mai bine. Ne-am cres-

cut cei doi copii în respect pentrumuncã ºi pentru valorile familiei,aºa cã acum ne bucurãm sã-i avemaproape de noi, fãrã sã fim nevoiþisã aºteptãm sãbãtorile pentru a nereuni ca familie.

Ce sfaturi le dau tinerilor caredoresc sã facã pasul cãsãtoriei? Înprimul sã se iubeascã ºi sã se înþe-leagã între ei. Nimic nu poatereuºi într-o cãsnicie fãrã iubire ºiînþelegere. Apoi mai este ºirespectul pe care trebuie sã-lacorde cãsniciei în sine, pentru cãacest pas trebuie calculat cu foartemare grijã.

Noi le dorim sãnãtate celor doianiversaþi ºi aºteptãm cu nerãb-dare momentul în care ne vomrevedea pentru a sãrbãtori nuntade aur!

Doina Grozav

Cãsãtorii

Aniversaþii sãptãmânii

Aproape de «nunta de aur»

Neag Ioan ºi Aurora

Costin Petru & Vãlãºutean Elena

Stupar Claudiu & Turc Rebeca

Moldovan Emil & Vasiloanca Loredana

Circulaþia tramvaielor

17 - 23 August 2008 ADMINISTRATIV

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 3

* Comunitatea noastrã are un nou membru. Unîngeraº pe numele Alessia. Este fetiþa în vârstã deo lunã a familiei secretarului primãriei (al

Primãriei, nu al primarului) Ovidiu ºi Irina Tanasã.Sã mai spunã cineva cã în cartierul Glogovãþ nulocuiesc tineri. Bun venit pe lume, Alessia ! ªicântã-le alor tãi ! Cântã-le, pânã vine barza cu unfrãþior. Sã le trãieºti mult ºi sã le aduci numai feri-cire pãrinþilor tãi, care sunt o familie model!

* Mulþumim cetãþenilor din Horia, Cicir ºiMândruloc, care au înþeles acþiunile primaruluide a actualiza pe teren situaþiile celor vârstni-ci ºi au acceptat sã solicite fonduri pentrucanalizarea apei menajere din aceste localitãþi.Sunt fericit cã cetãþenii noºtrii acceptã con-sultarea cu autoritãþile.

* ªi la Vladimirescu a început actualizareadeclaraþiilor de impozitare date de cãtre cetãþeni.În proporþie de 95% se colaboreazã foarte bine.Avem ºi reticenþe din partea unora care se ºtiu cumusca pe cãciulã. Ba chiar cu vrabia. ªi cu câtneregula este mai mare, cu atât tonul este maivehement. Nu-i bai, noi am fãcut poze ºi vommerge cu poliþia ºi cu carnetul de amenzi. Aºacum ºtii sã ceri de la Primãrie, trebuie sã ºtii sã ºidai. Corect, nu?

* ªi la Horia, dispensarul a prins culoare.Lucrarea este recepþionatã, mai avem de insta-lat poarta ºi mobilierul, iar, apoi, colectareadãrilor se va face la sediul dispensarului, daraccesul va fi pe partea din strada lateralã. Vomface ºi o parcare tot pe strada lateralã.

* Strãzile din Vladimirescu, pe care le nominal-izam în numãrul trecut cum cã se vor asfalta, auînceput sã fie asfaltate. Prima, este strada deacces la cartierul Glogovãþ din drumul DN 7, apoistrada tânãrului consilier al Consiliului Local IacobSorin, I. L. Caragiale, asfaltare pentru care con-silierul a insistat foarte mult.

* La Mândruloc, turnarea trotuarelor conti-nuã pânã la limita pe care ne-am propus.Adicã, strãzile lungi de pe partea dreaptã asensului spre Deva.

* Sâmbãtã, 9 august 2008, a fost sfinþitã capelacimitirului din localitatea Vladimirescu. Pânã înprezent au existat douã solicitãri pentru a se uti-liza capela. Este curatã ºi dispune de energieelectricã. Aleea de acces la capelã este iluminatã.Toþi cei care doresc sã beneficieze de utilitateacapelei, vor apela la Parohia Ortodoxã Românãdin VLADIMIRESCU, CEA CAREADMINISTREAZÃ CIMITIRUL. Nu existã difer-enþieri. Capela este a comunitãþii îmtregi, indifer-ent de sex, rasã sau religie. Nimeni nu plãteºteutilizarea.

A consemnat pentru Dumneavoastrã, Primarul comunei

“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã

ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.

Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................

Întrebãri

1. ....................................................................................................................................................................................................................

2. ....................................................................................................................................................................................................................

3. ....................................................................................................................................................................................................................

S-a întâmplat în ultima perioadã...

Urmare din pagina 1Seara, la cinã, ni se spune: Mâine, în loc de pâine, vom avea

cartofi. Aºa a spus la televizor. Bine cã din zecile de canale TV pecare le aveþi, tocmai pe acesta l-ai gãsit, care îmi dã mie, român, sãmãnânc cartofi în loc de pâine. Dar dacã aºa a spus, aºa a spus ºibasta. Mâncãm cartofi. Uraaa!! Întreb gazda: Care este sursa deinformaþie în care credeþi cel mai mult? Rãspuns: Toate mint. Darai altã variantã? Fiecare ponegreºte pe fiecare ºi atunci selecteziadevãrul. Dar cel mai crezut canal TV este cel METEO. Intereseazãpe toþi. Chiar dacã mai ºi dã greº. Încolo, ce sã-þi spun, politicieniicu politica, oamenii de afaceri cu afacerile, comercianþii cu comerþul,muncitorii cu munca ºi aºa, cã fiecare este pe holda lui, cum sespunea în România, ºi acolo, în holdã, ºtie fiecare ce are de fãcut.ªi te asigur cã face ce trebuie ºi cum trebuie. Cã dacã nu: Aufwiedersehen. Vine altul în loc. La poartã aºteaptã polonezul,turcul, românul ºi alþii care se mulþumesc cu jumãtate din salari-ul meu, mai îmi spune gazda, care este funcþionar la o mare soci-etate.

Rãmânem, dimineaþa, singuri, gazdele noastre pleacã la serviciu.Ieºim mai târziu. Pe hol, salutãm un vecin. Se uitã lung. Nurãspunde. Seara povestim. Ni se spune cã nu a rãspuns la salut, pen-tru cã nu se cunosc ca vecini. Aici, nimeni nu salutã pe nimeni, dacãnu-l cunoaºte. Pe terasã, vorbim. Nu cu glas tare. Vine poliþia. Neroagã sã nu mai deranjãm vecinii. Ne retragem înãuntru. Asta este.

«Raþiunea este un rãu necesar, pe care omul trebuie sã-l suporte, spre a înainta pe calea civilizaþiei»Cred ºi simt cã trebuie sã rãmân ceea ce sunt: ROMÂN, adicã. Se

spune cã dragostea de mamã este ceva înnãscut, iar aceea a tatãluise datoreazã împrejurãrilor. Cea dintâi este un sentiment natural, adoua este un produs al civilizaþiei. Cum noi suntem mai mãmoºi, nuþinem seama de împrejurãri. Iubim ºi gata. Poate fi cel pe care îliubim bandit. Dar îl iubim. Îl înþelegem ºi nu ne strãduim sã-l ducempe un drum bun. Doar este de-al nostru.

Sunt convins cã aici greºim. Înþelegem pe acela pe care alcoolulîl conduce. Înþelegem pe acela care face scandal ºi murdãreºte loculpublic. Înþelegem pe acela care a mâncat lebedele vieneze.Înþelegem pe acela care a furat. Înþelegem ºi situaþiile în care justiþiaare strâmbãtãþi. Unii spun cã ne meritãm soarta. EU SPUN CÃ NUESTE AªA. MERITÃM MULT MAI MULT.

Omul sfinþeºte locul, se spune. Sã-l sfinþim. ªi soarta poate fiîmbunãtãþitã. Sigur putem. În afarã de noi, nimeni nu are cuvântulDOR în vocabularul naþiei sale.

Nu sunt de acord sã mãnânc cartofi, chiar dacã mi se spune latelevizor. Nu sunt de acord ca sã nu stau la o ºuetã cu vecinii mei.Îmi place sã ºi glumesc. Dar pentru cã împrejurãrile vieþii mã fac sãfiu civilizat, atunci sã o fac. Sã o facem! Nu costã mult: disciplinã,rânduialã respectatã, respectul faþã de cel de lângã tine, curãþeniadin faþa casei tale, din tramvaiul cu care circuli, din piaþa unde vinzisau de cumperi.

Exagerãrile cu alcoolul, cu distrugerile doar de dragul de a dis-truge, toate acestea pot fi eliminate. Trebuie doar sã vrem. Ca pri-mar, vã îndemn sã o facem împreunã. O glumã a românilor dinVladimirescu de pe vremuri, când conveþuiau cu nemþii, spuneacam aºa: Mãi vecine, la tine este o rânduialã, ca la neamþ înºpaiþ. Aºa sã facem din comuna noastrã. Rânduialã în civilizaþiacomunitãþii noastre, care existã, dar care mai are nevoie de retuºuri,pe ici pe acolo…

Al DumneavoastrãPrimar, Criºan Ioan

P.S.: Dupã editorialul intitulat «Obligaþie» (apãrut în numãrul tre-cut al sãptãmânalului), am fost întrebat de mai mulþi cunoscuþi dacãîntâmplarea descrisã de mine s-a referit la domnii Lup Viorel ºiNarsesovici Anton. Nu. NU m-am referit nici la domnul Lup Viorel,nici la domnul Narsesovici Anton. Întâmplarea a fost, însã, înîntregime adevãratã ºi s-a petrecut pe vremea când subsemnatulavea funcþia de ºef de garã la Glogovãþ, prin anul 1988.

Civilizaþie

M-am inspirat pentru acest material dinromanul omonim al scriitorului român FranciscMunteanu, în care se vorbea despre un fostcomandant de navã, promovat ca supervizor alCanalului Dunãre – Marea Neagrã, care a adunato sumedenie de scrisori scurte, pe care le-a pusdeoparte, urmând ca ele sã fie citite abia dupãmoartea sa, survenitã ca urmare a unui cancer.

Pentru fiecare dintre noi, baci Traian areprezentat persoana care ne aducea scrisorile ºiziarele, omul care bãtea kilometri întregi pe zi,numai pentru ca noi sã beneficiem de confortulde a citi presa acasã, fãrã a ne mai deplasa dupãele la chioºc. La fel ºi cu veºtile, trimise prin inter-mediul scrisorilor. Toate aceste ne-au fost adusecu promptitudine la domiciliu de baci Traian,care, alãturi de nelipsita sa bicicletã, a fost purtã-torul veºtilor ºi a informaþiilor.

Spun cã a fost, deoarece, pentru baci Traian,munca de aducere a scrisorilor s-a terminat bruscºi tragic. Boala, acest nemilos inamic al omului,nu l-a cruþat nici pe cel care a strãbãtut zeci dekilometri pentru a face ca distanþele dintre noi ºicei dragi ai noºtri sã fie cât mai scurte.

Se cuvine ca acum, în aceste momente dedurere, sã ne amintim de valoarea muncii celuicare a fost baci Traian, sã-i cinstim memoria ºi sãrememorãm momentele în care am stat de vorbãcu el, atunci când ne aducea presa sau scrisorile.Acum, pentru baci Traian, timpul s-a oprit, daramintirea sa va rãmâne vie în memoria noastrã,pentru cã, aºa cum se spune nu murim decâtatunci când ultima persoanã care ne-a cunos-cut a dispãrut dintre cei vii. Sincere con-doleanþe familiei îndoliate!

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

«Scrisori din Calea Lactee...»

17 - 23 August 2008 CREDINÞÃ

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 4

Suflã, Duhule Sfinte, ºi neadunã, de unde ni-e slujireafiecãruia, pe muntele Sionului,cã Maica Vieþii ne aºteaptãîmprejurul patului sãu sã grãimcu spaimã, împreunã cuApostolii: Se duce cãmaraîmpãratului, se înalþã sicriulsfinþeniei; uºi, deschideþi-vã,ca sã intre uºa lui Dumnezeuîntru multã bucurie, careneîncetat cere mare milãpentru lume (stihirã de laVecernia Micã a AdormiriiMaicii Domnului).

Vremea este a ne gândi lamoarte, adicã la timpul sfârºitu-lui Bisericii. Cinstirea însãºi aSãrbãtorii Adormirii MaiciiDomnului, ce se face în ultimalunã a anului bisericesc, ne dã aînþelege legãtura cu ultimulmare eveniment al Istoriei, ridi-carea Bisericii la cer, maiînainte de a veni Ziua ceaînfricoºatã a Domnului.Observãm aceasta ºi din locaþiaicoanei Adormirii în picturaunei biserici: ea se aflã întot-deauna pe fundalul bisericii, laieºirea din sfântul locaº, aduc-ere-aminte tuturorcredincioºilor de ultima mirarea Creaþiei cã muntele cel sfântºi prea vãdit al lui Dumnezeula locaºurile cele de sus seridicã; cerul cel pãmântesc înlocaºul cel ceresc ºi nestricã-cios se sãlãºluieºte (stihirã dela Cântarea a 4-a a Canonului) –se înþelege cã-i vorba chiar demutarea cu trupul la cer aPreacuratei, ºi de asta ne vommira mai la vale –, dar mai cuseamã de sfârºitul lumii, cândBiserica va fi înãlþatã la cer laVenirea Domnului, cu trupul eiîndumnezeit (In. 14, 3; 17, 24;I Cor. 15, 51; I Tes. 4, 16-17).Oare nu cumva credinþa noas-trã statornicã în rãpirea Bisericiiare temei sensibil ºi în PrazniculSlãvitei Adormiri a PreasfinteiMaici a lui Dumnezeu?

Apostoli de la margini,adunându-vã aicea, în satulGhetsimani, îngropaþi trupulmeu; ºi Tu, Fiule ºiDumnezeul meu, primeºteduhul meu (Luminânda). latãcum descrie Sfântul Maximvenirea invitaþilor: îndatã s-aauzit glasul unui tunet puter-nic ºi un nor cu adierepaºnicã. ªi iatã cã din norulstrãlucitor au cãzut, ca niºtepicãturi de rouã înmiresmatã,Sfinþii ucenici ºi Apostoli ailui Hristos, care fuseserãadunaþi de la marginilepãmântului în faþa caseiPreasfintei FecioareNãscãtoare de Dumnezeu.

Frumoasã grija Domnului ca,la despãrþirea de trup a sufletu-lui Maicii Sale, ea sã fie-ncomuniunea celor credincioºi!Trecerea mult-doritã la Fiul ei s-a fãcut sub ochii atenþi aiApostolilor. Dar Sfântul Maxim

spune cã au fost împreunã cuînvãþãtorii lor ºi ucenici aiApostolilor. ªi dacã crezi, citi-torule, cã eºti urmaº al cred-inþei Apostolilor, ai ºi tu un loclângã patul Preacuratei, veivedea ceea ce ºi ei au observatcu uimire: Aºa cum a ocolitdurerile naºterii cu o naºterenegrãitã, tot aºa nici durerilemorþii n-au atins-o în vremeamorþii sale. Pentru cã n-acunoscut pãcatul, de aceeadurerile morþii n-au atins-o.Dar, mai mult, s-au sfinþit atâtcerul care-a primit sufletul eicurat, cât ºi pãmântul care-aîmbrãþiºat trupul ei neprihãnit.Desigur, bucuria cerului n-auputut s-o vadã cei de jos. Dar,cã pãmântul s-a sfinþit prin atin-gerea de trupul ei nevinovataceasta au vãzut-o martoriiAdormirii, cum ne relateazãacelaºi cinstitor al Fecioarei:Atunci ochii orbilor s-audeschis, urechile surzilor s-au destupat, ologii s-au ridi-cat ca sã meargã, demonii aufost alungaþi ºi toatã suferinþaºi boala s-au vindecat.

În sfârºit, la porunca DuhuluiSfânt, Apostolii au luat peumeri sicriul cel sfânt, ce purtaîn sine faima firii omeneºti, sã-l ducã la mormântul dinGhetsimani: O, preaslãvitãminune! Izvorul Vieþii în mor-mânt se pune, ºi scarã cãtreCer mormântul se face; vese-leºte-te, Ghetsimani, aNãscãtoarei de Dumnezeusfântã casã... – aºa încep sti-hirile de la Doamne, strigat-am..., de la Vecernia Mare.Imnologia Praznicului ne punepe gânduri. Din ea respirã cred-

inþa neascunsã a Bisericii cã,dacã trupul Fiului ei n-a cunos-cut stricãciunea ºi nu l-a þinutmormântul, nici al ei, din careªi-a luat El firea omeneascã, nuputea fi þinut: Pe Nãscãtoareade Dumnezeu, ceea ce este înrugãciuni ºi în folosinþeneadormitã, nãdejdea ceane-schimbatã, mormântul ºimoartea nu au þinut-o. Cãcica pe Maica Vieþii, la viaþã amutat-o Cel ce S-a sãlãºluitîn pântecele ei cel purureafecioresc (Condac, facere a luiCosma de Maiuma). Sau într-unui din mãrimuri: îngerii s-aumirat vãzând AdormireaFecioarei. Cum se mutãFecioara de pe pãmânt la cer?Ori sfârºitul celui de-al patruleatropar al primei Cântãri aCanonului: Pentru aceasta,dupã ce ai murit, te-ai sculat,cu Fiul tãu în veci vieþuind. Nutrebuia, oare, ca ºi trupul ei sãse uneascã cu al Fiului ce seînãlþase mai înainte la cer? ªinoi credem cã de aceea cerul amoºtenit acest pãmânt nou,acest trup duhovnicesc alMaicii Domnului, cãci trebuiaca împãratul sã stea pe tron, eaînsãºi fiind tronul Domnuluicare eºti înãlþatã de lapãmânt la împãrãþia cereascã,cum zice Acatistul Adormirii ei.Tradiþia ce pãstreazã sosireaîntârziatã cu trei zile aApostolului Toma ºideschiderea mormântului ce s-a aflat gol, ca cel de lângãGolgota, vrea sã întãreascã ºiea, mai mult, credinþa cã actulînvierii ºi al înãlþãrii ei din mor-mânt s-a sãvârºit prin Fiul eiînviat, în chip nevãzut.

Un studiu mai recent neprezintã posibilitatea învieriiNãscãtoarei de Dumnezeu, maiînainte de cea de obºte aBisericii, punându-ne în faþanoastrã, cititorule, câtevaindicii la care evlavios lucrueste sã luãm aminte:

1. Absenþa totalã, con-statatã dintotdeauna, amoaºtelor Nãscãtoarei deDumnezeu.

2. Imnografia PrazniculuiAdormirii încãrcatã de credinþaînvierii cu trupul a MaiciiDomnului.

3. Multitudinea de rugãciu-ni de mijlocire pe care Bisericale adreseazã Maicii lui Hristos.Dupã fiecare ºi acum ºipururea cântarea ce urmeazãse adreseazã ei, ceea ce pre-supune urmãtoarele:

a. credinþa Bisericii în eficac-itatea rugãciunilor MaiciiDomnului:

b. atotprezenþa Nãscã-toarei de Dumnezeu în rugãci-unea Bisericii;

c. intervenþiile totdeaunaposibile ale Fecioarei în viaþaBisericii, generatoare de sãrbã-tori a cãrei listã nu este închisã(vezi, de exemplu, la AcatistulSfântului Acoperãmânt, icosulal 11-lea: arãtarea MaiciiDomnului deasupra bisericii dinVlaherne etc).

4. Prohodul Preasfintei Nãs-cãtoare de Dumnezeu,asemãnãtor cu cel al lui Hristos.Dacã acesta din urmã seîncheie cu binecuvântãrileînvierii, ce proclamã triumfalaînviere a trupului prohodit, ºiprohodul Maicii Domnului,dupã ce exprimã mirarea noas-

trã în faþa tainei înmormântãrii,se sfârºeºte cu imnele binecu-vântãrii învierii cu trupul aNãscãtoarei de Dumnezeu.

În concluzie, MaicaDomnului se face semn alîmpãrãþiei ce va sã vinã, imag-ine eshatologicã a Bisericii,adicã a ceea ce vom deveni ºinoi ia facerea din nou a lumii.Textele biblice aºezate-n coro-larul liturgic al sãrbãtorii rãmânînsã culorile de bazã înzugrãvirea chipului eisupravenerat: la Vecernie,paremiile din Facere 28, 10-17,Iezechiel 43, 26-27; 44, 1-4 ºiPilde 9,1-11; la Utrenie,evanghelia de la Luca 1, 39-56,iar la Liturghie, apostolul de laFilipeni 2,5-11 ºi evanghelia dela Luca 10, 38-42; 11, 27-28.Cu un astfel de chip dum-nezeieºte zugrãvit ne întâlnim,de altfel, la fiecare popas deduh. La acesta de acum, sãzicem împreunã rugãciunile:Sub milostivirea ta, scãpãm,Nãscãtoare de Dumnezeu;rugãciunile noastre nu letrece cu vederea în necaz ºine izbãveºte din nevoi. ªiapoi: Cel ce pentru noi Te-ainãscut din Fecioara ºi rãstig-nire ai rãbdat, Bunule... aratãiubirea Ta de oameni,Milostive, primeºte peNãscãtoarea de Dumnezeu,ceea ce Te-a nãscut pe Tine,care se roagã pentru noi, ºimântuieºte, Mântuitorul nos-tru, pe poporul cel deznãdãj-duit.

Preot Petre BerceanuParohia Ortodoxã

Vladimirescu

Cuvânt de învãþãturã laAdormirea Maicii Domnului

17 - 23 August 2008 OAMENI DE LÂNGÃ NOI

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 5

- Spuneaþi cã v-aþi afirmatîncã de pe când eraþi laºcoala primarã. Ce anume v-afãcut sã cultivaþi aceastã artã?

- Obiºnuiam, pe când eramcopil, sã ies seara, pe banca dinfaþa casei ºi stãteam sã ascultzgomotele fãcute de greieri saude pãsãrile de noapte. Am fostimpresionatã de mãreþia naturiicare mã înconjura. Mergeamdupã bureþi, în pãdure, ºi atun-ci obiºnuiam sã cânt ºi sã com-pun poezii. Sã nu uitãm cãaveam, pe atunci, doar 9 ani.Totuºi, din nefericire, fiind celmai mare copil din casã, amfost nevoitã sã duc tot greulrãspunderii din gospodãrie,lucrând la muncile care fãceaula noi în ogradã: dãdeam demâncare la vaci ºi la pãsãriledin curte, aºa cã eram nevoitãsã mã trezesc cu noaptea-ncap, aprindeam lampa ºi-mifãceam temele pentru ºcoalã.

- Cum rãmâne cu partici-parea dumneavoastrã ladiferitele spectacole organi-zate în localitatea dumneav-oastrã natalã?

- Directoarea CãminuluiCultural din localitate organizamulte activitãþi de tip concurs,pe diferite teme de cunoºtinþegenerale. Îmi plãceau foartemult temele pe subiecte degeografie ºi agriculturã. Odatãcu trecerea anilor, am încetat sãmai cânt, dar am primitresponsabilitãþi de la Comitetulde Femei din Suceava ºiobiºnuiam sã organizeznumeroase excursii pentrufemeile din sat la mãnãstiriledin Bucovina.

- Se bucurau femeile dinsat pentru aceste excursii?

- Oho, ºi încã cum! Erausãtule de statul pe acasã, demers cu sapa la Colectiv ºi devãzut bãrbaþii care ieºeau dinbirturi, mai mult beþi decâttreji. Le-am dus la Voroneþ,unde au putut sã vadã celebrul„albastru de Voroneþ”, apoi, laMãnãstirile Putna, Agapia,Vãratic, Suceviþa, Piatra Neamþ,Cetatea de la Suceava, toateacestea fiind cuprinse într-unitinerar bine stabilit dinainte ºicare nici nu costa mult, doar100 de lei de persoanã, sumãcare era destul de uºor deobþinut.

- Ce aþi fãcut, pe plan cul-tural, atunci când v-aþi mutatla Vladimirescu?

- Pe vremea aceea, în anul1986, primar era domnulKempf Francisc. El mi-a cerutsã-mi continui activitatea peplan cultural. Ori de câte oricomunitatea germanã dinVladimirescu organiza ParadaPortului Popular German,Kirweich-ul, celebra sãrbãtoarea acestei etnii, am fost invitatãsã particip, fiind singuraromâncã prezentã. Am primitnumeroase premii cu aceleocazii, foarte valoroase din

punct de vedere sentimental.Multe dintre ele le mai pãstrezla loc de cinste ºi acum.

- Care a fost activitateadumneavoastrã culturalã,dupã Revoluþia dinDecembrie 1989?

- Din nefericire, timp de 15ani dupã Revoluþie nu s-a maiorganizat absolut nimic pe plancultural. Nu am fãcut altcevadecât sã merg la lucru, pânã laieºirea mea la pensie.

- N-aþi fãcut eforturi sãsensibilizaþi autoritãþilelocale, în ceea ce priveºteactul de culturã din comunã?

- Doar dupã ce-am ieºit lapensie, deoarece copiii mei s-au cãsãtorit între timp ºi se sta-biliserã, deja, la casele lor. Maiavând un pic de energie cre-ativã, am încercat sã vãd undeeste arhiva care cuprindeapoeziile mele, pe care lescrisesem dinainte deRevoluþie, pe vremea când par-ticipam la diferitele cenacluri.ªtiu cã am fãcut cãrare bãtutã lasediul ªcolii de Artã Popularãdin Arad, locul unde se þineaucenaclurile pe vremurile ace-lea, pentru a cãuta în arhivã cai-etele în care scrisesem poeziile

mele. Dupã multe zbateri ºicãutãri, acestea au fost gãsitede domnul Nistor. Acesta mi-aspus, însã, cã poeziile respec-tive nu mai puteau fi publicate,pentru cã nu mai erau pentruacele noi vremuri. Aºa cã mi-a

spus sã le refac, iar el mi-a dato recomandare cãtre domnulMateuþ Ioan, care era coordo-natorul Editurii Mirador, alãturide Vasile Dan (cel care acumconduce prestigioasa revistãde culturã arãdeanã „Arca”). Cuajutorul domnului Mateuþ ºi aldiferiþilor sponsori, care aurãspuns favorabil cererii melede ajutor (mulþi dintre eidorind, de altfel, sã rãmânãanonimi), am reuºit sã publicprimul volum de poezii, numitFrumoasã-i viaþa la þarã,apãrut în anul 2005. Apoi, înurmãtorii doi ani, în 2006 ºi2007, am publicat – tot cu aju-torul sponsorilor binevoitori ºial domnului Mateuþ – alte douãvolume de poezii, Pãmântulcare-l cãlcãm, respectiv Iarbaverde de acasã, acest din urmãvolum având poezii pe care le-am scris în perioada când eramîn Italia. Despre acest din urmãvolum, vreau sã vã spun cã l-am scris în aºa fel încât fiecarepoezie cuprinde câte zecestrofe fiecare. Nu mai mult, darnici mai puþin. A fost un volumde poezii la care am lucrat cufoarte multã atenþie ºi cu multdor de þarã.

- Cum rãmâne cu partici-parea dumneavoastrã ladiferitele manifestãri cultur-al-artistice organizate înjudeþul nostru?

- Vreau sã spun cã pentrudoamna Tãtar Aurora am cele

mai calde sentimente. De ce?Pentru cã, prin intermediuldânsei am putut participa lamanifestãrile ocazionate deTârgul Meºteºugarilor de laMoneasa, la care participãmeºteri populari din întreagaþarã, nu numai din judeþele lim-itrofe judeþului Arad. Am pututparticipa la aceastã mani-festare, cu începere din anul2005, de când am început sãpublic volumele de poezii. Defapt, la aceastã manifestare m-am prezentat cu aceste volumede poezii, precum ºi cu cãmãºinaþionale, prosoape,macrameuri, toate acestealucrate de mânã, fiind þesute demine. La aceste ediþii din anii2005-2007, am participat cuajutorul doamnei Tãtar, dânsavorbind cu cei din AnsamblulZãrandul (condus de maestrulPetricã Paºca ºi managerulDumitru Trif) pentru a-miasigura transportul la aceastãmanifestare. Asta pânã în anulacesta, când am primit invitaþiade a participa la acest Târg, iarprezenþa mea a fost favorizatãde ajutorul pe care l-am primitdin partea Primãriei ComuneiVladimirescu, de la primarulCriºan Ioan, în special, cãruia îimulþumesc pe aceastã cale. Deasemenea, vreau sã mai adaugcã la aceastã ediþie, partici-parea mea a fost îmbogãþitã defaptul cã am putut prezentavizitatorilor ºi un rãzboi deþesut, vechi de peste un secol,o furcã de tors fuior de cânepã,pe care am avut-o în lada dezestre de mai bine de 40 de aniºi maºina de tors, la fel deveche, aceste exponate fiindadmirate de foarte mulþi dintrecei care au fost prezenþi laMoneasa. M-am bucurat de odeosebitã atenþie, mai ales cãmulþi dintre vizitatori mi-au

cerut sã-mi dovedesc abilitãþilepractice în mânuirea acestorinstrumente, care, pentru unii,erau vãzute pentru prima datãîn viaþa lor. Mai ales cei tineriau fost foarte curioºi sã vadãcum funcþioneazã acest dispoz-itiv, fiind impresionaþi sã vadãcum ia naºtere un prosop fãcutîn întregime la rãzboiul deþesut.

- Ce ne puteþi spunedespre participarea la ediþiadin acest an ale ZilelorComunei Vladimirescu?

- Deoarece în comuna noas-trã nu s-au mai organizat astfelde manifestãri, de când cu ple-carea germanilor din localitate,m-am bucurat foarte mult cândprimarul Criºan a hotãrât,împreunã cu directorulCãminului Cultural, domnulSculici Cristian, organizareaZilelor ComuneiVladimirescu, ca pe o sãrbã-toare a întregii comune. Amavut bucuria sã fiu invitatã anulacesta, la cea de-a doua ediþie,unde am susþinut un programde melodii vechi, live, fãrãorchestrã, precum ºi unmoment vesel, compus demine. Mã bucur cã activitateaculturalã s-a reluat ºi în comunaVladimirescu ºi cã primarulCriºan manifestã o atenþiedeosebitã pentru actul de cul-turã ºi doresc sã-i mulþumescîncã o datã pentru sprijinuloferit ca sã particip la TârgulMeºteºugarilor de laMoneasa! Bineînþeles cã activi-tatea mea culturalã nu se vaopri aici, iar dacã sãnãtatea îmiva permite, voi continua sãparticip la oricare manifestareculturalã ce se va organiza încomunã ºi la care voi fi invitatãsã particip.

Interviu realizat deClaudiu Iacob

Ce lucru se învaþã, nu se uitã pe viaþã...Carte de vizitãMaria Aiftincãi s-a nãscut la 25

ianuarie 1951, în localitateaGrãmeºti (judeþul Suceava). În ceeace priveºte activitatea culturalã,primele încercãri au fost încã depe când era pe bãncile ªcoliiGenerale, când a scris poezii, ajucat în piese de teatru organizatela serbãrile ºcolare ºi a cântatmelodii populare la festivitãþileocazionate de încheierea anuluiºcolar. Mai târziu, dupã cãsãtorie, aparticipat, alãturi de soþul ei, ladiferitele activitãþi culturale organi-zate de directoarea Cãminului Culturaldin localitatea Grãmeºti, precum ºi lacenaclurile de poezie organizate laSuceava ºi Câmpulung Moldovenesc.

Odatã cu venirea în localitatea Vladimirescu, Maria Aiftincãicontinuã tradiþia participãrii la diferitele cenacluri organizate laªcoala de Artã din Arad, prin intermediul directorului Uiuiu,pânã în anul 1989. A publicat trei volume de poezii: Frumoasã-i viaþa la þarã (apãrutã în anul 2005), Pãmântul care îl cãlcãm(2006) ºi Iarba verde de acasã (2007), toate aceste cãrþi vãzândlumina tiparului cu ajutorul unor sponsori care au dat dovadã debunãvoinþã în ceea ce priveºte promovarea valorilor culturalerurale.

17 - 23 August 2008 SPORT

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 6

Liga a IV-aRezultatele etapei

inauguraleFC Sânleani – ªoimii CNM Pâncota 0-5Victoria Nãdlac – Pãuliºana Pãuliº 1-3Unirea Sântana – Criºul Ch. Criº 2-1Partizan Satu Mare – CS Vladimirescu 2003 7-2Unirea ªeitin – Frontiera Curtici 1-2Progresul Pecica – Voinþa Mailat 0-3Regal Horia – AS Dorobanþi 1-1Avântul Târnova – Aqua Vest Arad 1-0Înfrãþirea Iratoºu – ªoimii Lipova 4-1

Clasamentul la zi:1. Partizan S. Mare 1 1 0 0 7-2 3p2. ªoimii Pâncota 1 1 0 0 5-0 3p3. Înfrãþirea Iratoºu 1 1 0 0 4-1 3p4. Voinþa Mailat 1 1 0 0 3-0 3p5. Pãuliºana Pãuliº 1 1 0 0 3-1 3p6. Unirea Sântana 1 1 0 0 2-1 3p7. Frontiera Curtici 1 1 0 0 2-1 3p8. Avântul Târnova 1 1 0 0 1-0 3p9. AS Dorobanþi 1 0 1 0 1-1 1p

10. Regal Horia 1 0 1 0 1-1 1p11. Aqua Vest Arad 1 0 0 1 0-1 0p12. Unirea ªeitin 1 0 0 1 1-2 0p13. Criºul Ch. Criº 1 0 0 1 1-2 0p14. Victoria Nãdlac 1 0 0 1 1-3 0p15. Progresul Pecica 1 0 0 1 0-3 0p16. ªoimii Lipova 1 0 0 1 1-4 0p17. CS Vladimirescu 2003 1 0 0 1 2-7 0p18. FC Sânleani 1 0 0 1 0-5 0p

Etapa viitoare (16-17 august 2008): ªoimii CNM Pâncota –Unirea ªeitin, CS Vladimirescu 2003 – FC Sânleani, Criºul Ch. Criº– Partizan Satu Mare, ªoimii Lipova – Unirea Sântana, PãuliºanaPãuliº – Înfrãþirea Iratoºu, Aqua Vest ªofronea – Victoria Nãdlac, ASDorobanþi – Avântul Târnova, Frontiera Curtici – Progresul Pecica,Voinþa Mailat – Regal Horia.

Au marcat: Leuciuc (min.10), respectiv A. Nemeth (min.85).

Stadion Ovidiu Ionescu(spectatori: 50).

Regal: Duºan – Cosma,Negru, Miheþ (46 Beleiu) –Asmarandei, Giulãu, C. Barna,Asmarandei, Leuciuc – Bãlan,Balint. Antrenori: Marcel Duºan,Dorel Balint.

Dorobanþi: Stoienescu –Szabo, Baul, M. Tiberiu, Zambori(46 A. Toth) – Ardelean (59Mirciov), Nemeth, Pistrui,Tapasto – Vaºtag (46 A.Nemeth), Varga. Antrenor:Roland Szabo.

Arbitru: Viorel Buicã; asis-tenþi: Mircea Toderici, GabrielHãrduþ. Cartonaº roºu: Mirciov(min. 88, pentru cumul de car-tonaºe galbene).

Ambele combatante au abor-dat noul sezon cu un lot tânãr,fãrã transferuri spectaculoase.Surprinde doar plecarea luiBalint de la Dorobanþi ºirevenirea sa la Horia. Eu regretplecarea lui Balint, am aflattârziu acest lucru. Este ochestiune legatã de schim-barea unor sponsori în interi-orul echipei. Balint avea con-tract cu unul dintre aceºtia, a

declarat antrenorul RolandSzabo.

Chiar dacã gazdele audeschis repede scorul, încã dinmin. 10, când Leuciuc a apãrutîn careu ºi a reluat în plasã o cen-trare a lui Cosma, la o nesin-cronizare între apãrãtori ºi por-tarul oaspeþilor, nu am asistat laun meci foarte spectaculos. Pânãla pauzã, mai notãm doar treimari ocazii: o deviere a luiLeuciuc (min. 25), un ºut pericu-los a lui Vaºtag, dupã o preluareelegantã pe piept la care Cosma

a cerut henþ (arbitrul a apreciatcorect faza) ºi un ºut al lui Vargape lângã Duºan, dar ºi pe lângãpoartã.

La cinci minute de la reluare,Cosma obþine un penalty, prinimprudenþa în careu a lui M.Tiberiu, dar lovitura de pe punc-tul cu var, executatã de C. Barna,nu a nimerit spaþiul porþii,mingea fiind trimisã mult pelângã poarta lui Stoienescu.Apãrarea gazdelor s-a clãtinat încâteva rânduri, prevestind parcãgreºeala de la golul egalizator,din minutul 85, când noul intrat,A. Nemeth a reluat o centraredin plin, sub barã, lãsându-l fãrãreplicã pe portarul Duºan.Gazdele puteau reveni în avan-taj, dacã Balint nu relua pestepoartã (min. 92) de la numai treimetri! Finanþatorul OvidiuIonescu a fost la finalul meciuluiextrem de supãrat, mai ales cãadversarul întâlnit a fost unulabordabil, de care se putea tre-cea.

* Meciul de juniori, dindeschidere, a fost reprogramat,gruparea din Horia perfectând oînþelegere în acest sens cu grupade juniori de la CSª Gloria,pregãtitã de Adrian Clop.

Cosmin Gherman

Semieºec…Regal Horia – AS Dorobanþi 1-1 (1-0)

A început, aºadar, o nouãediþie a Ligii a IV-a la fotbal. Afost o etapã inauguralã sur-prinzãtor de productivã, cu numai puþin de 36 de goluri, iar dinpunctul de vedere al eficacitãþiiputem spune cã stãm destul debine, iar etapele care urmeazãne pot oferi surprize din acestpunct de vedere.

În ceea ce priveºte rezul-tatele (pe care le aveþi alãturat,împreunã cu clasamentul primeietape) am consemnat câtevasurprize, cea mai mare fiind laPecica, unde Progresul, o echipãincomodã în ediþia precedentã, apierdut la scor de neprezentare(0-3) în faþa unei echipe careanul trecut tremura pentru loculei în Liga a IV-a. Am amintit-oaici pe Voinþa Mailat, echipã cares-a întãrit considerabil în sezonulprecompetiþional. Antrenatã deRadu George, cu vechi state deserviciu prin ligile superioare (aevoluat la UTA, în liga secundã),echipa din Mailat se anunþã ca oechipã cu pretenþii în parteasuperioarã a clasamentului.

Alte suprize au venit dinspreTârnova, unde gazdele de laAvântul, reveniþi în ligã dupã undeceniu de absenþã, au câºtigatîn al doilea minut de prelungiremeciul cu „constructorii” de laAqua Vest Arad, iar o altã sur-prizã a venit de la Satu Mare,unde a surprins scorul cu carePartizan s-a impus în faþa tiner-ilor fotbaliºti de la CSVladimirescu 2003 (7-2).

Ceea ce nu s-a schimbat înLiga a IV-a – ºi asta dureazã deceva ani buni – este securitateape stadioane ºi confortul oferitde arenele Ligii a IV-a, uneledintre ele cu greu putând finumite stadioane de fotbal. Nupoþi sã te mulþumeºti doar sãîmprejmuieºti cu sârmã o porþi-une de teren de 120 pe 70 demetri ºi sã spui cã ai un teren defotbal pe care vrei sã joci meciuride liga a IV-a, în condiþiile încare tu, ca gazdã, nu poþi oferinici mãcar minimul de confortpentru echipa oaspete (adicã unvestiar dotat cu apã caldã ºirece, precum ºi cu toalete core-spunzãtoare) sau un loc de undereprezentantul presei (atuncicând binevoieºte sã-ºi facãsimþitã prezenþa) sã aibã undesã-ºi aºeze bloc-notesul, unde sãnoteze pentru diferitele publi-caþii locale, dispuse sã-i gãz-duiascã cronica.

Ca sã nu mai vorbim aici deprestaþia unor „fluieraºi”, care ar

trebui bãgaþi în beciuri, pentrumulþi ani de acum încolo, numaipentru cã poartã ilegal echipa-mentul de arbitru ºi fac praf unmeci, dupã bunul plac sau, mairãu, dupã cât de… aprovizionatîi este portbagajul maºinii din-spre echipa gazdã. Exact! S-aimai întâmplat ºi astfel de chestii,dar cum nu am probe evidente(deh, nu merg la meciuri cucamera video!), nu pot sã spunmai multe, cã ºi aºa risc sã-miurc în cap toatã Comisia deArbitri din AJF Arad. De parcãîmi pasã de reacþia celor deacolo!

Aºadar, din nou la drum, petãpºane, alãturi de vaci care pascidilic, alãturi de gãini care zbur-dã, din când în când, pesuprafaþa de teren ºi alãturi decâini, care îºi manifestã dezapro-barea pentru o fazã mai acãtãrii,cu lãtrãturi convingãtoare. Hai lalupta cea mare!

Claudiu Iacob

Nimeni nu se aºtepta caechipa antrenatã de CristianSculici ºi Gligore Bora sã seimpunã la Satu Mare, un loc decare, în ediþia trecutã, au fugitNaþional Sebiº ºi CNM Pâncota,echipe care au preferat sã piardãcu 3-0 prin neprezentare, decâtsã o ia „în frezã” (la propriu ºi lafigurat!). Însã nimeni nu seaºtepta ca echipa dinVladimirescu sã fie umilitãîntr-un asemenea hal. Ce doarecel mai mult nu este neapãratdiferenþa de pe tabelã, ci faptulcã echipa din Vladimirescu nu aavut maturitatea necesarã de afinaliza cu gol ocaziile bune decare a beneficiat. ªi cum în fot-bal, ocaziile se rãzbunã, gazde-lor nu le-a trebuit prea mult sãîncheie conturile, încã de lapauzã, când scorul a fost deja 5-0 pentru Partizan.

În partea a doua a meciului,CS Vladimirescu 2003 a reuºitnu numai sã reducã din propor-þiile diferenþei de pe tabelã, darsã ºi marcheze, astfel cã a scã-pat, in extremis, de „lanterna

roºie”, care se acordã echipei depe ultimul loc al clasamentului,aceasta revenindu-i debutanteiFC Sânleani, care a fost spulber-atã, pe teren propriu, de ªoimiiCNM Pâncota (scor 5-0).

La prima lor apariþie în acestsezon competiþional, CSVladimirescu 2003 a începutmeciul în formula: Betea –Branc, Teliban, Matei, Huja –Arhilie, ªiclovan, Purice, Sima –Sfârlogea ºi Farcaº, pe parcursulmeciului în joc mai fiind folosiþiArdelean (în poartã), Crefelean,Brâncovan ºi Dãrãu (pe teren).Dacã gazdele au marcat prin Rad(de 3 ori), Iancu (de 2 ori), Corbuºi N. Ardelean, de la echipa dinVladimirescu marcatorii au fostCrefelean ºi Farcaº.

Urmeazã meciul din etapa adoua, când adversara echipeidin Vladimirescu va fi nimenialta decât „lanterna roºie”, FCSânleani, aºa cã este de aºteptatun rezultat cât mai bun, care sãmai spele din rezultatul primeietape.

Claudiu Iacob

Un duº (foarte) rece!Partizan Satu Mare - CSVladimirescu 7-2 (5-0)

Din nou, fotbal pe... tãpºane!

Marcel Duºan,antrenorul ºi portarul

de la Regal Horia

Echipamentul nou al „fluieraºilor” arãdeni ar trebui sã-ioblige pe aceºtia la prestaþii mult mai bune...

Clubul Sportiv Vladimirescu 2003ORGANIZEAZÃ

Selecþie la fotbal pentru copii nãscuþi între anii 1994-2003, în fiecare zi de luni, miercuri ºi vineri, de

la ora 09:15, la Stadionul Chimia din Vladimirescu.Informaþii suplimentare se pot obþine la tel. 0753-

311.491, 0743-144.735 ºi 0257-514.014.

17 - 23 August 2008 MAGAZIN

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 7

Ministerul Internelor ºiReformei Administrative

Inspectoratul de JandarmiJudeþean Arad

ANUNÞÃInspectoratul de Jandarmi Judeþean Arad, cu sediul în

localitatea Vladimirescu, str. Jandarmeriei nr. 1-3, judeþulArad

vinde prin licitaþie publicã deschisã cu strigare urmã-toarele produse:

- borcane 0,420 litri: 800 bucãþi;- borcane 0,820 litri: 6.859 bucãþi;- borcane 1 litru: 1.649 bucãþi;- borcane 5 litri: 33 bucãþi;- sticle 0,5 litri: 62 bucãþi;- sticle 0,75 litri: 168 bucãþi.Caietul de sarcini se poate obþine începând cu data de

12 august 2008, de la sediul IJJ Arad, între orele 10-14.Licitaþia va avea loc în data de 10 septembrie 2008, la

ora 10, la sediul IJJ Arad, din localitatea Vladimirescu, str.Jandarmeriei nr. 1-3, iar în caz de neadjudecare, licitaþia seva repeta în datele de 25 septembrie 2008 (de la ora 10)ºi 30 septembrie 2008 (de la ora 10).

Relaþii suplimentare se pot obþine la tel. 0257-514.950,interior 24503 ºi 24541.

Vând Dacia 1300, cuelemente de Dacia 1310, anul1981, culoare albã, verificareatehnicã pânã în 2010, 550 euro,tel. 0724-215.162.

Vând 1.000 þigle, 600lei, tel. 0741-491.854.

Angajez pentru locali-tatea Vladimirescu, confecþioberecu experienþã pe maºinã liniarã,tel. 0731-381.458 ºi 0728-128.901.

Vând loc de casã înlocalitatea Vladimirescu; ofercazare pe timpul lucrãrilor deconstrucþie sau iau în chirie 1pânã la 2 persoane, tel. 0257-514.779.

Vând ap. 1 camerã, înblocul din spatele staþiei de tram-vai Vladimirescu, 30.000 euro,negociabil, tel. 0748-106.804.

Vând autorurism VWGolf 3, anul 1993, pe benzinã,neînmatriculat, în stare bunã defuncþionare, 1.000 euro, negocia-bil ºi autoturism Dacia 1310, anul1988, în stare bunã defuncþionare, 500 euro, negociabil,tel. 0743-144.735.

Vând garsonierã în locali-tatea Vladimirescu, 17.000 euro(negociabil), tel. 0257-515.226.

SC Achidoor SRL executãlucrãri de instalaþii sanitare, frigori-fice ºi instalaþii electrice, instalataparate de climatizare, tel. 0749-775.598.

SC Achidoor SRL anga-jeazã instalator sanitar ºi instalaþiielectrice, tel. 0749-775.598.

Finisaje interioare.Executãm gletuiri, zugrãveli, vopsi-torie decorativã; placãri travertin,gresie, faianþã, rigips ºi izolaþii dinamporã. Oferim calitate ºi seriozi-tate, tel. 0721-458.147.

Vând prune pentru þuicã,tel. 0257-514.971.

Primesc în gazdã o per-soanã serioasã, nefumãtoare, tel.

0257/514.779.West Motel

Vladimirescu angajeazã cameristã,cu sau fãrã experienþã. Informaþiisuplimentare, la tel. 0257/515.500ºi 0357/423.901.

Caut chirie la casã în local-itatea Vladimirescu. Informaþiisuplimentare, la tel. 0753-311.466, 0748-903.150 ºi 0741-734.382.

Vând centrale termice pegaz, noi, la preþuri avantajoase, tel.0744-986.295.

Vând mobilã sufrageriesculptatã, cu entarsie motiv naþion-al, compusã din comodã cuoglindã, comodã TV, vitrinã, masã12 persoane (cu 6 scaune).Informaþii suplimentare, la telefonul0257/514.719.

Familie compusã din 5persoane cãutãm gazdã sau chirieîn localitatea Vladimirescu. Pentruoferte, sunaþi la telefonul 0743-227.707.

Vând 1 cocoº ºi 3 gãini derasã; un boiler pe gaz (pentru baieºi bucãtãrie). Informaþii suplimenta-re, la telefonul 0746-189.199.

Angajez vânzãtor cucarte de muncã la Ghereta de laMoara din Vladimirescu, cu pro-gram de lucru de 8 ore, zilnicîntre orele 10-18. Informaþiisuplimentare, la telefonul 0741-491.854.

Vând 1.000 de mp deteren intravilan în localitateaMândruloc la 200 de metri deDN7, cu utilitãþile asigurate, 2fronturi stradale, excelent poz-iþionat (în cartierul nou), la preþulde 20 de euro/mp, negociabil.Informaþii suplimentare, la tele-fonul 0741-491.854.â

Vând CASÃ CU ETAJ, însuprafaþã construitã de 300 mp,cu toate utilitãþile, inclusiv cen-tralã pe gaz, teren 1.400 mp, dincare livadã de 700 mp, la intrarea

în localitatea Mândruloc, la 100de metri de DN7, cu preþul lavedere. Informaþii suplimentare,la telefonul 0741-491.854.

Vând 1.000 de þigle dinciment, de culoare roºie, la preþulde 1.000 de euro, negociabil.Informaþii suplimentare, la tele-fonul 0741-491.854.

Vând casã în localitateaVladimirescu, str. Vasile Milea nr.45, cu 4 camere, pivniþã, gaz,curent, pe stradã asfaltatã, preþnegociabil. Informaþii suplimenta-re, la telefonul 0728-168.375.

Execut lucrãri de insta-laþii electrice ºi confecþii metalice.Relaþii suplimentare se pot obþinela telefoanele 0746-174.02 ºi0742-129.988.

Filmãri ºi fotografii digi-tale la nunþi, botezuri, aºte eveni-mente, tel. 0743-012.666.

Vând miei vii sau tãiaþi(dupã preferinþa clientului), la preþmai bun decât pe piaþã, tel. 0744-986.295.

Angajez spãlãtori auto, depreferinþã cu puþinã experienþã îndomeniu, cu locul de muncã înVladimirescu, tel. 0744-709.559sau 0721-326.853.

Familie tânãrã cu 2 copiimici dorim chirie (gazdã) înVladimirescu, tel. 0257/461.652(Ionuþ ºi Lavinia Foltic).

Vând mobilã Nãdlac, dor-mitor, masã, televizor, bibliotecã,combinã frigorificã Bosch, aragaz,moarã mãcinat, storcãtor fructe,pian vienez, tel. 514.342.

Salon de înfrumuseþareultramodern Karm’Style, în loc.Vladimirescu, str. Progresului, blocC2, ap.4, oferã servicii la cele maimici preþuri: coafurã, cosmeticã,manichiurã, pedichiurã, solar cuabonament (2 ºedinþe gratis) ºi fit-ness. Informaþii la tel.0257/515.297.

Cabinetul «Medmun»,

loc. Vladimirescu, str. Progresuluinr. 69 vã oferã servicii de: masajfacial, masaj parþial, masajanticelulitic ºi masaj general(reflexo ºi facial), cu programãri latel. 0727-266.725.

Persoanã fizicã autorizatãexecut montaj de parchet masiv,ºlefuit ºi lãcuit. De asemenea,ºlefuiesc ºi lãcuiesc podele vechi.Tel. 0747-891.142 ºi 0744-922.472.

Vând loc de casã, 1.000mp, în satul Mândruloc, tel. 0744-245.910.

Vând circular pentru tãiatscândurã, leaþuri ºi grinzi, cu masãextensibilã. Se poate purta ºiacþiona de pe orice tip de tractor,este adaptabil ºi la motor electricmono sau trifazic, tel.0257/514.620 sau la adresa, str.Vasile Roaitã nr. 11, localitateaVladimirescu.

Efectuez manichiurã cugel ºi unghii false, tel. 0720-760.351, 0741-020.405.

Vând un covor persan, ocanapea extensibilã, o canapea,douã fotolii, tel. 0257/514.186.

Firmã de croitorie anga-jeazã confecþionere cu experienþã,tel. 0724-363.028.

Vând garsonierã confort1, încãlzire centralã, gresie, faianþã,nou mobilatã, situatã în spatelestaþiei de tramvai de la moara dinVladimirescu, 30.000 euro, nego-ciabil, tel. 0720-312.991.

Vând vacã + junincã, rasaBãlþatã româneascã, ambele ges-tante - luna a treia, respectiv a 6-a.Informaþii la tel. 0724/060705 sauDanciu Elena, str.V.Roaitã nr.117.

Vând casã în Vladi-mirescu, str. Vasile Milea nr. 84 A,compusã din 3 camere, sufragerie,bucãtãrie, baie, apã, gaz,canalizare, încãlzire centralã ºi cu ocurte lângã, preþ 110.000 euro,

negociabil, tel. 0751-909.373.Vând încãlzitor de apã

pentru bucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºipoartã de metal 3x2 metri, cupoartã micã, tel. 0740-473.72,0257/541.361.

Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp, frontstradal 18 metri, tel. 0741-491.854.

Meditez limbile germanã,englezã ºi francezã, pentru elevi ºiadulþi, cu metode moderne ºi lapreþuri convenabile. Tel. 0746-198.010.

Vând Ford Sierra comby,anul 1990, 1,8 Tdi, albastru, 2200euro, negociabil + un motor de rez-ervã, tel. 0743-913.281.

Vând 1.000 þigle dinciment de culoare roºie, cu 800 lei(8.000.000 lei vechi), tel. 0741-491.854.

Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientului,tel. 0747-468.539.

Angajez tâmplari ºimuncitori necalificaþi, tel. 0724-320.214.

Execut fotografii digitaleºi filmãri profesionale, pentrudiferite evenimente (nunþi,botezuri, aniversãri), tel. 0749-069.266.

Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pentruagroturism. Informaþii la tel:0745/304504.

Vând case ºi terenuriintravilane în Bãtania, Ungaria, lacel mai bun preþ al pieþei. Asigur ºiîntocmirea actelor necesare tran-scrieri. Informaþii la tel:0724/590747.

Execut cruci de diferitetipuri, cu plata ºi în rate. Informaþiila tel. 0742-038.200, str. VasileRoaitã nr. 105.

MICA PUBLICITATE

În cazul în care anunþul dumneavoastrã din aceastã paginã nu mai este valabil, vã rugãm sã sunaþi la tel. 0731-384.027, pentru a fi scos.

Agenþia Naþionalã pentruLocuinþe va construi în judeþeleArad, Bacãu, Covasna, Hunedoara,Mureº, Neamþ, Suceava,Teleorman, Vrancea un total de861 imobile destinate închirieriitinerilor în vârstã de pânã la 35 de

ani, care nu au bani pentru aînchiria sau cumpãra o casã încondiþiile pieþei.

Terenurile pe care vor fi con-struite locuinþele au fost puse ladispoziþia ANL de cãtre consiliilelocale.

Decizia de construire alocuinþelor a fost anunþatã lasfârºitul ºedinþei de miercuri aGuvernului de premierul CãlinPopescu Tãriceanu, care a apreciatcã programul ar trebui sã preocupemai mult autoritãþile locale.

ANL începe construcþia a 861 imobilecare vor fi închiriate tinerilor

Chec cu fructeIngrediente necesare:- 5 ouã- o canã de zahãr- 100 grame de ulei- 8 linguri de fãinã- o jumãtate plic de praf de copt- coajã de lãmâie rasã- nuci tãiate- cacaoMod de preparare:Se bat albuºurile spumã, se adaugã treptat

zahãrul, gãlbenuºurile, uleiul, praful de copt, fãina,coaja de lãmâie ºi nucile tãiate. Se amestecã într-o parte, ca sã nu se taie. Se tapeteazã tava cu uleiºi fãinã, apoi se pune compoziþia ºi se dã la cup-tor, la foc potrivit. Se verificã cu scobitoarea, pen-tru a se vedea dacã este coaptã compoziþia. Sepune la rãcit, se taie felii potrivit de mari ºi seservesc calde sau reci. Poftã bunã!

Reþetã primitã de la Oleinic Ecaterina, 71 de ani, din Vladimirescu

17 - 23 August 2008 MAGAZIN

VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã

Pag. 8

Leu (23.7 – 22.8): Leii sunt predispuºi la tot felul

de accidente în perioada urmã-toare. Fie cã este vorba de acci-dente fizice sau de gafe ºi indis-creþii, Leii pot intra foarte uºor înnecaz. Trebuie sã fie foarte atenþila cum se poartã ºi la ce vorbesc.

Fecioarã (23.8 – 22.9): Este o perioadã bunã pentru

acumularea de informaþii, nu însensul învãþãrii unor lucruri noi, cial descoperirii unor secrete sauveºti care circulã în cerc restrâns.Fecioarele sã deschidã bine ochii ºiurechile, vor auzi multe bârfe, darvor afla ºi lucruri care le vor ajutaîn carierã.

Balanþa (23.9 – 22.10): Balanþele sunt pe val în zilele

urmãtoare. Au ºanse mari dereuºita în tot ce-ºi propun, aºa cãeste un moment bun sã-ºi facãplanuri ºi strategii sau sã încheieniºte socoteli mai vechi. Vor aveaocazia sã plãteasca niºte poliþeunor persoane care le-au rãnit ºiasta le va da un sentiment de put-ere.

Scorpion (23.10 – 21.11): Scorpionii intrã într-o perioadã

favorabilã pentru latura lor eroticã,ºi-aºa destul de accentuatã prinnatura zodiei. Este o perioadãbunã pentru experimente ºi pen-tru evadãri de week-end împre-unã cu persoanã iubitã. Dacã suntsolo, nu trebuie decât sã iasã înlume, pentru cã ofertele vor fidestule.

Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Ar fi bine sã-ºi ia un pic de

timp numai pentru ei. Este operioadã propice relaxãrii ºi acu-mulãrii de energie. Chiar dacã nu

au concediu, ar fi bine sã-ºi iamãcar douã-trei zile libere pentrua-ºi pune gândurile în ordine.Chiar ºi în relaþia de cuplu ar fi bin-evenit un time-out.

Capricorn (22.12 – 19.1): Capricornii riscã sã rateze niºte

ocazii excelente de a face oimpresie bunã la serviciu dincauza unor accese nervoase carenu vor fi prea apreciate de ºefi. Sepot trezi cu o sancþiune sau chiaro retrogradare. Vor sta cam prostcu nervii pe toate planurile ºi nueste exclus sã aparã ºi certuri încuplu.

Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Vãrsãtorii vor avea foarte multã

energie ºi depinde doar de ei cumo vor folosi. Indicat ar fi sã se con-centreze asupra carierei, pentru cãastrele favorizeazã proiectele înacest domeniu. Relaþia de cupluva fi foarte armonioasã, deºi unelepersoane din afarã vor încerca sã otulbure.

Peºti (19.2 - 20.3): Peºtii au în faþã niºte zile pline

de mici surprize plãcute din parteaprietenilor sau a familiei. Vor primimici cadouri, veºti care le ridicãmoralul, vizite de la persoanedragi, invitaþii în oraº. Nu seîntrevãd cine ºtie ce ºanse de real-izãri mãreþe sau aventuri palpi-tante, dar nu trebuie neglijatãimportanþa bucuriilor mãrunte.

Berbec (21.3 – 19.4): Sãptãmâna aceasta Berbecii

vor lua hotãrâri majore. Nu estevorba neapãrat de ceva foarte viz-ibil pentru ceilalþi, ci de schimbãriinterioare, care îi ajutã sãdepãºeascã momentele dificile.

Totuºi, ar fi recomandatã ºi oschimbare de look (haine,locuinþã, maºina) care sã evi-denþieze mai bine aceasta modifi-care intimã. Comunicarea estefoarte bine aspectatã, aºa cã acumeste momentul sã punã punctulpe I în toate problemele care þinde relaþiile cu ceilalþi.

Taur (20.4 – 20.5): Sãnãtatea nu este foarte bine

aspectatã în aceastã perioadã pen-tru Tauri. Atenþie mai ales la rãceliºi tulburãri digestive. Un membrual familiei le face o surprizã plã-cutã, probabil o vizitã, la sfârºitulperioadei. Relaþiile cu familia ºiprietenii sunt foarte bine aspec-tate ºi Taurii pot primi chiar unajutor de la aceºtia.

Gemeni (21.5 – 21.6): Un gest de atenþie faþã de o

persoanã de sex opus din anturajle poate stârni furtuni în cuplu. Arfi bine sã-ºi cântãreascã binefiecare miºcare, dacã nu vor sãstârneascã furtuni în cuplu. Dacãsunt singuri, nici sã nu caute orelaþie, pentru cã apar niºteprovocãri profesionale care le vorsolicita timpul ºi nervii pe termenlung.

Rac (22.6 – 22.7): O cãlãtorie pe care o aºteptau

de multã vreme se amânã. Acestlucru îi face pe Raci sã-ºi reorga-nizeze programul ºi le oferã unrãgaz binevenit sã mai rezolveniºte probleme. O poveste senti-mentalã mai veche revine în actu-alitate ºi ameninþa sã le compliceviaþa. Dacã nu sunt atenþi, se valãsa cu niºte scene de gelozie încuplu.

Horoscopul sãptãmânii

Iriada, Cristina ºi Ruena, împreunã cu vecinul ºi bunullor prieten, Patrick

REÞETA SÃPTÃMÂNII MÂNDRIA NOASTRÃ

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: redactia@flacara-rosie.roDirector: ROMULUS DUBÃÞ

Vladimirescu, str. Revoluþiei, nr.4, jud. AradTel: 0257/514902, 0257/514.101. Fax: 0257/206.280

E-mail: primariavladimirescu@arad.astral.ro,ziarul_vladimirescu@yahoo.com

Redactor ªef: Cristian Sculici, Tehnoredactor: Claudiu IacobCoordonator: IOAN CRIªAN

Tipãrit la „LAPCOM“ Kft. Delmagyarorszag Kiado - SZEGEDISSN 1842 – 9947

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã