ziarul Vladimirescu format nou 224 v2 · VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU Ziar de informare a cetãþenilor...

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUZiar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

Anul VIII - Nr. 224 14 ianuarie 2013 8 pagini Tiraj: 5.000 exemplareSe distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -

e-mail: [email protected] * internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Stimaþi cititori ºi concetãþeni,Am încheiat anul 2012! L-am încheiat cu bine - zic eu, primarul!

Mulþumim Celui de Sus! Eu, primarul, vã mulþumesc ºi Dumneavoastrã,care ne-aþi fost alãturi, mie ºi Consiliului Local, sprijinindu-ne,înþelegându-ne explicaþiile a ceea ce am fãcut, criticându-ne ºi tolerându-ne greºelile. Oricum, nu au fost multe greºeli, spunem noi.

Anul 2012 a fost un an bun pentru comunitatea noastrã. Nu cã o spuneu, ci pentru cã rezultatele activitãþii noastre, concretizate în strãziasfaltate, în ºcoli modernizate, în Casa de Culturã redatã în folosinþã, ca sãamintesc succint, aici, numai câteva, se vãd de cãtre fiecare din noi ºi, ce-i mai important, se utilizeazã de toþi cetãþenii comunei.

Tot ceea ce am fãcut, am fãcut cu banii noºtri, din bugetul nostru,pentru oamenii noºtri. Ai comunitãþii.

Îndrãznesc sã spun, uitându-mã în ochii Dumneavoastrã: Activitateaanului încheiat a fost o reuºitã a Administraþiei Publice LocaleVladimirescu. ªi bineînþeles, a Dumneavoastrã. A noastrã. A tuturor. Toþiam avut, mai mult sau mai puþin, o contribuþie. Sã fim mândri cã amisprãvit (cum spune în citatul de-nceput Iorga)

Reuºitã: Arta de a fi când foarte îndrãzneþ, când foarte prudent (Napoleon Bonaparte)

De ce spun cã activitatea noastrã în anul 2012 a fost o reuºitã? Pentrucã am fost ºi prudenþi, ºi îndrãzneþi. În funcþie de situaþie.

Am fost îndrãzneþi, când ne-am bazat pe ceea ce aveam în buzunarelenoastre . Adicã bugetul nostru, pe care ne-am bazat. Aº spune cã am fostraþionali-îndrãzneþi, pentru ca riscurile sã fie minime. ªi, la final, amconstatat satisfãcuþi: riscuri zero.

Am fost prudenþi, dar ºi raþionali cu lãudatele ºi faimoasele fonduri detot felul. Am fost prudenþi, nu cum cã nu am avea încredere în acestefonduri. NU! Am fost prudenþi, pentru cã guvernanþii (ºi o spun cu regret!)au politizat aceste fonduri. Nu spun mai mult, decât atât: euroii, dolãroii,sau puternicul nostru leu nu au mai avut culoarea originalã. Aceastãculoare s-a transformat în culoare politicã, într-un procent exagerat demare. Dã, Doamne, sã nu se repete istoria!

Trãgând linie - cum se spune - vedem cã aici prudenþa noastrã a fost defolos, acoperind gãurile create de promisiunile politice cu banii bugetuluinostru ºi astfel nu raportãm ruine în conservare cum ni s-a recomandat decãtre administratorii fondurilor. Exemplul concret parcurile.

*****Am consemnat, telegrafic, un bilanþ al activitãþii noastre în anul 2012.

Vom reveni cu amãnunte, în numerele viitoare ale ziarului nostru. Laobiect ºi pe capitole. Aceasta este o succintã informaþie, ca pentru oprimã impresie...

Valorile impozabile,impozitele ºi taxele locale,

alte taxe asimilate acestora, precum ºi

amenzile aplicabile în anulfiscal 2013

În numãrul acesta, vã prezentãm:

E D I T O R I A L MIHAI EMINESCUUn model de patriotism

DoinãDe la Nistru pân’ la Tisa, Tot Românul plânsu-mi-s’a, Cã nu mai poate strãbate De-atâta strãinãtate. Din Hotin ºi pân’ la Mare Vin Muscalii de-a cãlare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o aþin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, ªi strãinul le tot paºte De nu te mai poþi cunoaºte. Sus la munte, jos pe vale ªi-au fãcut duºmanii cale, Din Sãtmar pânã’n Sãcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român sãracul! Indãrãt tot dã ca racul, Nici îi merge, nici se’ndeamnã,

Nici îi este toamna, toamnã, Nici e vara vara lui, ªi-i strãin în þara lui. De la Turnu’n Dorohoi Curg duºmanii în puhoi ªi s’aºeazã pe la noi; Toate cântecele pier, Sboarã paserile toate De neagrã strãinãtate; Numai umbra spinului La uºa creºtinului. Îºi desbracã þara sânul, Codrul - frate cu Românul - De secure se tot pleacã ªi isvoarele îi seacã - Sãrac în þarã sãracã! Cine-au îndrãgit strãinii, Mânca-i’ar inima câinii, Mânca-i’ar casa pustia, ªi neamul nemernicia!

ªtefane, Mãria-Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las’ Arhimandritului Toatã grija schitului, Lasã grija Sfinþilor În seama pãrinþilor, Clopotele sã le tragã Ziua’ntreagã, noaptea’ntreagã, Doar s’a-ndura Dumnezeu, Ca sã-þi mântui neamul tãu! Tu te’nalþã din mormânt, Sã te-aud din corn sunând ªi Moldova adunând. De-i suna din corn odatã, Ai s’aduni Moldova toatã, De-i suna de douã ori, Îþi vin codrii’n ajutor, Toþi duºmanii or sã piarã Din hotarã în hotarã - Îndrãgi-i’ar ciorile ªi spânzurãtorile!

Continuare în pagina 3

«Nu plânge anul încheiat, ci fi mândru cã l-ai isprãvit»

Nicolae Iorga

14 ianuarie 2013 DIN ACTUALITATE Pagina 2


FUNDAÞIA ROMÂNO-GERMANÃ Vladimirescu de Pregãtire ºiPerfecþionare Profesionalã, în parteneriat cu S.C. IVAS INSPECTIONS.R.L., a calificat un numãr de 111 angajaþi în primul an de imple-mentare al proiectului “CALIFICAREA – Cheia succesului pentruangajaþi ºi angajatori”.

În perioada 2 decembrie 2011 - 22 noiembrie 2012, în cadrulproiectului “CALIFICAREA – Cheia succesului pentru angajaþi ºiangajatori”, care are ca obiectiv general creºterea participãrii anga-jaþilor la programe de formare profesionalã continuã, pentruobþinerea de calificãri complete, FRG Vladimirescu a obþinut urmã-toarele rezultate:

- a calificat un numãr de 28 angajaþi în meseria de Tapiþer- a calificat un numãr de 36 angajaþi în meseria de Maºinist pod

rulant- a calificat un numãr de 33 angajaþi în meseria de Lucrãtor în tri-

cotaje-confecþii- a calificat un numãr de 14 angajaþi în meseria de Sudor.Se aflã în curs de desfãºurare urmãtoarele cursuri de calificare:- Ospãtar (chelner) vânzãtor în unitãþi de alimentaþie, organizat

cu 17 participanþi- Bucãtar, organizat cu 18 participanþi- Asfaltator, organizat cu 14 participanþi.În urmãtoarele 6 luni, vor fi demarate cursuri de calificare în meseri-

ile: maºinist pod rulant, bucãtar, ospãtar, lucrãtor în comerþ, pava-tor, lãcãtuº construcþii metalice ºi utilaj ºi lucrãtor în piele ºiînlocuitori. La aceste cursuri pot participa numai persoane angajate cucontract de muncã, la firme care activeazã în domeniul în care sedesfãºoarã cursurile de calificare.

Pentru mai multe detalii, persoanele interesate se pot adresa la:FUNDAÞIA ROMÂNO- GERMANÃ, Vladimirescu, str. Gãrii nr.59, tele-fon: 0257-514.931, 0357-437.913, fax: 0357-437.912, e-mail:[email protected] (persoanã de contact: Monica Nemczov, managerproiect).

COMUNICAT DE PRESÃ

CASÃ DE PIATRÃ

EªANU BENIAMIN DORIN & BUTAR EUGENIA DANIELA

224@ Vând 2 parcele de teren, înVladimirescu; tel. 0730-333.161.224@ Vând moarã de mãcinat cumotor mono, presã de struguri ºimoarã de mãcinat struguri; tel. 0728-870.411.224@ Vând sobã de teracotã tippapuc, cu dubã de copt din inox ºiplitã; tel. 0257-515.140.224@ Vând casã micã cu gradinã ºilivadã, suprafaþa de 3.000 mp, în Tauþ;informaþii la tel: 0746-325740.224@ Vând casã de locuit înVladimirescu, cu 3 camere; tel. 0257-515.140.223@ Vând fân pentru animale,Mândruloc nr. 240; tel. 0743-826.994223@ Vând cãrucior de iarnã (60lei/bucata), mobilã, maºini de spãlat,biciclete; tel. 0740-306.751.222@ Vând chiuvete de bucãtãrie (cuuna sau douã cuve), chiuvete de baieºi accesorii (dulãpioare suspendate ºisub chiuvetã), convector pentruîncãlzire pe gaz, masã de plastic (cu 6scaune), scaune de sufragerie tapiþate(schelet din lemn ºi metal), þuicã deprune de Sãlaj (Zalãu), colecþieîncepând cu anul 1995 (53 grade); tel.0740-032.719.222@ Vând casã în Vladimirescu,încãlzire centralã, poziþie bunã, lacheie ºi 2 TV noi, la preþ acceptabil;tel. 0257-250.866, 0745-681.191.222@ Vând porci de carne ºi clisã(100-150 kg); tel. 0751-159.514.

************224@ Execut diferite lucrãri deconfecþii metalice de orice tip:porþi, garduri, terase ºibalustrade; tel. 0722-587.943.224@ Familie tânãrã caut chirie înlocalitatea Vladimirescu, pe termenlung, de preferat cât mai aproape degarã; tel. 0747-413.611.224@ Închiriez ap.3 camere înVladimirescu, pe centru; tel. 0723-449.617.223@ Transport: lemne de foc, nisip,balast, moloz, mobilã, etc; tel. 0743-939.748.223@ Angajez bucãtar, PensiuneaCasa Verde, Vladimirescu; tel. 0745-245.715.222@ Caut persoane serioase, cãrorapot sã le ofer urmãtoarele servicii:curãþenie, spãlat-cãlcat rufe, dus ºiadus copii de la ºcoalã sau grãdiniþã;sunt o persoanã serioasã ºi respons-abilã; tel. 0744-552.290.

MICA PUBLICITATE

Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori (SNTCF) “CFR Cãlãtori” SA esteprincipalul operator naþional feroviar de pasageri, care efectueazã transportul public decãlãtori pe calea feratã. În ultimii ani, CFR Cãlãtori a realizat investiþii pentru asigurarea unorservicii de calitate, prin modernizarea flotei de vagoane ºi locomotive, prin diversificareacanalelor de distribuþie a biletelor, prin îmbunãtãþirea sistemului informatic (prin portalulwww.cfrcalatori.ro) ºi, nu în ultimul rând, prin extinderea paletei de oferte comerciale.

* Pe aceastã cale, vã informãm cã începând cu data de 9 decembrie 2012, a intrat învigoare un nou Mers al Trenurilor, care va include servicii de transport, atât pentru cãlãtoriinavetiºti, cât ºi pentru cei ocazionali.

Pentru o mai bunã informare a cetãþenilor, vã prezentãm trenurile aflate în circulaþie,începând cu ziua de 9 decembrie, pe relaþia ARAD - SIMERIA, cuprinzând ºi localitateaVLADIMIRESCU (Staþia CFR GLOGOVÃÞ):

Nr. tren ºi relaþia de circulaþie Ora de sosire Ora de plecare(cu specificarea orei din staþia de plecare, în staþia care din staþia care

respectiv a orei în staþia de sosire) deserveºte deserveºtlocalitatea localitateaVladimirescu Vladimirescu(Glogovãþ) (Glogovãþ)

2044 Arad (6:29) - Simeria (10:06) 6:41 6:522372 Arad (7:52) - Simeria (11:23) 8:04 8:052032 Arad (15:03) - Teiuº (20:47) 15:14 15:152046 Arad (16:30) - Simeria (20:01) 16:42 16:432048 Arad (17:35) - Simeria (21:26) 17:47 17:482374 Arad (19:35) - Simeria (23:03) 19:45 19:492024 Timiºoara Nord (14:29) - Tg. Jiu (22:23) 15:52 16:022039 Simeria (2:18) - Arad (5:55) 5:41 5:422041 Simeria (3:25) - Arad (6:54) 6:38 6:422031 Teiuº (4:10) - Arad (10:25) 10:12 10:132705 Petroºani (7:40) - Arad (13:40) 13:27 13:282043 Simeria (12:40) - Arad (16:14) 16:00 16:012045 Simeria (15:25) - Arad (18:52) 18:39 18:402023 Tg. Jiu (22:53) - Timiºoara Nord (7:23) 5:46 5:47

* În cele ce urmeazã, vã facem cunoscute câteva informaþii despre serviciile ºi ofertele CFRCãlãtori:

1. Abonament (pânã la 300 km):- abonament lunar (reducere 50% pentru adulþi ºi 75% pentru elevi/studenþi);- abonament sãptãmânal (reducere 50%);- abonament 5 zile din lunã (reducere 25%);- abonament 10 zile din lunã (reducere 35%);- abonament 15 zile din lunã (reducere 45%).2. Serviciul de vizualizare a informaþiilor legate de Mersul Trenurilor pentru telefonul

mobil, la adresa m.cfrcalatori.ro; aplicaþia poate fi accesatã ºi prin butonul “Mersul Trenurilorpentru mobil”, de pe pagina de internet www.cfrcalatori.ro.

3. Cardul TrenPlus, prin care se pot achiziþiona bilete cu 25% reducere din tariful integralde transport, la clasa I sau clasa a II-a, pentru cãlãtoria pe orice relaþie cu tren de orice rang;cardul poate fi procurat de la staþiile sau agenþiile de voiaj CFR, la preþul de 80 de lei, estenominal, netransmisibil ºi cu o valabilitate de un an de zile.

4. Biletul de weekend, care acordã reduceri pânã la 35%, în funcþie de numãrul deweekend-uri.

5. Reducere de 5% pentru orice bilet cumpãrat on-line, de pe pagina de internetwww.cfrcalatori.ro.

6. Aplicarea unui “Procent de fidelitate”, la cãlãtoria cu mai multe trenuri aparþinând CFRCãlãtori, astfel:

- reducere de 10%, pentru douã trenuri;- reducere de 15%, pentru trei trenuri;- reducere de 20%, pentru patru trenuri.7. Aplicarea simultanã a reducerii de anticipaþie ºi a procentului de fidelitate la

cãlãtoria cu mai multe trenuri.* Alte oferte comerciale, prin care se acordã reduceri la transportul cu trenurile CFR

Cãlãtori:- minigrup 2-5: este destinatã celor ce cãlãtoresc în grupuri mici (de 2, masim 5 persoane)

ºi este valabilã în toate zilele sãptãnânii (mai puþin în zilele de vineri ºi duminicã), cu reduceriîntre 10% ºi 25%;

- cartela VSD (vineri, sâmbãtã, duminicã): valabilã în weekend, cu reduceri între 25% ºi60%;

- cãlãtoria dus-întors, cu o reducere de 10%;- reducere între 5% ºi 13%, la cumpãrarea legitimaþiilor de cãlãtorie cu anticipaþie;- reducere 50% pentru copiii cu vârsta între 5 ºi 10 ani ºi gratuit pentru copiii cu vârsta

pânã la 5 ani;- reducere 50% pentru grupurile formate din cel puþin 20 de copii sau elevi, inclusiv

personal didactic, medico-sanitar, administrativ însoþitor (maxim o persoanã la 10 copii);- reducere 25% la tarif de tren Regio, pentru grupuri compuse din cel puþin 30 de

persoane.Mai multe detalii gãsiþi pe pagina de internet www.cfrcalatori.ro.* De asemenea, vã informãm cã portalul www.cfrcalatori.ro este singura paginã de

internet oficialã a CFR Cãlãtori, care conþine informaþii actualizate despre Mersul Trenurilor,precum ºi alte informaþii referitoare la cãlãtoria cu trenul. Dacã cetãþenii doresc sã primeascãinformaþii despre ofertele ºi serviciile noastre, se pot înscrie ca utilizator la serviciulNewsletter, pe pagina de internet www.cfrcalatori.ro.

Modificãri operate în noulMers al Trenurilor



* Ca ºi oricare gospodar care se respectã, comunitatea noastrãa pãstrat ºi a continuat tradiþia de sfârºit de an. Dacã bine negândim, chiar cu mai mult aplomb. Colindãtori au fost cu duiumul.Mai ales cei mici. Bravo! Au venit, apoi, cei mari. Flori din “FlorileMureºului” i-au colindat primarului, apoi, împreunã, am colindat lacasa pãrintelui ºi a preºedintelui Consiliului Judeþean. Am fostprimiþi cu drag. Porþile ni s-au deschis larg. Apoi, i-a venit ºiprimarului rândul sã redevinã gazdã. Cete, cete de colindãtori auîntrebat cu bun simþ acel Primiþi colindãtori? Desigur, li s-arãspuns, cu acel cunoscut Da. Veniþi înãuntru. ªi-au venit. Unii,mititei ºi drãgãlaºi, cu obrajii-mbujoraþi, mai stãteau la stradã, pânãtreceau o ceatã-douã ºi întrebau, de data asta cu Pimiþi colinda?Le-am rãspuns: Desigur, primim, primim... Mã, da’ tu ai mai fostodatã... Spãºit, dulce, sã-i sãruþi obrajii îmbujoraþi rãspunse: Da, ammai fost, da’ numa’ o datã... Sinceritate de copil... Amintirilecopilãriei ... Sã nu-i certãm, sã-i iubim ºi mai mult. Farmeculsãrbãtorilor de iarnã...

* ªi aºa a trecut Noaptea de Ajun, care a fost frumoasã ca-ncopilãrie. Copilãria tuturora ºi dintotdeauna.

* Nu ne lãudãm, chiar dacã aºa pare. Primãria a fost ºi MoºCrãciun. Pentru mici, dar ºi pentru mari. Dacã ne repetãm, iertaþi-ne! La toate ºcolile, Moºul a dãruit fiecãrui copil cuprins în sistemulde învãþãmânt, un numãr de 940 de pachete cu darurile noastre.Apoi, nu am uitat nici dascãlii lor. Ne-am bucurat de bucuria lor ºiam participat la serbarea lor. A fost o reuºitã deplinã. S-a þinut(serbarea) în sala festivã la Horia ºi unde credeþi? În sala Casei deCulturã la Vladimirescu. Este sala modernã. Este sala lor a tinerilor.Spectacole foarte reuºite. Vã mulþumim copii! Vã mulþumim vouã ºidascãlilor voºtri, care au pus suflet în tot ceea ce au fãcut cu voi,pentru reuºita acestui spectacol. Aºa a trecut ºi Anul Nou....

* A venit Boboteaza. Preoþii satelor au sfinþit casele creºtinilor.Timpul a fost frumos, de Boboteazã rece, cã aºa stã bine ºisãrbãtorile s-au încheiat de Sfântul Ioan. A început Noul An, auvenit gândurile, grijile, planurile pentru acest an ºi satisfacþiilesperate. Tuturor, cât mai multe satisfacþii, le dorim.

* Continuãm cu grijile ºi gândurile pe care cei care neguverneazã, împreunã cu televiziunile pline de intenþii bune,pentru a informa poporul, ni le produc. Înainte de a trece laexplicaþii concrete, îmi pun mie ºi Dumneavoastrã, stimaþi cetãþeni,o întrebare retoricã: Oare mediile noastre de informare ºtiu aceazicalã, care spune cã ºi drumul spre iad este pavat cu intenþiibune? Oare nu este sacrificat principiul informãrii populaþiei, îndetrimentul cotei de audienþã?

* Deci... Stimaþi concetãþeni, în ultimii patru ani, Primãriacomunei Vladimirescu nu a majorat impozitele cu nici unprocent. Deºi legea a dat acest drept. De fiecare datã, Primarula propus sã nu se majoreze taxele (acelea care depind de noi,bineînþeles!) ºi, de fiecare datã, Consiliul Local a aprobatpropunerea primarului.

* Deºi leul românesc s-a devalorizat constant, în raport cueuro ºi, deci, un impozit de 100 lei (pentru exemplificare) astãzise echivaleazã cu 22 euro, iar în urmã cu trei-patru ani sutanoastrã de lei valora 24 euro. Mergând în urmã, pânã la acei anicând un euro se echivala cu 3,50 lei, ne dãm seama cãimpozitele noastre, calculate în lei la platã, parcã parcã auscãzut. Suta fãcea atunci 29 euro.

* Cum, însã, tot ce se comercializeazã în România seraporteazã la euro (de aici scumpirile alimentelor, acarburantului, a gazului, a curentului), am considerat sã nu maiîmpovãrãm ºi noi omul de rând, obiºnuit sã-ºi plãteascã toatedatoriile la stat.

* Scumpirile, însã, le plãteºte ºi Primãria, ca ºi cetãþeanul.Plãtim curentul la iluminatul public, gazul la încãlzireainstituþiilor (inclusiv la ºcoli), lucrãrile de întreþinere ºi cele deinvestiþii. Tot în euro, echivalat în lei ºi numai cu banii plãtiþi deDumneavoastrã. Desigur, ºi noi, ca ºi Dumneavoastrã, cuaceeaºi bani cumpãrãm mai puþinã marfã sau servicii ca ºi înurmã cu 3, 4 sau 5 ani. Criza - spun unii - este cauza! Ce seîntâmplã astãzi cu impozitul? Se-ntâmplã cã:

Guvernanþii au scos o lege (Codul Fiscal), prin care au hotãrâtca taxele ºi impozitele pentru anul 2013, care depind deadministraþia localã, sã se majoreze cu 16%! Legea-i lege, nu-itocmealã. Aici, Primarul ºi Consiliul Local nu mai aveau ce face.Au aprobat Ordinul Guvernului.

La presiuni politice ºi, desigur, ºi ale mas-media (radio, TV,ziare, etc.), Guvernul se rãzgândeºte ºi face ca legea sã fie...tocmealã. Cum? Schimbã, prin altã Ordonanþã, obligativitateamajorãrii taxelor cu 16%. Dar cum schimbã? Nu de tot. Lasãresponsabilitatea reducerii taxelor la latitudinea administraþieilocale. La noi, adicã la Primãrie!

* Deci, dupã ultima Ordonanþã, taxele ºi impozitele de care

administraþia poate sã dispunã, pot fi reduse de cãtre aceastala un nivel mai mic de 16%. DAR, pentru cã existã un “dar”administraþiile locale sunt prevenite ca în cazul cã nu le ajungbanii din taxele locale nemajorate (reduse), Primãria sã nu maisolicite bani de la guvern chiar dacã are nevoie sã-ºi facã plãþiºi chiar dacã are dreptul prin lege la cote defalcate de laguvern.

* Într-un cuvânt reducând taxele se concluzioneazã cã ai banila bugetul local. De ce sã mai ceri de la bugetul statului? Chiardacã aceºti bani sunt dreptul legal al tãu. Bine asta nu scrie sespune la televizor, dar pare corect ºi aplicabil în cazuri de crizã.

* Precizare: Procentul de reducere a impozitului aprobat deConsiliul Local reprezintã circa 3% din bugetul local. În acelaºitimp, procentul care ne revine din cotele defalcate de labugetul statului (de la Guvern), reprezintã circa 13% din buget.

* Deci, în punga Primãriei pierd prin reducere 3 procente ºiam toate ºansele sã mai pierd 13, considerându-se cã “lasã cãai dacã nu ai majorat cum se doreºte”. Dumneavoastrã cum aþiface? Eu optez pentru a lãsa majorarea aprobatã de Guvern laînceput.

* ªi mã explic... Alãturat, am un exemplu concret. Avem o fiºãde platã a impozitelor la o familie din Horia. Familia esteconsideratã ca fiind peste medie, în ceea ce priveºte stareamaterialã. Deci, un impozit aproape la maxim.

Impozit pe casã În 2012 În 2013 Diferenþã prin majorare

———————————————————————————101 lei 118 lei 17 lei

Teren curte 300 mp 10 lei 11 lei 1 leuGrãdinã 700 mp 1 leu 2 lei 1 leuTeren extravilan 1 ha 44 lei 47 lei 3 leiTaxa auto rãmâne neschimbatã, deci nu intrã în calcul

Total 156 lei 178 lei 22 leiÎn cazul achitãrii acestor taxe pânã la 31 martie 2013,

cetãþeanul acesta plãteºte în plus faþã de 2012 doar 11 lei.* Concluzie: Diferenþa de platã între anul 2012 ºi 2013 este

de 22 lei, care reprezintã majorarea. E mult? E puþin? Eu spuncã este... suportabil 22 de lei, plãtiþi într-un an. ªi mai este cevade reþinut: BONIFICAÞIA (REDUCEREA)

* FOARTE IMPORTANT: ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILELEGALE, CONTRIBUABILII CARE ACHITÃ TAXELE DATORATEBUGETULUI LOCAL ÎN PRIMELE TREI LUNI ALE ANULUI, ADICÃPÂNÃ LA 31 MARTIE 2013, BENEFICIAZÃ DE UN BONUS(REDUCERE) DE 10%!

* În concluzie, dacã scãdem cei 10% din impozitul majorat,adevãrata majorare este, în realitate, de 6%. Bineînþeles, totuleste sã fim buni platnici ºi sã ne achitãm taxele totale pânã la31 martie.

* Îmi repet opþiunea ca taxele sã rãmânã la acest nivel.Motivarea: atunci când bat la uºa celor care împart baniibugetului de stat, pot bate cu pumnul, spunându-le: Eu ammajorat, dar nu-mi ajung. Dã-mi banii ce mi se cuvin. Dacã,însã, reducem cu 11 lei (din cei 22), când bat la aceeaºi uºã, dãel cu pumnul în masã ºi-mi spune: Te-ai lãudat cã ai. Acumdescurcã-te. Nu primeºti nimic!

* Nu cred cã este bine sã faci... contra vântului! ªi asta numaiaºa, ca sã te dai mare. Cã primeºti cu o mânã ºi dai de zece oripe atât. Din banii tãi la care ai drteptul.

* Stimaþi concetãþeni, cred cã este bine sã fim raþionali ºi sãaceptãm situaþii mai puþin favorabile în locul unora foartedureroase. Din douã rele, sã optãm pentru cel mai puþin rãu.Vremurile sunt grele, orice am spune. ªtiu cã atunci când se vacontesta majorarea cãtre guvernanþi vã vor spune: Înjurã-þiprimarul, cã el, nu noi, am majorat! Eu, însã, îmi asum riscul,având convingerea cã Dumneavoastrã înþelegeþi.

* O veste îmbucurãtoare. Dupã mulþi ani, am ajuns ca în 2012sã facem un bilanþ încurajator. Nu ne piere neamul. Numãrul celoraduºi de barzã în anul 2012 a depãºit cu mult pe al celor care auplecat dintre noi. Le spunem celor nou veniþi Bine aþi venit! Celorplecaþi dintre noi: Odihniþi-vã în pace!

* Numãrul copiilor nou nãscuþi este de 130: 61 fetiþe ºi 69bãieþi. Sã trãiascã! ªi ei, ºi cei pe care Dumnezeu le-a binecuvântatfamiliile cu ei. Pãrinþii lor, care sigur sunt fericiþi.

* Numãrul celor plecaþi dintre noi: 83. Aici nu mai areimportanþã dacã au fost femei sau bãrbaþi. Dumnezeu sã vãodihneascã în locuri veºnic verzi. În rai.

* Am avut ºi cãsãtorii. Numãrul lor este aproape constant cu aniiprecedenþi. ªi-au unit destinele în faþa primarului 69 de perechi. Leurãm tuturor: Casã de piatrã!

* Nu dau numãrul divorþurilor. Oricum, sunt multe. Prea multe!

Vã spun doar atât: iubiþi proaspeþi pãrinþi, reþineþi cã aproapejumãtate din cei nãscuþi pânã la vârsta de 2-3 ani sunt obiectul unoranchete sociale pentru încredinþarea copilului dupã pronunþareadivorþului pãrinþilor! Cãutaþi sã nu vã numãraþi printre aceºtia. Cumfaceþi? Nu-i nici un secret: iubiþi-vã, respectaþi-vã, toleraþi-vã ºipuneþi-vã de fiecare datã, când sunt probleme, în pielea celuilalt. ªinu uitaþi: vã privesc doi ochi mari, care nu înþeleg ce se-ntâmplã ºidevin triºti - tot mai triºti! - iar când copilul creºte, se simte singurºi marginalizat. Pãcat. Mare de tot pãcat!

* Veºti bune. Am reuºit, ºi ne bucurã faptul acesta, sã stãpânimzãpada depusã pe strãzi. Mulþumesc celor care au lucrat peautogreder 24 de ore din 24. Nu am prea avut reclamaþii. Existã,însã, ºi din acestea. O doamnã care a telefonat la 112, sã fiedeszãpezitã, dar când noi am trimis utilajul la solicitarea celor de la112, doamna era plecatã la slujba de duminicã. Aºa este, doamnãlocatarã a cartierului Glogovãþ? Nu vã dau numele, dar m-aþiinterpelat la Bisericã. ªi nu mã supãr, dar v-am întrebat: Undelocuiþi?. Pãi, în cartier? Unde domiciliaþi? Pãi, la Arad, eu suntorãºancã. Atunci nu v-am întrebat, dar vã întreb acum: taxele leplãtiþi la oraº, nu-i aºa? Nu, adicã... da! La oraº. ªi la noi... nimic!Cu ce bani cumpãr motorina pentru deszãpezirea musafirilor? Cãdumneavoastrã sunteþi musafir la noi. Ospitalitate, ospitalitate, darnici chiar aºa!

* În faþa Bisericii Ortodoxe din Vladimirescu opreºtetramvaiul. Da, da opreºte! ªi la dus (spre Arad), dar ºi la întors.Doamne-ajutã! Stimaþi cetãþeni, utilizaþi aceastã staþie. Trecerea depietoni este mai vizibil semnalizatã pentru circulaþia rutierã.

* O veste nu prea îmbucurãtoare. Cineva s-a supãrat - cavãcarul pe sat! Deocamdatã, nu se mai dau alimentele rãmaseneprimite de cãtre cei îndreptãþiþi. ªi când te gândeºti cã ceiîndreptãþiþi sunt pensionari, persoane cu dizabilitãþi, oameni sãraci,care au nevoie. Mare nevoie.

* Ehei, dragii mei, dar mã vãd nevoit, cum îmi este obiceiul, sãspun lucrurilor pe nume. Cu tot respectul pentru Dumneavoastrã,adevãrul chiar dacã doare este acesta: Au trecut alegerile. Cinemai are vreme de cei mulþi. Cei care au pierdut tac ºi spun: face-þivoi. Dar rãmân pe loc. Cum sã faci, dacã la volan este supãratul?Vãcarul, mai pe ºleau. Cei care au venit? Au alte prioritãþi. Dar noitrãim cu speranþa. ªi nu tãcem. Pânã nu se rezolvã problema. Îmipermit a face o constatare poate prea durã. Dar susþin cã este realã:

* Oameni buni de ce nu cumpãnim, oare? De ce dãm cinstea peruºine? De ce ne vindem, odatã la patru ani, conºtiinþa? De ce nuvedem valoarea din om. Vedem luna alegerilor ºi nu aniimandatului trecut. Vedem numai litrul de ulei, kilu’ de mãlai sau defãinã, conserva (aproape de termenul de expirare). De ce suntemfataliºti? Vedeþi, dumneavoastrã, de ce credem cã la omul sãracnici boii nu trag? Pentru cã... pentru cã multe ar fi de spus!

* Din cartierul Glogovãþ, dar ºi din celelalte, primim sesizãri cãse furã. Da, aºa este! De la Poliþie ni se spune cã existã niºte normeprivind paza proprietãþii private. Dacã lãsãm casa neîncuiatã sau fãrãgeamuri, iar instalaþia de gaz trasã cu încãlzire centralã, curent, etc,iar curtea neîngrãditã, vã rãspund, domnule: Ne strãduim sãeliminãm hoþia. Cu toatã hotãrârea ºi legalitatea.

Cu tot respectulA consemnat Primarul Comunei,

IOAN CRIªAN

Am avut de trecut peste greutãþi. ªi le-am trecut. Nu amdat dovadã de slãbiciune, pentru cã slãbiciunea împiedicãprogresul.

Am avut ºi reuºite. Dar nu ne-am umflat în pene. Suntemconºtienþi cã mai aveam pânã la perfecþiune.

N-am cãutat ºi nu cãutãm renume. Renumele îl pierzi laprimul eºec ºi astfel constaþi cã renumele este mai nimic.Fãrã raþiune ºi reuºitã în ceea ce faci, el, renumele, nu existã!

Dragii mei, Comunitatea noastrã priveºte înainte! În anul 2013, fiecare

primã zi, adicã cea de mâine, este cea mai grea sau maiimportantã. Sã fim încrezãtori. Sã fim optimiºti. Sã ne iubimcomunitatea ºi sã punem umãrul sã construim. Sã nudemolãm. Sã fim civilizaþi, buni, drepþi, cu respect unul faþãde altul. Cã dacã vom fi aºa, ºi Dumnezeu ne ajutã!

LA MULÞI ANI, TUTUROR!A consemnat Primarul Comunei,

IOAN CRIªAN

«Nu plânge anul încheiat, ci fi mândru cã l-ai isprãvit»

Urmare din pagina 1

S-au întâmplat la sfârºit de an 2012 ºi început de an 2013...



Valorile impozabile, impozitele ºitaxele locale, alte taxe asimilate

acestora, precum ºi amenzileaplicabile în anul fiscal 2013

BONIFICAÞIE! Pentru plata cu anticipaþie a tuturor obligaþiilor faþã de bugetul local, pânã la 31 martie 2013,

pentru persoanele fizice se acordã o bonificaþie de 10% la impozitul pe clãdiri



BONIFICAÞIE! Pentru plata cu anticipaþie a tuturor obligaþiilor faþã de bugetul local, pânã la 31martie 2013, pentru persoanele fizice se acordã o bonificaþie de 10% la impozitul pe teren.

BONIFICAÞIE! Pentru plata cu anticipaþie a tuturor obligaþiilor faþã de bugetul local, pânã la 31martie 2013, pentru persoanele fizice se acordã o bonificaþie de 10% la impozitul pe teren.



Se afirmã cã pentru orice profesie, ne putem pregãti ºi avem, înacest sens, învãþãtori, profesori sau alþi specialiºti, de la careputem învãþa cum sã facem bine un anumit lucru. A fi pãrinteeste, de asemenea, ceva care se învaþã. Se învaþã din propriaexperienþã, din experienþele altora, dar ºi de la specialiºti, carestudiazã numeroase aspecte care þin de relaþia pãrinte-copil. Înspriritul acestei afirmaþii, în perioada 19-25 noiembrie 2012, s-adesfãºurat a XIII- a ediþie a Sãptãmânii Educaþiei Permanente -Festivalul Naþional al ªanselor Tale, sub genericul «Mediu socialmai sigur, pentru o educaþie mai performantã».

La nivelul unitãþilor ºcolare s-au organizat, în perioada 19-25noiembrie, activitãþi diverse, pliate pe specificul anului 2012 – AnulEuropean al Îmbãtrânirii Active ºi al Solidaritãþii între Generaþii.

Învãþ sã fiu pãrinte de ºcolar a fost tema propusã pentru dez-baterea pe care am organizat-o împreunã cu psihologul ArdeleanOtilia, în ziua de 20 noiembrie 2012, cu pãrinþii elevilor de la clasa aII-a A. Activitatea s-a desfãºurat în sala CDI a ªcolii Gimnaziale dinVladimirescu, unde pãrinþii, care îºi doresc sã fie cât mai buni ºi careabordeazã cu seriozitate acest lucru, au putut viziona, în Power Point,un material însoþit de imagini referitoare la acestã temã.

Dezbaterea s-a axat pe principalele probleme legate de educaþiacopilului, mai precis:

- discuþii pe teme de interes, privind creºterea ºi educaþia copiilor;- modalitãþi inedite prin care îl poþi învãþa concepte ºtiinþifice sau

îi poþi dezvolta inteligenþa copilului.Mulþumim tuturor pãrinþilor, care ne-au împãrtãºit din experienþa

lor ºi ne-au oferit pãreri ºi sugestii, contribuind astfel la îmbogãþireacunoºtinþelor în meseria de pãrinte.

Prof. înv. primar FLORIÞA BOLCUªcoala Gimnazialã Vladimirescu

Vreau sã învãþ sã fiupãrinte de ºcolar

A fost, din tot-deauna parcã, osearã magicã, încare aºteptam cutoþii dublul miracol:Sãrbãtoarea Naºteriilui ISUS ºi Venirealui Moº Crãciun.Ambii vin cu daruripentru noi toþi,daruri strãlucitoare,care ne bucurã sufle-tele ºi care ne facmai buni pentru încãun an.

Prof. înv. primarSTURZA MIHAELA

ªcoala cu clase-le I-IV Mândruloc

A FOST ODATÃ, CA NICIODATÃ...

Serbarea de Crãciun la ªcoala cu clasele I-IV din Mândruloc

www.newsar.roCiteºte azi, ce scriu ziarele de mâine!


14 ianuarie 2013 ÎNVÃÞÃMÂNT -SPORT Pagina 8

Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003 (reactualizate) ºi HG 1723/2004

VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Arad, Episcopiei nr. 39

Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245

E-mail: [email protected]

Director: ROMULUS DUBÃÞ

Adresã poºtalã: Vladimirescu, str. Revoluþiei nr. 4, jud. AradTelefoane: 0257-514.902, 0257-514.101. Fax: 0257-206.280

e-mail: [email protected] internet: http://www.primariavladimirescu.ro

Coordonator ediþie: IOAN CRIªAN - primarul comunei VladimirescuEchipa de redactori: Doina Grozav, Diana Giurgiu, Cristina Rus,

Daniela Tomoiagã (ªcoala Gen. Vladimirescu), Rãzvan Salanþ (loc. Horia).Tehnoredactare computerizatã: Claudiu Iacob (0735-078.918)

Tipãrit la: Compania de Producþie Tipograficã Cluj

Ziar de informare a cetãþenilor comunei

sãptãmânã de sãptãmânã

211 - Secretariat212 - Primar213 - Contabil ªef214 - Arhitect ªef215 - Urbanism216 - Stare Civilã217 - Agricol

218 - Casierie219 - Viceprimar220 - Finanþe221 - Social222 - Secretar223 - Paza224 - Salarii

INTERIOARE PRIMÃRIE

ISSN 1842 – 9947

- Asta a fost în trecut... Ce v-a fãcut sã reluaþi activitatea competiþion-alã, de data aceasta în calitate de antrenor la CS Glogovãþ 2010, undeantrenaþi grupa de copii ºi cadeþi?

- În urma decesului fostului meu antrenor ºi coleg de la lupte libere, IoanCintezã (în luna aprilie 2012, n.r.), la rugãmintea preºedintelui clubului, CãlinBun, am acceptat sã vin sã mã ocup de copii, pentru a continua munca regre-tatului antrenor, dar ºi pentru a oferi copiilor continuitate în activitateasportivã. Deºi la nivel de începãtori, clubul fiind funcþionând abia din anul2010, tinerii luptãtori au rãspuns favorabil antrenamentelor pe care le-amimpus: câte 5 ºedinþe sãptãmânale (una pe zi), cu douã grupe, cu accentul petehnicã ºi pregãtire fizicã. Accentul cel mai mare l-am pus pe tehnicã, dar ºi peîmbunãtãþirea forþei fizice. Un alt aspect pe care mi l-am impus, odatã cuvenirea la club, a fost aceea de a aduce la salã alþi copii, cât mai mulþi copii,care sã facã, în primul rând sport.

- Care este bilanþul pe care l-aþi avut în anul 2012, de când aþi prelu-at clubul?

- Am participat la Campionatul Naþional de Cadeþi, pe echipe, la care amdus câte 4-5 sportivi, care, deºi nu se ridicau la nivelul cadeþilor, i-am dusacolo, pentru a obþine experienþa competiþionalã. Apoi, rezultatele au începutsã aparã. Dupã primul concurs, am început sã ne “abonãm” la medalii. Laprimul concurs, din 5 mai, la Satu Mare, am ocupat un loc 3 ºi un loc 5, din 4sportivi participanþi. Dupã aceea, am participat la Campionatul Naþional deCadeþi, pe þarã, în 20 mai, la Medgidia, unde am fost prezent tot cu 4 sportivi.Acolo, am obþinut un loc 5 ºi un loc 8.

- Ce a însemnat aceastã performanþã, la momentul respectiv?- Chiar dacã nu ne-am apropiat de un loc pe podium, succesul tinerilor

noºtri luptãtori a constat în acela cã au vãzut pe viu cum se desfãºoarã o com-petiþie de nivel naþional. Pot spune cã au obþinut experienþa necesarã pentruviitoarele întreceri. Am mai participat, în 26 mai, la Lugoj, la Cupa Banatului,unde am fost prezent cu 11 sportivi, obþinând o clasare pe locu 1, trei locuri 2ºi patru locuri 3. Dupã care, la 16 iunie, am organizat cea de-a III-a ediþie a“Cupei Vladimirescu”, noi fiind gazdele unei competiþii la care au participatechipe din ºase localitãþi. La aceastã competiþie, am obþinut 5 locuri 1, ºaselocuri 2, patru locuri 3 ºi un loc 4. Marele avantaj a fost cã am folosit întregullot de sportivi, oferindu-le tuturor posibilitatea sã urce pe saltea.

- A urmat, apoi, vacanþa de varã. Cum au rãspuns sportivii la revenireala salã?

- Vacanþa a fost foarte scurtã, de doar o lunã, pentru cã sportivii erau înurmã cu pregãtirea fizicã; de aceea i-am chemat la antrenamente încã dinprima jumãtate a lunii iulie. Pregãtirea a fost efectuatã la Vladimirescu, la salã,pânã la 1 septembrie, când am reuºit sã urc cu copiii la Moneasa, pentru unstagiu de pregãtire de opt zile, cu efortul financiar al preºedintelui clubului.

- În ce a constat acesta?- A fost o pregãtire bunã, iar ca urmare a faptului cã sportivii au rãspuns

bine cantonamentului, la 6 octombrie, la etapa de Cadeþi pe echipe, de la BaiaMare, am participat cu 3 sportivi (iar acest lucru din cauza lipsei banilor, lipsãcare s-a simþit pe întreaga perioadã competiþionalã, motiv pentru care nu amputut deplasa decât numãrul minim de copii, cu care puteam lua parte larespectiva competiþie). Revenind la concursul de la Baia Mare, acolo am obþin-ut un loc 2 ºi un loc 8. Dupã aceea, în 21 octombrie, am participat laCampionatul Naþional de Copii, la Satu Mare, unde am reuºit sã obþinem ºiprima medalie naþionalã din istoria clubului, cea de bronz, Popa Flaviusocupând locul 3 la categoria 53 kilograme.

- Ce înseamnã, mai exact, acest succes, de la Satu Mare?- Fiind un Campionat Naþional, la acesta au participat peste 300 de copii,

de la cluburi din întreaga þarã. Ca sã exemplific, trebuie sã spun cã numai la ca-

tegoria lui Popa Flavius, cea de 53 de kilograme, au participat 39 de sportivi!Pentru noi, care am fost singurul club privat din þarã participant la aceastã com-petiþie (club susþinut financiar de Cãlin Bun ºi de câþiva iubitori ai luptelor, carene-au oferit ajutor financiar), suntem mulþumiþi de performanþa obþinutã.

- Ce a urmat dupã euforia acestui succes?- Nu a fost timp sã sãrbãtorit, deoarece la 10 octombrie, la Lugoj, am par-

ticipat la “Memorialul Aurel Ciosa”, cu 12 sportivi, unde am obþinut douãlocuri 1, un loc 2 ºi trei locuri 3. Apoi, la 1 decembrie, la Timiºoara, am fostprezenþi la “Memorialul Bati Vasile ºi Aurel Dincã”, cu 11 sportivi, obþinândpatru locuri 1, trei locuri 2 ºi patru locuri 3. Aceasta a fost, de altfel, ultimacompetiþie internã la care am participat, încheind în succes un an bun, bogatîn performanþe ºi care ne dã speranþe pentru anul în care tocmai am intrat.

- Ce ne puteþi spune despre participarea internaþionalã?- Am participat în Slovacia, în 30 iunie, la un concurs internaþional,

deosebit de puternic, la care au fost prezenþi sportivi din 16 þãri, România fiindreprezentatã de doar douã cluburi: al nostru ºi unul din Satu Mare. La com-petiþia care s-a desfãºurat pe parcursul unei singure zile, am avut o comportarefoarte bunã, pentru cã am obþinut prima medalie internaþionalã - ºi chiar locul1! - prin David Cintezã, la categoria 53 de kilograme (categoria Copii).

- Când se va relua activitatea de pregãtire la club, în 2013?- Cum am reuºit sã obþinem ajutorul financiar necesar, vom participa la o

competiþie care va avea loc în oraºul Buºteni, în perioada 18-20 noiembrie, aºacã încã de marþi (8 ianuarie, n.r.) am chemat sportivii la salã, pentru pregãtireanoului sezon competiþional. Aºteptãm, de asemenea, sã primim ºi calendarulcompetiþional de la Federaþia Românã de Lupte Greco-Romane, pe baza aces-tuia putând sã ne facem planul de participare la competiþiile din 2012 ºi pen-tru a putea sã întocmim graficul de pregãtire al tinerilor luptãtori.

- Pe câþi copii vã bazaþi, în momentul de faþã?- În prezent, sunt 23 de copii, pe care ne punem baza în vederea com-

petiþiilor viitoare, mai ales cã acoperã întreaga plajã a vârstelor de competiþii,de la 8 ani, pânã la 17.

- Ce ne puteþi spune, în final?- Doresc sã-i mulþumesc, pe aceastã cale, lui Cãlin Bun, pentru încrederea

pe care mi-a acordat-o în ceea ce priveºte preluarea clubului, în calitate deantrenor; îi mulþumesc pentru eforturile pe care le depune pentru a ne oferiposibilitatea sã participãm la concursuri, iar aceste eforturi nu sunt puþine, înspecial din punct de vedere financiar. De asemenea, tuturor sponsorilor clubu-lui, doresc sã le mulþumesc, pentru ajutorul lor financiar (mic sau mare, a fost,oricum, binevenit!), dorind sã ne fie alãturi ºi în continuare: Enercons Guset,SC AgroDan SRL, Farmacia Santamed, Primãria comunei Vladimirescu, SCDem Agro SRL Timiºoara, SC Denis Aergen 2002 SRL ºi Societatea AgricolãCERES Vladimirescu.

- Vã mulþumesc ºi vã doresc succes!CLAUDIU IACOB

Interviu cu LAZÃR CIUNTA, antrenor la echipa de lupte greco-

romane CS Glogovãþ 2010 Vladimirescu

Antrenorul Lazãr Ciunta aînceput luptele în anul 1969, laVagonul Arad, sub îndrumareamaestrului-emerit al sportului,Teodor Blidar, la vârsta de 14ani. Apoi, timp de 18 ani, aparcurs toate treptele afirmãriisportive, de la juniori laseniori. A ocupat locuri pepodium la juniori, iar în perioa-da senioratului, de la vârsta de20 de ani, a terminat peprimele 6 locuri. A fost chematla lotul naþional, iar timp de 3ani a participat atât la competiþiile naþionale, sub egida Federaþiei Românede Lupte Greco-Romane, cât ºi la competiþii internaþionale.

«În 2012 am obþinut prima medalienaþionalã din istoria clubului»

Obiectivul anului 2012 - Anul European al ÎmbãtrâniriiActive ºi al Solidaritãþii între Generaþii, este ºi acela de-a încu-raja factorii de decizie politici ºi pe toþi cei implicaþi, sã ia mãsuricare sã sprijine îmbãtrânirea activã ºi sã consolideze solidari-tatea între generaþii la toate nivelele.

În sãptâmâna 19-25 noiembrie 2012, prin activitatea pecare ne-am propus-o, ºcoala noastrã ºi-a deschis porþile pentrua-i primi pe vârstnici ºi pentru a reflecta la modul cum dialogulîntre generaþii poate contribui la educaþie. Prin acest dialog cucei vârstnici, elevii îºi pot forma un punct de vedere pozitivdespre îmbãtrânire. Schimbul între generaþii contribuie, deasemenea, în mod semnificativ, la dezvoltarea solidaritãþii ºi acomportamentului civic activ, la dezvoltarea personalã ºiînlesneºte creºterea calitãþii învãþãmântului.

Activitatea s-a desfãºurat în sala clasei a V-a A, coordonatãde prof. Liliana Pop. Fiecare elev a avut un rol bine definit, uniifiind “gãzdoaiele” care i-au primit cu o garoafã pe bunici saupãrinþi ºi i-au invitat sã povesteascã despre tradiþiile satuluinatal, despre ºcoala din vremea lor ºi despre rolul lor în edu-caþia nepoþilor.

A urmat, apoi, ca elevii sã citeascã basmul Bunicul ºi nepo-tul, de Fraþii Grimm ºi sã prezinte sceneta Bunicul, dramatizaredupã povestirea lui Barbu ªtefãnescu-Delavrancea.

La sfârºitul activitãþii, parinþii ºi bunicii au mulþumitnepoþilor ºi profesoarei, pentru minunatele clipe petrecuteîmpreunã.

Prof. LILIANA POPProf. ANTIÞA VANC

ªcoala Gimnazialã Vladimirescu

Festivalul naþional al ºanselor tale:

ROLUL BUNICILORÎN EDUCAÞIE

ziarul Vladimirescu format nou 224 v2 · VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU Ziar de informare a cetãþenilor...

Documents

Transcript of ziarul Vladimirescu format nou 224 v2 · VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU Ziar de informare a cetãþenilor...