hniciI

e

a.:4,;.

i::'::l:

.i,

de eualuare gi ingriiiri asociate neuoiide a bea gi a manca

Alimenta;ia pacientului

lntalia bolnavului trebuie sS.respecte urmdtoarele principii:iluirea cheltuielilor energeiice de bazi ale organismului - cele necesare

ii (la copil) sau cele necesare refacerii pierderilor, prin ccnsum (la aduliilsigurarea aportuiui de vitamine gi sdruri minerale necesare metabolismului

cregterii (la copil) si celorlalte functiitizarea procesului de vindecare prin crularea organelor bolnave; alimen-onala poate influenla tabloul clinic, caracterul procesului infectios

tic) 9i ritmul evoluliei acestuia, cievenind astfel un factor terapeuticenirea unei evolulii nefavorabile in bolile latente, iransformarea bolilor

ice gi aparilia recidivelornsolidarea rezultatelor terapeutice obJinute prin alte tratamente.nd seama de aceste principii, regimul dietetic al pacientuiui trebuie astfel

si satisfaci atat necesitdlile cantitative. cat gi pe cele calitative alelui.

ALIMENTATIA DIETETICA

nnd o contributie la tratarea pacrentului, prin alimentele ingerate.e dietetice sunt foarte variate, ?n functie de calitaiea si cantnaiealr ce le compun.lie de cantitatea alrmentelor, regimuriie pot {i hipocalcrice si hipercaiorice.de vedere calitaiiv eie sunt adaptate diverselor categcnr de imboindv;rr.

115

- urmdregte bolnavul sd consume numai alimentele cuprinse inregim

- urmiregte orarul gi distribulia meselor- urmdregte, periodic, greutatea corporali

- congtientizeaza bolnavul de importanla activitililor fizicemoderate

- stabilegte un program de activitili fizice, in funclie de gusturigi capacitate, impreuni cu bolnavul

- asistenta permite exprimarea emoliiror, a sentimentelorbolnavului

- il ?nvafd metode de relaxare- la nevoie, administreazd medicalie sedativi

z-s-e xl6F

Pacientul sidesfSgoareactivitate fi-zlca crescuta

Pacientul sdfie echilibratpsihic

Regi mu rile dietetice urmdresc:

- punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate gi sisteme:

- regim de crufare a intestinului gros - in dizenterie;

- regim de crulare a mucoasei bucale - stornatit5;

- regim de cruiare a stomacului - gastriti, ulcer gastric;

- regim de crulare a ficatului * hepatit6, ciroz6;

- regim de crulare a rinichiului - nefriti, glomerulonefriti, insrenald acutd:;

- Ia alcdtuirea regimurilor de crulare se va line seama de compozchimicd a alimentelor, de modul de preparare; precurTl 9i de starea foq:

agregaJie;

- echilibrul unor funcJii deficitare sau exagerate ale organismului:

- in colita de fermentalie - regim bogat in proteine;

- in colita de putrefaclie - regim bogat in hidrocarbonali;

- in ciroza hepatici - restriclie de lichide;

- in insuficienla cardiaci - restricfre de lichide;

- compensarea unor tulburdri rezultate din disfunclia glandeior endocrine:se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharal, regimul va corepunde acestei toleranle;

- satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

- in boli infeclioase - regim bogat in vitamine;

- aiecliuni osoase - regim bogat in calciu;

- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali - regim bogat in protei

- indepdrtarea unor produse patologice de pe perelii intestinali: -,

- produse patologice ca: mucus, puroi, se pot indepirta cu ajutorul .re

mului de mere rase sau morcovi.

- in vederea alcituirii unui regim dietetic cAt mai variat este necesard cuno,terea echivalentelor calitative 9i cantitative ale principiilor alimentare.

- numdrul reglmurilor dietetice este variat in funclie de diversitateimbolnSvirilor, de stadiul si de gra,,,itatea acestora.

116

Regimulhidric:

; ^ );^^ +;;- lttulvaul

- in primele zile postoperatoi', drarei acute, gastrite acute- alimente permise:

- supe limpezi de legume, ceaiuri indulcite cu zaharini sauneindulcite, zeami de orez, supe diluate gi degresate dincarne, apa fiartd 9i rdcitd

Hidro-zaharat: - indicalii- perioada de debut a hepatitei epidemice: insufi

renalA acutA, insuficienla hepatica acuti, colecistita acuti,in perioada febrilA a bolilor infeclioase

- alimente permise- sucuri de fructe indulcite, ceaiuri indulcite, zeami de

compot, zeamb de orez- se administreaza in cantitdti mici 9i repetate

i

z-s-e xl6P

-actat:

| - indicalii

| - colecistiti subacutd, perioada icterici a hepatitei

I enidemice, ciroza hepaticd, varice esofagiene, dupdI primele zile ale infarctului miocardic acut| - alimente permise:

I -:rp: de fdinoase, supe de legume, piureuri de tegume,I tructe coapte, fiinoase, sufleuri de brdnzi de vaci| - mese mici cantitativ gi mai frecvente

| - indicalii

| - in.primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, in| .. Orimele zile dupi hemoragia digestivd superioari| - ailmente permise

I - 1000 200_0 ml lapte, eventual imbogdfit cu frisci sauI Smantana

I vegetarian

| - indicaliii,i - dupa puseut acut al ulcerului in remisiune, dupi operalii peI stomact..l- amente permiseI - brAnzi d_. y?.i, oud moi, cag, lapte, piureuri de tegume,

smAntAnd, friscd, fdinoase

- indicalii

- hepatiti cronicd agresivi, cirozd, hepaticd decompensatd,neoplasm hepatic

- alimente permise

-brdnzd, de vaci, ca9, urdd, iaurt, carne slabd fiarti, pAinealb5 prdjitS, legume, fdinoase, fructe coapte, biscuili, supede fdinoase, unt 1O g/zi, ulei 20_30 glzi.

- indicalii I

- glomerulonefriti acutd difuzd, insuficieniA renali I

-alimente permise i

- salatd de cruditdli cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, I

supe de legume gifdinoase, prijituri cu mere, cas, brAnza de I

vaci, urdd, gdlbenug de ou, frigcd, pdine fdrd sare I

- tndrcaril I

- caidiopatii decompensate, hiperrensiune arteriard, intarct i

miocardic acut in a doua slptimAna de boata I

- alimente permise I

- lapte, iaurt, brAnzeturi, carne slabd fiarld, salatd de sfecld. I

fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarti, dulceatd. l

unt 10 g 9i ulei 3A glzi ' ' I

-a

Cio-

lular:

.a.:.

117

z-s-e xl6F

Semilichid:

Diabetic: ;^a;^^t::--- il tutLdut

- Oianetut zaharat- allmente permlse

- in funclie de toleranla la glucide va cuprinde alimenlcAntirite in mod obligatoriu Ii afimente #cAnt6rite: .l

- arimente cantaiiie: JajrJ, 'r"pi. ;fi;li' ?:inoase

{egume uscate, fructe- alimente necAntdrite:

-pelte, carne, mezeluri, oujlpe de carne, sosurifdrd fiina, uleiHipocaioric:

- obezitate, hipertensiune arteriald- alimente permise

- 240 caiarii - 300 g brAnzi de vaci- 400 calorii - lapte, brdnzd de vaci, carne albi, iegume,

mere- 600 calorii din aceleasi alimente

- proaspdtd:

- culoare rogie, iucioasd, usor umedA- alteratd:

- culoare cenugie, verzuie, umedi, lipicoasd

Mezelurile: - proaspete:

- suprafatd curat5, nelipicioasd, masd ccmpactd, IegatA..miros placut

- vechi:

- pete de mucegai. miros neplAcut, sfdrAmicoase

Pegtele: - proaspdt:

- culoare normali, strat umed, bronhii rogii- ditetdt

- cenugiu, verde, negru, bronhii negre, violacee, tegumentemoi, rupte

NOTIUNI DE GASTROTEHNIE

Gastrotehnia studiazd transformdrire suferite de alimente in ci:rsur preg,lo' culinare. avand in vedere infruenla acestor modificiri asupra stdriisandtate a inciividului.inarnt-'a prepardrii curinare se cerceteazd starea de satubritate

alimentelor:

118

z-s-e xl (F

PR ELUCRAR EA P R ELI M INA RA

- trangarea carnii (de vitd, porc, pasd.re);

spdlarea, eviscerarea pdslrii;- curAlirea solzilor, eviscerarea pegtelui;

i.olile spilate, sparte in vase curate;

= legumele: sortare, spdlare, curilare, tiiere;prelucrarea preliminard se va face cu pulin timp inainte (pentru a evita

cantitative gi catiiative) ;

eviti spdlarea indelungatr 9i menfinerea in apd (trec factorii nutritivi,

se indepirteazapitt'i minime exterioare ale rrnor legume icartofj. morccvj)

119

z-s-e xl6F

Laptele: - proaspdt:

- omogen, consistenld fluid6, miros plicut, gust dulceag- praf:

- proaspAt - pulbere find, omogend, uniformi, miros plicut- vechi - aglomeriri in bulgiiri, miros nepl5cut

- proaspdt:

- dupd spargere, albugul transparent, reflexe albdstrii,consisten!5 filantd, gdlbenug auriu, uniform, igi meniineforma

- alterat:

- gilbenugul nu-9i meniine forma; albugul apos cu mirosnepldcut, respingdtor

- proaspdtd:

- pulbere albS-gdlbuie, gust pulin dulceag- alteratd:

- amari, acrd, miros de mucegai

Conservele: - bune:

- capac nebombat, fdrd pete de rugind, produsul cu pro_prietdli organoleptice caracteristice continutului

- alterate:

- capac bombat, pete de rugini, deschise, degaji miros urAt

:r - v'q^..^-

:*rrh:,eri/..

TEHNICI DE GASTROTEHNIE

- alimentele se inircdue in atmcsferd cie aer eald:- se formeazd o crusta Ce giucide caran:eiizati saueoaguiate:

* sa! fierber"ea in vapori supraincirziii, scurteazd timpur dipieparai'e, minimalizeazA pierderile de viiamine 9i minerale.

I - se formeazi o crusth ce menline substanlele sapide;i - se realize azb prirt expunere directd la radiatii caloriceI aseza(ee alirnenteior pe placa incinsd.

1 I - alinrenteie se coe .

i;---_.-f--_uoriservaiea i - congelare. afurnare. mui"are, s;irare, uscai.e.t. __ I

,4-_I M E NTA R EA FAC I E NTA LU I

Servlrea meselarL{odul in care pacientului i se oferi alimentele are. de multe ori. aceeagi actiuneimp,r:rtanii ca gi regimul propriu-zis.in legdii:r& cu sei-virea mesei. asistenta va tine seama de:

erarYt si reo,zrllzafee moselcf.- intervalr-ri dirrlre rnese ti'e[ruie siabilii astfe! ?ncAt perioada de repai-:s din cursul

noptii s&riufienrai mai'edei0-lj ore,iarinunelecazuri si mai mic(ulcergast:.ic)* pacientii in siare grava. febriii. vor fi alimentali ?n monreniele c* ,.rn"i.,indiferent de progranrul sectier

- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boali ulceroasd vc,r fi aiimeniaii la inter.-vale scurie, in frrnctie cJe stadiui de evolutie; la aeegtia alimentele trebi,tie serviteuneoridin ori ?n ori in.cursul zilei. adaugand una. doua mese gi?n cursul ncptii- pacieniii febriii. adinamiei. in siare gra.vd, nu pot ingera.untitrt*u obignuiti de

aiimenie gi. de aceea. vor fi alrmentati dupi ul-l program special cu rnese mici, dese,repartizate atAt ziua. cAt gi noap.iea

- paeientii cardraci si cei cu sistem nervos labil supor-ta gfeu o fiAmanzire maimare de 6 ore

- aiinrentele rezervate acestot' bolnavi vor fi pisr^i'ate in condifii corespunzitoareIa oficir,l de alimente

{ 4af1tlazi;:.;,

'a

{t'

t'

-

L

z-s-e xl {

- suprafala aiimenteroi" se comporta ca un ciiarizor (trecsu:bstantele minerale in ap6 daci aceasta este rece);- daci se introduc in apd fierbinte, ia suprafali se lreeazd unsirat protector.

- se formeazd compugi p'in degradarea grdsimiior roartedaunatoi'i organismurui; arimeniere foi'meaza o crr.:st6 a* nupermiie treeerea substanle!or sapide ra exterior (eontraindicatif

i:'mesele principale nu vor fi servite niclodata inaintea aplicdrii tratamentului

*::p:^o:T:;",^"r,ll:l:late ore de odihni, int,*atl in aceasta perioadd,icbsul de digestie blocheazi.energia organismului prin angajai*a ,n"r caniitdti.ri de s6nge la nivelul organelor aOOomin-ate.

P regdt I rea s e rvi ri I m ese lo r:- hrdn!rea pacientului nu trebuie si fie tulburatd de activitatea sectieil^m^6+^ -^^^trx-l - -!-!r Y

lalnente, recoltdri, viziti medicald etc.); inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase:se vor inldtura din salon factorii dezagreabili (ploscd, urinare, scuipatori)j_?:i::ITy,l.p^::ll"p a.*irrsi, .r-pioErmite, cei care varsi) vor fi izotali

saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianld prrcuti, famiriar5

*:rlal,Xf*racd un harat arb peste uniformi, igi prinde pdrur in caroti, isi

6Stul bolnavilor, cu paravane

bine mAinile.

alimentelor:ervirea esteticd 9i curatd a meselor contribuie la imbunatitirea poftei ce rnan-pacienlilor;igurd declangarea sec_refiei sucuriror digestive gi pe care psihici

rperativitatea impiedici denaturarea gi rdcirea alinrenteror (iii pastreazAaspectul gi valoarea caicricd iniliald)itiibuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentatie

t19l:.:.?luri,,asistenla intocmeste fiee individuir" J" r"g;,*care se inmA_iacientului o datd cu masa (pdstrate, vor ajuta pacientul la domiciriu)Fentele se porfioneazi pe regimuri qi apoi sunt distribuite in saron pe un ca-pecial, iar la bolnavi - pe tivi acoperiteurile de alimenie se servesc pe rand, pe misurd ce bornavur consumd ierui

nu se ating cu mAnaqnor alimente se poate corecta cu: sare, olet, zahdr (daca nu contravine

''de seruire a mesei:va distribui intai regimul cornun, apci regimurire tip 9i la urmi se va

:1r":*:1. regimu,ritor individuare, pentru paiienlii a caioiarimenirii" nu *ui in regimurile tip

lua masa intai pacientir ce se pot alimenta singuri, apoi asistenia se va: cei ce trebuie alimentafi de eal artificiald se ya face ?n afara programului obignuit.

de alimentare a bolnavilor-'de starea bolnavului, alimentarea lui se face:- pacientui minAnci singur in sala de mese sau in salon- pacientului i se introduc alrmentele in gurdrl - alimentele sunt introduse in organismin condigii nefiziorogice.

121

I

z-s-e xl6F

L,:E

tr&

ALIMENTAREA ACTIVA

in f,.,lnclie de starea generald, pacientul mAnAnci singur, fdrd ajutor, alin-oferite.

Alimentarea activi se poate face: in sala de mese;fn salon; la masd sau

Condilii demediu

122

materiale

- tavd, tacAmuri, far{urii, gervefele, cand pentru supi, paharap5, fefe de masdr, cogule! de pAine

sala de mese- cLrrdtenia desdv&rgitd in sala de mese

- aerisirea

- se aranjeazi estetic pe mese mici (4 persoane) tacAmurlltpaharele, cana cu ap5, gervelelele, florr, numdrul regimului

- se creeazd o atmosfer6 cAt mai intimS

- se anunlA boinavii sd vind la masa

- se invita sA se spele pe mAini

seruirea mesei- seryesc feiurile de mAncare pe rAnd

- se ridici imediat vesela folositi- nu se ating alimentele cu mAna

- se observa daci pacientul a consumat alimentele iintregime, in caz contrar se ssliciti motivul gi se iau mdsuri

- se transportS veseia la oficiu

- se aerisegte 9i se cur5ta sala de mese

condifi de mediu in salon, la masd

- se indeparl.eazh tot ce ar putea influenta negativ apetitulpacientului (tavilA, scuipdtori, plosci)- se separi cu paravan pacientii cu aspeci dezagreabi! pentriceilalti

- se preg5tegte masa bolnavului:se agazd fald de masa curatd,tacAmuri. cana cu ap5, gerveiele. sarea (dupd caz)- se inviti pacientul sA se spele pe mAini

- pacientul esie ajutat si se ageze la masi- asistenta imbracd halatul de proteclie. i9i prinde pirul subboneti (sd nu se atingd de alimente)rys vv qill ! rEl ttqf

- se spalS pe mAini- servirea mesei se face la fel ca in sala de:mese

Alimentareaactive insalon, la pat

- se pregitegte salonul ca pentru alimentarea in salon la- se agazA pacientul in pozilie confortabile, semigezAndgezAnd cu ajutorul rezemdtorului de pat sau cu perne- se protejeazd lenjeria de pat cu mugama

I

z-s-e x,6F

Pregitiri

- se agaze peste mugama un lighean-j se oferd pacientuluisdpunulii i." torr_nd sd se spele- i se oferi. prosopul sd_gi gteargd mAinile- se indepdrteazd materialele dosite- se adapteazi masa speciald la pat (fio. 17)acoperitd cu falA de masd sau o tariacolperitd cu gervefel, se agazd p" g"nr;.hiipacientului, peste petura acoperita"cu itliJ- se, agazd in jurul gAtului un prosop- asistenta imbraci halatul de proteclie- se spald pe mAini gi servegte mr.u i, t*fca in salon la masi

>tivd la pat,decubit

- se agazd pacientul in decubit tat*rrt@o pernd

- se spal6 pe mAini- se protejeazd renjeria de pat cu arezd, iar cea a bornavurui cuun prosop curat- se agazd tava oe marginea patului sau pe un taburet la?ndltimea patuiui- se servesc alimentele pe rAnd, se taie cele solide- lichidete se servesc.in cdni speciate-cu-.;;;; cu ajutorurunor tubu.ri transparente, curate, fierte* se ridicd vesera utirizard, se indepdrteazd materiarere forosite,se spald pacientul pe mAini

- vor fi hrdnili bolnavii imobilizali, Raraizffiin stare grava sau cei cu ugoare tulburdri de deglutilie

- tavd, farfurii, pahar cu apd sau can6 cu cioc. servet de nAnzicana de supd, tacAmuri vv .'u 'Lu,

asistenta:

- imbracd halatul de protectie- agazb, pdrul sub bonetd- se spaiS pe m6rnipacienl:

- se agazd in pozilie semigezand cu ajutoru! rezemdtoarelor depat sau in decubit dorsar cu capul ugor ricicat si aplecar inaintepentru a ugura deglutilia

ALIMENTAREA PASIVA

l:iriji"'generali a bornaviior nu re pernrire sa se arimenreze singuri. trebuie

123

z-s-e xl6F

Fig t7* l,4asuiispeciald

Pregitiri

S=rvllea,..^^^!

- i se proiejeazi lenteria cu un prosop cural- ss prote;eaza cu un piosop Tn ji:rul gAtului- se adapieazA mdsi-:!a ia pai si i se asaza;i:6ncarea astfelincii sa vacJa ce i se introduce in gurd

- asisienta se agaz6 in dreapta paeientului *i i; ..,a-[a ,rSo,,rp,icij perna

- verifici temperatu'"a a-rinrenteror ipaeieniii in siare gi.av6 nusimt temperatura gi nici gustul alimentelor)-. ii servegte supa cu iingura sau din cana e iJ cioc, taiealimentele solide- supravegheaza ciebitur richidurui pentru a evita ?ncdrcareapeste puierile de degluiiJie ale pacientului- esie siers la gura, i se aranjeaza patul- se indepirleazF, eventualele resiur.i alimentai.e eare, ajunsesub bolnav. pot contribui la formarea escarelor- sehimbS lenjeria daci s-a murdArit- acoperd pacier:tui -sj aerisegte sa!onul- stringe vesela si o transi:orti la o{iciu

-.l q rE eTl[ n'r"dssqJlus"

- se incurajeazd pacieniul in irmpui alrmentalier,asrgurandu-l cje conii.ibuiia alimenieloi. in p;"ocesulvindecarii- se oferA pacientului cantiiati nu piea mari _ deoa_rece. neputAnd sA le inghitd. ar puiea sA le aspire

PfrINCIPII DE ALII',LENTARF A PACIENTILOR INAPETENTI

l-D

I

I

i

IL-l^IDI

I

I

t_

I I'1E tr\il?il-r.VJ'F!],

servirea alimentelorprea fierbinti sau prea reci

atingerea alimenteiorcare au f ost in gurapacientului

Qnn n - cbsei'rrai"ea apeiiiuiui urrr':aregie descoperirea gi combatereainapeteniei sau anorexiei bolnavr_riui- apetitul poate fi ur,'r indiciu in siabirirea diagnosticurui unoi.afectiuni: asifei, bolnavii cu:

- cancer gasiric refuzb, cai.nea de vacd- in hepatita epidemica faza preicteric*, refuzd gr6simile- polifagia poaie indica un diabei zaharai- apetrtul prefereniial in cazul unor carenle ale or"ganismuiui

(gravide)

- pentru combatei.ea anorexiei sau inapetenjei, se vor avea invede;'e urmdtoarele:

- se vei.ifrcd Cacd inapetenla este totaie sau repulsia semanifestd numai faii de alimentele din regim in comparafiecu ceie pr.eferate

x24

z.-s-z xl6F

- se inlocuiesc ?n funclie de preferinfere bornavurui in cadr-;rlimitelor permise de prescriptia medicali

- servirea mesei se va face ?hir-un cadru cAt n ai estetic- se ser'vesc alimentele in poiJii mici * cantiteliie miii-pro-voaci numai !a simpla vedere senzalia Ae pidn;tuJL-e'

-- mesele vor fi senrite la intervale mici'(2_3 ore)- pentru eliminarea senzaliei de grealA. lichideie se servesc

reci, acidifiate cu ldmAie. ?nir-o-varialie cAt mai mare --"

- ni.r' se adminisireazi alimente hipeizaharate * prorroacasenzafia de plenitudine gi favorizeaza dtareea

- lapiele in cantitate mai mare de 1 I provorce Clrr*.. greaii- albuminele supradozate (brAnzal provoacd rneieoi.isrl _ii

accentueazA inapeterrta* la bolnavri co_mplei inapeterrti. senzttia de sete i,:t {rexprcatata sr li se vor oferi elemente nuti-itiv-o sub forr:.aiicnlda; iapiele, sucurile de frucie vor fl inrbogalite ciJraid,e iapte, cacao. gilbenus. preparate ce zahIi, ,i;a ;;ramale sau portocale

- bulionul cle iegume va {i inrbogrtit cu unt. branzd. faina.gdlbenus de ou, eacao

- in acesle amestecuri se vor introcuce si preparate dr;iritan.:ine, dacd ele nu disperseaza usor' :,i nri inoJitii,agustul sau mirosul alimente!or

- se asiEuri necesiiAlile calorice de 2500_3000 cat.,,24h prinadministrare de pi.eparate licnide hrpercalorice

- ra revenrrea apetttului se aCrrinisti.eaza alimeni:itie _colidi,repariizati in 4-S mese

- asistenta trebuie s;i noteze e.xaci cantitaiea de arimenteconsurnata gi sa ealculeze valoai.ea caloricd pentru J seputea orienta in ceea ce prirzeste aeoperirea ile.ositjtitlr-zilnice ale bslnavuiur

- va urm*ri ca l:olnavul sd consunre numai alinrenteleconforrn prescripiiilor medicale

z-s-e xl6 P

ALI M E NTAREA A RTI FI C IALA

I,rii;:i

ITfifF,{Ii:. :;

?nseamnd introducerea arimeniercr in organismur pacieni,..rirriprin mijloace artificiare. se reaiizeazi prin urnr6toarereprocedee:

- sondd gastricd sau intestinald- gastroslomi- pe cale parenterali- clismd