Yoga Sivaism Taoism

8/14/2019 Yoga Sivaism Taoism

1/20

inapoi la esoterismul integrat holistic

YOGA

IntroducereCuvantul sanscrit yog are, ca prima semnificatie, pe aceea de inhamare. Il

intalnim in textele vedice unde este utilizat prin referire la carul lui Indra sau al lui Surya(Soarele) si unul si celalalt trase de cai, in maniera trasurilor antichitatii clasice. Stapaniti demana vizitiului care tine hamurile, caii sunt numiti yukta, adica disciplinati, controlati;exista de asemenea si ideea ca eforturile lor vor fi de aici inainte conjugate, coordonate ,

prin opozitie cu activitatea libera dar incoerenta a cailor salbatici. Ceea ce demonstreaza casensul de jug, deseori atribuit cuvantului Yog (prin referire la latinescul jugum, tot deorigine indo-europeana) nu poate fi, in cel mai bun caz, decat tot un tip special de atelaj sau

piesa componenta a acestuia. In fapt textele nu utilizeaza niciodata cuvantul Yog in sensulbucata de lemn si referirile se fac intotdeauna la cai, deoarece acestia vioi si zburdalnici,rapizi, indisciplinati, furnizeaza o imagine clara a ceea ce semnifica Yoga ca DisciplinaSpirituala.

Este timpul sa spunem ca, intr-adevar cuvantul Yogcapata inca de la origini sensulcomplementar de metoda folosita pentru controlul vietii psihice (dupa cum atelajul este unmijloc utilizat la domesticirea cailor de curse). Din acest punct de vedere, Yoga poate evocaorice activitate intelectuala (sau asimilata acesteia) in masura in care ea , Yoga, contribuie laordonarea proceselor mentale. Studiul este o forma de Yoga, rugaciunea de asemenea, ca si

practicarea ritualurilor, atata timp cat liturghia vedica este o ordonare a spatiului si timpului, agesturilor, cuvintelor si gandurilor oficiantilor si credinciosilor.

De acum inainte, cum Yoga se va orienta catre sensul de disciplina individuala si s-arputea spune ca in momentul aparitiei buddhismului (sec VII i.e.n.) el nu va mai avea decataceasta singura semnificatie, va deveni simplu Yoga, o practica fondata pe teorie, o scoalaunde se invata un drum ducand spre Eliberare,una din caile de salvare care abunda in aceastaepoca de reinoire religioasa, si in care iau nastere simultan hinduismul,jainismul, buddhismulsi atatea alte miscari religioase, acum date uitarii. Yoga intrunea de altfel toate conditiile

pentru a deveni un sistem independent, dar ea se va dezvolta in contextul general alhinduismului, pastrandu-si in acelasi timp o puternica autonomie.

OriginiOriginile practicii Yoga sunt greu de stabilit. Cautarile arheologice din Valea

Indusului au permis scoaterea la lumina a unei placute de lut ars unde figureaza un personajasezat in pozitia de taietor,adica intr-o postura caracteristica de Yoga clasica. Avand invedere caracterul (foarte probabil) religios al imaginii credem ca ceva asemanator cu Yogaexista deja in civilizatia Mohenjo-Daro/Harappa din timpul celui de-al treilea mileniu i.e.n. Sidaca numita civilizatie era intr-adevar realizarea proto-Dravienilor (asa cum recenteledescoperiri ale savantilor finlandezi par sa stabileasca), atunci originea indiana a practiciiYoga nu va mai putea fi pusa la indoiala. Alte indicii vin in sprijinul aceleiasi idei; vomvedea, in continuarea expunerii noastre, ca Siva este in mod constant considerat Yoghinul prinexcelenta, stapanul si initiatorul veritabil al oricarui adept (guru uman care nu actioneaza

decat dupa un mandat primit, in lant neintrerupt de la insusi Siva). Ori, personajul carefigureaza pe acea placuta asezat in pozitia taietorului,este un mod foarte probabil Siva, fapt
http://tmp/sv3m9.tmp/esoterismul%20integrat%20si%20explicat%20stiintific%20prin%20holism.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/esoterismul%20integrat%20si%20explicat%20stiintific%20prin%20holism.htm


2/20

care, daca ar fi confirmat, ar deveni o marturie in sprijinul extraordinarei vechimi alegaturilor dintre Yoga si Sivaism

Istoric

Totul ne conduce la ideea ca atunci cand Arienii (in sanscrita arya) au patruns in India(catre 1800 inainte de Iisus) aducand cu ei esentialul a ceea ce avea sa constituie religiavedica, au gasit in aceste locuri o Yoga arhaica , deja bine inchegata de care trebuia sa tinacont in planul luptelor pentru doctrine. Veda este numele dat scripturilor sacre ale arienilor,este, in adevar, la antipodul preocuparilor Yoga; acolo unde aceasta din urma propovaduiestenecesitatea cautarii unei salvari individuale, de realizat in solitudine (chiar daca intervine unghid, maestru), si prin eforturi strict personale Veda decreta ca nemurirea poate fi obtinuta

prin simpla indeplinire a datoriei functionale (lupta in cazul razboiului, productia in cazultaranului sau artizanului etc.), datorie care, ea insasi este ordonata in sensul unui binenational. Individul exista, desigur, dar preotul vedic nu se margineste la a se ruga pentru el;salvarea este o problema a actiunilor colective; chiar si atunci cand un sacrificiu este oferit

pentru prosperitatea unuia sau altuia; prosperitatea intregii familii este in fapt vizata si prinaceasta a intregului clan in ansamblul sau. La limita am putea spune ca datoria (dharma) esteaceea care aduce salvarea si este semnificativ faptul ca acest cuvant a fost chiar divizat ,catre sfarsitul perioadei vedice, Dharma devenind una din denumirile sub care il aflam peDumnezeu-Judecatorul, pazitorul Ordinii stabilite la origini de catre El Insusi.

Trebuie totusi, sa tinem cont de partialitatea documentelor aflate in posesia noastra,pentru a evalua realitatea religiei vedice; pentru mai mult de un mileniu nu avem decat textestrict clericale (mai mult decat Biblia care, cel putin, nu contine decat texte istorice); Veda se

prezinta sub forma unui bloc de canturi si indemnuri rituale insotite de interminabilecomentarii centrate pe liturghia insasi. Despre ceea ce exista in afara sau in jurul unei rociinfailibile nu stim practic nimic. Sau mai exact, va trebui sa deducem plecand de la ceea ce ne

este revelat de activitatea religioasa in India la sfarsitul perioadei vedice, prin intermediultextelor si iconografiei buddhiste, a marturiilor insotitorilor lui Alexandru prin mijlocireadocumentelor Brahmanice insasi, care, in sec. al IV i.e.n. fac in mod explicit referire larealitati mult anterioare (al epopeilor de exemplu, care pretind a prezenta povestea eroilorintemeietori ai imperiului arian). Ori, se intampla ca toate aceste documente fac caz nu numaide existenta a numerosi yoghini, dar si de aprecierea deosebita cu care invatatura lor era

privita.Mahavira intemeietor al jainismului, se comporta ca un adept al teoriei Yoga si

pretindea a fi ultimul dintr-o lunga serie de personaje care traiau cu totul in afarabrahmanismului ortodox. Tot astfel si Buddha; si el practica un anume tip de Yoga care i-afost predat de diversi indivizi jucand rolul de maestri spirituali, inconjurati de discipoli

calatorind dupa bunul lor plac si predicand o salvare personala posibila prin asceza.Abundenta si concordanta acestor marturii conduc in mod necesar la ideea ca traditia yoghinanu dateaza din sec. VII i.e.n., ci originile ei coboara mult in urma, cel putin pana la Mohenjo-Daro si, probabil, mult mai departe in timp catre perioada preistorica.

Primirea doctrinei Yoga in brahmanism era totusi posibila si aceasta s-a realizatefectiv aproximativ in perioada crestina. Aceasta s-a datorat in primul rand gustului pronuntat

pe care indienii il aveau pentru sincretism (gr. synkretizein-a reuni originar inseamna unsistem de gandire, o teorie in care sunt date impreuna elemente doctrinare ireconciliabile,contradictorii) si supletea teoriilor lor dar, mai ales s-a datorat faptului ca ritualurile vedicecunosteau practici asemanatoare celor pe care Yoga le proslavea; sacrificatorul (laicul pentrucare preotii oficiau) nu trebuie si el sa posteasca si sa faca juramant de tacere? Consacrarea pecare o va suferi nu va trezi in el ardoarea (tapas), focul interior prin care propria sa

personalitate se va gasi metamorfozata? Ritualurile nu au ele drept scop de a construisufletul, adica a-l realiza? Rugaciunea tacuta nu este ea considerata superioara din punct


3/20

de vedere al eficacitatii celei glasuite? Si exemplele ar putea continua. Este adevarat ca toateacestea par intr-o oarecare masura magice. Yoga cuprinde si multa magie, dupa cum vomavea ocazia sa demonstram in cele ce vor urma.

In ceea ce priveste partile pur speculative din Veda (anumite capitole din Brahmanatoate Upanisad), cuvantul insusi- Yoga- figureaza in ele, cu sens mai larg, este adevarat, dar in

raport cu exercitiile din Yoga in adevaratul sens al cuvantului: posturi, retinerea respiratiei,meditatie, izolare de lumea fenomenelor. Lipseste numai o expunere sistematica a doctrinei,care de fapt nu este absenta (trebuie sa fi existat deja pe atunci), ci este in mod voit refuzata,dat fiind ca brahmanismul ce se nastea (sau vedantismul ce disparea, cum preferati) preferamai degraba sa se orienteze catre un meta-ritualism destinat evolutiei in Vedanta decat sasimpatizeze cu traditionala Yoga inspiratoare de porniri anti-brahmanice. A acepta Yoga ar fiinsemnat repudierea castei, de exemplu, ceea ce ar fi semnificat in fapt distrugerea ordiniivedice pana in fundamentele sale. Buddhismul va incerca aceasta, dar nu ne putem astepta lao astfel de sinucidere din partea brahmanilor ortodocsi, care traiau concret din insasi substantaacestei ordini sociale.

Textele

Originile primelor referiri explicite la Yoga ca atare merg deci pana la cele mai vechiUpanisade pe care le calificam pe buna dreptate ca fiind vedice. Citim de exemplu inUpanisad Tai Aiuya, una din cele mai arhaice , ca fiinta cunoscatorului ( adica a aceluia care

primit adevarata cunoastere), este facuta din credinta, adevar, exactitate rituala, maiestriesi Yoga. Se precizeaza de asemanea ca Yoga este sufletul sau, partea esentiala a persoaneisale. In ceea ce priveste Katha, Maitu si Svetasvatara, ele prezinta toate cele trei imagini alecarului (corpul uman) tras de caii nedisciplinati (simturile) pe care birjarul (gandirea, ratiunea)nu reuseste sa-I dirijeze. Purtat de acest vehicul care se indreapta spre prapastie, sufletul(atman) sufera in tacere. Yoga intr-un astfel de context, consta intr-o matoda care permite

birjarului gandire sa domesticeasca simturile-caii pana la a permite o oprire a carului; sufletulva putea astfel cobori adica va parasi definitiv lumea corpurilor..

In ceea ce priveste metoda-insasi ea este evocata pe scurt in aceeasi Upanisad undesunt mentionate pe langa meditatie si retinerea suflului, diversele discipline (yama si nyama),retragerea simturilor, reculegerea etc. toate acestea vin in continuarea unor vechi speculatiivedice cu privire la suflul vital, la cuvantul nearticulat (Aum ) sau la identitatea esentiala a luibrahan si atman. Surprindem aici incercarea teologiilor brahmane care se straduiau sarecupereze Yoga si sa o faca sa treaca drept vedica in mod autentic.

Bhagavad-Gita (redactata probabil in sec V i.e.n.) nu se mai complica in teologiavedica. Ea onoreaza bineinteles, Veda, dar pe departe si fara a se opri aici. Primul text majoral hinduismului nascand, Bhagavad-Gita este atat de imbibat de yoga, incat se da chiarfiecaruia dintre cele 18 capitole acest titlu: Yoga (cap IV Yoga Cunoasterii, cap. VI YogaMeditatiei, cap XII Yoga Devotiunii)

Domnul Krisna, care a impartasit lui Arjuna invataturile salvatoare, este calificat inIndia drept Dumnezeu al Yoghinilor (Yogesvara) si invatatura insasi se rezuma se rezumala aceasta formula lapidaraYOGAYA YUJASVA: forteaza-te prin Yoga (inhama-te la jug!)(Bhagavad-Gita cap.II 50)

Nu ramane sa mentionam decat ca acest poem celebru este inainte de toate acela aldevotiunii ardente; nu suntem salvati decat in masura in care reusim sa ne dedicam pe de-a-ntregul lui Dumnezeu, Seniorului, sa fixam continuu gandirea asupra lui etc. Yoga trebuie

practicata luandu-Ma pe mine drept ultima tinta, Scop Suprem, spune insusi Krisna, ceea ceeste un fel de a sublinia faptul ca Bhagavad-Gita, Yoga este un mijloc, o metoda nu un scop insine. Ea este folosita mai degraba pentru a atinge salvarea prin unirea cu Dumnezeu decat este

propovaduita pentru ea insasi. Acesta este motivul pentru care textul nu comporta o expuneresistematica asupra practicilor. Acestea sunt evocate, chiar elogiate, dar sensul textului este


4/20


5/20

imnuri de lauda, dedicate numerosilor zei ai Pantheonului, sau formule in proza (yajus), prezentand un caracter tehnic mai pronuntat. Urmeaza apoi ritualurile (Kalpa Sutra),comentate in detaliu intr-o lunga serie de texte in proza, texte care, numai ele singure,reprezinta doua treimi din Veda, si pe care le numim Brahmana (studii despre Brahman=Dumnezeu). Sunt justificate aici nu numai practicile religioase dar si mitologia si dotrina de

baza a religiei. Grefate pe Brahmana, unele texte, mult mai scurte, se ocupa de riturilespeciale cu caracter secret( pe care le numim Aranyaka- de codru- deoarece ele trebuie safie comentate in afara comunitatii, in desert). In sfarsit un mic numar de capitole dinBrahmana sau din Aranyakasunt dedicate purei existente: acestea sunt Upanisadele. Suntaproximativ 15 la numar si cu ele se incheie canonul vedic.

Totusi, toate curentele de gandire care s-au manifestat in cadrul brahmanismului, duparevolutia intelectuala a secolelor VII-VI i.e.n., au avut tendinta de acauta in Veda anumitegarantii. Negasindu-le in samhita sau brahmana, puteau, la nevoie, sa utilizeze anumite pasajedin Upanisad. Cu toate acestea numai Vedanta s-a putut bucura de marile cuvinte(mahavakya), extrase din culegerile vedice. Celelalte darsana (sisteme filosofice), in masurain care erau originale, n-o puteau face pe scara larga. In aceste conditii mai ramanea unicasolutie de a redacta alte Upanisad, acestea urmand a fi dedicate in mod explicit noilordoctrine.

Ceea ce, de altfel, s-a si intamplat. Si aceasta pe scara larga, daca tinem cont de cele200 si chiar mai multe opuscule, in mod vadit moderne, daca le raportam la vedele propriu-zise. S-a ajuns pana la a compune o Upanisad a lui Allah, care, in mod evident nu poate fianterioara sosirii musulmanilor in India.

Toate aceste texte sunt anonime, nedatate, si poarta titluri care fac referire fie lacontinutul lor, (Upanisad Sammyasa, de exemplu) , fie la apartenenta lor sectara (UpanisadVasudeva releva, prin insasi denumirea ei, fundamentele devotiunii Visnuite). Titlurile potconserva chiar amintirea unui maestru spiritual care a propovaduit o cale deosebita decelelalte propuse (astfel este Upanisada Jabala, care se refera la doctrinele predicate de unanume Jabala, ascet). Dupa cum se cunoaste, Yoga nu face exceptie de la aceasta regula.Dimpotriva: eretica prin esenta, acesta ar fi trebuit daca ar fi vrut, sa se integreze

brahmanismului, sa-si creeze rapid o culegere de texte asa-zis vedice, (toate upanisadelepretind a-si avea sorgintea in Vede), texte care s-ar fi constituit in garanti traditionali aidoctrinei sus-numite. Astfel au fost compuse, intr-o perioada nedeterminata, mai mult dedouazeci de Upanisad avand drept subiect doctrina Yoga. Numarul lor este aproximativ, luandin considerare faptul ca anumite texte pot foarte bine sa gliseze de la o grupare de texte la alta.Upanisad Nadabindu ar putea foarte bine sa fie clasata printre textele care elogiaza calitatile

mantreiaum , ca si printre cele care expun sau enumera meritele si beneficiile practiciiYoga. In aceeasi ordine de idei, o Upanisad cu caracter de codru(referitoare la ascetii care-si duc viata in afara lumii, fara insa a o fi parasit cu totul) poate fi considerata in acelasi timp

o expunere de practici ce tin de Yoga (Pranagnihotra, de ex.)Redactate in sanscrita clasica, intr-un deseori esoteric, ocult, aceste Upanisad sunt inversuri. Insa acesta nu inseamna ca ele ar putea fi poetic vorbind, pe gustul cititorului modern.Sau ar putea fi, sa spunem tot atat de gustate pe cat sunt astazi romanul Trandafirului, SullyPrudhomme sau Abatele Dellile. Adoptarea unei metrici suple (sloka, strofa cu patruoctosilabe) releva de altfel intentii pur pedagogice, aceste texte fiind destinate memorarii.Versurile abunda, insa, in repetitii si epitete. Suntem inca departe de rigurozitatea unor texteca Sutra si de exactitatea unor Bhasya (comentarii). Cu toate acestea intalnim deseori catrenereusite, imagini sensibile. Nu trebuie sa apreciem aceste texte literare dupa criterii stilistice;ele nu au deloc pretentii literare. Nu sunt decat niste tracte (brosuri), opuscule (cele mai lungiavand pana la o suta de sloka) care se vor dotrinale si cer sa fie considerate ca atare.

Doctrinele


6/20

A sosit momentul sa expunem doctrinele yoghine, care stau la baza practicilor yoghinesi care justifica exercitiile corespunzatoare.

Nu am putea intelege pe deplin yoga (de altfel nu numai yoga ci si orice alt

aspect al realitatii) daca nu am folosi metoda holistica de abordare. Acestastiinta-Yoga a fost elaborata avand la baza conceptia ca aceasta lume nu este singulara, ci face

parte dintr-un intreg complex pe care il vom numi pentru mai multa usurinta, cu un singurcuvant: Universul (in sanscritasarvam=TOTUL). Trebuie sa fie bine inteles faptul ca nu estevorba numai de galaxii; includem aici vizibilul si invizibilul, ceea ce poate fi perceput, si ceeace exista dincolo de perceptie etc. Ideea centrala este ca exista o ierarhie de lumi ( loka), alcaror numar variaza in functie de context . Lista cea mai simpla distinge patru tipuri delumi: lumea in care traim, incluzand viata vegetala si cea animala, este numita Terra ( daraceasta denumire poate foarte bine sa fie acordata si altor planete atata timp cat avem invedere ceea ce este accesibil simturilor noastre, tot ceea ce tine de vaz, auz, pipait etc).Deasupra Terrei ( ierarhic si nu in spatiu) se afla lumea intermediara (prin raportarea la lumeanoastra care ii este inferioara si la urmatoarea care ii este superioara), domeniu al geniilor

bune sau rele (ingeri,si demoni, Yaksa si Raksasa). Este un loc mai avantajat decat al

nostru: viata aici este mai lunga (Gandharva, Apsaras etc., traiesc timp de sute de secole ),facultatile senzoriale si motrice sunt si ele superioare (geniile vad orice punct in aceasta lumesi se deplaseaza iute ca fulgerul etc.). In texte referitor la acesta lume, vom gasi denumirile deatmosfera sau de aer. Deasupra acestora se afla totusi lumea zeilor, loc al beatitudinii, undestraluceste lumina vesnica; acesta este Cerul, paradesa (cealalta Tara) unde convietuiescsufletele virtuoase si divinitatile pe care aceste suflete le-au servit in timpul vietii lor.

Eliberarea

Cu toate acestea, cele trei lumi: Terra Atmosfera si Cerul, sunt dominate de o a patra,care le transcende in mod absolut. Fara a avea o denumire constanta (este numita uneori

lumea lui Brahman-Lumea lui Dumnezeu), aceasta loka se afla dincolo de orice definitie;in afara timpului si spatiului, in afara fiintei si nefiintei si, bineinteles, nu cunoaste limite.Permanenta, in timp ce celelalte trei sunt tranzitorii (cerul va fi distrus odata cu Terra, candciclul cosmic se va incheia), imuabila, pe cand celelalte trei sunt evolutive, ferma candcelelalte sunt instabile, Brahma-Loka este in mod evident, idealul catre care trebuie sa seindrepte eforturile celor care stiu.

Un astfel de program este fara indoiala regasit in acele majore darsana si cu deosebirein Vedanta asa cum este ea expusa de Sankar. Lucrurile nu sunt tot atat de clare si in yoga.Patanjali, de exemplu, ne invata ca adeptul trebuie sa caute o anumita stare, pe care el onumeste kaivalya, adica izolare ( a se intelege autonomie spirituala; reculegere perfecta)si bineinteles, individul care reuseste va fi eliberat de lume in mod permanent si stabil;

evocarile insa sunt destul de imprecise pentru ca practicantii yoghini sa fi putut interpretaacest program in mod convenabil pentru ei- vom descoperi in Upanisade ca acestea considera,mai degraba, acesta stare finala ca un fel de convietuire cu Dumnezeul Suprem si o comparain mod voit cu preafericita unire dintre Zeita si sotul ei divin. Sunt aici aspecte careamintesc despre invataturile Bhakti Yoga; sufletul devotat merita atunci cand a realizat

perfectiunea, sa se uneasca pe vecie cu Dumnezeu, asa cum sotul se uneste cu soata sa(binecunoscuta tema a lui Krisna si a pastoritelor).

Cu toate acestea, in masura in care acesta beatitudine este eterna, stabila, nelimitata,indescriptibila, ea se aseamana mult cu Eliberarea (moksa) propovaduita de marele Darsana.Chiar termenul Eliberare este, de altfel, in mod constant utilizat de autorii de Upanisad.

Corpul uman
http://tmp/sv3m9.tmp/holism-%20teoria%20revolutioneaza%20lumea%20stiintei.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holism-%20teoria%20revolutioneaza%20lumea%20stiintei.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holism-%20teoria%20revolutioneaza%20lumea%20stiintei.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holism-%20teoria%20revolutioneaza%20lumea%20stiintei.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holism-%20teoria%20revolutioneaza%20lumea%20stiintei.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holism-%20teoria%20revolutioneaza%20lumea%20stiintei.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holism-%20teoria%20revolutioneaza%20lumea%20stiintei.htm


7/20

Toate cele expuse ne obliga sa examinam ,pe scurt, constitutia fiintei umane, asa cume infatisata in Yoga integrata in sistemul holistic. Corpul, se intelege de la sine,apartineacestei lumi: este limitat, tranzitoriu, perisabil, impurificat din toate punctele de vedere.Tinand de domeniul perceptiei (il putem vedea, auzi, atinge, corpul este conditionat derealitatile exterioare- de exemplu, nu poate fi vazut decat daca este luminat de o sursa de

lumina care nu ii apartine) siastfel sufera din cauza multor framantari pe care este obligat sa le suporte si pe care nu lepoate in nici un fel dirija sau controla; tributar acestei lumi (ii trebuie apa pentru a subzista,hrana, caldura, etc.) corpul este faragil, si peste toate acestea, nu traieste decat un scurtinterval de timp; in texte este comparat cu un ulcior tocmai pentru a exprima fragilitateaextrema.

Vom retine insa ca viziunea holista nu tagaduieste realitatea acestui corp: precaritateaexistentei nu implica faptul ca aceasta ar fi o iluzie. Corpul este trecator duce o viata scurta,tine de lumea fenomenala, dar nu este nici iluzie nici inutil. Dimpotriva, am putea spune ca eleste mijlocul salvarii dorite, atat timp cat practicile corporale sunt acelea care aduc Eliberarea.Acest lucru este posibil si vom reveni asupra acestui fapt, deoarece, pe de o parte corpul esteanalog Universului (principiul analogiei dintre micro si macrocosmos) si, pe de alta parte,corpul este instrumentul care ne poate aduce salvarea in aceeasi masura in care ne poate ducela pierzanie.

In orice caz, corpul apartinand Terrei (adica acestei lumi pamantene), nu se poateconcepe existenta in afara contingentului, care este insasi esenta si cauza existentei sale. Yogaholistica nu permite o perpetuarea vietii acestui corp ci, dimpotriva, distrugerea lui sau, maiexact, o depasire a acestui stadiu; corpul trebuie sa se realizeze plenar, sa atinga paroxismulcapacitatilor sale (este tema puterilor miraculoase, vibhuti), pentru a trece intr-o stare si laun stadiu superior. Deci exista ceva in noi care nu este corp, cu toate ca este solidar cu acesta,ceva ce nu apartine acestei lumi fenomenale si care se afla aici numai in exil. Acest ceva secheama Acela (tad), pentru a sublinia parca imposibilitatea in care ne aflam de a-l defini(limbajul omenesc se afla dincolo de acest mister). Mai este numit de asemenea si ATMAN.

Sufletul

In sanscrita clasica cuvantul era folosit ca pronume reflexiv; din acest motiv el eraechivalentul cuvantului francez Sine si multi traducatori nu ezita sa-l pastreze ca atare sauinsotit de articol si majuscula Sinele, pentru a reda notiunea de atman in orice context. Cutoate acestea pe langa faptul ca acest pronume (substantivizat sau nu) nu poate fi manipulat cuusurinta in limba noastra, mai apare aici si un echivoc destul de suparator pentru autoriiindieni, atman este mai intai substantiv (masculin!) si utilizarea lui ca pronume nu este decatsecundara; etimologia cea mai probabila da, ca un prim sens, pe acela de suflu vital ceea cese acorda foarte bine cu asimilarea constanta in Yoga a Sinelui cu Atman. De multe ori chiar,utilizarea pronumelui sine in traducere pentru Atman duce la adevarate confuzii si chiarcontrasensuri, cum iata, un anume savant se lasa pacalit: numai din dragoste pentru sine ofemeie isi iubeste sotul- acest pasaj celebru din Upanisad Brhad Aranyaka vrand, de fapt, saspuna ca dragostea adevarata vine de la Atman (caci doar acela poate cunoaste si deci iubi insine). De aceea noi vom desemna prin termenul de Atman acea picatura de Dumnezeu caresalasluieste in noi si care poate fi cunoscuta doar prin oglindirea in suflet

Este evident faptul ca Atman este prezentat in Yoga in stransa legatura cu corpul.Raportandu-ne la texte mai vechi vom vedea ca Atman (Katha Upanisad si alteleasemanatoare) este in acelasi timp distinct de corp. Atman este pasagerul carului aflat intr-ocursa nebuna. El nu are nimic comun cu complexul vehicul-vizitiu-haturi-cai, decat ca

transportat fiind este legat in mod provizoriu de car. Transcendent si autonom , Atman stie sieste. Cu alte cuvinte existenta provizorie si imperfecta a carului este un fel de oglindire


8/20

inversata a lui Atman care este permanentsi perfect. In felul acesta posibilitatea celui careconduce carul este precara, cunoasterea lui este aproximativa si chiar eronata (luand inconsiderare faptul ca se exercita prin organele de simt). Dimpotriva, sufletul vede adevarulclar si distinct, in mod permanent si fara riscul de a gresi. Putem afirma deci ca Atman esteFiinta Constiinta si Beatitudine. De aici omul avizat va cunoaste ca datoria sa este de a

cunoaste pe Atman in propria fiinta si apoi sa realizeze unirea lui Atman cu Dumnezeu Insusi.Exista o punte de legatura intre Atman si corp: Inteligenta (buddhi). Organul inteligenteieste inima si nu creierul de aceea consideram ca cel mai potrivit termen pentru a desemnainteligenta este sufletul acel corpuscul care ne insoteste din incarnare in incarnare si carecontine in germene destinul nostru; totodata reprezentand si instrumentul cu ajutorul caruia se

poate reliza Iluminarea- cunoasterea lui Atman prin oglindirea in suflet. Atman poatedeci, indruma sau lumina sufletul,atunci omul vede cu adevarat realitatea existenta. Capabilde a discerne (discernamant= viveka) omul intelege ca poate despuia fiinta fenomenala si

poate atinge un nivel de la care se poate dezbara de lume si poate accede la o staretranscendenta. Asa cum spunea Patanjali pentru cel care cunoaste intr-adevar lumea, ea nueste decat suferinta (Yoga Sutra- cap II versetul 15). Automatsufletul trezit va recunoasteexistenta unui mijloc de a invinge suferinta: disciplinele initiatice spirituale printre care siYoga. Trebuie sa inveti a inhama pentru a putea stapani destinul si al transcende.

Pasarea migratoare

O alta imagine la fel de clara care apare deseori in textele Yoga este aceea a pasariimigratoare Hamsa. Pasarea este legata cu un fir innodat la unul din picioare; ea sufera datoritaacestei situatii si nu asteapta decat ca firul sa fie rupt pentru a se putea inalta in vazduh.Sufletul seamana cu aceasta pasare captiva.

Acesta noua imagine este menita sa puna in evidenta o alta caracteristica a sufletului:vocatia migratiei.

A elibera sufletul este, intr-adevar atat de dificil incat sunt putine sanse de a reusi de laprima incercare. Cu alte cuvinte un individ devine un adept capabil de acesta reusita numaidupa ce a adunat o bogatie de merite. Pentru a capata insa acesta bogatie sunt necesare maimulte existente succesive (pentru ca fiinta reincarnata sa urce progresiv treptele unei scari

pana la nivelul la care acest lucru este posibil). Prin urmare sufletul este obligat sa locuiascape rand intr-un numar nedefinit de corpuri, pana il va gasi pe acela cu care va putea stabilicomunicarea (in asa fel incat va fi posibil sa-l indrume pe birjar in tinerea haturilor sistapanirea cailor). Iata deci asemanarea cu pasarea migratoare: ca si ea, sufletul zboara dincorp in corp fara sa-si faca cuib, fara sa se stabileasca definitiv intr-un loc. Acesta migratiecare dureaza atat cat dureaza un ciclu cosmic este numita samsara ( curs comun, circulatie

permanenta, curgere neintrerupta). In Yoga ea este comparata cu o roata mai precis cu oroata cu zbaturi (zbaturile reprezinta corpurile, formele de existenta, stari ale fiintei) care seinvarte continuu: apa (sufletul) pune roata in miscare prin mijlocirea zbaturilor. Daca nimicnu vine sa intrerupa acesta miscare continua, apa, dupa ce s-a ridicat pana la varful rotii, vacobori pentru a urca apoi din nou, repetand acest proces la infinit.

Toate aceste imagini (car, pasare, roata, etc) au menirea de a reda cat mai fidel acestagoana irationala, fara tinta precisa, aceasta migrare continua, inevitabila intoarcere la forme deexistenta deja cunoscute.

Iata cum este reprezentata acesta idee intr-una din Upanisad (Yogatattva, sloka131):Copilul apuca sanul mamei si este fericit:este acelasi san care l-a hranit/ intr-o viata anterioara;Barbatul resimte placerea / in matricea sotiei sale:

O aceeasi matrice l-a fost conceput /intr-o viata anterioara;Cea care a fost mama /este acum sotie,


9/20

Iar sotia, maine,/ va fi la randu-i mama;Cel ce a fost tata este astazi fiu,/iar fiul maine,/va fi tata la randu-i/Astfel, printr-o greseala a samsarei,/oamenii sunt ca apa/ intr-o roata hidraulica!/

NarayanaSoarta sufletului este legata de durata ciclulu; poate insa intreveni Eliberarea careeste,in fapt, o evaziune, ca si cum apa raului s-ar evapora,spre exemplu. Insusi termenul deeliberare indica faptul ca este sufucient sa tai legaturile care retin pasarea pentru a-i redalibertatea care este, de fapt, adevarata sa natura.Atman nu apartine acestei lumi, nici Terrei,nici spatiului intermediar,nici chiar Cerului. El este in cealalta lume, apartine acelei Brahma-loka de care am vorbit. Intr-un sens, diversele suflete individuale (numite Jiva-Atman,suflete vii) sunt identice cu Sufletul Universal (Atman sau Sarva-Atman SufletulUniversului), pe care Upanisadele il identifica cu Brahman, Dumnezeul Suveran.

In unele scrieri Yoga Dumnezeu este Siva, cel care se acorda cu invatatura tantrica; inaltele numeroase intalnim denumirea de Visnu Vasudeva ( Zeul Bunatatii) sau Narayana (cel

care vine in om).Acesta ultima denumire arunca o lumina noua deoarece pune in valoare un nou aspectal problemei : prezenta lui Dumnezeu in fibra cea mai intima a creaturii sale (guhayamnihirtosya jantoh). Sub forma de Sine- Atman, Narayana vine asemenea unei pasari, sa-sifaca cuibul in inima omului. Mai intalnim in alte texte si expresii ca atayana (sanctuartemplu) si multe altele inca, toate referindu-se la acelasi loc privilegiat. Este de la sine intelesca prezenta lui Narayana in om nu va ramane fara consecinte. Anumite texte Yoga spun clarca revelatia intuitiva a ceea ce trebuie facut pentru a obtine Eliberarea este datorata uneigratii (prasada); adeptul care simte in el dorinta de a sti ADEVARUL (jijnasa), dorintade a se salva (mumuksu) poseda in el pe Dumnezeu-Atman nu doar in stare potentiala ciactiv. Putem deci spune ca aceste impulsuri simtite de fiinta umana de a cunoaste, deautodepasire, de transcendere reprezinta primele etape ale Iluminarii. Sufletul trezitactineaza acum in sensul de a permite (inspira, suscita) recunoastere intuitiva de catre individa conditiei sale captive in care se afla adevaratul sau EU (ATMAN), ca si viziuneamijloacelor prin care sa poata ajunge la ELIBERARE.

GandireaAtunci si numai atunci gandirea (manas) intra in actiune. Simbolismul sau este legat

de luna tocmai pentru ca ea nu actioneaza in mod eficace decat in masura in care sereflecta lumina soarelui situat in inima. Manas-ului ii revin operatiile pur umane care

permit eliberarea sufletului: studii preliminare, cautarea unei stiinte superioare celeicontinuta in carti, alegerea unui Guru(maestru spiritual, initiator), stapanirea corpului

pentru a-i permite sa realizeze gesturile si miscarile cerute etc.Inspirat de inima Manas-ul va merge pana la capatul posibilitatilor sale; ajuns aici

pasul decisiv va fi realizat de disolutia gandirii (mano-laya): Aceasta disolutie este in Yogaintegrata holistic conditia sine qua non a realizarii spirituale.

Vom avea aici o ierarhie asemanatoare celei a lumilor (plus una care le transcende):prima etapa se refera la stapanirea simturilor, etapa care trebuie depasita pentru a se ajunge lagandirea pura; a treia etapa este accesul la lumea inteligentei; la randul ei urmata de o alta incare dincolo de lume, ne gasim intr-o stare de independenta absoluta (ultima etapa fiind netsuperioara celorlalte si care nu are nici o trasatura comuna cu acestea). Acesta ierarhizareapare descrisa in textele initiatice ca o distinctie dintre starea de veghe (prezentata cainferioara), starea de somn usor (in care apar visele), in sfarsit starea de somn profundconsiderata superioara celor precedente.
http://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htm


10/20

O a patra stare (turya) o transcende totusi si pe acesta din urma, o a Patra Stare in caresufletul este singur, fara nici un fel de contact cu lumea corpurilor, care vegheaza viseaza saudorm.

Chiar si in domeniul practicii, textele esoterice fac distinctia intre o disciplinainferioara care conduce la retragerea simturilor (pratyahara), una intermediara care culmina

cu contemplatia (dyana) si o a treia care consista intr-o reculegere perfecta (samadhi). Toateaceste trei stadii, aceste grade ale practicii Yoga, conduc la o stare de autonomie (kaivalya) incare orice disciplina nu-si mai are rostul.

Drumul adeptului catre eliberare urmeaza un traseu identic. La inceput , adeptul nueste decat un om ca toti ceilalti, apartinand lumii noastre. Indata ce a invatat cum sa-sicontroleze suflul (respiratia) sa-si fixeze gandirea intr-un singur punct (ekagrata), el se bucurade puteri miraculoase care apartin lumii intermediare (Gandharva,yaksa etc.)

Cand a atins samadhi, el devine asemanator zeilor si, poate daca doreste, sa traiascavesnic, sa fie nemuritor; posesor al unui corp de glorie, el apartine Cerului, dar este incalegat de univers. Numai trecerea la starea finala kaivalya ii va permite iesirea din lume si ii vaasigura Eliberarea eterna.

Observam deci coerenta ideologica a disciplinei Yoga in ceea ce priveste acesta tema aascensiunii. Urcarea treptelor este un proces ineluctabil. El este insa necesar pentru a ajungein varf, si lucru foarte important, se realizeaza printr-o serie de stari de criza care marcheazafiecare, trecerea de la un plan al relitatii la altul. In sensul acesta trebuie sa intelegem uneleexpresii tulburatoare (cum ar fi de pilda, disolutia gandirii, mano-laya). Si vom vedea maideparte ca ridicarea misterioasei Kundalini este insotita de activarea cakrelor (care suntstrapunse). Si exemplele ar putea continua. Ideea de baza care se desprinde este urmatoarea:a se angaja in Yoga inseamna a porni pe un drum cu sens unic.

Ne putem opri in drumul nostru, intr-un anume punct dar nu putem face cale intoarsa cacifiecare etapa strabatuta antreneaza cu sine o transformare a fiintei.

Corpul subtilAcum dupa ce am definit si situat atman (Sinele), buddhi (inteligenta), manas

(gandirea), vom incerca sa surprindem si o imagine de ansamblu a celorlalte elemente aleindividualitatii umane, asa cum ea functioneaza in aceasta lume. Perifraza am utilizat-o pentrua evita termenul echivoc: corp.

Asistam astazi, chiar si in India, la generalizarea unei tendinte de a reduce Yoga la unsimplu exercitiu de gimnastica, sau de a descrie efectele acestei discipline in termeni dedisciplina psiho-somatica. Iata de ce este necesar sa reamintim si sa subliniem faptul ca lainceputuri Calea Yoga era considerata metafizica, in adevaratul sens al cuvantului, adica sesitua deasupra sau dincolo de lumea materiala.

Desigur, am mai spus-o microcosmosul uman este in perfecta analogie cumacrocosmosul. In concluzie, inteligenta este ca Soarele, gandirea ca Luna, focul din inima(buddhi) lumineaza si incalzeste gandirea (manas), permitandu-i astfel sa faca primeledemersuri necesare realizarii pe calea Yoga. Reiese clar ca toate acestea se situeaza dincolo desimpla observare materiala. Daca facem disectia unei inimi nu vom gasi, in mod sigur, nicilotus,nici lumina, nici germeni etc. Ori in India Vedelor, se practicau disectii ale victimelorsacrificate, iar indienii posedau cunostinte de anatomie. Existau medici,chirurgi, magicieni,vrajitori care, fiecare in felul sau, era in contact direct cu corpul uman. Prin forta lucrurilor,vocabularul folosit era pentru toti acelasi. In limba romana cuvantul inima este folosit dechirurgi, filosofi si teologi, in aceeasi masura; numai contextul ne permite sa ne dam seamadaca este vorba de muschiul cardiac, de salasul sentimentelor sau de fantana tuturor gratiilor.Tot astfel, cuvintele sanscrite hrd (inima), prana (suflu) etc. sunt folosite de toti cei care au ca

obiect de studiu omul, din orice unghi ar fi el privit.


11/20

Mai ramane sa adaugam ca atunci cand un teolog catolic de exemplu, vorbeste despreSacre-Coeur el are in vedere in acelasi timp fantana gratiilor cat si inima materiala care afost candva,strabatuta de o lovitura de lance.

Tot astfel in yoga holistica inima este in acelasi timp o masa carnala si sanctuarulunde Dumnezeu, sub forma lui Jiva-Atman, a venit sa locuiasca. O anumita ierarhie trebuie

insa respectata; pentru yoga holistica inima ca organ,nu este decat indiciul inimiimetafizice, dupa cum respiratia este reprezentarea simbolica a captivitatii sufletului. Prininspiratie se produce un sunet stabilit a fi HAM(de remarcat h-ul aspirat foarte puternic lainitiala si rezonanta nazala marcata de M); expirand se produce un alt sunet SA (de remarcatsiflanta initiala). In concluzie, sunetul caracteristic respiratiei este HAMSA! HAMSA!. Acesthamsa nu este altceva decat pasarea migratoare, sufletul prizonier in samsara. Mai mult decatatat, respiratia este o imagine a sufletului deoarece aerul intra si iese fara incetare, tot asa cum

pasarea zboara dar este adusa inapoi de frane care o tin prizoniera.Toate acestea fiind spuse,vom incerca, in cele ce urmeaza, sa ne apropiem notiunea de

linga sarira (corpul ca semn al unei realitati superioare asa cum este ea evocata in Yogaholistica).

NadiPrincipala sa caracteristica este aceea de a fi un fel de tesatura din nenumarate canale

(comparate cu arterele, venele,nervii). In texte sunt desemnate prin vocabula nadi semnificandrau, vocabula utilizata si in Vede pentru Indus, Gange, si afluentii lor.

Vom traduce nadi prin canale pentru a evita echivocul, cu atat mai mult cu cat ele nusunt strabatute de sange (ca venele) si nici de impuls senzorial sau motor (precum nervii), cide suflu (prana). Despre aceste nadi se spune ca sunt nenumarate si nenumarabile, cu toate case precizeaza ca 72000 sunt importante, 72 sunt esentiale etc. In fapt, numai trei dintre eleretin atentia in mod deosebit: Susumna, Ida si Pingala. Ele rezuma intreaga doctrina adrumului strabatut de sufluri prin corp. Susumna este canalul central; simbolul sau estecoloana vertebrala si se spune ca ar avea o natura inflacarata, iar culoarea sa este stralucitoare(ca un diamant care reflecta culoarea si o amplifica); in domeniul geografiei mistice, el esteraul Sarasvati. In stanga lui Susumna se afla canalul Ida; este de o culoare pala, el tine desimbolistica lunara si este identificat cu Gangele (ganga- genul feminin in sanscrita). Indreapta canalului central, celalalt nadi, numit Pingala, tine de simbolistica Soarelui; este deculoare rosie si este identificat cu raul Yamuna. Cele doua canale, Ida si Pingala nu sunt

paralele cu Susumna, ci se desfasoara si se intretaie in jurul lui (canalului Susumna), dupamodelul serpilor Caduceului. Punctul lor de plecare este baza trunchiului, acolo de undeincepe canalul central. Punctul terminus este constituit de orificiul fiecarei nari, in timp ceSusumna urca pana in crestetul capului.

Suflurile vitale

Functiunea fiecaruia dintre aceste trei canale este in mod clar determinata: Ida siPingala vehiculeaza suflurile, in timp ce susumna este calea pe care circula atat suflurile cat siKundalini dupa trezirea sa. Si pentru a intelege mai bine sensul acestor nadi in Yoga holisticaeste necesar sa precizam mai intai sensul cuvantului suflu. Suflurile sunt in numar de cincisi reprezinta manifestari ale bioenergiei universale care insufletesc corpul. Putem decispune ca aceste sufluri intra in corp in momentul nasterii si ies din corp in momentul mortii(desi anumite sufluri raman in corp mult dupa aceea). Vom fi deci indreptatiti sa consideramaceste sufluri ca adevarate elemente cosmice (bhuta), lucrand in interiorul corpului ca un felde genii (este un alt sens al cuvantului bhuta) asigurandu-i viata.


12/20

Si pentru ca exista noi elemente cosmice care actioneaza dupa moartea corpului (apa,pamant, foc etc.) ele pot si trebuie sa se intoarca in apa, pamant, foc, aer, eter etc. In sanscritavorbita, chiar a muri se spune reintoarcerea in cele cinci (subintelegand elementelecosmice)

Suflurile sunt deci, cu totul altceva decat aerul inspirat. Pentru a se face diferenta vom

folosi termenul de prana pentru a desemna energia universala care insufleteste toate fiintele,precun si energia vehiculata de masa de aer absorbita de subiectul care respira. (exista totusiun suflu subtil numit prana,alaturi de apana, vyana, samana, udana ca sufluri

principale; aceste sufluri subtile precum si mantrele care confera controlul si

activarea acestor sufluri principale vor fi prezentate in sistemul sinteza HolisticIntegrated Course H.I.C.

Focul de la baza

Adeptul (yoghinul) va introduce in ritmul sau de inspiratie un element nou: retinereasuflului (Kumbhaka), moment ce are drept scop sa lase timp pranei sa-si indeplineasca nouasa functie: trezirea energiei divine-KUNDALINI.

In scopul mentionat adeptul conduce prana pana la baza trunchiului unde, spun texteletraditionale yoga se afla un focar ce contine foc. Acest foc la individul normal, se afla numaiin stare latenta. Prin Yoga (si mai ales prin retinerea suflului) prana adusa pana aici va intetiFocul de la baza (mula-agni). Deodata o flacara tasneste producand in acelasi timplumina,caldura si un zgomot asemanator unui sforait puternic numit nada. Initierea sfintirearituala ca si orice exercitiu cu valoare spirituala particulara (asceza,meditatie,fervoaredevotionala etc.) fac posibila manifestarea tapasului (ardoare). Nu este nevoie sa spunem caaceasta ardoare va mari puterile individualitatii, facand-o sa-si transceanda conditia terestra siva conferi cel putin facultati proprii geniilor din lumea intermediara (deplasare rapida,levitatie, viziunea de la distanta etc.). Mai mult, daca ardoarea va fi impinsa pana la extrem,

ea va conferi individului chiar si facultati pe care numai zeii le poseda. De aici pornesc siepopeile si legendele populare, aceste povestiri despre acei tapasvin (personaje dotate care

poseda aceasta ardoare) care ajung sa fie egali cu Zeii si chiar sa-i invinga pe acestia pepropriul lor teren.

Yoga ne invata ca stralucirea focului interior este legata de aparitia puterilormiraculoase (vibhuti), dar nu insista asupra acestui aspect. Ideea care se desprinde de aici esteca aceste puteri nu au importanta decat ca semne ale unui progres spiritual; nu trebuie insa sase piarda din vedere scopul final care consta in acea stare de beatitudine spirituala completa:existenta, constiinta, beatitudine Sat-Chit-Ananda. Ori orice exercitiu in vederea aparitiei

puterilor miraculoase nu se poate face decat in cele trei lumi fenomenale.

Kundalini

Invatatura Yoga este ca interesul principal al acestei straluciri sau scanteieri, consta intrezirea consecutiva a energiei Kundalini. Kundalini se gaseste la baza trunchiului, incolacitaca un sarpe (de unde si numele sau); tot de la baza trunchiului pornesc de altfel, diversele nadisi mai ales Susumna. Acesta energie incolacita nu este altceva decat Putere Cosmica (Sakti)

prezenta in microcosmosul uman tot asa cum sufletul individual, analog celui universal, estesi el prezent in microcosmos. Scopul practicii Yoga, referitor la atman, era de a-i permiteacestuia sa-si realizeze adevarata sa natura prin identitatea cu Narayama. Tot astfel in ceea ce

priveste Kundalini: scopul este de a-i permite acesteia sa devina (sau sa redevina) Sakti prinexcelenta, energia divina, reprezentata mitologic de Zeita (perechea lui Siva).

Trezita Kundalini, isi introduce capul in orificiul interior al canalului Susumna,orificiu denumitBrahma-dvara (poarta lui Brahman). Incepe atunci ascensiunea pe canalul
http://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htm


13/20

central, timp in care Kundalini devine la randul sau asemenea Focului de la Baza, luminoasa,arzatoare si sonora (se spune ca ea se ridica suierand ca un sarpe, suierul fiind bineinteles,nada). Se intampla insa ca pe parcurs, ascensiunea sa fie impiedicata de un anumit numar deobstacole (sau puncte critice) pe care Kundalini trebuie sa le elimine pentru a putea progresa.Aceste sunt niste blocaje(granthi) care trebuie strapunse pentru a putea accede la un nivel

superior. Pe masura ce ascensioneaza Kundalini trezeste, energizeaza complet cakrele-cuvantul sanscrit insemnand roata, cerc-.In yoga aceste cakra sunt asimilate deseori unor flori de lotus. In acest caz, Centrele

se considera a fi, la omul obisnuit, muguri de lotus, pe care Kundalini ii trezeste in trecereasa (cu alte cuvinte, provoaca inflorirea lor). Este aici tema obisnuita a realizarii obtinute prin

practicarea unui ritual: din potentiale, latente, cakrele se trezesc prin practica Yoga, tot astfelcum Kundalini adormita se trezea si realiza ca ea este Zeita- ceea ce ii permitea unirea cuSiva, sau dupa cum sufletul individual (jiva-atman) se elibereaza realizand identitatea sa cuSufletul Universal (para-atman, Narayana sau Purusa conform terminologiei utilizate). Pe dealta parte tema strapungerii centrelor (cakra-bheda) pe care Kundalini le taie este foarteimportanta in practica Yoga: fiecare lucru trebuie adus in punctul maxim de functionare acaracteristicilor proprii (aici inflorirea lotusilor) pentru a-si putea juca rolul in mod deplin.Apoi (sau chiar simultan) fiecare lucru trebuie distrus pentru ca ar putea deveni un obstacoldaca ne rezumam la el. Pentru ca fiecare etapa pe drumul practicii Yoga este, mai mai dificiladecat cea precedenta, dar ea devine un pericol pentru cel ce se opreste la ea, deoareceyoghinul trebuie sa treaca mai departe, sa progreseze fara incetare. A te opri inseamna a riscasa nu mai poti sau sa nu mai vrei sa pleci mai departe.

Cele sapte cakra principale

Centrele cele mai importante sunt in numar de sapte. Intervine si aici ierarhizarea treiplus unu despre care am mai vorbit in expunerea de fata. Intr-adevar cakrele se grupeaza

foarte usor in grupuri de cate doua, iar ultima (numitaSahasrara-padma lotusul cu omie de petale,numita si Brahma-randhra deschiderea catre Brahma) estemai mult decat o cakra ( de multe ori nu se vorbeste decat de sase cakra), Lotusul cu o miede petale fiind semnul ca Eliberarea a fost atinsa (mai degraba decat locul unde ea

opereaza, caci Eliberarea este prin natura sa dincolo de spatialitate). INITIEREA IN Mantrele care activeaza Brahma-randha (Sahasrara) culminand cu

PARA-BIJA VA FI REALIZATA IN FINALUL SISTEMULUISINTEZA: Holistic Integrated Course H.I.C.

TOTUSI INITIEREA IN PARA-BIJA ESTE O INITIERE

EXTREM DE GREU DE DOBANDIT, EA PERMITAND CELOR EXTREM DE PUTINI ALESI ELIBERAREA SI STAPANIREA OCULTA ASUPRAINTREGULUI UNIVERS,PRECUM SI POSIBILITATEA ACCEDERII LACEA MAI MARE TAINA A CREATIEI :DUMNEZEU

Avand in vedere posibilitatile nebanuite la care putem avea acces prin PARA-BIJAeste usor de inteles de ce numarul celor care pot primi acesta initiere este extrem de redus.Toti adeptii care nu au fost suficient de puri si au primit aceasta initiere au decazut ,impreunacu neavizatul care a facut initierea in cel mai decadent materialism, orgoliu si uitare deDumnezeu.

Conform traditiei spirituale centrele se repartizeaza dupa cum urmeaza:1. La radacina (mula) diverselor canale, adica la baza trunchiului, in regiunea situata

intre anus si sex, se afla prima Cakra numita pentru aceasta muladhara (sustinatorulde baza); lotusul corespunzator este rosu, are petru petale si in centru un patrat
http://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htm


14/20

(simbol al elementului Pamant) in care este inscris un triunghi cu varful in jos(simbolizand organul genital feminin yoni). In centrul triunghiului se afla linga-semnul organului genital masculin. Kundalini in stare somnolenta, este incolacita in

jurul acestui lotus. Cand acesta energie somnolenta se trezeste sub influenta aerului(vayu)- prana si a focului (agni), prezent si el in muladhara, ea patrunde in Susumna,

despicand floarea de lotus.2. Putin mai sus se gaseste svadhisthana-cakra, numit astfel pentru ca este situat pefundamentul (adhisthana) individului insusi (sva= eu insumi) ceea ce este un fel de aexpune legatura sa stransa cu centrul precedent. Acesta cakra este in legatura cuelementul Apa (de unde celalalt nume al sau jala-mandala); lotusul corespunzator este

portocaliu, are sase petale, si in el este inscrisa luna in crestere. Se afla in regiuneagenitala.

3. Mai sus in regiunea buricului este situata manipura-cakra (pura-orasul;mani-bijuterii). Legat de elementul Foc, este sub forma unui lotus de culoare albastra cuzece petale in care este inscris un triunghi rosu inchis.

4. Si mai sus in regiunea inimii, se afla centrul anahata numit astfel pentru ca aicivibreaza permanent un sunet muzical, desi nu se afla nici un fel de instrument ( an=anu+ahata=a baten daca este vorba de un tambur sau a nu ciupi, daca este vorbade un instrument muzical cu corzi). Elementul acestui centru este Aerul. Lotusul estede culoarea rosie, dar cele douasprezece petale au culoarea aurului. In el se gasescinscrise doua triunghiuri intrepatrunse ca in pecetea lui Solomon. Aici de asemenea segaseste un linga.

5. In regiunea gatului se afla situat visuddha-cakra ( de la visuddha= purificat) legatde lementul Eter. Gasim aici un lotus rosu inchis cu saisprezece petale. In mijloc seafla inscris un disc de culoare alba.

6. In sfarsit cea de-a sasea cakra este localizata in regiunea frontala, mai precis intresprancene (acolo unde se afla cel de-al treilea ochi). Denumirea sa este ajna cakra ,adica Centru de Comanda: aici spun textele, se exercita facultatile superioare:manasul, care receptioneaza mesajul simturilor si transmite comenzi organelor motorii(de aici si denumirea acestei cakre) si buddhi, inteligenta superioara, care servestedrept punte intre manas si atman. Se afla aici un lotus alb, care nu are decat doua

petale. In centrul sau este un triunghi alb cu varful in jos, iar in centrul triunghiuluieste un linga, avand aceeasi simbolistica pe care o regaseam si in muladhara sianahata.

7. Mai sus se afla Lotusul cu o mie de petale- sahasrara padma. Situat in crestetulcapului, la sfarsitul lui Susumna in zona sutura frontalis el mai este numit Brahma-randha deschiderea lui Brahman

Toate bija mantrele ce corespund acestor centri, bija mantrele care activeazaspitele-petalele acestor centri de forta precum si modalitatile secrete de a medita

cu aceste bija mantre vor fi prezentate in cadrul sistemului sinteza: HolisticIntegrated Cours e H.I.C.

Aceste energii modulate specific fiecarei petale au fost personificate de mitologia

hindusa in Divinitati care isi au resedinta in aceste cakre. Stiinta numita DASHAMAHA VIDYAS-Cele zece Puteri Cosmice- va fi de asemeneaprezentata in sistemul sinteza: Holistic Integrated Course H.I.C.

Dupa cum am mai precizat, petalele cakrelor care vor putea fi activate gratie tehnicilor

prezentate in sistemul-sinteza Holistic Integrated Course H.I.C.corespund unordiverse activitati umane (kriya); bija mantrele pe spite sunt germenii acestor activitati si ne

vor permite sa ne dezvoltam complet indreptandu-ne astfel spre perfectiune prin stapanireaesoterica a tipului de activitate respectiv.Yoghinul dupa trezirea lui Kundalini,realizeaza in elinsusi prezenta divinitatilor pantheonului care fusesera pana atunci mentinute in stare latenta.
http://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htm


15/20

El duce pana la nivelul maxim de eficienta disponibilitatile active care sunt in mod potentialale oricarui individ. Iata deci ca trezirea energiei Kundalini este esentialmente un mijloc derealizare (sadhana), un drum conducand adeptul (care acum va fi un sadhaka), la dezvoltareatuturor virtualitatilor pe care le poarta in el si pana la obtinerea Eliberarii finale si definitive.

Practicile

Vom urmari, in cele ce urmeaza,modalitatile concrete prin care se realizeaza acestscop. Ansamblul acestor modalitati desemnate de multe ori prin termenul de Yoga, desi defapt, ele nu sunt decat praxisul unei teorii ale carei aspecte mai importante au fost expuse panaacum. Pentru a urmari etapele drumului parcurs de adept, puteam relua lista data de Patanjali

pentru ca toate textele traditionale yoga sunt de acord asupra acestor etape.Yoga lui Patanjali, Yoga clasica prin excelenta, este deseori numita Yoga celor opt

membre (astanga-yoga), practici care trebuie stapanite pentru a le realiza fara efort si careconduc la starea unanim denumita Kaivalya. Le vom prezenta ierarhizat (de la cea mai simpla

la cea mai complexa) in conformitate cu lista data de textele Yoga-Sutra.

Yama si NyamaIn primul rand mentionam unele manifestari ale unei discipline cu valoare foarte

generala, care pot fi practicate de indivizi care nu sunt angajati in Yoga, dar care sunt strictobligatorii pentru cine vrea sa avanseze pe acesta cale. Este vorba de infranari-yama siobligatii-nyama.Primele sunt in numar de cinci:

1. Ahimsa: sa nu faci rau celuilalt. Trebuie sa mentionam aici faptul ca in sanscrita, demulte ori o valoare pozitiva este exprimata printr-una negativa; ahimsa este in realitatedatoria de a face bine semenilor (in brahmanism asta inseamna orice fiinta vie).

2. satya: sa nu minti. Acesta inseamna asa cum gasim si in Vyasa ca viitorul yoghin vatrebui sa faca eforturi in sensul punerii de acord a faptelor cu propriile ganduri sivorbe

3. asteya: sa nu furi. Nu numai sa nu-ti insusesti bunul altuia dar, mai ales, sa-tieliberezi spiritul de orice manifestare de concupiscenta.

4. brahmacarya: sa nu practici desfraul. Castitatea face parte din toate disciplinelebrahmanice. Cu singura deosebire ca in Yoga holistica este vorba de eliberarea dinsclavia instinctului (deoarece pot fi folosite uneori si anumite practici sexuale).

5. aparigraha: sa nu fii avar. Trebuie sa intelegem din acesta ca Patanjali il indeamna pe viitorul yoghin sa fie generos (in primul rand fata de al sau guru caruia serecomanda sa-i duci in dar intreaga avere atunci cand ceri initierea).

Tot in numar de cinci sunt si obligatiile:1. obligatia de a fi curat (atat corporal cat si moral). Se stie de altfel ca yoga este celebra

pentru practicile de curatire fizica pe care le prescrie. Se dau indicatii de exemplu,despre cum se poate introduce o bucata de panza pe o nara si scoate pe cealalta nara,totul in scopul de a curati perfect fosele nazale!

2. obligatia de a fi calm: una dintre caracteristicile individului care s-a dovedit demn deaprimi initierea este ca nimic nu-l poate determina sa-si piarda cumpatul si calmul(nici adversitatile, nici farmecele unei femei etc.)

3. asceza. Prin asceza trebuie sa intelegem un fel de seninatate eroica in acceptarea sisuportarea tuturor conflictelor- simbolizate in traditia brahmanica prin perechile decontrarii de tipul: frig si cald, bucurie si necaz, placere si suferinta etc.

4. studiul. Ne vom reaminti aici faptul ca adeptul eliberat ,in final, respinge toate cartile,chiar si scripturile sacre dar ca el trebuie sa inceapa prin a le asimila perfect pe toate.


16/20


17/20

PratyaharaDupa ce si-a purificat constiinta prin infranari si constrangeri, dupa ce si- stapanit

corpul prin posturi si respiratia prin pranayama, adeptul va trece la un exercitiu mai dificil:retragerea simturilor, prahyahara. Este vorba aici de un exercitiu de interiorizare.Activitatea senzoriala (perceprie si actiune) este, in mod evident, exteriorizare; campul de

perceptie se afla in afara corpului, iar simturile noastre cauta in lumea fenomenalaobiectele, care sunt (conform unei imagini traditionale in India) pasunea lor. Pratyaharareprezinta o resorbtie a acestei activitati exteriorizante, asa cum spun textele, o broascatestoasa intra sub carapacea ei. Cand adeptul va realiza acest lucru, atentia sa nu va mai

putea fi distrasa de nimic din exterior. El va fi atunci ca si surd, nevazator, nesimtitor,etc. Sau,altfel spus, nu va mai exista comunicare intre impresiile sensibile si constiinta. Daca unyoghin este intepat cu un ac, acesta nu reactioneaza; mesajul dureros nu este transmis la creier(sau creierul nu receptioneaza mesajul dureros). Gandirea va fi eliberata astfel de prezentaobsedanta a realitatii sensibile si va putea circula in voie. In concluzie, vom asocia exercitiuluinumit pratyahara o tehnica de concentrare mentala menita sa disciplineze gandirea si sa ocontroleze.

DharanaAcest control se exercita printr-un mijloc de fixare a activitatii mentale intr-un loc

delimitat. Il numim Dharana. Nu este vorba aici de meditatie in sensul tehnic al termenului(va fi etapa urmatoare), ci de ceea ce numim ekagrata, atentie perfect concentrata intr-unsingur punct. Scopul urmarit este acela de a dizolva pur si simplu activitatea mentala. Acest

proces numit in sanscrita mano-laya este de cea mai mare importanta. Trebuie retinut faptul cadharana nu este doar un simplu exercitiu de atentie. Yoghinul care o practica a triumfat dejaasupra instinctelor (prin yama si nyama), asupra corpului sau (prin asana si pranayama) siasupra simturilor (prin pratyahara); el nu este acum decat gandire pura. Gandirea insa ,ca totce apartine lumii fenomenale, este caracterizata printr-o agitatie continua si incoerenta (este

vorba despre acele vartejuri de constiinta, de care vorbeste Patanjali in Yoga Sutra).Dharana va incepe deci prin disciplinarea acestei activitati, obligand-o sa se exercite intr-unsingur punct; in consecinta activitatea mentala va incetini considerabil, nemaifiind solicitatade nimic si nefiind orientata decat intr-o singura directie. Avem de-a face aici cu un fel deatipire mentala, care are drept rezultat suprimarea, anularea oricarui gand. Astfel etapadecisiva a fost trecuta. Adeptul este de acum inainte propriul lui stapan, in mod absolut. El areusit sa-si domesticeasca si sa-si supuna nu numai instinctele si corpul, dar si propriul manas.

DhyanaAdeptul va sari atunci pe un nivel superior, pe care il numim Dyana. Foarte adesea

tradus prin meditatie, acest cuvant inseamna de fapt contemplatie (cu conditia sa nu uitam

ca acesta contemplatie este un proces activ si nu pasiv), sau reculegere perfecta. Cu toate catextele sunt,de cele mai multe ori, mai degraba aluzive decat explicite din acest punct devedere, este evident ca in momentul dhyana nu mai functioneaza manasul, care a fost dizolvat

prin dharana, ci buddhi, inteligenta superioara, care emana din suflet ca o raza de lumina. Estecunoscut faptul ca in traditiile Yoga medievale, dhyana este considerata ca fiindfulgeratoare , instantanee, sau mai bine spus, ea este situata in afara timpului. Dhyana este o

prima experienta de ETERNITATE. Sa remarcam totusi ca dhyana comporta deseori intuitiaintelectuala a anumitor imagini (cuvantul trebuie inteles in sens simbolic, asa cum vorbimdespre viziunea esentelor in traditia platoniciana). Dhyana reprezinta prima sclipire aviziunii holiste si trairea pentru prima data a starii de HOLISM. In acest caz este vorbadespre sa-guna (calificat), cu alte cuvinte care comporta un semn distinctiv. Vom avea

astfel o contemplatie a Zeitei (intelegere intuitiva a adevaratei naturi a totului, a energieidivine. Superioara este insa contemplatia lipsita de obiect (nir-guna= non-calificata), in care


18/20

inteligenta subzista singura, intr-o perfecta reculegere si intr-o perfecta imobilitate,nemaifiindnimic de lamurit sau dezvaluit.

Samadhi

Ajungem la un punct de ruptura, acea stare numita de texte samadhi,stare in care estetraita cu adevarat in mod continuu si neintrerupt beatitudinea constienta de a fi in TOT si inTOATE, starea de traire efectiva, permanenta si inegalabila a notiunii de holism. Cuvantulsamadhi este aproape imposibil de tradus; el implica o grupare (prefixul sam) a tuturorelementelor constitutive ale personalitatii si o pozitie stabila (radacina DHA) orientatacatre interior (particula a); este in acelasi timp apogeul reculegerii concentrarea perfecta si

pozitia definitiva a individului luat in ansamblul sau ca un intreg de aceea noiconsideram ca cea mai potrivita traducere pentru samadhi estestarea de HOLISM. Bineinteles acesta nu vine sa contrazica aproximarea de sens al luiMircea Eliade care propune in acest sens un neologism enstaza, ci sa o completeze. Celcare traieste efectiv aceasta stare realizeaza ca este vorba nu doar de un extaz in interiorci deo stare in care exteriorul si interiorul sunt reunite disparand in vidul beatific primordial careeste esenta oricarui lucru.

Aceste completari au avantajul de a face un contrast net cu folosirea eronata atermenului de extaz divin sau simplu extaz pentru a desemna starea de samadhi. Yoghinulaflat in starea de samadhi nu iese din el insusi, nu este fermecat (in acceptiunea mistica).Dimpotriva, el se intoarce in totalitate in el insusi; dupa cum spun textele sacre el isistabileste resedinta in lotusul din proria sa inima. Obiectia care s-a facut deseori este aceeaca starea de Kaivalya (obtinuta prin samadhi), este, prin definitie in afara lumii (mai binezis, in afara celor trei lumi) si se poate spune astfel ca yoghinul paraseste universul nostru inmomentul numit samadhi. Dar acesta idee este adevarata doar ca imagine, pentru ca lumeacealalta (unde se afla Atman si Brahman) nu se afla in afara noastra, ci tot in noi insine.

Misticul este un individ care, traind in lumea noastra (Pamantul, Terra traditiei brahmanice),este, printr-o gratie speciala, atras in mod subit intr-o lume superioara (intermediara, Cerul);el calatoreste deci in adevaratul sens al cuvantului, prin cele trei lumi ( cu sau fara corpulsau, dupa cum nespune Sfantul Pavel). Yoghinul insa in acceptiunea textelor sacre, nu se se

plaseaza deloc, cel putin in aceste stari; dimpotriva el se imobilizeaza complet prin anihilareaprogresiva a tot ceea ce poate cauza miscarea: instinct, activitate corporala sau mentala, chiarinteligenta. Deplasarile in timp, spatiu si Universuri fac parte dintre puterile miraculoase lacare a renuntat intr-o etapa anterioara, tocmai pentru a ajunge in samadhi.

Sa observam, deasemenea, faptul ca samadhi este, intr-un anumit sens, o stare paroxistica. Ea se produce atunci cand Kundalini, recunoscandu-si si deci realizandadevarata sa natura, devine zeita si se uneste cu Siva. Imaginile sexuale sunt aici atat de

explicite incat am putea considera samadhi o stare paroxistica asemanatoareorgasmului. Acest paroxism este, in acelasi timp, un punct de ruptura, asa cum subliniam maisus: intr-un samadhi perfect, personalitatea este totalmente anihilata, epuizata. De aici inainte,yoghinul nu mai apartine universului fenomenal. El transcende in mod absolut cele trei lumi sise situeaza de acum in Brahma-loka. In acest moment, el poate sa moara sau sa traiasca;faptul este lipsit de importanta, caci, conform traditiei, el a devenit ceea ce se numeste un

jivan-mukta (eliberat in viata), adica o fiinta care a primit Eliberarea si care continua satraiasca pentru un motiv sau altul. Mai este oare necesar sa adaugam ca jivan-mukta nu esteun om ca toti oamenii? Ca el dispune de toate capacitatile si facultatile cu care o entitate poatefi inzestrata in cele trei lumi? El poate tot ceea ce pot oamenii, dar si tot ceea ce pot geniile siZeii. Si, asemeni geniilor si zeilor, nimic nu-l poate atinge sau afecta caci el nu mai apartine

acestui univers decat intr-un mod cu totul si cu totul fictiv. In acest fel el este superior luiIndra pe care il poate invinge cu un clipit din ochi.


19/20

KaivalyaAcesta independenta absoluta a eliberatului in viata, de lumea fenomenala care-l

inconjoara (indiferent de lumea careia el ii apartine) este o stare denumita kaivalya, izolare.Ea reprezinta tinta finala a Caii Yoga.

Este vorba despre o libertate totala: pasarea migratoare este in sfarsit, elibarata de firulcare o tinea prizoniera si poate zbura dupa bunul sau plac (sau se poate opri din zbor). Sufletuldetasat de individualitate isi realizeaza identitatea suprema (ekatva); el se reintoarce in acelAtman Universal si Unic, in care isi regasaste adevarata sa natura, ca fiind una cu Dumnezeu.

SivaismDupa cum am mai precizat sivaismul este la propriu, cea mai veche cale spirituala a

lumii. In India sivaismul are o vechime multimilenara, sapaturile arheologice de la Mohenjo-Daro si Harappa revelandu-i o istorie care merge chiar dincolo de calcolitic. El se regasestemereu, sub diferite nume,pretutindeni unde traditia spirituala a renascut.

Acest lucru este usor de inteles daca avem in vedere faptul ca Siva reprezinta prin

excelenta acea fateta a lui Dumnezeu care se manifesta ca Mare Initiator sau Mare Salvator alfiintelor inlantuite de ignoranta si suferinta.

Exista mai multe scoli importante ale sivaismului, printre care una din cele care celemai competente este scoala numita Krama. Un alt sistem important este cel numit Kaula sauKula, un al treilea este cel reprezentat scoala Spanda iar a patra este Pratyabhijna.

Principala personalitate si cel mai mare realizat spiritual al timpurilor apuse alesivaismului este Abhinavagupta. El a reusit sa sintetizeze si sa prezinte doctrinele acestuisistem spiritual intr-un mod foarte clar si precis;doctrinele sivaite sunt insa atat de inalte incatnu ne putem permite sa prezentam publicului larg acesta traditie decat foarte pe scurt. Defapt se spune ca sivaismul poate fi asimilat doar de catre o persoana care poate traistarea de samadhi la vointa.Ksemaraja discipolul sau cel mai important a continuat aceasta

traditie. Dupa el traditia secreta a sivaismului s-a stins in Kasmir. Aceasta doctrina plina deincarcatura spirituala de care doar amintim aici va fi tratata pe larg in sistemul sinteza

Holistic Integrated Course H.I.C.la momentul potrivit.

Taoism

Prezentarea paralelei holistice dintre practicile Taoiste si alte sisteme spirirituale va fi

sumara pentru ca oricand practica este mai importanta decat teoria. Ceea ce vrem noi sademonstram este acel lucru ca indiferent de traditia spirituala, daca ea este autentica respectaaceleasi principii esoterice ca si celelalte cai. Legile care se aplica sunt aceleasi legi si

principii universale care au luat doar un colorit specific in functie de diferite zone.De exemplu sa luam retinerea suflului pe care l-am prezentat atat la crestinismul

esoteric si la tehnica yoga din perspectiva marelui Mircea Eliade:Ritmarea si retinerea suflului joaca un rol important si in tehnicile taoiste. Practica

este cunoscuta si sub numele de respiratie embrionara (tai-si) si principalul ei scop esteobtinerea Vietii Lungi (tchang chen), pe care taoistii o inteleg ca pe o nemurire materiala atrupului insusi. Respiratia embrionara nu este deci precum pranayama, un exercitiu

preliminar meditatiei, nici un exercitiu auxiliar. El isi este dimpotriva siesi suficient.Respiratia embrionara nu serveste, asemeni pranayamei, la a pregati concentrarea spirituala,ci realizeaza un proces de fiziologie mistica in urma caruia viata corpului este prelungitaindefinit. Taoismul amuinteste prin acesta de Hathayoga, cu care se aseamana intr-o anumita

masura. Ceea ce preocupa in primul rand China este ca si in cazul Indiei, Realizarea Sinelui.
http://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htm


20/20

Taoistii practicau retinerea suflului. Ei incepeau prin a-l retine timp de 3,5,7,9,12respiratii si pretindeau ca se poate ajunge la a-l retine pe durata a 120 de respiratii si chiar maimult. Pentru dobandirea nemuririi, este necesar ca suflul sa fie retinut pe durata a o mie derespiratii. Dar tehnica privitoare la suflul intern, adica la respiratia embrionara era si maidificila. Era vorba de a topi suflul si a-l face sa circule prin interiorul corpului. Scopul

suprem este stabilirea unui fel de circulatie interioara a principiilor vitale astfel incatindividul sa poata ramane perfect etans si sa suporte fara prejudicii proba imersiunii. Deviiimpermeabil, autonom, invulnerabil, de indata ce posezi arta de ate hrani si de a respira incircuit inchis, in maniera unui embrion.

Este probabil ca cel putin sub forma sa netaoista, disciplina suflurilor a fost influentatade Yoga tantrica: unele practici respiratorii si sexuale totodata au patruns in China incepandcu sec al VII-le a d. C. Pe de alta parte, existau in China anumite tehnici arhaice, de structurasamanica, ce isi propuneau imitarea miscarilor si a respiratiei animalelor. In orice caz, Lao Zi(Tao te King,6) si Huang Zi (cap.15) cunosteau deja respiratia metodica, iar o inscriptie dinepoca Chu atesta practicarea unei tehnici respiratorii in sec al VI-lea i.C.

Tehnici taoiste au fost integrate in sistemul nostru sinteza Holistic Integrated

Course H.I.C.noi considerand ca yoga trebuie completata si combinata cu miscaridinamice care sa activeze si sa dezvolte, mentinand in acelasi timp, sanatatea sistemuluimuscular fara pierdere de energie asa cum sporturile obisnuite ar putea-o face,ci dincontra cu o acumulare de energie pranica gigantica.
http://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htmhttp://tmp/sv3m9.tmp/holistic%20integrated%20course.htm

Yoga Sivaism Taoism

Documents

Transcript of Yoga Sivaism Taoism