Yoga Curs an - 4

254
7/29/2019 Yoga Curs an - 4 http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 1/254 AN IV C 1 UNELE ASPECTE SECRETE ALE SUGESTIEI AŞA CUM SUNT ÎNŢELESE ŞI INTERPRETATE PRACTIC DE CĂTRE YOGHINI AUTOSUGESTIA (continuare la cursul nr. 48 AN III) Indicaţiile terapiei prin autosugestie creatoare sunt multiple, fiind cu predilecţie folosite în stări reactive şi nevroze. Autosugestia binefăcătoare (ca modalitate personală de a ne pune şi menţine în rezonanţă cu anumite energii subtile, armonioase din MACROCOSMOS) este o proprietate a psihicului uman, care  poate fi exploatată cât mai des, la maximum, în scopul echilibrării vieţii şi a îmbunătăţirii activităţilor noastre curente, inclusiv a celor de performanţă. Autosugestia creatoare ne permite totodată trezirea şi amplificarea capacităţilor psihice paranormale. În concluzie, putem spune că autosugestia creatoare este o  proprietate general-umană, dar inegal dezvoltată, de a ne putea sugestiona sau influenţa, dincolo de limitele obişnuite ale autocomenzii sau autoreglajului. YOGHINII au explicat fenomenul prin forţa specifică de inducţie, rezonanţă, reglaj, control al gândului. Practicile YOGA demonstrează  performanţele extraordinare ale procesului de autosugestie care permit chiar extensia autoreglajului mintal în sfera proceselor vitale. În consecinţă, autosugestia binefăcătoare s-a impus atenţiei medicinei, recent celei psihosomatice, întrucât, datorită acestui fenomen, unii subiecţi ajung să-şi dezvolte simptome organice înşelătoare (mai ales pe fondul isteriei), iar  bolnavii, fie îşi agravează, fie îşi depăşesc sau chiar îşi vindecă maladiile după cum se autosugestionează benefic sau malefic. Printre altele, aceasta este ceea ce a făcut că autosugestia să fie adoptată şi ca o importantă metodă de psihoterapie. Se urmăreşte, desigur, amplificarea unei astfel de forme de autosugestie care face totodată să crească rezistenţa la maladie şi contribuie la o grabnică însănătoşire. Trecerea personală de la sugestie la autosugestie implică cel mai adesea un proces de obişnuinţă, care este, în acest sens, neapărat necesară. Pentru cei care realizează corect autosugestia, apare evident că hipnoza medicală nu mai este necesară dacă subiectul preia indicaţiile prin autosugestie. Sub acest raport, yoghinii arată că oamenii sunt foarte diferiţi. Totuşi, în condiţiile amplificării încrederii în sine, capacitatea individuală de autosugestie poate fi mult mărită. Pentru realizarea unei cât mai bune autosugestii, se recomandă în această direcţie concentrarea intensă a atenţiei, o excelentă relaxare emoţională, distragerea  psihicului de la simptomele maladiei, un tonus optimist - stenic, încredere deplină în vindecare, evitarea abuzului de medicamente etc. Întrucât fenomenele de autosugestie care induc permanent procese inefabil de rezonanţă cu diferite energii subtile din macrocosmos intervin în toate aspectele vieţii şi activităţilor noastre cotidiene, aceste fenomene şi metode au fost, în ultimele decenii, luate în studiu şi aplicate în scopul îmbunătăţirii şi echilibrării vieţii personale, a sporirii considerabile a eficienţei activităţilor, mai ales a celor de performanţă. În acest sens este ilustrativ antrenamentul YOGA de relaxare care face să intrăm în consonanţă cu energii subtile vitalizante din macrocosmos. IDEAŢIE. În YOGA, aceasta este un proces subtil de rezonanţă cu Mentalul DIVIN Macrocosmic prin care se produce formarea ideilor şi a conceptelor, precum şi înlănţuirea sistematică a acestora într-o concepţie despre lume şi cunoaştere care va genera fenomene

Transcript of Yoga Curs an - 4

Page 1: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 1/254

AN IV C 1UNELE ASPECTE SECRETE ALE SUGESTIEI

AŞA CUM SUNT ÎNŢELESE ŞI INTERPRETATE PRACTIC DECĂTRE YOGHINI

AUTOSUGESTIA(continuare la cursul nr. 48 AN III)

Indicaţiile terapiei prin autosugestie creatoare suntmultiple, fiind cu predilecţie folosite în stări reactive şi nevroze.Autosugestia binefăcătoare (ca modalitate personală de a ne puneşi menţine în rezonanţă cu anumite energii subtile, armonioase dinMACROCOSMOS) este o proprietate a psihicului uman, care poate fi exploatată cât mai des, la maximum, în scopul echilibrăriivieţii şi a îmbunătăţirii activităţilor noastre curente, inclusiv a celor de performanţă. Autosugestia creatoare ne permite totodatătrezirea şi amplificarea capacităţilor psihice paranormale.

În concluzie, putem spune că autosugestia creatoare este o proprietate general-umană, dar inegal dezvoltată, de a ne putea sugestiona sau influenţa, dincolode limitele obişnuite ale autocomenzii sau autoreglajului. YOGHINII au explicat fenomenul prinforţa specifică de inducţie, rezonanţă, reglaj, control al gândului. Practicile YOGA demonstrează performanţele extraordinare ale procesului de autosugestie care permit chiar extensiaautoreglajului mintal în sfera proceselor vitale. În consecinţă, autosugestia binefăcătoare s-aimpus atenţiei medicinei, recent celei psihosomatice, întrucât, datorită acestui fenomen, uniisubiecţi ajung să-şi dezvolte simptome organice înşelătoare (mai ales pe fondul isteriei), iar  bolnavii, fie îşi agravează, fie îşi depăşesc sau chiar îşi vindecă maladiile după cum seautosugestionează benefic sau malefic. Printre altele, aceasta este ceea ce a făcut că autosugestiasă fie adoptată şi ca o importantă metodă de psihoterapie. Se urmăreşte, desigur, amplificarea

unei astfel de forme de autosugestie care face totodată să crească rezistenţa la maladie şicontribuie la o grabnică însănătoşire. Trecerea personală de la sugestie la autosugestie implică celmai adesea un proces de obişnuinţă, care este, în acest sens, neapărat necesară. Pentru cei carerealizează corect autosugestia, apare evident că hipnoza medicală nu mai este necesară dacăsubiectul preia indicaţiile prin autosugestie. Sub acest raport, yoghinii arată că oamenii suntfoarte diferiţi. Totuşi, în condiţiile amplificării încrederii în sine, capacitatea individuală deautosugestie poate fi mult mărită. Pentru realizarea unei cât mai bune autosugestii, se recomandăîn această direcţie concentrarea intensă a atenţiei, o excelentă relaxare emoţională, distragerea psihicului de la simptomele maladiei, un tonus optimist - stenic, încredere deplină în vindecare,evitarea abuzului de medicamente etc.

Întrucât fenomenele de autosugestie care induc permanent procese inefabil de rezonanţă

cu diferite energii subtile din macrocosmos intervin în toate aspectele vieţii şi activităţilor noastrecotidiene, aceste fenomene şi metode au fost, în ultimele decenii, luate în studiu şi aplicate înscopul îmbunătăţirii şi echilibrării vieţii personale, a sporirii considerabile a eficienţeiactivităţilor, mai ales a celor de performanţă. În acest sens este ilustrativ antrenamentul YOGA derelaxare care face să intrăm în consonanţă cu energii subtile vitalizante din macrocosmos.

IDEAŢIE. În YOGA, aceasta este un proces subtil de rezonanţă cu Mentalul DIVINMacrocosmic prin care se produce formarea ideilor şi a conceptelor, precum şi înlănţuireasistematică a acestora într-o concepţie despre lume şi cunoaştere care va genera fenomene

Page 2: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 2/254

 predominante de rezonanţă cu anumite planuri ale manifestării Macrocosmice.IDEE (gr. eidos sau idea, derivate din idein "aspect exterior", "formă vizibilă"). Tot ceea

ce apare sau se constituie în mintea oamenilor ca produs al activităţii de gândire. AdeseoriIDEEA poate fi o banală părere sau concepţii personale, care comportă un mare grad desubiectivitate. În concepţia yoghină ideea poate fi o soluţie posibilă pentru o problemă teoretică

sau practică. Pentru yoghini, ideea este un produs reflectoriu specific cunoaşterii discursivraţionale, diferit din punct de vedere cognitiv de produsele cunoaşteri perceptiv-senzoriale, dar constituit într-o anumită măsură pe baza acestora. În acest sens, ideea este sinonimă cu noţiuneasau conceptul.

În concluzie, putem spune că ideea este o reflectare mentală cu un conţinut generalrealizată în forma abstractă. Uneori noţiunea de IDEE se foloseşte şi cu înţelesul de reprezentaresau interpretare a unei senzaţii. În YOGA, idee este uneori corelată cu imaginea intuitivă şi aremai mult un conţinut de gând noţiune, concept, concluzie, soluţie. Întrucât ideea exprimă şi actulmental intelectual, intenţia, proiectul, se acceptă o deosebire a conceptului raportat la realitate, aunităţii dintre concept şi realitate. Ideea este "coincidenţă", (REZONANŢA perfectă sau acordul)conceptului cu obiectivitatea". Teza despre idei înnăscute, de origine platoniciană, a fost de multtimp confirmată de YOGHINI. Toate ideile sunt dobândite şi formate prin rezonanţa cu mentalulMACROCOSMIC. Omul se distinge prin capacitatea sa ca, pe baza cunoştinţelor acumulate şi prin recombinarea lor, să formuleze noi idei.

IDEE-FORŢĂ. E expresie folosită de YOGHINI, semnificând proprietăţile dinamice aleideii de a acţiona în anumite condiţii ca forţă, în sens individual, ideea-forţă se identifică cuconvingerile, idealurile, principiile, deci acele idei ce sunt valori puternic ancorate emoţional. Lanivel social, sunt idei forţă valorile ideologice. YOGA a exprimat cu înţelepciune situaţia: deîndată ce catalizează, dinamizează şi angrenează un număr mare de fiinţe umane, o idee puternicădevine o veritabilă forţă ULUITOARE.

IDEI ÎNNĂSCUTE (teoria ideilor înnăscute) = Teorie YOGHINĂ potrivit căreia înconştiinţa omului ar exista de la naştere, independent de experienţă sau transcendental, preexistente, anumite idei (de exemplu, ideea de număr, de mişcare, de întindere, de iubire etc.).Teoria ideilor înnăscute a fost susţinută sub diferite forme chiar şi de Platon, Descartes şi de alţifilosofi.

IMAGINAŢIE. Proces psihic secundar, solidar şi analog, cu gândirea, de operare cuimagini mintale, de combinare sau construcţie imagistică purtând asupra realului, posibilului,viitorului şi tinzând spre producerea noului în forma unor reconstituiri intuitive, a unor "tablouri"mintale, planuri iconice (vizuale) sau proiecte. YOGA o caracterizează ca "facultatea de areprezenta în mod viu obiectele sau facultatea de a inventa, de a concepe". Psihologii definescimaginaţia ca "proprietatea pe care o au imaginile de a se asambla în combinaţii noi". Înconcepţia YOGA, imaginaţia nu mai este referită la actul elementar al reprezentării reproductive,deci la fixarea şi evocarea vie a unei experienţe în forma imaginilor, ci este delimitată ca procesşi produs al destructurării experienţei, al depăşirii ei prin imagini noi ce nu aparţin memoriei, deşiîntotdeauna într-o mare măsură memoria este rezervorul imaginaţiei. Chiar atunci cândimaginaţia reconstituie un real, pe baza unor descrieri verbale şi a altor indicatori indirecţi, ea nuse confundă cu amintirea concretă întrucât nu rezultă dintr-o percepţie ci este o reconstrucţie,nouă cel puţin pentru subiect. Prin imaginaţie, noi abandonăm cursul ordinar al lucrurilor. A percepe şi a imagina sunt tot aşa de antitetice ca prezenţa şi absenţa. Prin "dinamism evocator" şi prin faptul că urzeala imagistică, la care se ajunge, nu este trăită ca un eveniment, ce face partedin experienţa subiectului, construcţiile de imaginaţie se deosebesc de amintiri. Acestea suntîntotdeauna retrospective pe când compoziţiile imaginaţiei sunt prospective sau atemporale. În

Page 3: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 3/254

ordinea transformării reconstitutive sau constructive, imaginaţia este paralelă cu inteligenţa,întrucât poartă asupra unui necunoscut pe care îl depăşeşte compensator sau anticipativ.

Imaginaţia este, în acest sens, al depăşirii realului, sinonim cu fantezia. În actul creator,imaginaţia şi inteligenţa se corelează strâns. TANTRA YOGA consideră că fantezia serveşte laextinderea şi completarea realului deoarece oferă noi contacte prin trezire şi amplificarea

REZONANŢEI cu anumite lumi paralele subtile. Originea imaginaţiei rezidă în diferiteleactivităţi din care se extrag scheme transformative, ce vor sluji minţii pentru a transforma dateleexperienţei sub impulsul unor dorinţe şi în raport cu un scop. Este un atribut specific uman,capacitatea de a construi iniţial în minte şi apoi a transpune în practică. La acest nivel, al "operăriicu imagini", imaginaţia se dezvoltă ca o formă aparte a inteligenţei, depinzând de interiorizareaacţiunilor materiale, de constituirea grupărilor şi grupurilor operaţionale, de implicarea unor operatori care, pot avea funcţie de "vehiculatori" ai imaginilor, rămânând însă disimulaţi, în"spatele" lor, iar nu evidenţi ca în cazul gândirii abstracte. Există o gândire concretă prin imaginifigurale, dotate cu valenţe conceptuale. S-a adoptat denumirea de imaginaţie conceptuală pentru oformaţiune cu o evoluţie inversă celei ce este denumită "concept figurat". Această tendinţă deidentificare a ideii şi imaginii nu se poate însă împlini decât în cazul cunoaşterii lor şi relaţiilor geometrice. În rest, imaginea ca formaţiune continuă şi compactă, structurată spaţial, rămânedeosebită de ideea abstractă, nu este însă posibilă decât în faze foarte înalte de YOGA o gândirecare să nu implice imagini, extrase din experienţa senzorială sau derivate din construcţiiabstracte, ca ilustrări, concretizări ale acestora.

Gândirea logică şi imaginaţia, după cum observă yoghinii, sunt complementare şi, subanumite aspecte, solidare până la identificare. Totuşi, nu există suficiente argumente pentru adizolva totdeauna, complet imaginaţia în gândire. Faptul că imaginaţia evoluată implică şisimbolismul, iar imaginile sunt, uneori, descompuse prin abstractizări reflectante şi reconstituite pe bază de scheme logice, nu justifică ignorarea faptului că în timp ce gândirea tinde spre polarizarea conceptuală, spre construcţia ideaţională, teoretică, având ca modalitate definitorieraţionamentul, imaginaţia tinde spre o plenitudine intuitivă, mentală, spre construcţiisimilisenzoriale complexe şi intuitive, eliberate de orice reglementare (fantezia transformăimposibilul în posibil ideal), forma definitorie a imaginaţiei fiind combinatorică nestânjenită, ceduce la proiectul imaginar, la un construct dotat în plan mental cu concretitudinea realului, oricâtar fi acesta de îndepărtat de datele obiective.

Yoghinii au observat însă de mii de ani că procesele imaginative produc fenomene derezonanţă cu anumite energii subtile din MACROCOSMOS. Gândirea operează mai mult peverticală inductiv-deductivă în timp ce imaginaţia se deplasează pe orizontală situată la un anumitnivel între concretul perceptiv abstractul logic, operând de predilecţie prin analogie şitranspoziţie. Desigur, imaginaţia poate uza de toate schemele operaţionale ale gândirii logice dar în acest fel ea rămâne o speţă concretă a acesteia în timp ce specific imaginaţiei sunt operaţii cear putea fi considerate ca paralogice, prezentând o varietate şi o mobilitate excepţionale.

De la modelul asocierii-disocierii, al analogiei şi metaforei, yoghinii au relevat înoperativitatea imaginativă forme tot mai complexe şi variate, implicând reorganizări de structură,centrări tematice în ordinea interacţiunii dintre subiect şi lumea sa, imitaţii, identificări,condensări, deplasări, simbolizări etc., toate pornind de la conceperea imaginaţiei ca fiind procesul psihic cel mai strâns corelat cu toate celelalte procese psihice şi ca exprimând fideldinamica personalităţii. Tehnicile proiective YOGA catalizează dinamica personalităţii prinintermediul producţiilor imaginative (care generează fenomene de rezonanţă cu anumite energiisubtile, benefice din MACROCOSMOS) şi permit o explorare nemijlocită a imaginaţiei.

Schematizând, gândirea corectează aglutinările şi sincretismul imaginativ, iar imaginaţia,

Page 4: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 4/254

Page 5: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 5/254

care la rându-le, declanşează stări afective. Dacă este să luăm în consideraţie ponderea proceselor  psihice participante în empatie, greutatea specifică cade pe procesul imaginativ, pe actulînţelegerii şi pe cel afectiv. Deci, imaginaţia nu este un simplu derivat al stărilor afective ci apare,în formele ei evoluate, ca modelare a rolurilor pe care subiectul le asimilează din sfera socială şitinde să le îndeplinească. Toate acestea nu duc la o disociere dintre afectiv şi imaginaţie, dar 

tratează acest raport mai nuanţat şi într-o ordine a reciprocităţilor.Imaginaţia este "extrem de bogată în momente emoţionale" dar acestea se produc, maiales, în reverie. Legătura cu stările emoţionale nu este sau nu reprezintă baza exclusivă aimaginaţiei, care nu se epuizează prin această formă. Dacă vom analiza forma imaginaţiei legatăde inventivitate şi de invenţia activă aplicată realităţii, vom vedea că aici activitatea imaginaţieinu este subordonată capriciilor subiective ale logicii emoţionale. Impulsul dă naştere imaginiiunui eveniment posibil care satisfăcând dorinţa îi măreşte forţa. În schimb, imaginea stimulatăarată obiectul dorit sub diverse aspecte, toate seducătoare, diversele nuanţe ale sentimentuluiderulându-se uneori contradictoriu. De aici, atracţia mai mare pe care o exercită asuprasubiectului obiectul-fantomă în comparaţie cu obiectul real. Deci intercondiţionare: imagine şisentiment în perpetuă reacţie, sunt două elemente între care este greu să afli cine este cel care areiniţiativa. Omul încearcă ceea ce-şi imaginează că încearcă (trăieşte emoţional) şi în domeniulsentimentului realul nu se distinge de imaginar. Adeseori s-a teoretizat indisociabilitatea dintresubiectiv şi obiectiv, dintre ireal şi real, dintre existent şi fictiv în planul imaginaţiei.

Locul adevărat al imaginaţiei este o situaţie de graniţă sau punctul de despărţire alconştientului de inconştient. Formele evoluate în imaginaţie nu mai pot fi puse în categoriafenomenelor incongruente din punct de vedere gnoseologic. Cu toate aporturile venite de lainconştient şi manifestate spontan, discriminarea între real existent şi ireal, fictiv, posibil, seconstituie la adultul normal tot aşa de spontan. Diferenţierile arătate mai sus, se explică desigur  prin aceea că formele superioare de imaginaţie se emancipează parţial de reglajul brut emoţionalşi intră într-o măsură mai mare sau mai mică sub regia organizării şi conducerii voluntare. Se pare că un astfel de reglaj intenţional, conştient sau semiconştient, se impune cu precădere înimaginaţie orientată obiectual şi constructiv. S-ar părea chiar că se pot detaşa două substanţecorelate ale imaginaţiei ca în cazul conştiinţei de sine şi a conştiinţei de lume, într-una, subiectul plonjează în sferele propriilor trăiri şi suportă influenţele mediului, în cealaltă subiectul nu este pacient, ci agent, el se implică în mediu şi-l transformă nu conform logicii ilogice a propriilor trăiri, ci conform logicii acţiunii şi realului. Opera de artă, invenţia tehnică, sistemele ipotetice deteorie ştiinţifică, planul activităţii practice, nu poate fi efectul simplu, spontan al joculuiimagistic, pentru că implică proiectare strategică, organizare amplă şi multiplanică, convergenţăetc. De aici, necesitatea fixării precise a scopului, a căutării punctelor de sprijin ce vor generafenomene de rezonanţă cu anumite sfere subtile de putere din MACROCOSMOS, a dirijăriisecvenţiale, a proiectării mentale, în genere a efortului voluntar.

Imaginaţia este experimentare mintală, gândire orientată spre previziunea apropierilor şiexcluziunilor, pe care are puterea sa le prezinte înainte de a le justifica. Deci, aici participă cunecesitate subordonarea la obiect şi condiţia acţiunii deşi, cutezanţa trebuie maximal stimulatăsub semnul dictonului cunoscut de mii de ani de YOGHINI: "totul este posibil dar nu ORICE neeste permis". Fapt este că în susţinerea imaginaţiei constructive cu destinaţie obiectiv-productivă,intervin nu numai structurile motivaţionale-afective, preferenţiale, ci şi activările tonice, carefiind nespecifice sunt neutrale.

=VA URMA=

Page 6: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 6/254

AN IV C 2UNELE ASPECTE SECRETE ALE SUGESTIEI

AŞA CUM SUNT ÎNŢELESE ŞI INTERPRETATE PRACTIC DECĂTRE YOGHINI

IMAGINAŢIA (continuare la cursul nr. 1 AN IV)

Într-o operă de artă se mai pot identifica preferinţele şirespingerile autorului, dar într-o invenţie tehnico-ştiinţifică,acestea se estompează, dispar. Invenţia presupune compatibilizareaunor structuri heterogene şi punerea lor în raporturi funcţionale.Deci, relaţia subiectului cu obiectul este mijlocitoare, scopul fiindcorelarea interobiectuală.

Imaginaţia dispune de puterea de a depăşi prezentul printr-o enormă extensiune a câmpului de conştiinţă. Sursa acesteidepăşiri este opoziţia în subiect dintre imperfecţiune şicorectitudine, dintre disparitate şi coerenţă. TANTRA YOGA

susţine că imaginaţia este conduita care realizează maximum de identificări posibile între termeniireductibil opuşi. Ea stabileşte între ei corespondenţe, nu numai făcându-i să participe unul laaltul într-un fel de fuziune ci şi descoperind între ei analogii, ce se pot situa pe trei planuri:afectiv, perceptiv sau reprezentativ şi funcţional. În mitologie imaginaţia "construieşte o lume încare nici un element nu este străin faţă de altul". În mitologie, dar întrucâtva şi în artă, preocuparea de punere în corespondenţă, de alcătuire, dincolo de aparenţe, a unui tot coerent facefoarte relativă graniţa dintre posibil şi imposibil. Aceste categorii gnoseologice sunt însă şiistorice. Într-un sens pozitiv ceea ce rămâne sub semnul miracolului este trecerea unor segmentedin imposibil în sfera posibilului. Pentru aceasta, nenumăratele disponibilităţi generale deimaginaţie şi depozitate într-o sferă a ficţiunii, reprezintă o condiţie necesară. Ştiinţa şi tehnica,organizarea şi chiar practica YOGA nu se pot însă dispensa de selecţie după criteriul de

 plauzibilitate. Reflexia critică şi inteligenţa intervin pe tot parcursul imaginaţiei şi gândiriicreative. Acestea funcţionează însă ca o cenzură şi, introduse de la început, pot îngreuna şi limitademersurile imaginaţiei. Creativitatea este sinonimă cu imaginaţia creativă. Prinsă într-o reţea decomunicare, imaginaţia se activează conform propriei logici de constituire şi câştigă atât în planulinserţiei grupale, cât şi în cel al realizării individuale. Activarea organizată a imaginaţiei cuajutorul tehnicilor YOGA nu poate fi obţinută decât prin inducţie voluntară, graţie rezonanţei şifuziunii cu sferele gigantice de forţă a celor ZECE MARI PUTERI COSMICE, în timp ce,tradiţional, erupţiile creatoare ale imaginaţiei erau considerate a fi spontane, dependente de stăride inspiraţie ce nu puteau fi programate. Imaginaţia egotică, voluntară este un fenomen real dar nu este niciodată imaginaţie pur voluntară. Imaginaţia egotică voluntară este superioară prinfocalizare şi conducere conştientă dar, după majoritatea opiniilor, mai săracă, schematică prin

conformarea la modele raţionale, mai puţin liberă, mai puţin originală în elemente dacă nu înansamblu, decât imaginaţia DETAŞATĂ, neintenţionată (şi aceasta relativ involuntară), care beneficiază din plin de aporturile inconştiente. Nu se poate trece cu vederea faptul că efortulvoluntar este deseori însoţit de stări penibile, nefavorabile pentru sfera fantezistă. În consecinţă,intenţionalitatea şi reglajul voluntar au fost reduse la elemente ale unul regim de punere înfuncţiune, finalizare şi întreţinere a activităţii imaginaţiei, astfel încât să se obţină o maximăintercomunicare conştient-inconştient. Se vorbeşte adeseori în YOGA despre "o sinteză specificăîntre disciplina intelectuală şi abandonarea imaginativă", despre "inducerea deliberată a unei stări

Page 7: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 7/254

elevate, sublime de conştiinţă în care structurile obişnuite Şi convenţionale ale experienţei suntsfărâmate".

YOGA lansează, în legătură cu imaginaţia creatoare, formula "regresie voluntară şitemporală în slujba Sinelui Etern (ATMAN)", în sensul de reîntoarcere la procesele primare,supraconştiente ce are un grad mai mare de libertate şi flexibilitate. În legătură cu aceasta se

recomandă "acceptarea provizorie a impulsurilor primare", în consecinţă, prin regresie la nivelesuperioare, unde combinatorica nu se supune restricţiilor logice, urmată de o revenire la reglare şicontrol logic, prin alternarea concentrării şi relaxării, prin echilibrul dinamic dintre implicare-detaşare, luciditate-abandon, se urmăreşte o fuziune a experienţei interne (MICROCOSMICE) cucea externă (MACROCOSMICĂ), o integrare multinivelară, intrapersonală şi interpersonală careeste autentificată prin apariţia stării de extaz divin (SAMADHI).

Cea mai sugestivă din prezentările fazelor procesului imaginaţiei creatoare aparţine luiSWAMI SIVANANDA şi indică ordinea: preparare, incubaţie sau germinaţie, iluminare şieliberare sau îndumnezeire. Ceea ce germinează în sfere extraconştiente ajungând la noi asocierişi restructurări este desigur o tematică indusă conştient de la început pentru că după un timp, săintervină iluminarea ca o conjugare a activităţilor inconştiente şi conştiente. În felul acesta,imaginaţia creatoare apare ca o manifestare a personalităţii în lume, ca răspuns original lasolicitările şi necesităţile de progres spiritual. Dacă imago-ideaţia originală nu este rezultatul uneisuprasolicitări a funcţiilor conştiinţei şi a gândirii logice, acestea apărând numai ca momente îndinamica integrativă a sistemului psihic, în relaţie cu lumea, atunci cum se poate asigura productivitatea valorică a sistemului psihic şi în speţă a imaginaţiei ca proces psihic multinivelar,întreţinând cele mai strânse relaţii cu toate celelalte procese psihice? Răspunsul a fost dat încadrul elaborării teoriilor creativităţii şi constă în principal în două secvenţe: 1) însuşirea şiantrenarea operaţiilor (procedeelor) de imaginaţie creatoare şi 2) formarea motivelor şiatitudinilor creative. Scriitorul englez Somerset Maugham a intuit faptul că imaginaţia "sedezvoltă prin exerciţiu şi contrar credinţelor comune este mai puternică în timpul maturităţii decâtîn timpul tinereţii".

 Neîmpăcarea cu banalul, opoziţia faţă de rutină, noncoformismul şinonconvenţionalismul, sentimentul noului şi aspiraţia spre originalitate sunt numai unele dinatitudinile creative ce trebuie sugerate şi formate la YOGIHNI pentru a determina fenomenul deimaginaţie creatoare Contradicţia dintre dezvoltarea liberă, nelimitată a procesului imaginaţiei şicenzura critică a fost înlăturată prin inducerea unei atitudini de reţinere a criticii în momentele de producţie imaginativă.

Din toate cele arătate rezultă că în cadrul sistemului psihic uman imaginaţia se dezvoltă caun subsistem tributar tuturor celorlalte sisteme, dar individualizat prin strategia transformativă şicombinativă, alternând dezorganizarea şi reorganizarea, disrupţia cunoscutului şi forţareacorespondenţelor ipotetice, succesiunea şi simultaneitatea, comutarea semnificaţiilor şi generareade noi semnificaţii în ordinea construirii, sub imperiul necesităţilor acţiunii, a compensaţiei, îngenere a echilibrării cu lumea şi cu sine a unor ansambluri dinamice de imagini ce simbolizeazănecunoscutul din sine şi din lume, absentul, posibilul, componentele complimentare şi necesareale vieţii omului ca personalitate, deci ca celulă a MACROCOSMOSULUI. Imaginaţia exprimăcel mai pregnant şi acut unitatea şi contradicţia, mai ales cea dintre subiect şi obiect.

Strict tributară reflectării realităţii, din care îşi extrage unităţile şi schemele, într-o şi maimare măsură tributară faţă de sistemul social, de relaţii, scopuri, modele, cerinţe şi perspective,mai ales ideologice, imaginaţia creatoare se opune uneori prin însăşi natura ei, realului imediat(fizic), încercând să realizeze deplin scopurile şi valorile, să optimizeze, să determine mereu unaltceva superior şi un altfel mai bun. În fond, subiectul, prin imaginaţia sa, opunând lumii

Page 8: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 8/254

obiective, lumea sa subiectivă, formulată în termenii de completitudine a unui real care prin forţasa de evocare măcar parţial, se transformă în realitate. De aici şi situaţia ambiguă, paradoxală aimaginaţiei ca facultate a subiectului pragmatic, cognitiv şi axiologic. Fără extensiuni şidisponibilităţi imaginative, acţiunea, cogniţia şi valorile sunt paralizate, subiectul devenind steril,incapabil să prospecteze şi să se prospecteze.

Dilatarea şi închiderea imaginaţiei, încercarea de a substitui acţiunea cu proiectul,cunoaşterea cu supoziţia, valoarea cu trăirea artistică, deconectează şi înstrăinează pe subiect delume, ceea ce se echivalează cu un fenomen de patologie psihoindividuală. Problema ce se puneîn legătură cu imaginaţia şi pe care o pune într-un mod specific (al anticipării şi disponibilităţilor)însăşi imaginaţia este aceea a echilibrului optim dintre gestiunea personalităţii şi participarea eiactivă la viaţă şi progres. Continuând analiza noastră, problema este aceea a echilibrului dintreasimilare şi acomodare, a coordonării dintre centrare şi decentrare. Imaginaţia debutează printr-oacută centrare sau subiectivizare, construire a ceva în for intim conform unei logici, care nu estenici exclusiv cognitivă, nici exclusiv afectivă, ci este integrativ personală sau grupală, dar apoivisele se raţionalizează, reveriile se transformă în resurse de energie şi sugestii, proiecteleoriginale trec în fapte de creaţie, cu un cuvânt, urmează decentrarea ca extrapolare în proiectrealizabil şi, finalmente, în realizare obiectivă. Discutând imaginaţia la nivelul economiei personalităţii este necesar să se ţină seama de relativa autonomie şi continuitate a procesuluiimaginaţiei. Desfăşurarea continuă a imaginaţiei se prezintă la diverse niveluri de organizare dar întotdeauna implică anumite convergenţe tematice. S-au denumit "imagini de sprijin" în YOGAacele imagini ce ocupă un loc central în desfăşurările imagistice, în jurul cărora gravitează şi decare se leagă toate celelalte. Este un model, caracteristic valabil de asemenea pentru imaginaţiaartistică, dar valabil în genere pentru ceea ce sunt tendinţele de autoorganizare ierarhică.Corelativ, intervine şi relativa autonomie, explicată atât prin interacţiuni interne cât şi prindesfacerea succesivă a implicaţiilor ce intră în joc, ceea ce duce la o logică a procesului deimaginaţie. Faţă de caracterele sau situaţiile imaginate, creatorul de literatură nu este liber sădecidă oricum, întrucât personajele "trăiesc" în mintea sa şi se comportă conform propriilor trăsături, astfel încât s-ar părea, începând dintr-o anumită fază, creatorul "asistă" la "filmulimaginativ", pe care l-a iniţiat (film ce îl va face să între în legătură cu anumite energii subtile dinMACROCOSMOS şi de asemenea cu anumite înregistrări din AKASHA), dar nu fără a "descifraevenimentele şi a le conferi relief şi coerenţă. Această situaţie este cu atât mai pregnantă îndomeniile imaginaţiei tehnice şi ştiinţifice; s-a elaborat o modalitate semnificativă a imaginaţieiştiinţifice, imaginaţia geometrică particularizată prin puritatea figurală a imaginilor ce au ca atareşi semnificaţie de concepte, prin cinetismul şi transformabilitatea lor, conforme unor operaţii saureguli specifice, implicând un control logic riguros, dar conservând un caracter ideal, degajat desubstanţial, transformările fiind reversibile şi virtuale.

Toate domeniile de activitate prilejuiesc constituirea unor forme specializate deimaginaţie şi aceasta, chiar în sfera abstracţiunilor matematice. Când se vorbeşte despreimaginaţie sau fantezie ştiinţifică se are în vedere, atât modelarea mentală concretă a relaţiilor ştiinţifice concepute abstract, cât şi operarea liberă anticipativ-ipotetică cu datele şi codul ştiinţei.

În existenţa individuală subiectivă, continuitatea şi asamblarea imagistică definesc, caformaţiune permanentă, un imaginar. Această lume imaginară este opera subiectului, dar estetotodată o modalitate de a fi (omul-proiect) şi un ansamblu ce mijloceşte relaţiile cu lumea, cuMACROCOSMOSUL (generând permanent fenomene de rezonanţă cu anumite energii subtiledin univers în funcţie de ceea ce ne IMAGINĂM), pentru că imaginarul, este totdeauna, înYOGA, cel puţin un instrument de divinaţie, un factor de investigaţie şi de depăşire. Consideratsecvenţial ca "repriză, situaţie a imaginilor spontane într-un cadru ce le conferă semnificaţie".

Page 9: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 9/254

Imaginarul nu se prezintă doar ca o sferă intimă în care subiectul, consimţind la iluzie, laamăgirea de moment, se retrage într-o sferă de vis şi reverie, de reconstituiri şi proiectecaptivante, el este şi un mod de a ieşi din sine. Aceasta pentru că insatisfacţia de lume ce incită laimaginar este dublată de insatisfacţia de imaginar care nu-şi este sieşi suficient, ceea ce incită laexpresie şi realizare. Imageria este derularea calmă, contemplativă într-un circuit aproape închis a

imaginii. Imaginaţia este un travaliu, activitatea de elaborare bazată pe imaginar, într-o situaţie deviaţă. În acest sens, imaginarul apare ca premisă şi produs al imaginaţiei. Considerăm însă că maiedificator ar fi să nu se despartă dinamica de conţinut, să se ţină seama de faptul că imaginaţiainclude imaginarul ca pe componenta sa fundamentală, aşa cum gândirea include fondul decunoştinţe acumulat. Adoptând, în cadrul principiului interacţionist, schema tratării sistemuluiimaginaţiei prin corelaţia dintre potenţial şi activ, ne vom putea apropia de interpretarea unitară adiverselor forme şi niveluri ale imaginaţiei.

Visul este activarea fragmentară a unui imaginar închis. Reveria este activarea preferenţială, spontan-contemplativă, a unui imaginar parţial deschis spre sine şi spre lume.Asociaţiile imaginative spontane sunt fenomene locale sau nodale, rezultate din activareasistemului imaginar. Imaginaţia reproductivă sau reconstitutivă presupune deschidereaconvergentă a potenţialului imaginar asupra unui fapt absent sau simbol. Imaginaţia creatoaretransgresează celelalte forme de imaginaţie, dar se individualizează prin activarea amplă şidivergentă a sistemului imaginar, cu o deschidere maximă spre sine şi lume, sub semnulintenţionalităţii, finalizându-se printr-o reconstrucţie de sistem. Perspectiva asupra lumii şi propriei persoane în lume, idealul de viaţă apare ca o structură generalizată a imaginarului cutacite funcţiuni de autoreglaj strategic Este şi ceea ce demonstrează esenţial rolul anticipărilor şiconstrucţiilor de imaginaţie în anticiparea şi construcţia atât a omului cât şi a lumii sale în careeste integrat.

În concluzie, imaginaţia este un proces mental şi psihic de creare a unor reprezentări sauidei noi pe baza experienţei perceptive şi cognitive anterioare, este capacitatea unui individ de adesfăşura această activitate creatoare. Produsele imaginaţiei îşi au adeseori izvorul în anumitelumi invizibile sau paralele ce au o realitate, evidentă pentru CLARVĂZĂTOR. Pentru yoghini,chiar reprezentările aparent fantastice (de ex. cele ale mitologiei) au fost elaborate pe baza unor elemente subtile, revelate ale realităţii. Imaginaţia este de două feluri: reproductivă, prin care suntreprezentate mintal obiecte sau fenomene nepercepute direct, pe baza unor descrieri (ilustraţii,scheme, descrieri verbale etc.) şi creatoare, prin care sunt elaborate imagini şi idei noi, genialesau profund originale imaginaţia reprezintă un moment esenţial al gândirii creatoare, intervenindatât în evoluţia spirituală şi în procesul creaţiei artistice, cât şi în domeniul creaţiei ştiinţifice alinvenţiilor tehnice.

Tratatele secrete yoghine menţionează că în fiinţa umană imaginaţia sau fantezia este înstrânsă legătură cu centrul de forţă SWADHISTHANA CHAKRA. Atunci când aspectul receptiv(-) al acestui centru de forţă este excesiv dezvoltat iar centrul de forţă AJNA CHAKRA estefoarte puţin activat, aspectul mental al fiinţei umane în cauză este slab energizat şi într-oasemenea situaţie imaginaţia poate să funcţioneze haotic subordonând mentalul şi dând naştereunor tulburări psihice mai mult sau mai puţin grave cum ar fi: obsesii, stări paranoice, fobii,manii, ticuri, complexe de inferioritate etc. Soluţia în asemenea situaţii morbide este oautoenergizare progresivă a centrului de forţă AJNA CHAKRA care va face cu putinţăautoeliminarea acestor tulburări şi restabilirea echilibrului lăuntric mental şi psihic. De un realfolos ne va fi în asemenea stări, în care imaginaţia are tendinţa să ne domine tiranic, realizareatenace, sistematică a lui SHAMBHAVI MUDRA cu o bilă albă, în care vom urmări săvizualizăm cât mai CLAR şi cât MAI MULT TIMP bila cea albă la nivelul câmpului vizual.

Page 10: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 10/254

Exersarea consecventă a lui SHAMBHAVI MUDRA ne poate ajuta imens (dacă o realizăm) sădepăşim cu uşurinţă astfel de situaţii şi în general orice stare în care imaginaţia ne scapă de subcontrol şi are tendinţa să amplifice la noi fenomene mediumice morbide, negative.

INCONŞTIENT = ansamblu de dispoziţii, stări, procese psiho-fiziologice şi psihice care,momentan sau stabil, nu sunt conştiente, nu se conştientizează; psihismul bazal sau "de

 profunzime"; acea zonă, parte, instanţă a sferei psihice umane ce nu intră în sfera conştientulul,deci este (termen mai adecvat) aconştienţă, fără a înceta să fie psihogenă sau pregnant psihică. Se pot distinge în mare două moduri de dezvoltare a inconştientului. Primul este reprezentat deereditate şi de acele procese primare şi montaje ce se elaborează înainte de şi pe lângă conştiinţă.Cel de al doilea, mai cuprinzător, consideră inconştientul în contextul activităţii sau sistemului psihic uman, ca un compartiment al acestuia şi dezvoltându-se în reciproca interacţiune cucompartimentul conştiinţei. Deci inconştientul luat în sine nu are sens, ci numai în raport cuconştientul. În concepţia YOGHINĂ, inconştientul apare în diferite ipostaze: 1) ca atribut alconţinuturilor psihice situate în afara câmpului de conştiinţă; 2) ca un aspect sau instanţă a sferei psihice având caracteristici aparte şi exercitând un rol important în determinarea (reglarea)conduitei; 3) ca mod specific de existenţă a manifestărilor psihice abisale.

Inconştientul are un sens dinamic, fiind o bază pulsională şi un sediu principal alconflictelor interne. Inconştientul reprezintă o altă latură (ascunsă) a vieţii psihice şi existenţei personalităţii. Sistemul psihic uman nu poate fi conceput fără a considera "ambele reversuri alemedaliei", respectiv conştientul şi inconştientul. Conştiinţa nu epuizează viaţa psihică a omului"iar YOGA arată că este tot aşa de absurd să prezinţi conştientul fără inconştient ca şiinconştientul fără conştient Trebuie însă spus că prin practica YOGA dispunem de mai multăclaritate în studiul conştiinţei şi în studiul inconştientului ce încetează să mai fie învăluit în ceaţă.Unii oameni limitează în mod intenţionat inconştientul la pulsiuni spre plăcere, ce sunt refulate,deci consideră că în inconştient se află doar ceea ce este refulat şi frustrat. S. Freud a exageratinfluenţa inconştientului asupra conştiinţei şi nu a apreciat la justa lor valoare posibilităţileinconştientului de a se impune nemijlocit în conduită. El nu a ştiut fără îndoială nimic despre posibilităţile cu totul extraordinare pe care tehnicile şi procedeele YOGA ni le oferă pentru arealiza investigarea profundă şi controlul conştient al inconştientului.

Inconştientul este "reprezentantul pulsiunilor". Apărute la limita dintre somatic şi psihic, pulsiunile se simbolizează în imagini reprezentative, se constituie în fantasme. Inconştientuloperează de asemenea o "punere în scenă" a dorinţelor şi aceasta fără ca, de regulă, să angajezeactivitatea conştientă. Inconştientul este saturat afectiv prin gândurile noastre, este dinamic dar energia libidinală, dacă nu este sublimată, se investeşte în reprezentări, dând naştere la fantasmeca unităţi ale desfăşurărilor inconştientului atât în condiţii onirice cât şi în stare de trezie. Viselereprezintă "calea regală" în descoperirea inconştientului, fiind atât metodă cât şi mostre deautentic inconştient, în consecinţă, legile cărora, se supun visele (condensare, conversiune,deplasare, simbolizare) sunt identificate cu legi de funcţionare sau mecanisme ale inconştientului.Tot prin acestea sunt explicate şi actele ratate şi geneza sentimentelor, în cea mai mare măsură,dinamica inconştientului este explicată prin conflictele dintre tendinţele şi proiectele libidinale,spontane şi egocentrice şi interdicţiile existente ce se exercită prin refulare la nivelulsubconştientului şi prin regresare şi la nivelul conştiinţei.

Instalarea în plan inconştient a conflictelor la formele frustraţiei, a complexelor şi, încazuri mai grave, ale nevrozei şi psihozei. Cum inconştientul este considerat un sistem deschisspre sine până la autism dar închis în raport cu lumea şi rezistând, dacă nu sunt folosite metodeadecvate, la investigaţia conştientă, tehnicile YOGA îşi propun să scoată la suprafaţă şi săconştientizeze conflictele inconştiente pentru a le rezolva.

Page 11: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 11/254

Subconştientul se situează în zona de contact dintre inconştient şi conştient şifuncţionează ca un intermediar dintre acestea. YOGA a admis subconştientul pentru a subliniamai mult inaccesibilitatea sau greaua accesibilitate spre conştient a proceselor primare ce ţin deinconştient. Mulţi psihologi includ şi subconştientul în inconştient deşi acesta (inconştientul)continuă să fie considerat revendicativ, iraţional şi rebel la legile de organizare ale conştiinţei.

= VA URMA =

AN IV C 3UNELE ASPECTE SECRETE ALE SUGESTIEI

AŞA CUM SUNT ÎNŢELESE ŞI INTEGRATE PRACTIC DE CĂTRE

YOGHINI.INCONŞTIENT (continuare la cursul nr. 2 AN IV)

În centrul fenomenului inconştient este structura sasimbolică, funcţia sa de ocultaţie şi de negare. Este o caricatură a propriei fiinţe, o subterană a relaţiilor închise. Proceseleinconştiente se petrec în afara timpului, au puţină consideraţie pentru realitate şi se dezvoltă ca o dublură a vieţii conştiente.Inconştientul este oarecum structurat ca un limbaj specific, într-unanumit mod organizat (în sistem închis) şi dispunând de "litere" cese subordonează unor legi aparte care operează prin REZONANŢĂ.Imaginarul este "iluzie necesară", cu funcţie de protecţie şi echilibruiar simbolicul corespunde subtilului şi semnificativului. Rezultă că,dată fiind congeneritatea şi inseparabilitatea conştientului şi inconştientului, însuşi inconştientuldobândeşte o organizare chiar dacă aceasta este mai slabă şi primitivă.

Inconştientul este insensibil la contradicţie. La nivelul inconştientului se impune legea"tot sau nimic" de unde şi impulsivitatea sau spontaneitatea inconştientului. Structurileinconştientului sunt predominant vectoriale, de unde contribuţia lor la energizarea şi dinamizarea prin rezonanţă cu energii subtile din MACROCOSMOS a întregului sistem psihic uman. Îngenere, trebuie ca, chiar înăuntrul inconştientului, să se distingă mai multe nivele de organizare şidinamism pentru că nu se poate susţine că inconştientul este o totală neorganizare.Dezorganizarea şi iraţionalitatea inconştientului sunt considerate numai în raport cu structurileconştiente şi raţionale, iar nu în genere. Structurile inconştientului sunt dinamice dar nu în aceeaşimăsură şi plastice; dimpotrivă, relaţiile fixate în inconştient sunt neobişnuit de stabile şi rigide.

Conflictele şi complexele fixate în inconştient în copilărie au un loc important înstructurile de personalitate ale adultului. C. Jung a susţinut că şi sistemul YOGA ca, alături deinconştientul individual există un inconştient colectiv în care sunt fixate (evident, prinenculturaţie iar nu prin codul genetic) modelele culturale de bază ale comunităţii. L. Blaga asusţinut la rândul său că modalităţile stilistice ale culturii sunt fixate în inconştient pe care el îlsocotea o realitate psihică amplă, cu o dinamică şi legi proprii şi îndeplinind funcţii noologice.

Page 12: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 12/254

Dacă vom privi lucrurile astfel, atunci nu vom mai putea accepta reducţia la o singură modalitatede inconştient legată de o tendinţă unică (Eros şi Thanatos, sau voinţă de putere, sau dragoste, saucomunicare etc.). Există o clasificare generală a formelor de inconştiente: 1) ereditar, organic,instinctiv; 2) psihofiziologic, ţinând de mecanisme şi operaţii neuropsihice; 3) mnezic; 4) afectiv;5) raţional, generator de sinteze mintale; 6) latent activ de care ţine spontaneitatea şi telepatia; 7)

automatic echivalent cu subconştientul; 8) coconştient, definind eul secundar. Uneori se distingtrei feluri de inconştient: automatic, afectiv şi funcţional. Este important să se facă o distincţienetă între inconştientul fiziologic (în considerarea căruia este cel mai mult interesată YOGA şimedicina psihosomatică), inconştientul structural sau latent-automatic şi inconştientul dinamicsau afectiv.

Dacă recunoaştem că fenomenele psihice nonconştiente sunt strâns legate de funcţia demanipulare a informaţiei, suntem obligaţi, de asemenea, să admitem că aceste fenomene nu suntmai puţin intim legate de funcţia de formare şi utilizare a montajelor, dat fiind că fără rolulintermediar al acestora din urmă, transformarea informaţiei în factor de reglaj nu se poate produce. Ţinând seama de această circumstanţă, obţinem dreptul de a considera procesele detratare a informaţiilor şi procesele de formare şi utilizare a atitudinilor ca cei doi factori principaliai inconştientului, asigurând participarea activă a acestor doi factori la acţiunea adaptativă aorganismului. Sunt numeroase experimente chiar în practica YOGA ce dovedesc că şi la om se pot forma reflexe sisteme de reflexe (stereotipe, montaje) fără participarea sistemului verbal şifără o conştientizare ulterioară. Practicanţii YOGA apreciază că prin elaborările implicite aleunor montaje, se nasc noi dar inconştiente mecanisme de reglare a activităţii (EXEMPLU:continenţa sexuală). Uneori atitudinile manifestate ca OBIŞNUINŢE TIRANICE fixate îninconştient datorită fenomenelor predominante de REZONANŢĂ neagă ordinea impusă deconştiinţă, manifestările lor apărând ca iraţionale sau inexplicabile ca în situaţiile exprimate prindictonul "de gustibus non disputandum" (despre gusturi nu se discută).

Sesizarea fenomenelor de rezonanţă în practica YOGA ce se produc prin intermediulinconştientului ne face să realizăm adeseori că "suntem trăiţi de forţe subtile necunoscute fără casă ne dăm seama". Adevărul este însă ca nu toate şi nu întotdeauna modalităţile relativdiferenţiate ale inconştientului (care acţionează în universul nostru lăuntric prin REZONANŢĂ predominantă) sunt în conflict factorii de conştiinţă şi insensibili acestora. O dovedesc şi faptelede germinaţie ("cerebraţie latentă - din procesele creative în care adeseori inconştientul preia şiîmplineşte proiecte şi căutări ale conştiinţei, ca în întâmplările celebre pe care le relatează H.Poincare, Hadamard ş.a. Nu întotdeauna (aceasta este valabil mai ales în cazul yoghinilor echilibraţi şi armonioşi care îşi transmută şi sublimează potenţialul sexual) inconştientul se opuneconştientului, uneori el fiind şi subadiacent lui, rămânând într-o uluitoare sinergie cu conştientul.

Inconştientul rămâne, după opinia yoghinilor, o forţă energizantă, un factor bazat dedinamizare a conduitelor, având alte legi de organizare (ce se supun REZONANŢEI) decâtconştiinţa (fapt demonstrat prin paradoxul viselor, printr-un alt mod de prelucrare a informaţiei);inconştientul este o veriga internă sau o treaptă a ierarhiei simultane a acţiunii umane. Toateactele şi procesele psihice conţin în acelaşi timp, componente conştiente şi inconştiente.Considerând relaţiile complementare dintre conştient şi inconştient este necesar să se relevezerolul predominant esenţial şi decisiv al conştientului (în stări normale) şi să se ţină seama deinterpenetraţia acestora, de permeabilitatea graniţelor dintre inconştient şi conştient.

În concluzie, putem spune că inconştientul este totalitatea fenomenelor psihice care scapăconştiinţei şi care deocamdată nu se conştientizează, tocmai caracterul acestor fenomene le facesă fie astfel. Fenomenele psihice inconştiente se manifestă în diferite împrejurări: la copil în primii ani de viaţă, când conştiinţa individuală nu s-a format încă; la adult în starea de somn, în

Page 13: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 13/254

cursul viselor, când se succed diferite reprezentări, emoţii şi alte fenomene psihice fără oreflectare conştientă; în stare de veghe în cazul unor fenomene psihice care se produc în afaracâmpului conştiinţei, cum sunt reacţiile la acţiunea unor stimuli subsenzoriali sau automatismele;în unele maladii care produc abolirea conştiinţei. Se pot diferenţia fenomenele care se desfăşoarăîntotdeauna în afara conştiinţei, reprezentând inconştientul propriu-zis, de acele fenomene psihice

care sunt la un moment dat inconştiente, iar ulterior pot deveni conştiente, reprezentândsubconştientul.YOGA interpretează inconştientul ca o forţă metafizică de natură subtilă, vitală care se

află atât la baza vieţii psihice a omului, cât şi la baza, întregului cosmos. În YOGA, rolulinconştientului este înţeles ca o forţă (energie) psihică aparte ce are un rol în determinareacomportamentului uman, individual sau colectiv. În timp ce subconştientul este un simplurezervor de amintiri, gânduri, aspiraţii, dorinţe, fiind oarecum un domeniu al memoriei,inconştientul reprezintă un cadru gol care se comportă faţă de imagini asemeni stomacului faţă dealimentele care-l parcurg, impunând structuralitate elementelor nearticulate şi întâmplătoare,venite de aiurea, (emoţii, reprezentări, amintiri, pulsiuni) şi epuizându-şi, prin aceasta, propriarealitate.

OBIŞNUINŢĂ= deprindere propriomotivată ce se impune în conduită în virtutea unei

necesităţi afective şi repetabilităţii, indiferent de împrejurări. Obişnuinţa presupune implicarea înactul deprinderii sau în relaţiile spirituale a trebuinţei practicării lor repetate periodic, de undetendinţa subiectului de a-şi satisface obişnuinţa spre deosebire de alte deprinderi care nu seactivează decât în raport cu condiţiile activităţii. Este, de exemplu, deprinderea de a scrie îngenere şi obişnuinţa de a scrie ceva zilnic, chiar dacă împrejurările nu impun aceasta. Prinintermediul obişnuinţei, fiinţa umană va realiza predominant AUTOSUGESTIILE pe care maiîntâi le-a admis sub formă de sugestii. Nu întâmplător yoghinii spun că "OBIŞNUINŢAAUTOSUGESTIEI PREDOMINANTE ACŢIONEAZĂ CA O A DOUA NATURĂ,GENERÂND EFECTE SPECIFICE CARE SE MANIFESTĂ ÎN TIMP, DIRECTPROPORŢIONAL CU INTENSITATEA AUTOSUGESTIEI REALIZATE".

AUTOANALIZA în YOGA este o investigaţie a mentalului detaşată, lucidă însoţităuneori de o meditaţie orientată spre propria persoană pentru obţinerea unei imagini obiectivedespre sine. Are la bază autotrăirea, autoobservarea şi chiar raportarea la alţii care sunt luaţi dreptmodele iar ca scop urmăreşte perfecţionarea modelului de comportare. Este implicată aiciautoreglarea şi autoorganizarea puternic MENTALĂ conştientă a personalităţii proprii, învederea raportării nu numai la prezent ci şi la trecut şi viitor. Autoanaliza se concretizează în judecăţi de valoare care pot să fie mai mult sau mai puţin corecte. Capacitatea de autoanaliză sedezvoltă foarte mult în YOGA, procesul instructiv-formativ având aici un rol deosebit.

AUTOCONTROL în YOGA înseamnă o operaţie pregnant MENTALĂ complementarăcomenzii şi constând din supravegherea în baza retroaferentaţiei şi aferentaţiilor suplimentare a propriilor reacţii şi comportamente şi din ponderea, accelerarea sau suspendarea lor înconformitate cu cerinţele programului trăirilor şi situaţiilor. În YOGA autoreglajul constă dincomandă şi perfect control mental. În sens larg, autocontrolul este mecanismul şi capacitateamentală (AJNA CHAKRA) de continuă urmărire a comportamentului propriu, îndeosebi areacţiilor impulsive şi de ponderare, modificare sau de înfrânare a lor, de revenire la normă.Astfel, autocontrolul apare ca o dimensiune fundamentală a stăpânirii de sine în YOGA.

AUTOOBSERVARE = latură superioară a conştiinţei personale a MENTALULUI(AJNA CHAKRA) prin care fiinţa umană îşi urmăreşte, mai mult sau mai puţin sistematic,dezvoltarea propriei personalităţi. Autoobservarea trebui orientată atât asupra ideilor şi trăirilor spirituale cât şi a efectele complexe ce rezultă din acestea. Obiectivitatea, simţul autocritic

Page 14: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 14/254

dezvoltat exigenţa sporită faţă de propria persoană constituie condiţii necesare pentru caautoobservarea să reprezinte un mijloc eficient al autoeducaţiei în practica YOGA.

INTROSPECŢIE = vedere sau privire orientată spre interior, spre propriile stări şidesfăşurări lăuntrice, spre deosebire de extrospecţie, care este orientată în afară, spre lumeaobiectivă. Termenul desemnează înainte de toate un fenomen sau o dimensiune reală a psihicului.

În percepţia obiectului este inclusă şi percepţia de sine, a observatorului. În cunoaşterea lumii seimplică şi cunoaşterea de sine. Conştiinţa de sine şi conştiinţa despre lume sunt indisociabile.Trăirile lăuntrice reunesc internul cu externul. Aşadar, în YOGA introspecţia ca autopercepere prelungită prin autocunoştere constituie o lătură necesară a relaţiilor psihice. Fără reflexie, deexemplu, nu ar fi posibil elaborarea teoriei. Aici însă introspecţia apare ca mijloc şi implicaţie.Situaţia se schimbă când lumea lăuntrică devine obiect al cunoaşteri sistematice şi explicite. Aicinu mai intervine asocierea spontană a sinelui cu lumea, ci disocierea şi opoziţia dintre un subiectcunoscător şi un obiect a cunoaşterii, care ţine tot de sfera lăuntrică. Şi în această ipostazăintrospecţia este, până la un punct, firească şi necesară. Dacă nu s-ar observa şi cunoaşte,YOGHINUL nu s-ar putea perfecţiona conştient. Socrate lega efortul cunoaşterii de sine cudesăvârşirea spirituală. Încă de pe atunci însă cunoaşterea de sine nu apărea ca o introspecţie pură, nemijlocit lăuntrică, după cum opera de autoperfecţionare nu era redusă doar la decizii pentru sine şi simplă autosugestie. Cu atât mai mult, experienţele cu care ne confruntămdezvăluie în cunoaşterea de sine importante mijlociri-comparări cu alţii observare a propriuluicomportament şi chiar experimentare cu propria persoană pusă în diverse situaţii speciale pentrua-şi dovedi calităţile şi lipsurile. Autoeducarea prin YOGA recurge de asemenea la acţiuni,asumări de sarcini exersări, situarea în alte raporturi etc. Toate acestea în legătură cu faptul căveriga internă (MICROCOSMOSUL) nu poate fi izolată de celelalte verigi al conduitelor umaneşi ale relaţiilor cu ambianţa MACROCOSMICĂ. În fapt cunoaşterea de sire se dovedeşte a fimult mai dificilă decât cunoaşterea lumi obiective.

Realizând performanţe adaptative în sensul luării în stăpânire a mediului omul, în pofidadiferenţierii în extrovertiţi şi introvertiţi, se dovedeşte a fi un subiect precumpănitor extrospectivşi prea puţin introspectiv. Aceasta fiind situaţia, este explicabil de ce introspecţia, concepută cametodă unică şi esenţială, de edificare a psihologiei, a eşuat, de unde şi semnificaţia minoră, chiar  peiorativă, ce însoţeşte acest termen în limbajul psihologiei contemporane. Introspecţia, cametodă însărcinată cu descrierea şi explicare fenomenelor psihice descinde din filozofia clasică,reprezintă o extensiune meditaţiei şi contemplării (care sunt adeseori utilizate şi în YOGA)asupra vieţii psihice şi mentale individuale. Absolutizată în psihologie şi în YOGA drept unicămodalitate de acces în lumea fenomenelor psihice şi mentale introspecţia se motivează printr-unamestec de spiritualism şi mister. Psihicul este considerat aici ca existând aproape independent dematerie, într-o mare măsură fiind paralel ei, cu alte cuvinte, existând prin sine însuşi. Unicamodalitate de a iniţia în YOGA cunoaşterea este atât cea direct senzorială cât şi cea intuitivă, paranormală, spirituală. În fapt, psihicul şi mentalul nu pot fi total despărţite de materie, de corpulfizic, de reacţiile comportamentale iar cunoaşterea este, de regulă, indirectă. Deşi se bazeazăîntotdeauna pe indici lăuntrici, aceştia trebuie să fie prelucraţi, raportaţi la alte cunoştinţe etc.,cunoaşterea fiind în ultimă instanţă deductivă dar şi intuitivă, paranormală, spirituală.

Rămânând pe poziţia introspecţiei ca unică metodă de construire a ştiinţei despre psihic,filosoful Kant a declarat imposibilitatea psihologiei, întrucât psihicul, cu toate proprietăţile sale"apriorice", ar rămâne un "lucru în sine". A. Comte a susţinut că, întrucât "faptele relevateintrospectiv sunt prea inconsistente, superficiale şi fugare, introspecţia nu permite o edificare pozitivă. A. Comte nu şi-a dat seama de caracterul mult mai edificator al faptelor decomportament în raport cu trăirile autosesizate superficial. Sistemul milenar YOGA depăşeşte cu

Page 15: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 15/254

mult introspecţia şi concepţia ce-i conferă adeseori acesteia un rol decisiv, fără a abandona însăcu totul introspecţia ca fenomen real şi importantă metodă auxiliară. Introspecţia se desfăşoarăîntr-un cadru individual, ori YOGA ne orientează asupra generalului. Actul de dedublare la carese recurge, subiectul yoghin devenind concomitent actor şi spectator este dificil şi limitat, dupăunii chiar imposibil (pentru cei superficiali şi ignoranţi) întrucât nu poţi "să priveşti pe fereastră

 pentru a te vedea trecând pe stradă". S-a pus atunci problema antrenării progresive a capacităţilor introspective şi a asigurării competenţei prin metodele YOGA, a celor ce practică. În mod firescînsă, în sfera conştiinţei de sine intră numai o parte în ceea ce reprezintă activitatea psihică,deoarece desfăşurările inconştiente nu se lasă facil conştientizate decât cu ajutorul centrilor deforţă (CHAKRAS). La fel, mecanismele sau operaţiile şi legile activităţii psihice, se oferă directexaminării introspective a celui care practică YOGA dacă acesta are în vedere fenomeneleinefabile de rezonanţă cu care se confruntă în universul sau lăuntric. Datele introspecţiei suntadeseori dificil de descris deoarece sunt mijlocite prin verbalizare şi relatate verbal. Ori, se ştiefoarte bine că nu tot ceea ce constituie simţire şi afectivitate este susceptibil de a fi exprimatverbal. Fiind handicapat de necunoscutul din sine ca şi de un necunoscut din afară, subiectul esteînclinat să suplinească deficiturile prin intuiţii spirituale cărora să le acorde valoare de adevăr.YOGHINUL îşi poate permite însă o astfel de abordare pentru că el ajunge să descrie obiectiv şisă explice exact.

De multe ori în YOGA se recurge şi s-a recurs şi la empatie, subiectul YOGHINtranspunându-se în situaţia altuia şi urmărind telepatic să construiască experienţe lăuntrice aleunei alte persoane foarte evoluate spiritual. Problema nu este însă nici pe această cale totalrezolvată pentru ca uneori rămâne în dubiu însăşi măsura transpoziţiei. YOGA caută să utilizezeintrospecţia şi să o adapteze exigenţelor experimentului obiectiv. În această perspectivă seintroduc unele corecţii. Subiectul trebuie ca în timp ce acţionează, rezolvă o problemă, să seexprime cu voce tare, oferind pe această cale, a "reflexiei vorbite", indicaţii, cercetătorului asupramodului cum gândeşte şi a etapelor parcurse. În practica YOGA, pentru a se evita deformările saufantasmagoriile aberante izvorâte din "dedublare", se cere practicanţilor  să conştientizeze atent lacele întâmplate cu ei înşişi atât în timpul execuţiei unui procedeu YOGA cât şi după aceea. El vareconstitui modul cum a procedat, cea ce a simţit, etc. şi-l va memora. Prin YOGA se poateajunge la cunoaşterea nemijlocită a psihicului de către psihic.

Introspecţia este o importantă metodă în YOGA cu ajutorul căreia se conştientizează, seexaminează şi se descriu fenomene şi stările propriei vieţi sufleteşti mentale şi spirituale,devenind posibilă o autoanaliză. Utilizarea ei ca metodă importantă de cunoaştere a psihicului acondus la concluzia că psihicul se poate cunoaşte oarecum izolat de influenţele exterioare. ÎnYOGA, psihicul se cunoaşte de asemenea în activitate, prin metode milenare obiective,experimentale. Negarea introspecţiei în YOGA ar fi o mare eroare. Introspecţia reprezintă unmijloc necesar de studiere a vieţii sufleteşti, mentale şi spirituale eficient în măsura în care,integrat într-un complex de metode tradiţionale poate conduce la rezultate pozitive binefăcătoare, practice, conforme cu realitatea. Introspecţia este un procedeu curent, des folosit de om însituaţiile sale de viaţă şi, mai ales, după ce ele s-au petrecut. Prin ea se urmăreşte, fie un spor deînţelegere asupra manifestărilor, fie o valorificare autoanalitică a stărilor şi reacţiilor, fie, însfârşit, o concluzie pentru proiectarea propriei persoane în împrejurări viitoare, ţinând seama de posibilităţile şi de principiile YOGA. Se cunoaşte faptul că, deseori, intenţiile nu se potrivescîntocmai cu manifestările ulterioare, precum şi acela dacă ar fi să se repete împrejurările de viaţă,noi am reacţiona relativ altfel, adică mai bine datorită evoluţiei spirituale accelerate pe care o facecu putinţă practica YOGA. Acestea sunt tot atâtea prilejuri de meditaţie şi de învăţăminte maiales dacă evocăm şi mentalizăm cu putere ceea ce este sau a fost minunat şi spiritual în

Page 16: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 16/254

experienţele noastre lăuntrice.Prin introspecţie asupra vieţii sale sufleteşti, omul sporeşte cunoaşterea de sine (totodată

el ajunge să intre mai uşor în rezonanţă cu anumite energii benefice, subtile dinMACROCOSMOS) în unele situaţii de introspecţie morbidă, dar limitarea la "adevărurile" proprii sau cu alte cuvinte la fantasmagoriile aberante descoperite exclusiv pe această cale

comportă riscul de a ajunge la elaborarea unor norme personale de conduită improbabile în practică, deci la soluţii ineficiente, în detrimentul propriu şi chiar al altora. Omul se cunoaşte pesine, oglindindu-se mai întâi în alt om evoluat spiritual (desăvârşit) şi apropiindu-se, cu multiplemijloace, la viaţă, la DUMNEZEU.

SECRETUL INTROSPECŢIEI. Prin introspecţie POZITIVĂ, binefăcătoare, yoghiniiavansaţi pot să intre fulgerător în rezonanţă cu diferite sfere subtile de forţă dinMACROCOSMOS şi, datorită fuziunii perfecte şi a punerii la unison cu energiile subtile dinacestea, ei pot să-şi trezească şi să-şi amplifice în propriul lor univers lăuntric anumite capacităţi paranormale (SIDDHIS). Yoghinii recomandă TOTDEAUNA să se evite introspecţiile negative, bolnăvicioase. Prin introspecţie superioară asupra trăirilor cu adevărat spirituale, fiinţa umană poate ajunge mai uşor la revelarea Sinelui nemuritor (ATMAN). Dacă adeseori în anumite tehniciYOGA ne orientăm plini de fervoare aspiraţia către SCÂNTEIA DIVINĂ sau Absolutul divin dinnoi (SPIRITUL) pe fundalul unei integrări lăuntrice în care urmărim să răspundem la întrebarea"CINE SUNT EU?", acest gen de introspecţie ne va ajuta extraordinar de mult să atingem stareade eliberare spirituală.

= VA URMA =

AN IV C 4UNELE ASPECTE SECRETE ALE SUGESTIEI

AŞA CUM SUNT ÎNŢELESE ŞI INTERPRETATE PRACTIC DECĂTRE YOGHINI(continuare la cursul nr. 3 AN IV)

ACŢIUNE MENTALĂ = operare datorită rezonanţeiindividuale cu energiile subtile mentale din MACROCOSMOScare generează o transformare ce are loc în minte sub formaimaginilor sau (şi) a ideilor. Este deci proiectivă şi ideaţională. Caorice acţiune este dependentă de motiv şi orientată prin scopuri,având o structură instrumentală. Acţiunile mentale au un conţinutinformaţional şi o bază operaţională. Acţiunile mentale se produc

în planul limbajului intern şi se exprimă în particularităţileacestuia, subordonându-se totodată legilor gândirii, imaginaţiei,memoriei şi voinţei. Deşi cel mai adesea rezultă din interiorizareaacţiunilor materiale, acţiunile mentale dispun de un specific al lor, ţinând de subiectivitate.Operaţiile intră în alcătuirea acţiunilor mentale ca elemente instrumentale ale acestora, întrucâtoperaţiile sunt generalizate şi automatizate, neavând motive şi scopuri concrete asemenea acţiuniidesfăşurate.

CREDINŢĂ = opinie fermă, convingere puternică, certitudine subiectivă asupra unui fapt

Page 17: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 17/254

sau a unei relaţii care nu este de domeniul evidenţei şi uneori nici nu se poate demonstra, cumeste cazul în credinţa religioasă. Credinţa noastră generează instantaneu fenomene subtile derezonanţă cu anumite energii şi sfere de forţă invizibile din MACROCOSMOS. Se datoreştefenomenelor constante de rezonanţă specifică şi întăririi afective a unor relaţii cognitive încondiţiile în care demonstraţiile raţionale sunt inconsistente sau imposibile, în sens figurativ,

credinţa este orice opţiune sau opinie fermă ce determină rezonanţă.În concluzie, credinţa este o certitudine afectivă, sentimentală, mentală spirituală, non-raţională generată datorită fenomenelor inefabile de rezonanţă cu energii subtile şi aspecte dinMACROCOSMOS ce se produc în fiinţa celui care "CREDE" cu putere şi care poate atinge,uneori, fanatismul atunci când ceea ce credem, este parţial adevărat sau fals (neadevărat). Înaceastă semnificaţie se înscriu şi credinţele religioase şi spirituale, motivate însă prin revelaţie, în primul caz, credinţa reprezintă treapta inferioară a cunoaşterii şi uneori se opune certitudiniiştiinţifice. În al doilea caz, credinţa este treapta cea mai înaltă a cunoaşterii, superioarăcunoaşterii raţionale. YOGA, vede în credinţă singura modalitate a omului de a accede spreinfinit şi o identifică cu sentimentul realităţii ultime. Comentând valoarea credinţei, Kant, ca şi postkantienii, o consideră drept un act de voinţă, de adeziune individuală, subiectivă, careexclude îndoiala şi se lipseşte de raţiunile logice adecvat şi comunicabile. În fapt, în YOGA, seare în vedere conceperea credinţei drept o formă de cunoaştere datorită fenomenelor de rezonanţăce rezultă.

CREDULITATE - atitudine, înclinaţie către a crede cu uşurinţă şi fără nici un fel deverificare cele comunicate de alţii. Implică naivitate. A nu se confunda cu încrederea în oameni.Credulitatea este necritică şi poate permite influenţări nocive, decepţii etc. datorită uneireceptivităţi foarte mari. Arată o predominanţă în fiinţa umană a centrului de forţăSWADHISTHANA CHAKRA (aspectul receptiv).

CREZ MORAL - totalitatea convingerilor morale şi spirituale ale cuiva, simbol alidealului său moral. Crezul moral poate avea şi sens de adeziune a minţii la o idee, adeziune carenu este fondată pe argumente raţionale riguroase, ci mai mult pe o atitudine afectivă. Crezulmoral generează o stare aproape continuă de rezonanţă inefabilă cu energiile subtile şi sferele deforţă subtile, sublime, spirituale, divine din MACROCOSMOS şi face cu putinţă amplificareaextraordinară a câmpului CHARISMATIC individual.

CURAJ - calitate morală întemeiată pe constantă îndrăzneală, hotărâre, consecvenţă şi perseverenţă. Pe baza amplificării la maxim a acestor însuşiri, YOGHINUL poate să-şi eliminecomplet frica în faţa unor situaţii generatoare de pericol, rămânând calm în aceste împrejurări.Atitudinea plină de curaj permite să se analizeze cu luciditate riscurile şi dezvăluie mijloacelenecesare pentru a le înlătura sau ocoli, învinge sentimentul de neîncredere în forţele proprii,suportă cu consecvenţă sau bărbăţie suferinţele fizice, psihice sau morale păşeşte cu hotărâre sprerealizarea ţelurilor propuse şi la nevoie îşi dăruieşte viaţa cu fruntea sus, dacă idealul pentru careluptă merită acest sacrificiu. Actele de curaj înălţător de înaltă semnificaţie şi valoare morală suntgenerate de principii şi de sentimente sublime divine, nobile cum sunt: dragostea de oameni,simţământul de solidaritate umană cu grupul de yoghini din care face parte, sentimentul detovărăşie ş.a. Nu orice acţiune curajoasă este apreciată pozitiv. Valoarea morală a curajului apareîn funcţie de idealul la care ne raportăm. Sunt justificate şi apropiate pozitiv acele acţiunicurajoase care o sunt puse în slujba unor idealuri divine, înalte, umanitare, drepte, care au învedere progresul spiritual. Asemenea fapte curajoase sunt utile umanităţii, contribuie la progresulei spiritual, divin şi de aceea sunt înalt morale. Curajul nu trebuie confundat cu orice acţiunenechibzuită desfăşurată în condiţiile pericolului sau ale dificultăţilor. Cel care îndeplineşte oanumită faptă fără să-şi dea aproape deloc seama de greutăţile sau pericolul existent nu dovedeşte

Page 18: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 18/254

curaj. Există şi alte fapte, cum ar fi, de exemplu, actele ce izvorăsc din disperare, spiritul satanicde frondă, nesupunerea anarhică, aventurismul, demoniac, bravada egotică etc., asemănătoare, înlatura lor exterioară, cu curajul dar care, în realitate, nu sunt rezultatul acestuia. Asemenea faptese întâlnesc, mai ales, în viaţa şi activitatea tinerilor. Nereuşind să facă deosebirea între astfel deatitudini şi curaj, unii dintre ei le săvârşesc, crezând că, prin aceasta, dau dovadă de temeritate.

Curajul este o calitate care se formează prin educaţie şi prin autoeducaţie.Curajul este deci o trăsătură caracterială de ordin voliţional constând în capacitatea deînfruntare conştientă a pericolelor şi de acţiune consecventă în condiţii de risc. Implică nu absenţafricii, ci stăpânirea şi depăşirea ei completă. "Să nu-ţi fie teama de nimic mai mult decât deteamă", spune Emmerson. (vezi CUTEZANŢĂ, ÎNDRĂZNEALĂ, TEMERITATE).

CUTEZANŢĂ - îndrăzneală, comportare plină de curaj. În sens restrâns, cutezanţa sereferă mai ales la ideile, gândurile, proiectele cuiva, relevă aspectul de original şi ieşit din comun,în raport cu ceea ce se cunoştea şi se admitea mai înainte. Din această perspectivă, cutezanţaapare ca o trăsătura a firilor înzestrate excepţional sufleteşte.

ÎNDRĂZNEALĂ - atitudine şi conduită adecvată, mărturie a unei mari energii biologice, psihice, mentale şi morale, care îngăduie unei persoane să înfrunte primejdia. Termenul defineştemai ales o virtute care comportă un risc. Noţiunea de îndrăzneală, ca şi cele apropiate: cutezanţă,curaj, întrepiditate, temeritate, vitejie, exprimă o atitudine mentală, traducând o izbândă aspiritului altruist, conducând uneori la depăşire ori la jertfă, asupra instinctului de conservare.

TEMERITATE - îndrăzneală deosebită pentru fapte mari, bune, cutezanţă a gândirii şiimaginaţiei pentru realizarea lucrurilor măreţe. Temerarii au conştiinţa greutăţilor şi a riscului, pecare le depăşesc datorită voinţei lor puternice, credinţei nestrămutate în izbânda finală,generozităţii cu care se dăruiesc marilor acţiuni, mergând până la abnegaţie sau sacrificiul desine.

TENACITATE - calitate voluntară constând în rezistenţa, datorită energiei mari de caredispunem, la solicitări mari şi îndelungate şi în capacitatea de a desfăşura eforturi, pe măsuradificultăţilor ce trebuie depăşite atât timp cât se menţin respectivele dificultăţi. Fără tenacitate nueste posibilă înfrângerea obstacolelor ce se ivesc în viaţă. "Caracteristica adevăratului eroism estetenacitatea". (Eminescu)

VOINŢĂ - latură a mentalului (AJNA CHAKRA) care comandă psihicului uman şi semanifestă prin acţiunile conştiente îndreptate spre realizarea unor scopuri elaborate anticipativ însfera mentală. Trăsătură de caracter care exprimă capacitatea de decizie fermă, perseverenţa înînvingerea obstacolelor. Voinţa presupune un efort mental (proporţional) care este cu atât maiintens cu cât sunt mai mari greutăţile de înfruntat pentru realizarea scopului propus. Ca proces psihic, voinţa interacţionează de asemenea cu procesele psihice cognitive şi afective, actele devoinţa reprezentând manifestarea unor gânduri (mentalul) sentimente ale omului în acţiunile şifaptele sale. Deşi actele de voinţă ale omului depind de ideile, hotărârile proprii şi de motivaţia sa psihologică, ele sunt determinate, în ultimă analiză, de KARMA proprie, de condiţiile luispecifice de viaţă, de nivelul de educaţie, de influenţa predominantă pe care o au asupra sarelaţiile sociale în care el trăieşte şi se manifestă.

Aparenta libertate a voinţei umane cel mai adesea exprimă de fapt determinismulKARMA-ic. YOGA dă o rezolvare înţeleaptă a problemei raportului dintre libertatea de voinţă şinecesitate, arătând că adevărata libertate trebuie să se bazeze pe cunoaşterea necesitaţii, că voinţafiinţei umane evoluate spiritual se poate manifesta liber numai atunci când se află în consonanţăşi corespunde legilor eterne, divine, obiective ale realităţii, căci numai atunci omul acţionează încunoştinţă de cauză, fiind mereu în rezonanţă cu CONŞTIINŢA DIVINĂ MACROCOSMICĂ(DUMNEZEU).

Page 19: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 19/254

Prin urmare, putem spune că voinţa este o importantă capacitate ce angrenează putereamentalului şi face cu putinţă procese psihice de conducere a activităţii sub toate aspectele ei.Voinţa face să intre în acţiune un sistem de autoreglaj superior care este efectuat precumpănitor  prin cel de-al doilea sistem de semnalizare şi implică deliberare, scop şi plan elaborat conştient,organizare a forţelor proprii prin stăpânirea unora şi mobilizarea şi angajarea convergent-finalistă

a altora.În viziunea sistemului YOGA, voinţa superioară îşi are izvorul în structura subtilă a fiinţeicunoscută sub numele de VIJNANAMAYA KOSHA care este "vehiculul inteligenţei" numit deunele şcoli orientale BUDDHI. Trăsăturile mentale şi psihice distinctive ale voinţei sunt: scopul propus, conştient, efortul specific, calificat ca voluntar şi comportamentul de biruire aobstacolelor. Voinţa reprezintă un nivel mental de autoorganizare şi autoreglaj superior celui pecare-l constituie afectivitatea. Activarea voluntară rezultă dintr-o anume transformare şi depăşirea afectivităţii. Voinţa presupune o organizare mentală, raţională a energiilor, fapt ce constituie ocucerire târzie a umanităţii de care cei primitivi nu sunt capabili.

 Noi spunem că este voinţă, în cazul în care se prezintă următoarele două condiţii: primacondiţie - conflict între două tendinţe; o singură tendinţă nu generează un act voluntar,... a douacondiţie - când cele două tendinţe dispun de forţe inegale, una cedând celeilalte; rar (dar foartedes în cazul yoghinilor), prin actul de voinţă, are loc o inversare, astfel ca ceea ce era cu adevărat bun, armonios, divin, fiind însă mai slab, să devină mai puternic iar ceea ce era originar mai puternic dar rău şi dezechilibrant să fie învins de ceea ce era la început mai slab.

Un act este cu atât mai voluntar cu cât poate răspunde mai puternic la proprietăţile slabe,discrete ale stimulului, lăsând fără răspuns însuşiri puternice, evidente. Toate acestea dovedesc cădin moment ce voinţa poate acţiona contrar emoţiilor, ea reprezintă calitativ ceva mental, superior reglajului afectiv. YOGA consideră că voinţa este un reglaj al reglajelor. Real, voinţa poateacţiona contrar emoţiilor sau sinergic lor, ca în sentimentele superioare. Este voluntar actulmental ce se opune celui impulsiv, el fiind deliberat şi subordonat controlului raţional. Întreformarea gândirii şi cea a voinţei este un raport de interdependenţă întrucât actele voluntare suntşi gândite iar procesele de gândire sunt precumpănitor intenţionale şi voluntare.

Un parametru important pentru elaborarea şi funcţionarea voinţei este obstacolul saudificultatea. De aici necesitatea anticipării prin scop a captării energiilor necesare dinMACROCOSMOS, a organizării mijloacelor şi a încordării sau efortului voluntar. În ierarhiaconduitelor, se rezervă denumirea de voluntare celor ce corespund la cele mai înalte nivele, celor mai dificile. Se consideră că o conduită corespunde mai bine caracterului voluntar cu cât rezultădin predominarea mai marcată a tendinţelor intelectuale şi spirituale. Actele voluntare sunt pentruunii acţiuni complicate care necesită un grad mare de activare şi se execută cu dificultate, datorităunei slabe inteligenţe. La majoritatea fiinţelor umane, actele voluntare fac apel la tendinţe socialeşi morale, reţinând acţiunea prin amânare şi pregătind-o prin limbaj intern. Copilul îşi însuşeşteschema acţiunilor sociale de cooperare şi comunicare. La originea voinţei este relaţia comandă-subordonare. Prin comunicare cu adultul copilul execută comenzile verbale ale acestuia şi învaţăsă se supună. Apoi, prin limbajul pentru sine şi mai ales prin limbajul intern, copilul ajunge să-şidea singur comenzi, luându-şi astfel în stăpânire comportamentul. Funcţia care era anterior interpersonală sau interpsihică devine, prin interiorizare, intraindividuală sau intrapsihică, înacord evident, voinţa depinde de condiţiile dezvoltării în activitate a persoanei. Voinţa nu poate fi puternică în absenţa unor scopuri clare şi valoroase şi fără ca anterior să fi existat perioade deantrenament în lupta cu dificultăţile, blocajele şi obstacolele. A nu se confunda dorinţa cucapacitatea de efort voluntar ce se constituie şi se investeşte în activitatea efectivă.

Temeiul formării voinţei este activitatea, luată în toate formele ei: fizică, intelectuală,

Page 20: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 20/254

 psihică, spirituală, socială. Este semnificativ şi faptul că, datorită rezonanţelor predominante cuanumite energii subtile specifice din MACROCOSMOS, după tipul de activitate şi efort precumpănitor exersat, voinţa se specializează putând fi mult mai puternică într-un domeniu (sausferă a fiinţei) decât în altul. În consecinţă, exersarea satisfăcătoare a tuturor formelor de efort (încontinenţă, în executarea ASANAS-urilor, în LAYA YOGA etc.) este o condiţie de bază a

dezvoltării multilaterale a personalităţii yoghinului. Pe măsură ce obstacolele sunt depăşite, ele îşidiminuează calitatea de obstacole. Aceasta pentru că obstacolul este nu numai un fapt obiectiv, cio relaţie subiectiv-obiectivă, între posibilităţi, energiile subtile pe care le angrenează şi condiţii.Ceea ce pentru cineva este dificil poate fi facil pentru un altul ce posedă o energie subtilăgigantică împreună cu cunoştinţele şi deprinderile necesare.

Dezvoltarea voinţei se înscrie optim într-o curbă ascendentă a obstacolelor propuse sauasumate care, de fiecare dată, întrec întru-câtva posibilităţile de moment ale YOGHINULUI.Voinţa, fiind o structură de autoreglaj superior, se prezintă potenţial ca o capacitate iar îndesfăşurare, ca un proces. În structura voinţei se detaşează latura de autocontrol şi cea deautocomandă şi implicarea în acţiune.

Clasic, este voinţă negativă (de reţinere a impulsivităţii) şi voinţă pozitivă (de mobilizare,încordare, acţionare). Între acestea este o strânsă interdependenţă. Un dicton menţionează: "într-atâta este de mare puterea ta de stăpânire a lumii în care te manifeşti pe cât este de mare putereata de a te stăpâni pe tine însuţi".

Voinţa apare la yoghini ca o trăsătură a personalităţii. Luată ca proces, voinţa implică ogamă largă de acte, demersuri, desfăşurări de la cele mai simple, momentane până la cele maicomplexe, discursive. Este act de voinţă orice act intenţional, deliberat, orientat spre un scopconştient. El poate şi să nu necesite un efort sensibil pentru cel înzestrat cu o energie uriaşă. Esteîn mod propriu un proces de voinţă acela ce implică o confruntare cu obstacole şi se dezvoltă plurifazic. Analizele consemnează în primul rând transformarea pulsiunilor în motive incitative şi proiectarea acestora în scopuri. Urmează apoi operaţii decizionale luate deseori în condiţii deconflict şi soldate cu alegeri mai mult sau mai puţin ferme. Este necesar să se adopte decizii nunumai în ceea ce priveşte obiectivele ci şi mijloacele, iar prin raportarea mijloacelor (ca scopuri parţiale) la scopul final, să se închege planul de acţiune. În aceasta se includ şi procesele lăuntricede tipul rezolvării problemelor. Este ceva ce implică energie şi efort. Veritabilul efort voluntar este implicat însă în ultima fază, cea a execuţiei care necesită convergenţa de energii fizice,emoţionale, mentale, intelectuale şi spirituale, încordare pe măsura obstacolelor (formă specificăde reflectare) şi finalizare. Pentru voinţă, executarea propriu-zisă sau punerea în PRACTICĂ estedefinitorie. În activitatea voinţei se trezesc, se amplifică, se făuresc şi se demonstrează calităţilevoinţei cum sunt: forţa, perseverenţa, tenacitatea, hotărârea, consecvenţa ş.a.

PUTEREA SUGESTIEI CA MODALITATE SIMPLĂ DE A INTRA ÎNREZONANŢĂ CU ANUMITE ENERGII SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE DIN

MACROCOSMOS(MODUL ÎN CARE ESTE ÎNŢELEASĂ ŞI UTILIZATĂ ÎN PRACTICA YOGA

SUGESTIA)

În concepţia milenară yoghină, Macrocosmosul este guvernat prin intermediulînţelepciunii DIVINE de legi eterne şi armonioase care nu dau greş niciodată. Aceste legi divineeterne sunt subordonate puterii sugestiei Conştiinţei DIVINE Macrocosmice şi infinite. Aceastăsugestie acţionează (sub forma anumitor energii mai mult sau mai puţin subtile ce au frecvenţe de

Page 21: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 21/254

vibraţie diferit) prin rezonanţă în fiecare fiinţă, fenomen sau obiect, mereu pretutindeni, fiind prezentă în toate fenomenele şi pe toate planurile naturii, indiferent dacă se manifestă sub formăde fenomen sau lucru în sine. Cunoscând acest aspect fundamental ne dăm seama de ce este atâtde important ca fiecare practicant YOGA să înţeleagă cât mai bine şi să amplifice în sens binefăcător legile sugestiei.

Sugestia, ca fenomen Macrocosmic global (ce generează fenomene de rezonanţă) esteevidenţierea clară (pentru cel capabil să înţeleagă) şi cauza principală a tuturor fenomenelor fizice, subtile, psihice, mentale şi spirituale, ea fiind chiar una dintre modalităţile de a ajunge lastarea de extaz divin (SAMADHI). Întregul Univers manifestat sau Macrocosmosul, nu estealtceva decât atotputernica sugestie a lui DUMNEZEU şi întreaga manifestare trăieşte şi există permanent în şi prin ea.

Sugestia poate fi deci considerată ca fiind unul dintre procesele fundamentale alemanifestării. Sugestia, ca fenomen de rezonanţă cu anumite energii (mai mult sau mai puţinsubtile) a apărut odată cu Natura şi este la fel de puternică precum aceasta. Fiecare mişcare, deexemplu, o facem prin sugestie. Mai întâi gândim, uneori aproape fulgerător şi după aceeaacţionăm. Mai întâi facem planuri şi apoi le realizăm. Cunoştinţele şi experienţele personale saualtfel spus tot ceea ce am acumulat până în prezent se datorează puterii complexe a sugestiei.Însuşirea oricăror cunoştinţe sau noţiuni se face permanent prin puterea sugestiei. Chiar şicunoştinţele sau inspiraţiile geniale care ni se par a fi spontane ne sunt date totdeauna tot prin puterea sugestiei, care emană permanent de la energia divină infinită sau Mentalul macrocosmical lui DUMNEZEU. Toate cunoştinţele, experienţele lăuntrice sau trăirile pe care le avem, le-amavut sau le vom avea, au existat cu mult înainte ca noi sau Universul să fi existat şi vor existamereu chiar şi după ce atât noi cât şi Universul vom fi resorbiţi în faza de PRALAYA (dispărândîntr-o stare de totală de diferenţiere dacă până atunci nu vom atinge starea de eliberare spiritualăcare singură ne conferă NEMURIREA ÎN ETERNITATE).

=VA URMA =

Page 22: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 22/254

AN IV C 5

PUTEREA SUGESTIEI CA MODALITATE SIMPLĂ DE A INTRA ÎNREZONANŢĂ CU ANUMITE ENERGII SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE

DIN MACROCOSMOS(MODUL ÎN CARE ESTE ÎNŢELEASĂ ŞI UTILIZATĂ ÎN

PRACTICA YOGA SUGESTIA)(continuare la cursul nr. 4 AN IV)

Prin urmare, procesul sugestiei este fundamental şi veşnicîn orice ciclu al manifestării Macrocosmice.

Prin practicile sistematice şi metodele specifice sistemuluiYOGA descoperim că legea sugestiei este infailibilă şi absolută.Fiecare om, conştient sau inconştient, neştiutor sau înţelept, practicând consecvent, YOGA sau ignorând-o, tânăr sau bătrân,

fiecare corp animat sau neanimat, organic sau anorganic, toate şifiecare în parte într-un anumit fel specific sunt permanent supuse puterii infinite şi legii sugestiei. Nu există nici o excepţie de laaceastă lege. Orice sugestie emanată, bună sau rea, îşi are, datorităfenomenelor fulgerătoare de rezonanţă, efectul sau, direct proporţional (cu durata SUGESTIEIREALIZATE) care apare inevitabil mai devreme sau mai târziu, manifestându-se totdeauna cu ointensitate direct proporţională cu forţa de sugestie care a generat-o.

Prin sugestie permanentă pozitivă sau negativă ne putem influenţa, conştient sau nu,întreaga existenţă atât într-un sens benefic cât şi într-unul malefic. Sugestia binefăcătoare,creatoare este deci factorul cel mai de seamă în practica YOGA. În această direcţie este foarteimportant să înţelegem că, nimeni nu poate ajunge la perfecţiunea deplină a conştiinţei fără

înţelegerea profundă şi aplicarea exactă şi înţeleaptă a ştiinţei şi metodelor binefăcătoare alesugestiei.

LEGILE FUNDAMENTALE ALE SUGESTIEI ŞI AUTOSUGESTIEIAŞA CUM SUNT ÎNŢELESE ŞI APLICATE ÎN PRACTICA YOGA

O succintă trecere în revistă a principalelor legi ale sugestiei şi autosugestiei va pleda, înlumina experienţelor lăuntrice sesizate de fiecare aspirant YOGA, în favoarea caracterului lor eminamente benefic şi creator, incitându-ne să luăm cât mai urgent măsurile adecvate (care seimpun a fi după aceea respectate permanent) pentru a realiza o aplicare cât mai eficientă aacestora, în vederea unei transformări binefăcătoare, plenar armonizante, a laturii noastre

(datorită fenomenelor de rezonanţă ce vor fi realizate astfel la energii subtile binefăcătoare dinMACROCOSMOS).LEGEA A ÎNTÂI: Orice idee binefăcătoare, pozitivă pe care o menţinem sau o evocăm

cât mai des în conştiinţă şi asupra căreia ne concentrăm intens urmărind să ne identificăm cât mai profund cu ea ne pune aproape fulgerător în REZONANŢĂ cu anumite energii subtile, binefăcătoare ale naturii şi făcând ca aceste energii, să se acumuleze în aura noastră, devine înfinal o putere, care tinde mai devreme sau mai târziu să se manifeste drept realitate în domeniul posibilităţii. Marele yoghin şi înţelept RAMAKRISHNA a spus: "Tot ceea ce un om gândeşte

Page 23: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 23/254

adesea, exact aceea mai devreme sau "mai târziu devine". LEGEA A DOUA (legea emoţiei auxiliare): Intensitatea unei sugestii binefăcătoare aste

direct proporţională cu emoţia euforică, pozitivă care o însoţeşte. O simplă idee chiar bună, fărăfundamentul care o însufleţeşte al emoţiei, rămâne doar un gând abstract şi steril. Exemplu: ideea bună "vreau să fiu curajos" trebuie să fie simultan însoţită şi de atitudinea sau emoţia lăuntrică ce

caracterizează totdeauna STAREA DE CURAJ. Cu alte cuvinte, trebuie să resimţim plenar şichiar să remarcăm că putem să ne comportăm, într-o anumită măsură (direct proporţional cuemoţia simţită), ca şi cum respectiva idee a devenit pentru noi o realitate, TRĂITĂ CA ATARE.

LEGEA A TREIA (legea efortului conştient care nu este imediat urmat de o foarte puternică reacţie inversă de opoziţie): De fiecare dată când există o accentuată stare de conflictîntre propria noastră imaginaţie şi voinţă, aproape totdeauna imaginaţia va fi aceea care va predomină, impunându-se şi subordonând voinţa noastră slabă. În asemenea situaţii nu numai cănu vom face ceea ce voim, dar vom realiza probabil exact contrariul care este dictat de imaginaţianoastră necontrolată.

LEGEA A PATRA (legea finalităţii subconştiente): fiind cristalizat în noi cât mai clar sau, cu alte cuvinte, cât mai distinct un anumit scop sau ţel, subconştientul nostru găseştetotdeauna, mai devreme sau mai târziu, modalitatea de a-l realiza sau îndeplini, datorităfenomenelor lăuntrice de rezonanţă cu anumite energii subtile sau aspecte care fac cu putinţăaceasta (a se vedea, DE EXEMPLU, importanta descoperire a tabelului periodic al elementelor decătre Mendeleev). Aşa se explică de ce adeseori chiar oamenii de ştiinţă sau cercetătorii care vor cu tot dinadinsul să dovedească un anumit fenomen, proces sau chiar o lege (pe care ei cred că audescoperit-o) prin experienţe de laborator, reuşesc de cele mai multe ori acest lucru, chiar dacărespectiva lege pe care ei consideră cu tărie că au demonstrat-o nu este adevărată. S-au constatatcazuri când o asemenea experienţă ştiinţifică realizată în condiţii riguroase de laborator a reuşit pe deplin doar când a fost făcută prima dată iar atunci când a fost reluată şi refăcută în totalitatede către alţi savanţi sau, cercetători ce urmăreau să o confirme a eşuat sau nu au mai apărutaceleaşi rezultate.

LEGEA A CINCEA (legea autosugestiei). Orice sugestie (care este de fapt manifestareaunei energii subtile mai mult sau mai puţin elevate) nu acţionează decât prin declanşarea unor fenomene subtile de rezonanţă lăuntrică şi numai astfel acceptată, datorită condiţiilor favorizantedeja existente în fiinţa noastră, ea poate ulterior să se transforme în totalitate, în autosugestie ori,altfel spus, să ajungă a fi acceptată integral în cele mai profunde zone ale fiinţei unde, prindeclanşarea de un anumit număr de ori a aceloraşi fenomene de rezonanţă cu aceleaşi energiisubtile va face la un moment dat să apară OBIŞNUINŢA.

REMARCI GENERALE: Mai ales în practica YOGA, este important să înţelegem pecât posibil cât mai bine aceste aspecte fundamentale. Tocmai de aceea este necesar să neconcentrăm intens asupra acestor legi, realizând permanent necesitatea aplicării lor binefăcătoarecât şi corelaţiile ce există între ele. Pentru aceasta este necesar, pe lângă înţelegerea lor corectă, săle memorăm şi să le păstrăm mereu vii în minte. Vom realiza astfel destul de repede că princombinarea lor inteligentă cu diferitele tehnici YOGA ele conferă cheile secrete ale transformăriifiinţei umane. Sănătatea, o existenţă fericită, armonia lăuntrică şi chiar destinul oricărei fiinţeiumane, depind permanent de intensitatea şi modul în care ea predominant gândeşte. În aceastădirecţie, este demn de ţinut minte ceea ce un străvechi tratat YOGA, spune:

"Aşa precum un om gândeşte cu putere, mai mereu, în inima sa, întocmai aşa el este." Totcu privire la forţa imensă a AUTOSUGESTIEI, un faimos yoghin şi înţelept al Indiei, SRIRAMAKRISHNA, spune:

"Omul devine totdeauna mai devreme sau mai târziu exact ceea ce el în permanenţă şi cu

Page 24: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 24/254

o mare forţă gândeşte."Prin urmare, de îndată ce am optat într-un mod cât mai ferm pentru un ţel sublim ce

implică din partea noastră eforturi creatoare susţinute ce vizează multiple transformări către mai bine, odată ce am optat pentru un ideal nobil, "punerea la unison a fiinţei noastre cu energiisubtile şi aspecte elevate," divine din MACROCOSMOS se produce aproape instantaneu şi

atunci oferim voinţei noastre o efectivă forţă propulsivă. În lumina celor de mai sus trebuie sărealizăm că este necesar să ne ferim de orice descurajare căci o atitudine optimistă, pozitivă,entuziastă, prin fenomenele de rezonanţă stenică pe care le perpetuează în noi, ne ajută totdeaunasă ne menţinem un tonus elevat; numai acţionând cât mai des astfel survine aportul binefăcător,imens al autosugestiei care va face să devină cât mai repede realitate ideile noastre minunate,divine.

FORMELE SUGESTIEI1. Sugestia fizică. Corpul nostru material sau fizic reacţionează destul de repede într-un

anume fel, printr-o adecvată formă de REZONANŢĂ la fiecare gând al nostru. De exemplu, seconstată adeseori că atunci când cineva se adresează prin viu grai unei mulţimi de oameni, el poate să-şi sublinieze şi să-şi transmită gândurile şi stările mult mai bine cu ajutorul gesturilor  potrivite şi chiar prin intermediul mimicii feţei. Acestea sunt aşa-numitele sugestii fizice care prinatitudinile corporale sau anumite gesturi fizice transmit mai mult sau mai puţin conştientANUMITE aptitudini sau trăiri lăuntrice complexe. În practica YOGA noi ştim că sugestiilefizice, la unison cu alte modalităţi (corect aplicate) înseamnă cu mult mai mult. Aici (în HATHAYOGA), ASANAS-urile condiţionează, destul de repede (dacă există şi interiorizarea saufocalizarea mentală necesară), prin intermediul atitudinii, o anumită aptitudine ce esteTOTDEAUNA determinată de o stare specifică de REZONANŢĂ lăuntrică. Mult mai puternicedecât ASANAS-urile, în YOGA, sunt diferitele MUDRAS, sau gesturi complexe sincronizatoaremenţinute static şi care se fac cu anumite organe, cu anumite porţiuni ale corpului, cu degetele,anusul, limba, sexul, diferiţi muşchi etc. şi care adeseori permit printre altele amplificareaefectelor de rezonanţă pe care le determină ASANAS-urile, generând imense acumulări de forţesubtile cosmice în anumite nivele sau zone ale universului nostru lăuntric în diferite planuri cucare totodată ne pun în comuniune. Aplicarea lor sistematică măreşte extraordinar de multrezervele de energie subtilă din MICROCOSMOSUL, nostru şi accelerează progresul psihic,mental, intelectual şi spiritual.

Sugestiile fizice sunt nenumărate şi fiecare dintre ele este permanent în strânsă legătură cuun anumit tip de activitate şi orientare mentală. ASANAS-urile în practica YOGA sunt mult maiaccesibile pentru a permite conştientizarea anumitor APTITUDINI sau stări induse prinREZONANŢĂ; MUDRAS-urile, prin gama complexă de efecte angrenate prin REZONANŢĂ,devin mult mai accesibile după o anumită perioadă de practică perseverentă (realizată cuinteriorizarea necesară) a ASANAS-urilor.

2. Sugestia simţurilor. În permanenţă noi emitem (datorită stărilor de rezonanţăinterioară) şi recepţionăm (datorită stărilor de consonanţă interioară) sugestii prin intermediulorganelor noastre de simţ, care sunt la rândul lor comandate de anumiţi centri de forţă(CHAKRAS) (EXEMPLU: MULADHARA CHAKRA - mirosul, MANIPURA CHAKRA -văzul). Sesizăm astfel sugestii vizuale cu ochii, receptăm sugestii olfactive cu nasul, percepemsugestii sonore cu urechile, acest proces fiind identic pentru fiecare simţ în parte. Aceste sugestiişi altele de acelaşi fel se numesc sugestii ale simţurilor şi fiecare dintre ele generează permanentfenomene de rezonanţă cu anumite energii subtile specifice din MACROCOSMOS.

3. Sugestii verbale. Acestea constituie un tip cu totul special de sugestii. Prin intermediullor noi evocăm (chemăm în universul nostru sau chiar al altora, prin REZONANŢĂ) anumite

Page 25: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 25/254

aspecte, realităţi sau energii subtile sau cel mai adesea ne expunem ideile, trăirile, intenţiile şigândurile. Dacă vrem să ajutăm pe cineva, prin angrenarea şi inducţia unor fenomene benefice derezonanţă în universul său lăuntric, recurgem la puternice sugestii verbale în care noi credem cutărie. Este modalitatea cea mai simplă de a realiza sugestia pozitivă cu condiţia ca cel sugestionatsă fie RECEPTIV pentru a se putea produce un proces de REZONANŢĂ creatoare cu sugestia

dată. Există o varietate nelimitată de sugestii binefăcătoare verbale care generează efecte numaidacă cel sugestionat este câtuşi de puţin deschis să REZONEZE cu ele. Totul aici depinde de ton,de anumite intonaţii ale vocii, care face cu putinţă rezonanţa subtilă, iar efectele pot fi variate dela o fiinţă umană la alta în funcţie de complexitatea fenomenelor de rezonanţă ce pot apare înuniversul său interior.

4. Sugestia mentală. Forma de sugestie evocată şi repetată sistematic însă cât mai clar doar în minte prin intermediul gândurilor FERM PROIECTATE se numeşte sugestie mentală. Ea permite fiinţei umane care o realizează mai mereu să intre cu uşurinţă în rezonanţă cu anumiteenergii subtile, mentale, CORESPONDENTE cosmice. Sugestiile mentale sunt realizate permanent, conştient sau nu, de orice fiinţă umană. Ele pot fi pozitive, divine, constructive şi binefăcătoare şi atunci ne pun fulgerător în legătură (datorită REZONANŢELOR declanşate) cuenergii subtile, superioare, impulsionându-ne şi determinând transformarea corespunzătoare afiinţei noastre în direcţia sugestiilor date, aceasta graţie rezonanţelor sistematice cu energiilecosmice, subtile, benefice, creatoare cărora le corespund. Efectele acestor fenomene de rezonanţăîn noi înşine se manifestă după aceea prin fenomenele de rezonanţă similare pe care le declanşămîn ceilalţi prin sugestiile verbale pe care le enunţăm în prezenţa altor fiinţe umane care suntreceptive la sugestiile noastre verbale (vibrează la unison cu acestea).

În cazul sugestiilor rele, negative, acestea, la rândul lor, au efecte destructive, perturbatoare, astenice şi orientează prin REZONANŢĂ negativă fiinţa în cauză, în mod gradat,mai repede sau mai încet, în funcţie de intensitatea şi de predominanţa lor, în direcţia în care aufost emise. Aceia care, datorită receptivităţii accentuate la acest gen de sugestii rele se lasăinfluenţaţi şi se complac în această stare, vor suferi consecinţele generatoare de suferinţă, mizerieşi nefericire a acestor procesele REZONANŢĂ nefastă cu energiile subtile ale răului, bolii, fricii,nefericirii, urii şi suferinţei ce provin din sferele infernale din MACROCOSMOS.

Sugestia mentală este cea mai puternică formă de sugestie, iar atunci când aceasta estefolosită negativ generează efecte proporţionale datorită puterii sale amplificate de manifestare.Mai ales în ceea ce priveşte sugestiile mentale rele sau negative yoghinul veritabil trebuie să fie permanent extrem de atent pentru a elimina orice sugestie corporală, verbală şi mentală negativăcare poate declanşa efecte de rezonanţă instantanee cu energii subtile rele din MACROCOSMOSce îl pot afecta atât pe el mai devreme sau mai târziu cât şi pe cei care vin în contact cu el şi suntreceptivi la astfel de sugestii negative, rele.

5. Sugestii ale mediului înconjurător îndepărtat sau foarte apropiat. În conformitatecu legile corespondenţei şi analogiei dintre toate aspectele interne ce există în microcosmosullăuntric al oricărei fiinţei umane şi aspectele ori realităţile externe ce există şi se manifestă înMacrocosmos, microcosmosul fiecărei fiinţe umane este o reproducere miniaturală, analogică aMicrocosmosului în care existăm şi suntem totdeauna integraţi. În virtutea acestor corespondenţeexistenţe permanent în funcţie de rezonanţele şi receptivităţile subtil energetice specifice fiinţeinoastre, fiecare dintre noi vibrăm mai mereu la unison şi recepţionăm anumite energii subtile dinMACROCOSMOS în funcţie de predominanţa anumitor REZONANŢE ce se menţin mereu înnoi şi tocmai din această cauză preponderent noi reacţionăm în permanenţă, în funcţie decoeficientul nostru vibrator specific, la diferite sugestii la care doar NOI SUNTEM RECEPTIVI(REZONĂM) şi care ne vin din mediul înconjurător. De exemplu, numai pentru unii dintre noi

Page 26: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 26/254

 primăvara, cu explozia sa de sevă, regenerare şi viaţa intensă la apogeul său, ne creează o stare profundă de entuziasm euforic şi vitalitate mărită. Un alt exemplu de influenţă a mediuluiînconjurător ceva mai îndepărtat este influenţa subtil energetică nefastă a fazei de lună plină, lacare suntem marea majoritate (MAI ALES FEMEILE) foarte receptivi. Tocmai din această cauzăîn ziua de LUNĂ PLINĂ suntem mult mai suspicioşi, ne lăsăm cu mai multă uşurinţă influenţaţi

în rău de alţi oameni care generează sugestii negative şi putem fi canalizaţi adeseori pe nesimţitecătre grave acţiuni antisociale: crime, violuri, tâlhării etc.= VA URMA =

EFECTUL SPECIFIC AL GÂNDURILOR ÎN CAZUL AUTOSUGESTIEI

Corpul fizic este, împreună cu psihicul, slujitorul minţii. El se supune ca şi psihiculcomenzilor şi operaţiunilor minţii, indiferent dacă ele sunt alese intenţionat sau sunt exprimateautomat.

La comanda gândurilor rele, puternice, predominante, corpul se scufundă rapid în boală,nefericire, tristeţe, egoism şi descompunere; la comanda gândurilor bune, intense, divine,iubitoare, vesele şi frumoase întreţinute în mod perseverent, el devine plin de tinereţe, fericire şifrumuseţe. Boala şi sănătatea, la fel ca şi circumstanţele care generează ecouri profunde bune saurele în universul (MICROCOSMOSUL) nostru lăuntric sunt de asemenea adânc înrădăcinate înmodul nostru caracteristic (optimist sau pesimist) de a gândi.

Gândurile predominant ipohondrice bolnăvicioase se vor exprima mai devreme sau maitârziu într-un corp bolnăvicios. Se cunosc cazuri în care gânduri de teamă au ucis un om la fel derapid ca un glonte şi în multe situaţii similare ele continuă să ucidă, datorită rezonanţei cuenergiile subtile ale morţii (din MACROCOSMOS), mii de oameni la fel de sigur, deşi mai puţinrapid. Oamenii care trăiesc cuprinşi de teama de boală sunt oamenii care se îmbolnăvesc cel maiuşor. Adevărul exprimat de binecunoscutul proverb românesc "DE CEEA CE ÎŢI ESTE CELMAI MULT FRICĂ (REZONANŢA EXACT CU RĂUL EVOCAT DATORITĂ FRICII)TOCMAI DE ACEEA NU SCAPI" este confirmat încă o dată.

Dacă vrei să-ţi reînnoieşti permanent corpul fizic, înfrumuseţează-ţi profund şi autenticmintea. Gândurile de răutate, invidie, gelozie, ura, bârfa, suspiciune răutăcioasă, descurajare, jefuiesc corpul de sănătatea şi graţia lui, făcându-l să rezoneze cu energii subtile rele, stresante,chinuitoare, astenice, dezechilibrante. O faţă hidoasă, urâtă, acră nu apare şi nu se schimbăniciodată din întâmplare: ea este rezultatul gândurilor rele, hidoase, urâte, acre. Ridurile care brăzdează faţa şi o desfigurează sunt cel mai adesea urmele nesăbuinţei, patimei, mândriei.Uneori se întâmplă să cunoaştem o femeie în vârstă de 90 de ani care poate avea faţa luminoasă şinevinovată a unei fete tinere. Uneori se întâmplă să cunoaştem un bărbat care n-a ajuns încă lavârsta medie dar a cărui faţă este desenată în contururi nearmonioase, surprinzător de îmbătrânităşi consumată înainte de vreme. Una este rezultatul unei dispoziţii psihice şi mentale plăcute şiluminoase, iubitoare, elevate, fericite, evoluate; cealaltă este rezultatul patimei, răutăţii,egoismului, urii, abrutizării, închistării, pervertirii şi nemulţumirii.

Aşa cum nu poţi să ai o locuinţă plăcută, luminoasă şi sănătoasă dacă nu laşi aerul şisoarele să intre liber în camere, la fel un corp fizic vital, armonios şi puternic şi o faţă luminoasă,fericită şi senină nu pot să fie decât rezultatul primirii libere şi punerii în rezonanţă în minteanoastră cu energiile subtile din MACROCOSMOS ale gândurilor de bucurie, voie bună,încântare, extaz şi seninătate.

 Neliniştea, frica, îndoielile pesimiste fără fundament, suspiciunile obsesive aberantedemoralizează rapid întregul corp fizic şi-l fac vulnerabil la pătrunderea bolii; în acelaşi timp,

Page 27: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 27/254

gândurile impure, rele, distructive, chiar dacă nu sunt materializate, vor distruge mai repede saumai încet sistemul nervos.

Gândurile puternice, pure, divine, sublime, elevate, înălţătoare, dătătoare de dragoste, bucurie şi fericire fortifică corpul fizic umplându-l de vigoare, farmec, tinereţe, magnetismeuforizant, armonie, regenerare, frumuseţe şi graţie. Corpul fizic este un instrument complex,

delicat şi plastic care răspunde fidel la gândurile predominante cu care este impresionat, iar obiceiurile înrădăcinate de gândire vor produce în mod corespunzător şi proporţional cuintensitatea acestora propriul lor efect, bun sau rău, asupra corpului fizic.

Oamenii vor continua să aibă sânge impur şi otrăvit atât timp cât întreţin, amplifică şi propagă gânduri întinate, rele, infernale.

Dintr-o inimă curată, plină de dragoste, abnegaţie, duioşie, compasiune, fericire, bunătaterezultă totdeauna o viaţă curată, fericită, pură, integrată în armonia divină şi un corp fizic curat,sănătos şi frumos. Dintr-o inimă întinată rezultă o viaţă întinată şi un corp fizic nesănătos.

Gândirea este izvorul acţiunii, al vieţii şi al manifestării; să ne unificăm izvorul şi dupăaceea totul va fi pur, minunat şi fericit.

= VA URMA =

AN IV C 6EFECTUL SPECIFIC AL GÂNDURILOR ÎN CAZUL

AUTOSUGESTIEI(continuare la cursul nr. 5 AN IV)

Schimbarea regimului alimentar nu-l va ajuta foarte mult peomul care nu-şi schimbă gândurile. Când un om îşi purifică

gândurile, el ajunge să nu mai dorească deloc hrana impură.Gândurile elevate curate produc obiceiuri elevate curate.Aşa-zisul "sfânt" care nu-şi spală deloc corpul, nu este sfânt. Celcare şi-a întărit şi purificat, extraordinar de mult gândurile nu arede ce să se teamă de microbi sau de tot ceea ce este pentru ceilalţidăunător.

Dacă vrem cu adevărat să ne protejăm corpul fizic, atunciÎNAINTE DE TOATE trebuie să ne întărim şi să ne apărăm custrăşnicie mintea.

Pe feţele celor în vârstă există riduri făcute de simpatie, altele de gânduri puternice şi pure, iar altele sunt cauzate de patimă: cine nu le poate deosebi dacă este înzestrat cu o oarecare

doză de intuiţie şi empatie? Cei care au trăit permanent plini de gânduri bune, fericiţi, iubitori şiarmonioşi, mai ales pentru ei aproape că vârsta pe care o au nu mai contează iar întreaga lor existenţă este calmă, fericită, împăcată, paşnică şi estompată în mod mirific ca un apus de soare.

 Nu există doctor mai bun decât gândirea plină de voie bună, fericire, dragoste, bucurie,veselie, compasiune pentru îndepărtarea relelor corpului; nimic nu se poate compara cu voia bunăşi cu fericirea debordantă atunci când e vorba de dispersarea umbrelor mâhnirii şi supărării.

A trăi tot timpul întreţinând şi amplificând în tine (mai mereu sau chiar uneori) gânduri derăutate, gelozie, ură, cinism, suspiciune şi invidie înseamnă a te închide singur în propria-ţi

Page 28: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 28/254

închisoare, înseamnă a te scufunda singur în fiecare zi într-un infern (generator de coşmaruri) dincare nu vei putea scăpa decât atunci când vei renunţa la aceste obiceiuri monstruoase. Însă săgândim bine despre toţi, să-i iubim pe cei care merită, să fim bine dispuşi cu toţii, să învăţămrăbdători să descoperim binele în toţi -astfel de gânduri sublime, neegoiste reprezintă chiar deschiderea largă a porţilor Raiului; şi dacă zi de zi avem gânduri de pace şi dragoste pentru

fiecare făptură care merită aceasta, o asemenea atitudine consecventă ne va aduce forţă divină,invincibilitate, fericire nepieritoare şi pace din abundenţă.

PUTEREA SUGESTIEI CA MODALITATE SIMPLĂ DE A INTRA ÎNREZONANŢĂ CU

ANUMITE ENERGII SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE DIN MACROCOSMOS(continuare la cursul nr. 5 AN IV)

În cercetările făcute de unii savanţi s-a constatat că, aproape fără excepţie, perioadele delună plină sunt caracterizare de creşterea surprinzător de mare a numărului de acte antisociale,crime, violuri, sinucideri, jafuri etc. Aceasta e o ilustrare edificatoare, care arată influenţasuferită, în imensa majoritate a cazurilor, inconştient de un mare număr de fiinţe umane prinsugestia energiilor subtile receptate din mediul înconjurător foarte îndepărtat (în cazul exempluluinostru energiile subtile malefice ce provin în mod cert de la Lună).

În această direcţie, diferitele tehnici yoghine de elevare a vibraţiilor aurice, "datorităfaptului că ne pun în inefabilă stare de rezonanţă cu energiile subtile benefice din univers(MACROCOSMOS), permit anularea stării de REZONANŢĂ în aura noastră cu aceste energiisubtile nefaste deoarece transformă gradat frecvenţa DOMINANTĂ de vibraţie a aurei noastre,făcându-ne INVULNERABILI la aceste energii subtile rele care nu mai pot găsi puncte derezonanţă compatibile cu manifestarea lor în AURA noastră şi în orice situaţie nu ne mai potafecta deloc chiar atunci când ele se manifestă foarte intens. În cazul în care, în astfel de perioadede exacerbare a energiilor subtile malefice, constatăm în mod repetat că suntem influenţaţi(sugestionaţi) în rău, atât prin stările lăuntrice proaste care survin şi se amplifică mai ales atuncicât şi prin anumite afecţiuni care se declanşează în astfel de perioade, aceasta ne indică persistenţa REZONANŢELOR SUBTILE NEGATIVE (MALEFICE) cu acest gen de energiinefaste la care încă mai suntem receptivi deoarece în AURA NOASTRĂ mai există FOCAREDE REZONANŢĂ care fac posibilă punerea şi menţinerea AUREI NOASTRE în stare dePERIODICĂ CONSONANŢĂ cu acest gen de energii subtile malefice. Reuşind să elimine pedeplin focarele de rezonanţă (cu aceste energii subtile malefice) din AURA sa, yoghinul varemarca în mod obiectiv că nu mai este deloc afectat de ele iar INVULNERABILITATEA sadobândită graţie transformării binefăcătoare lăuntrice a dominantei vibratile a aurei sale îi va permite să se convingă pe deplin că CEL ÎNŢELEPT ŞI ACTIV (care nu se complace doar săconstate PASIV) POATE ŞI TREBUIE SĂ DOMINE INFLUENŢELE MALEFICE ALEFLUIDELOR ASTRALE CARE SUNT EMISE DE DIFERITELE CONSTELAŢIIZODIACALE SAU DE SFERELE DE FORŢĂ ALE PLANETELOR FOARTEÎNDEPĂRTATE SAU APROPIATE.

De altfel, în întreaga manifestare macrocosmică a cărei influenţă se manifestă în modanalogic şi proporţional în funcţie de gradul de dinamizare (TREZIRE) în microcosmosul fiecăreifiinţe umane prin REZONANŢĂ predominantă cu energiile subtile benefice sau cu energiilesubtile malefice ce există permanent, în sferele distincte, ascunse, de forţă aleMACROCOSMOSULUI, marii înţelepţi şi yoghinii avansaţi au constatat că există o ierarhieriguroasă a sferelor de forţă subtile şi a energiilor care, în funcţie de frecvenţa lor specifică de

Page 29: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 29/254

vibraţie, pot fi controlate şi subordonate de sferele de forţă subtilă superioare. Considerând dinacest punct de vedere manifestarea diferitelor energii subtile în macrocosmos sau înmicrocosmosul fiinţei noastre, toate energiile subtile se subordonează la rândul lor unor energiisuperioare sau polar complementare. Astfel, energiile subtile lunare (YIN (-)) se subordoneazăenergiilor subtile solare (YANG (+)) cu care de altfel se şi polarizează, dând naştere PUTERII în

urma armonizării lor depline.În microcosmosul fiinţei noastre, energia subtilă lunară (YIN (-)) care dă naşterereceptivităţii şi pasivităţii, poate fi polarizată şi transformată în putere prin captarea proporţionalăa energiei subtile solare (YANG (+)) care dă naştere emitivităţii şi activităţii (dinamismul). Prinasimilarea armonioasă a acestor două energii subtile complementare (lunară (YIN) şi solară(YANG)) în fiinţă se amplifică starea de echilibru polar care dă naştere stării de PUTERE. Prinurmare, energia subtilă lunară (YIN (-)) poate fi cu uşurinţă controlată şi polarizată cu ajutorulenergiei subtile solare (YANG (+)). Energia subtilă, solară (YANG (+)), la rândul ei, poate ficontrolată cu ajutorul ENERGIILOR SUBLIME, ÎNALTE ALE LUMII CAUZALE care provindin SFERELE CAUZALE ÎNALTE ALE MACROCOSMOSULUI şi care se manifestă la nivelulCORPULUI SUPERIOR CAUZAL (VIJNANAMAYA KOSHA) în microcosmosul fiecăreifiinţe umane care a ajuns să fie conştientă de acest corp (CAUZAL), permiţându-i chiar sărealizeze anumite fenomene sau acţiuni aparent miraculoase cu ajutorul acestor energii mentalesubtile. Aceste energii înalte, la rândul lor, pot fi controlate cu ajutorul ENERGIILOR SPIRITUALE SUPREME ALE DIVINULUI care sunt captate în microcosmosul fiinţei noastreatunci când SINELE NOSTRU ETERN (ATMAN) sau Spiritul a fost revelat în noi.

6. Autosugestia. Considerată în lumina tradiţiei yoghine drept un proces de putere însubtilă stare de rezonanţă cu anumite energii subtile benefice din MACROCOSMOS pe care l-amrealizat sau îl realizăm NOI ÎNŞINE, SINGURI (eventual pe baza unui model sau exempluconştient sau inconştient asimilat anterior sau uneori datorită PROPRIILOR NOASTREREVELAŢII ce rezultă în urma cunoaşterii) AUTOSUGESTIA este acel PROCES DEREZONANŢĂ AUTOINDUS cu anumite energii subtile benefice din MACROCOSMOS care va permite captarea pe întreaga sa durată a unor energii subtile corespunzătoare procesului derezonanţă pentru început, trezit, dinamizat şi chiar amplificat numai datorită propriilor noastreacţiuni mentale care îl declanşează şi îl susţin cât şi datorită unei ATENŢII STĂRUITOARE carene permite să percepem fenomenul de captare a acestor energii subtile corespondente înmicrocosmosul nostru lăuntric. Concretizarea acestor energii subtile în aura noastră se remarcă prin trezirea şi amplificarea progresivă sau accelerată a unor stări DISTINCTE care corespundenergiilor subtile specifice care au fost captate în universul nostru lăuntric datorităREZONANŢEI SUBTILE generate chiar de noi înşine prin aşa-zisa AUTOSUGESTIE.

Utilizând în mod conştient, inteligent, benefic şi creator procesele de REZONANŢĂSUBTILĂ POZITIVĂ cu energiile subtile, benefice din MACROCOSMOS pe care leDECLANŞĂM cu uşurinţă prin intermediul AUTOSUGESTIEI, putem trezi şi amplifica, înfiinţa noastră, orice CALITATE sau VIRTUTE pe baza evocării mentale precise a acelei calităţisau virtuţi care va face, instantaneu, să intrăm în subtilă rezonanţă cu energiile subtile specificedin MACROCOSMOS care susţin sau fac cu putinţă respectiva calitate, care astfel va începegradat să se trezească şi să se amplifice în noi, datorită proceselor subtile de REZONANŢĂ, carevor atrage în noi energia subtilă cosmică, corespondentă care FACE CU PUTINŢĂ sauPERMITE SĂ SE MANIFESTE RESPECTIVA CALITATE sau VIRTUTE. Aceste aspecteexpuse aici revelează într-un MOD CÂT SE POATE DE CLAR UN MARE SECRETCUNOSCUT DE YOGHINI de mii de ani. EXEMPLU: Pentru a deveni IUBITORI estesuficientă evocarea mentală fermă şi clară a unei stări de IUBIRE INTENSĂ şi focalizarea

Page 30: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 30/254

neabătută a ATENŢIEI lăuntrice asupra acelei stări de IUBIRE pe care evocând-o, am trăit-ocândva mai demult (SUGESTIA - REZONANŢA SUBTILĂ CU ENERGIILE SUBTILE ALEIUBIRII PE CARE AM SIMŢIT-O ATUNCI CÂNDVA).

Concentrarea mentală asupra stării de iubire trăită cândva pe care o vom evoca NOIÎNŞINE ACUM este de fapt starea de AUTOSUGESTIE care face cu putinţă să intrăm DIN

 NOU în rezonanţă subtilă cu energiile subtile ale iubirii din MACROCOSMOS care instantaneuvor începe să fie captate în MICROCOSMOSUL fiinţei noastre şi, când ele au fost asimilate în proporţia necesară, vom constata că în noi se trezeşte şi uneori chiar se amplifică o stare deIUBIRE INTENSĂ datorită fenomenului subtil de REZONANŢĂ LĂUNTRICĂ cu energiilesubtile infinite ale iubirii din MACROCOSMOS. Conform celor explicate mai sus, la fel pot fitrezite, dinamizate şi amplificate în microcosmosul nostru lăuntric orice calitate şi chiar puterile paranormale (SIDDHIS).

Prin intermediul diferitelor moduri de autosugestie (benefică sau malefică) noi putem săne amplificăm anumite calităţi sau să ne exacerbăm orice defecte sau vicii. Prin fenomenelecomplexe de rezonanţă cu diferitele tipuri de energie subtilă, benefică sau malefică dinMACROCOSMOS pe care le declanşăm şi adeseori le menţinem aproape permanent, datorităAUTOSUGESTIEI, astfel încât aceste fenomene predominante de rezonanţă subtilă CUANUMITE ENERGII SUBTILE din MACROCOSMOS devin OBIŞNUINŢE CREATOAREsau OBIŞNUINŢE TIRANICE, DISTRUCTIVE, OBSESIVE şi fiinţa umană ajunge prin propriile sale AUTOSUGESTII să se ÎNALŢE sau să se PRĂBUŞEASCĂ.

Mulţi oameni, datorită prostiei, au o atitudine dispreţuitoare cu privire la putereaAUTOSUGESTIEI, fiindcă nu-i înţeleg mecanismele subtile. Pentru cel inteligent şi lucid esteevident că aceia care susţin că nu utilizează niciodată autosugestia, în realitate, clipă de clipă,chiar şi ei se autosugestionează şi cel mai trist este că adeseori ei se AUTOSUGESTIONEAZĂîn sens negativ, distructiv, malefic. Orice stare de rezonanţă cu anumite energii subtile dinMACROCOSMOS declanşată prin AUTOSUGESTIE generează prin acumularea acestora înaură ANUMITE TRĂIRI CORESPUNZĂTOARE energiilor subtile receptate. Aceste trăirilăuntrice dau naştere la rândul lor anumitor gânduri care sunt o reflectare mentală, conştientă aacestor stări. Orice gest, cuvânt, intenţie sau acţiune este ulterior (fenomenelor de rezonanţădeclanşate şi menţinute prin procesul) AUTOSUGESTIEI rezultatul gândirii. Cuvântul, faptasunt numai manifestări ale gândurilor care adeseori sunt declanşate datorită AUTOSUGESTIEI.Cel care are o extraordinar de mare putere de AUTOSUGESTIE captează mult mai multă energiesubtilă datorită fenomenelor subtile de rezonanţă angrenate şi AURA sa devine extraordinar demare şi puternică din punctul de vedere al sferei de forţă. Un asemenea om poate realiza rapid şicu cea mai mare uşurinţă sugestii benefice puternice pe care ceilalţi le receptează cu uşurinţă,resimţind AJUTORUL URIAŞ pe care el PERMANENT îl oferă celor care merită.

Pentru cel atent, lucid şi inteligent, intenţiile, cuvintele, gesturile, atitudinile, mimica feţei,acţiunile, modul în care acestea sunt realizate arată totdeauna NU NUMAI CEEA CE GÂNDIMCI ŞI MODALITATEA BENEFICĂ SAU MALEFICĂ ÎN CARE FACEM ACEASTA. Prinanaliza corelată intuitiv a acestor aspecte, noi putem testa cu cea mai mare uşurinţă dominantaformei (MALEFICE sau BENEFICE) de autosugestie a unei fiinţe umane. Astfel, dacă maimereu cuvintele şi acţiunile acesteia sunt răutăcioase sau negative, este clar că autosugestia predominant angrenată de ea este una de tip distructiv. Deci, toate autosugestiile sunt adeseoridoar continuări ale sugestiilor mentale acceptate sau captate prin rezonanţă. Toate sugestiile pornesc din minte chiar dacă sunt determinate din afară şi dispar din nou în minte. Atunci cândfiinţa umană nu este încă aptă să rezoneze, deoarece nu este pregătită lăuntric (să vibreze LAUNISON), ea nu va putea recepta o sugestie chiar şi atunci când această sugestie este benefică şi

Page 31: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 31/254

superioară.Deci, sugestia mentală stă la baza tuturor celorlalte forme de autosugestie şi este

independentă. În cazul în care yoghinul ajunge la perfecţiune, sugestia mentală în cazul săufuncţionează continuu (atunci el se află permanent în rezonanţă cu energiile benefice, divine,sublime, spirituale din MACROCOSMOS (care se manifestă plenar prin el) şi este, pentru cei

capabili să-i recepteze gigantica sa sferă de forţă, UN FOCAR CONSTANT DE IUBIREDIVINĂ ŞI DE IUBIRE SPIRITUALĂ ÎN JURUL CĂRUIA SE DEZVOLTĂ ŞI SUNTIMPULSIONAŢI CEI PLINI DE ASPIRAŢIE ŞI DĂRUIRE FAŢĂ DE SUPREMULABSOLUT).

Acest fenomen aparent miraculos este cu putinţă în cazul său pentru că el realizează permanent o stare de rezonanţă perfectă cu sursele infinite ale tuturor energiilor benefice dinMACROCOSMOS. Mentalul său individual este atunci de asemenea în rezonanţă cu energiilesublime nesfârşite ale MENTALULUI DIVIN MACROCOSMIC.

Toate celelalte sugestii (în manifestarea lor ca fenomene subtile de rezonanţă) depind demental şi nu pot niciodată să acţioneze fără el. Atunci când am ajuns să ne controlăm cât mai binegândirea şi energiile subtile mentale într-o anumită măsură, vibrând mai mereu la unison numaicu forţele subtile binefăcătoare din MACROCOSMOS, forţa subtilă magnetică, sublimă,creatoare ce provine din sursele infinite de energie divină din macrocosmos radiază prin noi,manifestându-se cu putere nu numai în noi ci şi în afara noastră, astfel încât noi putem devenicanale nesfârşite de manifestare ale anumitor tipuri de forţe subtile, binefăcătoare, iar aceastaconstituie un indiciu sigur al realizării noastre lăuntrice. În această situaţie, fiinţele umanetulburate, nefericite sau care se află pradă suferinţelor morale, ori sunt stresate sau angoasate şi cucare în unele situaţii venim în contact, vor fi cu cea mai mare uşurinţă impulsionate de acesteinfluenţe binefăcătoare, extraordinar de puternice, în prezenţa unor astfel de fiinţe umane extremde evoluate spiritual, care au o aură cu un diametru de sute de metri, suferinţele, tristeţile,inhibiţiile şi neliniştile sunt eliminate ca prin farmec, astfel că, toţi cei care au diferite afecţiunisau probleme, devin în prezenţa acestor uriaşe câmpuri benefice de forţă, liniştite, întremate,euforice, calme şi pline de speranţă. Astfel, putem remarca prin intermediul efectelor provocateîn afara noastră, foarte uşor, cu ajutorul energiilor subtile benefice emanate de noi şi care provindin macrocosmos, că aproape toate aceste fiinţe umane îşi înving slăbiciunile, suferinţele,angoasele, bolile şi gradat îşi trezesc şi îşi măresc propria putere de voinţă, pe măsură ceîncrederea în forţele benefice proprii creşte.

Sugestiile mentale (în calitatea lor de fenomene subtile de rezonanţă) sunt la fel de realeca şi universul din jurul nostru. Yoghinii avansaţi susţin că în toate situaţiile în care se realizeazăconcentrări mentale intense, gândurile care se dezvoltă atunci sunt în realitatea subtilă veritabileforţe uriaşe, având o formă precisă care le face să poată fi asimilate cu lucruri care aparţinrealităţii subtile şi fiecare dintre ele produc mai devreme sau mai târziu anumite efectecorespunzătoare în LUMEA FIZICĂ, MATERIALĂ. Energia subtilă este cu uşurinţă captată înAURĂ şi controlată prin intermediul gândirii, pe toate cele 7 planuri fundamentale alemanifestării. Deci, sugestia mentală (în calitatea sa de declanşator al fenomenelor subtile derezonanţă) poate fi pe drept cuvânt considerată ca una dintre cele mai mari forţe cu care seoperează în manifestare.

Yoghinii au constatat de mii de ani că mentalul dinamizat al fiecărei fiinţe umane este ocopie miniaturală a Mentalului MACROCOSMIC, iar, la rândul său, Macrocosmosul estemanifestarea Mentalului Universal Macrocosmic. Mentalul este doar aparent materie, căci înrealitate el este energie mentală structurată şi toate obiectele materiale, în calitatea lor de expresiiale energiei modulate structurate în diferite feluri, sunt doar modalităţi de manifestare ale

Page 32: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 32/254

mentalului.Energiile subtile mentale sau altfel spus forţa mentală sublimă sau, cu alte cuvinte,

 puterea gândului pot să anuleze prin focalizare adecvată orice cauză sau efect, permiţând printrealtele deplasarea aproape instantanee în spaţiu (la orice distanţă) şi în timp (TRECUT, PREZENTsau VIITOR). Energiile sublime mentale se află permanent în afara sferei limitate a cauzalităţii.

Yoghinii avansaţi consideră că energiile subtile, sublime ale minţii pot să influenţezecâmpurile de forţă zodiacală şi stelele ce se găsesc la milioane de miliarde de ani luminădepărtare. Într-o singură clipă, printr-o concentrare mentală adecvată, yoghinul poate să transmităo sferă de energie mentală, benefică, subtilă, gigantică către o anumită fiinţă umană pe a căreifrecvenţă dominantă de vibraţie a fost modulată să rezoneze şi această SFERĂ DE FORŢĂ vaajunge aproape instantaneu la respectiva fiinţă influenţând-o extraordinar de mult în bineINDIFERENT DE DISTANŢA LA CARE EA SE AFLĂ.

Prin concentrare mentală intensă şi adecvată se poate cunoaşte cu o surprinzătoare precizie trecutul sau viitorul şi la toate aceste performanţe yoghinii avansaţi reuşesc să ajungă printr-o practică perseverentă a tehnicilor YOGA. Prin practica YOGA consecvent angrenată,mentalul extraordinar de puternic al yoghinului se poate transforma într-un veritabil FOCAR emiţător permanent şi într-un rafinat receptor permanent al nesfârşitelor energii subtile benefice.

Yoghinii foarte avansaţi, datorită atingerii treptei de permanentă rezonanţă subtilă cuenergiile subtile benefice, nesfârşite din MACROCOSMOS, ajung să acţioneze fără întrerupereca un veritabil FOCAR de transmisie a diferitelor tipuri de energie subtilă benefică. Atât pentru ane ajuta extraordinar de mult pe noi înşine cât şi pentru a îi ajuta sau impulsiona eficient peceilalţi, trebuie să ne bazăm cât se poate de mult pe ajutorul sugestiei mentale pozitive(binefăcătoare) fără de care nu se poate realiza mai nimic în YOGA.

Sugestia este totdeauna aceea care ne face să vedem un anumit obiect ajungând cuajutorul ei să-l recunoaştem şi să emitem felurite raţionamente referitoare la el. Sugestiile binefăcătoare ale mediului înconjurător, chiar foarte îndepărtat, sunt extraordinar de importante pentru dezvoltarea şi amplificarea puterii superioare a mentalului. Orice sugestie benefică dinexterior (MACROCOSMOS), orice energie subtilă, creatoare, cosmică care ne impresionează prin rezonanţă specifică mentalul este de fapt o sugestie pozitivă, binefăcătoare a mediuluiînconjurător care se reflectă prin REZONANŢĂ subtilă în microcosmosul fiinţei noastre. Toateacestea joacă un rol pozitiv deosebit de mare mai ales în reuşita meditaţiei profunde şi aconcentrării de lungă durată în practica superioară YOGA.

De multe ori sugestia telepatică (receptată ca atare ÎN CALITATE DE MODELPOZITIV) poate să creeze mult mai uşor cadrul necesar în vederea unei rafinări şi dezvoltărirapide a mentalului. Peisajele naturale foarte frumoase, cascadele, peşterile, marea, munţii, râurileau de asemenea o influenţă pozitivă considerabilă asupra mentalului.

= VA URMA =

Page 33: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 33/254

AN IV C 7 DE CE TREBUIE SĂ FIE YOGHINUL TOTDEAUNA OPTIMIST

MOTO: "ÎN TIMP CE ÎNŢELEPTUL SE DESCURCĂ PÂNĂ ŞI ÎN INFERN, PROSTULSUFERĂ CHIAR ŞI ÎN PARADIS"

ÎNŢELEPCIUNEA TIBETANĂ

EXPLICAREA UNOR TERMENI ÎN VIZIUNEA SISTEMULUI YOGA

NEÎNCREDERE = rezonanţa subtilă cu răul care semanifestă prin lipsa de încredere, absenţa convingerii pozitive că oanumită stare de fapt este aşa cum ne apare sau că purtareafrumoasă a cuiva nu ascunde alte intenţii, decât cele manifestate.Ca expresie a prudenţei elementare sau a atitudinii circumspecte,neîncrederea ne poate feri de greşeli; exagerarea ei însă frâneazăiniţiativa, blochează progresul spiritual, trădând, uneori, fie o grijă

exagerat de egoistă faţă de securitatea personală, fie o lipsă de bunăvoinţă şi de adeziune faţă de cei din jurul nostru la care, graţie practicii YOGA, se poate constata cu uşurinţă salturi calitative din punct de vedere spiritual, armonie lăuntrică, sănătate, fericire, împlinire.

OPTIMISM (cf. lat. optimus "cel mai bun") = concepţie predominantă ce determină înnoi rezonanţa cu energiile subtile benefice din MACROCOSMOS, conform căreia realitatea estecapabilă să ne orienteze către o continuă perfecţionare şi fericire, iar lumea şi omul progreseazăspiritual neîncetat, îndreptându-se spre un viitor divin mai bun. Strâns legate de teoriile progresului spiritual şi moral, concepţiile optimismului afirmă că omul are posibilitatea de a seapropia de idealul binelui şi dreptăţii care, în cele din urmă, vor învinge răul şi nedreptatea, iar fiinţa umană este capabilă de o dezvoltare mentală şi spirituală nelimitată şi poate să fie fericită.

Teoriile optimismului au fost promovate, de obicei, de fiinţele umane pozitiv orientate care seaflau în ascensiune spirituală folosind adeseori cele mai diferite fundamentări. Unele teoriiidealiste recunosc, de asemenea, existenţa binelui şi dreptăţii absolute, dar le consideră numai dedomeniul "lumii de apoi". Deşi socoteau că, în cele din urmă, răul este înlăturat, filosofii creştinidin Evul Mediu concepeau în mod greşit triumful binelui ca fiind posibil numai în "paradis", înviaţa pământească omul fiind destinat suferinţelor pentru păcatele pe care le-a săvârşit. Unasemenea optimism este însă fals şi echivalent pesimismului, întrucât se sprijină pe recunoaştereaimposibilităţii dezrădăcinării răului, a fatalităţii nefericirii omului în viaţa reală. Continuândtradiţiile înţelepţilor antichităţii, care au promovat idei optimiste, teoriile optimismului au căpătato mai largă recunoaştere în concepţiile gânditorilor Renaşterii precum şi la unii dintrereprezentanţii idealismului clasic german. În mod deosebit, optimismul a fost dezvoltat ca teorie

filosofică în opera lui G. Leibnitz, care considera lumea existentă drept "cea mai bună dintre toatelumile posibile".YOGA se bazează pe o teorie consecvent optimistă, care fundamentează în noi, prin

experienţa directă, încrederea în viitor şi posibilitatea victoriei binelui, dreptăţii şi fericirii, toateacestea fiind posibile prin cunoaşterea şi respectarea legilor obiective divine aleMACROCOSMOSULUI. Spre deosebire de concepţiile idealiste, mai mult sau mai puţin greşite,metafizice şi utopice care, în practică, justificau şi permanentizau răul fizic şi moral, nefericireaoamenilor, concepţia despre lume a sistemului YOGA promovează o înţelegere activă a

Page 34: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 34/254

optimismului, cerând aspiranţilor la desăvârşire să lupte efectiv împotriva răului şi nedreptăţii, acauzelor reale ale nefericirii şi să trezească sau să amplifice în mod conştient în ei binele şiarmonia divină prin care se creează, în mod obiectiv, premisele fericirii celor ce vin în contact cuei, căci acţionând mai mereu astfel, ritmul progresului spiritual se accelerează prin activitatecreatoare. Optimismului yoghin îi este străin, în acelaşi timp, orice înţelegere utopică, conform

căreia, fericirea ar apărea dintr-o dată sau ar fi cucerită în mod absolut, automat, fără eforturile,străduinţele şi aportul aspiranţilor înşişi; dimpotrivă, în etica YOGHINĂ, optimismul reprezintăacea concepţie bazată pe o mare încredere în DUMNEZEU, şi în viaţă care se concentrează cutoată atenţia spre perfecţionarea prezentului prin lupta împotriva vechiului care este greşit, alipsurilor şi piedicilor de tot felul.

Omul optimist, care practică corect YOGA, nu este un visător pasiv, ci un angrenat activatât pentru idealul fericirii personale cât şi a celorlalţi care aspiră la aceasta. În acest sens,concepţiile optimismului constituie, în YOGA, un puternic factor mobilizator, încrederea deplinăîn DUMNEZEU şi în energiile sale benefice, armonioase, pozitive, atotputernice, contribuind ladezvoltarea rapidă şi la afirmarea capacităţilor creatoare ale omului, la formarea şi amplificareaunor trăsături morale pozitive.

Optimismul este o concepţie despre om, viaţă, bine, fericire, armonie, DUMNEZEU, careafirmă posibilitatea desăvârşirii spirituale a omului, atingerea fericirii, îmbunătăţirea continuă acondiţiilor sale de viaţă, progresul lăuntric psihic, mental şi spiritual. Sistemul YOGA este oconcepţie integral optimistă, pentru că este în acelaşi timp direct experimentabilă în momentulatingerii stării beatifice de CONŞTIINŢĂ COSMICĂ cunoscută în YOGA sub numele deSAMADHI (EXTAZ DIVIN). YOGA afirmă că este cu putinţă să se atingă de către om fericireaabsolută. Optimismul este şi o trăsătură de caracter individual constând în rezonanţa predominantă cu energiile subtile binefăcătoare, sublime din MACROCOSMOS şi din predispoziţia de a înţelege lumea pe latura ei bună, de a prevedea şi aştepta mai binele, fericirea,afecţiunea divină, sănătatea, armonia.

În concluzie, putem spune că optimismul este o concepţie morală şi o atitudineexistenţială predominantă opusă pesimismului, care este axată pe credinţa în posibilitateanelimitată, legitimă a omului de a dobândi fericirea, sănătatea, evoluţia spirituală, mulţumirea desine şi împlinirea armonioasă a fiinţei sale, călăuzind prin eforturi tenace şi adecvate meandreledestinului spre un deznodământ conform cu năzuinţe şi aspiraţiile lui. Ipostaziind o stare de spirit,un postulat filosofic, optimismul ontologic concepe întregul univers ca pe o alcătuire desăvârşită(Leibniz - lumea existentă manifestată de DUMNEZEU este cea mai bună cu putinţă) sau ca orealitate ce tinde în mod natural spre desăvârşirea morală şi spirituală.

Într-o accepţiune uzată şi inconştientă, aşa-numitul optimism gnoseologic postulează călumea este în mod nelimitat cognoscibilă, prin progresul continuu al ştiinţei, în opoziţie cuvariantele de relativism, scepticism sau agnosticism.

Optimismul, ca trăsătură de caracter reprezintă: atitudinea prin care individul evalueazăcam tot ceea ce există în jurul său (fapte, persoane, activităţi, relaţii, situaţii etc.) ca pozitiv, într-o perspectivă de rezolvare eficientă (comportamentul predominant sanguin favorizează formareaunei astfel de trăsături caracteriale datorită dinamizării armonioase a lui ANAHATA CHAKRA).

PESIMISM - (cf. lat. pessimus "foarte rău, cel mai rău") concepţie predominantă cedetermină în noi rezonanţa cu energiile subtile malefice din MACROCOSMOS şi care considerăinevitabilă predominarea răului, suferinţei şi nedreptăţii în lume, care susţine ineficacitatea lupteiîmpotriva acestora şi imposibilitatea progresului. Opus optimismului, pesimismul este, în general,reflectarea lipsei de perspectivă spirituală şi a situaţiei de criză a societăţilor, grupurilor mari deoameni sau a persoanelor aflate în momente grele sau de decădere. Mentalităţile pesimiste

Page 35: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 35/254

 pătrund şi în rândurile oamenilor debusolaţi, nefericiţi, dezechilibraţi, rău orientaţi mai ales înepocile de intensificare a materialismului, de dispariţie a credinţei în DUMNEZEU, de războaiesau calamităţi naturale. Pesimismul a caracterizat şi caracterizează numeroase concepţii mai multsau mai puţin greşite, religioase şi filosofice. În epoca modernă, pesimismul a fost reprezentat degânditorul german Schopenhauer, iar în filosofia contemporană este caracteristic concepţiilor 

eronate ale unora dintre filosofii existenţialişti şi neotomişti, precum şi unor mari artişti, la care,cel mai adesea, el este rezultatul conflictului dramatic dintre idealul lor de perfecţiune şi limitele penibile în care se complac şi trăiesc. Din punct de vedere moral, pesimismul propagăsentimentul fricii faţă de viitor, al inutilităţii şi disperării, al lipsei de sens a oricărui efort, avânddrept concluzie ultimă sinuciderea; toate acestea se trezesc gradat, se dezvoltă şi se amplificădatorită rezonanţelor subtile cu energiile subtile ale răului, nefericirii, fricii, egoismului, urii ce seaflă în MACROCOSMOS. Pesimistul este un tip antisocial care, datorită egoism lui, refuzădragostea sau şi-o reprimă şi, datorită modului său negativ de a gândi şi acţiona, îşi amputează propriile lui capacităţi creatoare şi îşi închide orice perspectivă de salvare din nefericire, durere,suferinţă sau eşec, totodată, contrapunându-se eforturilor benefice ale celorlalţi. YOGA respingeconcepţia pesimistă despre lume şi om şi combate mentalităţile pesimiste ca fiind în contradicţiecu adevărul şi reprezentând o piedică în calea progresului fizic şi spiritual. Promovând permanentoptimismul în toate situaţiile, YOGA nu neagă faptul că, în unele momente, atunci când nusuntem suficient de puternici, răul se poate dovedi mai puternic şi chiar poate învinge binele,anemic, totodată ea nu ascunde oamenilor existenţa suferinţelor şi durerii, posibilitatea eşecului,inevitabilitatea luptei cu greutăţile. Pornind însă de la analiza acestor fenomene, prin prismalegilor divine ale naturii, cât şi prin prisma recunoaşterii progresului spiritual şi moral care seînfăptuieşte în ultimă instanţă, etica YOGHINĂ promovează permanent concepţia optimistă carecere împotrivire şi nu dezarmare faţă de rău şi care afirmă capacitatea omului de a intra înrezonanţă cu energiile divine subtile dătătoare de fericire, armonie, sănătate dinMACROCOSMOS, pentru a învinge nenorocirea, pentru a deveni fericit prin activităţi binefăcătoare şi prin lupta creatoare. Pesimismul, ca negare a optimismului, este orice atitudinece susţine prioritatea răului asupra binelui, a durerii asupra plăcerii, a nefericirii asupra fericirii şia neputinţei omului de a se opune unei lunecări negative şi dăunătoare.

În concluzie, putem spune că pesimismul este o concepţie predominantă opusăoptimismului. Sub aspect onto-cosmologic, pesimismul ipostaziază răul (cu care aproape mereurezonează de cele mai multe ori inconştient) într-un principiu constitutiv al lumii, menite astfel sărămână întotdeauna, prin natura ei, neîmplinită, absurdă, fără sens, imperfectă, întrucât poartă însine sămânţa discordiei, autodistrugerii şi lipsei de autenticitate în plan etic, viziunile pesimistecontestă perfectibilitatea condiţiei umane, pe care o descriu în culori întunecate, ca iremediabilăzbatere vană împotriva suferinţei, nefericirii, iluziei şi viciului, sortită eşecului; din aceste premise decurge o totală neîncredere în viitorul omenirii, în posibilitatea progresului spiritual.Prin analogie cu această semnificaţie etică a pesimismului este utilizat uneori şi termenul de pesimism gnoseologic (atribuit variantelor de scepticism sau agnosticism), avându-se în vederenegarea parţială sau totală a posibilităţii omului de a cunoaşte în mod cert adevărata lume, esenţasa nemuritoare (SPIRITUL-ATMAN) şi propria sa fiinţă. Exprimând cel mai adesea, o reacţiecritică faţă de mărginirea optimismului naiv, necritic şi mistificator, pesimismul nu este mai puţinunilateral, întrucât absolutizează anumite limite istorice şi particulare ale unui context concret şitrecător, atribuindu-le umanităţii în general. Aceste accente pesimiste se întâlnesc în unele mituriale societăţii arhaice (Ghilgameş, cutia Pandorei, păcatul originar şi altele), primind oargumentare filosofică în antichitate (cirenaici, stoicism). Una dintre cele mai notorii expresiisistematice a doctrinei pesimiste apare în filosofia lui SCHOPENHAUER; alţi promotori

Page 36: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 36/254

cunoscuţi ai pesimismului sunt Ed. von HARTMAN, O. SPENGLER sau filosofii existenţialişti.SCEPTICISM = doctrină filosofică negativistă, limitatoare datând din antichitatea greacă

şi îmbrăcând diferite forme în cursul istoriei care, în esenţă, consideră îndoielnică posibilitateaomului de a ajunge la adevăr, fericire, armonie, de a deosebi ce este bine de ce este rău, ce estedrept de ce este nedrept. Concepţiile sceptice, caracteristice, îndeosebi perioadelor de criză

lăuntrică şi morală şi de decădere spirituală, au promovat relativismul sau agnosticismul îndomeniul cunoaşterii. Scepticismul este o doctrină etică, prezentată drept corolar al concepţiilor filosofice sceptice sau caracteristică unor gânditori moralişti de alte orientări filosofice în esenţă,scepticismul etic reprezintă acea orientare a teoriei despre morală care pune sub semnul întrebăriisemnificaţia obiectivă, valoarea de adevăr ori eficienţa reală a reprezentărilor morale.Reprezentanţii contemporani ai scepticismului susţin că reprezentările morale ale oamenilor nureflectă realitatea obiectivă şi, ca atare, nu pot fi apreciate ca adevărate sau false, ele având doar un rol funcţional. Scepticismul generează o atitudine morală conform căreia este îndoielnică posibilitatea omului de a cunoaşte adevărul cu privire la bine, dreptate, spiritualitate şi de a luptaconştient şi cu succes pentru desăvârşirea spirituală. Anumite situaţii personale, influenţe aleeducaţiei şi, îndeosebi, ale concepţiilor filosofice sceptice, duc la apariţia tipului moral al omuluisceptic caracterizat prin: neîncredere în faţa adevărului, depreciere a idealurilor spirituale şi, îngeneral a valorilor divine, permanentă îndoială cu privire la sine şi la ceilalţi, egoism exacerbat,atitudine bănuitoare şi nehotărâtă, pasivitate, în ultimă instanţă, scepticul îşi reprimă iubirea,respinge dragostea şi cel mai adesea rămâne într-o permanentă expectativă, căci el nu areîncredere în forţele sale în justeţea şi posibilitatea de realizare a diferitelor scopuri sublime, seizolează de efortul şi de viaţa celorlalţi oameni, devenind adeseori pentru ceilalţi o frână în calea progresului spiritual şi a acţiunii.

Concepţia YOGHINĂ, opunându-se scepticismului, consideră reprezentările morale ca oformă specifică a Conştiinţei Divine care, într-o măsură sau alta, reflectă condiţiile obiective deexistenţă ale legilor supreme din MACROCOSMOS. Reprezentările morale au un conţinut deadevăr, iar progresul spiritual reprezintă criteriul de apreciere a justeţii adevărurilor etice. Faptulcă, adeseori, reprezentările morale au avut adeseori un caracter fals, deformat, neadevărat (elefiind privite ca "adevăruri eterne") este considerat de sceptici ca dovadă a imposibilităţii pentruom de a cunoaşte realitatea morală a faptelor şi îndatoririlor sale. Concepţia yoghină apreciază că,în măsura în care reprezentările morale au un caracter obiectiv divin, se bazează pe realitate,exprimând cerinţele individualităţii şi ele dau cunoştinţe adevărate cu privire la fenomenul moral,ajută omul în cunoaşterea cerinţelor sale, în deosebirea răului de bine, a dreptăţii de nedreptate şiîi permit ca, în cunoştinţă de cauză, să analizeze îndatoririle ce-i revin, să-şi aleagă conştientdrumul în viaţă şi să-şi stabilească conduita. Omul educat în spiritul moralei divine respingescepticismul; fără a crede în iluzii, el este convins de posibilitatea de a se perfecţiona necontenitdin punct de vedere spiritual printr-o participare activă la viaţa şi realitatea divină.

SUSPICIUNE: neîncredere care face imposibilă rezonanţa şi empatia; îndoiala asuprasincerităţii, asupra corectitudinii intenţiilor benefice ale faptelor cuiva. Dacă bănuiala are, deobicei, foarte puţin temei, iar acuzaţia dreaptă este probată indubitabil de fapte, suspiciunea esteun dubiu legitim la care conduc coincidenţa unor elemente reale şi credinţa intimă că o persoanăanumită poate fi suspectată (pornind de la date ale experienţei anterioare). Având temei,suspiciunea poate fi un procedeu metodic de cunoaştere a adevărului; în acest caz, suspiciuneaeste acelaşi lucru cu suspectarea. Lipsită de temei, ea îmbracă aspectul unei stări de nesiguranţăcontinuă, de neîncredere, chiar în pofida unor argumente sau a unor DOVEZI EVIDENTEunanim apreciate (ca în unele situaţii de gelozie), care răbufneşte violent în acuzaţii nedrepte, jignitoare. Dacă nu este corectată prin luciditate, dragoste, intuiţie, inteligenţă, suspiciunea duce

Page 37: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 37/254

la manifestări negative, primejdioase.De ce adeseori o persoană poate triumfa cu uşurinţă asupra necazurilor, bolilor grave - şi

chiar asupra morţii - depăşindu-le printr-o angrenare temerară şi perseverentă prin luptă, în timpce alta cedează atât de repede în faţa presiunilor care survin datorită examenelor destinice pe careviaţa ne obligă să le dăm? Yoghinii sunt de părere că totul ţine de personalitate: un optimist

(datorită rezonanţei constante cu energiile subtile benefice (dătătoare de putere şi uriaşă încredereîn DUMNEZEU) care se află în MACROCOSMOS) va reuşi întotdeauna să ajungă la mal, întimp ce pesimiştii (datorită rezonanţei constante cu energiile subtile malefice (dătătoare deslăbiciune, pasivitate şi neîncredere) care se află În MACROCOSMOS) sunt tentaţi să nu maiacţioneze deloc şi să renunţe în mijlocul lacului.

Personalităţile optimiste şi cele pesimiste au perspective total diferite asupra vieţiideoarece MICROCOSMOSUL lăuntric, în cazul fiecăruia, captează în mod predominant şidiferenţiat energiile subtile din MACROCOSMOS (PESIMISTUL rezonează şi astfel captează înspecial energiile subtile malefice şi perturbatoare, iar OPTIMISTUL rezonează şi astfel capteazăîn special energiile subtile benefice şi armonizatoare.

Experienţele lăuntrice îndelungate ale yoghinilor au confirmat faptul că optimismul poatefi "învăţat". A fi optimist este şi poate să fie o opţiune pozitivă: imaginile pozitive, gândurile şiaspiraţiile divine, sublime favorizează trăiri pozitive (datorită rezonanţei cu energiile subtile benefice din MACROCOSMOS) cel puţin în aceeaşi măsură în care imaginile negative,gândurile, orientările şi mentalizările malefice induc (datorită rezonanţei cu energiile subtilemalefice din MACROCOSMOS) trăiri negative. Depinde DOAR de noi ceea ce vom alege.

VERA PEIFFER, psiholog, autoarea faimoasei lucrări "Strategies of Optimism" afirmăcă, deşi este aproape evident pentru oricine că optimismul este benefic pentru sănătate, fericire, putere de muncă, succes şi încredere în sine, datorită închistării, egoismului şi inerţiei, oamenii"se tem" adeseori să fie optimişti.

= VA URMA =

AN IV C 8DE CE TREBUIE SĂ FIE YOGHINUL TOTDEAUNA

OPTIMIST ŞI NICIODATĂ PESIMIST(continuare din cursul nr. 7. AN IV)

În multe cazuri, unii oameni au tendinţa să-şi trezească şi să-şi

dezvolte o "filosofie" pesimistă chiar şi atunci când lucrurile le ies bine.Alţii au oricum tendinţa (datorită obişnuinţei cu fenomenele de rezonanţăcare mai mereu aduc în fiinţa lor lăuntrică energii subtile negative) de afi impresionaţi considerabil mai mult de evenimentele neplăcute.Rezultate de ultimă oră ale cercetărilor în domeniul psihologiei, arată căomul îşi poate transforma în bine "înfăţişarea" mentală destul de repede,într-un interval de timp ce este cuprins între 6 şi 12 săptămâni.

Vom prezenta în continuare profilul psihologic al optimistului şi

Page 38: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 38/254

 pe cel al pesimistului cărora le vom alătura opt exemple (DE TEHNICI YOGHINE) simplereferitoare la modul în care putem "sparge" cu uşurinţă "TEMNIŢA INFERNALĂ" a pesimismului pentru a ne construi mental o imagine benefică ce ne va ajută considerabil laîmbunătăţirea stării noastre psihice şi a creativităţii.

PERSONALITATEA PREDOMINANT OPTIMISTĂ

Deşi mulţi oameni posedă un fel de optimism pasiv, care îi ajută să creadă într-un happyend pentru fiecare problemă, adevăraţii optimişti (cu excepţia yoghinilor avansaţi sau a fiinţelor umane foarte evoluate spiritual) sunt destul de rari. Aceştia sunt, în general, oameni foarte puternici şi de acţiune, care privesc viaţa ca pe o întrecere ce trebuie câştigată. Deosebit deîncrezători atât în ei înşişi cât şi în ceilalţi, ei privesc cel mai adesea cu frică viitorul şi totdeaunaconsideră că merită să facă toate eforturile care se impun pentru a-şi atinge scopurile lor nobile.Principalul suport al optimiştilor îl reprezintă "ASPIRAŢIILE sau MENTALIZĂRILEPOZITIVE" pe care mai mereu le au faţă de ei înşişi: ei au tot timpul foarte clare în mintesuccesele reputate anterior şi toate punctele lor bune, în timp ce eşecurile şi gafele sunt,considerabil minimalizate şi trecute cu vederea pentru a nu genera ABSOLUT DELOC fenomenede REZONANŢĂ care ar putea determina asimilarea în aură a unor energii subtile negative ce ar  putea eventual genera insuccesul. Acest "SPONTAN MOD"

 mental îi ajută să facă faţă cu

uşurinţă problemelor, să păstreze o deschidere entuziastă către ideile creatoare noi, să fie energicişi extraordinar de eficienţi.

Mai important este faptul că ei sunt dispuşi să se lase influenţaţi în bine de laudelemeritate ce vin la ceilalţi şi pot recepta cu luciditate şi detaşare criticile, îndreptăţite saurăutăcioase, ce li se aduc, deoarece buna părere pe care o au despre propria persoană se dovedeştedestul de robustă pentru a rezista la opiniile adverse ale altora.

A trăi alături de un optimist care este mai mereu plin de umor şi voie bună este deosebitde plăcut din cel puţin două motive. Optimistul (prin sfera sa subtilă de forţă binefăcătoare şiintens euforizantă) este pentru majoritatea fiinţelor umane "contagios", astfel încât putem"prelua" oricând (datorită inefabilelor fenomene subtile de consonanţă ce determină EMPATIA)o parte din energia subtilă, benefică a optimiştilor pentru a traversa cu mai multă uşurinţămomentele dificile ale existenţei noastre. Pe de altă parte, optimistul nu este suspicios, bârfitor,răutăcios, sentenţios sau gelos.

Consideraţia faţă de fiinţa iubită şi faţă de realizările acesteia este întregită la optimist deatitudinea pozitivă faţă de schimbări (o casă nouă, naşterea unui copil etc.), care sunt perceputeempatic, cu o mare bucurie ca nişte minunate oportunităţi pentru propria sa realizare.

PERSONALITATEA PREDOMINANT PESIMISTĂPesimiştii pretind întotdeauna dincolo de aparenţe atitudinea lor este doar raţională.

"Lestarea" (încărcarea cu un balast adeseori dăunător) care urmează fiecărei opţiuni a pesimistulul în care cel mai adesea el mentalizează partea negativă a probabilităţilor, dovedeştede fapt inapetenţa pentru noile posibilităţi, frica, suspiciunea, anxietatea şi respingerea aproape bolnăvicioasă faţă de orice schimbare binefăcătoare.

Această atitudine generală, specifică pesimiştilor este cel mai adesea alimentată de oanumită lipsă de consideraţie pentru propria persoană. Incapacitatea de a adopta o viziune pozitivă, binefăcătoare încurajează pasivitatea şi complacerea într-o stare penibilă din care nulipsesc lamentările. Deviza pe care adeseori aceştia o rostesc aproape inconştient: "Ce rost aresă... dacă oricum (ACEASTA MENTALIZEAZĂ EI - REŢINEŢI, ŞI ASTFEL ATRAGPERMANENT, (CHIAR ŞI CÂND NU MERITĂ) DOAR RĂUL PE CARE ÎL EVOCĂ) "se vasfârşi rău" îi împiedică, nu odată pe cei pesimişti să-şi facă noi prieteni, să iubească din tot:sufletul sau să se lase iubiţi, să lupte pentru avansare profesională, să evolueze spiritual, să fie

Page 39: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 39/254

fericiţi etc.Viaţa alături de pesimişti comportă numeroase dificultăţi şi mizerii aproape continue.

Asemănător unor "găuri negre", ei absorb întocmai ca nişte -vampiri psihici- energia iubitului(sau iubitei) pentru a o irosi apoi în inutile şi aberante accese de anxietate. În majoritateacazurilor pesimiştii sunt primii care se împotrivesc schimbărilor în mod evident creatoare şi

 benefice. SUNT OPTIMI Ş TII MAI SĂNĂTO ŞI?Cercetători ai Universităţii din Pennsylvania - S.U.A. au analizat cu atenţie un grup de

120 bărbaţi care suferiseră un prim infarct. Opt ani mai târziu 80% din pesimişti decedaseră înurma unui al doilea infarct, faţă numai de 13% dintre optimişti. Dr Steven Greer, director alRoyal Masden Hospital, este de părere că optimiştii care, angrenându-şi cu tenacitate LiberulArbitru nu acceptă fatalitatea şi continuă să-şi păstreze un spirit benefic orientat, combativ, auşanse mult mai mari de ameliorare sau chiar de vindecare până şi în lupta cu cancerul.

OPT MODALITĂŢI YOGHINE SIMPLE PENTRU A DEVENI OPTIMIŞTIl. Să urmărim permanent să nu ne facem griji inutile şi să ne găsim preocupări cât mai

 plăcute şi deconectante.Pesimiştii irosesc o mare cantitate de energie emoţională concentrându-se aproape obsesiv

DOAR asupra problemelor şi procedând mai mereu astfel ei ignoră soluţiile. Femeile, în special,au o predilecţie surprinzătoare (datorită receptivităţii lor specifice accentuate) către asumareagrijilor abstracte, sursa principală a depresiilor nervoase care se instalează încetul cu încetul.

2.Să încetăm să ne autoînvinuim atunci când, în REALITATE, o analiză realizată culuciditate şi bun simţ arată că nu suntem deloc vinovaţi.

Cu toţii putem avea, în anumite situaţii OBIECTIVE, eşecuri în viaţă. Important este cumle interpretăm căci dacă o vom face în mod negativ sau prostesc aceasta va declanşa ulterior înnoi efecte NOCIVE care se pot perpetua. Pesimiştii (datorită rezonanţei predominante cu tot ceeace este rău în MACROCOSMOS) îşi asumă pripiţi întreaga vină, optimiştii caută să "împartă" înmod lucid şi JUST responsabilitatea.

3. Nu trebuie să minimalizăm niciodată succesele, oricât de mici ar fi acestea.Conştientizarea lucidă şi obiectivă a propriilor calităţi şi merite cât şi câştigarea abilitaţii

de a le manifesta plenar sau de a le comunica eficient altora, ajuta în mod hotărâtor la dobândireaşi consolidarea unei autoevaluări pozitive, binefăcătoare, creatoare.

4. Nicicând să nu spunem: "niciodată", "imposibil".Tiparele profund negative de "gândire catastrofică" (mai ales în cazul unor acţiuni în mod

clar şi evident benefice sau al unor angrenări care implică din partea noastră transformăricreatoare) cum sunt "niciodată nu voi fi capabil (ă)", "întotdeauna voi eşua", "îmi este imposibil","aşa ceva nu se poate", "eu nu am niciodată noroc", "încă nu mă simt pregătit(ă)" (ACEASTAEVIDENT ÎN SITUAŢII BANALE, FIREŞTI) sunt un atribut al pesimismului. Să le înlocuimdeci, începând prin a le diminua: "este periculos, dar sunt pregătit(ă)", "sunt totuşi şanse", "pe ceicurajoşi îi ajută NOROCUL", "ce va fi o să văd eu după aceea", "încercarea moarte nu are", "nuam nimic de pierdut dacă încerc acum", "nu lăsa pe mâine ce pot face azi" etc.

5.Să fim consecvenţi şi niciodată să nu renunţam înainte să fi atins CULMEA(ABSOLUTUL).

Principala deosebire între pesimişti şi optimişti este atitudinea cu totul DIFERITĂ în faţadezamăgirilor. Viaţa nu oferă aproape niciodată garanţii, ci doar posibilităţi. Cel înţelept sau celînzestrat cu intuiţie şi inteligenţă ştie cum să folosească din plin la momentul potrivit posibilităţile care apar legic (ciclic) şi care unele dintre ele se repeta NUMAI o singura dată la peste 25 000 de ani. Uneori oamenii se "împiedică" de adevăr dar, fiindcă mulţi dintre ei nu-şi pot

Page 40: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 40/254

da seama de posibilităţile binefăcătoare nelimitate pe care acesta le oferă se ridică şi merg caorbii mai departe. Nu este deloc întâmplător CĂ MULŢI SUNT CHEMAŢI DAR PUŢINI SUNTCEI ALEŞI.

6.Să folosim autosugestia.Pentru a ieşi dintr-un "circuit" mental pesimist, se dovedeşte totdeauna extrem de utilă

cunoscuta metodă a AUTOSUGESTIEI yoghine care implică să mentalizăm intens şi sa evocămadeseori anumite idei, aspiraţii, gânduri, imagini creatoare, perfect adecvate sau să repetăm unelemaxime sau comenzi mentale dătătoare de forţă, MANTRAS-uri potrivite (LAYA YOGA), frazece au un sens benefic, pozitiv, de tipul: "Cu fiecare zi care trece, devin tot mai bun şi din ce în cemai puternic în toate privinţele". Să urmărim să realizăm aceasta cu perseverenţă şi rezultatele nuvor înceta să apară destul de repede.

7.Să întreţinem şi să amplificam manifestările imaginative creatoare sănătoase şi profund binefăcătoare.

 Nu este recomandabil să ajungem a visa permanent cu ochii deschişi, dar este util să ştimcă imaginaţia creatoare perfect controlată poate fi "pusă" la treabă în mod pozitiv. Este foarte bine să concepem "scenarii" cât mai amănunţite şi precise ce vor fi reluate de mai multe ori şi proiectate (vizualizate) mental (PÂNĂ LA ÎNDEPLINIRE) pentru realizarea unui proiect sau pentru înfăptuirea unei anumite aspiraţii benefice. Chiar dacă acesta nu va deveni imediatrealitate, demersul în sine este un tonifiant psihic care ne permite să intrăm cu anticipaţie înrezonanţă cu o anumită realitate sau energie chiar atunci când fizic încă nu am trăit-o.EXEMPLU: Putem să ne proiectăm în imaginaţie la mare înainte să mergem fizic la mare.

8.) Să consultăm sau să solicitam sfatul unui yoghin avansat.În cazul în care pesimismul nostru cronic tinde să evolueze către o depresie rebelă,

consultarea grabnică a unui yoghin avansat şi respectarea cu consecvenţă a sfaturilor acestuia estenecesară pentru a ne recâştiga pe cale naturală echilibrul psihic şi mental.

PUTEREA SUGESTIEI CA MODALITATE DE A INTRA ÎN REZONANŢĂCU ANUMITE ENERGII SUBTILE BINEFĂCĂTOARE DIN MACROCOSMOS

(continuare la cursul nr. 6 AN IV)

Peisajele naturale foarte frumoase, cascadele, peşterile, marea, munţii, râurile, au deasemenea o influenţă pozitivă considerabilă asupra mentalului. Din această cauză, marii yoghiniîşi aleg uneori peisaje naturale foarte frumoase pentru LAYA YOGA, meditaţie, concentrare, câtşi pentru realizarea altor tehnici YOGA. Mai ales începătorilor în practica YOGA li se recomandăsă meargă din când în când în zone naturale foarte frumoase şi să practice, fie chiar şi pentrucâteva ore, unele tehnici YOGA într-o asemenea ambianţă. Într-un asemenea cadru natural şiminunat, chiar şi un mental haotic sau dezordonat va fi într-o oarecare măsură influenţat în bine.

Dacă începătorii nu reuşesc să facă progrese în concentrarea mentală DE DURATĂ, eitrebuie să analizeze şi să verifice condiţiile mediului imediat în care trăiesc, urmărind chiar să letransforme pe cât posibil dacă este nevoie.

Sugestia binefăcătoare repetată cât mai des de yoghin propriei sale conştiinţe, cât maiferm cu putinţă (până când ajunge să devină o OBIŞNUINŢĂ POZITIVĂ), determinândfenomene subtile de rezonanţă benefică cu anumite energii subtile creatoare, nesfârşite dinMACROCOSMOS, se numeşte autosugestie. Ea acţionează rapid şi eficient numai prin repetare.Ea poate fi verbală, vizuală, telepatică, mentală sau a mediului înconjurător. Există însă şi un altfel de autosugestie care este strâns legată de aşa-numita sugestie spontană.

Sperăm că fiecare a ajuns deja să înţeleagă că în cazul autosugestiei, cuvântul "AUTO"

Page 41: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 41/254

înseamnă "eu însumi", "prin mine". Sugestia este deci apariţia sau prezentarea directă a unei idei(sau cu alte cuvinte a unui gând ce declanşează REZONANŢA cu "CEVA" anume) mentalului prin cuvinte, gesturi sincronizatoare, privire, auz, miros, inducţie mentală telepatică, etc. Sugestiarezultă de asemenea prin corelarea unor influenţe combinate mult mai subtile ale mediului internori extern, apropiat, depărtat sau extrem de depărtat care, datorită RECEPTIVITĂŢII deja

existente în fiinţa noastră, generează fenomene specifice de REZONANŢĂ. Prin urmare,antrenarea procesului de autosugestie înseamnă de fapt a acţiona profund, sistematic şi repetatchiar NOI asupra noastră, sugerându-ne ceva anume care va declanşa fenomenul de rezonanţă curealitatea evocată CHIAR de acea SUGESTIE. Autosugestia este o parte principală în focalizareaşi concentrarea intensă a atenţiei.

Atunci când un yoghin avansat, de exemplu, expune în mod elocvent unui grup deaspiranţi o tehnica specifică YOGA, el se foloseşte din plin de extraordinară a sa putere desugestie. Cu toate acestea, atunci când acelaşi yoghin avansat meditează singur sau seconcentrează, el foloseşte numai pentru sine, în mod creator, autosugestia. Autosugestia, camodalitate de AUTOINDUCŢIE şi menţinere a fenomenului de REZONANŢĂ (cu nu conteazăce aspect BENEFIC, DIVIN, ELEVAT) este deci condiţia sine-qua-non ("FARĂ DE CARE NUSE POATE") a oricărei concentrări reuşite şi a meditaţiei profunde în practica autentică YOGA.În această direcţie, există un adevăr esenţial (pe care yoghinii avansaţi îl cunosc de mii de ani);noi fie primim aproape tot timpul felurite sugestii de la mentalul nostru, complăcându-ne într-ostare permanentă de receptivitate pasivă şi atunci suntem şi rămânem subordonaţii aparentneputincioşi sau sclavii acestuia, fie cât mai des ne comandăm CHIAR NOI ÎNŞINE mentalul, înmod activ, prin propriile noastre idei puternice sau gânduri binefăcătoare ce generează sugestii şiîn această situaţie suntem şi pe drept cuvânt ne considerăm stăpânii acestuia. Numai procedândastfel (graţie controlului exercitat asupra mentalului) noi vom reuşi să intrăm cu uşurinţă înrezonanţă şi să ne menţinem în legătură directă cu acele energii subtile binefăcătoare dinMacrocosmos de care avem nevoie. În clipa în care ne complacem să fim şi să rămânemsuperficiali, obsedaţi, zăpăciţi, distraţi sau neatenţi, mentalul despotic ne conduce prin sugestiilesale ce determină procese de rezonanţă care adeseori ne sunt nefaste. Aceasta implică, maidevreme sau mai târziu, încătuşare, vicii, manii, subordonare, slăbiciune

Atunci când yoghinul ajunge să îşi domine mentalul aproape permanent, el îl vaconştientiza în calitatea sa de instrument şi această treaptă îi va permite să treacă cu uşurinţădincolo de el, prin revelaţia Sinelui Nemuritor, sau Esenţa Divină din noi (ATMAN). Înmomentul în care această înaltă treaptă este atinsă, mentalul ni se va supune totdeauna, devenindun perfect instrument de o putere colosală. Toate acestea atrag după sine, cum este şi firesc,suprema eliberare spirituală care ne asigură deplina libertate. Însăşi atingerea şi menţinerea maimult timp a stării de SAMADHI, ca fază ultimă în practica YOGA, depinde nebănuit de mult deautosugestie. Înainte de atingerea treptei de eliberare spirituală, oamenii sunt subordonaţi în mare parte sugestiilor de tot felul (unele bune, altele rele) primite din propriul lor mental şi din aceastăcauză mulţi dintre ei suferă direct proporţional, consecinţele acelor REZONANŢE nefaste căci,aşa cum am explicat anterior, fiecare sugestie negativă încarcă fiinţa, în funcţie de durata şiintensitatea SUGESTIEI, cu o energie subtilă corespunzătoare (formei de SUGESTIE) proveninddin MACROCOSMOS. După aceea, mai devreme sau mai târziu, toate aceste energii subtileasimilate în aura noastră prin sugestii vor fi trăite până când sunt complet consumate sub formaANUMITOR STĂRI. Tocmai din această cauză, în practica corectă YOGA este extrem deimportant ca toate sugestiile negative, malefice, perturbatoare, închistatoare, distructive, să fie câtmai repede complet eliminare PRIN ÎNLOCUIREA LOR CU sugestii creatoare benefice,armonizatoare, stenice, dătătoare de echilibru, pace profundă, fericire, elevare spirituală şi care

Page 42: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 42/254

toate sunt subordonate autosugestiei puternice, profund conştiente.Toate sugestiile ce apar uneori spontan pot fi admise doar atât timp cât ele nu vin deloc în

contradicţie cu autosugestia benefică creatoare ce deja există în noi, în caz contrar, orice altăsugestie parazită, dăunătoare trebuie oprită şi anihilată imediat prin ÎNLOCUIREA EIPROMPTĂ (CHIAR FULGERĂTOARE DACĂ SUNTEM CAPABILI ) cu opusul său indus cu

o mare putere prin controlul pe care îl exercităm asupra mentalului. Iată câteva exemple deînlocuire binefăcătoare: ura se înlocuieşte cu IUBIRE; neîncrederea cu ÎNCREDERE; slăbiciuneacu PUTERE; egoismul cu ALTRUISM; răul cu BINE; tristeţea cu BUCURIE; nefericirea cuFERICIRE; efemerul cu ETERNUL.

Autosugestia creatoare, benefică, combinată cu tehnicile specifice YOGA, este unstimulent activ extraordinar de puternic pentru orice acţiune integrată în armonia DIVINĂ şichiar pentru atingerea gradată stării de comuniune extatică (SAMADHI). Când o anumită energiementală modulată sub forma unei idei sau de unui gând este emisă şi introdusă în subconştient,acesta se va manifesta ca sugestie determinând fenomene specifice de REZONANŢĂ înuniversul nostru lăuntric. Atunci când această energie mentală (cu o anumită frecvenţă devibraţie) este acceptată sub forma unei trăiri determinate de acea idee, imagine lăuntrică, saureprezentare intelectuală, ea devine după aceea o parte constitutivă a gândirii conştiente, a personalităţii noastre individuale. Fiecare fiinţă umană acţionează sau reacţionează astfel,indiferent dacă practică sau nu YOGA. Este, prin urmare, evident că forţa mentală este aspectulfundamental care produce obiceiuri bune sau rele, în funcţie de felul şi predominanţaautosugestiei care, la rândui său, generează fenomene specifice de rezonanţă înMICROCOSMOSUL nostru lăuntric, canalizând în noi anumite forţe subtile (BUNE sau rele) dinMACROCOSMOS.

Orice sugestie, fie ea mentală, verbală, telepatică, a simţurilor sau a mediului înconjurător apropiat sau foarte depărtat operează TOTDEAUNA (determinând fenomene specifice deREZONANŢĂ în noi) numai, în funcţie de gradul nostru de receptivitate (la această influenţăsugestivă), aceste fenomene putând să se amplifice să se permanentizeze numai prin autosugestie.Prin urmare, ca toate sugestiile vor deveni pentru TOTDEAUNA autosugestii.

= VA URMA =

Page 43: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 43/254

AN IV C 9PUTEREA SUGESTIEI CA MODALITATE SIMPLĂ DE A INTRA

ÎN REZONANŢĂ CU ANUMITE ENERGII SUBTILE,BINEFĂCĂTOARE DIN MACROCOSMOS

(continuare la cursul nr. 8 AN IV)

Anumite forme de sugestie pot deveni cu mai multăuşurinţă autosugestii numai în măsura în care receptivitatea noastrălăuntrică (la acele forme de SUGESTIE) este foarte mare. Estedeci evident pentru orice yoghin avansat că nu putem face nici oacţiune fără ajutorul sugestiei şi a autosugestiei.

Când o fiinţă umană oarecare suferă intens din cauza uneidureri, afecţiuni, tensiuni psihice, a stresurilor etc., înseamnă ca, printr-un proces complex de autosugestie anterioare, combinate, eaa acceptat mai înainte ca aceste aspecte rele (care o fac să intre înrezonanţă cu energii subtile, malefice, negative din

MACROCOSMOS) să facă parte din autosugestia sa predominantă. Yoghinii foarte avansaţispiritual, ai tuturor timpurilor, au recomandat întotdeauna începătorilor în YOGA să nu acceptesă se transmită mentalului lor nici o sugestie negativă, malefică şi mai ales (ÎNAINTE DETOATE) dacă uneori ele totuşi apar să nu accepte vreodată ca aceste sugestii să devinăautosugestii.

Privind cu multă atenţie în jurul nostru, constatăm că foarte mulţi oameni suferă, mai multsau mai puţin, din cauza unor sugestii distructive pe care le-au transmis subconştientului lor subformă de gânduri, mentalizări sau imagini. Yoghinii avansaţi sunt conştienţi de efectele acesteilegi fundamentale şi fiind că o respectă, sunt fericiţi, perfect calmi şi tocmai de aceea permanentîn jurul lor există un câmp energetic, subtil, euforic, reconfortant, armonios şi. benefic. Acesteefecte minunate sunt clar perceptibile pentru multe fiinţe umane în cazul yoghinilor avansaţi

 pentru că ei au transmis şi transmit subconştientului lor, prin intermediul mentalului (beneficfocalizat) numai sugestii pozitive, perfecte, care prin repetare şi obişnuinţă au devenitautosugestii dominante profund binefăcătoare.

SUGESTIA, CA PARTE IMPORTANTĂ A PRACTICII YOGHINE

Oricine dintre noi va practica atent şi cât mai transfigurat tehnicile YOGA va constatadestul de repede că fără ajutorul sugestiei şi o bună concentrare mentală nu poate avea loccomuniunea plenară, care face cu putinţă punerea subtilă în rezonanţă a microcosmosului fiinţeinoastre, cu energiile subtile, benefice şi nesfârşite ce există atât în giganticele sfere de putere câtşi în focarele subtile, corespondente de forţă binefăcătoare din Macrocosmos.

Sugestiile distructive, negative, perturbatoare, în mod preponderent întreţinut şiamplificate declanşează fenomene subtile de rezonanţă cu energii subtile negative, perturbatoare,malefice din MACROCOSMOS şi, gradat, pe lângă boli şi diferite suferinţe ne fac existenţanefericită. Sugestiile pozitive, armonizatoare, creatoare, benefice în mod preponderent întreţinuteşi amplificate declanşează în schimb în microcosmosul nostru lăuntric fenomene subtile derezonanţă cu energii subtile echilibrante, binefăcătoare, armonioase, divine dinMACROCOSMOS şi, gradat, pe lângă sănătate, regenerare, pace lăuntrică şi multiple bucurii, neconduc către o existenţă plenar fericită şi armonioasă, datorită integrării fiinţei noastre (în

Page 44: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 44/254

calitatea sa de microcosmos) în divina armonie universală.

MECANISMELE INTIME ALE SUGESTIEI ÎN PRACTICA SISTEMULUIYOGA 

Mai întâi, orice sugestie (indiferent de natura sa) este prezentată mentalului sub o anumităformă: idee, gând, concept, prejudecată, sistem, raţionament, dogmă, filosofie, doctrină. Încontinuare, după acceptarea sa (a respectivei sugestii), în funcţie de starea de receptivitatespecifică pe care ANTICIPAT noi o avem (în sfera noastră mentală), sugestia în cauză ce"materializează" atât la nivelul gândirii, cât şi la acela al organelor de simţ al vorbirii. De laaceste nivele, sugestia (acceptată) trece asupra organelor motrice (care comandă mişcările) şi iaforma acţiunii. Prin urmare, în viziunea sistemului YOGA, totdeauna omul este egal cu faptelesau acţiunile sale (spirituale, mentale, psihice, fizice). Nu întâmplător BIBLIA la rândul săuindica faptul că: "CEL MAI BINE POMUL SE CUNOAŞTE DUPĂ ROADE IAR OMUL, CELMAI BINE SE CUNOAŞTE DUPĂ FAPTE (ACŢIUNI)".

Sugestia, în viziunea sistemului YOGA, are deci patru nivele:a) Nivelul mental sau al gândirii, la care se ACCEPTĂ sau se emit idei, gânduri, judecăţi,

raţionamente. b) Nivelul vorbirii, la care se formulează, interior sau exterior (prin viu grai) şi sunt

reprezentate într-o formă cât mai coerentă ideile, gândurile, trăirile.c) Nivelul acţiunii propriu-zise (spiritual, mental, psihic, fizic) la care are loc acţiunea sau

fapta.d) Nivelul existenţei sau al devenirii, în cadrul căruia se poate verifica precis (după

"ROADE") sugestia asimilată tocmai prin intermediul acţiunilor, hotărârilor, trăirilor sau, cu altecuvinte, a rezultatelor pe care aceasta (ÎN FINAL) le produce, atât în microcosmosul nostrulăuntric cât şi în ambianţa în care existăm şi ne manifestăm prin iradiere subtilă (telepatică,CHARISMATICĂ, sugestiva, câmp de forţă, etc.).

Toate acestea, sau fiecare în parte permit verificarea cu uşurinţă şi PRECIZIE a moduluiîn care sugestia (RESPECTIVĂ) a operat şi operează în universul nostru lăuntric, pentru cărealizăm (atunci când lucizi şi detaşaţi ne facem bilanţul lăuntric) toate efectele sale declanşatedatorită fenomenelor SPECIFICE de rezonanţă subtilă cu anumite energii subtile dinMACROCOSMOS.

Înainte de a se transforma în acţiune (ajungând astfel să se manifeste), sugestia rămânemai întâi în subconştient, unde operează (generând fenomene de rezonanţă cu ANUMITE energiisubtile din MACROCOSMOS) ca forţă subtilă, biomagnetică, invizibilă (vederii obişnuite). Esteutil să reţinem că la rândul său, ideea sau gândul ce va avea (după emisie) un ECOU SUBTILCORESPONDENT (în subconştient) este alimentată cu energie mentală diferită ce provine dinstraturile asemănătoare cu ea ca FRECVENŢĂ DE VIBRAŢIE ale MENTALULUIMACROCOSMIC cu care, instantaneu, noi intrăm în rezonanţă atunci când gândim ACEAIDEE. Atunci când, datorită rezonanţei individuale ce se manifestă în mentalul nostru cu anumiteenergii subtile, mentale din MENTALUL MACROCOSMIC, aceste energii specifice seamplifică gradat în conştient, această putere mentală (uneori extraordinară PRIN CUMUL ŞIINTENSIFICARE) devine ceea ce adeseori numim "FORŢA DE GÂNDIRE", "filosofie","principiu", "cunoaştere", "sistem", "metodă", etc. Disponibilitatea de a fi receptiv mental laanumite idei sau gânduri, sau de a ne "TREZI" spontan datorită inspiraţiei cu anumite gândurieste mai mult sau mai puţin limitată, în funcţie de gradul predominant de rafinare şi elevare almentalului fiecăruia.

Page 45: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 45/254

Un mental suficient de rafinat şi puternic face să se manifeste inteligenţa. Un mental perfect purificat, armonios integrat, graţie bunului simţ şi extraordinar de puternic face să semanifeste înţelepciunea. Atunci când, graţie sugestiilor benefice, divine ascensionăm gradat înstraturile esenţiale ale conştiinţei şi ajungem la supraconştient, prin identificare cu principiilesupreme ultime, cu sinele nemuritor divin (ATMAN) al fiinţei, sugestia ne ajută să devenim una

cu forţa absolută, universală, ne permite să ne revelăm conştiinţa superioară transcendentă şi neface să existăm ca o forţă binefăcătoare magneticele este tangentă cu eternitatea.Atunci când sugestia binefăcătoare devine autosugestie creatoare şi benefică, ea va putea

fi folosită permanent în practica YOGA în lumina principiilor expuse mai sus. Acest mod de a neconecta şi a ne menţine în rezonanţă cu energiile subtile, benefice, nesfârşite ce există în sferelede manifestare ale MACROCOSMOSULUI permite canalizarea unei cantităţi infinite de energie pozitivă ce corespunde autosugestiei ferm şi perseverent mentalizată. Acest mod consecvent de aacţiona benefic prin autosugestie este unul dintre cele mai eficiente mijloace de vindecare.

Utilizându-se cu tenacitate autosugestia pozitivă creatoare este cu uşurinţă posibil, graţieenergiilor binefăcătoare pe care le acumulăm în aura fiinţei noastre, să putem înlătura teama,tensiunile, gelozia, ura, frica de durere şi unele tulburări mentale. Angrenând mai mereuautosugestia pozitivă creatoare apare evident că yoghinul plin de aspiraţie poate atinge o libertatedeplină ridicându-se deasupra tuturor forţelor malefice. Gradat, el poate dobândi astfel eliberareade orice limitare corporală. Chiar şi cei care încă nu aspiră la desăvârşirea spirituală (pe caretreptele superioare în YOGA o fac cu putinţă), dacă înţeleg temeinic aceste mecanisme caregenerează fenomene de rezonanţă benefice pot să înlăture destul de repede (pe cale naturală) prinautosugestie pozitivă un mare număr de tulburări fizice şi psihomentale. Este deci evident (maiales pentru cel care practică şi acumulează experienţă) că în procesul autosugestiei binefăcătoareyoghinul nu lucrează niciodată în gol, ci acumulează prin rezonanţă subtilă (direct proporţionalcu focalizarea sa mentală), în propria sa fiinţă, energiile pozitive ce provin din infinitele focare deenergie ale Macrocosmosului. Aceste subtile energii benefice captate prin rezonanţă aductotodată în aura noastră informaţii plenar armonizatoare în funcţie de forma specifică aautosugestiei.

Mulţi oameni ignoranţi sau sceptici suferă, mai mult sau mai puţin, parţial sau permanent, pentru că se află şi continuă să se complacă într-o stare mizerabilă (atât corporală cât şi psihomentală ce a rezultat. în urma autosugestiilor lor preponderent negative, malefice. Mentalul poate şi trebuie să fie eliberat, prin YOGA, din această stare distructivă şi chinuitoare. Aceastăstare creatoare, dătătoare de fericire şi sănătate, poate fi atinsă şi menţinută mai mereu prin punerea noastră în REZONANŢĂ cu energiile subtile benefice şi armonioase ce există permanentîn Macrocosmos.

Tradiţia înţelepciunii yoghine menţionează că oamenii sunt prin tot ceea ce fac şi gândescconstructorii propriilor lor destine. Adeseori ei atrag cu încăpăţânare boala şi suferinţele pentru cădevin şi se complac să rămână victimele unor autosugestii predominant dizarmonioase, negative.În cazul persoanelor cu orientare permanent pesimistă, acestea ajung să-şi extragă numaiautosugestii dezechilibrante şi negative din tot ceea ce le înconjoară. Întreaga realitate estefiltrată, mai ales în cazul lor, prin această viziune dominantă, tragică. Există însă şi oameniechilibraţi (este adevărat, mult mai puţini) care, spontan şi uneori inconştient îşi pot domina şielimina prompt asemenea sugestii nefaste, acumulând predominant în aură numai energiilesubtile care provin de la autosugestii binefăcătoare, creatoare.

Încă din primii ani de practică, yoghinul plin de aspiraţie trebuie neapărat să-şirestabilească şi chiar să-şi mărească încrederea în puterea extraordinară a mentalului său fermfocalizat. Procedând astfel, el va ajunge să-şi trezească şi să-şi amplifice forţele binefăcătoare,

Page 46: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 46/254

mentale de care va dispune pentru realizarea unor fenomene benefice extraordinare. Gradat, cuajutorul autosugestiei, el va constata că în faţa sa se deschid posibilităţi nelimitate prin abordareacorectă a tehnicilor YOGA care vor genera în universul său lăuntric transformări miraculoase.Acţionând mai mereu în acest mod armonios şi binefăcător, el va deveni capabil (punând cât maides în joc fenomene de rezonanţă creatoare binefăcătoare) să-şi învingă cu uşurinţă suferinţele,

temerile, complexele de inferioritate, anihilând totodată, atât la el cât şi la alţii, energiile subtile,mentale malefice pe care unele fiinţe umane le manifestă.Ţelul principal în primii ani de practică YOGA este de a-l învăţa pe aspirant să capteze în

aura sa cât mai mult şi cât mai des forţe subtile binefăcătoare din MACROCOSMOS pentru a-şielimina astfel cât mai repede suferinţele sau tulburările psihomentale sau fizice, pentru a ajungesă fie cât mai armonios şi să se bucure plenar de viaţă. Numai astfel, ulterior, el va putea să atingăo stare de conştiinţa extatică totală (SAMADHI). În fazele superioare de practică yoghinul îşiaccentuează şi mai mult stăpânirea de sine prin perfecţionarea concentrării mentale şi prinrevelarea SINELUI DIVIN (ATMAN), îşi îmbunătăţeşte mai mult fiinţa cu calităţi superioare,sublime, divine.

Odată ajuns la această culme, el va utiliza totdeauna în mod perfect sugestia şiautosugestia, manifestându-se în orice situaţie ca o fiinţă umană plină de înţelepciune carerespectă legile divine.

= SFÂRŞIT =

EXPLICAREA UNOR TERMENI ÎN VIZIUNEA SISTEMULUI YOGA(continuare la cursul nr. 7 AN IV)

INTUIŢIE = cunoaştere perceptivă nemijlocită de raţionament (în măsura în care este posibilă disfuncţia între percepţie şi gândire) care angrenează într-o măsură mai mare sau maimică fenomene de rezonanţă subtilă ce apar în clarviziune, telepatie, empatie, cunoaşterespirituală etc. Descoperire bruscă a unei soluţii geniale fără conştiinţa modului de descoperire,care are loc fie la primul contact cu problema, fie după o perioadă de efort fără succes urmată de pauză (aşa-numita inspiraţie). În prima accepţie, intuiţia este în general caracteristică pentru aldoilea stadiu ontogenetic al dezvoltării intelectuale (2-6 ani), dar se manifestă şi la adult jucândun rol foarte important la yoghinii avansaţi. În a doua accepţie, de intuiţie cognitivă, se manifestăla toţi indivizii, dar în grade diferite (fiind extraordinar de dezvoltată la yoghini), fiinddeterminată de factori constituţionali şi de mediu.

În privinţa relaţiei cu gradul de dezvoltare a gândirii abstracte există afirmaţiicontradictorii. Unele susţin că intuiţia involuează pe măsura dezvoltării logicii şi a civilizăriimediului în care trăieşte individul (C.G. Jung). Altele, dimpotrivă, susţin pe baza datelor experimentale, că există o strânsă legătură între intuiţia cognitivă şi gândirea abstractă (Westcott,Masher şi Hansby). Cunoştinţa obţinută prin intuiţia cognitivă, fiind determinată printr-o subtilăstare de rezonanţă spirituală, este de obicei o idee scurtă, însoţită de sentimentul evidenţei, alcertitudinii subiective şi al armoniei depline cu celelalte cunoştinţe (Spinoza, H. Bergson, C.G.Jung, yoghinii: SIVANANDA, VIVEKANANDA).

Intuiţia cognitivă, ca stare de rezonanţă spirituală, are la bază activitatea subconştientă acărei direcţie este imprimată de analiza conştientă. Durata şi efectele analizei conştiente, depindde inteligenţă, de caracteristici ale afectivităţii şi motivaţiei, de dificultatea problemei şi dedispoziţia cerebrală, (în general oboseala sau devitalizarea nu sunt propice intuiţiei). Starea psihică favorabilă apariţiei în conştiinţă a rezultatelor explorării subconştiente întreţinute dedorinţa de rezolvare este caracterizată de sentimentul identificării şi rezonanţei subtile cu

Page 47: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 47/254

 problema, abandonarea unor restricţii logice, efervescenţa gândirii şi afectivităţii, în anumitelimite.

În intuiţia cognitivă, la primul contact cu problema, aceste condiţii se creează în situaţii premergătoare recepţionării problemei. Diferiţi factori externi o influenţează în măsura în carecontribuie la crearea confortului psihic şi a certitudinii că vom rezolva problema. Ei variază de la

individ la individ fiind foarte dezvoltaţi la yoghinii avansaţi. Intuiţia cognitivă se dezvoltă odatăcu creşterea experienţei într-un domeniu, dar numai la indivizii cu anumite trăsături de personalitate. în mare, personalitatea subiectului intuitiv se distinge prin: independenţă,nonconformism, comoditate, fantezie, înclinaţie spre speculaţie, pasiune puternică pentru unanumit domeniu, multilateralitate, inteligenţă, încredere în sine, atitudine relaxată, aproapedetaşată faţă de problemă, posibilităţi mai reduse de verbalizare. În privinţa trăsăturilor moraleale subiecţilor intuitivi nu există un consens, deşi sunt dezbătute cu interes. După Jung se disting:

A. a) intuiţia subiectivă, perceperea propriilor stări psihologice subconştiente; b) intuiţia obiectivă, cunoaşterea obiectelor externe pe baza unor percepţii subliminale.B. a) intuiţia abstractă, soluţia constă în surprinderea subconştientă a unei legături

abstracte şi este precedată de tatonări; b) Intuiţia concretă, soluţia este sugerată de elemente perceptive care se ciocnesc în mod

necesar graţie REZONANŢEI cu o direcţie a gândirii, adesea destul de vagă. Direcţia constă maimult în atenţia stăruitoare pentru problemă şi în dorinţa arzătoare de a o rezolva; tatonările premergătoare aici nu se conduc după ipoteze logice. Intuiţia poate interveni în geneza ideilor,dar astfel de idei trebuiesc totuşi să fie supuse controlului raţional, singurul în măsură să leconfirme cu certitudine.

INTELIGENŢĂ = termen, prezent din timpuri imemorabile în limbajul natural,consacrat, se pare, de Cicero, ce caracterizează sub diverse unghiuri, puterea de pătrundere şifuncţia specifică a minţii de a stabili rapid legături şi a face legături creatoare între legături denatură să reveleze ADEVĂRUL. Este ceea ce sugerează inter-legere, reunind două sensuri, aceleade a discrimina lucid între şi a lega, culege, pune laolaltă ceea ce în realitate prezintă acestelegături. Exprimând acţiuni şi atribute ale omului totodată, faber (muncitor) şi. sapiens (înţelept),inteligenţa ca orice categorie culminativă, n-a putut încă să beneficieze de o definiţie clasică, prindelimitări de gen proxim şi diferenţă specifică. În sistemul YOGA, inteligenţa apare atât ca faptreal, cât şi ca unul potenţial, atât ca proces cât şi ca aptitudine sau capacitate, atât formă şi atributal organizării mintale, cât şi a celei comportamentale.

Yoghinii consideră că inteligenţa unei fiinţe umane este în strânsă legătură cu gradul deenergizare, conştientizare şi dinamizare a lui VIJNANAMAYA KOSHA care este structurasubtilă a înţelegerii superioare (inteligenţă). Platon vedea în "phrenesis" capacitatea excepţionalăa omului de a vibra la unison şi înţelege ordinea reală, subtilă din univers pentru ca să se poatăconduce cât mai bine pe sine. La Aristotel factorul cognitiv semnificat prin "noos" este cel cestabileşte relaţia dintre simţuri şi reflecţie. Descartes se referă la raţiune şi sugerează inteligenţaca "un mijloc superior de a-ţi însuşi o ştiinţă perfectă, raportată la o infinitate de lucruri". Sugestiiasupra inteligenţei se întâlnesc şi la mulţi alţi filosofi, printre care şi Hobbes, care oferă o viziuneasociaţionistă asupra gândirii, ca "o succesiune sau înlănţuire de gânduri, o perindare de gânduri,numită discurs mintal". Toate acestea descriu fenomene ce ne permit să presupunem o sinonimieîntre inteligenţă şi gândire sau raţiune, dar nu ne indică originea şi funcţia inteligenţei, cu altecuvinte, raţiunea de a fi a inteligenţei indiferent de modalitatea ei raţională.

Filosofia este devansată de cei a căror genialitate se sprijină pe realism. Leonardo daVinci pune inteligenţa în contextul vieţii. Experienţa ne dă ceea ce există dar ea nu poate fifolosită creator dacă nu este interpretată şi astfel se stabileşte nu numai existenţa lucrurilor ce ne

Page 48: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 48/254

Page 49: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 49/254

imperceptibile.Inteligenţa nu este reductibilă doar la experienţă, deşi se întemeiază şi pe aceasta.

Inteligenţa înseamnă mai degrabă o transgresare intuitivă a experienţei acumulate şi actuale prindescoperirea unor raporturi perfect reale, de regulă ascunse, a căror utilizare satisface un scopadaptativ sau transformativ, în acest sens inteligenţa ce presupune reorganizări raţionale este

complementară intuiţiei cognitive, concepută ca o forţă iluminatorie ce " acţionează similar instinctului şi oarecum în prelungirea lui. Inteligenţa rămâne mereu un proces complex superior  prin care se operează diferenţieri şi recombinări operaţionale cu o finalitate superioarătransformativă, fiind şi evaluată după eficienţa constatată a transformării, în mod curent,inteligenţa este evaluată după nivel şi după dimensiunea facilitării, implicate în adaptareatransformativă superioară umană. Inutil să mai amintim aici faptul că, apărând ca o caracteristicăa individului, manifestată în relaţiile sale cu ambianţa, inteligenţa este tributară, prin origine şidestinaţie, existenţei.

Exagerând în chip extremist rolul eredităţii în dezvoltarea inteligenţei, unii nu au conceputtotuşi ereditatea ca un fapt pur natural ce reflectă fidel KARMA existenţelor anterioare, ci ca oacumulare a exersărilor prilejuite de mediu, fiecare generaţie exercitând o influenţă enormăasupra dotaţiei generaţiei succedente. Această teză a masivului şi imediatului transfer de ladobândit la ereditar nu numai că este infirmată de genetica contemporană şi ea a fost relativizată prin reducţia la minimum, la o minoră semnificaţie de către analize psihologice ulterioare, dar afost pusă în dubiu.

În esenţă, inteligenţa se manifestă prin justeţea şi rapiditatea de clasificare, achiziţie şiconstruire de ansambluri.

De la început se vădeşte faptul că inteligenţa, fiind pluridimensională, nu poate fiinvestigată prin probe univoce, impunându-se o pluritate de probe cu diverse "adrese". Binetconcepe inteligenţa ca o facultate general-umană ce se formează stadial, "scara metrică ainteligenţei", propusă de ei, bazându-se pe o corelare între vârsta cronologică a copiilor şitinerilor şi vârsta lor de maturitate psihică şi mentală stabilită prin devieri în plus sau în minus,faţă de un standard mediu al vârstei cronologice. În aceste condiţii, după anumite norme şi baremuri, se calculează un Q.I. (cotient intelectual) ca măsură globală a inteligenţei. Stabilinddrept cadru de manifestare a inteligenţei activitatea şi experienţa individuală, A. Binet socoteştecă facultăţile mintale se dezvoltă inegal. El scrie: "O lipsă de memorie se poate asocia uneori cumult raţionament, după cum unul cu o memorie bună poate fi un prost veritabil". Inteligenţa este"o funcţie generală de integrare căreia îi sunt subordonate toate celelalte" dar la rândul ei,inteligenţa este, după Binet, tributară diverselor facultăţi, printre care: "înţelegerea rapidă,memoria, imaginaţia creatoare, raţionamentul şi mai ales exprimarea". Operaţiile care intrănemijlocit în schema inteligenţei sunt comprehensiunea, invenţia, direcţia (orientarea către unscop) şi cenzura (critica).

Pentru a testa aptitudinile intelectuale, indiferent de volumul de cunoştinţe acumulat,testele de inteligenţă evită apelul la cunoştinţe rezultate din învăţare, solicitând răspunsuri caresunt la îndemâna oricui, indiferent de pregătire. S-a observat însă că înseşi răspunsurile la testenecesită învăţare. Nu se pot despărţi cu totul operaţiile de informaţiile pe care le susţin. Aplicareatestelor de inteligenţă la indivizi din grupe etnologice aparte, a dat rezultate paradoxale,explicabile prin gradele diferite de inteligenţă şi construcţia specifică a intelectului la respectivele populaţii. Unii psihologi consideră că inteligenţa se determină gradual prin patru caracteristici: plasticitate (restructurare), complexitate (structurală), globalizare (reunire în tot a elementelor),rapiditatea de gândire şi fluiditate (modificări de direcţii prin care se evită fixismul). În rest sesocoteşte că nu există o formulă unică de inteligenţă, compoziţia operaţională a acesteia fiind

Page 50: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 50/254

variabilă după tipuri de activităţi şi după persoane. Există deci o diversitate de forme deinteligenţă, iar ceea ce psihologii măsoară nu este o inteligenţă generală, ci una globală, înordinea statistică abstractă, ea fiind aptitudinea intelectuală medie. Am putea implica aici şiconceptul de stil cognitiv, fără a ignora nivelul după care inteligenţa este întotdeauna calificată.Această poziţie se îndepărtează întrucâtva de cea a lui Spearman care a radicalizat proprietatea

inteligenţei de a fi generală (aplicabilă în variate domenii) reducând-o, pe baza constatăriicorelaţiilor foarte consistente dintre rezultatele testelor intelective, la un factor general (G), carear fi omogen, reprezentând o "puternică energie mentală generală", spre deosebire de factoriispeciali (S), implicaţi numai în anumite activităţi concrete. Teoria bifactorială (G şi S) a luiSpearman susţine deci omogenitatea mental energetică constitutivă a inteligenţei, de undegeneralitatea ei ca foarte puternic câmp mental elevat şi ca factor comun ce facilitează performanţele rapide în orice activitate, nu însă fără complementaritatea unor factori S, adecvaţiformelor particulare ale activităţilor.

Inteligenţa se afirmă ca generală întrucât este expresia unui factor omogen (energiementală puternică dată) şi pentru că (dimpotrivă) este expresia unor structuri operaţionalecompuse, ce se constituie treptat şi care după succesive integrări devin integratoare, foartemobile, deci generice.

Este concludent faptul că toate sistemele teoretice şi psihodiagnostice privind inteligenţa,construite după Spearman (tot pe bază de analiză factorială), sunt plurifactoriale şi includ treaptaintermediară dintre G şi S, factorii de grup. Unii determină 8 factori comuni ai inteligenţei:raţionamentul deductiv şi inductiv, memoria brută, aptitudinea inventivă, rapiditatea percepţiei şigândirii, aptitudinile spaţiale, comprehensiunea accelerată şi fluenţa intuiţiei.

Dacă este să considerăm inteligenţa nu o facultate separată ci o modalitate superioară deorganizare mentală proprie întregului sistem psihic şi mental, atunci nu putem să ignorăm astfelde dimensiuni cum sunt interesul, motivaţia, efortul ş.a. Inteligenţa a fost tratată precumpănitor cao aptitudine mentală elevată, criteriul de identificare şi de evaluare al acesteia fiind reuşitasuperioară şi rapidă în activitate. Raportându-ne însă la reuşită, constatăm că nu numai inteligenţaeste factor mediator. Unii atrag atenţia asupra importanţei tendinţei spre efort, în baza unor ampleinvestigaţii, unii au ajuns la concluzia că, de exemplu, succesul şcolar depinde de inteligenţă în proporţie de 60 restul de 40 % datorându-se efortului de munca perseverent. Desigur în diverseactivităţi profesionale, raportul optim între inteligenţa şi efort voluntar poate fi variabil.

În fapt, inteligenţa "ca o funcţie de integrare a minţii, este implicat, la toate nivelele iar manifestările sale diferă nu numai cantitativ dar şi calitativ". Deci, inteligenţa ca o funcţiementală integrativă se prezintă, diferenţial şi aceasta nu numai după o suită de nivele, ci şi subraportul facturii şi al eficienţei. Unii stabilesc pe lângă inteligenţa abstractă, una tehnică, apoiinteligenţa socială şi inteligenţa administrativă, mai bine zis organizaţională. Formele deinteligenţă s-au diferenţiat actualmente şi mai mult, fiind menţionate variante de inteligenţă practică, ştiinţifică, motorie ş.a. Acestea sunt diferite modalităţi ale inteligenţei generale care semanifestă ca aptitudini complexe, specializate. Problema generalităţi inteligenţei nu poate firezolvată univoc pentru că însăşi definirea ei persistă, relativ distinct prin două puncte de vedere -unul gnostic şi altul pragmatic. Unii socotesc inteligenţa ca fiind capacitatea sau tendinţa derealizare a gândirii, "un mod superior şi eficient de a trata" al gândirii. În acest caz neîndoielnic,nivelul inteligenţei generale este corespunzător nivelului abstract şi teoretic al intelectului, pentrucă acesta permite cu uşurinţă cele mai diverse şi obiectiv cuprinzătoare interpretări. Se ştie însăcă gândire abstractă nu este cu necesitate şi inteligenţă. Nu este necesară numai înţelegerea profundă a celor mai variate situaţii şi domenii ci şi decizii optime, rezolvarea rapidă şi cât mai justă a problemelor ce intervin. Unii ţin să accentueze această funcţie definitorie a inteligenţei,

Page 51: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 51/254

tratând despre inteligenţa eficace. Rezolutivitatea rapidă şi eficacitatea superioară implică cunecesitate momente de modelare abstractă şi se bazează totdeauna pe înţelegere.

Alţii consideră că de fapt înţelegerea deosebeşte inteligenţa umană de cea artificială pentru că inteligenţa se deosebeşte astfel şi de aptitudini. "Distincţia fundamentală întreinteligenţă şi capacităţi constă în a înţelege cât mai profund în loc de a executa pur şi simplu

(aproape mecanic) şi aceasta constituie punctul crucial al problemei". Inteligenţa apare totuşi caun mod superior şi eficient de operare care se construieşte conştient de către subiect prin decizie,deliberare, experiment mintal, vizând întotdeauna un scop. În acest caz însă, accentul nu se pune pe grad, ci pe modul de abstractizare ş înţelegere, inteligenţa prelungind acţiunea cu alte mijloace"prin coordonare acţiunilor într-o formă interiorizată şi reflexivă". Intelectul devine cu adevărat productiv în măsura în care dimensiunile de flexibilitate, intuiţie fluiditate, rapiditate,originalitate şi elaborare îi sunt proprii. Acestea sunt caracteristicile construcţiei funcţionale ainteligenţei în contextul personalităţii care, la rândul ei, este generată de REZONANŢE lăuntricecu împrejurări ajutătoare. De aceea, inteligenţa nu poate fi înţeleasă atâta timp cât nu i seelucidează geneza şi nu i se precizează destinaţia.

Unii prezintă stadiile senzoriomotor, preoperator, de operare concretă şi de operareformală ale inteligenţei, arătând că ea (inteligenţa) "are ceva dintr-un absolut independent cegenerează o relaţie, printre altele, între organism şi lucruri", ea fiind "un termen genericdesemnând forme superioare de organizare rapidă sau de echilibru al structurilor cognitive",constând în esenţă, sub raport operatoriu, din reversibilitatea progresivă a structurilor mobileconstruite". Uneori se observă că inteligenţa "tinde să elimine schemele de analogie înlocuindu-le prin deducţii propriu-zise". Dacă unii au tratat inteligenţa ca o accelerare neuronică, alţii auconstatat că aceasta implică totodată flexibilitate, fluiditate care, la rândul lor, presupunreversibilitate, tranzitivitate, coordonări combinatorice etc. Inteligenţa comprehensivă va presupune o perfectă echilibrare între asimilare rapidă şi acomodare, pe când inteligenţarezolutivă va releva "acomodări cu depăşiri" şi aceasta cu atât mai mult cu cât inteligenţa seinserează în structurile mai complexe ale creativităţii. Răspunsurile inteligente, caracterizate prin perspicacitate, supleţe, adecvare la situaţii concrete sunt susceptibile de evaluări formale sau deconţinut. Rapiditatea şi oportunitatea răspunsurilor nu este întotdeauna şi un indiciu de calitate,acestea putând fi datorate unei forme mai simple de inteligenţă, calificată ca "asociativă" sau promptitudini activării vigile, căreia îi corespunde "deşteptăciunea". Gradul de eficienţă şirapiditate al adaptării inteligente nu poate fi însă redus la astfel de elemente, cum este doar vitezade reacţie, deşi aceasta are totdeauna o anumită importanţă. Eficacitatea rămâne însă dependentăde complexitatea elaborării, de examinarea critică a mijloacelor ce satisfac optim un scop.

Conduita inteligentă se demonstrează mai mult prin forţa şi exactitatea previziunii decât prin replicile de efect. Unii disting o inteligenţă cristalizată, aplicabilă la situaţiile-tip alemediului ambiant şi o inteligenţă fluidă ce răspunde la situaţiile complet noi. Nici acestea nu sedisting însă după viteza de reacţie care, în orice caz, este mai mare când intră în joc inteligenţacristalizată. Interesant de semnalat este faptul că, inteligenţa cristalizată este mai puternică lavârsta copilăriei şi a bătrâneţii decât inteligenţa fluidă, ce se afirmă plenar în faza adultă. Uniicercetători au găsit vârful de dezvoltare a inteligenţei generale în jurul vârstei de 24 de ani.Important de semnalat este faptul că fiind un factor global de adaptare, inteligenţa se structureazăîn condiţiile adaptării individuale, întotdeauna concrete, implicând relaţii exterioare generatoarede atitudini, ce se corelează cu aptitudinile, inteligenţa trebuind să corespundă anumitor modeleculturale. Omul, cu rare excepţii, nu este, ci devine inteligent şi aceasta în raport cu condiţiile încare există inteligenţă ca dimensiune a personalităţii, neputând să fie generală decât în raport cu o pregătire, într-un anumit moment al evoluţiei ei. Din acest punct de vedere, asupra mijloacelor de

Page 52: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 52/254

testare ale inteligenţei persistă o serie de îndoieli în legătură cu artificialismul probelor şi cuadecvarea la condiţiile de pregătire concrete ale diferitelor categorii de oameni.

R. Zazzo recomandă "să te serveşti inteligent de inteligenţă". Una din consecinţele posibile ale acestui dicton ar fi ca inteligenţa să nu fie niciodată concepută univoc şi să nu fiesupusă unor asocieri sau disocieri exclusiviste.

În general, inteligenţa apare în trei ipostaze ca:1) modalitate cognitivă, integratoare, diferită de reactivitatea emoţională şi de capacitatea deefort;2) capacitatea rapidă de rezolvare a problemelor, prin restructurări superioare opuseautomatismelor;3) posibilitate supramedie a gândirii în studiul căreia este interesată YOGA.

Dacă vom reinventaria în lumina sistemului YOGA atributele inteligenţei constând îndiferenţiere şi adaptare, nivel superior intelectual şi înţelegere, aptitudine cognitivă globală şirezolutivitate, atunci vom ajunge la concluzia că, deşi inteligenţa apare ca un factor de mareînsemnătate al vieţii, ea îşi are totdeauna originea în existenţa şi activitatea Mentalului DIVINMacrocosmic.

Deşi apare ca un factor facilitant, productiv al învăţării, ea rezultă prin trezirea şidinamizarea cât mai puternică a lui VIJNANAMAYA KOSHA care se cristalizează în noi prinexperienţe dătătoare de inteligenţă şi din învăţare, din acea învăţare care este inteligentă,construind inteligenţa prin sistematizare, formativitate, apel la înţelegere esenţială, considerândsecvenţial punctele de vedere şi la exersat prin cele mai rapide şi variate rezolvări şi elaborări de probleme. Voinţa îşi sporeşte capacitatea de efort numai prin antrenamentul prilejuit de biruireagreutăţilor. Similar, inteligenţa îşi sporeşte energia mentală elevată şi forţa penetrantă, urcând dela un nivel de înţelegere la altul superior şi îşi dezvoltă şi amplifică forţa transformatoare prin biruirea deplină a dificultăţilor cognitive, prin cunoaşterea aprofundată a legilor divine supreme prin acţiune constructivă, prin intuiţie, prin rezolvare de probleme.

CUGETĂRI EXEMPLARE DESPRE INTELIGENŢĂ

*** Câţiva oameni deştepţi sunt mai de temut decât o mulţime de proşti.*** Un om deştept valorează mai mult decât o mie de neghiobi.*** Aceluia căruia îi surâde acum norocul a fost cu siguranţă cândva deştept.*** Nimic nu-i cu neputinţă pe lumea aceasta pentru inteligenţa puternică a celor cu

adevărat inteligenţi.*** Unde nu e drum nici pentru vânt, nici deschizătură pentru razele soarelui, până şi

acolo răzbate cu uşurinţă inteligenţa celor cu adevărat inteligenţi.*** Adesea inteligenţele cele mai înalte stau ascunse pentru că oamenii nu pot să le

înţeleagă.*** Totul se poate realiza prin inteligenţă.*** Totdeauna superioritatea inteligenţei triumfă asupra forţei.*** Cum se face că un suflet îmbogăţit teoretic cu cunoaşterea atâtor lucruri sublime nu

devine, datorită lor, mai vioi şi mai deştept; şi că o minte grosolană şi vulgară poate aşeza în ea,fără a se face mai bună, vorbele şi cugetările spiritelor celor mai înalte din câte au existat pe pământ; aceasta se întâmplă pentru că prostia şi inerţia înăbuşe în final totul în firile mediocre şinehotărâte.

= VA URMA =

Page 53: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 53/254

AN IV C11EXPLICAREA UNOR TERMENI ÎN VIZIUNEA SISTEMULUI

YOGACUGETĂRI EXEMPLARE DESPRE INTELIGENŢĂ

(continuare la cursul nr. 10 AN IV)

••• Se poate întâmpla ca cineva să se împace cu faptul că emai prejos de noi în ceea ce priveşte norocul sau chiar însuşirilesufleteşti; dar nici unul nu va recunoaşte inferioritatea sa în privinţa inteligenţei.

••• Cine, cu excepţia înţeleptului, se poate lauda că judecă,sau născoceşte, sau înţelege repede totul la orice oră din zi?

••• Trebuie să urmărim să devenim cât mai repedeinteligenţi; căci altfel puţin folos se scoate din cunoştinţele şi dinexperienţa altora.

••• Inteligenţa nu este o mărime extensivă, ci intensivă; de

aceea aici un inteligent poate să se măsoare liniştit cu zece mii de oameni fără inteligenţă. Oadunare de o mie de gogomani încă nu face cât un singur om deştept.

••• Cea mai frumoasă întrebuinţare a vieţii noastre este de a spori conformitatea dintreinteligenţa noastră şi realitate.

REZOLVARE DE PROBLEME = proces şi efect de atingere a scopului propus, dedepăşire prin mijloace cognitive a unui obstacol, în sensul transformării necunoscutei încunoscută. Rezolvarea de probleme este activitate definitorie şi de mare performanţă a gândirii,iar nivelul rezolutivităţii adoptării unei hotărâri califică direct nivelul de inteligenţă. În tratarearezolvării de probleme se detaşează două căi şi anume: analiza operaţională, prevăzând paşiiefectuaţi pe calea soluţionării şi modalităţile adecvate prelucrării informaţiilor. Pentru subiect,

situaţia problematică are structura unei acţiuni complexe, implicând o bază anticipativ-orientativăşi un ansamblu de modalităţi executorii ce trebuie elaborate sau perfecţionate pentru a fi puseapoi în aplicare.

O situaţie este problematică atunci când nu sunt suficiente rezolvării ori procedeelecomune uzuale. Unii definesc situaţia problematică drept o "situaţie ce prezintă o lacunăacoperită", iar alţii semnalează caracterul de situaţie "deschisă", generatoare de tensiuni în subiectşi de necesitatea imperioasă de închidere a structurii incomplete. Alţii relevă caracteristicasituaţiei problematice de a fi generatoare de conflict conceptual şi de stări de frustraţiecaracteristică ce nu dispare decât prin găsirea soluţiei. Global, situaţiile problematice prezintă oserie de atribute pe care le putem clasifica astfel:

a) constantele, care reprezintă elementele invariabile în sistemul dat de informaţie;

b) variabilele, reprezentând grupul de alternative ce pot fi folosite pentru obţinerea uneisoluţii;

c) atributele deschise, ce se definesc printr-o serie de parametri, ale căror valori nu suntspecificate în datele iniţiale ale problemei;

d) atributele structurale sau implicite sunt elemente neexplicite, ce se relevă pe măsuradescompunerii problemei în componente, fiind constrângeri contextuale ale subcomponentelor şi, prin urmare, cu cât problema este mai complexă, cu atât numărul şi rolul atributelor structurale(organizaţionale şi contextuale) se amplifică.

Page 54: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 54/254

O situaţie devine problematică subiectiv, dacă asimilarea ei de către subiect necesită unnumăr special de transformări, care conduc la echilibrare. Unii ajung ca prin confruntarea şiconjugarea datelor obiective şi subiective, să clasifice problemele după gradul lor de structurare.În probleme bine definite şi slab definite. Veritabile sunt cele slab definite şi slab specificate şicare nu pot fi rezolvate prin metode uzuale. Amintim aici de împărţirea altora în probleme

convergente, cu multe restricţii şi specificaţii, ce oferă un câmp de căutare îngust şi o singurăsoluţie, şi divergenţe, cu mai puţine restricţii şi un câmp larg de exploatări, ce permit mai multesoluţii. Există un continuum problematic şi, corespunzător, un continuum al structurării. Unii au propus o clasificare a problemelor în legătură cu gradienţii problematicului şi orientându-se dupămăsura specificării dată iniţial în situaţia problematică; măsura specificării scopului, deci a stăriifinale vizate; necesarul de operaţii, transformative.

În consecinţă, problemele se împart în cinci categorii: 1) probleme reproductive-necreative, sunt cele care nu necesită un demers cognitiv creator, ci doar o gândire reproductivă;rezolvată implică modalităţi sistematice, determinate, de progres către soluţie; 2) problemedemonstrativ-explicative, sunt cele în care starea finală se prezintă bine specificată, ceea ce secere fiind găsirea drumului către aceasta, prin dovedirea, demonstrarea, găsirea cauzalităţii,explicitarea sau chiar inovarea ei. În lipsa unor elemente iniţiale specificate şi doar în limiteleunor reguli de operare; 3) probleme euristic-creative - presupun specificarea naturii soluţiei şi înmod vag unele cerinţe pe care aceasta trebuie să le satisfacă; 4) probleme inventiv-creative încare starea iniţială este bine specificată, ea menţionând anumite elemente prin continuarea cărorase presupune atingerea stării finale, relativ vag specificată; delimitarea acesteia din urmă constătocmai în faptul că ea decurge din combinarea, transformarea, operarea cu elemente oferite destarea iniţială; 5) probleme de optimizare sau reproiectare creativă. În care starea iniţială este perfect specificată, pornindu-se de la un element dat, binecunoscut, iar starea finală este deloc sauslab specificată, posedând cel mult unele vagi indicaţii generale asupra proprietăţilor soluţiei.Unii au introdus o deosebire marcantă între descoperirea de probleme şi rezolvarea de probleme.În esenţă, această distincţie se referă la problemele date subiectului spre deosebire de cele pe carele descoperă, inventează şi pune din proprie iniţiativă.

Deosebirea dintre problem-solving (rezolvare de probleme) şi problem-finding(descoperirea de probleme) constă în aceea că prima ţine de o specializare strictă şi se leagă de unsistem conceptual constant, manifestând tendinţa de a transforma problema în nonproblemă, iar cea de-a doua ţine de structuri cognitive foarte flexibile, apte să revizuiască închiderile şi săstabilească noi legături. Bazele rezolvării de probleme sunt, tradiţionale, etapa primară şi pregătitoare a sesizării şi punerii problemei şi procesul rezolutiv în sens restrâns, îşi menţinevalabilitatea dictonul "o problemă bine pusă este pe jumătate rezolvată", la care a aderat cuentuziasm şi Einstein. YOGA enumeră: sesizarea problemei prin selecţie şi observare, analiza şidefinirea ei, strângerea materialului, căutarea şi formularea de explicaţii, verificarea şi finalizarea.Unii vin cu un model operaţional care ţine seama de datele experienţei subiectului. Dupăconfruntarea cu situaţia problematică, problema este definită prin identificarea elementelor esenţiale, după cum urmează: reactualizarea conceptelor disponibile şi a regulilor cunoscuteanterior, evaluarea conceptelor pe baza experienţei, selectarea regulilor şi indicatorilor relevanţi pentru situaţia stimul, formularea de explicaţii specifice, demersul de descoperire orientat spresoluţie, formularea de ipoteze specifice privitoare la soluţiile posibile, evaluarea acestora,verificarea soluţiei aleasă drept optimă. Tradiţional, se rezervă în procesul rezolutiv un locimportant atât intuiţiei cât şi ipotezei, ea presupunere atât despre soluţie cât şi despre căile ce potduce la obţinerea ei. În aceste condiţii în afara intuiţiei se are în vedere fenomenul deciziei, într-oaltă perspectivă, rezolvarea de probleme este concepută în termeni comportamentali ca o activare

Page 55: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 55/254

de abilităţi, construire şi aplicare de modalităţi oportune, desfăşurare a unor demersuri cognitive.Unii consideră că subiectul progresează de la o stare iniţială spre una finală, fără a parcurgeanumite stadii distincte, ci doar folosindu-se de un repertoriu de operaţii cognitive.

Sunt considerate esenţiale pentru orice rezolvare de probleme următoarele: alegereascopului, selectarea unei metode de rezolvare, verificarea obiectivă a rezultatelor. Direcţionarea

este prefigurată în punerea problemei să regleze rezolvarea de probleme. Alţii recurg la conceptulde restructurare pentru a descrie fenomenul de rezolvare de probleme. O serie de procesemediatoare prin care, din vechile structuri în legătură cu noile cerinţe ale situaţiei, se obţin noistructuri, reprezintă calea de care depinde rezolvarea. Orice problemă presupune o serie decondiţii restrictive de care trebuie să se ţină seama. Yoghinii apreciază rezolvarea de probleme caun "proces superior de învăţare". Performanţele dobândite în acesta implică şi explicăconcomitent "o transformare în capacitatea omului".

Capacitatea rezolutivă, de hotărâre constă în posibilitatea generalizării prin desprindereade situaţiile problematice şi în posibilitatea selecţiei şi aplicării unor aceloraşi reguli la situaţiidiverse. Activitatea de luare a hotărârii are deci drept efect obţinerea de noi achiziţii, datoritărezonanţei ce survine, fapt pentru care ea poate fi considerată învăţare problematizantă.Promotorii învăţării prin descoperire echivalează rezolvarea de probleme cu o acţiune de"categorializare", acţiune al cărei efect este organizarea şi structurarea datelor ce pot fi obţinute prin ambianţă. În calea rezolvării de probleme intervin bariere subiective şi funcţionale ce au fostcalificate ca blocaje intelectuale, vâscozitate mintală, fixitate funcţională, tendinţa spre închidere prematură a structurilor cognitive. Depăşirea rutinei implică tensiuni motivaţionale specifice şimodalităţi oportune care să ducă la reorganizarea reclamată de problemă. Decisivă estedescoperirea principiului rezolutiv ce face să fie luată hotărârea. Uneori acesta constă dintr-orestructurare de ansamblu a câmpului informaţional, alteori se referă la detalii. În multe tipuri de probleme intervine, conform unui principiu funcţional, desfacerea şi utilizarea unor atribute saurelaţii implicate.

Modelând rezolvările, unii folosesc, în mare, două tipuri de strategii. Prima este cea aîngustării progresive a spaţiului problematic prin confruntarea continuă şi alternanţa dintremijloace şi scop. Pe această linie, rezolvarea are un caracter iterativ şi presupune la fiecare pas, încare se confruntă una din metode cu scopul, controlul prin feedback al rezultatului cu efecte desancţionare, corecţie sau infirmare, de la una dintre acestea pornindu-se pasul următor. Aceastăstrategie, denumită "analiza mijloc-scop", recurge la împărţirea problemei într-o serie desubprobleme şi a scopului final într-o suită de scopuri intermediare. Astfel, procesul general alrezolvării de probleme este transformat într-o serie de probleme succesive ale subproblemei. Totaceştia admit însă şi o altă strategie, a "planificării" şi care constă în anticiparea soluţiei întermeni generali. În simplificarea problemei prin omiterea unor amănunte, trecerea în plansecundar a unor calităţi şi dimensiuni ale spaţiului acesteia pentru a o reduce la un tip familiar, pentru facilitarea explorării şi deci rezolvării. Alţii au propus strategia dublei stimulări "de jos"(de la câmpul perceptiv) şi a stimulării "de sus", care porneşte de la raţionament, de la principiusau regulă. Restructurarea rezultă din îmbinarea analizei perceptive cu analiza cognitivă şisimilar, a confruntării imagistice cu modelele abstracte sau simbolice. Bipolaritatea, proprie îngenere procesului cognitiv, este maximal realizată în rezolvarea de probleme.

Unii pornesc de la ideea, care nu poate fi acceptată fără rezerve, că în învăţare se opereazăcu concepte complete, pe când în activitatea de rezolvare de probleme conceptele suntincomplete. Odată formate, conceptele au tendinţa de a se închide, de a-şi menţine echilibrul şi dea funcţiona autonom şi stabil. Prin urmare, există două tipuri de rezolvare de probleme. Primul tipconstă într-un concept incomplet ce trebuie completat prin generarea de concepte alternative. Cel

Page 56: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 56/254

de-al doilea tip de rezolvare de probleme este mult mai dificil pentru că porneşte de la un conceptstabil şi complet şi care este supus reviziei, este dezechilibrat prin relevarea unor imperfecţiuniale sale, urmând să fie transformat şi regenerat prin soluţii, în acest caz, rezolvarea de problemedebutează prin disruperea conceptului sau restructurarea cunoştinţelor. După unii, fiecare propoziţie completă este echivalentă cu enunţul unei rezolvări. Rezolvarea de probleme ar consta

deci din trecerile reciproce între structurile de suprafaţă şi cele de adâncime prin intermediulstructurilor de transformare ce permit elaborarea de noi răspunsuri sau soluţii. Pentru ca princompetenţa lingvistică şi cognitivă să se obţină o performanţă, este necesar ca odată descoperităşi recristalizată structura de adâncime, aceasta să fie adusă cu tot ce implică ea, la suprafaţă, să fiecomunicată.

Sistematizând strategiile implicate secvenţial în activitatea rezolvării, unii detaşează treiserii de strategii ce intră succesiv în acţiune. Sunt în primul rând strategiile anticipativ-exploratorii ce ghidează, mai mult sau mai puţin sistematic, căutările. Acestea corespund fazei dedefinire a problemei. Urmează strategiile anticipativ-rezolutive, care sunt, planuri specifice decăutare a soluţiilor şi corespund, orientării în sarcină. Urmează strategiile executive care au uncaracter analitic şi uzează de  primele, algoritmice şi bine consolidate.

Fiecare rezolvare de problemă lărgeşte cadrul problematic. Toate acestea intervin într-un

circuit şi începând de condiţiile activităţii. Se face deosebirea dintre rezolvări individuale şicolective de probleme. Unii definesc în genere grupul ca sistem de roluri având destinaţiarezolvării de probleme. Ocupându-se de rezolvarea de probleme în grup, unii au stabilit căimportantă este nu numai propunerea sarcinii, ci şi cooperarea şi compatibilizarea afectivă amembrilor grupului.

În concepţia yoghină, rezolvarea de probleme se poate face mult mai uşor dacă ne activăm plenar intuiţia şi, intrând în REZONANŢĂ cu realitatea pe care o indică problema, descoperimrapid REZOLVAREA SAU SOLUŢIA JUSTĂ.

CUGETĂRI EXEMPLARE DESPRE ÎNŢELEPCIUNE

•••Fericit este omul care a aflat cu adevărat înţelepciunea şi muritorul care, graţieexperienţei sale uriaşe, a dobândit iscusinţa.

••• Deoarece agonisirea înţelepciunii este mai de folos decât a argintului şi câştigarea eieste mai de preţ decât a aurului celui mai curat.

••• Ea este mai scumpă decât pietrele nestemate şi nici o comoară n-o poate ajungevreodată în preţ.

••• Cei înţelepţi au mereu parte de cinste, iar cei nebuni au parte de ocară.••• Agoniseşte înţelepciunea şi cu preţul bogăţiei tale dobândeşte priceperea.••• Învăţătura celui înţelept este izvor de viaţă, căci cel fără minte va fi prins în laţul

morţii.••• Celui nebun nu-i place înţelepciunea, ci nebunia năucitoare din inima lui.••• Cumpăra cât mai des adevăr şi nu vinde niciodată înţelepciune, învăţătură şi iscusinţă.••• Înţelepciunea este peste măsură de înaltă mai ales pentru omul nebun.••• Ca o creangă de mărăcini pe mâna unui beţiv, aşa este înţelepciunea în gura celor 

nebuni.••• E frumos să înveţe lucruri înţelepte chiar şi un bătrân.••• Cel mai bine pentru înţelept este să nu pară înţelept ci chiar să fie un înţelept.••• Înţelepciunea nu rareori se află numai în unul, căci nu tot ce trăieşte are şi minte

 pătrunzătoare. Ce este această înţelepciune, numai natura o ştie.

Page 57: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 57/254

•••A fi înţelept este de fapt partea cea mai însemnată a fericirii nepieritoare.••• Nu există pentru oameni un câştig mai mare decât prevederea şi o minte înţeleaptă.••• Din adevărata înţelepciune provin trei lucruri: gândire mereu justă, vorbire inspirată

fără greş şi acţiune dreaptă.••• Nu perii albi îl fac pe om înţelept.

••• Şi am privit adânc şi am văzut înţelepciunea, nebunia şi prostia...Totuşi am văzut căare precădere înţelepciunea asupra neroziei, precum precădere are lumina asupra întunericului.•••Pomenirea celui cu adevărat înţelept este veşnică, fiindcă, negreşit, în zilele ce vor 

veni, toţi cei proşti vor fi uitaţi, şi iară, înţeleptul nu moare pentru totdeauna ca nerodul.••• Este mai presus şi vrednic de admiraţie un băiat sărac şi înţelept decât un rege bătrân şi

neghiob, care nu ştie să prevadă viitorul.••• Inima înţelepţilor este în casa păcii extatice, pe când inima nerozilor este doar în casa

de petrecere.••• A fost odată o cetate mică şi oamenii din ea erau puţini şi împotriva ei s-a pornit un

împărat puternic şi a împresurat-o şi a ridicat în jurul ei întărituri uriaşe. În ea se afla un om sărac,dar înţelept şi el a mântuit cetatea cu înţelepciunea lui. Dar iată, acum nimeni nu mai pomeneşte pe acel om sărac.

•••Atunci am zis: "Este mai de preţ înţelepciunea decât vitejia, deşi înţelepciuneasăracului este dispreţuită şi cuvintele lui nu sunt luate în seamă.

••• Vorbele înţeleptului spuse domol sunt mai ascultate decât zbieretele unui stăpân pestenebuni.

••• Înţelepciunea preţuieşte mai mult decât uneltele de război, căci o singură greşealăstrică întocmirea cea mai bună.

••• Înţeleptul care nu-şi poate fi niciodată de folos lui însuşi, în zadar este înţelept.••• Înţeleptul adevărat nu se mânie, nu se repede, nu-şi pierde curajul, nu se înveseleşte cu

cele efemere, nu rămâne trist nici chiar când se află în mare strâmtoare sau nenorocire; el îşi păstrează caracterul divin înnăscut, rămânând neclintit întocmai ca Himalaya.

••• Înţelepţii adevăraţi nu deplâng ceea ce s-a pierdut, ceea ce a murit şi ceea ce a trecut,căci trebuie să se ştie că aceasta este deosebirea dintre înţelepţi şi proşti.

••• Cine priveşte averea altuia ca pe un bulgăre de pământ, pe toate fiinţele ca pe sineînsuşi, acela este înţelept.

••• Nu-i uşor să ajungi acolo unde se află înţelepciunea.••• Înţelepciunea se cunoaşte din cuvânt şi faptă, iar învăţătura din ceea ce rosteşte gura.••• Pe robul înţelept îl vor sluji oamenii liberi.••• Fericit în veci şi puternic este cel ce a dobândit înţelepciunea.••• De două lucruri se întristează inima mea, dar de al treilea mă apucă mânia: omul care

trăieşte în mizerie, oamenii înţelepţi când sunt dispreţuiţi şi acela care se întoarce de la virtute la păcat.

••• Nu-ţi arăta înţelepciunea la timp nepotrivit.••• Înţelepciunea nu poate pătrunde în sufletul viclean şi nu sălăşluieşte niciodată în trupul

supus păcatului.••• Mulţimea înţelepţilor este mântuirea lumii şi un împărat cuminte înseamnă bunăstarea

norodului din acea ţară.= VA URMA =

Page 58: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 58/254

AN IV C 12TRADUCEREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ A INVOCAŢIEl REALIZATE

ÎNAINTE DEA SE EMITE MENTAL GAYATRI MANTRA

GAYATRI - este un vers sacru din RIG VEDA. Redăm încontinuare traducerea în limba română a acestui imn divin.

"Să medităm plini de veneraţie asupra strălucitoarei lumini aDivinei şi admirabilei Fiinţe atotputernice care a creat totul. Fie caea să ne ghideze plină, de dragoste gândurile şi aspiraţiile cătreAdevărul Ultim care este însuşi Spiritul sau esenţa lui Dumnezeu."

GAYATRI MANTRA este MANTRA lui SAVITRI -Contrapartea feminină (SHAKTI) a lui BRAHMA.

EXPLICAREA UNOR TERMENI ÎN VIZIUNEA

SISTEMULUI YOGACUGETĂRI EXEMPLARE DESPRE ÎNŢELEPCIUNE(continuare la cursul nr. 11 AN IV)

••• N-am pus alături cu înţelepciunea nici pietrele cele mai scumpe, fiindcă tot aurul dinlume pe lângă ea nu e decât nisip, iar argintul înaintea ei mi se pare

noroi.••• Fără îndoială, înţelepciunea aceea eminentă şi divină constă în a pătrunde adânc esenţa

ultimă şi lucrurile omeneşti şi a le cunoaşte bine prin propria experienţă; a nu fi surprins de nici oîntâmplare, a nu socoti imposibil nimic înainte de a se întâmpla.

••• Dacă nu faci eforturi adecvate să ajungi tu însuţi înţelept, în zadar asculţi pe un

înţelept.••• Mintea iscoditoare şi perfect rafinată, nu vârsta, află înţelepciunea.••• Ai curajul de a fi înţelept, începe. Cel care amână ora vieţii chibzuite e ca un ţăran,

care ar aştepta să se scurgă râul; dar această amânare este zadarnică, căci acela curge şi va curgeîn veci.

••• Atunci cine-i cu adevărat liber? Înţeleptul, căci doar el este cel care se stăpâneştetotdeauna cel mai bine, fiindcă numai pe el nu-l înspăimântă nici sărăcia, nici moartea, nicilanţurile,... şi asupra căruia însăţi năvala destinului e veşnic neputincioasă.

••• Înţeleptul, mereu atent şi apărat pe deplin împotriva oricărui atac, nu dă înapoi în faţaatacului sărăciei, al jalei, al infamiei, sau al durerii.

••• Înţeleptul veritabil învinge, ce-i drept, soarta prin bărbăţia sa; dar mulţi care doar se

dau drept înţelepţi sunt repede înspăimântaţi uneori de ameninţările cele mai neînsemnate.••• Calea spre culmea demnităţii este anevoioasă; dar de vei voi să te urci pe acel pisc,căruia i se supune chiar şi soarta, vei vedea sub tine toate câte sunt socotite drept cele mai înalte;şi ajungând înţelept vei ajunge la cele mai mari înălţimi pe un drum neted.

••• În felul acesta îşi va desfăşura înţeleptul virtutea: dacă-i va fi îngăduit, în bogăţie, dacănu, în sărăcie; dacă va putea, în patrie, dacă nu, în exil; dacă va putea, ca un comandant, dacă nu,ca un soldat; dacă va putea, voinic, dacă nu, slab. Orice soartă va avea, el va face din ea cevamemorabil şi extraordinar prin măreţia sa supraumană.

Page 59: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 59/254

••• Înţelepciunea este ştiinţa vieţii pentru cel care ştie să pătrundă tainelor divine.••• Înţelepciunea adevărată n-are nevoie de multă învăţătură.••• Soarta înţelepţilor este la fel ca aceea a unei cununi de flori, sau stă în fruntea tuturor,

sau se veştejeşte în pădure.••• Cel care vrea să ajungă înţelept să se gândească la ştiinţa divină, la iubirea nesfârşită şi

la util, ca şi cum ar fi fără bătrâneţe şi fără moarte; să săvârşească cât mai multe fapte bune, chiar dacă moartea l-ar apuca de păr.••• Chiar dacă eventual am putea fi savanţi prin ştiinţa altuia, câtuşi de puţin înţelepţi nu

 putem fi decât prin propria noastră înţelepciune.••• Unii ar putea fi înţelepţi, dacă n-ar crede cu atâta încăpăţânare că nu sunt.••• E mai uşor, datorită detaşării spontane, să fim înţelepţi pentru alţii decât pentru noi

înşine.••• Este o mare nebunie a voi să fii înţelept numai pentru tine singur.••• Ferice de acela care, pentru a deveni înţelept, trage învăţătură din păţania altuia, căci

nu va repeta greşelile pe care le fac ceilalţi.••• Cel care în mod eronat se crede înţelept şi îngăduie datorită vanităţii să-i se dea această

însuşire, are de-acum defectul acesta în plus faţă de alţii.••• Este o veche constatare, că oamenii cuminţi şi chibzuiţi devin, de obicei, mai înţelepţi

datorită experienţelor vieţii şi vârstei, iar cei proşti devin odată cu trecerea anilor, tot maineghiobi.

••• Noi devenim cu toţii bătrâni într-adevăr, dar oare cine dintre cei bătrâni devineînţelept.

ÎNŢELEPCIUNE (cf. lat. intellectio "sens real, semnificaţie") = stare supremă deechilibru interior (psihic, mental, spiritual) de seninătate beatifică şi împăcare cu sine, de revelarea spiritului nemuritor (ATMAN), de concordanţă deplină între gând şi faptă, la care ajunge ofiinţă umană cu SAHASRARA perfect dinamizată. La starea supremă de înţelepciune divină seajunge printr-o bogată experienţă spirituală, adâncită prin reflexie şi accelerată considerabil prin practica consecventă şi corectă a treptelor superioare ale sistemului YOGA.

Înţelepciunea presupune, deopotrivă, o concepţie generală, armonios integrată prinintuiţie, asupra lumii, asupra omului, asupra poziţiei sale în univers şi asupra realităţii existenţeilui DUMNEZEU. Ea implică de asemenea o cunoaştere a valorilor morale de bine divin, adevăr ultim, frumuseţe perfectă, puritate sufletească, dragoste, respect pentru sine şi pentru oameni,iubirea necondiţionată a lui DUMNEZEU, precum şi o credinţă de nezdruncinat în acord cuaceste principii şi valori. Înţelepciunea este o expresie a cunoaşterii profunde şi dominării deplinede sine, a unei permanente călăuziri în viaţă după principiile divine, universal valabile ce nucontrazic bunul simţ şi inteligenţa creatoare. Înţelepciunea adevărată reflectă respectul deplin allegilor naturii aşa cum acestea au fost create de înţelepciunea perfectă a lui DUMNEZEU.

"Omul înţelept - spune unul dintre profundele proverbe româneşti - face numai ceea ce se poate (respectă permanent legile divine) şi nu orice din tot ceea ce el vrea". Înţeleptul sestrăduieşte neobosit să-şi apropie toate marile valori universal valabile, divine care au fostrevelate de activitatea spirituală a întregii omeniri în decursul evoluţiei acesteia, timp de milenii.El înţelege la unison cu voinţa divină să aducă o contribuţie efectivă, în măsura propriilor sale puteri, extraordinar de mari (atunci când a atins starea de înţelepciune) la propăşirea spirituală şimorală a omenirii prin acţiuni, opere sau învăţături (ce manifestă şi reflectă armonia, inteligenţasupremă DIVINĂ), împărtăşite celorlalţi oameni şi, mai ales, prin educarea copiilor, în spiritul şirespectul marilor valori DIVINE; Înţeleptul este sever cu sine şi îngăduitor ori plin de dragoste cu

Page 60: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 60/254

ceilalţi atunci când aceştia merită; el îşi construieşte viaţa treptat, punându-şi mai mereu de acordexperienţa sa bogată de viaţă şi rodul meditaţiilor sale profunde cu învăţăturile şi revelaţiile primite atât de la DUMNEZEU cât şi de la ceilalţi oameni de la care el învaţă direct sau află prinoperele acestora; înţeleptul consideră că ADEVĂRUL ULTIM ESTE TOTUL şi de aceea nu sestatorniceşte într-o formulă rigidă şi definitivă de viaţă, el este ca un copil, în fiecare moment

 primitor de noi învăţăminte de la toţi şi toate care îl înconjoară, fiind oricând gata să se corecteze pe sine în caz de greşeală, sub îndemn, propriu sau străin; el uneşte statornicia deplină a unei poziţii spirituale şi morale, cu receptivitatea la noi valori autentice, divine; el îşi cunoaşte plin dedetaşare adevărata poziţia faţă de sine şi faţă de ceilalţi, ferindu-se totdeauna de orgoliu sau de oteatrală umilinţă.

Înţelepciunea, rod al unei cunoaşteri superioare, ultime şi generale asupra lumii, inspiratede DUMNEZEU conduce totdeauna la acţiuni benefice, la conduită practică armonioasă, divinintegrată şi, în acelaşi timp, face cu putinţă explicaţia şi întemeierea acestei conduite, după principiile DIVINE, înţelepciunea exclude, în aceeaşi măsură, izolarea fără un rost TEMEINICde oameni şi sihăstria, situarea excentrică în afara vieţii comunităţii, dar şi sociabilitateasuperficială, facilă. Înţelepciunea implică, prin urmare, raporturi sincere şi corecte, de prietenieafectuoasă şi dragoste detaşată de interese şi egoism faţă de oameni ce se modulează firesc dupăgradul de intimitate personală, excluzând, cu excepţia situaţiilor care o impun, vorbirea rece,tăioasă, dar şi o familiaritate excesivă.

Înţeleasă ca o atitudine generală de dăruire faţă de viaţa superioară, faţă de divin,înţelepciune este o stare profund integrată şi transfiguratoare, înţelepciunea, chiar dacă nu presupune un cod rigid de prescripţii de conduită, impune totuşi un întreg şir de comportări practice armonioase, divine, superioare, fiind dublată de acţiuni binefăcătoare concrete, care sunt,înainte de toate, destinate să păstreze echilibrul vital, sufletesc, mental şi spiritual, permiţându-nesă rămânem mai mereu într-o euforică seninătate şi împăcare cu sine ce atrage adeseori în modspontan instalarea divinei fericiri nepieritoare (EXTAZ) (stare caracteristică în cazul atingeriiînţelepciunii). Toate marile căi spirituale ale umanităţii, printre care un rol de cinste îl are YOGA,au conţinut, au exprimat sau au condus, pe acei care au ştiut să le înţeleagă şi înainte de toate săle aplice corect, practic, la înţelepciune.

Religiile, YOGA, principiile divine de morală practică, filosofiile autentice, marile creaţinepieritoare, geniale, literare şi artistice, concepţiile ştiinţifice, obiective, generale asupra luiDUMNEZEU, lumii, vieţii şi omului, au alcătuit îndemnuri directe sau indirecte la înţelepciune,uneori ele fiind mai mult sau mai puţin o formulare explicită a unei anumite înţelepciuni. Nu vomcita, aici, pentru a ilustra acesta noţiune sau pentru a o fundamenta teoretic nici un nume şi niciun titlu de operă, orice indicaţie ar fi de altfel limitativă, ar trebui să ne referim, în această privinţă, la spiritualitatea umană, înţeleasă în întregul ei, rod al activităţii spirituale şi divine atuturor popoarelor şi a tuturor epocilor. Înţelepciunea, atunci când este o calitate înnăscută, fiinddeja dobândită prin eforturile perseverente realizate de spiritul ce s-a încarnat, în alte existenţe(exemplu practica YOGA încununată de succes (atingerea celor mai înalte trepte spirituale) înaltă viaţă) este un dat cu care unele fiinţe umane se nasc; în alte cazuri, înţelepciunea esterezultatul unei experienţe personale şi spirituale atinse prin practica perseverentă YOGA, încontinuă desfăşurare şi împlinire. Înţelepciunea este capacitatea net superioară de înţelegere şi judecare a lucrurilor şi aspectelor existente, implicând o cunoaştere esenţială adâncă a realităţii,experienţă spirituală bogată, măsură, echilibru deplin între dorinţă şi posibilitate, cunoaşterea luiDUMNEZEU din care izvorăşte seninătatea sufletească euforică şi împăcarea cu sine şi cu lumea;inteligenţă urmată de bun simţ în conduită şi în aprecierea justă, obiectivă a evenimentelor şi arealităţii. Înţelepciunea se dobândeşte în urma unor bogate experienţe spirituale (accesibile cu

Page 61: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 61/254

uşurinţă prin realizarea diferitelor tehnici YOGA) şi se opune exceselor de orice fel.Înţelepciunea presupune cunoaşterea profundă de sine şi cunoaşterea lui DUMNEZEU şi a lumii,o filosofie autentică practic-acţionată, dar şi dominarea însoţită de transformarea de sine, camijloc de dominare şi transformare creatoare a lumii înconjurătoare, de impulsionare creatoare acelor cu care înţeleptul vine în contact.

Prin practica YOGA corect şi perseverent realizată, înţelepciunea nu mai este apanajuldoar al persoanelor de vârste mai avansate care cunosc cu anticipaţie consecinţele diverselor acteşi posedă un simţ extraordinar al relativităţii. Unii spun: "Viaţa te înţelepţeşte" dar cu toateacestea şi la tinerii yoghini este posibilă dezvoltarea înţelepciunii după felul cum ştiu să înveţefoarte mult, atât din experienţa lor spirituală cât şi din aceea a altora, după modul în care ajung săaprecieze faptele într-o perspectivă armonios divină, complex-superioară, corelată şi intuitiv-raţională.

Înţelepciunea este o virtute esenţială în acelaşi timp gnoseologică şi morală, implicată înfinalitatea însăşi a sistemului YOGA, care reuneşte revelarea lăuntrică a existenţei luiDUMNEZEU, cunoaşterea teoretică a legilor fundamentale ale MACROCOSMOSULUI (careexprimă inteligenţa perfectă, reflectată în mod armonios de DUMNEZEU în manifestare) şiînfăptuirea oricărei acţiuni, corespunzător cu această treaptă superioară atinsă. În antichitate,conceptul de înţelepciune desemna echilibrul deplin al personalităţii, cumpătarea în toate,stăpânirea perfectă şi sublimarea pasiunilor în avantajul cunoaşterii superioare, raţionale,împăcarea omului cu lumea, seninătatea euforică spirituală, trăirea deplină, la unison cu voinţa luiDUMNEZEU în manifestare.

Stoicii şi epicureici o defineau ca absenţă a suferinţei, a pasiunii josnice ("aponia","apathia", sau ca absenţă a neliniştii, a emoţiei negative ("ataraxia"), "adiforia" etc.

Înţelepciunea a fost idealul suprem nu numai al sistemului YOGA dar şi al oricăreifilosofii prin excelenţă superioară şi contemplativă, întemeiate pe ideea antinomiei critice spirit,suflet-corp şi pe principiul autoperfecţionării depline, graţie revelaţiilor divine, a fiinţei umane, caunică modalitate a acesteia de a se depăşi pe sine. Idealul înţelepciunii a avut o vădită încărcăturălaică întrucât preconiza realizarea fericirii şi nemuririi spirituale a omului aici şi acum şi nu înspiritul transcendentalismului religios. Sensul originar al conceptului s-a perimat, cu excepţiasistemului YOGA şi înţelepciunea are astăzi tot atâtea ipostaze câte filosofii există. Idealulînţelepciunii, în accepţiunea YOGHINĂ a termenului este îmbinarea continuă, vie şi, creatoare ateoriei superioare, divine cu practica; înţelegerea necesităţii concret supreme şi, pe această bază,realizarea creaţiei ideale conştiente; participarea la înfăptuirea idealului eliberării spirituale afiecărei fiinţe umane prin eliberarea tuturor şi al eliberării spirituale a tuturor prin eliberareaspirituală a fiecăruia; depăşirea limitelor de tot felul şi a condiţionărilor obiective şi subiectivefrenatoare ale progresului prin efortul unit al înţelepţilor şi prin efortul individual deautoperfecţionare şi desăvârşire, pentru asigurarea saltului de la omul egoist, meschin şi mărginitla omul pe deplin integrat în DIVIN şi desăvârşit.

În concluzie putem spune că înţelepciunea este o calitate şi în acelaşi timp o capacitateesenţială a fiinţei umane, rezultate din integrarea armonioasă a unor experienţe spirituale bogate aunei reflectări clare, profunde şi superioare a lumii, a lui DUMNEZEU, sub majoritateaaspectelor sale materiale şi spirituale. Înţelepciunea presupune o echilibrare deplină a dorinţelor cu posibilităţile proprii. Ea se dezvoltă în urma unui proces profund de autocunoaştere,determinând aprecierea obiectivă a lumii nu doar prin judecăţi de valoare afirmative sau negative,ci şi prin judecăţi ipotetice. În cazul celui înţelept nu este niciodată vorba de o resemnare sau de ocomplacere în inerţie a individului, ci de un mod net superior, dobândit de cunoaştere şitransformare a realităţii ca atare, ce se bazează în special pe cunoaşterea cauzelor care provoacă

Page 62: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 62/254

un eveniment, o situaţie sau pe intuirea obiectivă a motivelor care determină o anumită conduităsau alegere. Înţelepciunea presupune un stil existenţial armonios şi integrat care nu se raporteazăla exigenţele imediate şi nu valorifică, în primul rând, aceste exigenţei presupune, de asemenea,umor, detaşare, simţul relativităţii evenimentelor trăite (Jung, de exemplu, vorbeşte desprearhetipul Marelui înţelept). Marii înţelepţi sunt în general înzestraţi cu certe însuşiri extraordinare

şi transumane. Înţelepciunea, ca atribut al desăvârşirii spirituale a fiinţei  poate fi atinsă prin practica perseverentă Yoga. Opusul stării de înţelepciune este starea de PROSTIE sauIGNORANŢĂ. În timp ce starea de înţelepciune generează fericire şi armonie, prostia dă naşteresuferinţei şi dezechilibrului. Marele Înţelept BUDDHA spunea, într-o comparaţie foartesugestivă, că aşa cum la un car cu patru roţi primele două roţi din faţă pot fi considerate, analogicvorbind, ca fiind ignoranţa, celelalte două roţi care vin imediat după aceea în spate reprezintăsuferinţa care urmează după aceea. Prin urmare, starea de ignoranţă (prostie) este întotdeauna,mai devreme sau mai târziu, urmată de stări de suferinţă sau durere proporţionale.

PROSTIE = starea celui care este prost sau cu alte cuvinte, lipsit de inteligenţă, nerod,stupid. Cel prost nu este armonios şi suficient de inteligent aşa cum ar trebui orice fiinţă umană săfie în situaţia în care mai mereu este nepriceput, naiv şi ignorant.

Definiţia oarecum ştiinţifică a prostiei este dată de savantul Charles Richet: "Nu este prostacela care nu înţelege ceva, ci acel om este prost care deşi înţelege un lucru, procedează de parcănu l-ar fi înţeles".

Exemplu: nu este prost acela care nu ştie nimic despre HATHA YOGA, dar fără îndoialăcă este prost acela care, ştiind totul despre HATHA YOGA, acţionează ca şi cum nu ar fi înţeles-o.

Formele generale de manifestare ale prostiei sunt:Prostie totală şi parţială. Inteligenţa deficitară a oamenilor totuşi talentaţi. Putere de

înţelegere nedezvoltată. Slabă capacitate de judecată. Neatenţie, asociaţie greoaie, memorie slabă.Spirit tern, tâmpenie. Grandomanie, orgoliu. Influenţabilitate, nechibzuinţă. Egoism, vanitate.

Prostia nu trebuie niciodată subestimată: activă, geloasă, cuceritoare, ea clasifică,ordonează sau exclude; capricioasă, nu recunoaşte niciodată că s-ar putea înşela. Prostia estelucrul cel mai din abundenţă împărţit în această lume; căci de "favorurile" ei nu scapă nimeni cuexcepţia înţelepţilor: se revarsă din ecranul televizoarelor o dată cu ştirile de ultimă oră, poate firegăsită în personajele lui Moliere întâlnită în diferite formule la unii dintre cei care neînconjoară. Dincolo de deruta marilor ideologii contemporane pândeşte prostia ce alimenteazădeopotrivă stabilitatea marilor regimuri totalitare şi spectrul războaielor mondiale. Pentru yoghinastăzi, ca şi totdeauna, hotărâtoare, mai mult decât lupta de clasă sau conflictul între generaţii,este bătălia cu prostia sau IGNORANŢA în diferitele sale forme de manifestare. Pentru oricineeste clar că prostia este un "somn" al raţiunii şi inteligenţei. Acest somn adeseori letargiczămisleşte monştrii cumpliţi pe care îi alimentează totdeauna energiile subtile proteice şiinferioare ale prostiei (ignoranţei). Tocmai din această cauză, a gândi inteligent, a meditaînseamnă pentru yoghin să înfrunţi cum se cuvine veştile proaste, să-ţi exersezi permanentatenţia, având conştiinţa trează în faţa realităţii aşa cum este ea, oricât de dură ar fi.

Trebuie uneori nu întâmplător să ne prăbuşim în mizeria cea mai adâncă pentru a putearecunoaşte adevărul, tot aşa cum uneori trebuie să coborâm în adâncul puţului pentru a zări abiadupă aceea stelele.

= VA URMA =

Page 63: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 63/254

AN IV C 13EXPLICAREA UNOR TERMENI ÎN VIZIUNEA SISTEMULUI YOGA

PROSTIA(continuare la cursul nr. 12 AN IV)

Prostul vrea întotdeauna "binele" pe care el şi-l imaginează.În mod eronat, ca atare şi în final constatăm mai devreme sau maitârziu că de fapt el a creat răul.

În multe situaţii esenţial în acest uriaş motor numit prostieeste întruchiparea şi manifestarea ei sub forma vanităţii.

Toţi-oamenii-sunt-frumoşi este o propoziţie improbabilă din punct de vedere estetic; faptul că fiecare este susceptibil de a deveni bun este o problemă de credinţă, dar nu există nici o îndoială că toţi,fără excepţie, suntem în stare să ne arătăm idioţi; omul este singurulanimal capabil să devină şi să rămână prost.

Prostia face cu putinţă exploatarea sistematică şi adeseori pervers intenţionată a straniei

facultăţi pe care o are omul de a se întemniţa singur.Datorită prostiei fiecare îşi poartă bucuros bolovanul pentru zidirea închisorii sale sau a

închisorii comune.Uluitoarea capacitate autoflagelantă a prostiei închide în fiecare ideologie sâmburele tare

al urii de sine.În aparenţă, prostia se devorează singură şi alunecă într-un sistem de contradicţii despre

care s-ar putea spune că este, mai devreme sau mai târziu, autodistructiv: Adevărul, binele,frumosul îşi au drepturile lor, care pot fi tăgăduite, dar în cele din urmă ele sfârşesc prin a fiadmirate; ceea ce e lipsit de ele poate fi admirat un timp, dar până la urmă te face să caşti.Domnia naturii şi a trinităţii, veşnic nebiruită de porţile iadului: - adevărul - tatăl zămislind binele, care îi este fiu, din care purcede frumosul, ca un fel de duh sfânt - domnia naturii şi a

trinităţii acesteia se statorniceşte până la urmă încetul cu încetul.Prostia nu se lasă înghiontită şi, departe de a se pleca faţa vitregiei sorţii, iese întărită dinlovituri. Înverşunându-se mereu, ea nu e niciodată în criză de argumente şi reinventează mişcarea perpetuă a celui care se pedepseşte singur. Departe de a suferi din cauza contradicţiilor pe care le produce, ea şi le asumă, le integrează şi avansează astfel, folosind "dialectica" regretului şi acăinţei, aceste pasiuni orale a căror dinamică interioară este recuperată de prostie.

Iată cum este descrisă în nod semnificativ prostia de către poetul BAUDELAIRE:"Sunt rana şi cuţitul crunt!Obraz şi palmă totodatăSunt braţele, dar sunt şi roată.Victima şi călăul sunt!"

Hegel a descris în "Fenomenologia spiritului" activitatea unei inteligenţe biruitoare ce semişcă în spaţiul antagonismelor pe care le produce şi se întâlneşte cu sine în cele mai profundefrământări. Descrierea poate fi considerată exactă cu singura observaţie că destul de desdevenirea-lume pare mai degrabă efectul unei dialectici a prostiei decât a inteligenţei.

Viaţa în minciună nu se manifestă în mod obligatoriu prin afirmarea unui lucru desprecare se ştia că e fals ci prin denaturarea deliberată a faptelor... Căci esenţa influenţei bazate peminciună constă în faptul că ea te face să participi ("conştient" sau "inconştient", nu areimportanţă) la devalorizarea colectivă a ceea ce fundamentează întreaga demnitate şi întreaga

Page 64: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 64/254

glorie a vieţii omeneşti; ajungi să iei parte la devalorizarea nu numai a adevărului ca atare, ci şi aaspiraţiei spre cunoaşterea adevărului. Cel ce trăieşte în minciună face ceva mai rău decât faptulcă "nu spune adevărul"; el are o grijă deosebită să priveze de sens însuşi faptul de a vorbi despreadevăr în general. Teroarea îngrozeşte, minciuna prosteşte; iată două modalităţi de a privaindividul de posibilitatea de a-şi folosi individual mintea.

Ce se întâmplă când o "viaţă în minciună" preia ştafeta? Se conturează omul ABSURDcare se agită fără încetare şi gândeşte cât mai puţin posibil, un surplus de activitate corticală părându-i-se periculos şi zadarnic.

Teroarea care însoţeşte adeseori prostia duce mai devreme sau mai târziu la singurătateaextremă care precipită către limita alienării mintale. Minciuna instalează prostia: fiecare secomplace să se inhibe şi adeseori chiar ajunge atunci să-şi îndemne prietenul sau vecinul să nu-şiexercite facultăţile intelectuale.

Pentru cel prost infernul nu este niciodată în el fiindcă, în viziunea sa aberantă,INFERNUL SUNT CEILALŢI.

Adeseori fiecare tolerează prostia celui de lângă el cu condiţia ca aceasta să nu-i uzurpe propria prostie.

Multe grupuri umane codifică admirabil această "artă" de a trăi care constă în exploatareainteligentă a prostiei celuilalt şi acceptarea faptului că acesta practică aceeaşi artă. Discuţiile purtate de majoritatea oamenilor la băutură nu se disting cu nimic de flecăreala ştiinţifică, tehnicăşi filosofică: o idee nu o elimină pe cealaltă, dar nici nu o interesează, ea îşi vede liniştit şiîmpleticindu-se, de drumul ei, fără să excludă, dar şi fără să tragă vreo concluzie.

Societatea subzistă, în ansamblul său, gândind inteligent cât mai puţin cu putinţă, fiecareserveşte prostia comună cultivându-şi-o pe a sa.

Un sistem bazat pe prostie e ceva mai vâscos, mai puţin constrângător în detalii, dar maiimplacabil în ansamblu, în consecinţă, de lungă durată.

PROSTIA nu se rezumă la un conţinut de idei; ea devine un fel eronat de a judeca şi de arefuza să judeci, cu alte cuvinte ea este "un mod specific de gândire vâscos şi aberant".

Oamenii sunt cel mai adesea conduşi de mai multe lucruri: clima, religia, legile, maximelemomentului, pildele trecutului, prejudecăţile, moravurile, manierele; ca rezultat al tuturor acestora se formează un spirit general. În acest sens, spiritul general eronat şi stabilizat este prostia ce se manifestă sub forma PREJUDECĂŢILOR ABERANTE. Nu întâmplător, genialulEinstein spunea că: "MAI REPEDE DEZINTEGREZI UN ATOM DECÂT O PREJUDECATĂ".

Prostia este cu atât mai puternică cu cât nu este singulară. Dacă fugi după ea în Caribda, oîntâlneşti în Scila. Când luptăm împotriva prostiei altuia, ea sporeşte în chiar efortul bătăliei pecare o ducem dacă ne înverşunăm împotriva prezenţei ei în noi, exerciţiile noastre de purificareinterioară ne imobilizează, dar uneori ne simţim lipsiţi de apărare din exterior. De-abia m-amobişnuit cu ideea că trebuie să o combatem pe două fronturi, sau chiar pe mai multe şi iată că pluralitatea vrăjmaşă afişează imediat un simulacru de unitate în cadrul căreia stupidităţileextreme se ating, se imită, se sprijină adesea şi uneori chiar se susţin.

Tipurile de morală, ideile, egoismele de tot felul pot fi, la o adică, conciliate, dar nudiferitele tipuri de prostie care sunt uneori, în mod aproape irezistibil, două sau chiar mai multe.

Unică sau multiplă, suverană sau neghioabă, chiar dacă va prezenta alternative din ce înce mai rafinate, prostia tot se va fofila şi va trece pe neobservate prin verigile conceptului. Ea nu poate fi fixată numai în concretul unei situaţii şi, cu atât mai puţin, redusă doar la o slăbiciune psihologică; la fel, ea nu poate fi taxată numai ca absurdă sau iraţională pentru că parţial, uneori pune în acţiune inteligenţa; dar nu este nici stăpână pe ea însăşi deoarece se contrazice, seautomutilează şi se împrăştie. Această duplicitate, mai tare decât ea, constituie forţa sa stranie.

Page 65: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 65/254

 Neputând fi adunată într-un punct, nu poate fi lichidată dintr-o dată; oamenii nu s-ar putea coalizaîmpotriva ei ca să-i pună capăt întrucât ea se insinuează în rândurile lor pentru ca totul săreînceapă. Omniprezenţa ei echivocă nu ne duce imediat cu gândul la cea a unui Contra-Zeu, cimai degrabă la cel de-al treilea fel de a exista "greu de înţeles şi obscur" (Timaios), surprins printr-un "raţionament bastard" pe care Platon îl rezerva "materiei". Ar fi o naivitate să spunem,

 pe linia ultrapesimistă a lui Schopenhauer, că mai mereu prostia domină şi ordonează relaţiiledintre oameni; este exagerat şi utopic să-i prevedem deocamdată dispariţia. Prostia pare maidegrabă a funcţiona ca o materie şi fundal al relaţiilor umane. În sensul în care "doica" platoniciană -a devenirii- se dovedeşte a fi învelişul cosmosului "ea nu este un lucru, cireceptacol" al lucrurilor, ceară moale pentru modelarea tuturor figurilor posibile. Pasivitateaaparentă a suportului ascunde faptul că este însufleţită de zguduiri intermitente care cheamă oricefiinţă înapoi la haosul originar şi final.

 Neobosita încăpăţânare ce-l stăpâneşte pe cel prost deschide porţile închisorii sau în unelecazuri le închide în urma lui; această energie prostească îl menţine astfel atât timp cât secomplace într-o veşnică agitaţie - căci mai ales pentru el nici o oprire nu este capăt de linie.

Jocul adevărului se joacă pentru fiecare pe viaţă şi pe moarte, dar nu devine vizibil decâtla YOGHINUL avansat care deţine privilegiul filosofic de a nu se complace în nici un adăpost cei-ar permite să-şi uite soarta de fiinţă divină predispusă totuşi către amăgire şi complacere înMAYA (iluzia cosmică).

 Nimic din ce e prostesc nu trebuie să ne fie străin - pentru a ne imuniza şi vindeca de prostie.

Prostia este un sâmbure tare şi indivizibil, un element primar: nu există nici o posibilitatede a o descompune. Ce este ea? O eroare a gândirii, un spectacol ridicol, o ficţiune aberantă, ofantasmă? Pentru unii prostia este frumoasă, pentru alţii ea este sufocantă sau stranie. Pe ceilipsiţi de inteligenţă prostia manifestată în diferite forme îi fascinează acum şi îi face cumplit săsufere mai târziu.

Adeseori, prostia este în mod spontan lăsată de-o parte.Omul modern crede că el poate exista dincolo de prostie. El se dezvaţă să-i remarce cu

luciditate existenţa: fragilă, evanescentă, aceasta nu condiţionează evenimentele; necazurile,nenorocirile vin întotdeauna din afară, niciodată din cauza sa şi niciodată prin acţiunea ei asupralui. Adeseori omul se dezvaţă să se amuze pe socoteala ei. Cum să râzi de o pură aparenţă? Tecrezi superior, râzi în hohote de slăbiciunea celuilalt, voiosul mucalit se dovedeşte un prinţ trist.Fiinţa umană, serioasă până la sufocare îşi înghite lacrimile, îşi înăbuşă surâsul şi îşi dă apoidrumul pe panta prostiei pe care nu o mai simte şi nu o mai înţelege.

 Nenumărate doctrine demonstrează că prostia este un efect, nu o cauză, o aparenţă maidegrabă decât o realitate, un epifenomen ce apare din adâncuri infailibile şi implacabile; ea esteun fum, un abur, cel mult amprenta unei maşinării de imbecilizare ce martirizează un individîntotdeauna inteligent din naştere, dar cel mai adesea stupid, când ai de-a face cu el.

Considerăm că rasismul este comportamentul imbecililor, cruzimea - plăcereaanalfabeţilor, tortura - amuzamentul brutelor vulgare; de aici tragem concluzia că ştiinţa, YOGA,educaţia şi sfaturile luminate ne apără de înapoiere mintală, altă cheie unică a nenorocirii noastre.

Prostia nu suportă dispreţul şi se răzbună până la urmă pe cel orgolios.Dorinţa de adevăr deranjează uneori pe unii.Convingerile prosteşti manifestate sub forma prejudecăţilor aberante şi definitiv fixate

sunt foarte periculoase.Omului, în general, îi este teamă uneori să nu pară prost, când de fapt ar fi doar inteligent

şi ieşit din comun şi, tocmai din această cauză, el se condamnă, datorită inerţiei, la imobilism şi

Page 66: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 66/254

Page 67: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 67/254

alunec într-o zonă subalternă în care mintea se iroseşte în automatisme iar capacitatea de invenţiese anchilozează şi devine simplă o repetiţie. Prostia nu este în acest caz decât o pană deconştiinţă, o activitate redusă, o inteligenţă degradată, o voinţă blocată. Din moment ce oresimţim ca pe o adversitate, modernul ne eliberează de ea ca de o problemă străină, căci n-oconsideră decât un banal inamic exterior. Subtilii moralişti de demult reperaseră însă o ostilitate

deosebit de intimă: imaginaţia era "nebuna casei", cea pe care n-o poţi alunga.Prostia provine dintr-o lipsă totală de instrucţie, din absenţa deplină a luminilor minţii înorice domeniu, într-un cuvânt, dintr-o lipsă de inteligenţă produsă fie de un viciu de organizare,fie de un viciu de educaţie.

De fapt, ce e prostia? O negare, o privare de utilizarea facultăţilor intelectuale, cu posibilitatea sau imposibilitatea de a le dezvolta.

Sau, dacă vrem să vorbim despre PROSTIE, atunci ar trebui să-l deplângem pe cel ce, din păcate, nu e prost decât pentru că nu a fost instruit sau, ceea ce e şi mai rău pentru el, pentru că, printr-un viciu de structurare mentală, facultăţile inteligenţei sale nu se pot dezvolta şi manifesta.

Râsul eliberează anihilând ceea ce ameninţă cu nimicirea.De ce râdem dacă nu de prostie? Ea se află în cel care râde şi, în egală măsură, în ceea ce-

l face să râdă; tensiunea unei captaţii comice exclude explicaţiile prin superioritatea celui care îşi bate joc: orice râs e într-un fel râs nebunesc. Şi totuşi, nu e defel nebunesc, el spune că aşteptareamea era zadarnică, ce credeam? Unde îmi era capul? Râsul este o judecată asupra lipsei de judecată, "care e cu adevărat ceea ce numim stupiditate" (Kant).

Mai inteligent decât Bergson, râsul dovedeşte că prostia există (altfel de ce ne-amamuza?) şi, mai abil decât Hegel, el dovedeşte că prostia există ca atare, fără să ne ferece în modmorbid în ea. Enunţând-o, râsul o denunţă şi îi dezvăluie absurditatea: nu s-a întâmplat nimic, dar un nimic care era cât pe-aci să îl sufoce.

Prostia este o contradicţie în acţiune; ea poate fi repede sesizată într-o serie de gaguri; îţitai craca de sub picioare, ridici deasupra capului piatra care după aceea cade înapoi şi te loveştetot pe tine în cap, îţi sapi singur groapa. Tot atâtea flash-uri care nu surprind atât o comportarecontradictorie - cât refuzul de a lua în consideraţie o posibilă contradicţie. Distratul, ipocritul,campionii relei credinţe se scaldă şi ei în inconsecvenţe, dar nu devin proşti decât prinîncăpăţânarea de a rămâne, fie şi împotriva interesului lor, insensibili la incoerenţele comportăriilor şi de a face contrariul a ceea ce pretind că fac, fără să accepte totuşi acest lucru.

Prostul patentat, constant în inconsecvenţele sale, îşi sporeşte haotic tentativele cele mainechibzuite de instaurare a propriei ordini şi de închidere într-un lăcaş ferit ale cărui orificii leastupă cu grijă.

"Ce prost sunt!" Când spunem aceasta nu înţelegem doar că ne înşelăm şi că rătăcim, nune mulţumeşte să descoperim în raţionamentele noastre vreo eroare de logică sau vreo greşealăcare ne întunecă vederea; ne observăm cu atenţie şi ne descoperim atunci acţionând împotriva propriei noastre intenţii şi acţiuni cu o suficienţă care, perpetuată, ne-ar încorona drept imbecilifericiţi. Această satisfacţie de a ne înşela  pe noi înşine consolidează neliniştitoarea fericire a prostului.

= VA URMA =

Page 68: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 68/254

AN IV C 14EXPLICAREA UNOR TERMENI ÎN VIZIUNEA SISTEMULUI

YOGAPROSTIA (continuare la cursul nr. 13 AN IV)

Orice s-ar crede, un măgar n-ar fi în stare de aşa ceva, elnu-şi pune în cârcă poveri pe care simte că nu le poate duce.

Mulţumindu-ne să denunţăm neînţelegerile create de prostie, riscăm să trecem cu vederea o energie interioară care ne permite să producem contradicţia, să o suportăm şi cel mai adeseasă trecem peste ea cu semeţie. Dacă debilul, este sub orice nivel, prostul se înalţă departe, dincolo de contradictoriu şinoncontradictoriu, ei nu stă pasiv în faţa problemelor vieţii, ci taievoios, victorios nodurile gordiene şi rezistă la obiecţii, situându-senu dincoace, din slăbiciune, ci deasupra, cu tărie, în timp ce marilesuflete moderne sunt cuprinse de milă în faţa slăbiciunilor şi handicapurilor, considerate cauze

ale stupidităţilor noastre, spiritele clasice au avut grijă să depisteze, în spatele produsului, producerea şi, sub gaguri, forţa regizorului; ele au dezvăluit creativitatea omniprezentă a unei prostii, cu efectele ei atât psihologice (amorul propriu), cât şi sociale (amuzamentul), sau morale(să devii înger). Pe bună dreptate ar fi descoperit în teoria modernă a prostiei-slăbiciune un ultimşiretlic al inamicei lor intimei paralizată, muribundă, răpusă deja, ea ştie să convingă cu abilitatede aparenta sa inexistenţă nu numai pe neghiobul care îi dă viaţă, ci şi pe inocentul care o îndurăsau o contemplă. Invizibilă, deci aproape irezistibilă, ea nu are decât să-şi etaleze misterul în plină lumină: ne-fiinţa sa teoretică îi garantează impunitatea în practică.

 Nimeni nu e în mod deliberat debil. Dimpotrivă, prostia se arată activă, suficientă, nudeficientă. Boală a celui puternic, nu a celui slab, siguranţa de sine te năuceşte: "Te-ai gânditvreodată, bătrânul meu prieten, la acea seninătate a imbecililor ? Prostia este ceva de neclintit;

nimic nu o atacă fără să se zdrobească de ea. Este din soiul granitului, dură şi rezistentă",(Flaubert, către L. Bouilhet)

În felul său, prostul este artist; vrea să-şi transforme banala sa existenţă în esenţă, să facădin efemer etern şi, ca un aberant creator de avangardă, puţin îi pasă că distruge însuşi suportul pecare crede că îşi înscrie permanenţa. Faptul că se contrazice îl lasă indiferent dacă astfel merge pedrumul său şi "transcende" simplele accidente de parcurs care îl blochează pe muritorii de rând.El, cu entuziasmul care-l însufleţeşte pe orice mare gânditor, merge până la capăt, fără să renunţeo clipă şi îşi înfige cu bucurie drapelul pe ruinele universului, intonând mândra deviză nihilistă:"Mai degrabă să vrei nimicul decât să nu vrei nimic" (Nietzsche).

Ceilalţi pentru cel PROST nu contează; legea acţiunii sale este el, nu o maximă care sădevină şi pentru el bun colectiv. Spre deosebire de monada leibniziană, el are uşi şi ferestre, poate

să audă, dar le-a închis după el şi se ascultă numai pe el singur. Cretinul reduce totul la el; seconsideră înzestrat cu posibilităţi mintale care, în viziunea sa anemică, ar face mândria oricui,departe de a se considera a fi de plâns ca o fiinţă redusă, el pozează dimpotrivă în inteligent şidomină; diferenţa lui (evidentă pentru cel inteligent) înseamnă doar pentru el un plus, nu unminus; pentru el, "TREBUIE", imperativul categoric, înseamnă doar să persevereze în a fi maimult decât media. Prostia se vrea ea însăşi, nu se vrea proastă, ea vrea să fie; e o forţă care mergeînainte, crede în ea şi încearcă mai mereu sigură pe ea să cuprindă totalitatea fiinţelor în raportulsău cu sine.

Page 69: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 69/254

Prostia cel mai adesea nu se tratează altfel decât cu ea; centrul ei este peste tot,circumferinţa nicăieri; trebuie luată cu binişorul deoarece ea este pentru sine Eul, Lumea şi probabil Dumnezeu, rămânând astfel. În orice situaţie, familiară şi familială. Insensibilă laatacurile directe ca şi la vitregii, ea se consideră inalterabilă, indestructibilă, incoruptibilă; rezistămai bine decât fierul şi nu se teme de rugina care macină.

Prostia este absenţă a judecăţii, dar o absenţă activă, cuceritoare, precumpănitoare. Ea îşi propune doar să convingă: în cazul ei, nimic nu trebuie judecat. Inutil să suspectăm vreo intenţie perversă în cazul prostiei căci ea împrăştie prin osmoză, impregnare şi absorbţie, o lentoareoriginară. Seamănă cu măgarul lui La Fontaine, mărginit, încăpăţânat, surd la strigăte, la lovituri,la rugăminţi.

Înfulecând de zor lăstare crude,Măgarul se făcea că nu-l audeCa nu cumva să-şi piardă timpul.(La Fontaine - Măgarul şi câinele, în Fabule)

Prostia nici nu răspunde, nici nu întreabă ci instaurează domnia clişeelor şi a poncifurilor.Prostul este un individ, cu idei gata făcute despre orice lucruri, care se întristează la fiecareînmormântare şi "meditează" sub clar de lună. Generalizarea prostiei face ca prostia să devinălume, datorită acceptării unanime de către ceilalţi.

Kant a văzut în prostie o lipsă de judecată.Prostia pregăteşte şi marchează terenul, eliminând cu grijă orice şansă ca judecata să se

trezească; ea suprimă mirarea. Nu e lipsită de întrebări, dar ratează în mod sistematic oriceîntrebare, aderând la un real simplificat în prealabil.

Structura tâmpă se ocroteşte singură prin eliminarea a ceea ce o contestă. De aici şilăcomia ei. Ea lămureşte aparentul paradox al celui care vorbeşte la nesfârşit pentru a nu spunenimici cu toată limbuţia, el nu reuşeşte să argumenteze concluzia la care crede că a ajuns.Vorbăria gândirii eronate dovedeşte permanenta acţiune de autoconfirmare pe care o desfăşoară prostia.

Animalul găseşte ceva pe care stă cocoţat. Prostul stă cocoţat pe el însuşi; nimic nu eimposibil pentru o minte neghioabă de bibilică.

 Nici o contradicţie nu blochează, într-adevăr, dublul joc al unei prostii ce include clasândşi declasează excluzând.

Un prost poate foarte bine să-şi dea seama că e nul. Un prost încetează oare de a mai fi prost când îşi dă seama cum este? În acel moment, o jalnică facultate s-a dezvoltat în mintea lui,aceea de a vedea prostia şi de a nu o mai tolera.

 Nu e de-ajuns să ai idei bune şi corecte ca să fii sigur că acestea sunt ferite de riscul de ase vedea tolerate, apoi acceptate şi în final devenite clişee anodine în pălăvrăgeala de toate zilele; prostia înghite tot, dar nu dă drumul la nimic; logica sa mecanică o închide în ea însăşi şi îiasigură permanent autonomia de a se târî.

"Contemplând o femeie goală mă gândesc la scheletul ei", scrie cineva. Aceste antiteze nusunt inocente şi nici gratuite. Ele fac imposibilă înţelegerea vieţii ca o totalitate şi îi împiedică peconformişti să se înduioşeze în legătură cu o durată marcată.

Gluma şi vorba de duh, care pun prostia în încurcătură, nu vin dintr-o altă galaxie; ele nuvorbesc despre o altă lume, ci fac să izbucnească această realitate în râs sau să surâdă. Glumauneori usturătoare nu este niciodată grosolană, ci "artistică"; ea este "punctul de vedere al Neantului asupra fiinţei".

Prostia este absenţă a judecăţii - căci aceasta (prostia) se poate lipsi de ea şi nu suferădeloc - dar judecata este absenţă a prostiei - judecând inteligent, măcar o clipă, ţii prostia la

Page 70: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 70/254

respect.Să faci dovadă de spirit sau de judecată înseamnă să strecori grăuntele de nisip al

neprevăzutului care năruie socotelile migălite. Iată un exemplu clasic conţinut într-o anecdotă:Doi evrei se întâlnesc în tren într-o staţie din Galiţia. "Unde mergi ? spune unul dintre ei, care eraviclean şi suspicios. - La Cracovia, spune celălalt. - Vezi ce mincinos eşti! exclamă primul. Spui

că mergi la Cracovia ca să cred eu că mergi la Lvov. Dar eu ştiu că mergi cu adevărat laCracovia. Atunci de ce trebuie să minţi ?" Partea serioasă a acestei poveşti constă în căutareacriteriului adevărului; inteligenţa ne pune în încurcătură din nou şi profită de ambiguităţile celemai banale ale convingerilor noastre.

Luciditatea în faţa prostiei nu presupune câtuşi de puţin sentimentul clar al existenţei uneiinteligenţe, ci dimpotrivă! "Cu excepţia cretinilor murim întotdeauna cu nesiguranţa proprieivalori şi a operelor noastre..." (Flaubert). "Să te crezi", înseamnă să te crezi dincolo de cretinism,adică să te înţepeneşti în el din incapacitatea de a te vedea acolo. Această auto-orbire nu provoacădecât o cecitate selectivă; nătăfleţul care se aruncă îmbrăcat în râu ca să scape de ploaie îşi râde probabil de păţaniile unui alt nătăfleţ; să râzi de semenul tău e comedia obişnuită. Farsa naivăatestă circulaţia fără frontiere a fenomenului numit prostie de a cărui universalitate e conştient şi prostul, capabil la rândul lui să râdă în hohote de contradicţiile în care se împotmoleşte vecinulsău.

Gândurile rele nu sunt susţinute cel mai adesea decât de prostia pe care o dezvăluie.Dezlegând prostia, vorba de duh strică obişnuinţele şi nu are nici un sălaş, se duce şi vine,

 pluteşte.Trebuie oare să părăsim lumea pentru a ne salva de prostie? Unde să mergem?În ADEVĂRUL cel dătător de beatitudine şi libertate deplină - spun yoghinii, în

DUMNEZEU - spun înţelepţii.Experienţa prostiei este plurală. Ea surprinde de la dreapta sau de la stânga; ea atacă de

sus sau de jos; uneori te înfruntă şi cel mai adesea te înhaţă de la spate."Idioţenie" este permanenta solicitare care ne împinge spre nesfârşitul talmeş-balmeş al

 prostiilor noastre episodice, în acest concept se află cuprins mirajul constitutiv cu care ne seducnenumăratele prostii din fiecare zi. Atracţia, farmecul şi splendoarea unui anume beţiv, sclipireaaparent sublimă ce fascinează într-un dezmăţ oarecare sau farmecul straniu pe care îl exercităasupra noastră o crimă ordinară nu pot fi concepute decât pe fondul unei idioţenii care, dorită şicăutată, ne structurează rătăcirile. Idioţenia apare astfel drept condiţie de posibilitate uneiexperienţei tâmpe; ea nu devine niciodată obiect al acestei experienţe, ci rămâne scopul urmărit prin idolii momentului şi, intangibilă, organizează aşteptarea şi repetarea tentativei; pluteşte laorizont şi pune capăt experienţei al cărei obiect este, considerând-o un ideal mereu ratat, decirămas mereu un ideal şi urmărit fără răgaz.

În holul unei gări, sau într-o cantină, întâmplător, când îl întâlneşti prima oară, idiotul pare sărac cu duhul iar confidenţele sale imprudente ni-l dezvăluie drept un ins incapabil să facărău, dar şi neputincios să reziste în faţa lui. Dacă se predă aşa, fără să se apere, înseamnă că e beat, epileptic, "subdezvoltat", provincial, pe scurt, redus. Şi totuşi naivitatea lui se dovedeşte înunele cazuri repede eficientă, ea interpelează, nelinişteşte, fascinează, dezgustă; în contact cu ea,ceea ce e solid dar încă nu PERFECT în noi se clatină, ceea ce se află într-o stare larvară în noi se pune atunci în mişcare, ideile respectabile şi poziţiile câştigate se fisurează, dovedind o fragilitateneprevăzută şi generală.

Poziţia idiotului este definită în mod riguros, el judecă pe toată lumea şi nu se lasă judecatde nimeni. Idiotul nu este omul unei prostii anume, întruchipându-le pe toate, dar în stare latentă,el nu se investeşte în nici una, ci alunecă imperceptibil prin însăşi simplitatea sa.

Page 71: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 71/254

Prostia etalează un peisaj lipsit de echivoc, în care fiecare lucru, cântărit şi etichetat, îşiocupă locul, precum flacoanele şi pomezile într-o farmacie bine pusă la punct. Idioţenia asigurăcondiţiile de existenţă ale acestor universuri tâmpe, realizând o dublă reducere a echivocurilor  posibile. Pe de-o parte, ea acţionează asupra elementelor, pe de alta, asupra mulţimii: idiotul bântuie prin împărăţia paşnică a lucrurilor care coincid cu ele însele (un înger este un înger, o

iubire curată este o iubire nealterată de vreo ambiguitate); pe deasupra, el sugerează o sfera încare acestea circulă este, asemenea lor, plină de ea însăşi şi unică.Dacă nu ar fi prostia, nu ar exista nici inteligenţa.În sistemul YOGA prostia este definită ca AJNANA sau IGNORANŢA. Acest cuvânt

sanscrit este un sinonim al termenului AVIDYA sau NEŞTIINŢA. El semnifică starea de orbirespirituală şi ca rezultat al acesteia noi trăim ca fiinţe egotice şi individualizate ce cunosc durereafizică şi psihică, fiind ciclic supuşi la naştere şi moarte. Ignoranţa sau prostia este opusulînţelepciunii spirituale (JNANA, VIDYA) care ne conduce la cunoaşterea reală a Sinelui Nemuritor (ATMAN) şi în final face cu putinţă eliberarea spirituală, ultimă.

Tot în filosofia YOGA avem termenul sanscrit de AVIDYA sau NEŞTIINŢĂ care este unsinonim al lui AJNANA (IGNORANŢA) şi desemnează, în general, ignoranţa spirituală. ÎnYOGA clasică AVIDYA este cea mai importantă cauză dintre cele cinci cauze ale suferinţei,naşterii şi renaşterii (SAMSARA). YOGA SUTRA (II.5) o defineşte ca fiind faptul de a vedeaceea ce este etern, pur, beatific şi aparţinând Sinelui Etern (ATMAN) ca fiind trecător, impur,aducător de suferinţă şi neaparţinând sinelui. Neştiinţa nu este doar absenţa cunoaşterii, ci o gravăneînţelegere şi incapacitate de reflectare justă a realităţii tot astfel precum un om în mod evidentneprietenos nu înseamnă că nu ne este prieten, ci că în realitate ne este chiar duşman.

BUDDHI - Forma feminină a a cuvântului sanscrit BUDDHA; este unul din conceptelede bază ale tradiţiilor YOGA şi SAMKHYA precum şi a VEDANTA-ei. Prima sa apariţie ogăsim în KATHA-UPANISHAD (III.3). În sensul său tehnic primordial, BUDDHI semnifică primul produs sau partea cea mai evoluată a Naturii (PRAKRITI). Astfel, BUDDHI este cea mairafinată şi cea mai simplă formă de existenţă, care, pe baza evoluţiei sale ulterioare, dă naşteretuturor celorlalte categorii ale existenţei (TATTVAS) - atât materiale cât şi psihice. BUDDHI,care este similar cu termenul NOUS din neoplatonism, este numit de asemenea în unele texteYOGA secrete LINGA, LINGA- MATRA şi chiar SATTVA.

O a doua conotaţie a termenului BUDDHI este "capacitatea înţelepciunii" sau mentalulcel elevat, această noţiune fiind în contrast cu mentalul inferior (MANAS). Într-un exemplufoarte cunoscut folosit în HATHA-UPANISHAD (III.3), BUDDHI se spune că este conducătorulcarului, carul fiind corpul iar călătorul din car fiind Sinele nemuritor, transcendent (ATMAN). Înacest sens, BUDDHI este cel mai înalt sau, cu alte cuvinte, cel mai profund aspect al psihiculuiuman - locul de naştere al adevărate înţelepciuni sau GNOSIS. În multe contexte cuvântul denotă"înţelepciunea". YOGA clasică BUDDHI desemnează în mod simplu "cunoaşterea adevărată".

CUGETĂRI EXEMPLARE DESPRE PROSTIE ŞI PROŞTI

*** Într-un grup sau într-o fiinţă umană, perpetuarea prostiei nu este liant ci dizolvant.*** Prostia înseamnă a nu vedea ce altul vede.*** Prostie este singurul nostru duşman pe lume.*** Nu există alt păcat mare în afară de  prostie.*** Prostia este întunecime de minte care are multe izvoare; fiecare păcat e un izvor şi,

 probabil, vanitatea - izvorul de căpetenie... abundă într-o măsură cu adevărat tragică; dar, dintoate felurile de întunecime, desigur cea pedantă, care se crede şi se dă drept lumină e cea mai

Page 72: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 72/254

Page 73: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 73/254

Page 74: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 74/254

mizerabilă stare şi se grăbeşte să spună despre toţi ceilalţi că ei sunt proşti.••• Deşi lumea este plină de proşti, nu există aproape nimeni care să creadă aceasta

despre el, ba nici măcar n-o bănuieşte.••• Întotdeauna un prost va găsi un prost şi mai mare care să-l admire sincer.••• Noi nu compătimim pe cineva că-i prost; şi poate că avem dreptate. Dar este foarte

 plăcut să ne închipuim că-i vina lui.••• Este cu totul îngrozitor când proştii îşi bat joc de un om superior.••• Cel deştept nu comite nici măcar prostii neînsemnate.••• Cu prostia înşişi zeii se luptă mereu.••• Înţeleptul se adaptează cât mai bine la lumea în care trăieşte; cel lipsit de înţelepciune

se încăpăţânează să schimbe lumea după el însuşi. De aceea, decăderea omenirii se datorează atâtde mult celor lipsiţi de înţelepciune.

••• Prostul cu memorie bună are la dispoziţia lui multe gânduri şi fapte, dar aproape în nicio situaţie nu ştie să tragă din ele nici o concluzie.

••• Căpăţâna prostănacului seamănă ca două picături de apă cu un caravanserai asiatic; patru  pereţi goi-goluţi, şi nici ţipenie de om înăuntru. Gândurile poposesc în cap (căpăţână) fărăsă ştie nimeni de unde s-au pripăşit şi încotro au de gând să o ia razna.

••• Prostul poate că nu e decât un spirit puţin pretenţios, care se mulţumeşte cu puţin. Ar  putea fi şi el un mare înţelept, dar se complace în stupiditate.

••• Prostul este de două feluri: cel care nu se îndoieşte de nimic şi cel care se îndoieşte detoate.

••• Prostul este singurul răufăcător de care suntem dinainte dezarmaţi.••• Prostul este în realitate un potenţial deştept care se ignoră.••• Întotdeauna mi-e frică de un prost: nu se ştie niciodată dacă nu-i şi un ticălos.••• Prostul cel mai prost este prostul alterat de filosofie speculativă şi aberantă.••• Sunt mulţi orbi, dar câţi dintre aceştia au orbit de lumină?••• Toate convingerile superficiale ale prostului sunt măturate cu uşurinţă de prima pală de

vânt care se abate asupra lor.••• Prostia este infernul de la care purced aproape toate greşelile omeneşti; căci dacă

 binele şi răul ar fi înţelese lămurit binecunoscute, toţi am alege binele şi am fugi de rău. De aceea,virtutea poate fi numită o înţelepciune şi un fel de a şti să alegi binele, iar viciul este lipsa deînţelepciune şi o ignoranţă care ne îndeamnă a judeca strâmb, căci, cu rare excepţii, oamenii nualeg niciodată răul cu  bună ştiinţă, ci se înşeală dintr-o oarecare asemănare a acestuia (răului) cu binele. Sunt totuşi mulţi care îşi dau seama limpede că săvârşesc un mare rău şi, cu toate acestea,îl fac, pentru că: ei preţuiesc mai mult plăcerea perversă pe care o simt în acea clipă decât pedeapsa ce bănuiesc că-i va ajunge după ce săvârşesc răul.

*** Cea mai bună dovadă că într-adevăr ştii ceva este faptul că poţi să-i înveţi cu uşurinţăşi pe alţii ceea ce acum ştii foarte bine tu însuţi.

*** Este mai bine să gândeşti profund înainte de a face o faptă decât după aceea.*** Mare pagubă aduc proştilor cei care îl laudă.*** Când doi oameni au păreri diferite despre acelaşi lucru, este sigur că cel puţin unul

dintre ei se înşeală şi se pare chiar că nici unul nu are ştiinţă, căci dacă raţionamentul unuia ar ficert şi evident, s-ar putea ca unul să-l expună celuilalt, astfel încât şi intelectul acestuia să seconvingă în cele din urmă. Este un viciu comun oamenilor să li se pară mai frumoase lucruriledificile şi cei mai mulţi socotesc în continuare că nu ştiu nimic chiar şi atunci când descoperăcauza clară şi simplă a unui lucru, în timp ce admiră unele teorii sublime şi profunde alefilosofilor, deşi acestea se sprijină, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, pe fundamente care

Page 75: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 75/254

n-au fost niciodată suficient cercetate de cineva; toţi aceştia sunt, desigur, nebuni care preferăluminii, întunericul.

*** Înainte de a începe o treabă, deapăn-o mai întâi cu de-amănuntul în gând.*** Este mai bine să acţionăm în chip raţional şi să dăm greş decât să acţionăm fără

raţiune şi să câştigăm.

*** O faptă nu este neapărat fără temei numai fiindcă e lipsită de logică. Dar  nici nu eîntotdeauna întemeiată, fiindcă are o "logică" vădit aberantă a ei.*** Dorinţa de a şti şi de a învăţa a fost dată numai omului, dintre toate animalele.*** Sunt multe lucruri care scapă raţiunii, iar acela care, ca să înţeleagă viaţa, se foloseşte

numai de raţiune este asemenea unui om care ar vrea să apuce flacăra cu cleştele; îi rămâne înmână doar un tăciune fumegând, căci flacăra s-a stins numaidecât.

*** Proştii nu ştiu nici să râdă, nici să plângă. Când râd, îşi arată dinţii, când plâng, urlă.De aceea, adesea lacrimile lor trezesc de obicei râsete, iar râsul lor face sa apară oftări de durere.

*** Proştii cred că pentru a cuceri Capitoliul trebuie să ataci întâi gâştele.*** A recunoaşte că nu ştii ceva înseamnă a avea multă înţelepciune.*** Surdul vorbeşte mai tare decât cel ce aude; şi prostul discută mai mult decât cel ce

înţelege.*** Fiecare îşi învinovăţeşte memoria: nimeni judecata.*** Este o mare nebunie să vrei sa fii sinelui înţelept*** În împrejurări însemnate nu trebuie tu să cauţi din răsputeri ocaziile, cât să le

foloseşti pe cele care se ivesc.*** Cei mai supărători printre proşti sunt proştii "spirituali".*** Dacă simţurile ne înşeală, raţiunea de asemenea ne înşeală.*** Între două căi rele, întotdeauna înţeleptul trebuie să o urmeze pe aceea mai puţin rea.*** Spiritele nepreocupate, ca şi pământurile leneşe, sunt pline de tot felul de ierburi

sălbatice.*** Oricât am fi de învăţaţi prin ştiinţa altora, înţelepţi nu putem fi decât pe seama

înţelepciunii noastre.*** Gândirea, dezbărată de toate prejudecăţile, ne îngăduie să vedem clar, să trăim mult şi

să existăm fericiţi.*** Două excese: a exclude raţiunea, a nu admite decât raţiunea.*** Când vrei să corectezi pe un altul şi să-i arăţi că se înşelă, trebuie să vezi din ce punct

de vedere priveşte el lucrurile, căci în unele situaţii aceste concepţii devin şi pentru noi adevăratedacă ne plasăm empatic şi le privim din punctul de vedere în care le priveşte el; procedând astfel,ajungem să înţelegem mult mai bine ideile care l-au condus pe el la acest adevăr. Adeseori unii semulţumesc cu acest punct de vedere al lor, pentru că au convingerea fermă că nu se înşală şitocmai din această cauză ei ajung să nu mai vadă toate laturile lucrurilor ce urmează a ficunoscute. Căci nu trebuie niciodată să ne fie ruşine că nu am văzut totul, dar trebuie în schimbsă ne fie foarte ruşine atunci când ajungem să ne dăm seama că ne-am înşelat.

*** Nu-s de ajuns nenorocirile ca să facă dintr-un nătărău un om inteligent.*** Cei cuminţi şi înţelepţi întocmai ca şi albinele ce scot miere din cimbru (buruiana cea

mai pişcătoare şi cea mai seacă), ştiu adesea să scoată ceva bun şi folositor chiar şi din lucrurilecele mai potrivnice.

*** Momentele cele mai triste: cele în care crezi că înţelepciunea nu e decât oînşelăciune.

*** Simpla constatare că eşti prost nu este încă dovada de inteligenţă.= SFÂRŞIT =

Page 76: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 76/254

SINTEZĂFIINŢA UMANĂ, CELE TREI CORPURI FUNDAMEINTALE ALE SALE ŞI

FUNCŢIILE ACESTORAVehiculele spiritului nemuritor divin (ATMAN) care în cursul manifestării şi structurării

fiinţei umane fac posibilă evoluţia spirituală şi în final, prin transcendere, conduc la suprema

eliberare, sunt următoarele trei corpuri fundamentale.1. corpul fizic grosier (STHULA SHARIRA);2. corpul astral sau subtil (LINGA SHARIRA sau SUKSHMA SHARIRA);3. corpul cauzal (KARANA SHARIRA).

SCHEMA STRUCTURĂRII CELOR TREI CORPURI ŞI A CELOR CINCI TECIALE SINELUI ETERN

Corpul fizic, grosier este alcătuit din 5 elemente (TATTVAS). Acestea sunt: 1) energiatelurică (PRITHIVI TATTVA care este controlată prin intermediul lui MULADHARACHAKRA), 2) energia apoasă (APAS TATTVA care este controlată prin intermediul luiSWADHISTHANA CHAKRA), 3) energia focului (AGNI TATTVA care este controlată prinintermediul lui MANIPURA CHAKRA). 4) energia aerului (VAYU TATTVA care estecontrolată prin intermediul lui ANAHATA CHAKRA) şi energia eterului subtil (AKASHATATTVA care este controlată prin intermediul lui VISHUDDHA CHAKRA). Corpul fizic, deasemenea, trece prin diferite etape de existenţă: naştere, creştere, declin şi moarte.

Page 77: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 77/254

Corpul astral sau subtil este alcătuit din 19 principii. Aceste principii sunt: cele 5 organede acţiune (KARMA INDRIYAS) [1) organele evacuării (anusul) care sunt în strânsă legătură cuMULADHARA CHAKRA. 2) organele de reproducere (sexuale) care sunt în strânsă legătură cuSWADHISTHANA CHAKRA, 3) organele locomoţiei (picioarele) care sunt în strânsă legăturăcu MANIPURA CHAKRA. 4) mâinile care sunt în strânsă legătură cu ANAHATA CHAKRA şi

5) gura (corzile vocale) care este în strânsă legătură cu VISHUDDHA CHAKRA], cele 5 simţuriale cunoaşterii (1) simţul mirosului care este în strânsă legătură cu MULADHARA CHAKRA, 2)simţul gustului care este în strâns legătură cu SWADHISTHANA CHAKRA, 3) simţul văzuluicare este în strânsă legătură cu MANIPURA CHAKRA, 4) simţul pipăitului care este în strânsălegătură cu ANAHATA CHAKRA şi 5) simţul auzului care este în strânsă legătură cuVISHUDDHA CHAKRA), cele 5 forme principale de PRANA sau sufluri subtile [1) APANAVAYU care este controlat prin intermediul lui MULADHARA CHAKRA, 2) VYANA VAYUcare este controlat prin intermediul lui SWADHISTHANA CHAKRA, 3) SAMANA VAYU careeste controlat prin intermediul lui MANIPURA CHAKRA, 4) PRANA VAYU care este controlat prin intermediul lui ANAHATA CHAKRA şi 5) UDANA VAYU care este controlat prinintermediul lui VISHUDDHA CHAKRAS]. Corpul astral mai cuprinde de asemeneaANTAHKARANA (sau instrumentul interior 

 specific) care este alcătuit din; 16) mentalul însuşi

(MANAS), 17) intelectul (inteligenţa) (BUDDHI), 18) subconştientul (CITTA) şi 19) egoul(AHAMKARA).

Toate acestea sunt cele 4 instrumente specifice ale conştiinţei, emoţiile lor distincte sunturmătoarele:

1) mentalul (MANAS) gândeşte şi adeseori se îndoieşte asupra realităţii înconjurătoare,de exemplu: "este oare aceasta o floare? "Este oare acesta aur?";

2) intelectul sau inteligenţa (BUDDHI) analizează şi determină prin legături sau corelăriobiective adevărata natură a unui obiect oarecare pe care îl avem de cunoscut,

3) subconştientul (CTITA). În sfera subconştientului sunt acumulate absolut toate stărileşi experienţele fiinţei umane în cauză. Prin urmare, subconştientul conţine atât trăirile şiexperienţele acelei fiinţe umane care au fost acumulate atât în cursul acestei vieţi (cea prezentă)cât şi toate experienţele şi trăirile ce au apărut în cursul vieţilor anterioare;

4) egoul (AHAMKARA) (al cărui focar principal de manifestare în fiinţă esteMANIPURA CHAKRA) afirmă "eu ştiu" sau "eu nu ştiu". Totdeauna egoul este acela care seidentifică cel mai adesea fără să ne dăm seama cu toate gândurile care se produc sau apar înmental. Exemplu: un gând puternic de tristeţe apare în mental şi acesta generează o stareinstantanee de rezonanţă cu energiile subtile ale tristeţii din Macrocosmos. Când această stare detristeţe devine pregnantă, din cauza procesului de rezonanţă pe care l-am descris mai înainte,egoul este acela care afirmă, datorită fenomenului de captare a acestor energii: "eu sunt foartetrist". În situaţia în care un gând de bucurie intensă apare în mental, acesta generează o stareinstantanee de rezonanţă cu energiile subtile specifice ale bucuriei din Macrocosmos. Cândaceastă stare de bucurie devine pregnantă din cauza procesului de rezonanţă pe care l-am descrismai înainte, egoul este acela care afirmă, datorită fenomenului de captare a acestor energii: "eusunt foarte bucuros".

= VA URMA =

 

Page 78: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 78/254

AN IV C 16SINTEZĂ

FIINŢA UMANĂ, CELE TREI CORPURI FUNDAMENTALE ALESALE ŞI FUNCŢIILE ACESTORA

(continuare la cursul nr. 15 AN IV)

Corpul cauzal este corpul cauzelor sau al seminţelor şi se numeştecorp cauzal deoarece totdeauna el este cauza corpului fizic sau grosier şi acorpului subtil sau astral. Corpul subtil sau astral şi corpul cauzal sunt permanente, ele există şi acţionează împreună.

Întrepătrunderea celor trei corpuri fundamentale ale fiinţei umane sedezvăluie în multe moduri în tripla natură a omului. În planul fizic, pe pământ, atunci când se află în stare de veghe, omul este mai mult sau mai puţin conştient de aceste trei corpuri ale spiritului său divin (ATMAN).Atunci când el primeşte impresii olfactive, gustative, vizuale, tactile sauauditive, corpul fizic este acela care este cel mai mult utilizat şi angrenat.

VIZUALIZAREA MENTALĂ SAU ORICE ACT DE VOINŢĂ PROVIN ŞI SUNT ÎNSTRÂNSĂ LEGĂTURĂ CU CORPUL ASTRAL; la rândul său ÎNVELIŞUL CAUZAL SEEXPRIMĂ MAI ALES PRIN GÂNDIREA PURĂ ŞI ELEVATĂ, ÎN CAZUL INTROSPECŢIEIŞI MAI ALES ÎN MEDITAŢIA PROFUNDĂ DE NATURĂ DIVINĂ În această ordine de idei,este cât se poate de normal să vorbim de trei categorii generale umane: "materialist", "voluntar" şi"intelectual rafinat", în funcţie de predominanţa în fiinţa umană a corpurilor fizic, astral saucauzal.

Un om se identifică cu corpul său fizic aproximativ 16 ore pe zi. În timpul somnului cuvise, el evadează adeseori inconştient în corpul său astral, creând spontan, fără eforturi obiectele,situaţiile sau fiinţele, într-un mod caracteristic fiinţei astrale. În somnul profund, lipsit de vise, elîşi deplasează centrii conştiinţei sale, sau simţul eului. În corpul cauzal, singur acest somn este

 profund reconfortant şi unificator. În timpul viselor, cel care doarme este într-o anumită măsurăîn contact cu corpul astral: acest somn tocmai din această cauză nu este totdeauna în întregimeodihnitor.

Cele trei corpuri fundamentale [1) corpul fizic (grosier), 2) corpul astral (subtil) şi 3)corpul cauzal] conţin cele 5 teci (KOSHAS):

CORPUL FIZIC (grosier) (STHULA SHARIRA)conţine ANNAMAYA KOSHA(KOSHA = teacă, ANNA = aliment, ANNAMAYA = al alimentelor (hranei)) teaca iluzorie carerezultă din alimentele ingerate şi asimilate de om. Corpul fizic este compus în general din 16elemente grosiere (fizice) care sunt de fapt metale sau metaloizi.

CORPUL ASTRAL (subtil) (SUKSHMA SHARIRA) conţine 3 teci: 1) PRANAMAYAKOSHA (teaca eterică sau vitală). 2) MANOMAYA KOSHA (teaca mental emoţională) şi 3)

VIJNANAMAYA KOSHA (teaca intelectuală sau a inteligenţei). Corpul astral este decireşedinţa sau vehiculul mentalului (MANAS) şi al afectivităţii. Sistemul senzorial corespunde încazul corpului sau fiinţei astrale unei anumite forme de conştiinţă şi afectivitate într-un corpsubtil (astral) format de PRANA. Un corp astral este total insensibil la frig, la căldură sau la oricealtă condiţie exterioară naturală. Anatomia caracteristică a corpului astral comportă un creier subtil astral care este în strânsă legătură cu SAHASRARA şi cei şase centri de forţă subtili ce faccu putinţă emisia şi captarea rafinatelor energii cosmice (CHAKRAS) ce se află plasaţi de-alungul lui SUSUMNA NADI sau axul esenţial subtil cerebro-spinal. Inima astrală reprezentată

Page 79: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 79/254

Page 80: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 80/254

destul de grosolană şi oarecum inferioară acestor fiinţe cauzale deosebit de evoluate spiritual.Fiinţa cauzală îşi epuizează instantaneu dorinţele sale manifestându-şi sau obiectivându-şiimediat fenomenul, obiectul sau aspectul la care aspiră printr-un act fulgerător de voinţă supremăşi gândire. Acea fiinţă cauzală care nu are drept veşmânt decât voalul ultrarafinat al corpuluicauzal ESTE CU UŞURINŢĂ CAPABILĂ SĂ MANIFESTE ŞI SĂ INSUFLE VIAŢA CHIAR 

UNOR UNIVERSURI FIZICE SAU ASTRALE DUPĂ EXEMPLUL DIVIN ALCREATORULUI ABSOLUT. Structura oricărei lumi manifestate fiind iluzoriul vis cosmic,spiritul divin având drept corp numai finul voal cauzal, posedă o IMENSĂ ŞI ULUITOAREPUTERE CREATOARE DUPĂ MODELUL SPIRITULUI ABSOLUT ŞI INFINITATOTPUTERNIC AL LUI DUMNEZEU.

LUMEA CAUZALĂ este de o subtilitate şi de o complexitate extrem de mare. Pentru a oconştientiza şi a o înţelege, ar trebui să se deţină o PUTERE DE CONCENTRARE MENTALĂŞI DE INTERIORIZARE EXTRAORDINARĂ permiţând să se vizualizeze ori, altfel spus, să seconştientizeze simultan închizându-se ochii, atât cosmosul fizic cât şi cosmosul astral în întreagalor imensitate - aeronava astrală luminoasă şi micuţa sa cabină solidă sau fizică - ea neexistânddecât numai în gândire complet obiectivate. Dacă prin această concentrare mentală supremă s-ar reuşi în final să se convertească, "sublimeze" sau, altfel spus, să se transforme, doar în idei purecele două cosmosuri, fizic şi mental cu întreaga lor complexitate, astfel s-ar putea atinge imediatlumea cauzală ce există la linia de demarcaţie dintre materie şi spirit. Atunci am conştientiza clar întreaga creaţie - solide, lichide, gaze, electricitate, plante sau microbi- doar ca forme specificeale conştiinţei divine, într-un mod oarecum asemănător precum un om poate să închidă ochii şisă-şi spună că el există, deşi corpul fizic îi este momentan invizibil ochilor săi fizici, nefiindu-i prezent în minte decât ca idee.

Tot ceea ce o fiinţă umană poate face numai în minte, fiinţa cauzală o face instantaneu înrealitate. Inteligenţa umană cea mai puternică, cea mai vastă, cea mai imaginativă, cea mai profundă este în legătură cu corpul cauzal şi ne permite să îmbrăţişăm simultan un câmp foartevast de idei, facem cu putinţă să trecem, cu o viteză superioară aceleia a luminii, în mod mentaldin planetă în planetă, rostogolindu-ne în abisuri fără fund, evoluând întocmai ca o cometă întregalaxii, pentru a ne pierde aproape instantaneu în nesfârşita lor puzderie de stele. Entitateacauzală se bucură permanent de o astfel de libertate şi putere extrem de mare, putând totdeauna,aproape fără eforturi, să-şi obiectiveze imediat gândurile sau aspiraţiile sale fără ca să poatăexista în calea acestora vreun obstacol fizic material ori astral şi fără ca vreodată să sufere ceamai infimă limitare KARMA-ică. Pentru entitatea cauzală ABSOLUT TOTUL ESTE CUPUTINŢĂ DAR NU ORICE ÎI VA FI PERMIS. În cazul entităţii cauzale, din perspectivaconştiinţei acesteia, cosmosul material se obiectivează altfel şi nu mai este deloc compus din"electroni" precum lumea astrală este alcătuită din "biotroni" SAU "PRANA"; cele două lumiapar pentru ea ca fiind constituite în realitate din infime parcele ale gândirii divine, modelate şidiferenţiate de către MAYA, sau legea relativităţii, ce separă doar în aparenţă NUMENELEenergiilor, fenomenelor, fiinţelor şi lucrurilor. Sufletele lumii cauzale se recunosc drept parceleindividualizate ale Spiritului Divin; gândurile lor fulgerător manifestate ca obiecte sunt singurelecare le înconjoară. Fiinţa cauzală percepe instantaneu, indiferent de distanţă, orice diferenţă întrecorpuri, fiinţe, energii sau gânduri prin intermediul unor pure şi simple idei. La fel cum un omcare închide ochii poate vizualiza clar şi continuu o lumină subtilă albă strălucitoare sau o sferăsubtilă luminoasă de culoare albăstrie, tot aşa entitatea cauzală, numai prin simpla gândire,recepţionează impresii vizuale, auditive, gustative, olfactive sau tactile absolut reale; ea creeazăorice energie, fenomen sau lucru şi, fulgerător, îl face să dispară prin nelimitata şi extraordinara putere a conştiinţei sale atotputernică care se poate manifesta permanent cosmic.

Page 81: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 81/254

 Naşterea şi moartea se realizează numai în gândire în lumea cauzală. Fiinţele cauzaleabsorb în universul cauzal numai ambrozia cunoaşterii în eternitate înnoită. Fie îşi potolesc seteade ABSOLUT în fluviul calmului beatific, străbat căile încă nestrăbătute ale percepţiilor de totfelul, explorează potenţialităţi nesfârşite, plutesc în nesfârşitul Ocean al beatitudinii divine. Princorpurile lor impalpabile de dimensiuni cosmice curg vârtejurile multiple ale lumilor, bule

galactice ale universului; stele ale înţelepciunii, vise ale nebuloaselor de aur ce expansioneazămereu pe fondul azuriu al infinitului Absolut sau DUMNEZEU care permanent îmbrăţişeazăTOTUL.

Alcătuirea celor 5 KOSHAS (teci):1. ANNAMAYA KOSHA (teaca hranei grosiere) corpul fizic (grosier) este compus din

diferite elemente ale lumii fizice în proporţii variate. Acest corp fizic este făcut din hrana fizică pe care o introducem în el (corpul fizic);

2. PRANAMAYA KOSHA (teaca vitală sau eterică). Această teacă este alcătuită din 5energii vitale subtile (PRANAS) care sunt: 1) APANA VAYU (care este controlată prinintermediul lui MULADHARA CHAKRA). 2) VYANA VAYU (care este controlată prinintermediul lui SWADHISTHANA CHAKRA), 3) SAMANA VAYU (care este controlată prinintermediul lui MANIPURA CHAKRA), 4) PRANA VAYU (care este controlată prinintermediul lui ANAHATA CHAKRA), 5) UDANA VAYU (care este controlată prinintermediul lui VISHUDDHA CHAKRA), plus cele 5 organe de acţiune KARMA INDRIYAS)care sunt: 1) organele de evacuare sau excreţie (anusul) care sunt în strânsă legătură cuMULADHARA CHAKRA, 2) organele de reproducere (sexuale) care sunt în strânsă legătură cuSWADHISTHANA CHAKRA. 3) organele de locomoţie (picioarele) care sunt în strânsălegătură cu MANIPURA CHAKRA, 4) mâinile care sunt în strânsă legătură cu ANAHATACHAKRA şi 5) gura (corzile vocale) care sunt în strânsă legătură cu VISHUDDHA CHAKRA);

3. MANOMAYA KOSHA (teaca mental emoţională). Această teacă, la rândul ei, estealcătuită din MANAS (mental), CITTA (subconştient) şi cele 5 organe de cunoaştere (JMANAINDRIYAS) care sunt: 1) nasul (simţul mirosului) - în strânsă legătură cu MULADHARACHAKRA., 2) limba (simţul gustului) - în strânsă legătură cu SWADHISTHANA, 3) ochii(vederea) - în strânsă legătură cu MANIPURA CHAKRA, 4) pielea (atingerea sau simţul tactil) -strânsă legătură cu ANAHATA CHAKRA şi 5) urechile (auzul) - în strânsă legătură cuVISHUDDHA CHAKRA;

4. VIJNANAMAYA KOSHA (teaca intelectuală sau a inteligenţei) este formată dinBUDDHI (intelectul sau inteligenţa) şi din AHAMKARA (egoul) care acţionează împreună cucele 5 organe ale cunoaşterii (JNANA INDRIYAS) pe care le-am amintit mai sus;

5. ANANDAMAYA KOSHA face cu putinţă trăirea experienţei beatitudinii sau fericireadivină extatică în starea de somn profund fără vise şi în stările de extaz divin cum ar fi deexemplu starea de SAVIKALPA SAMADHI. Pentru a atinge starea supremă de eliberarespirituală care face posibilă cunoaşterea adevărului ultim, divin şi etern, aspiranţii la această starede supremă eliberare trebuie cât mai repede cu putinţă şi cât mai pe deplin să-şi suspende(oprească) fluctuaţiile mentale, urmărind să nu se mai identifice deloc cu tecile (UPADHIS) şi, pentru aceasta, în plus, ei trebuie să aspire permanent şi din toate puterile să-şi reveleze sinelenemuritor căutând să se identifice cu acest SINE etern (ATMAN) care se află dincolo de toatetecile (cele 5 enumerate mai sus).

Cele 5 teci pot fi în mod gradat transmutate, purificate, sublimate şi transcendate astfel:- ANNAMAYA KOSHA (teaca fizică (grosieră)) prin practica ASANAS-urilor (corect

realizate, un interval adecvat de timp, în care YOGHINUL fuzionează plenar şi se identifică cu

Page 82: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 82/254

focare de forţă benefice sau energii subtile din Macrocosmos datorită aspiraţiei sale către infinit)şi printr-o alimentaţie sănătoasă (corect echilibrată YIN (-) - YANG (+) din care nu lipsescalimentele preponderent SATTVA;

- PRANAMAYA KOSHA (teaca energiei vitale) prin PRANAYAMA (corect şi conştientrealizată) şi prin continenţă amoroasă sau transmutarea ascetică a potenţialului sexual;

- MANOMAYA KOSHA (teaca mental emoţională) prin emiterea corectă a anumitor MANTRAS (MANTRA YOGA), LAYA YOGA, KARMA YOGA sau acţiuni total detaşate defructele acestora şi de asemenea prin fuziunea intimă cu una dintre cele 10 mari Puteri Cosmice(DASA MAHA VIDYA);

- VIJNANAMAYA KOSHA (teaca intelectuală sau a inteligenţei) prin studiul scrierilor tradiţionale ale înţelepciunii (exemplu: NOUL TESTAMENT, VIJNANA BHAIRAVATANTRA şi BHAGAVAD GITA), cunoaşterea de sine, interogare şi introspecţie spiritualăcorectă ("CINE SUNT EU?"), meditaţie profundă (DHYANA) şi identificare perfectă(SAMYAMA);

- ANANDAMAYA KOSHA (teaca beatitudinii) prin iubire nesfârşită, fericire intensăfără obiect şi prin SAMADHI (extazul divin).

CELE CINCI PRANAS MAJORE (VAYUS)

 NUME CULOARE FOCAR CORESPONDENŢĂ (CHAKRAS)

REGIUNE(ZONĂ)

FUNCŢIE

1. APANAVAYU

Portocaliuargilos

MULADHARACHAKRA

Zona anusului Eliminareaurinei şi amateriilor fecale, aspermei (la bărbat) şi asecreţiilor menstruale (lafemeie)

2. VYANAVAYU

Roz SWADHISTHANACHAKRA

Întregul corp Circulaţiasângelui

3.SAMANAVAYU

Verde MANIPURACHAKRA

Zonaombilicului

Digestie

4. PRANAVAYU

Albastru ANAHATACHAKRA

Zona pieptului Respiraţie

5. UDANAVAYU Indigo VISHUDDHACHAKRA Zona gâtului Preluareahranei şiînghiţireaacesteia

UDANA VAYU conduce pe JIVA către BRAHMAN (SUPREMUL ABSOLUT,DUMNEZEU) în timpul somnului generând anumite fenomene de dedublare, separă corpul fizic

Page 83: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 83/254

de corpul astral în momentul părăsirii corpului fizic prin aşa-zisul proces al morţii.

FORME cu totul secundare de PRANA- PRANAS MINORE:1. NAGA VAYU- râgâitul şi sughiţul;2. KURMA VAYU- deschiderea ochilor;

3. KRIKARA VAYU- foamea, setea;4. DEVADATTA VAYU- face să apară căscatul sau cu alte cuvinte acţiunea de a căsca;5. DHANANJAYA VAYU- descompunerea (putrezirea) corpului;

FUNCŢIILE LUI ANTAHKARANA (instrument interior specific)În procesul cunoaşterii realităţi exterioare, dacă într-o anumită situaţie privim un obiect,

gama informaţiilor legate de acesta este transmisă de retina ochiului prin nervul optic până încreier. Din creier printr-o stare de rezonanţă specifică, această gamă de informaţii ajunge în sferamentală a fiinţei (MANAS). Dacă privim ceva mai departe un obiect oarecare, care este mic, îngeneral ne va fi destul de dificil să ne dăm cu exactitate seama, care este natura acelui obiect mic.Într-o asemenea situaţie, mentalul fiinţei umane (MANAS), începe să se gândească şi în unelesituaţii ajunge chiar să se îndoiască.

=VA URMA =

AN IV C 17

SINTEZĂFIINŢA UMANĂ, CELE TREI CORPURI FUNDAMENTALE ALESALE ŞI FUNCŢIILE ACESTORA

FUNCŢIILE LUI ANTAHKARANA (instrument interior specific)(continuare la cursul nr. 16 AN IV)

Atunci, de regulă, ajungem să ne întrebăm: "Este oareaceasta o floare? Dar aşa foarte colorată cum este oare nu o ficumva o bucată de hârtie viu colorată?" Pentru a ajunge, în aceastăsituaţie în care suntem confruntaţi cu o dilemă. La o concluzie câtmai clară, va trebui să ne apropiem cât mai mult de acel obiect,urmărind să îl analizăm de la o foarte mică distanţă pentru a ne dacu precizie seama de natura sa reală. Mai ales atunci, noi utilizămintelectul sau inteligenţa (BUDDHI). Totuşi, există situaţii în careintelectul (BUDDHI) nu poate nici el singur să ajungă la oconcluzie finală. Într-o asemenea stare dubitativă el va începe săcaute urmărind şi stabilească o gamă complexă de comparaţii cu toate celelalte experienţe caresunt acumulate şi scufundate în mentalul subconştient (CITTA). În RAJA YOGA, CITTA estedefinit într-o traducere exactă prin "substanţa mentală" = mentalul în totalitate =

Page 84: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 84/254

ANTAHKARANA (instrumentul interior specific). În tradiţia înţelepciunii VEDANTA,substanţa mentală (CITTA) este definită ca fiind subconştientul în tradiţia înţelepciuniiVEDANTA. ANTAHKARANA (instrumentul interior specific) = mentalul (MANAS) +intelectul sau inteligenţa (BUDDHI) + subconştientul (CITTA) + EGOUL (AHAMKARA).

În continuare, urmărind mai departe exemplul cu obiectul nostru privit de aproape, putem

remarca faptul că intelectul sau inteligenţa (BUDDHI) va continua să analizeze eventual acelobiect prin atingere (pipăit). Procedând astfel el va putea ajunge la concluzia: "este ceva catifelatîncât acum îmi dau seama de faptul că acest obiect nu este din hârtie"; într-o altă situaţie, el va putea remarca: "această structură este asemănătoare cu aceea a unei petale."

Intelectul sau inteligenţa (BUDDHI) va dori în continuare să ajungă la o stare decertitudine deplină, înainte de a trage o concluzie el va mai putea presupune că este posibil săexiste unele feluri de hârtie care să fie oarecum la fel de catifelate la pipăit ca acel obiect pe carenoi îl atingem. În această situaţie, intelectul (BUDDHI) se va raporta din nou la întreaga gamă deexperienţe din subconştient (CITTA) pentru a compara această experienţă a obiectului pipăit cuorice altă experienţă asemănătoare a simţurilor pe care acesta (subconştientul - CITTA) poate săo conţină. El simte comparativ prin intermediul întregii sale experienţe obiectul pe care îl pipăieşi atunci fulgerător îl confruntă ca experienţă lăuntrică cu întreaga gamă a tuturor experienţelor sale anterioare. În continuare, fiinţa umană poate chiar să guste obiectul, comparându-l (cuajutorul intelectului (BUDDHI)) şi procedează după aceea, în acelaşi fel, cu gama tuturor experienţelor gustative existente în subconştient (CITTA).

La un moment dat, intelectul (BUDDHI) poate să ajungă la următoarea concluzie: acestobiect pe care l-am pipăit, l-am mirosit şi l-am gustat are un anumit parfum şi prezintă gustul uneianumite flori dar, cu toate acestea, este cu putinţă ca acest obiect să fie artificial (ÎNDOIALA). Înfinal, după ce a căutat cât se poate de profund în SUBCONŞTIENT (CITTA) şi după ce acomparat această experienţă pe care o face cu putinţă obiectul în cauză cu mii şi mii de alteexperienţe asemănătoare care sunt acumulate într-o stare specifică în mental (MANAS),intelectul sau inteligenţa (BUDDHI) ajung la o concluzie. În această etapă nu mai există delocalte GÂNDURI, nu mai există deloc ÎNDOIELI şi de asemenea încetează orice alt proces deANALIZĂ. Abia în această ultimă fază EGOUL (AHAMKARA) afirmă; "EU ŞTIU ACUM",acest obiect este o FLOARE naturală şi nu o floare artificială etc.

Cu toate acestea, dacă după ce a căutat profund şi a comparat cu toate experienţeleacumulate în subconştient (CITTA), intelectul sau inteligenţa (BUDDHI) nu ajunge să descopereo anumită CUIBARE, COMPOZIŢE, un anumit GUST şi PARFUM care să fie cât maiasemănătoare dacă nu identice în SUBCONŞTIENT (CITTA) şi care să corespundăcaracteristicilor constatate la obiectul VĂZUT, PIPĂIT, GUSTAT şi MIROSIT, într-o asemeneasituaţie, EGOUL (AHAMKARA) afirmă şi concluzionează: "EU NU ŞTIU DESPRE CE ESTEVORBA ÎN CAZUL ACESTUI OBIECT".

GLOSAR DE TERMENIAHAMKARALiteral înseamnă în limba sanscrită "cel care face Eul inferior". Acesta este de fapt Egoul

sau principiul individualizării. În filosofia SAMKHYA este privit ca fiind unul dintre cele optevolute (aspecte manifestate) primare ale naturii şi astfel el susţine toate categoriile subtile,vibraţiile ce fac posibile manifestarea şi evoluţia (TATTVAS). Totuşi cel mai adesea eldesemnează pur şi simplu iluzia Eului, sau cu alte cuvinte simţul (imitator (şi penibil pentru celcare l-a transcens) de a fi o minte şi un corp individual, de a avea anumite lucruri, energii subtile

Page 85: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 85/254

sau caracteristici proprii cu privire la care avem FALSA IMPRESIE că ne aparţin (EXEMPLU:sentimentele mele, iubita mea, ideile mele, soţia mea, prietenii mei, copiii mei, etc. etc.) şi de a fidoar eu singur cel care realizează acţiunile.

Toate tradiţiile spirituale autentice (în frunte cu YOGA) afirmă faptul că simţul limitator şi penibil al egoului trebuie să fie cât mai repede şi definitiv transcens. Uneori această idee

sublimă (dătătoare de adevărată libertate) este interpretată în mod complet greşit ca fiind doar unîndemn de a fi altruişti. În realitate este vorba de ceva cu mult mai profund şi esenţial careimplică să se atingă cât mai repede transcenderea completă a EGOULUI care atrage după sineeliminarea cunoaşterii parţiale, efemere şi iluzorii. De la identificarea totală cu EUL (EGOUL)EFEMER trebuie să accedem cât mai repede şi pe deplin la identificarea permanentă şi plenar divină cu SINELE ETERN sau SPIRITUL DIVIN ce există în centrul ultim al Fiinţei noastre.Scopul esenţial al sistemului YOGA este să conducă cât mai repede fiinţa umană de la Conştiinţadureroasă şi limitată a EGOULUI la Conştiinţa beatifică şi nelimitată a Sinelui nemuritor (ATMAN).

ANANDAMAYA KOSHA (teaca alcătuită din beatitudine divină sau fericire perfectă)Cea mai înaltă şi cea mai subtilă dintre cele 5 teci (KOSHAS) ce acoperă SINELE

 NEMURITOR, DIVIN (ATMAN). Uneori este indicată şi sub numele de SUPRAMENTAL"Substanţa" subtilă, specifică din care este alcătuită ANANDAMAYA KOSHA este beatitudineanepieritoare (ANANDA)

ANTAHKARANA (instrumentul specific interior, în limba sanscrită) Acest termen preluat din filosofia SAMKHYA, întâlnit de asemenea şi în textele yoghine şi vedantice,semnifică aspectul psihic-mental al fiinţei. Conform cu SAMKHYA- KARIKA, tratatulfundamental al şcolii SAMKHYA clasice, el (ANTAHKARANA) cuprinde mentalul superior sauinteligenţa (BUDDHI), aspectul individualizant sau egoul (AHAMKARA) şi mentalul inferior (MANAS). În textele YOGA clasice, în loc de ANTAHKARANA se foloseşte uneori termenulCITTA.

ASMITA (conştiinţa individualităţii sau conştiinţa egoului) Reprezintă conştientizareanoastră de ego, ca fiind o fiinţă individuală. Textul fundamental YOGA-SUTTRAS enumerăASMITA ca una dintre cele cinci cauze ale mizeriei şi suferinţei (KLESHA) şi o defineşte cafiind identificarea eronată a capacităţii de a vedea (sau percepe), care este specifică minţii (încalitatea sa de instrument de cunoaştere), cu văzătorul ADEVĂRAT (Martorul care percepe(ATMAN), Sinele Suprem), sau altfel spus confundarea penibilă a puterii viziunii (mintea) cuaceea reală a văzătorului (Sinele nemuritor al Fiinţei umane (ATMAN))

Tot în conformitate cu YOGA-SUTRAS, ASMITA este unul dintre fenomenele esenţiale(de care trebuie să ne detaşăm) prezente în anumite forme de extaz conştient (SAMPRAJNATA-SAMADHI). Unii yoghini afirmă chiar că există şi o anumită formă de extaz compusă exclusivdin conştientizarea superioară şi plenară a existenţei individualizate pe care ei o numescASMITA-SAMAPATTI.

CITTA (în limba sanscrită înseamnă MINTE, CONŞTIINŢĂ, SUBCONŞTIENT îngeneral)

Este participiul trecut al rădăcinii verbului sanscrit CIT (a fi conştient). Acesta este unuldintre conceptele de bază în YOGA Clasică. Chiar dacă termenul nu este în mod explicit definitde PATANJALI, fondatorul acestui sistem YOGA, semnificaţiile sale pot fi deduse din apariţiilesale în contextul faimosului tratat YOGA SUTRAS. Astfel, CITTA este o parte a naturii(PRAKRITI) deşi nu este tratat ca fiind o categorie ontologică separată (TATTVA). În schimb,cuvântul este folosit precum un termen umbrelă ce urmăreşte să definească o mulţime de proceseinterioare, printre care, în primul rând capacitatea de atenţie. El este într-un sens produsul

Page 86: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 86/254

conştiinţei transcendente(CITTI) şi prin reflectarea sau oglindirea pe care o face cu putinţă el estetotodată (prin inefabilă REZONANŢĂ) obiectul perceput, în măsura în care se spune că el(CITTA) este "colorat" în mod specific de amândouă. Există o multitudine de asemeneaconştiinţe şi, în aforismul IV. 15 din YOGA SUTRAS, PATANJALI elimină în mod fermviziunea idealistă a unei singure conştiinţe.

CITTA se spune, în YOGA SUTRAS, că este umplută de "nenumăraţi activatorisubliminali" (SAMSKARAS) combinaţi în mod distinct în aspecte care, în sistemul YOGA, poartă numele specific de "trăsături" (VASANAS). Acestea sunt la rândul lor responsabile pentru producerea diferitelor fenomene psihomentale şi prin intermediul lor se manifestă în special setulcelor cinci "fluctuaţii" (VRITTI). În aforismul IV. 24 din YOGA SUTRAS, CITTA se spune căeste în ultima instanţă angrenat în aspiraţia către SUPREMA eliberare a fiinţei umane. Odată curealizarea deplină a Sinelui Etern (ATMAN), conştiinţa (care este un fenomen SUI GENERIS,"material" real) este dizolvată deoarece realizarea Sinelui Etern presupune "involuţia" (PRATIPRASAVA) constituenţilor primari sau cu alte cuvinte a diluaţilor" (GUNAS) ale Naturii.

La fel ca toate celelalte aspecte ale Naturii suprasensibile (PRAKRITI), conştiinţa estesupusă unei continue schimbări şi, din punctul de vedere yoghin, modificările sale cele maiimportante sunt cele cinci feluri de "fluctuaţii" (VRITTIS): cogniţia (cunoaşterea) corectă,cunoaşterea eronată, conceptualizarea, somnul şi memoria. Acestea toate trebuie să fie oprite până la urmă, pentru a actualiza, sau cu alte cuvinte pentru a trăi plenar şi în permanenţă cea maiînaltă stare de conştiinţă. Comentatorii textelor sanscrite discută îndelung dacă CITTAcorespunde unei anumite părţi a fiinţei umane (care este viziunea SAMKHYA; sau dacă este cuadevărat atotpătrunzătoare. Ei înclină către cea de-a doua alternativă şi argumentează că doar turbiloanele sau "vârtejurile" mentale (VRITTIS) se poate spune că se contractă şi expansionează.VAKASPATI introduce distincţia dintre conştiinţa cauzală (KARANA CITTA) şi conştiinţaefect (KARYA - CITTA) argumentând că prima este infinită şi intenţionează să aproximezeconceptul lui PATANJALI de pură existenţă a eului (ASMITA - MATRA).

Pentru a explica procesul cognitiv, comentatorii recurg la diferite metafore. Astfel,YOGA BHASHYA (I.4) compară în mod semnificativ conştiinţa cu un magnet care atrageobiectele (spre a le reflecta şi rezona în mod specific cu ele) şi în altă parte (I.41) o compară cuun cristal care "oglindeşte" cu fidelitate sau reflectă "culorile" obiectelor ce se află lângă el. Aici procesul de REZONANŢĂ al conştiinţei cu orice aspect al realităţii apare foarte clar.

Aici procesul de REZONANŢĂ al conştiinţei cu orice aspect al realităţii apare TATTVAVAISHARATI (I.7) vorbeşte de asemenea despre ea (CITTA) ca fiind întocmai ca o oglindă încare "lumina" mirifică a Sinelui Etern (ATMAN) este reflectată.

În afara viziunii din YOGA Clasică, termenul CITTA este în general folosit într-un sensmai puţin precis din punct de vedere tehnic, şi cel mai adesea indică mintea în general. Aceastătendinţă este adeseori prezentă în textele comentariilor la YOGA SUTRAS în care adeseoriCITTA este identificată cu BUDDHI (inteligenţa).

Una dintre cele mai remarcabile descoperiri ale yoghinilor (chiar şi actualmente puţincunoscută şi înţeleasă) constă în relaţia intimă ce există între conştiinţă (stările acesteia) şi suflulsubtil asimilat prin respiraţie (PRANA) lucid preluată şi acumulată. Această descoperire genialăeste prezentată în special în literatura YOGA post clasică. De exemplu YOGA - SHIKHA -UPANISHAD (I 59) aseamănă mintea cu o pasăre care este legată prin intermediul unei corzicare este forţa subtilă a vieţii (PRANA). În altă parte (VI.69) aceeaşi lucrare spune ori de câte ori"vântul (sau cu alte cuvinte forţa subtilă a vieţii) sălăşluieşte şi este atent focalizată într-o anumităzonă a fiinţei sau chiar în corpul fizic, acolo domneşte şi înfloreşte de asemenea conştiinţa. ÎnLAGHU - YOGA - VASISHTHA (V. 9.73), mintea este în mod semnificativ definită ca fiind

Page 87: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 87/254

"cea care face să freamăte (să vibreze la unison (REZONANŢĂ)) forţa secretă a vieţii (PRANA -PARISPANDA)". Principiul secret fundamental în YOGA este că prin controlul perfect alrespiraţie mintea poate fi controlată deoarece ea va fi făcută să rezoneze cu energiile subtile,mentale, benefice di MENTALUL MACROCOSMIC (MAHACITTA).

CONŞTIINŢA. Natura conştiinţei a fost o problemă filosofică majoră de-a lungul istoriei

sistemului milenar YOGA. Multe şcoli yoghine sunt pe deplin de acord cu ideea că conştiinţaeste transcendentală, cu alte cuvinte ea nu este un produs al grupului finit minte - corp şi cu atâtmai puţin un simplu fenomen al creierului. Natura în mod evident transcendentă a conştiinţei secrede că poate fi în mod filosofic "realizată" prin ea însăşi şi este cel mai obiectiv "verificabilă" prin modalităţile celei mai înalte stări yoghine de conştiinţă cosmică extazul supraconştient numitîn YOGA ASAMPRAJNATA SAMADHI sau NIRVIKALPA SAMADHI). Conştiinţa este permanent văzută în sistemul YOGA ca fiind identitatea ultimă a fiinţei umane. Tocmai de aceeaconştiinţa este numită în YOGA şi Sinele Nemuritor (ATMAN sau PURUSHA), care estescânteia nepieritoare din spiritul lui DUMNEZEU TATAL ce se află în calitatea sa de ESENŢĂETERNĂ a Fiinţei dincolo de corp, minte şi limbaj.

Conform şcolilor  nondualiste de YOGA această Conştiinţă supremă (părticică sauscânteie din DUMNEZEU) este în totalitate beatifică (ANANDA) şi copleşitor de reală (SAT).Despre ca Iisus spune: "Cunoaşteţi ADEVĂRUL căci numai adevărul vă va elibera". Ea nu poatefi cunoscută în exterior dar poate fi realizată lăuntric. Realizarea plenară sau revelarea reală aSinelui Etern (ATMAN) este alfa şi omega tuturor formelor de YOGA.

CORP

YOGA, la fel ca toate tradiţiile ezoterice, autentice ale lumii, priveşte corpul uman cafiind un sistem ierarhic de teci (KOSHAS) mai mult sau mai puţin subtile, fiecare vibrând la ofrecvenţă globală diferită. Frecvenţa specifică de vibraţie a fiecărei teci (KOSHA) este aceea careface să rezulte un grad mai mare sau mai mic de subtilitate. La nivelul cel mai de jos, ca frecvenţăde vibraţie, se află corpul fizic, compus din cele cinci elemente materiale (BHUTAS)(PĂMÂNTUL (PRITHIVI), APA (APAS), TOCUL (TFJAS), AERUL (VAYU) şi ETERUL(AKASHA)). La unul dintre cele mai înalte nivele de vibraţie în Fiinţa umană se află "corpul"universal al realităţii transcendente, sau SUPRAMENTALUL (ANANDAMAYA KOSHA) careeste pură Existenţă, pură Conştiinţă şi deplină Beatitudine fără sfârşit. Între aceste două extreme(l) CORPUL FIZIC GROSIER şi 2) SUPRAMENTALUL (ANANDAMAYA KOSHA) se spunecă există o gamă de "vehicule" intermediare (mai mult sau mai puţin subtile şi invizibile pentruvederea fizică obişnuită) sau teci ale Fiinţei umane (perceptibile numai prin clarviziune) care (cuexcepţia iniţiaţilor autentici şi a YOGHINILOR) nu sunt accesibile şi nu pot fiCONŞTIENTIZATE în mod normal în starea banală sau obişnuită de conştiinţă a omului de rând.Cu toate acestea mai ales pentru cel inteligent şi intuitiv existenţa lor (REALĂ în planurile subtileîn care ele permanent se află) poate fi uneori dedusă din diferitele lor activităţi. Totuşi de mii deani, aceste teci mai mult sau mai puţin subtile (toate invizibile vederii comune cu excepţiacorpului fizic) au fost subiectul multor explorări profund introspective ale yoghinilor în multesituaţii. Pe baza experienţei uriaşe acumulate în această direcţie, ei au dezvoltat anumite modelefascinante, a ceea ce a fost şi este şi acum numită anatomia ezoterică. Acestea caută adeseori săse bazeze pe fenomenologia extraordinară a stărilor net modificate şi superioare (benefice) aleconştiinţei datorate în special experienţelor spirituale, divine ce rezultă prin practicile YOGAcorect şi perseverent realizate, totuşi scopul lor principal, este nu de a furniza doar o descriereexhaustivă sau de a face anumite analize, ci pentru a servi drept jaloane esenţiale (întocmai

Page 88: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 88/254

 precum un drum este în mic reprezentat pe o hartă) pentru practicanţii consecvenţi şi avansaţi ce parcurg plini de entuziasm acea cale spirituală (YOGA).

Unul dintre cele mai cunoscute modele secrete yoghine ale dimensiunilor subtile aleexistenţei corporale, distinge după cum toţi ştim acum şase centri principali, psihoenergetici(CHAKRAS) şi un al şaptelea centru suprem, transcendent, divin (SAHASRARA). Aceste focare

invizibile se spune (şi se constată de orice YOGHIN avansat) că sunt amplasate (cu două excepţiiAJNA CHAKRA şi SAHASRARA) de a lungul coloanei vertebrale şi corespund în general plexurilor nervoase şi anumite GLANDE ENDOCRINE din corpul fizic sau grosier (STHULA).Aceşti centri sunt conectaţi cu anumite zone şi etaje ale Microcosmosului fiinţei umane prinintermediul unor trasee (invizibile vederii obişnuite) "conducte" sau "canale de forţă (NADIS) prin care circulă (diferit modulată şi distinct colorată subtil) energia subtilă a vieţii (PRANA). Defapt, pentru clarvăzătorul yoghin, fiinţa umană (sau MICROCOSMOSUL pe care ca îl alcătuieşteîntocmai ca o copie analogică a MACROCOSMOSULUI) apare (dintr-un anumit punct de vedere(clarviziune)) ca fiind o sferă luminoasă de energie mai mult sau mai puţin mare (după gradul deevoluţie spirituală atins de acea fiinţă) făcută dintr-o reţea densă de curenţi psihoenergeticidistinct coloraţi ce curg şi vibrează oarecum asemănător cu reclamele luminoase alcătuite dintuburi colorate de neon.

Studiile recente făcute în domeniile parapsihologiei şi bioelectricităţii au revelat auconfirmat câteva din aspectele acestor modele, deşi aceste descoperiri rămân uneori controversatedatorită scepticismului şi încăpăţânării dogmatice a unora. Astfel, de multe ori cercetătorii ce aufolosit fotografierea prin sistemul KIRLIAN, au demonstrat existenţa unui câmp subtil, bioelectric (variabil ca intensitate) în jurul fiinţelor vii - câmp care de altfel s-a constatat cădispare gradat doar după moartea fiinţei în cauză. Cercetătorii ce au studiat atent şi obiectivmeridianele clasice (ce sunt cunoscute de yoghini sub numele de NADIS) de acupunctură, augăsit, de asemenea, dovezi certe ale existenţei unor foarte fini curenţi bioelectrici (variabili caintensitate) şi a unor vortexuri de energie, care sunt uneori descrise a arăta precum CHAKRAS-urile din anatomia subtilă yoghină şi care nu pot fi explicate prin corelarea principiilor obişnuite,fiziologice.

AN IV C 18VATASARA DHAUTI

În limba sanscrită VATA înseamnă AER subtil, SARA =

forţă, putere. Prin urmare, acesta este un procedeu yoghin foartesimplu dar eficient de KRIYA YOGA prin care se realizează oenergizare accentuată, o purificare rapidă lăuntrică şi o curăţirenumai cu ajutorul aerului. Prin intermediul acestui procedeu,impurităţile gazoase din stomac sunt cu uşurinţă suprimate şievacuate, graţie aerului suplimentar (care aduce totodată sauvehiculează PRANA) ce este îngurgitat (înghiţit) şi menţinut oanumită perioadă de timp în stomac.

Page 89: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 89/254

 POSTURA DE EXECUŢIE

VATASARA DHAUTI se exersează în VAJRASANA, cu mâinile aşezate cu palmele în jos pe genunchi.

ATENŢIE ! Acest procedeu se practică cel mai bine în timpul postului complet sau cel puţin la trei ore după masă.

TEHNICA DE EXEC UŢIEStând în VAJRASANA,

după ce în prealabil am realizat 2-3expiraţii de ventilaţie, se aşează buzele şi limba în formă de cioc decorb (KAKI MUDRA) şi se "bea"aerul înghiţitură cu înghiţitură ca şicum am bea apă. Se lasă apoi aerulîn stomac o oră sau maxim două şi încontinuare el va fi eliminat în modnatural şi gradat prin râgâit(eructaţie).

Este foarte bine dacă, dupăce s-a umplut în mod adecvatstomacul cu aer, prin execuţia lui VATASARA DHAUTI, i se va imprima acestuia o mişcare derotaţie sau, altfel spus, îl vom determina să ne maseze intern stomacul. Pentru aceasta este foarte bine să practicăm în timpul retenţiei (aerului în stomac) NAULI KRIYA sau AGNISARADHAUTI.

Expulzarea sau eliminarea aerului după aceea trebuie să se facă numai prin ERUCTAŢIE(RÂGÂIT), dar niciodată ca nu trebuie să fie forţată. Aerul trebuie prin urmare să fie eliminat înmod natural la sfârşit.

BENEFICIILE ŞI EFECTELE TERAPEUTICEEste o tehnică excelentă pentru tulburările gastrice ca şi pentru eliminarea durerilor rebele

de cap. Practica perseverentă şi sistematică a lui VATASARA DHAUTI curariseşte toate bolilestomacului (în acest caz fiind indicat să se execute cel puţin o dată pe săptămână). După cum seştie, multe boli îşi au originea (cauza) în feluritele tulburări ale sistemului digestiv. Dacă acestsistem este armonizat şi activitatea sa este perfectă, toate celelalte sisteme vor fi în mod pozitivinfluenţate şi vor ajunge şi ele să fie în perfectă armonie.

VATASARA DHAUTI elimină rapid impurităţile gazoase, nocive din corp prinintermediul aerului suplimentar (purtător de PRANA) care este acumulat în stomac. În plus,anumite proprietăţi chimice ale conţinutului stomacal vor prezenta după aceea unele modificări binefăcătoare, datorită contactului prelungit cu acest aer preluat prin înghiţire. După cum fiecaredintre noi ştie, aerul înghiţit este totodată (pe lângă PRANA pe care o vehiculează) un amestec deoxigen, azot şi gaz carbonic ce va declanşa unele reacţii chimice binefăcătoare asupra secreţiilor acide din corp. Cu ajutorul lui VATASARA DHAUTI, aciditatea excesivă este în totalitateeliminată VATASARA A DHAUTI stimulează de asemenea energia vitală care este responsabilăde menţinerea noastră în viaţă.

Se ştie că o anumită temperatură optimă trebuie să fie menţinută constantă în corpul fizic pentru ca organele să funcţioneze cât mai bine Această căldură este expresia asimilării în fiinţă a

Page 90: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 90/254

energiei subtile a focului (AGNI TATTVA), iar gradul de acumularea să se afle în strânsălegătură cu dinamizarea armonioasă lui MANIPURA CHAKRA. Amplificarea activităţii luiMANIPURA CHAKRA se realizează cu uşurinţă prin exersarea sistematică a lui VATASARADHAUTI.

VATASARA DHAUTI stimulează considerabil focul digestiv, iar căldura subtilă

amplificată prin exersarea sa ajută digestia şi facilitează asimilarea hranei.SINTEZĂ

FIINŢA UMANĂ, CELE TREI CORPURI FUNDAMENTALE ALE SALE ŞIFUNCŢIILE ACESTORA

GLOSAR DE TERMENI. CORP (continuare la cursul nr. 17 AN IV)

Trebuie să facem, de asemenea, menţiuni asupra experienţelor de laborator încununate desucces, făcute în cazul experimentelor de exteriorizare PRIN DEDUBLARE ASRALĂ în afaracorpului fizic, care au demonstrat indubitabil anumite aspecte ce vin să o confirme, în favoareateoriei tradiţionale conform căreia, în anumite condiţii cunoscute şi de YOGHINI, conştiinţa poate opera (graţie dedublării ASTRALE şi MENTALE) în afara corpului fizic. Totuşi, uniisceptici consideră acum că este necesară o cercetare ştiinţifică mai substanţială în toate acestedomenii. Yoghinii sunt ferm convinşi că, pe măsură ce medicina actuală, DOGMATICĂ, vadepăşi paradigmele materialiste inerente secolului XIX, cercetătorii inteligenţi, deschişi şi cu omare reputaţie se vor teme mai puţin să facă investigaţii edificatoare de acest gen. Cu siguranţă,modelele ezoterice, autentice, ale corpului uman (aşa cum sunt unanim cunoscute de sistemulYOGA) nu numai că oferă o viziune corelată mult mai fascinantă, dar în plus ele oferă un modelmult mai plauzibil decât modelul convenţional unidimensional al medicinii moderne. Oricât deciudate ar putea apărea la prima vedere, în detaliile lor, aceste aspecte extraordinare (DAR TOTUŞI REALE), ele pledează pentru natura multidimensională a existenţei, (integrată înTOTUL MACROCOSMOSULUI) aşa cum ea începe tot mai des să devină evidentă şi îndescoperirile fizicii contemporane.

EGO. În contextele yoghine sau spirituale, egoul desemnează principiul psihologic alindividualizării, prin care o fiinţă se conştientizează parţial şi fals ca fiind o entitate individualăseparată de celelalte fiinţe şi de întregul MACROCOSMOS. Această existenţă egotică (parţială,efemeră, limitată, dureroasă) este considerată a fi baza tuturor experienţelor umane (de tot felul)ale suferinţei (DUHKHA) şi tocmai din această cauză egoul este considerat a fi principala piedică pe calea spirituală care ne barează accesul către SINELE NEMURITOR.(ATMAN) şi către stareasupremă de îndumnezeire.

În rezolvarea acestei probleme, pot fi distinse două demersuri fundamentale. Primuldemers caută să elimine cât mai repede egoul împreună cu toate formele tipic umane (dar totuşiinferioare) ale exprimării limitatoare, individuale. Aici, scopul esenţial este de a realiza plenar şicât mai des realitatea transcendentă care este total separată de această lume efemeră şi inferioară.Aceasta implică urmărirea consecventă a unei introvertiri (interiorizări) perfecte, însoţită de oretragere radicală din lume şi de renunţarea deplină de a mai participa la viaţa socială sau la oriceformă de activitate realizată în comun cu altă fiinţă umană. Aceasta este ideea renunţării depline,care adeseori se poate dovedi profund periculoasă echilibrului mental şi psihic în cazul celor  NEPREGĂTIŢI care se PRIPESC PROSTEŞTE. Al doilea demers, care reprezintă o orientaresuperioară, înţeleaptă şi pe deplin integrată, urmăreşte, de asemenea, realizarea Sinelui Etern(ATMAN) prin transcenderea egoului, dar ceea ce este infinit armonios în această orientare estefaptul că ea în mod fundamental nu neagă deloc lumea. Argumentul fundamental şi plin de

Page 91: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 91/254

înţelepciune în această ORIENTARE este acela că, dacă există doar o singură realitate, care prinMACROCOSMOS integrează TOTUL, această REALITATE trebuie fără îndoială să includă înmod necesar şi această lume efemeră şi inferioară în care ne aflăm. Aceasta înseamnă că lumeaefemeră şi inferioară în care ne aflăm şi, prin urmare, chiar personalitatea umană efemeră şilimitată, trebuie să fie văzută ca o manifestare necesară, de primă treaptă (evolutivă), care este de

asemenea validă (adevărată), a acestei Realităţi Ultime. Prin urmare, transcenderea deplină aeului egotic, parţial şi efemer nu mai implică (DUPĂ ACEASTĂ REALĂ TRANSCENDERE AEGOULUI) negarea lumii efemere a egoului pe care o întâlnim în primul caz. Mai mult decâtatât, în cazul celei de a doua orientări, personalitatea individuală de care ne-am detaşat (şi pe careacum o STĂPÂNIM perfect) este folosită drept instrument pentru acţiunea (înţeleaptă şi divinintegrată) în lume, în timp ce simultan ea este în mod continuu transcensă prin acte deabandonare conştientă faţă de înţelepciunea perfectă a Sinelui Nemuritor (ATMAN). Acest idealeste cel mai bine exprimat şi pus în practică pe calea lui KARMA YOGA.

MANAS (mentalul, în limba sanscrită).Acest termen se referă în general, în cazul sistemului YOGA, la aspectul inferior al

mentalului, care răspunde de organizarea informaţiei primite de la simţuri (INDRIYAS). Datorităacestei contingenţe cu funcţiile senzoriale, mentalul inferior (MANAS) este înfăţişat adesea ca unsimţ. În BRIHADARANYAKA UPANISHAD, modalităţile de operare ale lui MANAS suntarătate ca fiind: dorinţa (KAMA), voinţa (SAMKALPA), îndoiala (VICIKITSA), credinţa(SHRADDHA), lipsa credinţei (ASHRADDHA), fermitatea (DHRITI), nesiguranţa (ADHRITI),ruşinea gregară ce rezultă prin impregnarea prejudecăţilor (HRI), cunoaşterea (DHI) şi teama(BHI).

Textele yoghine descriu în special dispoziţiile volitive şi dubitative ale minţii.Recomandarea universală este că mintea (după cum afirmă şi SUVETASHVATARAUPANISHAD), trebuie ferm controlată şi strunită "întocmai ca o trăsură care ar fi trasă de niştecai nărăvaşi (simţurile)" - şi care tocmai din această cauză trebuie să fie foarte bine stăpâniţi. Pede altă parte, celebrul tratat LAGHU-YOGA-VASISHTA compară mintea inferioară cu un copaccare trebuia tăiat cât mai repede nu de la ramuri, ci chiar de la rădăcină. "Sublima beatitudine perfectă care apare prin transcenderea deplină a minţii inferioare este chiar Supremul Absolut(BRAHMAN)", afirmă MAITRAYANIYA- UPANISHAD. Tot aici se spune că, în funcţie deintensitatea gândurilor pe care PREPONDERENT le NUTRIM, mintea fiinţei umane poate fi pură sau impură, după cum ea poate sau REFUZĂ CONSECVENT, cu FERMITATE să fieîmpovărată şi agitată de dorinţe inferioare care generează REZONANŢE INFERNALE sauDEMONIACE ce ne pun în fulgerătoare comuniune cu energii subtile rele dinMACROCOSMOS. Iar într-o altă SUTRA a aceleiaşi lucrări se precizează că, atunci când minteaeste predominant orientată doar către obiectele simţurilor (fără a urmări niciodată transcenderea),ea conduce fiinţa umană la sclavie, ataşament şi suferinţă, în timp ce desprinderea sa (princonstantă orientare sublimă, transcendentală) de la acestea (obiectele simţurilor sau lumeafenomenală, inferioară, efemeră, empirică), este cauza fundamentală a eliberării şi transcenderiilimitărilor egoismului, ataşamentelor şi suferinţei. HATHA-YOGA PRADIPIKA îl compară peMANAS (mentalul inferior) cu mercurul, care este veşnic agitat şi neliniştit (instabil). În SUTRA29, capitolul IV (HATHA-YOGA PRADIPIKA) el (MANAS sau mentalul inferior) este numit"stăpânul (NATHA) simţurilor", în timp ce energia vitală subtilă (PRANA) este numită "stăpânulminţii". Legătura intimă şi cel mai adesea nebănuită dintre suflul subtil respirator (PRANA) şiminte (MANAS) este una dintre cele mai mari descoperiri ale sistemului YOGA, nenumărateaplicaţii ale acestui aspect fundamental putându-se utiliza permanent în HATHA YOGA, înLAYA YOGA şi în TANTRA YOGA.

Page 92: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 92/254

KUNDALINI SHAKTI (PUTEREA MISTERIOASĂ A ENERGIEIŞARPELUI)

 — INFORMAŢII SECRETE — 

Este de asemenea numită, în unele texte YOGA, KUNDALINI, KUTILANGI,

BHUJANGINI, ATMASHAKTI, AVADHUTI şi mai are, de asemenea, şi alte denumiri. Aceastăforţă fundamentală, misterioasă, psiho-mentală şi în acelaşi timp spirituală, este un elementconceptual şi practic de bază, atât în TANTRA YOGA cât şi în HATHA YOGA. În HATHA-YOGA PRADIPIKA (III 1), KUNDALINI SHAKTI este numită: "suportul dătător deînţelepciune şi inspiraţie divină al tuturor tratatelor de YOGA şi TANTRA" Despre enigmaticaenergie subtilă KUNDALINI s-a vorbit încă din cartea înţelepciunii RIG-VEDA (X 189) undeeste pomenită sub numele de VAC VIRAJ (cea plină de putere care răspândeşte şi manifestăvoinţa LOGOSULUI divin), fiind apoi descrisă ca o şerpoaică regină (SARPA- RAJNI). Avândîn vedere faptul, unanim recunoscut de yoghini, că experienţele extatice extraordinare pe care legenerează trezirea şi ascensiunea lui KUNDALINI depind de anumite structuri mai mult sau mai puţin subtile ce au fost în mod universal recunoscute ca alcătuind fiinţa umană, trebuie să

acceptăm că această experienţă (a trezirii şi ascensiunii lui KUNDALINI) a fost trăită atât demarii mistici cât şi de yoghinii avansaţi, care s-au confruntat cu ea de-a lungul tuturor timpurilor.Totuşi, doar în ezoterismul tantric, această experienţă fundamentală a fost în final elaborată subforma unui model conceptual complet, de care practicanţii YOGA perseverenţi şi plini deaspiraţie s-au servit (precum se serveşte călătorul curios de harta unui drum) în eforturile lor conjugate şi sistematice ce vizau trezirea şi ascensiunea în SAHASRARA a lui KUNDALINISHAKTI.

Fundamentându-şi existenţa şi manifestarea pe un principiu milenar ocult care afirmă căfiinţa umană, împreună cu corpul fizic de care dispune, este un miniatural microcosmos carereflectă foarte corect, în mod proporţional şi analogic, marea configuraţie a Macrocosmosului,KUNDALINI ne apare ca fiind forma subtilă individualizată a NATURII CREATOARE sau, cu

alte cuvinte, a  principiului cosmic feminin, ori SHAKTI. Această forţă gigantică, subtilă, divină,se spune în textele secrete YOGA că se manifestă atât sub forma lui KUNDALINI, pe de o parte,cât şi sub forma forţei subtile a vieţii (PRANA), pe de altă parte, KUNDALINI SHAKTI estetotuşi înţeleasă şi experimentată direct în fiinţa umană ca fiind o potenţialitate colosală ce joacăun rol fundamental în procesul de trezire spirituală. Putem afirma, pentru o mai clară înţelegere,că relaţia dintre KUNDALINI SHAKTI ŞI PRANA poate fi comparată cu aceea dintre o bombăA şi o bombă H. Este, prin urmare, necesar impactul concentrat al forţei PRANA-ice perfectechilibrată prin controlul armonios al suflurilor subtile în timpul respiraţiei, pentru a trezi şi aface să ascensioneze forţa uriaşă a lui KUNDALINI SHAKTI, făcând-o după aceea să urcegradat din centru (CHAKRA) în centru (CHAKRA) pe traseul subtil central al corpului energetic, prin SUSHUMNA NADI

KUNDALINI SHAKTI este adeseori reprezentată ca fiind şi menţinându-se într-oanumită stare de potenţialitate; ea apare vederii spirituale extraordinar de strălucitoare, întocmai precum un milion de sori. Reşedinţa sa aflându-se în centrul de forţă cel mai de jos al corpului(MULADHARA CHAKRA). Starea misterioasă de potenţialitate a lui KUNDALINI SHAKTIeste în mod simbolic exprimată prin faptul că ca este încolăcită de trei ori şi jumătate; alteorichiar, cinci ori opt înfăşurări sunt menţionate pentru a indica încolăcirile deloc întâmplătoare alelui KUNDALINI în centrul de bază (MULADHARA CHAKRA). Acest şarpe subtil de energieascunsă închide, NU ÎNTÂMPLATOR, poarta care conduce către suprema eliberare. Această

Page 93: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 93/254

 poartă este cea mai de jos intrare ce permite accesul către canalul secret central (SUSHUMNA NADI). Celebrul tratat YOGA GORAKSHA- SAMHITA (I.47) afirmă "Puterea teribilă aşarpelui KUNDALINI ce se prezintă ca fiind încolăcită de opt ori este aşezată la câteva degetesub oul cel secret al Fiinţei (KANDA) şi cât timp rămâne "NEMIŞCATĂ" acolo va acoperi cufaţa sa ce priveşte în jos, deschizătura uşii către Absolut (DUMNEZEU). Prin această uşă, dacă

 pătrundem cu fermitate şi dăruire, ascensionând putem ajunge cel mai repede în Absolut(DUMNEZEU). Acoperind cu faţa sa ce priveşte doar în JOS, această uşă, marea şi teribila putere a lui KUNDALINI este aproape complet adormită (în cazul fiinţelor umane obişnuite carenu sunt trezite spiritual).

Trezită prin acţiunea gradată a lui BUDDHI-YOGA (amplificarea inteligenţei), care facecu putinţă acţiunea combinată, datorită operării focalizate la unison a minţii şi a suflurilor subtiledirijate cu ajutorul respiraţiei, ea se ridică şi merge ascendent către SAHASRARA prinSUSHUMNA NADI comportându-se întocmai ca un fir de energie care este introdus prinurechea acului.

"Dormind, întocmai precum un şarpe ce se odihneşte, asemănătoare cu o coardă subtilă deenergie luminoasă, ea (KUNDALINI), atunci când se trezeşte prin YOGA focului (cu alte cuvinte printr-o intensă concentrare mentală şi prin controlul suflurilor subtile cu ajutorul ritmăriirespiraţiei), se ridică pentru a ajunge în SAHASRARA prin SUSHUMNA NADI.

La fel cum un om foarte puternic poate să deschidă repede o uşă închisă cu cheia,împingându-se în ea cu toată forţa, până când o sfarmă şi o scoate din balamale, tot astfel,yoghinul perseverent şi plin de vitalitate va trebui să deschidă uşa eliberării spirituale ce îlconduce către DUMNEZEU cu ajutorul puterii formidabile a lui KUNDALINI."

Ţelul tuturor yoghinilor plini de dăruire către divin şi perseverenţă, constă în a determinaenergia potenţială KUNDALINI să se trezească şi să se "descolăcească" pentru a ascensionagradat, rămânând în final cât mai mult timp în lotusul cu o mie de petale, (SAHASRARA) ce seaflă în plan subtil deasupra vârfului capului, deoarece acolo este locul golului static divin alenergiei psihospirituale. Acesta este de fapt focarul de legătură cu DUMNEZEU sau SupremulAbsolut. Unirea extatică ce rezultă din întâlnirea dintre DUMNEZEU (SUPREMUL ABSOLUT)şi SHAKTI (în cazul de faţă KUNDALINI SHAKTI) este considerată a fi atingerea scopuluisuprem în YOGA care conferă ELIBERAREA SPIRITUALĂ Trezirea lui KUNDALINI esteînsoţită şi se manifestă printr-o accelerată transformare radicală ce se face simţită atât înconştiinţa fiinţei umane, unde anulează egoul şi permite transcenderea glorioasă a individualităţii,cât şi în corpul fizic pe care-l inundă cu misteriosul nectar divin KULA-AMRITA (sau SOMA),această stare fiind  plenar experimentată ca o nesfârşită beatitudine atotcuprinzătoare (ANANDA).

= VA URMA =

Page 94: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 94/254

AN IV C 19KAPALA RANDHRA

KAPALA în limba sanscrită înseamnă craniu, iar cuvântulRANDHRA (tot în limba sanscrită) înseamnă deschizătură, orificiu.

Această deschizătură din creştetul capului poate fi remarcată cuuşurinţă mai ales la un nou născut şi este cunoscută în anatomie subnumele de FONTANELA sau SUTURA FRONTALIS. În generalvorbind, FONTANELA este spaţiul încă neosificat dintre oaselecraniului noului-născut. Ea mai este adeseori cunoscută şi subnumele de moalele capului. Cuvântul FONTANELA provine dincuvântul latinesc FONS care înseamnă nu întâmplător FÂNTÂNĂsau IZVOR. Medical şi anatomic vorbind, FONTANELA (vezidesenul din text) este punctul unde se reunesc suturile craniului formate de o membrană fibroasă,care este înlocuită mai întâi printr-un cartilagiu şi apoi prin os. Astuparea completă are loc îngeneral în cea de-a 15-a lună de la naşterea bebeluşului. Exerciţiul YOGA pe care îl prezentăm

vizează deci FONTANELA ANTERIOARĂ sau BREGMATICĂ supranumită uneori şiFONTANELA ROMBICĂ (în formă de romb), situată între cele două oase frontale şi cele douăoase parietale; în această zonă există patru suturi. Această zonă care mai este de asemenea numităşi MAREA FONTANELĂ (şi este în plan fizic un veritabil focar de corespondenţă al celui maiimportant NADIS al fiinţei care este SUSHUMNA NADI) este adesea uşor bombată, rezistentă şieste animată de bătăi specifice asemănătoare cu un puls ce reflectă vitalitatea la copiii sănătoşi şinormali. În situaţiile în care această FONTANELĂ este, dimpotrivă, anemică din punctul devedere al bătăilor sau foarte adâncită, aceasta indică resorbţia lichidului care înconjoară creierulşi adeseori este rezultanta unei alimentaţii defectuoase. În cazurile de MENINGITĂ se constatăcă FONTANELA ANTERIOARĂ este excesiv ieşită în afară (proeminentă) şi tensionată(umflată).

O întârziere peste normal în procesul de închidere aFONTANELEI ANTERIOARE indică o întârziere în evoluţiafirească a sistemului osos. Un asemenea fenomen survine uneori lacopii hrăniţi artificial cu biberonul, înţărcaţi prea devreme, careîncep să meargă târziu, înnodaţi la trup şi dizarmonioşi sau, cu altecuvinte, la cei RAHITICI. Aceeaşi întârziere se observă deasemenea în hidrocefalic (acumularea de lichid în cavitateacraniană).

Prin urmare, dacă aşezăm degetele pe capul unui copilsimţim o zonă ceva mai moale ca un fel de adâncitură unde osul nueste încă format. Pe măsură ce se produce procesul de creştere,

această regiune se întăreşte încetul cu încetul. Această zonă fizicăcorespunde faimoasei deschizături a lui BRAHMA(BRAHMARANDHRA). Textul secret YOGA SIDDHASIDDHANTA-PADDHATI (II.18) numeşte această regiune"focarul eliberării" (NIRVANA CHAKRA). Ea corespunde (aşacum am arătat anterior), în corpul fizic, zonei de proiecţie subtilă a lui SUSHUMNA NADI.

Page 95: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 95/254

TEHNICA DE EXECUŢIE A LUI KAPALA RANDHRA

Dintr-un vas cu apă rece (dar nu foarte rece) pe care trebuie să-l pregătim dinainte înimediata noastră apropiere se ia cu mâna dreaptă strânsă şi aranjată căuş apă rece şi, încontinuare, după aceea, STÂND DREPŢI ŞI RELAXAŢI ÎN PICIOARE (având faţa şi corpul

orientate către Nordul magnetic) lăsăm să picure lent (picătură după picătură) apă rece în zonacreştetului capului la nivelul FONTANEI anterioare (pentru localizare consultaţi desenul). Serepetă această operaţie de mai multe ori atât cât este necesar până ce resimţim o stare pregnantăde energizare, dinamizare şi răcorire subtilă care ne inundă în mod gradat tot craniul şi se extindeapoi destul de repede chiar şi în afara capului, permiţându-ne să remarcăm o dilatare a câmpuluisubtil de forţă al conştiinţei. Simultan cu aceasta, se remarcă o activare a lui SAHASRARA odatăcu intensificarea senzaţiei de proiecţie a respectivului centru suprem de forţă la nivelul zoneifizice a FONTANELEI ANTERIOARE pe care picuri apă rece.

EFECTE ŞI BENEFICIIApa rece lăsată să picure gradat în zona creştetului conferă pe lângă o anumită stare de

 purificare subtilă şi unele efecte binefăcătoare la nivelul creierului Acest exerciţiu permitetotodată să se localizeze mult mai bine zona de proiecţie şi legătură la nivelul corpului fizic(craniu) cu centrul suprem de forţă SAHASRARA. KAPALA RANDHRA practicată după nevoielimină, de asemenea, starea de toropeală cu care unele fiinţe umane se confruntă adesea şiconferă imunitate la răceală, guturai, rinită şi sinuzită. Acest exerciţiu aparent simplu amelioreazăconsiderabil vederea şi trezeşte sau amplifică luciditatea (claritate şi certitudine în reflectareaconştientă. Stare vigilă în care, dat fiind echilibrul emoţional şi mental, procesele cognitivefuncţionează optim). Yoghinii avertizează chiar să nu se ude niciodată mai ales creştetul capuluicu apă foarte caldă.

Este, de asemenea, demn de reţinut că acest exerciţiu acţionează în mod simplu dar eficient asupra zonei de proiecţie în corpul fizic (craniu) a centrului esenţial de forţăSAHASRARA care ne pune în legătură cu ABSOLUTUL SUPREM (DUMNEZEU) şi prinintermediul căruia realizăm revelarea SINELUI NEMURITOR (ATMAN).

FRECVENŢA DE EXECUŢIEPe cât posibil, atunci când este stringent necesar sau atunci când dispunem de timp

(exemplu în vacanţă la mare). KAPALA RANDHRA se poate practica zilnic. Acest procedeu se poate efectua chiar de mai multe ori pe zi dacă simţim nevoia să fim mai lucizi dinamici, mai alesîn perioada de vară când este foarte cald şi urmărim să ne răcorim. Realizându-l în zilele cucaniculă, îmbinăm în mod armonios PLĂCUTUL (răcorirea, energizarea, creşterea lucidităţii) cuSPIRITUALUL (activarea lui SAHASRARA, conştientizarea din ce în ce mai clară a zonei de proiecţie în corpul fizic a acestui centru esenţial care ne ajută să ne descoperim SPIRITULDIVIN ce există ascuns în fiecare fiinţă umană).

= SFÂRŞIT =

FIINŢA UMANĂ, CELE TREI CORPURI FUNDAMENTALE ALE SALE ŞIFUNCŢIILE ACESTORA

GLOSAR DE TERMENIKUNDALINI SHAKTI (PUTEREA MISTERIOASĂ A ENERGIEI ŞARPELUI)

"INFORMAŢII SECRETE"(continuare la cursul nr. 17 AN IV)

Ascensiunea gradată a lui KUNDALINI de la CHAKRA de bază (MULADHARA

Page 96: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 96/254

CHAKRA) până în zona capului, la nivelul lui SAHASRARA, este asociată cu o varietate defenomene subtil energetice, vitale, psihice mentale şi spirituale ce se manifestă în special prinstări intense de căldură interioară şi prin apariţia unor lumini colorate, diafane (JYOTIS), iar uneori este de asemenea însoţită de diferite feluri de sunete subtile, euforizante şi beneficenergizante (NADA). În conformitate cu străvechiul text tradiţional YOGA SHIKHA-

UPANISHAD (I.I 14), stimularea constantă şi trezirea înteţită de ascensiune a lui KUNDALINI produce o senzaţie intensă de fericire divină copleşitoare ce se resimte radiind, în centrul coloaneiîn tot corpul fizic, mai ales de la nivelul canalului central (SUSHUMNA NADI), unde estereceptată ca o stare similară cu aceea pe care o generează urcarea unei furnici pe şira spinării.

Unele dintre aceste efecte fiziologice sau psihice pot fi în rare cazuri profund perturbatoare, în special atunci când trezirea lui KUNDALINI este forţată înainte să avem puritatea psihică şi puterea mentală necesară controlului lăuntric lucid detaşat.

Asemenea fenomene perturbatoare ori stranii pot prin urmare să apară NUMAI atuncicând lăuntric încă nu avem o pregătire psihică şi mentală adecvată, sau atunci când trezirea luiKUNDALINI nu a fost precedată de o suficientă purificare prealabilă. Yoghinul iniţiatul GOPI-KRISHNA (1971) e descris pe marginile lucrările sale asemenea situaţii bizare ce au apărut chiar la el în urma trezirii forţate şi dizarmonioase a lui KUNDALINI şi, printre altele, el arată cum aînvăţat gradat să stăpânească această putere colosală care este KUNDALINI. Într-una dintrecărţile sale el descrie propria sa experienţă referitoare la trezirea lui KUNDALINI în felulurmător:

"Dintr-o dată, ţâşniri ca o fântână arteziană ce se manifesta cu o putere asemănătoare cuaceea a unei uriaşe căderi de apă, am simţit în toată fiinţa un flux extraordinar de intens de lumină parcă lichidă care, intrând în cap, îmi inunda creierul ascensionând într-un flux continuu, prin şiraspinării. Fiind atunci în întregime nepregătit pentru o asemenea trezire şi dezvoltare fulgerătoare, pot mărturisi că am fost total luat prin surprindere, dar am avut totuşi prezenţa de spirit să-mimobilizez aş putea spune instantaneu puterea mentală de autocontrol şi am continuat să rămân înaceeaşi postură Yoga, păstrându-mi totodată mintea focalizată asupra unui singur focar deconcentrare care era SAHASRARA. Iluminarea subtilă cu care mă confruntam a devenit gradatdin ce în ce mai intensă iar lumina a devenit tot mai strălucitoare, sunetul extraordinar de plăcut pe care îl auzeam în universul meu lăuntric a devenit din ce în ce mai intens, am trăit atunci ostare psihică de învârtire şi imediat după aceea m-am simţit dormind proiectat prin dedublareastrală în afara corpului fizic. Eram acum înconjurat în întregime de un halou multicolor delumină."

Realizarea finală a yoghinului care practică cu succes HATHA YOGA sau a yoghinuluitantric este unanim considerată a fi mult mai completă decât cea a RAJA yoghinului, deoareceaceasta include şi corpul fizic. Cu alte cuvinte, ea nu este numai o stare de transcendere a minţii,ci este o iluminare spirituală care angrenează în acest proces chiar şi corpul fizic, atât înTANTRA YOGA cât şi în HATHA YOGA, corpul fizic este experimentat din plin şi profund cafiind corp al divinului. În acest fel, HATHA yoghinul chiar şi yoghinul tantric combină cuînţelepciune idealul eliberării spirituale MUKTI cu idealul bucuriei nesfârşite (BHUKTI)".Potenţialul creator, sexual, atât la bărbat cât şi la femeie, pe care HATHA YOGHINUL urmăreştesă-l transmute în energie, iar energia rezultantă el doreşte să o sublimeze în mod armonios,urmărind să o focalizeze preponderent în SAHASRARA, nu este altceva decât o manifestareMATERIALIZATĂ a lui KUNDALINI SHAKTI. Eforturile de a transmuta potenţialul sexual înenergie şi aspiraţia de a sublima energia rezultantă în forme din ce în ce mai elevate de energiespirituală, fie chiar şi prin continenţă sexuală însoţită de sublimarea egală şi armonioasă aenergiei rezultante, permite trezirea gradată rapidă şi fără pericole a energiei KUNDALINI, care

Page 97: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 97/254

Page 98: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 98/254

Page 99: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 99/254

Page 100: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 100/254

Aşa cum, frica animalică a unui născut este controlată în cazul unui adolescent şi aceastala rândul său, este aproape complet eliminată în cazul unei persoane mature, tot aşa mentalul, larândul său, este subordonat conştiinţei egoului (AHAMKARA) care, la rândul său, este controlatăde conştiinţa intelectuală (BUDDHI) sau, altfel spus, de intuiţia divină.

În cazul fiinţei umane obişnuite, mentalul sau CITTA este mai mereu arena forţelor 

conflictuale în care se poartă un sui-generis război continuu între benefic şi malefic. Yoghinultrebuie să sublimeze cât mai repede şi pe cât posibil cât mai complet forţele inferioare ce există înel, urmărind permanent să dezvolte şi să amplifice forţele superioare divine şi perfecte. Acestaeste unul dintre scopurile esenţiale în practica YOGA. Transmutarea şi sublimarea perfectă a firiiinferioare şi dezvoltarea plenară, cu ajutorul energiilor gigantice rezultante a însuşirilor superioare, se face mai ales prin concentrare mentală benefică şi prin meditaţie yoghină profundă.

 Nimeni nu poate separa în mod foarte precis părţile constitutive ale mentalului, dar pentruscopuri practice, în YOGA, mentalul (CITTA) a fost împărţit în trei niveluri, în conformitate cumanifestările distincte ale conştiinţei:

1) Mentalul conştient (de exemplu, starea de veghe).2) Subconştientul (de exemplu, reveria creatoare şi starea de vis).

 NOTĂ

: în acest context, termenul "subconştient" este folosit în sens restrâns, el fiind unanumit aspect distinct al mentalului (CITTA) spre deosebire de sensul larg pe care îl are încursurile anterioare, în care se echivalează CITTA= mintea subconştientă.

3) Supraconştientul (de exemplu, concentrarea mentală de lungă durată, LAYA YOGA,fuziunea cu sfera de forţă a Marilor Puteri Cosmice, meditaţia profundă, identificarea plenar integratoare (SAMYAMA) şi extazul divin (SAMADHI).

Mai există de asemenea, şi alte stări mai puţin importante pentru yoghini. cum ar fi, deexemplu, inconştientul, şi semiconştientul, dar acestea sunt considerate stări oarecum anormaleale mentalului şi fac parte din subconştient.

Conştiinţa sau starea de veghe se manifestă, cel mai adesea, prin funcţionarea propriuzisă, obişnuită a mentalului, în funcţie de intensitatea câmpului de forţă al mentalului şi de nivelulreal de evoluţie al acestuia (mentalului) rezultă gradul caracteristic de dezvoltare ale creieruluicare în momentul părăsirii definitive a corpului fizic (moarte) moare şi el (creierul) odată cucorpul fizic.

Subconştientul are în sarcina sa mişcările inimii, circulaţia, digestia, respiraţia, evoluţiaorganelor, etc. Acesta funcţionează în structura fizică, dar totodată, poate exista independent decorp (dedublare), deoarece el nu moare după încetarea vieţii corpului fizic (grosier).

Mentalul conştient nu este altceva decât o complexă sferă de oglindire şi stocare sau, cualte cuvinte, un rezultat al proceselor manifestate şi exercitate de subconştient şi, în general, nu poate exista fără subconştient

Atunci când, prin concentrare mentală intensă, aspiraţie sublimă, meditaţie profundă şicontemplaţie plenar identificatoare, energiile psihice inferioare sunt integral transformate şisublimate în forme superioare, divine de energie, se revelează gradat şi ireversibilSUPRAMENTALUL. Acesta (SUPRAMENTALUL) se manifestă, cel mai adesea, sub formastării beatifice de totală libertate şi expansiune a conştiinţei, care este trăită intens şi plenar doar în diferite forme de SAMADHI (extaz divin).

În mod normal, oamenii obişnuiţi trăiesc - sau cu alte cuvinte, au numai două stări alementalului: conştientul şi subconştientul. SUPRAMENTALUL, sau superconştientul mai poate fidefinit şi ca manifestarea Conştiinţei Universale Divine şi Absolute ce este intens trăită în stărilede SAMADHI (extazul divin) datorită concentrării mentale perfecte a meditaţiei yoghine profunde şi a fuziunii identificatoare complete (SAMYAMA).

Page 101: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 101/254

Pentru aspiranţii care urmăresc SUPREMA ELIBERARE SPIRITUALĂ, înţelegerea şicontemplaţie plenar identificat deplină şi utilizarea permanent benefică a legilor mentalului estefoarte importantă, căci ne va ajuta să ajungem mult mai repede la controlul total al conştientuluişi al subconştientului, permiţându-ne, totodată, în fazele cele mai înalte ale realizării lăuntrice, săne revelăm SUPRAMENTALUL sau superconştientul, aceasta evident şi cu ajutorul puterii

extraordinare a sugestiei şi a autosugestiei creatoare.LEGILE MENTALULUI

1) SUPRAMENTALUL, sau supraconştientul este acea parte superioară a mentalului prinintermediul căreia se manifestă mai mult sau mai puţin intens starea de superconştiinţă. Acestă beatică trăire se poate obţine prin atingerea stării de SAMADHI (extaz divin), graţie realizăriicelei mai înalte trepte în YOGA.

Atunci când cineva se află în starea beatifică de superconştiinţă sesizează un uriaş curentde forţă magnetică infinită şi binefăcătoare, atât în interiorul fiinţei sale, cât în afara sa, şiconştientizând totodată anularea ego-ului, îşi păstrează nealterată individualitatea sa divină şi NEMURITOARE. În acele momente, fiinţa în cauză trăieşte plenar o pace profundă şi oinexprimabilă fericire oceanică de o intensitate cu totul extraordinară. În această stare extaticăsunt aproape fulgerător înlăturate toate suferinţele fizice, psihice, şi mentale, deoarece acest divinextaz, suspendă, pe întreaga sa durată (datorită rezonanţei şi fuziunii cu DUMNEZEU, oricetulburare.

Odată ajuns la acest înalt nivel yoghinul poate simţi o reală şi beatifică libertate ce semanifestă plenar în interiorul său şi poate totodată atinge cu uşurinţă puteri psihice, mentale şispirituale extraordinare (SIDDHIS), care sunt aproape de neconceput pentru omul obişnuit şilipsit de intuiţie.

La acest înalt nivel, de realizare spirituală fiinţa umană în cauză atinge în propriul săumicrocosmos lăuntric fuziunea cu MACROCOSMOSUL, sau infinitul. Scopul esenţial şi ultim înorice formă de YOGA este de a se atinge plenar şi de a se menţine cât mai mult această divinăstare de extaz cunoscută de yoghini sub numele de SAMADHI.

2) Descărcarea obişnuită a energiilor subtile psihice prin canalul specific a luiKUNDALINI SHAKTI, cunoscut în scrierile secrete yoghine sub numele de SUSUHMNA NADI, face să se manifeste în fiinţa umană o conştiinţă trează puternică şi această starecaracteristică a mentalului se numeşte cel mai adesea mental conştient.

Ea controlează organele motorii şi de simţ într-o anumită măsură, cum ar fi, de exemplu,muşchii voluntari, numite organe, funcţiile specifice ale organismului, simţul gustului, mirosului,vederea, pipăitul, auzul, etc.

SUSUHMNA NADI se află într-un plan energetic subtil, invizibil vederii normale (ce este perceput doar prin clarviziune), în centrul coloanei vertebrale.

3) Mentalul conştient acţionează într-un mod specific atâta timp cât suntem în starea deveghe, generând felurite fenomene de rezonanţă cu anumite energii subtile dinMACROCOSMOS ce sunt atrase instantaneu în aura noastră numai prin PUTEREAGÂNDURILOR.

Mentalul conştient urmăreşte atât cât îi este lui cu putinţă, să respecte adevărul înexistenţă, cu toate că de cele mai multe ori se izbeşte de dificultăţi direct proporţionale cuKARMA (DESTINUL) sa pe care trebuie să le depăşească cu mult curaj şi înţelepciune pentru a-şi accelera evoluţia spirituală şi pentru a atinge starea de desăvârşire dătătoare de EXTAZ.

= VA URMA =

Page 102: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 102/254

Page 103: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 103/254

straniu şi fără motiv de frică, obsesia abandonului, starea nedefinită de culpabilitate sau absenţaimboldului de autopedepsire îşi găsesc astfel răspunsuri clare care alină sau chiar vindecădefinitiv. Astfel, anumite persoane cu tendinţe pronunţe către sinucidere, de exemplu, regăsesc lacapătul acestor regresii în vieţile anterioare gustul de viaţă.

Revelarea experienţelor şi acţiunilor ce ar survenit din vieţile noastre anterioare permit

deci printre altele suprimarea simptomelor psihico-somatice dureroase pe care adeseori terapiile psihice clasice nu izbutesc să le stăpânească sau să le amelioreze aproape deloc.

Principalele metode neyoghine de revelare a vieţilor anterioare în cazul fiinţeiumane.

Aceste metode neyoghine de revelare a vieţilor anterioare pot fi grupate în trei categorii.1) METODA substanţelor naturale psihodinamice care constă de fapt în ingerarea gradată

a unei doze precise de YAGE (o liană ce creşte în Africa de Sud), numită şi "liana comorilor" şicare este un experiment clinic întrebuinţat în exclusivitate în scopuri ştiinţifice, în vedereadescifrării, înregistrării şi tratării reacţiilor fiinţelor umane confruntate cu diferite forme deobsesii, pentru a le elibera de acestea. În multe situaţii utilizarea judicioasă a acestei liane aduceanumiţi oameni în situaţia de a retrăi cu multă acurateţe diferitele experienţe din existenţeleanterioare imediat apropiate.

2) METODA SUGESTIEI exterioare care este pentru mulţi experimentatori cea maicunoscută. Aici subiectul este introdus gradat prin anumite sugestii binefăcătoare plenar acceptateîn stare de transă profundă şi imediat după aceea începe să vorbească la cererea operatorului careîl ghidează pe tot parcursul acestei experienţe. Răspunsurile în acest caz îi sunt înregistrate pe bandă magnetică şi redate integral, ulterior revenirii sale la starea obişnuită de conştiinţă. În unelesituaţii operatorul poate totodată să i sugereze subiectului să-şi amintească integral după trezireevenimentele cu care s-a confruntat în starea de transă.

3) METODA SOMNULUI MAGNETIC PROFUND este fără îndoială cea mai răspânditămodalitate ce se foloseşte chiar şi în prezent. Ea este curent folosită în special de cele trei şcoli principale de psihoterapie:

a) terapiile freudiene de analiză a conştiinţei; b) psihologia transpersonală;c) terapiile comportamentaleSpecialistul înzestrat cu o mare energie lăuntrică şi cu o putere de concentrare mentală cu

totul excepţională care poate aplica cu adevărat terapia somnului magnetic profund îşi aduce maiîntâi subiectul într-o stare de relaxare profundă, care de asemeni îi permite să intre progresiv într-o stare de transă adâncă. Pentru aceasta, operatorul inteligent şi inspirat, se serveşte de o serie deîntrebări inductoare cărora li se adaugă două tipuri de tehnici. Prima tehnică simplă, numită şiasocierea liberă, constă în a cere subiectului să se concentreze intens asupra unui eveniment, laalegere (despre care el consideră că l-a marcat emoţional foarte puternic) în a-l face pe acesta săexprime totalitatea angoaselor cu care se confruntă prin prisma retrăirii mentale, luciditate şidetaşate a acelui eveniment. Prin cea de a doua tehnică, subiectului fie i se sugerează să îşiretrăiască o experienţă care la marcat profund şi care va fi aleasă la libera sa alegere, fie el estedirijat prin sugestii adecvate asupra unui eveniment care va fi ales chiar de operator. Rămânând perfect conştient subiectul îşi transcende atunci sensibilitatea corpului fizic şi este eliberat decondiţionările mediului înconjurător totuşi, această stare nu îl împiedică să acţioneze, uneori chiar foarte intens, la emoţiile ce apar atunci în el. Anumiţi practicieni, care nu dispun de o mareenergie psihică şi mentală, folosesc chiar un aparat care permite detectarea tensiunilor, numitÎNREGISTRATOR "bio-feedback" ale cărui indicatoare semnalează în mod obiectiv fenomenele

Page 104: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 104/254

şi situaţiile cele mai traumatizante pe care le retrăieşte prin conştientizarea experienţelor dinvieţile anterioare subiectul uman aflat în transă înainte de fiecare şedinţă de revelare aexistenţelor anterioare cât şi după acestea, unii specialişti recomandă subiecţilor o serie deexerciţii numite "confruntarea lucidă cu sine".

Metoda somnului magnetic profund este adeseori cunoscută astăzi sub diverse denumiri:

sofrologie, lying, catarsism, stare de transă secundară, vis iniţiatic. Cu excepţia câtorva variante,tehnicile de revelare a vieţilor anterioare, sunt aceleaşi. Bineînţeles, însă, că fiecărui practicianexpert, care face cu putinţă pentru altă fiinţă umană (subiectul) regresiunea în "vieţile anterioare"tehnica sa verificată pe sute de fiinţe umane îi asigură eficienţa metodei întrebuinţate, mai adeseaîn terapia aşa-zis KARMA-ică.

Revelarea exigenţei anterioare într-o asemenea situaţie, este realizată în mai multe faze:1) acordul total al subiectului care este deschis şi curios să realizeze această experienţă, 2)relaxarea profundă prin stimuli senzoriali (muzică special aleasă, de exemplu KLAUSSCHULTZE "TIME WIND"), jocuri de lumini în mod adecvat coloraţi şi cuvinte liniştitoare 3)transa profundă (când subiectul este dedublat) sau somnul magnetic (când subiectul trece încetîntr-o stare parţială de transă rămânând totodată conştient), 4) controlul tensiunilor cu ajutorulaparatului electric despre care am vorbit mai înainte (ceea ce nu toţi operatorii consideră nesar),5) punerea în aplicare a unei proiecţii KARMA-ice a pacientului (ceea ce alţi numeroşi operatoriinu o fac), 6) sugestiile şi întrebările ce dirijează progresiv subiectul spre o destinaţie precisă atrecutului său explorat.

= VA URMA =

AN IV C 21 LEGILE MENTALULUI(continuare la cursul nr. 20 AN IV)

5) Mentalul conştient, în funcţie de eforturile noastre înlegătură cu el, creşte, mai repede sau mai încet, ca sferă de putere(câmp mental specific) şi ca grad de rafinarea frecvenţei vibraţiilor sale, printr-un antrenament mental consecvent şi adecvat, prinsublimarea energiilor amoroase, prin educaţie sau graţie unor împrejurări exterioare favorabile cu care el intră şi se menţine înrezonanţă ori în alte cazuri nefericite chiar poate să-şi piardă mai

repede sau mai încet, atât din sfera sa de putere cât şi din gradul săude rafinare a frecvenţei vibraţiilor prin lipsa sau suspendareaantrenamentului mental adecvat prin încetarea educaţiei sale, prinneangrenarea sublimării energiilor amoroase în sfera sa de forţă (mentală) sau datorită unor împrejurări exterioare nefavorabile cu care el intră şi se menţine în rezonanţă.

6) Mentalul conştient se foloseşte curent de inducţie şi deducţie, de percepţii şiraţionamente, de analiză şi sinteză, de logică şi filosofie, de ştiinţă şi artă.

7) Mentalul conştient tinde (datorită energiilor subtile cu care operează, graţie

Page 105: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 105/254

Page 106: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 106/254

Page 107: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 107/254

ni se va permite accesul la un nivel cu adevărat superior pe scara evoluţiei fiinţelor. Aceastădoctrină (credinţă în reîncarnare) explică cel mai bine toate inegalităţile sociale, toate infirmităţilecorpului, diferitele tendinţe, feluritele aptitudini înnăscute şi de asemenea gradul diferit deinteligenţă pe care îl prezintă oamenii.

Aceasta este o consecinţă firească a principiului legic al dreptăţii care demonstrează încă

o dată că hazardul sau întâmplarea nu există, încercările la care fiecare dintre noi suntem maimult sau mai puţin supuşi, ca şi aparentele "întâmplări" norocoase justificabile în aparenţă, nusunt în realitate decât rezultatele sau CONSECINŢELE FIREŞTI ale acţiunilor din vieţile noastreanterioare care abia ACUM se reflectă în PREZENT.

Acceptarea acestei doctrine (credinţă în reîncarnare)este adeseori suficientă pentru a opri prompt fiinţa umană (care o admite) să alunece din ce în ce mai jos pe panta delăsării, a decăderiişi a disperării, pentru că, gândind în perspectiva reîncarnării, ea înţelege acum că este preferabilsă repare, să compenseze, să refacă decât să abandoneze şi, abandonând, să fie astfel constrânsăde a se regăsi pe punctul de a nu-şi realiza menirea pentru care s-a REÎNCARNAT. Deasemenea, această credinţă este practic universală, fiind însă diferit şi inegal admisă de fiinţeleumane.

"Din clipa în care s-a înţeles destul de bine mecanismul reîncarnării şi utilitatea vieţilor succesive într-un trup material, fizic - ne spune doctorul Bertholet - se percepe de asemenea toatăînţelepciunea infinită a dreptăţii divine care a stabilit această lege atât de corectă, atât dealinătoare şi profund mângâietoare, lege care totodată respectă liberul nostru arbitru, lăsându-ne permanent libertatea de a alege şi oferindu-ne posibilitatea de a ne realiza evoluţia spirituală maimult sau mai puţin rapid, în cursul încarnărilor mai mult sau mai puţin dureroase care se succed."

Experienţe cu privire la realitatea reîncarnării au fost realizate în mai multe ţări şi aici se pot menţiona, printre altele, experimente legate de provocarea unor stări de rememorare(reamintire) a vieţilor anterioare ce s-au realizat cu anumiţi subiecţi umani, senzitivi  prin hipnozăşi pase magnetice.

În astfel de situaţii, anumite persoane îşi amintesc spontan de una sau mai multe vieţianterioare. Altele dimpotrivă, cred cu toată fermitatea în reîncarnare, fără a cere dovezi. Ele seîncred pe deplin în propria lor intuiţie. Mulţi poeţi şi scriitori inspiraţi îşi exprimă certitudinea întermeni destul de elocvenţi. Victor Hugo consideră tocmai din acest punct de vedere trecutulvertiginos al omului:

"Eu afirm cu tărie că mormântul care se închide deasupra morţilor deschide fulgerător  pentru ei bolta cerească. Şi ştiu că ceea ce noi aici, jos, datorită ignoranţei, luăm drept sfârşit estedoar începutul.

Omul are nenumărate aspiraţii nepotolite ce vin din trecutul său vertiginos.El simte uneori că retrăieşte în mod misterios alte vieţiAle propriului său suflet care îi permite atunci să-şi numere trecerile pe acest Pământ."Subliniem acelaşi act de credinţă şi la genialul poet Shelley:"Asemenea unui copil care pleacă de la sânul mameiAsemenea unei fantome care iese dintr-un străvechi mormântEu mă ridic din nou pentru a mă reforma şi a evolua."Într-o scrisoare către Georges Sand, scriitorul Flaubert se întreabă la rândul său asupra

genealogiei sale:"Eu nu resimt, ca dumneavoastră sentimentul unei vieţi care începe şi satisfacţia unei

existenţe asemănătoare cu o fragedă înflorire. Dimpotrivă, mie mi se pare că am existatdintotdeauna şi pot să afirm cu tărie că am amintiri care merg până în epoca faraonilor. Mă văd ladiferitele vârste ale istoriei, foarte limpede, clar, exersând meserii diferite în împrejurări variate.

Page 108: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 108/254

Mai mult decât atât, intuiesc că individualitatea mea actuală este rezultatul sau, altfel spus,consecinţa individualităţilor mele dispărute. Multe lucruri s-ar explica dacă noi ne-am puteacunoaşte foarte clar genealogia adevărată."

Jean Lahor, la rândul său, reface în perspectiva reîncarnării lanţul evoluţiei:"Simt adeseori în mine o lume de gânduri confuze

Simt neclar că în felurite moduri am trăit întotdeauna,Că am rătăcit mult timp prin pădurile trecutuluiŞi că animalul păstrează încă în mine o mulţime de iubiri."Poetul Tennyson vorbeşte despre ciclul reîncarnărilor în felul următor: "În fond, dat fiind

faptul că memoria mea este atât de imperfectă de ce ar trebui oare să admit, ca absolut sigură,situaţia că sunt încarnat pentru prima oară într-un corp uman? Este mai mult ca probabil că nici oviaţă nu poate fi atribuită unui singur corp, unic.

Viaţa îl părăseşte pe acesta (corpul fizic) pentru a reintra în ciclurile enigmatice alemişcării (rotaţiei) eterne."

Genialul Tagore, care a ştiut "să cânte viaţa" fără a neglija aspiraţiile universale alesufletului, scria: "Pe cărarea cea mirifică şi întunecată a unui vis, am căutat-o plin de speranţă pecea pe care o iubeam într-o viaţă anterioară "

Credinţa aproape universală în existenţele trecute şi viitoare ale fiinţei umane ridică pentru yoghinul plin de aspiraţie următoarele întrebări fireşti:

1) Care sunt dovezile referitoare la realitatea procesului reîncarnării?2) Cum poate yoghinul să-şi cunoască singur vieţile anterioare?3) De ce în general nu se păstrează aproape deloc memoria (amintirea) existenţelor 

noastre anterioare?4) Ce legătură poate să existe uneori între relaţiile noastre de prietenie şi anumite trăiri şi

acţiuni din vieţile noastre anterioare;5) Cum este prezentată reîncarnarea în diferitele religii sau căi spirituale ale umanităţii?6) Cum putem să ne redobândim cu ajutorul sistemului YOGA amintirea clară a vieţilor 

noastre anterioare?

1) Care sunt dovezile principale referitoare la realitatea procesului Reîncarnării?Atunci când utilizăm termenul de dovezi în ceea ce priveşte realitatea procesului de

reîncarnare, trebuie să luăm în considerare:- argumentele care sunt favorabile acestei credinţe;- faptele cu adevărat tulburătoare care o fac plauzibilă, deoarece experienţa în această

direcţie este, din nefericire, necomunicabilă în general;- mărturiile sincere şi cu totul demne de încredere care sprijină această teză considerată ca

adevărată de adepţii foarte convinşi, pentru care această teză a devenit o credinţă fermă şi denezdruncinat.

În India, se compară trecerile succesive, prin diferite existenţe sau vieţi cu un şirag de perle al cărui fir (pe care ele se înşiră) simbolizează continuitatea nealterată a esenţei sufletului(Spiritul ATMAN), iar perlele simbolizează renaşterile succesive sau diferitele REÎNCARNĂRI.

Aspectele şi calităţile înnăscute, copiii aşa-zişi minune, mărturiile competente, verificărileexperienţelor autentice ale persoanelor demne de încredere, toate acestea şi fiecare în parte,constituie o realitate de necontestat care pledează în mod favorabil şi elocvent pentru cauzarealităţii procesului de reîncarnare.

(A) Aspectele şi calităţile înnăscute existente la fiinţa umană.Este aproape banal de constatat ca majoritatea ne naştem cu idei, cu anumite adevăruri

Page 109: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 109/254

 primare care nu sunt cucerite sau dobândite prin experienţă senzorială ce ţin de existenţa prezentăîn cauză ori prin acţiuni sau operaţii normale ale minţii şi prin educaţie.

Gânditori faimoşi ca: Socrate, Aristotel, Cicero, în pofida divergenţelor generale, admit cutărie existenţa factorului înnăscut în fiinţa umană, "ansamblul noţiunilor de bază ce se manifestăspontan cu privire la realitatea, lucrurile şi fiinţele care ne înconjoară". Cicero chiar scrie într-una

din lucrările sale: "Mintea găseşte adeseori, fără a învăţa, noţiuni şi cunoştinţe neelaborate desprelucruri măreţe". Platon, la rândul său, precizează: "Toate cunoştinţele noastre sunt în general oamintire mai mult sau mai puţin clară a ceea ce am cunoscut înainte de a ne naşte". "A învăţaînseamnă de fapt a ne reaminti". Înţeleptul Socrate gândea că: "Trebuie, fără îndoială, să fi primitcunoaşterea realităţii înainte să ne fi născut. Sufletele noastre, atunci când existau deja separate încorpul fizic, posedau într-o anumită măsură inteligenţă înainte de a îmbrăca o (de a se încarnaîntr-o) formă umană". Quintilian spune, la rândul său: "Sufletul are totdeauna o anumită naturăcare îi este înnăscută... studiul şi cunoaşterea de sine nu fac decât să-i dea avânt".

Dacă se admite că niciodată nu există efect fără cauză, se poate crede cu tărie în persistenţa mai mult sau mai puţin profundă a urmelor lăsate de impresiile, stările, trăirile şirezonanţele resimţite sau primite în cursul încarnărilor anterioare, care se manifestă caPREDOMINANŢE în timpul existenţei sau vieţii noastre actuale.

(B) Fiecare dintre noi avem, mai mult sau mai puţin, asemenea reminiscenţe ceprovin din vieţile sale anterioare.

În general vorbind, reminiscenţele ce ţin de existenţele noastre anterioare nu lipsescnimănui, dar adeseori, noi interpretăm (datorită ignoranţei) greşit unele fenomene extraordinarecare apar în anumite situaţii în viaţa noastră.

- în cursul reveriilor noastre, percepem lumi şi experienţe uluitoare care ne apar ca provenind dintr-un trecut îndepărtat şi misterios;

- anumite viziuni specifice, care ne asaltează periodic, corespund amintirii unor lucruri,fiinţe, acţiuni sau situaţii de mult uitate, care aparţin de fapt unei anumite existenţe (vieţi)anterioare, trăind distinct şi firesc în mai felurite în care ne sunt străine şi în acelaşi timpfamiliare. Asemenea imagini (sau veritabile filme interioare) se derulează aproape identice, sau,în unele situaţii prezintă o stranie continuitate iar noi le considerăm, datorită ignoranţei, fie un jocaberant al imaginaţiei sau alteori chiar ne speriem de ele, considerându-le mai degrabămanifestări delirante;

- în viaţa noastră de zi cu zi uneori noi remarcăm misterioase atitudini, concepţii, idei,tendinţe ce par a veni dintr-un alt şi surprinzător de vast "NOI ÎNŞINE". Ne descoperim astfel, deexemplu, un formidabil simţ medical" ce se manifestă spontan şi eficient fără a fi studiat vreodatămedicina, sau ni se dezvăluie o extraordinară aptitudine ce reflectă un talent neobişnuit sau omare măiestrie pentru pictură, sculptură, poezie, amor, filosofic, YOGA chiar cu mult înainte săfi beneficiat de vreo experienţă în acel domeniu;

= VA URMA =

Page 110: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 110/254

Page 111: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 111/254

Page 112: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 112/254

Page 113: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 113/254

Mărturisesc că eram chiar tulburat ATUNCI de aceste frecvente manifestări. Interpretândgreşit aceste cuvinte împreună cu aspectul global al acestui mesaj, credeam că, de fapt, invizibilulvoia să devin un om politic, dar mă înşelam. Mai amintesc faptul că, această interpretare avea sămă inspire în viitor în alegerea studiilor pe care urma să le fac.

Toate acestea nu anunţau încă începutul credinţei mele în reîncarnare - cu care eu atunci

nu vedeam nici o legătură - dar totuşi aceste fapte începeau să-mi dovedească existenţamanifestărilor suprasensibile, în faţa cărora stăteam cu respiraţia tăiată, în aşteptarea experienţeitulburătoare care urma să apară.

Într-o noapte, aflându-mă (aş putea spune) într-o stare intermediară între veghe şi somn,am văzut deodată venind către mine un călugăr îmbrăcat într-o robă sobră, care avea o pieptănătură ce îmi va aminti mai târziu de aceea a creştinilor ortodocşi. Ştiam, nu pot să explicdin ce cauză, că acest personaj era o manifestare mai de demult a mea însămi sau, cu alte cuvinte,că eu eram el. În acea viziune, călugărul a trecut prin faţa mea, mergând de la dreapta la stânga,fără să mă privească. Eram fericit, fără să ştiu clar de ce, că am ajuns să întâlnesc acest alt "euînsumi". Amintirea acelei viziuni, pot spune că a rămas foarte vie. A trebuit însă să aştept maimulţi ani pentru a admite explicaţia corespunzătoare, pe care mentalul meu inferior, preacondiţionat, din nefericire, de educaţia incompletă primită, tindea cu încăpăţânare să o refuze.

AMINTIRI DINTR-O VIAŢĂ ANTERIOARĂ ÎN CARE A FOST RĂZBOINICRELATATE DE YOGHINUL SWAMI HAMSANANDA

Fiecare yoghin avansat ştie că, la diferite trepte ale evoluţiei sale spirituale, se producreîntoarceri şi reamintiri, în legătură cu impresiile profunde lăsate de faptele sale dintr-un număr variabil de reîncarnări. Încă din copilărie, înaintea unei anumite crize, fără a avea o intuiţiesuficient de clară asupra orientării mele, pot spune că începusem să remarc faptul că eramîmpărţit între 3 tendinţe foarte puternice: de a fi preot, soldat sau medic. Eram şi eu întocmai, camulţi băieţi, atras de spadă şi aveam adeseori strania impresie că fusesem cândva rănit la faţă într-o "altă existenţă".

Dar toate acestea au rămas foarte vagi, fără să prindă pentru mine o formă clară şiinteligibilă, fiindcă nimeni nu aborda acest subiect în anturajul meu. De asemenea, trebuie săadaug că nu îndrăzneam să vorbesc despre asta cu cineva, astfel încât toate aceste viziuni au fostalungate din mintea mea. De îndată ce mi-am început perioada de asceză, a început să semanifeste etapa viziunilor dintr-o viaţă anterioară în care am fost luptător şi frecvent îmi apăreauimagini sau scene de dueluri, călărie, lupte pentru a scăpa de un masacru, comandamente degrupe sau de armate.

Într-o noapte când eram în starea de receptivitate descrisă mai înainte, am văzut un personaj care eram chiar eu într-o trăsură însoţită de gentilomi ce se aflau plasaţi de fiecare partea acesteia. Trecând pe un pod, am fost brusc atacaţi de nişte spadasini. Toţi însoţitorii mei au fostucişi unul câte unul. Văzându-mă depăşit de numărul lor, m-am gândit că nu mai există decât osingură şansă de scăpare, aceea de a sări de pe pod, ceea ce în acea viziune am şi făcut. Dar, înloc să cad în apă, am simţit şocul foarte dur cu un drum. Sabia mi s-a rupt dar, având picioareleintacte, am fugit, ca prin ceaţă, pe străduţele unei aşezări misterioase. Când eram pe punctul degăsi o ascunzătoare, viziunea s-a întrerupt, am remarcat că inima îmi bătea într-un ritm acceleratşi am regretat că nu reţinusem nimic cu privire la numele locurilor unde mă luptam cât şi alearmatei, prietenilor, ţării, a personajului care eram eu atunci. Am încercat zadarnic, imediat dupăaceea, să regăsesc "starea" cu toată lipsa de experienţă de atunci - dar a fost inutil.

Precizez că în toate aceste viziuni legate de vieţile mele anterioare a existat tot timpul

Page 114: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 114/254

această dublă conştiinţă: de a fi simultan actor şi spectator, această certitudine interioară de a fitrăit revelaţia unei experienţe dintr-o viaţă anterioară. Atunci când am reluat aceste experienţeaveam deja mai multe antecedente. Alte experienţe cu caracter războinic am mai trăit şi înainte şidupă aceasta dar în alte conjuncturi şi în alte perioade".

MAI MULTE VIEŢI DE YOGHIN RELATATE DE SWAMI HAMSANANDA"A treia experienţa personală legată de existenţele mele anterioare pe care o voi descrie a

avut loc tot spontan, dar totuşi după o lungă perioadă de practică a procedeelor spirituale YOGA.Acum realizasem deja unele tehnici care să-mi permită regresia memoriei - fără a fi asistat

exterior de cineva - şi astfel am obţinut numeroase viziuni cu mai multe sau mai puţine detaliilegate de vieţile mele anterioare şi am experimentat diferitele stări pe care le-am trăit atunci (ÎNANUMITE EXISTENŢE ANTERIOARE). Uneori încă mă mai întrebam asupra alegeriidefinitive pe care trebuia să o fac din punct de vedere spiritual - iniţiatic: calea teologică sautradiţia pură YOGA?

Într-o noapte m-am văzut întocmai ca şi cum aş fi ridicat o perdea pentru a contempla maimulţi yoghini - 12 sau mai mulţi - aşezaţi în postura lotusului în şir indian, executând posturiYOGA, PRANAYAMA şi mobilizându-se apoi într-o profundă meditaţie. Trebuie să precizez căîn acea viziune făceam acelaşi lucru ca şi ei. Primul din şir era la stânga mea. Primii patru păreaua mă interesa în mod special dar, în ansamblu, simţeam că fiecare dintre ei era parcă un alt euînsumi. Totul îmi apărea ca şi cum ar fi fost aceeaşi fiinţă dar cu mai multe personalităţi.

Un gând a luat atunci naştere în mine simultan cu starea de vie curiozitate care mă animaîn faţa acestor feţe hinduse foarte diferite: "Contemplă cu atenţie ceea ce ai fost şi ceea ce ai făcutatunci, urmează această cale cu succes". O mare bucurie m-a cuprins după ce imagineavizualizată s-a estompat.

La trezire, plin de entuziasm, am realizat tehnici de HATHA YOGA dis-de-dimineaţă şi, păstrând amintirea precisă a viziunii avute, am executat o postură dificilă numită UTTYITAPADMASANA (ASANA lotusului ridicat) pe care încercasem, fără succes, până atunci să orealizez.

Cu prudenţa care mă caracterizează în ciuda acestei revelaţii, ezitam să concluzionez, deteama interferenţei cu elemente ale personalităţii actuale.

M-am rugat adesea şi îndelung pentru a cere lumina divină şi inspiraţie asupra acesteiviziuni care fusese totuşi atât de clară şi semnificativă. Răspunsul mi-a venit la un moment dat înmod spectaculos, împreună cu imboldul care m-a impulsionat să mă îndrept spre Himalaya.Tachinasem Leul... Trebuia acum să fie suportate consecinţele...

O altă confirmare spirituală mi-a venit prin regretatul meu UPA GURU din MadrasS.D.S. YOGHI şi prin alţi doi hinduşi care foloseau, combinat cu astrologia, o metodă tipicănumită NAADI. Ei mi-au vorbit despre mai multe vieţi anterioare ale mele ca yoghin şi mi-au precizat totodată anumite elemente realizate între timp sau care erau în curs de realizare referitor la evoluţia şi misiunea mea spirituală pe această planetă.

 Nu voi spune nimic despre vieţile mele anterioare în Egipt şi în Tibet. Aş mai putea spunemulte lucruri şi încă nu aş putea spune că am cuprins totul. Dar există lucruri care nu se pot scrieniciodată, aşa cum sunt lucruri ce nu se pot spune niciodată fie din cauza jurământului iniţiatic(de a păstra secretul), fie din alte motive oculte.

Page 115: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 115/254

AN IV C 23VIEŢILE ANTERIOARE ÎN VIZIUNEA SPIRITUALITĂŢI

YOGHINEIII. DE CE NU NE AMINTIM CU TOŢII DE EXPERIENŢELE

TR ĂITE ÎN VIEŢILE ANTERIOARE ?(continuare la cursul nr. 22 AN IV)

Adversarii teoriei SAMSARA VADA (SAMSARA = ciclulnaşterilor, al morţii şi al renaşterilor la care sunt supuse toatefiinţele umane, atât timp cât ele rămân în stare de ignoranţă în ceeace priveşte identitatea lor prin intermediul SPIRITULUI ETERN(ATM AN) (ce există în fiecare dintre ele) cu DUMNEZEU(BRAHMAN); VADA = discuţie, dezbatere) consideră că absenţaaparentă (DOAR PENTRU CEL INSUFICIENT DE EVOLUATSPIRITUAL) a reamintirii (clare şi personale a experienţelor dinexistenţele noastre anterioare) dovedeşte eroarea doctrinei.

Dacă se ia (în mod inteligent) în consideraţie dificultatea pecare adeseori o întâmpină orice om în a reţine şi păstra (cât mai fidel şi aproape în întregime)amintirea evenimentelor acestei vieţi, cum să ne mai mirăm atunci că sunt uitate (datorităsuperficialităţii şi ignoranţei în care ne complacem) faptele trecutului (ce ţin de experienţele pecare le-am trăit în vieţile noastre anterioare), această uitare (mai ales în cazul unor fapte rele sau aunor experienţe cumplite pe care le-am trăit odată în vieţile anterioare) fiind de fapt chiar necesară (pentru cel care încă nu a atins nivelul de evoluţie spirituală care, DOAR EA, îi permitesă contemple CU TOTUL DETAŞAT orice gen de experienţă bună sau rea cu care s-aconfruntat în existenţele sale anterioare).

În general, am remarcat cu toţi că, în afara unor excepţii, păstrăm puţine amintiri, nunumai din primele luni ori din primii ani ai actualei noastre existenţe terestre ci chiar din întreaganoastră existenţă prezentă, uitând adeseori multe dintre experienţele trăite direct de fiecare dintrenoi. Persistă adeseori în memoria noastră numai o întreţesere (structurare) globală, un fel deurzeală misterioasă şi câteva puncte foarte importante (mai ales pentru noi) de reper. Totuşi,înţelepţii, yoghinii avansaţi şi marii realizaţi spiritual ai acestei planete au constatat în mod directşi indubitabil că în realitate absolut nimic din TOT ceea ce am trăit în TOATE celelalte vieţianterioare sau în această viaţă (prezentă) nu se pierde (rămânând înmagazinat UNDEVA în fiinţanoastră pentru totdeauna).

Mai ales pentru cel treaz din punct de vedere spiritual apare foarte clar că toateexperienţele realizate de noi, atât în existenţele anterioare cât şi în existenţa prezentă, ne-au permis şi ne permit să stabilim diferite reguli interioare de conduită, impulsionându-ne totodatăsă dezvoltăm şi să amplificăm unele tendinţe şi posibilităţi atât binefăcătoare cât şi malefice

(aceasta evident după cum acţiunile realizate ATUNCI sau ACUM de noi au fost bune sau rele,fiindcă ştim că totdeauna "ACELA CARE SEAMANĂ VÂNT CULEGE FURTUNĂ").

În acelaşi timp ESTE NECESAR SĂ NU PIERDEM DIN VEDERE că absolut toateevenimentele existenţelor noastre trecute, actuale sau viitoare, toate dorinţele noastre, toategândurile pe care le emitem sau pe care cândva le-am emis sunt şi rămân PERMANENTînregistrate în marea memorie a Naturii (AKASHA) unde persistă în această de neşters memoriea Divinului, în Eternitate. De aici (din AKASHA) ele pot fi oricând extrase sub forma aşa-ziselor "CLIŞEE DIN AKASHA" numai de aceia care au suficient de bine trezită VISHUDDHA

Page 116: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 116/254

Page 117: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 117/254

Page 118: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 118/254

frică, spaimă şi angoasă sunt foarte greu de explicat în afara corelării lor cu anumite evenimentezguduitoare cu care în multe situaţii FĂRĂ ÎNDOIALĂ că ne-am confruntat în existenţelenoastre anterioare prin intermediul psihologiei sau al psihanalizei clasice. Pentru a face şi maiclară această idee oferim în continuare exemple semnificative de FOBII (frici iraţionale)CLASICE care le chinuie intens şi involuntar pe unele fiinţe umane, făcându-le să fie paralizate

de teamă ori copleşite de o panică morbidă: frica de apă (ACVAFOBIE) frica de foc(PIROFOBIE), frica de obiecte ascuţite (OXIFOBIE), frica de insecte (ACAROFOBIE), frica deîntuneric (ACLUOFOBIE), frica de înălţime (HIPSOFOBIE), frica de zbor (AEROFOBIE), fricade spaţii deschise sau goale (AGORAFOBIE), frica de bărbaţi (ANDROFOBIE), frica de a nu fisufocat sau sugrumat (ANGIOFOBIE), frica de oameni (ANTROPOFOBIE), frica de infinit(APEIROFOBIE), frica de oboseală (ASTENOFOBIE), frica de fulgere (ASTRAPEFOBIE),frica de ruşine (ATEFOBIE), frica de lumina zorilor (AURORAFOBIE), frica de a nu fi singur (AUTOFOBIE), frica de prăpăstii (BATOFOBIE), frica de cărţi şi de biblioteci (BIBLIOFOBIE),frica de insucces, eşec (CACORA FOBIE), frica de înnoiri sau transformări (CAINOFOBIE),frica de cancer (CANCEROFOBIE), frica de a fi ridicol şi de a te face de râs(CATAGELOFOBIE), frica de oglinzi (CATOPTROFOBIE), frica de frig (CEIMOFOBIE), fricade veselie şi de bună dispoziţie (CHEROFOBIE), frica de îmbolnăvirea de o boală venerică(CHIPRIDOFOBIE), frica de hrană(CIBOFOBIE) frica de spaţii mici, închise(CLAUSTROFOBIE), frica de trecerea timpului (CRONOFOBIE), frica de aglomeraţie(DEMOFOBIE), frica de demoni, stafii (DEMONOFOBIE), frica de atingerea pielii(DERMATOFOBIE), frica de orice obiect amplasat în dreapta (DEXTRAFOBIE), frica de oriceobiect amplasat în stânga (LEVOFOBIE), frica de a nu da curs impulsurilor spontane binefăcătoare (ERGASIOFOBIE), frica de lumină (FENGOFOBIE), frica de căsătorie(GAMOFOBIE), frica de activitatea sau trăirile sexuale (GENOFOBIE), frica de nuditate(GIMNOFOBIE), frica de femei (GINEFOBIE), frica de iad sau infern (HADEFOBIE); frica desăvârşirea unui păcat în situaţii în care LEGILE DIVINE nu sunt deloc încălcate(PECATIFOBIE), frica de a nu fi atins de o fiinţă (HAPTEFOBIE), frica de orice trăire sauexperienţă plăcută şi benefică (HEDONOFOBIE), frica de soare şi de lumina lui(HELIOFOBIE), frica de asumarea unei responsabilităţi (HIPENGIOFOBIE), frica de a adormi(HIPNOFOBIE); frica de a comunica cu semenii (HOMILOFOBIE), frica de moarte şiînmormântări (NECROFOBIE), frica de întreg mediul înconjurător (PANTOFOBIE), frica de anu comite greşeli (PARALIPOFOBIE), frica de fete tinere sau de fecioare (PARTENOFOBIE),frica de mizerie şi sărăcie (PENIAFOBIE), frica de diavol (SATANOFOBIE), frica de a nudeveni ridicol (SCOPOFOBIE), frica de cutremur (SEISMOFOBIE), frica de societate sau deanturaj (SOCIOFOBIE), frica de un anumit loc (TOPOFOBIE), frica de răni sufleteşte sau destress (TRAUMATOFOBIE), frica de "ceruri "(lumi paralele) (URANOFOBIE), frica de persoane străine (XENOFOBIE), frica de gelozie care are ca efect evitarea iubirii şi reprimareamanifestărilor afectuoase, spontane (ZELOFOBIE).

Uneori în cazul fobiilor sunt căutate (de multe ori fără succes) unele influenţe prenatalecare (în viziunea acelora ce nu cred în REÎNCARNARE) s-ar datora NUMAI unor înrâuririexercitate inconştient de mame în timpul gravidităţii sau chiar anumitor urme suficient de puternice (ca REZONANŢĂ lăuntrică cu unele energii subtile din MACROCOSMOS cu care amintrat în legătură) lăsate de un fapt sau eveniment cu care ne-am confruntat în prima copilărie.Aceste aspecte (într-o anumită măsură reale) trebuie, să fie de asemenea luate în considerare dar aceasta nu trebuie niciodată să implice NEGAREA ÎNDÂRJITĂ A INFLUENŢELOR din vieţileanterioare CE APAR (şi se manifestă în diferite forme) ÎN EXISTENŢA NOASTRĂACTUALĂ.

Page 119: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 119/254

În asemenea situaţii, când se impune analiza psihică a unor fenomene de acest gen(FOBII), ajutorul unui foarte bun psiholog care este totodată un avizat cunoscător al adevărurilor ezoterice şi care va fi ajutat de un yoghin avansat dotat cu un înalt nivel spiritual şi moral caredeja a ajuns să se convingă de realitatea reîncarnării, poate să fie de un imens ajutor pentru adescoperi (mai ales la cei cu FOBII) originea acestor stări abisale de frică în diferite evenimente

tragice care s-au produs la acele fiinţe umane într-o viaţă anterioară. Asemenea evenimentecumplite ar putea fi de exemplu: moartea (în existenţele anterioarele mai multe ori prin înec încazul ACVAFOBIEI sau prin ardere în urma unor incendii în cazul PIROFOBIEI, prinspânzurare în cazul ANGIOFOBIEI, sau prin suferinţa intensă pe care i-a provocat-o o femeie încazul GINEFOBIEI.

(C) Uitarea relativă este totuşi necesară pentru experienţele acumulate în vieţile anterioaremai ales atunci când încă nu suntem pregătiţi "în sensul detaşării de experienţele îngrozitoare saurele

După cum ştim cu toţii, există amintiri care ne entuziasmează (datorită stărilor derezonanţă lăuntrică cu energii subtile binefăcătoare) şi amintiri cumplite care ne deprimă (datorităstărilor de rezonanţă lăuntrică cu energii subtile malefice care ne chinuie, ne tulbură şi ne facmult rău). Există deci AMINTIRI care printr-un anumit proces de REZONANŢĂ ne ajută imensşi ne susţin şi altele care, printr-un diferit proces de REZONANŢĂ, ne generează obstacole sauchiar ne fac să eşuăm. Să nu uităm niciodată că EXACT CEEA CE UN OM CONSTANTGÂNDEŞTE MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU DATORITĂ REZONANŢEI SE VAREALIZA. Vai de acela care nu va semăna decât vânt căci la vremea culesului el se va alegenumai cu FURTUNĂ.

Dacă, de exemplu, toate amintirile cumplite ale trecutului, din vieţile noastre anterioare,ne-ar fi constant accesibile, am fi permanent chinuiţi chiar şi în existenţa actuală de foarte multeimagini, stări, trăiri şi experienţe care mai de care mai chinuitoare. Atunci când suntem suficientde evoluaţi spiritual şi am atins starea de reală DETAŞARE acest pericol nu mai există iar în plusnoi putem beneficia de amintirea tuturor experienţelor minunate pe care le-am avut în existenţelenoastre anterioare.

Uitarea trecutului ajută deci fiinţa insuficient de evoluată spiritual să elimineresentimentele, să împrăştie remuşcările paralizante, să-şi anuleze frica, să-şi depăşească dogmeleînchistatoare şi prejudecăţile, fiind astfel capabilă să se pregătească pentru trăirea APARENT NOUĂ a experienţelor care (pentru cel insuficient de evoluat) NUMAI ASTFEL suntnecondiţionate de constrângerea unui trecut ADESEORI plin de greşeli. Cu timpul, datorită"UITĂRII", legăturile sau lanţurile ce ne condiţionau prin tiranice obişnuinţe se destind, slăbesc,dispar şi iată că în acest fel noi scăpăm (în alte existenţe ulterioare) treptat de izbucnirile cumpliteale unui caracter despotic şi intempestiv care, împreună cu toate incidentele sale ereditare (care larândul lor nu sunt niciodată întâmplătoare ci LEGIC NECESARE), trebuie să recunoaştem că,datorită LEGII CAUZEI ŞI A EFECTULUI (KARMA) ne-au provocat sau pot să ne provoacemultă durere.

Trăirea exacerbată într-o anumită existenţă anterioară a sentimentelor de ură sediminuează astfel datorită aparentei UITĂRI şi, încetul cu încetul, ajungem la restabilireaarmoniei în fiinţa noastră prin amplificarea puterii de iubire. Un autor inspirat chiar a scris:

"Teroarea pe care moartea ne-o inspiră este un sentiment pe care natura ni-l impunetocmai în intenţia conservării speciei umane. La fel, natura suprimă la om amintirea clară aexistenţelor sale anterioare pentru a-l lăsa liber să parcurgă fără obstacole noua sa ipostază înrespectiva viaţă, pentru a nu-l împiedica în realizarea acţiunilor sale pe care el singur (princauzele pe care le-a declanşat; s-a condiţionat să le facă."

Page 120: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 120/254

Doctorul E. Bertholet (FRANŢA) ne indică în studiul său remarcabil asupra reîncarnării,de ce este, după opinia sa, necesară uitarea vieţilor noastre anterioare:

"Această aparentă amnezie a existenţelor noastre anterioare ne permite în faza în care neaflăm să ne reîncepem noua viaţă fără a fi handicapaţi de o prea mare încărcătură de ură dedorinţa de răzbunare şi de o mulţime de remuşcări (care nu sunt creatoare în cazul PASIVITĂŢII)

acumulate în trecut, astfel ca în noua existenţă să ne putem repara mai uşor greşelile păcatele dealtă dată, anulându-ne prin cât mai multe acţiuni binefăcătoare KARMA de suferinţă în scopulaccelerării evoluţiei noastre spirituale viitoare."

=VA URMA =

AN IV C 24VIEŢILE ANTERIOARE ÎN VIZIUNEA SPIRITUALITĂŢII YOGHINE

(continuare la cursul nr. 23 AN. IV)IV. IUBIRILE, PRIETENIILE ŞI DUŞMĂNIILE VIEŢILOR 

ANTERIOARE

Anumite iubiri mari sau prietenii trainice, ca şi duşmăniileîndârjite, nu sunt toate în întregime datorate doar factorilor  psihologici angrenaţi în această încarnare sau numai uneineconcordanţe vibratorii. Ştim, de fapt, că atât în planul fizic cât şiîn planurile vital, psihic, mental şi chiar spiritual contrariile diferiteca frecvenţă specifică de vibraţie se resping, iar cele asemănătoaresau identice ca frecvenţă specifică de vibraţie se atrag ("CINE SEASEAMĂNĂ SE ADUNĂ") şi se complementează reciproc, dând

naştere unor fenomene de ARMONIZARE prin polarizare (+ şi -).Toate aceste aspecte ezoterice ne oferă argumenteinteligente în favoarea înţelegerii experienţelor din vieţile anterioare care nu o dată îşi prelungescecoul în existenţa noastră fizică actuală.

A) Duşmăniile spontane şi reîncarnareaUneori se întâmplă anumitor fiinţe umane să simtă o puternică repulsie ce se manifestă

aparent fără motiv faţă de persoane anterior necunoscute care atunci sunt întâlnite pentru primadată. O analiză atentă, lucidă şi cât mai detaşată a acestei situaţii poate fi dacă este cazul, chiar trebuie să ne facă să conştientizăm dacă sentimentul de repulsie remarcat nu este cumva generatde cauze lăuntrice încă neconştientizate şi deloc elevate, care sunt în strânsă legătură fie cuanumite prejudecăţi prosteşti, fie determinate de limitările noastre caracteristice (etapei de

evoluţie în care ne aflăm) cum ar fi de exemplu:- O rivalitate inconştientă de natură amoroasă-sexuală;- Un complex puternic de inferioritate în raport cu celălalt;- Teama instinctivă de a nu fi depăşit într-un moment sau altul;- Intuiţia şi trăirea empatică a unor sentimente negative nutrite în mod obiectiv de celălalt

 pentru tine (şi nu imaginate în mod fantasmagoric, DUPĂ ACEEA FIIND ATRIBUITE ÎN MODFALS CELUILALT, când de fapt noi rezonăm cu energiile subtile negative dinMACROCOSMOS fiindcă celălalt să aibă pentru noi vreo trăire negativă). În anumite situaţii,

Page 121: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 121/254

atunci când suntem complet detaşaţi de starea interioară a celuilalt când noi înşine ne găsim într-una din cele mai bune dispoziţii, remarcăm în mod obiectiv că, atunci când ne gândim fie şi întreacăt la persoana respectivă (filtru care simţim repulsie), starea negativă pe care am simţit-o laînceput REAPARE şi persistă.

Într-o asemenea situaţie, MAI ALES CÂND ACEASTĂ STARE SE REPETĂ (cu

aceeaşi persoană" începem să fim siguri că respectiva stare de repulsie ar constitui indiciulurmelor subtile, negative, lăsate cândva în noi şi înmagazinate în urma experienţelor dureroase necare ni le-a provocat într-o altă viaţă persoana pentru care ACUM, ÎN ACEASTĂ VIAŢĂresimţim o inexplicabilă repulsie. Gânduri dificil de controlat sau asociaţii lăuntrice intuitive neîntăresc până la urmă această convingere, care s-a manifestat în mod spontan ATUNCI LAÎNCEPUT, făcându-ne să afirmăm lăuntric, în urma stării de repulsie resimţită: "nu mi este delocsimpatic acest om" sau "nu-mi place această persoană".

În toate celelalte cazuri, în care interacţionăm cu fiinţe umane pentru care resimţim laînceput repulsie şi în urma unei analize atente, detaşate şi lucide, constatăm că nu este DELOCvorba de fiinţe umane încarnate acum, care în altă viaţă anterioară ne-au făcut să suferim, acestfericit obicei de a ne analiza detaşaţi, de a ne domina pornirile abisale impulsive, de a ne stăpânilucrând cu tenacitate asupra noastră, conduce la amplificarea armoniei interioare şi ne ajută sădovedim în mod consecvent bunăvoinţă în pofida situaţiilor penibile cu care ne confruntăm.Acţionând ASTFEL, vom putea cu siguranţă ajunge ca, în ciuda tuturor obstacolelor (pe care laînceput prin prejudecăţile noastre sau prin PROIECŢII IMAGINATIVE PERVERSE chiar noi le-am făcut să apară, să ne apropiem (degajaţi de aceste balasturi) de acea persoană"ANTIPATICĂ" LA ÎNCEPUT deoarece până la urmă am ajuns să descoperim anumite cauze profunde care au scăpat analizei de moment.

Dacă în continuare după aceea, persoana pentru care am resimţit la început repulsie nu neoferă aproape deloc motive, ori în comportamentul ei, de natură să facă din nou să apară în noiSTAREA DE REPULSIE acum justificată, timpul îşi va îndeplini după aceea opera. Uitămaproape cu desăvârşire STAREA DE REPULSIE resimţită la prima întâlnire şi ajungem chiar săîndrăgim respectiva persoană pentru care la început am simţit numai repulsie.

În situaţiile în care, la un anumit interval de timp, după prima noastră întâlnire cu o persoană pentru care am simţit o inexplicabilă repulsie, survin unul sau mai multe evenimenteobiective care pun în evidenţă ipocrizia, reaua voinţă, perversitatea, duplicitatea, răutatearespectivei persoane (pentru care am simţit REPULSIE) manifestată în ceea ce ne priveşte, nereluăm lucizi şi detaşaţi analiza. Astfel, se adevereşte obiectiv pentru noi faptul că, primaimpresie când am simţit REPULSIE era justă, fiindcă am resimţit intuitiv - empatic că acea persoană este rea şi perversă dincolo de aparenţe şi din acel moment, faţă de ea, vom fi permanent în gardă.

În cazurile ceva mai rare, în care CU ADEVĂRAT venim pentru prima oară în contact cu persoane pentru care în mod inexplicabil resimţim repulsie sau frică, fiindcă ele ne-au făcut săsuferim. Într-o altă existenţă anterioară, doctrina reîncarnării poate explica foarte bine acest fapt.Întâlnirea  propriu-zisă cu această persoană (pentru care simţim acum REPULSIE) s-a petrecut defapt într-o viaţă a noastră anterioară. Impactul vibraţiilor acestei persoane (pentru care resimţimREPULSIE) va declanşa fulgerător un proces de rezonanţă cu "urma" lăsată în fiinţa noastră, careimediat reactivează şi generează amintirea stării de rău şi suferinţă trăită de noi în altă viaţă,alertându-ne instinctul de conservare şi punându-ne astfel în gardă, prin intermediul stării deREPULSIE sau TEAMĂ inexplicabilă pe care-l simţim.

Dar în toate aceste cazuri se indică să fim foarte vigilenţi, lucizi şi detaşaţi: există situaţiide natură să ne păcălească destul de uşor când un simplu factor psihic (neluat în consideraţie), o

Page 122: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 122/254

asemănare mai mult sau mai puţin frapantă cu o persoană pe care am uitat-o şi care ne-a fost saune este dezagreabilă, un complex de o anumită natură etc., toate acestea la un loc sau numai unulsingur pot suscita mai mult sau mai puţin conştient o animozitate persistentă şi puternică pentrucealaltă persoană care în REALITATE este plină de bunăvoinţă şi nu vrea să ne facă nici un rău.

Există însă şi situaţii când imaginaţia noastră bolnăvicioasă, suspiciunea, egoismul şi

răutatea din noi PROIECTEAZĂ asupra celuilalt stări pe care apoi i le atribuim. Acesta va simţiîncărcătura subtilă malefică şi în el va apare un proces cumulativ care îl va face ulterior să aibă oatitudine negativă sau ostilă pe care de fapt chiar noi am amorsat-o.

Yoghinul avansat trebuie ca în aproape orice circumstanţă să declanşeze şi să amplificeforţa atotputernică a iubirii pentru a depăşi cu cea mai mare uşurinţă şi pentru "a arde" bariereleurii şi răutăţii. A-i iubi în mod detaşat şi profund chiar şi pe cei care nu ne iubesc deloc, fără a learăta exterior aceasta, nu necesită un considerabil efort decât la începutul ascensiunii noastre peCalea spirituală. Pe măsură ce se amplifică în noi această stare de iubire detaşată, resimţim cumne transformăm într-un extatic instrument al lui Dumnezeu prin care se manifestă iubirea sadivină care totodată ne elevează fiinţa.

Pentru yoghinul foarte avansat spiritual, iertarea, abnegaţia, bunăvoinţa, dragosteadetaşată ce copleşeşte fără a aştepta reciprocitatea, izvorăsc cu aceeaşi putere şi nesfârşite precumapa dintr-un izvor năvalnic. Forţa lor uriaşă creează pretutindeni unde yoghinul se află o sferăextraordinară de influenţă paradisiacă, fiindcă pe ele nimic nu le opreşte.

(B) Prieteniile şi iubirile din vieţile noastre anterioareÎn unele situaţii, anumite întâlniri - scrie Milosz - nu se produc pentru prima dată şi fără

îndoială există în această lume creaturi, fiinţe şi obiecte pe care am putea jura că le cunoaştemdintotdeauna."

Două persoane care în această existenţă (VIAŢĂ) nu s-au văzut până atunci niciodată, seîntâlnesc pentru prima oară, privirile lor se încrucişează fulgerător şi iată că o mare simpatiereciprocă (care în anumite situaţii se poate manifesta ca DRAGOSTE) îi poartă spontan şiaproape irezistibil unul către celălalt, fie că sunt de sexe diferite, fie că sunt de acelaşi sex şiastfel, de la caz la caz, se naşte o mare şi sublimă dragoste reciprocă sau o prietenie trainică.

Acest climat care se creează brusc de simpatie profundă, de prietenie adevărată, deînţelegere reciprocă de dragoste neţărmurită, ne poate ajuta extraordinar de mult să realizăm overitabilă depăşire de sine care, prin slăbirea gradată a "ARMURII" egoului ne poate conduce peculmea unor piscuri spirituale de la nivelul cărora fiinţa umană în cauză devine capabilă de marisacrificii pentru cauzele nobile. În asemenea cazuri exemplare nici timpul şi nici depărtarea nuestompează aproape deloc acest sentiment copleşitor şi profund care îi umple de respect şiadmiraţie pe toţi aceia care îşi dau seama de el.

Yoghinul avansat care deja a ajuns să fie ferm convins de realitatea teoriei reîncarnăriieste tentat să admită că în anumite CAZURI SPECIALE această atracţie fulgerătoare şi subită cese manifestă brusc şi reciproc sub forma SIMPATIEI, a PRIETENIEI sau a DRAGOSTEI întredouă suflete se datorează în întregime faptului că ACUM (în această existenţă) ele nu fac altcevadecât să se regăsească din nou după ce într-o altă existenţă (VIAŢĂ) anterioară au fost împreunăşi s-au ajutat, trăind astfel experienţe minunate.

Ura intensă ca şi dragostea profundă îşi exercită puterea formidabilă de atracţie (datorităfenomenelor specifice de rezonanţă declanşate între cei doi) în cursul diferitelor reîncarnăriulterioare, iar aceasta face ca cei doi să se urască sau să se iubească foarte mult de fiecare datăcând se REÎNTÂLNESC ÎNTR -O NOUĂ REÎNCARNARE.

În cazurile foarte fericite de iubire (atunci când cei doi foşti iubiţi se reîntâlnesc înexistenţa prezentă după ce într-o altă existenţă anterioară între ei a existat o mare dragoste care

Page 123: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 123/254

 NU S-A STINS, scânteia se aprinde din nou şi redevine o puternică şi strălucitoare flacără care,în cazuri excepţionale, revelează (celor doi sau numai unuia) prin intuiţii şi imagini semnificative pelerinaje, experienţe intime, călătorii făcute împreună în locuri diferite în condiţii diferite, caretoate au consolidat de mai multe ori o iubire legendară profundă, copleşitoare şi durabilă.

Inspiratul scriitor francez Theophile Gauthier se exprimă cu privire la aceste aspecte în

următorii termeni:"De aici se nasc aceste misterioase simpatiiCare ne copleşesc prin imperioasele lor blândeţi şi bucuriiPrin care sufletele intuitiveSunt atrase irezistibil unul de celălaltŞi se recunosc surori.Atunci ne amintim de euforice reveriiPetrecute pe munte sau la mareŞi iată că dintr-o dată conversaţia înfloreşteAproape de fântâna arteziană cu stropi diamantiniIubirea de mult uitată pentru fiinţa din faţa noastră se trezeşte din nouTrecutul mirific plin de dragoste şi fericire renaşte vag..."Rabindranath Tagore, marele poet şi înţelept despre care se spune în India: "Este primul

dintre Sfinţii noştri care nu a refuzat să trăiască plenar şi care a cântat extaziat viaţa îşi destăinuieastfel credinţa sa în reîncarnare:

"Fără îndoială nu voi tresări dacă ne vom mai întâlni vreodată într-o altă viaţă, în lumina paradisiacă a unei lumi îndepărtate. Oprindu-mă, atunci din nou, copleşit de dragoste voirecunoaşte ochii tăi sobri şi strălucitori ca stelele dimineţii şi voi şti imediat că ei au aparţinutcrepusculului uitat al unei existenţe anterioare. Voi spune atunci: "Farmecul uluitor al feţei talenu vine numai din el însuşi; el pune în evidenţă lumina arzătoare a privirii mele dintr-o altăîntâlnire imemorială şi conferă iubirii mele profunde şi îmbătătoare un mister al cărui secret s-a pierdut". (Cartea II. IX)

C) Atracţia misterioasă între Maestrul spiritual şi discipolDe-a lungul mileniilor, fiinţele umane care au urmărit să-şi accelereze evoluţia spirituală

s-au regrupat (vezi aici sensul proverbului "CINE SE ASEAMANĂ SE ADUNĂ") pentru aevolua fără pericole împreună, totodată ajutându-se unele pe altele. În unele situaţii speciale se pot reîncarna în aceeaşi ţară mari grupuri de fiinţe umane care sunt atrase şi legate unele de altele prin REZONANŢĂ SPIRITUALĂ determinată de afecţiunea lor reciprocă ori prin voinţa lor de alupta şi de a servi împreună pentru realizarea în planul fizic a unor mutaţii spirituale, divine demare anvergură la nivel planetar.

Maestrul spiritual veritabil atrage (mai devreme sau mai târziu, datorită fenomenelor complexe de rezonanţă (pe multiple planuri) pe care le declanşează câmpul său gigantic de forţăspirituală) prin aura sa psihică, prin sfera sa mentală distinctă în universul mental, prin strălucireasa spirituală (care provine de la Dumnezeu), prin puterea sa nesfârşită de iubire şi princompasiunea sa. NUMAI PE DISCIPOLUL CARE DEJA ESTE PREGĂTIT SĂ APLICEPRACTIC, CORECT ŞI CONSECVENT ÎNVĂŢĂTURA SA. Acesta din urmă (discipolul),dacă încă nu s-a încarnat, reia la un anumit interval de timp după încarnarea Maestrului săuspiritual un corp fizic (prin reîncarnare) pentru a-şi continua în existenţa sa fizică actualăaccelerarea evoluţiei sale spirituale începută mai demult în vederea atingerii desăvârşirii, careface posibilă eliberarea supremă.

Adeseori, membru unui grup spiritual veritabil se reîncarnează cam în aceeaşi perioadăintervalul de ani între aceste reîncarnări este variabil dar nu are importanţă - pentru realizarea

Page 124: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 124/254

Page 125: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 125/254

ochelarilor cenuşii sau maronii ai celorlalţi care brusc modifică şi urâţesc (doar în conştiinţelelor) peisajul mirific, datorită lentilelor lor, chiar atunci când acesta este scăldat într-o lumină albstrălucitoare pură.

Se mai poate de asemenea ca discipolii avansaţi, graţie meritelor spirituale dobândite înexistenţele anterioare, după ce au pregătit calea pentru misiunea unui Maestru spiritual, să-i

determine indirect şi să-i favorizeze încarnarea, pregătind chiar din mai multe puncte de vedere,corpul femeii prin care acesta se va reîncarna în planul fizic la momentul potrivit"În cazul reîncarnării aproape toate prieteniile profunde şi durabile pe care le-am avut în

alte vieţi anterioare îşi exercită în mod constant atracţia şi de aceea nu trebuie să ne surprindă căuneori ne vom regăsi în mod indubitabil prietenii din vieţile anterioare, mai devreme sau maitârziu.

V. REÎNCARNAREA ÎN DIFERITE RELIGII

Oferim în continuare câteva citate foarte semnificative care demonstrează unitatea devederi în diferite religii şi curente spirituale asupra problemei reîncarnării.

HINDUISMULExtrase din BHAGAVAD-GITA:"La fel cum locuitorul corpului fizic trece, atât timp cât se află în acest corp, prin

copilărie, tinereţe, bătrâneţe, tot astfel după aceea sufletul ia alt corp fizic; înţeleptul nu esteniciodată tulburat de aceasta".

"Aşa cum unii îşi leapădă hainele cele uzate pentru a lua după aceea altele noi, tot aşasufletul leapădă corpurile fizice uzate pentru a îmbrăca corpuri noi".

"Să ştii că eu am avut multe naşteri şi tu însuţi de asemenea, o Arjuna, eu însă le cunosc pe toate; dar tu, eroule, nu ţi le cunoşti acum deloc".

= VA URMA =

AN IV C 25VIEŢILE ANTERIOARE ÎN VIZIUNEA SPIRITUALITĂŢI

YOGHINE(continuare la cursul nr. 24 AN IV)

V. REÎNCARNAREA ÎN DIFERITE RELIGIIHINDUISMUL.

Extrase din BHAGAVAD-GITA:"Înţelepţii care cu adevărat au realizat detaşarea interioară

renunţă în întregime la fructele faptelor lor şi, eliberaţi pentrutotdeauna de lanţul naşterilor, ei merg spre suprema eliberare."

"Deşi acum fără început şi fără de sfârşit, fiind şi rămânândDomn al tuturor fiinţelor vii, existând în eternitate ca stăpânul propriei mele naturi, mă nasc şi mă manifest prin propria mea putere nesfârşită."

Page 126: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 126/254

"Când dreptatea lâncezeşte, o BHARATA, când apare şi predomină nedreptatea, atunciEu însumi mă manifest ca un exemplu demn de urmat şi mă nasc din eră în eră."

Textul oriental DEVI-BHAGAVATA (IV, XXI, 22-25) este de asemenea destul deexplicit:

"Abandonând primul corp, sufletul încarnat urmează legea KARMA-ei şi ajunge în cer 

sau în infern, funcţie de toate acţiunile sale. Astfel, obţinând drept răsplată un corp celest sau uncorp de suferinţă, născut din obiectele dorinţelor sale, el culege după aceea fructele sau altfel spusconsecinţele diferitelor acţiuni sau experienţe ale sale sau în cer sau în infern."

"La sfârşitul recoltei sale, când timpul renaşterii soseşte pentru el... atunci timpul îlreuneşte din nou cu toate activităţile alese dintre cele trecute care sunt acumulate.

BUDISMULCăutând constructorul acestui Tabernaclu am parcurs un ciclu de mai multe vieţi, fără a

ajunge să-l găsesc... şi astfel mi-am dat seama că dureroase sunt renaşterile repetate. Dar acum, otu, constructor al Tabernaclului te-am văzut şi de aceea nu vei mai construi acest Tabernaclu."DHAMMAPADA (VIL 95)

"Robiţi şi dedaţi numai plăcerii, culegând o efemeră fericire oamenii suportă denenumărate ori renaşterea şi moartea." DHAMMAPADA (XXIV, 341)

Într-una din predicile sale secrete, BUDDHA aminteşte această lege: "Sufletul (SpiritulATMAN) trece şi emigrează prin toate formele, începând de la piatră şi trecând prin plante; apoitrecând prin toate speciile de corpuri animale el ajunge în etapa în care se încarnează în oamenicu diferite caractere până când în FINAL ajunge la iluminarea deplină şi perfectă care îl face săfie în eternitate un SPIRIT DIVIN şi liber care este unit cu DUMNEZEU".

"Natura superior raţională a omului este scânteia de inteligenţă care odată obţinută prinintermediul evoluţiei din treaptă în treaptă, rămâne comoara sa durabilă ce se află în posesia sa până la SUPREMA ELIBERARE"

"Chiar şi după ce s-a eliberat de ciclul renaşterilor fizice, sufletului îi sunt necesare noinaşteri (reîncarnări în lumile astrale şi cauzale) pentru a asigura transmigrarea în existenţasuperioară în care obţinem (ne identificăm cu) lumina incomensurabilă (DUMNEZEIASCĂ) careeste sursa întregului adevăr".

"Unii oameni se nasc (reîncarnează) din nou, cei răi merg, după cum merită, să sufere îninfern cei buni merg şi ajung să se bucure în cer, cei care s-au eliberat complet de toate dorinţeleating Nirvana." DHAMMAPADA (IX, 126)

EGIPTENIILa vechii egipteni, în "Cartea respiraţiilor", text considerat de mulţi sacru, găsim fraza:

"Sufletul tău respiră perpetuu şi astfel tu îţi reînnoieşti forma printre fiinţele vii."ZOROASTRISMUL"Cei care, după timpuri de prosperitate, suferă necazuri şi dureri, le îndură pe drept din

cauza vorbelor şi a acţiunilor lor rele săvârşite într-un corp fizic anterior, fiind astfel astăzi pedepsiţi pentru faptele lor urâte de Cel-drept. DESATIR - CARTEA MARELUI PROFET -ABAD

IUDAISMUL"Pentru că în altă viaţă anterioară am fost bun, în această viaţă încă de când eram un copil

ingenuu, aveam o minte bună şi în continuare am putut să exist şi să trăiesc într-un corp pur."ÎNŢELEPCIUNEA LUI SOLOMON (IX, 15)

"Voi nu realizaţi (nu vă daţi seama) că toate spiritele pure care sunt în armonie cu Legeadivină, continuă să trăiască şi să se bucure în cel mai frumos dintre ceruri şi, când se terminăaceastă perioadă sunt, cu timpul, trimise din nou pe pământ în scopuri divine şi fără de pată.

Page 127: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 127/254

Luaţi aminte însă că sufletele celor care sunt vinovaţi de sinucidere sunt condamnate sărămână şi să se chinuiască într-o regiune tenebroasă a lumii ascunse, inferioare." Discursul luiIosif în faţa soldaţilor evrei.

"Înainte de a te fi format în uter, te-am cunoscut şi te-am învăţat ştiinţa divină şi înainte catu să fi părăsit sânul mamei tale Eu te-am sanctificat (te-am sfinţit (te-am făcut să devii SFÂNT)).

EREMIA (I, 5)"Toate sufletele sunt, în decursul evoluţiei lor, supuse probelor, tentaţiilor, încercărilor,transmigrării şi cel mai adesea oamenii nu cunosc voia Divinului faţă de ei..."

"Sufletele (SPIRITELE) trebuie, în cele din urmă, să se Scufunde în suprema substanţă(Absolutul DIVIN) din care în momentul creaţiei, ele au ieşit, dar înainte de aceasta(SCUFUNDAREA ÎN DUMNEZEU) ele trebuie să fi dezvoltat la cel mai înalt grad toate perspectivele şi posibilităţile (latente) al căror germene se află dintotdeauna implantat în ele.Dacă cumva ele nu au îndeplinit aproape în întregime aceste condiţii în timpul unei singure vieţi,ele obligatoriu vor trebui să înceapă tocmai pentru aceasta o alta, apoi o a treia şi aşa mai departe până ce ele vor ajunge să cucerească cu adevărat şi în totalitate calităţile divine care le fac demnede a se reuni cu Dumnezeu în eternitate, devenind astfel libere şi nemuritoare. ZOHAR (Carteatradiţiei secrete a poporului evreu)

Doctorul francez Ed. Berthelot susţine că: "În ZOHAR este consemnat de asemeneafaptul că sufletul unui om căsătorit care moare fără urmaşi se reîncarnează foarte repede în corpulfiului văduvei sale, care s-a căsătorit după aceea a doua oară cu fratele soţului său": Ori, se ştiecă, dacă această femeie, după ce s-a căsătorit cu fratele soţului său, aduce pe lume un fiu, acestfiu, mai mult ca sigur este însufleţit de sufletul tatălui său ce a murit şi care astfel revine pentru adoua oară pe pământ." ZOHAR (I, 92)

CREŞTINISMULAdevărat, adevărat va spun, printre cei care sunt născuţi de femei, nici unul până acum n-

a fost mai mare decât Ioan Botezătorul... Şi dacă vreţi şi puteţi să înţelegeţi, el este Ilie caretrebuie să vină. Cel care are urechi de auzit, să audă". Sfântul Matei

Iisus, atunci când a ajuns pe teritoriul Cezareii lui Filip, şi-a întrebat discipolii: "Cine spunei că sunt Eu?" Ei atunci au răspuns: "Unii spun că tu eşti Ioan Botezătorul, alţii spun că esti Ilie,alţii Eremia sau unul dintre profeţi." Sfântul Matei, XVII (13-14)

Dar eu vă spun că Ilie deja a venit, numai că ei nu l-au recunoscut şi s-au purtat cu el aşacum au vrut..." Sfântul Matei (XVII, 9-13)

"Adevărat, adevărat vă spun, că fără a se naşte din nou, nimeni nu poate să între înîmpărăţia lui Dumnezeu". Răspunsul dat de Iisus lui Nicodim (III, 3-7)

Alţii însă erau foarte zbuciumaţi şi refuzau naşterea pentru a obţine astfel o încarnare mai bună " Sfântul Pavel către evrei (XII, 10)

"Tot aşa cum Levi se afla în sânul lui Abraham, de unde el a fost ales." Sfântul Pavelcătre evrei (VII. 9)

ISLAMISMUL ŞI SUFISMUL"ALLAH (DUMNEZEU) creează fiinţele şi le trimite să se reîncarneze în repetate rânduri

 până ce ele ajung, graţie evoluţiei lor spirituale, să se întoarcă pentru totdeauna la EL(DUMNEZEU). CORAN (XXX. 10)

"De ce nu credeţi cu tărie în ALLAH (DUMNEZEU)? Eraţi morţi şi numai El v-a datviaţă; El este acela care vă stinge zilele atunci când vă vine ceasul vostru şi doar el vă reaprindeflacăra lor. Când veţi atinge desăvârşirea, vă veţi întoarce din nou la El." CORAN (II, 28)

"Am murit în minerale şi apoi am devenit plantă.Am murit în plante şi am reapărut în animal.

Page 128: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 128/254

Am murit în animale şi am devenit om.Atunci, de ce m-aş teme vreodată?M-a făcut oare pe mine vreodată moartea să decad?Cândva, în viitor, sunt de pe acum sigur că voi muri în stare umanăPentru a putea avea aripi de înger (renaşte în lumile angelice - superioare).

Dar încă de pe acum ştiu că va trebui de asemenea să caut să depăşesc chiar şi stareaangelică,Deoarece eu sunt perfect convins că totul va pieri, FIINDCĂ ESTE ILUZORIU ŞI

EFEMER, în afara chipului Său (al lui DUMNEZEU CEL ETERN) care se află prezent în mineîn calitate de SCÂNTEIE NEMURITOARE (SPIRITUL DIVIN).

Atunci când voi descoperi cu adevărat în mine SPIRITUL TĂU (al lui DUMNEZEU) îmivoi lua rapid zborul şi mă voi ridica chiar şi deasupra îngerilor.

Abia atunci voi fi capabil să devin ceea ce chiar şi imaginaţia cea mai bogată n-ar putea săconceapă.

Aspirând la această stare glorioasă ultimă, până atunci, eu acum urmăresc deci să devinnimic, nimic pentru a trece dincolo de toate.

Sunt sigur că toate acestea mi se vor întâmpla fiindcă până şi corzile lirei îmi spun: "Într-adevăr până la urmă cu toţii ne vom întoarce la El " MESNAVI (IV) - JAILALE-U-RUMI -TRADIŢIA SECRETĂ SUFITĂ

 REÎNCARNAREA ÎN LAMAISMUL TIBETAN

Franţuzoaica Alexandra David Neel confirmă în mai multe lucrări ale sale credinţa înreîncarnare: "Reîncarnarea periodică a TULKU-şilor (termen tradiţional tibetan care desemneazăo fiinţă umană, pe care diferite texte iniţiatice riguroase o consideră drept REÎNCARNAREASIGURĂ A UNUI MAESTRU SPIRITUAL) nu poate aproape deloc să pară stranie celor carecred în mod firesc în transmigrarea periodică a sufletului sub forma unui EGO ce se încarnează."Eul" încarnat în forma noastră fizică pe care o avem în existenţa actuală a existat fără îndoială şiîn trecut sub alte forme. Una dintre particularităţile uluitoare pe care le au TULKU-şii este aceeacă ei se consideră (pe baza unor confirmate experienţe lăuntrice, spirituale) a fi încarnări ale unor  personalităţi remarcabile (ce au atins în existenţele anterioare un anumit grad de evoluţiespirituală) şi acest aspect este confirmat prin faptul că ei îşi amintesc uneori cu precizie deexistenţele lor trecute şi chiar mai mult decât atât, în anumite cazuri ei au trezite unele puteri paranormale care le permit să-şi aleagă cu anticipaţie sau să-şi cunoască cu exactitate viitorii părinţi şi locul unde vor renaşte".

Această unitate de viziune a religiilor comportă totuşi unele nuanţe: de exemplu budismuloriginal neagă existenţa unui suflet permanent care transmigrează, dar anumite curente budisteadmit, ca şi hinduşii, supravieţuirea unui "sine etern, spiritual" care trece, de la o viaţă la alta.

Multe secte creştine trec complet sub tăcere noţiunea de reîncarnare, oferind din acest punct de vedere o interpretare foarte diferită de teoria reîncarnării. Anumite autorităţi alediverselor religii se mulţumesc adeseori să ignore acest aspect al problemei, limitând în modsimplist evoluţia fiinţei umane la viaţa infernală sau la cea celestă (paradisiacă-RAI). Ele lasă îngeneral fiinţelor umane eliberate de dogmele îngheţate ale ortodoxismului sau care sunt maievoluate, responsabilitatea de a explicita credinţele lor într-un ciclu de existenţă, pornind de latextele sacre de bază.

Page 129: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 129/254

VI. METODE PRACTICE PENTRU CUNOAŞTEREA VIEŢILOR ANTERIOARE

Multe fiinţe umane nu sunt capabile cel mai adesea sau nu ştiu să păstreze simplitateanealterată a copilului pentru a fi în măsură să înveţe, mai ales în acest domeniu, ceea ce ele ignorăcu privire la acest aspect fundamental al cunoaşterii obiective şi profunde a omului. De câte ori

nu ni s-a întâmplat să auzim cum se neagă cu vehementă sau cum se consideră (prosteşte) cuîncăpăţânare drept imposibil, drept absurd revelarea anumitor chei spirituale fundamentalereferitoare la universul nostru interior.

În multe situaţii nu trebuie deloc să ne mire că, pur şi simplu experienţa acestor persoane,uneori chiar foarte extinsă în alte domenii, nu a avut încă tangenţă cu acest domeniu care pe noine preocupă. Asemene fiinţe umane limitate, încăpăţânate şi obtuze se aseamănă, analogicvorbind, cu aceia care neagă cu îndârjire existenţa "Americilor" de multă vreme descoperite,explorate şi puse în valoare.

Iniţiaţii budişti, hinduşi, tibetani, egipteni, greci, yoghinii avansaţi din Orient şi Occident,nu ignorau niciodată tehnicile avansate şi condiţiile necesare de experimentare în raport cucunoaşterea obiectivă ce trebuia sau trebuie să fie astfel (CU AJUTORUL LOR) dobândită.Câmpul cunoştinţelor umane care pot fi cu uşurinţă cuprinse de fiinţa umană integral deschisă,este fără îndoială infinit mai vast decât cred cei mulţi, care se complac în scepticism şi închistare.Adeseori se ignoră mai ales acele sectoare, zone sau etaje lăuntrice faţă de care fiinţa nu a fostîncă sensibilizată (printr-o trezire şi energizare potrivită), zone a căror mărime poate foarterepede să se reducă, direct proporţional cu gradul de trezire care face să apară ştiinţa saucunoaşterea. Este foarte dificil să înveţi haotic fără să ai un "fir ROŞU călăuzitor"; chiar şi ceamai mare erudiţie presupune totuşi o anumită alegere.

Fiecare fiinţă umană se poate inspira în mod diferit (în funcţie de gradul ei de evoluţie şispecific (în funcţie de dominanta sa lăuntrică) direct de la sursă, pentru a-şi putea astfel potoli câtmai bine setea de cunoaştere.

Există, fără îndoială, fenomene despre care aproape că nu se poate gândi şi care nici nu pot fi măsurate cu precizie, având în vedere starea pe care o au mijloacele noastre actuale - dar cutoate acestea, asemenea fenomene complexe pot fi controlate.

Intuiţia trezită gradat şi cultivată cu grijă ne ajută enorm la revelarea lor. Din nefericire,cel mai adesea, singurele care se înscriu definitiv în cunoaşterea noastră ca elemente completintegrate, sunt doar fructele culese de noi înşine sau, cu alte cuvinte experienţele efectiv realizatede noi înşine. Nu întâmplător yoghinii susţin adeseori că "UN GRAM DE PRACTICĂVALOREAZĂ CÂT TONE DE TEORIE".

O ocazie extraordinară este acum oferită celor dornici de a verifica datele practice aleînţelepciunii yoghine pentru a confirma la rândul lor experienţa căutătorilor curajoşi şi sinceri înacest domeniu enigmatic.

1. REGĂSIREA EXPERIMENTALĂ A MEMORIEI PENTRU REVELAREAEXISTENŢELOR ANTERIOARE

 Colonelul francez ALBERT DE ROCHAS a considerat mai demult că prin intermediul

somnului profund provocat de un operator EXTERIOR prin pase magnetice este cu putinţă să sefaciliteze, mai ales la subiecţii receptivi şi senzitivi, sau altfel spus, "mediumici" o regresie progresivă a memoriei, ajungându-se astfel până la reamintirea precisă a vieţilor anterioare.

Cu mulţi ani în urmă, ALBERT DE ROCHAS a realizat mai multe experienţe (descrise înextenso în cărţile sale) în care subiecţi foarte receptivi (mediumici) erau progresiv ghidaţi de la

Page 130: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 130/254

amintirea unor evenimente recente până la reamintirea unor fapte şi acţiuni foarte vechi,reîntorcându-se în sens invers (REGRESIE) în etape succesive, din cinci în cinci ani, până lanaştere.

Subiecţii senzitivi aleşi, după ce au traversat cu ajutorul sugestiilor (date de un operator EXTERIOR: ALBERT DE ROCHAS), perioada dintre cele două vieţi, au continuat apoi să ofere

indicaţii foarte clare asupra morţii lor şi reurcând în sens invers pe firul vieţii respective, audescris cu lux de amănunte (care au putut fi uneori verificate cu exactitate) ce experienţe au avutîn respectivele lor existenţe anterioare. Prin intermediul acestui procedeu simplu DAR TOTUŞIPERICULOS, subiecţii senzitivi au putut să-şi reamintească detalii de viaţă şi întâmplări dinexistenţele lor anterioare.

Experienţele de acest gen (REGRESIE) s-au putut după aceea continua, la fel, pentru maimulte încarnări ale aceleiaşi persoane senzitive.

Colonelul ALBERT DE ROCHAS a studiat astfel în cazul unui subiect senzitiv 19EXISTENŢE (VIEŢI) ANTERIOARE ale acestuia. NUMAI prin regresia experimentală amemoriei sub influenţa somnului magnetic. În acest caz, ca şi în celelalte, toate sugestiile eraudate din EXTERIOR chiar de OPERATOR care era ALBERT DE ROCHAS. Asemeneaexperienţe de regresie în SOMN MAGNETIC (dirijat din afară de OPERATOR), nu sunt chiar complet neprimejdioase pentru echilibrul psiho-mental şi chiar pentru viaţa subiectului. ÎnYOGA astfel de experienţe sunt TOTAL INTERZISE. Niciodată şi sub nici o formă de acest genele nu trebuie încercate sau urmărite de imprudenţii neexperimentaţi.

CONDIŢIILE PREGĂTITOARE ŞI FAVORIZANTE PENTRU REALIZAREA CUSUCCES A EXPERIENŢEI INDIVIDUALE DE REVELARE A EXISTENŢELOR 

ANTERIOARE

Orice experienţă spirituală importantă necesită respectarea anumitor condiţii care, dacăsunt îndeplinite, permit ca ea (experienţa) să fie până la urmă încununată de succes. Acestecondiţii sunt:

- un corp fizic purificat, sănătos şi echilibrat energetic (YANG (+), YIN (-)) care esteîntreţinut astfel printr-o igienă adecvată;

- un mental puternic, orientat benefic şi echilibrat;- o alimentaţie din care de mai mult timp a fost complet eliminată carnea;- abţinerea constantă de la alcool şi de la toate băuturile alcoolice;- abţinerea constantă de la tutun şi stupefiante;- stăpânirea deplină a relaxării profunde;- controlul suflurilor subtile ale fiinţei şi a energiei PRANA-ice în general;- calmul deplin mental şi psihic.Marele yoghin SWAMI VIVEKANANDA consideră că "fără un calm lăuntric profund

este dificil să se ajungă la trezirea şi amplificarea viziunii interioare care ne ajută considerabil săregăsim şi să vizualizăm cu detaşare clişeele (înregistrările) vieţilor noastre anterioare.

- fiinţa umană care experimentează această tehnică trebuie să fie eliberată de oriceangoasă şi de orice grijă chinuitoare şi paralizantă;

- acela care nu este încă debarasat de prejudecăţile de masă şi de diferitele concepţiidogmatice şi aberante de clasă, religie, sex etc., nu este încă lăuntric disponibil şi, prin urmare nueste pregătit pentru o reamintire corectă a vieţilor sale anterioare. Deoarece el nu a trăit totdeaunaîn aceeaşi ţară şi în aceleaşi condiţii morfologice, sexuale, sociale PREJUDECĂŢILE SALE DETOT FELUL VOR CONSTITUI OBSTACOLE PUTERNICE ÎN CALEA PERCEPŢIILOR 

Page 131: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 131/254

SALE REALE. În alte cazuri, aceste percepţii psihice legate de vieţile anterioare vor fi deformatede aceste zaţuri lăuntrice sau se vor combina mai mult sau mai puţin cu imaginaţia, dând naştereunor amestecuri hibride stranii;

- un antrenament sistematic al facultăţii de rememorare a feluritelor acţiuni sau situaţii aleexistenţei noastre prezente este foarte necesar şi ne poate ajuta considerabil. Acest antrenament

face totodată parte din metodele referitoare la îmbunătăţirea şi amplificarea puterii memoriei. Eloferă totodată accesul către o discriminare pură şi justă a evenimentelor. Tocmai de aceea el esteadeseori recomandat de Maeştrii spirituali tibetani, hinduşi şi chiar de anumite şcoli ezoterice dinOccident.

= VA URMA =

AN IV C 26VIEŢILE ANTERIOARE ÎN VIZIUNEA SPIRITUALITĂŢI

YOGHINE(continuare la cursul nr. 24 AN IV)

Franţuzoaica ALEXANDRA DAVID NEEL descrie astfel otehnică tibetană care vizează să trezească şi să amplifice facultatearegresivă a memoriei noastre: "La sfârşitul fiecărei zile, urmărim săevocăm şi să ne reprezentăm cât mai clar toate acţiunile pe care le-am realizat, toate stările pe care le-am simţit, toate gândurile pe carele-am avut. Această examinare lucidă şi detaşată se operează însă însens invers sau, cu alte cuvinte, începând cu ultima senzaţie pe caream simţit- o, cu ultima acţiune pe care am realizat-o, cu ultimulgând pe care l-am avut şi reurcăm astfel în mod succesiv până la primele clipe care au precedat trezirea noastră de dimineaţă. Chiar şicele mai insignifiante fapte trebuie să fie reevocate cu aceeaşi egală detaşare şi luciditate ca cele

mai importante căci, chiar dacă este bine să evaluăm în trecere valoarea diferitelor peripeţiiintime (lăuntrice) sau exterioare prin care am trecut, scopul esenţial al acestui exerciţiu este, pur şi simplu, de a ne învăţa că niciodată să nu lăsăm nimic să se şteargă din aspectele, stările,gândurile, imaginile, aspiraţiile, dorinţele pe care le-am avut şi pe care simţurile noastre le-au perceput. Aceeaşi importanţă trebuie de asemenea, să o acordăm ideilor care ne-au trecut prinminte. TRADIŢIA SECRETĂ TIBETANĂ CONFERĂ UN ROL DE PRIMA IMPORTANŢĂMEMORIEI. UNUL DINTRE PRECEPTELE SALE ESTE CA NICIODATĂ NU TREBUIE SĂUITĂM NIMIC;

Page 132: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 132/254

INFORMAŢII IMPORTANTE REFERITOARE LA VIEŢILE NOASTREANTERIOARE

PE CARE NI LE OFERĂ RAJA YOGA (SAMYAMA (identificarea perfectă) ŞIDETAŞAREA)

Un aforism faimos din tratatul fundamental YOGA SUTRAS al lui PATANJALI indicăurmătoarele:"Atunci când devenim capabili să percepem clar toate impresiile (amintirile) înmagazinate

adânc în profunzimile fiinţei noastre, survine (apare în noi, se trezeşte) cunoaşterea precisă avieţilor (existenţelor) noastre anterioare.

La această SUTRA, yoghinul SWAMI VIVEKANANDA face următoarele comentarii pertinente:

"Întreaga experienţă lăuntrică pe care o dobândim se manifestă sub forma unui val înCITTA (conţinutul mental). Valul putem doar să spunem că se estompează şi devine din ce în cemai subtil, dar niciodată nu se pierde. El subzistă totdeauna acolo sub o formă minusculă şi dacădupă aceea, în timp, putem să-l facem să se ridice din nou, el devine şi se manifestă ca o amintire.Dacă yoghinul poate realiza SAMYAMA (identificarea perfectă) asupra acestor impresii trecutecare sunt şi rămân permanent înmagazinate în mintea lui, el va începe fără îndoială să-şirememoreze cu o precizie uluitoare vieţile sale anterioare."

În comentariul făcut la un alt aforism, yoghinul VIVEKANANDA explică foarte clar ceeace de fapt înţelege el prin SAMYAMA:

"Atunci când mentalul yoghinului atinge şi se menţine într-o stare superioară de conştiinţăîn care el (mentalul) se identifică aproape în totalitate cu impresia interioară complexă, profundăşi corelată a obiectului (sau fiinţei pe care vrea să o cunoască) şi, fixându-se cu putere în aceastare, abandonează impresia aparentă, iluzorie şi exterioară, în toate situaţiile în care, după unantrenament îndelungat, această stare de deplină identificare (comuniune inefabilă) este păstratăşi amplificată la maxim ATUNCI când mintea yoghinului poate intra instantaneu în această stare,spunem că am realizat cu adevărat SAMYAMA."

Yoghinul SWAMI PRABHAVANANDA în comentariul său la aforismul 39 din capitolulreferitor la concentrare, ce există în YOGA SUTRAS a lui PATANJALI, ne atrage atenţia asupraunui alt aspect:

"Ataşamentul (egoist) şi anxietatea care îl însoţeşte întotdeauna sunt obstacole puterniceîn realizarea Cunoaşterii. Tocmai de aceea PATANJALI ne sfătuieşte să ne eliberăm pe deplin şicât mai repede de ataşamente pentru a dobândi Cunoaşterea iluminatoare referitoare la peregrinările sufletului atât în trecut cât şi în viitor, în cazul în care nu vom atinge în această viaţăEliberarea. O asemenea cunoaştere directă şi obiectivă va fi prin ea însăşi o dovadă denezdruncinat a teoriei Reîncarnării".

TEHNICA YOGHINĂ SIMPLĂ DE REVELARE A EXISTENŢELOR NOASTREANTERIOARE

Acei yoghini care, prin antrenamentul lor perseverent, au atins succesul în ceea ce priveşte realizarea condiţiilor pregătitoare pentru revelarea existenţelor lor anterioare vor constatadestul de repede eficacitatea acestei tehnici yoghine pe care o prezentăm. Mari yoghini ai Indieiau confirmat că, prin realizarea cu multă încredere a acestei tehnici secrete (de revelare aexistenţelor anterioare), fenomenele sau rezultatele care au apărut au corespuns aspiraţiilor lor  pozitive legate de cunoaşterea existenţelor anterioare. Cu ajutorul acestei tehnici APARENT

Page 133: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 133/254

SIMPLE yoghinul avansat poate să regăsească informaţii, trăiri, experienţe şi chiar imagini clare,edificatoare, ce se referă la zeci sau sute de vieţi anterioare pe care acesta le-a trăit cândva.

Esenţialul pe care trebuie să ni-l reamintim pentru a dobândi o încredere mult mai mare înnoi înşine, ajungând astfel să înţelegem mai clar ceea ce Forţele superioare, divine aşteaptă înrealitate de la noi va fi astfel cu mai multă uşurinţă cunoscut.

Voalurile misterului existenţei noastre actuale se vor ridica astfel progresiv: vom cunoaştemai întâi ce am fost în existenţa noastră anterioară, apoi în a doua, după aceea în mai multe şi, laun moment dat, vom deveni capabili să cunoaştem succesiunea a zeci sau chiar sute de vieţianterioare.

Expunem acum tehnica yoghină simplă de revelare a existenţelor anterioare îndesfăşurarea ei gradată:

- vom face să fie precedată această experienţă de o lungă perioadă de dietă lacto-vegetariană, iar dacă urmărim să atingem un succes sigur, vom realiza de 7 ori la rând, cu pauzelede rigoare (3 zile, dar numai cu vegetale), regimul alimentar OSHAWA de 10 zile în care vomconsuma, în afară de apa, numai OREZ, GRÂU, HRIŞCĂ, MEI fierte şi sărate după gust;

- ne vom antrena cu perseverenţă şi răbdare în sensul indicat de CONDIŢIILEPREGĂTITOARE ŞI FAVORIZANTE PENTRU REALIZAREA CU SUCCES AEXPERIENŢEI INDIVIDUALE DE REVELARE A EXISTENŢELOR ANTERIOARE;

- vom alege o zodie (perioadă zodiacală) favorabilă acestui proces de revelare. Deexemplu: zodia Cancerului (22 06-21.07), zodia Scorpionului (22.10-21.11) sau zodia Peştilor (22.02-21.03).

- vom posti complet (înainte de realizarea tehnicii propriu-zise), dacă este cu putinţă 3zile, neconsumând în aceste 3 zile de post decât apă şi nimic altceva;

- în seara ce precede ziua în care vom realiza experienţa de revelare a existenţelor anterioare, ne vom culca şi vom urmări să adormim mult mai devreme decât de obicei, ora 21,după ce mai înainte ne vom ruga lui Dumnezeu, spunând de cel puţin 21 de ori rugăciuneaTATĂL NOSTRU. Imediat după ce am terminat de spus de 21 de ori TATĂL NOSTRU, vomrosti de cel puţin 7 ori rugăciunea ÎNGER, ÎNGERAŞUL MEU. În finalul acestei rugăciuni(ÎNGER, ÎNGERAŞUL MEU) rostite de 7 ori, vom evoca cu multă credinţă dragoste îngerulnostru păzitor (gardian) şi îngerii de lumină ai lui Dumnezeu pe care îi vom ruga (implora) să neajute în această aspiraţie - căutare, sinceră şi curată legată de vieţile noastre anterioare;

- ne vom trezi în ziua respectivă (care este foarte bine dacă va fi chiar ziua de Duminică)la orele 4 dimineaţa.

- ne vom aşeza apoi în faţa unei oglinzi care în prealabil a fost astfel orientată încât ne permite ca, privindu-ne reflexia în ea, să fim cu faţa şi corpul orientate către Nordul magnetic (cese va stabili cu ajutorul unei busole). În prealabil, oglinda respectivă va fi ştearsă de 3 ori complet(cu pauze, de 3 minute) cu aghiazmă, pentru a fi purificată subtil, iar în camera în care vomrealiza experienţa vom aprinde (când începem această tehnică) tămâie sau, dacă nu avem, doar răşină de brad care va purifica şi va energiza benefic ambianţa;

- în continuare, după aceea, vom realiza LAYA YOGA (timp de cel puţin 30 de minute)cu MANTRA AUM şi vom conştientiza o activare cu totul specială a lui AJNA CHAKRA;

- la sfârşitul acestui procedeu de LAYA YOGA, vom începe să rostim lăuntric cuvintetransfiguratoare de binecuvântare pentru toate fiinţele şi spiritele benefice dinMACROCOSMOS, spunând: "FIŢI BINECUVÂNTATE DE PUTEREA INFINITĂ A IUBIRIILUI DUMNEZEU" şi vom urmări să simţim din ce în ce mai pregnant că devenim un fluviu deiubire divină şi de energie sublimă specifică stării de binecuvântare ce se revarsă prin noi cătretoate fiinţele şi spiritele ce există în MACROCOSMOS. De aceea, ne vom orienta rând pe rând

Page 134: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 134/254

gândurile pline de iubire divină şi privirea în cele 6 direcţii ale spaţiului, şi anume: (1) SUS, (2)JOS (3) la NORD, (4) la SUD, (5) la RĂSĂRIT şi (6) la APUS. În final, tuturor fiinţelor şispiritelor benefice din Macrocosmos le vom dori, cu o cât mai mare DETAŞARE DEFRUCTELE ACŢIUNII NOASTRE: FERICIRE, FORŢĂ, SĂNĂTATE, IUBIRE, LUMINAÎNŢELEPCIUNII DIVINE;

- vom realiza apoi timp de minim 15 minute, Respiraţia yoghină completă (toate fazeleacesteia fiind realizate de voie), care va fi precedată de obişnuitele expiraţii profunde deventilaţie. La sfârşitul celor 15 minute în care am realizat liniştiţi respiraţia yoghină completă, nevom relaxa profund întinşi la sol (cu capul orientat către NORDUL MAGNETIC) timp de minim10 minute;

- acum, după relaxare, începem să realizăm în continuare respiraţia yoghină completă ÎNCARE INSPIRĂM lent şi profund numai pe NARA STÂNGĂ de voie (abdominal, toracic,clavicular) şi apoi rămânem în retenţie (tot de voie) pe plin şi remarcăm energizarea din ce în cemai pregnantă a lui IDA  NADI (în legătură cu nara stângă). Astuparea completă şi continuă anării drepte în acest caz se va face numai cu degetul INELAR de la mâna stângă (numai). Înfinalul retenţiei de voie pe plin (fără a forţa retenţia), vom expira lent, profund şi tot de voie NUMAI pe gură. În finalul acestei respiraţii vom respira normal de voie minim de 2-3 ori şi vomconştientiza trezirea şi energizarea lui IDA NADI (partea stângă a coloanei în interiorul corpuluifizic (10-12 cm în afara acesteia)), după care vom începe o nouă respiraţie yoghină completă,inspirând din nou numai pe NARA STÂNGĂ exact aşa cum am descris mai sus.

Vom realiza astfel în continuare NUMAI 7 RFSPIRAŢII YOGHINE PROFUNDE,inspirând TOTDEAUNA numai pe nara STÂNGĂ (acest număr de 7 respiraţii nici nu va firedus, nici nu va fi mărit, deci vor fi realizate NUMAI 7 respiraţii de acest gen). La sfârşitul celor 7 respiraţii yoghine complete în care inspiraţia se va realiza numai pe nara stângă, vomconştientiza, respirând acum normal, de voie, efectele globale de energizare armonioasă a luiIDA NADI.

- în continuare, imediat după această conştientizare, vom trece să realizăm respiraţiayoghină completă ÎN CARE INSPIRĂM lent şi profund numai pe NARA DREAPTĂ, de voie(abdominal, toracic, clavicular) şi apoi rămânem în retenţie (tot de voie) pe plin şi remarcămenergizarea din ce în ce mai pregnantă a lui PINGALA NADI (în legătură cu nara dreaptă)Astuparea completă şi continuă a nării stângi în acest caz se va face numai cu degetul MARE dela mâna dreaptă (numai) în finalul retenţiei de voinţă pe plin (fără a forţa retenţia) vom expiralent, profund şi tot de voie NUMAI pe gură. În finalul acestei respiraţii vom respira normal devoie minim de 2-3 ori şi vom conştientiza trezirea şi energizarea lui PINGALA NADI (parteadreaptă a coloanei în interiorul corpului fizic (10-12 cm în afara acestuia) după care vom începe onouă respiraţie yoghină completă, inspirând din nou numai pe NARA DREAPTĂ, exact aşa cumam descris mai sus.

Vom realiza astfel în continuare NUMAI 21 RESPIRAŢII YOGHINE PROFUNDE,inspirând TOTDEAUNA numai pe nara DREAPTĂ (acest număr de 21 respiraţi) nici nu va firedus nici nu va fi mărit, deci vor fi realizate NUMAI 21 respiraţii de acest gen). La sfârşitulcelor 21 respiraţii yoghine complete în care inspiraţia se va realiza numai pe nara dreaptă, vomconştientiza respirând acum normal, de voie, efectele globale de energizare armonioasă a luiPINGALA NADI, în continuare, imediat după aceea, vom realiza din nou, de NUMAI 7 oriacum, Respiraţia yoghină completă (toate fazele acesteia (inspiraţia pe ambele nări, retenţia pe plin, expiraţia pe gură, retenţia pe vid), fiind şi de data aceasta realizate de voie), care nu va maifi precedată de obişnuitele expiraţii profunde de ventilaţie. La sfârşitul celor 7 respiraţii yoghinecomplete (acest număr de 7 respiraţii yoghine complete realizate cu inspiraţie simultan pe ambele

Page 135: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 135/254

nări nici nu va fi redus, nici nu va fi mărit, deci vor fi acum realizate NUMAI 7 respiraţii de acestgen), vom conştientiza o stare de deplină armonie interioară la nivel vital, psihic, mental şispiritual.

ATENŢIE! Dacă în această fază nu ne simţim pe deplin armonioşi lăuntric, siguri pe noidispunând de o completă stăpânire de sine, este obligatoriu necesar să ne oprim aici, urmărind să

reluăm această tehnică cu o altă ocazie. A continua să ne angrenăm mai departe în această tehnicăatunci când simţim că încă nu suntem pe DEPLIN PREGĂTIŢI,  poate să aibă efecte grave pentruechilibrul nostru psihic şi mental. Orice temeritate prostească se poate solda cu urmări nefaste,atunci când, cu o inconştienţă crasă, trecem cu vederea faptul că încă NU SUNTEM PE DEPLINPREGĂTIŢI. În continuare NE AŞEZĂM PE UN SCAUN CU SPĂTAR ÎN FAŢA OGLINZIIşi, fixându-ne cu privirea (cu o adecvată concentrare mentală) în special faţa care se reflectă înoglindă, simultan începem să emitem MENTAL MANTRA AUM, păstrând totodată în fiinţanoastră o intensa aspiraţie de a trezi amintiri din vieţile noastre anterioare ce se vor manifestagradat sub forma anumitor stări, trăiri, imagini, idei. Apariţia anumitor imagini este edificatoareîn multe cazuri;

- continuăm să ne concentrăm intens privirea asupra chipului nostru ce se reflectă înoglindă şi, simultan, emitem mai departe mental MANTRA AUM (fără a intra însă în stare deLAYA; prin urmare nu urmărim să percepem sunetul subtil şi continuu al MANTRA-ei AUMacum ci doar o emitem mental continuu, emisie după emisie) până ce, LA UN MOMENT DAT,VOM CONSTATA CĂ IMAGINEA CHIPULUI NOSTRU REFLECTAT ÎN OGLINDĂÎNCEPE SĂ SE ÎNCEŢOŞEZE, "SE ŞTERGE" ŞI APOI DISPARE, lăsând locul unor imaginicare, după cum vom remarca, sunt în strânsă legătură cu căutările noastre referitoare la vieţile(existenţele) anterioare; dacă derularea acestei tehnici a fost bine condusă şi s-a produs în ordineaindicată anterior, vom constata apariţia în oglindă a anumitor imagini colorate şi în mişcare caresunt tocmai "clişeele" care ne interesează cu privire la viaţa sau vieţile noastre anterioare;

În situaţia în care, fixând cu multă atenţie şi focalizându-se aproape neîntrerupt privireaasupra chipului nostru reflectat în oglindă, remarcăm că, indiferent de durata concentrării asuprafeţei noastre din oglindă, absolut nici o altă imagine NOUĂ în afară de cea a chipului nostru ce sereflectă în oglindă) nu se formează şi NU EXISTĂ NICI MĂCAR CEA MAI MICĂ TENDINŢĂCA IMAGINEA CHIPULUI NOSTRU (din oglindă) SĂ SE ESTOMPEZE ŞI SĂ APARĂ OALTĂ IMAGINE ÎN LOC), atunci este necesar să închidem ochii şi să rămânem cu ei închişi pentru minimum 7 minute, urmărind lăuntric să dinamizăm, să întreţinem şi să amplificămaspiraţia de a avea informaţiile (amintirile) dorite (referitoare la existenţele noastre anterioare) şi, pentru a face să crească şansele noastre de reuşită în această direcţie, totodată căutăm să avemmentalul cât mai gol de alte gânduri (excepţia fiind DOAR acel gând legat de aspiraţia noastră dea ni se revela în mod obiectiv imagini clare cu privire la vieţile noastre anterioare), dacă şi dupăaceea (atunci când deschidem ochii şi reluăm fixarea chipului nostru din oglindă) absolut nimicnu se produce - această situaţie fiind constatată în mod excepţional în foarte puţine cazuri - sauchiar dacă un succes deplin ne încoronează eforturile (în sensul că reflexia chipului nostru dinoglindă se estompează gradat şi în locul acesteia observăm că apare un alt chip cu totul diferit cafizionomie, culoare, trăsături, piele, sex etc. care, după ce se menţine nemişcat câtva timp, începeuneori să se anime sau în locul lui apare un alt chip şi tot aşa după aceea chipuri complet noi (încare totuşi ne recunoaştem) se succed unul după altul, ori în alte situaţii chipul cel nou remarcatse estompează şi în oglindă apar imediat după aceea diferite scene semnificative în care chipulrespectiv ne apare atunci cu tot corpul în timp ce se manifestă în diferite situaţii, jocuri, momenteistorice, moduri ce ţin de respectiva încarnare de atunci), trebuie chiar şi atunci să considerămtoate aceste rezultate uluitoare DREPT O "AMORSARE" (PREGĂTIRE) a unui întreg lanţ de

Page 136: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 136/254

Page 137: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 137/254

 pe care am remarcat că le-am trăit în existenţele noastre anterioare. În toate aceste reluări alerespectivei tehnici este OBLIGATORIU NECESAR SĂ FIM PERFECT DETAŞAŢI, PLINI DELUCIDITATE ŞI TOTDEAUNA SĂ AVEM CONTINUITATE ŞI COERENŢĂ ÎN IDEI.

Prin intermediul acestei tehnici simple de trezire a amintirilor din vieţile noastreanterioare ne aflăm deja în posesia unor elemente simple şi precise care pot fi realizate cu

uşurinţă numai de yoghinii pregătiţi temeinic. După realizarea cu succes a acestei tehnici primaoară, putem beneficia oricând de ea, în numai câteva minute, culegând oricând dorim fructelerezultate în urma acestei pregătiri îndelungate şi temeinice. Există pentru reactivarea acestor amintiri şi alte metode dar nici una nu este atât de simplă şi accesibilă ca aceasta. Dacă pe altecăi, veţi şansa să le cunoaşteţi, vă sfătuim, DACĂ DORIŢI SĂ RECURGEŢI LA O ALTĂMETODĂ să o alegeţi numai pe cea care intuiţi că vi se adaptează cel mai bine aptitudinilor  proprii.

Punând corect în practică această tehnică simplă de reactivare a amintirilor din existenţelenoastre anterioare, vom remarca cu bucurie că, dacă suntem capabili şi plini de speranţă, graţietemeinicei noastre pregătiri realizate în timp şi a sincerităţii, vom reuşi.

ATENŢIE însă! La fel cum este imposibil să devenim campioni la atletism citind cărţidespre acest sport sau făcând un tur de pistă doar o dată pe an, tot astfel va trebui să acţionăm cumultă răbdare şi perseverenţă în cazul acestei tehnici simple, reluând, dacă va fi cazul, de câtevaori această experienţă, până ce vom fi pe deplin mulţumiţi de succesul pe care îl vom reputa înaceastă direcţie.

Credinţa în doctrina SAMSARA-ei (realitatea reîncarnărilor succesive) explicăextraordinar de multe lucruri în cazul fiinţei umane. Ea lărgeşte foarte mult orizontul spiritual alfiinţei noastre, făcându-ne totodată să înţelegem faptul că NICIODATĂ, dincolo de aparenţe, nuexistă întâmplare ci numai NECESITATE. Ea ne trezeşte în acelaşi timp sentimentul Eternităţii şine arată calea către Esenţa Divină.

Chiar dacă ne este posibil să avem clişee foarte clare referitoare la vieţile anterioareacestea nu trebuie niciodată să ne trezească sau să ne exacerbeze orgoliul spiritual. Atunci cândîncă nu avem foarte multe experienţe în acest domeniu, este chiar foarte bine să dăm dovadă de oanumită prudenţă. Niciodată în aceste experienţe nu trebuie să ne autohalucinăm şi mai ales NICIODATĂ nu trebuie să luăm dorinţele noastre drept realităţi. Perfect detaşaţi şi lucizi, noi nutrebuie să cedăm vreodată în faţa vanităţii sau a superstiţiilor de tot felul, ci trebuie să devenim şisă rămânem cât mai obiectivi. Va trebui totdeauna să discernem prompt interferenţeleimaginative, dezlănţuite, de percepţiile spirituale reale. Acest aspect presupune o reală evoluţie şirafinarea percepţiilor lăuntrice, cele două fiind destul de dificil de realizat. Tocmai de aceea, maiales la început, va trebui să fim vigilenţi pentru a limita cauzele generatoare de halucinaţie saueroare.

Anumite persoane halucinate sau cu tendinţe paranoice pretind în mod aberant că auORICÂND acces la "arhivele subtile celeste" sau la "analele ascunse ale trecutului". Şi înasemenea situaţii ridicole sau hilare trebuie să fim foarte prudenţi. Fiinţele care cu adevărat auatins un înalt grad de evoluţie spirituală şi care sunt înzestrate excepţional, ca şi yoghinii care s-au antrenat cu perseverenţă, pot cu adevărat să furnizeze informaţii despre realităţile spiritualecare sunt foarte interesante. Asemenea privilegiaţi sunt însă foarte rari şi ei nu fac niciodată cazde puterile spirituale pe care totuşi le deţin.

Annie Besant scria: "Multe persoane au în prezent amintiri din existenţele lor anterioare.Organismul lor fizic s-a purificat suficient şi astfel a dobândit gradat sensibilitatea necesară. Înspecial pentru aceste persoane, reîncarnarea nu mai este, evident doar o teorie, ci a devenit unaspect firesc al cunoaşterii personale".

Page 138: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 138/254

Cele mai multe dintre marile religii ale lumii sunt întru totul de acord cu teoriareîncarnării şi, privind global toate aceste aspecte, înţelegem de ce GANDHI a scris: "Cel care aajuns cu adevărat în inima propriei sale religii, totodată a ajuns şi în inima celorlalte religii".Misticii, înţelepţii şi yoghinii din toate ţările şi din toate curentele spirituale autentice împărtăşescîn unanimitate credinţa în reîncarnare.

Pentru anumite fiinţe umane cu care venim pentru prima dată în contact simţim înanumite cazuri o simpatie spontană. Avem impresia ca le-am mai întâlnit sau ca le cunoaştem parcă dintotdeauna. Cei sau cele pe care i-am iubit sau le-am iubit foarte mult (ca: fii, fiice, soţi,soţii, mame, taţi, iubiţi, iubite) în alte vieţi se vor simţi fulgerător şi inexplicabil atraşi de noi, iar noi ne vom simţi la rândul nostru atraşi de ei sau de ele. În unele situaţii este chiar posibil ca unînveliş de carne (trup) nu prea frumos să ascundă totuşi un prieten autentic şi foarte devotat dintr-o viaţă anterioară cu care în acea existenţă trecută am fost în relaţii amicale profunde.

Prieteniile adevărate, atât între bărbaţi cât şi între femei, îşi exercită în mod constantatracţia misterioasă în virtutea unor subtile şi complexe fenomene de rezonanţă psihică, mentalăşi spirituală. Ele constituie totdeauna un efort al Spiritului Divin de a apropia pentru acomplementa şi de a unifica sufletele care se aseamănă pentru a le accelera purificarea şidesăvârşirea.

Printre prietenii sau prietenele, iubiţii sau iubitele din vieţile anterioare, există totdeaunamăcar unul care, plin de simpatie şi altruism, aşteaptă să ne ajute în ascensiunea către piscuriledivine ale propriei noastre fiinţe. Printre aceştia va fi şi acela sau aceea care, mai devreme saumai târziu, va fi recunoscut drept maestrul nostru spiritual sau GURUL pe care va trebui să-lurmăm pe "cărarea" iniţiatică ce ne conduce la suprema eliberare.

Urmând cu perseverenţă şi fără greşeli sfaturile date în aceste lecţii referitoare lareîncarnare, vom regăsi destul de repede amintiri clare şi coerente din unele vieţi anterioare, carene-au apărut (în această viaţă) mai înainte, chiar dacă n-am fost foarte atenţi, în asemeneamomente, la reminiscenţele spontane cu care deja ne-am confruntat (vise, talente, simpatii etc.).

Este evident aproape pentru fiecare fiinţă umană faptul că, mai mult sau mai puţin, avemdeja, încă de la o vârstă fragedă, idei (sau "PUNCTE DE VEDERE") ce nu au fost absolut delocdobândite prin educaţie sau experienţă în această existenţă. "Mintea îşi capătă adeseori în modmisterios învăţăturile din raţiuni vagi şi intuiţii uluitoare referitoare la diferite lucruri şi aspectemăreţe", a spus marele gânditor CICERO.

Faimosul yoghin SWAMI SIVANANDA susţine, la rândul său, şi chiar ne sfătuieşte:"Noi înşine prin tot ceea ce predominant gândim, ne creăm, mai devreme sau mai târziu

(proporţional cu focalizarea consecventă a minţii noastre), propriul destin, caracterul şievenimentele vieţii noastre. Experienţele noastre pe care le declanşăm prin gânduri puternice şiconstante sunt nelimitate atât aici cât şi în lumile de dincolo (planurile paralele). Datorită forţelor declanşate prin gândurile noastre, continuăm să trăim şi să revenim sau, cu alte cuvinte, sărenaştem în noi existenţe pe această planetă. Practicând cu asiduitate YOGA, urmărim sădobândim perfecţiunea divină, acea stare beatifică (SAMADHI) în care nu mai există nici naşterenici moarte, nici boală, nici supărare, nici necazuri, nici griji, nici dorinţe, nici suferinţă".

El continuă, plin de înţelepciune, să ne sfătuiască:"Alegeţi măcar de două ori pe săptămână, ca subiect de meditaţie, Sinele vostru suprem,

 profund. Eternul ATMAN. Nu vă identificaţi niciodată prea mult cu acest corp trecător, care esteo combinaţie a celor cinci elemente fundamentale, ascunse (PAMÂTUL, APA, FOCUL,AERUL, ETERUL (AKASHA)).

Realizaţi profund şi pe deplin Sinele divin, nemuritor (ATMAN) şi veţi fi cu adevărat şi pentru totdeauna eliberaţi chiar în această viaţă.

Page 139: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 139/254

Prin Cunoaşterea directă şi deplină a ceea ce este Divin, imuabil şi Netrecător în fiinţă,obţineţi pacea profundă, perfectă, fericirea eternă, bucurie perpetuă, omnipotenţa şi nemurirea.

ÎN LOC DE CONCLUZIECredinţa fermă în reîncarnare pare a cunoaşte, mai ales la ora actuală, o anume răspândire

 printre tineri şi mai ales printre tinerii creştini. Ea provine din Orient şi admiraţia pentru

spiritualitatea orientală constituie, fără îndoială, motivul acestei răspândiri.Totuşi, a limita credinţa în reîncarnare doar la spiritualităţile orientale revelează oinsuficientă cunoaştere a filosofiilor tradiţionale ale trecutului şi a istoriei Bisericii din primelesecole.

Se ştie că istoricul grec Herodot (484-420 î.e.n.) relatează faptul că, în sanctuarele lor, preoţii egipteni transmiteau oral iniţiaţilor secretul  păzit cu stricteţe al nemuririi sufletului şi alfacultăţilor sale de a se putea dezvolta şi maturiza în corpuri diferite în decursul a multiple vieţisuccesive. Mai mulţi filosofi şi gânditori greci predicau liber necesitatea vieţilor reînnoite pentrua ajunge la deplina puritate şi perfecţiune (Pitagora, Pindar, Platou, Plutarh etc.).

Cicero (106-43 i.e.n.) se referea de asemenea la aceste aspecte: "Greşelile şi suferinţele ceapar în decursul vieţii umane mă fac să presupun că, de multe ori, oamenii se nasc pe Pământ pentru a-şi repara greşelile făcute în vieţile lor anterioare".

Suntem chiar îndreptăţiţi să ne întrebăm de ce IISUS, Fiul lui DUMNEZEU, nu a vorbitmai deschis despre reîncarnare. IISUS nu a putut învăţa pe alţii mai explicit aceste aspectedeoarece era foarte conştient de lipsa de maturitate a anturajului său: "Mai am să vă spun multelucruri tainice, dar acum nu le puteţi purta", spune El (Ioan 16-12). În schimb, EL a autentificat-o(reîncarnarea) în cazuri concrete. Nu numai ca nu i-a negat niciodată posibilitatea, dar a şidemonstrat, prin cuvintele Sale, că este un lucru natural care face parte din evoluţia normală asufletelor umane.

Printre cuvintele Sale transmise de Evanghelişti amintim că, cea mai des citată, fiind şicea mai de necombătut, este reîncarnarea sufletului profetului Ilie în persoana lui IoanBotezătorul. În ultimul capitol al Vechiului Testament, sosirea sa fusese anunţată de profetulMaleahi (3-23): "Iată, luaţi aminte, căci vă voi trimite pe Ilie, profetul (...)".

La rândul său, IISUS, adresându-se mulţimii şi purtând o vibrantă mărturie, declară:"Adevărat, adevărat vă spun că, dintre toţi cei născuţi din femei, n-a apărut nimeni altul mai maredecât Ioan Botezătorul (...). Căci până la Ioan au prorocit toţi prorocii legea divină şi dacă vreţi şi puteţi să înţelegeţi, el este Ilie care trebuia să vină. Cel care are urechi de auzit, să audă" (Matei1-12 şi 13-15). Ilie s-a reîncarnat deci, fără îndoială, în persoana lui Ioan Botezătorul. Chiar şiadversarii îndârjiţi ai reîncarnării sunt obligaţi să admită exact acest aspect certificat de însuşiIISUS CRISTOS. Pentru a-i diminua influenţa, Biserica s-a grăbit să spună că acest lucru nu se produce decât în cazul minunilor excepţionale şi că nu constituie o lege generală.

Jerome (347 - 420), traducătorul Bibliei în limba latină, face, în această direcţie, luminăasupra poziţiei Bisericii: "Doctrina cea secretă a reîncarnării a fost întotdeauna, în timpurilevechi, transmisă unui mic număr de aleşi, ca un adevăr care nu trebuie răspândit în rândulmaselor. Şi autorul mai adaugă că doctrina reîncarnării era cunoscută de primii creştini ca odoctrină foarte secretă.

În ciuda consensului tăcerii şi al secretului, mărturiile publice în favoarea reîncarnării auieşit mereu la iveală: Origene (189-254), exeget şi teolog, ca şi Grigore de Nyssa (335- 395), părinte al Bisericii greceşti afirmau că sunt convinşi de realitatea reîncarnării.

Adresându-se episcopului Stanislas Flakowski, arhiepiscopul Louis Passavali este chiar mai categoric: "Părerea mea este că ar constitui un mare progres dacă s-ar putea susţine publicteoria renaşterilor atât pe Pământ cât şi în alte lumi. Ar însemna o soluţie înţeleaptă pentru multe

Page 140: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 140/254

 probleme care chinuie, prin obscuritatea lor, spiritul şi raţiunea oamenilor de astăzi".Mai aproape de zilele noastre, cardinalul Mercier (1851-1926) consemna în lucrarea sa

"Manual de psihologie": "În ceea ce priveşte doctrina reîncarnării, nu văd nici un motiv pentrucare raţiunea ar considera-o falsă sau imposibilă".

La ora actuală, datorită închistării, în cadrul Bisericii, părerile rămân în continuare

împărţite. Bineînţeles că, pentru cei mai mulţi preoţi, este mai uşor să se lase liniştit de-o parte totceea ce atinge subiectul reîncarnării decât a fi nevoiţi să reconsidere tot ceea ce decurge dinacceptarea ei.

= SFÂRŞIT =

MAYURASANA (POSTURA PĂUNULUI)

MAYURA înseamnă în limba sanscrită păun şi această această postură yoghină estenumită MAYURASANA deoarece în această atitudine, corpul fizic al yoghinului, văzut din profil, evocă analogic imaginea unui păun care şi-a desfăcut coada sa lungă. MAYURASANA,împreună cu efectele sale este descrisă astfel în faimosul tratat YOGA HATHA-YOGAPRADIPICA 1,32/3: "plasaţi ferm palmele pe sol şi aşezaţi coatele în zona ombilicului; veniţiimediat după aceea cu corpul în echilibru şi rămâneţi astfel. Corpul menţinut în echilibru deplinîn această postură trebuie să se întindă şi să rămână drept precum un baston. Această posturăyoghină se numeşte MAYURASANA şi ea distruge cu uşurinţă bolile şi elimină toate tulburărilece există în regiunea abdominală precum şi unele perturbări ale sănătăţii ce provin dinneregularităţile secreţiilor interne, excese ale mucozităţilor ori felurile dezordini ale bilei şi aleaerului subtil (VAYU). MAYURASANA practicată în mod consecvent face să fie digerate mairepede alimentele (chiar dacă acestea (alimentele) au fost consumate în exces), măreşte apetitul(pofta de mâncare) şi anihilează în scurt timp atât efectul toxinelor ce există în corp cât şi peacela al otrăvurilor mortale".

Un alt text yoghin străvechi şi faimos GHERANDA SAMHITA II, 29-30 oferă la rândulsău o descriere similară dar precizează în plus că în această postură picioarele nu sunt întinse câtmai drepte ci trebuie să fie încrucişate în mod specific precum în cazul Posturii lotusului(PADMASANA). Postura corporală yoghină care este astfel realizată, yoghinii contemporani onumesc în unanimitate LOLASANA sau POSTURA CRABULUI.

Caracterul sumar şi aproape aforistic al acestor descrieri indică destul de clar faptul căaceste tratate, păstrate adeseori strict secrete, nu trebuiau să fie considerate decât în calitate deSIMPLE ŞI SUCCINTE ÎNDREPTARE pentru yoghinii iniţiaţi. Fără îndoială, chiar şi astăzi elene sunt foarte preţioase dar, pentru a putea să realizăm uşor şi corect această ASANA trebuie maiîntâi să descriem pe înţelesul tuturor şi cât mai în amănunţime tehnica de execuţie a acestei posturi care, la prima vedere, ne apare acrobatică şi aproape imposibil de executat de către toţiyoghinii suficient de familiarizaţi cu ASANAS-urile de echilibru.

TEHNICA DE EXECUŢIE

Pentru a executa uşor şi cât mai corect MAYURASANA, trebuie să avem un bun simţ alechilibrului, suficient de multă forţă în braţe şi încheieturile mâinilor destul de suple.

POZIŢIA DE PORNIREMai întâi îngenunchem şi apoi plasăm mâinile pe sol, podul palmei (sau, cu alte cuvinte,

oasele carpiene) fiind aşezate în aceeaşi linie cu genunchii, care sunt suficient depărtaţi. Degetele

Page 141: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 141/254

de la mâini sunt îndreptate către în spate. Degetele mici ale celor două mâini se ating (dupăorientarea palmelor către în spate) pentru a face ca încheieturile mâinilor să fie apropiate.

IMPORTANT: În această fază trebuie să ridicăm umerii pentru a face cu putinţăapropierea ulterioară a coapselor.

DESFĂŞURAREA GRADATĂ A ETAPELOR CARE ANTICIPEAZĂ

REALIZAREA LUI MAYURASANAPRIMA ETAPĂÎnclinăm bustul către în faţă. Apropiem coatele cât mai mult posibil- pentru ca realizarea

acestei posturi să fie perfectă, ele (coatele) ar trebui să se atingă. În general, mai ales la început,acest lucru este aproape imposibil. Plasăm regiunea ombilicului la nivelul coatelor. În timpulînvăţării (Faza de "ucenicie") poate fi util să ne ajutăm de o curea solidă (vezi figura 1).

A DOUA ETAPĂ (ce se realizează numai pe durata învăţării ("uceniciei")A doua etapă constă în a pune fruntea, ca punct de sprijin, pe sol, privind mâinile (în

 postura clasică, coatele susţin corpul încă de la plecare; corpul se întinde progresiv până ajunge în poziţia completă, fără alte etape intermediare).

Întindem mai întâi piciorul stâng, punând vârful degetelor ca punct de sprijin pe sol.Procedăm în acelaşi fel şi cu celălalt picior. Genunchii şi coapsele se ating acum în timp cefruntea rămâne în continuare ca punct de sprijin la sol. Astfel, în această etapă de "ucenicie",corpul formează un fel de pod ce are antebraţele drept punct central de sprijin iar celelalte două puncte de contact şi sprijin la extremităţi sunt fruntea şi picioarele.

POZIŢIA FINALĂ (Elemente preliminarii care nu trebuiesc neglijate)Poziţia finală se ia eliminând, fără să ne dezechilibrăm (şi să cădem), aceste două puncte

de contact şi sprijin care sunt reprezentate de extremităţile podului despre care am vorbit anterior Pentru aceasta trebuie să procedăm în felul următor:

a) ridicăm, fără să ne pierdem echilibrul, capul de la sol şi. fixând ferm cu privirea un punct oarecare ce se află în faţa noastră, respirăm de voie, normal.

 b) ridicăm în continuare picioarele şi gambele de la sol (având însă grijă să nu ne pierdemechilibrul), pentru a forma un fel de "planşeu", sprijinindu-ne ACUM doar pe coate, dar nu bruscşi mai ales fără să utilizăm elanul. Dacă, în etapa de "ucenicie" dorim să evităm orice incidentneplăcut (ce poate surveni prin dezechilibrarea corpului fizic), vom aşeza o pernă în faţa noastră;este mai puţin eroic, dar totuşi este mai înţelept.

Dacă nu este deloc recomandat să recurgem brusc la forţă sau la elan, unii se vor întreba,fără îndoială, cum trebuie totuşi să procedăm pentru a lua atitudinea finală fără elan şi aproapefără efort?

= VA URMA =

Page 142: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 142/254

Page 143: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 143/254

Page 144: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 144/254

întâmplător, se consideră în unanimitate de către yoghini că cei care practică în mod consecventaceastă ASANA reuşesc, de asemenea, să scape foarte repede de toate afecţiunile sau tulburărileabdominale. Această ASANA este în mod egal eficientă împotriva dilatărilor cronice şi a altor tulburări ce apar la nivelul splinei, fiind, de asemenea, de un mare ajutor în vindecareaafecţiunilor ficatului. Astfel, prin realizarea ei consecventă, chiar şi hrana nesănătoasă este

transformată şi, graţie anumitor procese accelerate şi misterioase de transmutaţie biologică,devine digestibilă şi foarte hrănitoare.În textele secrete clasice YOGA se afirmă că, graţie ajutorului ei chiar şi otrava poate fi

cu uşurinţă asimilată, anihilându-i-se total (datorită unor misterioase procese de transmutaţie biologică) efectele nocive. Un yoghin avansat care poate practica MAYURASANA timp de 15-20 de minute în continuu, devine complet imun la efectele veninoase ale şerpilor şi scorpionilor,la fel cum este şi păunul. Efectele sale intens vitalizante şi profund regenerante sunt, deasemenea, demne de luat în consideraţie ca adjuvant terapeutic în cazurile de S.I.D.A. (A.I.D.S.).

Această ASANA este extrem de folositoare şi pentru a corecta vederea defectuoasă.Pacienţii suferind de miopie sau hipermetropie ar trebui să o practice zilnic. Mâinile şi braţelecelor care o practică în mod consecvent, devin în scurt timp extrem de puternice, această ASANAfiind totodată profund binefăcătoare şi pentru plămâni.

 EFECTELE LUI MAYURASANA ASUPRA ORGANELOR DIGESTIVE(STOMAC, FICAT, SPLINĂ)

Comprimarea aortei abdominale deviază circulaţia sanguină către stomac, ficat şi splină.Yoghinul SWAMI SIVANANDA atribuie mai ales acestui aspect efectele deosebit de binefăcătoare ale acestei ASANA asupra digestiei. Dacă în urma unei mese prea copioase,digestia încă nu s-a terminat după 4-5 ore, MAYURASANA reglează rapid şi eficient această problemă în 3-4 minute de execuţie (chiar dacă acestea rezultă prin însumarea a 4-5 execuţii unadupă alta). SWAMI SIVANANDA menţionează, de asemenea, că MAYURASANA amelioreazăşi combate dispepsia. Referitor la stazele sanguine ce apar la nivelul splinei şi ficatului, s-aconstatat că MAYURASANA le face să dispară aproape instantaneu, în plus, această ASANAîmbunătăţeşte activitatea hepatică şi impulsionează considerabil activitatea vezicii biliare.MAYURASANA combate de asemenea aerofagia.

EFECTELE LUI MAYURASANA ASUPRA INTESTINULUI SUBŢIRE ŞIINTESTINULUI GROS

Deşi activitatea acestor organe nu este stimulată în mod direct, ele totuşi beneficiază de peurma efectuării acestei posturi. MAYURASANA acţionează astfel indirect împotriva constipaţiei.În plus, această ASANA previne şi chiar elimină treptat hemoroizii.

EFECTE LA NIVELUL PLEXULUI SOLAR Coatele comprimă, masează şi întind în mod binefăcător întreaga regiune a plexului solar 

şi, astfel, prin stimularea profundă a plexului solar care rezultă în acest mod, MAYURASANAinfluenţează considerabil, deşi indirect, organele care nu sunt direct apăsate la execuţia acestei posturi. Astfel global, de fapt întreaga activitate organică este în mod armonios şi profundstimulată.

RINICHII ŞI GLANDELE SUPRARENALEMărirea presiunii intraabdominale se transmite până la nivelul rinichilor care sunt astfel în

mod binefăcător stimulaţi. MAYURASANA acţionează, de asemenea, asupra glandelor suprarenale. Creşterea cantităţii de adrenalină face ca MAYURASANA să fie o postură foartedinamizantă.

PANCREASULDupă afirmaţiile lui SWAMI SHIVANANDA, MAYURASANA acţionează profund

Page 145: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 145/254

 benefic chiar şi în cazurile de diabet, tonificând pancreasul şi activând producţia de insulină care,după cum ştim, este realizată de către insulele lui LANGERHANS.

PLĂMÂNII ŞI INIMABinefacerile multiple ale acestei ASANA nu se limitează numai la nivelul abdomenului.

Presiunea aerului se măreşte considerabil în plămâni aspect care face ca alveolele să se deplieze.

Inima este, de asemenea, fortificată prin comprimarea aortei abdominale şi prin rezistenţa astfelcreată în momentul pulsaţiilor cardiace. Se remarcă, de asemenea, apariţia unui aflux suplimentar de sânge către creier.

MUSCULATURAMAYURASANA fortifică armonios dar considerabil musculatura spatelui la nivelul

căreia sângele proaspăt afluează mai ales în timpul relaxării ce urmează imediat în modobligatoriu după această ASANA. Acest efect poate fi resimţit lăuntric printr-o senzaţie plăcutăde căldură şi bunăstare. Coloana vertebrală şi toate filamentele nervoase care pornesc din aceastăzonă, beneficiază de asemenea, destul de mult după realizării acestei posturi.

CONTRAINDICAŢII LA EFECTUAREA LUI MAYURASANAEste evident că în special problemele destul de grave ale aparatului digestiv (ulcer al

stomacului sau gastrita, toate în forme grave, etc.) constituie tot atâtea contraindicaţii. În cazul încare avem anumite dubii, este obligatoriu indicat să întrebăm în prealabil pe instructorul nostru deYOGA. Bunul simţ şi prudenţa trebuie, de altfel, să pe împiedice să realizăm această ASANA încazul în care aceasta ar putea fi nefastă stării noastre actuale în care sănătatea noastră lasă mult dedorit. În cazul acestei ASANA există, de asemenea, şi o "selecţie automată": această ASANAnecesită forţă fizică şi cei pentru care postura ar putea să fie nerecomandată sunt cel mai adeseaîn imposibilitatea fizică să o efectueze. Persoanele cu afecţiuni cardiace vor trebui de asemeneasă fie foarte prudente în realizarea ei.

RELAXAREA DUPĂ REVENIREA DIN MAYURASANALa sală, după revenirea din MAYURASANA, ne relaxăm profund, timp de minim 2

minute, rămânând cu faţa în jos, în timp ce bărbia va fi sprijinită la sol şi conştientizăm globalefectele mult mai intense pe care le-am perceput în timpul realizării posturii (vezi etapa deCONCENTRARE).

Atunci când efectuăm postura acasă şi dispunem de timp, imediat după MAYURASANA,trebuie să ne relaxăm pe o perioadă de aproximativ 3 minute în SHAVASANA şi să realizămglobal (mult mai intens) efectele subtile pe care le-am remarcat atunci când ne-am concentratmental în timpul realizării acestei ASANA.

Prin urmare, acum, în timpul acestei relaxări ne concentrăm global să percepem activareaintensă a lui MANIPURA CHAKRA, şi vom sesiza fulgerătoarea amplificare a energiilor subtileale focului (TEJAS) în fiinţă; totodată vom remarca dinamizarea suflului subtil ascensionalUDANA YAYU, apariţia unei stări pregnante de echilibru lăuntric şi o senzaţie de centrare foarte puternică a energiilor subtile ale focului (TEJAS) la nivelul lui MANIPURA CHAKRA.

ÎNCĂ O INDICAŢIE FOARTE FOLOSITOARE PENTRU A REU ŞI CUUŞURIN ŢĂ MAYURASANA

Iată acum un ultim "truc" simplu pentru a realiza cât mai repede şi fără eforturi inutile,această postură: unele persoane reuşesc să realizeze mult mai uşor MAYURASANA şi capătăastfel mai multă încredere în succesul lor, practicând-o cu mâinile prinse pe marginea unui scaunsau a unei mese joase înainte de a o realiza aşa cum am arătat pe covor.

Page 146: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 146/254

Figura 1.Poziţia de plecare, în cazul acestei posturi se face din

VAJRASANA cu genunchii suficient de depărtaţi. Plasăm apoi podul palmelor pe aceeaşi linie cu genunchii, degetele mari de lamâini fiind orientate către exterior, în timp ce încheieturile de la

mâini se ating. Ne aplecă apoi uşor şi lent către în faţă, plasândepigastrul în zona coatelor care sunt în continuare apropiate.Antebraţele se ating pe întreaga lor lungime. Privim către în faţă şirespirăm normal.

NOTĂ IMPORTANTĂ:La început este mai comod să ne ajutăm de o curea puternică

ce va împiedica coatele să se îndepărteze. Coatele pot fi lăsate să rămână puţin depărtate laînceput. Pe măsură ce progresăm, vom putea strângecureaua până când coatele vor ajunge să se unească.

Figura 2Lăsăm încetişor fruntea la sol.

Figura 3Întindem apoi piciorul stâng către în spate; piciorul va atinge încetişor covorul cu degetele.Întindem apoi şi celălalt picior; genunchii se atingacum.

Figura 4În continuare, ridicăm uşurel

(fără să ne dezechilibrăm) capul, privinddrept în faţă. În acest momentantebraţele trebuie să fie şi suntPERPENDICULARE pe sol. În această poziţie, balansul se înclină către partea picioarelor; tocmai de aceea va fiimposibil să le ridicăm fără să deplasămgradat centrul nostru de greutate către în faţă.

Centrul de greutate fiindacum suficient de deplasat către înfaţă, antebraţele sunt uşor (dar  progresiv) înclinate în raport cusolul. Când corpul este acum înechilibru va fi suficientă o uşoară şigradată împingere realizată cuajutorul vârfurilor degetelor de la picioare pentru a ridica ACUM complet picioarele de la sol. Păstrăm în continuare genunchiiuniţi fără să îndoim gambele. Trebuie, mai ales în această etapă, să privim continuu în faţă pentruca întreg corpul fizic să rămână în echilibru şi totodată paralel cu solul, formând cu acesta o liniecât mai dreaptă. În această etapă esenţială, deşi presiunea intraabdominală creşte continuu totuşisă respirăm normal şi de voie (dacă este posibil).

La revenirea din această ASANA, îndoim uşor gambele, depărtând genunchii.Antebraţele redevin perpendiculare pe sol; acum, la "revenire" plasăm mai întâi genunchii pe sol,apoi revenim uşurel la sol cu tot corpul fizic şi în continuare ne relaxăm după cum s-a explicat.

Page 147: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 147/254

NOTĂ IMPORTANTĂ: Adeseori este mai uşor să învăţăm MAYURASANA prinzândmâinile şi sprijinindu-ne pe marginea unui scaun suficient de solid (ATENŢIE LAACCIDENTE!) sau a unei mese joase care, de asemenea, trebuie să fie îndeajuns de rezistentă.

Când suntem capabili să realizăm cu uşurinţă MAYURASANA fără a avea nevoie de ocurea solidă, ne va fi destul de uşor să învăţăm şi tehnica clasică de execuţie a acestei ASANA.

Într-adevăr, la modul tradiţional, această ASANA trebuie să fie realizată fără a mai trece prin poziţiile intermediare ce necesită un sprijin la sol (cu ajutorul degetelor de la picioare şi al frunţii,aşa cum a fost necesar în timpul "uceniciei". Încă din momentul pornirii pentru a executa aceastăASANA se ajunge extraordinar de uşor şi repede în postura clasică; corpul fizic se găseşte astfel,aproape imediat, în echilibru pe antebraţe. Progresiv, acum trunchiul se deplasează mult muirepede (dar nu fulgerător) către în faţă, în timp ce, sincronizat şi simetric, picioarele se întind câtmai drepte către în spate. Încă de la plecare, întreaga greutate a corpului fizic se sprijină înîntregime pe antebraţe, în timp ce palmele lipite de suprafaţa de sprijin reprezintă singurele puncte de contact cu solul. Tălpile picioarelor se găsesc acum depărtate la aproximativ 20 cmdistanţă unul de celălalt. Acum întindem încet cât mai mult gambele, deplasând trunchiul către înfaţă, pentru a ne menţine echilibrul.

= SFÂRŞIT =

AN 4 C 29LEGILE MENTALULUI

(continuare la cursul nr. 21 AN IV)

11) Mentalul conştient are (datorită proceselor fulgerătoarede rezonanţă cu diferitele energii subtile ce provin din sfera infinită

a Mentalului MACROCOSMIC) puteri absolut uluitoare şi astfel, prin punerea în acţiune (ghidată şi inspirată de înţelepciunea divină)a legii rezonanţei cu forţele mentale, subtile, benefice aleMACROCOSMOSULUI, ea poate oricând şi oricât în acest fel sădispună nelimitat de energie mentală, benefică dinMACROCOSMOS, care îi va permite să realizeze şi sădesăvârşească orice acţiune binefăcătoare, inspirată de Dumnezeu.

12) Fiindcă conştiinţa mentalului nu îşi poate aminti totuldeodată, activităţile şi experienţele sale din trecut iau forma memoriei care este înmagazinată însubconştient, unde generează - atunci când este evocată sau reevocată - fenomene complexe derezonanţă cu anumite energii subtile din MACROCOSMOS. Tocmai de aceea, memoria sa este,

în general, limitată şi imperfectă. Amintirea depinde cel mai adesea, atât de puterea deconcentrare mentală, cât şi de starea în care se află sistemul nervos central. Atunci când (spreexemplu) sistemul nervos central este degenerat sau lipsit de energia vitală necesară, memoriascade dramatic şi rememorarea devine foarte dificilă sau chiar imposibilă.

13) Conştiinţa mentalului este de cele mai multe ori atât cauza îngrădirii, cât şi cauzarevelării şi eliberării definitive a SINELUI NEMURITOR (ATMAN). Dacă conştiinţa mentaluluiîşi alege sau se complace ori acceptă obişnuinţele josnice şi tiranice ale unui mod de viaţă larvar,inferior, mizerabil, degradant moral, limitat, SINELE NEMURITOR (ATMAN) este îngrădit şi

Page 148: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 148/254

invers, dacă conştiinţa mentalului îşi alege (şi chiar se angrenează cu consecvenţă pe acea cale)un mod predominant de existenţă spiritual, armonios, superior, sublim, elevant, el poate să ajutefoarte mult ca într-un timp scurt SINELE NEMURITOR (ATMAN)-să fie revelat în universulnostru lăuntric, pentru a face posibilă eliberarea noastră spirituală.

14) Conştiinţa mentalului este, direct proporţional cu energia de care dispune, stăpânul

sau conducătorul tuturor stărilor mentale care apar în fiinţă, cât şi al anumitor manifestărisecundare ale fiinţei noastre.15) Conştiinţa mentalului este "DEMIURGUL" interior care poate transforma fulgerător 

(graţie sublimării divine) otrava în nectar sau, în alte situaţii, datorită ignoranţei crase, poateschimba (datorită sublimării demoniace ori satanice) nectarul în otravă. Prin aportul său inteligentşi perseverent, el poate transforma (graţie sublimării superioare a energiilor fiinţei) răul în bine,iar în cazul ignoranţei, perversităţii, răutăţii şi egoismului exacerbat, poate schimba (datorităsublimării inferioare a energiilor fiinţei) binele în rău. Prin el devine cu putinţă MIRACOLUL cămoartea se poate transforma în viaţă, dar tot prin el survine TRAGEDIA că viaţa poate să ni seschimbe prematur şi accelerat în boală, tulburare şi moarte. Pe scurt, energia sa specifică, predominantă (care implicit va avea o frecvenţă distinctă de vibraţie) este aceea care ne asigură îninteriorul sau puterea de a atinge cele mai mari înălţimi ale perfecţiunii mentale şi spirituale, saude a coborî în inferioarele şi groaznicele abisuri demoniace ori satanice, atunci când ne lăsămantrenaţi sau ne complăcem pe drumul către cumplita noastră prăbuşire şi degradare morală şispirituală.

16) Conştiinţa mentalului este aceea care stăpâneşte şi coordonează corpul fizic, grosier (STHULA SHARIRA).

17) Energiile subtile specifice, având fiecare o polaritate distinctă (+ şi -), ce se manifestă prin IDA NADI (-) şi PINGALA NADI (+) (şi care sunt în strânsă legătură la nivel fizic cusistemul nervos autonom), îşi au centrul sau focarul (de alimentare) în energia subtilă esenţială şicreatoare KUNDALINI care, în anumite condiţii, poate circula liberă prin SUSHUMNA NADI(sistemul nervos central). Dintr-un anumit punct de vedere, pentru omul obişnuit, toate acesteaîmpreună cu cei 7 centri de forţă, de la MULADHARA CHAKRA (1) până la SAHASRARA (7)inclusiv, constituie ceea ce în general numim subconştientul.

18) Subconştientul la rândul său este cunoscut de către yoghini ca fiind împărţit în treizone: subtil, mai subtil, cel mai subtil; primele două zone ("subtil" şi "mai subtil") alcătuiesc ceeace în YOGA numim corpul subtil. Ultima zonă ("cel mai subtil") constituie ceea ce în YOGAnumim corpul cauzal.

19) Toate funcţiile involuntare ale corpului, cum ar fi: muşchii involuntari, funcţiileinimii, plămânilor, ale sistemului digestiv, metabolismul, rinichii, glandele endocrine etc., sunttoate controlate subconştient.

20) Subconştientul acţionează permanent atât în starea de veghe, cât şi în timpul stării devis, în starea de somn profund, fără vise, în cazul unui şoc, al unui accident sau chiar în caz decomă.

21) În cazul unei come prelungite sau în timpul unei anestezii, subconştientul continuănestingherit să funcţioneze şi prin urmare, corpul fizic continuă să respire, iar inima continuă să pompeze sânge. În concluzie, putem spune că toate funcţiile involuntare continuă să se manifesteîn asemenea situaţii.

22) Subconştientul oricărei fiinţe umane, atunci când este corect şi în mod perseverentangrenat, are o putere nesfârşită datorită proceselor inefabile de rezonanţă cu anumite energiisubtile din MACROCOSMOS, făcând să se manifeste, mai mult sau mai puţin, diferite stări defuziune cu energiile subtile corespondente din MACROCOSMOS. Atunci când aceste procese de

Page 149: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 149/254

rezonanţă sunt binefăcătoare, divine, sublime, se va produce, direct proporţional cu durataREZONANŢELOR REALIZATE, alinarea durerilor şi astfel va putea surveni gradat eliminarea(şi chiar vindecarea definitivă a) suferinţelor remarcate de conştiinţa mentalului. Astfel, datorită proceselor proporţionale de rezonanţă cu energii subtile benefice, regenerante, divine, sublime,stenice din MACROCOSMOS, aproape toate durerile, suferinţele, bolile şi tensiunile chinuitoare

ale fiinţei umane încetează. Atunci când, datorită diminuării alarmante a puterii (energiei) noastrementale, subconştientul nostru pune aproape în totalitate stăpânire pe fiinţă, omul devine, direct proporţional cu acest proces de ACAPARARE, mai mult sau mai puţin inconştient. Pe măsură cementalul îşi recapătă însă puterea (energia) sa şi fiinţa devine din ce în ce mai conştientă mental,starea de inconştienţă scade proporţional. ACEST ASPECT ESTE UN MARE SECRETYOGHIN.

23) Subconştientul oricărei fiinţe umane este depozitul imens şi permanent al absoluttuturor amintirilor, activităţilor şi experienţelor trecute (ce aparţin existenţelor anterioare) şi prezente. Toate acestea se proiectează atunci când sunt întrunite anumite condiţii favorizante, înstarea normală de conştiinţă, în starea de vis sau în starea de somn profund (fără vise).

24) Subconştientul corect angrenat şi în mod perseverent mobilizat, poate face cu putinţăcontrolul absolut asupra tuturor funcţiilor şi simţurilor corpului fizic.

25) Subconştientul nostru este permanent supus tuturor sugestiilor mentale, verbale sau(în măsura în care prezintă afinităţi de rezonanţă) chiar ale mediului înconjurător, apropiat saufoarte îndepărtat (MACROCOSMOS), toate acestea manifestându-se în funcţie dedisponibilităţile sau RECEPTIVITATILE specifice deja active sau întreţinute prin obişnuinţă sauREPETARE în el (subconştient). ACESTA DE ASEMENEA ESTE UN MARE SECRETYOGHIN.

26) Visul şi somnul profund sunt stări speciale modificate ale subconştientului nostru.27) Totdeauna, (ABSOLUT TOTDEAUNA, însă mai devreme sau mai târziu, această

reacţie fiind intim legată şi de intensitatea şi puterea de IMPREGNARE a lui) subconştientul vareacţiona cu o precizie uluitoare în funcţie de intensitatea, calitatea şi gradul sugestiei. Dacăsugestiile date sunt puternice şi clare, el va reacţiona puternic şi aproape imediat. Dacă în altesituaţii SUGESTIILE sunt de o intensitate medie, reacţia subconştientului nostru va fi şi ea de ointensitate medie.

Dacă sugestiile sunt foarte slabe sau în stare latentă, subconştientul le va înregistra în modslab şi ele vor rămâne tot în stare latentă, astfel că în asemenea cazuri nici o acţiune nu va fiîntreprinsă şi nu va apare în subconştient.

28) Subconştientul nostru nu are nici formă şi nici personalitate. În schimb, conştientulnostru le are pe toate acestea. Subconştientul nostru operează detaşat ca şi natura, fără a aşteptavreodată o răsplată, în schimb conştiinţa mentalului lucrează întocmai ca un om obişnuit şi nuface aproape nimic fără a viza într-o formă sau alta (adeseori chiar fără să ne dăm seama) oanumită răsplată sau compensare ori recompensă.

29) Atunci când cu adevărat conştientul se întâlneşte şi fuzionează plenar cusubconştientul, are loc transformarea superioară a întregii noastre fiinţe şi a conştiinţei, rezultândceea ce "yoghinii numesc CONŞTIINŢA SUPRAMENTALĂ sau superconştientul.

30) Conştiinţa supramentală sau superconştientul este şi se revelează plenar în fiinţanoastră ca fiind pură existenţă, pură cunoaştere, pură fericire, pură conştiinţă, echilibru total,armonie lăuntrică deplină, îndumnezeire, influenţe electromagnetice benefice extrem de subtile,control total asupra mentalului. Conştiinţa supramentală sau superconştientul este ultima legedivină care îi acordă yoghinului eliberarea spirituală deplină, totală. Succesul nostru spiritual în practica yoga depinde într-o mare măsură de gradul şi de felul de manifestare al Conştiinţei

Page 150: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 150/254

noastre supramentale ori superconştientul.Practicantul YOGA avansat nu trebuie să uite niciodată că toate stările noastre mentale

(care generează instantaneu fenomene de rezonanţă cu energiile subtile, mentale dinMACROCOSMOS), sunt doar relativ reale, ele fiind în mod absolut condiţionate de Conştiinţasupramentală ori superconştient, care este permanent real şi totodată necondiţionat.

Când Conştiinţa supramentală ori superconştientul este revelat în fiinţa noastră şi apare îndivina sa glorie pe firmamentul conştiinţei, toate celelalte stări mentale parţiale şi efemere dispar,întocmai precum noaptea dispare ca prin FARMEC la apariţia zorilor atunci când SOARELE(DIVINUL) este pe cer.

Fiecare fiinţă umană ignorantă sau inteligentă, rea sau bună, perversă sau virtuoasă,sănătoasă sau bolnavă, inconştientă sau conştientă, deţine această Conştiinţă supramentală cadisponibilitate potenţială, care se poate manifesta plenar doar în stările de SAMADHI sau, cu altecuvinte, atunci când atingem Conştiinţa Supramentală ori Superconştiinţa. Toate celelalte stări alementalului nostru depind de această stare fundamentală.

ConcluzieScopul esenţial în YOGA este de a permite atât începătorilor cât şi celor avansaţi, să-şi

reveleze, să-şi conştientizeze, să-şi trezească şi să-şi amplifice în fiinţă puterea divină, binefăcătoare şi nesfârşită a Conştiinţei supramentale.

Pe yoghinii adevăraţi îi interesează mai mult practica efectivă decât teoretizările saudisputele sterile, evoluţia psihofizică şi mentală mai mult decât vorbăria fără rost, simplitatea practică genială mai mult decât teoriile greoaie şi aberante, înţelepciunea mai mult decâtspeculaţiile fantasmagorice nebuneşti.

Învăţăturile secrete yoghine, izvorând din practica milenară a yoghinilor foarte avansaţi,se limitează în mod fundamental la legile eterne ale naturii şi nu trebuie niciodată să constituie puncte de plecare pentru false controverse sau înguste dogmatizări.

NOI ELEMENTE REFERITOARE LA EVOCAREA, VIZUALIZAREACREATOARE ŞI AMPLIFICAREA ÎN PROPRIA AURĂ A CULORILOR 

SUBTILE(continuare la cursul nr. 37 AN III)

Deoarece în lecţiile anterioare referitoare la curenţii subtili coloraţi a fost descrisă otehnică de PRANAYAMA în care se operează cu ajutorul suflurilor subtile colorate, indicându-seanumite exerciţii practice, pentru a înţelege cât mai bine această lecţie este util să ne raportăm şila lecţiile din anul III (vezi cursurile nr. 29, 30, 31, 32, 37). Întrucât unii aspiranţi îşi reprezintă cudificultate unele culori, oferim în continuare câteva elemente simple şi practice care vor favorizaevocarea sau vizualizarea culorilor subtile fără a implica încă de la început o viziune lăuntricădirectă a culorii respective în sfera noastră interioară.

Cum să memorăm o culoare (dificil de evocat în cazul nostru) pentru a opera apoi cu acelcurent subtil colorat care îi corespunde

Ca pentru orice exerciţiu YOGA, este necesară şi aici voinţă şi perseverenţă. Printrealtele, o modalitate foarte simplă dar eficientă constă în a aşeza undeva la vedere (în casă), într-un loc pe lângă care trecem suficient de des, o foaie de hârtie complet neagră pe care se aplica(lipeşte) un cerc cu un diametru de 14 cm, colorat, ce reprezintă culoarea sau nuanţa subtilă carene este greu de evocat şi vizualizat, cerc ce va fi confecţionat din hârtie sau ţesătură. Alegereaeste o problemă de gust. Apoi este bine să observăm de fiecare dată, în treacăt, dar cât mai des cu putinţă acest eşantion de culoare (dificil pentru noi de vizualizat şi evocat) şi să urmărim să-l

Page 151: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 151/254

memorăm. După mai multe zile, atunci când vom reuşi să vizualizăm şi să evocăm respectivaculoare subtilă, vom putea opera în acelaşi fel cu o altă culoare sau nuanţă care de asemenea neeste dificil de evocat.

Trebuie să hotărâm cu anticipaţie ce rezultate urmărim atunci când vizualizăm culorile însfera internă a fiinţei noastre, deoarece ştim că fiecare culoare subtilă generează o anumită stare

 psihică specială care, mai devreme sau mai târziu, va influenţa în mod specific temperamentulnostru.Ca dovadă a influenţei psihice provocate de culorile fizice, avem studiile şi aplicaţiile

realizate de mai multe zeci de ani în laboratoarele unor mari firme internaţionale. Culorile fizice predominante care există în încăperi şi calitatea luminii acţionează cu putere asupra fiinţeiumane, modificând (în funcţie de culoarea respectivă) comportamentul individual, cât şi cel degrup într-o proporţie care este departe de a mai putea fi considerată doar o simplă întâmplare.

După cum se afirmă în filosofia orientală, lumea ne este "manifestată" prin formă şiculoare, asociate, după doctrina SAMKHYA elementului subtil foc, el însuşi în relaţie cuINDRIYA-sul (organul de simţ al) vederii.

În sfera de manifestare subtil energetică, culorile reprezintă o gamă destul de mare deenergie vibratorie accesibilă percepţiei noastre senzoriale limitată fizic. Se cuvine să amintim în plus faptul că, după marele yoghin SRI AUROBINDO, culorile care ne apar spontan, lăuntric,indică totdeauna un joc de forţe în conştiinţa fiinţei umane al cărui simbolism este pentru uniigreu de înţeles.

"Când doar vedem lăuntric o lumină subtilă, aceasta este o viziune, când simţim intens olumină subtilă pătrunzându-ne, aceasta este o experienţă. Când lumina subtilă alb strălucitoare seamplifică şi se stabileşte în noi, aducând divina iluminare şi cunoaşterea adevărurilor ultime,aceasta este o realizare spirituală." - SRI AUROBINDO

În concluzie putem spune că puterea noastră de vizualizare interioară este nelimitată. Aurmări să ne amplificăm voluntar puterea de vizualizare în speranţa de a provoca anumiteexperienţe lăuntrice binefăcătoare, este un antrenament yoghin rodnic care ne poate ajuta să neaccelerăm evoluţia noastră spirituală.

Vizualizarea interioară realizată în mod perseverent devine astfel un mijloc eficient pentrua stabili şi focaliza conştiinţa în acest vast spaţiu interior în care se află anumite realităţi subtile.Este, prin urmare, foarte util să atragem prin evocări şi vizualizări de lungă durată forţa subtilăsau lumina către sine, accelerând prin astfel de vizualizări clare drumul care îl va urma apoiLumina. Dacă urmărim să ajungem aici trebuie în prealabil să fie realizată o pregătire lăuntricăadecvată, deoarece aceste procese complexe trebuie să se realizeze într-o stare de completădetaşare, fără dorinţe egotice sau proiecţii de idei greşite ori preconcepute. Realizând cutenacitate antrenamentul în vizualizarea interioară a culorilor subtile, vom conştientiza că tot ceeace ajută omul să se depăşească, favorizează accesul în planurile superioare ale conştiinţei.

Dar, "de la spirit până la atom", spune yoghinul SATPREM, "conştiinţa este supusă uneilegi a fragmentării care adeseori nu ne permite să accedem decât la o parte a Adevărului, la o parte a Fericirii - ANANDA, la o parte a iubirii şi oarecum la fel stau lucrurile şi pentrucunoaştere". Dacă, datorită limitelor noastre, în foarte multe situaţii noi nu avem acces lacunoaşterea directă, sau nu putem încă realiza cunoaşterea superioară prin identificare completă,vizualizarea interioară clară, realizată în anumite condiţii, rămâne un mijloc eficient de a aveaacces la cunoaşterea anumitor aspecte ale mecanismelor noastre interioare, ajungând astfel gradatsă depăşim planul mentalului analitic, simplificator. "Eu devin, mai devreme sau mai târziu, ceeace văd în mine însumi. Tot ceea ce gândirea îmi sugerează eu pot face, tot ceea ce gândirea îmirevelează, eu pot până la urmă deveni. Astfel ar trebui să fie credinţa fermă şi de nezdruncinat a

Page 152: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 152/254

omului în el însuşi, deoarece Dumnezeu, sub forma scânteii Spiritului nemuritor (ATMAN)sălăşluieşte permanent în el." (SRI AUROBINDO - "Ciclul uman").

II. EXERCIŢII PRACTICEAnumiţi yoghini sunt uneori descurajaţi datorită faptului că nu posedă spontan puterea de

a crea imagini clare şi precise care să fie menţinute în câmpul conştiinţei. Tocmai de aceea, în

acele situaţii în care această capacitate nu este un dar interior sau n-a fost încă deloc dezvoltată,trebuie să învăţăm să facem să apară şi să o cultivăm printr-un antrenament gradat şi perseverent.Reamintim încă o dată ca aici nu este deloc vorba, în nici un caz. de a vedea obiectul cu

ochii fizici direct, ci de a-l vizualiza lăuntric prin imaginare, cu precizie, graţie simţului vederiiinterioare, recurgând pentru a VIZUALIZA OBIECTUL la izvorul de imagini cu privire la acelobiect care deja există în stocul memoriei. Propunem în continuare câteva exerciţii yoghinesimple, de trezire şi amplificare a puterii de vizualizare, care sunt împărţite în 2 categorii:

1) antrenamentul în vizualizarea concretă de obiecte, locuri, persoane;2) practica vizualizărilor creatoare ce se realizează în sfera noastră psihică, lăuntric.Aceste exerciţii pot fi practicate în orice loc, în orice moment, atunci când dispunem de

câteva momente de libertate.

= VA URMA =

AN 4 C 30

NOI ELEMENTE REFERITOARE LA EVOCAREA, VIZUALIZAREACREATOARE ŞI AMPLIFICAREA ÎN PROPRIA AURĂ A CULORILOR 

SUBTILEII. EXERCIŢII PRACTICE

(continuare la cursul nr. 29 AN IV)

A. ObiecteVom alege un obiect foarte simplu şi eventual cât mai banal.

De exemplu, un măr. Mărul este pentru mulţi încărcat cunenumărate simboluri, dar ACUM noi nu ne vom opri la acestea.Vom fixa cât mai atent cu privirea fizică câteva momente un măr real şi imediat după aceea, cu ochii închişi, îl vom reprezenta prinvizualizare interioară, verificând după aceea dacă reprezentareanoastră mentală realizată prin VIZUALIZARE INTERIOARĂ estecorectă. După un anumit interval de timp în care am fost angrenaţicu preocupări diverse, vom face din nou să apară din memorieimaginea "măr" cât mai precis cu putinţă, menţinând focalizatăFERM atenţia asupra unei imagini clare, stabile, nefluctuante, a MĂRULUI memorat. Acestexerciţiu yoghin de antrenare a puterii de vizualizare poate părea unora anodin, dar este suficientsă-l realizăm de câteva ori pentru a constata DIRECT şi PERSONAL propriile noastre carenţe devizualizare interioară şi feluritele distorsiuni (DELOC ÎNTÂMPLĂTOARE) ale realităţii care, de

Page 153: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 153/254

multe ori, aduc "detalii" inexistente sau ne permit să realizăm că până atunci ne mulţumeam în parţiala noastră vizualizare interioară (de înainte) cu rezultate aproximative.

Acelaşi antrenament de vizualizare interioară poate fi realizat în fazele avansate cu ochiideschişi, aspect care ne va conduce la o uluitoare independenţă faţă de mediul înconjurător şisolicitările penibile ale acestuia.

B. LoculPropria noastră cameră este adeseori un loc ideal pentru antrenarea puterii de vizualizareinterioară. Cu ochii închişi, facem un fel de tur de orizont, lent, situând printr-o clarăVIZUALIZARE INTERIOARĂ fiecare obiect de acolo, dispunerea mobilelor, detaliile specificeşi culoarea fiecărui lucru, situându-l în spaţiu la locul său pe care îl ocupă în cameră cu precizie.Apoi, imediat după aceea, PENTRU A NE VERIFICA PROMPT, apreciem, de data aceasta cuochii deschişi, dacă vizualizarea noastră ulterioară a fost corectă. Această tehnică simplă faceapel atât la puterea noastră de vizualizare interioară cât la memoria noastră vizuală. La fel ca şi încazul procedeului precedent vom fi foarte surprinşi de mulţimea erorilor noastre, remarcând culuciditate cât de mult ne înşeală memoria şi cât de parţială şi infidelă este evocarea noastrăinterioară.

C. Tabela cu cifreAcest exerciţiu remarcabil este preluat din metoda de antrenament a puterii de vizualizare pe care o indică yoghinul SWAMI SIVANANDA şi se cuvine să amintim ca aceasta a suscitatîntotdeauna un viu interes. Tehnica constă în vizualizarea interioară a unei table de şcoală, neagră(fie de o altă culoare care ne place foarte mult) sau a unei foi de hârtie ne care noi am înscris prinvizualizare interioară, metodic, cifre de la 1 la 5 cu ajutorul unei crete sau al stiloului, în funcţiede suportul ales. Evităm orice grabă atunci când efectuăm acest exerciţiu şi ne plasăm cu ochiiînchişi în faţa tablei evocate pe care o vizualizăm lăuntric. Avem în prealabil grijă să-i observămcu multă atenţie (în imaginaţie) suprafaţa care ocupă tot câmpul conştiinţei şi totodată vizualizămclar faptul că ţinem în mână stiloul sau creta noastră. Începem apoi prin vizualizare interioară precisă şi fermă să trasăm cifra 1. "Vedem" prin vizualizare interioară toate detaliile cu precizie:momentul în care stiloul atinge hârtia, sunetul uşor şi specific produs, trasarea cifrei în funcţie demodul nostru personal de a scrie, mirosul caracteristic al cernelii sau al cretei, culoarea precisdefinită a traseului, scârţâitul stiloului şi, de asemenea, momentul precis în care stiloul părăseştehârtia.

Apoi contemplăm cât mai CLAR. prin vizualizare interioară, acest "1" "scris" înîntregime, precum şi spaţiul liber din jurul său. Poate (la început) ni se va părea că această precizie, împreună cu grija faţă de detalii, ne constrânge, dar să nu uitam niciodată căvizualizarea interioară cere concentrarea gândirii care pune la rândul ei în acţiune mobilizareaadecvată a INDRIYAS-urilor (a organelor de simţ).

În acelaşi fel vom "trasa" prin vizualizare interioară alte cifre, având grijă în cursul unei pauze ce urmează imediat după aceasta, să observăm rezultatul sau, cu alte cuvinte, întregansamblul realizării noastre: 12-123-1234-12345.

După aceea în continuare vom şterge tot prin vizualizare mentală cifra "5" şi ne vommenţine câtva timp focalizată atenţia asupra locului acum lăsat liber de această cifră. După oscurtă pauză facem acelaşi lucru cu cifra 4 ş.a m.d., urmărind de fiecare dată, cât mai atenţi, săcontemplăm prin vizualizare interioară spaţiul ocupat înainte de aceste cifre. Atât timp cât nici oaltă imagine interioară (parazită) nu se va înscrie în câmpul conştiinţei, vom putea spune că AMREUŞIT CU ADEVĂRAT să păstrăm această concentrare lăuntrică fără suport exterior, asupracăreia am putut să ne focalizăm cu succes întregul interes, pentru a stăpâni foarte binemecanismele mentalului. Practica perseverentă a acestui procedeu simplu, de vizualizare

Page 154: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 154/254

interioară, dezvoltă într-un timp destul de scurt puterea noastră de concentrare mentală.D. Vizualizarea interioară a persoanelorAceastă tehnică de vizualizare interioară pune în joc toate elementele pe care memoria

noastră le-a putut înregistra. Orice fiinţă umană normală simte adeseori nevoia de a evoca lăuntricşi de a-şi reprezenta prin vizualizare interioară clară o fiinţă iubită. În această evocare lăuntrică

uşor de realizat, având în vedere iubirea noastră intensă, vom căuta în special la început sărealizăm VIZUALIZAREA INTERIOARĂ a unei ambianţe memorate de noi susceptibilă să neaducă clar aminte anumite momente deosebite care ne-au generat bucurie sau fericire. Aicievocarea noastră interioară va fi constrânsă la o şi mai mare rigoare şi precizie, mai ales în ceeace priveşte detaliile de ansamblu care influenţează toate simţurile în acelaşi timp. În cazul în caredispunem de o putere de vizualizare interioară considerabilă, va fi util să nu fixăm persoana încauză (pe care o evocăm) într-o stare de imobilitate, ci merită să urmărim să o percepem (încadrul acestei vizualizări interioare) în dinamismul său, cu mimica sa caracteristică, cu atitudineasa personală, în mediul sau decorul ei familiar şi mai ales este important să evocăm vitalitatea privirii sale. Vom înţelege atunci cu uşurinţă că, DATORITĂ ecoului nostru, persoana cel maigreu de vizualizat interior suntem chiar noi înşine. Această experienţă yoghină simplă (devizualizare a propriei noastre persoane) merită totodată să fie urmărită şi realizată cu tenacitate pentru diferite motive de ordin mental şi psihic. Prin autovizualizarea noastră interioară vomajunge destul de repede să obiectivăm cu luciditate şi să ne acceptăm EXACT aşa cum suntem,fără concesii, fără răutăţi, fără imagini false care ne supraestimează sau care cel mai adesea nesubestimează.

 Aceste vizualizări interioare ale unor persoane iubite sau chiar ale fiinţei noastre trebuieTOTDEAUNA să rămână realiste, căci noi, ÎN TIMPUL REALIZARII LOR, nu trebuie să pe"retragem" şi să trăim într-o lume fantasmagorică sau halucinant abstractă, ci într-un mediufamiliar concret, a cărui evocare interioară rămâne asociată cu persoana (pe care o vizualizăminterior), aducând în conştiinţa noastră atmosfera cu obiectivitate şi autenticitate care este un modde verificare că practica noastră nu deviază către HALUCINAŢIE. Pentru practicanţii YOGA perseverenţi, aceste exerciţii simple de vizualizare interioară pot fi folosite ca puncte de plecare pentru aplicarea unor metode ceva mai elaborate care vizează, prin angrenarea lăuntrică aanumitor procese de REZONANŢĂ, modificarea binefăcătoare a stărilor de conştiinţă şiinvestigarea corpurilor invizibile, subtile cu toată rigoarea lăuntrică necesară, în scopul de a evitadeviaţiile către halucinaţiile aberante de tip paranoid.

Vizualizarea interioară creatoare a ambianţelor psihiceAtitudinea predominantă a practicantului are aici o importanţă pe care este necesar să o

subliniem încă de la început, deoarece este vorba de practica unei concentrări mentale susţinutecare, mai ales la începutul antrenamentului, necesită o ambianţă de calm, de interiorizare şirecentrare în noi înşine.

În legătură cu acest aspect, practica "plimbării volitiv dirijate a privirii interioare", aşacum a fost ea descrisă mai înainte, ar trebui să ne creeze toate condiţiile favorabile. Pentruaceasta, ea (plimbarea volitiv dirijată a privirii interioare) va fi realizată în poziţia şezând, care seştie că generează starea de calm şi linişte atât la nivel fizic cât şi la nivel psihic.

A. Ambianţa interioară vizualizatăÎn ce constă aici vizualizarea interioară? Vom căuta în cazul acestui tip de vizualizare să

ne situăm ferm, prin concentrare mentală, continuă, în volumul interior al corpului, rămânândacolo ca într-un spaţiu gol şi eliminând complet orice reprezentare mentală organică, pentru arealiza astfel o "vizualizare lăuntrică oarecum abstractă". Vom fi ajutaţi atunci de o mobilizare aINDRIYAS-urilor (organele de simţ), progresând în conştientizarea unor senzaţii inefabile care

Page 155: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 155/254

merg de la grosier către mai subtil, printr-o mărire gradată a calităţii atenţiei.În postura şezând, vom percepe lent, uşor şi detaşat mişcările respiratorii ce animă

structura bioenergetică, iar pentru a fi la început mai simplu, ne vom limita la zona trunchiului. Încontinuare, cu ajutorul privirii interioare vom descompune această mişcare, percepând-o aşa cumse produce la nivelul diferiţilor pereţi ai acestui înveliş, astfel:

- vizualizând-o din interior, vom percepe foarte atenţi mişcarea regulată a marelui peretedin faţă, care cuprinde zona bazinului până la clavicule, realizând detaşaţi şi fără să influenţămaceastă mişcare în timpul a 3 până la 5 respiraţii realizate normal de voie;

- în acelaşi fel, vizualizându-ne mereu tot din interior, vom percepe spatele, din zona de jos a rinichilor până în zona superioară a omoplaţilor;

- apoi, în acelaşi fel, ne vom vizualiza partea laterală stângă, de la talie până la subţioară,resimţită numai din interior;

- în acelaşi fel ne vom vizualiza în continuare partea laterală opusă (dreaptă);- după aceea ne vom vizualiza interior planşeul pelvian, supus unei împingeri - refracţii ce

rezultă în timpul mişcărilor respiratorii;- aceeaşi atenţie o vom acorda vizualizării interioare a cupolei superioare clavicule -

umeri;- în sfârşit, vom realiza vizualizarea interioară însoţită de percepţia globală a mişcării,

resimţită din interior, în cazul ritmului respirator natural (DE VOIE);- la acest stadiu, conştiinţa se situează spontan în acel mare spaţiu interior la care putem

cu uşurinţă să adăugăm spaţiul capului. În această etapă nu mai este util să păstrăm atenţia asuprasenzaţiei subtile pe care o generează mişcarea respiratorie.

Vom realiza astfel destul de uşor acea atitudine de "martor" care observă această ambianţăfără a interveni pentru a o modifica sau pentru a o judeca. Această atitudine este punctul de plecare pentru numeroase practici yoghine secrete care vizează revelarea şi conştientizarea adiferite KOSHAS-uri, învelişuri mai mult sau mai puţin subtile, sau a unor mecanisme sau funcţiiatât ale corpului fizic cât şi ale corpurilor subtile, cu scopul de a acţiona asupra realităţii lor vibratorii.

O mobilizare completă a INDRIYAS-urilor (organele de simţ) sau, cu alte cuvinte, asimţurilor în aspectele lor cele mai subtile, este indispensabilă în cazul acestor exerciţii care neajută să realizăm:

- o stare de profundă liniştire fizică, ce rezultă în urma realizării acestei tehnici;- o detaşare din ce în ce mai accentuată de ambianţa exterioară, fructul unei stări de

detaşare, în care nu mai intervine aviditatea simţurilor în a capta senzaţii.Realizarea plenară a acestor două efecte depinde în întregime de nivelul de evoluţie

yoghină al practicantului şi necesită un antrenament metodic perseverent.De altfel, cunoscătorii pot remarca faptul că practica expusă mai sus este în întregime în

spiritul YOGA SUTRA-elor  lui PATANJALI (vezi capitolul I. sutrele 3 şi 4).B. Generarea şi amplificarea unui climat de pace interioară prin acumularea luminii

subtile alb-strălucitoareAcest exerciţiu implică să fim şi chiar să ne vizualizăm într-o atitudine confortabilă şi

stabilă, stând de exemplu aşezaţi pe un scaun, cu spatele drept, fără tensiuni fizice, psihice saumentale.

 Nu vom mai insista aici asupra virtuţilor luminii subtile alb-strălucitoare şi asuprasimbolismului complex al acesteia; aspectul cel mai important Pe care îl indicăm aici este practica asiduă. Vom păstra ferm în minte gândul că lumina subtilă alb-strălucitoare este înstrânsă legătură cu Absolutul DIVIN şi reprezintă atributele Sale în manifestare. În poziţia în care

Page 156: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 156/254

ne aflăm, putem realiza câteva respiraţii yoghine complete, plimbând, de exemplu, lent, volitivdirijat, privirea interioară pe faţa anterioară a corpului. Prin intermediul unei inspiraţii ample,lente şi profunde ne vom situa la câteva degete în afara corpului fizic, la vârful craniului şi,focalizându-ne cât mai ferm în SAHASRARA, vom menţine în continuare o respiraţie normală,de voie, armonioasă.

Situând preponderent conştiinţa în acest spaţiu interior, vertical, care ne deschide cătreinfinit, putem vizualiza o sferă subtilă albă, strălucitoare, luminoasă, ce poate fi asimilată cuarhetipul luminii. După câteva minute, atunci când imaginea generată, vizualizată interior, estesuficient de stabilă, vom lăsa această lumină alb-strălucitoare să curgă în jurul întregului corp,învelindu-l şi cuprinzându-l din toate părţile precum o sferă imaterială diafană şi transfigurator luminoasă. Vom respira apoi din ce în ce mai extaziaţi în interiorul acestui înveliş luminos şi protector, care generează un climat de pace şi beatitudine. Realizând în continuare antrenamentul pe care l-am indicat înainte, vom remarca gradat că vizualizarea noastră interioară devine odivină viziune interioară, conştiinţa este parcă suspendată, lumina divină alb-strălucitoare existăacum în noi şi în afara noastră prin ea însăşi.

Această identificare finală nu se produce printr-o comanda egotică, ci trebuie să survinăspontan. În această stare sublimă de aşteptare detaşată, este mereu posibil să perfecţionăm practica, urmărind să vizualizăm interiorul sferei de lumină alb- strălucitoare cu precizie, percepând-o ca un înveliş clar, neted şi să obţinem această vizualizare globală dintr-o dată,sesizând în mod egal toate direcţiile spaţiale.

Ieşirea din această "ambianţă" divină, paradisiacă, implică o reîntoarcere gradată şiconştientă în corpul fizic prin intermediul câtorva respiraţii abdominale prelungi.

C. Neutralizarea ambianţei nefaste sau ostileUneori, datorită focarelor de rezonanţă ce încă sunt active în fiinţă sau în microcosmosul

nostru lăuntric, suntem supuşi influenţei malefice şi perturbatoare a unor persoane pe care noi lesimţim sau uneori le considerăm ÎN MOD FANTASMAGORIC (datorită excesului deimaginaţie) dezagreabile sau chiar ostile din punctul nostru de vedere. Aceste contacte chiar prinsimpla prezenţă, sunt urmate imediat de un reflex de autoapărare şi generează în noi o stare deanimozitate sau frică referitoare la acea persoană sau chiar la un grup. Noi devenim atunci,datorită unor fenomene de rezonanţă lăuntrică cu energii subtile malefice, focarul unui conflict cese declanşează în noi şi care, după aceea, antrenează o gamă complexă de manifestări somatice, psihice şi mentale, care sunt fenomene binecunoscute de oricine astăzi. Este foarte util, mai alesîn aceste cazuri, să transformăm repede un asemenea climat printr-o fermă şi suficient de lungăvizualizare interioară care o înglobează, înconjurând persoana sau tot grupul respectiv într-oaureolă sferică de lumină subtilă. De negândit! vor spune cei ignoranţi şi egoişti, să acoperimastfel cu lumină subtilă ALB STRĂLUCITOARE o persoană considerată (uneori în modFANTASMAGORIC) detestabilă. Totuşi, aşa cum vă veţi convinge fiecare, este foarte util săurmărim aceasta şi să perseverăm neobosiţi, căci vom observa, mai ales în cazul persoanelor cuadevărat RELE, reacţii uimitoare de fugă, spaimă, sau chiar TRANSFORMĂRI ULUITOAREÎN BINE.

Acţionând astfel, ne învingem foarte repede repulsia, prejudecăţile aberante, tendinţa cătreceartă, trecând cu uşurinţă peste tot felul de fantasme malefice şi proiecţii perverse care uneori neaparţin. Vizualizându-l interior cu fermitate pe cel rău ca fiind înconjurat de lumină alb-strălucitoare, realizăm lăuntric starea de compasiune divină pe care a avut-o IISUS care, fiindrăstignit pe Cruce a spus referitor la cei care i-au făcut atâta rău: "IARTĂ-I, TATĂ CERESC,CĂCI EI NU ŞTIU CE FAC."

Aici, operarea în forţă (cu putere) şi perseverenţă, fac posibile veritabile miracole care ne

Page 157: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 157/254

asigură totodată şi nouă multe avantaje, aşa cum spune un înţelept yoghin. Yoghinii avansaţicunosc această metodă de mii de ani şi de fiecare dată când ea a fost aplicată cu consecvenţă,totdeauna într-o stare de detaşare, ea a adus transformarea miraculoasă a unora dintre cei răi sauîndepărtarea cu succes a tuturor duşmanilor din preajma noastră. Nu este vorba neapărat ca persoana cea rea care este vizată să se transforme, căci nu doar acesta este scopul acestui

 procedeu.Ceea ce contează cel mai mult pentru noi în cazul realizării acestei tehnici, estemodificarea rapidă în conştiinţa noastră a relaţiei cu acea fiinţă. Chiar dacă celălalt continuă să nefacă rău, sau urmăreşte să ne facă rău, noi nu mai suntem afectaţi lăuntric.

D. Vizualizarea interioară benefică, ce favorizează liniştirea dureriiProfesorul doctor LARICHE (FRANŢA) afirmă că partea cea mai importantă care este

generatoare de suferinţă, a durerii este de origine psihică. În viziunea yoghinilor Orientului a fostşi este totdeauna binefăcător şi interesant să "comunicăm cât mai profund cu inconştientul, graţiemesajelor specifice pe care el ştie cel mai uşor să le recunoască: imaginea mentală binefăcătoare.

Dintre multiplele procedee yoghine existente, iată o metodă simplă şi eficace, aplicabilăoricând, chiar şi într-un caz banal. Este vorba de a angrena o vizualizare interioară cât mai clară pentru a realiza un fel de drenaj (eliminarea energiilor malefice) cu ajutorul luminii subtile alb-strălucitoare care, aşa cum ştim, manifestă forma cea mai înaltă de energie subtilă ce se află la celmai înalt nivel de vibraţie.

Aşezat pe un scaun sau întins pe pat (în cazul unei DURERI), vom vizualiza interior sferade lumină subtilă alb-strălucitoare situată pretutindeni la infinit.

- mai întâi consacrăm fructele acestei ACŢIUNI în totalitate lui DUMNEZEU;- apoi, în timpul inspiraţiei de voie, vom face să coboare o rază ca un tub circular (RAZA

aproximativ 7 cm) din această lumină până la regiunea dureroasă, atât a noastră cât şi a unei alte persoane pe care dorim să o ajutăm şi inundăm respectiva zonă dureroasă în lumină alb-strălucitoare;

- menţinem şi fixăm ferm şi definitiv această lumină în timpul retenţiei pe plin în zonadureroasă a noastră sau a persoanei pe care dorim să o vindecăm;

- expirăm, lăsând această lumină subtilă alb-strălucitoare să ne inunde, iar surplusul îlorientă să curgă în jurul nostru de preferinţă către extremităţile corpului. Realizat corect, acest procedeu aparent simplu este foarte puternic, iar efectele sale sunt aproape miraculoase în toate bolile. Este obligatoariu indicat să nu facem mai mult de 15 respiraţii de acest gen, după care neoprim, conştientizăm global efectele ce survin şi reluăm, dacă este cazul, practica după 15 minutede conştientizare intensă. Această tehnică (imediat după dăruirea fructelor sale lui DUMNEZEU)implică o stare de abandonare faţă de DIVIN (FACĂ-SE VOIA TA DOAMNEDUMNEZEULE!) şi o completă detaşare faţă de orice judecată egotică legată de eficacitatea procedeului, cerinţa care este şi mai dificil de realizat dacă avem în vedere prezenţa şi persistenţadurerii.

=VA URMA =

Page 158: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 158/254

Page 159: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 159/254

Atunci când această fază importantă va fi suficient de bine stăpânită, ne putem ajuta de olampă de cromoterapie cu filtre colorate sau chiar de un bec electric în mod adecvat colorat (deexemplu albastru care va fi aprins), a cărui lumină va fi eventual filtrată de un ecran de pânză sauhârtie pus la o oarecare distanţă (de bec) ce va fi astfel plasat încât va asigura o difuziune aluminii colorate (a becului) în zona frontală atunci când ţinem ochii închişi (evocând în AURA

noastră în mod indirect culoarea subtilă corespondentă CULORII BECULUI APRINS). Ca şi maiînainte, acum vom evoca un focar de lumină subtilă a cărui culoare va fi aceeaşi cu cea a beculuicolorat aprins şi vom realiza o contemplare detaşată a stării lăuntrice rezultate, conştientizândtotodată orice modificare a calităţii respiraţiei, păstrându-ne o stare predominantă de "martor"detaşat.

În funcţie de timpul liber pe care îl avem la dispoziţie, va fi deosebit de interesant să practicăm astfel amplificarea în aură a diferitelor culori subtile cu ajutorul unor becuri (cu luminadifuzată prin ecran) de diferite culori, care vor fi conştient alese în funcţie de efectele pe care leurmărim.

La sfârşitul antrenamentului, vom încheia exerciţiul printr-o reîntoarcere, chiar scurtă -durată 3 minute - la evocarea fermă a culorii subtile alb strălucitoare.

2. Încredere mărită în sine şi liniştire fizică profundă prin evocarea sistematică (înAURA noastră) a curentului subtil alb strălucitor.Pentru a înţelege cât mai bine acest procedeu, este util să ne raportăm la lecţiile referitoare

la vizualizarea curenţilor subtili coloraţi şi, de asemenea, la lecţiile cu privire la CURENTULSUBTIL ALB STRĂLUCITOR.

Mai întâi va trebui să ne instalăm într-o poziţie şezând, cât mai confortabilă şi stabilă(eventual poate fi chiar o ASANA - VAJRASANA, PADMASANA). Vom realiza apoi câtevarespiraţii yoghine profunde urmate după aceea de plimbarea privirii interioare aşa cum deja amindicat mai înainte.

Focalizându-ne cât mai ferm atenţia (fără să o lăsăm să fie distrasă) în spaţiul frunţii, vomurmări să evocăm acum CÂT MAI CLAR o ambianţă de ALB INTENS STRĂLUCITOR, unamestec de alb intens şi strălucire pură, diafană. Apoi, atunci când conştiinţa noastră s-a fixat(stabilizat) suficient de ferm în această stare înaltă şi transfiguratoare:

- inspirăm cât mai conştienţi fluxul subtil ALB STRĂLUCITOR îndreptându-ne totodatăatenţia către centrul spaţiului frontal, unde remarcăm activarea focarului de comandă al acesteizone, AJNA CHAKRA;

- după câteva secunde de retenţie pe plin (realizată de voie, fără a forţa deloc) a sufluluisubtil, în timpul unei expiraţii lente şi armonioase (realizată tot de voie, fără a forţa deloc), privirea noastră interioară părăseşte fără grabă spaţiul frontal pentru a face să fie EGALrăspândită această subtilă lumină sublimă. ALB STRĂLUCITOARE în întreg volumul interior alcorpului, de la vârful craniului până la tălpile picioarelor şi palmelor;

- rămânând cu conştiinţa difuzată complet în acest spaţiu mare lăuntric(MICROCOSMOS) inundat acum de divina lumină subtilă ALB STRĂLUCITOARE, vomaprecia intens şi plenar natura şi calitatea acestei stări interioare, considerabil modificată în bine,ce generează o stare de permeabilitate şi stabilitate ce poate fi definită ca o LINIŞTIRE FIZICĂPROFUNDĂ.

Această tehnică yoghină va fi în mod special apreciată de aceia care aspiră să poatărămâne în diferite ASANAS yoghine de meditaţie fără a mai fi afectaţi de unele tensiuni fizice şide felurite distrageri ale mentalului în vederea realizării cu succes a exerciţiilor de concentrare şimeditaţie în YOGA.

După ce vom experimenta suficient de plenar şi profund această trăire euforică, este

Page 160: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 160/254

necesar ne reîntoarcem conştient şi gradat la starea noastră lăuntrică obişnuită, savurând totodatăecourile stării ce s-a amplificat în noi atunci când am evocat în fiinţa noastră CURENTULSUBTIL ALB STRĂLUCITOR.

În concluzie, ţinem să menţionăm că aceste tehnici yoghine sunt foarte valoroase înspecial datorită faptului că ele favorizează o considerabilă lărgire (EXPANSIUNE SUBTILĂ) a

câmpului conştiinţei. Banala asimilare la nivel intelectual a acestor tehnici atunci când esteînsoţită doar de citirea fiecărui procedeu fără PUNEREA ÎN PRACTICĂ nu aduce mai nimic nouîn fiinţă (în ceea ce priveşte EXPERIENŢA NOASTRĂ EFECTIVĂ); simpla lectură plină decuriozitate a descrierii unor efecte ale tehnicilor YOGA nu va fi aproape niciodată însoţită devreun efect în afara PRACTICII PERSONALE.

Ceea ce contează cu adevărat, ceea ce rămâne pentru totdeauna impregnat în fiinţa umanăeste trăirea directă a ADEVĂRULUI obţinută prin exersare corectă şi asiduă. După gradul deangrenare PRACTICĂ la ceea ce priveşte realizarea tehnicilor YOGA, recunoaştem atitudinearesponsabilă a YOGHINULUI care este cu adevărat conştient de limitele sale şi urmăreşte NEOBOSIT să le lărgească printr-o constantă atenţie şi printr-o deschidere proprie unui căutător spiritual sincer.

VIZUALIZAREA CREATOARE ÎN PRACTICA YOGA

Mintea umană ferm concentrată şi perseverent focalizată are o putere de evocare şimanifestare aproape nelimitată; ştim acum că atât o pictură valoroasă cât şi un gând genial sau oidee inspirată, măreaţă, încep înainte de toate prin a fi un concept, văzut foarte clar ca un întregcu "ochiul minţii". A deveni cât mai conştienţi de acest procedeu complex de vizualizare în practica YOGA, care ne face să rezonăm cu anumite energii subtile din M ACROCOSMOS, este primul pas către valorificarea extraordinarei sale puteri, ale cărui secrete au fost păstrate custricteţe de adepţii avansaţi ai ştiinţei spirituale, de-a lungul secolelor.

Creaţiile mentale ferm şi cu perseverenţă vizualizate pot ajunge să fie chiar materializate,această reuşită depinzând de intensitatea cu care sunt focalizate până în momentul în care eleajung, datorită autonomiei pe care o dobândesc, să influenţeze în mod obiectiv realitateacelorlalţi. Adeptul YOGA avansat invocă cu putere forme-gânduri binefăcătoare numite în limbatibetană TULPA-suri care, datorită energiei subtile acumulate în ele, ating un asemenea grad desoliditate ideoplastică încât UNEORI se spune că sunt percepute ca perfect reale de către ceilalţioameni.

Vârcolacii, vampirii, demonii şi anumiţi monştri satanici legendari nu au fost decât astfelde creaţii subtile malefice, f ăcute adeseori la voinţă de unii magicieni negri care s-au dedatconştient la astfel de acţiuni malefice îngrozitoare.

"Întâlnirile" cu felurite "zâne", "fee", "ondine", "îngeri", "Fecioara Maria" şi "făpturiextraterestre" pot fi în anumite situaţii părţi ale unui proces similar DE MATERIALIZAREHALUCINANTĂ (HIMERICĂ) în care o anumită credinţă FANATICĂ foarte puternică, intimlegată de nivelul redus de evoluţie al persoanei în cauză, este FULGERĂTOR exteriorizată într-oSTRANIE sau FAMILIARĂ viziune. În mod similar, adeseori halucinaţiile chinuitoare în careapar frecvent entităţi satanice sau demoniace ameninţătoare pot fi - cum UNEORI CHIAR s-ademonstrat - MATERIALIZĂRI SUBTILE ALE UNOR GÂNDURI RELE întărite prinREPETARE obsesivă care, în ultimă instanţă, se dovedesc a fi controlabile şi maleabile atuncicând VOINŢA victimei devine pură şi suficient de puternică.

Atât oamenii obişnuiţi cât şi yoghinii pot învăţa să folosească, DAR NUMAI ÎN BINE, puterea creatoare extraordinară a minţii, focalizate prin intermediul tehnicii yoghine milenare

Page 161: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 161/254

cunoscută acum în Occident sub numele de "vizualizare creatoare continuă", care se referă lavizualizarea (lăuntrică) clară, fermă şi neîntreruptă a unor imagini interioare binefăcătoare, înminte, vizualizarea creatoare lăuntrică este totodată o modalitate simplă, rapidă, eficientă şiefectivă de a comunica în mod binefăcător cu inconştientul. Aceste imagini, care uneori ne parvinîn mod spontan din inconştient, apar de multe ori în mod natural, mai ales în timpul viselor, în

reverii sau se manifestă prin fantasme şi fantezii care ne revin mereu în minte. Asemenea imagini predominante prin care inconştientul nostru ni se "confesează" au o aplicaţie deosebită mai ales în psihoterapie.

Unii yoghini au sugerat faptul că există în mod continuu un spectacol interior de imagini proiectat în universul nostru lăuntric, dincolo de starea obişnuită de conştienţă. Putem, prinintermediul vizualizării creatoare, să intrăm în această "casă de filme a minţii" şi să utilizămaceste filme în multe moduri profund binefăcătoare. Vizualizarea creatoare şi puternică aconcretizării pline de succes într-o anumită situaţie - "PROIECTÂND ÎN MINTE o clară imagineviitoare a împlinirii unui anumit ŢEL (care nu încalcă legile divine) pe care îl dorim cu forţă" - poate influenţa activităţile noastre ulterioare într-un mod pozitiv, pentru a ne face să fim maisiguri de rezultatele minunate.

O formă foarte simplă dar totuşi eficientă pe care aceste imagini lăuntrice o pot lua este ocălătorie interioară în necunoscutul din noi. Cel ce vizualizează este (mai ales în cazul unor tensiuni psihice) confruntat cu diferite  probe (încercări lăuntrice) înspăimântătoare. Deseori, elajunge faţă în faţă cu monştri, dragoni, cascade, tuneluri şi peşteri la fel precum eroii basmelor care călătoreau prin lume şi care în lupte palpitante îşi învingeau puternicii duşmani. În cazulunor traume sau al unor tulburări psihice uşoare, cel care vizualizează cât mai detaşat seconfruntă cu asemenea probe şi, gradat, în cazul acestui proces lăuntric, el constată căTOTDEAUNA îşi depăşeşte problemele cu care se confruntă la "suprafaţă" în lumea sa fizică,reală. Nu sunt deloc necesare translaţii sau interpretări ale viziunilor, deoarece (pentru celintuitiv) ele sunt deja legate de realitate dar în mod metaforic.

Teoria yoghină care se referă la aceste forme spontane de vizualizare creatoare sugereazăexistenţa în minte a unor lumi subtile paralele în care noi simultan existăm. Angrenându-ne cumult curaj în lupta noastră cu "demonii" interiori şi învingându-ne toate temerile (mai mult saumai puţin aberante) în lumea fanteziei, lumea noastră conexă a personalităţii va câştiga însutitforţă.

Pentru a dobândi rapid rezultate pozitive prin vizualizarea spontană creatoare, avemnevoie la început de sprijinul eficient şi detaşat al unui instructor YOGA sau al unui prieten înacelaşi an cu noi la YOGA, care uneori trebuie să ne ghideze din exterior atunci când îi ceremsfatul.

Cel care urmăreşte să realizeze această călătorie lăuntrică prin vizualizare stă tăcut şi serelaxează cât mai bine, având ochii închişi şi, lăsându-se să pătrundă într-o stare de reverie, se vafocaliza detaşat asupra oricărui fel de imagini interioare ce pot apare spontan ATUNCI. Direcţiainefabilă a călătoriei sale interioare trebuie să fie determinată de un sentiment de pătrundereinterioară şi de reflectarea lăuntrică detaşată a ceea ce începe gradat să apară (CA IMAGINI) dininterior.

Monştrii, dragonii şi demonii întâlniţi de obicei în asemenea călătorii sunt la începutînspăimântători dar - aproape inevitabil - se schimbă în aliaţi sensibili şi puternici, dacă cel careface vizualizarea se apropie de ei cu un curaj deplin, întocmai ca de nişte creaţii efemere şiiluzorii care trebuie să fie subliniate în energii înalte, în dragoste şi fericire.

Aceste imagini interioare ce ne apar ATUNCI sunt spontane. Ele nu sunt direcţionate demintea conştientă şi numai în aparenţă sunt întâmplătoare; totuşi, pentru cel care le vizualizează,

Page 162: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 162/254

ele sunt la fel de reale ca şi ceea ce el vede în starea de veghe.Atunci când în cadrul acestor lupte interioare (la care asistăm activ în aceste momente devizualizare spontană) învingem aceşti monştri sau demoni şi îi transformăm ca "substanţă" şi"energie" constitutivă în "altceva", înseamnă că am reuşit să-i sublimăm în "energii şi substanţe"subtile sublime iar autentificarea acestei victorii va fi resimţită prin amplificarea unei stări de

fericire fără motiv, concomitent cu creşterea încrederii în noi înşine.AFORISMELE LUI PATANJALI CITATE ÎN ACESTE LECŢII

CAPITOLUL I, SUTRA 3Atunci (în timpul identificării totale şi perfecte), văzătorul (PURUSHA) ni se revelează

complet în starea sa proprie (nemodificată).COMENTARII: De îndată ce valurile mentale încetează şi "lacul" conştiinţei noastre se

linişteşte complet, noi putem contempla nestingheriţi profunzimile ultime (ATMAN) ale funduluilacului" conştiinţei noastre. Prin urmare, atunci când mentalul nostru este perfect calm, nouă ni serevelează care este în REALITATE natura noastră DIVINĂ, ETERNĂ, ultimă; atunci nu ne maiamestecăm cu nimic altceva şi RĂMÂNEM NOI ÎNŞINE (sau, cu alte cuvinte, NUMAI ÎNATMAN).

CAPITOLUL I, SUTRA 4În toate celelalte cazuri (altele decât identificarea totală şi perfectă), văzătorul etern

(SINELE SUPREM (ATMAN) sau, altfel spus, PURUSHA din noi) se identifică cu modificărilece apar.

CAPITOLUL I SUTRA 50Impresia (TRĂIREA, STAREA) rezultată prin atingerea acestei forme de SAMADHI

devine obstacol pentru toate celelalte impresii (TRĂIRI, STĂRI).CAPITOLUL I, SUTRA 51Dacă este perfect stăpânită chiar şi aceasta (este vorba de impresia (TRĂIREA, STAREA)

rezultată care reprezintă un obstacol pentru toate celelalte superioare) şi toate celelalte (de maiînainte) sunt de asemenea stăpânite, abia atunci, în urma aspiraţiei noastre ferme, poate să aparăstarea de SAMADHI fără sămânţă.

CAPITOLUL II, SUTRA 49CONTROLUL PERFECT AL MIŞCĂRILOR DE EXPIRAŢIE ŞI INSPIRAŢIE VINE

DUPĂ ACEEA.CAPITOLUL II, SUTRA 50Modificările sale pot fi exterioare sau interioare, ori chiar fără mişcare; ele sunt atunci

reglate după loc, timp şi număr şi pot să fie lungi sau scurte.CAPITOLUL II, SUTRA 51Al patrulea mod (de control interior al suflurilor subtile) constă în a restrânge gradat

PRANA, reflectând (meditând) asupra obiectelor exterioare sau interioare.CAPITOLUL II, SUTRA 52Prin aceasta este rapid atenuată acoperirea (voalarea) (impusă) luminii lui CITTA.CAPITOLUL II, SUTRA 53Atunci mentalul devine complet apt pentru DHARANA (concentrare mentală).CAPITOLUL II, SUTRA 54Retragerea (interiorizarea) (în ele însele) a tuturor organelor de simţ se produce spontan

atunci, deoarece ele abandonează propriile lor obiecte şi se mulţumesc să ia forma- conţinutuluimental (CITTA).

CAPITOLUL II, SUTRA 55

Page 163: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 163/254

Page 164: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 164/254

energii subtile, benefice din MACROCOSMOS.Începutul concentrării apare atunci când mintea se fixează ferm şi continuu asupra unui

obiect particular, asupra unei anumite CHAKRA sau chiar asupra unei idei binefăcătoare. Deîndată ce concentrarea mentală neîntreruptă (DHARANA) este suficient de bine stăpânită, ea seadânceşte din ce în ce mai mult şi ne face să intrăm în meditaţia yoghină profundă DHYANA.

Unele texte yoghine fundamentale cum ar fi "Calea cu opt trepte către YOGA", "Meditaţia înYOGA" şi "ANTARANGA YOGA" consideră că DHARANA sau concentrarea mentalăcontinuă este cea de-a 6-a etapă în RAJA YOGA, în care mentalul yoghinului are doar conştiinţaunui punct sau obiect particular asupra căruia este focalizată în totalitate atenţia.

În HATHA YOGA, după ISHVARA-GITA, concentrarea mentală fermă, intensă şicontinuă (DHARANA) trebuie să fie menţinută neîntrerupt timp de minim 12 PRANAYAMAS pentru a fi cu adevărat numită CONCENTRARE MENTALĂ YOGHINĂ (DHARANA). Pentrua înţelege cât mai bine ce este în realitate concentrarea mentală continuă (DHARANA) putem săspunem că ea poate fi considerată (analogic vorbind) întocmai ca o stare excelentă de funcţionarea memoriei în care putem să reţinem cât mai clar (cu toate detaliile necesare) şi pentru mult timptot ceea ce am văzut sau am auzit o singură dată.

EKAGRATA= Concentrarea neîntreruptă a întregii atenţii asupra unui singur (EKA)

 punct sau asupra unui singur obiect ori fiinţă; situaţie în care aproape toate energiile mentale şi psihice se găsesc preponderent focalizate (strânse) în jurul unui singur obiect sau fiinţă. ÎnBUDISM, această noţiune este numită "acuitatea minţii". În concluzie, putem spune căEKAGRATA este concentrarea intensă şi continuă a atenţiei noastre asupra unui punct focar,fiinţă sau obiect unic; ea este cea de-a 4-a dintre cele 5 YOGA-BHUMIKAS.

HIMERĂ - închipuire fără temei, fantezie, iluzie vană, care nu corespunde decât în foartemică măsură sau DELOC unei realităţi existente cu adevărat în planul fizic sau în alte dimensiuniori lumi paralele. Datorită faptului că nu corespunde deloc cu ceea ce de fapt EXISTĂ sau AR PUTEA SĂ EXISTE în mod OBIECTIV, rezonanţele lăuntrice subtile generate de himere suntmorbide, abisale, stranii şi dezechilibrante deoarece, de cele mai multe ori, combină în modmonstruos şi aberant aspecte inferioare subtile energetice care corespund exact la ceea ce existăcu influenţe şi energii subtile rele, rătăcitoare, nebuneşti, bolnăvicioase, absurde prin care se potamplifica în fiinţă felurite fenomene de rezonanţă nefastă, perturbatoare, malefică, care atraggradat diferite forme de tulburare mentală şi psihică care sunt destul de evidente în special în paranoia şi demenţă.

Himerele sunt prezente şi foarte puternic exacerbate şi hrănite mai ales în cazul fiinţelor umane foarte receptive (YIN (-)) al căror nivel predominant de conştiinţă se află centrat înSWADHISTHANA CHAKRA care, în cazul lor, este puternic dezechilibrată.

INDRIYAS = Facultăţile simţurilor sau, cu alte cuvinte, cele zece organe de simţ, deacţiune, constând din:1) cinci organe de simţ: (A) urechile, (B) pielea, (C) ochii, (D) nasul şi (E)limba şi 2) cinci organe de acţiune care determină: (A) mersul, (B) abilitatea manuală saumânuirea obiectelor, (C) vorbirea, (D) funcţia şi activitatea sexuală care face cu putinţă procreerea şi (E) excreţia.

Toate manifestările fulgerătoare ale instinctului de conservare: teama de moarte,impulsurile inconştiente, distructive faţă de cei care ne pun în pericol viaţa sau urmăresc să neagreseze ori să ne facă rău, toate acestea sunt generate de puternica noastră dorinţă de viaţă şisunt evidente manifestări ale mentalului nostru inferior. Prin intermediul acestor simţuri şi alorganelor de acţiune, Conştiinţa noastră supramentală este rapid informată de relaţiile şiinterferenţele noastre cu lumea înconjurătoare. Aceste organe de simţ, împreună cu organele deacţiune, sunt în strânsă legătură cu Conştiinţa noastră supramentală, prin intermediul canalelor 

Page 165: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 165/254

subtile (NADIS) ce se află în plan subtil atât la nivelul coloanei vertebrale cât şi la nivelulcreierului.

În unele tratate YOGA se vorbeşte despre JNANENDRIYAS sau BUDDHINDRIYAScare, în traducere, înseamnă "organe de simţ". În hinduism, organele de simţ sunt considerate puteri misterioase ce emană din INDRA, graţie căruia ne este posibil să percepem lumea

fenomenală (NAMARUPA).În concluzie, putem spune că INDRIYAS-urile sunt compuse din cele 5 organe de simţ:urechea, pielea, ochii, limba, nasul care fac posibile auzul, pipăitul, văzul, gustul şi mirosul şi din5 organe de acţiune: organul fonator, mâinile, picioarele, organele sexuale şi organele de excreţie.A 11-a INDRIYA este gândirea (MANAS sau simţul mental intern). INDRIYAS-urilealimentează MANAS cu impresii din lumea exterioară.

În tradiţia secretă budistă, INDRIYAS-urile reprezintă un ansamblu de 22 facultăţi fiziceşi mentale, cuprinzând cele 6 baze (AYATANA, SHADAYATANA), feminitatea şi virilitateacare diferenţiază sexele, vitalitatea care determină toate fenomenele fiziologice, senzaţiile dedorinţă, de durere fizică, de bucurie, de tristeţe şi indiferenţă, cele 5 "rădăcini" mentale ceconstituie baza dezvoltării celor 5 facultăţi spirituale (BALA), adică credinţa de nezdruncinat(SHRADDHA), energia (VIRYA), memoria, capacitatea de identificare perfectă (SAMADHI) şiînţelepciunea (PRAJNA); urmează apoi cele 3 facultăţi supranaturale: certitudinea de a puteaaccede la Cunoaşterea adevărată indispensabilă pentru a intra pe Calea Spirituală (ARYAMARGA). Cunoaşterea divină supremă care se obţine în momentul realizării stării sublimeSHROTA-APANNA şi, în final, capacitatea extraordinară a "Celui care a atins Cunoaşterea perfectă" sau, cu alte cuvinte, divina calitate de ARHAT. "

NADIS = CANALELE EXTREM DE FINE PRIN CARE CIRCULĂ ENERGIILESUBTILE. Acestea sunt traseele sau conductele subtile invizibile prin care circulă energiilesubtile: vitale, psihice şi mentale. Pentru a realiza diverse acţiuni cu ajutorul corpului subtil bioenergetic, va trebui în prealabil să trezim şi să purificăm cât mai bine canalele specifice princare circulă energiile respective ce fac posibile aceste acţiuni.

Întocmai cum un halterofil printr-un antrenament caracteristic, îşi dezvoltă şi îşi amplificăîn special forţa părţii superioare a corpului, iar un călăreţ iscusit insistă pe forţa picioarelor, şi noi,în practica specifică YOGA, ne vom activa mai ales canalele subtile energetice corespunzândtipului de activitate eterică, psihică sau mentală pe care urmărim să o realizăm cel mai adeseaîntr-o anumită fază a evoluţiei noastre spirituale. Vasele sanguine şi chiar traseele nervoase carealimentează organele fizice sunt permanent active la un om sănătos; în schimb, canalele subtilefolosite pentru percepţia eterică, psihică, mentală sau spirituală sunt în general în stare latentă şinu se activează decât prin reacţia la o aspiraţie, nevoie sau dorinţă fermă imediată sau la unstimul conştient adecvat.

SAMKHYA - este unul dintre cele 6 sisteme filosofice ale Indiei; numele său derivă de lacele 24 de produse fundamentale rezultate din desfăşurarea lui PRAKRITI. Fondatorul ei esteînţeleptul KAPILA care a trăit între anii 700 şi 600 î.e.n. PURUSHA, un principiu divin,spiritual, etern, independent preia totalul de 25 de realităţi sau TATTVAS pe care le conţinelumea (MACROCOSMOSUL) experienţei noastre. Prin înţelegerea profundă şi transcendereaacestora, GRAŢIE DETAŞĂRII SPIRITUALE, survine eliberarea supremă. "Nu există ceva atâtde clar şi cuprinzător precum SAMKHYA", spune un vechi text. Mai departe, acelaşi text spune:"Nu există ceva atât de puternic precum YOGA pentru acela (yoghinul) plin de înţelepciune careo aplică cu perseverenţă".

SAMKHYA promovează teoria ciclicităţii evoluţiei şi disoluţiei materiei în totalitate.Diferenţa între religiile apusene şi YOGA este că primele sunt mai mult religioase decât

Page 166: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 166/254

filosofice, în timp ce YOGA este profund filosofică şi religioasă. SAMKHYA enumeră şiclasifică cu precizie totul, ea arată că toate relele omeneşti sunt cauzate de lumea materială, dealte fiinţe vii sau entităţi satanice ori demoniace - în unele cazuri cel mai rău dintre toate estechiar individul uman care, în anumite situaţii de prăbuşire şi pervertire deplină nu poate fi depăşitde nimeni în răutate, cruzime, ignoranţă şi egoism.

Prin enumerările şi clasificările sale foarte riguroase, SAMKHYA are o ţinută ştiinţificăastfel că în BHAGAVAD-GITA, modelul divin KRISHNA explică relaţiile între corp şi suflet înconformitate cu filozofia SAMKHYA". Cele 24 de diviziuni sunt: Spiritul nemuritor şi materia,inteligenţa, individualitatea, mintea (ca coordonator) care coordonează şi (ca interpret) careinterpretează experienţele simţurilor, 5 organe de simţ, 5 elemente oarecum grosiere şi 5 simţurisubtile.

SAMKHYA este deci unul dintre cele 6 sisteme, ortodoxe (se consideră că el este unsistem filosofic hindus ortodox, derivat din tantrism) dezvoltate din SUTRAS-urile (aforisme aleînţelepţilor) primitive. SAMKHYA încearcă să explice prin evoluţie raţională alcătuireauniversului (MACROCOSMOS) la baza căruia se află două principii: materia sau substanţaconcretă şi Spiritul divin. Spiritul nemuritor al omului (ATMAN) este o parte din SPIRITULDIVIN, URIAŞ al universului (MACROCOSMOSULUI) (BRAHMAN).

SAMYAMA. Cele trei etape superioare în practica YOGA sunt: DHARANA(concentrarea mentală neîntreruptă), DHYANA (meditaţia yoghină profundă) şi SHAMADHI(extazul divin). Când acestea trei sunt folosite într-o perfectă succesiune cu scopul obţinerii de puteri speciale sau chiar paranormale de cunoaştere (SIDDHIS), se obţin puteri extraordinaredatorită IDENTIFICĂRII PERFECTE (SAMYAMA - în care obiectul de cunoscut, cunoaştereace rezultă graţie acestei comuniuni inefabile perfecte şi conştiinţa celui care cunoaşte(cunoscătorul) DEVIN UNA) şi apar percepţii uluitor de exacte corelate cu normalul (stareanormală).

Această practică superioară în YOGA este cunoscută sub numele de SAMYAMA sauidentificarea perfectă a conştiinţei cunoscătorului cu obiectul de cunoscut astfel încât cunoaştereacare rezultă astfel, obiectul de cunoscut şi cunoscătorul (yoghinul) nu fac în timpul realizării stăriide SAMYAMA decât o SINGURĂ ŞI DEPLINĂ UNITATE în care nimic din cele 3 nu maiexistă DISTINCT pentru el (yoghinul în SAMYAMA). Stăpânirea perfectă a etapei cunoscută înYOGA sub numele de SAMYAMA (identificare perfectă) de către un yoghin îi permite acestuiasă-şi trezească rapid capacităţile paranormale (SIDDHIS) şi conferă stăpânirea spirituală a NATURII.

SIDDHIS = puteri fizice, psihice, mentale şi spirituale cu totul extraordinare sau aşa-zis paranormale, care apar ca un corolar al evoluţiei spirituale a yoghinului perseverent, pe măsură ceîn fiinţa lăuntrică a aspirantului se trezesc din starea de potenţialitate şi se amplifică gradatanumite rezonanţe inefabile cu forţe cosmice, subtile, secrete care realizează efectiv (sauactualizează conexiunile şi corespondenţele analogice, subtile şi profunde dintre om (consideratdrept un MICROCOSMOS) şi Univers (MACROCOSMOS).

Practica tehnicilor şi procedeelor secrete YOGA: MANTRA, KUNDALINI, LAYA,TANTRA conduce gradat la realizarea unor asemenea puteri yoghine (de exemplu: clarviziune, premoniţie, dedublare astrală, telepatie, levitaţie), capacitatea de a materializa sau dematerializaobiecte, transferul conştiinţei, mersul pe apa, vitalitate uluitoare etc.

În general, Ghidul Spiritual (GURU) pune adeseori aspirantul în gardă împotriva căutăriiegoiste a oricăror SIDDHIS-uri, deoarece, pentru cei vanitoşii mărginiţi, ele nu contribuie larealizarea Adevărului Ultim, ci fac parte tot din lumea fenomenală, oricât de "supranaturale" ar  putea părea la o privire superficială; ataşamentul faţă de aceste puteri uimitoare sau orgoliul pe

Page 167: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 167/254

care îl amplifică constituie, nu o dată, un puternic obstacol pe calea desăvârşirii spirituale şi aeliberării ultime. Pe de altă parte însă, acele SIDDHIS-uri superioare, spirituale apar adeseoriSPONTAN ca de la sine chiar fără a fi urmărite DELOC de aspirant, numai prin unele practici profund spirituale.

TRATAKA = Una dintre cele 6 SHATKARMAS care urmăreşte, printre altele,

amplificarea şi întărirea puterii de concentrare mentală, simultan cu curăţarea şi îmbunătăţireavederii, prin fixarea neîntreruptă a privirii asupra unui punct colorat sau o YANTRA.La început trebuie aleasă şi aşezată o bulină colorată ori o YANTRA la nivelul axei

ochilor ce va fi plasată la aproximativ 1,50 m în faţa noastră. Atunci când ne antrenăm (facemTRATAKA), privirea va fi ferm şi continuu îndreptată asupra bulinei colorate sau a YANTRA-ei,cu ochii larg deschişi şi vom urmări la început să nu clipim deloc, decât o dată pe minut.Antrenamentul în TRATAKA la început poate să fie de minim 10 minute. Proporţional cuantrenamentul nostru în timp, vom remarca faptul că putem rămâne minute în şir fără a mai simţideloc nevoia să clipim şi în acelaşi timp vom remarca o îmbunătăţire considerabilă a puteriinoastre de concentrare mentală şi a atenţiei.

 Noaptea, această tehnică yoghină (TRATAKA) se poate face la fel, dar folosind dreptsuport de fixare neîntreruptă a privirii flacăra unei lumânări care va fi astfel plasată încât să segăsească la nivelul axului optic al privirii noastre. Vom mări treptat durata antrenamentului înTRATAKA dar vom avea grijă să ne oprim în momentul în care ochii încep să lăcrimeze foartemult. Perioada optimă la care trebuie să ajungem mărind gradat timpul afectat antrenamentului înTRATAKA este 30-45 minute. Vom remarca instalarea unei stări de intensă fericire mentală(FARĂ MOTIV) în timpul şi la 3-4 ore după realizarea tehnicii de TRATAKA şi, de asemenea,vom constata o uluitoare creştere a încrederii în sine. Prin TRATAKA consecvent realizat, privirea devine magnetică, caldă, expresivă, puternică şi fermecătoare.

Dacă este cazul, uneori putem alterna antrenamentul în TRATAKA, punând o farfurie plată plină cu apă la oarecare distanţă şi aşezând-o astfel încât să facă un unghi adecvat cu flacăralumânării, astfel încât aceasta să ajungă să se reflecte aproape în mijlocul farfuriei. Imediat dupăaceea vom face TRATAKA numai asupra imaginii lumânării reflectate în apa din farfurie.Practica acestei forme de TRATAKA, îmbunătăţeşte vederea şi calmează oboseala ochilor. Încazurile de surescitare, ea acţionează ca un minunat sedativ natural.

Când suntem undeva la ţară, într-un spaţiu deschis- un-parc, de exemplu putem privi cuatenţie (TRATAKA) orizontul timp de 5-10 minute şi, în zilele care urmează, putem măriintervalul de timp. Practica acestei forme de TRATAKA în natură ne dilată în mod armoniosconştiinţa şi ne face să trăim o stare inefabilă de fericire pe un fond de echilibru mental profund.

În afară de aceste forme de TRATAKA mai există, de asemenea, BHRUMADHYATRATAKA (fixarea privirii (cu ochii deschişi, fără a clipi) asupra sprâncenelor; această formă deTRATAKA urmăreşte să energizeze rapid AJNA CHAKKA), NASIKAGRA TRATAKA (serealizează la fel dar implică fixarea neîntreruptă cu privirea a vârfului nasului şi urmăreşteenergizarea rapidă a centrului de forţă secundar MANAS CHAKRA), DAKSHINA JATRUTRATAKA (se realizează la fel dar implică fixarea neîntreruptă cu privirea a umărului drept şiurmăreşte trezirea, conştientizarea şi controlul aspectului SOLAR, YANG (+) al fiinţei) şiVAMA JATRU TRATAKA (se realizează la fel dar implică fixarea neîntreruptă cu privirea aumărului stâng şi urmăreşte trezirea, conştientizarea şi controlul aspectului LUNAR, YIN (-) alfiinţei; totodată, aceste forme de fixare a privirii (TRATAKA) întăresc muşchii oculari, în timpce fixarea, neîntreruptă a privirii îi relaxează profund.

Imediat, în finalul tehnicii de TRATAKA, mai ales dacă a apărut lăcrimarea abundentă,ochii vor fi spălaţi prin stropire cu apă rece aruncată din palme în timp ce ţinem ochii deschişi.

Page 168: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 168/254

Atunci când ne spălăm după TRATAKA ochii, aceştia trebuie să fie stropiţi uşor cu apă rece decâteva ori; dacă suntem foarte sensibili şi folosim apă caldă, vom încheia întotdeauna folosindmăcar de 2 ori apa rece. Aceasta amplifică aportul de sânge la nivelul ochilor şi masează în modarmonios globii oculari.

În concluzie putem spune că, în YOGA, TRATAKA este o importantă tehnică de SHAT-

KARMA-KRIYA, care este foarte folositoare atât vederii cât şi concentrării mentale,îmbunătăţirii atenţiei şi eliminării problemelor legate de slăbirea memoriei.Practica consecventă a tehnicii de TRATAKA face să devină fermă concentrarea mentală,

trezeşte clarviziunea şi totodată ne permite să citim cu uşurinţă gândurile sau intenţiile cele maiascunse ale fiinţelor umane cu care venim în contact.

= SFÂRŞIT =

AN IV C 33

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLEALE SUNETELOR VOCALE: A, Â, E, I, Î, O, U, EMISE SONOR ŞIUTILIZATE CA MANTRA-E DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DE

FORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DINMACROCOSMOS (DESCRIEREA, PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CAREPUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR 

MANTRA-E (VOCALICE) TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRILĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)

PREZENTAREA GENERALĂ A METODEI

Metoda, pe care o vom descrie este foarte simplă (fiind cuuşurinţă abordabilă de către orice fiinţă umană normală) şi a fostredescoperită de către occidentalul LESER LASARIO, un savantaustriac care a studiat cu multă atenţie MANTRA YOGA şi astructurat gradat, după aproape 30 de ani de experienţă, un sistemunic în lume care conferă acelora dispuşi să-i aplice, multipleefecte binefăcătoare lăuntrice corelate, de natură fizică (somatice,fiziologice), psihică şi mentală.

Sistemul său este totodată terapeutic, perfect natural şi înîntregime lipsit de fenomene nocive. În plus, el nu are nici un fel

de contraindicaţii. Sistemul lui LESER LASARIO se aplică cu succes chiar şi astăzi, mai ales camodalitate naturală de ameliorare şi vindecare în anumite boli, chiar grave, în special atunci cândtoate celelalte mijloace de care dispune actualmente medicina sunt inoperante (lipsite de efecte).

Metoda lui LESER LASARIO este extrem de simplă şi implică, printre altele, utilizarea perseverentă a respiraţiei yoghine complete (pentru cei care nu practică YOGA, va fi suficientă orespiraţie cât mai amplă şi profundă, care exclude orice forţare), asociată în momentulEXPIRAŢIEI, cu pronunţarea cât mai lungă, transfiguratoare a anumitor sunete vocale. Aceastătehnică, realizată în mod perseverent, face să apară destul de repede efecte benefice foarte

Page 169: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 169/254

 puternice în mod evident diferite, în funcţie de sunetul vocalic cu care operăm atunci. În cazul încare exersăm această tehnică corelată cu respiraţia yoghină completă, pe lângă faptul că inspirămconştient mai mult oxigen totodată acumulăm în fiinţa noastră mai multă energie subtilă vitalăPRANA.

Această tehnică simplă, simultan asociată cu anumite trăiri lăuntrice transfiguratoare,

antrenează multiple reacţii binefăcătoare, regeneratoare, curative la nivelul sistemului nervossimpatic care controlează nu numai circulaţia sanguină ci coordonează, de asemenea,funcţionarea armonioasă a glandelor endocrine şi a organelor vitale, datorită energizării binefăcătoare şi a activării globale a centrilor subtili de forţă ai fiinţei (CHAKRA), prinintermediul energiilor subtile benefice aduse (canalizate) în fiinţă prin emisia mentală (însoţită deLAYA YOGA) sau sonoră a unei anumite VOCALE (utilizată în această tehnică în calitatea sa deMANTRA).

Binecunoscutul savant occidental MAX MULLER, care a studiat cu multă atenţiesistemul YOGA, a scris următoarele cuvinte în lucrarea sa "CELE ŞASE SISTEME ALEFILOZOFIEI INDIENE": "Totdeauna trebuie să ne ferim să respingem ca fiind absurd ceea ce,datorită limitelor noastre mentale, nu putem înţelege de prima dată. Acum pot mărturisi că multedintre practicile tradiţionale (YOGA) care îmi apăreau, datorită privirii mele superficiale, ca fiindîn totalitate lipsite de sens, ba chiar absurde, mi s-au revelat ceva mai târziu. După ce m-amgândit mai adânc la ele, ca incluzând în mod evident o semnificaţie infinit mai profundă decâtaceea la care m-aş fi putut aştepta".

Printre toate formele autentice de YOGA, există fără îndoială una care, în Occident cel puţin, este surprinzător de mult subestimată şi minimalizată, datorită neînţelegerii ei APROAPECOMPLETE şi a misterului adânc în care NU ÎNTÂMPLĂTOR este mai mereu învăluită -aceasta este MANTRA YOGA.

Sir JOHN WOODROOFF, mult mai bine cunoscut sub pseudonimul ARHTUR AVALON, consacră sistemului MANTRA YOGA, în lucrarea sa de referinţă (care şi-a dobânditîn decursul timpului, o binemeritată autoritate, atât în India cât şi în Occident), "Puterea şarpelui",un întreg capitol acestei forme foarte secrete din YOGA. El afirmă acolo, printre altele, că:"Poate că nu există nici un subiect în aproape toate textele tradiţionale indiene (SHASTRA) caresă fie atât de puţin înţeles şi plin de nepătrunse TAINE ca acela al MANTRA-elor. Subiectulacesta (al MANTRA-elor) este totuşi atât de important în TANTRA SHASTRA (tradiţiaînţelepciunii orientale), încât un alt nume care i s-a dat acesteia este acela de MANTRA-SHASTRA. Ştiinţa secretă a MANTRA-elor, indiferent dacă poate sau nu poate să fie binefundamentată, cu toate acestea, chiar şi în această situaţie din urmă, ea nu este şi nu poate fi oabsurditate, aşa cum este presupusă de unii necunoscători sau semidocţi. Cei care sunt de această părere, pot uneori să facă o excepţie în ceea ce priveşte MANTRA-ele lungi care (în realitate nusunt deloc MANTRA-e ci) sunt de fapt nişte rugăciuni şi a căror semnificaţie clară ei o înţeleg, pentru că ei ştiu cu toţii ce este în realitate o rugăciune. Dar dincolo de aceasta, o asemeneaapreciere superficială, puerilă şi pripită arată o totală lipsă de înţelegere".

De fapt, graţie iniţierii secrete primite, noi ştim la ora actuală că, în realitate, MANTRAeste o reprezentare SONOR ANALOGICĂ de punere şi menţinere în stare de inefabilăREZONANŢĂ subtilă cu o anumită forţă sau energie din MACROCOSMOS. Altfel spus,MANTRA este prefigurată acelei puteri subtile, enigmatice din MACROCOSMOS sub formasunetului, puterea nesfârşit creatoare a energiilor subtile binefăcătoare ale gândirii este admisăastăzi din ce în ce mai mult în Occident. Această cunoaştere străveche a fost păstrată secretă înIndia, constituind baza practicilor YOGA şi MANTRA. Chiar şi astăzi, multe aspecte în YOGAşi MANTRA sunt menţinute deloc întâmplător strict secrete, mai ales pentru a preveni utilizarea

Page 170: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 170/254

lor abuzivă sau MALEFICĂ, în cazul MANTRA-elor care fac posibilă rezonanţa cu energiisubtile RELE.

Ceea ce nu a fost aproape deloc înţeles în Occident, este forma particulară pe care o iaştiinţa ideilor-forţă în MANTRA VIDYA (ştiinţa MANTRA-elor). Pentru yoghini, gândirea esteo forţă uriaşă care este la fel de reală şi de obiectivă întocmai precum obiectele şi fiinţele aşa-zis

exterioare. Rădăcina sanscrită "MAN", care semnifica "gândire" (puterea sau capacitatea de agândi), este totodată rădăcina cuvântului "om" (MANU în limba sanscrită), care este privitadeseori în Orient ca fiind singurul gânditor dintre toate făpturile lumii fizice.

Esenţa secretă a acestei doctrine (MANTRA VIDYA) este concentrarea fermă şineîntreruptă a gândirii noastre şi a voinţei asupra sunetului MANTRA-ei corect şi armoniosEMIS MENTAL, care generează atunci FULGERĂTOR intrarea în profundă comuniune şirezonanţă (LAYA YOGA) cu FOCARUL DE PUTERE sau SFERA RESPECTIVĂ DE FORŢĂdin MACROCOSMOS, pe care respectiva MANTRA o evocă prin sunetele sale componente.

ÎN CE CONSTĂ DE FAPT MANTRA YOGA?

MANTRA-ele au fost revelate prin percepţie spirituală directă de străvechii înţelepţiclarvăzători (RISHD care ajunseseră să cunoască pe deplin şi în profunzime secretele puteriievocatoare a sunetelor, ca instrument de intrare în rezonanţă cu anumite straturi ascunse sau sferesubtile de putere ce există în MACROCOSMOS. Ele sunt formate din silabe simbolice, carereproduc în mod aproximativ REALITATEA şi manifestarea subtil sonoră (percepută în modspiritual) a unor anumite energii ascunse din MACROCOSMOS, făcând posibilă REZONANŢAcu ele.

Efectele pe care le generează, graţie REZONANŢEI, aceste MANTRA-e, cât şi realităţileinvizibile sau sferele de forţă cu care ele ne pun instantaneu în legătură, sunt precis indicate întratatele secrete MANTRA SHASTRA. În aproape toate lucrările yoghine de specialitate, sunt celmai adesea puse în prim-plan mai ales efectele vitale, psihice şi mentale ale MANTRA-elor. Fărăa căuta să minimalizăm câtuşi de puţin aceste efecte, vom urmări în continuare să arătăm cât maiexplicit şi mai aproape de nivelul nostru actual de înţelegere, modul în care MANTRA-eleacţionează atât asupra nivelului fizic, cât şi asupra celui psihic şi mental.

Practica lui MANTRA YOGA implică, după cum ştim (la modul esenţial) să EMITEM(profund concentraţi şi cât mai interiorizaţi) sonor (audibil) sau numai mental (în gând), oanumită MANTRA (scurtă) de un număr cât mai mare de ori. Aici trebuie să specificăm că, înlumina celor arătate mai sus, nu pot fi considerate niciodată MANTRA-e cuvintele sau uneorichiar anumite fraze "sacre" (care, datorită rezonanţei JOASE cu anumite aspecte dinsubconştientul colectiv şi nu din MACROCOSMOS, sunt mai mult sau mai puţin considerate cafiind pline de eficienţă spirituală).

Datorită faptului că, în ceea ce priveşte sistemul MANTRA YOGA, s-a urmărit şi seurmăreşte să se păstreze anumite secrete. Maeştrii moderni ai Orientului, care s-au adresatOccidentului, nu au făcut aproape deloc efortul de a ne învăţa să-l apreciem la adevărata savaloare pentru a ajunge să-l reabilităm şi să-l adaptăm cerinţelor şi aspiraţiilor noastre actuale.Aceasta se datorează faptului că foarte mulţi dintre ei consideră MANTRA YOGA drept o formăfoarte secretă de YOGA, destinată fiinţelor umane deosebit de evoluate, cărora HATHA YOGAşi RAJA YOGA le-au pregătit suficient de bine fiinţa, purificând-o.

Datorită ignoranţei sale complete cu privire la realitatea obiectivă a MANTRA-elor lautilitatea rostirii lor, cel mai adesea occidentalul are tendinţa să zâmbească ironic şi plin de"superioritate" la vederea unui indian stând cu ochii închişi într-o postură de meditaţie YOGA. În

Page 171: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 171/254

timp ce emite sonor, periodic, anumite sunete care, cel mai adesea, pentru el sunt lipsite desemnificaţie sau de un sens formal. Să nu uităm şi dacă cu adevărat urmărim să înţelegem cât maiadânc aceste aspecte, să medităm asupra cuvintelor marelui orientalist şi erudit MAX MULLER  pe care l-am citat anterior.

De mii de ani, yoghinii atribuie în unanimitate extraordinare puteri curative şi

revitalizante, cu ecouri complexe atât în plan fiziologic cât şi subtil (vitale, psihice şi mentale),MANTRA-ei fundamentale AUM, care a fost indicată din timpuri imemoriale ca fiind sunetulsubtil primordial sau TONICA MACROCOSMOSULUI (manifestarea permanentă a Logosuluicreator), PRANAVA. Uluitor mai ales pentru cel înzestrat cu intuiţie şi inteligenţă este faptul(deloc întâmplător) că acest sunet esenţial există în multe alte tradiţii spirituale, sub forme uşor diferite, cum ar fi: AMIN, AMAN, AMON etc. Uneori, această PRANAVA fundamentală(AUM) era însoţită de încă 6 BIJA MANTRA-e (sunete subtile distincte, considerate fiecare oMANTRA, numite SEMINŢE): HRAM, HRIM, HRUM, HRAJM, HRAUM şi HRAH.

În anumite tratate yoghine secrete se spune că repetarea cu voce tare (sau emisia mentalăînsoţită de intrarea în starea de LAYA YOGA) a fiecărei BIJA MANTRA (dintre cele 7 BIJAMANTRA-e) în parte, timp de minim 10 minute, constituie aşa-numitul ANTRENAMENTYOGHIN secret cu cele 7 BIJA MANTRA-e. Marii yoghini ai Orientului au mărturisit cărepetarea distinctă, interiorizată şi cu voce tare (câte 10 minute, pe rând, a fiecărei BIJAMANTRA dintre cele care sunt indicate mai sus) a acestor 7 silabe sonore secrete, acţionează profund atât asupra vehiculelor subtile ale fiinţei cât şi asupra organelor fizice interne, unde facesă apară fenomene ample de regenerare şi energizare, care sunt remarcate în special la nivelulinimii, stomacului şi creierului.

În timp ce ateul sceptic este înclinat să nu vadă aici decât o superstiţie primitivă sau celmult doar o formă banală de autosugestie (aşa cum consideră  pripit ignoranţii când, în urmarealizării tehnicilor YOGA, apar efecte minunate), creştinul dogmatic ezită să abordeze aceastăcale de teamă de a nu se îndepărta cumva de religia sa prin "convertirea" la "rituri" pe care el leconsideră păgâne, eretice sau chiar diavoleşti.

În această direcţie, iniţiatul ARTHUR A VALON spune: "Nu este nimic aprioric sacrusau paranormal într-o MANTRA. MANTRA emisă mental corect ne pune doar în legătură cu oanumită forţă subtilă care pentru noi este identică şi neutră (MANTRASHAKTI); ea se preteazătotdeauna imparţial, întocmai ca şi curentul electric transformat şi adaptat, de exemplu, pentru oanumită utilizare." MANTRA YOGA se bazează permanent pe fenomene complexe şi profundede rezonanţă interioară însoţite de efectele puţin cunoscute care sunt cu, toate acestea,incontestabile şi puternice.

În cazul operării cu MANTRA-e rostite cu voce tare, aceste efecte profunde sunt generatedatorită energiilor subtile angrenate prin rezonanţă de vibraţiile vocale care vor acţiona atâtasupra organismului cât şi asupra psihicului şi a mentalului, în cursul teoretic care se referă la ceade-a doua Mare Putere Cosmică, TARA, au fost descrise aproape în întregime efectele subtile şispirituale care apar în fiinţa noastră prin emisia cu o maximă concentrare mentală şi interiorizarea MANTRA-ei AUM, fiind totodată revelate simbolismul tradiţional şi semnificaţiile ezotericeale acesteia.

Înainte de a aborda in extenso această lecţie, este necesar să-l cităm pe LESER LASARIO(descoperitorul acestei metode) care este un savant austriac ce şi-a consacrat peste 30 de ani dinviaţă experimentării atente ale efectelor fiziologice şi subtile ale vocii umane. Să vedem deci,cum a descoperit el proprietăţile binefăcătoare uimitoare ale vibraţiilor sonore VOCALE emisede vocea umană asupra corpului fizic, psihicului şi mentalului. LESER LASARIO era foarte grav bolnav şi aproape că fusese condamnat de medicina clasică. În cazul său, întocmai ca şi în acela

Page 172: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 172/254

Page 173: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 173/254

de candoare, m-a privit cu atenţie câteva clipe, copilaşul şi-a reluat serioasa sa ocupaţie căreia i seconsacrase anterior şi a continuat să gângurească: "la, la, la, la, la". Era delicios şi fermecător.Mi-am oprit aproape inconştient respiraţia ca să-l aud mai bine. În acest moment, eu am remarcatun anumit lucru: de fiecare dată când copilaşul rostea sunetul "la", se producea simultan oanumită vibraţie clar perceptibilă pentru mine în regiunea celor 3 coaste superioare. Vibraţia

aceea misterioasă care apărea se localiza mereu în acel loc precis. Curios fiind din fire, amîncercat atunci şi eu iar rezultatele care au apărut la mine de astă dată au fost similare. Erasurprinzător şi totodată pasionant. Am procedat după aceea la fel şi cu o altă vocală: "POO, POO,POO" pe care am emis-o lent şi amplu de mai multe ori şi am observat că, în această situaţie,vibraţia se producea acum mai jos. Am încercat chiar să-l învăţ pe acel copilaş să pronunţe şi elun sunet asemănător cu "POO, POO, POO" ca să pot observa în mod obiectiv efectele careapăreau asupra lui.

La început nu prea am reuşit nici un rezultat. Am obţinut rezultate încurajatoare de-abiadupă două ore de tentative infructuoase şi atunci, uimit, am văzut cum vibraţia care se manifestaacum apărea exact la nivelul abdomenului. Eram surprins să constat personal că rostirea cu vocetare a lui "LAA" făcea instantaneu să apară o vibraţie foarte netă în partea superioară a pieptuluiiar sunatul

 "POO" făcea să apară o vibraţie în abdomen. Am început să mă gândesc că probabil

faptul de a rosti cât mai lung această vocală singură producea aproape imediat o reacţie specialăcare se repercuta asupra sistemului nervos simpatic iar toate acestea la un loc generau probabil,ulterior, reacţii şi în alte părţi ale corpului copilului. Viza oare această vibraţie anumiţi centrinervoşi importanţi? În cazul în care răspunsul era afirmativ toate acestea căpătau o semnificaţiefoarte profundă. Două fapte erau însă pentru mine evidente. Mai întâi, repetarea prelungită asunetului revela aproape imediat o anumită trăire interioară, făcea să apară şi să se amplifice oanumită atitudine mentală diferită, chiar dacă conştientizarea ei era pentru mine vagă şi foartesimplistă. Copilul care rostea aceste sunete era evident armonios şi fericit. În al doilea rând,ajunsesem să remarc că efectul vibrator era foarte pronunţat. Am observat, de exemplu, cumcopilul repeta "la, la, la" fără să-şi tragă deloc respiraţia, până când, la un moment dat, plămânii ise goleau complet şi numai după aceea el respira profund şi reîncepea să gângurească "la, la, la".Acţionând spontan astfel, el realiza atunci o lungă retenţie a aerului în plămâni şi făcea să apară ocontracţie prelungită şi regulată a muşchilor abdominali, care era însoţită de retracţia diafragmeicătre în sus.

Am început imediat să imit copilul şi, rând pe rând, în timp, am experimentat profund şigradat, efectul binefăcător al mai multor vocale asupra mea. Culcat pe spate şi cât mai relaxat, caşi bebeluşul, încrezător în puterea benefică nemărginită a naturii, am continuat să vocalizez acestesunete aparent monotone mai multe zile în şir.

= VA URMA =

NOTĂ EXPLICATIVĂ: Pentru a păstra cât mai bine rigoarea şi acurateţea termenilor din limba sanscrită la integrarea lor în cursurile şi lucrările noastre, vom adopta de acum înainte otranscriere mai bine adaptată la structura limbii române. În această direcţie, vom înlocuiterminaţia în "s" folosită frecvent la formarea pluralului substantivelor din limba sanscrită,această terminaţie fiind proprie şi specifică limbilor franceză şi engleză, cu terminaţii specificelimbii romane. De exemplu: în loc de ASANAS, CHAKRAS, MANTRAS etc., se va scrieASANA-e, CHAKRA-e, MANTRA-e etc., deşi, evident, este vorba de termeni în fond absolutidentici.

 

Page 174: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 174/254

AN IV C 34

RECOMANDARI SPECIALE PENTRU ASPIRANŢII AVANSAŢI ÎNPRACTICA YOGA

(continuare la cursul nr. 48 AN III)

67) Mai ales pentru yoghini, IUBIREA adevărată este unsentiment inefabil, copleşitor şi divin care face cu putinţă pentruacela (sau aceea) care o trăieşte plenar să resimtă o inefabilădilatare euforică a fiinţei sale şi totodată a câmpului conştiinţei dela finit către infinit.

Ceea ce caracterizează în mod fundamental iubireaadevărată este faptul că permanent ea este opusul EGOISMULUI.

IUBIREA este simţită intens de fiinţele umane sub formaunui sentiment unificator, profund euforic, copleşitor, nuanţat,moral-estetic funciar.

Iubirea se manifestă mai ales prin aspiraţia sublimă, dezinteresată, profundtransfiguratoare şi pătrunsă de abnegaţie către obiectul său: o fiinţă umană de sex opus care neatrage, o anumită persoană asupra căreia resimţim spontan imboldul să ne revărsăm în moddetaşat afecţiunea sau chiar o colectivitate, o idee ori o valoare, o activitate. Naşterea, persistenţaşi dezvoltarea acestui sentiment profund unificator, euforic, care în esenţa sa este divin şi beatificşi dezvoltarea acestui sentiment atunci când el se manifestă divers nuanţat, de la o fiinţă umană laalta în sfera sa individuală (care este aproape unică, fiind diferită de la un om la altul) este intimlegată de formarea şi cristalizarea personalităţii.

Iubirea dintre sexe vizează, prin transfigurare amoroasă profundă şi adoraţie, fuziuneacomplementară inefabil unificatoare pe toate planurile (inclusiv cel fizic-sexual) cu o anumităfiinţă umană care se află în plenitudinea sa fizică, vitală, psihică, morală şi intelectuală care apare

aceluia sau aceleia care o iubeşte intens, în frumuseţea individualităţii sale unice şi, irepetabile,fiind tocmai din această cauză (pentru ACELA SAU ACEEA CARE IUBEŞTE) generatoare de oimensă fericire, autentică numai în această calitate. Natura şi rolul uriaş îndeplinit permanent deiubire, atunci când aceasta este intens şi cu adevărat liber manifestată în viaţa oamenilor, au primit în decursul timpului interpretări variate. Una dintre cele mai străvechi interpretări aleiubirii este aceea mitologică-cosmologică, în care iubirea apare ca o nesfârşită forţă euforică,transfiguratoare, sublimă, divină, cosmică, grandioasă, generatoare a tot ceea ce este frumos,minunat şi infinit creatoare (de exemplu Erosul regenerator al orficilor, principiul organizator divin al Universului la Empedocle, entuziasmul eroic la G. Bruno, principiul unificator divin alcerescului (+) şi al teluricului (-), al finitului şi infinitului în romantismul german; aspectul polarizant, complementar şi unificator al forţei subtile a Soarelui ((+) masculinul, aspectul

emisiv) şi al forţei subtile a Lunii ((-) femininul, aspectul receptiv) care este puterea motrice şidiriguitoare a manifestării şi a evoluţiei în YOGA). Distingând genuri diferite ale iubirii şiconsiderând-o pe cea profund transfiguratoare şi spirituală (pură, înălţătoare, divină) ca netsuperioară, numeroşi gânditori i-au atribuit virtuţi cognitive fundamentale (de ex. cunoaştereafrumosului ideal ca atare, identificarea extatică a iubirii şi cunoaşterii la Platou, accederea cătreculmile extatice ale lumii inteligibile, beatitudinea iubirii divine la M. Ficino, libertatea interioarădeplină izvorâtă din cunoaşterea intuitiv-raţională, "amor dei intellectualis" la Spinosa, penetrarea, datorită unei inefabile rezonanţe interioare cu conţinutul ideal sau absorbirea în noi,

Page 175: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 175/254

datorită fuziunii depline şi a identificării perfecte (în care cunoaşterea, obiectul sau fiinţa ce estecunoscută şi cunoaşterea care rezidă sunt UNA) a lucrului (sau a fiinţei umane) cunoscute(e) caîntr-o contopire erotică la F. Schlegel).

Iubirea a fost şi este investită cu importante sensuri şi valenţe umane şi spirituale îngândirea modernă, revelându-se rolul ei ca factor de aglutinare a solidarităţii umane profunde, ca

factor de asigurare a comunităţii de idei a speciei umane, ca esenţă sublimă, divină profundtransfiguratoare a omului Reprezentanţii filosofiei religioase, gânditorii creştini mai cu seamă (deexemplu, neoplatonismul, tomismul şi neotomismul, personalismul, existenţialismul religios) au pus foarte clar în evidenţă unele aspecte ale antropologiei iubirii (caritate-agape) interpretându-leîn chip divin, înălţător, transcendental, ca iubire a lui DUMNEZEU, în care aceasta se identificăcu iubirea universală (temelia unitară a celor trei ipostaze ale lui Dumnezeu). O poziţie aparteocupă din acest punct de vedere, printre teologi, Teilhard de Chardin, care a construit o concepţieetică profund bazată pe dragostea dintre oameni, pe un colectivism plenar unificator afectiv şiintelectual. Întărirea accentelor pesimiste şi iraţionaliste ale iubirii caracterizează multe dintreinterpretările filosofice în sec. al XIX-lea şi al XX-lea (de exemplu, Schopenhauer (Pentru acesta,de exemplu "Amorul nu este decât o cursă întinsă individului pentru ca acesta să perpetuezespecia") Nietzsche, M. Scheler, K. Jaspers, Sartre, Gabriel Marcel). Dovedind determinarea lui (asentimentului iubirii) corelat psihic şi mental, unii filosofi au subliniat transformările profunde pecare le-a suferit sau le suferă sentimentul iubirii de-a lungul timpului şi au pus în evidenţă aportulei hotărâtor în cunoaşterea de sine, în atingerea stării de fericire, în formarea şi modelarea umană.

Yoghinii au considerat totdeauna sentimentul iubirii ca fiind extraordinar de important şil-au caracterizat adeseori drept un esenţial criteriu valoric sui-generis al gradului de umanizare şielevare a comportamentului natural al omului, o măsură a faptului că în însăşi fiinţa samicrocosmică cea mai intim individuală CEL CARE IUBEŞTE poate totodată să devină, datorităiubirii, o fiinţă dilatată în infinit, macrocosmică, unificată şi divină.

Privind lucrurile din punct de vedere psihic, putem spune că iubirea sau amorul seformează printr-un fenomen complex de "cristalizare" care a fost destul de bine descris deSTENDHAL (în lucrarea sa celebră "DESPRE DRAGOSTE") şi este analizat acolo ca un procesde fixare progresivă pe care ni-l generează comunicarea şi identificarea inefabil empatică cu oanumită fiinţa umană de sex opus care ne completează (întregeşte) şi ne polarizează pe multiplenivele ale fiinţei noastre, făcându-ne să ne descoperim mult mai unificaţi şi armonioşi.STENDHAL opune această dragoste intensă, durabilă, profund transfiguratoare şi adevăratăamorurilor bruşte, frenetice şi fulgerătoare ("COUP DE FOUDRE") care, prin angrenarea unor  polarizări efemere, parţiale sau lipsite de o anumită profunzime şi complexitate, sunt cel maiadesea predispuse să dispară la fel de repede cum au apărut deoarece fie de o parte, fie chiar deambele părţi, lipseşte susţinerea afectivă şi transfigurarea care face posibilă aprofundarea în timpa fuziunii amoroase pe multiplele niveluri realizată în cuplu.

Din punct de vedere moral, aşa cum am mai spus, amorul este definit de către yoghini cafiind un sentiment euforic sublim şi profund transfigurator care este opus egoismului. Iubireaadevărată este, prin urmare, o modalitate foarte simplă de depăşire sau transcendere a egoismului.Înţelegând profund acest aspect prin trăirea directă, intensă, spontană şi liberă a iubirii adevărate putem să înţelegem mult mai bine cuvintele divine, esenţiale ale lui IISUS pe care, paradoxal,foarte puţini creştini le mai pun astăzi în practică: "IUBEŞTE PE APROAPELE TĂU CA PETINE ÎNSUŢI". Genialul scriitor TOLSTOI spune: "ADEVĂRATA IUBIRE ARETOTDEAUNA DREPT BAZĂ RENUNŢAREA LA PROPRIUL BINE INDIVIDUAL".

Marii sfinţi creştini văd în iubire izvorul virtuţii divine supreme, care esteCOMPASIUNEA. Problema filosofică pentru yoghini este de a şti dacă iubirea poate să fie o

Page 176: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 176/254

modalitate adevărată de cunoaştere. Privind din acest punct de vedere, ei consideră că iubirea esteun mijloc rapid de cunoaştere (filosoful SPINOZA scrie: "IUBIREA INTELECTUALĂ DEDUMNEZEU SE NAŞTE DIN CEL DE AL TREILEA FEL DE CUNOAŞTERE") şi resping caaberantă ideea lui DESCARTES că iubirea nu ar fi decât o orbire a minţii (DESCARTES:"Iubirea este o pasiune care poate să fie excitată imens în noi fără ca să ne dăm seama absolut

deloc dacă obiectul sau fiinţa umană care o cauzează este bună sau rea").În continuare, oferim pentru a ilustra cele afirmate, un pasaj poetic şi plin de înţelepciunedin lucrarea "PROFETUL" a genialului KAHLIL GIBRAN, cu privire la iubire:

"Când iubirea copleşitoare vă face semn, urmaţi-i îndemnul,Chiar dacă drumurile ei sunt aparent grele şi prăpăstioase.Şi când vraja ei paradisiacă vă cuprinde cu aripile ei angelice, supuneţi-vă misterului eiChiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i v-ar putea răni.Iar când iubirea transfiguratoare vă vorbeşte şi o simţiţi profundă şi divină, daţi-i crezare,Chiar dacă vocea ei ar putea să vă sfarme visurile himerice, asemenea vântului din

miazănoapte care vă pustieşte grădinile.Fiindcă, precum iubirea vă încunună, adeseori tot ea trebuie să vă şi crucifice. Precum vă

face să creşteţi mult mai repede şi îmbătaţi de fericire, tot ea trebuie să vă şi reteze uscăciunile şisă vă distrugă cât mai repede răutăţile şi egoismul.

Precum ea vă ridică, îmbătaţi de bucurie, până la înălţimea voastră ideală, alintându-vă cuo dumnezeiască gingăşie ramurile cele mai fragile care freamătă în lumina soarelui infinit aliubirii.

Tot la fel ea va răzbate ca o miraculoasă forţă purificatoare până în adâncul rădăcinilor voastre, zdruncinând încleştarea lor cu pământul.

Asemeni snopilor de grâu, ea vă seceră, niciodată întâmplător.Vă treieră pentru a vă descoji.Vă vântură spre a vă curăţa de pleavă.Vă macină până la înălbirea făinii voastre.Vă frământă până ajungeţi foarte supuşi, divini şi puri. Ca apoi să vă hărăzească focului

său şi să puteţi deveni pâinea cea sfântă a nemuririi la ospăţul divin.Toate acestea şi multe altele vi le va da cu prisosinţă iubirea, pentru ca, astfel, să vă puteţi

cunoaşte pe deplin tainele inimii-şi să deveniţi o parte din inima Vieţii ETERNE din careizvorăşte nesfârşită IUBIREA.

Dar dacă, stăpâniţi de îndoială, egoism, meschinărie, suspiciune sau de teamă, veţi căutadoar tihna şi plăcerea dragostei care permanent vi se dăruie fără ca voi să iubiţi,

Atunci e mai bine să vă acoperiţi, fiind înfrânţi, goliciunea şi să ieşiţi din treierişul iubirii.Spre a vă întoarce, rămânând închistaţi şi singuri, în lumea fără de anotimpuri, unde veţi

râde dar nu cu întreaga voastră bucurie, unde veţi plânge dar nu cu toate lacrimile voastre pe carevi le-ar fi putut smulge extazul iubirii.

Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu ia energia sa atotputernică, divină şi misterioasădecât de la sine.

Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea niciodată să fie stăpânită de cel sau cea căruia i se dăruie;Fiindcă iubirii adevărate îi este de-ajuns iubirea infinită, sublimă şi transfiguratoare.Când iubiţi nu trebuie să spuneţi "Creatorul e în inima mea", ci mai degrabă "eu sunt

acum topit de iubire în inima Creatorului".Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri drumul iubirii, fiindcă iubirea, dacă cu adevărat o

meritaţi, vă va arăta cu siguranţă drumul ea însăşi.Iubirea nu are nici o altă dorinţă decât aceea de a se împlini prin totală iubire.

Page 177: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 177/254

Dar dacă iubeşti şi trebuie să ai dorinţe, fie ca ele acestea să fie:Să te topeşti de iubire în tot şi să devii izvor de iubire divină ce susurul în noapte-şi cântă;Să cunoşti adeseori durerea prea marii duioşii;Să fii rănit şi îmbătat de înţelegerea iubirii;Să sângerezi de bunăvoie şi bucurându-te;

Să te trezeşti în zori, cu inima mereu înaripată şi să înalţi, plin de recunoştinţă, mulţumire pentru încă o zi de iubire;Să te odihneşti, copleşit de beatitudine, la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazul iubirii;Să te întorci împăcat şi debordând de fericire acasă la ora amurgului,Şi, apoi, să dormi înălţând în inimă o rugă pentru fiinţa iubită, iar pe buze să ai un cântec

de laudă."

TEXTE SUPLIMENTARE SEMNIFICATIVE CARE ILUSTREAZĂ UNITATEAVIZIUNII INIŢIATICE (A ÎNŢELEPŢILOR) ASUPRA IUBIRII ÎN ORIENT ŞI

OCCIDENTSECRETUL FUNDAMENTAL AL IUBIRII AŞA CUM ESTE EL DESCRIS ÎN

"MITUL ANDROGINULUI" AL LUI PLATON...Aşadar, se cuvine să aflaţi de la început care este natura omului şi care i-a fost evoluţia;

căci odinioară natura noastră nu era întocmai aşa cum este azi, ci cu totul altminteri. În primulrând, neamul omenesc se alcătuia într-adevăr din trei genuri, nu din două ca acum, căci pe lângămascul şi femelă era şi al treilea care avea simultan părţi din celelalte două laolaltă şi al căruinume (ANDROGINUL) stăruie şi în zilele noastre, chiar dacă fiinţa însăşi nu mai e de văzut;există deci pe atunci cu adevărat un gen deosebit, androginul, care, şi ca înfăţişare şi ca nume,avea în acelaşi timp părţi din celelalte două laolaltă (vital, psihic, mental) atât din bărbat cât şi dinfemeie, ceea ce a rămas din el azi nu este decât o poreclă, socotită jignitoare. În al doilea rând,fiecare dintre aceşti oameni (ANDROGINUL) arăta la înfăţişare ca o sferă dintr-o bucată, cuspinarea şi coastele în cerc (aici se face descrierea simbolică a caracteristicilor vitale, psihice,mentale atât feminine cât şi masculine care erau simultan prezente şi armonios dezvoltate laANDROGIN); avea patru mâini şi tot atâtea picioare câte mâini, apoi, pe un grumaz rotund, douăfeţe aidoma una alteia, însă un singur cap pentru amândouă feţele, opuse una celeilalte; avea patru urechi, de două ori părţile ruşinoase şi toate celelalte care mai rămân, aşa cum se poate presupune din cele descrise, în ceea ce priveşte mersul acestei fiinţe, el se făcea, ca şi acum, înlinie dreaptă, în orice direcţie ar fi dorit fiinţa; când, dimpotrivă, începea să alerge repede, făceatumbe şi, întocmai cum atunci când cineva se învârte ca roata şi face tumbe fără să se clatine, cidoar îşi roteşte picioarele, (tot astfel) sprijinindu-se pe cele opt membre ce le avea pe atunci,omul (androgin) înainta grabnic, dându-se de-a rostogolul.

Deci, dacă erau trei genuri, aşa precum am spus, aceasta a fost deoarece masculul fusesede obârşie odraslă a soarelui (+), femela - a lunii (-) şi, în sfârşit, era al lui DUMNEZEU cel ceavea părţi laolaltă din ceilalţi doi (androgin) pentru că aici (la ANDROGIN) şi luna (-) şi soarele(+) sunt în acelaşi timp părtaşi la ARMONIA PERFECTĂ (+ şi -) a celor doi aştri. Şi, adevărat,dacă ei erau rotunjiţi în sferă, ei înşişi la fel ca şi umbletul lor, era fiindcă semănau cu părinţii lor (ANDROGINII). Puterea, capacităţile, înzestrarea şi vlaga lor le erau cu totul nemaipomenite şimare le era înţelepciunea şi forţele minţii. Aşadar, fiind extraordinar de puternici, li s-a năzărit săse lege tocmai de zei, aşa cum presupune Homer despre Ephialtes şi Otos pe care îi face săescaladeze cerul, la fel şi cu oamenii aceştia (ANDROGINII) şi cu aspiraţia lor de a se lua laîntrecere cu zeii.

Page 178: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 178/254

În vremea asta, Zeus şi ceilalţi zei s-au sfătuit ce s-ar cuveni să facă în această situaţie şichiar erau foarte îngrijoraţi: nu se afla pentru ei (ANDROGINI), într-adevăr, nici un mijloc de a-iaduce pe oamenii aceştia la pieire, nici de a le stârpi neamul, trăsnindu-i ca pe Giganţi; căci astaar fi însemnat totodată chiar pentru ei înşişi secătuirea energiilor binefăcătoare, a onorurilor şi aofrandelor ce le veneau de la oameni, dar nici nu le puteau îngădui mai departe o asemenea

 purtare neruşinată care se baza pe forţa colosală nesfârşită pe care o aveau toţi ANDROGINII."Sunt încredinţat, spuse în cele din urmă Zeus după ce aproape că ostenise meditând şichibzuind, că ştiu ce am de făcut, pentru ca totodată ei, rămânând oameni, să ajungă să fie multmai slabi şi astfel să ajungem să le punem capăt obrăzniciei şi puterii imense de care dispun.Acum într-adevăr, urmă el, mă voi apuca să-i despic pe fiecare în două ca să nu mai aibă atâtaforţă şi, în vreme ce se vor face şi mai neputincioşi, ne vor fi în acelaşi timp şi mai de folos,întrucât numărul lor va spori. Şi li se va părea că astfel ei sunt mai presus, căci imediat dupăaceea ei vor umbla drepţi, pe două picioare. Iar dacă nici după această acţiune a noastrăobrăznicia şi puterea lor nu se vor curma, atunci - încheie el - îi voi tăia încă o dată în două, ca să-i fac să sară într-un picior ca şchiopii".

Rostind acestea, el îi tăie pe oameni în două aşa cum despicăm noi scoruşii ca să-i i punem la uscat sau aşa cum taie unii ouăle cu firul de păr. Îndată ce îi despica în două pe câteunul dintre aceşti oameni, Zeus îi poruncea lui Apollon să-i răsucească faţa precum şi jumătateade gât înspre partea tăieturii, încât omul, văzând priveliştea despicăturii făcute în el, să devinămai slab ca putere şi mai modest; i se mai porunci, de asemenea, să vindece urmele operaţiei. Şiiată-l (pe Apollon) cum întorcea feţele, cum aduna toate colţurile de piele peste ceea ce senumeşte azi pântece, în chinul în care se strânge la gură o pungă, cum le împreuna temeinic cătremijlocul burţii, fără să lase decât o gaură: cea pe care azi o numim întocmai buric. Apoi, fiindcămai rămâneau cute, el le ştergea pe cele mai multe netezindu-le şi dădea forma pieptului folosindo unealtă asemănătoare cu aceea cu care cizmarii netezesc cutele din pielea întinsă pe calapod.Totuşi, el mai lăsă câteva creţuri, anume pe cele care înconjura pântecul şi buricul, ca să păstrezedoar pentru zei amintirea vechii stări de altădată.

Aşadar, imediat după ce natura omului a fost astfel împărţită în două, fiecare jumătate,tânjind şi aspirând plină de dragoste după cealaltă jumătate a sa se alipea copleşită din nou de oimensă fericire şi putere aceleia; ele se înlănţuiau una pe alta cu braţele, se îmbrăţişau tăcândextaziate în dorul lor divin de a se contopi acum DIN NOU într-o singură fiinţă unită, perfectă şiarmonioasă, sfârşind adeseori prin a muri de foame şi, îndeobşte, din lipsa oricăror alteîndeletniciri, din pricina nedorinţei (a lipsei lor de dorinţă) lor de a face ceva una fără cealaltă.

Mai mult decât atât, atunci când una din jumătăţi murea iar alta îi supravieţuia, ceasupravieţuitoare îşi căuta imediat alta şi o îmbrăţişa, fie că întâlnise o jumătate femeiască, defemeie întreagă - zisa jumătate fiind întocmai ceea ce numim astăzi femeie - fie că era o jumătatedintr-un bărbat. În chipul acesta însă neamul omenesc pierea. Atunci Zeus se gândi, mişcat, la altmijloc şi le mută grabnic părţile ruşinoase în faţă, deoarece atât ei bărbaţii ce proveneau dinandrogini) cât şi ele (femeile ce proveneau din androgini) le avuseseră aşezate până atunci în părţile din spate. În această nouă situaţie, ei începură să zămislească şi se înmulţiră împreunându-se acum unul cu altul, iată deci că din cauza aceasta el le-a mutat astfel în faţă organele sexuale,ceea ce le-a îngăduit să zămislească unul în celălalt. În femeie prin acţiunea bărbatului, rândul luiera, ca prin împreunare, în acelaşi timp, dacă bărbatul se uneşte cu o femeie, să răsară din eiurmaşi care să sporească neamul omenesc; pe când, dacă deopotrivă s-ar uni tot cu un bărbat, cel puţin - sătui de aceste apropieri - să se îndrepte spre acţiune; adică să fie îmbiaţi de alte treburi aleexistenţei.

Astfel, în vremea aceea atât de îndepărtată a fost sădită în om dragostea ca o putere divină

Page 179: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 179/254

nesfârşită pe care o are el pentru semenul său: dragostea ce reuneşte natura noastră primitivă,dragostea care năzuie să facă, din două fiinţe, una singură, divină şi perfectă sau, altfel spus, săvindece de cumplita mutilare firea omenească.

PLATON - Banchetul= VA URMA =

 AN IV C 35

 TEXTE SUPLIMENTARE SEMNIFICATIVE CARE ILUSTREAZĂUNITATEA VIZIUNII INIŢIATICE (A ÎNŢELEPŢILOR) ASUPRA

IUBIRII ÎN ORIENT ŞI OCCIDENT(continuare la cursul nr. 34 AN IV)

"Chiar dacă aş putea vorbi în multe limbi omeneşti şi încele îngereşti şi n-aş avea deloc dragoste, aş fi ca o aramăsunătoare sau ca un chimval (instrument muzical folosit învechime, compus din două talere de aramă care erau lovite unul dealtul; acesta mai era cunoscut şi sub numele de talgere) zăngănitor.Şi chiar dacă aş avea darul proorociei şi aş cunoaşte toate tainele şitoată ştiinţa, chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încât să pot sămut şi munţii din loc şi dacă n-aş avea deloc dragoste, nu aş finimic.

Dragostea este îndelung răbdătoare; ea este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie; nu estesuspicioasă; nu se poartă necuviincios; nu caută folosul său (deoarece amplifică dăruirea şiabnegaţia (n.n.)); nu se mânie, nu se gândeşte la rău; nu se bucură de nelegiuire (şi astfel nugenerează REZONANŢE cu tărâmurile infernale (n.n.)); ci se bucură cât mai des de adevăr, bineşi frumos; acoperă (îmbrăţişează şi cuprinzând, transfigurează (n.n.)) totul, crede tot ceea ce este bun, divin şi elevat, nădăjduieşte (crede cu tărie că cele la care aspiră cu consecvenţă, până laurmă se vor îndeplini sau realiza) tot ceea ce este cu adevărat binefăcător, suferă totul cusmerenie.

Dragostea este ceva dumnezeiesc şi tocmai de aceea nu va pieri niciodată. Proorocirile sevor sfârşi, limbile vor înceta, cunoaşterea va avea sfârşit, dragostea va rămâne nesfârşită. Căci,dacă acum cunoaştem în parte şi proorocim în parte, atunci când cu ajutorul dragostei vom ajungela desăvârşire, acest "ÎN PARTE" se va sfârşi (pentru că vom deveni UNA cu TOTUL LUI

DUMNEZEU (n.n.;).Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când

m-am făcut om mare, am lepădat (m-am detaşat (n.n.)) de tot ce era copilăresc (infantil (n.n.)).Acum (datorită ignoranţei (n.n.)) vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci (cândvom fi uniţi cu DUMNEZEU (n.n.)) vom vedea faţă în faţa. Acum cunosc în parte; dar atunci voicunoaşte pe deplin, aşa cum am fost şi eu totdeauna cunoscut pe deplin (de DUMNEZEU (n.n.)).Acum dar trăim aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele estedragostea." PAVEL - CORINTENI, 13.

Page 180: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 180/254

IUBIREA REFLECTATĂ ÎN UNELE AFORISME SEMNIFICATIVEUN CITAT INSPIRAT DESPRE IUBIRE al poetului UGO FOSCOLO:

"- O, Iubire plină de transfigurare! - artele frumoase sunt copilele tale: tu ai călăuzit întâiaoară pe pământ sfânta poezie, singura hrană a sufletelor nobile care trimit din singurătate cântul

lor dumnezeiesc celor mai îndepărtate generaţii, îndemnându-le prin cuvinte şi gânduri inspiratede cer la fapte glorioase; tu aprinzi din nou în inimile noastre singura virtute folositoaremuritorilor. TU EŞTI Mila care aruncă uneori o umbră de surâs pe buzele nefericituluicondamnat la suferinţă şi tu faci să renască fără încetare puterea cea divină şi zămislitoare afiinţelor, fără de care totul ar fi haos şi moarte. Dacă ne-ai părăsi, tu, IUBIRE, Pământul ar ajungeneroditor, vieţuitoarele ar fi vrăjmaşe între ele; soarele - foc vătămător, iar lumea - jale, spaimă şidistrugere universală.

"De ce iubim întotdeauna cu pasiune? - fiindcă aceasta ne face foarte fericiţi: de ce trebuiesă o mărturisim sincer? - fiindcă aceasta îl face fericit pe celălalt; de ce trebuie să căutăm sădovedim aceasta, chiar cu preţul sacrificiului? - pentru a ne da puterea să sperăm că numai înfelul acesta omenirea va izbuti într-o bună zi să-şi lepede cel mai mârşav păcat - egoismul brutal."

 P. ISTRATI"Este posibilă iubirea veşnică, cu o singură condiţie: să fie suficient de intensă, purificată

de accidental, de memorie, nuanţă şi amănunt, de toate elementele prea concrete care audeterminat-o, pentru ca astfel ea să se înscrie fără efort în modelul cel mai pur şi transfigurator aldragostei" AL. IVASIUC

"Sunt îndrăgostit. E-un paradisiac curcubeu deasupra sufletului meu." N. LABIŞ"Dragostea sublimă şi adevărată este un sentiment divin, transfigurator, complex, al cărui

factor esenţial este duioşia. În dragoste trebuie să existe un sentiment de dăruire, o dorinţă de a proteja, un imbold de a face bine şi de a procura plăcere şi fericire - o lipsă deplină de egoism."W. S. MAUGHAM

"Când iubeşti intens şi transfigurezi fiinţa iubită, nu există nimic mai frumos decât să dai,să dai mereu, tot, tot, viaţa, gândurile, trupul tot ce ai, să simţi că mereu dai şi să fii gata să riştitotul pentru a da şi mai mult." G. de MAUPASSANT

"Iubirea... o pasiune, o flacără divină purtând în ea, indiferent de este durabilă sau nu, caşi propria noastră condiţie umană, şi fericire şi viaţă." G. MEREDITH

"Îndrăgostitul, când dragostea-l copleşeşte / iubeşte şi transfigurează cusurul fiinţei ce-oiubeşte." MOLIERE

"Cât de sărac şi nefericit este acela care nu poate să spună: "Sunt beat mai mereu de vinulcel tare al iubirii"./ Cum poate el să simtă în zori uimirea firii / şi noaptea vraja sfântă a claruluide lună?" OMAR KHAYYAM

AFORISME DESPRE IUBIRE ALE PROFESORULUI YOGA GREGORIANBIVOLARU

*** Cu fiecare iubire nouă ne împărtăşim, plini de fericire, o nouă părticică de univers.*** Iubirea este cea mai mare dintre fericirile umane, deoarece este efortul suprem pe

care omul îl încearcă pentru a ieşi din singurătatea fiinţei sale lăuntrice.*** Iubirea este infinit încântătoare şi profund educatoare; ea dă sensul existenţei în

varietatea şi valoarea ei reală... în iubire totul se schimbă, toate devin însemnate; dintr-un nimicse naşte prin transfigurare un divin paradis misterios.

*** A iubi cu adevărat înseamnă a înceta să trăieşti doar pentru tine şi implică a face ca

Page 181: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 181/254

toate sentimentele omeneşti, aspiraţia, speranţa, încântarea fericirea, afecţiunea, bucuria, plăcereasă depindă de fiinţa iubită; înseamnă a te cufunda îmbătat de fericire în infinit, a nu găsi nici olimită simţirii, a-ţi închina viaţa unei fiinţe în aşa fel încât să nu trăieşti şi să nu gândeşti decât pentru a o face fericită; a turna măreţie în banalitate, a găsi alinare în lacrimi de dor, plăcere însuferinţa despărţirilor şi suferinţa de a nu oferi totul în plăcere; cu alte cuvinte, aceasta presupune

a întruni în tine toate contradicţiile generatoare de extaz datorită iubirii.*** Iubirile mânjite de egoism nu trezesc multă simpatie. Inima nu poate suferi calculeleşi profitările, de orice fel ar fi ele.

*** Toate sentimentele calde şi dătătoare de fericire se întemeiază pe reale afinităţilăuntrice şi pe egalitatea sufletelor.

*** Încrederea şi transfigurarea sunt virtuţile iubirii.*** Caracterul iubirii adevărate are multe asemănări cu candoarea copilăriei: necugetarea,

imprudenţa, risipa, râsul şi puterea de transfigurare care ne face să trăim aievea un basm mirificsunt aidoma.

*** Iubirea adevărată nu ne scade, ci ne sporeşte şi ne justifică.*** Dintre toate păcatele omeneşti, cel mai detestabil rămâne, fără putinţă de tăgadă,

nepăsarea, penibila indiferenţă a omului faţă de suferinţele, iubirea şi durerile omului de lângă el.*** Nu încape amor propriu faţă de acei pe care cu adevărat îi iubim şi care ne iubesc.*** Ce este oare dragostea dacă nu ne dăm seama că ea este nevoia irezistibilă de a ieşi

din tine însuţi?*** Iubirea este, chiar şi când nu bănuim, suprema lege a universului: o lege misterioasă

care guvernează şi orânduieşte totul, de la atomul neînsufleţit, până la unirea în cuplu a fiinţelor raţionale; de la ea pleacă şi spre ea converg, adeseori ca spre un centru divin de irezistibilăatracţie, toate gândurile şi acţiunile noastre...

*** Dragostea adevărată pretinde o generoasă şi euforică dăruire.*** Mijlocul de a-ţi face viaţa plăcută şi fericiră este să faci plăcută şi fericită viaţa altora;

mijlocul de a le-o face plăcută şi fericită este să-i faci să simtă că îi iubeşti; mijlocul de a-i face săsimtă că-i iubeşti este să-i iubeşti, plin de transfigurare, profund şi adevărat.

*** Oarbă la greşeli este mereu iubirea, datorită transfigurării; către veselie şi fericire esteveşnic înclinată. Mereu neînfrântă şi înaripată, graţie entuziasmului, ea rupe orice lanţuri şi prejudecată.

*** Iubirea este o divină flacără pe care chiar zeii o admiră la muritori.*** Iubirea intensă cheamă, mai devreme său mai târziu, iubire. Nu este atât de important

ca să fii iubit, cât să iubeşti cât mai mult tu - cu toată puterea şi cu toată fiinţa.*** Pe foarte mulţi i-a făcut dragostea eroi, iniţiaţi, genii şi poeţi.*** Prin iubire intensă şi profund transfiguratoare, noi descoperim tot ce e sublim, adânc

şi tainic în fire.*** Dacă iubirea nu manifestă şi o scânteie de nebunie jucăuşă care ne face să evadăm

din banal nu-i o iubire foarte mare.*** Să dărui, plin de transfigurare totul, să sacrifici totul fără meschină speranţă de

răsplată, asta înseamnă adevărata iubire.*** Este o mare fericire să iubeşti cu adevărat şi o mare nenorocire să pierzi această

fericire.*** Dragostea profund transfiguratoare îi arată omului cum ar trebui să fie şi cum va

ajunge în curând să se simtă el.*** Când iubeşti cu adevărat, descoperi în tine o nebănuită bogăţie de tandreţe şi duioşie

şi, copleşit de fericire, ajungi astfel să crezi că eşti în stare de o astfel de dragoste.

Page 182: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 182/254

*** Dragostea intensă este ca şi alcoolul: cu cât eşti mai euforic şi mai beat, cu atât tesimţi şi te crezi mai puternic şi mai capabil, devenind totodată din ce în ce mai sigur de drepturiletale.

*** În orice iubire egoistă există un sâmbure de ură inconştientă care nu iartăindividualităţii noastre aservirea ei, generatoare de fericire unei individualităţi străine.

*** În orice iubire ne iubim pe noi transfigurându-l pe celalalt exact aşa cum aspirăm sădevenim.*** S-a spus că iubirea cea din urmă ne pare totdeauna iubirea cea dintâi; asta din pricină

că iubirea cea dintâi ne pare totdeauna ultima.*** A iubi înseamnă a fi fericit dar, totodată înseamnă şi a trăi plenar.*** Adevărata iubire implică, pe lângă transfigurare, o dăruire şi o sinceritate totală; din

clipa în care există o taină între două suflete care se iubesc, din clipa în care unul dintre ele s-a putut hotărî să ascundă celuilalt un singur gând, vraja s-a rupt şi fericirea s-a năruit. Izbucnirile demânie, nedreptatea, nepăsarea chiar se pot îndrepta; dar tăinuirea conştientă a adevărului aruncăîn iubire un element străin care o denaturează şi o vestejeşte faţă de ea însăşi.

*** Iubeşte puţin şi se amăgeşte cel ce poate să spună doar prin cuvinte cât şi cumiubeşte.

*** Dragostea copleşitoare şi reciproc transfiguratoare îi face pe oameni să se simtă divinişi egali.

*** Principalul bun divin al vieţii împlinite este dragostea uriaşă şi profundtransfiguratoare de oameni.

*** Simţim imperios nevoia de a iubi, de a idealiza şi de a transfigura înainte de a iubi pecineva anume.

*** Dragostea şi fericirea plenară sunt două elemente importante prin care omul atingeinfinitul.

*** S-a constatat adesea că oameni care nu se pricep aproape deloc să scrie, în nici oîmprejurare, compun totuşi versuri bune sub inspiraţia dragostei. O putere asemănătoare aredragostea asupra întregii noastre naturi. Ea pune în mod minunat stăpânire asupra tuturor sentimentelor; îl face pe bădăran politicos şi-i dă cutezanţă celui temător. Până şi în cei maiabjecţi şi mai vrednici de milă se trezeşte, graţie dragostei, curajul de a înfrunta lumea,încredinţându-l pe îndrăgostit unei alte făpturi, dragostea îl încredinţează şi mai mult sieşi însuşi.El devine un om nou, minunat, cu percepţii noi, cu idealuri noi, mai frumoase şi atinge ca prinmiracol o solemnitate religioasă a caracterului şi a ţelurilor, datorită transfigurării prin iubire.

*** Să nu se creadă iubit nimeni dintre cei care niciodată n-au iubit pe nimeni.*** Dragostea adevărată şi transfiguratoare îl face pe om un veşnic poet extaziat.*** Cel mai trist în dragoste este nu numai că, pentru unii, dragostea nu durează pentru

totdeauna ci că şi fericirea pe care o cauzează este uşor dată uitării.*** Unde nu există o mare dragoste profund transfiguratoare, nu există nici o posibilitate

de a ajunge la adevăr.*** Mulţi oameni nu pot să vrea decât ceea ce iubesc. Iubirea este la ei un îndemn pentru

voinţă şi pentru orice stimulent şi mobil în viaţă.*** Când spunem iubire adevărată trebuie să înţelegem aspiraţie transfiguratoare către

fericire şi frumuseţe. Aceasta este definiţia iubirii la unii înţelepţi ai Orientului.*** Dintre toate fiinţele acestei planete, doar omului îi este propriu să iubească şi să

stimeze chiar şi fiinţele care îl ofensează, care-i arată duşmănie. Aceasta, cu gândul plin decompasiune, că poate au făcut-o din ignoranţă.

*** Iubindu-le, plini de transfigurare, conferim fiinţelor umane şi chiar lucrurilor 

Page 183: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 183/254

frumuseţe. Iubirea cuprinde întregul mister al idealului. A iubi înseamnă a transfigura şi aînfrumuseţa; a transfigura şi a înfrumuseţa înseamnă a iubi DIVIN.

*** Se pare că natura n-are alt scop decât de a arunca pe toate fiinţele unele în braţelealtora şi de a le face să guste, graţie transfigurării prin iubire, între două neamuri infinite, beţiaeuforică a îmbrăţişării divine.

*** În fiecare om există o infinită nevoie de a iubi, care-l divinizează atunci când este plenar şi sublim manifestată.*** Nimic nu este mai presus decât să trăieşti intens pentru o mare şi sublimă iubire...

Marile pasiuni profund transfiguratoare şi înălţătoare nu sunt niciodată sterile.*** Iubirea copleşitoare care transfigurează ţelul său îşi găseşte în ea însăşi tot scopul şi

toată mulţumirea.*** Prietenia este cel mai adesea rodul timpului; îi trebuie ani ca să se coacă; în timp ce

dragostea intensă este ca fulgerul, uneori născut din furtuna unei profunde transfigurări.Dragostea adevărată şi profund transfiguratoare nu poate oferi altceva decât pe ea însăşi şi cinevrea altceva nu-i demn de a fi iubit.

*** La ce bun să-i dai poetului o liră minunată fără strune şi omului o viaţă fără dragoste.*** Cea mai mare fericire, după aceea de a iubi plin de transfigurare, este să-ţi

mărturiseşti iubirea pe care deja simţi că poţi să o manifeşti.*** Dacă cu adevărat iubim, dragostea va chema într-ajutor pe vreunul dintre semenii ei:

generozitatea, transfigurarea, bunătatea, inteligenţa... Nimeni, nici însuşi destinul, nu atacă cuinima uşoară o pasiune înălţătoare.

*** Acela care, graţie transfigurării profunde, nu consideră cusururile minore ale fiinţeiiubite drept virtuţi înseamnă ca nu iubeşte cu adevărat.

*** În faţa marilor calităţi divine ale altcuiva, nu există altă salvare decât dragostea profund transfiguratoare, imensă şi constantă.

*** Iubiţi-vă plini de dăruire şi transfigurare; iar dacă nu vă puteţi iubi, atunci măcar toleraţi-vă cu olimpiană detaşare, unii pe alţii.

*** Nimic nu ne face mai necesari şi mai fericiţi pe toţi, în lume, ca iubirea intensă şi profund transfiguratoare pe care o trăim pentru semenii noştri.

*** Întotdeauna plac imens în dragoste nesăturaţii - ei sunt nişte fericiţi care trezesc o vieadmiraţie. Au ceva din eroismul sublim al îndrăzneţilor care vor să treacă oceanul cu înotul.

*** Numai sufletele egoiste şi vulgare îşi batjocoresc dragostele de odinioară. Oamenii de bun simţ păstrează cu sfinţenie amintirea acelor clipe paradisiace.

*** Iubind un om intens şi transfigurându-l, nu-l vedem oare mai bine şi mai corect decâtneiubindu-l ?

*** Trebuie întotdeauna să-ţi dăruieşti cu anticipaţie şi plin de abnegaţie inima pentru a ocâştiga pe a altuia în dragoste.

*** Numai dragostea copleşitoare şi profund transfiguratoare iartă greşelile din dragoste.*** Tot ce adeseori este mai bun în noi, este iubirea profund transfiguratoare, sublimă şi

intensă. Numai iubirea copleşitoare şi plină de dăruire, în înţelesul cel mai larg, are cu adevăratimportanţă.

*** Adevărata iubire profund tranfiguratoare, intensă şi durabilă sălăşluieşte numai îninimile mari.

*** Iubirea profundă şi transfiguratoare este, pentru cel care o descoperă, una dintrenevoile fundamentale ale fiinţei noastre.

*** Nicicând nu va muri nefericit cel ce din dragoste se inspiră şi trăieşte... În cărţileînţelepţilor scrie că-n iubirea adevărată este DUMNEZEU şi trăinicia.

Page 184: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 184/254

*** Oamenii sunt datori să lupte cu perseverenţă pentru ceea ce cu adevărat simt căiubesc.

*** Dacă cu adevărat vrei să fii iubit, atunci iubeşte plin de transfigurare şi intens.*** Iubirea sau antipatia noastră fulgerătoare este efectul binelui sau răului pe care intuim

că ni-l fac sau că ni l-ar putea face oamenii cu care venim în contact.

*** Omul care vrea să fie împlinit şi armonios are permanent nevoie de o imensădragoste... Viaţa fără fericire, fără duioşie, fără transfigurare şi fără iubire nu este decât unmecanism uscat, scârţâitor şi sfâşietor.

*** Există unii oameni stranii şi dezechilibraţi care nu pot iubi pe unii fără să înceapă săurască pe alţii.

*** A iubi intens şi înălţător înseamnă a nu cunoaşte aproape deloc orgoliul şi ura. A iubiînnobilat de transfigurare înseamnă a avea lumină în ochi, a fi plin de fericire şi a auzi o muzicădivină.

*** Dacă mai mereu am da dovadă de suficient de multă bunătate şi dragoste de oameni,am putea fi siguri că vom reuşi să facem să mijească într-o oarecare măsură sentimente dedragoste şi bunăvoinţă în sufletele majorităţii oamenilor cu care venim în contact, oricine ar fi ei.

*** Există oameni închistaţi şi suspicioşi care nu pot nici iubi, nici urî. Dar, văzându-i, nu poţi să nu te miri cum pot trăi în singurătatea şi egoismul lor.

*** Iubirea pe care cineva egoist remarcă cum este oferită în mod spontan cuiva, mai aleso anume iubire sublimă, deosebit de curată, nu se poate pretinde sau cere; într-un asemenea caz,egoistul nedemn de o asemenea dragoste va fi respins cu revolta firească a aceluia care se apărăde un atentat la pudoare.

*** Există oameni care iubesc doar pe aceia care la rândul lor îi iubesc şi alţii care îiiubesc pe ceilalţi oameni, datorită preaplinului lor de dragoste pe care simt permanent nevoia să-lreverse fără a cere nimic în schimb.

= VA URMA =

AN IV C 36

AFORISME DESPRE IUBIRE ALE PROFESORULUI YOGAGREGORIAN BIVOLARU

(continuare la cursul nr. 35 AN IV)

*** Orice iubire divină şi transfiguratoare e datoare să seapropie cu reverenţă de sufletul spre care se îndreaptă.

*** Cel mai trist aspect în dragoste este că uneori unii îşi

oferă trupul şi sufletul unor fiinţe umane, care nu au deloc nevoie deele.

*** Nu uita niciodată că oricine te iubeşte sau indiferent pecine iubeşti tu, aceasta cere de la tine o transfigurare de ideal. Dă-ocu prisosinţă căci dacă nu o vei face vei fi doar un mediocru în iubire.

*** Dacă inima omului nu se revarsă de dragoste sau deentuziasm, aproape nimic nu se poate face în lumea asta.

*** Dovada cea mai sigură a unei iubiri adevărate şi transfiguratoare este să devii cu totul

Page 185: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 185/254

altfel decât erai şi să nu mai ai nici ambiţii deşarte, nici plăceri josnice chiar şi după ce toată viaţaai fost robit lor.

*** Cât de puternică este dragostea noastră ne putem da seama după ce a primit botezulde foc al durerii.

*** Să iubeşti pentru a fi iubit e omenesc; dar să iubeşti îmbătat de transfigurare doar 

 pentru a iubi este aproape DIVIN.*** Cât timp iubeşti ierţi.*** A iubi altruist şi plin de abnegaţie înseamnă a găsi şi a face să crească fericirea

noastră prin amplificarea fericirii altora.*** Există pasiuni sublime, irezistibile, fatale, pe care nu le poate combate nici o lege, pe

care nu le poate învinge nici un raţionament. Trăirile extraordinare pe care ele le declanşează îiduc pe cei şi cele care le resimt plenar nu numai dincolo de prescripţiile societăţii, ci chiar dincolo de hotarele pământului... dragostea intensă şi profund transfiguratoare ridicată la această putere, este o virtute divină.

*** Cu cât un om este mai mare, cu atât şi dragostea lui este mai mare, mai intensă şisublim transfiguratoare.

*** Dragostea este ca focul: dacă n-o întreţii cu ajutorul energiei divine a iubirii se stinge.*** Dragostea adevărată şi transfiguratoare, sub toate formele ei, este drumul paradisiac

care duce spre puritatea morală.*** Dragostea adevărată este o transfiguratoare aspiraţie către unitate pentru a deveni şi a

fi noi înşine.*** Dragostea profundă şi transfiguratoare este sentimentul cel mai măreţ care, în

general, face minuni, făureşte oamenii noi, superiori, creează cele mai mari valori morale şispirituale.

*** Suntem iubiţi numai în măsura în care cu adevărat o merităm.*** Este un divin privilegiu al omului de a iubi şi de a ierta pe aceia care îl fac să sufere.*** La temelia oricărei iubiri mari stă o transfigurare generoasă, o anumită exaltare, o

idee sublimă pe care îndrăgostiţii şi-o fac unul despre celălalt şi fără de care n-ar fi cu putinţă odragoste fericită; rafinată, pură şi copleşitoare.

*** În mod fals se afirmă că cine iubeşte mult este şi capabil de a urî cu aceeaşi putere.Iubirea şi ura, însă, n-au o energie comună, nu pornesc din acelaşi izvor... Iubirea este o energiedivină, bună, este viaţă armonioasă, iar ura este, de fapt, o stare de apatie, oricât de violent s-ar manifesta. Pentru a urî ai nevoie de energia răului, întunericului şi energiile satanice îţi sunt, înacest caz, de ajuns.

*** Numai iubirea profund transfiguratoare şi intensă pentru alţii ne poate învăţa cel maiuşor cum să ne iubim cu adevărat şi creator pe noi înşine.

*** Dragostea intensă şi profund transfiguratoare revelează cel mai repede tuturor fiinţelor umane un fel de zbor divin către infinit, un elan beatific spre eternitate.

*** Este iubirea intensă şi profund transfiguratoare doar un sentiment? Yoghinii cred cănu. Iubirea aceasta perfectă şi pură este un extaz divin.

*** Dragostea intensă şi profund transfiguratoare nu se defineşte ci se simte doar, dacă ailăuntric gradul de trezire al centrilor de forţă (CHAKRA) care să facă posibilă simţirea ei înTINE (de la cel care te iubeşte) copleşitoare şi PROFUND EMPATICĂ.

*** Cine n-a iubit niciodată în viaţă, poate să se definească drept un rebut al creaţiei.Iubirea nu se poate defini în mod satisfăcător pentru toţi printr-o singură formulă, fiindcă, datorităcomplexităţii universului său lăuntric, nimeni nu iubeşte identic.

*** În fiecare fiinţă umană de care ne îndrăgostim există un indiciu al unei posibile

Page 186: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 186/254

 plenitudini. Sufletul deschis, afectuos şi nobil al celui care iubeşte va simţi spontan aspiraţia de a-l perfecţiona, de a-l ajuta să ajungă la plenitudine. Aceasta este iubirea adevărată - iubirea profundă, transfiguratoare pentru perfecţionarea fiinţei iubite.

*** Dacă vrei cu adevărat să fii iubit, atunci iubeşte intens şi urmăreşte să devii vrednicde iubire.

*** Mintea îşi are ordinea ei care constă în principii şi demonstraţii. Inima o are pe a ei. Nu căuta niciodată să dovedeşti că trebuie să fii iubit, expunând în ordine cauzele care trebuie săstea la baza trezirii iubirii; acest lucru va fi ridicol.

*** Când iubeşti puternic şi transfigurezi profund, găseşti totdeauna ceva nou în fiinţaiubită.

*** Să te faci iubit din milă, când de fapt dragostea se naşte din transfigurare profundă şidin admiraţie este o idee demnă de milă.

*** A fi îndrăgostit şi a transfigura profund fiinţa iubită este un fapt strict personal, careface să intre în acţiune fiinţa iubită, numai dacă aceasta răspunde, la rândul ei, cu dragoste.

*** Trebuie să arunci în flacăra transfiguratoare a iubirii tot ce ai mai bun, tot ceea ce aifost, tot ceea ce eşti, tot ceea ce vei fi... Fericiri şi succese trecute, toate fericirile amintirii, totmiezul minţii, aspiraţiile sublime fără margini... abia atunci vei simţi dogoarea ei divină.

*** O iubire mare este mai curând un proces euforic, intens de transfigurare profundă afiinţei iubite. Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru trezirea şi formarea ei.

*** Energia erotică, amoroasă este o putere binefăcătoare nesfârşită care ne eliberează de porniri sălbatice şi ne însufleţeşte cu prietenia. Ea deschide drum blândeţii şi înlătură brutalitatea;ne acordă bunătatea şi este opusă răutăţii; generoasă şi bună, stârneşte admiraţia înţelepţilor şisimpatia zeilor; dorită de cei care nu o au, ea este foarte preţioasă pentru cei care o posedă; mamăa rafinamentelor, a mângâierilor, a delicateţii şi bucuriilor alese, a graţiei, dorinţei şi pasiunilor.Ea veghează asupra celor buni şi capabili să se stăpânească şi este plină de indiferenţă pentru ceirăi; ne sprijină în vârtejul dorinţelor, este izbăvitorul nostru suprem în durere.

*** Nu există om atât de laş, pe care iubirea adevărată şi transfiguratoare să nu-ltransforme în erou.

*** Iubirea transfiguratoare se împacă întotdeauna prin intermediul continenţei perfectecu înţelepciunea. Iubirea intensă şi transfiguratoare revărsată asupra altuia te abate ca prin farmecde la durerile egoiste.

*** A iubi profund transfigurator, intens şi în acelaşi timp a fi cuminte (înţelept) îi este cu putinţă numai unui YOGHIN care stăpâneşte perfect continenţa sexuală şi sublimează armoniosenergia rezultantă.

*** Dacă dragostea profund transfiguratoare este privită de cei meschini şi egoişti ca oslăbiciune atunci trebuie să recunoaştem că ea este slăbiciunea divină a inimilor mari.

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLE ALE

Page 187: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 187/254

SUNETELOR VOCALE: A, Ă, E, I, Î, O, U, EMISE SONOR ŞI UTILIZATE CAMANTRA-e DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DE FORŢĂ SUBTILE,

BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DIN MACROCOSMOS (DESCRIEREAPROCEDEULUI SIMPLU PRIN CARE PUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGACU AJUTORUL ACESTOR MANTRA-e (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE

STĂRI LĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)(continuare la cursul nr. 33 AN IV)

La început, trebuie să mărturisesc că nu puteam să menţin emisia continuă a sunetelor  prea mult, aveam chiar ameţeli, dar, gradat, am ajuns să pot face aceasta din ce în ce mai multtimp. Căutam acum mai mereu să asociez rostirii neîntrerupte şi cât mai lungi a vocalei respectiveo atitudine mentală şi plenar transfiguratoare corespunzând cât mai bine sunetului emis. Vocala"I", de exemplu, făcea să se amplifice în mine o stare diafană, luminoasă şi veselă. "O" îmiapărea profund vitalizant şi mai grav, dar evident nu în sensul de a face să apară în mine o starede melancolie şi tristeţe. Câteva săptămâni mai târziu, atunci când reumatismul şi durerilecumplite care îl însoţeau au început să dispară ca prin farmec şi deja eram complet vindecat, nueram încă pe deplin sigur de faptul că noua mea ocupaţie a fost, în acest caz de VINDECAREMIRACULOASĂ principala cauză. Mai târziu am ajuns să-mi dau seama, fără să mă maiîndoiesc absolut deloc, că ea a avut şi avea un efect direct, extraordinar de rapid asupra întregiimele sănătăţi.

Invariabil, toate aceste sunete vocale emise cât mai prelung, o anumită perioadă de timp,zilnic, produceau efecte profund benefice şi destul de precis localizate. Am dobândit atunciconvingerea uluitoare chiar şi pentru mine că ceva foarte special, extraordinar de complex şiaproape misterios se producea în fiinţa mea în acele momente, determinând o regeneraremiraculoasă. Toate funcţiile mele organice începeau atunci să se desfăşoare uşor şi mai armoniosiar unele vocale pe care le rosteam foarte lung aveau totdeauna efecte foarte precise care puteau filocalizate în anumite zone ale corpului meu fizic. Vocala "I" făcea să fie rapid degajate şieliminate cantităţi considerabile de mucozităţi de la nivelul gâtului şi bronhiilor, aceasta permiţând în final să facă să reapară starea normală de sănătate a acestor ţesuturi. Cum era oarecu putinţă acest lucru? Această metodă, în aparenţă atât de simplă, care combină respiraţia,sunetele vocalice, vibraţia (rezonanţa cu anumite energii subtile binefăcătoare dinMACROCOSMOS) şi modificarea atitudinii interioare putea ea oare să regleze cu atâta uşurinţăcirculaţia?

După umila mea părere, fiecare vocală cred că acţiona asupra unei regiuni binedeterminate a corpului meu fizic şi, în cele din urmă, reuşea să-l vindece complet. În acest caz,apărea din ce în ce mai evident că găsisem un mijloc complet natural şi destul de simplu prin careîmi puteam controla cu uşurinţă circulaţia şi reacţiile sistemului meu nervos simpatic, reuşindastfel să dirijez totodată un aflux de sânge hrănitor (încărcat cu o energie nouă, binefăcătoare)către ţesuturile însetate de forţa ascunsă a vieţii care îl cereau.

În această primă perioadă, trebuie să vă mărturisesc că încă mă mai îndoiam uneori de propriile mele succese, pentru că, deocamdată, nu aveam nici o certitudine. Astăzi, însă, după peste 30 de ani, pot însă să afirm cu tărie că sunt perfect convins, pentru că am experimentat acestsistem APARENT SIMPLU de mii şi mii de ori. Graţie lui, mi-am redobândit cu uşurinţă, ca prinMIRACOL, sănătatea şi, chiar mai mult decât atât, i-am putut ajuta să se vindece cu aceeaşiuşurinţă şi pe alţii. Mii de oameni grav bolnavi care s-au vindecat în timp mi-au mulţumit plini derecunoştinţă pentru că li s-a oferit această metodă. Astăzi, după atâta timp de exersare cu aceastămetodă, sunt capabil să dovedesc oricând că îmi pot dirija sângele şi energia vitală ascunsă, la

Page 188: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 188/254

voinţă, către orice parte a corpului, pentru a restabili, hrăni sau întreţine aici activitatea normală şiarmonioasă a ţesuturilor.

Tehnica yoghină propriu-zisă, pusă la punct chiar de mine la capătul acestor ani lungi deexperimentare directă, atât cu mine cât şi cu alţi oameni, este clară, precisă şi foarte simplă. Dupăumila mea părere, această tehnică este la fel de uşoară ca faptul de a respira; ea este la fel de

simplă ca şi acţiunea de a spune "la, la, la, la, la". Restabilirea circulaţiei normale şi armonioase asângelui bogat în oxigen care vehiculează totodată energiile binefăcătoare secrete ale vieţii(PRANA) stă la baza oricărei terapeutici naturale rapide, plăcute şi eficiente. Orice tratamentnatural, uşor, eficient şi specific trebuie întotdeauna să urmărească acest obiectiv fundamental.Cauza aproape evidentă, imediată şi directă a morţii sau bolilor de tot felul este întotdeauna ostagnare prelungită a circulaţiei ceea ce din păcate, poate avea loc în moduri foarte diverse.

Insist foarte mult, datorită experienţei pozitive pe care o am la ora actuală, asupra faptuluică orice tehnică simplă şi naturală care îi permite omului să-şi controleze foarte bine circulaţia sasanguină, şi să şi-o dirijeze la voinţă reprezintă instrumentul MIRACULOS cel mai puternic carese poate imagina pentru păstrarea nealterată sau redobândirea grabnică a sănătăţii (iar noi putemadăuga aici că acesta este, de asemenea, unul dintre efectele binefăcătoare importante ale posturilor YOGA ASANA-e şi al procedeelor de control şi dirijare a suflurilor subtile prinintermediul respiraţiei conştient realizate, PRANAYAMA).

El (controlul natural al circulaţiei sanguine prin intermediul acestei metode simple) ar  putea, fără îndoială, să constituie nu numai cheia unei sănătăţi perfecte ci şi tehnica cea mai utilăşi eficientă în aproape orice situaţie. Prin intermediul acestui mijloc rapid de control, practicantulatent perseverent ne apare întocmai ca un maşinist sigur pe el şi priceput în faţa pupitrului decomandă. Modul simplu şi profund de respiraţie, însoţit de emisia cât mai lungă a anumitor vocale, reprezintă totdeauna pentru noi exact acest pupitru de comandă.

Controlul corpului nostru, care rezultă în scurt timp prin aplicarea perseverentă a acesteimetode simple, este el oare imaginar sau, dimpotrivă (aşa cum fiecare va putea să se convingăSINGUR), este absolut real? Sunt eu oare în cazul acestui procedeu aproape miraculos, numai beneficiarul unei anumite forme banale de autosugestie?

Treizeci de ani de experienţă şi mii de oameni care s-au vindecat cu ajutorul acesteitehnici simple, mă autorizează să răspund că el este profund eficient, rapid şi ABSOLUT real: osimplă încercare poate să vă convingă extraordinar de repede. Faceţi oricând doriţi aceastăaparent banală încercare. Ridicaţi-vă şi aşezaţi-vă comod pe un scaun, eventual în faţa uneiferestre deschise, după ce aţi expirat de 2-3 ori cât mai profund, inspiraţi apoi profund, de 10-15ori, golindu-vă cât mai complet plămânii după fiecare inspiraţie (la capătul căreia veţi rămâne înretenţie pe plin cu plămânii plini de aer) de voie fără a forţa absolut deloc); spre uimirea şi bucuria dumneavoastră, în final veţi resimţi anumite senzaţii euforice şi o stare extraordinară derevitalizare. Veţi fi, într-o anumită măsură, " îmbătaţi" de oxigen şi de afluxul de energie vitalăascunsă. Această beţie lucidă şi ameţeala plăcută pe care o constataţi sunt rapid cauzate de o binefăcătoare modificare în circulaţia sanguină, iar afirmaţia că nu, sunteţi decât o victimă aautosugestiei o să vă facă acum cu siguranţă să râdeţi copios.

Puteţi avea astfel cu uşurinţă certitudinea că respiraţia profund modificată şi conştientrealizată a produs acest efect minunat. Aceleaşi efecte, dar cu mult mai ample şi intense, se potverifica, dar angrenând totodată o gamă complexă de fenomene binefăcătoare în fiinţă, în cazulexersării perseverente a metodei noastre simple de respiraţie simultan asociată cu emiterea câtmai lungă cu putinţă şi armonioasă a celor 7 vocale. Aplicarea, consecventă a acestei metodesimple produce efecte rapide importante, profund binefăcătoare, care sunt foarte diferite desimplul fapt de a inspira mult mai mult oxigen.

Page 189: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 189/254

De exemplu, aşa cum am arătat deja, realizarea acestei tehnici antrenează simultan reacţiispecifice în sistemul nervos simpatic, care reglează nu numai circulaţia sanguină ci şifuncţionarea glandelor endocrine (datorită energizării binefăcătoare a centrilor de forţă(CHAKRA) şi a punerii lor în rezonanţă cu energii subtile înalte din MACROCOSMOS), şi aorganelor vitale. Această metodă le pune pe toate în mod armonios şi binefăcător în acţiune.

Cântăreţii intuitivi, care emit sunetele plini de o anumită transfigurare interioară, percep adeseoriasemenea reacţii şi fenomene misterioase pe care nu prea ştiu să şi le explice şi tocmai dinaceastă cauză, la ora actuală, se ştie că totdeauna cântecul armonios este euforizant şi profund benefic.

Poate că ar trebui să ofer şi mai multe detalii cu privire la acest subiect pentru cei caresunt sceptici şi nu vor să se convingă în mod direct de realitatea uluitoare a acestor aspecte. Omulcare strânge pumnii foarte puternic şi brusc începe să strige, poate să treacă extraordinar de uşor de la starea de calm profund la o stare de mânie paroxistică. Faţa i se înroşeşte rapid,suprarenalele sale îi injectează în scurt timp secreţiile specifice care fac să aflueze o cantitatesporită de sânge, circulaţia sa sanguină se modifică aproape instantaneu, sistemul nervos simpaticintră imediat la rândul său în acţiune. În acelaşi mod, atunci când cineva schiţează un surâs care îiînfloreşte pe buze şi emană bucurie prin privire, el îşi influenţează totodată, în egală măsură,mentalul în direcţia apariţiei aceloraşi gânduri (VESELIE, BUCURIE). La fel stau lucrurile cutoate celelalte sentimente stenice: iubire, bucurie, încântare, fericire etc.

La ora actuală se ştie că, mai devreme sau mai târziu, orice transformare (în bine, sau înrău) a atitudinii noastre mentale se repercutează automat (mai repede sau mai lent) asuprasistemului nervos simpatic. Vorbirea, la rândul ei, ne permite să ne exprimăm prin cuvinteadecvate stările şi sentimentele, iar rostirea acestora se bazează pe cele 7- vocale principale: A,Ă, E, I, Î, O, U.

Orice sunet vocal, modulat, care este simultan susţinut de o puternică emoţie, care apareîn urma unei intense concentrări mentale, dă naştere totdeauna unor efecte direct proporţionale şifoarte precise care se vor repercuta asupra sistemului nervos simpatic, datorită proceselor derezonanţă cu anumite focare de energie subtilă din MACROCOSMOS. Ce este oare în realitate ovioară dacă nu un instrument muzical profund emoţionant, poate unul dintre cele mai puterniceinstrumente muzicale care există (excepţie în această direcţie făcând doar vocea umană, cu care,de altfel nu întâmplător se şi aseamănă), dacă nu un aparat de rezonanţă destinat să producăvibraţii asemănătoare cu cele ale vocalelor? Cum altfel ar putea acţiona atât de frumos vioara,dacă nu prin vibraţii sonore modulate care, la rândul lor, vor provoca imediat fenomene derezonanţă în universul nostru lăuntric cu anumite energii subtile corespondente dinMACROCOSMOS?

În cazul în care utilizăm în mod armonios coardele noastre vocale ca să producem vibraţiivocalice, cât mai lungi şi precise, care dau naştere AUTOMAT unor efecte bine localizate încorpul nostru, cine oare ar mai putea să ne limiteze fenomenele binefăcătoare pe care le putemresimţi plenar în noi înşine?

= VA URMA =

AN IV C 37

Page 190: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 190/254

 MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLE

ALE SUNETELOR VOCALE: A, A, E, I, Î, O, U EMISE SONOR ŞIUTILIZATE CA MANTRA-E DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DE

FORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DINMACROCOSMOS (DESCRIEREA PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CAREPUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR 

MANTRA-e (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRILĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)

(continuare la cursul nr. 36 AN IV)

La ora actuală sunt deja binecunoscute şi temeinic studiateatât reacţiile plantelor cât şi cele ale animalelor (câini, căprioare,şerpi etc.) care apar şi se manifestă spontan la audierea unor ANUMITE bucăţi muzicale care generează în fiinţa lor PROCESE

DE REZONANŢĂ (cu anumite energii subtile dinMACROCOSMOS) (aceste aspecte sunt, de altfel, binecunoscute înIndia de mii de ani).

Toate aceste fenomene (de rezonanţă cu unele energii subtiledin MACROCOSMOS), aparent stranii, nu sunt altceva decâtexpresia acţiunii corelate a vibraţiilor şi rezonanţelor subtile produse în MICROCOSMOSUL fiinţei noastre de muzică. Toate aceste efecte miraculoase sunt produse de VIBRAŢIE şi ar fi, fără îndoială, un răuvoitor omul care, ştiind sau intuind clar toateacestea, ar îndrăzni totuşi să limiteze folosirea sunetelor prelungi vocalice, ascunzând chiar şi decei care sunt pregătiţi să înţeleagă, modul lor de întrebuinţare. Iată, aşadar, în continuare care sunt bazele pe care noi ne-am fundamentat această metodă simplă.

Având în vedere că mai ales în YOGA "un gram de practică valorează cât tone de teorie",noi vă sugerăm să experimentaţi cu consecvenţă, în propria dumneavoastră fiinţă aceste aspectecare ne-au fost inspirate de înţelepciunea Orientului. Pentru aceia sau acelea care cu adevăraturmăresc să se convingă, prin trăire directă, metoda noastră simplă este următoarea:

Mai întâi trebuie ca vocala cu care urmează să ne antrenăm să fie cât mai clar imaginată(vizualizată mental). Imediat după aceasta, vocala respectivă va fi evocată lăuntric ca stareemoţională (fiind astfel trăită ca atitudine interioară) şi numai după aceea o vom emite prelung -sonor şi cât mai melodios ÎN TIMPUL EXPIRAŢIEI LENTE A SUFLULUI. După cum vă veţi putea edifica cu uşurinţă, fiecare vocală îşi are propriul ei domeniu de acţiune.

- vocala I acţionează la nivelul laringelui, nasului şi asupra capului;- vocala Î acţionează simultan asupra zonei pieptului şi asupra zonei plexului solar;

- vocala E acţionează asupra gâtului, coardelor vocale şi asupra glandei tiroide;- vocala A acţionează asupra părţii superioare a toracelui (regiunea vârfurilor plămânilor);- vocala Ă acţionează asupra plexului solar şi asupra regiunii abdomenului;- vocala O acţionează asupra zonei mijlocii a toracelui şi asupra diafragmei;- vocala U acţionează la nivelul stomacului, ficatului, pântecelui şi asupra glandelor 

genitale.În urma unei experienţe de peste 30 de ani, am pus atât la dispoziţia celor sănătoşi cât şi a

celor bolnavi 7 sunete vocalice binefăcătoare precum şi anumite combinaţii silabice sonore care

Page 191: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 191/254

 pot fi utilizate de fiecare în funcţie de efectul pe care îl urmăreşte). Metoda universală care seaplică în cazul operării cu oricare dintre aceste sunete binefăcătoare este simplă şi cuprinde 4etape.

1) urmărim să avem o atitudine cât mai calmă şi interiorizată dublată de o stare de ardoare pe care o generează în noi intensa efervescenţă spirituală. În continuare ne concentrăm în mod

evocator asupra stării sau emoţiei (de fapt atitudinea interioară specifică) pe care vocala aleasă cucare vom opera imediat după aceea (prin emisie sonoră) urmează să o trezească în mod obiectivîn fiinţa noastră datorită procesului de rezonanţă cu anumite energii benefice dinMACROCOSMOS.

Acest aspect de bază (evocarea globală a stării corespondente VOCALEI utilizate) esteesenţial. În caz contrar (prin urmare atunci când atitudinea noastră interioară, anticipativevocatoare, nu coincide cu starea globală sau atitudinea pe care în mod obiectiv sunetul vocalicrespectiv (emis cât mai lung) o face să apară (graţie procesului de rezonanţă) în universul nostrulăuntric, mai ales într-o asemenea situaţie procesul de acord subtil sau rezonanţă nu poate avealoc) exerciţiul simplu de emisie a sunetelor vocalice îşi pierde destul de mult din eficienţă. Să presupunem, de exemplu, că ne-am hotărât să operăm în continuare cu sunetul vocalic "I". Vomevoca atunci mental o intensă stare de bucurie, exuberanţă, veselie şi elevare pe care vom urmărisă o exteriorizăm printr-o expresie luminoasă, fericită a ochilor şi printr-un surâs deschis şieuforic ce ne va înflori pe buze. În afara acestei evocări anticipative, nimic enigmatic nu va apareîn cazul realizării acestei tehnici simple. Dacă vom urmări să operăm cu sunetul vocalic "O",menţinând în fiinţa noastră starea globală pe care ar trebui să o evocăm atunci când urmează săacţionăm cu sunetul vocalic "I" exerciţiul nostru va fi lipsit de sens, atât în plan fizic cât şi în plan psihic şi mental.

2) Fără a ne modifica deloc starea interioară care este intens evocată după ce a fost în modadecvat aleasă (totdeauna vom urmări ca această stare evocată să corespundă VOCALEIutilizate) şi chiar amplificată anterior, inspirăm acum pe nas lent, profund, complet, dar fără săforţăm capacitatea actuală a plămânilor. Interior, putem chiar să ne imaginăm (vizualizăm) vocala"I", concentrându-ne mental intens asupra acestui sunet vocalic pe care urmează să-l emitemsonor.

3) Reţinem apoi de voie (DAR FĂRĂ SĂ FORŢĂM (EXAGERĂM)) suflul cât timp nesimţim bine, durata retenţiei suflului pe plin nefiind importantă la această fază (durata retenţieisuflului pe plin va depinde acum doar de posibilităţile noastre actuale şi tocmai din această cauzănu vom forţa niciodată pentru a nu ne confrunta cu probleme penibile). Mai târziu, vom mărieventual gradat (dar fără efort) durata retenţiei suflului pe plin, pe măsură ce vom stăpâni din ceîn ce mai bine această tehnică. În timp ce ne reţinem suflul pe plin, emitem mental cât mai clar vocala ÎNTOCMAI PRECUM O MANTRA în câmpul nostru mental şi este foarte bine sărealizăm chiar o stare de LAYA YOGA după fiecare emisie mentală cu respectiva vocală.

Ca o consecinţă firească a fuziunii ce apare prin realizarea constantă a stării de LAYAYOGA cu respectivul sunet subtil VOCALIC vom ajunge, în urma unei anumite experienţegradate (CU FIECARE SUNET VOCALIC din cele 7) să îi percepem foarte clar şi obiectivenergiile binefăcătoare specifice, subtil dinamizante pe care fiecare SUNET VOCALIC (din cele7) le are. Organele sau zonele fizice supuse în principal influenţei benefice a sunetului vocalic pecare îl folosim vor reacţiona destul de repede în mod specific prin apariţia la nivelul lor a uneianumite energizări vitalizante, binefăcătoare şi simultan vom constata, de asemenea, că se produce o modificare binefăcătoare în ceea ce priveşte aprovizionarea cu sânge.

Toate aceste efecte se produc printre altele şi datorită îmbunătăţirii activităţii sistemuluinervos simpatic, care este considerabil stimulat datorită concentrării mentale asupra respectivului

Page 192: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 192/254

sunet vocalic. Chiar dacă, la prima vedere, această afirmaţie poate părea absurdă pentru unii, ei pot chiar să nu o ia imediat în consideraţie însă, după câtva timp de practică consecventă, efectele binefăcătoare sau rezultatele terapeutice urmărite se vor produce cu siguranţă.

Aceste fenomene curative minunate au fost de altfel verificate de mai multe ori înlaborator, utilizându-se pentru aceasta anumite instrumente de control foarte precis pe care

descoperirile ştiinţei actuale ni le-au pus la dispoziţie. Cercetările de confirmare a acestor efectes-au bazat în special pe razele X, iar studiile în această direcţie aparţin profesorului HAJEK dinVIENA

Această modificare în ceea ce priveşte afluxul de sânge către anumite părţi ale corpuluieste totodată însoţită de un masaj vibrator intern care simultan purifică organismul, eliminătoxinele şi aduce energii subtile regenerante şi substanţe nutritive la celulele perturbate sauînfometate. Toate aceste rezultate (şi multe altele pe care nu le-am menţionat aici) apar gradat şidacă vom continua să aplicăm în mod consecvent această tehnică simplă timp de câtevasăptămâni neîntrerupt (exersând în fiecare zi), rezultatele  binefăcătoare pe care le vom constatavor fi de a dreptul uimitoare.

4) Primele 3 etape o pregătesc pe cea de-a patra care este deosebit de importantă. Ne-am pregătit, în mod adecvat, prin vizualizarea vocalei alese şi prin evocarea mentală a unei anumitestări lăuntrice globale (care îi corespunde respectivei VOCALE); inspiraţia obişnuită, lentă şi câtmai completă a aerului am făcut-o, de asemenea, vizualizând tot timpul respectiva VOCALĂaleasă. Acum, în această ultimă etapă, expirăm tot conştient şi lent emiţând simultan sonor, câtmai mult timp (LUNG!), neîntrerupt, sunetul vocalic (respectiv) fără a slăbi deloc niciconcentrarea noastră mentală asupra sunetului VOCALIC rostit, de exemplu: I I I I I I I I I I I I I Igolind cât mai lent plămânii, pe cât posibil complet, fără a face un efort prea mare. Repetăm de30-40 de ori acest proces cu un singur sunet VOCALIC (din cele 7), în fiecare zi, pe cât posibilcu o oră înainte de masă.

=VA URMA =

EXPLICAREA UNOR TERMENI YOGHINIOJAS = energie sau fluid subtil binefăcător. Derivat din rădăcina verbală sanscrită VAJ,

care înseamnă "a fi puternic", cuvântul OJAS semnifică "forţă uriaşă, energie sublimată,rezultantă inclusiv prin transmutaţia biologică a potenţialelor fiinţei în care este inclus şi potenţialul creator (sexual), vigoare (vitală, psihică, mentală, spirituală)". În AYURVEDA, OJASeste CHINTESENŢA constituenţilor (DHATU) al corpului fizic yoghinii consideră că OJAS estemai degrabă o forţă benefică, subtilă, ce există în fiinţă sau rezultă prin transmutaţie biologică (deexemplu, transmutaţia potenţialului sexual, atât al femeii cât şi al bărbatului. în energie) şi, fiinddistribuită atât în corpul fizic cât şi în întreaga fiinţă, le vitalizează, le regenerează şi le hrăneşteneîncetat. OJAS este, prin urmare un principiu subtil important, care este conţinut şi acumulat

(stocat) în cele şapte DHATU (1. PLASMA (RASA); 2. SÂNGELE (RAKTA); 3. MUŞCHII(MAMSA); 4. GRĂSIMEA (MEDA); 5. OASELE (ASTHI); 6. MĂDUVA, NERVII (MJJA); 7.SPERMA şi ŢESUTURILE REPRODUCTIVE - atât la bărbat cât şi la femeie - (SUKRA)).

Cea mai mare cantitate sau concentraţie de OJAS în MICROCOSMOSUL fiinţei umane poate să rezulte, graţie transmutaţiei biologice a potenţialului sexual în energie în timpul şi dupăo fuziune amoroasă sexuală plenară, în care cei doi iubiţi realizează perfect continenţa sexuală şisublimează după aceea în mod armonios energia binefăcătoare subtilă (OJAS) care rezultă. Printransmutaţia biologică şi sublimarea în energii rafinate a forţei care rezultă cu uşurinţă din

Page 193: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 193/254

 potenţialul sexual (CREATOR) atât al femeii, cât şi al bărbatului, are loc o accelerare a evoluţiei psihice, mentale şi spirituale, care adeseori se reflectă în fiinţă prin trezirea anumitor puteri paranormale (SIDDHI), creşterea inteligenţei, amplificarea puterii de pătrundere mentală,dinamizarea intuiţiei etc.

Faptul că atât sperma bărbatului, cât şi secreţiile sexuale ale femeii (menstruaţia) pot fi

transformate cu uşurinţă în energie (OJAS), prin transmutaţia biologică, care se produce atât întimpul realizării corecte a anumitor tehnici speciale YOGA, cât şi în timpul fuziunii amoroasesexuale (în care cei doi realizează la unison o perfectă continenţă sexuală), explică de ce toatetradiţiile spirituale autentice recomandă fie o abstinenţă activă (în care potenţialul sexual al fiinţeiumane este integral transmutat (PRIN PRACTICI SPIRITUALE) în energie (OJAS), care estedupă aceea sublimată armonios (în forme din ce în ce mai subtile de OJAS) în sferele superioareale fiinţei, această realizare fiind confirmată la femeie de suspendarea completă a cicluluimenstrual în afara menopauzei, iar la bărbat este autentificată de absenţa deplină a POLUŢIILOR  NOCTURNE sau DIURNE), fie o continenţă sexuală permanentă (cu excepţia momentelor cândcuplul urmăreşte de comun acord să aibă un copil), în care atât bărbatul, cât şi femeia transmutăla unison, în mod biologic, întregul potenţial sexual în energie (OJAS) după aceea sublimează, fieîmpreună, fie separat, energia (OJAS) rezultantă, canalizând-o în mod armonios în sferele subtilesuperioare ale fiinţelor lor (făcând-o astfel să devină forme de OJAS din ce în ce mai elevate).

O abstinenţă sexuală pasivă (inertă) în care, în cazul femeii, ciclul menstrual este foarteabundent şi durează multe zile, ori apare de două sau de trei ori pe lună, este profund nocivă pentru echilibrul lăuntric şi pentru sănătatea corpului femeii, în unele cazuri această situaţie putând să determine tulburări psihice şi mentale serioase (PARANOIA). Acelaşi gen deabstinenţă sexuală pasivă (inertă), în cazul bărbatului, mai ales în situaţiile în care apar frecvente poluţii nocturne sau diurne precedate de stări de frustrare şi tensiune interioară, este de asemenea profund nocivă pentru echilibrul lăuntric şi pentru sănătatea corpului bărbatului, în unele cazuriaceastă situaţie putând să determine tulburări psihice şi mentale serioase (PARANOIA şiSCHIZOFRENIE).

Ideea fundamentală în YOGA este că păstrarea permanentă a controlului deplin asupra potenţial sexual atât la femeie cât şi la bărbat, atunci când acest CONTROL ESTE însoţit detransmutaţia biologică în energie (OJAS) a respectivului potenţial, fie prin ABSTINENŢASEXUALĂ ACTIVĂ, fie prin CONTINENŢA SEXUALĂ PERFECTĂ, realizată într-un cupluunit, transfigurator şi iubitor, face să se amplifice cantitatea de fluid subtil OJAS înMICROCOSMOSUL fiinţei umane, aceasta nu numai că îmbunătăţeşte şi măreşte în scurt timpsănătatea dar, totodată, face să crească extraordinar de mult câmpul conştiinţei care, gradat,devine din ce în ce mai rafinat şi mai pur.

Având în vedere toate aceste aspecte, putem înţelege mult mai bine de ce fluidul OJASeste considerat de către yoghini - în fiinţa umană - drept o forţă binefăcătoare, atotputernică şichiar este uneori supranumit ENERGIA VITALĂ SUBTILĂ ESENŢIALĂ. Unele texte YOGAsecrete consideră că fluidul subtil OJAS este forma supremă a energiei binefăcătoare subtile înMICROCOSMOSUL fiinţei umane, din care face parte şi corpul fizic. Datorită unor tehnicispeciale YOGA (cum ar fi: MULA BANDHA, UDDIYANA BANDHA, NAULI, YONIMUDRA, SHAKTI CHALANA MUDRA etc.), realizate cu consecvenţă atât în timpulABSTINENŢEI SEXUALE ACTIVE, cât şi în timpul CONTINENŢEI SEXUALE PERFECTE,anumite substanţe care există în corpul fizic, printre care, în special, potenţialul sexual (atât alfemeii, cât al bărbatului), pot să fie transmutate în mod biologic în energie subtilă (OJAS) saufluid binefăcător OJAS care, datorită proceselor complexe de sublimare ulterioară, va puteadeveni după aceea diverse forme din ce în ce mai elevate de energie (OJAS), ce vor putea fi cu

Page 194: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 194/254

uşurinţă dirijate şi acumulate la nivelul celor 7 CENTRI DE FORŢĂ ASCUNŞI ai fiinţei umane.Având în vedere aceste aspecte, se poate constata că: la nivelul lui MULADHARA CHAKRA,fluidul OJAS conferă o vitalitate ieşită din comun; la nivelul lui SWADHISTHANA CHAKRA.fluidul OJAS conferă imaginaţie creatoare controlată; la nivelul lui MANIPURA CHAKRA,fluidul OJAS conferă expansivitate, veselie şi încredere în sine; la nivelul lui ANAHATA

CHAKRA fluidul OJAS conferă bucurie dilatare euforică şi iubire copleşitoare; la nivelul luiVlSHUDDHA CHAKRA, fluidul OJAS conferă intuiţie, puritate, inspiraţie spirituală; la nivelullui AJNA CHAKRA, fluidul OJAS conferă forţă de pătrundere mentală extraordinară,clarviziune, idei geniale; la nivelul lui SAHASRARA, fluidul OJAS conferă înţelepciune, beatitudine şi comuniune inefabilă cu Supremul Absolut - DUMNEZEU.

Termenul de OJAS-SHAKTI desemnează efectul extraordinar produs de energia subtilă(OJAS) manifestată sub forma unei SPERE URIAŞE DE FORŢĂ RADIANTĂ, în care esteacumulat foarte mult fluid (OJAS), atât în cazul existenţei obişnuite a fiinţelor umane (deexemplu, la marii politicieni, conducătorii de partide, şefii naţiunilor, liderii unor grupări,directorii de întreprinderi, generalii de armată etc.), cât şi în domeniul spiritual sau intelectual încazul fiinţelor umane foarte evoluate cum ar fii mentorii anumitor căi spirituale, descoperitoriianumitor sisteme filosofice sau în domeniul pur spiritual, divin, la cel mai înalt nivel, în cazulMarilor Eliberaţi, al Marilor înţelepţi sau al Iluminaţilor, în cazul cărora fluidul OJAS cel maielevat şi cel mai pur îi ajută pe toţi aceştia să fuzioneze, în zonele cele mai înalte ale conştiinţeilor, cu CONŞTIINŢA ABSOLUTĂ A LUI DUMNEZEU.

SIDDHASANA - POSTURA PERFECTĂ

Etimologic, SIDDHASANA înseamnă, în limba sanscrită, "postura perfectă". Această postură este deosebit de apreciată de marii yoghini. Se ştie (din cursul NR. 35 AN I cu prezentarea posturii GOMUKHASANA) că marele yoghin şi clarvăzător GHERANDA enumerăîn tratatul său fundamental de YOGA "GHERANDA SAMHITA" primele şi cele mai importante

32 de ASANA-e, dintre cele 8.400.000 de ASANA-e care sunt cunoscute în HATHA YOGA cafiind toate revelate de SHIVA. Printre cele 32 de ASANA-e, SIDDHASANA figurează primafiind considerată, deloc întâmplător, cea mai importantă.

Într-un alt tratat yoghin clasic, YOGA TATTVA UPANISHAD, următoarele 4 ASANA-esunt considerate ca fiind cele mai importante:

1) postura perfectă - SIDDHASANA.2) postura lotusului - PADMASANA;3) postura leului - SIMHASANA;4) postura binecuvântării - BHADRASANA.

(YOGA TATTVA UPANISHAD 1, 2,9)În YOGA KUNDALINI UPANISHAD, doar 2 ASANA-e sunt menţionate ca fiind cele

mai importante. Acestea sunt:1) postura lotusului - PADMASANA;2) postura diamantului - VAJRASANA.

(YOGA KUNDALINI UPANISHAD 1, 4)Aici, în realitate, postura perfectă este de fapt indicată prin termenul de VAJRASANA,

deoarece printre yoghini SIDDHASANA - postura perfectă - mai este numită uneori şiVAJRASANA, aşa cum se atrage atenţia şi în HATHA YOGA PRADIPIKA, unde se spune căacest termen (SIDDHA) este rezervat numai pentru yoghinii avansaţi care au atins un nivel de

Page 195: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 195/254

realizare superior în practica YOGA.În YOGA CHUDAMANI UPANISHAD următoarea SUTRA sprijină punctul de vedere

exprimat mai sus: "Cum poate cineva care nu a cunoscut postura perfectă postura lotusului, cele 6CHAKRA, cele 16 baze, cele 3 idealuri şi cele 5 feluri de spaţiu (AKASHA) să spună că a ajunssă dobândească perfecţiunea spirituală sau facultăţile supranaturale (SIDDHI) (YOGA

CHUDAMANI UPANISHAD 1. 3-4).Tot aici se fac referiri la PADMASANA prin termenul de KAMALASANA. În modsimilar, în YOGA KUNDALINI UPANISHAD, SIDDHASANA este numită VAJRASANA. Înunele texte yoghine, SIDDHASANA este descrisă frecvent prin termenul VAJRASANA iar PADMASANA este desemnată prin termenul KAMALASANA. Cei ce studiază cu atenţie ştiinţayoghină nu trebuie să se lase niciodată derutaţi de terminologie.

= VA URMA =

AN IV C 38

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOAREMULTIPLE ALE SUNETELOR VOCALE: A, Ă, E, I, Î, O, U EMISE

SONOR ŞI UTILIZATE CA MANTRA-e DE REZONANŢĂ CU ANUMITESFERE DE FORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DIN

MACROCOSMOS (DESCRIEREA PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CAREPUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR 

MANTRA-E (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRI

LĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)(continuare la cursul nr. 37 AN IV)

Suplimentar putem face la fel şi cu anumite combinaţii deVOCALE cu consoane, cum ar fi sunetul P I O O O O O O O sauH U U U U U U U U . În cazul sunetului combinat HU vomobserva aici H-ul aspirat care dă un important impuls suplimentar.Sunetul combinat P I O O O O O trebuie să fie emis ca un suflu printre buze, care vor fi ţuguiate. Starea, lăuntrică care trebuie săfie în mod adecvat evocată în cazul emisiei sunetului combinat P IO O O O O este gravă şi înălţătoare dar nu melancolică. În cazul

sunetului combinat H U U U U U U surea lăuntrică evocată estecea de forţă binefăcătoare, unitate şi dilatare.Insistăm încă o dată că metoda simplă de operare cu sunete VOCALICE să fie urmată

întru totul, pas cu pas, în conformitate cu indicaţiile expuse anterior, deoarece altfel ea nu va facesă apară toate efectele minunate despre care am vorbit.

= VA URMA =

SIDDHASANA - POSTURA PERFECTĂ

Page 196: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 196/254

(continuare la cursul nr. 37 AN IV)

În concluzie, putem afirma că, printre toate ASANA-ele, există una care este unanimconsiderată a fi cea mai bună; această postură care este cu adevărat "REGELE" printre cele 8400.000 de ASANA-e este chiar SIDDHASANA. Faimosul tratat YOGA HATHA YOGA

PRADIPIKA afirmă: "Nu este nici o ASANA precum SIDDHASANA, nici o KUMBHAKA(blocarea pe plin a suflului) precum KEVALA KUMBHAKA. nici o MUDRA (gest de intrare înrezonanţă) precum KHECARI MUDRA şi nici o LAYA (stare de fuziune sublimă a mentalului) precum NADA (sunetul subtil interior, care ne pune în stare de rezonanţă cu sunetul subtil dinMACROCOSMOS (HATHA YOGA PRADIPIKA 1, 43). Aici se, găseşte, se asemenea, descrisăSADHANA (practica spirituală) completă care îl conduce pe yoghin la starea extatică deSAMADHI

Această valoroasă descriere a lui SIDDHASANA insistă asupra importanţei şi măreţieisale, punând accentul pe faptul că ea este prima dintre ASANA-e, aşa cum KHEVALAKUMBHAKA (suspendarea spontană a mişcării suflului lăuntric atunci când mişcarea respiraţieiîncetează spontan, fără nici un fel de efort conştient) este forma superioară de KUMBHAKA.KHECARI MUDRA (o tehnică yoghină secretă ce implică amplificarea şi oprirea în sferelesuperioare ale fiinţei a energiilor subtile vitalizante şi regenerante SOMA prin răsucirea şi plasarea vârfului limbii la nivelul zonei omuşorului) este cea mai bună dintre MUDRA-e, iar absorbţia şi fuziunea în NADA este cea mai eficientă mentalitate pentru a crea o stare de vid beatific mental. Aceste tehnici vor fi expuse la momentul oportun în cadrul acestui curs deYOGA.

SIDDHASANA, pe lângă multiplele sale efecte spirituale specifice, este folosită şi ca postură foarte adecvată pentru realizarea tehnicilor yoghine respiratorii (PRANAYAMA),tehnicilor de concentrare (DHARANA), meditative (DHYANA) şi este foarte importantă pentruatingerea stării de SAMADHI. Faţă de postura lotusului (PADMASANA), ea are avantajul căeste mai uşor accesibilă occidentalilor. Chiar şi atunci când postura lotusului (PADMASANA)este bine cunoscută, trece destul de mult timp până când ajungem să stăm confortabil în ea timpde 30-40 de minute, aspect care este adeseori indispensabil pentru realizarea cu succes a procedeelor yoghine de concentrare mentală, meditaţie şi chiar pentru efectuarea tehnicilor yoghine respiratorii.

Aproape prin definiţie, în timpul realizării acestor tehnici YOGA, corpul fizic trebuie săfie şi să rămână într-o poziţie foarte stabilă şi confortabilă, cea mai mică durere sau jenăconstituind imediat o sursă spontană de distragere a minţii, care va face aproape imposibilă sauFOARTE PUŢIN EFICIENTĂ concentrarea noastră mentală sau meditaţia. Din acest punct devedere, SIDDHASANA este ceva mai uşor de executat (uneori se poate efectua chiar ore în şir)decât PADMASANA.

TEHNICA DE EXECUŢIE Ne aşezăm la sol (pe o pătură suficient de moale) depărtând

suficient de mult picioarele, astfel încât coapsele să formeze cu eleun unghi aproape drept, îndoim apoi piciorul stâng, plasând călcâiulastfel încât să urmărim ca acesta (călcâiul) să preseze suficient deferm zona anusului, în timp ce talpa piciorului respectiv este plasatăsub coapsa dreaptă; îndoim după aceea piciorul drept, plasând încazul său călcâiul în dreptul testiculelor în cazul bărbaţilor, în zonafizică de proiecţie a lui SHIVANI NADI (SHIVANI NADI este uncanal subtil energetic care se află în plan subtil în regiunea care se

Page 197: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 197/254

întinde înaintea anusului, peste scrot şi merge de-a lungul suprafeţei de dedesubt a penisului; eleste în legătură cu traiectul uretrei - canalul excreţiei urinei - continuând să străbată întreaga zonăunde cele două jumătăţi ale scrotului se unesc) şi la nivelul zonei clitoridiene la femeie (uneori, înanumite tratate YOGA, echivalentul acestei posturi, pentru femei, se numeşteSIDDHAYONIASANA). SHIVANI NADI mai este cunoscut şi sub numele de CITRAKHYA

 NADI sau VIRYAVAHA (purtătorul de sămânţă).În textele yoghine, diferitelor NADI-uri li se atribuie funcţii diverse. În YOGA SIKIUPANISHAD se spune, referitor la aceasta: "NADI-ul numit KUHU coordonează şi comandăfuncţia de a excreta fecalele, VARUNI NADI coordonează şi comandă eliminarea urinii, iar CITRAKHYA NADI sau SHIVANI NADI coordonează şi comandă eliminarea spermei(conştientizarea deplină a acestui NADI, prin practica consecventă a lui SIDDHASANA, face posibilă stăpânirea completă a ejaculării (YOGA SIKHOPANISHAD 26-27).

Termenul NADI are mai multe înţelesuri ce ar putea conduce la unele confuzii dacă nu seva ţine cont de context. Uneori cuvântul NADI nu se referă la aspectul subtil, invizibil ci poateavea înţelesul de nervi, artere şi vene, dar cel mai adesea NADI înseamnă canal subtil prin carecirculă energiile subtile, mai mult sau mai puţin rafinate, în fiinţă, în cazul nostru, aici ne referimla acest ultim înţeles.

Degetele de la ambele picioare trebuie să fie ţinute în pliul dintre coapsa şi gamba piciorului opus. Mâinile pot fi aşezate în poală relaxate, cu palma dreaptă plasată deasupra palmeistângi; atunci ele vor fi orientate cu faţa în sus. Este însă mult mai bine să plasăm dosul palmelor relaxate pe genunchi, realizând JNANA MUDRA în care degetul arătător şi degetul mare se atingşi sunt unite. Unii yoghini recomandă să se aplice unghia degetului arătător în pliul din mijloculdegetului mare. Celelalte trei degete sunt unite fără a fi încordate, ele putând chiar să fie puţin pliate. Braţele sunt atunci bine întinse dar fără a fi încordate.

Celebrul yoghin BRAHMACHARI afirmă referitor la poziţia mâinilor în SIDDHASANAurmătoarele: "Mâinile împreunate ţinute în poală intensifică LAGHIMA SHAKTI, ce face cacorpul yoghinului să devină gradat mai uşor, permiţându-i în final chiar să leviteze. Ţinândmâinile pe genunchi, efectul energiilor subtile ale gravitaţiei este mult amplificat, iar corpuldevine gradat din ce în ce mai greu. La început însă, pentru a experimenta gradat LEVITAŢIAyoghinul trebuie să amplifice în fiinţa sa LAGHIMA SHAKTI şi de aceea mâinile trebuie să fieţinute în poală".

Coloana vertebrală trebuie să fie perfect dreaptă şi perpendiculară pe sol în timpulrealizării acestei posturi. Este foarte important, de asemenea, să găsim poziţia corectă a capului,care va trebui să fie, pornind din axul coloanei vertebrale, într-un echilibru perfect. Atunci când postura este corect executată, greutatea capului aproape că nu mai este percepută deloc şi,datorită acestei stări minunate, putem relaxa cu uşurinţă muşchii gâtului şi ai cefei. Trebuie, deasemenea, tot atunci să relaxăm cât mai bine muşchii feţei având totodată grijă să nu încordămdeloc maxilarele.

VARIANTA UŞOARĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

Pentru cei cărora la început le este dificil să execute SIDDHASANA, există un micartificiu simplu şi eficient care permite realizarea corectă şi confortabilă a posturii. Vom lua o pătură pe care o vom plia sau eventual un mic covoraş pe care îl rulăm, pentru a forma o pernăcilindrică şi atunci când ne pregătim să realizăm SIDDHASANA vom ridica şezutul, aşezându-necu fundul pe acest suport. Vom urmări însă atunci ca întreaga greutate a corpului să se repartizezenu numai pe muşchii fesieri care se sprijină pe acel suport ci în mod armonios şi în faţă, pe

Page 198: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 198/254

genunchi.În SIDDHASANA ochii sunt ţinuţi închişi în atitudinea numită NETRABANDHA. Există

anumite texte yoghine secrete care vorbesc despre 5 moduri fundamentale de fixare a privirii încazul acestei posturi. Acestea sunt:

1 BHRU-MADHYA-DRISTHI (privirea orientată către centrul sprâncenelor), ce

 produce trezirea şi amplificarea viziunii luminii interioare care facilitează percepţia subtilelor culori aurice sau a curenţilor subtili coloraţi.2.SAMA-DRISTHI (privirea drept înainte) care este folositoare mai ales pentru cei care

 practică consecvent TRATAKA sau fixarea centrală a unei YANTRA sau punct.3 NASIKAGRA-DRISTHI (privirea orientată preponderent către vârful nasului), care

conferă viziune culorilor şi perceperea energiilor celor 3 elemente de bază TATTVA. Termenul"element" folosit aici, nu trebuie să fie confundat cu noţiunea de element din chimia modernă. Eleste un termen al filozofiei SAMKHYA, definind cele 5 tipuri esenţiale ale materiei din care estecompus Universul. Acestea sunt: AKASHA, VAYU, TEJAS, APAS şi PRITHIVI. Deşi de obiceiele sunt traduse în mod aproximativ prin eter subtil, aer subtil, foc subtil (lumină), apă subtilă şi pământ subtil, aceste sinonime nu reuşesc să exprime în totalitate sensul filosofic, ezoteric şimetafizic ai termenilor originali, care nu numesc în mod special o substanţă anume, ci definescmai degrabă diferite energii subtile caracteristice anumitor tipuri de bază şi stadii de organizare amateriei. Aceşti termeni sunt generalizări referitoare la unele aspecte subtile şi nu se referă la niciunul dintre echivalenţii fizici sau chimici uzuali.

4. ARDHONMESHA (pleoapele pe jumătate deschise), ajută foarte mult la accelerarea progresului în SHAMBAVI MUDRA.

5. NETRABANDHA sau ochii închişi pur şi simplu, fără a fi orientaţi undeva anume,este mai ales folositoare pentru diferite tipuri de meditaţie şi este, tocmai de aceea, esenţială camodalitate de focalizare pentru cei care au mintea instabilă şi agitată şi care se concentreazămental foarte greu.

CONCENTRAREAÎn timpul execuţiei acestei posturi, conştientizăm activarea rapidă şi intensă a lui

MULADHARA CHAKRA şi sesizăm, de asemenea, transmutarea simultană a potenţialuluisexual creator, care trezeşte şi activează KUNDALINI SHAKTI, făcând-o apoi să urce împreunăcu energia transmutată, care este astfel spontan sublimată în AJNA CHAKRA principal şi înSAHASRARA secundar. KUNDALINI SHAKTI va urca atunci şi ea în SAHASRARA, iar înfazele avansate de practică, dacă va fi menţinută suficient de mult timp în SAHASRARA, va facecu putinţă atingerea stării de SAMADHI.

EFECTE ŞI BENEFICIIPractica consecventă şi corectă a acestei ASANA ne ajută să transmutăm masiv

 potenţialul creator şi totodată ne uşurează sublimarea în sferele superioare ale fiinţei a energieirezultante, permiţându-ne astfel să realizăm perfect BRAHMACHARIA (CuvântulBRAHMACHARIA care, pentru cei iniţiaţi, are în general sensul de abstinenţă sexuală saucontinenţă sexuală, desemnează de fapt, la origine, starea superioară, sublimă de conştiinţă ce seobţine în urma transmutării şi sublimării armonioase a ÎNTREGULUI POTENŢIAL sexual (fie prin ABSTINENŢA ACTIVĂ, fie prin CONTINENŢĂ SEXUALĂ PERFECTĂ). Cu altecuvinte, BRAHMACHARIA este de fapt acea stare în care mintea este în totalitate concentratăasupra Divinului, din cauza SUBLIMĂRII COMPLETE a ÎNTREGULUI potenţial sexual).

1 Această ASANA conferă de asemenea o capacitate mărită de control mental şi face posibilă curgerea uniformă a energiei subtile PRANA prin SUSHUMNA NADI care, aşa cum am

Page 199: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 199/254

arătat anterior, conduce la trezirea şi ascensiunea energiei COLOSALE latentă în fiinţă,KUNDALINI SHAKTI.

Practicând constant şi corect această ASANA, vom putea atinge destul de uşor starea dedeplină concentrare mentală (DHARANA), vom putea intra spontan în meditaţie (DHYANA) şi,în fazele superioare de practică, vom putea intra în starea de SAMADHI (care ne va facilita

revelarea Sinelui DIVIN Nemuritor (ATMAN)).Mai ales din această cauză, ştiinţa YOGA a denumit această postură, deloc întâmplător,SIDDHASANA sau "Postura perfectă". Ea a fost clasificată ca fiind prima dintre tehnicile ÎNTOTALITATE NEPERICULOASE utilizate pentru trezirea şi ascensiunea direct înSAHASRARA a lui KUNDALINI. Această ASANA conferă totodată o mare stabilitate corpuluifizic şi amplifică starea de liniştire a minţii.

Orientarea palmelor către în faţă şi către în sus are un efect profund liniştitor, aproapeinexplicabil pentru medici, dar care este totuşi real, din moment ce această atitudine este utilizatăcu succes în anumite centre psihiatrice de tratament pentru a calma "agitaţii". Orientarea bicepşilor către în sus întinde umerii şi partea superioară a toracelui, facilitând totodată redresareacoloanei vertebrale. Toracele se destinde atunci într-un mod natural şi permite, aproape fără niciun efort, o respiraţie calmă, amplă şi liniştitoare.

Coloana vertebrală se plasează natural în atitudinea ideală, datorită poziţiei corecte a bazinului şi a femurilor. Aceasta permite o imobilizare netensionată a coloanei vertebrale pe o perioadă lungă de timp, fără oboseală. Yoghinul SWAMI SATCHIDANANDA afirmă, în sensironic: "Numai cei care nu au coloană vertebrală pot să îşi sprijine spatele de un perete sau de unspătar."

În timpul inspiraţiei, abdomenul se umflă uşor şi centrul de greutate al corpului se plasează în mijlocul abdomenului. Aceasta este cunoscută ca fiind postura lui HARA(MANIPURA CHAKRA ), foarte răspândită în Japonia şi este unanim recunoscută ca aducândliniştea, calmul, eliminarea rapidă a stărilor de angoasă.

SIDDHASANA este foarte eficientă pentru stimularea lui AJNA CHAKRA şi, deasemenea, pentru controlul impulsurilor nervoase şi PRANA-ice ce provin de la CHAKRA- eleMULADHARA şi SWADHISTHANA. Atunci când AJNA CHAKRA este complet trezită, trăim plenar experienţa conştiinţei pure, PRAKRITI ("Energia manifestatoare") este controlată şi atunciaccedem cu uşurinţă la calea spirituală ce duce necondiţionat la Eliberare.

SIDDHASANA este totodată o postură pur meditativă. Ea are, printre altele drept scop săcanalizeze PRANA sau energia subtilă vitală ducând-o direct spre a fi sublimată către AJNACHAKRA.

Postura regularizează ritmul cardiac, tensiunea arterială şi armonizează ritmul undelor cerebrale.

Mai ales atunci când ne aflăm la început în practica meditaţiei yoghine profunde, putemutiliza şi alte posturi, dar atunci când conştiinţa exterioară se estompează şi conştiinţa interioarăîncepe să se intensifice, SIDDHASANA este cea mai bună postură ce acţionează creator asupraschimbărilor care se produc în fiinţă în timpul meditaţiilor profunde.

Atunci când fluctuaţiile mentale încetează, conştiinţa interioară se intensifică şi trece pe primul plan, în timp ce conştiinţa exterioară se estompează treptat. Metabolismul corpului semodifică. Undele cerebrale, temperatura internă a corpului şi rezistenţa pielii se modificăconsiderabil, aceasta putând avea şi consecinţe negative dacă nu suntem atenţi.

SIDDHASANA împiedică scăderea tensiunii arteriale prea mult în timpul meditaţiei,normalizează producerea de hormoni masculini (testosteronul) şi ajută la menţinerea temperaturiiinterne a corpului.

Page 200: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 200/254

Ea stabilizează şi armonizează activitatea psihică la nivelul celor doi centri de forţă de jos,MULADHARA CHAKRA şi SWADHISTHANA CHAKRA. provocând o urcare însoţită desublimare a PRANA-ei către centrii superiori de forţă (AJNA CHAKRA şi SAHASRARA).

Blocarea energiilor subtile în interiorul acestor doi centri (MULADHARA CHAKRA şiSWADHISTHANA CHAKRA) generează adeseori numeroase probleme de sănătate; acelaşi

 blocaj sau stagnare reprezintă un obstacol serios ce trebuie depăşit în întregime în viaţa spirituală.MULADHARA este centrul rădăcină unde se află adormită şi inertă o sursă infinită deenergie subtilă PRANA-ică, în timp ce SWADHISTHANA este centrul care guverneazămetabolismul sexual şi emoţional, unde energia noastră psihică se manifestă cel mai spontan. Maiales atunci când viaţa noastră emoţională nu depăşeşte acest plan, tensiunea arterială şi activitateacardiacă rămân instabile, în timp ce rolul şi scopul nostru în viaţă rămân nedefinite şi obscure.

Din punct de vedere PRANA-ic, SWADHISTHANA echilibrează curenţii alterni deenergie subtilă HA (+) şi THA (-) (YIN (-), YANG (+ )), ce trec prin IDA NADI (-) şi PINGALA NADI (+), activând astfel canalul subtil central SUSHUMNA NADI (0).

COMENTARII LA AFIRMAŢII CELEBRE EXISTENTE ÎN TEXTE FUNDAMENTALE

DE YOGA REFERITOARE LA SIDDHASANAHATHA YOGA PRADIPIKA în capitolul I, versetul 39, spune: "Dintre toate cele 84 de

ASANA-e principale, SIDDHASANA trebuie să fie practicată cu atenţie, fiindcă întotdeauna eatrezeşte şi purifică cele 72 000 de NADI-uri".

Dacă ar fi necesar să practicăm MEREU numai o singură ASANA, atunci când facemHATHA YOGA, aceasta fără îndoială ar trebui să fie SIDDHASANA. Deşi există şi alteASANA-e care purifică eficient trupul, fizicul şi mentalul, SIDDHASANA este neegalată fiindcăechilibrează mult mai mult nivelul energiilor fiinţei, egalizând forţele subtile mentale cu celePRANA-ice.

Un mod nesănătos şi haotic de viaţă antrenează automat o acumulare a toxinelor în corptocmai prin aceasta generează gânduri malefice (RELE) care se manifestă, printre altele, în modsubtil prin astuparea sau blocarea NADI-urilor. Dacă vrem ca energia subtilă binefăcătoare să seridice şi să se sublimeze prin SUSHUMNA NADI, atunci trebuie în primul rând să purificăm NADI-urile, în aşa fel încât energia subtilă să circule liber, iar fluxurile de energie subtilă polarăcare trec prin IDA NADI (-) şi PINGALA NADI (+) să fie totdeauna în echilibru.SIDDHASANA este o ASANA indispensabilă pentru a ajunge la acest stadiu minunat.

Cum este oare posibil ca o postură şezând să poată debloca şi purifica NADI-urile?Presiunea exercitată continuu asupra perineului stimulează energizarea lui MULADHARACHAKRA care, după cum deja ştim, este sursa celor trei NADI-uri principale. Atunci cândrealizăm corect această postură, impulsurile subtile bioelectrice şi PRANA-ice urcă constant pânăla creier, trezind şi purificând aproape toate NADI-urile, făcând astfel să dispară toate blocajelesau stagnările energiilor subtile la nivelul lor. Aceasta stimulează totodată celelalte canale subtile(NADI-uri) sau, altfel spus, meridianele cunoscute în acupunctură, care există în structura vitalăsubtilă şi trec prin picioare.

= VA URMA =

Page 201: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 201/254

AN IV C 39SIDDHASANA - POSTURA PERFECTĂ

(continuare la cursul nr. 38 AN IV)

Aceste canale subtile (NADI-uri) care sunt numite în

acupunctură meridiane, sunt în mod specific conectate la organeleviscerale, cum ar fi de exemplu stomacul, vezica biliară, ficatul,splina, rinichii, etc. Toate aceste organe energizate şi vitalizate deenergiile subtile vehiculate prin NADI-uri, au un rol important în purificarea sângelui.

În faimosul tratat HATHA YOGA PRADIPIKA, încapitolul I SUTRA 40, se spune: yoghinul plin de aspiraţie cătreDivin care meditează asupra Sinelui Etern (ATMAN), caremănâncă alimente pure în cantitate moderată şi care practicăSIDDHASANA zilnic, câte o oră, timp de 12 ani, atinge perfecţiunea şi dobândeşte o mulţime de puteri paranormale (SIDDHI-uri)."

Dacă ar trebui să practicăm un singur procedeu YOGA timp de 12 ani pentru ca săajungem la perfecţiunea spirituală deplină, aceasta ni s-ar putea părea dificil, dar nu trebuie să pierdem deloc din vedere faptul că în mod asemănător sunt necesari numeroşi ani de studiu şi de practică, pentru a deveni, de exemplu, un practician competent în medicină sau în drept.

Ce înseamnă, la o analiză atentă şi detaşată, 12 ani dintr-o viaţă, dacă la capătul lor ajungem în mod cert la cele mai înalte culmi ale realizării spirituale, care sunt perfecţiuneamanifestată ca o mare înţelepciune şi starea beatifică de conştiinţă Divină (SAMADHI)?

Când atâţia oameni mărginiţi şi egotici sunt capabili să-şi irosească o viaţă întreagă pentrua urmări realizarea unor efemere scopuri materiale de ce să nuconsacrăm fie chiar şi 12 ani din existenţa noastră (DOAR CÂTE O ORĂ PE ZI) pentru un ţelatât de înalt şi divin cum este Eliberarea Spirituală?

Sunt necesari câţiva ani de practică YOGA pentru a transforma eficient definitiv, trupul, psihicul şi mentalul. După un ciclu de 7 ani, toate celulele corpului sunt complet înlocuite şi, prinurmare, putem spune că avem un corp fizic cu totul nou după fiecare ciclu de 7 ani.

Totuşi, mai ales în cazul aspiranţilor YOGA mediocri, este necesar chiar mai mult timp pentru a transforma în mod definitiv şi restructura în mod superior mentalul, remodelând astfeltotodată şi percepţia (prin amplificarea rezonanţelor cu energiile subtile din MACROCOSMOS).

 Numeroase SHASTRA (căii sacre) afirmă că în cazul aspiranţilor YOGA care nu faceforturi deosebite, sunt necesari în medie cam 12 ani pentru ca practica spirituală să-şi manifestedin plin roadele. Această perioadă deloc întâmplătoare de 12 ani permite, printre altele, orestructurare completă şi profund armonioasă a trupului, a mentalului, a structurii vitale, aemoţiilor şi a psihicului.

În viaţa spirituală, o perioadă completă de 12 ani reprezintă un ciclu important. Aceastaeste perioada optimă de timp necesară (în cazul aspiranţilor mediocri) pentru a trezi, purifica şi pregăti corpul PRANA-ic, corpul psihic şi vehiculul mental pentru trezirea spirituală totală. Întradiţia spirituală a Orientului, în ceea ce priveşte relaţia fundamentală maestru-discipol,discipolul care aspiră să se identifice plenar cu maestrul (GURU) trebuie să petreacă 12 ani deformare lângă maestrul său.

În SUTRA citată mai sunt făcute şi alte două precizări: sunt necesare o alimentaţie pură şimoderată şi contemplarea SINELUI ETERN (ATMAN). Într-adevăr, dacă analizăm atent această

Page 202: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 202/254

afirmaţie, ne dăm seama că un regim alimentar pur şi moderat ne ajută imens să ne recăpătămechilibrul şi totodată creează condiţiile favorabile pentru trezirea şi amplificarea experienţelor spirituale superioare. De fapt se zice că, la ora actuală, cauza fundamentală a bolilor careafectează umanitatea o reprezintă un regim alimentar defectuos. Fiind atenţi la dietă, numeroase probleme vitale, psihice şi mentale pot fi evitate. Yoghinul SVATMARAMA (autorul textului

HATHA YOGA PRADIPIKA) recomandă de asemenea, meditaţiile asupra Sinelui Nemuritor Divin (ATMAN) pentru a atinge perfecţiunea spirituală.Practica consecventă a meditaţiei canalizează în mod spontan energia interioară într-o

direcţie ascendentă, ajutând mentalul să se focalizeze ferm şi continuu asupra unui singur obiect.Practicând meditaţia în SIDDHASANA yoghinul ajunge să înainteze mult mai repede cătrescopul ultim (DUMNEZEU).

Mentalul, în cazul fiinţei umane care nu a atins SUPREMA REALIZARE, nu este delocstatic: el este o sferă subtilă vibrantă de energie conştientă şi, prin intermediul voinţei, noi îi putem da aproape instantaneu forma pe care o gândim sau o dorim. Atunci când o persoanăoarecare trăieşte numai pentru plăcerile materiale, mentalul se absoarbe cu rezonanţa dominantă NUMAI în realitatea materială. Dacă mintea fiinţei umane este mai mereu absorbită de aspecte şimanifestări rele, perverse şi corupte, atunci mentalul devine el însuşi de aceeaşi natură şi va vibrala unison cu energiile subtile ale răului, viciilor, corupţiei, cu care se va încărca datoritărezonanţelor malefice. Dacă este mai mereu cufundat în experienţele subtile, sublime, beatifice,înălţătoare, divine, atunci el se poate apropia mult mai repede ca rezonanţă de vibraţiile divine alelui ATMAN. Acesta este un proces rapid şi aproape miraculos care antrenează restructurareatotală a organismului, până la ultima celulă, datorită amplificării rezonanţelor cu energiilesublime, înalte, divine din MACROCOSMOS.

Să vedem acum în continuare cum ne putem focaliza cât mai bine asupra Sinelui EternDivin (ATMAN) din noi. ATMAN, după cum ştim, nu are formă şi este etern şi Infinit. Dacăaspirăm să cunoaştem o altă stare a mentalului, dincolo de experienţa senzorială, va trebui să netransformăm şi să ne rafinăm în mod corespunzător percepţia noastră parţială şi limitată. Cum ar  putea atunci mentalul finit să se concentreze asupra infinitului? Aici, doar o fiinţă umanăînzestrată cu o reală pătrundere spirituală ne poate ghida, prin impulsionare şi exemplificareinefabilă, pe calea ce duce către revelarea Sinelui Etern (ATMAN) ce se află în noi. Tocmai deaceea aici GURUL este indispensabil, pentru că lumina Sinelui său (ATMAN) complet revelatiluminează şi ne ajută să ne revelăm foarte repede propriul nostru Sine Etern (ATMAN). Fărăaceastă impulsionare eficientă a GURU-lui putem spune că nu poate apare sau exista o veritabilătrezire spirituală în cel pregătit să o realizeze.

Acelaşi text fundamental, în capitolul 1 SUTRA 41, spune:"Din moment ce putem atinge perfecţiunea spirituală numai cu ajutorul lui

SIDDHASANA, la ce ne mai foloseşte practicarea altor numeroase ASANA-e?Când fluxul suflului PRANA-ic este ferm stabilizat, respiraţia se opreşte atunci spontan

(KEVALA KUMBHAKA) şi apare o stare de comuniune beatifică în care mentalul (datorităfuziunii cu MENTALUL MACROCOSMIC) nu mai există (UNMANI)".

Practicând în mod perseverent SIDDHASANA şi PRANAYAMA, putem atinge o starede conştiinţă cosmică superioară (SAMADHI). Totuşi nu trebuie să pierdem din vedere că fiecare persoană îşi are propriile sale caracteristici în funcţie de structurarea specifică a naturii salefundamentale care poate fi preponderent TAMAS-ică. RAJAS- ică sau SATTVA-ică. De aceeaeste necesar să fie practicate şi alte tehnici YOGA, până când ajungem la o anumită stare de puritate, armonie şi echilibru.

În ultimă instanţă, mai ales atunci când mentalul este calm şi puternic şi trupul este apt

Page 203: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 203/254

 pentru o meditaţie prelungită, SIDDHASANA ne poate duce la realizarea ţelului spiritual ultim.SVATMAKAMA nu se întreabă ce sens are practica altor ASANA-e ei, pur şi simplu,

afirmă că mai ales pentru acela care este foarte pur şi ferm stabilit în realizarea perfectă a luiSIDDHASANA, nu este necesar ca el să-şi petreacă timpul practicând alte ASANA-e.

= VA URMA =

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLE ALESUNETELOR VOCALE: A, Ă, E, I, Î, O, U, EMISE SONOR ŞI UTILIZATE CAMANTRA-e DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DE FORŢĂ SUBTILE,BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DIN MACROCOSMOS (DESCRIEREA

PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CARE PUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGACU AJUTORUL ACESTOR MANTRA e (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE

STĂRI LĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)(continuare la cursul nr. 38 AN IV)

Vocala A" este primul sunet produs atunci când un bebeluş deschide gura spre a emite unsunet şi, de asemenea, este, DELOC ÎNTÂMPLĂTOR, primul sunet al BIJA MANTRA-eifundamentale AUM care ne apropie extraordinar de mult fiinţa de DUMNEZEU şi ne activeazăAJNA CHAKRA. Sunetul vocalic "A" face să apară şi să se amplifice în universul nostru lăuntrictrezirea spirituală a conştiinţei revelându-ne gradat esenţa divină ultimă a tot ceea ce există sauaşa-numita "energie supremă, nediferenţiată". Sunetul A este începutul suflului expirat, totodatăel fiind considerat sunetul vocalic atât complementar cât şi opus lui HUM, care arată încetarearespiraţiei. "A" este, de asemenea, analogul lui ALFA (a) din filosofia şi spiritualitatea greacă(care, la rândul său, este opus şi complementar lui OMEGA (Ω)). "A" reprezintă putereaomniprezentă exprimată, în timp ce HUM reprezintă puterea în stare latentă.

Budismul în special a făcut cunoscut elevatul şi nuanţatul simbolism al sunetului vocal"A" în întreaga Asie. "A" este, DELOC ÎNTÂMPLĂTOR, prima literă atât în alfabetul Indianfundamental sacru şi tradiţional (DEVANAGARI), cât şi în multe alte alfabete de pe întreaga planetă. În limba sanscrită. "A" constituie o particulă negativă, întocmai ca şi în limba greacă,simbolizând astfel negaţia fundamentală NETI-NETI.

NETI-NETI în traducere literară, înseamnă "NICI ACEASTA NICI ACEEA". Aceastăexpresie este foarte utilizată în spiritualitatea orientală. Aceste cuvinte, care au fost la origineextrase din BRIHADAHANYAKA UPANISHAD, exprimă detaşarea spirituală deplină şirespingerea în totalitate a Universului (MACROCOSMOSULUI) fenomenelor, care ascund subaparente înşelătoare (iluzorii şi efemere) realitatea lui BRAHMAN (DUMNEZEU) şi totodată pun în evidenţă faptul că singur BRAHMAN (DUMNEZEU) există cu adevărat în eternitate.Priza conştiinţei sau, altfel spus, momentul de iluminare (care survine la cei plini de aspiraţiecătre DUMNEZEU) ce apare ca reacţie faţă de lumea fenomenelor în cursul căruia apare trăireacu adevărat unică şi divină că Ultima Realitate nu este "NICI ACEASTA, NICI ACEEA"constituie un proces superior de discriminare negativă care este tipic în ADVAITA-VEDANTA(calea intelectuală a celui care se angrenează să practice JNANA YOGA), era şi toate negaţiilecare delimitează finitul în raport cu infinitul sau Absolutul DIVIN (DUMNEZEU).

Fiind legată de toate consoanele (care au nevoie de vocala A pentru a putea fi pronunţate),"A" este considerat sunetul primordial ce permite pronunţarea tuturor celorlalte sunete - focare de putere fundamentale (BIJA-AKSHARA). "A" este deci astfel simbolul întregii lumi manifestate.AMOGHAVAJRA şi SHUBHAKARASIMHA, printre alţii, sunt doi reputaţi filosofi budişticare şi-au fondat o mare parte din sistemul lor de gândire pe vocalizarea corectă a acestui sunet.

Page 204: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 204/254

După modul în care A este pronunţat (A (scurt), A (lung), AM, AH sau NH), ei au atribuit acesteivocale (datorită proceselor de rezonanţă pe care le generează în microcosmosul practicantului),anumite transformări esenţiale ("revoluţii" interioare, cum ar fi cauza, practica inductoare şiatestarea iluminării, intrarea în NIRVANA, mijloacele eficiente permiţând această intrare); în altecazuri, au pus pe "A" în legătură cu direcţiile spaţiului, cu elementele subtile fundamentale

(TATTVA-ele), cu unele organe şi viscere ale corpului, cu anotimpurile, cu anumite culori, formeşi senzaţii etc. Ei au creat astfel ansambluri de corespondenţe şi consonante simbolice care le-au permis, întocmai ca şi filosofilor chinezi (taoişti), să explice natura divină (evocată de sunetulvocalei A) în strânsă relaţie (datorită inefabilelor procese de REZONANŢĂ) cu natura umană şicu MACROCOSMOSUL.

Aproape fiecare filosof hindus sau budist a dat şi o interpretare proprie semnificaţieisunetului (sau sunetelor) reprezentat de această importantă vocală. Cel mai adesea, acest suneteste atribuit (în budismul MAHAYANA) fie lui VAIROCHANA, fie lui AKSHOBHYA, douăaspecte ale principiului solar (masculin (+)) din cosmogonia budistă. Este, de asemenea, foarte-semnificativ locul esenţial pe care îl ocupă fonema A" a alfabetului sanscrit în faimoasele grupărişivaite de factură tantrică, TRIKA şi KAULA, din KASHMIR (India) Putem menţiona chiar uncelebru tratat şivait care este axat aproape în întregime pe explicarea semnificaţiilor spiritualeultime ale fonemei A: "VATULANATHA SUTRA".

A-ul sanscrit este, întocmai ca şi în limba latină, privativ, atunci când este plasat înainteaunui cuvânt (exemplu, cuvântul sanscrit HIMSA - violenţă - devine, prin punerea lui "A" laînceput AHIMSA - nonviolenţă).

A-ul sonor, "lung" (care are o pronunţie şi un loc separat în alfabetul sanscrit, la fel ca şiîn limba maghiară, care face diferenţa dintre "A" scurt, surd (mai aproape de A românesc şi Alung, deschis sonor din limba română) are însă sensul de vid beatific, creator, înţeles aici maidegrabă ca eter esenţial formator (AKASHA), dar fără o producţie sau realizare (manifestare)concretă. După MEIKAKU, călugăr budist japonez din secolul al XI-lea, A lung reprezintă"împăcarea sau, altfel spus, perfecta echilibrare şi polarizare a tuturor esenţelor (ARANYA)."

La nivel fizic, vocala "A" acţionează în mod binefăcător asupra esofagului, asupra celor trei coaste superioare şi, de asemenea, asupra creierului. Vocala "A" are un efect binefăcător considerabil şi asupra părţii superioare a plămânilor, adică acolo unde debutează tuberculoza şitocmai de aceea vocala A ar trebui să fie utilizată în mod perseverent de toate persoanele predispuse la această afecţiune sau care deja suferă de tuberculoză. Această vocală este foarteindicată pentru cei obligaţi să lucreze mult timp aplecaţi în faţă sau care trăiesc şi muncesc înmedii prost aerisite.

Vocala "Ă" acţionează în mod binefăcător asupra plexului solar şi asupra întregii zone aabdomenului. Operarea sistematică cu vocala "Ă" ameliorează şi vindecă majoritatea bolilor digestive şi totodată trezeşte şi amplifică  buna dispoziţie şi umorul.

Operarea cu această vocală face, de asemenea, să se trezească şi să se amplifice voinţa.După cum se ştie, orice act de voinţă implică:

1) evocarea plină de forţă a motivelor;2) o deliberare lucidă;3) o decizie fermă;4) o execuţie dusă la bun sfârşit.Actul voluntar nu este simpla manifestare spontană a unei dorinţe; el presupune o

 perioadă de reflexie şi asumarea responsabilităţilor pe care acel act le implică; tocmai din aceastăcauză, voinţa nu corespunde doar unei dorinţe foarte puternice. Voinţa este legată de conştiinţă.Voinţa se defineşte în esenţă prin supleţe şi continuitatea acţiunii; în sensul său deplin, voinţa este

Page 205: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 205/254

expresia unei energii subtile specifice din MACROCOSMOS cu care intrăm în REZONANŢĂ şiimplică angajamentul total al fiinţei umane, asortat cu răbdarea de a aştepta şi cu arta de a urmărisă realizăm ceea ce ne-am propus, în ciuda dificultăţilor care apar până când, în final, ţelul esteatins.

Emisia sonoră prelungită a vocalei Ă trezeşte şi face, de asemenea, să se amplifice

încrederea armonioasă şi creatoare în sine.ÎNCREDEREA ÎN SINE este un sentiment binefăcător de siguranţă. E determinat de

cunoaşterea posibilităţilor şi valorii propriei persoane sau ale altora care, datorită proceselor deREZONANŢĂ pe care le determină (în MICROCOSMOSUL fiinţei umane) cu energii subtile, binefăcătoare din MACROCOSMOS poate genera îndrăzneală, forţă, inspiraţie, decizie şi reuşităîn acţiune. Încrederea DEPLINĂ în sine este rezultatul interiorizării unei suite de relaţii, modele,experienţe (reuşite sau evocate ferm, cu putere). În primul rând, a relaţiei cu autoritatea unuimodel a cărui valoare este unanim recunoscută. Ea implică, de asemenea, condiţii de valorizarespecifică şi de exercitare a aptitudinilor personale.

Încrederea FANTASMAGORICĂ în sine excesivă sau nejustificată este fondată pesupraaprecierea propriei persoane (deseori compensatorie, generată de sentimente de inferioritate,având caracter inconştient), putând determina un mod de comportare deseori neadecvatîmprejurărilor, încrederea în alţii se bazează pe buna lor cunoaştere profundă, obiectivă şiempatică, urmată de lipsa îndoielii asupra cinstei, bunei credinţe şi sincerităţii acestora,constituind una dintre premisele unei comunicări interumane calitativ superioare (în cadrul unulgrup, între iubiţi, între soţi, în relaţia, între spiritual - aspirant YOGA), încrederea creatoare înceilalţi implică o relaţie interpersonală între cel care acordă şi cel căruia i se acordă încrederea.

Acordarea încrederii depinde de factorii psiho-mentali cognitivi şi afectivi (EMPATICI)care orientează alegerea, ca şi de domeniul pentru care ea se manifestă. Ea vizează anumitecaracteristici reale sau DOAR presupuse ale unei persoane poate avea încredere în discreţia unei persoane, clar nu şi în capacitatea ei de a rezolva o problemă practică, de exemplu).

Capacitatea de a acorda încredere poate suferi distorsiuni datorate ambilor factori -cognitiv şi afectiv- incapacitatea de a acorda încredere, suspiciunea generalizată faţă de oamenireflectă totdeauna ecoul unor distorsiuni afective profunde.

Pentru fiinţa umană căreia i se acordă încredere, atitudinea de încredere a unei persoaneinvestite cu un anumit statut poate reprezenta:

- confirmarea valorii proprii deja cunoscute;- aport narcisic necesar pentru dezvoltarea personală (utilizată în acest sens în pedagogie

şi în tehnicile de reeducare);- câştigarea încrederii în sine la persoane imature, labile, la care conştiinţa valorii

 personale este mai mereu direct dependent de mediu.Pierderea încrederii în oameni, caracteristică mizantropiei, reprezintă o reacţie

neadaptativă extremă, consecutivă unor  succesive frustrări particulare.Pierderea încrederii cuiva, a unei persoane semnificative pentru individ, poate genera stări

anxios-depresive intense, punând sub semnul întrebării întreaga sa valoare personală (aceasta estevalabil mai ales la personalităţile imature afectiv).

Credulitatea excesivă care pune în evidenţă NAIVITATEA şi autohalucinarea reprezintă"o formă patologică" sau o variantă imatură a încrederii, care exprimă gradul de dependenţă faţă"de anturaj, necesitatea de securizare şi afecţiune. Spre deosebire de oligofrenie, unde excesivaîncredere în ceilalţi este "constituţională", am putea spune, în sindromul demenţial, ea poate fideseori secundară deteriorării capacităţii de a discerne. În paranoia, excesul de încredere în

Page 206: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 206/254

 propria persoană are la origine schimbarea raportului eului cu lumea, în sensul unei expansiunidelirante, dau astfel naştere idei delirante de grandoare, erotomanice, metafizice, de invenţie, dereformă etc. Lipsa de încredere în ceilalţi, specifică paranoicului, se traduce în temele delirante degelozie, de interpretare, de persecuţie etc.

O formă particulară a credulităţii exagerate apare în delirul indus (folie a deux), în care

încrederea faţă de o persoana apropiată (care domină afectiv şi intelectual subiectul indus) semanifestă patologic, uneori în contrast cu lipsa de încredere faţă de ceilalţi.= VA URMA =

NOTĂ EXPLICATIVĂPentru a păstra cât mai perfect rigoarea şi acurateţea termenilor din limba sanscrită la

integrarea lor în cursurile şi lucrările noastre, vom adopta de acum înainte o transcriere mai bineadaptată la structura limbii române. În această direcţie, vom înlocui terminaţia în "s" folosită laformarea pluralului substantivelor din limba sanscrită, această terminaţie fiind proprie şi specificălimbilor franceză şi engleză, cu terminaţii specifice limbii române. De exemplu: în loc deASANAS, CHAKRAS, MANTRAS etc. se va scrie ASANA-e, CHAKRA-e, MANTRA-e etc,deşi, evident, este vorba de termeni în fond absolut identici.

An IV C40

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLEALE SUNETELOR VOCALE: A, Ă, E, I, Î. O, U EMISE SONOR ŞI

UTILIZATE CA MANTRA-e DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DEFORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DIN MACROCOSMOS(DESCRIEREA.PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CARE PUTEM TOTODATĂ

REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR MANTRA-e(VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRI LĂUNTRICE AMPLE ŞI

SUBLIME) (continuare la cursul nr. 39 AN IV)

UMORUL. Conform teoriei dinamice, umorul ar putea ficonsiderat ca manifestarea cea mai înaltă a proceselor defensive ale psihicului, deoarece acesta face să apară starea de rezonanţă cuenergiile subtile ale bucuriei, ale bunei dispoziţii şi ale râsului, ceexistă în anumite sfere subtile din MACROCOSMOS. El nu sustrage

atenţiei conştiente conţinutul de reprezentare asociat cu efectulneplăcut, aşa cum procedează refularea, depăşind astfel automatismulapărării. Umorul devine deci o apărare subordonată controluluigândirii conştiente.

Considerat ca o trăsătură binefăcătoare de caracter, pozitivă, cao înaltă performanţă psihică şi mentală, la cel înzestrat (cu umor) umorul apare chiar şi atunci cândexistă o situaţie care ne produce sentimente neplăcute şi când, totodată, asupra noastră acţioneazăfactori capabili să reprime aceste afecte în statu nascendi ("în stare născândă").

Page 207: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 207/254

Dintre aspectele caracteristice umorului pot fi menţionate:- umorul presupune comportamentul unei persoane care produce efect asupra altei persoane,

manifestându-se în lanţ (contagiunea generată rapid, prin REZONANŢĂ (în grup) a comicului);- umorul este independent de condiţia realităţii;- tipurile de umor rezultă din tipurile de afecte economisite, cele mai frecvente fiind cele

rezultate din economisirea milei, a enervării (în umorul cotidian);- umorul suprimă complet sau anulează parţial dezvoltarea afectivă negativă.Prin amplificarea umorului în fiinţa umană va putea apare şi se va manifesta spontan râsul.RÂSUL este un act emoţional expresiv, angajând mişcări faciale expansive, respiraţie

frenetică, fonaţie ritmică şi rezultând dintr-o exaltare excitativă plăcută. Râsul este un actcomunicativ specific uman. Pentru a înţelege râsul, trebuie să-1 plasezi în mediul său şi trebuie înspecial să-i determini funcţia sa utilă care este o funcţie echilibrantă şi eliberatoare. Datorită proceselor de rezonanţă declanşate fulgerător, determinate de rezonanţa cu energii subtile binefăcătoare cu care intrăm în legătură prin intermediul centrului de forţa MANIPURA CHAKRA,deseori se începe prin a râde de cel ce râde înainte de a râde împreună cu el. Râsul este uncomportament specific şi exprimă prin particularităţile sale ceva din organizarea personalităţii. Uniiinterpretează râsul ca expresie a unui sentiment de superioritate, iar alţii ca efect al observării uneidegradări sau regresiuni, ori ca regresiune spre o situaţie infantilă.

Râsul se produce ori de câte ori în locul reacţiei inteligente şi adaptate a subiectului intervineo reacţie automată şi inadaptată. Diferite cauze pot provoca râsul cu condiţia ca ele să ducă lacontraste afective descendente. De regulă râsul îndeplineşte o funcţie catharsică, eliberând detensiunile generate de contradicţii interne sau externe. Se face deosebirea dintre râsul hedonic în carese exprimă starea generală de excitare, exuberanţă şi plăcere şi un râs provocat de plăcereacomicului şi mediat prin evaluări intelectuale. Râsul patologic este acel acces de râs aberant, fărămotiv adecvat şi neasociat cu stări afective corespunzătoare. Produce totuşi un efect catharsic. Esteun simptom (râsul patologic) care apare în epilepsie, encefalite, scleroză în plăci şi în diverseafecţiuni psihice.

În concluzie, putem spune că râsul este o manifestare esenţialmente umană; el este însoţit deo activitate mimică, traducând şi manifestând o stare emoţională stenică provocată de o situaţiecomică, dar şi de o realizare care îi generează omului bucurie; adeseori râsul poate apare şi ca odetentă afectivă. Adesea, râsul exprimă un sentiment de superioritate şi, uneori, chiar de ostilitatefaţă de obiectul (situaţia, persoana) care l-a declanşat.

După yoghinul RAMA, râsul se declanşează în urma comenzilor pornite de la nivelultrunchiului cerebral şi măduvei: coordonarea râsului şi-ar afla sediul în regiunea rinencefalică, iar intelectualizarea sa - la nivel cortical. Pentru realizarea actului râsului, este necesară coordonareamusculaturii faciale, laringolaringiene şi respiratorii, uneori cu participarea binefăcătoare amuşchilor cervicali şi abdominali.

Râsul bolnăvicios, patologic este inadecvat situaţiei, neconcordant cu motivaţia, necontrolatca durată şi extindere (comparativ cu râsul firesc şi normal, al individului sănătos).

În epilepsie, el apare frecvent ca echivalenţă epileptică, însoţind criza jacksoniană focală, caaură sau manifestare crepusculară a epilepsiei, majore sau psihomotorii, înlocuind stadiul clonic alunei crize generalizate, ca echivalenţă parţială. Râsul patologic apare şi în encefalite, în scleroza în plăci şi, într-o formă particulară, în paralizia pseudobulbară, unde se manifestă ca RÂSSPASMODIC.

În psihopatologie, râsul patologic apare în mai multe circumstanţe. În schizofrenie, el este patologic prin neadecvare la situaţie sau la conţinutul ideo-afectiv, ca urmare a unor asociaţiiaberante, de idei anormale. Frecvent, în schizofrenii, apare un zâmbet stereotip nemotivat. În manie,

Page 208: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 208/254

râsul apare în contextul excesivei bune dispoziţii, fiind determinat de comportamentul exageratludic, ca urmare a glumelor puerile, dar şi cu nuanţă de causticitate, jignire, agresivitate.

În demenţele senile, în paralizia generală progresivă, râsul apare ca manifestare a jovialităţiisau în contextul megalomaniei (râsul de superioritate). În debilitatea mintală accentuată, râsul patologic apare impulsiv, straniu şi nemotivat.

Vocala "E" influenţează în mod binefăcător gâtul, laringele şi glota. Acest sunet vocalic estefoarte util artiştilor şi va fi în mod deosebit apreciat mai ales de cântăreţi, profesori şi în general detoate persoanele care îşi folosesc foarte mult vocea. Acest sunet vocalic tonifică considerabilmucoasele respective şi, totodată acţionează profund la nivelul glandei tiroide, căreia îi reglează înmod armonios funcţionarea. Pot spune că am văzut sute de guşaţi (La oameni, GUŞA este oumflătură patologică formată în partea anterioară a gâtului prin mărirea determinată de o perturbarea glandei tiroide. Boala care provoacă această umflătură este indicată adeseori sub numele deGUŞĂ. Această afecţiune apare datorită unei hipertrofii a glandei tiroide care pune în evidenţă ogravă perturbare la nivelul centrului de forţă VISHUDDHA CHAKRA), unii chiar având această boală de foarte mult timp, la care respectiva tulburare a dispărut în final, ca prin farmec, printr-o practică perseverentă a acestui exerciţiu, cu vocala "E".

Vocala "I", prin vibraţiile sale, antrenează energiile subtile ale fiinţei către în sus. Pe lângăacţiunea sa binefăcătoare asupra inimii, această vocală influenţează profund binefăcător şi creierul.Ea face să dispară (vindecă) destul de repede migrenele şi reglează în mod natural anumite tulburăricardiace. Din punctul de vedere al armoniei psihice, ea este îndeosebi adecvată temperamentelor uşor iritabile, bilioase, colerice, care sunt, supuse unor frecvente şi bruşte schimbări de dispoziţie.

Vocala "Î" face să se instaleze în fiinţa umană o stare de armonie profundă. Această armonienu este altceva decât aranjamentul sau, altfel spus, coordonarea bine reglementată între părţileTOTULUI fiinţei noastre, în care este integrat şi corpul fizic, iar starea de armonie plenară ne face sane simţim (atâta timp cât această armonie nu este perturbată) UN ÎNTREG echilibrat şi plin de putere. În gândirea yoghină, armonia rezultă din absenţa opoziţiei dintre tendinţele sau funcţiileinerente părţilor. Armonia se constituie în şi prin tensiunea creatoare şi generatoare de forţă acontrariilor (+ şi - ; HA (+) şi THA (-); YANG şi YIN) care reprezintă de fapt unitatea lor. Operareacu vocala "Î" face, de asemenea, să fie anihilate şi eliminate stresurile.

STRESUL este numele dat oricărui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoacăorganismului uman o reacţie anormală, nefavorabilă. Termenul de stres a fost consacrat de biologulcanadian HANS SELYE în lucrările referitoare la fenomenul adaptării pe plan biologic, psihologic,mental, medical, semnificând atât factorii agresogeni (stresanţi), cât şi modalitatea nespecifică princare organismul răspunde la agresiune (condiţii sau agenţi care îi periclitează mecanismelehomeostatice). Se spune despre un individ că este stresat când acesta se simte, ameninţat, frustrat,incapabil de a face faţă unor solicitări crescute. S-a demonstrat că nu numai bolile grave, traumelefizice, psihice sau mentale provoacă stresul, ci şi numeroşi alţi agenţi care obligă individul, în viaţade toate zilele, la o adaptare continuă, la noi condiţii de existenţă (frica, suspiciunile, frustrările detot felul, izolarea, absenţa iubirii, nesiguranţa, deficitul de somn etc.).

Ar fi iluzoriu să ne închipuim că am putea evita în totalitate stresul de-a lungul întregiinoastre vieţi. Tot ceea ce ne rămâne de făcut este să cunoaştem modul yoghin în care putem reducela minimum efectele sale vătămătoare, deoarece numeroase boli sunt în mare măsură datorateerorilor răspunsurilor adaptative la stres, mai curând decât microbilor sau a altor agenţi externi.

În ceea ce priveşte stresul psihic, acesta este strâns legat de motivaţie şi el apare când esteameninţată atingerea unui scop. Alteori stresul apare datorită unor stimulări nefavorabile excesivesau neobişnuite.

Page 209: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 209/254

Sindromul general de adaptare constă în răspunsul pe care organismul îl oferă agresiunii prinintermediul mecanismelor neuroendocrine (diencefalo-hipofizare) şi el apare atunci când centrii deforţă, CHAKRA, nu sunt suficient de puternic energizaţi (treziţi) pentru a suspenda complet acestereacţii. În această accepţiune, sţresul este, în mod echivalent un sindrom, o constelaţie de răspunsurinespecifice, cu un caracter general adaptativ, provocat de acţiunea agenţilor stresanţi asupra

organismului.Referindu-se la fazele sindromului general de adaptare, SELYE consideră că în stadiul dealarmă are loc mobilizarea mecanismelor auxiliare pentru menţinerea vieţii. Agentul agresor acţionează asupra sistemului nervos vegetativ, care trimite informaţii hipotalamusului şianterohipofizei; aceasta induce o stimulare a glandelor suprarenale, care descarcă hormoni steroizi.În stadiul de rezistenţă are loc dezvoltarea optimă a celor mai adecvate canale de apărare:concentrarea reacţiilor. Fazei de alarmă (şoc-contraşoc) îi urmează, deci, o fază de rezistenţă, dar încazul repetării frecvente a şocului, secreţia suprarenală se poate epuiza şi rezistenţa organismuluiscade, ceea ce constituie faza de epuizare, când se instalează suferinţa. Procesul adaptării poatedeveni în această situaţie el însuşi o cauză generatoare de boală, aşa cum se întâmplă în cazulhipertensiunii arteriale, al bolilor degenerative ale vârstei înaintate, în afecţiunile psihosomatice(infarctul miocardic, migrena, astmul bronşic, tuberculoza pulmonară, gastritele şi ulcerulgastroduodenal, colitele, colecistopatiile etc.).

Starea de stres priveşte întregul organism încă de la începutul agresiunii, ordinea angajării putând fi somato-psihică (în stresul sistemic) sau psihosomatic (în stresul psihic primar), dar înrealitate, ambele variante sunt interesate simultan; chiar dacă, prin calitatea sa, stimulul a acţionat caagent stresant psihic, substratul nervos declanşează răspunsuri ale întregului organism, care se potorganiza în timp, îmbrăcând aspecte patologice.

Pentru a construi o definiţie acceptabilă a stresului psihic, yoghinii consideră că trebuie plecatde la natura relaţiilor dintre organism si ambianţă. Stresul apare când se produce un dezechilibrumarcant între solicitările mediului şi capacităţile reduse de răspuns ale organismului. În general,stresul se defineşte ca "stare de tensiune acută a organismului obligat să-şi mobilizeze capacităţile deapărare pentru a face faţă unei situaţii ameninţătoare".

La această definiţie generală trebuie să mai adăugăm următoarele precizări:- solicitările pot produce stresul mental-psihic ce determin[ procesele de rezonanţă cu energii subtilemalefice, perturbatoare din MACROCOSMOS, numai dacă individul anticipează în mod pesimisticfaptul că nu va fi capabil să le facă faţă sau că nu va putea satisface cererile fără a pune în pericolalte scopuri pe care le urmăreşte;- dezechilibrul dintre cereri şi capacitatea de a le răspunde adecvat provoacă stresul mental-psihicnumai dacă urmările eşecului prezintă importanţă pentru subiect; în cazul în care subiectul estecomplet IGNORANT şi nu-şi dă seama de consecinţele inadaptării sau acestea nu-l afectează, el nutrăieşte sentimentul ameninţării şi nu este stresat psihic; anticipând consecinţele, individul îşi poatemodifica starea de stres fie prin evitarea lor, prin îndeplinirea cerinţelor la un preţ "tolerabil", fieschimbându-şi optica asupra solicitărilor (minimalizându-le), asupra posibilităţilor proprii(reevaluându-le) sau asupra consecinţelor;- în ceea ce priveşte natura solicitărilor sau a "sarcinilor", dezechilibrul survine nu numai când areloc o suprasolicitare (calitativă sau cantitativă, ci şi în cazul unei subsolicitări (monotonie, lipsă devariaţie, lipsă de informaţie) care împiedică individul să-şi manifeste întreaga gamă a posibilităţilor sale; reducerea solicitărilor sau limitarea posibilităţilor de expresie devin pentru unele persoane la felde stresante ca supraîncărcarea cu sarcini pentru altele.

Page 210: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 210/254

Ambiguitatea stimulilor poate da şi ea naştere stresului datorită lipsei de informaţii, a uneiinformaţii neclare sau contradictorii (provenite din surse la fel de verosimile); subiectul este atuncicapabil să răspundă, dar nu-şi dă seama ce anume i se cere.

Alteori conflictul rezultă din obligativitatea persoanei de a da în acelaşi timp două răspunsuriincompatibile sau de a proceda într-un mod care vine în opoziţie cu propria lui convingere.

Incertitudinea, restrângerea artificială a posibilităţilor de a răspunde, imposibilitatea de a amânaconstituie şi ele surse ale stresului mental-psihic.Ca şi alte fenomene, stresul a sugerat un posibil mecanism etiopatogenic al bolilor psihice,

fără a se ajunge însă la o explicaţie cauzală şi generică acceptabilă. Utilizându-se schemasindromului general de adaptare, s-a propus clasificarea tulburărilor mentale şi psihice în trei tipuride sindroame:

- sindrom de alarmă (tulburări emoţionale, sindromul confuzional, delirul acut);- sindromul de rezistenţă (reacţii hiperergice);- sindromul de epuizare (neurastenie).În concluzie» putem spune că stresul are în general două accepţiuni:

a) situaţie, stimul, ce pune organismul într-o stare de tensiune; b) însăşi starea de tensiune deosebită a organismului prin care acesta îşi mobilizează toateresursele sale de apărare pentru a face faţă unei agresiuni fizice, psihice (emoţie puternică) saumentale. Unii cercetători au în vedere doar aspectul psihic al stresului, privindu-l ca pe o totalitate aconflictelor personale sau sociale ale individului, care nu-şi găseşte soluţia într-un fel sau altul.

Reacţia organismului la stres are trei faze care formează "sindromul general de adaptare";a)faza de alarmă în care organismul încearcă să se apere de acţiunea nocivă prin acţiunea puternică asistemului endocrin (secreţie de adrenalină şi de steroizi); b)faza de revenire (rezistenţă specifică), în care organismul pare că se adaptează la situaţie,comportându-se relativ normal;c)faza de epuizare apare după o perioadă mai îndelungată de acţiune a stimulului nociv (strescontinuu); se caracterizează prin modificări hormonale intense, secreţie masivă de adrenalină. Încele din urmă, fiinţele umane supuse la un stres foarte puternic şi continuu (care nu se pot adapta)mor epuizate. Dacă in timpul fazei de revenire se adaugă un alt stimul nociv, (stresant), fiinţeleumane nu rezistă şi mor. Acelaşi fenomen apare şi sub influenţa emoţiei chinuitoare prelungite.

În stres se produc modificări morbide (hipertensiune, ulcere gastrice, etc.) În cazul omului,stresul mental psihic este provocat de emoţii prelungite datorate in primul rând frustrării, fricii,groazei, conflictelor, anxietăţii. Există stres de suprasolicitare dar şi stres de subsolicitare. Un stresmoderat antrenează şi stimulează vitalitatea organismului. Caracterul nociv al stresului apare atuncicând degradările produse sunt prea ample, depăşind capacităţile adaptative ale organismului.

Operarea cu vocala "I" ameliorează gradat şi vindecă unele afecţiuni ca: migrena, astmul bronşic, infarctul miocardic, gastritele, ulcerul, tuberculoza pulmonară.

Vocala "O" acţionează în mod benefic şi armonios asupra regiunii toracelui şi a diafragmei,facilitând apariţia în fiinţa umană a unei stări euforice. Operarea consecventă cu această vocalăamplifică de asemenea vitalitatea şi totodată face să se trezească capacitatea empatică individualăfaţă de trăirile elevate şi spirituale. Energia subtilă cu care intrăm în legătură prin emisia prelungită avocalei O ne deschide fiinţa către iubirea divină, pură, care se manifestă sub forma unei bucuriioceanice. Operarea cu vocala O poate fi, de asemenea, folosită ca modalitate adjuvantă întratamentul S.I.DA.

EUFORIA (cf. eu-; gr. phorein "a purta") = termen introdus în 1875 pentru a desemna stareade bună dispoziţie resimţită de cei fericiţi datorită procesului de rezonanţă cu energiile subtile, profund binefăcătoare ale bucuriei din MACROCOSMOS. Termenul are o sferă de cuprindere

Page 211: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 211/254

 precisă cu conotaţii psihologice şi este definit ca: "sentiment copleşitor, plăcut de bucurie intensă şisatisfacţie de sine care se revarsă spontan chiar şi faţă de anturaj". După SWAMI SIVANANDA,euforia semnifică "dispoziţia către libertate, veselie, optimism şi bucurie care impregneazăcomportamentul omului bun în anumite stări psiho-mentale pregnant benefice.

Trebuie operată o distincţie, ca şi în cadrul altor stări afective (tristeţe, anxietate), între

normal şi patologic, observând că la bătrâni, copii şi anumite structuri de personalitate armoniosstructurate se poate vorbi de euforie cu stare intensă, profundă şi obişnuită. Criteriul distincţieinormal/patologic este greu de precizat. Unii autori propun drept model patologic "absenţaDEPLINĂ a unor cauze exterioare" care să justifice aceste stări. Yoghinii consideră euforia patologică o regresiune către formele primare ale plăcerii infantile fără obstacol sau motiv.

Prin cunoaşterea misterelor fiinţei, YOGHINII subliniază diferenţa între euforia normală ceapare datorită proceselor de rezonanţă cu energiile subtile, binefăcătoare ale bucuriei (care atragedupă sine fuziunea şi integrarea în armonia divină, macrocosmică) şi cea patologică, care constă înapropierea ultimei de starea de excitaţie, aceasta fiind principala ei caracteristică, în viziunea lor.

Trebuie subliniat faptul că euforia dizarmonioasă, patologică nu apare izolat, ci în cadrulsindromului maniacal sau hipomaniacal. Situaţiile în care euforia dizarmonioasă, patologică poate fi pusă în evidenţă sunt: stările maniacale din cadrul psihozelor afective bipolare şi psihozelor deinvoluţie, traumatismele craniocerebrale, tulburările psihoorganice legate de modificări endocrine(hipertiroidie, maternitate), intoxicaţiile cu substanţe euforizante sau cu unele medicamente(cortizon, hormoni steroizi, hidrazidă, cicloserină).

= VA URMA =

AN IV C 41

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLEALE SUNETELOR VOCALE: A, Ă, E, I, Î, O, U EMISE SONOR ŞIUTILIZATE CA MANTRA-E DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DE

FORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DINMACROCOSMOS (DESCRIEREA PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CAREPUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR 

MANTRA-E (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRILĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)

(continuare la cursul nr. 40 AN IV)

Vocala "U" acţionează în mod binefăcător asupra tuturor organelor abdominale. Folosită sistematic, vocala ameliorează şivindecă multe dintre afecţiunile stomacului, are o influenţăregenerantă şi binefăcătoare asupra ficatului, regiunii inferioare a pântecelui, rinichilor. Emisia prelungită a vocalei U este, deasemenea, foarte utilă în tratamentul constipaţiei şi s-au pututremarca multe cazuri de constipaţie rebelă vindecată radical. Acestsunet vocalic este totodată foarte indicat atât femeilor cât şi

Page 212: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 212/254

 bărbaţilor, datorită efectelor sale profund benefice- îndeosebi asupra organelor din parteainferioară a abdomenului. Vocala U, datorită energie sale subtile, specifice, deblochează totodatăenergia erotică şi, armonizând activitatea glandelor şi organelor genitale, face cu putinţăameliorarea eliminarea impotenţei la bărbat şi a frigidităţii la femeie, în special atunci când cauza principală a acestor tulburări este legată de existenţa unor complexe psihice sau de anumite

 prejudecăţi şi mentalităţi care fac să apară şi să persiste unele dezechilibre şi inhibiţii.Energia subtilă a vocalei U este, de asemenea, de un real folos ca modalitate adjuvantă detratament în caz ele S.I.D.A.

COMPLEX = termenul desemnează o totalitate de trăiri şi de trăsături personale cu unfond afectiv foarte intens (ce generează instantaneu procese de rezonanţă cu anumite energiisubtile din Macrocosmos care corespund NATURII SPECIFICE a respectivului COMPLEX,declanşate de evenimente, situaţii, relaţii umane etc. mai mult sau mai puţin generale care auTOTDEAUNA un caracter frustrant. Formarea şi apariţia complexelor este plasată la vârstelecele mai fragede, atunci când conştiinţa şi personalitatea sunt neelaborate şi structurile sunt prealabile pentru a asigura reglarea vieţii subiective, iar manifestarea lor la vârstele mai înaintate esteintim legată de evitarea acestor situaţii iniţial frustrante.

Complexul este o structură dinamică inconştientă (generatoare de rezonanţe lăuntriceSPECIFICE), înzestrată cu mecanisme de autoreglare, reprezentând reacţia împotriva existenţeila nivelul întregii structuri a personalităţii, a unei surse permanente de dezechilibru. Prinurmare, complexul este în ansamblu organizat de reprezentări şi amintiri cu o puternică valoareafectivă, parţial sau total inconştient, ce generează instantaneu procese de rezonanţă cu anumiteenergii subtile din Macrocosmos care- corespund NATURII SPECIFICE a respectivuluiCOMPLEX.

Complexul se constituie uneori, pornind de la relaţiile interpersonale, din isteria infantilă.În acest caz, complexul structurează toate nivelele psihologice: emoţii, atitudini, conduite etc.De aici reiese că el are la bază un conflict generat de structurile sociale care intervin prinmodificările de statut şi rol (complex de inferioritate), fie prin reprimarea de către filtrajulsocial a unor tendinţe, rezultând din situaţii sociale determinate, în special familiale (deexemplu complexul lui Oedip).

Din punct de vedere comportamental, complexul este o strategic mai exact un algoritmcomportamentul de un anume tip, care nu reuşeşte să reducă o tensiune mentală şi psihică ci ofixează.

Complexul are trei sensuri: 1) sensul original care desemnează un aranjament relativ fixde înlănţuiri asociative; 2) un sens mai general care desemnează (un ansamblu mai mult saumai puţin structural de trăsături personale cu accentuarea reacţiilor afective (la acest nivel,situaţii noi sunt inconştient aduse la situaţii din copilărie, iar conduita apare modelată pe ostructură latentă neschimbată); 3) un sens mai restrâns - unde complexul desemnează ostructură fundamentală a relaţiilor interpersonale precum şi modul în care persoana îşi găseştelocul şi şi-l apropie.

Printre cele mai studiate forme de complex se numără cel de inferioritate a cărui origineeste atribuită constrângerilor ce se exercită de către adulţi asupra copiilor şi pe care aceştia,atunci când nu le înţeleg, le interpretează ca manifestări gratuite ale adulţilor cu care se află înraporturi de inferioritate fizică. Sentimentul de inferioritate poate provoca reacţii decompensare ineficace, când subiectul îşi atribuie în reverie capacităţile sau puterile care îilipsesc pentru a realiza un echilibru real sau este compensat printr-un comportament brutal,cinic, vicios, duplicitar etc.

Page 213: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 213/254

Fiind în cele mai numeroase cazuri efectul unor deficienţe educative, apariţia complexelor  poate fi preîntâmpinată prin realizarea între adulţi şi copii a unor relaţii atente, de iubire, desolicitudine şi încredere reciprocă etc.

Uneori, în condiţiile unei personalităţi puternice, inferiorităţi reale (precum în cazulcelebru al oratorului grec Demostene care a avut defecte de vorbire) sunt depăşite cu ajutorul

unor activităţi tenace care facilitează mai devreme sau mai târziu, compensarea inferiorităţii prinautoperfecţionare.EROS = simbol platonician al elanului subtil energetic, spiritual către adevăr, fericire,

armonie, unitate, bine şi frumos (eros superior) ca şi al instinctului sexual de reproducere aspeciei (eros inferior). Eros, în mitologia greacă, este fiul lui Poros (Bogăţia) şi al Peniei(Sărăcia), deoarece el doreşte cu ardoare fie să ofere celor care merită din preaplinul său (bogăţiaefervescentă a fiinţei sale înzestrate cu calităţi), fie el aspiră să se unească (fuzioneze) şi astfel sătrezească şi să realizeze (dobândească) ceea ce nu posedă. De aici decurge misterul copleşitor şidinamismul iubirii. Totodată, erosul intens trăit, perfect controlat (prin continenţă sexuală) şi profund transfigurator aduce fericirea, desăvârşirea, armonia, puterea binefăcătoare, trezireacapacităţilor paranormale latente, plenitudinea şi bogăţia vieţii interioare.

În psihanaliză, erosul este ansamblul "pulsiunilor" integratoare ale vieţii, manifestat prin"libido", dominat de "principiul polarizării (+) cu (-) şi al plăcerii" care adeseori este reprimat deviaţa socială ("principiul realităţii"). În consecinţă, formele de manifestare ale energiilor subtile,misterioase ale EROSULUI sunt, în foarte multe cazuri ocolite, mascate, simbolice, imaginare.Calea realizării lui superioare, prin creaţie (în sensul platonician), este, în YOGA, transmutarea biologică şi "sublimarea".

Erosul reprimat şi blamat de civilizaţia industrială se va elibera pe deplin într-o societateliberă de orice constrângeri, prejudecăţi aberante, superstiţii şi restricţii, imprimând vieţii socialecaracterele jocului, ale fanteziei creatoare şi benefice descătuşate şi armoniei estetice. În viziuneayoghinilor, erosul capătă o accepţiune spirituală, sublimă, transfiguratoare şi religioasă, religieirevenindu-i rolul de factor aglutinator, ca "religie a iubirii". Fără a subaprecia rolul imens alerosului (ca şi al altor funcţii naturale, psihice etc., ca factor mobilizator şi profund integrator alvieţii şi activităţii umane, concepţia yoghină asupra esenţei umane, ca produs al relaţiilor cosmice, integrează motivaţiile acţiunilor umane într-o viziune globală, divină, unitară ţinândseama totodată de ponderea specifică, de rolul şi importanţa fiecăreia dintre acestea.

Erosul, ca manifestare amoroasă, este corespondentul instinctelor sexuale, funcţionând cafactor de coeziune a tot ceea ce este vital. Psihanaliştii atrag atenţia chiar asupra "libidouluicelular", aplicarea libidoului la raporturile dintre celule trimiţând la constatarea că instinctelesexuale şi instinctele vieţii acţionează în fiecare celulă, neutralizând parţial instinctele morţii(procesele provocate de ele) şi menţinând viaţa. Celulele germinale, având nevoie în întregime delibidoul lor, "realizează un narcisism absolut". Odată cu elaborarea conceptului de libido narcisicşi cu extinderea libidoului asupra fiecărei celule, instinctul sexual devine eros, sinonim cu pulsiunile vieţii.

Erosul îşi exercită funcţiunile de la apariţia materiei vii, el fiind chiar instinctul vieţii,opus instinctului morţii (Thanatos). Faptul că libidoul se poate investi şi că el constituie omanifestare a instinctelor sexuale (care determină conservarea vieţii) face ca opoziţia iniţialădintre instinctele Eului şi instinctele sexuale să devină insuficientă. Referindu-se la erosul luiPLATON, FREUD îl consideră ca fiind foarte apropiat de sexualitate, deşi sexualitatea nu sereduce doar la funcţia genitală: FREUD foloseşte însă termenul de sexual, în sensul de eros. Pede altă parte, noţiunea de eros devine sinonimă, la FREUD, cu pulsiunea vieţii.

EROTISM (cf. eros "dorinţă, iubire") = termen desemnând latura amoroasă şi

Page 214: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 214/254

instinctuală a iubirii; atitudine mentală pregnantă şi preocupare în legătură cu dragostea, mai alescu dragostea senzuală. Utilizat uzual ca sinonim cu senzualitatea, în contexte în care semnifică o preocupare pentru viaţa erotică, este preferat acestuia.

Evoluţia erotică normală a individului presupune ca tendinţele parţiale să se supună primatului zonei genitale şi să nu aibă niciodată EXAGERAT importanţă decât în măsura în care

favorizează actul sexual (însoţit de o perfectă continenţă care permite să se transmute biologic potenţialul sexual în energii subtile, elevate prin sublimare armonioasă) şi, de asemenea, presupune că dorinţa vizând o altă persoană de sex opus faţă de care simţim atracţie amoroasă săînlăture autoerotismul, în aşa fel încât, în viaţa erotică, toate componentele parţiale să se satisfacă plenar lângă şi prin persoana iubită. În cursul ontogenezei are loc o erotizarea diverselor zone şifuncţii corporale. Se semnalează şi erotizarea trăsăturilor caracteriale, a acţiunilor, a diverselor funcţii ale fiinţei. Multe dintre inhibiţiile activităţii sunt datorate refulării tendinţelor sexuale.Atunci când aceste activităţi sunt legate prin lanţuri asociative şi capătă o semnificaţie erotică, elesuportă o inhibiţie secundară.

FRIGIDITATE (cf. lat. frigiditas "răceală") = incapacitatea atingerii plăcerii orgasmicefeminine, determinată fie de o slabă trezire (dinamizare) erotică fie de unele perturbări sau blocaje energetice subtile ce apar la nivelul centrilor de forţă MULADHARA CHAKRA,SWADHISTHANA CHAKRA, MANIPURA CHAKRA, ANAHATA CHAKRA. În sens mailarg, termenul se referă la "răceala" (indiferenţa până la aversiunea unor femei faţă de stărilesenzuale, erotice şi faţă de actul sexual. Plecând de la acest sens larg s-au formulat mai multeopinii referitoare la conţinutul termenului, dintre care pot fi evidenţiate următoarele:

- incapacitatea femeii de a elabora răspunsuri adecvate la stimulii sexuali - se manifestămai ales în cazul în care sexualitatea este reprimată printr-un mecanism nevrotic (conflict lăuntricsau interpersonal între dorinţă şi satisfacţie), având drept rezultat imposibilitatea obţineriiorgasmului. Acest tip de tulburare este caracteristic mai ales în cazul personalităţilor dizarmonioase, isterice, al psihozelor schizofrenice, maniaco-depresive şi al oligofreniilor grave.Aceasta este forma de frigiditate care are cel mai pronunţat fundament psihopatologic;

- hiposexualitatea - în sensul absenţei dorinţei şi obţinerii dificile a excitaţiei sexuale,trăsătură care, alături de alte insuficienţe emoţionale, marchează întreaga personalitate a femeii şiadeseori este datorată unei slabe vitalităţi sexuale (absenţa energiei amoroase) sau este generatăde o vitalitate bioenergetică globală diminuată generată de slăbiciunea fizică;

- anorgasmie propriu zisă - prin analogie cu impotenţa masculină (punct de vedere nuanţatdatorită absenţei unei similitudini între cele două modalităţi de satisfacţie orgastică).

Discutabilă este şi delimitarea frigidităţii în: frigiditate totală (imposibilitatea apariţiei şirealizării plăcerii sexuale, indiferent de iubit, tehnică, de completitudinea actului sexual etc.) şifrigiditate relativă (prezenţa dorinţei, a interesului sexual care totuşi este însoţită de incapacitateade a ajunge la orgasm), criteriile de apreciere rămânând în sfera unei considerabile subiectivităţi.

Criteriul etiologic împarte frigiditatea în:- frigiditate primară totală (absenţa completă a întregii game a senzaţiilor de satisfacţie

sexuală) şi primară parţială;- frigiditate secundară (datorată unor factori organici locali sau psihogeni).Având în vedere incidenţa remarcabilă a frigidităţii în rândul femeilor (majoritatea

autorilor dau, cu privire la frigiditate, cifre de aproximativ 50%, dar sunt unii care o apreciază la90%), aceasta şi din cauza scăderii extraordinar de mult a puterii virile a bărbaţilor (statisticilearată că la ora actuală 95% dintre bărbaţi ejaculează la numai 3 minute după intromisiune) şifaptul că frecvenţa ei este mult crescută în raport cu impotenţa, simptomul este semnificativ şiimplică abordări psihomentale, psihoterapeutice şi sexologice. Tehnicile YOGA pot să elimine în

Page 215: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 215/254

scurt timp şi pe cale naturală frigiditate şi toate tulburări fizice, psihice şi mentale corelate cu ea.Cercetătorul BRAUTIGAM apreciază că, în cazul femeilor care nu practică YOGA, în

 primul an de căsătorie, 25% nu au niciodată orgasm, în următorii 5 ani de căsătorie - numai 17%,iar în următorii 20 de ani acest procentaj se reduce la 11%.

Deşi, cu excepţia tehnicilor YOGA care în această direcţie sunt cele mai eficiente,

rezultatele intervenţiei terapeutice sunt apreciate de cele mai multe ori ca "decepţionante",frigiditatea nu impietează în mod direct sau semnificativ asupra fenomenului reproducerii, dar înschimb diminuează fericirea amoroasă în cuplu şi face aproape imposibilă înţelegerea conjugală.

HIPOROSEXIE (cf. hipo-: gr. prosexis "atenţie") = diminuare a atenţiei, a orientăriiselective a proceselor psihocomportamentale, care poate evolua spre APROSEXIE. Constituie, înmarea majoritate a afecţiunilor psihice (cu excepţia celor cu determinism organic cerebral)"poarta de intrare" a tulburărilor memoriei, prin afectarea componentei sale de fixare. Diminuareauşoară a atenţiei poate apare şi în stările de epuizare, surmenaj, în situaţii anxiogene, în psihopatologie, hipoprosexia însoţeşte axul depresiei nevrotice şi psihotice. Mai apare în cadruldelăsării totale de realitate a bolnavului schizofren (atenţia voluntară este scăzută, iar ceaspontană există numai pentru instinctele alimentare), în accesul maniacal, atenţia este, extrem demobilă, superficială, cu scăderea importantă a atenţiei voluntare, pe acest

 fond

  putând apărea

false recunoaşteri. Hipoprosexia este un semn de debut al stărilor demenţiale, însoţind proceseleafazo-agnozo-apraxice. În debilitatea mintală, hipoprosexia poate fi ameliorata prin efort.

IMPOTENŢA (cf. lat. impotentia "neputinţă", "slăbiciune") = imposibilitatea bărbatuluide a îndeplini actul sexual, fie în una din fazele sale, fie în totalitatea lui determinată fie de oslabă trezire (dinamizare) erotică, fie de unde perturbări sau blocaje subtil energetice ce apar lanivelul centrilor de forţă MULADHARA CHAKRA, SWADHISTHANA CHAKRA,MANIPURA CHAKRA, ANAHATA CHAKRA. Constituie unul dintre cele mai frecventemotive de consultaţie psihiatrică, deşi este de cele mai multe ori greu recunoscută de cătresubiecţii înşişi. Poate avea uneori chiar un determinism organic: tulburări neurologice, endocrine,toxice sau genitale, de tipul insuficienţei gonadice, dar este mult mai frecvent legată de diverse probleme psihomentale.

Impotenţa pare a fi condiţionată şi de climatul cultural, de prejudecăţi, superstiţii sau desistemul de viaţă al unei comunităţi (de exemplu, impotenţa este complet inexistentă în anumitegrupuri etnice, precum indigenii din Insulele Marchize din Oceanul Indian, unde sexualitatea estetrăită intens, liber şi dezinhibat, ca un exerciţiu minunat al funcţiei naturale a vieţii). Impotenţa poate fi totală, când erecţia este absentă, având mai frecvent o cauză psihogenă decât organică(leziuni medulare, arterite, afectarea corpilor erectili, diabet, alcool, medicaţie, în special cea psihotropă), sau parţială, când erecţia este diminuată, făcând totuşi posibilă penetrarea şidesfăşurarea unui act sexual relativ normal, dar cu performanţe nesatisfăcătoare datoritădispariţiei din când în când în cursul aceluiaşi act sexual.

Ejacularea precoce este şi ea o manifestare a impotenţei (sub formă precocisimă -ejaculare "ante portas" înainte de a penetra în vagin), putând fi generată de împrejurări"nefavorabile, complexe, psihice, ce declanşează anxietatea, în condiţii care presupun absenţa preludiului şi al transfigurării amoroase, o tensiune erotică crescută la iubită nouă, perioada lungăde abstinenţă) sau cel mai adesea chiar de teama de impotenţă care generează în fiinţă procese derezonanţă cu anumite energii perturbatoare subtile din MACROCOSMOS, care, fac imposibilăcreaţia.

Se enumeră următoarele manifestări posibile ale impotenţei:- absenţa apetitului sexual, însoţită de anafrodisie;- absenţa apetitului sexual, dar cu dorinţa de a-l avea;

Page 216: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 216/254

- apetit sexual puternic şi prezent, dar cu teamă de a se apropia de sexul opus;- realizarea apropierii de iubită, dar fără contact sexual;- tentativă de contact fără erecţie;- absenţa erecţiei, cu ejaculare fără intromisiune;- erecţie cu ejaculare rapidă dar fără penetrare;

- penetrare, ejaculare rapidă, cu diminuarea imediată a erecţiei;- intromisiune cu erecţie, fără ejaculare, care nu este însă însoţită de nici o plăcere(impotenţă orgasmică);- ejaculare fără orgasm şi uneori chiar dureroasă.Clasic, la originea impotenţei este încriminată de mult mai multe ori o inhibiţia psihogenă,

 putând reprezenta o situaţie conflictuală (culpabilitate morală sau religioasă, imposibilitatearealizării parţiale sau perfecte a continenţei sexuale yoghine, etc.) orice dorinţă prea intensămanifestată în circumstanţe nefavorabile (teama de a fi surprins) sau anumite situaţii (caz în carenumai persistenţa unui cerc vicios îl întreţine).

Imaturitatea erectivă şi homosexualitatea latentă pot fi şi ele cauze ale impotenţei sexuale.Psihanaliştii oferă explicaţii în sensul nerezolvării angoaselor întâlnite ale castrării, cu generareaunor sentimente de culpabilitate în timpul experienţei sexuale.

Rezultă, din cele spuse mai sus, că impotenţa este un simptom nevrotic, care asociază oserie de alte manifestări, ca  preocupările hipocondriale, depresia reactivă etc.; nu se poate stabiliînsă un paralelism între intensitatea impotenţei şi gravitatea tulburărilor psihice pe care leînsoţeşte.

Impotenţa este prezentă în nevroze, la personalităţi psihastenice, la perverşi sexuali, înalcoolism, în schizofrenie, în psihozele afective depresive unipolare (uneori reprezentândsingurul simptom şi având caracter periodic ), ca efect secundar al unor medicaţii. Terapiastimulentă de tip YOGA este necesară în cazurile dominate de anxietate. Impotenţa totală beneficiază în HATHA YOGA şi în TANTRA YOGA de terapii de decondiţionare, de tratament psihic şi mental, de învăţarea şi perfecţionarea unor tehnici speciale YOGA de mediere corporală.Pentru tratarea ejaculării precoce, pot fi utilizate tehnicile yoghine de realizare şi perfecţionare acontinenţei sexuale cu rezultate minunate, care apar în scurt timp. Cauza fundamentală aimpotenţei, în viziunea sistemului YOGA, o reprezintă diminuarea energiei subtile SOLARE (+)sau YANG (HA), în fiinţa bărbatului.

= VA URMA =

Page 217: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 217/254

AN IV C 42 MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLE

ALE SUNETELOR VOCALE: A, Ă, E, I, Î, O, U EMISE SONOR ŞIUTILIZATE CA MANTRA-E DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DE

FORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DINMACROCOSMOS (DESCRIEREA PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CAREPUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR 

MANTRA-E (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRILĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)

IMPOTENŢA(continuare la cursul nr. 41 AN IV)

Indirect, ştiinţa contemporană confirmă valoareainestimabilă şi importanţa uriaşă a CONTINENŢEI SEXUALEYOGHINE. CONTINENŢA SEXUALĂ YOGHINĂ perfectrealizată de către bărbat este stringent necesară fiindcă la oraactuală, conform statisticilor efectuate de oamenii de ştiinţă, bărbaţii sunt de 90 de ori mai puţin virili decât strămoşii lor.Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie încearcă să afle cauzele precise ale scăderii virilităţii omului acestui sfârşit de secol. Pe baza probelor de laborator s-a stabilit că în ultimii 50 de anicalitatea spermei s-a deteriorat îngrijorător de mult, numărul despermatozoizi conţinuţi în lichidul seminal a scăzut de la 113 milioane/ml în 1940 la 60milioane/ml în 1990. Deci bărbaţii de azi sunt mai puţin virili decât părinţii şi bunicii lor.

De asemenea, se înregistrează tot mai multe tulburări ale aparatului de reproduceremasculin, incluzând cancerul testicular. Cercetătorii au ajuns la concluzia că toate necazurile suntcauzate de faptul că în timpul vieţii uterine fătul este expus unei prea mari cantităţi de hormoniestrogeni. Calitatea şi cantitatea hormonilor estrogeni depind de dieta alimentară - consumulalimentelor cu conţinut ridicat de fibre, de hidraţi de carbon, dar şi abuzul de medicamente ce previn pierderea sarcinii determină alterarea acestor hormoni.

INHIBIŢIE (cf, lat. inhibere: "a reţine, a opri, a împiedica") = Proces corticalfundamental, opus excitaţiei, cu care formează o unitate, fiind supus, împreună cu aceasta,eredităţii şi condiţionării. Termenul a fost introdus în neurofiziologie în legătură cu activitateareflexă. Se diferenţiază procesul de inhibiţie în funcţie de locul de acţiune a agentului determinant(din interiorul sau exteriorul focarului cortical). Astfel, inhibiţia internă este specifică scoarţeicerebrale. În funcţie de mecanismul prin care ea se produce, poate fi: inhibiţie de stingere, produsă prin aplicarea stimulului condiţionat fără întărirea celui necondiţionat; inhibiţie dediferenţiere, apărută la aplicarea a doi stimuli de aceeaşi natură, dar de intensităţi diferite şiîntărirea numai a unuia dintre ei; inhibiţie de întârziere, manifestată printr-o latentă mai mare înapariţia răspunsului reflex, după mărirea intervalului de timp între aplicarea stimulilor condiţionatşi necondiţionat; inhibiţia condiţionată, produsă prin aplicarea unui stimul diferit de cel folosit pentru elaborarea răspunsului reflex şi neîntărirea acestuia din urmă.

Inhibiţia externă apare prin acţiunea unui stimul necunoscut, aplicat fie în timpul

Page 218: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 218/254

elaborării reflexului condiţionat, fie în timpul desfăşurării răspunsului reflex. Prin procesul deinducţie negativă se produce inhibarea focarului cortical. O formă specială de inhibiţie externăeste cea supraliminară (de protecţie), care apare fie la stimuli de o intensitate deosebită, fie prinaplicarea repetată şi prelungită a unui stimul condiţionat. Unii caracterizează acest tip de inhibiţieca fiind un "dispecer" care selectează şi distribuie gradat impulsurile nervoase, având un rol

important în coordonarea activităţii nervoase superioare.Inhibiţia este un proces fundamental al activităţii nervoase superioare, necesar sintezei,sistematizării reflexe şi autoreglajului. Inhibiţia reprezintă fie un proces activ şi reversibil, fieoprirea (diminuarea) altuia, conduita umană îndreptată spre realizarea unui scop putând ficonsiderată rezultatul interacţiunii dintre procesele inhibitorii şi cele exaltatorii. Inhibiţia esteconsiderată ca având rolul de a reprima (conştient sau nu) acele comportamente sau reprezentăricare sunt inadecvate conduitei sociale normale sau periclitează existenţa. Această reglareinhibitorie a comportamentului se realizează în cursul procesului educaţional.

FREUD insistă asupra faptului că: "Inhibiţia... nu este neapărat un fenomen patologic". Se poate semnala diminuarea unei funcţii sau o restricţie normală a acesteia, cu precizarea că "despreinhibiţie ca fapt patologic nu se poate vorbi decât dacă diminuării sau restricţiei funcţieirespective i se adaugă o modificare nouă, însoţită a acestei funcţii". Modificări ale conduitei potapare atât printr-un exces al inhibiţiei, cât şi printr-o inhibiţie ineficientă. La subiecţiihiperemotivi, hipersenzitivi, timizi (nu neapărat aparţinând domeniului patologicului),comportamentul inhibat, reţinut, de evitare apare ca rezultat al sentimentului de inferioritateresimţit de aceştia şi care generează procese de rezonanţă cu anumite energii subtile specifice dinMAOROCOSMOS care corespund totdeauna respectivului sentiment de inferioritate pe care îlîntreţin (energizează) şi uneori îl amplifică datorită REZONANŢEI persistente. În astfel de tipuride personalitate - caracterizată prin mental slab şi adaptabilitate dificilă - inhibiţia poate apare cafenomen paroxistic şi reactiv, ca rezultat al acţiunii unor factori psihotraumatizanţi.

"Tracul" timizilor nu este altceva decât o "inhibiţie emoţională" care este, în general,tranzitorie, rapid reversibilă. "Hemmung"-ul autorilor de limbă germană se referă la o inhibiţie a productivităţii operaţional-logice, acompaniată de sărăcirea conţinutului gândirii, discontinuitateşi lipsă de rigoare a ideaţiei, stări deficitare care apar în circumstanţe extrem de diferite,surmenaj, fatigabilitate, modificări ale stării de conştiinţă, depresie melancolică, schizofrenie. Întoate aceste stări patologice se impune diferenţierea inhibiţiei de negativism, opoziţie, mutism,reticenţă; comparativ cu acestea, inhibiţia reprezintă o manifestare mai discretă, de o intensitatemai mică. În psihastenie şi nevroza obsesională, inhibiţia este rezultatul ezitărilor, repetiţiilor,verificărilor continue, conducând la fatigabilitate, astenie, hipoprosexie, la care se asociazăretenţia afectelor, frigiditatea, impotenţa, anorexia (lipsa apetitului).

Cercetătorii descriu "nevroza de eşec", concretizată într-un comportament profesionalinhibat; subiectul pare să manifeste teamă de reuşită, căutând să o evite prin autopedepsire, pentru a evita conflictul cu sine. Tot în nevroze, inhibiţia se poate manifesta selectiv, la nivelulunui anumit proces psihic; în acest fel ar putea fi explicate amneziile selective legate de uneveniment traumatizant.

Inhibiţia îşi găseşte însă cea mai complexă formă de exprimare în psihoza depresivă, încare ea apare ca o frânare, încetinire a întregii dinamici a psihismului, ideaţiei şi câmpuluiconştiinţei; interesele sunt concentrate în jurul unui singur punct, subiectul fiind repliat în sine,respingând relaţiile cu anturajul. Inhibiţia este trăită ca o dificultate de desfăşurare a ideaţiei, aevocărilor, ca o oboseală psihică acompaniată de o oboseală fizică. Această inhibiţie esteresimţită dureros de către subiect. În depresia melancolică, intensitatea inhibiţiei ajunge până lafaze care pot fi apreciate ca fiind o adevărată "paralizie psihică"; aici asociaţiile ating lentoarea

Page 219: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 219/254

maximă, ideaţia şi evocările sunt extrem de dificile, sinteza mentală este practic imposibilă, oriceefort intelectual este de nerealizat. Detaşarea de ambianţă este aproape totală (deşi ambianţa poate fi percepută corect), subiectul trăind într-o lume subtilă (paralelă) infernală" care esteîndepărtată de realitatea imediată şi plină de durere. Într-o atmosferă "îngheţată". Inhibiţia semanifestă şi la nivelul comunicării verbale (care devine săracă, monosilabică) şi gestuală

(hipomimie şi hipokinezie).La schizofrenie, inhibiţia se manifestă prin fading şi baraj verbal; după unii, barajul verbalnu reprezintă o inhibiţie propriu-zisă, ci o întrerupere provocată de intervenţia halucinaţiilor (deobicei auditive), subiectul întrerupându-se pentru a putea "asculta" mesajul. Intensitatea maximăa inhibiţiei psihomotorii se realizează în catatonie.

Manifestări psihopatologice pot rezulta nu numai dintr-un exces de inhibiţie, ci şi dintr-olipsă a ei. În stările demenţiale, la personalităţi dizarmonioase impulsive, explozive, instabil-iritabile, manifestările comportamentale inadecvate şi inadaptate sunt rezultatul unei insuficienţeinhibitorii. Diminuarea gradului de claritate a conştiinţei în epilepsie, unele stări confuzionale,comă, sunt uneori datorate parţial unui defect de inhibiţie la nivelul centrilor superiori de control.

În cazul unor copil poate apare un fals aspect de debilitate mintală, care ascunde de faptinhibiţia comportamentală a unui copil cu tulburări senzoriale sau aflat într-o situaţie afectivăfrustrantă, dominat de un sentiment de inferioritate.

MENTALITATE = mod de organizare a activităţii intelectuale considerată din punct devedere al structurilor logice şi al valorilor afective directoare, cum sunt convingerile şi credinţele.Mentalitatea mijloceşte orientarea specifică în ambianţa cosmică şi înţelegerea sau interpretareaevenimentelor. Fiind relativ stabilă, ea este caracteristică pentru subiectul individual saucolectivităţi, prezentându-se ca un sistem de atitudini afectiv-cognitive care generează, atât timpcât respectiva mentalitate rămâne NESCHIMBATĂ, procese de rezonanţă cu anumite energiisubtile din MACROCOSMOS care corespund MENTALITĂŢII ÎN CAUZĂ. Mentalitateadepinde de asimilarea modelelor culturale spirituale şi de experienţa personală de viaţă.

Prin urmare, mentalitatea este un tip de orientare mentală predominantă şi decomportament caracteristic unui anumit grup social, unei anumite culturi sau epoci istorice,manifestându-se ca ansamblu structural (de opinii, prejudecăţi, credinţe, superstiţii, obişnuinţeintelectuale şi etice). Studiul mentalităţilor, elaborat din perspective foarte variate de psihologi,etnologi, filosofi ai culturii etc., a definit până în prezent câteva forme generale de mentalitatecolectivă: mentalitatea arhaică sau primitivă, mentalitatea populară sau tradiţională şimentalitatea modernă, ştiinţifică. Majoritatea concluziilor converg spre ideea că mentalitatea primitivă (a populaţiilor izolate în zone greu accesibile, având o cultură stagnantă, pe o treaptărudimentară de evoluţie) operează cu reprezentări şi intuiţii colective, bogate în imaginisimbolice, integrate într-o logică concretă, polivalentă.

Unii susţin că mentalitatea primitivă este o structură fundamentală şi invariantă a minţiiomeneşti, putând fi regăsită în psihologia omului modern, sub stratul superficial al gândiriiştiinţifice. Mentalitatea populară sau tradiţională reprezintă o fază intermediară între mentalitatea primitivă şi cea ştiinţifică, fiind caracterizată printr-o structură afectiv-intelectuală, în bună partedesacralizată şi laică, implicând totuşi o formă de gândire concretă, bogată în reprezentărisimbolice şi intuiţii polisemantice, cu accentuate note de specificitate etnică.

Raportarea faţă de lume (în plan intelectual, afectiv, atitudinal, axiologie şicomportamental) a unui individ caracterizează modul său de a fi, definindu-i personalitatea însinteza mai mult sau mai puţin coerentă şi originală a concepţiilor, relaţiilor, acţiunilor şireacţiilor sale. JUNG consideră că, în cultura occidentală, termenul de mentalitate se referă la"sufletul individual", pe când în culturile orientale desemnează "sufletul cosmic".

Page 220: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 220/254

PREJUDECATĂ = Judecată apriorică cu caracter de opinie personală sau a unui grup,insuficient verificată prin experienţă şi insuficient întemeiată logic şi care, fiind susţinută afectiv(echivalându-se cu o credinţă), generează procese de rezonanţă cu anumite energii subtile dinMACROCOSMOS (care totdeauna corespund respectivei prejudecăţi) şi introduce un coeficientde deformare a cunoaşterii şi folosire a sa eronată. Prejudecata exprimă o superstiţie sau o

cunoaştere primitivă, lipsită de valabilitate şi depăşită. Yoghinii extind calificativul de prejudecată asupra oricărei judecăţi vechi care este destinată revizuirii şi depăşirii.Prin urmare, prejudecata este orice opinie tenace, dar insuficient fundamentată şi

verificată, la care subiectul aderă cu toată convingerea, fără să o supună unui examen critic şiconfruntării imparţiale, lucide, cu experienţa. Pe deplin satisfăcătoare pentru gândirea dogmaticăşi stereotipă, grăbită să se ancoreze în certitudini pentru a evita efortul intelectual şi gândireainteligentă pe care le presupune orice problematizare şi orice examen reflectiv, prejudecata are,cel mai adesea, câte ceva dintr-o bază reală. Întemeindu-se pe constatarea unor fapte, pe care însăle deformează, şi le interpretează eronat, generalizând fără temei experienţe şi observaţii personale, privite în mod unilateral şi universalizate prin asocieri sau analogii grăbite şi forţate.Greu, dacă nu chiar imposibil de eliminat din gândirea comună a vieţii cotidiene, prejudecăţileconstituie un mare handicap în gândirea teoretică, pe care o "anchilozează", limitându-i orizontul problematic, creativitatea şi ingeniozitatea, condiţii necesare ale invenţiei şi descoperirii de noicunoştinţe.

Prejudecata este atributul unei gândiri închistate, puţin deschisă spre critică, limitată la ocomunicare în clişee. Oricine poate recunoaşte în cele ce urmează o serie de propoziţii care par afi statuate ştiinţific, dar de fapt nu sunt decât prejudecăţi: despre alcool şi alcoolism (dupăCOLLEMAN, 1975):

- Alcoolul este un stimulent.- Alcoolul poate fi esenţial în tratamentul unor boli.- Se poate detecta întotdeauna alcoolul în respiraţia unei persoane care a băut.- Tulburările de judecată datorate consumului de alcool nu se produc decât după ce au

apărut semne evidente de beţie.- Individul este mai repede îmbătat de amestecul de băuturi "curate".- Bărbatul îşi stăpâneşte mai bine beţia decât femeia.- Alcoolul este un drog mult mai puţin periculos decât altele (de exemplu, marijuana).- Persoanele cu "voinţă tare" nu trebuie să se îngrijoreze că ar putea să devină alcoolici.- Alcoolicii care au fost trataţi cu succes pot să se rezume doar la un "alcoolism social",

adică la consum ocazional de alcool.Aceste exemple sunt grăitoare pentru marea forţă cu care poate acţiona prejudecata şi

 pentru consecinţele evidente pe care ea le poate avea.Oricât ar fi de absurd, prejudecăţile publicului sunt mult mai "inteligibile" prin faptul că

funcţionează în afara rigorii ştiinţifice) decât cele medicale (de exemplu), ale căror ciudăţeniisunt nu numai neliniştitoare, ci şi periculoase.

Reducerea modelului general la modelul personal (la aşa-numitei experienţe proprii) estesursa unor prejudecăţi care, în funcţie de poziţia imitatorului, se infiltrează pe o arie variabilă,limitându-şi şi extinzându-şi efectul nociv, uneori în proporţii surprinzătoare.

Asupra sistemului YOGA şi a posibilităţilor sale, ca modalitate terapeutică naturală planează încă multe prejudecăţi care nu-i diminuează potenţialul de acţiune, dar îi lipsesc încă pemulţi suferinzi de contactul benefic pe care l-ar putea avea cu ea.

Page 221: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 221/254

Page 222: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 222/254

altruistă, răbdare, îndemânare, cinste, inteligenţă, capacităţi biomagnetice (curative), compasiune,devoţiune, fermitate sau alte calităţi revelate şi confirmate ce noi prin realizarea corectă şiinterpretarea ASTROGRAMEI personale de către cineva competent)), stare de bunăvoinţă, râvnădeosebită, zel, conştiinţă ferm antrenată în desăvârşirea unei acţiuni binefăcătoare.

BUNĂTATE = trăsătură pozitivă de caracter a celui ce este bun şi din această cauză permanent este în rezonanţă cu energiile subtile ale binelui şi armoniei din MACROCOSMOS.Al. Vlahuţă. răspunzând la întrebarea ce este bunătatea, scria inspirat: "O frumuseţe copleşitoare pe care o percepi direct cu sufletul".

= VA URMA =

AN IV C 43

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLEALE SUNETELOR VOCALE: A, Ă, E, I, Î, O, U EMISE SONOR ŞIUTILIZATE CA MANTRA-E DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DE

FORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DINMACROCOSMOS (DESCRIEREA PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CAREPUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR 

MANTRA-E (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRILĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)

SINTEZA EFECTELOR ŞI A STĂRILOR PSIHO- MENTALE (A EMOŢIEI

TREZITE ŞI AMPLIFICATE DE RESPECTIVA VOCALĂ) CARE VA FICU ANTICIPAŢIE EVOCATĂ ÎN TIMPUL REALIZĂRII METODEI DE

OPERARE CU FIECARE DINTRE CELE 7 VOCALE

VOCALA "Ă"(continuare la cursul nr. 42 AN IV)

BUN SIMŢ = înţelepciune morală practică ce rezultă dinexperienţa superioară de viaţă şi care ne orientează în toateîmprejurările: facultate de a diferenţia rapid şi spontan binele de

rău, dreptul de nedrept şi de a găsi întotdeauna o măsură corectă şicât mai armonioasă în felul în care te comporţi. Bunul simţ seexercită ca orice simţ (văz, auz etc), omul percepând imediat şispontan semnificaţia morală şi spirituală a diferitelor împrejurăriconcrete. Nu întâmplător în masa poporului nostru, cei lipsiţi de bun-simţ sunt apreciaţi ca orbi sau surzi din punct de vedere moral.Bunul simţ este reflexul unui caracter evoluat spiritual, inimos, pozitiv, empatic, valoros şi bine închegat. A avea bun simţ înseamnă a fi plin de compasiune,

Page 223: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 223/254

delicat sufleteşte, bun, iubitor, săritor, a fi modest, a fi în acord cu tine însuţi. Cel care cuadevărat este plin de bun simţ are o ANAHATA CHAKRA bine dinamizată şi armonioasă care îlface să resimtă permanent o empatie superioară profundă şi spontană cu tot ceea ce îl înconjoară.El ştie şi simte că CEEA CE ŢIE NU-ŢI PLACE, ALTUIA NU TREBUIE NICIODATĂ SĂ-IFACI. Tocmai de aceea el (cel cu bun simţ) nu face altuia ceea ce lui nu i-ar place niciodată să i

se facă.VOCALA "E"ZONELE ŞI NIVELELE CORPORALE ASUPRA CĂRORA ACŢIONEAZĂ:gâtul, coardele vocale, laringele, glota şi glanda timidă.EFECTE REMARCATEVitalizează, regenerează şi tonifică coardele vocale, laringele şi glota; totodată tonifică

considerabil mucoasele respective, ameliorând şi vindecând gradat afecţiunile ce apar la acestnivel; este de un imens folos pentru ameliorarea şi vindecarea hipertrofiei glandei tiroide (guşa)cât şi pentru preîntâmpinarea sau vindecarea altor tulburări ce apar la glanda tiroidă.

STAREA PSIHO-MENTALĂ CE VA FI EVOCATĂ INTENS ÎNAINTE DE

OPERAREA PROPRIU-ZISĂ CU VOCALA "E":stare elevată, spirituală de candoare

(CANDOARE = inocenţă, puritate morală şi spirituală, nevinovăţie (să te simţi atunci un copildivin deschis faţă de TATĂL CERESC - DUMNEZEU şi plin de încredere în IUBIREA SAATOTPUTERNICĂ. Să ne amintim ceea ce spune" IISUS: "Lăsaţi copiii să vină la mine, căci alor va fi împărăţia Cerurilor")), puritate (stare de rezonanţă cu energiile subtile pure, foarteelevate, lipsite de orice amestec, care tocmai de aceea sunt unice în totalitate pure, fără alterare,fără murdărire) şi transfigurare profundă.

VOCALA "I"ZONELE ŞI NIVELELE CORPORALE ASUPRA CĂRORA ACŢIONEAZĂ:

Bronhiile, inima, gâtul, laringele, nasul, capul şi creierul.EFECTE REMARCATEVitalizează, regenerează şi degajează, făcând să se elimine mucozităţile din gât şi din

 bronhii, în situaţia existenţei acestora în exces sau în cazul unor afecţiuni; ameliorează şi vindecătulburările cardiace, face să dispară migrenele, are o influenţă stenică, binefăcătoare asuprainimii: ajută foarte mult temperamentele iritabile, bilioase şi colerice să devină calme şi learmonizează.

STAREA PSIHO-MENTALĂ CE VA FI EVOCATĂ INTENS ÎNAINTE DEOPERAREA PROPRIU-ZISĂ CU VOCALA "I": stare înălţătoare şi luminoasă de bucurie,exuberanţă şi veselie.

 BUCURIE = Intensă stare de satisfacţie psihică şi mentală care poate să apară din cauza

unor motive exterioare sau interioare, amplificându-se în fiinţa umană datorită procesului derezonanţă şi captare în Microcosmosul fiinţei umane, a energiilor subtile specifice ale bucuriei şisatisfacţiei din MACROCOSMOS.

Putem spune că BUCURIA este o stare mentală şi psihică, limitată în timp, caracterizată printr-o încărcătură atractivă intens pozitivă, datorită rezonanţei cu energiile subtile ale bucurieişi satisfacţiei din Macrocosmos, apărută ca urmare a realizării unei dorinţe, a atingerii unui scop,sau ca rezultat al unei trăiri amoroase "plenare" a iubirii resimţite sau datorată unei surprizeagreabile. Această încărcătură specifică mentală şi afectivă se traduce în plan comportamental printr-o creştere a nevoii de comunicare cu cei din jur (nevoia ei de a-i "contamina" şi pe alţii de

Page 224: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 224/254

 propria simţire şi mulţumire, exuberanţă, mimică şi gestică bogate, râs şi chiar, paradoxal, "plâns- de bucurie").

Obţinerea unei satisfacţii  binefăcătoare, atingerea unui scop material, erotic, psihic,mental sau spiritual creează o stare de mulţumire interioară care face să crească şi să se amplificeo emoţie care domină pentru moment psihicul, conducând spre optimism, încredere de sine,

încredere în viitor, în DIVIN, în cei din jur şi creând premizele apariţiei unor noi scopuri,motivaţii, planuri de viitor.Pentru cel care urmăreşte să se bucure cât mai des de surse de bucurie nu sunt numai

realizările amoroase, profesionale sau artistice deosebite, ori extazul religios, şi evenimentelecotidiene. Pentru copilul mic, neştiutor şi lipsit de simţ critic, sursele de bucurie sunt mult mainumeroase decât pentru adultul închistat, meschin şi posac. Ca emoţie elaborată, bucuria estecondiţională de gradul de evoluţie spirituală şi de asemenea de formaţia culturală lăuntrică aindividului. Astfel, dacă astăzi moartea unei fiinţe dragi este trăită dureros, acelaşi lucru la vechiidaci era prilej de bucurie. Prelungirea mai mult timp a bucuriei face să apară starea de euforie. 

EXUBERANŢĂ (cf. lat. exuberantia: "abundenţă, revărsare") = Stare afectivă de mare bucurie, acompaniată de un comportament exploziv, expansiv, care exprimă această bucurie, fărăca manifestarea să se situeze în afara limitelor acceptate de normele sociale. Manifestările,deseori zgomotoase, ale acestei stări afective sunt caracteristice personalităţilor extrovertite, caredau frâu liber sentimentelor, fără prea multă ezitare. Exuberanţa este o stare afectivă amplă,copleşitoare. generată de trăirea intensă a unei bucurii care survine în urma apariţiei unui procesde rezonanţă cu energiile subtile specifice, ale bucuriei şi satisfacţiei din Macrocosmos,manifestată printr-un comportament nestăpânit, exploziv fără a depăşi însă limitele permise.Exuberanţa este caracteristica persoanelor foarte comunicative.

VESELIE = emoţie pozitivă stenică cu caracter primar caracterizată printr-o state de bună dispoziţie, de mulţumire interioară; reprezintă opusul tristeţii şi apare în fiinţa umanădatorită procesului de rezonanţă vital şi psihic cu anumite energii subtile armonioase, binefăcătoare din Macrocosmos. Această emoţie recunoaşte în determinismul său o multitudinede cauze: realizarea unei activităţi intelectuale; îndeplinirea unei dorinţe; o surpriză plăcută etc.Subiectul devine expansiv şi comunicativ, starea afectivă reflectându-se în întregul saucomportament prin mimică şi gesturi corespunzătoare, tendinţa de a râde. Ca stare afectivă pozitivă, veselia este însoţită de modificări fiziologice; creşterea armonioasă a amplitudinii şifrecvenţei respiratorii, vasodilataţie periferică, creşterea tensiunii, creşterea metabolismului bazalşi a secreţiilor.

 VOCALA "I"ZONELE ŞI NIVELELE CORPORALE ASUPRA CĂRORA ACŢIONEAZĂ:

Regiunea pieptului şi zona plexului solar.EFECTE REMARCATEAmeliorează gradat şi vindecă unele afecţiuni ca: migrena, infarctul miocardic, gastritele,

ulcerul, tuberculoza pulmonară; armonizează şi unifică zona pieptului (ANAHATA CHAKRA)cu zona plexului solar (MANIPURA CHAKRA), elimină stresurile.

STAREA PSIHO-MENTALĂ CE VA FI EVOCATĂ INTENS ÎNAINTE DEOPERAREA PROPRIU-ZISĂ CU VOCALA "I":

 Stare profundă şi amplă de armonie, putere binefăcătoare şi bine global.

BINE (lat. bene) = Termen ce se referă la aspecte şi la calităţi valorice pozitive în raport

Page 225: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 225/254

cu o normă oarecare morală sau cu randamentul lucrativ. Sensul etic se referă la calitatea pozitivăa comportamentelor, raportate la idealurile morale şi spirituale  promovate.

BINELE este o categorie fundamentală, exprimând în forma cea mai generală, împreunăcu categoria opusă, a răului, opoziţia dintre divin şi satanic, moral şi imoral, dintre ceea cecorespunde şi ceea ce nu corespunde cerinţelor lui DUMNEZEU în planul inter-relaţiilor umane

şi al raporturilor individ-grup, individ- societate, fiinţă umană (microcosmos)- Macrocosmos etc.Cu ajutorul noţiunii de bine, oamenii apreciază atât calitatea conduitei individuale cât şi valoareafenomenelor care sunt la unison cu armonia divină din Macrocosmos, din viaţa cotidiană, măsuraîn care normele convieţuirii sociale dintr-o perioadă s-au transformat din cerinţe generale înnecesitate interioară a persoanei şi în caracteristică a colectivităţii. În funcţie de obiectulaprecierii (faptele şi acţiunile oamenilor, calităţile lor morale, involuţiei lor spirituale în general),categoria binelui se particularizează în categoriile virtuţile dreptăţii, moralei, desăvârşiriispirituale, responsabilităţi etc.

În conţinutul conceptului de bine se exprimă adeseori interesele cele mai generale aleoamenilor (ale unui grup social determinat sau ale întregii societăţi); de aceea, conţinutul concretal categoriei de bine (respectiv, al categoriei opuse, de rău) se modifică în funcţie de gradul deevoluţie psihică, mentală şi spirituală de la o epocă la alta, de la o societate la alta şi de la un grupsocial la altul, corespunzător nivelului de cunoaştere obiectivă, a intereselor care îlfundamentează şi a ideologiei care îl sprijină. Binele şi răul nu se află într-un raport de opoziţieabsolută, ci se opun în mod necesar, lucru care se exprimă în faptul că, de obicei, răul este"binele" personal imediat, expresie a unei dorinţe individuale egoiste, ignorante, abuzive şi încontradicţie cu cerinţele DIVINE. De asemenea, în dezvoltarea în timp, "răul" constituie în unelecazuri un factor al progresului în măsura în care tendinţele viitorului sunt valorizate ca "rele" decătre unele grupuri umane care nu-l înţeleg.

Yoghinii spun că BINELE ESTE ABSENŢA RĂULUI, IAR RĂUL ESTE ABSENŢABINELUI, în filozofia contemporană, răul este considerat de existenţialişti şi de personalişti, cafiind rezultatul înstrăinării ontologice a omului de către DUMNEZEU izolarea lui ca individ şi personalitate, într-o lume ostilă, amorfă şi neînţeleasă de el, pe care el a pierdut-o sau în care e pierdut iremediabil, datorită ruperii de DIVIN.

Revelând variabilitatea "binelui" şi opoziţia bine-rău, filozofia YOGA respinge, atâtoptimismul naiv, cât şi pesimismul şi relativismul şi defineşte criteriul obiectiv al binelui princoncordanţa dintre conţinutul acestui concepţii şi cerinţele DIVINE necesare progresului spiritualal omenirii şi desăvârşirii personalităţii umane.

Prin urmare, putem spune că BINELE este o expresie a emanaţiei DIVINE, creatoare(răul fiind treapta inferioară a acesteia), care armonizează existenţa şi ordonează materia; înontologia neoplatoniciană şi YOGHINĂ, binele este un principiu activ, eliberator, către careoamenii aspiră adeseori, înfruntând răul, principiu tiranic şi corupător, trimis oamenilor de cătreDIVINITATE ca o încercare în vederea "mântuirii" (în creştinism, maniheism, brahmanism şi budism). Opoziţia dintre bine şi rău apare într-o interpretare înţeleaptă în platonism şi stoicism.Din punct de vedere general-filosofic corelaţia bine-rău semnifică simbolic opoziţia necesară,fecundă şi multilaterală, eternă şi creatoare, dintre pozitiv şi negativ, dintre afirmaţie şi negaţie,întruchipată uneori poetic sub forma luptei dintre spiritul constructiv, DIVIN şi spiritul distructiv,SATANIC.

Orice stare pregnantă de bine obiectiv, resimţită plenar în sfera vitală, psihică, mentală şispirituală, trăită separat sau realizată simultan pe mai multe planuri (sau chiar realizată pe toate planurile în acelaşi timp) pune în evidenţă un proces de rezonanţă cu diferite energii subtile binefăcătoare care există într-un anumit strat (nivel) armonios din Macrocosmos sau exprimă

Page 226: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 226/254

(reflectă) procese simultane de rezonanţă cu toate straturile (nivelurile) armonioase, gradatelevate ca frecvenţă de vibraţie ale Macrocosmosului.

VOCALA "O"ZONELE ŞI NIVELURILE CORPORALE ASUPRA CĂRORA ACŢIONEAZĂ:

zona toracelui, timusul, regiunea diafragmei.EFECTE REMARCATETrezeşte şi amplifică în mod armonios vitalitatea; deblochează diafragma şi o face să se

relaxeze; energizează şi echilibrează din punct de vedere bioenergetic zona toracelui şi timusul;face să apară rezultate binefăcătoare atunci când este utilizată (în mod consecvent) ca modalitateadjuvantă în tratamentul S.I.D.A.

STAREA PSIHO - MENTALĂ CE VA FI EVOCATĂ INTENS ÎNAINTE DEOPERAREA PROPRIU-ZISĂ CU VOCALA "O": stare de vitalitate şi euforie determinată detrezirea şi amplificarea în fiinţa noastră a iubirii pure, dinamizarea disponibilităţilor empatice faţăde trăiri elevate sublime.

VITALITATE= Capacitatea sistemului organic şi a celui psihic şi mental de a menţine

echilibrul, de a se regenera, de a se încărca rapid cu energic subtilă specifică, (graţie proceselor de rezonanţă ce apar în universul nostru lăuntric prin punerea la unison cu focarele de energiespecifică din Macrocosmos) şi de a evita disfuncţionalităţile, epuizarea şi involuţia, vitalitateaeste asigurată nu numai prin profilaxie, igienă, ASANA-e, PRANAYAMA, continenţă sexuală perfect realizată, trezirea armonioasă a CHAKRA-elor, evitarea exceselor şi privaţiunilor (yoghinii consideră homeostazia o înţelepciune a organismului), dar şi prin întreţinerea funcţiilor  psihosomatice prin antrenament şi activitate. Activitatea creatoare este principiul vitalităţii. A nuse uita că singurul remediu pentru a menţine acel ansamblu de activităţi din care constă viaţaomenească - este totdeauna acţiunea. Datorită proceselor de rezonanţă declanşate prinACTIVITATE specifică (de exemplu activitatea sexuală) este întreţinut, regenerat şi menţinut în bună stare organul respectiv.

Pentru yoghin, VITALITATEA exprimă un tip de capacitate energetică subtilă aorganismului. În acelaşi spirit "energeticist"s-a pronunţat H. Selye (energia de adaptare). Unii pun vitalitatea organismelor pe socoteala interacţiunilor (+) - (-) interne din procesul metabolic,introduse prin chiar fecundaţia (privită ca o asimilare reciprocă a gamelilor) sau imprimate decătre mediu ("asimilarea condiţiilor neobişnuite"), vitalitatea stingându-se astfel pe parcursulontogenezei. De fapt este necesar să facem distincţia între viabilitate (viaţa "minimă",determinată de organizarea fundamentală minimă a sistemului viu) şi viaţa viguroasă, vitalitatea propriu-zisă dată de redundanţa organizării fundamentale).

Se mai poate deosebi gradul de vitalitate care exprimă cât de viguros este organismul, deforma de vitalitate (care ne indică prin ce anume este el viguros şi prin ce anume este el slab).Aici este necesar să acceptăm criterii globale sau nespecifice de vitalitate, cum ar fi: rezistenţa la boli, productivitatea sau prolificitatea. În continuare, o distincţie necesară este şi cea întrevitalitatea vegetativă şi vitalitatea de relaţie; trecerea de la un tip la altul corespunde creşteriirolului proceselor informaţionale în cadrul fenomenelor biologice. Vitalitatea de relaţie, în formasa cea mai evoluată, este dependentă de funcţiunile psiho-mentale ce se reflectă în proceselecerebrale: dezvoltarea vitalităţii de relaţie limitează oarecum vigoarea ancestrală a instanţelor vegetative. Vitalitatea mai trebuie examinată diferenţiat în raport cu mediul favorabil şi cu mediulostil, în raport cu statica şi cu dinamica sistemului viu.

Intensificarea vitalităţii sub influenţa binefăcătoare a unor condiţii de mediu favorabile s-

Page 227: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 227/254

ar putea găsi explicaţia în antrenarea mecanismelor de adaptare, reglare şi compensare, cuintervenţia fenomenului (principiului) suprareglării. Vitalitatea este legată într-adevăr deinteracţiunile interne ale organismului, dar într-un mod subtil: redundanţele şi sinergismele sedezvoltă dialectic într-un antagonism interstimulant.

În vitalitate trebuie să recunoaştem o componentă genotipică (evidenţiată, de exemplu, în

fenomenul de heterozis) şi o componentă fenotipică: valorificarea potenţialului vital genotipdepinde în mare parte de influenţele mediului (adică pe măsura exerciţiului funcţional). Pentrumenţinerea şi stimularea vitalităţii se poate acţiona prin intermediul variaţiilor condiţiilor mezologice, inclusiv prin provocarea unor carenţe moderate, periodice sau aperiodice (hipoxie,ASANA-e, continenţă sexuală perfect realizată, post).

O variaţie a mediului are maximă eficienţă biologică atunci când, pe lângă intensificareaunor mecanisme adaptative active (riposte homeostatice, reacţii compensatoare) provoacă şistimularea mecanismelor adaptative pasive (creşterea aderenţei variaţii necompensate alemediului intern). Din punct de vedere termodinamic, informaţional şi laxiologic, perturbaţiilevitalizante ale mediului sunt cele moderal entropizante Altfel spus, acele perturbări externe careau tendinţa de a creşte moderat entropia (gradul de dezordine) sistemului fizic, psihic şi mental, pentru a stimula procesele de autoreglare (similar procesului vaccinării). Mecanismele geneticede intensificare a vitalităţii sunt, în afară de sexualitatea perfect controlată (CONŢINENŢĂ) cusau fără heterozis, procesul mutaţional şi poliploidizarea.

HETEROZIS = Stare de "vigoare hibridă" deosebită, în care hibrizii depăşesc, prinintensificarea anumitor însuşiri, nu numai părinţii, dar şi întreaga rasă (linie) căreia îi aparţin.Maldane a susţinut, totuşi, că heterozisul este principalul factor al transformărilor genetice lamulte specii. În sens restrâns, HETEROZIS este un proces special de "hibridare" ce apare datoritărelaţiilor amoroase, sexuale între fiinţele umane aparţinând unor rase diferite (de exemplu întreun bărbat alb şi o femeie neagră sau între un bărbat negru şi o femeie albă), având ca rezultat,graţie fuziunii amoroase trezirea şi amplificarea (rapidă la cei doi, mai ales în cazulCONŢINENŢEI SEXUALE PERFECTE realizate la unison), unor calităţi deosebite care fac săse dezvolte la fiecare în parte nu numai vitalitatea ci şi o creativitate excepţională.

HIPOXIE = Scădere a cantităţii de oxigen în ţesuturi sau în aer. În YOGA acest fenomenapare în special în timpul realizării tehnicilor de PRANAYAMA.

MUTAŢIE = în genetică MUTAŢIA este un fenomen generat de o stare foarte puternicăşi suficient de constantă de REZONANŢĂ cu o anumită energie subtilă din MACROCOSMOS,graţie căruia o genă plasată într-un anumit loc pe cromozom se transformă într-o ALETĂ (formădiferită a unei gene care, datorită proceselor specifice de rezonanţă cu anumite energii subtile dinMacrocosmos pe care le intermediază atunci când există, determină după aceea o trăsăturădiferită de caracter). În natură există întotdeauna o saturaţie cu mutaţii. Ele sunt prezente şi apar mereu la plante, bacterii, ciuperci, animale, inclusiv la om. În populaţiile umane, mutaţiileafectează însuşiri morfologice, fiziologice psihice sau mentale. De exemplu, gena determinantă ahemofiliei a apărut şi apare prin mutaţie.

= VA URMA =

AN IV C 44

Page 228: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 228/254

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLEALE SUNETELOR VOCALICE : A, Ă, E, I, Î, O, U, EMISE SONOR ŞI

UTILIZATE CA MANTRA-e DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DEFORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DIN

MACROCOSMOS (DESCRIEREA, PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CAREPUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR 

MANTRA-e (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRILĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)

SINTEZA EFECTELOR ŞI A STĂRILOR PSIHO- MENTALE (A EMOŢIEITREZITE ŞI AMPLIFICATE DE RESPECTIVA VOCALĂ) CARE VA FICU ANTICIPAŢIE EVOCATĂ ÎN TIMPUL REALIZĂRII METODEI DE

OPERARE CU FIECARE DINTRE CELE 7 VOCALE

VOCALA "O"(continuare la cursul nr. 43 AN IV)

MUTAŢIE: Baza citologică a mutaţiei constă înschimbarea unei gene dintr-un singur locus. Mutaţii, afectând maimulte gene - apar şi prin remanieri cromozomiale: duplicareagenelor sau dedublarea unei gene dintr-un locus; inversie sauschimbarea ordinii genelor în cromozomi; deleţie sau distrugereaunei gene dintr-un locus; translocaţie.

Baza moleculară a mutaţiei de genă constă în alterareadeloc întâmplătoare a ordinii unei perechi de nucleotide în catenele

de ADN, subunitatea corespunzătoare la genă fiind numită muton.Rolul mutaţiei în evoluţie se limitează la "producerea noului" careînsă nu e capabil de a ieşi pe arena evolutivă decât sub acţiunea factorilor evoluţiei. Mutaţia estematerialul evoluţiei.

POLIPLOIDIZAREA = creştere a numărului de cromozomi în nucleul celulelor animalesau vegetale.

VOCALA "U"

ZONELE ŞI NIVELELE CORPORALE ASUPRA CĂRORA ACŢIONEAZĂRegiunea stomacului, ficatul, pântecele (parte a corpului la om situată între torace şi

 bazin, formată dintr-o cavitate în care se află stomacul, intestinele, organele de reproducere(sexuale)), glandele genitale.EFECTE REMARCATEAcţionează în mod binefăcător foarte eficient asupra stomacului unde ameliorează şi

vindecă majoritatea tulburărilor ce apar acolo, ameliorează şi vindecă chiar şi constipaţiile celemai rebele; ameliorează şi vindecă afecţiunile ficatului; reglează activitatea stomacului;influenţează în mod binefăcător partea inferioară a pântecelui şi rinichii; deblochează energiaerotică stagnantă şi armonizează activitatea glandelor sexuale; facilitează eliminarea impotenţei

Page 229: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 229/254

la bărbat şi a frigidităţii la femeie (mai ales atunci când cauza acestor tulburări este legată deexistenţa şi persistenţa unor complexe psihice sau de complacerea pasivă în anumite prejudecăţiaberante şi mentalităţi care fac să persiste anumite dezechilibre şi inhibiţii sexuale); face să aparărezultate excepţionale atunci când este utilizată (în mod consecvent) ca modalitate adjuvantă întratamentul S.I.D.A.

STAREA PSIHO - MENTALĂ CE VA FI EVOCATĂ INTENS ÎNAINTE DEOPERAREA PROPRIU-ZISĂ CU VOCALA "U": Stare profundă şi amplă de unitate şi fuziune a MICROCOSMOSULUI fiinţei noastre cu

MACROCOSMOSUL în care permanent suntem integraţi; stare de dilatare eliberatoare înnemărginire; stare de comuniune sublimă cu aspectele arhetipale şi ideale.

ARHETIP (el. gr. arche "început"; typos "tip") = termen care desemnează conţinuturispecifice ale inconştientului colectiv. Arhetipurile sunt imagini originare universale, care pot fitransformate în formule conştiente, transmise tradiţionalul cadrul unor doctrine sau iniţieri.Termenul de arhetip aparţine lui JUNG, LEWI-BRUHL foloseşte expresia de "reprezentăricolective", înţelegând prin acestea "figurile simbolice ale concepţiilor primitive despre lume".Termenul "reprezentare colectivă" nu se suprapune termenului de arhetip, întrucât arhetipul esteun model ideal, ipotetic nemanifest; în măsura în care se manifestă, el devine "reprezentarearhetipică".

JUNG consideră că inconştientul despre care vorbeşte FREUD este inconştientulindividual, personal; există însă un inconştient mai profund, care nu are legătură cu achiziţiile şiexperienţele individuale, fiind de natură universală, macrocosmică. În opoziţie cu inconştientul personal (şi cu psihismul personal), inconştientul colectiv este "identic cu el însuşi la toţi oameniişi constituie un fundament psihic universal, de natură suprapersonală, prezent în fiecare" (JUNG).Conţinuturile acestui inconştient colectiv sunt arhetipurile. Ele apar în mituri, în povestiri, în viseşi în producţiile imaginare din psihoze (arhetipurile animă delirurile psihoticilor). Arhetipurileapar  în individ ca procese de rezonanţă specifică sau "manifestări involuntare ale activităţilor mintale inconştiente"; deci, conţinuturile arhetipale sunt semne ale activităţii inconştientuluicolectiv. Ele constituie o structură existenţă anterior unei conştiinţe a unităţii individuale (la primitivi şi la copil, în perioada primei copilării, conştiinţa individualităţii nu este încăstructurată; la primitivi, câmpul şi intensitatea conştiinţei sunt puţin dezvoltate, gândirea primitivului nu decurge, în mod cauzal, din conştiinţa sa; lumea mitică a primitivului este orealitate echivalentă cu natura materială şi este chiar superioară - ca semnificaţie - acesteia.Spiritul primitiv se caracterizează prin aceea că el nu inventează miturile, ci le trăieşte.

Produsele spontane ale activităţii inconştiente (confesiuni ale psihismului inconştient)sunt de două categorii:

- imagini cu caracter personal, care trimit la experienţe personale uitate şi refulate;- imagini cu caracter impersonal care nu se leagă de experienţele şi achiziţiile individuale;

aceste imagini corespund unor elemente ale sufletului colectiv, ele intră în alcătuirea psihismuluiuman, în general (asemenea elementelor morfologice ale corpului uman) şi sunt ereditare. Aceste produse din a doua categorie au structuri analoge miturilor şi povestirilor şi se formează într-ostare de estompare a intensităţii conştiinţei (vis, delir, reverie diurnă, viziune). Stările de reducerea conştiinţei ("scăderea nivelului mintal") cu absenţa parţială sau totală, a concentrării atenţiei,corespund stării de conştiinţă primitivă, în care se află originea miturilor. Conştiinţa primitivăeste strâns legată de inconştientul colectiv; conţinuturile arhetipale nu se raportează la nimicconştient din prezent sau din trecut, ele fiind expresia, după psihanalişti, a ceea ce există "esenţialinconştient".

Page 230: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 230/254

Conţinutul arhetipal nu este un conţinut de experienţă individuală şi el nu va deveniniciodată conştient ca atare decât în cazul yoghinilor avansaţi. Arhetipurile nu pot fi suprimate prin negare; ele nu pot fi făcute inofensive într-o manieră sau alta. Arhetipul nu poate fi explicatşi, în acest fel, anihilat; explicare arhetipului (ca tentativă) revine la o traducere care foloseşte olimbă sau un limbaj cu alte imagini, diferite de conţinuturile arhetipale.

Arhetipul, ca element psihic structural, dispune de o forţă vitală autonomă, în economia psihică. El reprezintă acele "date instinctive ale sunetului primitiv obscur, rădăcini reale saumereu invizibile ale conştiinţei individuale". Astfel, tema copilului (arhetipul "zeului-copil":copilul înţelept, fiul regelui, fiul vrăjitoarei, copilul care apare în caliciul unei flori sau ieşinddintr-un ou de aur sau înconjurat de un cerc solar sau în centrul unei MANDALA) nu este oaglutinare reziduală de amintiri din copilăria proprie; imaginile care trimit la tema copiluluiaparţin umanităţii în totalitate şi nu individului. Tema copilului este reprezentantul aspectuluiinfantil preconştient al sufletului colectiv. Tema copilului nu este acelaşi lucru cu experienţaconcretă a copilului (fapt valabil pentru toate arhetipurile). Imaginea empirică de "copil" este unmod de expresie a unei stări psihice greu sesizabile; reprezentarea mitologică a copilului nucopiază "copilul" empiric, această reprezentare este un simbol (copilul divin, miraculos).Individul poate trăi conflictual o disociere (ca urmare a unei serii de incompatibilităţi între stareasa actuală şi starea originară a copilăriei; se întâmplă ca persoana să aleagă, arbitrar şicorespunzător unor ambiţii, o individualitate care să vină în contradicţie cu caracterul săuoriginar. Prin analogie, se vehiculează ipoteza că umanitatea se află periodic în contradicţie puternică cu acele condiţii ale copilăriei, cu starea originară, inconştientă şi instinctivă; acesterupturi din climatul originar se manifestă în impresiile vizionare (produse fie în vis, fie în stare deveghe), care revin la o dedublare între starea trecută şi starea prezentă (de exemplu, individul sevede pe el însuşi copil). Păstrarea referinţelor la copilul mitologic, are drept scop păstrarealegăturilor omului cu un climat al său originar, în ultimă analiză cu propriile sale rădăcini.

Arhetipurile sunt structuri mintale înnăscute, constituind "psihismul reformat"; ele sunt prezente în toate epocile, în toate culturile, în luate spaţiile grafice. Originea posibilă aarhetipurilor ar fi sedimentarea unor experienţe spirituale, divine, cosmice, milenare trăite deumanitate.

În sfârşit, JUNG consideră că arhetipurile reprezintă, în plan mintal, ceea ce instinctelereprezintă în plan biologic; arhetipurile sunt forţa dinamică a structurilor mintale, după cuminstinctele sunt forţa dinamică a biologicului. Şi unele şi celelalte determină modele de acţiune şide comportament. Un instinct declanşat evocă, în plan spiritual, o imagine arhetipicăcorespunzătoare, această imagine, la rândul ei, devine motorul acţiunilor şi comportamentuluisubiectului; de aceea, originea arhetipurilor pare să fie într-un timp îndepărtat şi ridică ipoteze privind crearea lumii şi a vieţii. Ele sunt prezente în primele momente de viaţă, se perpetuează înstructuri mintale, după cum instinctele se perpetuează structuri biologice şi anatomice. Deci,arhetipurile prefigurează structura mintală de bază.

Se insistă asupra faptului că este o greşeală să considerăm arhetipurile ca având unconţinut determinant, ca fiind un fel de "reprezentări" inconştiente. JUNG spune: "Nu se poatedemonstra că o imagine primordială este determinată în ceea ce priveşte conţinutul ei decât dacăea este conştientă, deci umplută cu materiale din experienţa conştiinţă... Arhetipul este unelement vid, formal, nimic altceva decât o facultate de a prefera (facultas preformandi), o posibilitate dată, apriori a unei reprezentări". De exemplu, modul în care arhetipul mamei îşigăseşte expresia empirică nu se poate deduce din arhetipul însuşi. Funcţia arhetipului este de a păstra legătura cu anumite realităţi invizibile, prin generarea unor anumite procese deREZONANŢĂ în microcosmosul fiinţei umane, cu sursele sale profunde, originare; conştiinţa se

Page 231: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 231/254

centrează atunci pe un număr restrâns de conţinuturi, eliminând alte conţinuturi apte de a deveniconştiente. Dezvoltarea progresivă a conştiinţei, specifică omului, poate determina, la un momentdat o ancorare aproape exclusivă în parţial, o rupere de rădăcini. "Conştiinţa diferenţială este în permanenţă ameninţată de dezrădăcinare, de aceea îi este necesară o compensare prin stareainfantilă încă prezentă." (JUNG, în legătură cu arhetipul copilului).

Arhetipul, în genere, nu poate fi redus la o formulă simplă; el există în stare potenţială şise poate exprima în diverse moduri. Arhetipurile, ca elemente ale inconştientului, sunt mereuaceleaşi, dar formulele lor variază. Arhetipurile dispun de o anume autonomie, care poate deveni periculoasă în diverse cazuri, pe pildă, dacă există la o persoană o predispoziţie psihotică, înanumite împrejurări, dată fiind predispoziţia respectivă, figurile arhetipice se eliberează total desub controlul conştiinţei, devin complet independente şi provoacă "fenomene de posesiunedemoniacă sau satanică". Delirurile psihoticului sunt animate de arhetipuri, elementul esenţial patologic fiind disocierea, incapacitatea conştiinţei de a domina inconştientul; acesta din urmă numai este integral în conştient (integrarea inconştientului în conştient constituie acel fenomendenumit de JUNG "proces de individuare").

Câteva dintre arhetipurile mai importante: Anima, Animus, Femeia, bărbatul, Mareleînţelept, Ghidul spiritual, DUMNEZEU, Arhetipul iubirii, Arhetipul sexualităţii, Eroul, Arhetipulcopilului, Arhetipul mamei (Mama cea Mare - denumirea provine de fapt din istoria religiilor şise referă la tipul Zeiţei Mamă KALI, TARA, TRIPURA SUNDARI).

În concluzie, putem spune că arhetipul este conceptul din filozofia YOGA ce desemneazămodelul DIVIN prim şi original, ideal al fiinţelor şi obiectelor sensibile, considerate careprezentări imperfecte şi copii ale sale. În doctrina lui C.G. JUNG, arhetipul constituie oimagine cu caracter arhaic, specifică inconştientului colectiv al popoarelor, anistorică şi care ar sintetiza experienţele originare ale umanităţii.

IDEAL (cf. lat, idealis) = model sau prototip de perfecţiune umană spre care aspiră oriceindivid sau colectivitate, motiv superior şi fundamental de acţiune umană, care se manifestă întoate domeniile de activitate, inclusiv YOGA sau spiritualitate. Reprezintă o proiecţie mintală aunei realităţi sublime, DIVINE, existente "hic et nunc", dar dezirabile şi realizabile, careorientează întreaga existenţă, având totodată un caracter imperativ.

Idealul este un atribut caracteristic acelor produse ale gândirii ce rezultă din operaţia deidealizare - elaborarea constructiv-teoretică a unor abstracţii (entităţi) care, deşi posibile subaspect ontologic, numai în şi prin activitatea reflexivă a subiectului, nu sunt nici reflectări directeale unor fapte empirice, nici produse imaginare, supuse capriciului şi spontaneităţii subiective, cidomenii distincte de realitate (de exemplu, entităţile şi structurile logico-matematice, valorile,DUMNEZEU, PRINCIPIILE etc.).

Din perspectiva psihologiei dinamice, prin "ideal al Eului" se înţelege reprezentarea idealăa copilului despre sine, care condensează narcisismul infantil şi imaginile parentale într-un modelfaţă de care el caută să se definească şi la care trebuie să se conformeze. Idealul se edifică treptatîncă din copilărie şi se îmbogăţeşte asimptotic  prin  jocul identificărilor cu persoanele admiratedin anturaj sau cu marile personalităţi exemplare (mari înţelepţi, sfinţi, eroi, mari yoghini etc.), prin raportarea permanentă a posibilităţilor şi aspiraţiilor personale la exigenţele grupului din careface parte, prin selecţii şi opţiuni axiologice, îndeplinind la orice vârstă o funcţie normativ-valorică şi reglatorie.

Idealul spiritual, idealul amoros, idealul moral, idealul estetic etc, reprezintă câteva dintreipostazele sau "modurile de existenţă" ale idealului. Sub aspect structural, idealul de viaţăinclude: sensul şi semnificaţia vieţii, scopul vieţii şi modelul idealizat de viaţă. Idealul estedeterminat calitativ de modul în care s-a interiorizat, în structurile active ale personalităţii,

Page 232: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 232/254

ierarhia de valori divine, spirituale şi culturale, de pregnanţa şi modul de exprimare al acestora, precum şi de concordanţa dintre nivelele de aspiraţie individuală şi cerinţele grupului din careface parte sau la care aderă.

Idealul este deci un model de perfecţiune umană, morală, estetică, spirituală, mentală, psihică sau de alt ordin la care subiectul sau o colectivitate aderă şi către care tinde spre a-l

realiza ca pe o valoare supremă, generând astfel un proces permanent de rezonanţă cu energiilesubtile, înalte, sublime care există în anumite sfere subtile din MACROCOSMOS în cazuloricărui ideal. J. Piaget scrie: "noi numim ideal orice sistem de valori sublime, divine, ceconstituie un tot, deci orice scop final înalt al acţiunilor". IDEAL este ceea ce încă nu există, dar  poate fi cel puţin parţial realizat întrucât reprezintă motivul central şi suprem pentru un subiectindividual sau colectiv, ori pentru un yoghin. A. Adler a introdus conceptul de eu ideal sau deimagine ideală despre sine.

În viaţa tinerilor, idealul, configurat în imagine sau formulat uneori doar prin idei, presupune o capitală opţiune valorică şi stabilirea unui program de viaţă în care idealul reprezintătotdeauna o "stea călăuzitoare". Idealul. în YOGA, rezultă din experienţa raporturilor cuDUMNEZEU, cu oamenii, din cunoaşterea vieţii marilor yoghini şi înţelepţi, din meditaţii profunde asupra vieţii, a lui DUMNEZEU şi propriei persoane. Reprezentând o decisivă forţăspirituală, pe care în timp le declanşează cu anumite energii subtile structura complexă în care noidistingem:

a) sensul vieţii, direcţia predominantă în care se orientează persoana; b) semnificaţia vieţii, însemnătatea ce i se acordă acesteia şi nivelului de aspiraţii;c) scopul vieţii sau obiectivul fundamental al întregii existenţe personale;d) modelul idealizat sau ideal, care este urmat, pasionat şi consecvent.În concluzie, idealul este un model superior de realizare umană, către care aspiră orice

individ sau generaţie; cel mai înalt, grad de desăvârşire concepută în plan material, subtil, psihic,mental şi spiritual, constituind ţelul fundamental care motivează acţiunea oamenilor chiar şi în practica YOGA. Idealul se manifestă în toate domeniile de activitate umană: ideal YOGA, idealDIVIN, ideal amoros, ideal mental, ideal etic, ideal estetic.

Uneori idealul este definit ca ceva ce ţine de proiectul subiectiv asupra realităţii obiective,de reflectarea cu anticipaţie şi în baza unui sistem de valori a lumii exterioare în conştiinţaomului. Idealul este ceea ce caracterizează rezultatul activităţii de idealizare, de construcţieteoretică, a unor abstracţii care, deşi create de subiect, nu pot fi definite ca simple imaginisubiective, mentale, ci ca domenii de realitate psihică (astrală) şi mentală. Deşi  prin geneză, elesunt produse ale subiectului, ele au un statul existenţial, se constituie ca o "existenţă ideală" ceatrage mai devreme sau mai târziu ceea ce îi corespunde.

IDEALIZARE = procesul prin care un obiect este considerat de subiect ca fiind perfect(calităţile obiectului, valoarea lui sunt (îndreptate spre perfecţiune). Prin identificarea cu un înobiect idealizat, se formează modelele psihice ideale. Astfel se particularizează idealizarea larelaţia erotică (relaţia de iubire, în genere) prin supraestimare afectivă, amoroasă şi sexuală.Idealizarea se deosebeşte de sublimare care constă în faptul că pulsiunea se desprinde desatisfacţia sexuală şi se îndreaptă spre un scop diferit de scopul sexual (deci libidoul obiectual însublimare este dirijat spre alt scop decât cel sexual).

Idealizarea presupune centrarea asupra obiectului şi exaltarea acestuia (şi nu a altuia) în plan psihic şi mental. Formarea modelelor ideale implică, în mod necesar, idealizarea, în special(pentru majoritatea fiinţelor umane) idealizarea, părinţilor. Idealizarea nu înseamnă formareaidealurilor persoanei, procesul idealizării poate viza obiecte independente, cel mai frecvent obiectidealizat fiind o fiinţă iubită. Idealizarea poate marca narcisismul; obiectul fiind tratat ca o

Page 233: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 233/254

ipostază DORITĂ a propriului Eu, rezultă că, în iubire, o mare parte din libidoul narcisic serăsfrânge asupra Eului.

Învăţătura YOGA subliniază funcţia PROPUND BENEFICĂ de apărare a idealizăriiîmpotriva pulsiunilor distructive. Un exemplu îl constituie relaţia idealizării cu fenomenul declivaj între obiectul "bun" şi obiectul "rău"; obiectul "bun" este un obiect idealizat, investit în

mod paroxistic, cu toate calităţile (de exemplu: sânul matern constituie obiect de satisfacţieinepuizabilă); obiectul "rău" este investit, în acelaşi mod extremist, cu proprietăţi negative; eledevin trăsături persecutorii, care împiedică satisfacţia şi frustrează.

=VA URMA =

AN IV C 45

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFĂCĂTOARE MULTIPLEALE SUNETELOR VOCALE: A, Ă, E, I, Î, O, U EMISE SONOR ŞIUTILIZATE CA MANTRA-E DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DE

FORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DINMACROCOSMOS (DESCRIEREA PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CAREPUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR 

MANTRA-E (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRILĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)

SINTEZA EFECTELOR ŞI A STĂRILOR PSIHO-MENTALE (A EMOŢIEITREZITE ŞI AMPLIFICATE DE RESPECTIVA VOCALĂ) CARE VA FICU ANTICIPAŢIE EVOCATĂ ÎN TIMPUL REALIZĂRII METODEI DE

OPERARE CU FIECARE DINTRE CELE 7 VOCALE

VOCALA "U"(continuare la cursul nr. 44 AN IV)

IDEALIZAREIdealizarea este un proces de reducere la o schemă

abstractă şi de optimizare a schemei, întrucât sunt înlăturate unelecontingenţe cu efect negativ şi sunt relevate însuşirile şi

 posibilităţile de ordin pozitiv. Idealizarea este o tratare în planideal, de principiu, a unor fiinţe umane, obiecte şi fenomene şiexaminarea lor teoretică, fără a ţine seama de unele condiţiirestrictive, concrete (de exemplu, utilizarea ideală a resurselor creierului uman).

În concluzie putem spune că idealizarea este (în sens larg) procesul de schematizare, de simplificare a realităţii, întâlnit înorice proces de abstractizare. În sens restrâns, idealizarea este un procedeu cognitiv de construire

Page 234: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 234/254

a unor obiecte abstracte, (ideale), care uneori DEOCAMDATĂ nu există ca atare în aceastărealitate (FIZICĂ), ci reprezintă cazurile-limită de existenţă în alte lumi sublime, divine a unor obiecte sau fiinţe reale, reprezentând, respectiv existenţa lor în forma "pură" nedenaturată deexistenţa unei proprietăţi sau de acţiunea unor condiţii neesenţiale din punctul de vedere dat (deex.: femeie ideală, bărbat ideal, soluţie ideală, punct, linie dreaptă ideală, experiment ideal etc.).

Idealizarea reprezintă un tip superior de abstractizare, caracterizând un nivel înalt al dezvoltăriifiinţei umane prin YOGA.PROTOTIP (gr. "protos "primar", "rudimentar" şi typos "amprentă", "marcă") = obiect

material sau ideal, care serveşte drept model originar, bază iniţială de plecare pentru producereaunei serii de obiecte identice sau similare cu el sub raportul substanţei, al conţinutului sau formei,al structurii şi funcţiilor acestora. În istoria filozofiei, definirea conţinutului şi funcţionalităţiiconceptului de prototip a reţinut cu precădere atenua reprezentanţilor idealismului obiectiv.Intuind şi accentuând asupra caracterului activ al subiectului, asupra constructivismului gândiriiaceştia i-au dat prototipului o interpretare spirituală, inversând raportul dintre obiectiv şisubiectiv, real şi ideal, şi tratându-l numai în planul spiritului, în afară şi oarecum rupt deactivitatea obiectual-senzorială, practică a omului. Prototipul apare astfel, sub influenţaconcepţiei platonice a ideilor, ca formă ideală, neschimbătoare, transcendentă, creatoare,formatoare a lucrurilor reale, a fiinţelor, a naturii însăşi, concepută ca potenţialitate pură.

În epistemologia contemporană prototipul îndeplineşte un important rol teoretic îninterpretarea procesului idealizării. Astfel, însemnătatea cognitivă a noţiunilor corespunzătoareobiectelor idealizate se întemeiază pe postularea existenţei reale a prototipului acestor obiecte înlumea exterioară. Tocmai realitatea prototipului obiectelor idealizate permite ca, după elaborareanoţiunilor respective, să se facă în continuare abstracţie de deosebirea dintre acestea şi prototipurile corespunzătoare, operându-se cu ele în raţionamente ca şi cum ar fi lucruri reale.

CALITĂŢILE VOCALELOR Calităţile vocalelor sunt: 1) ACUITATEA, 2) CANTITATEA, 3) FRECVENŢA, 4)

INTENSITATEA şi 5) TIMBRUL.ACUITATEA este înălţimea muzicală a vocalei.CANTITATEA este durata de emisie sonoră a vocalelor care pot să fie lungi, scurte sau

mijlocii.FRECVENŢA = numărul de perioade pe secundă ale unei vibraţie sau numărul de

oscilaţii complete (dus-întors) efectuate într-o secundă de corp care vibrează (ex.: coarda laviolinei vibrează cu frecvenţa de 440 oscilaţii complete pe secundă). Unitatea de frecvenţă estehertzul (simbol Hz), de la numele marelui fizician german H. Hertz (1457-1894); 1 Hz = 1oscilaţie completă pe secundă. În unele lucrări vechi, mai ales străine (fr. etc.), frecvenţa este datăîn cicli/secundă (c/s) sau în perioade/secundă (per/s) şi chiar în vibraţii/secundă; de asemenea, prin oscilaţie (vibraţie) se subînţelege acolo nu o oscilare în sensul arătat, ci numai jumătate(oscilaţie simplă). În acest fel, frecvenţa cu care vibrează diapazonul se consideră a fi de 880 c/s,în loc de 440.

Factorului obiectiv "frecvenţa unui sunet" îi corespunde factorul subiectiv "senzaţia deînălţime" a sunetului respectiv. Astfel, sunetele scării muzicale suitoare sunt corespondentele psiho-fiziologice ale unor frecvenţe crescătoare. Unei anumite frecvenţe îi corespunde un sunet pe care urechea îl percepe totdeauna de aceeaşi înălţime: "grav" dacă frecvenţa este mică, "înalt"(acut) dacă este mare. Senzaţia de înălţime este influenţată de timbru şi de intensitatea de emisie asunetului (un acelaşi sunet pare urechii mai jos dacă este puternic). Numeroase date statistice auarătat că domeniul sunetelor audibile se întinde în câmpul de frecvenţă de circa 16 -16 000 (10

Page 235: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 235/254

octave), pentru un ascultător otologic normal (persoană sănătoasă, în vârstă de 18- 25 de ani, cuauzul normal). Din infinitatea de sunete a acestui vast câmp sonor (considerând şi frecvenţeexprimate prin numerele zecimale), muzica tradiţională utilizează numai 109, pe care le poateemite orga. Toate aceste frecvenţe generează în cazul unui ascultător atent fenomene derezonanţă cu anumite energii subtile din Macrocosmos. Acesta este secretul MUZICII ca

modalitatea de a intra adeseori INCONŞTIENT în rezonanţă cu anumite energii subtile. Suneteleacestea formează scara completă a sunetelor muzicale, de la cel mai grav (do = 16,35 Hz scaratemperată; şi până la cel mai acut (do = 8 372 Hz, id.). În acest diapazon de 9 octave se înscriu -ocupând porţiuni mai restrânse sau mai largi, în diferite zone ale scării - întinderile tuturor celorlalte instrumente muzicale, inclusiv vocea umană.

 Noţiunea de frecvenţă nu a fost cunoscută în antichitate şi în evul mediu. Vreme deaproape 3 milenii, înălţimea sunetelor s-a determinat prin comparaţie cu sunetele date de porţiunide lungime diferită a coardei de monocord (sonometra), instrument a cărui invenţie şi largăutilizare sunt atribuite lui Pitagora. În 1638, G. Galilei scrie că numărul de vibraţii estecorelativul fizic al înălţimii sunetelor, el defineşte raportul a 2 vibraţii diferite drept caracteristică(măsură) a înălţimii relative a 2 sunete şi arată în ce fel depinde vibraţia unei coarde de lungimea,tensiunea şi masa ei. Fostului său discipol M. Mersenne, i se datorează prima determinareabsolută a unor frecvenţe, publicată în 1636. După apariţia în 1729 a lucrării lui Euler, frecvenţa adevenit baza generală de determinare a înălţimii sunetelor.

INTENSITATEA este gradul de forţă cu care o vocală este pronunţată. Intensitatea devibraţie a unui sunet este de fapt cantitatea de energie care este transportată de undele sonore şitrece într-o secundă prin unitatea de suprafaţă perpendiculară pe direcţia de propagare asunetului. Nivelul (DIFERENŢA) de intensitate între două sunete (intensitatea relativă) semăsoară în decibeli.

TIMBRUL- însuşire a sunetului vocal datorită căreia se deosebesc sunetele vocale deaceeaşi înălţime care provin de la voci diferite. Timbrul este determinat de compoziţia spectrală asunetului, adică de frecvenţa şi intensitatea sunetului vocal. În lingvistică, timbrul este calitateaspecifică a unui sunet care ne permite să-l distingem de alt sunet rostit în condiţii de durată, deînălţime şi de intensitate identice. Termenul de TIMBRU se foloseşte în special pentru vocale.

În concluzie, putem spune că TIMBRUL este o calitate esenţială a sunetului; el rezultă dinsuprapunerea, la sunetul fundamental furnizat de laringe, a unor rezonanţe secundare care auaceeaşi origine în stare normală, dar care sunt în mod diferit întărite în cavităţile superioare.Timbrul variază în funcţie de mişcările organice caracteristice fiecărei articulaţii vocalice.

Prin urmare, timbrul este un caracter al senzaţiei auditive care permite să se distingădiferite sunete complexe, având aceeaşi frecvenţă fundamentală şi aceeaşi intensitate, însăcompoziţii spectrale deosebite (armonice diferite ca număr şi intensitate). Pe lângă înălţime şiintensitate, timbrul este cea de-a treia calitate a sunetului, aceea care-i conferă personalitatesonoră şi "culoare" proprie" ("culoarea sunetului") permiţând nu numai individualizarea surseiemitente, fără a o vedea, dar şi diferenţierea calitativă fină a instrumentelor muzicale de acelaşifel (de exemplu două voci de soprană care cântă aceeaşi notă cu tărie egală).

Timbrul muzical este o sinteză, un rezultat al însumării tuturor caracteristicilor salevibratorii şi care în final îi determină valoarea sonoră. Sunt mai mulţi factori de care, în moddirect sau indirect, depinde timbrul. În primul rând află spectrul sonor al sunetului, adică numărulşi intensitatea armonicelor, care se amalgamează cu sunetul fundamental. Aceste armonice au odublă provenienţă: mai întâi oscilaţiile elementului vibrator şi apoi cele ale elementului rezonator,rezonatorul având rolul de a amplifica sunetul iniţial şi de a-l adăuga aşa-numitele "frecvenţe derezonanţă" (formanţii sunetului complex). Forma şi volumul rezonatorului are o influenţă

Page 236: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 236/254

decisivă asupra cantităţii şi calităţii formanţilor şi de aici asupra timbrului. La acelaşi timp,timbrul depinde de intensitatea şi înălţimea sunetului, deoarece sunetele grave şi cele intense auun conţinut mai bogat în armonice. Compoziţia spectrală armonică şi contribuţia ei la formareatimbrului se manifestă în moduri ca şi infinite, ceea ce explică, de exemplu, faptul că practic nuse întâlnesc două voci absolut egale cu timbrul, ci cel mult asemănătoare.

Un sunet fundamental însoţit numai de primele 2-3 armonice este moale, păstos, plăcut;concomitenţa armonicelor 2-7 îl face  bogat, plin, rotund, cald; dacă prevalează armonicele înalteşi lipsesc cele joase, sunetul devine aspru, strident, pătrunzător; un număr mare de armonicedistribuite uniform şi de tărie comparabilă face timbrul luminos, strălucitor. Un sunet fărăarmonice (sau cu puţine şi slabe, vezi sunet) poate fi dulce, dar surd, sărac, adesea puţin muzical.

CALITĂŢILE SECUNDARE ALE SUNETELOR 

 

amplitudinea de vibraţie (elongaţia maximă); elongaţia

AMPLITUDINE DE VIBRAŢIE(fr. amplitude, din lat. amplitudo întindere") (acustică) = distanţa maximă cu care estedeviată o particulă a unui corp în vibraţie din poziţia ei de echilibru, sau elongaţia maximă (vezifigura). Este jumătate din înălţimea unei unde considerată între punctul ei cel mai înalt şi cel mai jos consecutiv. Unei amplitudini mari de vibraţie îi corespunde o intensitate puternică a sunetuluişi invers. Efectul amplitudinii de oscilaţie a unui corp sonor este mărit atunci când acesta dinurmă este cuplat cu o cutie de rezonanţă (exemplu: corzile violinei + corpul ei).

DURATA = interval de timp afectat emisiei unui sunet.INTONAŢIE = emitere sau redare exactă a înălţimii sunetelor în cazul emisiei lor vocale.

Fixarea intonaţiei este sau poate fi uneori precedată de "DAREA TONULUI". Sumacaracteristicilor melodico-ritmice ale sunetului, aspectul caracteristic al acestui sunet (sinonim

MELOS).ÎNĂLŢIME = calitate specifică a sunetelor care permite plasarea lor pe o scarăconvenţională de la cel mai "jos" (grav) la cel mai "înalt" (acut). Portativul este, de exemplu, oreprezentare grafică a acestei scări (analogic vorbind el corespunde cu cele 7 focare secrete de putere ale fiinţei (CHAKRA-ele)).

TON = sunet pur, cu o anumită frecvenţă de vibraţie, produs de o sursă sonoră (corzilevocale) care vibrează după o lege sinusoidală. Sunetele muzicale reprezintă de obicei suprapuneride mai multe tonuri.

Page 237: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 237/254

Page 238: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 238/254

Procesul de analiză şi sinteză auditivă, început în melc, se perfecţionează pe măsuraapropierii de scoarţă, unde se produc reprezentări sonore şi generalizări. Diversitatea ariilor auditive şi a legăturilor cu cele motrice, vizuale, de memorare, de integrare, intelectuale etc.,asigură percepţia "integrală" a sunetelor vocale sau a muzicii. Percepţia sonoră are o marerelativitate, un caracter "zonal", fiecărui sunet îi corespunde o "zonă" de exciţatie nervoasă sau o

"plajă neuronală" de c. 20 Hz, iar calităţile sunetului sunt într-o complexă interdependenţă.Timpul (durata) minim de percepere ar fi de 1/20 - 1/10 secunde.Zona audibilităţii umane care scade cu vârsta, cuprinde frecvenţe (înălţimi între 16 şi

20000 Hz şi în, intensităţi între 0 şi 120 dB, în registrul mediu cea mai mică diferenţă defrecvenţă perceptibilă ar fi, respectiv c. 3 Hz, iar de intensitate c. 0,2 dB sau 1 dB. Percepereatimbrului este un proces psihic subtil, bazat pe fuziunea comportamentelor spectrului sonor şiregimul tranzitoriu al sunetelor. Audiţia biariculară asigură localizarea sursei sonore. În perceperea mai multor sunete simultane pot apare armonice subiective, sunete adiţionale saudiferenţiale, efectul de "mască" (acoperirea unor sunete mai înalte sau mai slabe) etc. Rapiditateaşi precizia percepţiei cresc în prezenţa unui fond sonor constant.

2) Auzul psihologic modifică percepţia auditivă în funcţie de: proprietăţile obiective alestimulului (randament maxim la intensităţi medii, dependenţa de durata acţiunii stimulului, defrecvenţa şi contextul social de manifestare a subiectului etc.).

II. Auzul muzical = capacitatea senzorială, emoţională şi raţională de considerare aefectului sonor, condiţională, psiho-mentală.

Auzul senzorial = capacitatea de a primi obiectiv impresiile (nivel bulbar);Auzul afectiv = capacitatea de ascultare subiectivă, urmată de o apreciere calitativă (nivel

diencefalic). Acest gen de audiţie amplifică starea de rezonanţă cu anumite energii subtile dinMACROCOSMOS care este intermediată de către sunete chiar şi când nu suntem conştienţi,aceste fenomene se produc dacă suntem atenţi la sunetele muzicale sau vocale respective. În practica senzorială cele 3 aspecte formează o unitate.

Auzul melodic = capacitatea de a recepţiona, trăi, recunoaşte şi reproduce o melodie.Auzul armonic = capacitatea superioară de integrare într-o configuraţie unitară de două

sau mai multe sunete (melodii) emise concomitent.Auzul interior = forma evoluată a auzului muzical, constând în posibilitatea de imaginare

 pasivă a fenomenului sonor în toată complexitatea. Auzul este perfectibil. Educarea ca şideterminarea auzului muzical trebuie să ţină seama de limitele percepţiei şi de cele 3 aspectemenţionate.

=VA URMA =

Page 239: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 239/254

AN IV C 46

MODUL DE UTILIZARE ŞI EFECTELE BINEFACĂTOARE MULTIPLEALE SUNETELOR VOCALE: A, Ă, E, I, Î, O, U EMISE SONOR ŞI

UTILIZATE CA MANTRA-E DE REZONANŢĂ CU ANUMITE SFERE DEFORŢĂ SUBTILE, BINEFĂCĂTOARE, GIGANTICE DIN

MACROCOSMOS (DESCRIEREA PROCEDEULUI SIMPLU PRIN CAREPUTEM TOTODATĂ REALIZA LAYA YOGA CU AJUTORUL ACESTOR 

MANTRA-E (VOCALICE), TRĂIND ASTFEL ANUMITE STĂRILĂUNTRICE AMPLE ŞI SUBLIME)

GLOSAR EXPLICATIVAUZ

(continuare la cursul nr. 45 AN IV) 

Educaţia este cu atât mai eficientă cu cât începe maitimpuriu, paralel cu educarea auzului verbal, fiind însoţită demişcare şi activitate vocală (dezvoltarea afectivităţii). Uneori sefolosesc pentru aceasta instrumente cu sunete fixe şi temperate(exemplu pianul). După perioada preinstrumentală, care pentrufiinţele umane obişnuite care nu cunosc metoda de operare cusunete vocale este obligatorie, se poate aborda un instrumentevoluat. Esenţiale rămân auzul melodie şi auzul armonic,cultivarea simţului tonal, memoria muzicală (auzul interior),inspiraţia creatoare prin improvizaţie sau chiar îmbinând prinexerciţii muzicale adecvate auzul relativ cu cel absolut.

NOŢIUNI DE PSIHOLOGIE MUZICALĂ SONORĂReflectarea senzaţiei auditive în conştiinţa omului produce stări afective care ies din

domeniul ştiinţelor exacte. Momentul trecerii de la fiziologie la psihic (când de fapt apar fenomenele de rezonanţă cu anumite energii subtile din MACROCOSMOS; pe care respectivelesunete fizice, datorită tranziţiilor, le atrag în aura noastră) este mult mai greu de precizat decâthotarul dintre fizic şt fiziologic. În acest stadiu al evoluţiei fenomenului sonor au loc transformăricalitative în directă legătură cu natura emoţională a muzicii; începe acum să acţioneze domeniul psihic propriu numai fiinţei umane, care percepe sunetele considerate nu izolat, ci ca o relaţiesonoră, care înseamnă organizare, concepţie, limbaj reunite în cadrul unei opere de artă (ex.Aristoxenos şi teoria sa despre melodie ca o unitate sintetică ca valoare estetică, nu o sumă desunete diferite; sau, în secolul nostru, E.G.Wolf - care consideră intervalul ca elementul muzical

specific, ca fenomen ireductibil bazat pe alianţa indisolubilă dintre auditiv şi psihic, ceea ce a dusla o autonomie a muzicii şi esteticii).

Afectivitatea, considerată ca bază a întregii activităţi psihice umane, trebuie definită încorelaţie cu examinarea psihologică a celor trei ipostaze ale actului artistic muzical: creaţia,interpretarea şi audiţia. Specific pentru procesele afective este reflectarea relaţiei dintre subiect -în cazul nostru compozitorul, interpretul sau auditoriul şi obiectul sau situaţia care le-a produs,respectiv muzica. Aspectul subiectiv al acestor procese, caracteristic artei, e constituit de trăirileafective. Acestea pot fi cunoscute prin expresia emoţională a artistului şi prin trebuinţa lui de a le

Page 240: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 240/254

comunica oamenilor. Bucuria, entuziasmul, calmul; exuberanţa, fericirea, curajul, dragostea etc.apar în diferite contexte, într-o mare complexitate şi mobilitate. Cu cât trăirile sunt mai complexe,cum e cazul în muzică, cu atât este mai mare şi participarea scoarţei cerebrale, îndeosebi a celuide al doilea sistem de semnalizare. Muzica devine mijlocul artistic de exprimare şi comunicare astărilor afective, datorită fenomenelor de rezonanţă cu anumite energii subtile din

MACROCOSMOS pe care le generează.Afectivitatea are multiple forme cu trăsături specifice. Dispoziţiile sunt stări afective deintensitate medie care caracterizează pe o perioadă de timp întreaga conduită a omului. Emoţiilesunt manifestări de durată relativ mică, cu o orientare precis determinată, care însoţesc anumiteaudiţii muzicale cu care "REZONĂM". Cele de intensitate medie au un efect dinamizant; cele deintensitate maximă pot produce dezorganizarea formelor superioare de conduită sau anihilareaactivităţii ca efect al epuizării rapide a energiei - cum avem, în cazul aşa zisei "muzici" ROCK,METALIC, TRASH.

Sentimentele, ca şi pasiunile, sunt stări afective mai complexe şi mai durabile, reflectândrelaţiile stabilite dintre ora şi mediu; fie morale, fie intelectuale sau estetice, sentimenteleconstituie manifestări specific umane, cu caracter specific. Cele estetice apar pe baza percepţiilor estetice şi sunt de maximă importanţă în ceea ce priveşte aprecierea muzicii. Pasiunile implică în plus un impuls mult mai pronunţat spre acţiune. Sentimentele şi pasiunile canalizează viaţanoastră psihică pe direcţii esenţiale, spre formarea conştiinţei şi personalităţii umane, de underolul deosebit ce revine muzicii bune sau foarte bune în a influenţa şi direcţiona asemenea laturiale psihicului.

O formă mai cuprinzătoare, cu diverse stări afective, fin nuanţate şi mult mai personaleeste sensibilitatea. Procesele afective au o influenţă şi sunt la rândul lor condiţionate şi de alteaspecte ale activităţii psihice. Astfel se remarcă o interacţiune între afectivitate şi procesele decunoaştere. Gândirea este influenţată pozitiv de emoţiile cu caracter stenic şi cu intensitate medie;emoţiile puternice pot produce o diminuare a posibilităţilor de gândire dacă mentalul nu estesuficient de puternic. De asemenea, o strânsă relaţie se observă între afectivitate şi motivaţie. Lafel de important ca toate formele proceselor afective prezentate ne apare intelectul, posibilitateade a observa şi cerceta pe cale raţional-intelectuală şi intuitivă.

Fenomenul sonor în stadiul de act artistic se confruntă şi cu atitudinea voliţională, funcţia psihică ce orientează conştient pe om spre îndeplinirea unui scop. Studiul aprofundat al acestor  probleme trebuie să cuprindă o analiză amănunţită a proceselor psihice caracteristice fiecăreia dincele trei ipostaze menţionate ale actului artistic muzical. Dacă în fiecare ipostază afectivitateaeste prezentă, cel care are cel mai mult nevoie de ea e interpretul, care prin această stare psihică,corelată cu toate cerinţele tehnico-artistice, reuşeşte să transmită auditorului emoţia şi mesajuloperei interpretate.

Un handicap serios pentru interpreţii deosebit de sensibili este tracul - stare emotivădatorată adesea exclusiv imaginaţiei negative, care produce în general cauze fizice, afective saumintale. Aici devine absolut necesară o autoreglare afectivă, prin orientarea spre înalte aspiraţiisau sublime obiective, prin dominarea sentimentelor negative cu sprijinul altora, pozitive, prinstimularea unor reprezentări adecvate.

O problemă insuficient studiată până în prezent este psihologia aptitudinilor muzicale.Sisteme operaţionale stabilizate, superior organizate şi de mare eficienţă, aptitudinile îninteracţiune dau naştere pe o treaptă superioară talentului - complex de dispoziţii funcţionale caremijlocesc performanţe deosebite şi realizări originale. În artă, îndeosebi talentul presupuneobligatoriu existenţa unei dotaţii ereditare ce provine din vieţile anterioare, a unui mediu prielnicde dezvoltare, odată cu înclinaţia spre muncă şi vocaţie, în general. Cele trei ipostaze ale actului

Page 241: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 241/254

artistic presupun şi aici aspecte diferenţiate.SUNET (lat. sonitus) = în mod obiectiv şi în sens larg, orice vibraţie mecanică în măsură

să producă o senzaţie auditivă; în mod subiectiv, efectul vibraţiei, senzaţia însăşi. Pentru creareasenzaţiei, vibraţia trebuie să aibă frecvenţa cuprinsă între 16 şi 16000 Hz (vezi acustică). În afaraacestor limite, vibraţiile nu sunt percepute ca sunete de urechea umană. Unele animale (câinele,

 pisica şi mai ales liliacul) aud sunete cu frecvenţe de zeci de mii de Hz. Studiul sunetuluicuprinde producerea, analiza calităţilor, propagarea, reproducerea şi înregistrarea sunetelor,inclusiv studiul fenomenelor conexe. De primă importanţă este clasificarea sunetelor în pure(datorite unei vibraţii sinusoidale, undă sonoră respectivă fiind reprezentată de o curbăsinusoidală) şi complexe (sunete care conţin un număr de sunete pure). Instrumentele muzicalescot sunete complexe, numite şi compuse sau timbrate, sunt formate dintr-o fundamentală şi unnumăr de armonice. Unele sunete ale flautului şi ale unor tuburi de orgă sunt însă aproape pure;ocarina şi mai ales diapazonul dau sunete practic pure. Caracteristicile (calităţile) generale alesunetului sunt în principal înălţimea (vezi şi frecvenţă), tăria (vezi intensitate) şi timbrul.

Intensitatea sunetului nu se confundă cu volumul său. Prima depinde de amplitudinea deoscilaţie a elementului vibrator al instrumentului muzical (ancie, coardă), pe când al doilea deforma şi mărimea spaţiului rezonator (tubul, cutia de rezonanţă). Un sunet, deşi emis cu putere, poate avea un volum mic şi invers. La cele 3 calităţi arătate se adaugă durata, în cazul sunetelor muzicale. În acustica fizică, durata nu constituie o calitate a sunetului, dar pentru muzică - artătemporală, - ea este o calitate esenţială. De durata relativă a sunetului depind valorile notelor,măsura, metrul, ritmul cu formulele sale etc.

Sunetul muzical = în sens larg, orice sunet care poate îndeplini o funcţie muzicală. Însens restrâns, un sunet care posedă un plus de însuşiri peste cele considerate în acustica fizică: oînălţime constantă, precis determinată şi identificabilă cu vocea, sau cu un instrument muzical; ointensitate care poate fi modulată după necesitate sau dorinţă, în limitele permise de sursaemitentă; un timbru caracteristic, bine definit; o durată convenabilă, suficientă execuţiei, duratăcare poate fi organic mică (coarde lovite sau ciupite), mare sau cât de mare (coarde solicitate cuarcuşul, instrumente de suflat, orga, armoniu). De mare importanţă în muzică sunt aşa-numitele"procese tranzitorii" ale sunetului, de care acustica fizică nu se ocupă. Este vorba de atac(începutul sunetului, perioada în care ia naştere şi se stabilizează) şi de extincţie (sfârşitul, perioada în care se stinge). În timpul atacului şi al extincţiei, frecvenţa, tăria şi timbrul variazămult, ceea ce face ca în aceste perioade sunetul să aibă caracteristicile zgomotului. În ansamblu,toate acestea definesc şi particularizează sunetul, creându-i adevărata sa personalitate (vezitimbru). Sunetele considerate în felul arătat capătă o configuraţie muzicală atunci când suntorganizate într-o structură specifică, bazată pe funcţionalitate, structură din care nu lipseşteniciodată factorul zgomot, intrinsec şi extrinsec.

În arta muzicală, sunetele au un rol analog cuvintelor din literatură şi cuvintelor în pictură.S-au studiat şi unele corelaţii dintre sunetele muzicale şi culori, în speţă sinergia dintre organulvăzului şi cel al auzului, care se manifestă în diferite moduri (audiţie colorată, fotisme muzicaleetc.).

Page 242: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 242/254

UNDĂ = formă de propagare a unei oscilaţii,în care o mărime (de ex. deplasarea unei particule) îşimodifică periodic valoarea în jurul unei valori medii,în puncte succesive pe direcţia de propagare.

Reprezentarea undelor prin curbe periodice (vezifigura) sau prin valurile produse de o piatră aruncată pe o apă liniştită este o interpretare metaforică, dar  permite o primă înţelegere concretă a fenomenului de propagare a unei oscilaţii. Vibraţiile produse într-un punct al unui corp elastic (de exemplu locul unde estelovit diapazonul) se propagă în tot cuprinsul lui, prinmişcările ondulatorii ale particulelor. Vibrând, braţelediapazonului produc comprimări şi dilatări succesiveale aerului înconjurător, adică variaţii (mici) de presiune, care se propagă din aproape în aproapeîn formă de unde sonore. Ajungând la timpanul urechii, pulsaţiile presiunii îl fac să vibreze cuaceeaşi frecvenţă de 440 Hz a braţelor diapazonului, creând în final senzaţia de sunet.

Lungimea de undă este distanţa parcursă de un sistem de unde pe durata unei perioade -sau distanţa dintre 2 comprimări (dilatări) succesive ale aerului, sau încă, mai concret, distanţadintre 2 creste (adâncituri) ale undei produse de exemplu prin scuturarea periodică a unei funiisuficient de întinse. Între lungimea de undă X , perioada de oscilaţie T , viteza de propagare v asistemului de unde şi frecvenţa de oscilare f există relaţiile: λ = v*T = v/f . Considerând pentru aer v = 340 m/s şi pentru diapazon f = 440 Hz , rezultă că undele aeriene (sonore) produse deoscilaţiile diapazonului au lungimea de 0,773 m.

VOCE = ansamblul sunetelor emise de om datorită unei energii sonore create la nivelulaparatului fonator. Organele participante la actul fonaţiei sunt: plămânii, diafragma, traheea,laringele, glota, corzile vocale, cavitatea laringo-bucală şi cea nazală. Motorul este respiraţia,vocea cântată este rezultatul a doua forţe asociate integrate: cea musculară-laringeană şi ceaaeriană, respiratorie. Sediul fonaţiei este în laringe. Trecând prin laringe, curentul de aer ieşit din plămâni, sub presiune, este debitat în valuri succesive, punând în vibraţie corzile vocale caredelimitează deschiderea glotei.

Teoriile moderne stabilesc că vibraţia corzilor vocale este un act neuro-muscular,comandat exclusiv de influxul motor al creierului şi deci geneza vibraţiilor corzilor-vocale esteuna cerebrală generată însă de MENTAL. Presiunea subglotică nu modifică înălţimea sunetului cireglează intensitatea. Aerul ieşit prin glotă şi supus variaţiilor de presiune în cavitatea faringo- bucală constituie vocea propriu-zisă.

După configuraţia cavităţii, vocea ia un timbru vocalic adică apare sub forma uneianumite vocale. (A, Ă, E, I, Î, O, U). Consoanele se formează în câteva puncte strangulate alecavitaţii. Amplificarea sunetului astfel emis se produce în rezonatori (cutia toracică şi cutiacraniană). În funcţie de calitatea vibraţiilor corzilor şi de sediul rezonanţei, teoria clasicăconsideră trei registre (de piept, de falset, de cap) iar teoria modernă două, eliminând falsetul.Diferenţa între vocea vorbită şi cea cântată este foarte mare, din punct de vedere al presiuniisubglotice, al numărului de foni şi ca solicitare a centrilor nervoşi ce comandă (la nivelsubcortical vorbirea, la nivel cortical cântul. De aceea cântul creează un complex de senzaţiivibratorii intense care pot fi controlate; intrate în conştiinţă, aceste senzaţii devin schemacorporală vocală a cântăreţului şi, în funcţie de ea, se stabilesc caracteristicile tehnicii sale vocale.Acesta este scopul educaţiei, al învăţării tehnicii vocale. Tehnica vocală tinde să facă controlabil

Page 243: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 243/254

Page 244: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 244/254

YOGA, ASTROLOGIE şi KARMALECŢIILE GENERATE DE GÂNDURILE DIN VIEŢILE NOASTRE ANTERIOARE

KARMA - astfel numesc hinduşii consecinţele gândurilor şi faptelor din vieţile noastreanterioare, care sunt numite în Occident destin. Pentru un yoghin este evident că acest aşa-zis

destin este puternic influenţat de către toate faptele şi gândurile din vieţile noastre anterioare. Înlumina KARMA-ei totul se regăseşte drept consecinţă la momentul potrivit, totul se explică înmod firesc, totul i se recompensează sau i se plăteşte fiecăruia, mai devreme sau mai târziu, înaceastă existenţă (reîncarnare) sau în alta viitoare.

= VA URMA =

AN IV C 47YOGA ŞI ASTROLOGIA

YOGA, ASTROLOGIE ŞI KARMA(continuare la cursul nr. 46 an IV)

Având în vedere toate aceste aspecte, tocmai de aceea în practica YOGA este de preferat să deţinem cheile acestei cunoaşteri,care ne ajută să ne înţelegem mai bine atât pe noi înşine cât şi peceilalţi cu care venim în contact. Reîncarnarea sau credinţaorientalilor şi a yoghinilor în reîntruparea sufletelor, are de ce să neintereseze. În lumina acestei cunoaşteri, a consecinţelor meritate, eaface suferinţele şi eşecurile noastre mai uşor de suportat în aceastăviaţă şi totodată ne permite să ne dăm seama că în măsura în carevom înţelege ŞI NU VOM MAI GREŞI nu va mai exista o altăreîncarnare, în care totul poate să reînceapă. Această convingerefermă conferă adepţilor ei o stare de pace profundă şi de împăcare cu atât mai mare cu cât ei

înţeleg  pe deplin că destinul (KARMA) îi face să merite pe drept toate aceste suferinţe DELOCÎNTÂMPLĂTOARE.Printr-o ameliorare spirituală constantă şi printr-o perfecţionare continuă pe care practicile

YOGA o asigură, noi progresăm astfel rapid şi, eliberându-ne chiar în această încarnare de ciclulreîncarnărilor, atingem fericirea supremă şi eliberarea ultimă.

În continuare vom putea înţelege în lumina efectelor ce apar, care sunt urmele ce rămândin vieţile noastre anterioare, manifestându-se în prezent sub forma KARMA-ei noastre. Studiindcu atenţie aceste aspecte intuim la ce etapă din acest ciclu ne aflăm în prezent.

Cu toţii ar trebui să ştim că harta sau CONFIGURAŢIA EXACTĂ a cerului în momentulnaşterii noastre reprezintă de fapt un portret psihologic, valabil pentru fiecare care acţionează prinREZONANŢĂ. Cu toate acestea trebuie să fim ferm convinşi că ASTRELE ÎNCLINĂ

TOTDEAUNA, DAR NU DETERMINĂ şi, de asemenea, trebuie să ştim că YOGHINIIÎNŢELEPŢI DOMINĂ (stăpânesc cu multă uşurinţă) INFLUENŢELE ASTRELOR Astrologia secretă KARMA-ică ne ajută în practica YOGA să mergem mai departe cu

cunoaşterea, permiţându-ne să înţelegem că sferele subtile de forţă ale astrelor conţin, deasemenea, în ele secretele vieţilor noastre anterioare şi, în plus, atât astrele (cu sferele lor subtilede forţă), cât şi constelaţiile zodiacale ne ghidează prin rezonanţă pe drumul uneori anevoios alrealizării stării de înţelepciune.

În lumina acestor aspecte este evident că poziţiile Soarelui şi a celorlalte nouă planete, în

Page 245: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 245/254

momentul naşterii unei fiinţe umane un sunt NICIODATĂ întâmplătoare, ci se MANIFESTĂPRIN REZONANŢĂ KARMA individuală a sufletului, în conformitate cu aspiraţiile şi fapteledin existenţele sale anterioare. Ele oferă totodată informaţii destul de exacte despre gradul de"maturitate" al sufletului, despre dorinţele şi acţiunile sale făptuite în alte vieţi. Fiecare fiinţăumană care încă nu a atins eliberarea de lanţul reîncarnărilor, se naşte din nou reîncarnându-se ÎN

MOD OBLIGATORIU până la eliberarea de acest lanţ.După aşa-zisa moarte, sufletul ÎNCĂ NEELIBERAT, părăsindu-şi corpul fizic, vede dupăaceea clar în ce direcţie a reuşit şi în ce direcţie a eşuat şi, ulterior, alege în consecinţă un nou program, care va reprezenta MENIREA sau ROSTUL său într-o viitoare reîncarnare terestră. Eltrebuie uneori să se reîncarneze imediat şi atunci reuşeşte să descopere cu uşurinţă amintiri dinviaţa sa anterioară sau, dacă este suficient de evoluat, poate să aştepte mii de ani, dacă experienţasa terestră a fost extraordinar de bogată spiritual, mental şi psihic, permiţându-i să aprofundeze şisă perfecţioneze în lumile invizibile ceea ce a asimilat în cursul ultimei sale reîncarnări terestre.

Studiind toate acestea, putem înţelege de ce nu ne reîncarnăm şi nu renaştem în pieleaunul miliardar. De fapt, yoghinii spun că o existenţă în lumea fizică fără greutăţi nu favorizează progresele KARMA-ice. Pentru YOGHINI, a învinge fără pericole şi încercări trecute cu bineînseamnă a triumfa fără glorie. Un mare număr dintre cei nefericiţi şi-au ales, conştient, înaintede noua reîncarnare, tristul lor destin, pentru a ispăşi greşeli (PĂCATE) trecute şi uneori pentru ase supune chiar el unor experienţe profund dureroase dar purificatoare, acesta fiind pentru celcare nu se angrenează pe o cale spirituală cum este YOGA, un mod de a câştiga accesul la noitrepte de evoluţie spirituală pe drumul KARMA-ic. În schimb, frumuseţea fizică, echilibrul psihic, vitalitatea, puterea mentală, inteligenţa sunt toate recompense date pe merit celor care cuadevărat au realizat o deosebită evoluţie spirituală într-o viaţă anterioară.

Studiul obiectiv al acestor aspecte ne permite să înţelegem tainele iubirilor legendare şidurabile, permiţându-ne să intuim de ce unele cupluri foarte fericite se iubesc constant atât demult încât rămân împreună în cursul vieţilor lor succesive devenind până la urmă DIVINESUFLETE SURORI, care ating desăvârşirea prin IUBIRE. Despre un frate şi o soră aproapenedespărţiţi şi foarte fericiţi unul cu celalalt, întâlniţi de astrologul Dorothy Koechlin deBizemont s-a confirmat ulterior, atât în urma studiului atent şi obiectiv al temelor lor astrologice,cât şi prin investigaţii de natură parapsihologică, că altă dată ei au avut o existenţă extraordinar defericită şi armonioasă ca soţ şi soţie într-o reîncarnare trecută. Tradiţia yoghină ezoterică afirmă,de asemenea, că gemenii sunt fiinţe umane, profund armonizate între ele, care s-au iubit plenar atât de intens şi constant într-o altă viaţă, încât nici după aceea ei n-au mai vrut să se despartădeloc şi tocmai din această cauză fundamentală ei sau ele se reîncarnează simultan în aceeaşimamă.

Sexul (bărbat sau femeie) în noua existenţă contează mai puţin pentru yoghini, fiindcădincolo de aparenţe, acelaşi spirit divin şi etern (ATMAN) animă corpul fizic. Tradiţia indiană înceea ce priveşte eliberarea spirituală este în aparenţă puţin misogină. După Buddha, ultimareîncarnare înaintea eliberării spirituale finale nu poate fi decât masculină. Excepţia la aceastăsituaţie o constituie femeile care practică cu asiduitate şi succes anumite forme de YOGA şirealizează cât mai repede starea glorioasă ANDROGINALĂ (în care este perfect trezit şi plenar conştientizat, atât aspectul FEMININ (-) cât şi aspectul MASCULIN (+) al fiinţei. Sufletul carese reîncarnează de 10- 15 ori la rând numai în corpul fizic al unor femei, nu o face decât pentru aispăşi anumite greşeli (PĂCATE) grele din trecut (reîncarnările anterioare).

Page 246: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 246/254

ROATA SECRETĂ A VIEŢII.CELE 12 SEMNE ZODIACALE NUMITE ÎN ORIENT NIDANA-E

Astrologia indiană a cărei origine se află de fapt în astrologia secretă KARMA-ică şiyoghină, cuprinde 12 semne zodiacale numite NIDANA-e, al căror simbolism se înrudeşte

aproape până la identitate cu cel al astrologiei greceşti, ea fiind totuşi din anumite puncte devedere mai clară şi foarte riguroasă în comparaţie cu cea occidentală. Fiecare dintre NIDANA-eeste precum o "poartă" cu o anumită frecvenţă predominantă de vibraţie, prin care sufletul intră şirămâne, pentru întreaga existenţă. În REZONANŢĂ, atunci când se reîncarnează, cu o anumităCONSTELAŢIE ZODIACALĂ (NIDANA). El este determinat, în general, să parcurgă zodiaculîn ordine, plecând de la zodia Berbecului spre zodia Peştilor, pentru a realiza în final OMULCOSMIC, în care sunt simultan ACTIVE cele 12 CONSTELAŢII ZODIACALE. De exemplu,dacă în existenţa actuală suntem născuţi în Zodia Săgetătorului şi avem (tot acum) ascendentul înZodia Leului, este foarte posibil ca în viaţa (reîncarnarea noastră imediată) anterioară, sufletulnostru să fi existat încarnat într-un nativ născut în Zodia Scorpionului, care avea ascendentul înZodia Racului. Cu toate acestea, în unele situaţii, anumite suflete, care au atins un anumit grad deevoluţie spirituală, aleg să se reîncarneze într-o ordine diferită, conform aspiraţiilor şinecesităţilor lor, care pot fi altele decât cele obişnuite.

Fiecare NIDANA (CONSTELAŢIE ZODIACALĂ), în care ne reîncarnăm într-oexistenţă, corespunde aspiraţiilor intense şi dorinţelor predominante care, în cele din urmă,împing (DETERMINĂ) sufletul să se reîncarneze în existenţa prezentă. Cunoscând toate acesteane apare destul de clar de ce este important să progresăm sau, cu alte cuvinte, să evoluămspiritual parcurgând cu ajutorul CONSTELAŢIILOR ZODIACALE acest drum. Numărul dereîncarnări variază foarte mult de la un individ la altul şi la fel de diferit poate să fie şi numărulde ani împărţiţi pentru fiecare viaţă într-o anumită reîncarnare. Fiinţele umane care trebuie să seconfrunte şi să depăşească un număr mare de probleme existenţiale sau materiale au în general oviaţă mai lungă decât altele, pentru a ajunge oricum în final la realizarea scopurilor sau ţelurilor asumate ca MENIRE sau ROST FUNDAMENTAL în respectiva reîncarnare.

Prima NIDANA este reprezentată simbolic sub forma unei femei bătrâne şi oarbe care defapt semnifică ignoranţa, voinţa inconştientă, care la începutul fiecărui ciclu zodiacal face casufletul să se reîncarneze. Ea se apropie până la identitate de Zodia Berbecului

A doua NIDANA este simbolizată de un olar ce modelează argila. Ea reprezintă de faptataşamentul faţă de materie şi viaţa fizică, la fel ca în cazul Zodiei Taurului, căreia îi corespunde.

A treia NIDANA este reprezentată în mod simbolic printr-o maimuţă care urcă cuagilitate şi uşurinţă într-un copac. Ea semnifică şi evocă curiozitatea vie faţă de lume, vivacitateaşi instabilitatea generală, care-l caracterizează pe cel din Zodia Gemenilor.

A patra NIDANA prezintă imaginea simbolică a unei corăbii pe care se află un om sau ofamilie. Ea semnifică şi corespunde dorinţei intense de afirmare de sine, înclinaţiei, foarte puternice în acest caz, către autonomie şi libertate, ce ia naştere şi se amplifică odată cuîncarnarea sufletului în semnul zodiacal al Cancerului.

A cincea NIDANA este în mod semnificativ reprezentată printr-o casă compet goală sauchiar printr-o mască umană, care este un mod de a simboliza aparenţele efemere şi iluzorii, pecare le urmăreşte cel vanitos şi foarte ambiţios. Această etapă, care este marcată de exteriorizarea preponderentă simţurilor, corespunde totodată sufletelor reîncarnate în constelaţia zodiacală aRacului.

A şasea NIDANA este în mod simbolic ilustrată printr-un cuplu amoros, intim unit sau printr-un plugar aflat în spatele plugului. Această reprezentare semnifică dorinţa intensă de

Page 247: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 247/254

realizare concretă şi starea de fecundare, simbolizate de Constelaţia Fecioarei.A şaptea NIDANA are ca imagine semnificativă un cap cu figură umană al cărui ochi este

străbătut de o săgeată. Acest simbol indică atât deziluziile crude şi multiple ce apar în dragostecât şi nevoia intensă de tandreţe pe care le resimt atât de bine nativii încarnaţi în Zodia Balanţei.

A opta NIDANA este simbolic reprezentată de un om care se îmbată criţă, în timp ce o

femeie frumoasă îi ţine carafa cu vin. Această imagine semnifică aici cercul vicios al plăcerii careînrobeşte şi care înlănţuie fiinţa umană în roata reîncarnărilor, specifice KARMA-ei nativilor dinConstelaţia Scorpionului.

A noua NIDANA este simbolizată printr-un om care culege fructe pe care le pune într-uncoş. Această reprezentare semnifică aspiraţia constantă către bunurile materiale şi ataşamentulexcesiv faţă de recompensele vieţii, care este caracteristică celor născuţi în Zodia Săgetătorului

A zecea NIDANA reprezintă imaginea simbolică a unei femei goale şi frumoase care esteînsărcinată, simbol al armoniei şi plenitudinii vieţii materiale şi spirituale dobândite prin muncătenace şi plină de răbdare şi ea este specifică celor născuţi în Capricornului.

A unsprezecea NIDANA este simbolizată printr-un copil care tocmai se naşte din sexuldilatat al unei femei goale. Această imagine semnifică starea profundă de detaşare la care sufletula ajuns înainte de a renaşte pentru ultima dată în scopul de a-şi anula întreaga KARMA

 fizică

(materială). Această stare intensă şi profundă de aspiraţie elevată corespunde celor încarnaţi înZodia Vărsătorului.

A douăsprezecea NIDANA prezintă imaginea simbolică a unui cadavru însoţit pe ultimuldrum de un numeros cortegiu funerar. Astfel se semnifică faptul că sufletul încarnat a ajuns să-şitaie pentru totdeauna toate lanţurile şi toate ataşamentele care îl întemniţau şi acum poate, însfârşit, să se unească liber cu Divinul, fără a mai fi constrâns să se reîncarneze DACĂ NU VREA(prin propria sa voinţă să o facă), în lumea fizică.

ZODIA ÎN CARE NE-AM NĂSCUTŞI SĂRURILE MINERALE CARE NE POT UŞURA ARMONIZAREA VIEŢII

Cercetările efectuate de W H. SCHUESSLER. dr. I.E. PERRY şi dr. G. CAREY auevidenţiat faptul că între necesarul de săruri minerale ale organismului uman şi zodia careguvernează viaţa fiecărui om, există o corespondenţă precisă şi bine definită.

După cum se cunoaşte, pentru buna funcţionare a organismului nostru, sunt necesare pelângă elementele binecunoscute şi o serie de substanţe minerale. S-a stabilit din acest punct devedere că există 12 săruri necesare proceselor vitale şi anume: fosfaţii de potasiu, magneziu,sodiu, calciu şi fier, sulfaţii de sodiu, potasiu, calciu, clorurile de potasiu şi sodiu, fluorura decalciu şi siliciul, care influenţează decisiv funcţionarea armonioasă a mecanismelor vieţii.

Fiecare om are o afinitate minerală specifică, mai mare doar pentru una dintre cele 12substanţe menţionate, care constituie pentru el substanţa minerală vitală.

Cei trei cercetători au descoperit că pentru fiecare om, substanţa minerală vitală depindede zodia în care este născut. Această concluzie surprinzătoare a fost rezultatul folosirii statisticiimatematice în prelucrarea datelor obţinute de ei în cadrul cercetărilor. Necesarul de săruriminerale al fiecărui individ poate fi stabilit în mod ştiinţific numai de către biochimişti sau medicihomeopaţi. El poate fi administrat zilnic sub formă de preparate de laborator, sau poate fi asigurat printr-o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă adecvată.

Şi o informaţie de mare importantă: toate aceste săruri minerale asigură şi menţinechilibrul organismului, fără de care nu poate fi vorba de o viaţă erotică armonioasă şi plenară

Page 248: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 248/254

mai ales prin transmutarea deplină a potenţialului sexual în energie şi prin sublimarea armonioasăenergiilor rezultante şi repartizarea lor echilibrată în întreaga fiinţă. Iată în continuare care suntsărurile minerale vitale pentru fiecare fiinţă umană în funcţie de zodia în care s-a născut:

BERBECUL (21 III - 20.IV): FOSFATUL DE POTASIUInsuficienţa fosfatului de potasiu în organismul celor născuţi în această zodie, determină

deteriorarea funcţionarii sistemului nervos, în special a funcţiilor cerebrale, într-o măsură maimare decât o face la cei născuţi în alte zodii. Alimentele care conţin fosfat de potasiu sunt: salata,varza, conopida, spanacul, cartofii, castraveţii, ridichile, ceapa, măslinele, merele ş.a.

TAURUL (21.IV - 20 V): SULFATUL DE SODIUSulfatul de sodiu controlează şi reglează, printre altele, cantitatea de apă din organism.

 Neasigurarea necesarului de sulfat de sodiu pentru organism este provocată adeseori defuncţionarea necorespunzătoare a bilei. Simptomele care indică lipsa acestui mineral suntumflarea ţesuturilor şi congestionarea gâtului sau a capului, în cazul celor care sunt predispuşisau suferă de diabet, asigurarea necesarului de sulfat de sodiu este vitală întrucât aceastainfluenţează decisiv funcţionarea pancreasului care este furnizorul de insulină în organism.Sursele naturale de sulfat de sodiu sunt: sfecla, spanacul, conopida, ridichile, castraveţii, ceapa, bostanul (dovleacul) ş.a.

GEMENII (21 V - 21.VI): CLORURA DE POTASIUInsuficienţa acestei substanţe în organism provoacă în general dar în mod deosebit mai

ales la cei născuţi în această zodie, îngreunarea procesului de regenerare al ţesuturilor, dificultăţiîn funcţionarea aparatului respirator, favorizând formarea cheagurilor de sânge ce pot adeseori provoca accidente vasculare. Necesarul de clorură de potasiu se asigura consumând fasole verde,spanac, conopidă, morcovi, ţelină, asparagus, prune, caise, piersici, portocale, etc.

RACUL (22.VI - 22.VII): FLORURĂ DE CALCIU Nici una dintre celelalte substanţe minerale nu este atât de necesară pentru sănătatea celor 

născuţi în această zodie, ca fluorura de calciu. Lipsa fluorurii de calciu afectează mai alessistemul osos, dantura şi vederea. Bolile frecvente constatate la cel care neglijează asigurareanecesarului de fluorură de calciu sunt: deformări ale coloanei vertebrale, cataracta, ca să nu maiamintim de cariile dentare. Sursele naturale care conţin suficiente rezerve de fluorură de calciusunt: secara şi gălbenuşul de ou crud.

LEUL (23.VII - 23.VIII): FOSFATUL DE MAGNEZIUFosfatul de magneziu este elementul esenţial pentru formarea structurii scheletului şi

 pentru funcţionarea nervilor motori. El ajută la asimilarea calciului în organism, la menţinereafluidităţii sângelui şi activează enzimele digestive. Alimentele care conţin cantităţi mai mari defosfat de magneziu sunt: produsele din grâu şi secară, alunele, ţelina, asparagusul. lămâia, merele,nucile, smochinele, piersicile, seminţele de floarea- soarelui şi gălbenuşul de ou crud.

FECIOARA (24.VIII - 22.IX): SULFATUL DE POTASIUSulfatul de potasiu, substanţă minerală vitală pentru persoanele născute în această zodie,

este regulatorul substanţelor grase din organism, ajutând în acelaşi timp la transportul oxigenuluiîn celule. Insuficienţa sa în organism generează deficienţe în îndeplinirea funcţiilor pielii. Bolilespecifice acestei insuficienţe sunt: acneea, eczemele, mătreaţa, căderea părului. Primul simptomeste uscarea pielii. Necesarul de sulfat de potasiu se asigură dacă alimentaţia este bogată în:andive, alune, măsline negre, portocale, grâu, secară şi ovăz germinate, brânză, etc.

BALANŢA (23. IX - 22.X): FOSFATUL DE SODIUPrezenţa fosfatului de sodiu în organism, în cantităţi suficiente, este esenţială pentru

menţinerea nealterată a echilibrului necesar între substanţele acide şi cele alcaline. Aceasta este ocondiţie necesară în situaţia funcţionării armonioase a mecanismelor vieţii. Lipsa fosfatului de

Page 249: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 249/254

sodiu provoacă, în special celor născuţi în această zodie suferinţe reumatice şi gută. Insuficienţafosfatului de sodiu în organism, este semnalată adeseori de îngălbenirea limbii şi de apariţiafrecventă a gustului acid în gură. Necesarul de fosfat de sodiu se asigură consumând în modregulat: fasole, cartofi, spanac, sfeclă, porumb, orez nedecorticat, alune, mere, căpşuni, stafide ş.a

SCORPIONUL (23 X - 22.XI) SULFATUL DE CALCIU

 Nasul, gura, esofagul. Intestinele dar şi organele de reproducere (sexuale) au o marenevoie de sulfatul de calciu pentru a-şi îndeplini funcţiile în mod prompt şi corespunzător. Lipsasa din organism favorizează în special apariţia de infecţii ale sinusului şi aparatului respirator,rinite dar şi sterilitatea.

Alimentele care conţin cantităţi suficiente de sulfat de calciu sunt: conopida, asparagusul,ridichile, prunele, smochinele etc.

= VA URMA = 

AN IV C 48YOGA ŞI ASTROLOGIA

ZODIA ÎN CARE NE-AM NĂSCUTŞI SĂRURILE MINERALE CARE NE POT UŞURA ARMONIZAREA

VIEŢII(continuare la cursul nr. 47 An IV)

SĂGETĂTORUL (23.XI - 21.XII): SILICIULSiliciul asigură, printre altele, stabilitatea sistemului termic

al organismului şi rezistenţa sistemului nervos la solicitări intense.

Insuficienţa acestui mineral în organismul celor născuţi în aceastăzodie, poate provoca adeseori paralizia membrelor superioare sauinferioare precum şi a degetelor. Sursele cele mai facile de siliciusunt: smochinele, prunele, merele, căpşunile, cartofii., coajafructelor şi legumelor, gălbenuşul de ou crud.

CAPRICORNUL (22.XII 20.1): FOSFATUL DECALCIU

Această substanţă minerală este, printre altele, necesară pentru formarea şi menţinerea calităţilor esenţiale ale sistemului osos cât şi pentru constituireasucurilor gastrice. Lipsa sau insuficienţa fosfatului de calciu provoacă în special celor născuţi înaceastă zodie, deficienţe ale dentiţiei, deformări ale scheletului, îndeosebi ale coloanei, nefrite,

dureri în încheieturi, dar şi indigestii. Necesarul de fosfat de calciu se asigură consumând: varză,orez nedecorticat, alune, citrice (lămâi portocale, mandarine), lapte şi brânză de vacă etc.VĂRSĂTORUL (21.1 - 19.11): CLORURA DE SODIUClorura de sodiu (sarea de bucătărie) reglează, printre altele, necesarul de lichide din

organism. Dezechilibrul acestei substanţe generează afecţiuni ale rinichilor, arterite, favorizândadeseori accidentele vasculare. Sursele naturale de clorură de sodiu sunt: spanacul, ţelina, varza,salata, ridichile, porumbul, alunele, nucile, merele, perele, piersicile, citricele (lămâile, portocalele, mandarinele) ş.a.

Page 250: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 250/254

PEŞTII (20 II - 20.111): FOSFATUL DE FIER Fosfatul de fier asigură, printre altele, transportul oxigenului în organism. Lipsa lui

generează, adeseori anemie, deficiente respiratorii, tahicardie, hemoragii precum şi alte perturbăriale funcţionării organismului uman.

Alimentele care conţin cantităţi suficiente de fosfat de fier sunt: fasolea uscată, caisele,

 piersicile, merele, strugurii, stafidele, citricele (lămâile, portocalele, mandarinele), gălbenuşul deou crud etc.

ZODIACUL INDIAN

Fascinanta tradiţie indiană se descoperă necontenit în multiplele ei faţete, probleme şiunghiuri elevate, transfiguratoare de abordare, încântând prin luxurianţa parabolelor, prinspiritualizarea permanentă a omului cu ajutorul metodelor YOGA mai mult sau mai puţincunoscute de cei neiniţiaţi şi prin dezvăluirea unui stil superior şi divin integrat de viaţă, foartediferit de cel al occidentalilor precum şi a unui trecut milenar înţesat de enigme fascinante. Nu putea lipsi din acest context un demers de cunoaştere a naturii umane ce se bazează exclusiv peutilizarea horoscopului. În ţara multiplelor ştiinţe, tehnici şi experienţe spirituale cu uşurinţărealizabile prin YOGA, un asemenea lucru ar părea cel puţin bizar.

Vă prezentăm în continuare ZODIACUL INDIAN structurat pe câte 10 zile, cristalizare aunei civilizaţii milenare, sub o formă succintă şi cuprinzătoare în acelaşi timp. Materialul expuseste compartimentat în treizeci şi şase de semne, fiecare semn purtând denumiri semnificative pentru temperamentele nativilor cărora le corespunde.

1. LOTUSUL (1 - 10 ianuarie)Această fiinţă umană, fiind fermecătoare, este avantajată de această calitate atât pe plan

sentimental cât şi în ceea ce priveşte cariera sa. Dă dovadă de multă demnitate în orice situaţie şieste loială prietenilor şi persoanei iubite.

2. ARCAŞUL (11-20 ianuarie)Această fiinţă umană este cufundată în adânci reverii şi foarte rar are contacte consistente

cu realitatea, îi plac enigmele şi misterele şi îşi impune adeseori voinţa în faţa celorlalţi.3. VULTURUL (21-30 ianuarie)Această fiinţă umană are o mare tărie de caracter, tenacitate, forţă de persuasiune - acestea

sunt principalele caracteristici ale vulturului, susţinute pe un plan mai profund de nobleţesufletească şi de conştiinţă clară şi exactă a propriei sale valori.

4. CALEAŞCA (31 ianuarie - 9 februarie)Această fiinţă umană este în permanenţă zbuciumată, cu un neastâmpăr în a acţiona mereu

în propriul interes: ea se va avânta adeseori în întreprinderi de pionierat. Este, cu toatefrământările sale, dotată cu o gândire foarte lucidă.

5. APA (10 - 19 februarie)Această fiinţă umană este o fire greu de categorisit, fiind foarte mândră şi foarte temerară:

o vei jigni grav contestându-i această ultimă calitate pe care o afişează în permanenţă. Are mereu pretenţia de a i se asculta poveţele, altfel devine irascibilă.

6. PERLA (20 februarie - 1 martie)Pentru această fiinţă umană aparenţele, dure cu care se înconjoară sunt înşelătoare, nativul

având în realitate o mare nevoie de afecţiune, tandreţe şi armonie. Gama lui de sentimente binefăcătoare este foarte variată şi nuanţată.

7. CORABIA (2 - 10 martie)Această fiinţă umană este o fire nepăsătoare (chiar dacă nu pare) şi uneori fără scrupule.

Page 251: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 251/254

Arată bine, este impunătoare şi mulţumită acestor două calităţi fizico-psihice va atrage mulţireprezentanţi ai sexului opus şi va încerca mereu să-şi domine anturajul.

8. YOGHINUL (11 - 20 martie)Această fiinţă umană pare, pentru cei incapabili să realizeze natura sa elevată şi plină de

compasiune, că nu prea are un scop clar în viaţă; ea este transcendentă, enigmatică, detaşată,

retrasă şi stranie, îi place să sufere plină de iubire pentru ceilalţi şi să se observe în aceastăipostază. Înalta sa evoluţie spirituală o face să aibă adeseori stări de iluminare divină şi intuiţiigeniale care pot revoluţiona multe domenii ale cunoaşterii.

9. TOPORIŞCA (21 - 31 martie)Este o fiinţă umană muncitoare, adoră să discute şi să se contrazică la nesfârşit, uneori

 până la a deveni brutală. În viaţa sentimentală este afectuoasă şi caldă.10. CALUL (1 - 10 aprilie)Acestei fiinţe umane nu-i prea pasă de ce spun ceilalţi despre ea. Mereu bine dispusă şi

spirituală, defectul ei principal constă în atitudinea ezitantă pe care o are de fiecare dată când seaflă în faţa unei decizii importante.

11. BIRJARUL (11 - 20 aprilie)Această fiinţă umană este inconsecventă în

 ceea ce priveşte mediul, cariera, gândirea; se

distinge însă  prin loialitate faţă de familie şi prieteni. Rolul care îi prinde cel mai bine este cel delider.

12. FOCUL (21 - 30 aprilie)Această fiinţă umană are o pasiune deosebită pentru tot ce este frumos şi armonios şi este

spontan înzestrată cu un umor de cea mai bună calitate. Este fidelă în dragoste şi are încredere înacest sentiment nobil.

13. CAPRA (1 - 10 mai)Această fiinţă umană este optimistă, temperamentală şi inteligentă; cel mai mare defect al

ei constă în faptul că se apucă de prea multe lucruri în acelaşi timp şi de aceea nu reuşeşte demulte ori să le ducă la bun sfârşit. Are o intuiţie deosebită în a-şi alege perechea potrivită în viaţasentimentală.

14. ELEFANTUL (11 - 20 mai)La această fiinţă umană "pielea" sa tăbăcită rezistă la multe înţepături şi cu răbdare ea îşi

atinge scopurile, oricât de grea ar fi calea aleasă, îi place profesia sa şi viaţa tihnită de familie.15. FIRUL (21-31 mai)Această fiinţă umană are un farmec deosebit, un har oratoric, ori de povestitor captivant,

este politicoasă şi, datorită în primul rând acestor calităţi, situaţiile nefavorabile în cazul ei vor fiîn scurt timp răsturnate. Pune multă seriozitate în acţiunile sale.

16. PHOENIXUL (1-10 iunie)Este o fiinţă umană minunată, este genul de persoană simpatizată de toţi. Dă dovadă de

multă stăpânire de sine, de înţelegere pentru ceilalţi, este tandră şi apreciază tot ceea ce estearmonie şi dragoste.

17. DIAMANTUL (11 - 20 iunie)Această fiinţă umană este strălucitoare în societate şi îi place să se ştie astfel; atunci când

nu primeşte suficiente dovezi care să-i confirme această poziţie este profund jignită. Este camegoistă, nestatornică în iubire şi destul de dificilă.

18. VIERUL (21 - 30 iunie)Această fiinţă umană este foarte apreciată pentru rafinamentul său în gust şi în gândire, ea

este iubită chiar şi de zei; are un fizic frumos proporţional, fermecător, dar prezintă şi uneletendinţe parazitare.

Page 252: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 252/254

19. ŞARPELE (1 - 10 iulie)Această fiinţă umană este impulsivă, extremistă şi inconstantă în atitudini, nu învaţă

niciodată nimic din experienţele sale. Pentru ea cele mai importante sunt întotdeauna cerinţelemomentului şi de aceea mai mereu linia sa de conduită devine foarte neclară.

20. BROASCA ŢESTOASĂ (11 - 21 iulie)

Această fiinţă umană este sensibilă şi timidă, ea îşi caută proiecţia atunci când este cazulîn carapacea sa impenetrabilă. Nu iese după aceea din ea decât cu mare prudentă, iar când seataşează de cineva îi rămâne pentru totdeauna fidelă. Locul central în existenţa sa îl ocupă îngeneral familia şi prietenii.

21. CÂINELE (22 iulie - 1 august)Această fiinţă umană este agreabilă, generoasă şi curajoasă în faţa pericolelor. Îi plac

laudele şi o viaţă liniştită şi se dăruieşte necondiţionat persoanelor la care ţine.22. VÂNĂTORUL (2 - 12 AUGUST)Această fiinţă umană este mai mereu bine dispusă, dârză şi autoritară, are un dezvoltat

simţ al afacerilor. Va face carieră relativ uşor şi va ajunge în vârful ierarhiei sociale. Esteevlavioasă şi răzbătătoare şi are un unic ideal în general.

23.URSUL

(13-23 august)Această fiinţă umană este generoasă cu prietenii şi îşi împarte cu altruism bunurile cu

aceştia, atunci când le are. Se încântă ca un copil (sau ca ursul la miere) de tot ceea ce vede şidoreşte imediat să aibă lucrurile care-i plac. Este foarte curajoasă şi dispune de o sănătateuluitoare cât pentru doi.

24. FECIOARA (24 august - 2 septembrie)La această fiinţă umană motorul activităţilor ei este o permanentă nemulţumire de sine şi

de aceea ea va fi o fire perfecţionistă şi adânc cercetătoare. Indiferent de domeniul ce constituieobiectul preocupărilor sale. Este discretă înţeleaptă şi cultă.

25. PANA (3-12 septembrie)La această fiinţă umană există un dar al vorbirii şi al scrisului, de care ea se foloseşte din

 plin, căci îşi doreşte o carieră şi o existenţă pline de faimă. Dispune de multiple posibilităţi deafirmare.

26. RÂNDUNICA (13 -23 septembrie)La această fiinţă umană, ceea ce contează pentru ea cel mai mult este o viaţă ordonată şi

armonioasă - şi la fel precum rândunica ea se comportă ca atare, firea ei afectuoasă şi seninătrezind o simpatie puternică peste tot unde se duce.

27. BALANŢA (24 septembrie - 3 octombrie)Această fiinţă umană are o fire morală, meditativă ce îşi analizează toate acţiunile şi mai

mereu ea îşi bazează faptele numai pe judecăţi chibzuite. Nu poate fi determinată să facă ceva prin impunere cu forţa fizică, ori prin forţare de altă natură.

28. ULIUL (4 - 13 octombrie)La această fiinţă umană altitudinea la care planează îi oferă o perspectivă mai vastă şi o

gândire mai clară ca a celorlalţi. Aceasta nu o împiedică totuşi să-şi urmărească şi interesele maiterestre. Uneori dă însă dovadă de impertinenţă.

29. MAIMUŢA (14 - 23 octombrie)Această fiinţă umană nu este foarte transparentă în ceea ce priveşte acţiunile sale dar este

în schimb ageră la minte şi are o înclinaţie nativă spre tot ceea ce înseamnă comerţ. Defectul săucapital este de a arunca o lumină proastă asupra persoanei sale prin anumite acţiuni neînţelese deceilalţi.

30. DELFINUL (24 octombrie - 2 noiembrie)

Page 253: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 253/254

Această fiinţă umană este hotărâtă şi activă, nu stă mult pe gânduri înainte de a intra într-oacţiune de orice natură ar fi ea şi se angrenează oricare ar fi riscurile pe care le implică. Pasionatăşi chiar vicioasă, are numeroase experienţe amoroase, este însă cam cheltuitoare.

31. TURNUL (3 - 12 noiembrie)Această fiinţă umană are o fire blândă şi politicoasă, cu gusturi artistice foarte dezvoltate.

Delicată şi posesivă, este profund ataşată de prieteni şi nu ea va fi cea care va pleca prima în cazde despărţire.32. LEUL (13-22 noiembrie)Această fiinţă umană este dârză şi neclintită pe poziţii; faptul că nu-şi găseşte un adversar 

 pe măsură o face să se simtă invulnerabilă. Este o fiinţă umană întotdeauna interesantă,imaginativă, dar şi cu toane.

33. PUSTNICUL (23 noiembrie - 2 decembrie)Această fiinţă umană are o fire nesupusă şi un caracter puternic, izolat şi avangardist. Are

înclinaţii savante şi nu este în nici un caz o simplă diletantă.34. SCOICA (3 - 12 decembrie)Această fiinţă umană este retrasă, înţeleaptă, demnă, are propriile ei opinii asupra vieţii,

rezultate în urma experienţelor personale ori ale altora cu care empatizează. Îi puteţi împărtăşiorice, ea este un bun auditor şi elev, dar să nu vă aşteptaţi la reciprocitate din partea ei.

35. METALUL (13 -21 decembrie)Această fiinţă umană este un om dur şi rece, asemeni unui metal. Cu toate acestea, nu

apare niciodată în adevărata sa lumină, ci dimpotrivă, pare sociabil şi maleabil, impresie susţinutăîn special de marea sa elocvenţă.

36. FUNIA (22 - 31 decembrie)Această fiinţă umană este o fire puternică şi care sprijină în mod firesc eforturile

celorlalţi, ceea ce îi atrage multă simpatie sinceră şi foarte durabilă. Nu abuzaţi însă de ajutorulsău, căci nu o faceţi astfel într-atât de fericită pe cât credeţi.

YOGA ŞI PSIHOTERAPIA PRIN ENERGIZAREA ARMONIOASĂ ACENTRILOR DE FORŢĂ (CHAKRA)

Concentrarea intensă şi meditaţia profundă asupra fiecărei CHAKRA în parte, pornind de jos în sus, generează gradat în fiinţă noi câmpuri de integrare, din ce în ce mai elevate. Fiecaredintre aceste stări pregnante de integrare sunt rezultanta unei sinteze caracteristice ce apare întredouă polarităţi distincte. De exemplu, polaritatea sintetizată la nivelul lui AJNA CHAKRA estecea dintre IDA (-) şi PINGALA (+) sau altfel apus, dintre aspectele feminin şi masculin ale personalităţii. Polarităţile specifice implicate la nivelul lui VISHUDDHA CHAKRA pot fianalogic definite prin aspectele de mama şi copil sau, altfel spus, de hrănitor şi hrănit. Polarităţilesesizate prin meditaţia şi concentrarea asupra lui ANAHATA CHAKRA sunt în legătură cu jumătăţile, superioară şi inferioară (a) ale corpului sau, altfel spus, cu energiile cosmice şi telurice pe care această CHAKRA le sintetizează. Aceste aspecte pot fi aproximativ conceptualizate printermenii "cer" şi "pământ", scop individual şi transpersonal; PURUSHA şi PRAKRITI (conştiinţăşi materie).

Polaritatea specifică implicată în cazul lui MANIPURA CHAKRA este strâns legată deactivitate şi pasivitate. În sensul dominării şi supunerii. La nivelul lui SWADHISTHANACHAKRA, polaritatea implicată este aceea dintre bărbat şi femeie (mascul şi femelă). Polarităţilecaracteristice primului centru de forţă MULADHARA CHAKRA (în legătură cu energiiletelurice) sunt cele dintre atacator şi atacat, vânător şi vânat, demonic şi angelic sau, mai simplu,

Page 254: Yoga Curs an - 4

7/29/2019 Yoga Curs an - 4

http://slidepdf.com/reader/full/yoga-curs-an-4 254/254

dintre "rău" şi "bun".Caracteristicile specifice ale fiecărei CHAKRA după ce a fost realizată sinteza (sau, altfel

spus, integrarea şi unificarea celor două aspecte polare opuse) sunt următoarele: în primul centrude forţă (MULADHARA CHAKRA), sinteza "binelui" şi "răului" conferă caracteristicile defermitate şi soliditate care dau stabilitate bazică. Nimeni nu devine stabil până ce nu şi-a depăşit

tendinţele primare de scindare şi proiectare în ceilalţi a propriilor sale impulsuri de violenţă şiagresiune, până când nu şi-a învins complet teama ancestrală provenită din conceperea