INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI SUCEAVAOLIMPIADA DE ISTORIE

FAZA LOCALĂ8 februarie 2014

Clasa a XI–a

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.• Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte) Citiţi cu atenţie textele următoare:

A: „În etapa actuală, lupta împotriva exploatării capitaliste la sate şi politica de îngrădire a chiaburimii, de limitare a puterii sale economice şi a influenţei sale politice trebuie dusă cu şi mai mare hotărâre.Această sarcină se îndeplineşte pe bazele politicii de clasă la sate:1 - prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale ţăranului sărac şi mijlocaş faţă de chiabur;2 - printr-o politică fiscală de clasă, care să uşureze situaţia ţăranului sărac şi mijlocaş, pe de o parte, şi să apese pe chiabur, pe de altă parte. (...)

Partidul Muncitoresc Român îşi pune ca sarcină să ducă o astfel de politică la sate, să aplice astfel de măsuri practice, încât să apere ţărănimea muncitoare de ruinarea sălbatică şi de exploatarea barbară din partea chiaburilor şi a cămătarilor de tot soiul, pregătind treptat condiţiile în vederea trecerii ţărănimii la socialism.”

(Gh. Gheorghiu-Dej, Articole şi cuvântări)

B: „Se considera că pe baza industriei grele, şi în cadrul acesteia a industriei constructoare de maşini, se dezvoltau toate celelalte ramuri ale economiei. Producţia mijloacelor de producţie era socotită lege fundamentală de către dogma comunistă, de unde şi prioritatea acesteia la alocarea investiţiilor. Chiar şi în perioada de criză în care devenise evident eşecul economic – anii ’80 – industria a rămas domeniul prioritar în repartizarea investiţiilor. Astfel, acestea au depăşit 50% în anii 1980-1986 şi au fost cuprinse între 43% şi 48% în ceilalţi ani ai perioadei. Existau grave dezechilibre şi în cadrul industriei, spre exemplu industria bunurilor de consum a fost în permanenţă neglijată de regim, alocându-i-se investiţii foarte reduse.”

(Vasile Pascu, Regimul totalitar comunist în România)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Precizaţi, pe baza textului A, o modalitate de realizare a colectivizării. 3 puncte2. Precizaţi, pe baza textului B, modul de realizare a industrializării în anii ’80 . 3 puncte3. Precizaţi, utilizând câte o informaţie din textele A şi B, câte o cauză a fragilităţii

sistemelor propuse în agricultură şi industrie. 6 puncte4. Prezentaţi impactul social al colectivizării şi industrializării, folosind câte o informaţie

din textele de mai sus. 6 puncte5. Prezentaţi două trăsături ale urbanizării României în deceniile 8-9 ale secolului XX.

4 puncte6. Prezentaţi câte două trăsături specifice regimurilor Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae

Ceauşescu, referitoare la economia rurală şi economia urbană din România. 8 puncte7. Formulaţi un punct de vedere referitor la asemănările şi deosebirile economiei rurale şi

urbane înainte şi după 1989, susţinându-l cu câte două informaţii din textele A şi B. 10 puncte

SUBIECTUL AL II – LEA (50 de puncte)Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre Cultura română - cultura europeană având în vedere:

- menţionarea a câte două trăsături specifice culturii româneşti şi culturii europene;- precizarea unei trăsături pentru curentele tradiţionalism şi modernism şi a câte unui

reprezentant pentru fiecare; - prezentarea a două asemănări sau deosebiri între cultura românească şi cea europeană;- prezentarea impactului regimului comunist din România asupra culturii după anul 1945;- prezentarea a două trăsături prin care să argumentaţi apartenenţa a doi români la cultura altor

state;- prezentarea unui aspect al europenizării culturii româneşti la sfârşitul secolului XX;- formularea unui punct de vedere propriu referitor la contribuţia culturii româneşti la

dezvoltarea patrimoniului universal pe baza a două argumente istorice.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncteSe acordă 10 puncte din oficiu

OLIMPIADA DE ISTORIE FAZA LOCALĂ8 februarie 2014

Clasa a XI–a

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

SUBIECTUL I: SUBIECTUL I:1. - 3 puncte pentru precizarea, pe baza informaţiilor din textul A, a unei modalităţi de realizare a colectivizării. 2. -3 puncte pentru precizarea, pe baza informaţiilor din textul B, a modului de realizare a industrializării în anii ’80. 3. - 2 puncte pentru precizarea a câte unei cauze a fragilităţii sistemelor propuse în agricultură şi industrie. (2p x2 = 4p) - 1 punct pentru utilizarea a câte unei informaţii din textele A şi B. (1p x2 = 2p)4. - 4 puncte pentru prezentarea impactului social al colectivizării şi industrializării. - câte 1 punct pentru utilizarea a câte unei informaţii din textele de mai sus. (1p x2 = 2p) 5. – câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei trăsături a urbanizării României în deceniile 8-9 ale secolului XX. (2p x2 = 4p)6. – câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei trăsături specifice referitoare la economia rurală şi economia urbană din perioada Gheorghe Gheorghiu Dej. (2p x2 = 4p) - câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei trăsături specifice referitoare la economia rurală şi economia urbană din perioada Nicolae Ceauşescu. (2p x2 = 4p)7. - 6 puncte pentru formularea un punct de vedere referitor la asemănările şi deosebirile economiei rurale şi urbane înainte şi după 1989. - 2 puncte pentru susţinerea punctului de vedere cu câte două informaţii din textele A şi B. (2p x 2 = 4p)

Total: 40 de puncte

SUBIECTUL AL II –LEA:

Informaţia istorică - 40 puncte distribuite astfel:- 2 puncte pentru menţionarea a câte două trăsături specifice culturii româneşti; (2px2=4p) - 2 puncte pentru menţionarea a câte două trăsături specifice culturii europene; (2px2=4p) - câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei trăsături pentru curentele tradiţionalism şi modernism; (2px2=4p) - 1 punct pentru precizarea a câte unui reprezentant pentru fiecare; (1px2=2p) - câte 3 puncte pentru prezentarea asemănărilor sau deosebirilor între cultura românească şi cea europeană; (3px2=6p) - 3 puncte pentru prezentarea impactului regimului comunist din România asupra culturii după anul 1945;- câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei trăsături prin care se argumentează apartenenţa a doi români la cultura altor state; (2px2=4p) - 3 puncte pentru prezentarea unui aspect al europenizării culturii româneşti la sfârşitul secolului XX; - 3 puncte pentru formularea unui punct de vedere referitor la contribuţia culturii româneşti la dezvoltarea patrimoniului universal;- 1 punct pentru coerenţa argumentării punctului de vedere formulat;-câte 2 puncte pentru selectarea oricăror două argumente istorice, care susţin punctul de vedere

formulat; (2px2=4p)- 2 puncte pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că, din cauza etc.), respectiv concluzia (aşadar, ca urmare etc.).

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel: • 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii); 1 punct pentru ( introducere - cuprins - concluzii) 0 puncte pentru text nestructurat; • 2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză – efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric; 1 punct pentru prezentarea parţială a relaţiei cauză - efect; 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză – efect; • 2 puncte pentru argumentarea istorică ( coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia); 1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant; 0 puncte pentru lipsa argumentării istorice; • 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice; 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice; 0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice; • 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric; 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric; 0 puncte pentru lipsa limbajului istoric; • 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu; 0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 50 de puncteTotal test 90 de puncteSe acordă 10 puncte din oficiu. Total 100 de puncte