Ministerul Educaţiei şi CercetăriiOLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa naţională-clasa a VIII-a

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

I. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:„Celelalte revendicări formulate la Blaj fie decurgeau din afirmarea identităţii

naţionale a românilor – reprezentarea proporţională în dietă, utilizarea limbii române în

administraţie, biserică naţională de sine stătătoare cu rang de mitropolie – fie preluau şi

adaptau la realităţile locale libertăţile cetăţeneşti cuprinse în programul revoluţiilor

paşoptiste: desfiinţarea iobăgiei, libertate pentru comerţ şi industrie, libertatea cuvântului

şi a tiparului, abolirea privilegiilor etc.”

(despre revoluţia din Transilvania din 1848-1849)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Selectaţi, din text, o influenţă a revoluţiilor europene asupra revoluţiei din Transilvania

2. Selectaţi, din text, solicitarea referitoare la participarea românilor la viaţa politică.

3. Prezentaţi o asemănare între desfăşurarea revoluţiei declanşate în 1848 în Moldova,

respectiv, în Ţara Românească.

4. Prezentaţi o asemănare între înfrângerea revoluţiei din 1848-1849 în Ţara

Românească, respectiv, în Transilvania.

5. Prezentaţi un document (numele, o cauză a elaborării lui, două idei şi o consecinţă a

apariţiei acestuia) de la sfârşitul secolului al XIX-lea, reprezentativ pentru mişcarea de

emancipare naţională din Transilvania.

30 de puncte

II. Realizaţi, în 4-5 pagini, o sinteză referitoare la situaţia din spaţiul românesc în

a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea , având în

vedere:

- prezentarea unei asemănări între domnia lui Alexandru Ioan Cuza şi cea a lui Ferdinand

I;

- prezentarea a două asemănări între politica desfăşurată în plan extern de România

în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, respectiv, la începutul secolului al XX-lea;

- precizarea a trei partide politice democratice care şi-au desfăşurat activitatea în

România interbelică, numirea câte unui conducător al fiecăruia şi menţionarea unei

deosebiri dintre aceste trei partide;

- numirea a două partide extremiste din România interbelică şi menţionarea a două

deosebiri dintre acestea;

- menţionarea unui eveniment politic din anul 1930 şi a două consecinţe ale acestuia

pentru democraţia interbelică;

- prezentarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre evenimentele desfăşurate în

spaţiul românesc în anul 1918, respectiv, în anul 1940.

NOTĂ: Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere-cuprins-concluzii), prezentarea în ordine cronologică/logică a faptelor istorice, evidenţierea relaţiei cauză-efect, utilizarea limbajului istoric.

60 de puncte

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARECLASA A VIII-A

Nu se acordă punctaj intermediar.I. 1. 4 puncte pentru selectarea din text a oricărei influenţe a revoluţiilor europene asupra

revoluţiei transilvănene.2. 4 puncte pentru selectarea din text a solicitării referitoare la participarea românilor la viaţa politică.3. 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între desfăşurarea revoluţiei declanşate în 1848 în Moldova, respectiv, în Ţara Românească. 5 puncte pentru prezentarea asemănării menţionate.4. 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între înfrângerea revoluţiei din 1848-1849 în Ţara Românească, respectiv, în Transilvania. 5 puncte pentru prezentarea asemănării menţionate.5. 1 punct pentru numirea documentului; 2 puncte pentru menţionarea oricărei cauze a elaborării documentului; câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două idei din documentul respectiv; (2p x 2 =

4puncte) 1 punct pentru menţionarea oricărei consecinţe a apariţiei documentului.

Total 30 puncte

II. Informaţia istorică – 50 de puncte distribuite astfel: 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între domnia lui Alexandru Ioan Cuza şi cea a lui

Ferdinand I; 4 puncte pentru prezentarea asemănării menţionate; câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două asemănări între politica desfăşurată în

plan extern de România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, respectiv, la începutul secolului al XX-lea;

(2 p x 2 = 4 puncte) câte 4 puncte pentru prezentarea fiecărei asemănări menţionate; (4 p x 2 = 8

puncte) câte 1 punct pentru precizarea oricăror trei partide politice democratice care şi-au

desfăşurat activitatea în România interbelică; (1 p x 3= 3 puncte)

câte 1 punct pentru numirea oricărui conducător al fiecărui partid democratic precizat;

(1 p x 3= 3 puncte) 2 puncte pentru menţionarea oricărei deosebiri dintre cele trei partide precizate; câte 1 punct pentru numirea oricăror două partide extremiste din România interbelică;

(1 p x 2 = 2 puncte)

câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două deosebiri dintre partidele extremiste numite;

(2 p x 2 = 4 puncte)

2 puncte pentru menţionarea oricărui eveniment politic din anul 1930; câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două consecinţe ale evenimentului din anul

1930 pentru democraţia interbelică;(2 p x 2 = 4 puncte)

câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări şi a oricărei deosebiri dintre evenimentele desfăşurate în spaţiul românesc în anul 1918, respectiv, în anul 1940;

(2 p x 2 = 4 puncte)

câte 4 puncte pentru prezentarea asemănării şi a deosebirii menţionate.(4 p x 2 = 8 puncte)

Structura compoziţiei – 10 puncte distribuite astfel: 2 puncte pentru introducere-cuprins-concluzii;

1 punct pentru introducere-cuprins / cuprins-concluzii;0 puncte pentru lipsa structurii / prezenţa cuprinsului;

2 puncte pentru prezentarea evenimentelor / proceselor istorice în ordine cronologică / logică;0 puncte pentru nerespectarea cronologiei / desfăşurării logice a proceselor istorice;

4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

1 punct pentru utilizarea limbajului istoric adecvat;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;0 puncte pentru nerespectarea limitei de saţiu; Total 60 de puncteTOTAL TEST 90 de puncteSe acordă 10 puncte din oficiu.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională - Clasa a IX-a

2007

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu Timpul efectiv de lucru este de trei ore

I. Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „Tot în acea vreme, ridicară armele împotriva romanilor şi goţii care locuiau în Tracia ce le

fusese dăruită de împărat. Ei se aflau sub conducerea lui Theodoric*, un patrician ajuns în Bizanţ la rangul de consul. Basileul Zenon** îl sfătui pe Theodoric să meargă în Italia, să lupte cu Odoacru*** şi să cucerească pentru sine şi pentru goţi stăpânirea asupra Apusului. Căci pentru un om ca dânsul, înălţat de altfel până la demnitatea de senator, ar fi mai bine ca biruind pe acel tiran să domneascăpeste romani şi italici, decât să ridice armele împotriva basileului.”

(Procopius din Caesareea, Războiul cu goţii)

* Theodoric – rege germanic** Zenon – conducătorul Imperiului Roman de Răsărit *** Odoacru – conducătorul unor triburi germanice

B. „Chiar dacă am lua ca atare spusele lui Eutropius [care zice că, <Dacia pierduse prin lungul război împotriva romanilor populaţia sa bărbătească> ] nu arată el prin cuvintele sale că femeile şi copii dacilor nu suferiră cu toţii soarta părinţilor? Apoi, această nouă generaţie nu era ea îndestulătoare pentru a reconstitui în ţară o bază naţională pe care să se poată aşeza elementul roman? De aceea, şi inscripţiile găsite atât în Dacia, cât şi aiurea ne dovedesc cu prisosinţă fiinţarea poporului dac după cucerire.” (A.D.Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţei românilor)

Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Selectaţi, din textul A, două informaţii care ilustrează relaţia cauză-efect.2. Selectaţi, din textul B, două informaţii esenţiale pentru înţelegerea acestuia.3. Menţionaţi cate o caracteristica a organizarii politice a statului roman (27 î. Hr.- 284 d. Hr.) şi a

statului dac (87-106 d. Hr.).4. Redactaţi, o sinteză cu tema „Formarea popoarelor romanice”, având în vedere prezentarea

procesului de formare a două popoare romanice în Occidentul Europei şi precizarea spaţiului de formare al fiecăruia.

Notă! Se punctează şi structura compoziţiei (introducere - cuprins - concluzii), evidenţierea relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi utilizarea limbajului istoric.

30 de puncte

II. Realizaţi, în aproximativ patru - cinci pagini, un eseu referitor la civilizaţie şi stat în Evul Mediu, având in vedere: - prezentarea a trei caracteristici ale ierarhiei feudale;- prezentarea a două evenimente, între care există o relaţie de cauzalitate, desfăşurate în Franţa

medievală;- prezentarea a trei evenimente, între care există o relaţie de cauzalitate, desfăşurate în Imperiul

Romano-German în Evul Mediu;- prezentarea unei caracteristici a formarii Transilvaniei;- prezentarea unei unei caracteristici a organizarii politice a Transilvaniei in Evul Mediu;- menţionarea a două caracteristici ale formarii Moldovei ca stat medieval;- prezentarea a două caracteristici ale organizarii politice a Ţării Româneşti şi/sau a Moldovei in

Evul Mediu.Notă! Se punctează şi structura compoziţiei (introducere - cuprins - concluzii), evidenţierea

relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice, utilizarea limbajului istoric şi încadrarea sintezei în limita de spaţiu precizată.

60 de puncte

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARECLASA A IX-A

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIARI. 1. Câte 2 puncte pentru selectarea, din textul A, a oricăror două informaţii care ilustrează

relaţia cauză-efect. (2p X 2 = 4p)2. Câte 2 puncte pentru selectarea, din textul B, a oricăror două informaţii esenţiale pentru înţelegerea acestuia. (2p X 2 = 4p)3. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a organizarii politice a statuluiroman (27 î. Hr.- 284 d. Hr.) şi a statului dac (87-106 d. Hr.). (2p X 2 = 4p)4. Câte 2 puncte pentru menţionarea procesului de formare a oricăror două popoare romanice în Occidentul Europei. (2p X 2 = 4p) Câte 4 puncte pentru prezentarea procesului de formare a fiecarui popor menţionat.

(4p X 2 = 8p) Câte 1 punct pentru precizarea spaţiului în care s-a format fiecare popor menţionat.

(1p X 2 = 2p) 1 punct pentru introducere-cuprins-concluzii;

1 punct pentru prezentarea faptelor istorice în ordine cronologică/logică; 1 punct pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric; 0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect sau pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect; 1 punct pentru utilizarea limbajului istoric adecvat. Total 30 de puncte

II. Informaţia istorică – 50 de puncte distribuite astfel: câte 1 punct pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale ierarhiei feudale; (1px3=3p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei caracteristici menţionate; (3px3=9p) câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două evenimente, între care există o relaţie de

cauzalitate, desfăşurate în Franţa medievală; (1px2=2p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui eveniment menţionat; (3px2=6p) câte 1 punct pentru menţionarea oricăror trei evenimente, între care există o relaţie de

cauzalitate, desfăşurate în Imperiul romano-german în Evul Mediu; (1px3=3p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui eveniment menţionat; (3px3=9p) 1 punct pentru menţionarea oricărei caracteristici a formarii Transilvaniei; 3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menţionate; 1 punct pentru menţionarea oricărei caracteristici a organizarii politice a Transilvaniei in Evul

Mediu; 3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menţionate; câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale formarii Moldovei ca stat

medieval; (1px2=2p) câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale organizarii politice a Ţării

Româneşti şi/sau a Moldovei; (1px2=2p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei carcateristici menţionate.

(3px2=6p)Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;0 puncte pentru text nestructurat;

4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;

1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

1 punct pentru utilizarea limbajului istoric;1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 60 de puncte

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională - Clasa a X-a

2007

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu Timpul efectiv de lucru este de trei ore

I. Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. “Seara pe la ora 10, în strada Lepelletier, [la Paris] a apărut un grup mic de tineri

republicani, care s-au adunat la intrarea clădirii ziarului Le National, în linişte, ca şi cum şi-ar fi dat o întâlnire. În fiecare din revoluţiile noastre conducerea se întruneşte în redacţia unui ziar, acolo se lansează cuvântul de ordine, de acolo pleacă primul impuls. Ele reprezintă concentrările opiniei publice, tribunalele ambulante ale poporului. S-a făcut auzită o convorbire lungă între republicanii dinăuntru şi dinafara clădirii. Prin fereastra joasă, zăbrelită, a cabinei portarului s-au schimbat cuvinte scurte şi înfierbântate. Grupul însufleţit de veştile incendiare ce-i fuseseră comunicate, s-a îndreptat spre bulevard în strigăte de: <Trăiască reforma! Jos cu miniştrii!>”

(Alphonse de Lamartine, Istoria revoluţiei de la 1848)

B. “Poporul român se [ridică la luptă], se armează, şi nu spre a se lupta o clasă asupra alteia, nu spre a rupe legăturile sale de relaţii din afară, ci ca să ţie în frâu şi în respect pe voitorii de rău ai fericirii publice (...). La această mare faptă a mântuirii, tot românul are dreptul de a fi chemat, nimeni nu este scos afară; tot românul e un atom al întregii suveranităţi a poporului: sătean, meseriaş, neguţător, preot, soldat, student, boier, domn (...). Toţi avem acelaşi nume de român. Aceasta ne înfrăţeşte şi face să înceteze toate interesele, să se stingă toate urile. Pace dar vouă! Libertate vouă!

Pe scurt, recapitulând, poporul român decretă:(...)5. Domn responsabil ales pe cinci ani şi căutat în toate stările societăţii. (...)8. Libertatea absolută a tiparului.”

(Anul 1848 în Principatele Române. Acte şi documente - Proclamaţia de la Islaz)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Selectaţi, din textul A, două informaţii referitoare la imaginea declanşării revoluţiei în Franţa,

în 1848.2. Selectaţi, din textul B, trei informaţii referitoare la imaginea declanşării revoluţiei în Ţara

Românească, în 1848.3. Prezentaţi o modalitate prin care Ţările Române se integrează în tumultul revoluţionar

paşoptist european.4. Prezentaţi o consecinţă directă şi una indirectă a revoluţiei de la 1848 în spaţiul românesc.5. Prezentaţi un eveniment si o consecinta a acestuia, din timpul altei republici instaurate in

Franta, în afara celei din 1848.30 de puncte

II. Realizaţi un eseu, în aproximativ patru-cinci pagini, referitor la relaţiile internaţionale de la sfârşitul secolului al XVII-lea până la începutul secolului al XX-lea si implicatiile lor, având în vedere:- prezentarea a două evenimente din cadrul problemei orientale şi a câte unei consecinţe a

fiecăruia asupra spaţiului românesc; - prezentarea unei caracteristici a contextului organizării Congresului de la Viena (1815), respectiv,

a unei consecinţe directe şi a unei consecinţe indirecte a deciziilor adoptate în cadrul acestuia;- prezentarea a două sisteme de alianţe dintre care unul funcţionează doar în a doua jumătate a

secolului al XIX-lea şi celălalt în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima parte a secolului al XX-lea (denumire, două state participante);

- prezentarea a patru consecinţe directe ale acţiunilor unei alianţe create în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Notă! Se punctează şi structura compoziţiei (introducere, cuprins, concluzii), prezentarea în ordine cronologică/logică a faptelor istorice, evidenţierea relaţiei cauză-efect, utilizarea limbajului istoric. 60 de puncte

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTAREClasa a X-a

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIARI. 1. Câte 1 punct pentru selectarea, din textul A, a oricăror două informaţii referitoare la imaginea declanşării revoluţiei în Franţa, în 1848. (1p x 2 = 2p)

2. Câte 1 punct pentru selectarea, din textul B, a oricăror trei informaţii referitoare la imaginea declanşării revoluţiei în Ţara Românească, în 1848. (1p x 3 = 3p)3. 1 punct pentru menţionarea unei modalităţi prin care Ţările Române se integrează în tumultul revoluţionar paşoptist european. 4 puncte pentru prezentarea modalităţii menţionate. 4. Câte 1 punct pentru menţionarea oricărei consecinţe directe şi a oricărei consecinţe indirecte a revoluţiei de la 1848 în spaţiul românesc. (1p x 2 = 2p) Câte 4 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe menţionate. (4p x 2 = 8p)5. 1 punct pentru menţionarea oricărui eveniment din Franţa în timpul altei republici, în afara celei instaurate în 1848. 4 puncte pentru prezentarea evenimentului menţionat. 1 punct pentru precizarea oricarei consecinte din timpul republicii a evenimentului mentionat 4 puncte pentru prezentarea consecintei precizate.

Total 30 puncteII. Informaţia istorică – 50 puncte distribuite astfel: câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două evenimente din cadrul problemei orientale;

(1px2=2p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui eveniment menţionat; (3px2=6p) câte 1 punct pentru precizarea oricărei consecinţe a fiecărui eveniment menţionat asupra

spaţiului românesc; (1px2=2p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe precizate; (3px2=6p) 1 punct pentru menţionarea oricărei caracterisitici a contextului organizării Congresului de la

Viena (1815); 3 puncte pentru prezentarea caracterisiticii menţionate; câte 1 punct pentru menţionarea oricărei consecinţe directe şi a oricărei consecinţe indirecte a

deciziilor adoptate în cadrul Congresului de la Viena; (1px2=2p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe menţionate; (3px2=6p) câte 1 punct pentru precizarea oricărui sistem de alianţe dintre care unul funcţionează doar în a

doua jumătate a secolului al XIX-lea şi celălalt în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – prima parte a secolului al XX-lea; (1px2=2p)

câte 1 punct pentru numirea a două state participante la fiecare sistem de alianţe precizat;(1x2x2=4p)

câte 1 punct pentru menţionarea oricăror patru consecinţe directe ale acţiunilor oricărei alianţe create în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; (1px4=4p)

câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe menţionate. (3px4=12p)Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;0 puncte pentru text nestructurat;

4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;

1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

1 punct pentru utilizarea limbajului istoric;1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 60 de puncte

Total test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

OLIMPIADA DE ISTORIEEtapa naţională - Clasa a XI-a

2007

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu Timpul efectiv de lucru este de trei ore

I. Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. “Art. 2. - Întreaga putere în Republica Socialista România aparţine poporului, liber şi

stăpân pe soarta sa. Puterea poporului se întemeiază pe alianţa muncitorească-ţărănească. În strânsă unire, clasa muncitoare - clasa conducătoare în societate -, ţărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, construiesc orânduirea socialistă, creând condiţiile trecerii la comunism.

Art. 3. - În Republica Socialistă România forţa politică conducătoare a întregii societăţi este Partidul Comunist Român.” (Constituţia României din 1965)

B. “Art. 1 (2) Forma de guvernamânt a statului este republica.(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi

libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.

Art. 2 (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.Art. 8 (1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie a democraţiei constituţionale. ”

(Constituţia României din 1991)

Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Precizaţi o asemănare între caracteristicile statului român înscrise în cele două texte.2. Formulaţi un punct de vedere despre rolul clasei muncitoare în societatea socialistă, folosind o

informaţie a textului A, susţinându-l cu un argument istoric.3. Formulaţi un punct de vedere despre rolul individului în democraţie, folosind o informaţie a textului

B, susţinându-l cu un argument istoric.4. Formulaţi un punct de vedere despre rolul Partidului Comunist Român în societatea socialistă,

folosind o informatie din textul A, sustinandu-l cu două argumente istorice.5. Formulaţi un punct de vedere despre rolul sistemului partidelor politice în statul democratic,

folosind o informatie din textul B, sustinandu-l cu două argumente istorice.6. Formulaţi un punct de vedere despre libertatea de exprimare în România, în perioada 1965-1989,

folosind două argumente istorice. 30 de puncte

II. Realizaţi un eseu, în aproximativ patru-cinci pagini, referitor la unitate, diversitate, cooperare şi conflict în lumea contemporană, având în vedere:- prezentarea unei asemănări şi a unei deosebiri ideologice în Europa contemporană;- prezentarea a două caracteristici economice, sociale, culturale sau spirituale ale diversităţii în

Europa contemporană;- numirea a două organisme/instituţii promotoare ale cooperării în lumea contemporană şi

formularea a câte unui punct de vedere despre eficienţa/ineficienţa acţiunilor fiecărui organism/instituţii, susţinându-l prin două argumente istorice;

- prezentarea a două conflicte regionale din secolul al XX-lea şi a modalităţii prin care România s-a implicat în fiecare dintre ele.

Notă! Se punctează şi structura compoziţiei (introducere, cuprins, concluzii), prezentarea în ordine cronologică/logică a faptelor istorice, evidenţierea relaţiei cauză-efect, utilizarea limbajului istoric. 60 de puncte

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE- CLASA A XI-A NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR

I. 1. 1 punct pentru precizarea oricărei asemănări între caracteristicile statului român înscrise în cele două texte.

2. 1 punct pentru formularea unui punct de vedere despre rolul clasei muncitoare în societatea socialistă, folosind o informaţie din textul A. 3 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric.3. 1 punct pentru formularea unui punct de vedere despre rolul individului în democraţie,

folosind o informaţie din textul B. 3 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric.4. 1 punct pentru formularea unui punct de vedere despre rolul Partidului Comunist Român în societatea socialistă, folosind o informaţie din textul A. Câte 3 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat prin oricare două argumente istorice. (3p X 2 = 6p)5. 1 punct pentru formularea unui punct de vedere despre rolul sistemului partidelor politice în statul democratic folosind o informaţie din textul B. Câte 3 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat prin oricare două argumente istorice. (3p x 2 = 6p)

6. 1 punct pentru formularea unui punct de vedere referitor la libertatea de exprimare în România, în perioada 1965-1989.

Câte 3 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat prin oricare două argumente istorice. (3p x 2 = 6p)

Total 30 de puncteII. Informaţia istorică – 50 puncte distribuite astfel: câte 1 punct pentru menţionarea oricărei asemănări şi a oricărei deosebiri ideologice în Europa

contemporană; (1p x 2 = 2p) câte 3 puncte pentru prezentarea asemănării şi a deosebirii menţionate; (3p x 2 = 6p) câte 1 punct pentru precizarea oricăror două caracteristici economice, sociale, culturale sau

spirituale ale diversităţii în Europa contemporană; (1p x 2 = 2p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei caracterisitici precizate; (3p x 2 = 6p) câte 1 punct pentru numirea a două organisme/instituţii promotoare ale cooperării în lumea

contemporană; (1p x 2 = 2p) câte 2 puncte pentru formularea a câte unui punct de vedere despre eficienţa/ineficienţa

acţiunilor fiecărui organism/instituţii; (2p x 2 = 4p) câte 3 puncte pentru susţinerea fiecărui punct de vedere formulat prin oricare două argumente

istorice; (3p x 2 x 2 = 12p) câte 1 punct pentru precizarea oricăror două conflicte regionale din secolul al XX-lea;

(1p x 2 = 2p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărui conflict precizat; (3p x 2 = 6p) câte 1 punct pentru menţionarea oricărei modalităţii prin care România s-a implicat în fiecare

dintre conflictele precizate; (1p x 2 = 2p) câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei modalităţi menţionate. (3p x 2 = 6p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel: 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;0 puncte pentru text nestructurat;

4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;

1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

1 punct pentru utilizarea limbajului istoric;1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 60 de puncteTotal test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Ministerul Educaţiei şi CercetăriiOLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa naţională - Clasa a XII-a 2007

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

I. Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. “Ridicarea la luptă a ţărilor române la sfârşitul secolului al XVI-lea reprezenta un mare

pericol pentru Imperiul otoman, mai ales în condiţiile în care el se afla în război cu Habsburgii. Pericolul se profila în două direcţii, la fel de importante: ameninţarea flancului drept al frontului otoman, care se găsea descoperit în faţa atacurilor lansate din direcţia ţărilor române şi periclitarea aprovizionării cu alimente şi alte produse a capitalei otomane, a Constantinopolului, precum şi a comerţului polono-otoman. Aceste ameninţări grave i-au obligat pe turci să treacă războiul din Ungaria pe un plan secundar şi să-şi îndrepte forţele principale împotriva Ţării Româneşti.”

(I. Căzan, Marile puteri şi spaţiul românesc în secolele XV-XVI)

B. “Criza Imperiului otoman, în ultima treime a secolului al XVI-lea, se manifestă şi în zona ţărilor române, contribuind la agravarea dominaţiei otomane, cu aspectele ei politice şi economice. Starea precară a Imperiului a determinat o accentuare a exploatării resurselor economice în Ţara Românească şi Moldova, exprimată în sporirea obligaţiilor tradiţionale, haraciul şi peşcheşurile, din care cel dintâi capătă semnificaţii economice. Astfel, plăţile către Poartă au atins, după 1580, niveluri pe care nu le avuseseră într-o perioadă anterioară. Cronica ţării este foarte clară, relatând motivaţia atitudinii antiotmane: <Şi se strânsese toţi boierii mari şi mici, din toată ţara şi se sfătuiră cum vor face să izbăvească Dumnezeu ţara din mâinile păgânilor>.”

(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, Istoria României)

Răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Precizaţi o asemănare între informaţiile referitoare la relaţiile dintre Tările Române şi Imperiul

otoman la sfârşitul secolului al XVI-lea, cuprinse în textul A şi în textul B.2. Selectaţi, din textul B, informaţia referitoare la concepţia politică a privilegiaţilor privind statutul politico-

juridic al „ţării” şi formulaţi un punct de vedere referitor la rolul acesteia în acţiunea politică a românilor din secolul al XV-lea, pe care să-l susţineţi cu un argument istoric.

3. Precizaţi o influenţă exercitată de Constantinopol asupra spaţiului românesc până în secolul al XV-lea.

4. Prezentaţi statutul politico-juridic extern al Transilvaniei la sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XVI-lea şi selectaţi, din textul A, informaţia care reprezintă contextul impunerii acestui statut.

5. Prezentaţi câte o acţiune diplomatică şi militară comună celor trei ţări române la sfârşitul secolului al XVI-lea.

6. Formulaţi un punct de vedere referitor la rolul contextului extern în acţiunea politică a românilor din secolul al XIV-lea, pe care să-l susţineţi cu două argumente istorice.

30 de puncte

II. Realizaţi un eseu, în aproximativ patru-cinci pagini, referitor la criza orientală şi implicaţiile sale asupra spaţiului românesc, având în vedere:- menţionarea unui eveniment al crizei orientale şi prezentarea unei consecinţe directe şi a unei

consecinţe indirecte ale acestui eveniment asupra spaţiului românesc intracarpatic din secolul al XVII-lea - al XVIII-lea;

- precizarea unei asemănări şi a unei deosebiri dintre consecinţele teritoriale provocate de crizaorientală asupra Ţării Româneşti, respectiv, a Moldovei, în secolul al XVIII-lea;

- prezentarea unei consecinţe directe şi a unei consecinţe indirecte ale Tratatului de pace de la Bucureşti (1812) şi precizarea unui eveniment din cadrul crizei orientale care a determinatsemnarea acestuia;

- menţionarea a câte două asemănări şi deosebiri dintre prevederile referitoare la români, înscrise în Tratatul de pace de la Adrianopol (1829), respectiv, de la Paris (1856);

- formularea unui punct de vedere referitor la perspectivele politice oferite statului român de redeschiderea crizei orientale, în anul 1875, şi susţinerea acestui punct de vedere prin patruargumente istorice.

Notă! Se punctează şi structura compoziţiei (introducere, cuprins, concluzii), prezentarea în ordine cronologică/logică a faptelor istorice, evidenţierea relaţiei cauză-efect, utilizarea limbajului istoric. 60 de puncte

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARECLASA A XII-A

NU SE ACORDĂ PUNCTAJ INTERMEDIAR

I. 1. 1 punct pentru precizarea oricărei asemănări între informaţiile referitoare la relaţiile dintre Tările Române şi Imperiul otoman la sfârşitul secolului al XVI-lea, cuprinse în textul A şi în textul B.2. 1 punct pentru selectarea, din textul B, a oricărei informaţii referitoare la concepţia politică privind statutul politico-juridic al „ţării”. 1 punct pentru formularea unui punct de vedere referitor la rolul concepţiei politice privind

statutul politico-juridic al „ţării” în acţiunea politică a românilor în secolul al XV-lea. 4 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat cu un argument istoric.3. 1 punct pentru menţionarea oricărei influenţe exercitată de Constantinopol asupra spaţiului

românesc până în secolul al XV-lea.4. 1 punct pentru menţionarea statutului politico-juridic extern al Transilvaniei la sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XVI-lea

3 puncte pentru prezentarea statutului menţionat. 1 punct pentru selectarea, din textul A, a oricărei informaţii care reprezintă contextul impunerii statutului menţionat.5. Câte 1 punct pentru menţionarea oricărei acţiuni diplomatice şi militare comune celor trei ţări române la sfârşitul secolului al XVI-lea. (1p X 2 = 2p)

Câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei acţiuni menţionate. (3p X 2 = 6p)6. 1 punct pentru formularea unui punct de vedere referitor la rolul contextului extern în

acţiunea politică a românilor din secolul al XIV-lea.Câte 4 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat cu oricare două argumente

istorice. (4p X 2 = 8p)30 de puncte

II. Informaţia istorică – 50 de puncte distribuite astfel: 1 punct pentru menţionarea oricărui eveniment al crizei orientale cu urmări asupra spaţiului

românesc intracarpatic din secolul al XVII-lea - al XVIII-lea; câte 1 punct pentru precizarea oricărei consecinţe directe şi a oricărei consecinţe indirecte ale

evenimentului menţionat asupra spaţiului românesc intracarpatic din secolul al XVII-lea - al XVIII-lea; (1p X 2 = 2p)

câte 4 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe precizate; (4p X 2 = 8p) câte 1 punct pentru precizarea oricărei asemănări şi a oricarei deosebiri dintre consecinţele

teritoriale provocate de criza orientală asupra Ţării Româneşti, respectiv, a Moldovei, în secolul al XVIII-lea; (1p X 2 = 2p)

câte 1 punct pentru precizarea oricărei consecinţe directe şi a oricărei consecinţe indirecte aleTratatului de pace de la Bucureşti(1812); (1p X 2 = 2p)

câte 4 puncte pentru prezentarea fiecărei consecinţe precizate; (4p X 2 = 8p) 1 punct pentru precizarea oricărui eveniment din cadrul crizei orientale care a determinat

semnarea tratatului (1812); câte 1 punct pentru mentionarea oricăror două asemănări şi a oricăror două deosebiri dintre

prevederile referitoare la români, înscrise în Tratatul de pace de la Adrianopol (1829), respectiv, de la Paris(1856); (1p X 2 X2 = 4p)

2 puncte pentru formularea unui punct de vedere referitor la perspectivele politice oferite statului român de redeschiderea crizei orientale, în anul 1875;

câte 5 puncte pentru susţinerea punctului de vedere formulat prin oricare patru argumente istorice. (5p x 4 = 20p)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel: 2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;0 puncte pentru text nestructurat;

4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea procesului istoric;

1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice; 1 punct pentru utilizarea limbajului istoric;

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu. Total 60 de puncteTotal test 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.