Www.referat.ro-scleroza Multipla Si Tetrapareza Spastica

7/28/2019 Www.referat.ro-scleroza Multipla Si Tetrapareza Spastica

1/19

Scleroza multipla si tetrapareza spastica

www.re


2/19

1.SCLEROZA MULTIPLA

Cuprins

1. Generalitati2. Cauze3. Simptome4. Mecanism fiziopatogenic

5. Complicatii6. Factori de risc7. Consult de specialitate8. Medici specialist recomandati9. Investigatii10. Kinetoterapia in scleroza multipla11. Aprecierea disfunctionalitatii din scleroza multipla12. Obiectivele tratamentului kinetic13. Tratamentul kinetoterapeutic14. Kinetpterapia in scleroza multipla15. Profilaxie

16. Tetrapareza spastica17. Bibliografie

1.Generalitati

Scleroza multipla este o afectiune neurologica cronica, care afecteazasistemul nervoscentral, in mod special creierul, maduva spinarii si nervii optici. Scleroza multipla poateprovoca dificultati in forta si controlul muscular,tulburari de vedere, de echilibru, alesensibilitatii si tulburari ale functiilor mentale.Creierul, maduva spinarii si nervii optici sunt conectate intre ele prin nervi si fibrenervoase. Un invelis proteic numit teaca de mielina inconjoara si protejeaza fibrele

nervoase. Atunci cand mielina se inflameaza sau este distrusa (proces denumitdemielinizare) rezultatul este intreruperea fluxului normal al impulsurilor nervoase lanivelul sistemului nervos central. Procesul de demielinizare si consecinta acestuia,intreruperea fluxului impulsurilor nervoase, constituie o boala cunoscuta sub numele descleroza multipla.Afectarea tisulara, denumita leziune sau placa, se formeaza in zonele de demielinizare. Inmulte cazuri, celulele (oligodendrocitele) care sintetizeaza mielina sunt distruse, ca sifibrele nervoase (axonii). In aceasta situatie, organismul este incapabil sa refaca stratul de
http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Generalitatihttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Cauzehttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Simptomehttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Mecanism_fiziopatogenichttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Complicatiihttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Factori_de_rischttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Consult_de_specialitatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Investigatiihttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Profilaxiehttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-spinarii_4110http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibra-nervoasa_3477http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibra-nervoasa_3477http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Cauzehttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Simptomehttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Mecanism_fiziopatogenichttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Complicatiihttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Factori_de_rischttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Consult_de_specialitatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Investigatiihttp://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Profilaxiehttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos-central_7543http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/maduva-spinarii_4110http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/tulburari-ale-vederii-de-departe-miopia_384http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibra-nervoasa_3477http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/fibra-nervoasa_3477http://www.sfatulmedicului.ro/Scleroza-multipla/scleroza-multipla_323#Generalitati


3/19

mielina sau fibrele nervoase, ceea ce va contribui si mai mult la dezvoltarea dizabilitatii.Scleroza multipla poate evolua pe una din cele patru cai:- recadere-remisie, cand simptomele se pot diminua si apoi reapar la intamplare, timp demulti ani- secundar progresiva, care initial urmeaza dupa o evolutie de tip recadere-remisie, iar

mai tarziu, evolutia bolii devine constant progresiva- primar progresiva, cand boala are o evolutie progresiva de la inceput- recadere progresiva, cand deteriorarea constanta a functiei nervoase incepe odata cuaparitia pentru prima data a simptomelor; simptomele apar si dispar, dar deteriorareanervoasa este continua.

2.Cauze

Cauza sclerozei multiple (SM) este necunoscuta. Ar putea fi implicat un factor genetic,deoarece riscul de aparitie a sclerozei multiple la o persoana este usor crescut daca unuldin parinti a avut scleroza multipla.

Legatura, nu intotdeauna evidenta, intre locul (geografic) in care persoana afectata acopilarit si riscul de dezvoltare a sclerozei multiple mai tarziu in cursul vietii, sugereazaca ar putea fi implicati unii factori de mediu, precum infectiile virale sau alte boliinfectioase. Totusi, pana in prezent nu s-a demonstrat clar ca o anumita infectie specificaar cauza scleroza multipla. S-au suspectat si alti factori declansatori ai sclerozei multiple,dar pana acum nu s-a demonstrat ca vreunul din ei ar fi implicat cu certitudine.In plus, o afectiune virala aparuta in copilarie sau un alt factor de mediu per se, probabilnu explica suficient de ce unele persoane vor face mai tarziu scleroza multipla. Studiilede cercetare aflate in curs, sugereaza ca o problema la nivelul sistemului natural deaparare al organismului (sistemul imun), aparuta devreme in copilarie sau dupa infectii,poate declansa debutul sclerozei multiple. Factorul declansator poate fi o reactie

autoimuna in care sistemul imun ataca mielina, stratul proteic care protejeaza fibrelenervoase.

3.Simptome

Simptomele din scleroza multipla variaza de la o persoana la alta, in functie de ce parte acreierului sau a maduvei spinarii (sistemul nervos central) este afectata. Pierderea demielina sau cicatricileprovocate de scleroza multipla pot afecta orice regiune a sistemuluinervos central.Simptomele pot aparea si disparea sau pot deveni mai mult sau mai putin severe de la o zila alta sau, mai rar, de la o ora la alta. Simptomele pot deveni mai severe odata cucresterea (sau mai putin frecvent, cu scaderea) temperaturii corpului sau dupa o infectievirala.Unele simptome ale sclerozei multiple, cum ar fi tremorul spastic, durerea si dificultateade a gandi clar, sunt similare celor aparute in alte afectiuni si nu inseamna neaparat caeste vorba de scleroza multipla.

Simptomele timpurii (de debut)
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/autoimun_538http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/cicatricile_1400http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/cicatricile_1400http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/autoimun_538http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/cicatricile_1400


4/19

Cele mai frecvente simptome timpurii ale sclerozei multiple sunt:- simptome musculare sau motorii, precum slabiciunea, tararea piciorului, rigiditate,tendinta de a scapa lucrurile din mana, senzatia de ingreunare, neindemanare saustangacie sau lipsa coordonarii miscarilor (ataxie)- simptome vizuale, precum vederea incetosata, intunecata, cu pete sau neclara, durere la

nivelul globilor oculari (mai ales la miscarea lor), orbire sau vedere dubla- nevrita optica, care consta in pierderea brusca a vederii si dureri oculare; este omanifestare destul de comuna la debutul bolii, aparand in pana la 23% din persoanele cuscleroza multipla- simptome senzoriale, precum furnicaturi, senzatia de intepaturi de ac, amorteli, ostrangere ca in banda in jurul corpului sau a picioarelor sau senzatii electrice care sedeplaseaza de-a lungul spatelui si in jos, in picioare.Simptomele de debut mai putin frecvente pot fi:- simptome de echilibru, precum senzatia de cap usor sau ameteala si senzatia ca totul seinvarte in jur (vertij)- simptome vezicale, ca de exemplu incapacitatea de a tine urina (incontinenta urinara)

sau de a goli complet vezica urinara sau pierderea senzatiei demictiune (o incapacitate dea simti ca vezica urinara se umple, pana cand apare o nevoie brusca, urgenta de a urina).

Simptomele cand boala avanseaza

Pe masura ca scleroza multipla avanseaza, simptomele pot deveni mai severe si potinclude:- accentuarea dificultatilor musculare, precum slabiciunea, tararea piciorului,neindemanarea, stangacia sau lipsa coordonarii- miscari rigide, mecanice (spasticitate) sau tremor care nu poate fi controlat, care potface mersul dificil; poate fi necesar un scaun cu rotile uneori sau tot timpul

- durere sau alte simptome senzoriale- incontinenta urinara sau mai rar, o incapacitate de a urina (retentie urinara)- constipatie si alte tulburari intestinale- la barbati, disfunctie erectila (impotenta)- la femei, disfunctie sexuala- probleme cognitive si emotionale, frecvente la persoanele care au scleroza multipla demai mult timp:- probleme cognitive, precum pierderi de memorie, dificultati de concentrare, scadereaatentiei sau dificultate in gasirea cuvintelor adecvate- simptome emotionale, precumdepresia,anxietatea si mania; un simptom rar este veseliaexcesiva, care pare inadecvata.

4.Mecanism fiziopatogenic

In general, scleroza multipla poate evolua pe una din cele patru cai, care se numesc:- recadere-remisie: evolutia consta in alternarea de perioade de boala activa, candsimptomele izbucnesc, cu perioade in care simptomele se amelioreaza; acest ciclu poatedura timp de multi ani; in perioadele de remisie, boala nu avanseaza- secundar progresiva: simptomele active ale sclerozei multiple devin constant
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/orbire_4350http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/nevrita-optica_3790http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/durerea-oculara_1786http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul_353http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incontinenta-urinara-permanenta_3883http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/mictiune_1777http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/mictiune_1777http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/constipatia_530http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/disfunctia-erectila_692http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/disfunctii-sexuale-feminine_742http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/depresie_849http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/depresie_849http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/orbire_4350http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-vedere/nevrita-optica_3790http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/durerea-oculara_1786http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul_353http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incontinenta-urinara-permanenta_3883http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/mictiune_1777http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/constipatia_530http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-masculine/disfunctia-erectila_692http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/disfunctii-sexuale-feminine_742http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/depresie_849http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45


5/19

progresive, cu vatamarea continua a sistemului nervos central; de obicei simptomele seagraveaza pe masura ce boala avanseaza- primar progresiva: boala este progresiva de la inceput, desi ritmul de degradare asistemului nervos central difera de la o persoana la alta si difera la aceeasi persoana; acestmod de evolutie a sclerozei multiple nu este foarte frecvent, dar poate fi devastator

- recadere progresiva: este o forma rara de evolutie a sclerozei multiple, care provoaca odegradare constanta a nervilor, care incepe odata cu aparitia primelor simptome sicontinua sa afecteze sistemul nervos central chiar si atunci cand nu sunt prezentesimptome.Multe persoane cu scleroza multipla nu au o evolutie care sa urmeze cu exactitate unuldin aceste modele. Adeseori evolutia este dificil de prezis. Nu numai ca difera de la opersoana la alta, dar modalitatea de evolutie se poate modifica la acelasi individ in cursultimpului.Scleroza multipla tinde sa fie mai severa la barbati decat la femei, in particular la barbatiide varsta medie care dezvolta aceasta boala.De obicei, scleroza multipla evolueaza cu mai multe episoade de recadere care apar in

cursul mai multor ani (tipul de scleroza multipla cu recaderi-remisii). La multe persoane,primul episod de scleroza multipla are doar un singur simptom. Pot trece mai multesaptamani, luni sau ani pana la aparitia unei recaderi. Pe masura ce timpul trece,simptomele pot persista dupa fiecare recadere, astfel incat se pierde capacitatea derevenire completa dupa episodul de recadere. Adeseori apar noi simptome pe masura cesunt afectate si alte zone din creier sau din maduva spinarii.

Evenimentele care pot indica ca poate fi vorba de o evolutie mai severa a sclerozeimultiple sunt:- recaderi frecvente in primii cativa ani ai bolii- vindecare incompleta intre episoade

- dificultati motorii precoce, persistente, care afecteaza capacitatea de miscare- numeroase leziuni "silentioase" care se pot evidentia la RMN (rezonanta magneticanucleara), leziuni care nu par sa fie cauza simptomelor existente in prezent.Durata bolii variaza. Majoritatea oamenilor care au scleroza multipla traiesc cu ea timpde zeci de ani. Desi adeseori persoanele afectate de scleroza multipla dezvolta in timpdiverite dizabilitati, afectiunea in sine este rareori amenintatoare de viata si poate sa nureduca in mod direct durata naturala de viata a persoanei in cauza.Majoritatea oamenilor au o evolutie de tip recadere-remisie; dupa aproximativ 10 ani,circa jumatate din acestia vor avea o evolutie de tip secundar progresiva. Sclerozamultipla primar progresiva apare la un numar redus de persoane din totalitatea celor cuaceasta afectiune.Unele persoane au doar cateva episoade usoare, cu vindecare completa. Aceasta formaeste numita scleroza multipla benigna.Desi se intampla rar, totusi un mic numar de persoane decedeaza in cateva luni de ladebutul bolii. Aceasta forma este numita scleroza multipla maligna sau fulminanta.

5.Complicatii
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rezonanta-magnetica-nucleara-rmn_4820http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rezonanta-magnetica-nucleara-rmn_4820http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rezonanta-magnetica-nucleara-rmn_4820http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/rezonanta-magnetica-nucleara-rmn_4820


6/19

Complicatiile care se pot datora sclerozei multiple sunt:- infectiile de tract urinar(ITU): persoanele cu scleroza multipla au adesea problemeurinare, precum incapacitatea de a controla mictiunea sau de a elimina urina; acestedificultati cresc riscul de aparitie a ITU- constipatia: incetinirea motilitatii intestinale si spasmele intestinale, precum si scaderea

activitatii fizice, sunt frecvente la persoanele cu scleroza multipla si pot duce la aparitiaconstipatiei- punctele dureroase la presiune: acestea apar atunci cand o persoana este nevoita sa steain pat perioade indelungate de timp, mai ales daca este incapabila sa isi schimbe pozitia- scaderea capacitatii de a se misca sau de a merge, ceea ce implica folosirea unui scauncu rotile tot timpul sau din cand in cand.Scleroza multipla nu trebuie sa interfereze cu majoritatea procedurilor de ingrijire asanatatii, aplicate de rutina, cum ar fi anestezia stomatologica, anestezia generala (cuexceptia cazului in care persoana respectiva are probleme respiratorii) sau vaccinarile,cum ar fi cel antigripal. Totusi, nu este clar dacavaccinul antigripal administrat subforma de spray intranazal (flu mist) se poate utiliza in siguranta la persoanele cu scleroza

multipla.Deoarece scleroza multipla poate afecta capacitatea de miscare si de deplasare, poatelimita activitatea zilnica, mai ales pe masura inaintarii in varsta. Numeroase persoane cuscleroza multipla au diferite grade de dizabilitate, dar aceasta nu este intotdeauna severasau constanta. Intr-un studiu recent referitor la imbatranirea persoanelor care au sclerozamultipla, o treime din acestea isi pastrasera locul de munca si doua treimi puteau samearga la 25 de ani de la debutul bolii.In cazul in care cineva are scleroza multipla, este indicat ca persoanele apropiate sadiscute cu medicul curant in legatura cu modul in care aceasta boala le poate afecta viatade zi cu zi. Cunoasterea cat mai completa a modalitatilor de evolutie si a posibilelorcomplicatii va fi utila in realizarea de planuri de viitor.

6.Factori de risc

Riscul de aparitie a sclerozei multiple creste in functie de:- localizarea geografica, sau locul in care persoana respectiva a copilarit (pana la 15 ani):persoanele care au trait in primii 15 ani din viata in regiunile cu clima mai rece, adicacele care sunt mai indepartate de ecuator, au tendinta de a avea o probabilitate mai marede a face scleroza multipla, decat persoanele care au trait in regiunile mai apropiate deecuator in timpul acestor ani- daca au mai existat cazuri de scleroza multipla in familie: persoanele care au un parintesau o ruda de rangul intai (inclusiv un frate geaman monozigot) cu scleroza multipla, auun risc usor crescut de a face aceasta afectiune- rasa: persoanele care traiesc in Europa de Vest de mai multe generatii, au o probabilitatemai mare de a dezvolta scleroza multipla; este neobisnuita la americanii nativi (indieniiamericani), eschimosi si africani- sexul: scleroza multipla este de aproximativ trei ori mai frecventa la femei decat labarbati.

7.Consult de specialitate
http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/infectii-de-tract-urinar-superior-pielonefrita-acuta_588http://www.sfatulmedicului.ro/Vaccinuri-si-vaccinari/vaccinarea-antigripala_837http://www.sfatulmedicului.ro/Vaccinuri-si-vaccinari/vaccinarea-antigripala_837http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-urinare/infectii-de-tract-urinar-superior-pielonefrita-acuta_588http://www.sfatulmedicului.ro/Vaccinuri-si-vaccinari/vaccinarea-antigripala_837


7/19

Unele din simptomele sclerozei multiple sunt asemanatoare celor intalnite in multe alteafectiuni. Se recomanda un consult medical daca, de o perioada mai lunga de timp esteprezent cel putin unul din urmatoarele simptome:- vedere incetosata, intunecata, cu pete, dureri oculare, pierderea vederii sau vedere dubla

- senzatia de slabiciune sau ingreunare, tararea involuntara a piciorului, rigiditate,probleme de mers si stangacie/neindemanare- senzatie de furnicatura sau de intepaturi de ac, amorteala, strangere in banda in jurulcorpului, bratelor sau picioarelor- senzatii ca socuri electrice se deplaseaza de-a lungul spatelui, spre brate sau in jos, sprepicioare- incapacitatea de a tine urina sau de a goli complet vezica urinara- ameteala- instabilitatea, sentimentul de nesiguranta pe picioare- probleme de memorie, scaderea atentiei, dificultati in gasirea cuvintelor adecvate saudificultati in rezovlarea problemelor cotidiene.

Daca o persoana a fost diagnosticata cu scleroza multipla, este indicat sa consultemedicul daca:- episoadele de simptome active au devenit mai frecvente sau mai severe- a aparut un simptom nou, care nu a mai fost pana acum- simptomele care sunt deja existente au suferit o modificare semnificativa.

8.Medici specialisti recomandati

Medicii specialisti care pot evalua simptomele sclerozei multiple si care o pot trata sunt:- medicii de familie sau internistii: se recomanda consultarea medicului atunci cand aparprima data simptomele; acesta va recomanda un consult neurologic daca este cazul; la o

persoana cu scleroza multipla, medicul de familie sau internistul poate trata problemelegenerale de sanatate, in timp ce neurologul se ocupa de tratamentul sclerozei multiple- medicii neurologi: neurologul poate decide daca simptomele sunt cauzate de sclerozamultipla si poate hotari impreuna cu persoana in cauza care este cel mai bun tratamentpentru aceasta.Multe centre medicale universitare si spitale mari au sectii sau centre in care lucreazaneurologi si alti profesionisti din domeniul medical care sunt specializati indiagnosticarea si tratarea sclerozei multiple si pot fi capabili sa asigure cea mai completaevaluare.

O persoana diagnosticata cu scleroza multipla poate avea nevoie la un moment dat deajutorul unui:- fiziokinetoterapeut, care ofera asistenta pentru exercitiile fizice necesare mentineriifortei si flexibilitatii corpului si invata persoana respectiva cum sa faca fata dificultatilorde miscare- terapeut specializat in terapia ocupationala, care poate ajuta la identificareamodalitatilor de indeplinire a activitatilor zilnice in cazul in care scleroza multipla aprovocat deficite fizice- logoped, care poate ajuta la imbunatatirea vorbirii, mestecarii si respiratiei, atunci cand
http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala-si-slabiciunea_1199http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala-si-slabiciunea_1199


8/19

scleroza multipla afecteaza musculatura fetei si a gatului- psiholog sau psihiatru, care poate ajuta persoana in cauza sa faca fata durerii, sa isimentina forta fizica si psihica si sa se adapteze dizabilitatii fizice; un psihiatru poateevalua si trata depresia, anxietatea sau alte tulburari de dispozitie, precum si problemelede memorie si de concentrare, in cazul in care sunt prezente

- specialist in managementul durerii, care poate ajuta in cazul prezentei unei durericronice semnificative, care poate aparea la unii oameni cu scleroza multipla; acesta poateoferi ajutor in gasirea de solutii pentru reducerea durerii, atunci cand acest lucru esteposibil, sau poate sprijini pacientul in dobandirea capacitatii de a face fata durerii atuncicand aceasta nu dispare.- neurochirurg, pentru realizarea unei interventii chirurgicale in cazul in care exista untremor sau o spasticitate severa.

9.Investigatii

Punerea diagnosticului de scleroza multipla nu este intotdeauna un lucru usor. Poate trece

ceva timp de la aparitia primelor simptome pana cand se confirma diagnosticul.Scleroza multipla este diagnosticata atunci cand testele neurologice si examinareaneurologica evidentiaza cu certitudine prezenta leziunilor in mai mult de o zona asistemului nervos central (de regula in creier si in maduva spinarii) si ca vatamarea a avutloc in mai mult de un moment din viata.Diagnosticul de scleroza multipla se pune daca exista o asociere intre urmatoareleconditii:- doua episoade distincte de simptome neurologice, precum slabiciune sau neindemanare,tulburari de vedere, furnicaturi sau amorteli sau tulburari de echilibru, care suntobiectivate de un neurolog; fiecare episod trebuie sa aiba o durata de cel putin 24 ore siepisoadele trebuie sa apara in momente diferite

- simptome care indica existenta de leziuni in mai mult de o regiune a sistemului nervoscentral si examene de laborator care evidentiaza anomalii corespunzatoare sclerozeimultiple- este sigur ca nu exista o alta afectiune care sa poata cauza aceste simptome si acesterezultate de laborator.Istoricul medical si examenul neurologic pot identifica posibilele probleme ale sistemuluinervos si adeseori sunt suficiente pentru a sugera diagnosticul de scleroza multipla.Testele pot ajuta la confirmarea sau excluderea acestui diagnostic, in cazul in care doaristoricul si examenul neurologic nu pot sustine cu certitudine existenta acestei afectiuni.

Teste utilizate pentru diagnosticul sclerozei multiple

- rezonanta magnetica nucleara (RMN) a creierului si a maduvei spinarii: trebuieefectuate pentru a se confirma diagnosticul si pentru a-l ajuta pe medic sa decida cetratament este cel mai bun; mai mult de 90% din persoanele cu scleroza multipla au unrezultat anormal la RMN; la persoanele diagnosticate deja cu scleroza multipla, RMN-uleste de asemenea util pentru a se evalua progresia bolii (RMN-ul si examinareaneurologica pot fi de folos in formularea unui prognostic dupa primul episod desimptome: ce persoane vor face in viitor scleroza multipla)


9/19

-punctia lombarapoate fi efectuata pentru a se examina lichidul cefalorahidian:majoritatea persoanelor cu scleroza multipla au rezultate anormale la acest test, cum ar finiveluri anormale a proteinelor numite imunoglobulineG (Ig G) sau o crestere usoaraleucocitelor (globulelor albe)- testul potentialelor evocate: poate uneori arata existenta unor anomalii ale creierului si

ale maduvei spinarii si ale nervilor optici, pe care examinarea neurologica si alte teste nupot sa le detecteze; testul numit potentialul evocat vizual este cel mai important dintreaceste tipuri de teste in diagnosticarea sclerozei multiple.

Teste utilizate pentru diagnosticul afectiunilor asociate

Testele urinare pot fi necesare pentru diagnosticarea unei probleme in controlul functieivezicii urinare la o persoana cu scleroza multipla.Testele neuropsihologice pot fi utile la identificarea unor probleme emotionale sau alegandirii, care pot fi prezente fara ca persoana respectiva sa le constientizeze. In mod tipic,aceste teste sunt sub forma de intrebari si raspunsuri.

In prezent se fac studii in legatura cu un nou test, care consta in identificarea anticorpilordin scleroza multipla; speranta este ca ar putea ajuta la identificarea persoanelor care vordezvolta scleroza multipla activa dupa primul episod de simptome. Daca acest test se vadovedi a fi eficace, el poate ajuta la diagnosticarea sclerozei multiple active.Este important ca persoana diagnosticata deja cu scleroza multipla sa fie reexaminata incazul in care apar noi probleme. Simptomele noi pot fi cauzate mai degraba de alteafectiuni tratabile decat de scleroza multipla sau pot fi un semnal ca s-a produs omodificare a bolii, care ar pute afecta deciziile terapeutice.

10.Kinetoterapia n scleroza multipl

Boala demielinizant a SNC1, scleroza multipl este caracterizat prin leziunifocale sau difuze ale tecilor de mielin ale fibrelor nervoase, care apar n diferite reginuiale SNC. Distrugerea tecilor de mielin, dar cu conservarea cilindraxului duce ladificulti de conducere repetativ a impulsurilor i la apariia rapid a oboselii.Temperatura crescut blocheaz conductibilitatea pe fibra fibroas, dup cum ph-ulcrescut, scderea calciului i creterea fosfatului seric amelioreaz conductibilitatea.

11. Aprecierea disfuncionalitilor din scleroza multipl

De peste 30 de ani, J.F. Kurtze2 a imaginat o scal n 10+1 puncte (de la 0 la 10)de apreciere a disfuncionalitii din scleroza multipl, n care:

0- examen neurologic normal

1Mrgrit, M., Mrgrit, F., Heredea, G., (1998)- Aspecte ale recuperrii bolnavilor neurologici, EdituraUniversitii din Oradea, Oradea2Sbenghe, T. (1987)- Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura Medical, Bucureti
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/punctie-lombara_4716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imunoglobulina_3872http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imunoglobulina_3872http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/punctie-lombara_4716http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imunoglobulina_3872


10/19

1- fr disfuncie, dar cu semne minime (Babinski pozitiv, semne premotoriiataxiei, scderea sensibilitii la vibraie)

2- deficit minimal (uoar slbiciune sau rigiditate, uoar tulburare a mersului,nendemnare, tulburri vizuale uoare)

3- disfuncie moderat (monoparez, hemiparez, tulburri urinare moderate i

oculare, mici disfuncii combinate) 4- disfuncie relativ sever, nempiedicnd ns posibilitatea de a munci sau de a

duce o via relativ normal 5- disfuncie sever care face dificil mersul, dar fr sprijin 6- disfuncie care necesit pentru mers utilizarea bastonului sau crjelor 7- disfuncie sever care oblig la utilizarea scaunului cu rotile (dar cu

mobilizarea lui de ctre pacient i cu posibilitatea de a aeza singur i ridicasingur)

8- disfuncie care oblig la rmnerea n pat, pacientul putnd ns utilizamembrele superioare

9- disfuncie total, fr vreo posibilitate de autoajutorare- dependen total 10- exitus prin scleroz multipl

12. Obiectivele tratamentului kinetic

Programul de recuperare funcional n scleroza multipl se orienteaz spredeficitul motor, mai ales spre cel de tip piramidal, ca i spre cel senzitiv. O mare ateniese va da evitrii obosirii bolnavului, datorit demielinizrii, oboseala muscular aparedeosebit de repede.

Obiectivele3 programului de recuperare sunt: Inducerea activitii motorii voluntare. Muscultura paretic flasc poate aprea i

n stadiile iniiale, chiar nainte de a se instala spasticitatea antagonitilor. Se voraplica tehnicile cunoscute de promovare a tonusului i activitii motorii: stretch-reflex, mobilizrile pasivo-active asociate cu elemente de facilitare (periaj,vibraie, C-icing etc.); exerciii de facilitare motorie (inversare lent, contraciirepetate, secvenionalitate pentru ntrire etc.); mobilizrile din cadrul schemelorKabat unidirecionale pentru inducia pozitiv de la musculatura nc bineinervat; contraciile contralaterale cu acelai scop; se utilizeaz reflexelabirintice, ca i ale poziiei capului. Pe msur ce activitatea muscular crete, seintroduc izometria i mobilizrile cu rezisten progresiv crescnd. Desigur chidrokinetoterapia va putea fi larg utilizat, ca i scripetoterapia saususpensoterapia.

Ameliorarea feed-back-ului senzorial. Piederea sensibilitii agraveaz pierdereacontrolului motor i coordonrii. n primul rnd ne referim la pierdereasesnibilitii proprioceptive. Cea mai bun metod de reantrenare a propriocepieieste utilizarea bio-feed-back-ului cu semnalizare vizual i acustic.

3Sbenghe, T. (1987)- Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura Medical, Bucureti


11/19

Inhibarea schemelor motorii nedorite. La pacientul cu SM, efortul intens aprutn tractul corticospinal n ncercarea de realizare a unei scheme motorii determiniradierea excitaiei spre ali muchi ai unei scheme de similare sau a unei scheme

contralaterale, situaie care determin, micri nedorite, incoordonare, agravnddeficitul funcional. De fapt, acesta este motivul pentru care micrile active nutrebuie s fie prea solicitante, efortul muscular trebuie evitat, pentru ca micareas se fac n cadrul schemei fiziologice. Spasticitatea este de asemenea o cauz aschemelor nedorite de micare, trebuind combtut. Efectele cele mai bune seobin prin exerciiile i tehnicile propuse de Bobath.

Ameliorarea coordonrii. Inactivitatea determin repede pierderea coordonrii,cci acesta necesit pentru formare i ntreinere repetiia frecvent a unei schemede mobilizare, eliminnd astfel treptat orice alt micare parazitar. Coodonareadiminu cnd schemei de mobilizare i se opune o rezisten prea mare, cci, aa

cum s-a artat, apare iradierea excitaiei. Pentru realizarea coordonrii se vor faceexerciii libere fr efort, treptat se va crete viteza execuiei.

Prevenirea i tratarea redorii articulare i retracturilor musculare. Apar redoriarticulare mai ales n flexie la nivelul oldului i genunchilor n special. n aldoilea rnd, mai exist i pericolul de fixare a piciorului n varus equinus. Lamembrele superioare, de obicei se produc rotaia intern a braului i flexiapumnului i degetelor. La primele semne de apariei a redorii se adaugmobilizrile pasive lente- pentru a evita reflexul de ntindere-, ca i mobilizriactive concomitent cu aplicarea gheii.

Ameliorarea tulburrilor cerebeloase (ataxiei). Disfuncia cerebeloas se traduceprin apariia ataxiei, disimetriei, tremurturilor interstiiale, adiadocokineziei. Labaza acestor tulburri stau slbiciunea, hipotonia i incoodonarea, respectivasincronismul n contracia i fixarea muscular a agonitilor i sinergitilor i nrelaxarea antagonitilor. Ataxia locomotorie din SM se datoreaz piederiipropriocepiei, motiv pentru care exerciiile imaginate de Frenkel reprezintprogramul de elecie.

13. Tratamentul kinetoterapeutic

Tratamentul acestei boli este pn n prezent descurajant. Corticoterapia n puseui programele de fizioterapie (electrostimulare, masaj, crioterapie, balneoterapie etc.) irecuperare ntre puseuri sunt cei doi piloni de baz ai asistenei medicale pentru bolnaviicu leuconevraxit. Tratamentul poate aduce unele ameliorri n ceea ce priveterelaxarea, permind unele micri uzuale necesare bolnavului. Se vor aplica att masajulct i micrile pasive care s nving spasmul, executnd flexii ale membrelor. Execuiamicrilor pasive va fi lent, iar amplitudinea va fi crescut progresiv, pe msur cespasmul cedeaz. Pentru muchii flexori care sunt slabi, se fac micri active de


12/19

tonificare. Lucrnd n faa oglinzii, bolnavul se poate controla n timpul micrilor decoordonare-precizie4.

Exerciiile propuse de Frenkel5:Ex.16

A- PI. Pacientul n DD

T1- flexia CF i GT2- extensia CF i GT3- abducia CF cu G flectatT4- adducia CF cu G flectatT5- abducia MI extinseT6- adducia MI extinse

T- contracii concentrice i excentrice ale musculaturii trenului inferior.E- comanda verbal, ritm respirator; dozaj: 3 repetri, 2 serii, 1 minut pauz ntre serii

Ex.2A- PI. Pacientul n DD

T1- flexia genunchilor, concomitent cu ridicarea clcielor de pe pat.T2- extensia genunchilor, concomitent cu ridicarea clcielor de pe pat.T- T1- contracie excentric, T2 contracie concentric.E- comanda verbal, ritm repirator; dozaj: 3 repetri, 2 serii, 1 minut pauz ntre serii

Ex.3A- PI. Pacientul n DD

T1- flexia genunchiului, clciul plasat pe o anumit zon de pe membrul inferioropus

T2- extensia genunchiuluiT- T1 contracie excentric, T2 contracie concentric

E- comanda verbal, ritm repirator; dozaj: 3 repetri, 2 serii, 1 minut pauz ntre seriiEx.4

Din poziia de eznd se ncearc s se pun clciul n mna kinetoterapeutului,care i schimb mereu poziia minii.

Ex.5 Se menine poziia de eznd drept cteva minute.

Ex.6 Din eznd, cu piciorul pe sol, se deseneaz conturul piciorului, se ridic

genunchii, apoi se pune picirul din nou pe sol n cadrul conturului.

Ex.7

4 Dumitru, D. (1981)- Ghid de reeducare funcional, Editura Sport-Turism, Bucureti5Sbenghe, T. (1987)- Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Editura Medical, Bucureti6 Exerciiile sunt descrise n conformitate cu sistemul ATE (dup coala din Boston, unitile structurale aleexerciiului fizic sunt cuprinse n trei seciuni: activities, techniques, elements, construind un sistemunitar- ATE) ns ntr-o form simplificat


13/19

Pacientul se ridic de pe scaun, apoi se reaeaz, genunchii lipii unul de altul.

Ex.8 Mers ntre dou linii paralele

Ex.9 Mers cu plasarea fiecrui picior pe nite semne trasate pe podea care s oblige la o

uoar adducie a membrelor inferioare.

Alte exerciii din tratamentul recuperator al SM7 vizeaz mobilizarea general atuturor articulaiilor, tonifierea muchilor, creterea rezistenei, reeducarea respiraiei,obinerea relaxrii. De exemplu, urmtoarele dou exerciii vizeaz tonifiereamusculaturii trenului inferior.

Ex.10A- PI. Pacientul n DD, genunchii flectai, tlpile pe pat.

T1- extensia olduluiT2- revenire n PI

T-T1 contracie excentric, T2 contracie concentricE- comanda verbal, ritm repirator; dozaj: 4 repetri, 2 serii, 1 minut pauz ntre serii

Ex.11A- PI. Pacientul n DL

T1- abducia MI extinseT2- aducia MI extinse

T- T1 contracie concentric, T2 contracie excentricE- comanda verbal, ritm repirator; dozaj: 4 repetri, 2 serii, 1 minut pauz ntre serii

Tratamentul poate usura semnificativ viata persoanelor cu scleroza multipla. Tipul detratament depinde de severitatea simptomelor si de faptul ca boala este in faza activa sauin remisie.Desi cu tratamentul actual, scleroza multipla nu se poate vindeca, totusi medicamentelepot reduce numarul, frecventa si severitatea recaderilor si pot incetini progresia bolii.Inceperea tratamentului cat mai curand posibil dupa punerea diagnosticului de sclerozamultipla poate preveni sau poate intarzia aparitia vatamarii definitive a sistemului nervos.

Medicamentele pot provoca efecte secundare inconfortabile, dar de obicei temporare,cum ar fi simptome asemanatoare celor din gripa. Totusi, dupa cateva luni de tratament,

cei mai multi oameni nu mai prezinta efecte secundare datorate medicamentelor.Reabilitarea, constand in fiziokinetoterapie, terapie ocupationala, logopedica si cognitiva,care pot ajuta persoana afectata sa faca fata simptomelor si sa invete sa se adaptezesituatiilor din viata de zi cu zi si profesionale.Terapiile alternative si complementare ce pot fi folosite in scleroza multipla sunt incastudiate, dar pana in prezent nici una nu s-a dovedit a fi eficace, ba chiar uneori ar putea7http://valentinserac.wordpress.com/2008/03/26/kinetoterapia-in-scleroza-multipla/
http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/fiziokinetoterapia-domenii-de-aplicare-si-beneficii_4611http://www.sfatulmedicului.ro/Terapii-complementare/fiziokinetoterapia-domenii-de-aplicare-si-beneficii_4611


14/19

cauza mai mult rau decat bine.

Tratament simptomatic

Tratarea simptomelor specifice poate fi eficace, chiar daca nu se poate opri progresiaafectiunii.Simptomele care adeseori pot fi controlate sau ameliorate cu ajutorul medicamentelorsunt:- oboseala: medicamentele care reduc oboseala sau care pot fi utile in imbunatatireasomnului pot fi amantadina (Viregyt) sau fluoxetina (Prozac)- incordarea musculara (spasticitatea) si tremorul: medicamentele care pot amelioraspasmele musculare sau rigiditatea sunt baclofen (Lioresal, Baclofen), dantrolene(Dantrium), gabapentin (Neurontin), diazepam sau clonazepam (Rivotril); uneori ocombinatie a acestor medicamente are un rezultat foarte bun in reducerea simptomelor

musculare- probleme urinare si constipatie: medicamentele folosite pentru reducerea mictiunilorfrecvente pot fi propantheline (Pro-Banthine), oxybutynin (Ditropan) sau tolterodine(Detrol); pentru ameliorarea constipatiei se pot utiliza laxative zilnic- durere si senzatii anormale: in functie de severitate durerii, se pot folosi atatmedicamente obtinute cu reteta, cat si fara reteta; medicamentele obtinute pe baza dereteta folosite frecvent pentru reducerea durerii din scleroza multipla sunt baclofen(Baclofen,Lioresal), carbamazepina (Carbamazepina, Finlepsin, Neurotop, Taver,Tegretol, Timonil, Stazepine) sau gabapentin (Neurontin); medicamentele care se potobtine fara reteta pot fi acetaminophen (Paracetamol), ibuprofen sau naproxen sodium- depresia: pot fi folosite medicamente antidepresive pentru scaderea depresiei, care este

frecventa la persoanele cu scleroza multipla; sunt adesea folosite antidepresivele triciclice- precum amitriptilina, desipramina (Norpramin) sau imipramina (Antideprin) - sauinhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, ISRS sau SSRI - precum fluoxetina (Prozac)sau sertralina (Zoloft) sau altele- dificultatile sexuale: medicamentul indicat in acest scop este sildenafil (Viagra), atat lafemei cat si la barbati; Yohimbina si clomipramina (Anafranil) pot fi de asemeneaindicate pentru ameliorarea disfunctiei erectile (impotentei).

Scleroza multipla poate afecta mai multe regiuni ale sistemului nervos, producand ogama larga de simptome. Alegerea medicamentelor depinde de simptomele existente.Medicamentele pot fi folosite doar uneori sau cu regularitate, in functie de cat de seversau de constant este un anume simptom.Modificari in dieta, in programul zilnic, efectuarea de exercitii fizice si alte obiceiuri, potfi de asemenea utile persoanei in cauza ca sa faca fata unora din aceste simptome.Medicamentele folosite pentru tratamentul simptomelor unui episod de scleroza multiplasi pentru revenirea mai rapida dintr-o recadere sunt:- corticosteroizi (precum metilprednisolon)- ACTH (hormonul adrenocorticotropic)
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sildenafil-citrat_7197http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sildenafil-citrat_7197


15/19

- imunoglobuline administrate intravenos (IGIV) sau preparate din plasma (niciuna nueste utilizata frecvent).

14. Kinetoterapia n scleroza multipl

Boala demielinizant a SNC8, scleroza multipl este caracterizat prin leziunifocale sau difuze ale tecilor de mielin ale fibrelor nervoase, care apar n diferite reginuiale SNC. Distrugerea tecilor de mielin, dar cu conservarea cilindraxului duce ladificulti de conducere repetativ a impulsurilor i la apariia rapid a oboselii.Temperatura crescut blocheaz conductibilitatea pe fibra fibroas, dup cum ph-ulcrescut, scderea calciului i creterea fosfatului seric amelioreaz conductibilitatea.

15.Profilaxie

In general, la ora actuala nu se poate preveni aparitia sclerozei multiple sau a episoadeloracestei boli. La persoanele care au scleroza multipla tipul recadere-remisie, tratamentulcu interferon beta sau cu glatiramer acetat poate reduce frecventa recaderilor, iarinterferonul beta poate intarzia dezvoltarea dizabilitatii.Interferonul beta-1b (Betaferon) sau mitoxantrona (Novantrone) pot intarzia progresiabolii la unele persoane cu scleroza multipla, tipul secundar progresiv. Aproximativjumatate din persoanele cu scleroza multipla tipul recadere- remisie vor evolua catrescleroza multipla tipul secundar progresiv in 10 ani.S-a presupus ca scleroza multipla se poate datora unei leziuni, unui soc, sarcini sau unor

vaccinari, dar aceste ipoteze nu au putut fi demonstrate stiintific pana in acest moment.La o persoana care are deja scleroza multipla, o infectie virala (cum ar fi cu virusulgripal) poate provoca apritia unui nou episod.In cursul sarcinii, femeile cu scleroza multipla au adeseori mai putine recaderi. In primele3 pana la 6 luni de la nastere, totusi, ele au frecvent tendinta de a avea mai multe recaderi.

Persoanele cu scleroza multipla sunt sfatuite sa evite supraincalzirea organismului ori decate ori este posibil. Cresterea temperaturii corpului poate agrava temporar simptomele,deoarece suprasolicita nervii care sunt deja afectati de scleroza multipla. Se recomandautilizarea aerului conditionat, mentinerea unei temperaturi mai reci in camera si evitareabazinelor de inot cu apa fierbinte si a bailor fierbinti. In timpul anotimpurilor cu

temperaturi ridicate si foarte ridicate este indicata efectuarea activitatilor in incaperi cuaer conditionat si cat mai putin posibil in afara acestora.

8Mrgrit, M., Mrgrit, F., Heredea, G., (1998)- Aspecte ale recuperrii bolnavilor neurologici, EdituraUniversitii din Oradea, Oradea


16/19

16 .TETRAPAREZA SPASTICA

Tetrapareza spastica reprezinta forma cea mai grava de diplegie spastica. Are ofrecventa crescuta la nou-nascutii cu encefalopatie hipoxic-ischemica, infectii intrauterine

(Citomegalovirus, rubeola, rujeola etc.), malformatii structurale cerebrale grave.Clinicboala afecteaza toate membrele, insa mai accentuat pe cele superioare.In pozitia supino (cu fata in sus) schema motorie este in extensie: bolnavul tine capulhiperextensie cu retractia umerilor si uneori toracele este retractat, membrele inferioaresunt in extensie, incrucisate, in adductie, intrarotate, chiar forfecate, se observa flexiaplantara a piciorului, contractia adductorilor (ceea ce determina, in timp, luxatia de sold) .

In pozitia prono (cu fata in jos) schema motorie este in flexie. Copilul bolnav NUridica si nu roteste capul (nici macar pentru a respira), are bratele blocate sub torace,membrele inferioare fiind adesea in flexie.In pozitie sezand copilul cade pe spate sau anterior deoarece are reflexele tonice

cervicale asimetrice, acestea persistand si dupa varsta de 6 luni si nu achizitioneazaaceasta pozitie. Mana este inchisa in pumn, ceea ce impiedica copilul de a duce mana saualte obiecte la gura, pozitia policelui este strans in pumn si degetele flectate.Mersul pe coate si pe genunchi NU este posibil.In cadrul examinarii neurologice se observa existenta unui sindrom piramidal la atat lamembrele superioare, cat si la cele inferioare.Apar de asemenea, tulburari de masticatie si nutritie, ceea ce va determina efectuareaalimenatiei cu ajutorul sondei.

Simptomatologia asociata consta in strabism, atrofie optica, crize epileptice, retardgrav, complicatii ortopedice (cifoscolioza, luxatie de sold) .

Acest tip de afectiune afecteaza membrele inferioare , dar mai accentuat sunt afectatemembrele superioare. Pacientul intotdeauna este cu capul in hiperextensie asociat curetractia umerilor. Nu poate sa ridice capul nici nu poate sa roteasca gatul. Membreleinferioare sunt in extensie, adductie, observandu-se flexia plantara a membrului inferiorsi contractia adductorilor. Uneori apare si luxatia de sold.Folosind examenul neurologic putem sa observam existenta unui sindrom piramidal atatla membrele inferioare, cat si la cele superioare. Apar de asemenea, tulburari demasticatie si nutritie, ceea ce va determina efectuarea alimenatiei cu ajutorul sondei.Sunt prezente si urmatoarele simptome:- strabism- atrofie optice- deviatie la coloana vertebrala ( cifoza, scolioza ) - crize epileptic- retard mintalIn forma usoara de tetrapareza spastica retardul este mediu, iar deplasarea se poate facedar patologic.E bine s fim informai despre sntatea noastr, dar i despre condiiile ncare putem depista semnele bolilor cronice. Scleroza multipl este cea mai frecventafeciune neurologic la adultul tnr, care determin invaliditi majore. n ara noastrse estimeaz c aceast boal are o prevalen de circa 35- 40 la 100.000 de locuitori, aacum rezult dintr-o serie de evaluri epidemiologice.Este o boal care debuteaz la
http://www.romedic.ro/rubeolahttp://www.romedic.ro/rubeola


17/19

adultul tnr (20-40 ani), este de 2-3 ori mai frecvent la femei dect la brbai. Cadispunere geografic predomin n regiunile nordice.Scleroza multipl este o afeciune cronic a Sistemului Nervos Central caracterizat prinepisoade de inflamaie i un proces de demielinizare focal a substanei albe, ce au carezultat tulburri ale motricitii, sensibilitii, vzului, activitii sfincterelor precum i

tulburrile psihice. Important pentru perioada de recuperare este: instalarea bolii este cudistrugerea tecilor de mielin, dar cu conservarea cilindraxului duce la dificulti deconducere repetitive a impulsurilor i la apariia rapid a oboselii.

Cauza sclerozei multiple este necunoscut. Ar putea fi implicat un factor genetic,deoarece riscul de apariie a sclerozei multiple la o persoan este uor crescut dac unuldin prini a avut scleroz multipl. Legtura, nu ntotdeauna evident, ntre locul(geografic) n care persoana afectat a copilrit i riscul de dezvoltare a sclerozei multiplemai trziu n cursul vieii, sugereaz c ar putea fi implicai unii factori de mediu, precuminfeciile virale sau alte boli infecioase. Totui, pn n prezent nu s-a demonstrat clar cao anumit infecie specific care ar cauza scleroza multipl. S-au suspectat i ali factori

declanatori ai sclerozei multiple, dar pn acum nu s-a demonstrat c vreunul din ei ar fiimplicat cu certitudine. n plus, o afeciune viral aprut n copilrie sau un alt factor demediu, probabil nu explic suficient de ce unele persoane vor face mai trziu sclerozmultipl. Studiile de cercetare aflate n curs, sugereaz c o problem la nivelulsistemului natural de aprare al organismului (sistemul imun), aprut devreme ncopilrie sau dup infecii, poate declana debutul sclerozei multiple. Factorul declanatorpoate fi o reacie autoimun n care sistemul imun atac mielina, stratul proteic careprotejeaz fibrele nervoase.

Semnele clinice principale :

1. Anomalii senzitive: parestezii, adesea sub form de amoreli; dureri; semnul Lhermite;2. Anomalii motorii: deficit motor de tip piramidal; spasticitate; contracii spastice (nflexie, n extensie);3. Anomalii vizuale: nevrit optic (pierderea monocular a vederii, nsoit eventual dedurere i scotom central);4. Anomalii cerebeloase: ataxie, incoordonare; tremor cerebelos (asociat uneori cu tremorpostural); dizartrie cerebeloas;5. Anomalii ale trunchiului cerebral: diplopie; dizartrie, disfagie, disfonie; parestezii lanivelul feei; parez facial; oftalmoplegie internuclear; nevralgie trigeminal; vertij;6. Alte anomalii (mai rare la debut): crize paroxistice (cu durat de sec/min, dar care aparrepetat timp de mai multe sptmni pentru a avea semnificaie de puseu SM); anomaliivezicale; disfuncii sexuale.

Aceast boal evolueaz lent n pusee de gravitate variabil. Aceste pusee evolutive aparla intervale neregulate de timp, de la cteva luni, la civa ani. Dup fiecare puseu apare ofaz de remisiune caracterizat de recuperarea funciei unor grupuri neuronale care nu aufost dect inhibate de procesul patologic. Boala este progresiv i este particular fiecruibolnav n parte.


18/19

17.BIBLIOGRAFIE:

1.Dumitru, D. (1981)- Ghid de reeducare funcional, Editura Sport-Turism, Bucureti2.Mrgrit, M., Mrgrit, F., Heredea, G., (1998)- Aspecte ale recuperrii bolnavilorneurologici, Editura Universitii din Oradea, Oradea3.Mihancea, P. (2005)- Scleroza multipl, Editura Universitii din Oradea, Oradea4.Sbenghe, T. (1987)- Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, EdituraMedical, Bucureti5.Serac, V. (2005)- Manual de kinetoterapie pentru persoane cu scleroz multipl, MSMelsbroek Belgia6.Stamatoiu, I.C. (1989)- Scleroza multipl, Editura Medical, Bucureti

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/


19/19

Www.referat.ro-scleroza Multipla Si Tetrapareza Spastica

Documents

Transcript of Www.referat.ro-scleroza Multipla Si Tetrapareza Spastica