referat.ro

George Cosbuc:

Universul poetic

Universul poetic cosbuchian este greu de cuprins ntr-o formul unic datorit unei deosebite mobilitti tematice (liric peisagist, erotic, de atitudine social, de evocare a trecutului eroic, etc.) si datorit unei disponibilitti sufletesti, care merge de la idil la accente vehemente din Noi vrem pmnt.

n legtur cu lirica lui Cosbuc s-au conturat dou preri fundamentale, dar opuse:

prima, sociologizant, la originea creia st criticul Constantin Dobrogeanu Gherea, potrivit creia Cosbuc este un poet al trnimii, care n versurile sale evoc viata tranului si a satului. Este un punct de vedere gresit pentru c absolutizeaz una din trsturile specifice ale liricii lui Cosbuc.

cealalt prere, reprezentat de Vladimir Streinu si Mircea Zaciu este una strict estetic, artistic, potrivit creia Cosbuc este un poet rafinat, un alexandrin, nzestrat mai ales cu vocatia versificatiei.

Eugen Lovinesu considera c odat cu aparitia lui Arghezi, poezia lui Cosbuc si-ar fi pierdut actualitatea. mpotriva acestei preri Dumitru Micu demonstreaz actualitatea poeziei lui Cosbuc, stabilind puncte de convergent cu poezia lui Toprceanu, Arghezi, Aurel Ru, Alexandru Andritoiu.

Concluzia lui Dumitru Micu este c poezia lui Cosbuc sun actual n constiint.

n lirica romneasc poezia lui Cosbuc nseamn un moment de revitalizare a filonului folcloric. Din versurile poetului se constituie monografia satului ardelean cu pitorescul su geografic, etnografic si cu profilul spiritual al locuitorilor si. Desi n-a reusit s realizeze o epopee inspirat din lumea satului, cele mai reusite poezii alctuiesc o monografie epicoliric a satului ardelean.Lirica peisagist

Cosbuc este al doilea mare pastelist din literatura romn dup Vasile Alecsandri. Spre deosebire de Alecsandri, n pastelurile cruia domin stagnarea, nemiscarea, chiar gravitatea, n pastelurile lui Cosbuc domin miscarea, culoarea, veselia.

Tablourile statice ale lui Vasile Alecsandri erau realizate mai ales prin contrastul alb-negru. n contrast cu acesta, pastelurile lui Cosbuc cuprind o mare varietate de forme si culori. Dac Vasile Alecsandri a preferat iarna, Cosbuc prefer vara, realiznd un adevrat ciclu al verii. Anotimpul vara este prezentat n diferite momente ale zilei.

Faptul verii/zilei prezint trezirea naturii ntr-o dimineat de var. Poezia este o cosmogonie n miniatur. La nceput tabloul este static, apa, cmpia, vntul dorm sub cerul clar, ca lacrima. Lupta dintre lumin si ntuneric se d dincolo de zare si se sfrseste cu biruinta luminii. Odat cu aparitia luminii ntegul peisaj se anim: oamenii cu coasa pe umr merg la munc. Tot acest freamt este un adevrat imn pe care viata l nalt Soarelui.

i care, si turme-n pripoare

Pe umede coaste rsar -

Sunt toate-ale tale, tu Soare !

Fptur tu dnd diminetii,

Esti singur fiinta vietii

Si-al lumii altar ...

n pastelul n miezul verii poetul prezint un tablou coplesit de o cldur torid.

i e liniste pe dealuri

Ca-ntr-o mnstire ars;

Dorm si-arinii de pe maluri

i cldura valuri-valuri

Se revars.

Prin sensul ei pastelul Vara este un cntec de premrire a frumusetii peisajului romnesc. n primele strofe poetul creeaz o imagine panoramic dominat de masivitatea Ceahlului:

Priveam fr de tint-n sus -

ntr-o slbatic splendoare

Vedeam Ceahlul la apus,

Departe-n zri albastre dus,

Un urias cu fruntea-n soare,

De paz trii noastre pus.

Atentia poetului se deplaseaz de la planul cosmic la planul terestru, surprinznd miscrile seceritorilor dintr-un lan de gru. n finalul poeziei plcerea contemplrii se transform n bucuria integrrii vietii individuale n viata etern a meleagurilor strmosesti. Sentimentul de dragoste fat de tar si neam este exprimat cu discretie:

Mi-e inima de lacrimi plin,

C-n ea s-au ngropat mereu

Ai mei, si-o s m-ngrop si eu !

O mare e, dar mare lin -

Natur, n mormntul meu,

E totul cald, c e lumin !

Acelasi sentiment este exprimat ntr-o form de un sincer patetism de poezia Vestitorii primverii:

Voi ati cntat cu glas fierbinte

Naturii calde imnuri sfinte,

Ori doine dragi, cnd v-ati adus

De noi aminte !

Strinilor voi nu le-ati spus,

C doine ca a noastre nu-s ?

Un pastel excelent este Noapte de var care prezint cufundarea satului si a naturii n ntuneric si somn. Acest pastel seamn si cu Sara pe deal de Mihai Eminescu si cu Zburtorul de Ion Heliade Rdulescu.

Primul tablou surprinde spectacolul plin de miscare al venirii de la cmp. Zgomotele specifice sunt redate prin verbe la gerunziu:

Care cu poveri de munc

Vin ncet si scrtind;

Turmele s-aud mugind,

i flcii vin pe lunc

Hulind.

Poetul foloseste imagini vizuale si auditive pentru a reda zgomotele satului la lsarea noptii. Un alt moment prezint linistea: zgomotele s-alin, opaitele au murit. Pe scufundarea n somn a lumii reale se ridic o alt lume de tain, fcut din liniste, adierea vntului printre brazi, cderea muzical a valurilor. Punctul culminant este aparitia lunii:

Iat-o ! Plin, despre munte

Iese luna din brdet

i se nalt, ncet-ncet,

Gnditoare ca o frunte de poet.

Lirica erotic

George Cosbuc este unul dintre cei mai mari cntreti a iubirii. Lirica erotic a lui Cosbuc se caracterizeaz prin exprimarea direct, spontan, sincer a sentimentelor printr-o perceptie a erosului integral trneasc, remarc pe drept cuvnt George Clinescu.

n idilele lui Cosbuc exist o strategie erotic si un joc erotic specific mediului stesc si care ilustreaz nclinatia spre ludic a omului. De obicei ntr-un peisaj rural cei doi ndrgostiti se ntlnesc neprevzut. Fiecare se preface surprins sau suprat. Tinerii si ascund sentimentele, comportndu-se dup un cod erotic specific satului: fata trebuie s par retras, supus, temtoare, iar biatul chipes si plin de cutezant. Discursul liric este dominat de jocul si de dialogul erotic.

Referindu-se la erotica lui Cosbuc, Constantin Dobrogeanu Gherea ramarca c ea este o adevrat monografie a iubirii, de la primii fiori ai sentimentului, pn la iubirea nselat si prsit.

n poezia La oglind exist o confesiune a unei tinere fete, care rmas singur acas se contempl n oglind, descoperind cu ncntare c este frumoas. Furat de pcerea de a se privi, tnra d glas sentimentelor sale. Se imagineaz ca tnr ndrgostit, ca fat de mritat si ca nevast.

Azi am s-ncrestez n oglind -

Jos din cui acum, oglind !

Mama-i dus-n sat ! cu dorul

Azi e singur puisorul,

i-am nchis usa la tind

Cu zvorul.

Treptat tnra are revelatia propriei identitti si paralel dobndeste constiinta propriei sale valori:

Iat-m ! Tot eu, cea veche !

Ochii ? hai, ce mai pereche !

i ce cap frumos, rsare !

Nu-i al meu ? Al meu e oare ?

Dar al cui ! Si la ureche

Uite-o floare.

Sosirea mamei pune capt brusc acestei evaziuni din real. Exist n aceast pies liric o presimtire a iubirii, un fel de trire anticipativ a iubirii viitoare.

n alte poezii, ca Scara, Rea de plat, Spinu, Subtirica din vecini, Mnioasa poetul red jocul sgalnic a iubirii evidentiind o strategie erotic specific trneasc:

Cu dou s-nvoieste,

Iar unul mi-l plteste,

Cu altul s-mi rmie

Datoare pe-nserat.

Dar n-am s-l vd ct veacul !

i iat-m, sracul,

S-i duc o postie sacul

P-un singur srutat !

(Rea de plat)

Ea mergea cpsuni s-adune.

Fragi s-adune

Eu sedeam pe prag la noi.

Ea, ca sarpele prin foi,

Vine-ncet, pe ochi mi pune

Minile ei mici si moi,

n ureche-o vorb-mi spune,

Rde lung si fuge-apoi !

(Suptirica de la vecini)

Alte poezii surprind momente de tensiune ntre cei doi ndrgostiti, ca de exemplu Pe lng boi. n alte poezii Cosbuc surprinde diferentierile sociale, care stau n calea iubirii tinerilor. Astfel poezia Numai una ! exprim hotrrea tnrului de a asculta glasul inimii mpotriva sfaturilor mamei, a rudelor si a ntregului sat. Poezia lui Cosbuc exprim deci o erotic trneasc, sntoas, potrivit creia omul trebuie s urmeze glasul inimii.

Asa cum e srac ea,

As vrea s-o stiu nevasta mea,

Dar oameni ri din lumea mea

mi tot nchid crarea.

Dar cu pmntul ce s faci ?

i ce folos de boi si vaci ?

Nevasta dac nu ti-o placi,

Le dai n trsnet toate !

n poezia Dusmancele fata bogat-si apr drepturile prin avere si pozitie social, iar cea srac prin frumusete, hrnicie si demnitate.

C boii-s buni, bine-i bogat;

Dar dac pui flci odat

S-aleag dnsii cum socot

o fat:

Bogat-si pup boii-n bot,

mbtrnind cu boi cu tot !

n alte creatii ca Fata morarului poetul red drama iubirii nselate si prsite.

Cosbuc si-a adus o contributie important la dezvoltarea liricii erotice prin revitalizarea idilei si legarea ei de lumea satului ardelean.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate