IMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUIIMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUI

UURMĂRILERMĂRILE CRUCIADELORCRUCIADELOR ASUPRAASUPRA SPAŢIULUISPAŢIULUI BALCANICBALCANIC ŞIŞI EFECTELEEFECTELE RESIMŢITERESIMŢITE DEDE Ţ ŢĂRILEĂRILE R ROMÂNEOMÂNE DUPĂDUPĂ CCRUCIADARUCIADA AA IV- IV-AA (1204) (1204)

1.1. Aspecte introductive:Aspecte introductive: Secolul al XIII-lea, veacul marilor confruntări politice şi ideologiceSecolul al XIII-lea, veacul marilor confruntări politice şi ideologice

Secolul al XIII-lea a stat sub semnul unor puternice încleştări de forţe şi de civilizaţii, în acest sensSecolul al XIII-lea a stat sub semnul unor puternice încleştări de forţe şi de civilizaţii, în acest sens această perioadă istorică putând fi lesne considerată a fi una dintre cele mai controversate din întreaga istorieaceastă perioadă istorică putând fi lesne considerată a fi una dintre cele mai controversate din întreaga istorie universală.universală.11

Astfel, după acumulări lente de autoritate şi forţă politică, lumea apuseană, implicată încă din a douaAstfel, după acumulări lente de autoritate şi forţă politică, lumea apuseană, implicată încă din a doua jumătate a secolului al XI-lea într-un puternic asalt asupra Islamului în Mediterana apuseană şi orientală, şi-ajumătate a secolului al XI-lea într-un puternic asalt asupra Islamului în Mediterana apuseană şi orientală, şi-a orientat în mod decisiv tendinţele de expansiune spre răsăritul continentului, spre vastele teritorii dominate deorientat în mod decisiv tendinţele de expansiune spre răsăritul continentului, spre vastele teritorii dominate de Bizanţ şi de popoarele formate în spectrul său de influenţăBizanţ şi de popoarele formate în spectrul său de influenţă22..

Uriaşa ofensivă declanşată de apuseni în Europa Răsăriteană nu va ocoli, ca efecte şi repercursiuni deUriaşa ofensivă declanşată de apuseni în Europa Răsăriteană nu va ocoli, ca efecte şi repercursiuni de lungă durată, nici formaţiunile statale româneşti, în acest caz principala forţă de cotropire fiind reprezentată delungă durată, nici formaţiunile statale româneşti, în acest caz principala forţă de cotropire fiind reprezentată de Regatul ungar, a cărui expansiune răsăriteană, fundamentată cu două secole înainte, va dobândi în acest contextRegatul ungar, a cărui expansiune răsăriteană, fundamentată cu două secole înainte, va dobândi în acest context o nouă imagine şi dimensiune, cea a confesiunii asimilatoareo nouă imagine şi dimensiune, cea a confesiunii asimilatoare33. .

Astfel, în acest sens, după anul 1204, anul cuceririi Constantinopolului de către cavalerii Cruciadei aAstfel, în acest sens, după anul 1204, anul cuceririi Constantinopolului de către cavalerii Cruciadei a patra, acapararea de noi teritorii pentru coroana ungară va fi însoţită în mod direct de un demers susţinut depatra, acapararea de noi teritorii pentru coroana ungară va fi însoţită în mod direct de un demers susţinut de asimilare confesională, situaţie ce va ameninţa puternic existenţa structurilor ecleziastice româneşti, dezvoltateasimilare confesională, situaţie ce va ameninţa puternic existenţa structurilor ecleziastice româneşti, dezvoltate în cadrul unor „ţări” autonome din punct de vedere bisericesc şi politic.în cadrul unor „ţări” autonome din punct de vedere bisericesc şi politic.

Avansarea spre Răsărit a forţelor militare cruciate a fost întâmpinată în cel de-al patrulea deceniu alAvansarea spre Răsărit a forţelor militare cruciate a fost întâmpinată în cel de-al patrulea deceniu al secolului XIII de o mişcare de contrabalansare a acestor acţiuni aparent invincibile, demers venit din direcţiasecolului XIII de o mişcare de contrabalansare a acestor acţiuni aparent invincibile, demers venit din direcţia Imperiului mongol, aşa-numitul „Imperiu al stepelor”. Astfel, în anul 1241, ca urmare a unor operaţii militare şiImperiului mongol, aşa-numitul „Imperiu al stepelor”. Astfel, în anul 1241, ca urmare a unor operaţii militare şi strategice de anvergură, armatele mongole vor pătrunde în centrul Ungariei, zdrobind forţa militară a regatului,strategice de anvergură, armatele mongole vor pătrunde în centrul Ungariei, zdrobind forţa militară a regatului, acţiune ce avea să stea sub semnul unui simbol, acela al faptului că acţiunea cruciadelor şi spiritul în care auacţiune ce avea să stea sub semnul unui simbol, acela al faptului că acţiunea cruciadelor şi spiritul în care au fost proiectate au suferit o gravă înfrângere, nepermisă din perspectiva înaltului ideal cruciatfost proiectate au suferit o gravă înfrângere, nepermisă din perspectiva înaltului ideal cruciat44..

Pornind de la acest exemplu particular din istoria formaţiunilor statale româneşti şi a sensului deturnat alPornind de la acest exemplu particular din istoria formaţiunilor statale româneşti şi a sensului deturnat al cruciadelor, vom evidenţia, în cele ce urmează, o serie întreagă de aspecte menite să încadreze efectele acţiunilecruciadelor, vom evidenţia, în cele ce urmează, o serie întreagă de aspecte menite să încadreze efectele acţiunile cruciate în contextul geografic şi istoric balcanic, cu referiri particulare la situaţia Ţărilor Române şi mai alescruciate în contextul geografic şi istoric balcanic, cu referiri particulare la situaţia Ţărilor Române şi mai ales asupra repercursiunilor cu efect îndelungat asupra teritoriilor româneşti.asupra repercursiunilor cu efect îndelungat asupra teritoriilor româneşti.

Trebuie să precizăm faptul că ne vom referi cu precădere în cuprinsul studiului nostru la repercursiunileTrebuie să precizăm faptul că ne vom referi cu precădere în cuprinsul studiului nostru la repercursiunile Cruciadelor asupra spaţiului balcanic şi asupra Ţărilor Române, pornind de la premisa că această zonă a EuropeiCruciadelor asupra spaţiului balcanic şi asupra Ţărilor Române, pornind de la premisa că această zonă a Europei s-a aflat într-o strânsă legătură culturală, spirituală, politică şi economică cu Imperiul Bizantin, a cărui prăbuşires-a aflat într-o strânsă legătură culturală, spirituală, politică şi economică cu Imperiul Bizantin, a cărui prăbuşire în anul 1204 va marca decisiv starea de lucruri în arealul geografic amintit.în anul 1204 va marca decisiv starea de lucruri în arealul geografic amintit.

1 ŞŞERBANERBAN P PAPACOSTEAAPACOSTEA, , Românii în secolul al XIII-lea - Între Cruciată şi Imperiul mongolRomânii în secolul al XIII-lea - Între Cruciată şi Imperiul mongol, Colecţia , Colecţia „Biblioteca Enciclopedică de Istorie a României”, Bucureşti, Editua Enciclopedică, 1993, p. 7.„Biblioteca Enciclopedică de Istorie a României”, Bucureşti, Editua Enciclopedică, 1993, p. 7.2 Ibidem.3 Ibidem, p. 8.4 Ibidem.

11

IMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUIIMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUI

CCONFRUNTĂRIONFRUNTĂRI POLITICEPOLITICE ŞIŞI DIVERGENŢEDIVERGENŢE DEDE NATURĂNATURĂ SPIRITUALĂSPIRITUALĂ ÎNÎN B BALCANIALCANI (1204 - 1241) (1204 - 1241)

1. Aspecte introductive:1. Aspecte introductive:Căderea Constantinopolului în anul 1204 în mâinile cavalerilor celei de-a patra cruciade va marcaCăderea Constantinopolului în anul 1204 în mâinile cavalerilor celei de-a patra cruciade va marca

punctul culminant al unui întreg fenomen de fărâmiţare şi slăbire a puterii bizantine, situaţie prefigurată prinpunctul culminant al unui întreg fenomen de fărâmiţare şi slăbire a puterii bizantine, situaţie prefigurată prin diferitele perioade de anarhie prin care trecuse Imperiul în deceniile anterioarediferitele perioade de anarhie prin care trecuse Imperiul în deceniile anterioare55. .

Cucerirea Constantinopolului de către apuseni a avut valoarea unei exprimări concrete a superiorităţiiCucerirea Constantinopolului de către apuseni a avut valoarea unei exprimări concrete a superiorităţii militare şi economice de care dădea dovadă Europa apuseană în acel moment. Totuşi, mai mult decât atât,militare şi economice de care dădea dovadă Europa apuseană în acel moment. Totuşi, mai mult decât atât, această acţiune s-a încadrat în liniile generale ale dorinţelor exprimate de apuseni în direcţia acaparării în sferaaceastă acţiune s-a încadrat în liniile generale ale dorinţelor exprimate de apuseni în direcţia acaparării în sfera de interese politice a Răsăritului europeande interese politice a Răsăritului european66..

Popoarele din Balcani, aflate secole de-a rândul sub sfera largă de influenţă a Bizanţului, vor resimţiPopoarele din Balcani, aflate secole de-a rândul sub sfera largă de influenţă a Bizanţului, vor resimţi după căderea Constantinopolului în mâinile cruciaţilor puternice tensiuni şi repetate deposedări de teritoriidupă căderea Constantinopolului în mâinile cruciaţilor puternice tensiuni şi repetate deposedări de teritorii77. .

Astfel, ca suveran al nou-înfiinţatului Imperiu Latin de Constantinopol, Balduin de Flandra va obţine unAstfel, ca suveran al nou-înfiinţatului Imperiu Latin de Constantinopol, Balduin de Flandra va obţine un sfert din întreg teritoriul bizantin cucerit (compus din 5/8 din oraşul Constantinopol, Tracia şi o parte din vestulsfert din întreg teritoriul bizantin cucerit (compus din 5/8 din oraşul Constantinopol, Tracia şi o parte din vestul Asiei Mici), pentru ca alte trei sferturi să intre în posesia veneţienilor şi a ordinelor militare cruciate (veneţienii,Asiei Mici), pentru ca alte trei sferturi să intre în posesia veneţienilor şi a ordinelor militare cruciate (veneţienii, de pildă, aveau în stăpânire Adrianopolul, Dyrrachion-ul, Peloponezul şi o parte din Tracia. Totodată, vor luade pildă, aveau în stăpânire Adrianopolul, Dyrrachion-ul, Peloponezul şi o parte din Tracia. Totodată, vor lua fiinţă diferite principate care înglobau teritorii eminamente bizantine, în acest sens fiind relevantă situaţiafiinţă diferite principate care înglobau teritorii eminamente bizantine, în acest sens fiind relevantă situaţia principatului de Tesalonic (Macedonia), condus de Bonifaciu de Montferratprincipatului de Tesalonic (Macedonia), condus de Bonifaciu de Montferrat88. .

Astfel, Balcanii, la fel ca şi Asia Mică şi Grecia continentală şi insulară, vor fi acaparate de cruciaţi şiAstfel, Balcanii, la fel ca şi Asia Mică şi Grecia continentală şi insulară, vor fi acaparate de cruciaţi şi transformate în teritorii feudale private, situaţie ce l-a făcut pe bizantinologul Vasile V. Muntean să consideretransformate în teritorii feudale private, situaţie ce l-a făcut pe bizantinologul Vasile V. Muntean să considere că: „nu era nici o difernţă între că: „nu era nici o difernţă între pronoiapronoia bizantină şi bizantină şi foedumfoedum-ul occidental”-ul occidental”99

În contextul acestei mari mişcări militare cruciate, în ceea ce priveşte situaţia Ţărilor Române, care auÎn contextul acestei mari mişcări militare cruciate, în ceea ce priveşte situaţia Ţărilor Române, care au fost şi ele cuprinse în acest cadru, se va cristaliza treptat, din ce în ce mai pregnant, imaginea elementuluifost şi ele cuprinse în acest cadru, se va cristaliza treptat, din ce în ce mai pregnant, imaginea elementului românesc autohton, proces istoric ce marchează emanciparea de sub dominaţia cumană, acest „românesc autohton, proces istoric ce marchează emanciparea de sub dominaţia cumană, acest „element deelement de acoperireacoperire”, cum îl numeşte Nicolae Iorga, care s-a depus forţat peste structurile etnice de sorginte autohtonă,”, cum îl numeşte Nicolae Iorga, care s-a depus forţat peste structurile etnice de sorginte autohtonă, românească.românească.

În aceste linii esenţiale se prezenta situaţia arealului geografic balcanic şi românesc după cucerireaÎn aceste linii esenţiale se prezenta situaţia arealului geografic balcanic şi românesc după cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi, situaţie deloc favorabilă manifestării popoarelor cuprinse în această zonă. Constantinopolului de către cruciaţi, situaţie deloc favorabilă manifestării popoarelor cuprinse în această zonă.

În cuprinsul următoarelor secţiuni de bază ale acestui studiu vom preciza o serie de analize şi interpretăriÎn cuprinsul următoarelor secţiuni de bază ale acestui studiu vom preciza o serie de analize şi interpretări de factură istorică, referitoare, înt-ro primă fază, la semnificaţiile profunde şi implicaţiile celei de-a patrade factură istorică, referitoare, înt-ro primă fază, la semnificaţiile profunde şi implicaţiile celei de-a patra Cruciade asupra politicii Imperiului bizantin, pentru ca mai apoi să observăm, metodic, repercursiunileCruciade asupra politicii Imperiului bizantin, pentru ca mai apoi să observăm, metodic, repercursiunile Cruciadelor asupra Balcanilor şi asupra Ţărilor Române.Cruciadelor asupra Balcanilor şi asupra Ţărilor Române.

2. D2. DESTRĂMAREAESTRĂMAREA I IMPERIULUIMPERIULUI B BIZANTINIZANTIN ŞIŞI IMPACTULIMPACTUL RESIMŢITRESIMŢIT DEDE FORMAŢIUNILEFORMAŢIUNILE STATALESTATALE DINDIN B BALCANIALCANI.. CCOALIZAREAOALIZAREA ACESTORAACESTORA ÎNÎN SCOPULSCOPUL CONTRACARĂRIICONTRACARĂRII ACŢIUNILORACŢIUNILOR CRUCIATECRUCIATE::

Sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul secolului al XIII-lea vor fi marcate în mod profund de o serieSfârşitul secolului al XII-lea şi începutul secolului al XIII-lea vor fi marcate în mod profund de o serie de evenimente majore ce au schimbat decisiv imaginea politică a sud-estului Europei, ca urmare directă ade evenimente majore ce au schimbat decisiv imaginea politică a sud-estului Europei, ca urmare directă a declinului continuu în care se afla Imperiul Bizantin şi apoi a acaparării totale a acestuia de către forţele militaredeclinului continuu în care se afla Imperiul Bizantin şi apoi a acaparării totale a acestuia de către forţele militare ale celei de-a patra cruciadeale celei de-a patra cruciade1010..

5 Ibidem, p. 11.6 C CECILEECILE MMORRISSONORRISSON,, Cruciadele Cruciadele, traducere de Răzvan Junescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1998, p. 69., traducere de Răzvan Junescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1998, p. 69.7 Ibidem, p. 71.8 ŞŞERBANERBAN P PAPACOSTEAAPACOSTEA, , op. cit.op. cit., p. 14., p. 14.9 V VASILEASILE V. M V. MUNTEANUNTEAN, , BizantinologiBizantinologie, vol. II, Timişoara, Editura Învierea - Arhiepiscopia Timişoarei, 2000,e, vol. II, Timişoara, Editura Învierea - Arhiepiscopia Timişoarei, 2000, p. 35.p. 35.

10 ŞŞERBANERBAN P PAPACOSTEAAPACOSTEA, , op. cit.op. cit., p. 13., p. 13.22

IMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUIIMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUI

Astfel, doar numai într-un sfert de secol, se va produce o puternică recesiune a Imperiului bizantin,Astfel, doar numai într-un sfert de secol, se va produce o puternică recesiune a Imperiului bizantin, întinsul imperiu peste care se exercitase puterea şi autoritatea comnenilor ajungând acum să fie fragmentat într-întinsul imperiu peste care se exercitase puterea şi autoritatea comnenilor ajungând acum să fie fragmentat într-o multitudine de state. Prin urmare, „unităţii imperiale bizantine i-a succedat pluralismul statelor create deo multitudine de state. Prin urmare, „unităţii imperiale bizantine i-a succedat pluralismul statelor create de popoarele balcanice - bulgari, vlahi, sârbi şi greci - şi de acţiunea cruciaţilor în sud-estul european”popoarele balcanice - bulgari, vlahi, sârbi şi greci - şi de acţiunea cruciaţilor în sud-estul european”1111..

Dislocări masive din aria de influenţă a Imperiului Bizantin se vor produce în nord-vestul PeninsuleiDislocări masive din aria de influenţă a Imperiului Bizantin se vor produce în nord-vestul Peninsulei Balcanice la scurt timp după moartea lui Manuel Comnenul, pentru ca ulterior, profitând de anarhia ce dominaBalcanice la scurt timp după moartea lui Manuel Comnenul, pentru ca ulterior, profitând de anarhia ce domina Imperiul, Regatul ungar să intre în posesia Croaţiei, a Dalmaţiei şi a Sirmium-ului (1181), iar mai apoi, în 1183,Imperiul, Regatul ungar să intre în posesia Croaţiei, a Dalmaţiei şi a Sirmium-ului (1181), iar mai apoi, în 1183, în alianţă cu sârbii conduşi de Ştefan Nemanjia, să cucerească Belgradul, Nişul, Branicevo şi Sofiaîn alianţă cu sârbii conduşi de Ştefan Nemanjia, să cucerească Belgradul, Nişul, Branicevo şi Sofia1212..

La rândul lor, şi serbii vor ataca teritoriile balcanice de graniţă ale Imperiului, pe care curând şi le vor La rândul lor, şi serbii vor ataca teritoriile balcanice de graniţă ale Imperiului, pe care curând şi le vor anexa, situaţie ce îi va impulsiona pe normanzi, care în anul 1185 vor cuceri oraşul Tesalonic. anexa, situaţie ce îi va impulsiona pe normanzi, care în anul 1185 vor cuceri oraşul Tesalonic.

Încurajaţi de semnele de vulnerabilitate de care dădea dovadă Imperiul, vlahii şi bulgarii din nordulÎncurajaţi de semnele de vulnerabilitate de care dădea dovadă Imperiul, vlahii şi bulgarii din nordul Peninsulei Balcanice îşi vor constitui un stat propriu, independent faţă de Bizanţ, situaţie pe care împăraţiiPeninsulei Balcanice îşi vor constitui un stat propriu, independent faţă de Bizanţ, situaţie pe care împăraţii bizantini, neputând să o soluţioneze politic, au fost nevoiţi să o accepte ca atarebizantini, neputând să o soluţioneze politic, au fost nevoiţi să o accepte ca atare1313. .

În acest fel se prezenta Imperiul Bizantin în preajma celei de-a patra cruciade, cruciadă care vaÎn acest fel se prezenta Imperiul Bizantin în preajma celei de-a patra cruciade, cruciadă care va subordona politic şi confesional Imperiul bizantin şi va instaura dominaţia latină directă în Constantinopol. subordona politic şi confesional Imperiul bizantin şi va instaura dominaţia latină directă în Constantinopol.

Cucerirea Constantinopolului de către latini la 13 aprilie 1204 şi substituirea acestuia în formă feudalăCucerirea Constantinopolului de către latini la 13 aprilie 1204 şi substituirea acestuia în formă feudală apuseană a fost considerată în istoriografia de specialitate drept produsul unui accident istoric, al unei devieriapuseană a fost considerată în istoriografia de specialitate drept produsul unui accident istoric, al unei devieri determinate de interese speciale, particulare; totuşi, această acţiune de cucerire desfăşurată de apuseni estedeterminate de interese speciale, particulare; totuşi, această acţiune de cucerire desfăşurată de apuseni este integrată de către studiile istoriografice recente în cadrul antecedentelor mai apropiate sau mai îndepărtate careintegrată de către studiile istoriografice recente în cadrul antecedentelor mai apropiate sau mai îndepărtate care au opus Bizanţul şi lumea apuseană în secolele XI şi XII, făcând astfel inevitabil şocul evitat până atunci laau opus Bizanţul şi lumea apuseană în secolele XI şi XII, făcând astfel inevitabil şocul evitat până atunci la limită în repetate rândurilimită în repetate rânduri1414..

Ajunşi stăpâni ai Constantinopolului, latinii se vor strădui să refacă, într-o formulă feudo-vasalică,Ajunşi stăpâni ai Constantinopolului, latinii se vor strădui să refacă, într-o formulă feudo-vasalică, cadrul teritorial al imperiului pe care îl substituiau, astfel că în anul 1205, în perioada de maximă întindere acadrul teritorial al imperiului pe care îl substituiau, astfel că în anul 1205, în perioada de maximă întindere a Imperiului Latin de Constantinopol, apusenii deţineau în Balcani şi în zona continentală a Greciei, Tracia,Imperiului Latin de Constantinopol, apusenii deţineau în Balcani şi în zona continentală a Greciei, Tracia, parţial Macedonia, Thesalia, Beoţia, Peloponesul, Attica şi Bulgaria. parţial Macedonia, Thesalia, Beoţia, Peloponesul, Attica şi Bulgaria.

Totuşi, câţiva ani mai târziu, Imperiul Latin de Constantinopol va întâmpina puternice opoziţii venite dinTotuşi, câţiva ani mai târziu, Imperiul Latin de Constantinopol va întâmpina puternice opoziţii venite din zona balcanică, din partea regatului vlaho-bulgar al lui Ioan Asan al II-lea, care îşi aliază forţele de contracarerezona balcanică, din partea regatului vlaho-bulgar al lui Ioan Asan al II-lea, care îşi aliază forţele de contracarere a latinilor alături de statul grec de Epir şi de Imperiul de Niceea.a latinilor alături de statul grec de Epir şi de Imperiul de Niceea.

Un subiect aparte în ceea ce priveşte acţiunile latinilor în Balcani îl constituie şi reliefarea relaţiilorUn subiect aparte în ceea ce priveşte acţiunile latinilor în Balcani îl constituie şi reliefarea relaţiilor politice dintre Imperiul latin şi alianţa vlaho-bulgaro-cumană. Astfel, încă de la formarea sa, statul latin depolitice dintre Imperiul latin şi alianţa vlaho-bulgaro-cumană. Astfel, încă de la formarea sa, statul latin de Constantinopol a fost ameninţat în însăşi existenţa sa de către statul vlaho-bulgar, care era puternic sprijinit dinConstantinopol a fost ameninţat în însăşi existenţa sa de către statul vlaho-bulgar, care era puternic sprijinit din nord de către cumani. nord de către cumani.

Astfel, această alianţă vlaho-bulgaro-cumană, pornind de la premisa că posesiunile Imperiului bizantinAstfel, această alianţă vlaho-bulgaro-cumană, pornind de la premisa că posesiunile Imperiului bizantin trebuiau recuperate, va reprezenta pentru statul latin cel mai puternic rival, ştiut fiind faptul că „înainte de atrebuiau recuperate, va reprezenta pentru statul latin cel mai puternic rival, ştiut fiind faptul că „înainte de a deveni principala amenintaşre pentru cruciaţii din Constantinopol, vlahii, bulgarii şi cumanii fuseseră un factordeveni principala amenintaşre pentru cruciaţii din Constantinopol, vlahii, bulgarii şi cumanii fuseseră un factor puternic de dezagragare a Imperiului bizantin”. Conflictul deschis dintre armatele acestei alianţe balcanice şiputernic de dezagragare a Imperiului bizantin”. Conflictul deschis dintre armatele acestei alianţe balcanice şi cruciaţi va avea loc, într-o primă fază, la Adrianopol, unde latinii vor fi cuceriţi, pentru ca mai apoi să urmeze ocruciaţi va avea loc, într-o primă fază, la Adrianopol, unde latinii vor fi cuceriţi, pentru ca mai apoi să urmeze o serie de acţiuni devastatoare din partea vlaho-bulgaro-cumanilor asupra teritoriilor ocupate de latini în Tracia şiserie de acţiuni devastatoare din partea vlaho-bulgaro-cumanilor asupra teritoriilor ocupate de latini în Tracia şi MacedoniaMacedonia1515..

Observăm din aceste caracterizări de momente istorice cheie din desfăşurarea cruciadelor în zonaObservăm din aceste caracterizări de momente istorice cheie din desfăşurarea cruciadelor în zona balcanică modul în care, de-a lungul timpului, raportul de forţe dintre armatele cruciate şi armatele diferitelorbalcanică modul în care, de-a lungul timpului, raportul de forţe dintre armatele cruciate şi armatele diferitelor formaţiuni politice balcanice se va schimba, direct proporţional cu lipsa de fermitate militară şi politică aformaţiuni politice balcanice se va schimba, direct proporţional cu lipsa de fermitate militară şi politică a apusenilor. apusenilor.

11 IbidemIbidem..12 IbidemIbidem, p. 15., p. 15.13 SSTELIANTELIAN B BREZEANUREZEANU, , O istorie a BizanţuluiO istorie a Bizanţului, Bucureşti, Editura Meronia, 2004, p. 243., Bucureşti, Editura Meronia, 2004, p. 243.

14 ŞŞERBANERBAN P PAPACOSTEAAPACOSTEA, , op. cit.op. cit., p. 20., p. 20.15 IbidemIbidem, p. 21., p. 21.

33

IMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUIIMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUI

În acest sens, alianţa vlaho-bulgaro-cumană va influenţa decisiv recuperarea Constantinopolului dinÎn acest sens, alianţa vlaho-bulgaro-cumană va influenţa decisiv recuperarea Constantinopolului din mâinile cruciaţilor, cu atât mai mult cu cât problema eliberării capitalei bizantine de sub dominaţia apuseanămâinile cruciaţilor, cu atât mai mult cu cât problema eliberării capitalei bizantine de sub dominaţia apuseană devenise un ţel cât se poate de solid în vederea coalizării statelor din Balcani şi a contracarării acţiunii dedevenise un ţel cât se poate de solid în vederea coalizării statelor din Balcani şi a contracarării acţiunii de cucerire desfăşurate de armatele celei de-a patra cruciadecucerire desfăşurate de armatele celei de-a patra cruciade1616..

3. R3. REPERCURSIUNILEEPERCURSIUNILE CRUCIADELORCRUCIADELOR ASUPRAASUPRA STRUCTURILORSTRUCTURILOR POLITICEPOLITICE ROMÂNEŞTIROMÂNEŞTI NORDNORD--DUNĂRENEDUNĂRENE. O. OFENSIVAFENSIVA DEDE COTROPIRECOTROPIRE AA R REGATULUIEGATULUI UNGARUNGAR (1204 - 1241): (1204 - 1241):

În istoria românilor, secolul al XIII-lea stă sub semnul tranziţiei de la formele tradiţionale de organizareÎn istoria românilor, secolul al XIII-lea stă sub semnul tranziţiei de la formele tradiţionale de organizare politică la statul de sine stătător, care a constituit cadrul general al vieţii politice româneşti în secolele XIV -politică la statul de sine stătător, care a constituit cadrul general al vieţii politice româneşti în secolele XIV - XIX.XIX.

Marile transformări politice pe plan european desfăşurate de-a lungul secolului al XIII-lea vor surprindeMarile transformări politice pe plan european desfăşurate de-a lungul secolului al XIII-lea vor surprinde societatea românească nord-dunăreană într-un stadiu arhaic de organizare politică, caracterizat printr-osocietatea românească nord-dunăreană într-un stadiu arhaic de organizare politică, caracterizat printr-o multitudine de formaţiuni politice, cnezate şi voievodate, ce gravitau în sferele de influenţă ale marilor puterimultitudine de formaţiuni politice, cnezate şi voievodate, ce gravitau în sferele de influenţă ale marilor puteri vecine. vecine.

Trebuie afirmat încă de la început faptul că principalele repercursiuni pe care formaţiunile stataleTrebuie afirmat încă de la început faptul că principalele repercursiuni pe care formaţiunile statale româneşti le-au resimţit după Cruciada a IV-a au fost legate în mod direct de starea politică şi dezvoltarearomâneşti le-au resimţit după Cruciada a IV-a au fost legate în mod direct de starea politică şi dezvoltarea Regatului ungar, ale cărui pretenţii de suzeranitate şi de impunere a catolicismului vor deschide o perioadă deRegatului ungar, ale cărui pretenţii de suzeranitate şi de impunere a catolicismului vor deschide o perioadă de aproape patruzeci de ani în care peste instituţiile şi formaţiunile politice şi ecleziastice româneşti se va încercaaproape patruzeci de ani în care peste instituţiile şi formaţiunile politice şi ecleziastice româneşti se va încerca grefarea forţată a modelului apusean catolic, pe fondul stăpânirii coroanei maghiare, sens în care regalitateagrefarea forţată a modelului apusean catolic, pe fondul stăpânirii coroanei maghiare, sens în care regalitatea maghiară înţelegea să desfăşoare misiunea cruciată pe teritoriul de la nord de Dunăremaghiară înţelegea să desfăşoare misiunea cruciată pe teritoriul de la nord de Dunăre1717..

Rapida expansiune a Regatului ungar în interiorul arcului carpatic şi în afara sa, precum şi noua politicăRapida expansiune a Regatului ungar în interiorul arcului carpatic şi în afara sa, precum şi noua politică de cucerire adoptată după 1204, vor pune formaţiunile statale româneşti în faţa unor pericole extreme. de cucerire adoptată după 1204, vor pune formaţiunile statale româneşti în faţa unor pericole extreme.

Astfel, noile tendinţe ale politicii regale maghiare se vor observa în raport cu organismele politiceAstfel, noile tendinţe ale politicii regale maghiare se vor observa în raport cu organismele politice româneşti din zona Carpaţilor sudici, zonă în care efortul de cucerire şi reorganizare a realităţilor politice şiromâneşti din zona Carpaţilor sudici, zonă în care efortul de cucerire şi reorganizare a realităţilor politice şi bisericeşti realizat de regalitatea maghiară şi de ierarhia catolică a lăsat cele mai bogate surse documentare. bisericeşti realizat de regalitatea maghiară şi de ierarhia catolică a lăsat cele mai bogate surse documentare.

Astfel, scrisorile dintre papa Grigorie al IX-lea şi arhiepiscopul de Calocea sau documentele papale careAstfel, scrisorile dintre papa Grigorie al IX-lea şi arhiepiscopul de Calocea sau documentele papale care atestă modul în care formaţiunile româneşti, precum şi diferitele fortificaţii militare sau reşedinţe episcopaleatestă modul în care formaţiunile româneşti, precum şi diferitele fortificaţii militare sau reşedinţe episcopale ortodoxe erau treptat preluate de coroana maghiară, pe considerentul că românii, fiind consideraţi „schismatici”,ortodoxe erau treptat preluate de coroana maghiară, pe considerentul că românii, fiind consideraţi „schismatici”, nu puteau deţine asemenea proprietăţi, conform principiului lansat de papa Inocenţiu al III-lea, conform căruianu puteau deţine asemenea proprietăţi, conform principiului lansat de papa Inocenţiu al III-lea, conform căruia toate proprietăţile celor care nu aderau la credinţa Romei nu erau recunoscute ca atare, urmând ca astfel să intretoate proprietăţile celor care nu aderau la credinţa Romei nu erau recunoscute ca atare, urmând ca astfel să intre direct în administrarea autorităţilor catolice.direct în administrarea autorităţilor catolice.

În acest mod se vor derula o serie întreagă de acţiuni de deposedare a românilor de formaţiunile politiceÎn acest mod se vor derula o serie întreagă de acţiuni de deposedare a românilor de formaţiunile politice sau bisericeşti create în mod autonom şi independent, în procesul de formare statală.sau bisericeşti create în mod autonom şi independent, în procesul de formare statală.

Astfel, va dispărea episcopia ortodoxă de pe moşia cneazului Bâlea, regatul maghiar va prelua controlul Astfel, va dispărea episcopia ortodoxă de pe moşia cneazului Bâlea, regatul maghiar va prelua controlul asupra pasului Bran, blocând astfel legăturile între Ţara lui Seneslau şi formaţiunile politice din Ţara Oltului,asupra pasului Bran, blocând astfel legăturile între Ţara lui Seneslau şi formaţiunile politice din Ţara Oltului, Ţara Făgăraşului va fi preluată direct de coroana maghiară, în regiunea Sibiului vor fi aşezaţi saşii, iar cavaleriiŢara Făgăraşului va fi preluată direct de coroana maghiară, în regiunea Sibiului vor fi aşezaţi saşii, iar cavalerii teutoni în Ţara Bârsei, regele Bela IV le va încredinţa diferite teritorii cavalerilor ioaniţi, episcopiile române dinteutoni în Ţara Bârsei, regele Bela IV le va încredinţa diferite teritorii cavalerilor ioaniţi, episcopiile române din Cumania vor fi suprimate, pentru ca organismele episcopale din Ţara Severinului să fie subordonate directCumania vor fi suprimate, pentru ca organismele episcopale din Ţara Severinului să fie subordonate direct Regatului ungar. Regatului ungar.

Toate aceste exemple redau numai o parte din drama prin care au trecut formaţiunile prestataleToate aceste exemple redau numai o parte din drama prin care au trecut formaţiunile prestatale româneşti şi primele organisme ecleziastice în perioada imediat următoare celei de a patra cruciade, demersuriromâneşti şi primele organisme ecleziastice în perioada imediat următoare celei de a patra cruciade, demersuri ce vor bloca pentru o bună perioadă de timp dezvoltarea cadrelor politice şi bisericeşti ale românilor. ce vor bloca pentru o bună perioadă de timp dezvoltarea cadrelor politice şi bisericeşti ale românilor.

16 Ibidem.17 DDIMITRIIMITRI O OBOLENSKYBOLENSKY, , Un commonwealth medieval: Bizanţul - Europa de Răsărit, 500 - 1453Un commonwealth medieval: Bizanţul - Europa de Răsărit, 500 - 1453, Colecţia, Colecţia „Istorie - Opere fundamentale”, traducere de Claudia Şerban, postfaţă de Nicolae-Şerban Tanaşoca,„Istorie - Opere fundamentale”, traducere de Claudia Şerban, postfaţă de Nicolae-Şerban Tanaşoca, Bucureşti, Editura Corint, 2002, p. 262 şi 276.Bucureşti, Editura Corint, 2002, p. 262 şi 276.

44

IMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUIIMPACTUL ŞI URMĂRILE CRUCIADELOR ASUPRA BIZANŢULUI

4. A4. ASPECTESPECTE FINALEFINALE::

Analizând din perspectiva filosofiei istorice semnificaţia Cruciadelor pentru spaţiul balcanic şi, cuAnalizând din perspectiva filosofiei istorice semnificaţia Cruciadelor pentru spaţiul balcanic şi, cu precădere, pentru teritoriile româneşti, trebuie să afirmăm întâi de toate faptul că ideea clasică de cruciadă aprecădere, pentru teritoriile româneşti, trebuie să afirmăm întâi de toate faptul că ideea clasică de cruciadă a ajuns să fie deturnată într-o asemenea măsură, adesea urmărindu-se scopuri dintre cele mai meschine, încâtajuns să fie deturnată într-o asemenea măsură, adesea urmărindu-se scopuri dintre cele mai meschine, încât imaginea creştinismului răsăritean a fost întipărită în mentalitatea apusenilor într-un mod cu totul denaturat.imaginea creştinismului răsăritean a fost întipărită în mentalitatea apusenilor într-un mod cu totul denaturat.

Ideile preconcepute ale apusenilor îi catalogau pe răsăriteni drept schismatici, fapt pentru care, în spiritulIdeile preconcepute ale apusenilor îi catalogau pe răsăriteni drept schismatici, fapt pentru care, în spiritul Cruciadelor, aceştia trebuiau readuşi la credinţa dreaptă a ApusuluiCruciadelor, aceştia trebuiau readuşi la credinţa dreaptă a Apusului1818..

Această idee de fond, perpetuată pe fondul diferendelor ce au condus la Schisma cea Mare din 1054, s-aAceastă idee de fond, perpetuată pe fondul diferendelor ce au condus la Schisma cea Mare din 1054, s-a perpetuat de-a lungul timpului în mod fanatic în conştiinţele cruciaţilor, care au ajuns să îşi motiveze acţiunileperpetuat de-a lungul timpului în mod fanatic în conştiinţele cruciaţilor, care au ajuns să îşi motiveze acţiunile de cucerire şi intenţiile de acaparare a bogăţiilor din Orient pe baza unor considerente de ordin teologic, situaţiede cucerire şi intenţiile de acaparare a bogăţiilor din Orient pe baza unor considerente de ordin teologic, situaţie ce a condus la o şi mai puternică ruptură de identitate comună între Biserica Răsăritului şi cea a Apusuluice a condus la o şi mai puternică ruptură de identitate comună între Biserica Răsăritului şi cea a Apusului1919..

BIBLIOGRAFIA UTILIZATĂ:BIBLIOGRAFIA UTILIZATĂ:

1.1. BBREZEANUREZEANU, S, STELIANTELIAN, , O istorie a BizanţuluiO istorie a Bizanţului, Bucureşti, Editura Meronia, 2004., Bucureşti, Editura Meronia, 2004.2.2. MMORRISSONORRISSON, C, CECILEECILE, , CruciadeleCruciadele, traducere de Răzvan Junescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1998., traducere de Răzvan Junescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1998.3.3. MMUNTEANUNTEAN, V, VASILEASILE V. V., , BizantinologiBizantinologie, vol. II, Timişoara, Editura Învierea - Arhiepiscopia Timişoarei,e, vol. II, Timişoara, Editura Învierea - Arhiepiscopia Timişoarei,

2000.2000.4.4. OOBOLENSKYBOLENSKY, D, DIMITRIIMITRI, , Un commonwealth medieval: Bizanţul - Europa de Răsărit, 500 - 1453Un commonwealth medieval: Bizanţul - Europa de Răsărit, 500 - 1453 , Colecţia, Colecţia

„Istorie - Opere fundamentale”, traducere de Claudia Şerban, postfaţă de Nicolae-Şerban Tanaşoca,„Istorie - Opere fundamentale”, traducere de Claudia Şerban, postfaţă de Nicolae-Şerban Tanaşoca, Bucureşti, Editura Corint, 2002.Bucureşti, Editura Corint, 2002.

5.5. PPAPACOSTEAAPACOSTEA, Ş, ŞERBANERBAN, , Românii în secolul al XIII-lea - Între Cruciată şi Imperiul mongolRomânii în secolul al XIII-lea - Între Cruciată şi Imperiul mongol , Colecţia, Colecţia „Biblioteca Enciclopedică de Istorie a României”, Bucureşti, Editua Enciclopedică, 1993.„Biblioteca Enciclopedică de Istorie a României”, Bucureşti, Editua Enciclopedică, 1993.

18 CCECILEECILE M MORRISSONORRISSON, , op. cit.op. cit., p. 150-151., p. 150-151.19 IbidemIbidem, p. 151., p. 151.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

55