~oanacon_depozit_Prezentare-Evaluare

Scopul si functiile sociale ale evaluarii

Evaluarea initiala

Evaluarea curenta

Evaluarea nala

Evaluare interdisciplinara

Tehnici standard de testare

Metode alternative de evaluare

Evaluarea

Oana Constantinescu

Oana Constantinescu Evaluarea

1Scopul si functiile sociale ale evaluarii

2

Evaluarea initiala

3

Evaluarea curenta

4

Evaluarea nala

5


6

Tehnici standard de testare

7


Introducere

Evaluarea verica, masoara si apreciaza rezultatele scolare ale

elevilor obtinute intr-un anumit interval de timp.

Scopul evaluarii:

fundamentarea deciziilor

constientizarea problemei

inuentarea evolutiei sistemului evaluat

Evolutia in timp a conceptului de evaluare:

comparativa

criteriala, prin obiective

corectiva

formativa

Functiile evaluarii

Functiile sociale si educationale ale evaluarii:

diagnostica: depistarea lacunelor, greselilor elevilor si

inlaturarea acestora; (teste de cunostinte de tip diagnostic)

ameliorativa;

prognostica: evidentiaza performantele viitoare ale elevilor;

(teste de aptitudini, teste pedagogice ce verica calitatea

invatarii)

orientarea scolara;

de selectie: clasicarea si ierarhizarea elevilor; (teste

standardizate de tip normativ)

motivationala: stimuleaza invatarea;

constatativa;

certicativa.

Forme si tipuri de evaluare

Din punctul de vedere al momentului evaluarii:

evaluare initiala, predictiva;

evaluare continua, formativa;

evaluare nala, sumativa.

O alta clasicare a tipurilor de evaluare este:

evaluare normativa: arata nivelul candidatilor fata de o

anumita norma sau o medie a rezultatelor obtinute de toti

candidatii; se foloseste pentru compararea candidatilor intre ei

si recompensarea celor mai buni;

evaluarea criteriala: masoara daca un candidat detine o serie

de abilitati, structurate intr-o lista de competente; de exemplu

examenul auto.

Evaluarea initiala

Are loc la inceputul unui program de instruire (inceputul unui ciclu

curricular, al unui ciclu scolar, al unui an scolar sau semestru, al

unei unitati de invatare).

Are functie diagnostica, scopul ind cunoasterea stadiului initial

de la care se pleaca in abordarea secventelor de instruire, dar si o

functie prognostica, prin proiectarea ecienta, realista, a

continuturilor noii materii.

Evaluare la inceputul unui an scolar

La inceputul ecarui nou an scolar se face o recapitulare (una-doua

saptamani) a materiei predate anul precedent.

Se pune accentul pe acele notiuni si aptitudini ce vor folosite in

predarea noii materii.

In aceasta etapa evaluarea se face prin examinare orala.

La nalul recapitularii se da un test ce contine aplicatii la materia

recapitulata (simple si cu grad mediu de dicultate):

se evidentiaza lacunele elevilor;

luand evaluarea initiala ca punct de reper, profesorul isi face un

plan de recuperare si proiecteaza activitatea diferentiata.

uneori testul initial este folosit pentru evaluarea progresului

elevilor la nalul anului scolar.

Evaluare la inceputul unui ciclu scolar

Orice tip de achizitie scolara este conditionata de fondul de

cunostinte, deprinderi si atitudini dobandite anterior.

Profesorul stabileste ce competente specice doreste sa evalueze si

alege acele continuturi pe care le considera relevante.

Evaluarea la inceputul predarii unei unitati de invatare

Invatarea se bazeaza pe fundamentul achizitiilor anterioare, in cazul

invatamantului concentric.

E bine sa se pastreze rezultatele elevilor intr-o matrice de evaluare.

Exemple de matrice de evaluare:

elev - item -total realizat

elev - obiectiv - total

elev - competenta - total

Evaluarea curenta, formativa

Este tipul de evaluare ce se realizeaza pe tot parcursul unitatii

de invatare, ind frecventa, continua si urmarind in ce masura

obiectivele educationale propuse au fost realizate de catre

ecare elev.

Acest tip de evaluare are efect maxim asupra realizarilor

elevilor.

Reprezinta un feedback informal dat elevilor/profesorului in

timp ce invata/preda o anumita tema. Erorile sunt considerate

momente de invatare, nu nereusite.

Informatiile obtinute ar trebui sa e folosite de elevi pentru a-si

imbunatati performantele, si de catre profesor pentru a varia si

combina optim metodele de predare, cat si pentru a dirija

elevul in munca viitoare de recuperare. De aceea evaluarea

curenta este o evaluare de progres si constituie un mijloc de

asigurare a succesului si de prevenire a esecului scolar.

Pentru o invatare optima, ecare elev are nevoie de trei informatii

esentiale, furnizate e de profesor, e prin autoevaluare:

scopuri clare: elevii sa inteleaga exact sarcina pe care trebuie

sa o realizeze si sa cunoasca criteriile unei munci de calitate;

medalia: elevul aa ce a realizat bine, care tinte au fost

atinse; se poate referi la produsul activitatii elevului dar si la

modul de abordare a sarcinii;

misiunea: elevul aa ceea ce trebuie sa imbunatateasca si

cum poate obtine aceasta imbunatatire; este deci o analiza

pozitiva a punctelor slabe ale muncii sale; isi stabileste astfel

tinte viitoare.

Tactica ideala: gaseste defectele, repara si mergi mai departe.

Bloom: Esenta strategiilor de invatare este instruirea in grup

asociata cu feedback frecvent si ajutor individual de corijare dupa

nevoile ecarui elev.

Deoarece evaluarea prin note devalueaza invatarea, notele se pot

pastra secrete un timp stabilit. Evaluarea printr-o imbinare de

medalii si misiuni impiedica atat autosucienta cat si disperarea. Se

acorda elevului timpul de a-si imbunatati performantele, apoi i se

comunica notele partiale si cea nala.

Functiile evaluarii curente: formativa, diagnostica, ameliorativa

Instrumentele de evaluare continua

observarea si aprecierea verbala;

chestionarea orala;

teste docimologice, (de exemplu teste standardizate);

lucrari practice;

proiecte;

portofoliul;

formulare de evaluare;

se de lucru;

lucrul independent in clasa;

tema pentru acasa;

probe practice;

lucrul in grup, etc.

Formulare de evaluare

Tema propusa

Criterii de evaluare Autoevaluare Evaluarea

profesorului

Scrierea corecta a ipotezelor si a

concluziilor

Realizarea gurii

Alegerea metodei de demonstratie

potrivita

Formarea corecta a lantului deductiv

si demonstrarea ecarui pas

Vericarea rationamentelor

Principale puncte tari

Puncte slabe

Tinte viitoare

Spatiu pentru corectarea temei

Fise de lucru

Fisele de lucru sunt unul dintre cele mai utilizate instrumente de

evaluare curenta.

Profesorul stabileste obiectivele vizate.

Formuleaza itemi de evaluare variati.

Coreleaza numarul si complexitatea itemilor cu timpul efectiv

de lucru.

Realizeaza un aspect grac placut, atractiv.

Daca doreste notarea elevilor formuleaza criteriile calitative de

evaluare (descriptorii de performanta).

Tipuri de teste

Principalele tipuri de teste folosite in predarea matematicii

sunt testele cu itemi subiectivi sau cu raspuns deschis. Ele

verica abilitati de invatare de nivel inalt.

Pentru abilitatile de invatare de nivel scazut sunt foarte utile

testele cu itemi obiectivi sau semiobiectivi, pe care le vom

prezenta in sectiunea urmatoare.

Importanta testelor ce ajuta la memorarea si aplicarea

simpla a unor rezultate matematice.

Etape:

1

stabiliti ce trebuie sa stie elevii si ce trebuie sa e capabili sa

faca; (exemple: denirea unor notiuni si exemplicarea lor,

descrierea pasilor algoritmului lui Euclid si aplicarea lui intr-o

situatie data);

2

oferiti activitati de invatare, inclusiv de exersare corectata,

pentru a le dezvolta cunostintele si competentele necesare

rezolvarii testului;

3

stabiliti teste scurte si dese (5 min o data pe saptamana de

exemplu), teste ce vor autocorectate sau corectate in

perechi, dupa un barem precis realizat de profesor; deoarece

testele se refera la cunostintele de baza, mai simple, nota de

trecere a testului e bine sa e una mare (cel putin 8).

Autoevaluare si interevaluare

O metoda utila prin care elevii invata sa se autoevalueze dar si

descopera puncte cheie ale unei sarcini de rezolvat este simularea

evaluarii.

De exemplu se poate distribui o lucrare anterioara a unui elev,

cu acordul acestuia si un barem de corectare. Dupa ce elevii

corecteaza lucrarea, se discuta evaluarea cu intrega clasa.

Autoevaluarea, interevaluarea si simularea evaluarii pot dubla nivelul

de realizare al elevilor deoarece:

ajuta elevii sa-si clarice scopurile; criteriile de evaluare,

baremele, modelul de raspuns sunt studiate de acestia si ei

inteleg ce-ar trebui sa pot sa fac;

ofera informatii de tipul medalie-misiune;

judecand propria activitate si pe cea a colegilor inteleg mai

bine materia;

descopera moduri diferite de a realiza sarcina de lucru;

invata sa atribuie succesul unei munci bine facute si mai putin

talentului innascut;

dezvolta spiritul de responsabilitate si cel autocritic;

ofera timp suplimentar profesorului.

Planul individualizat de invatare

Ritmul de invatare al elevilor nu este acelasi, de aceea invatamantul

trebuie sa e unul individualizat. Elevul este indrumat in functie de

ritmul propriu de invatare, dar si de stilul de invatare caracteristic

ecaruia.

Printr-un plan individualizat de invatare se doreste ca ecare elev sa

aiba performante maxime raportate la caracteristicile sale

intelectuale, afective si emotionale.

elevii cu ritm lent de invatare: sa de recuperare/ameliorare

elevii cu ritm rapid de invatare: sa de dezvoltare/progres

Evaluarea nala, sumativa

Acest tip de evaluare se face la intervale mai mari de timp, la nele

unor secvente temporale (semestru, an scolar, ciclu de invatamant)

sau tematice (capitol, curs).

Prin evaluarea nala se urmareste o comparare a rezultatelor

elevilor la sfarsitul unui program de instruire cu cele de la inceputul

acestuia.

Scopul ei e de a reliefa progresele de invatare ale ecarui elev.

Functiile evaluarii nale:

constatativa: arata in ce masura activitatea educativa a fost

ecienta, daca elevii au dobandit cunostintele, deprinderile si

atitudinile proiectate la inceputul activitatii de instruire si care

au fost exersate in timpul acesteia;

selectie: clasica, ierarhizeaza elevii in functie de

performantele scolare;

certicativa: prin intermediul evaluarii sumative se certica

faptul ca elevii au dobandit competentele vizate de

documentele scolare.

Tipuri de evaluare sumativa

evaluarea la sfarsitul unei unitati de invatare

in acest caz are caracter sumativ, de constatare a nivelului

achizitiilor elevilor la nalul acelei unitati, dar si caracter

formativ, deoarece informatiile primite duc la aplicarea unor

masuri ameliorative imediate;

etape de realizare:

identicarea unitatilor de continut reprezentative;

stabilirea competentelor de evaluat;

elaborarea matricei de specicatii corespunzatoare unitatilor

de continut alese si competentelor de evaluat asociate;

construirea itemilor de evaluare;

construirea testului de evaluare;

redactarea baremului de corectare;

aplicarea probei de evaluare;

inregistrarea si prelucrarea datelor realizata cu ajutorul

matricei de evaluare;

stabilirea activitatilor ameliorative.


Evaluarea de bilant de la sfarsitul anului scolar, ofera

profesorului solutii de imbunatatire in perspectiva a activitatii

sale cu elevii.

Are caracter certicativ, deoarece arata performantele elevilor

la nalul unui an de studiu.

Are si caracter normativ, deoarece duce la

clasicarea/ierarhizarea elevilor.

Este o evaluare criteriala, caci stabileste gradul in care au fost

atinse competentele specice prevazute de programele scolare.

Vizeaza cele mai reprezentative continuturi si competente

specice asociate, parcurse in anul scolar respectiv, si care au

implicatii in anii scolari urmatori.

Etapele realizarii evaluarii la nalul semestrului sau a anului

scolar sunt aceleasi ca cele de la sfarsitul unitatii de invatare.


Evaluarea de bilant la nalul unui ciclu scolar - examene

si evaluari nationale

Functia dominanta este cea certicativa, de constatare si

diagnosticare a unor achizitii.

Este o evaluare externa care se face prin:

examen: masoara si apreciaza competentele formate de elevi

pana la un moment dat (ex: bacalaureatul).

concurs: are caracter selectiv, presupune concurenta intre elevi.

Are rol prognostic privind traseul ulterior al candidatului (ex:

evaluarea nationala la sfarsitul gimnaziului)


Continuturile si competentele specice sunt integrate unei arii

largite de discipline scolare.

Sunt selectate din ansamblul continuturilor si competentelor

specice asociate unei discipline o parte din ele care pot

asociate cu scopul unei mai bune intelegeri a lumii

inconjuratoare, a legaturii intre diferite domenii de cunoastere.

Sunt evaluate anumite competente-cheie : competente

transversale:

comunicarea in limba materna;

comunicarea in limbi straine;

competenta matematica si competente de baza privind stiinta

si tehnologia;

competenta digitala;

capacitatea de a invata;

competente sociale si civice;

simtul initiativei si al antreprenoriatului;

constiinta si expresia culturala.

Se folosesc metode alternative de evaluare: proiectul,

portofoliul, investigatia impreuna cu cele clasice.

Evaluarea la nivel international: teste TIMSS ( The Trends in

International Mathematics and Science) si PISA (Programme

for International Student Assessment)

Calitati ale instrumentelor de evaluare

validitatea (testul masoara ceea ce este destinat sa masoare)

de continut (testul acopera uniform elementele de continut pe

care le testeaza)

de construct (acuratetea cu care testul masoara un anumit

construct, de exemplu inteligenta sau creativitatea)

concurenta (concordanta dintre rezultatele obtinute la un test

si unele criterii de comportament similare)

predictiva (masura in care testul face prognoza performantelor

viitoare ale elevului)

delitatea (testul ofera rezultate constante la aplicari

succesive)

obiectivitatea (aprecierile facute de evaluatori independenti

pentru acelasi raspuns sa concorde)

aplicabilitatea (administrarea si interpretarea cu usurinta a

testului)

Metode si tehnici standard de testare

cu itemi obiectivi (se situeaza in zona inferioara a domeniului

cognitiv dar au o mare obiectivitate in masurarea rezultatelor

invatarii)

tehnica alegerii duale

tehnica perechilor

tehnica alegerii multiple

cu itemi semi-obiectivi

itemi cu raspuns scurt/de completare

intrebari structurate

cu itemi subiectivi

rezolvarea de probleme

Itemi obiectivi. Tehnica alegerii duale

Obiectivitatea ridicata in masurarea/evaluarea rezultatelor

invatarii

Nu este necesara o schema de punctaj detaliata ca la itemii

subiectivi, punctajul acordandu-se sau nu in functie de

marcarea raspunsului corect la item.

Tehnica alegerii duale consta in solicitarea elevilor de a asocia

unul sau mai multe enunturi cu una din componentele unor cupluri

de alternative duale, cum ar adevarat-fals, corect-gresit, da-nu,

acord-dezacord.

Tipuri (dupa scop):

cunoasterea unor notiuni, a unor reguli de calcul

capacitatea de a identica relatia de tip cauza-efect

Avantaje: abordarea, intr-un interval scurt de timp, a unui

volum mare de rezultate ale invatarii.

Dezavantaje: alegerea aleatorie a raspunsului.

Recomandari pentru construirea acestui tip de itemi:

se evita enunturile cu caracter foarte general atunci cand se

solicita aprecierea lor drept false sau adevarate;

Rezultatul inmultirii a oricaror doua numere este mai mare

decat oricare dintre factori.

se evita enunturi nerelevante din punct de vedere matematic;

Prima carte de matematica a fost tiparita in limba romana in

anul 1837.

se evita ambiguitatile/dicultatile de intelegere;

se evita enunturile prea lungi, cu amanunte inutile;

nu se introduc mai multe idei intr-un enunt.

Exemplu - tehnica alegerii duale

Disciplina/clasa/capitolul: Geometrie/clasa a VII-a/Patrulatere

Obiectiv Elevul va capabil sa reproduca proprietatile

patrulaterelor invatate.

Enunt Citeste cu atentie armatiile de mai jos. In cazul in care

apreciezi armatia adevarata, incercuieste litera A. In caz contrar,

incercuieste litera F.

1

Trapezul este un patrulater convex. A F

2

Rombul este un patrulater regulat. A F

3

Patratul este un romb. A F

4

Patratul este un trapez. A F

5

Dreptunghiul este un patrat. A F

6

Dreptunghiul este un paralelogram A F

Exemplu

Enunt Fiecare dintre enunturile de mai jos este compus din doua

propozitii. Sarcina ta este sa apreciezi daca propozitia a doua

explica de ce este adevarata prima. In caz armativ, incercuieste

DA. In caz contrar, incercuieste NU.

1

Patratul este un poligon regulat pentru ca are toate laturile

congruente si toate unghiurile congruente. DA NU

2

Trapezul este un paralelogram deoarece are doua laturi opuse

paralele. DA NU

3

Patratul este un romb deoarece are doua laturi congru-

ente. DA NU

4

Patratul este un dreptunghi deoarece este un paralelogram cu

un unghi drept. DA NU

Tehnica perechilor

Solicita stabilirea de catre elevi a unor corespondente intre

cuvinte, propozitii, fraze, numere, litere sau alte categorii de

simboluri, distribuite pe doua coloane.

Elementele din prima coloana, numite premise, constituie

enuntul itemului, iar cele din a doua coloana reprezinta

raspunsurile.

Se enunta criteriile pe baza carora se stabileste raspunsul

corect.

Tehnica perechilor masoara abilitatea de a identica relatia

existenta intre doua categorii:

termeni-denitii

reguli-exemple

simboluri-concepte

metode-exemplicari

Cerinte de proiectare:

sa includa un numar inegal de raspunsuri si de premise, iar elevii sa

e instruiti ca ecare raspuns poate folosit o data, de mai multe

ori sau niciodata;

lista raspunsurilor sa e data intr-o ordine logica (alfabetica pentru

cuvinte sau descrescatoare pentru numere) pentru a elimina

furnizarea oricaror indicii care ar duce la ghicirea raspunsului corect;

toate premisele si raspunsurile unui item sa e plasate pe aceeasi

pagina.

Avantaje:

abordarea, intr-un interval scurt de timp, a unui volum mare de

rezultate ale invatarii;

utilizarea ecienta a spatiului pe foile de test;

ecienta de timp de notare;

usurinta constructiei itemilor;

Dezavantaje:

nu se pot aborda rezultate de invatare complexa;

in unele cazuri este dicila construirea unor liste de

premise/raspunsuri omogene.

Exemplu - tehnica perechilor

Disciplina/clasa/capitolu: Algebra/clasa a VII-a/Numere reale

Obiectivul Elevul va capabil sa aplice in exercitii proprietatile

operatiilor cu numere reale.

Enunt Inscrie in spatiul liber din dreapta numerelor de ordine ale

enunturilor corespunzatoare coloanei M, litera din coloana N care

corespunde raspunsului corect.

M N

1

...........

(12

):(23

)1A 52

2

...........

75 :

(48 227) B 13

3

...........

6

5

:(2

3

):27 15

C 0

4

..........

(18

+ 218

532

) 2 D 215

E 112

Tehnica alegerii multiple

Solicita elevul sa aleaga un raspuns dintr-o lista de variante

oferite pentru o singura premisa. Elevul selecteaza unul dintre

raspunsurile oferite, nu creaza el raspunsul.

Deci exista o premisa si o lista de raspunsuri. Un singur

raspuns este corect, restul poarta numele de distractori

(variante gresite dar plauzibile si paralele).

Este utilizata pentru masurarea:

cunoasterii terminologiei;

cunoasterii unor formule, proprietati, reguli;

cunoasterii metodelor;

abilitatii de a aplica teoria in rezolvarea de probleme;

abilitatii de a interpreta relatia cauza-efect;

abilitatii de a justica alegerea metodelor si procedeelor

folosite.


intrebarea sa e clar formulata;

intrebarea sa e scrisa intr-un limbaj corespunzator nivelului de

varsta a elevilor pentru care a fost proiectata si sa masoare

numai obiectivul propus;

intrebarea sa e formulata corect din punct de vedere

gramatical;

raspunsurile sa aiba, pe cat posibil, lungimi apropiate;

raspunsurile sa nu e sinonime sau opuse ca inteles.

Deoarece uneori trebuie creat un numar mare de itemi paraleli care

sa masoare un acelasi obiectiv, la elaborarea lor participa un numar

mare de specialisti. De aceea este necesara furnizarea unor

specicatii clare pentru a asigura comparabilitatea itemilor de

acelasi tip. Sunt enumerate si caracteristicile distractorilor.

Avantaje:

pot masura tipuri variate de rezultate ale invatarii: sunt

exibile;

sunt foarte dele: e mai dicila ghicirea rezultatului corect;

se cuantica rapid si usor.

Limite:

este usor de construit itemi de slaba calitate;

necesita timp mare de elaborare;

testeaza nivele cognitive inferioare;

utilizarea abuziva a acestui tip de itemi conduce la

familiarizarea elevilor cu tehnica de testare, avand

repercursiuni asupra modului lor de invatare.

Exemplu - tehnica alegerii multiple

Tabelul de specicatii (Stenmark 1991)

Caracteristicile itemului Raspunsurile itemului

1. Cerintele problemei sa se refere la

inmultirea a doua numere zecimale, a

doua fractii sau a unui numar zecimal

cu o fractie.

2. Problema trebuie scrisa e sub forma

unei propozitii, e sub forma orizontala.

Daca este utilizata sub forma

orizontala, indicatiile trebuie sa specice

Gasiti produsul... sau Inmultiti....

3. Unul dintre factori va avea trei cifre

diferite de zero; celalalt factor va avea

trei cifre, doua dintre acestea ind

diferite de zero si mai mari ca cinci.

4. Fiecare dintre cei doi factori va avea

cel putin o cifra dupa virgula.

5. In produs nu vor mai mult de

patru cifre dupa virgula.

6. Cel putin doua grupari vor

necesare.

7. In alegerea factorilor, o cifra nu va

utilizata de mai mult de doua ori.

1. Poate raspunsurile itemului

trebuie aliniate in functie de virgula

zecimala, in ordine crescatoare sau

descrescatoare.

2. Patru alternative de raspuns:

a) raspuns corect;

b) un distractor va reecta o eroare

produsa in timpul regruparii;

c) un distractor va reecta o eroare

produsa in timpul alinierii

rezultatelor pe parcursul inmultirii;

d) un distractor va evidentia o

eroare in omiterea virgulei sau in

pozitionarea virgulei.

Exemplu - tehnica alegerii multiple

Disciplina/clasa/capitolul: Aritmetica/ clasa a V-a / Operatii cu

numere rationale

Obiectivul Elevul va capabil sa aplice in rezolvarea exercitiilor

regula de inmultire a numerelor zecimale.

Enunt Inmultiti 21, 4 cu 7, 06.Rezultatul corect este:

A 16,264

B 141,084

C 151,084

D 1510,84

Itemi semiobiectivi

intrebari cu raspuns scurt/de completare;

intrebari structurate.

Pentru a rezolva sarcina de lucru, elevul trebuie sa raspunda concis,

dezvoltandu-si:

profunzimea intelegerii notiunilor studiate;

operarea cu notiuni matematice intr-un ritm mai alert;

claritatea in exprimare.

Gradul de dicultate in cadrul unui item trebuie sa e crescator.

Itemi cu raspuns scurt / de completare

Elevului i se cere sa ofere un raspuns scurt in totalitatea lui

sau doar o parte componenta a unei armatii, astfel incat

aceasta sa capete sens si valoare de adevar.

Raspunsul elevului este limitat de structura intrebarii ca spatiu,

forma si continut.

Libertatea elevului de a reorganiza informatia primita si de a

oferi raspunsul in forma dorita este redusa.

Pentru a da raspunsul corect elevul trebuie sa demonstreze nu

numai cunoasterea, dar si abilitatea de a structura si elabora

cel mai potrivit raspuns scurt.


spatiul liber furnizat sa sugereze daca raspunsul va contine un

cuvant sau mai multe;

unitatile de masura vor precizate atat in intrebare cat si

dupa spatiul liber;

nu este indicat sa se foloseasca un text existent in manual

pentru a nu incuraja memorarea mecanica.

Avantaje:

masoara mai mult decat simpla memorare si recunoastere;

solicita un anumit grad de coerenta in realizarea raspunsului;

permit evaluarea unui numar mai mare de concepte, priceperi

si capacitati;

incurajeaza discriminarea na intre fapte specice;

nu cer mult timp pentru construire.

Limite:

nu masoara capacitati intelectuale superioare;

raspunsul scurt poate inhiba dezvoltarea abilitatilor complexe;

Exemplu - itemi cu raspuns scurt / de completare

Geometrie/clasa a VII-a/Patrulaterul

Obiectivul Elevul sa recunoasca proprietatile patrulaterelor.

Enunt Completeaza spatiile punctate astfel incat sa obtii armatii

adevarate.

a) Patrulaterul convex cu laturile opuse paralele doua cate doua

este .........................

b) Paralelogramul cu un unghi drept este ..........................

c) Paralelogramul cu diagonalele ..................................... este

romb.

d) Trapezul cu unghiurile alaturate unei baze congruente este

.................................

Intrebari structurate

O intrebare structurata este formata din mai multe subintrebari - de

tip obiectiv sau semiobiectiv - legate intre ele printr-un element

comun.

Ele fac trecerea de la intrebarile cu raspuns limitat la cele cu

raspuns liber.

Material / Stimul (texte / diagrame / grace)

Subintrebari

Date suplimentare

Subintrebari


intrebarea cere raspunsuri simple la inceput, apoi gradul de

dicultate al raspunsurilor creste;

ecare subintrebare nu depinde de raspunsul corect la

subintrebarea precedenta;

subintrebarile trebuie sa concorde cu materialele/stimulii;

ecare subintrebare testeaza unul sau mai multe obiective;

pe foia pe care este scrisa intrebarea se lasa un spatiu

corespunzator lungimii ecarui raspuns.

Avantaje:

permit transformarea unui item complex intr-o suita de itemi

obiectivi sau semiobiectivi;

testeaza o varietate de cunostinte, priceperi si capacitati;

complexitatea dorita se construieste progresiv;

se utilizeaza materiale auxiliare.

Limite:

materialele auxiliare sunt dicil de proiectat;

e greu ca raspunsul la o subintrebare sa nu depinda deloc de

raspunsurile la subintrebarile precedente;

necesita mult timp de proiectare.

Exemplu - intrebari structurate

Algebra/clasa a VI-a/Numere intregi

Obiective Elevul va capabil sa compare doua puteri cu exponent

numar natural, sa calculeze valoarea absoluta a unor numere intregi

si sa efectueze operatii cu ele.

Enunt Se dau numerele

A =(2

123 +2

123 382) : 381, B = (482 + 482 3123) : 3122.a) Numerele A si B sunt pozitive?

b) Calculati A si B .

c) Raportul celor doua numere A si B este supraunitar?

Itemi subiectivi

Itemii subiectivi, sau cu raspuns deschis, sunt cei mai intalniti in

invatamantul traditional matematic.

Testeaza obiective ce pun in evidenta originalitatea, creativitatea,

caracterul personal al raspunsului.

Permit testarea unor abilitati de nivel inalt.

rezolvarea de probleme

eseu structurat sau liber.


Investigatia Elevul cauta o solutie deosebita la sarcini de complexitati

diferite. Timpul este limitat la maxim o ora. Se poate lucra individula

sau in echipa.

Exemplu

Obiectivul: elevii vor capabili sa aplice in practica formulele

pentru aria si volumul unor corpuri geometrice si sa traga concluzii

privind rezultatele obtinute.

Enunt O folie patrata de tabla, cu lungimea laturii de 2 metri, va

transformata intr-un rezervor de apa decupand cate un patrat din

ecare colt al tablei, toate patratele ind congruente. Restul de

foaie se indoaie si se formeaza un rezervor sub forma de paralelipiped

dreptunghic. Cum va depinde volumul rezervorului de marimea

patratelor de tabla taiate din colturi? Structurati rasounsul astfel:

a) Completati un tabel in care sa scrieti lungimea laturii patratului

decupat, lungimea laturii bazei paralelipipedului, inaltimea

paralelipipedului, volumul acestuia.

b) Reprezentati un grac care arata evolutia volumului bazinului in

functie de lungimea laturii patratului decupat.

c) Explicati forma gracului.

d) Gasiti o formula algebrica a volumului in functie de latura

patratului decupat.

Proiectul

se desfasoara pe parcursul a catorva zile sau saptamani.

in clasa se face un plan de lucru, se dau toate indicatiile

necesare, apoi elevul continua munca acasa, individual sau in

echipa.

sunt doua etape, una de colectare a datelor, cealalta de

realizare efectiva a proiectului.

Exemplu: aplicatii ale asemanarii si functiilor trigonometrice in

topograe.

Portofoliul urmareste progresul elevului la o anumita

disciplina, dar mai ales atitudinea elevului fata de acea

disciplina pe o perioada mai lunga de timp.

cuprinde rezultatele la teste ale elevului de-a lungul

semestrului, diferite proble practice, teme pentru acasa,

proiecte, investigatii, referate, eseuri.

Bibliograe

1. Ghid de evaluare la Matematica, Ministerul Educatiei Nationale,

SNEE, Trithemius Media, Bucuresti, 1999

2. Geo Petty, Profesorul azi, Metode moderne de predare, Ed.

Atelier Didactic, Bucuresti, 2007

3. Matedidactica. Portalul profesorilor de Matematica. Ministerul

Educatiei Nationale. Contract POSDRU 87/1.3/S/62882

~oanacon_depozit_Prezentare-Evaluare

Documents

Transcript of ~oanacon_depozit_Prezentare-Evaluare