CUPRINS

Cap.1 Consideratii introductive. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . 2

1.1. Reglementarea juridica a societatilor comerciale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . ... . . 2

1.1.1. Reglementarea generala a societatilor comerciale. . . . . . . . . ... . . . . . . . . .. . . ... . . . . . . .. 3

1.1.2. Reglementari speciale privind societatile comerciale. . . . . . .. . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . 3

1.1.3. Reglementari subsidiare privind societatile comerciale. . . ... . . . . . . . . ... . . .. . . .... . . 4

1.2. Evolutia si clasificarea societatilor comerciale. . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . 4

1.3. Notiunile si trasaturile caracteristice ale societatii pe actiuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . 8

Cap. 2 Constituirea societatii pe actiuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

2.1. Actele constitutive ale societatii pe actiuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . 12

2.1.1. Contractul de societate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . 13

2.1.2. Statutul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . 15

2.2. Modalitati de constituire a societatii pe actiuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . ..... . . . . 16

2.2.1. Constituirea simultana sau concomitenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . 17

2.2.2. Constituirea continuata prin subscriptie publica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . 17

2.3 Formalitati necesare constituirii societatii pe actiuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

2.3.1. ntocmirea actului constitutiv. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . ... 26

2.3.2. nmatricularea (nregistrarea) si autorizarea functionarii societatii pe actiuni.. 27

2.4 nfiintarea filialelor si sucursalelor. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . ... . . 32

2.4.1. Filialele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . 32

2.4.2. Sucursalele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 33

Cap. 3 Organizarea si functionarea societatii pe actiuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . .. . 36

3.1 Actiunile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 36

3.2. Drepturile si obligatiile actionarilor. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 42

3.2.1. Drepturile actionarilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

3.2.2. Obligatiile actionarilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 47

3.3. Adunarea generala a societatii pe actiuni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. 47

3.3.1. Adunarea generala ordinara. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .... . . 48

3.3.2. Adunarea generala extraordinara. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . 49

3.4. Administrarea si conducerea societatii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . 54

3.4.1. Sistemul unitar de administrare si conducere a societatii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . 55

3.4.2. Sistemul dualist de administrare si conducere a societatii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 60

1

3.5. Controlul gestiunii societatii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . ... . . 66

3.5.1. Cenzorii societatii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . 66

3.5.2. Auditorul financiar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . 70

Cap. 4 Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . 71

Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . 75

Anexa-Model act constitutiv al societatii pe actiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 77

Cap.1. Consideratii introductive

[1.] [1.] Reglementarea juridica a societatilor comerciale

2

Nascut din nevoile comertului si industriei dreptul comercial a evoluat odata cu dez-voltarea acestora de-a lungul vremii. Marile realizari ale geniului uman n domeniul stiintific sitehnic au revolutionat productia si schimbul atragnd nsemnate mutatii n dreptul comercial.

n sens economic, comertul este definit ca o activitate a carui scop este schim-bul si circulatia marfurilor de la producator la consumator. Operatiunile efectuate de com-ercianti (negustori), agenti economici care sunt diferiti de catre producatorii marfurilor con-duc la definirea comertului din punct de vedere economic ca fiind totalitatea normelorjuridice privind interpunerea si ciculatia marfurilor de la producator la consumator.

n tot acest proces comercial statul a avut o interventie permanenta prin masurile sale de dirijismeconomic dintre care un rol important l-au jucat planificarea si prognoza ale caror obiective s-au realizatprin tehnicile economiei concentrate, prin folosirea stimulentelor economice (credite, dobnzi, impozite,comenzi) perfectionnd aceasta veriga de baza a economiei naturale. Aplicarea masurilor de dirijismn economie au avut implicatii directe si n dreptul comercial. Aceste masuri i-au afectat pe comerciantideoarece au instituit un control al supraprofesiunii de comerciant, au impus necesitatea obtinerii de autor-izatii pentru aprovizionare si desfacere, controlul asupra preturilor si reguli fiscale deosebit de riguroase.

Dreptul comercial dezvoltndu-se paralel cu industria a determinat o ex-tindere a sferei sale dintre care cea mai reprezentativa care constituie si nprezent o tendinta a expansiunii dreptului comercial este aceea a intreprinderii.

Din punct de vedere juridic ceea ce da un sens mai larg notiunii de com-ert este vorba nu numai de operatiunile de interpunere sicirculatie a marfurilor real-izate de negustori ci si operatiunile de producere a marfurilor adica fabricantii precumsi executarea de lucrari si prestarea de servicii de catre antreprenori si intreprinzatori.

Prin cele prezentate maisus putem defini dreptul comercial ca o disciplina care cuprinde normele juridice ce reglementeaza activ-itatea comerciala adica producerea si circulatia marfurilor, executarea de lucrari si prestari de servicii.

[1.] [1.] [1.] Reglementarea generala a societatilor comerciale

Trecerea de la o economie centralizata la economia de piata a impus, printre altele,reintroducerea n circuitul civil a societatilor comerciale ca principali agenti ai schimburilor debunuri, de servicii si de lucrari care sa raspunda exigentelor actuale si de perspectiva aleeconomiei romanesti si obligatiei de armonizare a legislatiei romnesti cu cea europeana .

Rezolvarea a fost data prin adoptarea Legii nr. 31 din 17 noiembrie 1990 privind so-cietatile comerciale care reprezinta reglementarea generala n materia societatilor comerciale.

Sub aspectul continutului, Legea nr. 31/1990 cuprinde:

a) o reglementare generala aplicabila oricarei forme de societate nfiintata n temeiul ei;

3

b) o reglementare speciala a fiecarei forme de societate nfiintata n temeiul ei;

c) o reglementare speciala a anumitor fapte care con-stituie infractiuni si pedeapsa ce urmeaza a fi aplicata.

[1.] [1.] [1.] Reglementari speciale privind societatile comerciale

n functie de obiectul lor de activitate ori de sursa capitalului social, soci-etatilor comerciale le sunt aplicabile si anumite reglementari speciale: n materie ban-cara, de asigurari etc (Legea nr. 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile n Rom-nia; Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.).

[1.] [1.] [1.] Reglementari subsidiare privind societatile comerciale

Reglementarea societatilor comerciale, att cea generala ct si cea speciala secompleteaza n principal cu cele din Codul Comercial, iar n subsidiar,acolo undelegile comerciale nu dispun cu cele din Codul Civil, precum si din alte acte nor-mative, inclusiv legislatia fiscala, legislatia asigurarilor sociale si Codul Muncii :

Codul comercial. n temeiul dispozitiilor art. 291 din Legea nr. 31/1990, repub-licata, prevederile din prezenta lege se completeaza cu prevederile Codului comercial .

Codul civil. Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (2) C. com.., n absenta unei re-glementari din Codul comercial se aplica dispozitiile Codului civil. n materia societatilorcomerciale, un interes deosebit prezinta dispozitiile Codului civil privind contractul de so-cietate ( art. 1491-1531 ). Aceste dispozitii sunt aplicabile si contractului de soci-etate care sta la baza constituirii societatilor comerciale. ( art. 1531 C. civ. ).

Codul muncii. n privinta personalului salariat al societatilor comerciale suntaplicabile prevederile legislatiei muncii.Potrivit art. 284 din Legea nr. 31/1990, re-publicata, ncadrarea salariatilor la societatile comerciale se face pe baza de con-tract individual de munca, cu respectarea legislatiei muncii si asigurarilor sociale.

Legislatia fiscala. Societatile comerciale desfasurnd o activitate producatoare de ven-ituri intra si sub incidenta legilor fiscale. Mentionam n acest scop Codul fiscal.

[1.] [1.] Evolutia si clasificarea societatilor comerciale

4

Aparute n antichitate, societatile comerciale si-au conturat elementeledefinitorii pe parcursul timpului, caci istoria dreptului comercial este strnslegata de istoria comertului si, implicit, a dezvoltarii societatii omenesti .

Codul lui Hammurapi reglementa activitatea comerciala n mai multe dis-pozitii. Astfel, art. 66-100 se refereau la camata, art. 101-107 la ac-tivitatea negustorilor si a auxiliarilor lor, iar art. 108-112 la crciumi.

n dreptul roman gasim contractul de societate (Societas), definit ca un contract consen-sual, n temeiul caruia doua sau mai multe persoane se obliga sa puna ceva n comun, n vedereaobtinerii unui profit. Din acest tip de societate deriva societatea n nume colectiv de mai trziu.

Cronologic, urmatoarea forma de societate este societatea n comandita simpla, aparuta n pe-rioada pre-renascentista. Ea apare ca urmare a extinderii schimburilor comerciale,ce au urmat cruciade-lor si e caracterizata ca o solutie pentru mobilizarea sumelor de bani detinute de persoanele lovite deinterdictia de a specula fondurile proprii (nobili, clerici) si folosirea lor n acte de comert profitabile.

n etapa expansiunii comertului colonial, care presupunea acumularea de capitaluriconsiderabile, s-au format nca din secolul al XVII-lea primele societati pe actiuni.

n functie de criteriul istoric, deosebim deci societatile traditionale (societatilen nume colectiv), formele de organizare intermediare (societati n comandita) si struc-turile moderne, precum societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata.

Societatea n comandita s-a scindat nca din secolul al XVII-lea, forma veche subzistndcu denumirea de comandita simpla, iar structura noua, nsusindu-si unele trasaturi ale societatii peactiuni, a devenit societate n comandita pe actiuni. Din societatea n nume colectiv a derivat,prin adoptarea unor caracteristici ale societatii pe actiuni, societatea cu raspundere limitata.

Societatea pe actiuni (anonima) este reglementata n practica internationala sub diferite denu-miri. n Franta: Societ anonyme (SA); n Anglia: Public Company; n Belgia: Societ anonyme;n SUA: Corporation (Business Corporation, Business StockCorporation, Share Corporation).

O prima clasificare a societatilor comerciale a fost realizata prin intermediul Legii 15/1990 privindtransformarea fostelor unitati socialiste de stat n societati comerciale si regii autonome ncercndu-se astfel o delimitare a societatilor comerciale tinnd cont de titularul de capital: Societati cu capi-tal integral de stat; Societati cu capital mixt (de stat si privat); Societati cu capital integral privat.

Principala lista a societatilor comerciale cu personalitate juridica figureaza n art. 2 dinLegea nr. 31/1990 Societatile comerciale se vor constitui n una dintre urmatoarele forme:

[a.] societate n nume colectiv; societate n comandita simpla; societate pe actiuni;societate n comandita pe actiuni societate cu raspundere limitata.

Aceasta enumerare facuta de lege are un caracter limitativ dar nu exclude posibilitatea constituiriisocietati n formele prevazute de alte reglementari legale cum ar fi : Societati n participatie regleman-tata de Codul Comercial ; Asociatii cu scop lucrativ fara personalitate juridica si Asociatii familiare .

5

n literatura de specialitate sunt folosite mai multe criterii de clasificare. Cel maides folosite sunt : natura societatii, ntinderea raspunderii asociatilor, mpartirea capitalu-lui social, posibilitatea emiterii unor titluri de valoaresi provenienta capitalului social.

(a)i.i.i.(a)1.2.3.4.5. Dupa natura lor sau dupa prevalenta elementului personal ori al celui material,societatile sempart n doua categorii :

-societati de persoane ;

-societati de capitaluri.

Societatile de persoane se constituie dintr-un numar mic de persoane, pe bazacunoasterii si ncrederii reciproce, a calitatilor personale ale asociatilor (intuitu per-sonae). Din aceasta categorie fac parte : societatea n nume colectiv si societatea ncomandita simpla. Prototipul societatii de persoane este societatea n nume colectiv.

Societatile de capitaluri se constituie dintr-un numar mare de asociati, impus denevoile capitalului social, fara sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor. Elementul esential lreprezinta cota de capital investita de asociat (intuitu personae). Intra n aceasta categorie : societatea peactiuni si societatea n comandita pe actiuni. Prototipul societatii este considerat societatea pe actiuni.

ntre cele doua categorii de societaticomerciale exista deosebiri esentiale, ceea ce determina o serie de consecinte. Astfel, n societatile depersoane, factorul personal este preponderent, aportul asociatilor poate fi nu numai n numerar ori nnatura, ci si n munca asociatilor. n schimb, n societatile de capitaluri, unde factorul personal nu esterelevant, aportul asociatilor nu poate fi dect n numerar si n natura, cu excluderea prestatiilor n munca.

Datorita rolului factorului personal, societatile de persoane au uncaracter nchis ; prin lege se instituie anumite conditii restrictive de transmitere a partilor de interes sipartilor sociale. n schimb, irelevanta calitatilor personale ale asociatilor asigura societatilor de capitaluriun caracter deschis ; transmiterea actiunilor este reglementata n conditii extrem de favorabile.

n functie de ntinderea raspunderii asociatilor, societatile comerciale au fost clasificate n soci-etati cu raspundere nelimitata si societati cu raspundere limitata. n prima categorie intra societatean nume colectiv, societatea n comandita simpla si societatea n comandita pe actiuni.

Specificul acestor societati l reprezinta raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor, raspun-dere ce reprezinta garantia obligatiilor sociale asumate de societate. Societatea pe acti-uni si societatea cu raspundere limitata exemplifica a doua categorie, caracterizata prin lim-itarea raspunderii asociatilor numai la plata partilor sociale sau a actiunilor subscrise.

n functie de structura capitalului social si modul de mpartire a acestuia :

6

-societati comerciale cu capitalul social mpartit n actiuni;

-societati comerciale cu capitalul social mpartit n parti de interese.

Capitalul social se divide n parti de interes n cazul societatii n nume colectiv si societatiin comandita simpla ( societati de persoane ), precum si n cazul societatii cu raspundere limitata.

Capitalul social este mpartit n actiuni n cazul societatii pe acti-uni si societatii n comandita pe actiuni ( societati de capitaluri ).

ntre partile de interes, respectiv partile sociale, si actiuni exista mai multe asemanari si numai osingura deosebire. Astfel, att partile de interes (sau partile sociale), ct si actiunile se cuvin, n proportiilestabilite de contractul de societate, asociatilor, n schimbul aportului lor la formarea capitalului social.

n functie de existenta sau inexistenta posibilitatii de a emite titluri devaloare:

-societati comerciale care au dreptul sa emita titluri de valoare;

-societati comerciale care nu pot emite astfel de titluri.

n prima categorie intra societatea pe actiuni si societatea n comandita pe actiuni.

n cea de a doua categorie sunt cuprinse societatea n nume colectiv, societatea n comanditasimpla si societatea cu raspundere limitata. Titlurile de valoare emise poarta denumirea de actiuni. Acestetitluri au un element comun: ele materializeaza dreptul asociatilor asupra unei fractiuni din capitalulsocial. Totodata, actiunile fac parte din categoria titlurilor de valoarenegociabile (titluri de credit).

Este de observat nsa ca, n realitate, toate aceste clasificari sunt circumscrise mpartirii so-cietatilor comerciale n societati de persoane si de capital, cu luarea n considerare a societatiicu raspundere limitata, ca societate de granita, care mprumuta trasaturi specifice celor doua.

[1.] Notiune si trasaturi caracteristice ale societatii pe actiuni

Societatea comerciala poate fi privita cel putin n doua sensuri :

-ca o institutiejuridica n sine, considerata a fi un organism, constituit de regula, pe baze asociative, cu scopul obtineriiunui anumit profit de catre cei care s-au asociat, si n vederea realizarii unei activitati comerciale ;

-ca un contract,cu caracteristici proprii, determinate de specificul scopului pentru care s-a realizat acordul de vointa.

Din punct de vedere contractual, societatea comerciala este uncontract n temeiul caruia doua sau mai multe persoane denumite asociati se nteleg sa puna n comunanumite valori pentru a desfasura mpreuna o activitate profitabila si sa mparta ntre ei eventualul profit.

7

Societatea pe actiuni este forma cea mai complexa si evoluata a societatii comerciale.Societatea pe actiuni este societatea constituita prin asocierea mai multor persoane, care con-tribuie la formarea capitalului social prin anumite cote departicipare reprezentate prin ti-tluri, numite actiuni, pentru desfasurarea unei activitati comerciale n scopul realizarii si im-partirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale numai n limita aportului lor.

Prin insumarea, ntr-o enumerare cu tenta descriptiva, a principalelor trasaturi ce i sunt specifice,consideram ca societatea comerciala privita, n aceeasi masura, att ca act juridic ct si ca fiinta juridica poate fi definita ca fiind acea entitate dotata cu personalitate juridica, constituita cu respectarea dis-pozitiilor legii, din initiativa, prin actul de vointa si cu aportul asociatilor, care convin sa conlucrezein scopul obtinerii si distribuirii ntre ei a profitului rezultat din exercitarea unor acte de comert.

Astfel cum rezulta si din definitia societatii comerciale, desprinsa din conceptul generic de soci-etate si completata cu enuntul sumar al art. 1 din Legea nr. 31/1990, societatea comerciala se distingeprin prezenta unor cerinte si elemente particulare, care i confera o individualitate specifica, respectiv:

a) ndatorirea asociatilor de a pune n comun si de a transmite societatii bunurisau industria lor (aducnd astfel un aport inclus, de regula, n capitalul social);

b) vointa de a se asocia n vederea efectuarii de acte de comert (elementul intentional: affectio so-cietatis);

c) participarea tuturor asociatilor la beneficii si pierderi (asumarea riscului asocierii).

Din aceste definitii rezulta trasaturile caracteristice ale societatii pe actiuni:

(a) Societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati, denumiti actionari;

Asocierea se realizeaza n considerarea aporturilor actionarilor la capitalul social, calitatilepersonale ale actionarilor fiind, n principiu indiferente;

Capitalul social este divizat n actiuni, care sunt titluri negociabile si transmisibile;

Raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata de valoarea capitalului socialsubscris.

Potrivit dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 31/1990, societatea pe acti-uni este societatea ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul social;actionarii sunt obligati numai pna la concurenta capitalului social subscris.

Datorita importantei aporturilor la formarea capitalului socialsi estomparii calitatilor person-ale ale asociatilor, societatea pe actiuni mai este cunoscuta si sub denumirea de societate anonima.

Aceasta forma de societate este destinata realizarii marilor afaceri, care necesita cap-italuri nsemnate. Societatea este astfel conceputa ca sa dreneze contributiile banesti mod-este pentru formarea unor capitaluri mari, necesare realizarii unor investitii de anvergura.. So-cietatea pe actiuni este organizata si functioneaza pe principii democratice.Ea are anumite or-

8

gane cu competente bine delimitate, bazate pe principiul separatiei puteri organe de deliber-are si decizie; organe de administrare si reprezentare; organe de supraveghere si control.

Cap. 2. Constituirea societatii pe actiuniNotiune si elemente specifice

Pentru definirea societatii comerciale, cea mai apropiata acceptiune este data de dispozitiileCodului civil romn, care n articolul 1491 dispune ca: Societatea este un contract prin care doua saumai multe persoane se nvoiesc sa puna ceva n comun, n scop de a mparti foloasele ce ar putea deriva.

Definitia citata enunta trei componenteprincipale care ar trebui sa fie reunite cumulativ pentru existenta valabila a unei asemenea entitati:

1. necesitatea ncheierii unui contract, denumit si pact societar.

2. constituirea unui fond comun, alcatuit din aporturi ale membrilor.

3. scopul asociatilor este de a realiza cstiguri si de a le mparti ntre ei.

Textul articolului 1491 omite totusi sa aminteasca explicit un alt element caracteristic si anume, vointacomuna a asociatilor de a conlucra n vederea obtinerii de cstiguri. Aceasta vointa, denumita affectiosocietatis ntregeste notele specifice enumerate expresde legiuitor. Trasaturile evocate sunt caracteristicesocietatii civile dar, printr-o interpretare extensiva, pot fi aplicate si n cazul societatii comerciale.

Societatea comerciala poate fi definita ca o grupare de persoane constituita pe baza unui contractde societate si beneficiind de personalitate juridica n care asociatii se inteleg sa puna n comun anumitebunuri pentru exercitarea unor fapte de comert n scopul realizarii si mpartirii beneficiilor rezultate.

Constituirea societatii pe actiuni este reglementata de dispozitiileLegii nr.31/1990, care privesc constituirea oricarei societati comerciale, pre-cum si anumite dispozitii speciale privind aceasta forma de societate.

Societatea pe actiuni se constituie prin vointa asociatiilor exprimata nactul constitutiv. Indiferent de modalitatea folosita, pentru constituirea so-cietatii pe actiuni trebuie ndeplinite formalitatile prevazute de lege.

Natura juridica originara a societatii comerciale - aceea contractuala si gaseste ratiunea nacordul de vointa al partilor de a se asocia, n scopul de a realiza acte de comertsi de a obtine, pe aceastacale, un profit pe care sa si-l mparta. Desi principiul libertatii de asociere permite asociatilor sa si aleagan mod liber forma de societate comerciala, optiunea lor de a constitui o societate este supusa cerintei for-male de a ncheia un nscris, denumit generic act constitutiv; acesta poate mbraca diverse moduri de exte-riorizare a vointei asociatilor, n functie, mai ales, de complexitatea tipului de societate comerciala ales.

Actul constitutiv, ndeplineste o functie multipla: exprima vointa de asociere a partilor(functia constitutiva), adapteaza aceasta vointa rigorilor legale comune tuturor formelor de so-cietate comerciala sau proprii formei pentru care au optat asociatii (functia reglementara), at-esta conditiile si limitele asocierii (functia probatorie) si este un nscris necesar ndeplinirii op-eratiunilor de nregistrare a societatii comerciale n registrul comertului (functia operationala).

9

2.1. Actele constitutive ale societatii pe actiuni

Potrivit primului alineat al art. 5 din Legea nr. 31/1990, republicata, actul consti-tutiv poate fi reprezentat de unul sau mai multe nscrisuri cusemnificatie si continut juridicdiferit, criteriul de distinctie sau de selectie constituindu-l forma juridica a societatii pentru careau optat asociatii si, corespunzator acesteia, gradul de complexitate al organizarii societatii.

Speciile actului constitutiv pe care Legea nr. 31/1990, republicata, le mentioneaza sunt contrac-tul de societate si statutul. Contractul de societate estemodelul originar, prototipul actului constitutival oricarei societati comerciale n timp ce statutul, de regula, este doar un act dezvoltator al contrac-tului de societate. Ele difera att ca functie ct si sub raportul continutului: contractul de societateeste actul juridic prin care se constituie societatea comerciala iar statutul este actul care cuprinde reg-ulile potrivit carora este organizata si functioneaza aceasta. Corespunzator acestor distinctii functionale,contractul de societate identifica elementele esentiale ale fiintei juridice care ia nastere prin aceastaasociere si exprima conditiile n care fondatorii se asociaza, iar statutul dezvolta teme privind struc-tura si functionarea organelor de conducere si de control ale societatii precum si conditiile de des-fasurare a activitatii societatii comerciale (art. 5 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicata).

Actul constitutiv al societatii pe actiuni, n comandita pe actiuni sau cu raspundere limitatase ncheie sub forma unui contract de societate si a unui statut. Gradul mare de complexitate or-ganizatorica a acestor societati comerciale, interferentele ce se produc ntre calitatea de asociat sicea de administrator ai acestor societati, cerintele transparentei si predictibilitatii mecanismului de-cizional - pentru protectia tertilor si a asociatilor minoritari - impun elaborarea regulilor de organizaresi functionare n spatiul unui document distinct, care completeaza dispozitiile contractului de societate.

n aplicarea practica a Legii nr.. 31/1990, republicata, si n lipsa unor distinctii legaleclare ntre aceste doua documente constitutive - contract de societate si statut-diferentele au n-ceput sa fie neglijate, statutul copiind, de regula, dispozitiile contractului de societate. Sesizndaceasta confuzie si deruta a practicienilor, legiuitorul a promovat o conceptie unificatoare cu privirela rolul acestor documente, stabilind ca ele pot fi ncheiate sub forma unui nscris unic, de-numit act constitutiv. Aceeasi denumire de act constitutiv poate fi data si numai contractu-lui de societate sau numai statutului, atunci cnd legea nu cere existenta ambelor documente.

n concluzie, actul constitutiv va putea fi ncheiat n trei forme juridice: a) fie sub formaa doua acte juridice separate (contract si statut), constatateprin doua nscrisuri distincte, care potfi numite, mpreuna, act constitutiv; b) fie sub forma a doua acte distincte, ncheiate nsa subforma unui nscris unic, numit act constitutiv; c) fie sub forma unui singur act juridic, creatprin contopirea contractului si statutului, numit act constitutiv, continut ntr-un singur nscris.

2.1.1. Contractul de societate

Contractul de societate face parte din categoria faptelor de comert obiective conexe.

10

Din definitia societatii comerciale rezulta ca prin incheierea con-tractului de societate asociatii realizeaza o tripla intelegere si anume :

n privinta aporturilor

n privinta intentiei de a exercita n comun o activitate comerciala

mpartirea beneficiilor

Aceste trei chestiuni constituie elementele specifice contractului de societate comerciala.

Aportul asociatilor reprezinta obligatia pe care si-o asuma orice asociat de a aduce n soci-etate un anumit bun cu o valoare patrimoniala. Aportul poate fi orice bun al asociatului cu val-oare economica care prezinta interes pentru activitatea societatii. Aportul poate fi n numerar, nnatura sau industrie si constituie o obligatie pentru fiecare asociat. Aporturile formeaza capitalulsocial al societatii si totodata ele constituie elementele patrimoniului societatii. Prin capital socialntelegem expresia valorica a totalitatii aporturilor asociatilor care participa la constituirea societatii.

Al doilea element al contractului de societate l reprezinta in-tentia asociatului de a colabora n desfasurarea activitatii comerciale.

Realizarea si mpartirea beneficiilor reprezinta al treilea element fiind de fapt scopul soci-atatii. Cota parte din beneficii ce se plateste fiecarui asociat poarta denumirea de dividend.

Pentru ncheierea sa valabila, contractul de societate trebuie sandeplineasca conditiile de fond si de forma impuse de lege.

Conditiile de fond sunt cele prevazute n Art. 948 din Codul Civil,pentru validarea oricarei conventii : consimtamntul valabil al partilor, ca-pacitatea partilor, obiectul contractului, si o cauza licita a contractului.

Legea nr. 31/1990, republicata, nu consacra un text special destinat examinarii acestorconditii; unele trimiteri disparate, cu incidenta n materie, se regasesc la art. 1 (privind cauzaactului constitutiv: realizarea de acte de comert) si la art. 6 (privind capacitatea fondato-rilor societatii comerciale). Nerespectarea acestor conditii duce la nulitatea contractului.

Contractul de societate trebuie sa se ncheie n forma scrisa si sa cuprinda ele-mentele prevazute de art. 8 din Legea nr. 31/1990, privitoare n special la :

a) asociati : numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domi-ciliul si cetatenia actionarilor, persoane fizice, denumirea, sediulsi nationalitatea asociatilorpersoane juridice, numarul de nregistrare n registrul comertului sau codul unic de nreg-istrare, potrivit legii nationale. Numarul actionarilor nu poate fi mai mic de 2.

b) Firma societatii : o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati, n-sotita de mentiunea scrisa n ntregime societate pe actiuni sau prescurtat S.A. .

11

c) Capitalul social subscris si varsat. Capitalul social al so-cietatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei.

d) Aporturile actionarilor : valoarea bunurilor constituite ca aport n natura, modul de evaluare sinumarul actiunilor acordate pentru acestea. Aportul poate fi n numerar, n natura sau n creante.

e) Actiunile : numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau lapurtator. Valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei (art.93 din Legea 31/1990).

f) Administratorii societatii : numarul lor, numele, domiciliul si cetatenia administratorilor, per-soane fizice ; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice ; garantiape care sunt obligati sa o depuna ; puterile lor si daca urmeaza sa le exercite mpreuna sauseparat ; drepturile speciale de administrare si de reprezentare acordate unora dintre ei.

g) Controlul asupra gestiunii societatii : numarul lor, numele, domiciliul si cetatenia cen-zorilor, persoane fizice ; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice; clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea societatii.

h) Sediile secundare (sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati farapersonalitate juridica), atunci cnd se nfiinteaza o data cu societatea, sau conditi-ile pentru nfiintarea lor ulterioara, daca se are n vedere o atare nfiintare.

i) Clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea societatii

j) Avantajele rezervate fondatorilor.

k) Operatiunile ncheiate de asociati n contul societatii si pe care aceasta urmeazasa le preia asupra sa, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni.

2.1.2. Statutul societatii

Statutul trebuie sa cuprinda anumite clauze care sa nu le repete pe cele ale contractu-lui de societate si le dezvolta pe cele cu privire la organizare, conducere si functionare.

Statutul societatii trebuie sa ndeplineasca aceleasi conditii de fond si de forma ca si contractul.

Legea nr. 31/1990 nu reglementeaza continutul statutului nici nmod general si nici n mod particular pentru societatea pe actiuni.

Avnd n vedere acest aspect, sunt utile si necesare, urmatoarele precizari privind statu-tul societatilor comerciale avute n vedere de prevederile art. 5, alin. 1 din Legea 31/1990 :

Statutul se semneaza, asemenea contractului de societate de catre toti asociatii, iar n caz de sub-scriptie publica, de fondatori ;

Statutul urmeaza, sub aspectul formei autentice sau a nscrisului sub semnatura privata, regimuljuridic al contractului de societate ;

12

Statutul si contractul de societate contin clauze comunefara a avea n integralitate acelasi continut;

Statutul este un act juridic complementar al contractului de societate ;

Statutul nu poate contine prevederi contrare celor din contractul de societate ;

Pentru ca nu poate contine prevederi contrare celor din contractulde societate, statutul se va mod-ifica ori de cte ori se modifica o clauza corespondenta din contractul de societate ;

Statutul, asemenea contractului de societate, este un act juridic de natura contractuala ;

ncheiat fiind prin acordul asociatilor, modificarea acestuia se poate face numai cu acordul asoci-atilor, dat n conditiile legii si a actului constitutiv;

Nulitatea contractului de societate atrage nulitatea statutului datorita caracterului sau complemen-tar.

2.2. Modalitati de constituire a societatii pe actiuni

n functie de modul de formare a capitalului social, conform art. 9 din Legea 31/1990,societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului socialde catre semnatarii actului consitutiv sau prin subscriptie publica. Asociatii sunt liberi saaleaga modalitatea de constituire a societatii, n functie de interesele si posibilitatile lor.

2.2.1. Constituirea simultana sau concomitenta

Constituirea simultana consta ntr-o procedura simpla de constituire a societatii pe actiuni si estecea mai folosita si n cazul constituirii societatilor n nume colectiv, n comandita simpla si cu raspun-dere limitata. Constituirea societatii este simultana sau concomitenta, deoarece formarea capitaluluisocial are loc n acelasi timp cu ncheierea actelor constitutive ale societatii si actionarii acopera prinaporturile lor ntregul capital social. n acest caz, actionarii pot initia direct procedura ordinara de con-stituire a societatii prin ncheierea actelor constitutive si ndeplinirea formalitatilor prevazute de lege.

La constituirea prin subscriere integrala si simultana, capitalul social varsat de fiecare actionarnu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata :

- pentru aportul n numerar n termen de 12 luni de la data nmatricularii societatii.

- pentru aportul n natura n termen de cel mult 2 ani de la datanmatricularii societatii.

2.2.2. Constituirea continuata sau prin subscriptie publica

13

Subscriptia publica, ca mod de constituire a societatii pe acti-uni, este o oferta de subscriere, adresata oricarei persoane care dis-pune de bani si doreste sa i investeasca prin cumpararea de actiuni.

Societatea pe actiuni este prototipul societatii de capitaluri, a carei constituire reprezinta, n prin-cipal, o modalitate de concentrare a unor resurse financiaresemnificative, solicitate de obiectivele am-ple ale asociatilor. De aceea, pe lnga constituirea prin subscriere integrala si simultana a capitalu-lui societatii de catre semnatarii actului constitutiv, legea permite si constituirea prin subscriptie pub-lica, adica prin apelul fondatorilor la economiile sau capacitatea dea investi a publicului. Acestedoua modalitati de constituire a capitalului reverbereaza si asupra regimului juridic al organizarii sifunctionarii acestor societati, cele constituite prin subscriptie publica devenind societati detinute public

Ca o consecinta a slabei dezvoltari a pietei de capital din Romnia, precum si a unei legislatii, nparte, neadecvata realitatilor si nevoilor economiei romnesti, n tara noastra au fost constituite foarteputine societati pe actiuni prin subscriptie publica. Mai numeroase au fost, totusi, majorarile de capi-tal ale unor societati comerciale pe actiuni care, initial, au fost constituite simultan, apoi au facut apelpublic la resursele populatiei si ale persoanelor juridice, efectund oferte publice de majorare de cap-ital, operatiuni n unele privinte similare subscriptiei publice utilizate pentru constituirea continuata.Este de asteptat nsa, ca pe masura dezvoltarii si consolidarii pietei de capital, mai ales sub impactuladerarii Romniei la Uniunea Europeana, constituirea de societati pe actiuni prin subscriptie publica safie tot mai des utilizata, cel putin pentru considerentul ca o astfel de modalitate de atragere a capitaluluidisponibil este cea mai avantajoasa solutie financiara pentru finantarea unor afaceri de mare anvergura.ntr-adevar, ceea ce i se ofera subscriitorului unor actiuni oferite n cadrul unei subscriptii publice nschimbul aportului sau este un titlu de participatie cu cstig variabil (de retinut ca se vor plati divi-dende doar daca activitatea societatii constituite prin aceasta modalitate se va dovedi profitabila!), asadupa cum sunt calificate actiunile din punct de vedere economico-financiar, spre deosebire de situatia ncare resursele financiare ar trebui procurate din mprumuturi bancare ori din emisiunea de obligatiuni,situatie n care restituirea la scadenta, inclusiv a dobnzilor promise si convenite, trebuie sa fie certa.

De-sigur, apelarea de catre fondatori la procedura subscriptiei publice este, dupa parerea noastra, n toatesituatiile, n primul rnd, o chestiune de oportunitate, dependenta de o multime de factori, dintre careunul care se vadeste a fi esential: ncrederea publicului n astfel de mecanisme de atragere si plasare acapitalului lor, n scopul valorificarii lui eficiente, ca alternativa la alte variante de investitii financiare.

Constituirea societatii prin subscriptie public a implica urmatoarele operatiuni:

a) ntocmirea si lansarea prospectului de emisiune a actiunilor;

Prospectul de emisiune a actiunilor este nscrisul care cuprinde o oferta adresata publicu-lui de a subscrie actiunile societatii ce se constituie. Din punct de vedere juridic, prospec-tul apare ca o oferta de contract (act juridic unilateral), facuta unor persoane nedeterminate.

14

ntocmirea prospectului de emisiune. Prospectul de emisiune este ntocmit de fondatorii so-cietatii care se constituie (art. 17 din Legea nr. 31/1990), sitrebuie sa cuprinda elementele prevazutede art. 8 din Legea nr.31/1990, care sunt elementele actuluiconstitutiv al societatii pe actiuni, cu ex-ceptia celor privind administratorii si cenzorii, precum si data nchiderii subscriptiei. Alineatul (4) alart. 18 stabileste o regula de maxima importanta pentru conturarea regimului juridic al prospectuluide emisiune. Lipsa uneia sau a mai multora din mentiunile obligatorii impuse de lege atrage nuli-tatea absoluta, n lipsa unei precizari legale a acestui act. Astfel de cauze de nulitate vor putea finlaturate prin ceea ce se cheama ndeplinirea subsecventa a cerintelor de legalitate, o astfel de nuli-tate absoluta fiind una asanabila (remediabila). Dnd expresie principiului potrivit caruia nimeni nu-si poate invoca propria culpa, legea nu le permite fondatorilor sa invoce ei nsisi nulitatea prospectu-lui de emisiune, fie daca au luat parte la adunarea generala constitutiva, fie, desi nu au luat parte laadunarea respectiva, si-au exercitat drepturile de actionari. Potrivit legii prospectul de emisiune trebuiesa mbrace forma autentica (art.17 alin. (2) din Legea nr. 31/1990) si sa fie semnat de fondatori.

Autorizarea publicarii prospectului de emisiune. Pentru a putea fi publicat, prospeculde emisiune trebuie autorizat de organul competent. Astfel prospectul se depune,nainte de publicare, la oficiul registrului comertului din judetul n care se va sta-bili sediul societatii. Judecatorul delegat verifica daca prospectul cuprinde elementelede mai sus si autorizeaza, prin ncheiere, publicarea acestuia, depunnd viza pe maimulte exemplare ale prospectului, pe care se vor face subscrierile de actiuni.

Publicarea prospectului de emisiune. n legatur a cu modalitatea de publicare a prospectuluide emisiune, n tacerea legii, apreciem ca publicarea acestuia se va putea face, la alegerea fondato-rilor, n orice modalitate va fi gasita potrivit a de catre fondatori, inclusiv prin mijloace electronice.

Nu estenecesara o publicare a prospectului de emisiune n Monitorul Oficial, fiind suficienta publicarea n presa.

b) subscrierea actiunilor;

Notiunea subscrierii. Subscrierea este manifestarea de vointa a unei persoane princare se obliga sa devina actionar al societatii, prin efectuarea unui aport la capitalulsocial al acesteia, n schimbul caruia va primi actiuni de o valoare nominala egala.

Articolul 19, prin reglement arile continute de primele 2 alineate, instituie regulilecaretrebuie respectate de catre cei care vor decide sa raspunda ofertei fondatorilor si sa sub-scrie numarul de actiuni pe care-l vor gasi de cuviinta. Din pacate, Legea nr. 31/1990,republicata, nu defineste operatiunea de subscriere. nsa, doctrina a definit-o, n sen-sul cel mai larg al unei astfel de notiuni, ca fiind asumareaobligatiei de aport, adica aobligatiei de a contribui la formarea capitalului social al unei societati comerciale determi-nate. n nteles mai restrns, subscrierea se refera la aportul n numerar, iar n nte-les si mai restrns, dar mai propriu, subscrierea se refera la actiuni sau parti sociale.

15

Modul de subscriere.Subscrierea de actiuni se face pe unul sau mai multeexemplare ale prospectului de emisiune, care trebuie sa poarte viza judecatorului delegat (art. 18din Legea nr.31/1990), si va cuprinde numele si prenumelesau denumirea, domiciliul ori sediulsubscriitorului, numarul n litere al actiunilor subscrise, data subscrierii si declaratia expresa casubscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune. nscrisul trebuie semnat de subscriitor.

Conditiile subscrierii.Pentru a avea ca efect formarea capitalului socialsi implicit, constituirea societatii, subscrierea actiunilor trebuie sa ndeplineasca cerintele legii.

Legea nr. 297/2004 a pietei de capital reglementeaza diverse situatii n care per-soanele interesate vor putea subscrie actiuni n cadrul unor oferte publice primare de ma-jorare a capitalului social al unor societati comerciale ale caror actiuni sunt tranzaction-ate pe o anumita piata reglementata ori n cadrul unor oferte publice secundare.

Societatea se poate constitui numai daca ntregul capital social prevazutn prospect a fost subscris, iar daca subscrierile sunt mai mari sau mai micidact acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutivemajorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei.

Fiecare subscriitor trebuie sa fi varsat n numerar jumatate din valoarea actiu-nilor subscrise la banca, n contul indicat n prospectul de emisiune. Restul capi-talului subscris trebuie varsat n termen de 12 luni de la nmatricularea societatii.

Actiunile acordate pentru aporturile n natur a trebuie acoperite integral cu val-oarea bunurilor aduse ca aport, nefiind posibila nici varsarea ulterioara a aportului,nici acoperirea unei actiuni partial prin aport n natur a si, n rest, prin varsaminten numerar. Aporturile n creante nu sunt admise n cazul subscriptiei publice.

c) validarea subscriptiei si aprobarea actelor constitutiveale societatii de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor ;

Odata terminata subscrierea actiunilor, rezultatele ei trebuie verificate sivalidate de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor (acceptantilor). Aceastaadunare va discuta si aproba si actele constitutive ale viitoarei societati..

Teza ultima a alin. (1) al art. 25 permite ca participarea acceptantilor la adunarea constitu-tiv a sa se poata face att personal, ct si prin reprezentare, n temeiul unei procuri speciale acor-date att unui alt acceptant. Nimeni nu poate reprezenta maimult de 5 acceptanti. Acceptantiicare au facut aporturi n natur a nu au drept de vot n deliberarile referitoare la aporturile lor,chiar daca ei au efectuat si aporturi n numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti.

Convocarea adunarii constitutive. Convocarea se face printr-o nsti-

16

intare care trebuie sa cuprinda locul si data adunarii si ar atareaamanuntit a a problemelor care vor face obiectul discutiilor.

Adunarea nu poate trece peste doua luni de la data nchiderii subscrierii (art. 19 din Legea nr.31/1990. Articolul 23 alin. (1) obliga fondatorii ca nainte de data stabilita pentru desfasurarea adunariiconstitutive, sa stabileasca n mod clar lista celor care au efectuat o subscriptie valabila si care, n temeiulunei astfel de manifestari de vointa, au dreptul de a participa n nume propriu ori prin reprezentare telucrarile adunarii constitutive. Un element esential al acelei liste este numarul de actiuni care se acordafiecarui subscriitor, stiut fiind ca, n principiu, fiecare actiune da dreptul la un vot. n pofida unui astfelde principiu, asa dupa cum vom arata, n adunarea constitutiva regula nu se va aplica, n sensul cafiecare subscriitor va avea dreptul la un singur vot, indiferent de numarul actiunilor care li s-au atribuit.

Alineatul al doilea stabileste obligatia fondatorilor de a afisa lista ntocmita n conditi-ile alin. (1) cu cel putin 5 zile nainte de data propusa pentru desfasurarea adunariiconstitutive. O astfel de modalitate de aducere la cunostinta a drepturilor de vot nadunarea constitutiva este esentiala pentru pregatirea corespunzatoare a fiecaruia dintre sub-scriitorii care doresc sa participe la operatiunea de adoptare a actului constitutiv.

Atributiile adunarii constitutive. Un rol central n vederea constituirii societatii n modali-tatea pe care o analizam l are adunarea constitutiva a subscriitorilor, organism deliberativ careeste singurul n masura sa decida constituirea societatii promise de fondatori subscriitorilor. Dacasunt ntrunite toate cerintele legale si cele impuse prinprospectul de emisiune, adunarea consti-tutiv a nu ar avea dreptul sa refuze aprobarea constituirii societatii promise de fondatori, fara ase antrena raspunderea contractuala fata de subscriitorii care doresc constituirea, a acelora din-tre ei care vor vota mpotriva constituirii, desigur, doar n masura n care acei subscriitori carevor fi votat pentru ar putea ncerca diverse prejudicii n urma unei astfel de decizii negative.

Adunarea constitutiva are atributii conferite, n principal de art. 28 din Legeanr. 31/1990.Articolul 28 al Legea nr.. 31/1990, republicata, astfel cum acesta a fost modificat si completat prinLegea nr. 441/2006, ngaduie interpretarea potrivit careia adunarea constitutiva este singura structuraorganizatorica pe care trebuie sa o realizeze acceptantii, din initiativa fondatorilor,care va putea luacele mai importante decizii privind viitorul societatii pe actiuni a carei constituire au initiat-o acestia.

Adunarea constitutiva trebuie sa verifice respectarea cerintelor legale privind cap-italul social : subscrierea ntregului capital social, raportul dintre capitalul subscris sicel varsat, precum si existenta varsamintelor. Totodata, va decide, daca este cazul,asupra maririi sau micsor arii capitalului social, n functie de rezultatele subscriptiei.

Adunarea constitutiva examineaza si valideaza raportul de evaluare ntocmit deexperti., discuta si aproba operatiunile ncheiate de fondatori n contul societatii.

O alta atributie a adunarii constitutive este numirea administratorilor si cenzorilor soci-

17

etatii.

Desfasurarea adunarii constitutive. Adunarea alege un presedinte, care va conduce lu-crarile, precum si doi sau mai multi secretari. Adunarea constitutiv a este legala dacasunt prezenti jumatate plus unul din numarul subscriitorilor (acceptantilor) si ia hot arricu votul majorit atii simple a celor prezenti (art. 25, alin. 4 din Legea 31/1990). nadunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de numarul acti-unilor subscrise. Subscriitorii care au efectuat aporturi n natur a nu au drept de vot ndeliberarile referitoare la aporturile lor, chiar dac a au efectuat si aporturi n numerar.

[a.] Drepturile, obligatiile si raspunderile fondatorilor.

Intrucat fondatorii au un rol important in constituirea soc ietatii pe actiuni prin sub-scriptie publica, legea reglementeaza drepturile, obligatiile si r aspunderile fondatorilor.

Drepturile fondatorilor.Potrivit art. 32 din Legea nr. 31/1990,fondatorii au dreptul la o cot a din beneficiul net al societatii constituit a prin subscriptie publica.

Dreptul la o cota din beneficiul societatii l au numai persoanele fiz-ice carora li s-a recunoscut calitatea de fondatori prin actul constitutiv.

Alineatul (2) prevede ca fondatorii au dreptul, pe lnga cotele din profitul net afer-ent unui anumit exercitiu financiar, corespunzatoare participatiilor la capitalul social initial(de la data constituirii societatii prin subscriptie public a), n cazul n care fondatorii sunt siactionari ai acelei societati, la o cota suplimentara de 6% din profitul net, cota care nsanu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.Aceasta cota va fi acordata att fondatorilor - actionari, ct si fondatorilor non actionari.

n cazul fondatorilor actionari, cota de 6% se constituientr-un supliment de div-idende, fiind supusa impozitului specific acestei categorii de venituri financiare, pe cndn cazul fondatorilor non actionari, sumele ce li se cuvindin cota de 6% nu potfi calificate venituri din investitii financiare, trebuind sa fie considerate, potrivit preveder-ilor art. 55 alin. (2) pct. e) al Codului fiscal, asimilate veniturilor din salarii.

Articolele 33-34(n viziunea noastra, articolul 34 putea foarte bine sa fi fost redactat sub forma alin. (2) al art. 33, pentruca cele doua articole au o strnsa legatura de obiect si continut) reglementeaza ipoteza n care o soci-etate comerciala constituita prin subscriptie publica, pentru o durata determinata sau nedeterminata, prinvointa actionarilor ntruniti ntr-o adunare generala extraordinara, se va dizolva nainte de ndeplinireascopului statutar ori nainte de expirarea duratei convenite, dupa caz, ambele ipoteze de dizolvare pro-ducnd fraudarea intereselor legitime ale fondatorilor. Astfel, art. 33 confera dreptul fondatorilor de

18

a cere acoperirea daunelor pe care le vor putea ncerca ca efect al unei hotarri de dizolvare anticipata aunei societati comerciale constituite prin subscriptie publica, daca acea dizolvare s-a facut (si) cu scopul dea le frauda interesele legitime, izvorte din drepturile speciale acordate lor de catre adunarea constitutiva.

Concluzionam ca daca societatea se dizolva anticipat, fondatorii au dreptul sa ceara de-spagubiri de la societate, cu conditia dovedirii ca dizolvarea s-a facut n frauda drepturilor lor.

Obligatiile fondatorilor : Fondatorii trebuie sa ndeplineasca obligatiile prevazute deLegea nr.31/1990 n scopul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie public a.

Dupa constituirea societatii, fondatorii sunt obligati s a predea admin-stratorilor documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii.

Raspunderea fondatorilor:Fondatorii r aspund pentru actele lor privind constituireasocietatii prin subscriptie public a. Potrivit art. 31 din Legea 31/1990, fondatorii siprimii administratori sunt solidar r aspunzatori, fat a de societate si de terti pentru:

- subscrierea integrala a capitalului social si efectu-area varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv;

- existenta aporturilor n natur a;

- veridicitatea publicatiilor f acute n vederea constituirii societatii.

Acest articol reglementeaza o chestiune de foarte mare interes - mai ales din punctul devedere al investitorilor de portofoliu - pentru succesul unei initiative de constituire a unei societaticomerciale pe actiuni prin subscriptie publica, respectiv aceea a responsabilitatilor speciale patri-moniale ce revin fondatorilor, primilor membri ai consiliilor de administratie, de supraveghere oriai membrilor directoratului, dupa caz, n raport cu forma de administrare pe care o va adoptafiecare din aceste tipuri de societati. Responsabilitatile speciale pe care art. 31 le impune cate-goriilor de persoane enumerate au ca fundament, n opinia noastra, obiectivul legiuitorului de asig-urare a unei protectii sporite pentru cei care au avut ncredere n initiativa fondatorilor si n per-soana primilor conducatori ai unei societati constituite prin apel la resursele financiare ale pub-licului. Asadar, si dintr-un astfel de punct de vedere, legiuitorul este foarte exigent si preocu-pat de crearea unui sistem de protectie juridica adecvata a intereselor subscriitorilor acceptanti aiunui prospect de emisiune, deveniti actionari ai unei societati constituite prin subscriptie publica.

ntr-un astfel de sens, alin. (1) al art. 31 instituie o obligatie solidara, cu ncepere de la dataconstituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica, solidaritate care se va ntinde cu privire la totifondatorii, primii membri ai consiliilor de administratie ori de supraveghere, precum si ai directoratului.

Regulile speciale privind societatea pe actiuni constituita prin subscriptie publica.

Societatile pe actiuni se constituie prin subscriptie publica avizata n mod obli-

19

gatoriu de catre Comisia Nationala de Valori Mobiliare. Aceste societati poart adenumirea de societati detinute public, si reprezinta anumite caracteristici.

Actiunile emise de acestesocietati devin liber transferabile pe o piata reglementata (piata bursiera). Aceste actiuni se nreg-istreaza obligatoriu la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare, apartinnd Comisiei Nationale aValorilor Mobiliare si cad sub incidenta prevederilor Le gii nr. 297.2004 privind piata de capital.

Conducereasi functionarea societatilor detinute public sunt supuse Legii nr. 31/1990 si O.U.G.nr. 28/2002.

Societatile detinute public au obligatii specialepentru asigurarea protectiei actionarilor lor, prev azute de art. 102-119 din O.U.G. nr. 28/2002.

2.3. Formalitatile necesare constituirii societatii

Evocarea formalitatilor. Formalit atile necesare constituirii societatii sunt cele pre-vazute de Legea nr. 31/1990 pentru constituirea oricarei societati comerciale: n-tocmirea actelor constitutive si nregistrarea si autorizarea functionarii societatii.

2.3.1. ntocmirea actului constitutiv

ntocmirea actelor constitutive se refera la redactareasi, dupa caz, autentificarea nscrisurilor actelor respective.

Redactarea actului constitutiv. ntelegerea asociatilor privind consti-tuirea societatii se concretizeaza n nscrisurile actelor respective.

Pentru redactarea nscrisurilor actelor de constituire ale societatii se apeleaza la un spe-cialist: avocat, notar sau, n prezent, la serviciul specializat din cadrul Oficiului registruluicomertului de pe langa tribunal n conditiile Legii nr. 359/2004, modificata si completata.

Obtinerea datei certe. Actul constitutiv dobndeste data certa si prin depunerealui la Oficiul registrului comertului ( art. 5, alin. 7 din Le gea 31/1990 )

Autentificarea actului constitutiv.Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atuncicnd:

[a.] printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren ;

20

societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.

nscrisurile actelor constitutive sunt prezentate notarului pub-lic pentru autentificare de catre persoana desemnata n calitate de ad-ministrator al societatii ori de catre un asociat anume mputernicit.

n vederea autentificarii nscrisurilor, legea impune prezenta tu-turor asociatilor sau a fondatorilor n caz de subscriptie publica, per-sonal sau prin mandatar cu procura speciala n forma autentica.

La autentificarea actului sau actelor constitutive trebuie prezentata dovada eliberatade Oficiul registrului comertului, naintea ntocmirii ac telor constitutive privind disponibili-tatea firmei si a emblemei, n conditiile art. 17 din Legea nr. 31/1990 republicata.

2.3.2. nmatricularea (nregistrarea) si autorizarea functionarii societatii pe actiuni

Etapa urmatoare ncheierii actului constitutiv al oricarei forme de societate comer-ciala, necesara n vederea legalei si deplinei constituiri a unui astfel de subiect de drept,este definita de Legea nr.. 31/1990, republicata, sub denumirea de nmatriculare.

Societatea pe actiuni, ca oricare societate comerciala, n conditi-ile legii, este supusa nmatricul arii n Registrul comertului.

ntr-un astfel de context legislativ, nmatricularea poate fi definita ca fiind complexul deoperatiuni tehnico-administrative, mai precis, operatiuni de administratie interioara pe care trebuiesa le realizeze oficiul registrului comertului sesizat cu o cerere de nmatriculare, constnd n n-registrarea n registrul comertului aferent tipului de comerciant a tuturor datelor si informatiilorcontinute de cererea de nmatriculare, acordarea numarului de nmatriculare, respectiv a codu-lui unic de nregistrare, ntocmirea dosarului comerciantului si a certificatului de nmatriculare.

Procedura nmatricularii si autoriz arii este regle-mentata prin Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la nregistrarea n registrulcomertului a persoanelor fizice, asociatilor familialesi persoanelor juridice, nregistrarea fiscalaa acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, modificata si completata.

Procedura nmatricularii serealizeaza de catre Oficiul registrului prin judec atorul delegat. Procedura autorizarii function arii

21

societatii se realizeaza prin biroul unic, organizat n cadrul Oficiului registrulu i comertului. Elcuprinde reprezentanti ai autorit atilor publice competente sa elibereze autorizatiile cerute de lege.

Cererea de inmatriculare ( nregistrare)

nmatricularea societatii se realizeaza n baza unei cereritip adresate oficiului registrului comertului n a carui raza teritorial a se va afla sediul societatii.

n termen de15 zile de la ncheierea n forma autentica a actului constitutiv, dreptul, dar si obligatia, n aceeasimasura, de a formula si semna o cerere de nmatriculare a unei societati comerciale, este acordat delege oricareia dintre urm atoarele categorii de persoane: fondatorii, primii administratori, primiimembri ai consiliului de supraveghere, primii membri ai directoratului, dupa caz. O astfel decerere va fi putea fi formulata personal, de catre oricare dintre persoanele enumerate (si nu detoate la un loc, asa dupa cum ar rezulta din interpretarea literal a a textului alin. (1) al art. 36), oriprin mandatari cu procuri speciale, emise ntr-un astfel descop. Potrivit art. 36, alin (2) din Legeaprivind societatile comerciale, republicata, cererea trebuie insotita de urmatoarele documente:

a) actul sau actele constitutive, n forma ceruta de lege;

b)dovada efectuarii v arsamintelor, n conditiile actului constitutiv. Dovezile care atesta ndeplinireade catre asociati a obligatiei de efectuare a aportului si implicit, existenta capitalului social var-sat.Aceste dovezi privesc aporturile n numerar si pot fi si nscrisuri emise de banca, chitante.

c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei. Potrivit legii, trebuie facut adovada detinerii cu titlu legal a spatiului aferent sediului (contract de vnzare-cumparare, contractde nchiriere, certificate de mostenire). La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati,numai daca cel putin o persoana este, n conditiile legii, asociat n fiecare dintre aceste societati.

d) actele privindproprietatea asupra bunurilor care fac obiectul aportului n natur a la capitalul social. Aceste actepot fi acte de vnzare-cumparare, donatie, brevete de inventii, contract de concesiune. n cazulbunurilor imobile, trebuie anexat si certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate.

e) actele constatatoare ale operatiunilor ncheiate n contul societatii si aprobate de asociati.

f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, admin-istratorilor si a cenzorilor, c a ndeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata.

Pentru a facilita constituirea societatilor comerciale, Legea nr. 359/2004privind simplificarea formalit atilor prevede posibilitatea ca unele operatiuni nece-

22

sare nregistrarii societatii sa fie efectuate la cerere, de catre serviciul spe-cializat, din cadrul Oficiului registrului comertului. Se poate solicita:

-obtinerea rezervarii firmei;

-efectuarea varsamintelor privind aportul n numerar;

-redactarea actului constitutiv si obtinerea autentificarii

-obtinerea evaluarii prin expertiz a a bunului.

Solutionarea cererii de nregistrare si controlul legalitatii nregistrarii si autorizarii functionarii so-cietatii comerciale

Se face de catre judecatorul delegat. Cererea de inmatriculare a societatii se so-lutioneaza la judecatorul delegat, dintre cei desemnati de presedintele tribunalului, la n-ceputul fiecarui an judecatoresc.Judecatorul delegat trebuie sa pronunte ncheierea n ter-men de 5 zile de la data ndeplinirii cerintelor legale privind nmatricularea societatii.

Efectuarea nregistrarii societatii n registrul comertului

nregistrarea dispusa prin ncheierea judecatorului delegat se efectueaza n termen de24 de ore de la data pronuntarii ncheierii judecatorului delegat prin care se autorizeazanmatricularea societatilor comerciale ( art. 41, alin (2) din Legea nr. 31/1990,repub-licata). Odata nregistrata n registrul comertului, societatea se considera constituita.

La data nregistrarii (nmatricularii) n registrul comertului, societatea devine persoana juridica,n conditiile art. 41, alin (1) din Legea nr. 31.1990, republicata : societatea comerciala este persoanajuridica de la data nmatricularii n registrul comertului.

Articolul 41 reglementeaza efectele de drept substantial ale nmatricularii unei societati comer-ciale n registrul comertului. n acest sens, alin. (1) stabileste n mod neechivoc: o societate comercialanmatriculata n registrul comertului dobndeste deplina personalitate juridica, respectiv capacitatea defolosinta si de exercitiu necesara ncheierii de acte juridice si asumarii de obligatii n vederea si n lim-itele realizarii scopului pentru care a fost constituita. Asadar, n economia prevederilor Legii nr. 31/1990,nmatricularea unei societati are un efect creator de drepturi substantiale, respectiv acelora care dau posi-bilitatea unui nou subiect de drept, de regula colectiv, sa se poata manifesta ca atare n circuitul juridic,ncheind acte juridice si asumndu-si obligatii n numesi pe socoteala proprie, ori ca mandatari cu saufara reprezentare ai altor persoane fizice sau juridice, distinct de persoana celor care l-au creat.n conditi-ile legislatiei speciale, nmatricularea n registrul comertului are si alte efecte si semnificatii, specificediferitelor ramuri de drept, cum ar fi cel financiar-fiscal, alconcurentei, bancar, procesual - civil, etc.

23

Potrivit legii, persoanele desemnate ca reprezentanti aisocietatii sunt obligate sa depuna laOficiul registrului comertului semnaturile lor ( art. 45 din Legea nr. 31/1990, republicata).

n temeiul ncheierii judecatorului delegatprin care s-a autorizat constituirea societatii si s-a dispus nregistrarea ei, Oficiul registrului comertuluielibereaza certificatul de nregistrare. Astfel, documentul care se elibereaza persoanelor ndreptatite dupaefectuarea nmatricularii se numeste certificat de nmatriculare, si el consacra (probeaza) un act de dreptadministrativ atributiv de statut personal, impus de lege si emis n baza Legii nr. 31/1990, republicata,prin care se confera, de catre institutia publica emitenta, un complex de drepturi, printre care si acelade a se comporta ca un comerciant, respectiv de a putea intra n raporturi juridice, n nume propriu sauca mandatar al altor subiecte, de drept. Asadar, etapa si operatiunea de nmatriculare a unei societaticomerciale este una de maxima importanta si producatoare de efecte juridice complexe si fundamentale.

Autorizarea functionarii societatii

n urma efectuarii controlului preventiv de legalitate asupra cererii de nmatriculare aunei societati comerciale - mai exact, att asupra legalitatii actului constitutiv si a anexelor aces-tuia, ct si asupra cererii propriu-zise formulate de persoanele ndreptatite judecatorul del-egat; constatnd si retinnd ca toate cerintele legale sunt ndeplinite, att de fond ctsi deforma, va pronunta o ncheiere prin care: dispune autorizarea constituirii societatii respective;dispune functionarilor oficiului registrului comertulu i efectuarea nmatricularii societatii n reg-istrul pentru persoane juridice, aferent formei de societate comerciala n cauza. Practic, prinpronuntarea ncheierii de autorizare a constituirii societatii, se finalizeaza o noua si foarte im-portant a etapa n procesul complex de constituire a unei societati comerciale: etapa judiciara.

Prin autorizarea functionarii, legea ntelege:

-asumarea de catre solicitant a responsabilitatii privind legali-tatea desfasurarii activit atii prin declaratia tip pe propria raspundere;

-obtinerea actului administrativ emis de autoritatea adminis-tratiei publice competente, strict necesar pentru a permite solici-tantului desfasurarea activitatilor prev azute n actul constitutiv.

n concluzie, pentru reducerea formalismului excesiv ce caracteriza proceduraconstituirii societatilor comerciale conform Legii nr. 31/1990 (ce includea:redactarea si autentificareaactului constitutiv, autorizarea judecatoreasca incluznd sau nu avizul consultativ al Camerei de Comertsi Industrie, nmatricularea la Registrul Comertului, publicarea n Monitorul Oficial si nregistrarea laadministratia financiara) prin modificarea adusa de Legea nr. 99/1999 privind accelerarea reformei eco-nomice procedura constituirii s-a simplificat, comasndu-se etapele acesteia prin preluarea de catre Ofi-ciul Registrului Comertului a unor atributii, pna atunci aflate n sarcina altor institutii. Prin modificarea

24

adusa de Legea nr. 99/1999, odata cu depunerea cererii de nmatriculare a societatii comerciale la Ofi-ciul Registrului Comertului competent, nu instanta judecatoreasca, ci judecatorul delegat (afiliat OficiuluiRegistrului Comertului) autorizeaza desfasurarea activitatii, dupa care, pe lnga sarcina nmatricularii, totOficiul Registrului Comertului este obligat, dar pe cheltuiala societatii comerciale ce solicita nmatricu-larea, sa obtina att publicarea n Monitorul Oficial ct si nregistrareafiscala a societatii comerciale.

Prin Ordonanta de urgenta nr. 76/2001 republicata, privind simplificareaunor formalitati administrative pentru nregistrarea si autorizareafunctionarii comerciantilor se instituie oprocedura unica de nregistrare si autorizare a functionarii societatilor comerciale (dar si a altor categoriide comercianti). Simplificarea procedurii rezida din crearea n cadrul Camerelor de Comert si Industrieteritoriale a unor Birouri Unice pentru obtinerea nregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor.Unicitatea procedurii rezida n aceea ca n baza unei cereri de nregistrare se va obtine de la aceeasiinstitutie, Biroul Unic, certificatul de nregistrare comerciala continnd codul unic de nregistrare.

2.4. nfiintarea filialelor si sucursalelor

Societatea isi poate realiza activitatea si n alt loc dect sediul principal, n aceeasi lo-calitate sau n alte localitati din tar a ori chiar din str ainatate, cu respectarea legislatiei statu-lui respectiv. n aceste conditii, societatea isi poate constitui, n temeiul art. 42 din Legea nr31/1990, republicata, filiale (cu personalitate juridica) sau n temeiul art. 43 din aceeasi lege,dezmembraminte ale societatii, denumite sedii secundare (lipsite de personalitatejuridic a).

n doctrin a s-a precizat ca nfiintarea de sucursalesi filiale ale societatii trebuie privit a ca o manifestare a functiei de organizare a societatii comer-ciale, care actioneaza pe toata durata existentei societatii, si se explica prin nevoia de adaptare asocietatii la mediul n care actioneaza. n aceste conditii, ele pot fi private si ca structuri societare.

Se considera a fi sedii secundare ale societatii: sucursalele; agentiile;reprezentantele; alte unitati far a personalitate juridica, cum ar fi punctele de lucru si birourile.

2.4.1. Filialele

Filialaeste o societate comerciala cu personalitate juridica care se nfiinteaza ntr-una dintre formele desocietate reglementate de lege si n conditile prevazute pentru acea forma juridic a ( art. 42 dinLegea nr. 31/1990 ). Filiala va avea regimul juridic al formei de societate n care s-a constituit.

Filiala,potrivit art. 42 din Legea 31/1990, este o societate comerciala cu personalitate juridica, constituita de

25

societatea primara (societatea mama), care detine majoritatea capitalului sau. Din aceasta cauza, desieste subiect de drept distinct, filiala este totusi dependenta si se afla sub controlul societatii primare.

Capersoana juridica, filiala participa la raporturile juridice n nume propriu; prin actele juridice ale reprezen-tantilor sai, filiala dobndeste drepturi si si asuma obligatii, cu angajarea unei raspunderi proprii.

Aspecte cu privire la nfiintarea de filiale de catre societatile comerciale:

1.1.2. ntruct prevederile art. 7 si 8 din Legea nr. 31/1990 nu o cer n mod expres, asociatii nu auobligatia legala de a mentiona n actul constitutiv intentia lor de a constitui filiale;

r amne ca optiune a societatii comerciale, daca la numele filialei se adauga cuvntul filial a( art. 50, alin. 3 din Normele metodologice privind modul de tinere a registrelor comertuluisi de efectuare a nregistrarilor, nr. p/60 );

pentru ca nu exista nici o interdictie legala n acest sens, societatea comerciala-filial a poatenfiinta, din dispozitia societatii comerciale-mama, cu respectarea prevederilor Legii nr.31/1990, o alta societate comerciala-filial a;

societatile comerciale straine pot nfiinta filiale n Romnia- cu respectarea legii romne- dacaacest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic ( art. 44 din Legea nr. 31/1990 );

filiala nu se poate constitui concomitent cu societatea comercial a-mama ntruct aceasta dinurma devine proprietara bunurilor aduse ca aport de catre asociati de la data nmatriculariiei n registrul comertului, ceea ce nseamna ca numai ulterior acestei date se poate face, nmod valabil un aport;

nregistrarea unei filiale are acelasi regim juridic cu acela a nfiint arii unei noi societati com-erciale cu mentiunea ca trebuie a fi respectate regulile specifice formei de societate comercialaaleasa de societatea comerciala mama pentru filiala.

2.4.2. Sucursalele

Asa cum le defineste legiuitorul n art.43 din Legea 31/1990, republicata, sucursalelesunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se nregistreaza,nainte de nceperea activitatii lor, n registrul comertului din judetul n care vor functiona.

Termenul dezmembraminte folosit de legiuitor, nseamna, de fapt, parti compo-nente, unitati, structuri f ara personalitate juridica care apartin unei societati comerciale.

26

Sucursala se caracterizeaza prin faptul c a este dependenta total juridic si pat-rimonial de societatea n cadrul careia functioneaza, beneficiind de o anumita au-tonomie de functionare, avnd sediu propriu si propriile atribute de identificare.

Desi lipsita de personalitate juridica si, deci, si de patrimoniu propriu distinct de celal firmei care o nfiinteaza, sucursala este vazuta, totusi, ca o entitate economica supusaobligatiei de nmatriculare nainte de a-si ncepe activitatea, n registrul comertului n razacaruia si va desfasura activitatea specifica. O astfel de entitate va beneficia de un certifi-cat de nmatriculare propriu, respectiv de un numar de nmatriculare / cod unic de nreg-istrare distinct de cel al societatii care a nfiintat-o. De asemenea, sucursala va fi subiectal nregistrarii fiscale. Mai mult dect att, sucursala va putea fi, potrivit unei anumiteviziuni doctrinare si jurisprudentiaie, si subiect al raporturilor juridice de concurent a.

. Sucursala se caracterizeaza, fata de societatea-primara, printr-o dubla subordonare: economicasi juridica. Economica, pentru ca nu are patrimoniu propriu, distinct de cel al firmei-primare, propri-etatea bunurilor care-i sunt afectate activitatii este a firmei care a nfiintat-o. Juridica, pentru ca acesttip de structura exogena poate ncheia acte juridice, n virtutea mandatului pe care l ncredinteazasocietatea organizatoare, fie n numele acesteia, fie n numepropriu, dar pe socoteala firmei-primare.Asadar, sucursala nu poate avea nici debitori si nici creditori proprii. Pornind de la aceste trasaturi,sucursala a fost definita ca fiind o structura societara institutionalizata, lipsita de patrimoniu si per-sonalitate juridica, ce functioneaza relativ independent, autonom si durabil, ntr-un sediu propriu sicareia i se ncredinteaza, ca prelungire a capacitatii societatii care o constituie, printr-un mandat gen-eral, puterea de reprezentare, negociere si executare de operatiuni comerciale n raza ei de activitate.

La nivelul sucursalelor, administratorul sucursalei si desfasoara activitatean limitele mputernicirii de reprezentare data de conducatorul societatii-mama.

Sucursalele se nregistreaza la Oficiul registrului comertului din judetul ncare vor functiona, unde se vor depune copii certificate aletuturor actelor care aufost depuse si la Oficiul registrului comertului de la sediul principal al societatii.

Att sucursalele, ct si celelalte sedii secundare se nregistreaza fiscal la administratiafinanciara n raza careia vor functiona, n termen de 5 zile de la mentionarea lor n reg-istrul comertului ( art. 5 din Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale).

Distinctia dintre filiala si sucursala

Alin. (4) al art. 43 contine o interdictie, n aparenta lipsita de orice logica si justificarejuridica: nu se pot nfiinta sedii secundare sub denumirea de filiala, iar art. III alin. (1) si (2) din Legea nr.441/2006 instituie obligatia, pentru societatile care au nfiintat anterior sucursale ori alte sedii secundarefara personalitate juridica, dar cu denumire de filiala, ca n termen de 3 luni de la intrarea n vigoare a

27

acelei legi, sa procedeze la modificarea corespunzatoare a statutului juridic al acelor structuri, pentru a lepune n acord cu exigentele legale mai sus prezentate. Asafiind, se poate presupune ca dispozitia alin.(4) al art. 43 are doar rolul de a impune regularizarea unor situatii patologice, nregistrate n timp, nconditiile n care Legea nr. 31/1990, republicata, la aparitia sa nu a reglementat problema sucursalelor,filialelor si a altor structuri exogene, iar comerciantiiau nfiintat tot felul de entitati exogene, cu denumiride filiala, desi ele nu ndeplineau cerintele pentru a se bucura de un astfel de statut. In concluzie, desi attsucursalele, ct si filialele, precum si alte sedii secundare sunt structuri societare exterioare societatilorcare le nfiinteaza, regimul lor juridic este distinct si, ca atare, denumirea fiecareia dintre ele trebuie safie n concordanta cu statutul juridic pe care l permite legea fiecareia, pentru a nu se crea confuzii.

Cap 3. Organizarea si functionarea societatii pe actiuni.

Societatea pe actiuni este organizata si functioneaza pe principii democratice. Ea are anu-mite organe cu competente bine delimitate, bazate pe principiul separatiei puterilor: organe de de-liberare si decizie; organe de administrare si reprezentare; organe de supraveghere si control.

Regulile care guverneaza functionarea societatilor comerciale sunt prevazute nTitlul III al Legii nr. 31/1990, republicat a. Acest titlu cuprinde dispozitii co-mune (Capitolul I) si dispozitii specifice functionarii fiecarei forme juridice de societatecomerciala (Capitolele II VI). Capitolul IV este dedicat societatilor pe actiuni.

3.1. Actiunile

Actiunea este cea mai reprezentativa modalitate de divizare si expri-mare a drepturilor societare n cadrul societatilor pe actiuni. n societatilepe actiuni, actionarii contribuie la formarea capitalului social sau la majo-rarea acestuia prin efectuarea unui aport, n schimbul caruia primesc actiuni.

A. Notiunea si caracterele actiunilor

Actiunea este un titlu reprezentativ al contributiei asociatului, constituindo fractiune a aportului social, care confera posesorului calitatea de actionar.

28

Notiunea de actiune are mai multe sensuri ce poate desemna: fie fractiunea capitalu-lui social; fie titlul de valoare care incorporeaza si constata drepturile si obligatiile izvortedin calitatea de actionar; fie raportul societar (raportul juridic dintre actionar si societate).

Alineatul (1) al art. 91 exprima ideea ca, n cazul societatilor pe actiuni, capitalul social, casuma a aporturilor n numerar si n natura subscrise de actionari, spre deosebire de celelalte formede societati comerciale, este divizat n anumite fractiuni valorice, denumite generic actiuni. Asadar,din textul citat, se desprinde concluzia ca, n schimbul aporturilor subscrise si liberate de persoanelecare au semnat actul constitutiv ori care au acceptat un anumit prospect de emisiune, dupa caz, soci-etatea comerciala al carui capital social este divizat n actiuni va emite nisteinstrumente de legitimare(dovedire) a calitatii de actionar, numite n mod specific actiuni. Deci actiunile, la modul cel mai generalsi originar, reprezinta valorile, respectiv bunurile pe care le da (emite) societatea beneficiara a aportuluila capital subscris de actionari, n contrapartida cu valoarea aportului individual al fiecarui actionar.

Schematiznd, relatia fundamentala dintre societatea constituita n conditiile capitolului 4 dincadrul Titlului III al Legii nr. 31/1990, republicata, si cei care au subscris si varsat aporturile sta-bilite este urmatoarea: actionarii subscriu si varsa aporturile aprobate de adunarea constitutiva oristabilite prin actul constitutiv -societatea devine, de regula, proprietara si beneficiara acelor apor-turi - societatea se obliga, n temeiul raporturilor juridice specifice contractuluide societate com-erciala si n contrapartida aporturilor primite, catre actionari, si recunoaste (emite) un ansamblu dedrepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale, drepturi care formeaza un bun mobil ncorporatpurtnd denumirea de actiune- actionarii devin titularii unui anumit tip de drept asupra actiunilor.

Legea nr. 31/1990, republicata, califica tipul de drept patrimonial pe care-l pot exercita actionarii asupra actiunilor ca fiind unul de proprietate, si nu decreanta (a se vedea, n acest sens, prevederile art. 98 din aceasta lege).

Caracterele actiunilor

a) actiunile sunt fractiuni ale capitalului social care au o anumita val-oare nominala. Fiecare actiune reprezinta o valoare nominala care ex-prima fractiunea din capitalul social pe care nscrisul o incorporeaza.

Valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei(art.93 din Legea31/1990). Pentru a evita o fractionare excesiva si deci dificultati legate de constituirea sifunctionarea societatii, legea instituie un plafon minim privind valoarea nominala a actiunii.

b) actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social, astfel acti-unile sunt egale ca valoare, conferind posesorilor drepturi egale ;

n acest sens, art 94 din Legea 31/1990 prevede ca actiunile trebuie sa fie de o egala val-oare. Valoarea egala a actiunilor asigura conditiile necesare pentru luarea hotarrilor n adunareagenerala a actionarilor.

29

c) actiunile sunt indivizibile, Potrivit art. 102 din Legea 31/1990actiunile emise de societate au un caracter indivizibil. Acest carac-ter al actiunilor este menit sa asigure buna functionare a societatilor.

n cazul n care o actiune devine proprietatea mai multor per-soane, legea cere coproprietarilor sa si desemneze un reprezentant din-tre ei, care va exercita drepturile si obligatiile aferente actiunii.

d) actiunile sunt titluri negociabile. Aceste titluri de val-oare se pot transmite altor persoane n conditiile legii.

B. Natura juridica a actiunilor. Natura juridic a a acti-unilor este definita diferit de doctrina dreptului comercial.

n general, n doctrina clasica, se admite ca actiunile fac parte din categoria titlurilor decredit. Dar datorit a faptului ca ndeplinesc doua din conditiile esentiale ale titulurilor de credit(autonomia si literalitatea). Pentru aceste motive, doctrina moderna califica actiunile ca ele nu sunttitluri de credit perfecte, ci titluri speciale, denumite corporative, societare sau de participatiune.

C. Felurile actiunilor. Actiunile emise de societatea pe actiuni sunt de mai multefeluri.

n functie de drepturile conferite egale sau diferite , actiunilese mpart n doua categorii: actiuni ordinare si actiuni preferentiale.

a) Actiunile ordinare.

Dupa modul lor de transmitere, actiunile ordinare sunt de doua feluri:actiuni nominative si la purt ator (art. 91 din Legea 31/1990 republicata).

Actiunile nominative. Caracteristica unei actiuni nominative este aceea caidentifica titularul actiunii. n titlu se mentioneaz a numele, prenumele si domi-ciliul actionarului sau, dupa caz, denumirea si sediul acestuia. Astfel drepturileaferente actiunii apartin si pot fi exercitate numai de catre titularul actiunii.

Actiunile nominative pot fi emise n forma materiala, pe suport de hrtie, sau n formadematerializata. Actiunile n form a dematerializata se nregistreaza n registrul actionarilor.

Actiunile la purt ator. n cazul actiunii la purt ator, elementele de identificare a tit-ularului actiunii nu se mentioneaza n titlu. Titularul actiunii este posesorul ei.

b) Actiunile preferentiale

Aceste actiuni confera titularilor lor drepturi diferite de cele ale titularilor actiunilor or-dinare.

30

Potrivit art. 95 din Legea nr. 31/1990, actiunile preferentiale sunt actiunile cu dividend pri-oritar fara drept de vot. Aceste actiuni confera titularului dreptul la un dividend prioritar prelevatasupra profitului distribuibil al exercitiului financiar,naintea oricarei alte prelevari, precum si drep-turile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea gener-ala, cu exceptia dreptului de a vota, n temeiul acestor actiuni, n adunarile generale ale actionarilor.

Stabilirea felului actiunilor care vor fi emise de societate.

Potrivit art.91 alin.(2) din Legea nr.31/1990, felul actiunilor va fi determinat prin ac-tul constitutiv, care trebuie sa prevada numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu speci-ficarea daca sunt nominative sau la purtator, si numarul pe categorii. n absenta unorprevederi n actul constitutiv, actiunile vor fi nominative. Actiunile neplatite n ntregimesunt nsa ntotdeauna actiuni nominative. n privinta actiunilor preferentiale cu dividendprioritar f ara drept de vot, legea prevede ca ele vor avea aceeasi valoare nominala ca siactiunile ordinare. Aceste actiuni nu pot depasi o patrime din capitalul social. Nu potfi titulari ai unor actiuni preferentiale cu dividend prio ritar f ara drept de vot reprezen-tantii, administratorii si cenzorii societatii (art. 95 din Legea nr. 31/1990, republicata).

D. Cuprinsul actiunii.

Actiunea, ca nscris (titlu) care ncorporeaza anumite drepturi, trebuie sa cuprinda el-ementele care privesc societatea emitenta, precum si drepturile posesorului actiunii. Potrivitart. 93 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, actiunea va cuprinde: denumirea soci-etatii; data actului constitutiv, num arul din registrul comertului sub care se afla nma-triculat a societatea, codul unic de nregistrare si numarul Monitorului Oficial n care s-a facut publicarea; capitalul social, numarul actiunilor si num arul lor de ordine, val-oarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate; avantajele acordate fondatorilor.

n cazul actiunilor nominative, trebuie sa se mentioneze numele, prenu-mele, codul numeric personal si domiciliul actionarului sau dupa caz, den-umirea, sediul, numarul de nmatriculare si codul unic de nregistrare.

Pentru a fi considerate ca emannd n mod valabil de la societatea emitenta, att actiunile nomi-native, ct si cele la purtator trebuie sa poarte fie semnatura a doi membri ai consiliului de administratieori a administratorului unic-daca n societatea emitenta s-a optat pentru sistemul unitar de administrare,cu ambele variante: consiliu de administratie ori administrator unic (reglementate de prevederile art.137-152; din Legea nr.31/1990), sau a doi directori din cadrul directoratului ori a directorului generalunic - daca societatea a optat pentru sistemul dualist de administrare (sistem reglementat de preved-erile art. 153-153"), astfel cum respectivele prevederi aufost introduse prin Legea nr. 441/2006.

E. Conditii pentru emiterea actiunilor.

31

Legea nr. 31/1990 stabileste anumite conditii pentru emiterea actiunilor:

Actiunile pot fi emise numai dupa nmatricularea societatii n registrul comertului. Aceastaconditie este menita sa i protejeze pe subdobnditori, care ar putea dobndi actiunile uneisocietati a carei constituire nu s-a realizat.

Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica dect valoarea nominala (art. 92).Numai cu respectarea acestei conditii se va asigura formarea capitalului social si deci vor fiocrotiti creditorii sociali.

Emiterea de actiuni noi, pentru majorarea capitalului social, este interzisa pna nu vor ficomplet achitate cele din emisiunea precedenta (art. 92 alin. (3)). Aceasta conditie estedestinata ocrotirii creditului general; nu se poate proceda la emiterea de noi actiuni ctavreme societatea nu si-a acoperit n ntregime capitalul social subscris.

Actiunile emise de o societate pe actiuni, ca urmare a subscriptiei, prin oferta public a devalori mobiliare, sunt supuse reglementarii privind piata de capital (Legea nr. 297/2004).

G. Transmiterea actiunilor

Actiunile se transmit n mod diferit, dup a cum sunt, actiuni nominative sau actiuni la purta-tor.

Transmiterea actiunilor nominative. Dreptul de proprietate asupra actiu-nilor nominative se transmite printr-o declaratie f