WILLIAM GEORGE JORDAN – MĂIESTRIA STĂPÂNIRII DE SINE [CLUB]

Măiestria stăpânirii de sine ne arată că autodisciplina este o cale de a reuşi. William George

Jordan ne spune că omul are doi creatori: pe Dumnezeu şi pe sine însuşi. Dumnezeu ne dă

conştiinţa morală, dar numai omul singur îşi poate transforma calităţile în valori.

Alege să-ţi iei viaţa în stăpânire

Omul are 2 creatori, pe Dumnezeu şi pe el însuşi. Dumnezeu îi pune la dispoziţie materia primă

şi conştiinţa morală. Rolul omului e acela de pune în valoare zestrea primită, folosindu-şi cât mai

bine minunatele puteri şi capacităţi cu care a fost înzestrat.

La naştere omul nu este o creaţie finalizată, ci un potenţial ce trebuie

dezvoltat. Pentru a reuşi, omul trebuie să-şi descopere posibilităţile, să-şi cunoască propria

valoare, ca parte a creaţiei divine.

Atunci când este slab omul este dominat de circumstanţe, dar când este puternic poate fi mai

presus decât circumstanţele. În mare parte de el depinde dacă iese învis sau învingător.

Puterea stăpânirii de sine deosebeşte omul de animale şi îi dă posibilitatea de a deveni mai

puternic. Dar această însuşire trebuie dezvoltată.

1

În loc să se lase pradă slăbiciunilor şi să se dea bătut în faţa greutăţilor, în loc să invidieze

succesul celorlalţi şi să se plângă de inechitabilităţile vieţii, omul poate alege să plătească preţul

pentru a dobândi stăpânirea de sine.

“Nici un om nu este atât de sărac încât să nu poată începe să plătească pentru ceea ce vrea de la

viaţă.”

Stăpânirea de sine nu se dobândeşte dintr-o dată, trebuie lucrat zilnic la ea, trebuie exersată

chiar şi în cele mai banale situaţii.

“Individul poate învăţa să se controleze în momentele importante doar învăţând să se

stăpânească în momentele banale.”

Foloseşte cuvinte ce creează, nu cuvinte ce distrug

“O armă de foc ucide doar trupuri. Limba ucide reputaţii şi deseori distruge caractere.”

Crimele limbii sunt:

cuvintele mânioase

cuvintele crude

cuvintele invidioase

cuvintele ironice

cuvintele de critică aspră

bârfa

minciuna

scandalul

“La fel ca muştele, limbile perfide trec cu uşurinţă peste hectare întregi de flori ca să se înfrupte

dintr-o bucată de carne putredă. Îşi dezvoltă un miros ascuţit pentru materiile dezgustătoare din

care se hrănesc.”

Nimeni nu scapă de astfel de atacuri. Iar cei care reuşesc să se ridice

deasupra semenilor, chiar dacă o fac pe căi cinstite, devin ţinte preferate ale limbilor

răutăcioase.

“Fiecare individ care răspândeşte cuvinte infame îşi primeşte pedeapsa de la Natură: ochii săi nu

mai văd bunătatea şi puritatea, mintea lui nu mai percepe lumina binefacerii.”

2

Fă ce ai de făcut cu iubire, nu doar din datorie

A ne face doar datoria nu e suficient pentru a avea succes. Trebuie să ne implicăm în ceea ce

facem, iar atunci când iubim ceea ce facem nu va fi deloc dificil.

“Iubirea poate să transforme toate îndatoririle în privilegii şi toate responsabilităţile în bucurii.”

Atunci când iubirea este prezentă ne e mai uşor să ne învingem slăbiciunile psihice şi morale, să

devenim mai puternici, să avem o relaţie mai bună cu noi şi cu lumea.

“Dacă dorim să facem bine în lume, haideţi să începem să iubim omenirea, să ne dăm seama, în

ciuda tuturor neînţelegilor din viaţă, că există măreaţa legătură firească a unităţii care-i face pe

toţi oamenii fraţi.”

Cultivă o inimă mărinimoasă, generoasă

Când vine vorba de generozitate ne gândim la a acorda ajutor, la a dărui lucruri materiale – bani,

hrană, haine – celor aflaţi în nevoie. Autorul consideră acest tip de generozitate ca fiind doar

treapta de jos a adevăratei generozităţi.

Mărinimia este forma superioară de manifestare a generozităţii.

“Mărinimia caută să netezească asperităţile vieţii şi să facă un pod peste prăpăstiile păcatelor şi

ale patimilor omeneşti. Ea doreşte să-i hrănească pe cei cu inima flămândă, să dea putere celor

ce se luptă şi să trateze cu blândeţe slăbiciunile omeneşti. Mărinimia se supune poruncii divine:

‘Să nu judeci’.”

Atâta vreme cât nu avem calitatea de omniscienţă, nu avem cum să-i înţelegem cu adevărat pe

ceilalţi, nu le cunoaştem intenţiile, motivaţiile, bătăliile interne. Tragem concluzii doar pe ceea

ce este vizibil ochiului.

Trebuie să acceptăm că nimeni nu a trăit vreodată o viaţă atât de pură, de nobilă, încât să nu fie

loc pentru judecată. Cu toţii avem pentru ce să fim judecaţi. A renunţa însă la a judeca este

forma supremă de generozitate. Este cea care ne ajută să scoatem la iveală lucrurile bune din

ceilalţi, în loc de cele rele. Ne ajută să vedem fluturele încă neformat din omidă.

“Haideţi să învăţăm prin exerciţii zilnice de stăpânire de sine, să elimină procesul judecării exact

aşa cum stingem o lumină. Haideţi să înlăturăm mândria, pasiunea, prejudecăţile şi meschinăria

3

din mintea noastră; în locul lor se vor grăbi să vină emoţii mai înalte, mai pure, aşa cum aerul

tinde să umple un spaţiu vid.”

Spune nu grijilor cu curaj şi înţelepciune

“Îngrijorarea e cea mai răspândită formă de sinucidere.”

Îngrijorarea e cea care ne dă peste cap organismul, îi scade acestuia puterea de a se apăra, ne

consumă inutil energia şi facilitează apariţia bolilor.

Ne îngrijorăm atunci când anticipăm ceea ce se va întâmpla, când recapitulăm una-ntruna

nefericirile şi necazurile trecutului. Mintea ne este dominată de o idee sau câteva idei fixe pe

care nu le putem scoate din cap.

Unii avem un adevărat obicei în a ne face griji, obicei din cauza căruia ţănţarul devine uşor un

armăsar.

În loc să ne lăsăm pradă grijilor, mai bine ne-am folosi mintea şi energia pentru a lua decizii

înţelepte, pentru a ne concentra şi a gândi limpede.

“Pentru a se vindeca de îngrijorare, omul trebuie să-şi fie propriul medic; el trebuie să se trateze

curajos, înţelegând cu fiecare fibră a fiinţei sale totala inutilitate a îngrijorării. Trebuie să

înţeleagă că, şi dac-ar putea să petreacă un şir lung de eternităţi îngrijorându-se, tot nu s-ar

schimba nimic.”

În locul să se îngrijoreze, omul poate fie să aţioneze pentru a schimba ceea ce-l nemulţumeşte,

nelinişteşte, fie, atunci când nu are cum să evite lovitura, să găsească curajul pentru a-i face faţă

şi înţelepciunea pentru a-i diminua efectele.

“Nu e uşor să te vindeci de îngrijorare. Trebuie să tratezi problemele vieţii cu mult bun simţ şi o

judecată sănătoasă.”

Îmbogăţeşte-ţi viaţa simplificând-o

“Simplitatea înseamnă să elimini tot ce nu este necesar. Ea reduce viaţa la un minim de nevoi

reale şi conferă forţe maxime. [...] Simplitatea pune capăt risipei şi măreşte concentrarea. […] E

dispreţul paşnic pentru lucrurile neimportante.”

4

Viaţa e mai frumoasă atunci când reuşim să o privim simplu. Atunci cănd nu suntem obosiţi

alergând după muntele de lucruri neimportante, când nu suntem nefericiţi încercând mereu să îi

punem în umbră pe ceilalţi. Atunci când sufletul nu ne este umbrit de egoism, înşelătorie,

trădare.

Zi de zi ai şansa de a-ţi schimba viaţa

Sunt persoane care îşi doresc să poată retrăi viaţa deoarece cu experienţa şi cunoştinţele

acumulate ar putea schimba lucrurile pe care azi le regretă şi n-ar mai face greşelile pe care le-

au făcut.

Sunt alte persoane care şi-ar retrăi viaţa pentru că momentele lor de glorie se află în trecut.

Adevărul este că fiecare nouă zi este o nouă renaştere, e începutul unei vieţi noi, o nouă şansă în

care putem întrebuinţa mai bine roadele trecutului.

În fiecare zi trebuie lăsate în trecut regretele, păcatele, greşelile, nefericirea şi cu curaj, cu

înţelepciunea dobândită, să ne concentrăm pe binele pe care îl putem azi face.

“Viaţa merită trăită dacă trăieşti pentru ceea ce merită.”

Alege să răspândeşti bucurie şi lumină

“Pentru unii lumea devine groapa de gunoi unde se debarasează de toate grijile, problemele şi

încercările prin care trec.”

Pentru fiecare om propria viaţă este o chestiune serioasă. Cu toţii avem parte de propriile

probleme, greşeli, nereuşite, greutăţi. În loc să ne autocompătimim atât şi să ne plângem ori de

câte ori găsim ocazia, mai bine să ne adunăm tot curajul de care putem da dovadă pentru a ne

asuma mai multă responsabilitate pentru viaţa noastră.

Da, ai nevoie de un umăr pe care să poţi plânge, de cineva cu care să te poţi consulta. Unii însă

nu fac altceva decât să se plângă, să-şi răspândească peste tot propriile necazuri.

“Ar trebui să înveselim viaţa celorlalţi. Putem încerca să-i îmbărbătăm în clipele grele prin

curajul cu care ne purtăm singuri problemele. Încercând să uităm eşecurile şi să ne amintim doar

înţelepciunea pe care ne-au adus-o, ne putem învinge suferinţele, concentrându-ne asupra

bucuriilor şi privilegiilor care ne-au rămas.”

5

Dă-ţi toată silinţa şi lasă-te surprins de viaţă

“Fiecare individ e un rezervor miraculos de posibilităţi necunoscute şi nerealizate.”

La fel precum la iceberg nouă zecimi se află sub apă, şi la noi, nouă zecimi din latenţele pozitive

şi negative sunt ascunse vederii.

Nu te lăsa învins doar pentru că ţi se pare că ai puteri neînsemnate, că nu progresezi aşa cum îţi

doreşti. Dă-ţi întotdeauna toată silinţa şi îndrăzneşte mai mult.

“Dacă avem încredere şi facem tot ce ne stă în putere, Îngerul rezervorului de putere va merge

alături de noi şi va despica chiar şi apele încercărilor şi ale suferinţelor noastre ca să putem

înainta în siguranţă.”

6