Organisme modificate genetic Organism Modificat Genetic sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o planta de cultura sau un animal aparent normale, carora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetica li s-autransferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a leconferi anumite proprietati noi. Prin inginerie genetică se introduce în genomul unui organism, dintr-o specie oarecare, o genă care aparține altei specii, pentru a obține anumite caracteristici. Metoda este folosită mai ales în zona obținerii de plante transgenice, dar nu se limitează la atât. Bacterii pot fi modificate pentru a produce insulină umană, caprele cu genom modificat pot produce un lapte care să conțină un anumit anticoagulant, folosit pentru eliminarea cheagurilor de sânge și așa mai departe. Probabil că cea mai cunoscută aplicație a ingineriei genetice este legată de obținerea și cultivarea de plante modificate genetic. Faptul că pe suprafețe mari sunt cultivate asemenea plante a născut o întreagă controversă. Unii consideră că plantele modificate genetic vor oferi resursele de hrană necesare unei populații planetare aflate în creștere continuă, alții cred că avem de-a face cu o amenințare la scară planetară Pentru a obține recolte cât mai mari este nevoie ca terenurile pe care sunt cultivate plantele să fie lipsite de buruieni. Ele pot fi îndepărtate mecanic, cu sapa. Pentru suprafețe foarte mici, această metodă poate fi luată în seamă, dar atunci când trebuie să prășești mii de hectare metoda devine mult prea costisitoare și deci neviabilă din punct de vedere economic. Este nevoie de metode chimice, adică de utilizarea de ierbicide. Dar atât bruienile, cât și culturile agricole, sunt plante. Ierbicidele le afectează, într-o măsură mai mare sau mai mică pe amândouă. Din acest motiv devine interesantă obținerea unor plante care să reziste foarte bine la acțiunea ierbicidelor, astfel încât după ierbicidare să fie distruse numai bruienile. Știm că există anumite microorganisme care sunt rezistente la acțiunea acestor substanțe chimice. Este suficient să identificăm genele care sunt răspunzătoare de această rezistență, după care să le inserăm în genomul plantelor pe care dorim să le protejăm la acțiunea anumitor ierbicide. Ca să rezumăm, o primă categorie de plante modificate genetic este alcătuită din cele care devin rezistente la acțiunea ierbicidelor. Recoltele mai pot fi diminuate de acțiunea dăunătorilor. Pentru a-i combate sunt folosite pesticide, substanțe foarte toxice. Există bacterii care generează anumite toxine, care ucid anumite insecte. Din nou, este suficient să identificăm acea genă care este responsabilă de producerea acestei toxine, după care să o inserăm în codul genetic al plantei. Astfel dispare necesitatea utilizării de pesticide, planta putând să își producă propria toxină care să o apere de dăunători. Acestea sunt cele mai răspândite modificări genetice utilizate pentru plante. În prezent, mai sunt avute în vedere obținerea, prin inginerie genetică, a altor categorii de plante: unele capabile să reziste la secetă prelungită, altele care să poată fi utilizate mai eficient pentru producția de biocombustibil, de plante cu valoare nutritivă sporită și așa mai departe. Animalul modificat genetic reprezinta acel animal care a suferit in mod deliberat modificari ale genomului, genomul fiind responsabil pentru transmiterea ereditara a unor caracteristici specifice speciei. Genomul animalelor manipulate genetic contine gene ce provin de la alte animale din aceeasi specie sau specii diferite. Genele inmagazineaza informatia genetica necesara pentru formarea si functionarea normala a unui organism, insa ele pot fi manipulate artificial astfel incat caracteristicile de baza ale animalului care a suferit o astfel de operatie sa fie modificate. Spre exemplu, unui embrion i se poate implanta o gena care sa sisteze functionarea altor gene continute in mod natural de catre acesta.Primul animal care a fost supus unor astfel de tratamente a fost soarecele, si mai apoi a fost urmat de catre iepuri, porci, oi si bovine.

Aceste animale sunt produse acum la scara larga deoarece sunt folosite in cercetarile biologice si medicale, in productia de medicamente, in medicina experimentala si in agricultura. Un exemplu concret ar fi vitele modificate din punct de vedere genetic pentru a produce lapte ce contine anumite proteine umane, folosite in tratamentul emfizemelor umane, astfel reducandu-se considerabil costul tratamentului sau alte animale care au suferit modificari la nivelul genomului astfel incat sa dezvolte simptomele anumite boli si astfel sa faca facila studierea tratamentelor pentru acestea. Exista 3 metode care sunt folosite pentru a modifica un animal din punct de vedere genetic: Microinjectarea de AND ce consta in transferul de gene (care sunt recombinate, iar mai apoi clonate) care provin fie de la animale din aceeasi specie, fie de la animale apartinand unor specii diferite, in pronulceul unei celule reproductive (gametice). Celule manipulate sunt cultivate in vitro pana la un anumit stadiu de dezvoltare si introduse apoi in organismul femelei purtatoare. Transferul de gene mediat de retrovirusi ce implica retrovirusi folositi ca vectori pentru a transfera materialul genetic intr-o celula gazda, care mai apoi da nastere unui organism ce contine tesuturi sau parti de la alte specii. Organismele ce prezinta aceleasi modificari sunt imperecheate timp de circa 20 de generatii pentru a putea da nastere unor indivizi homozigoti care sa prezinte in mod caracteristic genele dorite. Transferul de gene mediat de celulele embrionare stem care consta in izolarea celulelor stem capabile de multiplicare si specializare, din embrion. Dupa care gena dorita este introdusa in aceste celule, care mai apoi sunt incorporate intr-un alt embrion din care ia nastere organismul cu caracteristici specifice genei manipulate. Dintre acestea, transferul de gene prin microinjectare este cea mai utilizata metoda pentru a produce animale de ferma. Pentru ca gena dorita sa se poata transmite in descendenta sunt imperecheate animale care prezinta aceeasi modificare genetica. Insa in ciuda tuturor acestor eforturi din aceasta metoda rezulta un numar foarte mic de animale care sa prezinte modificarea, spre exemplu dintr-un esantion de 7000 de ovule de scroafa modificate genetic cu o gena specifica, doar 0,6% au manifestat la nastere caracteristicile dorite. In prezent, se fac cercetari pentru a produce animale care sa prezinte rezistenta la boli, insa acestea sunt ingreunate datorita faptului ca sunt extrem de putine gene cunoscute ca fiind raspunzatoare pentru imunitate,, la momentul actual.