INTERVIUTimpul liber

Datele personale intervievatului:

Nume: Pântea Maria

Vârsta: 77 ani, născută în 1936

Educaţia: 8 clase

Profesie: agricultoare

Religie: creştin orthodox

Naţionalitate: român

Domiciliu: Dolheştii Mari, judeţul Suceava

Neculaiasa Niculina (N.N): Cum vă numiţi? Pântea Maria (P.M): Pântea Maria,77 di ani,8 clasî,profesia agricultoari,relijii ortodoxî,naţionalitati şi-nsamnî?N.N: Român,sunteţi român ....

P.M: Român...româncă,da....N.N: Zona, unde locuiţi?

P.M: Zona... Dolheştii Mari, Suşeava ..N.N: Doamnă Maria, aţi avut o copilărie frumoasă? Cu lipsuri fără lipsuri?P.M: Am avut o copilărie frumoasă dar dupa anii cari erau atunşi, iera copilăria cu strânsu’ buruieni la porşi, la vitî, la viţăl...nu era copilărie ca acuma di jucat!

N.N: Hmm...aţi avut lipsuri sau ....

P.M: N-am avut lipsuri, nu! Aşa am dus-o bini la părinţi am fost 9 copii, dar am dus-o foarti bini....N.N: Care erau jocurile copilăriei?

P.M: Jocurili copilariei, cand aveam olea’ gi timp băteam ţurca sî numia, un băţ mari şî unu’ mic şî făşiam o minji din păr di vacă,o udam,cî nu iera’ minji ca acuma sî jucam sî măi făşiam un hârb di oalî cari jucam căsuţa sî numia săria într-un pişior pânâ-nşierc şâ-napoi. Ni jucam di-a ascunsâlia,dar nu pria era mult timp libier cî părintî merjiau la triabî, sî noi rămâniam acasî la…la triaba noastrî,făşiam şî noi dupa noi triabî cum puceam.

N.N: Cu cine vă jucaţi de obicei?P.M: Cu fraţî măi mult..noi intri noi,nu pria işam în drum la copii la... ieram noi măi mulţ fraţ în ogradî,eram 4 fraţ şî ni...ni jucam noi întri noi.N.N: Spunea-ţi ca aveţi 8 clase,ce făceaţi în pauze?P.M: În pauzî măi şitiam câti şeva, măi bătiam câti oleacî minjia cî putiam...N.N: Care erau pedepsele date de profesori?P.M: N-am primit piedepsî dati di profesori, cî n-am fost nişi obraznicî ş-am fost şî... am învaţat bini şî n-am primit piediepsi diloc! N.N: Dar în general,ceilalţi copii.... ce pedepse aplicau profesorii?P.M: Nu pria primiau piediepsî ..ieee măi dădia câti un bieţâşor la palmî....douâ... aşa iera atunşia cu bieţâşorul la palmâ..N.N: Care erau activităţile extraşcolare? Ce făceaţi in timpul liber in legătură cu şcoala?

P.M: Nu iera... nu iera... ni măi punia la strâns hârtii di pi tierenul şcolii la ....da altşieva n-aviam şi faşi atunşia noi in anii şia.N.N: Aaaa...dar eraţi obligaţi sau făceaţi din plăcere?

P.M: Ni....da ni obliga sâ făşiem.....N.N: Organizaţi excursii? Mergeaţi in excursii cu clasa,profesorii?

P.M: N-am miers.....n-am miers cât am făcut 8 ani ...nu ...nu erau excursii.N.N: Dar aveaţi bani de buzunar?P.M: Hmm ...bani di buzunar n-aviam...bani di buzunar ..când putiam ni duşiam când eram măi mărişori unieva la triabâ, şî capatam câti-un ban câ nişi părinţâ n-aviau bani di nicăiria. N-aveau salarii nişi piensii!N.N: Hmm...Citeaţi în general?

P.M: Şitiam cărţi di la bibliotiecâ.N.N: Ce fel de cărţi?

P.M: Povieşti...N.N: Aaa...hmm cum vă petreceaţi sărbătorile tradiţionale?

P.M: Aşa şâ aşa ca fărî bani...N.N: Găteaţi cu mama dumneavoastră?

P.M: O ajiutam la gătit..N.N: Prăjituri..

P.M: Nuuu iera prăjâturi atunşia aşa di grozav..N.N: Ce fel de obiceiuri erau?

P.M: Ierau obişieuri tot ca şî acuma aproapi, di anul nou erau obişieiurili di anul nou cu capri cu urs cu trieburi di-estea, di Crăşiun umblam cu clop...nu cu clopoţălu, băieţî sî duşia cu prieotul şâ noi ni duşiam cu colinda, şî di anu nou la fiel! N.N: Vă dădeau bani sau...

P.M: Hmm...colăşiei,înainti nu dădia bani, nu iera bani!N.N: În general mergeaţi la biserica?P.M: La bisiericâ mierjiam in fiicari duminicâ aproapi...N.N: Şi cu ce vă îmbrăcaţi la biserică?P.M: Cu haini obişnuiti cari aviam nu era ca acuma cu ..

N.N: Pantaloni...fustiţe..P.M: Pantaloni ... nuu ...iera hăiniţâ obişnuiti ..

N.N: Dar la bis....la scoală cum vă îmbrăcaţi?Aveaţi uniformă?P.M: Nu aviam uniformâ...tot aşa împlitiam noi ....din ..din lânâ făşiam ...fustâ împlititâ di lânâ, bluzuţâ di lânâ ...şâ nu ..n-aviam uniformi,nu ierau uniformi ...N.N: Dar în timpul liber cu ce eraţi îmbrăcată?P.M: Tot cu haini obişnuiti cari ...cari-aviam: fustuţi,rochiţi făcuci di stambă,cusuti di mama cu mâna nu cusuti la maşânâ,câ nu iera bani cu şi plăti la maşânâ ca sâ li coasâ.

N.N: La bâlci aţi fost? P.M: Am fost la bâlşi!

N.N: Cum denumeaţi atunci? Sau era tot bâlci?P.M: Bâlşi….tot bâlşi spuniam …

N.N: Dar cu cine mergeaţi?

P.M: Merjiam şâ cu căruţa…mierjiam şâ pi jos numa sâ ni vidiem duşi la bâlşi …

N.N: În Fălticeni …P.M: Da în Făltişieni …

N.N: Şi cum se desfăşurau activităţile la bâlci? Cum era atunci? Era târg?P.M: Nuuu …iera târg da nu iera târg in bâlşi acolo ..iera numa sâmplu bâlşiu..noi aviam nievoie di bâlşi nu aviam nievoie di…..di târg câ n-aviam şi cumpara di la bâlşi ..ni păria bini ni duşiam o zâ douâ la prăşât şâ făşiam vro doi bani s-aviem di bâlşi..

N.N: Şi vă dădeau băieţii în ….P.M: După şi ni-am măi mărit incoaşi..ni-am făcut măi mari,da sigur ni măi dăgiam cu băieţâ în iujuri, în bărşi….bărşili ierau moarcea mia..N.N: Dar,ce vă plăcea să faceţi în timpul liber?P.M: În timpul libier, făşiam tătâ triebuşoara acasâ cari iera di făcut,in riest nu făşiam nica dicât triebuşoarâ câ iera pământ mult şî părinţii mierjeau la pământ, la triabâ şâ noi acasâ,fâşiam triaba ..

N.N: În adolescenţă care erau modurile dumneavoastra de a petrece timpul liber?P.M: Iera oliacâ sâ m-a hodiniesc în timp libier dupa o săptămânâ di muncâ, aştieptam sâ m-a odihniesc puţin…

N.N: Şi cum era să fiţi copil şi cum era sa fiţi un tânar adolescent?Era o diferenţă?

P.M: Ââââ …iera o diferenţă între copil şâ între tânăr, câ intre tânăr, trebuia sâ ai tu propriu, sângurel grijâ di tini..N.N: Dar mergeaţi la hore,discoteci,baluri ?

P.M: Nuu am miers câ n-aviam bani,nu iera bani în timpurili şelea..N.N: Trebuia să aveţi bani?

P.M: Da triebuia bani sâ plătieşti la intrari…N.N: Dar erau discoteci pe vremea dumneavoastră?

P.M: Da erau discotieşi sâ măi făşiau ….baluri măi mult sâ făşia..N.N: Era tot cu intrare? P.M: Tot cu intrare şâ nu prea ni lasa părinţii noapcea c-atunşi fetili nu mierjeau noapcea di-acasâ, n-aviau voie sâ miargâ ..N.N: Vă sărbătoreaţi zilele de naştere?

P.M: O sărbătoriam,ni zâşiam la mulţ ani şâ …N.N: Dar cu cine? P.M: Noi între noi …N.N: Unde?P.M: Acasâ …puniam di multi ori apâ din caldari în pahari …zâşiam la mulţi ani ….nu nu nu nu stau jios aşa ni rău nie aşa….N.N: La ce vârstă aţi avut primul prieten? Aţi avut prieten?

P.M: Am avut prietini,măi mulţ..N.N: Şi la ce vârstă a fost primul ..care a fost primul prieten sau …

P.M: Draji ni-erau băieţâ şâ ieu lor….di la 14 ani ..da nu ni dădia voie mama sâ vorbim cu băieţ c-atunşi copiii asculta di părinţi..nu işa din cuvântul părinţilor.

N.N: Dar cum decurgeau întâlnirile?P.M: Işam in sat duminica şâ ni-ntâlniam cu băieţâ,ni plimbam ni…. Vorbiam..N.N: Dar..P.M: Sara măi vinia băieţii la fieti c-aşa s-obişnuia vinia băieţâ sara la fieti spunia cât ..cât ţâi luminâ vin băieţâ ..N.N: Dar părinţii erau de acord?

P.M: Cu asta triabâ, ierau di-acord părinţii câ ierau acasâ i şâ vinia acasâ băieţâ,la casa părinteascâ.

N.N: Dar la ce oră trebuia să fiţi acasă?P.M: Când asfinţa soarili la ora 6 nu ni-o apucat pi noi aprinsul luminii in sat, dacâ s-aprindia lumina şâ ieram în sat, iera o ruşâni pentru o fatâ sâ intri în casa părinţilor, când sâ uita părinţii la tini,trimurai! Ştiai di şi părinţii sâ uitâ la tini, dar na … amu vriemia s-o schimbat!N.N: Dar ce visuri aveaţi?P.M: Şâ buni şâ răli…şi di multi ori li uitam câ ni culcam târzâu dacă eram patru fraţi ni mai gionciam ni măi şiondăniam ş-adormiau târzâu di multi ori uitam şi-am visat ..

N.N: Hmmm …Ce muzică ascultaţi?P.M: Nu iera pi-atunşi aparati, televizoari nu ..N.N: Radio?P.M: Nu iera nişi radio, câ radio am avut tocmai incoaşi când m-am căsătorit,pân-atunşi n-am avut radio.

N.N: Ce vă plăcea să faceţi in timpul liber în adolescenţa dumneavoastră?

P.M: Aş şi făcut eu tăci trieburili cari puteam în timpul liber…măi măturam oliacâ,măi făşiam oliacâ curat prin casâ câ în eştia zâli nu m-a pringia vriemia, pliecam dimineaţâ şâ viniam sara..

N.N: Aveaţi animale…P.M: Aviam animale…triebuia strânsâ, hrănici,datâ apâ la iele îngrijâti şâ n-aviai timp di joacâ,di …N.N: Nu aţi dus lipsă de mâncare nu?

P.M: Nu! Cu asta triabâ am fost distul di sufişienţi,gietu tata o munşit saracu şâ pi mult şâ pi puţân,şâ noi n-am ştiut lipsa n-am cunoscut-o…N.N: Cum era relaţia dintre dumneavoastră şi părinţi?

P.M: Nu mai bifezi? ….bunâ am avut-o n-am avut rielaţâi rieli întri părinţi, câţi fraţi am fost ni-am înţăles,cu părinţii cu … bataie nu pria am luat di la părinţi, mama ni măi şiondănia câti oleacâ cu vărguţa, da mieritam! Da tata nu ni-o bătut! Nişiodatâ!N.N: Hmm era de obicei plecat nu?P.M: Nu ..da iel zâşia lasâ-I câ-s copii.. copiii aşa fac, şi vrai sâ facâ copiii? N.N: Din contra eu stiu că taţii sunt mai severi…P.M: Tata nu , tata zâşia lasâ-I dăli paşi!

N.N: Aţi fost norocoasă! Hmm bani de buzunar aveaţi in adolescenţă?

P.M: Cu banii stătiam rău, baniii dacâ ni duşiam unieva la triabâ şâ făşiam luam vro doi bani da ş-aşia nu ..nu-I luam noi nu-I ţâniam la noi îi dam lu mama acasâ la părinţi ş-apoi ni dădia când ni trebuia pien’ şi ni triebuia,tot nouâ ni cumpara da cu banii cari îi făşiam noi.

N.N: Dar pe ce îi cheltuiaţi?

P.M: Da n-aviam şi-I cheltui câ biscuiţ nu ierau stăcia tata la Făltişieni când sâ duşia joia,ni bindia câti un sac di grăunţâ sau grâu sâ facâ bani câ n-avia pi şi sâ facâ bani şâ ni lua câti un ….. di turtâ dulşi sau câti …. Da în riest nu ierau dulşiuri, nu sâ ştia di dulşiuri ca sâ cumpărăm.N.N: Dar haine?P.M: Noi pi haini şi ni făşiam câti o hainâ ..

N.N: Mergeaţi în excursii?P.M: Nu am miers, nu, nu prea ierau excursii nu ştiam …

N.N: Dar nu mergeaţi la mănăstiri sau .. P.M: La mănăstiri hăt încoaşi dupa şi m-am căsătorit..N.N: Cu copiii nu?P.M: Cu .. nu cu copiii, copiii rămâniau acasâ, sânguricâ m-a duşiam.

N.N: Aţi fumat?P.M: Nu n-am fumat ..N.N: Nici n-aţi consumat alcool nu?

P.M: Nişi fraţâ n-o fumat, nu s-o fumat în casa noastrâ şâ nişi dacâ m-am măritat n-o fumat nişi soţul nişi…

N.N: Hmm cum vă petreceaţi duminica?P.M: Cum s-o pitrieşem? Işam duminica dupa ş-îmi făşiam oliacâ triaba şâ şi-aviam di făcut, işam in drum şâ ni-ntâlniam câti 10,14 fimei cu oamini şâ stăciam pi iarbâ şâ vorbiam tăci povieştili ni li

spuniam din cursul săptămânii,asta iera pitrieşiera noastrâ.Nu iera undi ti duşi ca sâ ti duşi nuu..nu iera..N.N: Dar bunica dumneavoastră nu va povestea din vremile ei despre război sau .. a prins războiul?P.M: Da am prins şâ eu războiu’,ebacuaria am prins-o când am fost ebacuaţ ieram in clasa întâia la şcoalâ.. N.N: Şi cum a fost?

P.M: Ni-o ebacuat ni-o scos, o vinit ruşâ pisti noi şâ ni-o scos, la Paşti o strâcat podul la Sâret cu dinamiti cu..şâ mama ni punia sâ făşiam nu numai noi ,tăţ părinţii, ieram işâţi când pocnea şâ crediai câ cieri lumia sâ ni rugăm sâ nu vinâ ruşii pisti noi aşa câ ruşii a doua zâ o ajiuns,o vinit,şâ na o fost ca-ncimpul şiala cu ruşii..N.N: Dar ce mâncaţi în timpul evacuării?

P.M: În timpul evacuării şi mâncam ..vinia tata..gietu’ tata acasâ,c-am fost evacuaţi la Botoşani şâ di-acolo vinia pi jios şâ cumparam di-aşia liegături, oali li spunia di lut, şâ ni lua pi noi cari eram măi mărişori cu dânsu’ şâ mierjeam pin satili veşini şâ vindiam oalili pi pâini sâ spunia, pâini-I spunia la grâu, la grăunţâ la făinâ aşa sâ denumia într-un cuvânt, şâ n-am dus lipsâ nişi atunşia, măi viniam şâ noi acasâ,treşiam prin Siret iera apa pânâ la gât. Ni ţâniam vrio 4-5 diolaltâ,viniam acasâ şâ luam câti-o trăistuţâ di meri, pieri ş-aviam câti 2-3 zâli. Mâncam mieri şâ pieri câ di-acolo nu ni lasa oaminii cari erau cu livezâli lor c-am fost la casâ di om da..făşia părinţii treabâ da pi noi nu ni lasa sâ umblăm noi prin copaşi, prin …N.N: Era periculos..P.M: Da, nu dădia voie n-aviai voi sâ umbli, dacâ ţ-aduşiai mâncai dacâ nu, ti uitai!

N.N: Dar cât a durat evacuarea?P.M: Dapui o durat din zona lu april şâ pânâ-n noiembrie (april, mai ,iunii,iulii,august, sieptembrii,noiembrii) 8 luni! Am vinit tucmai toamna acasâ,când am vinit acasâ iera buruienili pânâ la streaşâna casei crescuti di mari,ci cemiai sâ intri în ogradâ şâ păduchi era cu diumu’ nu puceai mierji in ogradâ câ tot trebuia sâ dai trebuia sâ dai ca şâ cum intri într-un muşuroi di furnişi cu pişioarili aşa,sâ urca păduchili pi tini,tăt ti rodia..ş-apu.. ni-o discotorosât mama.Tot o făcut,pi urmâ din cauza păduchilor,o vinit râia,o aparut,ni-am imbolnăvit tăţi!Nu numa’ noi,satu întrieg,lumia întriagâ din sat câ iera murdărie ramasâ multâ din urma ruşâlor ..N.N: Şi cum aţi scăpat?

P.M: Şâ punia mama apâ în şiubăr,făşia lieşâie din şiucălăi,di şienuşâ iuti,şâ ni vâra câti unu şâ ni spala în lieşâie,câ nu iera nişi cu şi cumpara di la parmaşii şâ nişi farmaşii nu ierau ca sâ ,câ in urma …şâ ni dădia ni freca cu şienuşâ dupa şeia am scapat,în douâ trii stămâni am scapat şâ di râie, da am dus-o …am triecut prin trânsa şâ cu .. şâ cu asta triabâ.

N.N: Cum aţi petrecut iarna după evacuare? V-a fost foarte greu nu? P.M: O fost cam greu câ nu pria am avut şi strânji. Câ grâu’ l-o bătut vânturili l-o …ramas pi ogoari, o strâns puţân grâu tari, ca sâ aviem pâini,pâinia şi-o fost prin poduri ramasâ o luat-o ruşâ..o împrăştiat-o …şini ştii şi-o făcut cu ..cu dânsa..dar însâ am trecut aşa, cu rău cu bini am trecut. A doilea an am samanat iarâ înapoi,ş-am pus-o pi muncâ şâ am riecuperat şi sâ făşiem?

N.N: Să revenim la maturitate,aţi suferit in dragoste?P.M: Nu pria am sufierit ..N.N: N-aţi suferit după niciun băiat?

P.M: Nuu ..N.N: N-aţi plans?P.M: Nuu ..câ nu iera…sâ-nsura,sâ-sura ..nu iera …dacâ sâ-nsura nu iera …câ nu ni dădia voie părinţii, când iera voie di şeva ,,şi …şi dacâ cutari s-o însurat sau di şi ..şi stai suparatâ treşi la triabâ lasâ ..lasâ băitanii!,,

N.N: Nu aţi pus prea multa inima..P.M: Poftim?N.N: Nu aţi pus prea multă inima.P.M: N-am pus multâ inima la asta triabâ … N.N: Să ajungem la maturitate, când v-aţi căsătorit? P.M: În .. 1955 ..N.N: Cum v-aţi cunoscut?

P.M: Ni-am cunoscut pin sat aşa pin….işând la..la jocuri la .. şâ ni-am cunoscut.N.N: Dar vă ştiaţi de mult?P.M: Nu ni-am…ni ştiam dar hmm …nu pria discutam ..eu discutam cu altşinieva, aşa dacâ părinţii o hotărât câ ăsta-I bun, câ ari oliacâ di pământ şâ-i gospodar şâ na… m-o dat dupa.. şâ ni-am împacat..N.N: Dar .. v-a plăcut de el?

P.M: Ni-o plăcut atunşia câ ni-nţălejiam amu nu ni-nţăliejem ,c-amu eu nu pot faşi triabâ şâ ..

N.N: Dar cum va petreceaţi timpul împreună..dumneavoastră şi soţul?

P.M: Măi mierjiam la prieteni, la rudi, măi stăciam di vorbâ în sărbători,iar zâlili di lucru nu pria aviam timp libier,era tot triabâ. Găsai una ..o lasai pi-aşeia,găsai alta,aviai şâ animali ..c-aviam şâ boiii şâ porc şâ vacâ şâ oi şâ niei,şâ n-aviai timp di …di hodinâ sau di…furam câti un şias di somn când puciam fura într-o duminicâ ..într-o sărbătoari,iar în rest iera tot triabâ nu iera timp ..N.N: Dar servici aţi avut?

P.M: N-am avut servişi..N.N: Aţi fost angajatâ?

P.M: N-am fost angajatâ..c-am avut pământ şâ nu m-am dus nicăiria

N.N: Dar seara…era radio..? Spuneaţi că după ce v-aţi căsătorit,a aparut radio..P.M: Dupa şi m-am căsătorit în 55 cam pin 55 pin 57 ni-am luat radio,aparat di radio.Iar telivizor hăt’încoşi am luat pin …şăizăşi şâ şieva .. câ n-aviam bani pi şi lua ..N.N: Dar era foarte scump nu?P.M: Nu da n-aviai bani pi şi faşi bani ..câ n-aviai nişi o piensie di nicăiria şi lucrai cu mâinili, şâ cu mâinili ca sâ faşi bani sâ cumpiri telivizor,nu cam ţânia îţi păria bini sâ ai di di-o hainâ di-o camaşâ s-o faşi,atunşi cămăşâli sâ făşiau din pânzâ di casâ nu cumparam cămaşi di la magazâni di la…. Ţăsam.. în cimpul libier când iera aviam stativi şâ ţasam ori macaturi ..macaturi însamnâ urzam bumbac şâ bătiam lânâ, in difieriti feluri,difieriti modieli făşiam. Ş-aş faşi ş-amu…. Da nu măi pot ..N.N: Asta este..a trecut timpul ….hmm dar mergeaţi la spectacole? Cinema?

P.M: N-am miers ..n-am miers,trebuia tot bani şâ la spectacoli nu sâ pucea sâ lăs animalili acasâ şâ sâ m-a duc la spectacoli nu ..nu m-am dus..N.N: Aveau valoare mare banii pe vremea aceia?P.M: Un tim o avut valoari,pi urmâ o măi scăyut valoaria lor, o fost o stabilizari, pi urmâ iarâşi… iarâ s-o mărit..o scăzut valoaria lor, iera bani mulţi ca sâ cumpiri şieva,n-avia valoari banu.N.N: Ce părere aveţi despre valoarea banilor din ziua de astăzi?

P.M: Şi părieri s-aviem ..naaa …îs buni ..dar ieu zâc tot cu sutili şâ milioanili di ani din urmâ…Aista-I cam incurc ..nu m-a discurc aşa di bini,da dacâ-I spun cu sutili imediat îi …N.N: Nu contează important e ca-mi spuneţi..

N.N: Citeţi copiiilor când erau mici? Câţi copii aţi avut?P.M: 2 copii am avut ..o fetiţâ şâ un băiat..

N.N: Câţi ani au?P.M: Fata ari 51 ,N.N: Să vă trăiască..

P.M: Şâ băiatu ari ..51….patruzăşi şâ şinşi (45) ..N.N: Mulţi înainte să vă trăiască…

P.M: Băiatul îi în cadru armieţâ la Piatra Niamţ, fata o lucrat…la filaturâ o fost şieteşistâ,nu măi lucreazâ,lucreazâ la o tipografii la cărţi …la bisărişieşti.. ia un ban şi sâ facâ şi sâ facâ…uni poati intra…N.N: Nepoţi aveţi?

P.M: Am 2 nepoţi ..unu o tierminat ..a fietii o terminat facultatia la Iaşi şâ acuma i-n intrat in lucru ..în muncâ şâ a baiatului îi în anu’ 3 acuma…tot la facultati la iaşi.

N.N: Foarte bine… să revenim …copiiilor le citeaţi când erau mici? P.M: Li şietiam da li spuniam aşa măi mult povieşti,ni-o fost drag şâ la nepoţi mult le-am …a băiatului spunia ,,hai bunica stăi jos aişi-şa lângă mini şâ măi spuni o poviesti” şâ-I spuniam povieşti câti ştiam şâ câti nu ştiam,ş-apu zâşiam ni-am măi amintit o povesti acuma câ ni-o măi spus bunica o poviesti.

N.N: Da…ce fel de poveşti?Le povesteaţi despre viaţa dumneavoastră sau ..

P.M: Nu,povieşti di pin cărţi di Ion Criangâ, di …N.N: Amintiri din copilărie..

P.M: Amintiri din copilării .N.N: Aveaţi timp liber pentru dumneavoastră?

P.M: Nu iera timp libier pentru mini…pânâ m-a capata niepoţii câti oliacâ m-a prindiau di ..di li spuniam povieşti pi-amândoi i-am crescut la mini..N.N: Nu aveaţi intimitate nu?

P.M: Nu aviam ..da şi sâ li fac trebuia sâ li dau paşi la băieţi sâ câştiji o bucatâ di paini pi viitor,distul câ ieu ..

N.N: I-aţi ajutat ..P.M: Batâ …cu-atâta le-am crescut copiii şâ i-am măi dat şi ..şi li-o trebuit. Şâ-I dau şi-nzâua di azi, măi dau cât pot ..dacâ-s a niei şâ şâ nişi ii nu vin cu mâna goalâ la mini ..

N.N: Deci copiii nu stau cu dumneavoastră nu ?...

P.M: Nu stau cu mini ..N.N: Vin doar în vizită..

P.M: Vin la triabâ măi mult.N.N: Aaa vă ajută ..să înţeleg ..

P.M: Da vin şâ mă ajutâ la triabâ.N.N: Dar sărbătoreaţi zilele de naştere a copiilor?

P.M: Li sărbătoriesc,eu numa li uriez la mulţi ani da în riest li fac acasâ …când..la fatâ m-am măi dus câ o chiamâ Elena şâ pi el îl chimâ Constantin ..şâ ma măi duşiam di Constantin şâ Elena da acuma di vro 4 ani di când nu umblu pi pişioari nu m-a măi dus nişi la Făltişieni dicât la medic când m-a duşi cu maşâna..N.N: Da înţeleg…vizitaţi rudele împreună cu copiii?

P.M: Vizitam rudili şâ ieli ni vizitau şâ încâ ni măi viziteazâ ş-acuma,eu nu mă mai pot duşi la ieli,da ieli măi vin la mini saracili..

N.N: A trecut timpul, aţi imbătrânit..P.M: Mă dor pişioarili …is bolnavâ …

N.N: Ce boală aveţi?P.M: Şâ cu inima, şâ cu capu’,şâ cu stomagu’am mulci boali tari , pişioarili şâ…N.N: Îmi pare rău,asta este viaţa ..

P.M: Şi sâ faşi am şâ munşit mult, casa am facut-o, am lipit-o sânguricâ tătâ tatâ tatâ, c-atunşi sâ lipia casa cu lut,am bătut cu lut negru cu pai-ntâi am încarcat din gros…podurili sâ făşiau sufiti sâ numiau,tot cu lut sâ făşiau şâ cu paie..ş-am munşit foarti mult,pi urmâ o-nşieput coliectivizaria,am fost 14 ani şefâ di echipâ,am umblat tăci dialurili şâ tăti văili.

N.N: Copiii dumneavostră a dus o viaţă mai bună,faţă de dumneavoastră?P.M: Copiii mei o dus o viaţâ măi bunâ câ o fost numa’ doi şâ soţu’ s-o dus oliacâ la lucru la horticulâ la Făltişieni ş-o luat vro doi bani şâ tot o dus o viaţâ măi bunâ, n-o sâmţât lipsurili ca ..ca noi di bani ,câ dorâ lipsa di bani,tătâ,tătâ ceia şâ lacata-n casâ,câ dacâ n-ai bani,n-ai şi faşi nimica.

N.N: Cum se spune…viaţa…,,banii nu aduc fericirea dar o întreţin’’.

P.M: Daa.. o întreţân …o-ntreţân banii pi fierişiri.N.N: Vizitaţi rudele împreună cu copiii? Vizitaţi ..P.M: Când sâ poati oliacâ…N.N: Da da da!În vacanţe mergeaţi cu copiii? Care erau …aveaţi tradiţii ale familiei..făceaţi ceva special ..tot..toţi?

P.M: Când măi făşiam… tot aşa când viniau băieţâ acasâ când da …şâ ii dacâ o avut siervişi,când scapau la o duminiâ la şieva nu ştia cum sâ sâ hodiniascâ oliacâ,sâ facâ oliacâ curat câ şâ fata cât o lucrat, o lucrat trii schimburi la filaturâ. Ş-o avut şâ băietu’ nic, şi sâ faşi ..N.N: Aaa, la biserică mergeaţi?

P.M: La bisiericâ am miers pânâ-n anii, anii din urmâ, am măi făcut şâ lucruri la bisericâ cari am măi putut faşi..

N.N: Ce aţi făcut? P.M: Am făcut o cruşi,am un pelinar (felinar),am dat pi la garduri pi şi-o făcut, la clopotu’ mari la clopotu’ mic am dat bani,la orşi o triebuit bani ,am dat, am ajiutat cât am putut sâ …N.N: Vă este dor de tinereţe?

P.M: Aaaa aş da tătâ avieria mia sâ măi şiu tinieria…

N.N: Ce făcea… ce faceţi în timpul liber?P.M: În timpu libier,când ni rău stau culcatâ şâ măi plâng, şâ mai ..şi sâ măi fac..N.N: Cum v-il petreceţi? Faceţi ceva anume?

P.M: Câcioliacâ di triabâ cât pot faşi şâ ieu cât scutur câti-olecuţâ câti-un ţolişor cari-l pun, măi mătur oliacâ,măi olia’ di mâncari la copii,tot i-am aştieptat di pi ogoari,li-am făcut oliacâ di mâncari,măi oliacâ di mâncari la un viţăl acasâ acolo triaba acasâ pientru o fimei sâ găsăşti triabâ…acasâ.N.N: De citit, citiţi?

P.M: Nu pria văd sâ şietesc.Măi şitiesc câ am cărţi bisărişieşti multi şâ pi-eşelia li şietiesc,romani nu măi şitiesc,când vidiam, cân’ eram măi bunâ,câci romani o fost tăci o triecut prin mâna mia, şâ di dragosti şi di.. di tăci niamurili li-am şecit.

N.N: Deci v-a plăcut foarte mult lectura..P.M: Mi-o plăcut liectura,am şietit tăci niamurili di romani..

N.N: Care a fost cartea preferată a dumneavoastră? P.M: N-aviam prefieratâ cari o găsam , cari îmi plăşia.

N.N: Ce gen de cărţi vă plăceau mai mult? De dragoste..P.M: Nu di dragosti,măi mult şetiam aventuri ..

N.N: De Jules Verne aţi citit? Cărţi…P.M: Da eu măi ţân minti? Nu măi ţân minti câti am şietit ..nu li măi ţân minci ..N.N: Cum este sa fiţi bătrână?

P.M: Cam …îi cam greu sâ şii bătrân, sâ şii bătrân da sâ fii sănătos, dar dacâ eşti bătrân şâ bolnav,îi foarti grieu.N.N: Înţeleg… Ce vă place să faceţi de obicei..când vă simţiţi bine, sau …P.M: Îmi plaşi sâ fac oliacâ curat,asta-I măi mult,sâ fac oliacâ di curat in casâ,pin curti,sâ hrăniesc păsărili, asta-I triaba mia cari ni-I dragâ s-o văd ieu câ-i pusâ la locu’ ii ..da când ni rău nu măi pot faşi nimica ..N.N: Vă ajută soţul nu?

P.M: Mă ajutâ şâ el,da şâ pi el îl doari un pişior şâ faşi şâ el grieu triabâ da ..o târâim aşa..ca Stan cu Bran…

N.N: Ce emisiuni urmăriţi? Vă uitaţi la televizor?P.M: La telivizor ni uităm. …ni uităm..N.N: Ce emisiuni? Filme?P.M: Filme..di ăştia…da… Iubiri secrieci am văzut mult, pi urmâ di eştialalti, măi multi …măi multi ..

N.N: Vă uitaţi la telenovele? P.M: Nu pria mă uit la ..la telenovieli câ nu ..nu-ni plac..n ni-s draji ..N.N: Muzică ascultaţi?

P.M: Ascult când îi şieva…N.N: Pe Favorit..Etno?P.M: Da..dacâ-mi plaşi ..pi Favorit mult,am 3 canaluri di muzâcâ cari 3 de eştia… cum li măi zâşi? Cari am muzâcâ pi ieli ..am şi asculta..da… Nu măi ai curaj dacâ eşti bătrân di ninica ..bolnav nu câ numa bătrân..

N.N: Nu mai aveţi chef de viaţă..

P.M: Nu măi ai chef di viaţâ..N.N: Dacă ar fi să faceţi o comparaţie dintre lumea pe care era…aaa care era pe vremea dumneavoastră si lumea din zia de astăzi,care ar fi acea comparaţie?

P.M: Cari ar fi aşeia comparaţii, ar fi câ-I mai bunâ lumia di astâzi,amu câ ai vro doi bani şâ ai cu şi ..cu şi li faşi. Ş-atunşia aveai curaj di făcut,da dacâ n-aviai bani, strânjiai din umiri şâ ierai tari ca fieru’ acuma…îi bun aşa cum …acuma copilu’ când ..nu ştii sâ strângâ o buruianâ nu ştii sâ dăie la un porc mâncari,apu’ eu când ieram copil ioci cum îi fetiţa asta, merjiam cu caldaria cu lături, 2 duşiam la porşi, când vinia mama di la triabâ sâ şie ..dat hrăniţ porşii,răţuştili,sătuli,puişorii sătui,vâram un beţâşor pin caldari şâ duşiam caldaria 2 ..şâ dădiam la porc cum puciam da..N.N: La vârsta de 5 ani făceaţi treabă?

P.M: Daaa…da n-aviai şi faşi ..părinţii mierg la triabâ târzâu şâ când ii vigiai câ vini şâ el saracu’ nu măi poaci, şi-avia sâ faşi?

N.N: Da înţeleg…P.M: Făşiam..băciam câci oliacâ ţurca, pi ..pi furiş câci o …Într-un an aviam 12 răţuşti şâ avia un narav sărăşiili boali când vinia mama la aniazâ acasâ sâ iei mâncari pi ogor,ieli …uccc uccc ucc……… una făşia gălăjii, da noi,cu-n fraci măi nic a meu şi zâşiem noi ..măi lasâ când o vini mama acasâ …câ n-aviam nişi şiasuri,puniam un băţ în ogradâ,îl băciam cu ciatra în pământ şâ când ajunjia umbra într-un driept cu ..cu băţu’ ştiam câ-I aniazâ, tre sâ vinâ mama acasâ şâ luam şâ ni duşiam şâ dădiam mâncari la răţuşti,atunşi ni-am luat noi la..făcut nişti flori era cum zvârliam cu hârbu-n şierc,hai uă sâ gacim florili câ nu ..eu …n-am flori mulci,când dăgiai odatâ pânâ-n şierc şâ-napoi,zâşeai câ ai o floari, aşa sâ

numia jocu’ şiala..şâ noi am uitat di răţuşti,când ni-aduşiem aminci . ..uăăă hai câ dăm mâncari la răţuşti câ vini mama. Când ni duşiem nu-s răţuştili,uciu ciu ciu ciu…….nu-s răţuştili,un fraci măi nic cari avia 2 ani fărâ o lunâ,şâ el …ciu..ciu ciu……..uuuu…tot arăta cu geistu’ şi-aratâ mai? Cân colo o fost omorât răţuştili tăci…şâ li-o dus dupa pişioru’ patulu’,într-o şurâ uni..uni stăciam noi şâ făşiam mâncari..acolo…uni-s uni Mihai uni-is răţuştili?ciu ciu ciu …. Când ni-am dus ş-am văzut răţuştili moarci tăci, am zâs ni-omoarâ mama şâ pi noi.

N.N: Şi ce-aţi făcut?P.M: Am luat-o, ni-am dus am pus răpigi am prigăcit focu’ câ nu iera plitâ afarâ di făcut mâncari di ..iera un vorneţ aşa din cărănidâ făcut,ş-acolo iera pirostii pusâ şâ făşia mămăliguţa acolo.Ni-am dus ş-am făcut focu’ ş-am pus di mămăliguţâ câ nd vini mama,am înşieput di pi poartâ amândoi: ,,Mamă o murit răţuştili!’’da ,,cum o murit răţuştili?’’ ,,nu ştiu’’ ,,şi-aţi făcut?’’ ,,nu ştiu di şi da cum o mâncat o murit răţuştili’’ câ noi am zvârlit mâncaria cari trebuia s-o dăm sâ vadâ c…mama c-am dat di mâncari,da bătu di colo..uciuciuciu….da arata câ i-o suşit gâtu’ el li-o luat di gât, noi jucându-ni acolo am uitat di răţuşti,el lua răţuşca la braţâ şâ fujia cu ia în şurâ suşia gâtu’ ş-o vâra riepidi dupa pişioru’ patulu’ ş-o strâns răţuştili tăci.O pus mama mâna pi-un băt şâ dupa noi.Noi în grădinâ la strâns buruiana-n popuşoi.Aşa câ pânâ sara,mama o făcut mâncari ni-o strâgat, noi aviem di strâns buruianâ nu vinim.,,Viniţi acasâ câ vă omor’’ ,,Nu vinim câ ni-omori’’când sara când o vinit mama acasâ,nu ni-o măi bătut,şi-o zâs tata, ,,lasâli fimiei o murit ..o murit ..o murit dă-li naibii di răţuşti,ai sâ pui alcili şâ gata,ai s-omori băţâ di-amu pientru răţuşti?’’.În altâ duminicâ aviam o pisicâ vinia o pisicâ străinâ,sâ urca la oalili cu lapti şâ la oalili cu mâncari câ nu iera’ca amu capaşi cum îs amu..trieburi, iera vremuri ca atunşia cum ierau atunşi, ea făşia

şi făşia,şâ sâ duşia la oalili cu mâncari cu …la oalili cu ..cu lapti,noi ni puniem gând rău amândoi, când a măi vini făşiem noi di pitrecanii, vini într-o zâ, duminicâ dimineaţa şâ s-aşazâ pi nişti liemni. Când am vazut-o Vasâli,, hai c-o vinit mâţa!’’ ,,uni?’’ ,,pi liemni!’’ am luat toporu’ ş-am ..el o ţânut-o şâ i-am tăiat coada …s-o dus giata mâţâ di n-o măi vinit la oalili di lapti, şi-o făcut şi n-o măi făcut,nu ştiu da di vinit n-o măi vinit la oalili cu lapti şâ cu mâncaria nu ni-o măi năcăjât! Făşiam şâ obrăznişii,da făşiam şâ triabâ. Ni măi suiam pi şurâ şâ fieriam .. şurili ierau făcuci din stuf ..stufu’ un fiel gi ..gi răgoz lat aşa.. rotund şâ iera acopirit şâ noi fieriam stufu’ aşa-ntr-o parci,şâ vâram pişioarili prin stuf sâ vidiem dacâ sâ văd pânâ-n şurâ şi dacâ vinia altu măi nic sâ ni spunâ dacâ sâ văd pişioarili, dacâ nu vâram pişioru’ măi tari cât cădia paie pi jios cădia stuf di-aşiala,măturam noi în lejia noastrâ ca sâ nu găsascâ mama sâ ni ..da tot cunoştia,,bă iarâ aţi fost pin şurâ’’ ,,n-am fost mamăă, s-o suit o gainâ şâ ni-am dus dupa ia s-o dăm jios’’. Nu copiii avia triabâ atunşia nu ..nu umbla ca amu ca sâ şii sâ umbli,da sâ şi fost un telivizor sau şieva poati nu măi făşiai nimica..N.N: Da erau alte vremuri atunci..P.M: Alti vriemuri,alti trieburi,şâ lumia era sănătoasâ nu,n-auzai atâta boalâ şâ atâta…

N.N: Au apărut atâtea, lumea a evoluat foarte mult …P.M: Nu ..acuma nu-i…atunşi iera mâncaria sănătoasâ.Acum ..

N.N: Totul se cumpără..P.M: Totul se cumpără da când mâncai atunşi un cartof fiert sau prăjât sau ..făcut pireu,nu iera ca amu’, amu’ n-ari nişi un gust dorâ tot eu li fac tot eu li-am făcut ş-atunşi, tot eu fac ş-amu..n-au gustu’ diloc, gustu’ cari-l aviau.

N.N: Sunt stropite acuma date cu …P.M: Sunt stropici daci cu …cât o fost DTT-u sâ dădiau cu DTT mult ..N.N: Ce este..P.M: Iera un fiel di praf mirosa grozav şâ lua lumia praf şâ dăgia di gândaşi gi pieriau gândaşii da ei tot scurjia când ploua,sâ scurjia pi cumpân ş-ajunjia pân’ la cartof şâ tot îl ataca, pringia ..N.N: Da da da..P.M: Şi sâ faşi brie? Aşa o fost atunşi ..amu-I bini,sâ fii sănătos, şâ sâ şii linişti în ţarâ..sâ nu şii războaii ..

N.N: Sunteţi cu politica? Vă place politica?P.M: Nu obişnuiesc…

N.N: Ce părere aveţi despre preşedinte?P.M: N-am nişi o părieri dispri el ,el îi cu triaba lui ,eu îs cu triaba mea…N.N: Dar despre Traian Băsescu, toată lumea îl insultă..

P.M: Da şi-am eu cu dânsu’ el îi ..îşi faşi meseria lui di preşiedinti, cum ..cum ştii el ..parcâ dacâ el ar zâşi ar faşi şi vriau eu ..fac cum zâc eu ..nu nu..nu poţi sâ-mpaşi o lumi..şâ eu am fost 14 ani şăfâ di echipâ, ş-am avut pa..81 di oamini în echipa mia şâ nu putiam sâ-I împac pi tăţi.Şâ cât catam eu nu dorniam noapcia nopţi întreji,stam şâ pânâ desenam şâ locu’ pi hârcii bucăţâli di loc pi cari li primiam şâ li-mpărţam.Trebuia sâ li dau egal la fiicari şâ tot nu işam bini aşa câ şi sâ măi zâc di Băşiescu câ ..c-ari o ţarâ luatâ asupra lui.Şi sâ faşi? Da zâc câ ăî işât c-o triabâ amu..N.N: Da, vă mulţumesc frumos pentru timpul acordat..

P.M: Ehh..n-ari ninicaN.N: Vă mulţumesc frumos, sper să-I place..să-I placă doamnei profesoare,…vă mulţumesc!