· Web viewR O M Â N I A CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A II-A PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU...

R O M Â N I A CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORIŞI DE FAMILIE

DOSAR NR. 7307/2/2009 (1851/2009)

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică de la 19.01.2011

Pe rol se află soluţI.area apelurilor declarate de către P.I.C.C.J. -D.I.I.C.O.T. şi inculpaţii: B.I., B.V., L.I., G.C., B.G.I.T., D.S., P.C.S., R.B., C.Ş., R.L., C.L., B.L., S.S., S.A., U.C., B.I., S.C., S.S., D.A., G.Ş., G.E., M.., B.R.C., V.A., A.I., P.A., S.M., Ş.G.A., I.D., C.A.C.şi partea civilă P.S., împotriva sentinţei penale nr. 114 pronunţată la data de 03.02.2009 de către Tribunalul Bucureşti - Secţia a-II-a Penală în dosarul nr. 13805/3/2007.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, s-au prezentat:- apelantul-inculpat C.A.C., cercetat în stare de libertate, personal

şi asistat de avocat ales P.E., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 319305/27.08.2009, ataşată la fila 63/dosar;

- apelantul-inculpat A.I., cercetat în stare de libertate, pentru care se prezintă avocat ales in substituire pentru avocat L.I., în baza împuternicirii avocaţiale nr.73/06.08.2009, ataşată la 124/dosar,

- apelantul-inculpat B.G.I.T., cercetat în stare de libertate, personal şi asistat de avocat ales I.I.I., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 38/11.11.2009, ataşată la 228/dosar;

- apelantul-inculpat B.I., personal şi asistat de apărători aleşi D.P. si C.D.cu delegaţie la dosar;

- apelantul-inculpat B.V., arestat în altă cauză, personal şi asistat de apărători aleşi D.P.si C.D., cu delegaţii la dosar;

- apelantul-inculpat B.I., cercetat în stare de libertate, personal şi asistat de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;

- apelantul-inculpat D.S., arestat în altă cauză, personal şi asistat de avocat ales V.M., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 0107741/04.08.2009, ataşată la fila 5/dosar;

- apelantul-inculpat G.C., arestat în altă cauză, personal şi asistat de avocat ales prin substituire pentru avocat P.V. în baza împuternicirii avocaţiale nr. 226142/16.12.2009, ataşată la fila 363/dosar;

- apelantul-inculpat G.E., cercetat în stare de libertate, personal şi asistat de avocat ales D.P.;

- apelantul-inculpat G.Ş., cercetat în stare de libertate, personal şi asistat de apărător din oficiu C.G., cu delegaţie la dosar;

- apelantul-inculpat I.D., arestat în altă cauză, personal, aflat in stare de arest, in altă cauză şi asistat de avocat din oficiu;

- apelantul-inculpat M.., cercetat în stare de libertate, personal şi asistat de avocat din oficiu;

- apelantul-inculpat P.C.S., arestat în altă cauză, şi asistat de avocat desemnat din oficiu B.V., cu delegaţie la dosar;

- apelantul-inculpat R.L. cercetat în stare de libertate, personal şi asistat de avocat V.M., cu delegaţie la dosar;

- apelanta-inculpată S.A., arestată în altă cauză, personal şi asistat de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;

- apelanta-inculpată S.S., cercetată în stare de libertate, personal şi asistată de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;

- intimata-inculpată M.V.A. personal şi asistată de apărător din oficiu S.E., cu delegaţie la dosar;

Au lipsit: - apelantul-inculpat B.L. cercetat în stare de libertate, pentru care a

răspuns avocat ales C.C., în baza împuternicirii avocaţiale nr.322719/08.09.2009, ataşate la fila 64/dosar;

- apelantul-inculpat B.R.C., cercetat în stare de libertate, reprezentat de avocat ales M.E. cu împuternicire avocaţială la dosar;

- apelantul-inculpat C.Ş. cercetat în stare de libertate, pentru care se prezI.tă de avocat din oficiu S.E. cu împuternicire avocaţială la dosar;

- apelantul-inculpat D.A., cercetat în stare de libertate, reprezentat de avocat ales V.I., împuternicirii avocaţiale nr. 9/03.02.2010, ataşată la fila 191/dosar;

-apelantul-inculpat S.M., cercetat în stare de libertate, reprezentat de avocat L.M., în baza împuternicirii avocaţiale nr.1/03.02.2010, ataşată la fila 145/dosar- vol.III;

- apelantul-inculpat Ş.G.A., cercetat în stare de libertate, reprezentat de avocat ales D.A., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 109826/10.11.2009, ataşată la fila 237/dosar;

- apelantul-inculpat C.L. pentru care a răspuns apărător desemnat din oficiu G.F.;

- apelantul-inculpat P.A., cercetat în stare de libertate şi reprezentat de avocat ales C.D., cu împuternicire avocaţială la dosar;

- apelantul-inculpat R.B., pentru care a răspuns avocat desemnat din oficiu C.M., în baza delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 033372/27.10.2009, ataşată la fila 245/dosar;

- apelantul-inculpat S.S., cercetat în stare de libertate, pentru care a răspuns avocat ales, prin substituire pentru avocat P.V., în baza împuternicirii avocaţiale ataşată la dosar;

- apelantul-inculpat S.C., cercetat în stare de libertate, reprezentat de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;

- apelantul-inculpat U.C., cercetat în stare de libertate, reprezentat de apărător ales D.P., cu împuternicirea avocaţială la dosar;

- apelanta-inculpată V.A. cercetată în stare de libertate, pentru care a răspuns apărător desemnat din oficiu C.M.L., în baza delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 035412/11.11.2009, ataşată la fila 294/dosar;

- intimatul-inculpat D.I., cercetat în stare de libertate, pentru care a răspuns avocat din oficiu B.V., în baza delegaţiei ataşată la dosar;

- intimatul-inculpat G.F., cercetat în stare de libertate pentru care a răspuns apărătorul din oficiu C.G., cu delegaţie la dosar

- intimatul-inculpat I.A., cercetat în stare de libertate, pentru care a răspuns apărător desemnat din oficiu Ş.I. cu delegaţia de substituire emisă la data de 10.02.2010, ataşată la fila 48/vol.II/dosar a av.of. Ş.C., în baza delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. 035412/11.11.2009, ataşată la fila 294/dosar;

- apelantul-parte civilă P.S. personal.- intimaţii-parte vătămată M.G.şi M.M.;- intimatul parte responsaB. civilmente S.T.- autoritatea tutelară P.S.5.B.. - S.P.T.B.. Procedura de citare este leG.îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care

învederează instanţei depunerea la dosar a relaţiilor solicitate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date prin care se arată că apelantul inculpat R.B. si intimata parte vătămată M.G.figurează cu acelaşi domiciliu la care au fost citaţi.

Curtea procedează la ascultarea intimatei inculpate M.V., declaraţia sa fiind consemnată si ataşată la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul părţilor asupra apelurilor declarate de P.I.C.C.J - D.I.I.C.O.T.si inculpaţii: B.I., B.V., L.I., G.C., B.G.I.T., D.S., P.C.S., R.B., C.Ş., R.L., C.L., B.L., S.S., S.A., U.C., B.I., S.C., S.S., D.A., G.Ş., G.E., M.., B.R.C., V.A., A.I., P.A., S.M., Ş.G.A., I.D., C.A.C.si de partea civilă P.S..

Curtea pune in vedere apărătorilor din oficiu ai inculpaţilor să formuleze apărări corespunzătoare, in conformitate cu jurisprudenţa CEDO referitor la acest aspect.

Reprezentantul Ministerului Public arată că apelul Parchetului vizează in primul rând achitarea inculpatei M. pentru comiterea infracţiunii de aderare la un grup infracţI.al organizat iar pe de altă parte vizează individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor A.I. si S.G.A..

Referitor la inculpata M. arată că din declaraţiile date in cursul urmăririi penale, la instanţa de fond si la instanţa de apel (care este conformă celor declarate anterior) rezultă că implicarea inculpatei in tentativa recuperării sumelor de bani pe care părţile vătămate le datorau in legătură cu acele O.ţiuni comerciale care au existat intre inculpată si părţile vătămate privind funcţI.area fabricii de la R., in mod definitiv s-a stabilit prin sentinţa penală nr.966/2006 a Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală că inculpata, având in vedere conflictele de natură comercială sunt datorii care nu au fost contestate niciodată de organele de urmărire penală in ceea ce priveşte debitele pe care părţile vătămate le aveau faţă de inculpată, insă aceasta, dat fiind faptul că litigiile comerciale se lungeau in mod justificat sau nejustificat prin prisma posibilităţilor procedurale pe carele conferea legislaţia aplicaB. la acel moment, a apelat la inculpatul B.I., care a format o brigadă formată din oamenii săi de încredere cărora le-a dat ca sarcină să recupereze sumele de bani de la părţile vătămate in virtutea unui comisI.de 30% pe care inculpatul urma sa il primească din sumele recuperate.

Arată că toate etapele parcurse de inculpată sunt descrise amănunţit in sentinţa penală nr.966/2006 a Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală. Arată că motivarea instanţei de fond cum că inculpata a fost condamnată pentru această infracţiune iar din probatoriul administrat nu rezultă in mod indubitabil sub aspect subiectiv, inculpata a aderat in mod conştient la acest grup infracţI.al organizat, din probatoriul administrat, rezultă o altă situaţie de fapt. Astfel, arată că inculpata a ştiut de la bun început la ce se înhamă când a apelat la inculpatul B.I.. Arata ca este adevărat că la acel moment inculpata nu a mai avut legătură cu inculpatul B.care a coordonat grupul de intervenţie condus de G.C..

Mai arată că la instanţa de apel, când s-au admis parţial apelurile declarate împotriva sentinţei penale nr.966/2006 a Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală, a făcut o apreciere foarte interesantă in ceea ce priveşte aspectul psihic, existând toate elementele necesare pentru a o lega pe această inculpată direct de grupul infracţI.al organizat, activităţile de la Craiova fiind sub directa coordonare a acesteia, aceasta fiind practic cea care a determinat modul de desfăşurare ale evenimentelor, iar faptul că ulterior a reglat debitele si a recuperat din punct de vedere comercial

litigiile avute cu părţile vătămate nu înlătură cu nimic vinovăţia sa in ceea ce priveşte aderarea la acelui grup infracţI.al organizat.

Referitor la modul de individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A.I. si S.G., arată că modul in care instanţa de fond, după ce a constatat vinovăţia inculpaţilor, aplicat pedepse O.ate spre minimul special cu suspendarea executării pedepsei. Apreciază că in acest mod scopul pedepsei nu va fi atins niciodată si nu va avea un impact atât asupra comportamentului inculpaţilor cat si asupra societăţii. Arată că activitatea infracţI.ală a acestor doi inculpaţi nu este cu nimic mai prejos de activitatea infracţI.ala a celorlalţi inculpaţi. Referitor la inculpatul A.I. arată că pe lângă faptul că a prejudiciat activitatea infracţI.ală in discoteca H., fiind fratele administratorului societăţii pe lângă sumele de bani reprezentând taxa pentru a da posibilitatea prostituatelor să isi desfăşoare activitatea acolo, erau plătiţi si ,,in natură”, aşa cum rezultă din probatoriul administrat si din declaraţiile martorilor.

Referitor la inculpatul S.A. arată că acesta negat in mod continuu comiterea faptei, acesta fiind cel care plasa acele prostituate la diferiţi clienţi, acesta fiind cel care primea comisioanele pentru această activitate, inculpatul folosindu-se de calitatea sa de angajat al hotelului, in acest mod reuşind să isi creeze un cerc de clienţi la care plasa acele prostituate.

Prin urmare, in baza art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat, desfiinţarea in parte a hotărârii atacate si condamnarea inculpatei M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, in baza art.85 alin.1 Cod de procedură penală, să se dispună anularea liberării condiţI.ate de 6 luni închisoare si aplicarea art.33 si următoarele Cod penal si aplicarea unei pedepse tot cu suspendarea executării pedepsei.

Referitor la inculpaţii A.I. si S.G. solicită admiterea apelului declarat de Parchet, desfiinţarea in parte a hotărârii atacate si condamnarea acestora la pedepse cu executarea in regim de detenţie.

Apărătorul ales al intimatei inculpate M. solicită respingerea apelului declarat de Parchet, hotărârea atacată fiind legală si temeinică. Arată că această inculpată nu se face vinovată de săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 din legea nr.39/2000. Arată că inculpata nu a urmărit să il şantajeze pe M., existând doar contracte comerciale iar faptul că aducea oameni la fabrică era pentru a proteja patrimoniul si nu in scopul şantajului. Arată că acele acestea erau reale şi s-a ajuns si la executarea lor silită in urma hotărârilor judecătoreşti civile definitive.

Apărătorul ales al apelantului inculpat A.I. solicită admiterea apelului declarat de acesta, desfiinţarea hotărârii atacate si achitarea inculpatului in baza art.11 pct.2 lit.a rap.la arrt.10 lit. a Cod de procedură penală, apreciind că fapta reţinută in sarcina inculpatului nu există. Arată

că s-a reţinut că in calitate de sef de unitate la discoteca H., inculpatul ar fi pretind si primit diverse sume de bani pentru a-si da acordul de practicare a prostituţiei in incinta loC.lui unde isi desfăşura activitatea.

Apreciază că prin motivarea instanţei de fond, inculpatul este apărat si nu acuzat, menţinându-se ca in acea perioadă când fraţii B. erau de nestăvilit, si nici un comerciant nu îndrăzN.să li se opună, fiind sprijiniţi chiar de politie si de oameni politici, inculpatul avea de a ales intre a le interzice accesul in local a coinculpaţilor si de a suporta repercusiunile si intre a –i accepta in anumite condiţii si să încerce sa menţină liniştea in local, ba chiar să obţină si un profit, reţinându-se astfel de instanţa de fond că inculpatul a ales cea de a doua varianta si din dorinţa de a obţine cat mai mulţi bani a depăşit graniţa legalităţii, intrând pe tărâm infracţI.al, instituind obligaţia plătii unei taxe de către prostituatele care isi racolau clienţii in discotecă, banii fiind percepuţi sub forma unor consumaţii obligatorii, pe care trebuiau să le facă clienţii fetelor, fie sub forma plătii unui comisI.la părăsirea loC.lui. Arată că există situaţii când anumite activităţi umane sunt in principiu licite si numai când ele se subsumează intenţiei infracţI.ale, este vorba de o ilegalitate.

Arată că pe inculpat nu il interesa cine este clientul loC.lui, ci doar ca acesta să plătească acea sumă care prin decizia depusă la dosar a SC C.H. in care se spuN.că urmare Ordonanţei Guvernului nr.36/20023, si a declaraţiilor de impunere a impozitului pe spectacole, s-a dispus obligativitatea efectuarea unui consum minim. Astfel, apreciază că inculpatul nu a făcut altceva decât să respecte o decizie a conducerii societăţii de obligativitate a plătii unei sume de bani.

Arată că dacă lucrurile ar fi stat aşa cum retine Parchetul, inculpatul s-ar fi mulţumit cu soluţia instanţei de fond, dar acesta apreciază că este nevinovat si doreşte o soluţie corectă. Mai solicită a se avea in vedere persoane inculpatului care este o persoană serioasă, credincioasă si are o vârstă înaintată, iar unitatea comercială La care lucra a avut un aşa succes si datorită prestaţiei sale.

In ceea ce priveşte apelul declarat de Parchet, implicit apreciază că se impune respingerea acestuia.

Apărătorul ales al apelantului inculpat S.G.A. apreciază hotărârea atacata nelegală si netemeinică, având in vedere că la instanţa de fond s-a reţinut ca acest inculpat a făcut parte din grupul infracţI.al condus de fraţii B.si plasa in H.L., contra unui comisI., diverse prostituate. Apreciază aceste susţineri total nereale si nu se coroborează cu întreg probatoriul administrat in cauză. Arată că acest inculpat a fost trimis in judecată doar pe baza unei singure convorbiri telefonice intre acesta si C.T. din care nu rezultă faptul că ar fi avut legături cu grupul infracţI.al. Arată că fisele de pontaj de la hotel au fost interpretate de

instanţa de fond in mod total eronat, având in vedere că la momentul când acele fete intrau in hotel pentru a merge la trei cetăţeni italieni pe care ii cunoşteau si nu aveau nevoie să fie plasate, inculpatul nu era de serviciu si nu se poate concluzI.a astfel că acele fete erau racolate si trimise acelor bărbaţi. Solicită a se avea in vedere declaraţiile martorilor care au declarat ca niciodată nu l-au văzut pe inculpat primind sume de bani, acesta fiind bagajist si nu a intervenit pe lângă recepţiO.r pentru a introduce pe cineva in hotel. Arată că inculpatul nu putea interzice acelor fete să meargă la camera la care acestea solicitau să meargă. In plus, arată că nici un alt inculpat din dosar, nu il cunoştea pe acest inculpat. Arată că după ce C.a dat declaraţii in legătură cu acest inculpat, dar si cu alţii, fata de aceasta s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, reţinându-se că a săvârşit fapta fără intenţie. Solicită astfel, admiterea apelului declarat de inculpat si respingerea apelului declarat de Parchet.

Apărătorul ales al apelantului inculpat B.I. solicită să se aibă in vedere motivele de apel depuse la dosar. Arată că a invocat autoritatea lucrului judecat cu privire la această infracţiune prev. de art.7 alin.1 si 3 din Legea nr.39/2003. A solicitat achitarea inculpatului conform art.10 lit.a si c Cod de procedură penală, a invocat aspecte de nelegalitate in legătură cu aplicarea pedepsei, apreciind ca aceasta s-a produs ca urmare a unei interpretări total greşite a art.7 din legea nr.39/2003, fiind forţata această interpretare, stabilindu-se pedepse in raport de toate infracţiunile reţinute in cauză. Mai arată că s-a dispus la instanţa de fond îndreptarea erorii materiale cu referire la recidiva prev. de art.37 lit.a Cod penal, ceea ce era total eronat. In ceea ce priveşte confiscarea dispus de instanţă, arată că prin motivele de apel s-a motivat faptul că aceasta este prost făcută si trebuie înlăturată. Mai arată cu privire la deducerea făcută de instanţa de fond, că lipseşte deducerea cu privire la o perioadă de la 29.09.1994 la 28.11.1994, perioadă ce a fost executată de inculpat.

Referitor la autoritatea de lucru judecat invocată, arată că potrivit art.317 Cod de procedură penală judecata se mărgineşte la fapta si persO. arătată in actul de sesizare. Arată că Tribunalul Bucureşti a fost sesizat anterior, in anul 2005, cu judecarea a 31 de inculpaţi, aceiaşi ca si in cauza de fată, pentru mai multe fapte, infracţiuni ce in cauza de fata s-au dovedit a fi infracţiuni scop. Arată că in cauza anterioara a fost descrisă si infracţiuN.prev. de art.7 alin.1 si 3, sesizarea fiind astfel făcută cu privire la infracţiune si la persoane, astfel că instanţa de fond ar fi trebuit să pună in discuţie schimbarea încadrării juridice cu privire la faptele cu care a fost sesizată in partea expozitivă, prima instanţă pronunţându-se prin tăcere asupra acestui aspect.

Mai arată că prin decizia 53/2007 a Curţii de Apel Bucureşti s-a tratat problema existentei unui grup infracţI.al organizat, ajungându-se ca

concluzia că este o participare ocazI.ală, date fiind raporturile de rudenie si prietenie dintre aceştia.

Apărătorul ales al apelanţilor inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. si U.C. arată că este de necontestat faptul că Parchetul prin rechizitoriu si instanţa de fond prin modul cum motivează sentinţa penala se raportează la grupul infracţI.al dar nu s-a pus in discuţie această problemă de drept. Apreciază că este absurd să se dispună trimiterea in judecată separat pentru infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 fată de infracţiunile scop ale grupului infracţI.al. Arată că deşi se susţine că in cauza anterioară nu s-a luat in calcul infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, in realitate s-a făcut judecata si pentru această infracţiune, aşa cum reiese si din motivarea hotărârii date in acel dosar, precum si in cuantumul pedepselor aplicate.

In ceea ce priveşte apelurile declarate de inculpaţi, arată că formulase si o cerere de probatorii si a indicat un număr de 43 de martori care ar fi trebuit să fie audiaţi, indicând si numele inculpaţilor ce nu au fost audiaţi de instanţa de fond. Arată că deşi conform art.377 alin.2 Cod de procedură penală se poate face acest lucru, apreciază că nu trebuie ca instanţa de apel să administreze aceste probe ce nu au fost administrate de instanţa de fond. Prin urmare, arată că nu mai susţine această cerere si solicită casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Apreciază că sunt întrunite condiţiile de nulitate prin nerespectarea dreptului la apărare, fiind încălcată si competenta materială a instanţei. Arată că este nepermis să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptelor printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale. Astfel pentru inculpatul B.V., după 5 luni, s-a reţinut aplicarea dispoziţiilor art.33 lit.a Cod penal, acesta fiind un motiv de casare si trimitere spre rejudecare. Mai arată că prin hotărâre s-a omis să se menţiO.ze ca încheierea de dezbateri face parte integrantă din hotărâre si acesta fiind un motiv de casare, hotărârea necuprinzând elementele obligatorii prevăzute de lege. Mai arată că pentru judecarea cauzei privind inculpatul minor C., instanţa ar fi trebuit să fie una specializată in acest sens, neexistând nicio dovadă că judecătorul avea competenta sa judece cauze cu minori.

Mai arată că este nepermis ca instanţa de fond să folosească probele obţinute pentru argumentarea vinovăţiei inculpatului prin interceptări telefonice ce au fost declarate neleG.obţinute, aşa cum a stabilit I.C.C.J.. Apreciază că in aceiaşi situaţie se regăsesc si convorbirile dintre inculpaţi si anchetatori, fiind încălcat dreptul la apărare si neputând servi ca probă. Arată că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art.175 Cod de procedură penală, neaudiind o serie întreagă de martori, au fost audiat unii inculpaţi in lipsa altor inculpaţi. Astfel, prin încălcarea dreptului de apărare, se impune casarea cauzei si trimiterea

ei spre rejudecare. Arată că aceste motive sunt comune pentru toţi inculpaţii pe care ii asistă.

Arată că Parchetul si instanţa de fond nu au reuşit să stabilească modalitatea in care a fost săvârşită infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, reţinându-se doar că in perioada 2002-2004 inculpaţii au constituit, iniţiat si sprijinit sub orice formă un grup infracţI.al organizat, deşi trebuia să se indice care dintre laturile obiective ale aceste infracţiuni sunt săvârşite de către fiecare inculpat in parte. De asemenea, nu s-a reuşit să se arate nici care este infracţiuN.scop a grupului infracţI.al, motivarea pe larg pe acest aspect regăsindu-se in concluziile depuse la dosar.

Prin urmare, arată că infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 nu are suport material in sensul legii si pentru instanţa de fond nu a putut administra probele necesare reţinerii acestei infracţiuni, solicită casarea hotărârii si trimiterea ei spre rejudecare la instanţa de fond. In subsidiar, solicită achitarea tuturor inculpaţilor pe care ii asistă.

Referitor la infracţiuN.prev. de art.329 Cod penal, arată că este greu de crezut că inculpatul B.V., din penitenciar, controla activitatea a două prostituate si nu este dovedită in nici un fel, fiind astfel evident că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

Apărătorul ales al inculpatului D.S., arată că pedeapsa aplicată clientului său este greşită si că susţine excepţia invocată de ceilalţi apărători, astfel că in temeiul art.379 alin.2 lit. b Cod de procedură penală solicită judecarea cauzei si aplicarea prevederilor art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.j Cod de procedură penală si să se constate incidenta autorităţii de lucru judecat. Astfel, in acest sens, invocă practică CEDO prin care se condamnă autorităţile care aduc o atingere gravă prezumţiei de nevinovăţie, incitând publicul să creadă in vinovăţia unei persoane sau se prejudiciază aprecierea faptelor de către judecător. Arată că nu este înfrântă numai prezumţia de nevinovăţie, dar si dreptul la un proces echitabil.

In ceea ce priveşte apelul declarat de inculpat, arată că a criticat hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate si netemeinice in principal pentru modul in care i-a fost aplicată pedeapsa, inculpatul trebuind sa beneficieze de prevederile art.9 lit.b din Legea nr.39/2003 si de prevederile art.19 din Legea 682/2002, având calitatea de martor, declaraţiile sale fiind folosite de Parchet in susţinerea acuzării, astfel că pedeapsa aplicată acestuia trebuia redusă la jumătate. In subsidiar, in temeiul art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.i1 Cod de procedură penală încetarea procesului penal, fiind o cauză de nepedepsire. Solicită a se avea in vedere înscrisurile depuse la dosar.

Apărătorul ales al apelantului inculpat S.M. arată că grupul infracţI.al pretins nu este stabilit clar ca roluri si funcţii, fiecare inculpat

luând o decizie întâmplătoare, neavând nici o legătură cu alţi inculpaţi. Solicită in temeiul art.379 alin.2 lit.a Cod de procedură penală admiterea apelului declarat de inculpat, desfiinţarea hotărârii instanţei de fond si achitarea acestui inculpat in temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cod de procedură penală, 11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod de procedură penală, art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.j Cod de procedură penală iar in subsidiar, aplicarea unei pedepse de pA. la 6 ani închisoare pentru infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003.

Apărătorul ales al apelantului inculpat G.E. arată că excepţia invocată este întemeiată si să se constate că pentru faptele pentru care inculpatul pe care il apără a fost trimis in judecată, există autoritate de lucru judecat. Arată că există la dosar hotărârea de condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism in conţiN.l căreia reiese in mod clar situaţia de fapt avută in vedere de instanţă, aşa cum a fost descrisă si in rechizitoriul de atunci ce coincide cu situaţia de fapt prezentată si in rechizitoriul din prezenta cauză, declaraţiile de martor si actele prezentate fiind identice, singura diferenţă fiind încadrarea juridică.

In ceea ce priveşte apelul declarat de inculpat, arată că instanţa de fond in mod greşit a reţinut ca sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, audierile neavând in vedere strict faptele săvârşite de acesta si nu s-a A.lizat suficient situaţia de fapt, astfel că motivarea hotărârii este generică si nu cuprinde elementele pe care se întemeiază soluţia, nu prevede ce fapte a săvârşit inculpatul, nu prevede in ce măsură a contribuit/participat/aderat la acest presupus grup infracţI.al. Arată că instanţa de fond nu a avut suficiente elemente să lămurească contrA.cţiile din declaraţiile martorilor, in rechizitoriu punându-se accentul pe elemente de violenta care nu se regăsesc in actele materiale reţinute in sarcina acestui inculpat. Solicită să se constate că împotriva acestui inculpat nu există nicio plângere si nicio parte vătămată care să il acuze de vreo faptă de constrângere, declaraţiile fiind contrA.ctorii. In acest sens, solicită sa se aibă in vedere concluziile scrise depuse la dosar, impunându-se achitarea inculpatului. In subsidiar, solicită redozarea pedepsei, avându-se in vedere conduita inculpatului, aşa cum rezulta din actele in circumstanţiere aflate la dosar, inculpatul fiind arestat preventiv timp de un an si 6 luni, timp in care s-a comportat in mod corespunzător si s-a reabilitat.

Apărătorul ales al apelantului inculpat B.G.I.T. arată că este de acord cu excepţia invocată de colegii săi. Pe apelul declarat de inculpat arată că faptele reţinute in sarcina acestui inculpat au o greşită încadrare juridică. Astfel, arată că s-a reţinut in sarcina inculpatului săvârşirea infracţiunii de tâlhărie si de lipsire de libertate, deşi corect era se retine numai infracţiuN.de lipsire ilegală de libertate prev. de art.189 alin.2 Cod

penal. Prezintă situaţia de fapt retinită in hotărârea atacată si arată că rezultă doar infracţiuN.de lipsire de libertate, având in vedere că se retine că ulterior s-au întors inculpaţii să ia bunurile respective ce se găseau in custodia martorei C.I.. Apreciază că pentru reţinerea infracţiunii de tâlhărie, trebuie să intervină folosirea violenţei. Mai arată că in hotărârea atacată, se reţin in considerente două fapte iar in dispozitiv, inculpatul este condamnat pentru o singură faptă, astfel că instanţa de fond nu a soluţI.at fondul cauzei, ceea ce impune conform art.379 alin.2 lit. b Cod de procedură penală, casarea acestei hotărâri si trimiterea ei spre rejudecare. Critică hotărârea primei instanţe si pentru greşita reţinere a situaţiei de fapt. Arată că inculpatul a susţinut încă de la început că nu a participat la săvârşirea unei asemeN.fapte, acuzarea bazându-se doar pe declaraţia martorei Cegă I.care este interesată in disimularea adevărului si care are calitate de complice la săvârşirea infracţiunii, având o participare foarte activă in acest sens. In plus, arată că trei martori audiaţi in cauză au arătat că la momentul săvârşirii infracţiunii, inculpatul se afla la discotecă si nu la locul faptei. Referitor la folosirea convorbirilor telefonice, arată că acestea au fost contestate de către inculpat, si s-a ajuns la concluzia că nu se poate efectua o expertiză in acest sens. Mai arată că nu se poate retine zvonul că acest inculpat ar cunoaşte alţi inculpaţi din cauză, neputându-se baza probele pe nişte zvonuri. Mai arată că au fost încălcate prevederile art.309 Cod de procedură penală referitoare la conţiN.l minutei, ceea ce atrage desfiinţarea hotărârii atacate.

Prin urmare, solicită admiterea apelului declarat de inculpat, casarea hotărâri atacate si achitarea inculpatului conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod de procedură penală. In subsidiar, solicită micşorarea pedepsei aplicate de instanţa de fond.

Apărătorul ales al apelantului inculpat G.C. arată că pedeapsa aplicată acestui inculpat este netemeinică având in vedere că ii sunt aplicabile prevederile art.9 din Legea nr.39/2003 si fata de atitudiN.inculpatului avută in cadrul urmăririi penale si in cursul cercetării judecătoreşti. Astfel, in temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală solicită admiterea apelului declarat de acesta, si aplicarea unei pedepse mai mici. Solicită a se avea in vedere si concluziile scrise depuse la dosar.

In ceea ce il priveşte pe inculpatul S.S., acelasi apărător, arată că critica adusă priveşte netemeinica hotărârii atacate asupra cuantumului pedepsei, acesta executând deja pedeapsa pentru infracţiunile pentru care este cercetat, fiind liberat condiţI.at in acest moment, fiind îndeplinite in cauză prevederile art.52 Cod penal referitor la scopul pedepsei. Prin urmare, solicită admiterea apelului declarat de inculpat si aplicarea unei pedepse mai mici.

Apărătorul ales al apelantului inculpat B.R.C. arată că participaţia acestuia penală la faptele de care este acuzat a fost una periferică iar din probele administrate reiese faptul că acesta nu se face vinovat de săvârşirea acestor infracţiuni. Arată că se reţine doar că in noaptea de 03.06.2004 împreuna cu alţi coinculpaţi ar fi răpit trei martore ce se ocupau cu practicarea prostituţiei si ca le-ar fi lipsit de libertate. Arată că la acel moment inculpatul era taximetrist si astfel transporta persoane vizate de ancheta P.ului, iar declaraţia celor trei martore nu se coroborează cu nimic altceva. Arată că in realitate martorele au participat la o P.cere, de bună voie au întreţinut relaţii sexuale cu diverse persoane si astfel nu se pot retine in sarcina acestui inculpat trei infracţiuni de lipsire de libertate si de una de viol deşi pentru aceasta din urma nu s-a formulat nici măcar plângere. Arată că in mod netemeinic instanţa de fond a transformat meseria de taximetrist in una de acoperire pentru faptele ce le-ar fi săvârşit. Solicită astfel admiterea apelului declarat de inculpat si achitarea acestuia conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod de procedură penală iar in subsidiar, reducerea pedepsei aplicate de instanţa de fond, si menţinerea deciziei de suspendare, urmând a se avea in vedere actele in circumstanţiere aflate la dosar.

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat L.I. solicită in baza art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală admiterea apelului declarat de acesta, casarea hotărârii atacate si redozarea pedepsei. Arată că acest inculpat cunoaşte numai 5 din toţi coinculpaţii si nici nu există vreo relaţie de subordonare, deşi s-a reţinut de către Parchet că acesta ar fi un apropiat al fraţilor B., dar nu se precizează in mod concret ce rol ocupă. Arată că singura vină a acestuia este că a fost la acel bar si ca că ii cunoaşte pe unii dintre inculpaţi si că avea cunoştinţă de anumite activităţi.

Apărătorul ales al apelantului inculpat D.A., arată că nu există dovezi in ceea ce priveşte constituirea acestui grup infracţI.al si solicită in baza art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală admiterea apelului declarat de inculpat, desfiinţarea hotărârii atacate si achitarea inculpatului conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod de procedură penală. Arată că instanţa de fond a avut in vedere declaraţia inculpatului I.A. de la urmărirea penală dar nu si declaraţia data in fata instanţei de fond prin care arată că acest inculpat lucra pentru fraţii B. iar declaraţia de la urmărirea penală a fost dată sub presiuN.anchetatorilor. In acelaşi mod, instanţa de fond a A.lizat si declaraţiile date de inculpaţii D.S.si de I.D.si nu s-a avut in vedere nici declaraţia inculpatului B.V. de la instanţa de fond. Precizează ca nu s-a avut in vedere că martorii cu identitate protejată au dat declaraţii contrA.ctorii, confundându-l pe acest inculpat cu alte persoane si ca nu se poate retine că inculpatul era şoferul inculpatului B.V. atâta timp cat nici măcar nu avea permis de conducere.

Depune la dosar o fotografie ce il înfăţişează pe acest inculpat la data presupusei infracţiuni din care să se constate că acesta avea o alta fizI.omie decât cea avută ulterior. Apreciază că s-au încălcat prevederile art.6 din CEDO in ceea ce priveşte prezumţia de nevinovăţie si nu s-au avut in vedere la individualizarea pedepsei si circumstanţele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si are doi copii minori.

Apărătorul ales al apelantului inculpat I.D.solicită trimiterea cauzei spre rejudecare, conform celor menţI.ate anterior de către ceilalţi apărători iar in subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei in sensul coborârii acesteia sub minimul special prevăzut de lege.

In ceea ce il priveste pe inculpatul M.I. acelaşi apărător arată că nu se poate dispune condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 si să se dispună achitarea acestuia, fapta reţinută in sarcina sa fiind inexistentă. Arată că la filele 13 si 14 din rechizitoriu nu inserat numele acestui inculpat care a fost trimis in judecată din eroare, iar in hotărârea atacată se regăseşte o singură referire vagă a infracţiunilor pentru care a fost deja condamnat la pedeapsa de trei ani cu suspendare. Arată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale si a avut o atitudine sinceră constantă. In subsidiar, solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor din art.7 in art.8 din Legea nr.39/2003.

Apărătorul apelantului inculpat C.A. solicită să se aibă in vedere faptul că inculpatul nu mai are părinţi, are probleme de sănătate si venise in acel restaurant pentru a fi alături de alţi copii si nu se poate retine că a aderat la un grup infracţI.al. Arată că nu a fost iniţiativa inculpatului minor să săvârşească anumite fapte si să se aibă in vedere atitudiN.inculpatului avută in timpul cat a fost arestat, participând la diverse activităţi educaţI.ale. Prin urmare, solicită înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat de instanţa de fond.

Apărătorul apelantului inculpat P.C.solicită admiterea apelului declarat de acesta, achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod de procedură penală. Arată că inculpatul a fost deja condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate, iar faptul că mai cunoştea alţi inculpaţi, nu înseamnă că ar fi făcut parte dintr-un grup infracţI.al organizat. In subsidiar, solicită reindividualizarea pedepsei si coborârea ei, fata de circumstanţele personale ale inculpatului, conform art.74 lit.a si c Cod penal, care este căsătorit, are un copil minor si un loc de muncă.

In ceea ce il priveste pe inculpatul D.I., acelaşi apărător, arată că lasă soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei .

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat C.Ş.solicită, admiterea apelului declarat de inculpat si trimiterea cauzei spre rejudecare. In principal, solicită achitarea inculpatului conform art.11 pct.2 lit.a cpp rap.la art.10 lit.d Cod de procedură penală iar in subsidiar, aplicarea unei pedepse mult diminuată fată de cea aplicată de instanţa de fond.

Apărătorul apelantului inculpat B.L. solicită admiterea apelului declarat de acesta, instanţa de fond dispunând in mod greşit condamnarea acestuia. Solicită a se avea in vedere concluziile scrise aflate la dosar si mai arată că in mod greşit s-a dat crezare unor declaraţii inexacte. Solicită achitarea inculpatului atât pentru infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 cat si pt cea prev. de art.189 si 194 Cod penal .

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat C.L.solicită admiterea apelului declarat de acesta si achitarea conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod de procedură penală. Arată că este de acord cu susţinerile antevorbitorilor săi cu privire la autoritatea de lucru judecat.

Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat G.Ş. solicită admiterea apelului declarat de acesta si achitarea conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod de procedură penală, declaraţiile martorilor fiind contrA.ctorii. Arată că inculpatul era un apropiat al familiei B.si se ocupa de transportul copiilor acestora si nimic mai mult. In subsidiar, solicită reducerea pedepsei aplicate acestuia sub minimul prevăzut de lege.

In ceea ce il priveşte pe intimatul inculpat G.F., acelaşi apărător, solicită respingerea apelului declarat de Parchet.

Apărătorul ales al apelantilor inculpati B.I., B.V. si P.A. arată că susţine nulitatea primei hotărâri in raport de modalitatea in care s-a pronunţat încheierea de îndreptare a erorii strecurate in minuta hotărârii, fiind modificată de aşa natura încât nu se înţelege ce pedeapsa executa inculpatul B.I., singurul remediu fiind casarea cauzei si trimiterea spre rejudecare. In plus, arată că in hotărârea de condamnare, 6 persoane sunt prezentate cu aceleaşi date de identificare. Arată că este de acord si cu susţinerile antevorbitorilor săi cu privire la autoritatea de lucru judecat. Apreciază că in mod greşit instanţa de fond a avut in vedere doar cele prezentate in rechizitoriu, dar nu si solicitările apărării. Mai arată că nu s-au avut in vedere mai multe aspecte, cum ar fi solicitarea de restituire a cauzei la Parchet, nelegalitatea convorbirilor telefonice. Mai arată că instanţa de fond deşi a făcut aplicarea dispoziţiilor art.327 alin.3 Cod de procedură penală, nu s-a dat citire efectiv acestor declaraţii, încălcându-se astfel dreptul la apărare, precum si a prevederilor art.6 din CEDO, neputându-se astfel adresa întrebări martorilor. Apreciază că nu s-a ţinut cont de autoritatea de lucru judecat

si se impune rejudecarea cauzei pt ca judecata sa se desfăşoare intr-un cadru corect.

Apărătorul din oficiu al apelanţilor inculpaţi R.B. si V.A. arată că achiesează la concluziile anterioare referitoare la autoritatea de lucru judecat. Solicită achitarea acestora conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod de procedură penală având in vedere că simplul fapt că ii cunoştea pe alţi inculpaţi nu ii face părtaşi la constituirea unui grup infracţI.al organizat. In subsidiar, solicită a se da o mai mare eficienta circumstanţelor personale ale acestora prev. de art.74,76 cp. in ceea ce o priveşte pe inculpata V.A. solicită a se avea in vedere că nu este cunoscuta cu antecedente penale si avea o vârsta frageda la acea vreme.

Apărătorul ales al apelantului inculpat R.L.arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost trimis in judecată, neputându-se retine incidenta dispoziţiilor art.7 din Legea nr.39/2003. Arată că inculpatul nu a făcut altceva decât ca in data de 03.03.2004 a vrut să isi facă singur dreptate. Mai arată că inculpatul este finul inculpatului D.S.si atâta tot. Astfel, in temeiul art.379 Cod de procedură penală solicită admiterea apelului declarat de inculpat si achitarea inculpatului conform art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod de procedură penală. In subsidiar, solicită redozarea pedepsei, având in vedere ca inculpatului ii sunt aplicabile prevederile art.9 din Legea nr.39/2003, iar instanţa de fond nu a avut in vedere circumstanţele personale ale acestuia care are un service auto si are un număr de peste 30 de angajaţi, are o familie, doi copii minori, fiind aplicabile prevederile art.74, 76 Cod penal. solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare sau sa se constate concursul de infracţiuni cu pedeapsa deja executată.

Apelantul partea civilă P.S. solicită restituirea bunurilor sale reţinute în cursul urmăririi penale.

Reprezentantul Ministerului Public arată că faptele reţinute prin decizia penală nr.53/A/2007 a Curţii de Apel Bucureşti se referă la un grup organizat, şi nu la un grup infracţI.al organizat, referindu-se la anumite infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. In plus, arată că sintagma de autoritate de lucru judecat nu se regăseşte in Codul de procedură penală, ci în Codul de procedură civilă, practica judiciară fiind cea care a stabilit care sunt condiţiile în care se poate reţine autoritatea de lucru judecat, iar I.C.C.J. prin decizia nr.38/14.12.2009 a stabilit care sunt condiţiile pentru ca într-o cauză penală să se poată reţine acest aspect. Arată că în prezenta cauză au existat rechizitorii prin care inculpaţii au fost trimişi în judecată, rechizitorii ce au fost cO.xate, iar in toate cele trei faze procesuale, fond, apel, recurs, nu există nicio soluţie de achitare sau condamnare pentru infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003.

Mai arată că inculpatul C.A.C.a fost singurul inculpat trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, iar instanţa de fond a disjuns soluţI.area cauzei privind pe acesta. Arată că titularul acţiunii penale este P.ul, iar potrivit dispoziţiilor art.263 alin.1 Cod de procedură penală, rechizitoriul trebuie să conţină faptele pentru care au fost cercetaţi inculpaţii, precum şi dispoziţia expresă de trimitere în judecată a acestora. Or, în nici unul dintre rechizitoriile cO.xate în prezenta cauză, nu există nicio menţiuN.despre trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 (cu excepţia inculpatului C.A.C., despre care a făcut vorbire anterior), astfel că instanţa de judecată nu se putea pronunţa sub acest aspect. Prin urmare, consideră că nu se poate reţine în prezenta cauză autoritatea de lucru judecat pentru infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 şi nu se poate face aplicarea art.10 lit.j Cod de procedură penală.

Arată că o bună parte a activităţii infracţI.ale, a început anterior intrării în vigoare a Legii nr.39/2003, dar potrivit legii, o infracţiune se consideră efectuată, la momentul ultimului act material, ce este reţinut in anul 2004, astfel că încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, a fost una corectă.

Referitor la inculpatul A.I., apreciază apelul declarat de acesta, ca fiind nefondat, instanţa de fond apreciind în mod corect asupra probatoriului administrat în cauză. Arată că nu se poate reţine susţinerea inculpatului cum că era obligatorie o anumită consumaţie minimă, ordonanţa guvernului referindu-se la cu totul alte aspecte, respectiv la o taxă instituită cu privire la numărul de scaune din local. Astfel, solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca nefondat.

Referitor la inculpatul Ş.G.A., solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca neîntemeiat. Arată că s-a solicitat achitarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, dar acesta nu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea acestei infracţiuni. în ceea ce priveşte fapta prev. de art.329 Cod penal reţinută în sarcina acestuia, arată că potrivit regulamentului hotelului, ce se află la dosar, nici o persoană nu avea voie să intre în hotel fără invitaţia expresă a persoanei la care mergea. Or, în prezenta cauză, nu s-a procedat în acest fel.

Referitor la inculpatul B.I., solicită respingerea apelului declarat de acesta. Arată că, într-adevăr, nu este tocmai corectă modalitatea de îndreptare a erorii materiale făcută de instanţa de fond, dar precizează că s-au reţinut iniţial prevederile art.37 lit.a si b Cod penal şi nu constată

nimic neleG.sub acest aspect. In ceea ce priveşte modalitatea de desfăşurare a cercetării judecătoreşti la instanţa de fond, arată că aceasta s-a desfăşurat cu greutate, iar de fiecare dată când au fost audiate părţi sau martori, în lipsa altor inculpaţi, au fost audiaţi sub rezerva reaudierii şi nu s-a solicitat niciodată reaudierea acestora. În ceea ce priveşte susţinerea că nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.327 Cod de procedură penală, cu privire la citirea în şedinţa publică a declaraţiilor acestor martori, arată că deşi nu s-a dat citire acestor declaraţii, instanţa de fond le-a avut în vedere la momentul soluţI.ării cauzei. Referitor la convorbirile telefonice, arată că prin decizia nr.53/2007 a Curţii de Apel Bucureşti s-au înlăturat acele convorbiri telefonice cu privire la un singur inculpat, iar excepţia de neconstituţI.alitate invocată de inculpaţi, a fost respinsă de Curtea ConstituţI.ală, astfel că judecătorul fondului s-a conformat acestei decizii, precum şi deciziilor CEDO sub acest aspect. În ceea ce priveşte menţI.area în hotărârea atacată a datelor de stare civilă ca fiind aceleaşi pentru o mare parte dintre inculpaţi, apreciază că este vorba de o simplă eroare materială. În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, arată că I.C.C.J. a stabilit că se are în vedere pedeapsa pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat. Prin urmare, apreciază că instanţa de fond a făcut o individualizare justă a pedepsei.

Referitor la inculpaţii B.I., B.V., S.C., S.S., S.A. si U.C. solicită respingerea apelurilor declarate de aceştia, ca nefondate, instanţa de fond A.lizând în mod corect probatoriul administrat în cauză şi nu se pot reţine prevederile art.10 lit.a sau d Cod de procedură penală. În ceea ce priveşte susţinerea apărării cum că nu au fost audiaţi mulţi martori, arată că se puteau cere aceste aspecte la acel moment, astfel că apreciază că nu s-a încălcat in nici un fel dreptul la apărare.

Referitor la inculpatul B.I., solicită admiterea apelului declarat de acesta şi reindividualizarea pedepsei aplicate pentru infracţiuN.prev. de art.329 alin.1 Cod penal, pedeapsa aplicată de instanţa de fond fiind nejust individualizată.

Referitor la inculpatul D.S., solicită admiterea apelului declarat de acesta, urmând a se da eficienţă prevederilor art.9 din Legea nr.39/2003, combinate cu dispoziţiile artt.74, 76 Cod penal, contribuţia acestuia fiind esenţială atât în ceea ce priveşte stabilirea întreG.i palier al activităţii infracţI.ale, cât şi a membrilor acestui grup.

Referitor la inculpatul S.M. solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca nefondat, apreciind că din probatoriul administrat in cauză, rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

Referitor la inculpatul G.E. menţine concluziile cu privire la aplicarea dispoziţiilor art.10 lit.j Cod de procedură penală. În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, apreciază că aceasta s-a făcut în mod just de către instanţa de fond, astfel că apelul declarat de acesta, apare ca fiind neîntemeiat.

Referitor la inculpatul B.G.I.T., arată că încadrarea juridică a faptelor este corectă, nefiind vorba de folosirea de calităţi oficiale pentru a-l obliga să dea anumite bunuri, ci este corect a se reţine dispoziţiile art.211 Cod penal. Mai arată că nu este corectă nici susţinerea că ar fi fost iniţial reţinute 2 fapte, iar că ulterior ar fi fost condamnat pentru o singură faptă. Mai arată că martorii au declarat ce au vrut şi nu le-a spus nimeni ce să declare. Prin urmare, solicită respingerea apelului declarat de acesta.

Referitor la inculpatul G.C., solicită admiterea apelului declarat de acesta, urmând a se da eficienţă prevederilor art.9 din Legea nr.39/2003, combinate cu dispoziţiile artt.74, 76 Cod penal, inculpatul colaborând cu organele de urmărire penală pentru lămurirea cauzei.

Referitor la inculpatul S.S. solicită admiterea apelului declarat de acesta, având în vedere starea de sănătate a acestuia, aşa cum rezultă din raportul de expertiză medico legală aflat la dosar şi faptul că a executat deja o bună parte din pedeapsa de 6 ani închisoare.

Referitor la inculpatul B.R.C. solicită respingerea apelului declarat de acesta, din probele administrate in cauză rezultând că acesta se face vinovat de săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Referitor la inculpatul L.I. solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca nefondat, pedeapsa aplicată acestuia fiind corect individualizată.

Referitor la inculpatul D.A. solicită respingerea apelului declarat de acesta, apreciind că din probele administrate în cauză rezultă vinovăţia acestuia pentru faptele reţinute în sarcina sa. Mai arată că susţinerea acestuia cum că nu avea permis de conducere, nu conduce la ideea că nu ar fi săvârşit fapta reţinută în sarcina sa.

Referitor la inculpatul I.D. solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca nefondat, pedeapsa aplicată acestuia fiind corect individualizată, fiind deja O.ată spre minimul special.

Referitor la inculpatul M.. solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca nefondat. Arată că în rechizitoriu este descrisă fapta pentru care a fost trimis in judecată, iar instanţa de fond a făcut o bună A.liză a probelor administrate in cauză.

Referitor la inculpatul C.A.C.solicită admiterea apelului declarat de acesta şi înlăturarea sporului de pedeapsă ce i-a fost aplicat, având în vedere circumstanţele personale acestuia, vârsta acestuia de la data săvârşirii faptei şi circumstanţele reale ale comiterii faptei.

Referitor la inculpatul P.C.S. solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca nefondat. Arată că activitatea sa infracţI.ală este amplă, fiind condamnat definitiv pentru 7 infracţiuni de lipsire de libertate în mod nelegal.

Referitor la inculpatul C.Ş., solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca neîntemeiat. Apreciază că din probatoriul administrat, rezultă vinovăţia inculpatului, pedeapsa fiind just individualizată în raport de circumstanţele reale şi personale.

Referitor la inculpatul B.L. solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca neîntemeiat, instanţa de fond făcând o A.liză justă a probatoriului administrat în cauză.

Referitor la inculpatul C.L. solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca neîntemeiat, pedeapsa aplicată fiind just individualizată în raport de probatoriul administrat în cauză.

Referitor la inculpatul G.Ş. solicită respingerea apelului declarat de acesta, vinovăţia acestuia fiind dovedită prin probatoriul administrat în cauză. Apreciază că pedeapsa a fost just individualizată, faţă de actele dosarului.

Referitor la inculpatul P.A. solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică.

Referitor la inculpatul R.B. solicită respingerea apelului declarat de acesta, ca nefondat, acesta fiind dat în urmărire generală de mult timp.

Referitor la inculpata V.A. solicită respingerea apelului declarat de aceasta, ca nefondat, încadrarea juridică a faptelor fiind corect stabilită, iar pedeapsa just individualizată, faţă de actele dosarului şi împrejurarea că aceasta s-a sustras de la cercetarea judecătorească şi de la urmărirea penală.

Referitor la inculpatul R.L. solicită admiterea apelului declarat de acesta şi reindividualizarea pedepsei la pedeapsa de 3 ani închisoare, urmând a se da eficienţă prevederilor art.74, 76 Cod penal.

Referitor la cererea apelantului parte civilă P.S. de restituire a bunurilor, urmează ca instanţa să se pronunţe dacă în acest moment se poate admite această cerere.

Referitor la cererile formulate de S.L.şi M.C.Ş., în nume propriu şi în numele SC C. SRL, arată că din actele dosarului rezultă că imobilele pe care s-a pus sechestru, nu mai sunt în proprietatea inculpatului D.S.. Apreciază că formal, se impune admiterea cererilor şi restituirea acestora.

Solicită obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Apelantul inculpat C.A.C., în ultimul cuvânt, arată că nu a avut nicio legătură cu ceilalţi inculpaţi şi că regretă faptele săvârşite. Solicită înlăturarea sporului de pedeapsă.

Apelantul inculpat A.I., în ultimul cuvânt, arată că este nevinovat şi nu a făcut decât să respecte reguli impuse de administratorul restaurantului. Solicită achitarea sa pentru faptele reţinute în sarcina sa.

Apelantul inculpat B.G.I.T., în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele spuse de apărătorul său.

Apelantul inculpat B.I., în ultimul cuvânt, arată că este nevinovat şi nu a făcut parte din nici un grup infracţI.al organizat. Prezintă aspecte legate de incidentele ivite în cursul cercetării judecătoreşti şi precizează că el este cel tâlhărit, având în vedere că i s-au confiscat două autoturisme care acum nu mai există. Mai arată că nu s-au prezentat suporţii magnetici pe care s-au înregistrat convorbirile telefonice şi lasă soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei.

Apelantul inculpat B.V., în ultimul cuvânt, arată că la instanţa de fond a solicitat audierea a doi martori, cerere ce a fost respinsă. Arată că este nevinovat şi pedeapsa aplicată este mult prea mare. Arată că lasă soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei.

Apelantul inculpat B.I., în ultimul cuvânt, arată că a executat deja pedeapsa pentru fapta pe care a săvârşit-o.

Apelantul inculpat D.S., în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele spuse de apărătorul său.

Apelantul inculpat G.C., în ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate şi că pedeapsa aplicată de instanţa de fond este mult prea mare.

Apelantul inculpat G.Ş., în ultimul cuvânt, arată că a executat deja pedeapsa pentru fapta pentru care a fost cercetat. Arată că nu are nicio legătură cu nici un grup infracţI.al organizat.

Apelantul inculpat I.D., în ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate şi că nu are nicio legătură cu alţi coinculpaţi.

Apelantul inculpat M.., în ultimul cuvânt, arată a executat o parte din pedeapsa ce i-a fost aplicată şi nu înţelege de ce este acuzat în prezenta cauză.

Apelantul inculpat P.C., în ultimul cuvânt, solicită achitarea pentru infracţiuN.reţinută în sarcina sa.

Apelantul inculpat R.L., în ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate şi că este de acord cu cele spuse de apărătorul său.

Apelanta inculpată S.A., în ultimul cuvânt, arată că nu înţelege de ce este acuzată în prezenta cauză, deoarece este nevinovată.

Apelanta inculpat S.S., în ultimul cuvânt, arată că este s-au spus multe neadevăruri în cauză în legătură cu copii săi. Arată că a crescut de 7 ani copiii inculpatei S.A..

Apelantul inculpat G.E., în ultimul cuvânt, arată că este nevinovat şi nu a făcut parte din nici un grup infracţI.al organizat. Arată că are un copil minor în întreţinere şi un loc de muncă.

Intimata inculpată M.V.A., în ultimul cuvânt, arată că nu a făcut parte din nici un grup infracţI.al organizat şi nu are nicio legătură cu ceilalţi inculpaţi. Arată că în prezenţa sa, nimeni nu a fost şantajat sau ameninţat.

C U R T E A ,

Având nevoie de timp pentru a delibera,

D I S P U N E:

Amână pronunţarea la data de 03.02.2011. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19.01.2011.

PREŞEDINTE, GREFIER,

SEDINTA PUBLICĂ DE LA 03.02.2011

Curtea, in aceeaşi compunere si pentru aceleaşi motive,

D I S P U N E:





D I S P U N E:





D I S P U N E:





D I S P U N E:





D I S P U N E:





D I S P U N E:



R O M Â N I ACURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR. 7307/2/2009(1851/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.123/A

Şedinţa publică de la 11.04.2011

Pe rol se află soluţionarea apelurilor declarate de către P.I.C.C.J. -D.I.I.C.O.T. şi inculpaţii: B.I., B.V., L.I., G.C., B.G.I.T., D.S., P.C.S., R.B., C.Ş., R.L., C.L., B.L., S.S., S.A., U.C., B.I., S.C., S.S., D.A., G.Ş., G.E., M.., B.R.C., V.A., A.I., P.A., S.M., Ş.G.A., I.D., C.A.C. şi partea civilă P.S., împotriva sentinţei penale nr. 114 pronunţată la data de 03.02.2009 de către Tribunalul Bucureşti - Secţia a-II-a penală în dosarul nr. 13805/3/2007.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa din data de 19.01.2011, fiind consemnate in încheierea de şedinţă de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea la datele de 03.02.2011, 18.02.2011, 04.03.2011, 18.03.2011, 01.04.2011, 08.04.2011 şi apoi pentru astăzi, 11.04.2011, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:

CONSIDERENTE,

Asupra apelurilor penale de faţă, reţine următoarele:Prin rechizitoriul din 18.04.2007 al P.I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T., emis

în dosarul nr.147/P/2004, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:1. B.I. zis „N.C.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;2. B.V. zis „S.C." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003 respectiv pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 329 al.1 cu aplic. art. 41 al.2, cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.3. L.I. zis „I." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;4. G.C. zis „M." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin, 1-3 din Legea nr. 39/2003;5. D.S. zis “F.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;

6. C.Ş. zis „F." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;7. R.L. zis „R." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 al in. 1-3 d in Legea nr. 39/2003 cu aplic, art 37 lit. „b" C.pen.8. C.L. pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;9. S.S. zis „N.G.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;10. S.A. zisă „A.C.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit „a" Cp.;11. U.C. zis „U." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003 cu aplic, art 37 lit. a Cp.;12. B.I. zis „C.B." , „C.I." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;13. S.S. zisă „M.C." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de - art 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;14. I.D.zis „J." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;15. M.I. zis „L." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de

art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;16. P.A. zis „L." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;17. S.M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;18. R.B. zis „B." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;19. B.L. zis „L." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. 1 - 3 din Legea nr. 39/2003, art. 194 alin. 1 din Cp. şi art. 189 alin. 1 şi 2 din Cp. toate cu aplic, art.33 lit."a" C.pen.20. S.C. zis ,,G."pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003, art. 12 al. 1,2 lit."a" din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp., ambele cu aplicarea art.33 lit. a Cp.21. I.A. zis „A.” pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de

art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;22. D.A. zis „A." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003-art.329 alin.1 şi 2 cu aplic. art.4l alin.2 Cp., art. 12 alin. 1 din Legea 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 Cp., toate cu aplic. art. 33 lit."a" Cp.;23. G.Ş. zis „F." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;

24. G.E. zis „C.E." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;25. B.R.C.zis „R." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;26. V.A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;27. P.C.S. pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003;28. B.G.I.T. zis „I.B.V." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003; art. 211 alin. 1, 2 lit. „b" şi al.21 lit. a şi c C.p.; art. 189 alin.1, 2 şi 5 Cp. (parte vătămată P.S.), toate cu aplic. art. 33 lit. „a" Cp.29. G.F. zis „B." pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art.7 alin. 1-3 din Legea nr. 39/2003; art. 211 alin. 1, 2 lit. „b"şi al.21 lit. "a" şi „c"C.p.; art. 189 alin. 1, 2 şi 5 Cp. (parte vătămată P.S.), toate cu aplic. art. 33 lit. „a" Cp.;30. A.I. zis „N.I." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 329 alin. 1 din Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp.;31. D.I. zis „C.T." pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 329 alin.1 din Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp.;32. Ş.G.A. pentru săvârşirea infracţiunii prev.şi ped, de art. 329 alin. 1 din Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cp.

In ceea ce îi priveste pe inculpaţii M. V.A., cercetată pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 7 al 1 – 3 din Lg.39/2003 si C.A.A.C., cercetat pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 7 al 1 – 3 din Lg.39/2003, Tribunalul a reţinut că prin incheierea de sedinta din data de 05.05.2008, pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a penala in dosarul nr.30869/3/2005 (dosar format vechi nr.4528/2005) s-a constatat ca faptele care au fost retinute in sarcina lor au format obiectul disjungerii din dosarul nr.5726/2004 si constau in acuzatia ca inculpatii au aderat la un grup infarctI.al organizat, compus din inculpatii B.I., B.V., L.I., G.C. si altii, persoane care ulterior au fost trimise in judecata prin rechizitoriul nr.147/P/2007 al Parchetului de pe langa ICCJ, cauza fiind înregistrată la Tribunalul Bucuresti-Sectia a-II-a penala,sub nr.13805/3/2007, astfel constatandu-se ca faptele pentru care cei doi inculpati au fost trimisi in judecata sunt cO.xe cu cele care fac obiectul dosarului 13805/3/2007 al Tribunalului Bucuresti-Sectia a II-a penala, pentru o buna infaptuire a justitiei a fost inaintat dosarul nr.30869/3/2005 al Sectiei I-a Penale a Tribunalului .......completului Sectiei a II-a Penala din cadrul Tribunalului .......investit cu solutI.area dosarului 13805/3/2007.

La termenul din data de 13.05.2008 Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a penală a dispus reunirea celor doua cauze

considerându-se leG. sesizată si cu solutI.area infractiunilor prev. de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, care au fost retinute în sarcina inculpatilor M. V. A. si C.A.C..

Prin sentinţa penală nr.114 din 03 februarie 2009, pronunţată în dosarul nr.13805/3/2007, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de şedinţă din data de 19.06.2009, Tribunalul Bucureşti Secţia II-a Penală, a hotărât următoarele:

În baza art 334 C.p.p. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrarii juridice a faptei din infractiuN. prev.de art.7 alin .1 – 3 din Legea 39/2003, în infractiuN.prev. de art.323 C.p. formulata de inculpatii B.I., B.V., S.S., S.A., P.A., S.C., B.I..1. În baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art.37 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul B.I. (……….) la pedeapsa închisorii de 13 ani.

În baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art.64 lit. a si b Cod penal pe timp de 6 ani dupa executarea pedepsei, în conditiile art 66 Cod penal.

S-a făcut aplicarea disp art 71, 64 lit.a si b Cod penal.S-a constatat ca fapta dedusă judecatii in prezenta cauza este

concurenta cu faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I-a Penala,definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum si cu infractiunile prev. de art.211 alin.2 cu aplic.art 37 lit.a si b Cod penal si cu infractiuN.prev. art 189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art 37 C.p., pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare prin sentinta penala nr.204/07.02.2003, definitiva prin decizia penala nr.1444/29.07.2004 a CAB.

A fost descontopită pedeapsa rezultanta aplicata prin sentintele mai sus amintite in pedepsele compO.nte, respectiv:

- 2 pedepse a cate 2 ani si 6 luni inchisoare fiecare;- sporul de o L. si 17 zile inchisoare ; - 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art.189

alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 37 lit.b C.p.- 6 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de 211

alin 2 cu aplic.art.37 lit.b C.p., pedepse pe care le repune in individualitatea lor.

In baza art 33 lit.a , 34 lit.b, 35 Cod penal au fost contopite pedepsele principale, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea a inchisorii de 13 ani, ca pedeapsa rezultanta ,alaturi de care s-a dispus a se executa pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 6 ani .

In baza art 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă prevenţia şi durata executata, respectiv de la 12.07.2004, la zi.

A fost anulat M.E.P.I. a pedepsei de 6 ani inchisoare si s-a dispus emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa rezultanta stabilita prin prezenta sentinta.

2. În baza art.329 al.1 C.p. cu aplic.art 41 alin 2 C.p. ,cu aplic.art 37 lit.b C.p., condamna pe inculpatul B.V. (………) la pedeapsa de 5 ani inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 lit.a si b Cod penal.In baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitiul

drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.

In baza art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003, cu aplic art.37 lit.a si b C.p. condamna pe inculpatul B.V. la pedeapsa de 15 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.71, 64 lit.a si b Cod penal.In baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercitiul

drepturilor prev.de art 64 lit.a si b C.p. pe timp de 7 ani, in conditiile art 66 C.p.

S-a constatat că faptele deduse judecatii in prezenta cauza sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti- Sectia I-a Penala, definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ.

A fost descontopită pedeapsa principala rezultanta si pedeapsa complementara rezultantă aplicate prin sentinta mai sus amintita in pedepsele compO.nte si sporul de pedeapsa de 2 ani inchisoare.

Au fost descontopite pedepsele rezultante aplicate pentru savarsirea celor 3 infractiuni prev de art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 37 lit.a Cod penal si art 33 lit.b Cod penal, in trei pedepse a cate 9 ani inchisoare, fiecare, si restul ramas neexecutat, de 271 zile inchisoare din pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2089/1995 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/1996 a Tribunalului .......( parti vatamate U.N., C.A., C.V.).

In baza art 61 Cod penal a fost contopit restul ramas neexecutat de 271 zile inchisoare din pedeapsa mai sus amintita, cu fiecare din cele 3 pedepse de cate 9 ani inchisoare aplicate prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......si cu pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute 3 pedepse a cate 9 ani inchisoare fiecare pentru infractiuN.prev de art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.37 lit.a Cod penal si art.33 lit.b Cod penal, si o pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata pentru infractiuN.prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, cu aplic.art.37 lit a si b Cod penal.

S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 Cod penal pe lângă fiecare dintre aceste pedepse, precum si disp art.65 Cod penal pe langa pedeapsa aplicata in cauza de fata, respectiv aceea de 15 ani închisoare stabilita pentru infractiuN.prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţa penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008, a ICCJ, pentru infractiuN.prev de art.189 alin 1 si 2 C.p, cu aplic.art 37 lit.a Cod penal în pedeapsa de 9 ani inchisoare si restul ramas neexecutat de 271 zile inchisoare din pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2089/1995 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/1996 a Tribunalului .......(parte vatamata U.N.).

In baza art 61 Cod penal a fost contopit restul ramas neexecutat de 271 zile inchisoare din pedeapsa mai sus amintita, cu pedeapsa de 15 ani inchisoare, aplicata in aceasta cauza si cu pedeapsa de 9 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, pentru infractiuN.prev de art 189 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 37 lit.a C.p., inculpatul urmand sa execute doua pedepse cu inchisoarea, respectiv 15 ani inchisoare si 9 ani inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 lit.a si b Cod penal pe langa fiecare dintre aceste pedepse, precum si disp art 65 Cod penal pe langa pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata in cauza de fata.

In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite toate pedepsele mentI.ate mai sus, inclusiv sporul de 2 ani inchisoare si pedepsele de 11 ani inchisoare, 10 ani inchisoare si 9 ani inchisoare, aplicate pentru infractiunile prev de art.26 rap la art 211 alin 1,alin 2 lit.b si alin.2/1 lit.a si c Cod penal, cu aplic.art 37 lit.b Cod penal; prev de art 26 rap la art.189 alin 1 si 2 Cod penal ,cu aplic.art 37 lit.b C.p. si prev. de art. 12 alin.1 ,2 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic.art 37 lit.b si art 41 alin.2 Cod penal, inculpatului fiindu—i dată spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani inchisoare si 7 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b Cod penal.În baza art 88 Cod penal si 39 alin.2 Cod penal s-a dedus din

pedeapsa retinerea si arestarea preventiva si durata executata din pedeapsa de la 02.05.2004 la zi.

A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedepsele rezultante aplicate prin prezenta sentinta.

3. În baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat inculpatul L.I. (……….., la pedeapsa de 7 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b Cod penal.

In baza art.65 Cod penal, i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod penal pe timp de 4 ani, în condiţiile art 66 Cod penal.

In baza art.67 alin.3 Cod penal, s-a dispus degradarea militara a inculpatului.

Se constată ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in concurs real cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, pentru sav infr prev de art.194 alin.1 Cod penal.

In baza art 33 lit.a ,art. 33 lit.b Cod penal si art.35 Cod penal au fost contopite pedepsele, respectiv cea de 7 ani inchisoare aplicata prin prezenta sentinta si cea de 2 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 966/2005, a Tribunalului Bucuresti, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani inchisoare, precum si pedepsele complementare constand in interzicerea exercitiului drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cp pe timp de 4 ani si degradarea militara.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod penal.In baza art.88 Cod penal, s-a dedus preventia de la 07.06.2004 la

21.04.2005.A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a

Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

4. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art 9 alin 2 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul G.C. (……….), la pedeapsa de 8 ani inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in

concurs real cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare aplicată prin sentinta mai sus amintita în pedepsele compO.nte care au fost repuse in individualitatea lor astfel:

- o pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev. de art 189 alin 1 si 2 C.p.;

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 221 C.p.;

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art.194 alin.1 C.p. si

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p., cu aplic.75 lit.a C.p.

În baza art.33 lit.a, art 34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite pedepsele, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani inchisoare, ca pedeapsa principala rezultanta, alaturi de care s-a dispus a fi executată si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art .64 lit.a si b C.p. , pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la 7.06.2004 –

21.04.2005, si de la 6.03.2008 la zi.A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a

Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin sentinta pronunţată in prezenta cauză.

5. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art.9 alin.2 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul D.S.(……….), la pedeapsa de 7 ani inchisoare.S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat că fapta dedusă judecătii in prezenta cauza este in

concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

A fost descontopită pedeapsa rezultanta in pedepsele compO.nte si sporul de un an inchisoare, dupa cum urmeaza :

- o pedeapsa de 11 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art.211 alin.1 , alin.2 lit.b si alin.,2/1 lita si c C.p. (parte vatamata P.S. );

- o pedeapsa de 9 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 (parte vatamata P.S.);

- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin.1 C.p. cu aplic.art 75 lit.a C.p.(parte vatamata D.I.A.);

- o pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art.189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art 75 lit.a C.p. (parte vatamata D.I.A.);

- 7 pedepse a câte 8 ani inchisoare fiecare, aplicate pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.c C.p. si art 33 lit.b C.p.

- o pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 321 alin 1 si 2 C.p., cu aplic art 75 lit.a si c C.p.;In baza art 33 lit.a , 34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 11 ani inchisoare plus sporul de 1 an inchisoare stabilit prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......deci, în final, inculpatului dându-i-se spre executare ca pedeapsa principala rezultanta pedeapsa de 12 ani inchisoare, alaturi de care s-a dispus a se executa si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p. , pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la 4.05.2004 la zi.A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a

Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin sentinta pronunţată în prezenta cauză.

6. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul C.Ş.(……….), la pedeapsa de 7 ani inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p. S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in


A fost descontopită pedeapsa rezultanta in pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor, dupa cum urmeaza:

- o pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p, cu aplic art 75 lit.a C.p.;

- o pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. ,cu aplic art 75 lit.a C.p.In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, alaturi de care s-a dispus să execute si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art .64 lit.a si b C.p. , pe timp de 4 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la

26.04.2004 la zi.

A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

7. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , cu aplic.art 9 alin.2 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul R.L………), la pedeapsa de 4 ani inchisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p. S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in


A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor ,dupa cum urmeaza:

- o pedeapsa de 3 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p., cu aplic.art 75 lit.a C.p. ,art.74 alin.1 lit.c C.p., art.74 alin.2 C.p. si art. 76 alin 1 lit.e Cp.;

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 75 lit.a C.p. ,art 74 alin 1 lit.c C.p., art.74 alin.2 C.p. si art 76 alin.1 lit.b C.p.In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani inchisoare, alaturi de care s-a dispus executarea si a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev de art .64 lit.a si b C.p. , pe timp de 3 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata

respectiv: retinerea de o zi de la data de 7.05.2004, perioada retinerii si arestarii preventive de la data de 26.07.2004 la 24.12.2004, perioada de la 7.03.2008 la zi.

A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă aplicata prin prezenta sentinta.

8. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul C.L.(……….), la pedeapsa de 7 ani si 6 luni inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.

In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p.

In baza art.67 C.p, s-a dispus degradarea militara a inculpatului .S-a constatat ca fapta prev. de art.7 din Legea 39/2003 este

concurenta cu faptele prev. de art.189 alin.1 si 2 C.p. si art.194 alin.1 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului ....... la pedeapsa de 7 ani inchisoare şi respectiv 2 ani si 6 luni inchisoare.

Au fost descontopite pedepsele si repuse în individualitatea lor, respectiv doua pedepse a câte 3 ani închisoare si 7 ani si 6 luni inchisoare, rezultate ca urmare a revocarii gratierii conditI.ate a pedepsei de 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2309/2002 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr.499/20.06.2003 a Curtii de Apel Brasov.

In baza art.10 din Legea 543/2002 a fost revocată gratierea conditI.ata a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin mai sus amintita sentinta si s-a adăugat această pedeapsa la pedeapsa aplicata in prezenta cauza, inculpatul avand de executat trei pedepse cu inchisoarea, respectiv:

- 8 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 7 alin 1 – 3 din Legea 39/2003;

- 7 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p.;

- 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p.S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p. pe langa fiecare

pedeapsă.In baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executarea pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani si degradarea militara.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 28.04.2004 la

29.04.2004 si de la data de 30.08.2004 la 21.04.2005.A fost anulat M.E.P.I. emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a


9. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul S.S. (…….), la pedeapsa de 7 ani închisoare.


In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ. la pedeapsa inchisorii de 6 ani.

A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele compO.nte, pe care le repune in individualitatea lor ,dupa cum urmeaza :

- 2 pedepse a cate 3 ani inchisoare fiecare pentru savarsirea a doua infractiuni prev de art 194 alin. 1 C.p., cu aplic.art 75 lit.a C.p.;

- pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea unei infractiuni prev de art 321 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art. 75 lit.a C.p.;

- sporul de un an inchisoare .In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare ca pedeapsă rezultantă principală si pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 3 ani.


zi. A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a


10. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , cu aplic.art 37 lit.a C.p. a fost condamnată inculpata S.A. (………), la pedeapsa de 10 ani inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 6 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in

concurs real cu faptele pentru care inculpata a fost condamnata prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ la pedeapsa inchisorii de 6 ani.

A fost descontopită pedeapsa principala rezultanta de 12 ani inchisoare si pedeapsa complementara rezultantă constand în interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. pe o perioada de 5 ani, aplicate prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în

pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor, dupa cum urmează:

- 3 pedepse a câte 8 ani inchisoare, fiecare, pentru savarsirea infractiunii prev. de art 25 rap la art 189 alin 1 si 2 Cp cu aplic.art 37 lit.la Cp si art 33 lit.b C.p.;

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p, pentru savarsirea infractiunii prev de art.329 alin 1 C.p cu aplic art 37 lit.a C C.p si art 41 alin 2 C.p;

- o pedeapsa de 10 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p, pentru savarsirea infractiunii prev de art.13 alin 1,2,3,4 din legea nr 678/2001 , cu aplic art 37 lit.a C C.p si art 41 alin 2 C.p;

- o pedeapsa de 2 ani închisoare aplicata prin s.p. nr 3521/28.10.1999 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.1524/27.09.2000 a CAB, gratiata conditI.at prin Legea 137/1997.

S-a făcut aplicarea disp.art 10 din Legea 137/1997 privind revocarea gratierii conditI.ate a pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta mai sus amintita si s-a adăugat aceasta pedeapsa la fiecare dintre pedepsele aplicate inculpatei, urmand ca aceasta sa execute pedepsele de: 12 ani inchisoare, 12 ani inchisoare, 5 ani inchisoare si 3 pedepse a cate 10 ani inchisoare, fiecare.

In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art. 35 C.p., au fost contopite pedepsele, inculpatei dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 12 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principală si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 6 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 18.11.2004,

la zi. A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a

Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

11. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , cu aplic.art 37 lit.a C.p. condamna pe inculpatul U.C.(………..), la pedeapsa de 9 ani închisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 6 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauza este in

concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin

sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J., la pedeapsa inchisorii de 10 ani.

A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă si pedeapsa complementară rezultantă, aplicate prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele compO.nte, care au fost repuse în individualitatea lor, precum si restul ramas neexecutat de un an si 128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr.3853/2000 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti, dupa cum urmează:

- o pedeapsa cu închisoarea de 10 ani si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. aplicate pentru savarsirea infractiunii prev de art 13 alin 1,2,3,4 din Legea 678/2001, cu aplic.art.41 alin 2 C.p. si art 37 lit.a C.p.;

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p, aplicate pentru savarsirea infractiunii prev de art 329 alin.1 C.p. , cu aplic. art 41 alin 2 C.p. si art 37 lit.a C.p.;

- trei pedepse a câte 8 ani inchisoare aplicate pentru săvârşirea infractiunii prev de art.25 rap la art.189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art 37 lit.a C.p. si art 33 lit.b C.p.;In baza art 61 C.p., instanţa a contopit fiecare dintre pedepsele

principale mentI.ate mai sus cu restul de pedeapsa ramas neexecutat de 1 an si 128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 3853/2000 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti, inculpatul urmand sa execute pedepsele principale rezultante de 9 ani inchisoare,10 ani inchisoare, 3 ani inchisoare si 3 pedepse a cate 8 ani inchisoare fiecare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. pe langa fiecare dintre aceste pedepse.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani inchisoare, sporita cu un an, deci 11 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara si a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 6 ani.


la zi. A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a

Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă aplicata prin prezenta sentinta.

12. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , condamna pe inculpatul B.I. (……..), la pedeapsa de 7 ani închisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat că fapta dedusa judecatii în prezenta cauza este in

concurs real cu fapta de proxenetism prev de art .329 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 41 alin.2 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

In baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., a fost contopită pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata în cauza de fata cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicata prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principală si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 28.08.2004 –

30.04.2007. A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a

Tribunalului ....... si dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.13. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 ,cu aplic.art 74 lit.a, art 76 C.p., a fost condamnată inculpata S.S. (……….), la pedeapsa de 3 ani închisoare.

In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauza este in concurs real cu fapta de proxenetism prev de art .329 alin 1 si 3 C.p., cu aplic.art.41 alin.2 C.p., pentru care inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit.a si b C.p., prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele inculpatei dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani inchisoare ca pedeapsa rezultantă principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 3 ani.

In baza art 88 C.p, s-a dedus retinerea de 24 ore din data de 28.08.2004 .

In baza art.861, 862 C.p., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de incercare de 7 ani.

In baza art 863 C.p. i s-a pus în vedere inculpatei să respecte obligaţiile prevazute la art.863 alin.1 literele a,b,c,d , respectiv: sa se prezinte la datele fixate de Consilierul de Probatiune la Serviciul de Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor de pe langa Tribunalul Bucuresti; sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a-i putea fi controlate mijloacele de existenta.

In baza art.863 alin 3 lit.d C.p., i s-a pus in vedere inculpatei să nu intre în legatura cu coinculpatii, partile vatamate si martorii din prezenta cauza, precum si cu coinculpatii din cauza penală nr.28733/3/2005, în care s-a pronuntat sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, cu exceptia inculpaţilor B. I., B.V., S.C. si S.A..

In baza art 359 C.p.p., i s-a atras atenţia inculpatei asupra disp.art 864 C.p.

A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinţă.

14. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, cu aplic.art.9 alin.2 din Legea 39/2003 a fost condamnat inculpatul I.D.(……….), la pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare .

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

15. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul M.. (………), la pedeapsa de 5 ani si 6 luni inchisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 02.07.2005 –

12.02.2007, când a fot liberat sub control judiciar de sub puterea MAP nr.260/2005 emis de Tribunalul Bucuresti-Sectia a II-a Penala.

16. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , condamna pe inculpatul P.A. (…………), la pedeapsa de 7 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.

In baza art 65 C.p.,i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.

In baza art 67 C.p. s-a dispus degradarea militara a inculpatului. S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauză este în

concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 4 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

Au fost descontopite pedepsele, principală si complementara, rezultante, respectiv pedeapsa inchisorii de 4 ani si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p., pe timp de 2 ani, în pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor, si anume:

- 4 pedepse a cate 4 ani închisoare fiecare;- 4 pedepse complementare constand în interzicerea drepturilor

prev de art 64 lit.a si b C.p pe timp de 2 ani;In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite

pedepsele principale si pedepsele complementare, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa rezultantă 7 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani, precum si degradarea militara.


23.05.2008.A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a


17. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , condamna pe inculpatul S.M.(………), la pedeapsa de 7 ani închisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p. S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in

concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

Au fost descontopite pedepsele, principală si complementara, rezultante, respectiv pedeapsa închisorii de 6 ani si interzicerea

drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p., pe timp de 5 ani, în pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor, si anume:

- o pedeapsa de 6 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p.,pentru savarsirea infractiunii prev de art.13 alin 1 din legea 678/2001;

- o pedeapsa de 5 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit. a si b C.p., pentru savarsirea infractiunii prev. de art 329 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 41 alin 2 C.p.;

- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p.In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la

05.10.2004 – 24.06.2008.A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a

Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.18. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul R.B. (………….), la pedeapsa de 8 ani inchisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, în conditiile art 66 C.p. S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in


A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă în pedepsele compO.nte si restul de 182 zile inchisoare ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.360/23.04.2004 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin decizia penală nr.2484/27.05.2003 a CSJ şi care au fost repusee in individualitatea lor, si anume:

- o pedeapsa de 9 ani inchisoare ,pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 al. 1 si 2 C.p. ,cu aplic.art.37 lit.a C.p.

- o pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 211 al.1 al.2 lit.b si al.2/1 lit .a si c C.p, cu aplic.art.37 lit.a C.p.

In baza art 39 C.p., a fost contopit restul de pedeapsă de 182 zile inchisoare din pedeapsa de 3 ani aplicata prin sentinta penala mai sus

mentI.ata cu fiecare dintre pedepsele inchisorii aplicate prin prezenta sentinta si prin sentinta penala nr.967/2005 a Tribunalului Bucuresti, respectiv cu pedepsele de: 8 ani inchisoare, de 9 ani inchisoare si 10 ani inchisoare, inculpatul urmand sa execute 3 pedepse rezultante, respectiv: 8 ani închisoare, 9 ani închisoare si 10 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p. pe lângă fiecare dintre aceste pedepse.

In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultantă principală si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 4 ani.

In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata de la 03.08.2000 – 21.12.2000 si perioada executată de la 28.06.2004 la 08.08.2006 data punerii în libertate a inculpatului de sub puterea M.E.P.I. nr.404/2003 emis de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a penală.

A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

19. In baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul B.L.(……….), la pedeapsa de 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.În baza art.194 alin.1 C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la

pedeapsa inchisorii la 2 ani.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.În baza art.189 alin.1 si 2 C.p., a fost condamnat inculpatul la

pedeapsa inchisorii de 7 ani.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 C.p., au fost contopite

pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 3 ani.

20. In baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , condamna pe inculpatul S.C. (………..), la pedeapsa de 7 ani inchisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, în conditiile art 66 C.p.

În baza art 12 alin 1 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic art 41 alin 2 C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzice inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.pS-a constatat că faptele deduse judecatii in prezenta cauza sunt in

concurs real cu fapta prev de art.329 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 41 alin 2 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 88 C.p, s-a dedus retinerea si arestarea din data de

28.08.2004 si respectiv de la data de 18.11.2004 la data de 16.05.2006.

A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

21. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, cu aplic art 9 alin 2 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul I.A. (………..), la pedeapsa de 3 ani închisoare.

In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p

In baza art 81 si 82 C.p., a fost suspendată condiţI.at executarea pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani.

In baza art 359 C.p.p, i s-a atras atentia inculpatului asupra disp art 83 C.p. privind revocarea suspendarii conditI.ate a executarii pedepsei.

22. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul D.A. (………..), la pedeapsa de 5 ani închisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.pÎn baza art 329 alin 1 si 2 C.p. cu aplic art 41 alin 2 C.p. a fost

condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 4 ani.Aplica disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p

În baza art 12 alin 1 din Legea 678/2001, cu aplic.art 41 alin 2 C.p. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa inchisorii de 5 ani .


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.pIn baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 C.p., au fost contopite

pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsă rezultantă principală si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.


23. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat inculpatul G.Ş.(………), la pedeapsa de 5 ani închisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.pS-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este

concurenta cu fapta prev de art 12 alin 1 din Legea 678/2001, cu aplic art 41 alin 2 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a teza a II-a si lit.b C.p. prin sentinta penala nr. 933/21.06.2007, definitiva prin decizia penala nr.63/10.01.2008 a ICCJ.

In baza art 33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 3 ani.

In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 09.03.2006 -25.11.2008.

A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.933/21.06.2007 a Tribunalului .......–Sectia a II-a Penala, definitiva prin decizia penala nr.63/10.01.2008 a ICCJ si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

24. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat inculpatul G.E. (……….), la pedeapsa de 5 ani închisoare.



25. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat inculpatul P.C.S.(………..), la pedeapsa de 6 ani închisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este

concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă de 7 ani inchisoare mentI.ata mai sus, în pedepsele compO.nte, respectiv:

- 7 pedepse a cate 7 ani închisoare fiecare pentru savarsirea infractiunii prev de art. 189 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.c C.p. si art 33 lit.b C.p.

- o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 321 alin 1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.a si c C.p.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.


data de 18.06.2004 – 06.04.2005 si de la 06.03.2008, la zi.A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a


26. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a fost condamnat pe inculpatul G.F. (………………….), la pedeapsa de 6 ani închisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.pÎn baza art.211 alin.1, 2 lit.b si alin 21 lit.a si c C.p. a fost

condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa inchisorii de 7 ani.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.În baza art.189 alin.1,2,5 C.p., a fost condamnat inculpatul la

pedeapsa de 7 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite

pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si

pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 350 alin 1 C.p.p. s-a constatat ca s-a emis pe numele

inculpatului un MAP nr.222/2.06.2004 , în lipsă.

27. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat inculpatul B.G.I.T.(………), la pedeapsa de 5 ani închisoare .


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.pÎn baza art.211 alin.1, 2 lit.b si alin 21 lit.a si c C.p., a fost

condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 7 ani.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.În baza art 189 alin 1,2,5 C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la

pedeapsa de 7 ani inchisoare.Aplica disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. In baza art 33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite



28. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnat inculpatul B.R.C. (………..) la pedeapsa de 5 ani inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.pIn baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor


29. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art.99 si urm.C.p. a fost condamnat inculpatul C.A.C.. (……..), la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este

concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......in pedepsele compO.nte, respectiv:

- 7 pedepse a cate 3 ani si 6 luni inchisoare fiecare pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. cu aplic art 99 C.p. si art 33 lit.b C.p.

- o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art. 321 alin 1 si 2 C,.p ,cu aplic.art 99 C.p. si art 75 lit.a C.p,

- o pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 183 C.p. cu aplic art 99 C.p.In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.p. au fost contopite pedepsele,

inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani si 6 luni închisoare, sporita cu 6 luni, deci 4 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principală.


data de 01.05.2004 - 14.05.2004; 18.06.2004 – 13.12.2004; 13.12.2004 – 09.05.2005 si de la 07.03.2008 la zi.

A fost anulat MEPI emis in baza sentintei penale nr.966/2005 a Tribunalului ....... si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta aplicata prin prezenta sentinta.

30. În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.p.p., a fost achitată inculpata M. V.(………..), pentru savarsirea infractiunii prev.de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

31. În baza art.329 alin 1 C.p. cu aplic art 41 alin 2 C.p. a fost condamnat pe inculpatul A.I. (…………), la pedeapsa de 3 ani închisoare .

In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

In baza art.81, 82 C.p. a fost suspendată conditI.at executarea pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani.

In baza art 359 C.p.p., i s-a atras atentia inculpatului asupra disp art 83 C.p.

32. În baza art.329 alin.1 C.p. cu aplic art 41 alin 2 C.p. a fost condamnat inculpatul S.G.A. (………….), la pedeapsa de 3 ani închisoare.

In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

In baza art.81, 82 C.p., a fost suspendată conditI.at executarea pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani.

In baza art 359 C.p.p., atrage atentia inculpatului asupra disp art 83 C.p.

33. În baza art.329 alin 1 C.p. cu aplic art 41 alin 2 C.p. condamna pe inculpatul D.I.(………..) la pedeapsa de 3 ani inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp. art 71 , 64 lit.a si b C.p. In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor


34. În baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 a fost condamnată inculpata V.A. (………..), la pedeapsa de 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor


In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art.118 lit.e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpata V.A. a sumei de 350 franci elvetieni (CHF), suma indisponibilizata prin instituirea sechestrului asigurator .

In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpatul B.I. a imobilului situat in …………. si respectiv a imobilului situat in ………, dobandit în baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1521/23.04.2003.

In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpatul B.V. a bunului imobil situat in ……….., dobandit prin contarctul de vanzare –cumparare autentificat sub nr…….., precum si suma de 7.990.000 ROL.

In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpata S.S. a autoturismului marca …… inmatriculat sub nr. ………,cu numar de identificare ……., carte de identitate …., an de fabricatie ..., culoare ………

In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpata S.A. a imobilului situat in ………..

In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpatul U.C.a imobilului situat in …….. .

În baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p., s-a dispus confiscarea de la inculpatul D.S.imobilului situat in ……….., numai în cota de 50%, acesta fiind in indiviziune cu S.L., dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2309/30.06.2003; a imobilului situat ……, dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr………, precum si suma de 40 euro.

In baza art 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit.e C.p. s-a dispus confiscarea de la inculpatul S.S. a 320 mO.de din metal galben, inscriptI.ate pe fata cu „50 PESOS , 37,5 gr.ORO PURO , 1821-1947” ,

iar pe verso inscriptI.ate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr 257, lot „…”.

A fost admisă în parte actiuN.civila a partii civile P.S.si in baza art.357 alin 2 lit.e C.p.p. s-a dispus restituirea către partea civila P.S. a urmatoarelor bunuri: bijuterii – grup 243, lot „P.” constand in inele din metal alb (aur) cu mai multe pietre mici de culoare alba si atasate trei lantisoare din zale conice cu bulbi in terminatie, masa brută -9,71 grame ; inel din metal galben (aur) cu piatră mare de culoare albastru, masa bruta -3,23 grame; o pereche de cercei din metal galben (aur) cu sistem de prindere în formă alungită si încovoiată, masa brută - 3,38 grame ; o pereche de cercei din metal galben (aur) cu sistem de prindere în formă de triunghi cu câte două filigrame în lateral, masa brută -2,32 grame ; o pereche de cercei din metal de culoare alb (aur) cu sistem de prindere în ax. care prezintă câte două lănţişoare cu terminaţie bulb, masa brută - 2,73 grame ; un cercel din două piese din metal de culoare alb (aur) şi respectiv galben (aur) cu sistem de prindere, masa brută - 1,47 grame. „

Bijuteriile descrise mai sus au fost ridicate în vederea indisponibilizării cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la data de 25.04.2004, la adresa din ……….., domiciliul inculpatului C.Ş..

Au fost mentinute masurile asiguratorii dispuse în cauză.Au fost mentinute masurile de siguranta privind confiscarea

speciala a bunurilor la care s-a făcut referire în cuprinsul sentintei penale nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti-sectia I-a penala, astfel cum au ramas definitive prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ care se refera la inculpatii din prezenta cauza, pentru a fi avute in vedere disp.art.35 alin 4 si 5 C.p. la emiterea noilor mandate de executare a pedepsei.In baza art 349 rap la art.191 C.p.p. au fost obligaţi inculpatii la plata cheltuielilor judiciare catre stat.

In baza art 192 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare pentru inculpata M. V. au ramas in sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:

Gruparea infracţI.ală condusă de inculpaţii B.I. zis „N.C.” şi B.V. zis ” S.C.”, structurată pe principiile unui grup criminal organizat, de-a lungul timpului şi-a extins sfera de influenţă în cadrul lumii interlope a municipiului Bucureşti, având pretenţia să obţină beneficii materiale de pe urma oricăror activităţi infracţI.ale care erau derulate de membrii grupării sale ori de către persoanele care ajungeau să se afle sub controlul său. Modurile de acţiune ale grupării condusă de cei doi inculpaţi erau:

- în sfera proxenetismului şi a traficului de persoane

- în sfera taxelor de protecţie- în sfera faptelor de tâlhărie, înşelăciune, şantaj (inclusiv

recuperări de datorie)- parazitarea sistemului de justiţie.Datorită influenţei câştigate pe parcursul timpului în lumea

interlopă, fraţii B.I. şi B.V. au ajuns să medieze conflictele existente între diverşi interlopi, întreţinând sau creând în unele situaţii conflicte de asemeN.natură tocmai pentru a le putea ulterior media, activităţi de mediere pentru care, fără excepţie, le reveneau diverse sume de bani ori beneficii de altă natură.

1. B.I. În sarcina inculpatului B.I. zis „N.C.” s-a reţinut că alături de fratele

său, B.V., este un fondator al grupării infracţI.ale organizate, unul din cei doi conducători ai ei, persO. căreia îi erau datori toţi membrii acesteia, pe de o parte să-i dea ascultare, iar pe de altă parte să-i plătească o cotă parte din foloasele materiale pe care la rândul lor le obţineau din derularea diferitelor activităţi ilicite.

Aparent, B.I. era uN.l lider al grupării infracţI.ale a „C.”, însă s-a reţinut că probele administrate au relevat aspectul că împărţea această poziţie cu fratele său, B.V., fiecare având o sferă în domeniul infracţI.al în care se manifesta, ceea ce nu însemna că nu se consultau sau nu-şi solicitau ajutorul în activitatea lor infracţI.ală, interferându-se în cadrul „afacerilor”, astfel încât reuşeau să coordO.ze şi să acţiO.ze împreună cu gruparea lor, ca un nucleu. Preponderent, „N.C.” era O.at în activitatea lui infracţI.ală, spre săvârşirea infracţiunilor de violenţă, de recuperare de datorii, de cămătărie şi mai puţin spre comiterea infracţiunilor de proxenetism, în timp ce fratele său, „S.C.”, avea o altă aplecare, în speţă, spre coordonarea şi exploatarea traficului de persoane, săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi mai puţin spre săvârşirea infracţiunilor de violenţă. Prin sentinţa penală cu nr.966/2004 a Tribunalului Bucureşti, inculpatul B.I. zis „N.C.” a fost condamnat pentru implicarea sa în comiterea diferitelor fapte comise cu violenţă în scop de tâlhărie sau recuperare de datorii.

În ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor de tâlhărie şi lipsire de libertate în dauna părţii vătămate P.S., aceasta a fost pusă în executare de inculpatul B.V., D.S. şi de echipa formată de aceştia doar după ce au obţinut acordul inculpatului B.I..

Astfel, la data de 07.09.2003, ora 14:59, a avut loc următorul dialog între inculpaţii B.I. şi B.V.: „Bă, N., tu cunoşti vreun jiD.Ş. ? . . Te-am întrebat. Am vrut să ştiu eu dacă e din antuR., dacă e ceva...”

În acest sens, martora C.E.I., a declarat că după comiterea tâlhăriei şi împărţirea unora dintre bunurile sustrase, restul bunurilor au fost duse la hotelul inculpatului B.I. zis „N.C.”, care, după ce le-a

examinat, a concluzI.at că sunt nesemnificative ca valoare: „N. mi-a spus să stau liniştită şi a minimalizat valoarea prejudiciului creat lui P., afirmând: lasă, măi, m-am uitat şi eu în lucrurile acelea şi nu era cine ştie ce”.

Inculpatul G.C. zis „M.” a declarat: „După mai multă vreme, nu pot preciza data, într-o discuţie pe care am avut-o cu S., mi-a relatat că unul din ceasurile luate de la victimă i l-a dat fratelui său N..”

Recuperea de datorie, prin şantaj şi lipsire de libertate în legătură cu fabrica de zahăr de la R. a fost realizată tot la comanda inculpatului B.I., sens în care au fost administrate următoarele probe:- declaraţia inculpatului G.C. zis „M.” care a arătat: „Am înţeles că cele două femei s-au adresat lui „N.C.” în calitate de recuperator .“ „N.C.” mi-a spus că cele două au fost „perpelite de unul … în sensul că au fost înşelate cu nişte bani şi să stau de vorbă cu ele, să văd care e situaţia şi să mă ocup de rezolvarea problemei. Din discuţie era evident că rezolvarea problemei însemna recuperarea sumei de bani de la acel individ”. „După întâlnirea din 10.12.2003 de la fabrica de zahăr R., când l-am cunoscut pe M.M., am fost la hotelul lui „N.C.” unde i-am confirmat faptul că într-adevăr M. are de achitat o datorie către M.V., acesta spunându-mi să mă ocup în continuare de recuperarea banilor, spunându-mi că, dacă reuşim să recuperăm banii, M. ne va da 30% din suma recuperată.”- declaraţia martorului S.I.zis „M.” a declarat că în L. decembrie 2004 s-a deplasat la fabrica din R. cu un autotir pentru a ridica o cantitate de zahăr, iar după ce a discutat cu M.M. a lăsat autotirul pentru a fi încărcat şi a plecat. După scurt timp a fost sunat de martorul L.C., care i-a spus că „au venit mai mulţi indivizi cu săbii şi pistoale, care au spus că fabrica este a lor şi le-au interzis să ia zahărul”. Solicitând să discute la telefon cu unul dintre aceşti indivizi, inculpatul G.C. zis „M.” i-a comunicat telefonic martorului că „este fabrica lui N. şi că nu mai ia nimeni zahăr de acolo” şi i-a indicat să ia legătura cu inculpatul B.I. zis „N.C.”. În continuare, martorul S.I.zis „M.” a relatat: „am sunat la numărul de telefon indicat şi am vorbit cu un bărbat care a spus că el este N.. L-am întrebat care este problema, iar el mi-a spus că o femeie avea o datorie de 400.000 de Euro la el şi că îi face acte de vânzare, iar fabrica este a lui şi că nu mai ia nimeni zahăr de acolo. I-am răspuns că fabrica poate este a lui, dar zahărul este al meu. Am ridicat amândoi tonul, iar persO. cu care discutam s-a enervat şi a închis telefonul”...”În discuţia purtată cu N. la telefon acesta mi-a precizat că femeia care avea datorie la el era patrO. fabricii din R. şi că i-a vândut-o lui”. În dialogul purtat de martorul S.I.zis „M.” la data de 23.12.2004 cu P.ul, acesta a afirmat că îşi menţine declaraţia dată, precizând totodată că la telefon persO. care s-a recomandat a fi „N.” i-a comunicat „că a împrumutat 400.000 pe o tipă,

care e acţI.ar acolo, principal. Şi ... e fabrica lui. După ce ... rezolvă treaba să mă duc să-mi iau zahărul. Trebuie să-şi ia ei banii.”...”I-am spus că am de luat zahăr de acolo şi a zis că din clipa asta tot zahărul îl va lua el. Deci până îşi recuperează banii.”

Implicarea inculpatului B.I. zis „N.C.” în recuperarea de datorii prin intimidare, utilizarea de violenţe sau ameninţări şi rolul acestuia de conducător al diferitelor brigăzi care acţiO.ază în această sferă în numele său a rezultat şi din ansamblul probelor care au fost administrate în raport cu fapta de şantaj comisă de inculpatul S.S. zis „N.G.”, în dauna părţii vătămate G.G.A.. Astfel, inculpatul B.I., în cadrul discuţiei avute cu inculpatul H.R., cu referire la incidentul P.cut la loC.l C.N., în condiţiile în care acesta din urmă intervenise pentru a o proteja pe partea vătămată împotriva acţiunii recuperatorilor inculpatului B.I., a afirmat că recuperarea a fost efectuată în numele său.

Împrejurarea că inculpatul B.I., în afară de faptul că era la conducerea unei grupări infracţI.ale, avea pretenţia să-şi exercite dominaţia şi cu privire la alte persoane care acţI.au în sfera recuperărilor de datorii sau în sfera furnizării de servicii de protecţie împotriva unor recuperatori, aşa cum a rezultat şi din faptul că odată ce inculpatul H.R. C. şi martorul C.I.s-au făcut „vinovaţi” în faţa inculpatului B.I. pentru că au furnizat protecţie unei persoane care era ţinta şantajului comandat de „N.C.”, acesta le-a imputat celor doi suma de bani datorată de partea vătămată G.G.A.. În acest sens, inculpatul P.(fost H.) R.C. a declarat: ”Am fost sunat pe numărul de telefon ………, aparţinând lui C.I.. La început discuţia a avut loc între B.I. şi C.I., discuţia continuând ulterior între mine şi B.I. că la incidentul din 17.06.2003 au fost banii săi la mijloc iar eu şi C.I.ar trebui să-i dăm noi banii. B.I. mi-a spus să-i transmit acelaşi lucru şi fraierului de R.”

Structura, funcţI.area, grupării infracţI.ale „C.C.”, precum şi rolul inculpatului B.I. în cadrul grupării dar şi în raport cu lumea interlopă a municipiului Bucureşti, a fost descrisă de următorii martori, învinuiţi ori inculpaţi audiaţi în cauză, respectiv:- la data de 24.08.2005, inculpatul R.L., membru al grupării fraţilor B.şi persoană în măsură să cunoască organizarea şi funcţI.area grupării, a declarat: „Era vorba de o grupare organizată având că lider necontestat pe B.I., alături de fratele său, B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H..” „Fraţii B.şi membrii C.acestora savârşeau următoarele genuri de infracţiuni: proxenetism, lipsire de libertate, şantaj, înşelăciuni, tâlhării, furturi”. „De acordarea împrumuturilor cu camătă se mai ocupau şi alte persoane din acest grup infracţI.al organizat, însă, la solicitarea lui N.C., aceştia erau obligaţi să-i plătească un procent din cametele percepute, fapt ce demonstrează că

N. era un lider al acestui grup şi nimeni nu avea cuR.ul să-i conteste deciziile. În situaţia în care persoanele care împrumutaseră bani de la membrii acestiui grup nu aveau posibitatea să returneze sumele la timpul potrivit, fraţii B. îşi trimiteau oameni de încredere din subordiN.acestora, care prin violenţă şi ameninţări, încercau recuperarea sumelor de bani sau a bunurilor cu care se garantase împrumutul. De asemenea, existau situaţii când la N.C. apelau diverse persoane solicitându-i să le recupereze diverse sume de bani de la datornici, urmând că acesta să opreacă un procent din suma recuperată; în aceste condiţii N.C. trimitea la astfel de recuperări tot oameni de încredere din brigada sa, iar din banii obţinuţi în acest fel, aşa cum am arătat mai sus, N.C. îşi oprea un procent din care îi plătea şi pe oamenii folosiţi la această recuperare”. „Atunci când oameni din antuR.ul lui N.C. pregăteau comiterea unei activiţăţi ilicite îl informau mai întâi pe N.C. despre planurile lor cu scopul de a afla dacă prin acţiunile lor aduc atingere unor persoane aflate sub protecţia lui N. sau pentru a primi protecţia acestuia. În situaţia în care N. era de acord cu acest lucru şi îşi dădea aceptul cu privire la acete acţiuni ilicite, erau obligaţi să-i plătească acestuia o cotă parte din banii obţinuţi”- martora C.E.I., o persoană apropiată de fraţii B., în condiţiile în care a fost chiar implicată în tâlhărirea cetăţeanului străin P.S., a declarat la data de 30.08.2005: „Fraţii B.să recupereze sumele de bani de la datornici folosind violenţa, ameninţarea şi şantajul cu ajutorul oamenilor din subordiN.lor.Fraţii B.şi aceşti oameni din atuR.ul lor au lăsat tot timpul impresia că alcătuiesc un grup organizat, având ca lider pe N.C.L. Referitor la aceste recuperări, arăt că întreaga activitate era coordonată atât de S., cât şi de N.C., în funcţie de persO. care avea de recuperat banii. În asemeN.situaţii, cei doi fraţi aveau următorul mod de O.re : dacă persO. datornică întârzia să restituie împrumutul sau dobânda, cei doi fraţi trimiteau mai întâi două sau trei persoane să contacteze datorN.l şi să-l determine să-şi achite datoria, dar fără a folosi violenţa. În cazul în care persoanele trimise nu rezolvau nimic, era anunţat imediat N. sau S.C., care, la rândul lor, desemnau alte persoane care să se deplaseze la datornic şi, prin violenţă şi ameninţări, să-i determine să restituie împrumutul sau bunurile cu care garantase acele împrumuturi (maşini,imobile, etc.).” „Din suma pe care N. o primea, plătea şi persoanele care se ocupau strict de recuperarea acestor sume de bani”. „Referitor la amendă, precizez că era aplicată atât de S., cât şi de N. persoanelor din antuR.ul acestor, sau chiar persoanelor străine care greşeau faţă de ei.” „Erau aplicate aceste amenzi persoanelor din antuR.ul lor în cazul în care nu supravegheau afacerile acestora în derulare, sau în cazul în care unul din membrii grupului făcea o „combinaţie” fără că N. şi S. să cunoască aceste aspecte. Un exemplu concret este amenda aplicată de către S.C. lui S., un alt membru al

acestei grupări, întrucât avusese ca sarcină să coordO.ze în Spania activitatea mai multor prostituate, urmând ca banii obţinuţi să fie trimişi în ţară lui S.C.. Însă, S. nu a reuşit să supravegheze aceste fete, care au fugit, motiv pentru care i s-a aplicat „amenda”. „N. C.patrona toate afacerile ilicite despre care în L.jul folosit de gruparea lor le numeau „combinaţii” ; înţelegeau prin aceste combinaţii atât unele fapte de înşelăciune, furturi, proxenetism, cât şi perceperea taxelor de protecţie.” „În perioada când B. V. s-a aflat în penitenciar A. apela pentru sprijin la B.I., zis „N.”, care o proteja prin oamenii săi, chiar dacă acesta nu era de acord întotdeauna cu intervenţiile în forţă la solicitarea A..”- la data de 25.08.2005, inculpatul G.C., un apropiat al inculpatului B.I., a declarat: „(n.n. inc. B.I.)...apela la alte persoane din antuR.ul său care urmau să contacteze persO. datornică şi prin violenţă şi ameninţări să încerce să recupereze sumele de bani. În asemeN.situaţii era folosit cu precădere D.S. zis „F.” care şi acesta la rândul lui avea formată o brigadă pe care o folosea ori de câte ori era nevoie să se intervină în forţă.” „B.I. era cunoscut şi de alte persoane din afara grupului, care îi solicitau să-i ajute să recupereze anumite sume de bani împrumutate sau bunuri furate de alţi membrii ai lumii interlope. Astfel, N.C. îşi trimitea oamenii de încredere la recuperări ,iar din banii obţinuţi prin folosirea violenţei şi ameninţărilor încasa un procent ,stabilit de comun acord cu persO. care îi solicitase ajutorul; acesta la rândul său din suma primită îi plătea şi pe oamenii care participaseră la acea recuperare.” „Toate „combinaţiile” care urmau să fie făcute de oamenii din antuR.ul lui N. erau aduse la cunoştinţa acestuia şi în cazul în care cineva făcea vreo „arsură” fără ştirea lui N., iar ulterior acesta afla, respectivul era „amendat” de N., fiind obligat să-i plătească acestuia un comisI.. AsemeN.evenimente se P.ceau destul de rar, deoarece ,aşa cum am mai arătat, toţi îi ştiau de frică lui N. şi evitau să aibă un conflict deschis cu acesta. N. era informat pentru ca victima „arsurii” să nu fie un protejat al lui.” „Pe lângă genurile de infracţiuni amintite mai sus, grupul infracţI.al organizat condus de fraţii B. a mai săvârşit şi infracţiuni de tâlhărie, înşelăciuni, şantaj, furturi...”- martorul cu identitate protejată A.V.a declarat: „Din anul 1995-1996 fraţii N. şi S.C. au început să ceară taxe de protecţie de la patronii buticurilor, magazinelor, atelierelor, restaurantelor din cartier, folosind următorul mod de O.re: persoane din grupul lor de infractori făceau scandaluri sau ameninţau direct patronii firmelor. Unii din patroni apelau direct la N. sau S., solicitându-le protecţie, deoarece ştiau că aceştia sunt liderii grupului de infractori, iar la cei care nu-i cunoşteau mergeau direct fraţii C.şi le cereau bani în schimbul protecţiei. Bani obţinuţi în acest mod, precum şi banii obţinuţi din alte infracţiuni(tâlhării, furturi, înşelăciuni) erau rulaţi mai departe de către N. şi S.C. prin acordare de

împrumuturi cu camătă.” „Dintre cei care au aderat la gruparea lor exemplific pe următorii: N., D.S., I., I.B., N.G., ...”„Existau situaţii în care diferite persoane apelau la N.C., solicitându-i să le recupereze tot prin ameninţări şi violenţe sumele de bani pe care aceştia le împrumutaseră. În vederea recuperării N.C. îşi trimitea oamenii de încredere, iar din banii recuperaţi în acest fel, A.că prin violenţă şi ameninţări acesta îşi oprea aproximativ 50%. Din aceşti bani N. îşi plătea oamenii folosiţi la recuperare”. „Din anul 2003 oamenii din antuR.ul C.C.aveau sarcini bine stabilite, în funcţie de afacerile fraţilor C.. Aşa cum am arătat anterior, B.I. era considerat un lider necontestat al acestui grup organizat infracţI.al, motiv pentru care orice membru al acestei grupări, ori de câte ori plănuia să săvârşească o infracţiune, îi cerea mai întâi acceptul lui N.. În cazul în care acesta era de acord, urma să primească o cotă parte din sumele rezultate din săvârşirea infracţiunii. De asemenea, membrii grupării, înainte de a săvârşi o infracţiune, cereau detalii despre următoarea victimă, pentru a nu fi vreuna din persoanele protejate de N..” „Din poziţia pe care o avea în lumea interlopă N.C., aplica „amenzi” persoanelor care îl deranjau sau persoanelor cunoscute ca având sume mari de bani, în sensul că le impuN.prin ameninţări sau violenţă să-i achite o sumă de bani stabilită de acesta. N.C. aplica „amenzi” chiar şi oamenilor săi de încredere, în cazul în care săvârşeau o infracţiune fără să-i aducă la cunoştinţă lui N..”- martorul cu identitate protejată C.V., un apropiat al grupării „C.C.”, a declarat: „N.C. ştiu că era un lider al lumii interlope, care avea ambiţia să controleze şi să tragă foloase din alte activităţi ilicite care se derulau în zona sa de influenţă. În acelaşi sens N. acţI.a şi pentru a determina diverse persoane cu afaceri legale să-i plătească diverse sume de bani ori să-l ia că asociat, pentru ca să nu le strice afacerea. Sfera de influenţă a lui N.C. se întindea în cartierele R.şi F., dar şi în alte zO. ale Bucureştiului, în funcţie de unde avea oameni care i se supuneau lui. Astfel cum erau organizaţi, N. şi cei care i se supuneau, fie că fac parte din persoanele care le-am enumerat mai sus (n.n. N., L.I. zis I., G.F. zis B., N.G.), fie că erau alţi interlopi, aceştia îl contactau pe N. atunci când preconizau comiterea unei activităţi ilicite, cum ar fi: înşelăciune, tâlhărie, şantaj, şi îl informau despre planurile lor, cu scopul de a afla dacă prin acţiuN.lor aduc atingere unor persoane aflate sub protecţia lui N., sau pentru a solicita protecţia lui N.. În mod obligatoriu cei care îl consultau pe N. cu privire la aceste acţiuni ilicite erau obligaţi să-i plătească acestuia o cotă din banii pe care îi obţineau. „La la N.C. apelau diverse persoane cu solicitări ca N. să le recupereze prin ameninţări şi violenţe sumele de bani pe care le dădeau cu camătă. În vederea recuperării sumelor de bani N. întotdeauna avea oameni dispuşi care să formeze echipe sau brigăzi, care să acţiO.ze la intimidare

sau cu violenţe în vederea recuperărilor solicitate. Din toate recuperările care erau efectuate prin intermediul lui N. o parte din banii recuperaţi îi reveneau lui N. care la rândul său îşi recompensa oameni. Astfel cum erau organizaţi locotenenţii lui N., unul dintre rolurile acestora era să vină cu propuneri de „arsuri” sau „combinaţii ” la N.C..”- martorul cu identitate protejată A.A., deasemeN.un apropiat al grupării „C.C.”, a declarat: „Atunci când preconizau comiterea unei activităţi ilicite „locotenenţii” lui N.C. îl informau despre planurile lor cu scopul de a afla dacă prin acţiunilor lor aduc atingere unor persoane aflate sub protecţia lui N. sau pentru a primi acceptul acestuia. În această situaţie ,dacă N.C. îşi dădea acceptul cu privire la aceste acţiuni ilicite, erau obligaţi să-i plătească acestuia o cotă parte din banii obţinuţi.”

„...Persoanele care împrumutau cu camătă sume de bani de la fraţii B.nu reuşeau întodeauna să returneze în termenul stabilit sumele datorate, motiv pentru care fraţii B.îşi trimiteau oamenii de încredere din subordine care ,prin violenţe şi ameninţări, încercau recuperarea sumelor de bani.” „...Existau situaţii în care la N.C. apelau diverse persoane cu solicitări ca N. să le recupereze tot prin ameninţări şi violenţă sume de bani pe care aceştia le împrumutaseră. În vederea recuperării N.C. întotdeauna avea oameni dispuşi pentru a fi trimişi la astfel de recuperări ,iar din banii recuperaţi în acest fel, A.că prin violenţă şi ameninţări, acesta îşi oprea aproximativ 50%, bani din care îşi plătea oamenii folosiţi la recuperare.”- la data de 13.08.2005 inculpatul D.S., a declarat: „...N.C. le dădea sarcini precise (n.n. locotenenţilor săi) pentru derularea „afacerilor”. Acest lucru era cunoscut de toate persoanele din antuR.ul lui N. şi acest „hotel” era recunoscut în lumea interlopă ca un adevărat „punct de comandă” al grupării.”- martorul cu identitate protejată T.I., a declarat: „B.I. zis „N.C.” era persO. care controla activităţile ilicite care se desfăşurau în cartierele R.şi F., dar şi în alte zO. ale Bucureşti-ului, în funcţie de zO.le ori cartierele în care avea acoliţi. La N.C. apelau tot felul de persoane din lumea interlopă, care îi propuneau diverse, aşa zise, combinaţii, solicitând protecţia acestuia. Prin „combinaţii” înţeleg să spun că acestea erau fapte în sfera ilicitului: furturi, tâlhării, înşelăciuni, recuperări de datorii prin şantaj. În general, dacă făceai parte din antuR.ul lui N.C. şi intenţI.ai să faci o astfel de combinaţie, aveai datoria să-l informezi şi să te consulţi cu N.C. astfel încât, că după combinaţie, să poţi beneficia de protecţia lui N.. Totodată, această consultare se impuN.şi pentru ca să nu fie atinse şi prejudiciate interese ale fraţilor C.. Pentru orice astfel de consultări ori solicitări de protecţie acoliţii lui N.C. erau obligaţi să-i dea acestuia o parte din banii obţinuţi din activităţile ilicite cu privire la care s-au consultat.

- martorul cu identitate protejată S.Z., în declaraţia din data de 16.05.2006, a declarat următoarele: ,,Dupa cum am mai aratat, un alt mod de a obţine venituri era acordarea imprumuturilor baneşti cu camată. Persoanele care obţineau astfel de venituri erau obligate sa garanteze cu bunuri de valoare, cum ar fi imobile, autoturisme etc. Au fost situaţii când, deşi işi primeau dobânzile L.re, fraţii B.vindeau mai departe bunurile cu care se garantase, fară că proprietarul să ştie acest lucru. Părţile vătămate în aceste condiţii nu puteau depune plângeri, deoarece erau ameninţaţi că vor avea de suferit. În cazul în care persoanele respective se prezentau la poliţie pentru a depune plângere împotriva acestora ,erau anunţaţi de poliţie, fapt pentru care unii din membrii ,,brigazii”, prin ameninţări, îi determinau să nu mai depună plângere. Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul stabilit, N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani prin violenţă şi ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V., G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma împrumutată. Daca existau informaţii că datorN.l ar putea raspunde tot prin violenţă, erau desemnaţi cu precădere să recupereze banii G., N. şi „F.”. Ultimul avea şi el o brigada formata din finul său R., C., B., F. şi P..” ,,Dupa ce S. şi N. au devenit cunoscuţi în lumea interlopă, multe persoane le-au solicitat ajutorul în recuperarea diverselor sume de bani împrumutate. După ce se asigurau că acele persoane nu fac parte din antuR.ul lor şi că nu sunt susţinuţi de alţi membri din lumea interlopa, acţI.au în forţa, dupa cum am aratat mai sus, prin intermediul oamenilor din subordiN.lor.” ,,La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o ,,combinaţie” în sensul că avea înformaţii despre un individ care săvârşea infracţiuni cu carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă de bani sub presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o săptămână, I., M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului Mall din Vitan şi l-au transportat la hotelul lui N. pentru a-l determina să le dea o sumă de bani. În prima faza ,dupa ce l-au dus intr-o cameră din hotel, M. i-a cerut suma de 4000 euro, însa în momentul în care S. a apărut la faţa locului, a considerat că suma este prea mică şi i-au cerut 10000 de euro. Acel individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt pentru care S. şi ceilalţi l-au băgat în maşina spunându-i că-l vor preda poliţiei pentru infracţiunile comise. Ajuns în faţa secţiei de poliţie individul în cauza şi-a dat seama că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea banii ceruţi. Banii obtinuţi au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a oprit 5000 de euro, „M.” şi I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte

1000. În urma acestui mod de a împărţi banii S. s-a considerat nedreptăţit şi nu a mai vorbit o perioada cu N.”. - martorul cu identitate protejată O.L. declara la 08.06.2006: ,,Aşa cum am arătat mai sus, atât S. cât şi N. acordau împrumuturi băneşti cu camătă, bani pe care îi obţineau din alte activităţi ilicite (proxenetism, taxe de protecţie, etc.) În situaţia în care persoanele împrumutate nu reuşeau să returneze banii în perioada stabilită, atât N. cât şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine, care prin violenţă şi ameninţări încercau recuperarea banilor împrumutaţi.” „În cazul în care se reuşea recuperarea banilor prin violenţă ,toţi participanţii primeau un procent din suma recuperată deoarece de fiecare dată persO. care era datoare achita o sumă mult mai mare decât împrumutase.”- martorul C.N., la data de 28.03.2006, a declarat următoarele: ,,În decursul anilor am rămas în relaţii de prietenie cu B.I. şi chiar l-am vizitat la vila lui din S.de mai multe ori. În cursul verii din anul 1997 sau 1998 nu mai reţin exact data, cunosc faptul că B.I. însoţit de aproximativ 80 de indivizi s-au deplasat cu autoturismele în zona Pantelimon pentru a „rezolva” un conflict apărut între N.N., care era susţinut de B.I. şi N.G., sprijinit de C.C..” „ Acolo ne-am întâlnit cu membrii grupării adverse aproximativ 30 de indivizi din acest grup; am recunoscut pe membrii C.C.şi pe un individ pe care îl ştiu sub numele de Seif. Din discuţiile purtate cu B.I. am înţeles că acest conflict izbucnise între N.N.şi N.G. din cauza spaţiilor comerciale din C.ul Europa. N.N.fiind în inferioritate atât financiar cât şi fizic a apelat la B.I. pentru a-i asigura protecţie”.- martorul F.V.la data de 08.03. 2006, a declarat: ,,N. i-a promis că îi va acorda protecţia sa lui G.împotriva lui M., astfel că l-a chemat şi pe acesta la discuţii şi i-a atras atenţia să-l mai păsuiască cu datoria, deoarece din acel moment se află sub protecţia sa.…Pe parcursul acestor discuţii am tras concluzia că în spatele lui M. şi prietenilor săi era tot N.”.

Împrejurarea că inculpatul B.I. se implica în majoritatea activităţilor infracţI.ale derulate de subordonaţii săi din cadrul grupării şi că juca un rol de mediator, în urma căruia, fără excepţie îi reveneau diverse foloase materiale rezultă şi din modalitatea în care a acţI.at, în înţelegere cu inculpaţii D.S. şi B.V., în raport cu fapta de înşelăciune comisă în dauna părţii vătămate V.R.

Înţelegerea dintre cei trei inculpaţi viza crearea unei situaţii pentru partea vătămată V.R. în care acesta să-şi piardă imobilul pe care-l deţinea, situat în M., ………, în favoarea inculpatului D.S.. Astfel, partea vătămată împrumutase de la inculpatul D.S. suma de 110.000 dolari USA cu o dobândă de 4% pe lună, oferind drept garanţie, pe baza unor acte juridice care simulau în fapt un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de răscumpărare la un termen fixat de 6 luni a imobilului menţI.at

mai sus. Având în vedere că cele 6 luni stabilite pentru răscumpărarea imobilului se apropiau de termenul de expirare, partea vătămată, pentru a nu pierde proprietatea imobilului, care de altfel era de o valoare mult mai mare decât suma împrumutată de la inculpatul D.S., a găsit cumpărători pentru imobilul pe care-l deţinea, urmărind să obţină un preţ suficient de mare cât să-l îndestuleze şi pe inculpatul D.S., cât şi să rămână cu o sumă consideraB.. În aceste condiţii, partea vătămată a apelat la inculpatul B.I. pentru a împrumuta o sumă de bani pe care să o remită inculpatului D.S. pentru stingerea datoriei, astfel încât să poată proceda la vânzarea imobilului către clientul pe care l-a găsit. Cunoscând că valoarea imobilului deţinut de partea vătămată este mult mai mare, inculpatul D.S. nu dorea să se mulţumească doar cu restituirea împrumutului şi a dobânzilor cămătăreşti, ci s-a înţeles cu inculpaţii B.I. şi B.V. ca aceştia să o menţină în eroare pe partea vătămată cu promisiuN.unui împrumut, iar la expirarea termenului de 6 luni menţI.at mai sus să refuze împrumutarea sumei, urmând ca imobilul să revină, în baza prevederilor contractuale, inculpatului D.S., iar în baza înţelegerilor infracţI.ale intervenite cu fraţii B., aceştia să fie recompensaţi pentru că au menţinut-o în eroare pe partea vătămată şi că nu şi-au îndeplinit faţă de aceasta promisiuN.de a-i acorda un împrumut bănesc.

Pentru comiterea acestei fapte de înşelăciune, inculpaţii B.I., B.V. şi D.S. au fost condamnaţi prin sentinţa penală cu nr. 966/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală la pedepse cuprinse între 6-11 ani închisoare. În apelul formult de către parchet, prin decizia 53 din data de 07.02.2007, Curtea de Apel Bucureşti i-a achitat pe cei trei inculpaţi, apreciind că s-a săvârşit o faptă care nu este prevăzută de legea penală.- inculpatul I.D., a declarat: „Astfel, N.C.avea o brigadă formată din M., N., F.B.l, I. L.şi G.. Aceşti indivizi se ocupau în special de şantaje şi recuperări”.- martora C.E.I. a declarat: “Tot în această perioadă, am constatat că N.C. era însoţit în permanenţă de mai multe persoane despre care am aflat că sunt oamenii de încredere ai acestuia, lăsând tot timpul impresia că aceştia se subordO.ază în mod direct lui N.C.l. De asemenea, şi N.C. avea un comportament de lider faţă de aceste persoane, care îl ascultau şi executau orice ordin dat de acesta. Dintre aceste persoane de încredere a lui N., menţiO.z: L.I., zis „I.”, D.S. zis „F.”, G.C., zis „M.”, G.F. zis B., D.C., M., N., S.H..”

,,…Fraţii B.să recupereze sumele de bani de la datornici folosind violenţa, ameninţarea şi şantajul cu ajutorul oamenilor din subordiN.lor.Fraţii B.şi aceşti oameni din atuR.ul lor au lăsat tot timpul impresia că alcătuiesc un grup organizat, având ca lider pe N.C..

Referitor la aceste recuperări, arăt că întreaga activitate era coordonată atât de S. ,cât şi de N.C., în funcţie de persO. care avea de

recuperat banii. În asemeN.situaţii, cei doi fraţi aveau următorul mod de O.re : dacă persO. datornică întârzâia să restituie împrumutul sau dobânda, cei doi fraţi trimiteau mai întâi două sau trei persoane să contacteze datorN.l şi să-l determine să-şi achite datoria, dar fără a folosi violenţa. În cazul în care persoanele trimise nu rezolvau nimic, era anunţat imediat N. sau S.C., care, la rândul lor,, desemnau alte persoane care să se deplaseze la datornic şi, prin violenţă şi ameninţări, să-i determine să restituie împrumutul sau bunurile cu care garantase acele împrumuturi (maşini,imobile, etc.).” - martorul cu identitate protejată A.A. a declarat: „Aşa cum am declarat, atât B.I. cât şi fratele acestuia B.V. în acţiunile violente îl foloseau pe D.S. zis „F.”, care avea deja formată o brigadă compusă din: R., C., B., R.şi S.M.., care acţI.au de fiecare dată la cererea fraţilor B.. Aceştia aveau în permanenţă asupra lor săbii, bâte, cuţite, lanţuri şi le foloseau împotriva persoanelor care trebuiau intimidate”.- inculpatul G.C. a declarat: „Datorită prieteniei mele cu L.I. am devenit un om de încredere al lui N., ajungând în situaţia în care acesta mă trimitea la diverşi datornici să încerc să-i recuperez sumele datorate, dar nu prin forţă, ci prin vorbă frumoasă şi la bună înţelegere. În situaţia în care datornicii refuzau să achite împrumutul din diferite motive, îl anunţam pe N. , care apela la alte persoane din antuR.ul său, care prin violenţe şi ameninţări acţI.au pentru recuperarea sumelor de bani. Era folosit cu precădere „F.” care şi acesta la rândul lui avea formată o brigadă...”- inculpatul G.C. a declarat: ,,Cunosc faptul că şi celelalte persoane din brigada acestora ofereau împrumuturi băneşti cu camătă ,însă aşa cum le impusese N.C., erau obligaţi să-i plătească acestuia o cotă parte din camăta încasată.

În mod concret cunosc faptul că, în momentul în care „T.„ a solicitat de la „F.” o sumă de bani cu camătă, acesta l-a întrebat mai întâi pe N. dacă T.prezintă datorii. N. i-a adus la cunoştinţă lui „F.” faptul că T.este un om de încredere şi chiar mai mult, garantează pentru această sumă de bani.Pentru acest fapt „F.” i-a plătit lui N.C. în fiecare lună un procent din dobânda pe care acesta o încasa de la T.în fiecare lună.”- martorul cu identitate protejată, numitul C.V. a declarat: „Astfel, în zona ……… omul de încredere al lui N.C. era un anume B.. Acesta, prin diverse acţiuni violente şi de ameninţare ,percepea taxe de protecţie de la diverşi comercianţi din zona ……….. La rândul său B., în schimbul protecţiei pe care o primea de la N., îi dădea acestuia cotă parte din banii obţinuţi prin şantaj. În situaţiile în care B. se confrunta cu diverse situaţii în care pentru obţinerea taxelor de protecţie era necesară folosirea violenţei, iar B. nu putea face faţă singur prin oamenii pe care îi avea şi din care făcea parte şi D.C.”, apela la N.C..”

În completarea acestui aspect, martorul cu identitate protejată, A.A. a declarat următoatele: „Din dobânda încasată în urma împrumuturilor băneşti B. (n.n. martorul P.C.) îi oferea un procent lui B.I. ,întrucât acesta îl ajuta să recupereze sumele de bani împrumutate de la persoanele rău platnice”.....fapt confirmat şi de un alt martor cu identitate protejată, numitul O.L.care a declarat: „Atunci când N. sau S. aflau că persoane din subordiN.lor au făcut o ,,combinaţie” fără ştirea acestora şi fără a primi vreo sumă de bani ,îl chemau pe acel individ la ,,şedinţă”, ocazie cu care era bătut şi ,,amendat” cu o sumă de bani pe care era obligat să o achite în scurt timp.”

„În acest sens amintesc corecţia pe care a primit-o R. de la N., întrucât solicitase în numele acestuia o sumă de bani de la patronul unui restaurant din Bucureşti.

Patronul respectiv i-a adus la cunoştinţă acest lucru lui N., fapt care l-a determinat să-l cheme pe R., să-l bata şi să-l amendeze cu suma de bani pe care o ceruse patronului....”- audiat la data de 14.05.2005, inculpatul D.S. zis „F.” a declarat: „Pentru a avea supremaţie ştiu că am avut conflicte cu alţi lideri ai lumii interlope, fraţii B.ieşind învingători şi în acest fel, în timp, şi-au impus autoritatea asupra membrilor lumii interlope. Consultarea lui „N.C.” în prealabil săvârşirii unor fapte de recuperare, înşelăciune sau alte infracţiuni, devenise o uzanţă de la care nu se abăteau acoliţii lui N. şi era menită să preîntâmpine situaţiile în care se ajungea la păgubirea unei alte persoane aflate de asemeN.în antuR.ul lui N. sau sub protecţia acestuia. De asemenea, ştiu cu certitudine că odată consultat N., dacă acţiuN.ilicită era săvârşită, cel care o comitea era obligat să-i dea lui N. o cotă parte din beneficiul obţinut.”

La data de 10.07.2003, numita R.E.- administrator al S.C. „R.T.I.” S.R.L. Bucureşti s-a deplasat la platforma „A.” S.A. situată în localitatea …………., aparţinând S.C. „S.P.” S.R.L. şi le-a cerut angajaţilor să părăsesecă incinta birourilor. Întrucât aceştia nu au dat curs cererii, susnumita în urma unui telefon, a chemat mai multe persoane (circa patruzeci) care au început să agreseze gardienii cât şi angajaţii S.C. „S.P.” S.R.L. Incidentul s-a stins prin intervenţia forţelor de ordine. Ulterior a rezultat că agresorii erau condusi de numitul B., care a pretins că este omul lui „N.C.”. După cum a rezultat din convorbiri telefonice acesta nu a ştiut de faptul că i se foloseşte numele la A., însă ulteruior a speculat acest aspect pentru obţinerera de foloase materiele, situaţie în care îl ameninţa el pe B. că trimite cinci-şase oameni să-l bată pe acesta şi oamenii lui (a se vedea convorbirile dintre B.I. şi B.V.).

Implicarea inculpatului B.I. în faptele de exploatare a unor prostituate, comise de către subordonaţii săi, a rezultat din probatoriul administrat sub forma unor declaraţii. Astfel, au fost retinute declaratiile

- martorului cu identitate protejată P.M.- „În activitatea sa A. se folosea de numele fraţilor săi S. şi N.C., precizând în fiecare ocazie că persoanele care îi creau probleme sau nu se supuneau voinţei ei, vor fi supuşi la violenţe din partea C.C..”- martora P.L., confirmă prin declaraţia sa faptul că: ”A.era respectată în Discotecă (n.n. H.) pentru faptul că era sprijinită de fraţii săi N. şi S.C..”

De asemenea, martora cu identitate protejată G.D.a declarat: „Era de asemeN.cunoscut faptul că hotelul din ………, apartinand lui N.C., era utilizat în activitatea de proxenetism şi prostitutie de catre proxenetii care erau în brigada lui A.C., respectiv U., J., G.S.zis S.şi altii…Hotelul lui N.era folosit pentru prostitutie cu precadere de prostituatele care fie nu aveau acte, fie datorita faptului că erau minore şi nu aveau astfel acces ]ntr-un alt hotel. De asemenea, la hotelul lui N.C. mai mergeau prostituatele şi atunci cand clientul nu dorea sa figureze inregistrat la un hotel în cadrul caruia se practicau astfel de inregistrari, conform uzantelor legale. Arat că din cele constatate de mine stiu că la hotelul lui N.era în fiecare noapte un flux de prostituate carora li se dadeau camere. Tariful pe care-l plateau fetele ori clientii acestora la asa zisa receptie a hotelului, era de 20 de dolari sau echivalentul în lei.”

Un alt martor cu identitate protejată, numita „N.P.” a declarat: „L-am indicat pe un anume „A.”, despre care cunosc că în perioada în care am început să mă prostituez în discoteca H., era şoferul lui S.C. şi N.C. şi se ocupa totodată de prostituatele acestora, în sensul că le transporta la discotecă, le asigura protecţia şi se ocupa ca banii obţinuţi de fete din întreţinerea de raporturi sexuale să ajungă la N. ori la S.C.. Ştiu că N.C., când am început eu să frecventez discoteca H., avea şi el o prostituată, însă despre N. ştiu că ulterior a avut fete care au fost plasate în alte locuri, considerate mai selecte.”

De asemenea, convorbirile telefonice, interceptate în mod autorizat, au condus la concluzia că faptele de proxenetism şi trafic de persoane derulate de membrii grupării infracţI.ale „C.C.” se făceau cu ştiinţa şi cu implicarea inculpatului B.I., căruia îi şi reveneau o parte din sumele de bani obţinute din exploatarea tinerelor care fie că au fost constrânse, fie au acceptat să practice prostituţia.

2.B.V. zis „S.C. ” Inculpatul B.V., alături de fratele său, inculpatul B.I., au fost cei

care au pus bazele grupării infracţI.ale organizate, „C.C.”. Urmare cercetărilor efectuate de parchet cu privire la activitatea grupării infracţI.ale „C.C.”, inculpatul B.V. a fost trimis în judecată şi condamnat pentru următoarele:- pentru implicarea sa în comiterea faptelor de tâlhărie şi lipsire de libertate în dauna părţii vătămate P.S.. Cu privire la această faptă, rolul

inculpatului B.V. a fost de a planifica acţiunea, de a coordona, prin intermediul telefonului, acţiunile inculpatei C.I., martora in prezenta cauza, persO. care a ademenit-o în locuinţă pe partea vătămată, de a coordona acţiunile lui D.S., persoană care, împreună cu inculpaţii R.B., G.F. şi B.I.au executat deposedarea, prin violenţă, a părţii vătămate de bunurile pe care le avea asupra sa, ocazie cu care au şi lipsit-o de libertate. Pentru rolul său în tâlhărirea părţii vătămate P.S., inculpatul B.V. a fost condamnat la 11 ani închisoare prin sentinţa penală nr.966/2004 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, pedeapsă redusă în apel la 9 ani cu ]nchisoare prin decizia 53/07.02.2007 a Curţii de Apel Bucureşti, soluţia rămA.nd defintivă pe data de 04.03.2008.- pentru implicarea sa în faptele de lipsire de libertate săvârşite în dauna părţilor vătămate U.N., C.A.şi C.V., în condiţiile în care cele trei părţi vătămate au fost răpite pentru că proxenetul acestora, inculpatul M.P.zis „T.” nu a achitat taxele de protecţie la care era obligat faţă de „C. C.”, în schimbul permisiunii de a derula activităţi de proxenetism în cadrul discotecii H.. Pentru cele trei fapte de lipsire de libertate, inculpatul B.V. a fost condamnat prin sentinţa penală nr.966/2004 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală la câte 10 ani închisoare, pedeapsă redusă în apel la 9 ani închisoare prin decizia 53/07.02.2007 a Curţii de Apel Bucureşti .- pentru implicarea sa în comiterea faptei de înşelăciune în dauna părţii vătămate V.R. G., cand inculpatul D.S. în complicitate cu inculpaţii B.I. şi B.V. au indus şi menţinut în eroare pe partea vătămată V.R. G.cu ocazia derulării unui antecontrat de vânzare-cumpărare, cauzând acestuia un prejudiciu de 100.000 de USD. La menţinerea în eroare a părţii vătămate cu privire la buna sa credinţă în executarea obligaţiilor reieşite din antecontractul de vânzare-cumpărare, respectiv vânzarea imobilului către partea vătămată, inculpatul D.S. a beneficiat de ajutorul nemijlocit al inculpaţilor B.V. şi B.I. care i-au întărit părţii vătămate convingerea că inculpatul D.S. va fi de acord să vândă imobilul (către acel cetăţean italian sau către partea vătămată), astfel încât termenul stabilit pentru onorarea acestei obligaţii a expirat. Pentru rolul său în săvârşirea acestei infracţiuni, inculpatul B.V. a fost condamnat la 10 ani închisoare prin sentinţa penală 966/2004 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală însă, în apel, prin decizia 53/07.02.2007 a Curţii de Apel Bucureşti, s-a dispus achitarea inculpatului cu privire la aceasta fapta, solutia ramA.nd definitiva prin d.p. nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J.-pentru implicarea sa în faptele de trafic de persoane şi proxenetism

Pe parcursul mai multor ani B.V. a recrutat, cazat şi a primit mai multe persoane de sex feminin pe care le-a găzduit într-un imobil proprietatea sa unde li se impuN.că în timpul zilei să facă activităţi de menaj, iar seara erau duse la Discoteca H., de către mai multe persoane

de încredere ale acestuia, pentru practicarea prostituţiei. Pentru rolul său în săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane inculpatul B.V. a fost condamnat la 10 ani închisoare, iar pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism la 5 ani închisoare prin sentinţa penală 966/2004 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, însă Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de inculpat în urma caruia, prin decizia 53/07.02.2007 a dispus achitarea inculpatului cu privire la infractiune de proxenetism, raminind însă neschimbata pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru savirşirea infractiunii de trafic de persoane.

Activităţi derulate de inculpatul B.V. în sfera proxenetismului, a traficului de persoane, taxe de protecţie solicitate de la alţi proxeneţi şi acţiuni de sancţI.are a persoanelor care refuzau sau întârziau cu plata taxelor de protecţie (acţiuni, de regulă, prin care diverse persoane erau lipsite de libertate, sechestrate pe motivul că fie acestea, fie proxenetul lor omitea să plătească taxele de protecţie în schimbul permisiunii de a derula activităţi de proxenetism pe raza municipiului Bucureşti).- inculpatul I.D., a declarat următoarele: ,,Precizez că în mediul lumii interlope şi în special a proxeneţilor, activitatea de proxenetism din H. era cunoscută că fiind „şmecheria” lui S. şi N.C.l, în sensul că nici un proxenet nu-şi putea aduce prostituatele în această locaţie decât cu acordul lor şi al surorii acestora, A.C.l.

Pentru a obţine acest acord, respectivii proxeneţi trebuiau să achite o taxă L.ră de protecţie fraţilor C.. Unii dintre aceştia, precum G.Ş.îi plăteau această taxă A. C., iar alţii precum fraţii E.şi G.V.precum şi T. îi plăteau direct lui S.C..

În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la timp taxa de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una sau mai multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în urma achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare.

Un exemplu în acest sens îl constituie sechestrarea a trei prostituate aparţinând lui T., de către U.C., M.., G.Ş.şi M..

Aceştia, în urma dispoziţiilor lui S.C., le-au răpit pe cele trei tinere, sechestrându-le ulterior pe parcursul unei nopţi şi, eliberându-le a două zi dimineaţa, numai după ce S.C. a negociat cu T. răscumpărarea lor.”- inculpatul G.C., un apropiat al inculpatului B.I., a declarat: „În activitatea ei infracţI.ală A.era sprijinită de fraţii B.şi S.C. dar cu precădere de la doilea, care interveN.în forţă ori de câte ori era solicitat de A.”. - martorul O.A., a declarat: „Cunosc că gruparea cea mai importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D.. Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a circa 20 de prostituate... În spatele acestei grupări se afla „S.C.” ... el menţinând

legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi pe care-i cunosc cu numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n. inculpatul D.A.) ...”

„Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între S.C. şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la rândul lor, că la dispoziţia lui S.au de la A.şi U. o parte din sumele de bani încasate de aceştia de la prostituate şi le predau lui S.C. ...”

Totodată, martorul a relatat modalitatea în care inculpatul B.V. percepea taxe de protecţie de la grupările rivale de proxeneţi sau proxeneţii care acţI.au individual şi a precizat modalitatea în care inculpatul B.V. sechestra prostituatele acelor proxeneţi care întârziau sau omiteau să plătească taxele de protecţie.

În situaţia în care aceşti proxeneţi refuzau să plătească aceste sume (n.n. lui B.V.) aceştia obişnuiau să sechestreze una sau două din prostituatele lor iar apoi le determinau pe acestea să practice prostituţia şi să le plătească lor sumele pe care le încasau de la clienţi, iar în alte cazuri îi determină pe proxeneţii acestora să le răscumpere, în schimbul eliberării lor, în acest caz sumele încasate reprezentând răscumpărarea prostituatelor, fiind cuprinse între 500 – 1000 dolari sau euro. Acest mod de O.re era folosit şi de …B.V., care se folosea de sprijinul unui cetăţean italian…care contacta telefonic prostituata aparţinând proxeneţilor care refuzau să plătească ,,taxele pretinse”, prezentându-se acesteia drept client…prostituata respectivă…pleca împreună cu el având reprezentarea că va fi condusă la o locaţie …pentru a întreţine cu el raporturi sexuale contra cost. În realitate italianul o transporta pe pe aceasta la locuinţa lui S.C. …unde o preda acestuia.”- inculpatul I.A., a declarat: ,În condiţiile în care devenisem un om de încredere al lui S., cunosc că o parte din proxeneţii din discoteca „H.” plăteau taxe de protecţie lui S.C., iar alţi proxeneţi plăteau aceste taxe lui A.C.. Unii dintre aceşti proxeneţi, dintre care enumăr pe S., plăteau taxe de protecţie atât A. C., cât şi lui S.C.. Din câte îmi amintesc, banii care mi s-au plătit mie de diverşi proxeneţi pentru S.C. erau cuprinşi între 200-500 de dolari.

,,Arăt că am fost de faţă, în zona ……….., când S.C., după ce a ademenit câte o prostituată a unui anume D., F.şi a lui C.B., le-a cerut acestora să plătească o sumă de bani pentru a-şi răscumpăra prostituatele. Arăt că am fost de faţă şi cunosc că proxeneţii pe care îi cunosc cu numele de D. şi F.i-au plătit lui S. sumele solicitate de acesta.”

La data de 10.05.2006, fiind audiat, inculpatul I.A. a declarat:„În perioada 2000 – 2002, am fost unul din oamenii de încredere al

lui B.V., ajutându-l cu precădere în activitatea de proxenetism pe care o desfăşura”.

„Eram folosit de S. atât la transportul prostituatelor, cât şi pentru colectarea diferitelor sume de bani”

„Am fost ajutaţi în această activitate de F. (n.n. inculpatul G.Ş.) şi D.(n.n. A. D.)”

„D.ra desemnat să stea în parcarea discotecii H. pentru a supraveghea prostituatele şi uneori ... încasa banii de la prostituate pe care-i dădea lui „S.C.”. - martora R.C.a declarat: „Despre G.Ş. zis ,,F.” cunosc că era unul dintre oamenii de încredere ai lui S.C., încă din perioada anilor 1998, alături de I.A. zis ,,A.” şi A. D.. În perioada 1998-2004, G.Ş. zis ,,F.”, alături de cei doi mai sus-menţI.aţi l-au sprijinit pe S.C. în activitatea de proxenetism, în sensul că la solicitarea lui S., cei trei indivizi transportau prostituatele de la domiciliu în diverse discoteci şi cluburi, dar şi încasau sumele de bani obţinuţi de acestea din practicarea prostituţiei, pe care apoi le predau lui ,,S.C.”. Spre deosebire de ceilalţi doi, G.Ş. chiar şi după arestarea lui S. în anul 2004, a continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie a numitei R.M., iar banii obţinuţi ajungeau în cele din urmă la familia lui S.. Precizez că, deşi arestat, prin intermediul telefonului mobil B.V. îl coordona pe G.Ş., trasându-i sarcini concrete referitoare la această activitate de proxenetism.

Încă din acea perioadă B.V., cu ajutorul lui A. şi a lui F. coordona activitatea de prostituţie a mai multor fete, desfăşurată în discoteca B-O..”

„La scurt timp S. a deschis un club în aceeasi zonă, continuând să coordO.ze activitatea de proxenetism tot prin intermediul celor trei indivizi”.

În completarea probatoriului A.lizat mai sus, martora C.E.I. a declarat: „S. îşi avea propriile afaceri de proxenetism, furturi şi tâlhării, împreună cu : P.A., zis „L.”, I.B.V., P., D.S.. În activitatea de proxenetism omul de bază a lui S.C. era P.A., zis „L.”, care se ocupa cu transportarea prostituatelor, racolarea clienţilor şi încasarea sumelor de bani de la aceştia, care în cele din urmă ajungeau la S.C.. Cu ocazia unei vizite în locuinţa lui S. am cunoscut trei dintre aceste prostituate care locuiau într-o cameră de la un etaj superior. Ştiu că erau strigate C., A.şi M.. Dintr-o discuţie cu S. am aflat că într-adevăr sunt prostituatele lui, că fuseseră în Spania pentru a practica prostituţia, dar întrucât nu făcuseră bani, le-a adus înapoi în ţară şi le trimitea să se prostitueze prin intermediul unui anume A., în discoteca H.”.

După eliberarea lui S. din penitenciar în decembrie 2002, acesta a renunţat la majoritatea prostituatelor pe care le avusese în legătură înainte de arestare, oprind una singură, pe nume M., pe care a mutat-o în vila sa de pe ………... La începutul anului 2003 S. a racolat noi prostituate pe care le-au găzduit în aceeasi vilă de pe ………..şi cu ajutorul celor trei oameni de încredere pe care i-a rechemat, A.că A., A. şi F., au R.at activitatea de proxenetism.”

- martora R.M. a declarat: „S. mi-a spus ... că banii obţinuţi din prostituţie să-i împart jumătate cu el … obţineam 600 euro pe săptămână”.„S. se ferea să pună mâna direct pe banii obţinuţi din prostituţie ... lucru pentru care îl trimitea pe F. care veN.zilnic ... şi lua de la mine partea de bani care-i reveN.lui S.”. Martora a mai relatat că exploatarea sa de către inculpatul B.V. a fost realizată şi după ce „S.C.” a fost arestat, de exploatarea sa în concret ocupându-se martora R.C., coordonată de inculpatul B.V. şi prin intermediul telefonului, iar o parte din bani ajungeau la „S.C.”, prin intermediul inculpatului G.Ş..- inculpatul G.C. zis „M.”, a declarat: „Cunosc că inculpatul B.V. era implicat în activităţi de proxenetism şi trafic de persoane în mod direct sau prin persoane interpuse, racola diverse persoane pe care le obliga să se prostitueze, existând situaţia ca unele dintre acestea să fie trimise şi în Spania” (aspectul privind transportarea în Spania a prostituatelor coroborandu-se şi cu cele declarate de martora C.E.I.).- partea vătămată S.C.a confirmat prin declaraţia sa:,S.C. m-a chemat în sufrageria apartamentului, unde a început să mă supună la mai multe întrebări în legătură cu faptul dacă am proxenet şi cine m-a adus în discoteca H.. Eu i-am spus acestuia că nu sunt în legătura vreunui proxenet, lucrez pe cont propriu, aspect pe care el mi l-a reproşat, spunându-mi cum îmi permit să lucrez singură întrucât toate fetele din discotecă se prostituează în interesul lui.

S.C. a început să mă agreseze fizic cu pumnii şi picioarele pentru a mă determina să accept să-i plătesc din sumele obţinute de la clienţi ,,taxă” (n.n. taxă de protecţie).

Mi-am dat seama din modul cum ele au fost abordate de S.C. (n.n. alte două prostituate) că au fost aduse în locuinţa lui pe motiv că proxeneţii lor nu au plătit acestuia taxele pretinse” - la data de 21 septembrie 2004 martorul M.P.zis „T.” a afirmat următoarele: „Un alt grup de proxeneţi care aveau prostituate în H. era format din M.S., L. şi T.. Şi acest grup plătea taxe de protecţie C.C..”

„In cursul anului 2002 am cunoscut o fată pe nume V.C.care era prostituată în H. si pe această fată o protejam. În cursul primăverii anului 2003 am primit un telefon de la V.C.care mi-a spus că se află sechestrată, fiind răpită din Discoteca H.. Mi-a spus telefonic să iau legătura cu S.C. pentru a discuta condiţiile răscumpărării si m-am deplasat la S. acasă care a fost de acord să le elibereze cu condiţia că eu să-i achit suma de 300 USD.”

Activitatea de proxenetism a fost descrisă şi de martorul cu identitate protejată S.Z., care a declarat: „Arăt că, încă de atunci, proxenetismul era principala ocupaţie a fraţilor B., pe lângă săvârşirea altor genuri de infracţiuni cum ar fi: furturi, şantaje şi tâlhării. După anul 2000, S.C. cu ajutorul unor oameni de încredere ca „F.” şi „A.” a

continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie având ca loc de racolare a clienţilor în special discoteca H.. Un om de baza în activitatea de proxenetism coordonată de S.C. era A. zis „L.” care la rândul sau coordona activitatea de prostituţie a mai multor tinere, printre care şi minore, profitul obţinut de acesta revenind în mare parte lui S.C..

Un exemplu în ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor reprezentativ pentru S. C., il constituie actiuN.intitulata de acesta ,,L.,, denumirea fiind inspirata dupa actiuN.cu acelasi nume desfasurata de autoritati. Astfel, S., dorind sa-şi innoiasca lotul de prostituate, a dat dispozitii lui A., A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume S., să meargă în anumite locuri frecventate de prostituatele altor proxeneti, locuri ce fusesera identificate de A. în prealabil, să le ademeneasca în autoturisme prezentându-se drept clienţi, dupa care sa le transporte la vila lui din ........ În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat în oras cu două autoturisme, reusind sa racoleze mai multe prostituate, pe care le-au transporta în mai multe rinduri la vila din ……….,, unde erau asteptati de S. care s-a ocupat personal de selectarea acestora. Pe măsură ce erau aduse la vila din ………, prostituatele erau intrebate de B.V. dacă îl cunosc şi dacă au auzit de S.C.. Prostituatele cu aspect fizic placut au fost oprite de S. pentru a fi exploatate în interes personal, o alta parte au fost vândute altor proxeneţi, iar alte cateva, care nu corespundeau din punct de vedere fizic, au fost eliberate. Precizez că, în timpul transportului, prostituatelor le-au fost puse pungi pe cap pentru a nu recunoaşte traseul şi locaţia unde erau conduse.”

Fiind audiat martorul cu identitate protejată A.A. a declarat: ,,Despre S.C. cunosc că pe lângă preocupările în sfera împrumuturilor băneşti acordate cu camătă, acesta era implicat şi în activităţi de proxenetism şi trafic de persoane, în sensul că trăgea foloase materiale de pe urma unor prostituate a căror activitate o coordona prin intermediul omului său de încredere ,pe nume L., precum şi prin intermediul numitei S.A., sora acestuia. Aşa cum am arătat, L. era persO. care se ocupa de prostituatele lui S., în sensul că le căuta clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale, le transporta în locurile unde urmau să se întâlnească cu aceştia şi le asigura protecţia,spunând tot timpul că sunt femeile lui S..

Cunosc faptul că B.V. prin intermediul unor apropiaţi printre care M., L. şi „C.” au trimis mai multe fete în Spania în vederea practicării prostituţiei ,urmând ca banii obţinuţi să fie trimişi în ţară lui B.V..”

Un alt martor cu idetitate cu identitate protejată A.V.a declarat: „Încă din perioada 1997-1998 B.V. avea mai multe fete care se prostituau pentru acesta, pe care le plasa în discoteca din incinta cinematografului L.”

Martorul cu identitate protejată O.L.a declarat: ,,Pe parcurs, devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini concrete în acest sens. Arăt că S. în această perioadă exploata aproximativ zece prostituate, pe care le caza fie într-un imobil din ………, fie în diverse apartamente din zona P.S.. Au fost situaţii când unele dintre prostituatele lui S. au încercat să fugă, însă au fost găsite de oamenii acestuia, bătute şi obligate să se prostitueze în continuare.”

Declaraţia inculpatului D.S., zis ,,F.” a venit in completarea celor de mai sus: „Majoritatea sumelor de bani provenite din proxenetism se duceau către B.V., iar locotenenţii acestuia şi subordonaţii primeau diverse sume de bani ce reprezentau partea fiecăruia din implicarea lor în aceste infracţiuni”

Fiind audiată martora C.E.I. a declarat: „Referitor la aceste taxe de protecţie, arăt că erau percepute de fraţii B.şi oamenii acestora atât de la oamenii de afaceri din zona lor de influenţă, cât şi de la alte persoane din lumea interlopă ,care se ocupau cu activităţi ilicite, gen proxenetism. În acest sens, un exemplu concret, pe care îl ştiu personal de la S.C. ,este taxa de protecţie pe care acesta o solicita şi o încasa de la proxeneţii care acţI.au în afara ţării, în special în Spania. Acesta mi-a spus că urma să încaseze o sumă de bani drept taxă de protecţie de la un anume C.C., care avea mai multe prostituate şi pe care le exploata în Spania.

Aşa cum am mai arătat, aceste taxe de protecţie erau aplicate unor oameni de afaceri, care nu erau de acord să accepte serviciile agenţilor de pază de la firma G. În această situaţie N. şi S. îşi trimiteau oamenii din grupare la locurile unde aceştia îşi desfăşurau activitatea, care provocau diferite pagube sau nu achitau consumaţia pe care o făceau în aceste locuri. Dacă nici în aceste condiţii aceşti oameni de afaceri nu erau de acord să beneficieze de serviciile firmei de pază, fraţii B.impuneau taxă de protecţie pentru a opri aceste acţiuni de agresivitate.

În acest mod a procedat cu patronii discotecii B.şi B., A.că cetăţeanul italian J.şi C.B., până când i-a determinat să accepte oamenii acestuia ca agenţi de pază.”

Martorul cu identitate protejată A.A., a declarat:,,De fapt întreaga activitate de proxenetism era coordonată de B.V.

şi B.I. ,prin intermediul numitei S.A., care percepea chiar şi taxe de protecţie şi comisioane de la ceilalţi proxeneţi din această discotecă pentru ca aceştia să-şi poată desfăşura activitatea în această locaţie,;cea mai mare parte din taxele de protecţie încasate de A.ajungeau la S. şi N.C.”.

Inculpatul I.A., a declarat: „Precizez că în mediul lumii interlope şi în special al proxeneţilor, activitatea de proxenetism din H. era cunoscută că fiind „şmecheria” lui S. şi N.C.l, în sensul că nici un proxenet nu-şi putea aduce prostituatele în această locaţie decât cu acordul lor şi al surorii acestora, A.C.l.



Arăt că unele dintre taxele de protecţie plătite de proxeneţii din „H.” se achitau lui S.C. prin intermediul meu. În câteva ocazii, la solicitarea lui S.C., am luat bani de la S., E., S., reprezentând taxe de protecţie, pe care i-am dus lui S.. În schimbul acestor taxe de protecţie, proxeneţii din discoteca „H.” primeau permisiuN.să deruleze activităţi de proxenetism, fără să fie stânjeniţi de S. ori A.C..”

De asemenea, fiind audiat, inculpatul D.S. zis ,,F.”, a declarat:,,Uneori pentru obţinerea acestor taxe (n.n. taxe de protecţie)fraţii

B.foloseau chiar şi violenţa fiind ajutaţi de persoanele care stăteau pe lângă aceştia.

Pentru a avea supremaţie în cartier ştiu că au avut conflicte şi cu alţi lideri ai lumii interlope, fraţii B.ieşind învingători şi în acest fel şi-au impus autoritatea asupra membrilor lumii interlope atât din cartier, cât şi din alte zO. ale Bucureştiului.”

Martorul S.M.a declarat următoarele: ,,De la M.S. am înţeles că A.R., pentru a scăpa de datoria pe care o avea la mine, a intervenit la B.V. şi B.I. pentru ca aceştia să-şi trimită oamenii lor recuperatori să mă intimideze ca să renunţ la banii pe care mi-i datora Romitto.”

Cu ocazia audierii, martorul cu identitate protejată P.M. a declarat: ,,In cadrul acestor întâlniri i-am auzit pe N. şi pe S.C. plănuind să intre înarmaţi cu pistoale şi săbii, peste nişte persoane, al căror nume nu mi-l amintesc, în scopul de a le jefui sau a obţine recuperarea unor datorii. Arăt în continuare că în cursul lunii iulie 1994 l-am auzit pe S. povestindu-i lui N. şi altor indivizi din antuR.ul său cum a intrat în locuinţa unei persoane, împreună cu alţi doi prieteni înarmaţi cu pistoale, ameninţând propietarul cu moartea în scopul de a obţine recuperarea unor datorii mai vechi.

MenţiO.z că atât N., cât şi S. aveau în permanenţă câte un grup format din 3-4 indivizi, pe care-i puneau să ne însoţească pe noi fetele şi care îi ajutau şi la comiterea altor infracţiuni.”

Obţinerea de bani şi foloase materiale de către B.V. de la persoanele din cadrul grupării care i se subordonau în virtutea poziţiei avute a fost dovedita cu urmatoarele mijloace de proba: - declaraţia inculpatului I.D. care a arătat: ,,Prin anul 2000-2001, unul dintre cumnaţii mei de la acea dată, a achiziţI.at de la M., fiul lui S.C.l, un autoturism BMW, legătura dintre cei doi realizându-se prin mine. Din preţul de vânzare de 3.000 de euro, pe parcurs s-au plătit circa 2.000 de euro, rămânând o datorie de 1.000 de euro, care nu a mai fost plătită de cumnatul meu. Prin anul 2004, pe fondul acestei datorii, S.C. m-a chemat la o discuţie prin intermediul lui U.C., precizând că dacă nu mă prezint ,voi fi bătut. Urmare a poziţiei pe care o avea S. în lumea interlopă, m-am prezentat la hotelul lui N.C., unde m-am întâlnit cu S.. Motivând că eu l-am pus în legătură pe cumnatul meu cu M., S.C.l mi-a învederat pe un ton imperativ că eu va trebui să achit întreaga contravaloare de 3.000 de euro a autoturismului, fără să mai recunoască sumele plătite până la acea dată, punându-mă să plătesc câte 200 de euro pe săptămână, până la concurenţa sumei de 3.000 de euro.”- inculpatul I.A. a declarat: ,,Cunosc că persoanele din antuR.ul lui S. se consultau cu acesta atunci când vroiau să facă o recuperare prin şantaj ori o faptă de înşelăciune pentru a beneficia de protecţia lui S. şi pentru a se asigura că nu aduc atingere unor alte interese ale fraţilor B.. În aceste situaţii, cei care îl consultau pe S. erau obligaţi să îi dea şi acestuia o parte din banii sau profitul obţinut din activitatea ilicită respectivă. Aceste persoane, mai ales când era vorba de obţinerea unor profituri mai mari, nu omiteau nici o dată să se consulte fie cu S., fie cu N.. În unele situaţii, când se mergea la recuperări, fie toţi banii erau luaţi de S. şi împărţiţi după aceea participanţilor la recuperare, fie era trimis cineva care lua toţi banii, după care îi dădea o parte lui S..”- martorul cu identitate protejată C.V.a declarat: ,,Aşa cum U. este sclavul A. C.,ştiu faptul că L. este sclavul lui S.C.. Pentru a beneficia de protecţia lui S.C. şi pentru a se putea folosi de numele acestuia ,L. era obligat să-i plătească lui S. o parte din banii pe care îi obţiN.din proxenetism”.- martorul cu identitate protejată T.I. a declarat: ,,În schimbul protecţiei pe care „L. o primea de la S.C.” şi în schimbul dreptului de a se prezenta ca fiind „omul lui S.C.”, A. P.zis „L.” era obligat să-i dea acestuia o parte din banii pe care îi obţiN.din activităţile de proxenetism.”

3. L.I. ZIS ,,I..”Inculpatul L.I. - alt membru marcant al acestei grupari infracţI.ale,

fiind considerat sfătuitorul şi omul de încredere a lui B.I., zis “N.C.”, a făcut totodată o echipa redutaB. cu inculpatul G.C. în sfera recuperărilor

de datorii reale sau pretinse, la cererea liderului acestui grup infractI.al sau chiar în nume propriu. Rolul său era acela de om de încredere al lui „N.C.”, dar nu numai de execuţie ci şi de sfătuitor, de a avea iniţiativa în cazul în care mergea împreună cu inculpatul G.C. la solicitare lui „N.C.” pentru a reaL.o recuperare în bune condiţii, fiind cel care în asemeN.situatii recurgea la ameninţări asupra părţii vătămate. Ca şi alţi membri ai grupării infracţI.ale, inculpatul nu avea alte venituri decât cele pe care le obţiN.din procentele, şi care nu erau minimale, (de exemplu 1500 de euro în urma săvârşirii unui şantaj, în anul 2004) pe care i le aloca „N.C.” în urma efectuării unei recuperări.

Prin rechizitoriul 343/P/2004 inculpatul a fost trimis în judecată pentru savirsirea infractiunilor de santaj, în sarcina acestuia reţinându-se că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani şi 6 luni inchisoare, menţinută în apel. Astfel în cursul anului 2003 inculpata M.V.A.a apelat la serviciile inculpatului B.I. zis „N.C.” în scopul recuperării unei sume de bani de la părţile vătămate M.M. şi M.G., prin recurgerea la acţiuni din intimidare îndreptate împotriva acestora, situatie în care inculpatului B.I. zis „N.C.” şi celorlalţi membri ai grupului desemnaţi să se ocupe de acest caz le-ar fi revenit un procent de 30% din suma totală ce era de recuperat. În schimbul acestui comisI., membrii grupului infracţI.al al cărui lider era inculpatul B.I. zis „N.C.” au primit de la acesta misiuN.să determine pe părţile vătămate să restituie suma pretinsă, iar pentru executarea acestor activităţi a fost desemnat inculpatul G.C. zis „M.”, prezent şi el la discutiile preliminare.

Pentru aducerea la îndeplinire a scopului propus, inculpatul G.C. zis „M.” a apelat şi la alţi membri ai grupului infracţI.al organizat şi anume inculpaţii L.I. zis „I.”, C.L. şi B.L. F., toţi aceştia făcând parte din antuR.ul inculpatului B.I. zis „N.C.”, iar în anumite situaţii (cum s-a întâmplat în ziua de 22.12.2003) şi la alţi indivizi rămaşi neidentificaţi, capabili însă să se strângă şi să se deplaseze într-un timp scurt acolo unde erau solicitaţi.

Tot în scopul intimidării părţilor vătămate şi a personalului de la fabrică, inculpatul G.C. zis „M.” nu s-a deplasat niciodată singur la fabrica de zahăr din R., ci numai însoţit de persoanele sus menţI.ate, care erau bodyguarzi sau foşti sportivi, cu o constituţie fizică de natură a impresI.a şi de a zădărnici o eventuală împotrivire. De altfel, în declaraţia sa, inculpatul L.I. zis „I.”, precizează că: ”Există posibilitatea ca fizicul meu să-l fi impresI.at (n.n., pe M.M.)”

Ca o metodă practică şi directă de intimidare, inculpaţii G.C. zis „M.” şi L.I. zis „I.” au folosit încă de la prima întrevedere cu părţile

vătămate atât tonul ridicat, cât şi o atitudine în mod voit extrem de degajată, total improprii în condiţiile în care aceştia se aflau, teoretic, în calitate de oaspeţi în biroul acestora. Relevantă sub acest aspect a fost declaraţia inculpatului L.I. zis „I.”, care precizează: „Referitor la tonul folosit de G.C. în discuţie, arăt că în mod obişnuit acesta are un timbru vocal mai dur….şi admit că persoanele care nu-l cunosc ar putea interpreta tonul lui drept ameninţător” .

În ceea ce priveşte rolul inculpatului L.I. zis „I.” şi prezenţa acestuia la discuţiile purtate de către inculpatul G.C. zis „M.” cu părţile vătămate M.M. şi M.G., s-a menţI.at faptul că acesta se afla într-o relaţie apropiată de prietenie cu inculpatul B.I. zis „N.C.”, iar din declaraţiile părţilor vătămate a rezultat că acesta afişa un aer de superioritate faţă de inculpatul G.C. zis „M.”, atrăgându-i atenţia asupra faptului că, în situaţia în care nu va duce la bun sfârşit misiuN.pentru care a fost desemnat, va fi înlocuit cu altul mai dur. De asemenea, rolul de „supervizor” deţinut în această activitate de către inculpatul L.I. zis „I.”, în calitate de apropiat al liderului grupării infracţI.ale organizate, deci care nu se ocupa de executarea propriu-zisă a actelor de ameninţare, a fost reliefat şi de împrejurarea că acesta a adus la cunoştinţă părţilor vătămate faptul că le-a verificat şi a constatat că acestea nu au nici un fel de sprijin, situaţie în care ei vor fi cei care vor rezolva problema.

Referindu-se la preocupările grupului infracţI.al condus de inculpatul B.I. zis „N. C.”, în aceeaşi discuţie înregistrată audio-video inculpatul G.C. zis „M.” a aratat că membrii acestui grup „mai mult se ocupau de recuperări”: La data de 24.08.2005 a fost audiat şi inculpatul R.L.în legatura cu activitatea infractI.ala a gruparii conduse de fratii B., ocazie cu care a declarat următoarele : „ Am aflat că deseori D.S. era folosit de N. pentru unele intervenţii în forţă, trimiţându-l în diferite locuri cu persoane din imediata apropiere a lui N. din care pot exemplifica: F.B., G., N., I. şi alţi, cu care eu nu am avut de -a face.

Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o grupare organizată ,având ca lider necontestat pe B.I. alături de fratele său, B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H..” Fiind audiată la data de 30.08.2005, martora C.I.E.a declarat următoarele:

„Tot în această perioadă, am constatat că N.C. era însoţit în permanenţă de mai multe persoane ,despre care am aflat că sunt oameni de încredere ai acestuia, lăsând tot timpul impresia că aceştia se subordO.ază în mod direct lui N.C.l. De asemenea, şi N.C. avea un comportament de lider faţă de aceste persoane, care îl ascultau şi executau orice ordin dat de acesta. Dintre aceste persoane de încredere

a lui N. menţiO.z : L.I., zis „I.”, D.S.,, zis „F.”, G.C., zis „M.”, G.F. zis B., D.C., M., N., S.H..”

,,Aşa cum am arătat mai sus, erau persoane desemnate de N. şi S.C. să meargă la datornici şi să-i determine să restituie împrumutul, însă fără a folosi violenţa, şi aici amintesc: L.I., zis I., G.C. zis M., F.B. şi alte persoane pe care deocamdată nu mi le amintesc. Referitor la această firmă de pază „G.” cunosc că N.C. coordona activitatea acestei firme, la început prin L.I., zis I., iar ulterior prin intermediul altei persoane de încredere din antuR.ul acesteia, pe nume G.F. zis B.. Asa cum am arătat şi mai sus, inculpatul (n.n. inc. L.I.) era omul de încredere a lui “N.C.”, rolul său în această grupare fiind acela de a recupera în numele lui “N.” diferite sume de bani de la persoanele datornice”.

Cu ocazia audierii la data de 14.09.2005, inculpatul I.D.a declarat următoarele: “Astfel, N.C. avea o „brigadă” formată din „M.”, „N.”, „F.-B.l”, „I.”-L.şi G.. Aceşti indivizi se ocupau în special de şantaje şi recuperări. ”

Cu ocazia unei discutii purtate de P. cu inculpatul I.A. la data de 04.07.2005, acesta din urma a făcut următoarele afirmaţii : „P.: Cine erau locotenenţii lui N.? I.A.: Păi nu pot să-i pronunţ numele. Erau deja şmecheri B., I.. Sunt băieţi din cartier.” Fiind audiat, la data de 17.08.2005, martorul cu identitate protejata A.V.a declarat următoarele: „Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003 şi 2004 dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis F., R., I.B.V..” La data de 07.06.2005 a fost audiat şi martorul cu identitate protejata C.V., ocazie cu care a declarat următoarele: „Dintre oamenii de încredere ai lui N.C., pe care i-aş caracteriza ca locotenenţi ai acestuia îi enumăr pe următorii: N., L.I. zis I., G.F. zis B., fraţii H., A., P.C. zis „B.”, N.G., O., „F.”, P., F., B., D.C., iar pe alţi îi voi preciza în viitor.

Astfel cum erau organizaţi, N. şi cei care i se supuneau, fie că fac parte din persoanele care le-am enumerat mai sus, fie că erau alţi interlopi, aceştia îl contactau pe N. atunci când preconizau comiterea unei activităţi ilicite, cum ar fi: înşelăciune, tâlhărie, şantaj, şi îl informau despre planurile lor cu scopul de a afla dacă prin acţiuN.lor aduc atingere unor persoane aflate sub protecţia lui N., sau pentru a solicita protecţia lui N.. Spre exemplu, la diverse restaurante se deplasau persoane cum ar fi: M., L.I., G. şi alţii, unde provocau diverse scandaluri, ori acţI.au pentru a-i determina pe ceilalţi clienţi să plece şi să-i demonstreze patronului că ar avea nevoie de o anumită protecţie pentru a-şi continua afacerea. După una sau mai multe acţiuni de acest gen îşi făcea apariţia

N. sau trimitea pe cineva care îi solicita patronului diverse foloase materiale, cum ar fi: mese festive organizate pe gratis, ori chiar sume de bani în numerar, aceasta fiind una dintre modalităţile prin care se storceau bani de la comercianţi . L.I. zis „I.”, de asemeN.om de încredere al lui N.C., avea rolul de a veni cu combinaţii la N.. În perioada 2003-2004, L.I. frecventa şi făcea diverse combinaţii la Restaurantul O.. L.I.ică se cunoştea cu patronii restaurantului, precum şi cu A., cel care a fost ucis. I. era trimis de N. la cazinouri pentru a da bani cu camătă în numele lui N., avându-se în vedere vadul bun pentru camătă care se găseşte într-un cazino. De asemenea, când se dorea obţinerea unor sume de bani de la diverşi comercianţi I. era trimis să facă deranj.” G.C. zis „M.” împreună cu L.I. şi B. îl însoţeau în mod frecvent pe N., cei trei fiind nedespărţiţi de N. când mergea cu antuR.ul la restaurant. Aceste aspecte au fost confirmate şi de către martorul cu identitate protejata A.A., care la data de 16.08.2006, a declarat urmatoatrele: „În vârful acestei organizări cu preocupări infracţI.ale se afla B.I. zis N.C., iar în antuR.ul apropiat al acestuia se aflau următorii oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B., P.C. zis B., D.S. zis „F.”, G.C. zis M., N.G., M., S.H., M., C., I.B.. B.I. veN.aproape în fiecare seară la restaurantul C.şi atunci când veneau ceilalţi membri ai C.dispunerea lor era următoarea: B.I. stătea la masă cu I., S., N., M. şi M.. În apropierea lor, dar la altă masă stătea „F.” cu brigada lui.” Inculpatul D.S.mai declarat la data de 14.05.2005 următoarele: ”I. (n.n.inculpatul L.I.), care anterior fusese ospătar, era în relatii foarte apropiate cu “N.” şi s-a ocupat de constituirea firmei ,,G.” alături de B. şi un actor, fost cascador, S.C.. Acesta facea parte din brigada de recuperatori de datorii. Arăt în acest context că recuperarile se făceau uneori prin ameninţări şi violenţe.” Fiind audiat la data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejata T.I. a declarat următoarele: „B.I. zis „N.C.”, era persO. care controla activităţile ilicite care se desfăşurau în cartierele R.şi F., dar şi în alte zO. ale Bucureştiului, în funcţie de zO.le ori cartierele în care avea acoliţi. Locotenenţii şi oamenii de încredere ai lui N.C. erau următorii: N., M., L.I., B., I.B.V., H.. „F.”.” Martorul N.D. a declarat, la data de 10.02.2006, urmatorele: ,,În aceste condiţii, chiar în acea zi, am luat legătura cu L.I. zis I.şi C.B., cărora le-am adus la cunoştinţă despre ceea ce-mi ceruse N., fiind de acord să ne ajute. Fiind în subordiN.lui B.I. zis N.C., L.I. şi B.C.au mers la acesta şi i-au adus la cunoştinţă ceea ce eu îi rugasem, A.că să recupereze o sumă de bani a unui prieten de al meu. Arăt faptul că oamenii desemnaţi de N.C. să se ocupe de această „combinaţie” au fost L.I. zis I., C.B. şi M.A., finul lui Bucur.”

La data de 16.05.2006, a fost audiat martorul cu identitate protejata, numitul S.Z., ocazie cu care a declarat următoarele: „Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul stabilit, N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani prin violenţă şi ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V., G.C. zis „M.”, „B.”, „F.” , G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma împrumutată.

La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o ,,combinaţie”, în sensul că avea înformaţii despre un individ care săvârşea infracţiuni cu carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă de bani sub presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o săptămână, I., M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului Mall din Vitan şi l-au transportat la hotelul lui N.pentru a-l determina să le dea o sumă de bani. În prima faza, dupa ce l-au dus intr-o cameră din hotel, M. i-a cerut suma de 4000 euro, însa în momentul în care S. a apărut la faţa locului, a considerat că suma este prea mică şi i-au cerut 10000 de euro. Acel individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt pentru care S. şi ceilalţi l-au băgat în maşina, spunându-i că-l vor preda poliţiei pentru infracţiunile comise. Ajuns în faţa secţiei de poliţie, individul în cauza şi-a dat seama că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea banii ceruţi. Banii obtinuţi au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a oprit 5000 de euro, „M.” şi I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte 1000. În urma acestui mod de a împărţi banii S. s-a considerat nedreptăţit şi nu a mai vorbit o perioada cu N.” La data de 03.04.2006, a fost audiat martorul cu identitate protejata O.L., ocazie cu care a declarat următoarele: „Atât persoanele din antuR.ul lui S., cât şi cele din antuR.ul lui N. veneau cu diverse ,,combinaţii” prin care se urmărea obţinerea unor sume de bani din afaceri ilegale.

Respectivele persoane se interesau mai întâi dacă viitoarea victimă este din antuR.ul fraţilor B.deoarece exista riscul că acea persoană să fie un protejat al acestora, situaţie în care nu mai putea fi ,,ars”.

Dintre persoanele care veneau cu combinaţii la N. îi amintesc pe I.Z., I.B.V., L.I. zis ,,I.”, N., S.H., M. A., M., R., O., B., N. a lu G.şi alţii. ”

4. G.C. zis ,,M. ” Inculpatul G.C. - alt membru al acestei grupari infracţI.ale

considerat ca fiind unul dintre locotenentii fratilor B., folosit de acestia cu precadere în sfera recuperarilor de datorii prin santaje, amenintari şi violenta. Acesta se afla în imediata apropiere a liderului „N.C.”, în cadrul

grupului de crimă organizată, fiind la dispoziţia acestuia ori de câte ori era nevoie de el, sau chiar oferindu-şi serviciile singur. Sub stricta coordonare a liderilor acestei grupari, inculpatul a savirsit mai multe infractiuni pentru care a fost trimis în judecată dupa cum urmeaza: - prin rechizitoriul 109/P/2004, inculpatul G.C. a fost trimis în judecată împreună cu alte persoane, pentru savârsirea infractiunii de primire de bunuri obtinute din săvârşirea unei infractiuni de catre membri unei grupari infracţI.ale, constind în aceea că în noaptea de 07/08.09.2003 inculpatul a participat la împărţirea bunurilor sustrase de la partea vătămată P.S. de catre alţi membri ai grupării şi a primit suma de 900 USD din banii luaţi de la aceasta, cunoscând că provine din săvârşirea unei tâlhării. Astfel, după ce inculpaţii D.S., G.F., B.G.I.T.zis ,,I.”, C.E.I., si R.B. au savirsit infractiuN.de tilharie asupra partii vatamate P.S., s-au deplasat la un imobil situat în …………, imobil ce-i apartiN.inculpatului D.S., pentru a inventaria şi a impartii bunurile sustrase. La scurt timp, la fata locului a apărut şi inculpatul B.V., persO. care a coordonat intreaga actiune prin telefon, insotit de inculpatul G.C., care au participat împreună cu ceilalti inculpati la impartirea bunurilor. După ce a evaluat bunurile, inc. B.V. a împărţit între persoanele prezente numai suma de bani găsita în portmO.u, iar bijuteriile au fost date spre pastrare inculpatului D.S.. Deşi ştia de unde provin bunurile şi sumele de bani, inculpatul G.C. a fost de acord sa primească suma de 900 USD de la inculpatul B.V., deoarece participase la impartirea respectiva. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la pedapsa inchisorii de 3 ani prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......Sectia 1 Penala, menţinută în apel si ramasa definitiva prin d.p. nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J. - prin rechizitoriul 3/D/D/2005, inculpatul G. C. a fost trimis în judecată împreună cu inculpatul C.M.pentru savirsirea infractiunii de santaj în dauna partii vatamate A.M., constind în aceea că în toamA. anului 2003, cei doi inculpati au constrâns-o pe partea vătămată A.M.să remită o sumă de bani pretinsă de martora D..pentru a obţine astfel un folos material injust respectiv o cotă-parte din suma de bani ce trebuia să fie restituită de către partea vătămată martorei. Pentru aceasta fapta inculpatul G.C. a fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoare de 3 ani prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......Sectia I Penala, de asemeN.menţinută în apel si ramasa definitiva prin d.p. nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J.

In fapt s-a stabilit ca in vara anului 2002, partea vătămată A.M.a primit mai multe bunuri aduse din Turcia de la numita D..zisă ”T.J.”, cu scopul de a le vinde. Întrucât numita D..zisă ”T.J.” recuperase doar o parte din banii datoraţi de la partea vătămată A.M., l-a angajat pe

C.M.zis ”N. T.” pentru a recupera şi restul sumei datorate, respectiv 2.000 USD, promiţându-i acestuia că îi va da jumătate din această sumă.

În toamna anului 2003, în timp ce se aflau la hotelul inculpatului B.I. zis ”N.C.”, situat în ………., martorul C.M.zis ”N. T.” a propus inculpatului G.C. zis ”M.” să meargă cu el la aceasta „recuperare”, lucru cu care acesta din urma a fost de acord. În urma înţelegerii, martorul C.M.zis ”N. T.” şi inculpatul G.C. zis ”M.” s-au întâlnit la cofetăria ”T.-T.”, situată în …….., cu D..zisă ”T.J.”, la întâlnire participând un al treilea individ de origine rromă, (neidentificat) adus de martorul C.M., ocazie cu care au stabilit că în cazul în care vor recupera suma de bani, să primească jumătate din suma în cauză.Astfel, numita D..zisă ”T.J.”, inculpatul G.C. zis ”M.”, martorul C.M.zis ”N. T.” şi individul de origine rromă, după ce au bătut puternic la uşa locuinţei părţii vătămate, au dat buzna în apartament, ocupând poziţii strategice şi limitând astfel posibilitatea liberă de mişcare a celor prezenţi, împotriva voinţei lor, timp de aproximativ o ora. Amenintarile adresate, poziţia şi comportamentul celor doi inculpati - membri ai grupării, au creat celor prezenţi, cât şi părţii vătămate A.M., o stare de temere, urmare a acestui aspect intervenind şi starea de leşin a numitei D.A., prezenta în locuinta.

Inculpaţii au parasit locuinta numai după ce partea vătămată a promis că le va returna datoria în cel mai scurt timp.

Pentru aceasta fapta inculpatul (martor in cauza de fata) C.M.a fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoare de 3 ani, prin sentinta penală nr.966/18.07.2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, iar în calea de atac a apelului s-a făcut aplicarea disp. art.861 C.p., relativ la suspendarea pedepsei sub supraveghere. - prin rechizitoriul 343/P/2004 inculpatul G.C. a fost trimis în judecată împreună cu alţi membrii ai grupului infracţI.al pentru savirsirea infractiunilor de lipsire de libertate şi santaj,în sarcina acestuia reţinându-se că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani, iar la data de 05.01.2004, împreună cu alţi doi inculpaţi (toţi făcând parte dintr-un grup organizat) au lipsit de libertate pe partea vătămată D.T.. Pentru a săvârşi fapta, inculpatul şi-a organizat un grup compus din persoane cu o constituţie fizică impresI.antă, cum sunt inculpaţii C.L., B.L.şi L.I., a căror simplă prezenţă creează temeri persoanelor care îi întâlnesc, dovedind astfel o elaborare a planului infracţI.al până la cele mai mici detalii. Un aspect inportant de retinut cu privire la savirsirea acestor infractiuni a fost acela că inculpatul G.C. a actI.at la cererea liderului acestui grup infracţI.al şi anume a inculaptului B.I. zis N.C., care i-a solicitat sa recupereze suma de bani de la partile vatamate, urmand sa primeasca în schimb aproximativ 30% din suma recuperata. Pentru aceasta fapta inculpatul G.C. a fost condamnat

la două pedepse cu inchisoare de 3 ani, respectiv 7 ani, prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......Sectia I Penala, pedepse menţinute în caile de atac. Alături de L.I. cu care reaL.o echipă si se completau reciproc, inculpatul era omul căruia „N.C.” îi spuN.să meargă înaintea echipei de executare, în scopul de a convinge datorN.l să-şi îndeplinească obligaţiile de bună voie; era apreciat de lider pentru că ştia modalitatea de abordare a victimei, realizând de multe ori executarea obligaţiilor fără a mai fi nevoie de acţiuni în forţă. Ca manieră de comandă, N. îi spuN.ce să facă, aspect rezultat din probatoriul testimonial susţinut de convorbirile telefonice faţă de alţi locotenenţi de-ai săi pe care îi aborda cu o altfel de comandă, subordonându-se direct lui N.C., care îl aprecia datorită calităţilor oratorice, nu atât aspectului fizic, care nu e de intimidare, ca în cazul altor membri ai grupării. Atunci când însă i se dădea autoritatea necesară de către N., inculpatul se comporta ca un adevărat lider. Relevant în acest sens este exemplul speţei care cuprinde fapta în dauna părţilor vătămate M.M., M.G.şi D.T., pentru care inculpatul a constituit un grup din câţiva oameni de execuţie de-ai lui N.C. cu care s-a dus în Dâmboviţa pentru realizarea unei recuperări.

Relevante în sensul probării activităţii sale infracţI.ale, în cadrul grupului de crimă organizat, au fost şi declaraţiile inculpatului. Astfel, cu ocazia audieii la data de 25.08.2005, inculpatul G.C. a recunoscut că în momentul în care a devenit un om de încredere pentru inculpatul B.I., a fost desemnat de acesta sa recupereze diferite sume de bani de la datornici: ,, Principala preocupare a lui N.C. era acordarea de sume băneşti cu camătă. Pe parcurs, datorită prieteniei mele cu L.I., am devenit un om de încredere al lui B.I., ajungând în situaţia în care acesta mă trimitea la diverşi datornici să încerc să-i recuperez sumele împrumutate, dar nu prin fortă, ci prin vorbă frumoasă şi la bună înţelegere. În situaţia în care datornicii refuzau să achite împrumutul din diverse motive, îl anunţam pe N. de aceste aspecte, care apela la alte persoane din antuR.ul său care urmau să contacteze persO. datornică şi prin violenţă şi ameninţări să încerce să recupereze sumele de bani.”

Inculpatul D.S., persoană în măsură să cunoscă întreaga activitate infractI.ală a inculpatului G.C., a declarat la data de 14.05.2005, următoarele : ,,C. ,,M.” a fost initial în antuR.ul lui „S.”, ulterior apropiindu-se de N.. M. se ocupa cu proxenetism, recuperari şi alte activitati „delicate” la solicitarea personala a lui N., despre care eu nu aveam cunostinta. Despre M. stiu că avea asupra sa mai tot timpul un cutit tip B., format mare. În toate situatiile, M. profita de orice ocazie pentru a se da drept omul lui N.C., iar prin felul sau de a se purta şi a vorbi, era cea mai abila persO. sa se impuna în cadrul unei recuperari”.

La data de 24.08.2005 a fost audiat şi inculpatul R.L.în legatură cu activitatea infractI.ală a grupării conduse de fraţii B., ocazie cu care a

declarat următoarele: „Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o grupare organizată având ca lider necontestat pe B.I. alături de fratele său B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H.. ” Fiind audiata, la data de 30.08.2005 martora C.I.E., o persO. apropiată fraţilor B., a declarat următoarele : ,,Tot în această perioadă, am constatat că N.C. era însoţit în permanenţă de mai multe persoane despre care am aflat că sunt oameni de încredere ai acestuia, lăsând tot timpul impresia că aceştia se subordO.ază în mod direct lui N.C.l. De asemenea, şi N.C. avea un comportament de lider faţă de aceste persoane, care îl ascultau şi executau orice ordin dat de acesta. Dintre aceste persoane de încredere a lui N., menţiO.z: L.I. zis „I.”, N.S.zis „F.”, G.C. zis „M.”. Aşa cum am arătat mai sus, erau persoane desemnate de N. şi S.C. să meargă la datornici şi să-i determine să restituie împrumutul, însă fără a folosi violenţa, şi aici amintesc: L.I. zis I., G.C. zis M., F.B. şi alte persoane pe care deocamdată nu mi le amintesc.” Cu ocazia audierii la data de 14.09.2005, inculpatul I.D.a declarat următoarele: „Astfel, N.C. avea o „brigadă” formată din „M.”, „N.”, „F.B.l”, „I.”-L.şi G.. Aceşti indivizi se ocupau în special de şantaje şi recuperări. ” Cu ocazia audierii la data de 04.07.2005, inculpatul I.A., unul dintre oamenii de încredere ai lui S.C., a declarat următoarele: ,,Cu N.C. nu prea am avut contact, însă ştiu că locotenenţii acestuia erau următorii: N., B., I., M., B.şi alţii.”

Din declaraţia martorului E.A., care a fost în apropierea lui N.C. cu ocazia solicitării unei recuperări de datorie, reiese cu certitudine faptul că inculpatul G.C. era persO. desemnata de B.I. sa recupereze sumele de bani de la datornici chiar şi atunci cind la acesta veneau diferite persoane care îi cereau ajutorul în acest sens: ,,În aceeaşi zi, eu, împreună cu prietenul meu „G.B.”, am mers la vila lui B.I., situată în cartierul F., unde are şi grădina zoologică, unde am fost primiţi de către „N.” pentru a discuta condiţiile în care urmau să se recupereze banii prietenului meu. În acel moment „N.C.” l-a sunat pe un individ, pe nume „M.”, pe care l-a chemat să discute cu noi despre recuperarea banilor. Ajuns la vila lui „N.”, „M.” a discutat cu prietenul meu „G.B.”, modul de recuperare al banilor şi cât îi reveN.acestuia din suma recuperată. Eu nu am asistat la discuţiile dintre „M.” şi „G.B.” deoarece B.I. mă invitase să-i văd animalele. De la „G.B.” am înţeles că lui „M.” îi reveN.30% din suma recuperată de la „C.”. Din discuţia din acea zi dintre B.I. şi acest „M.” mi-am dat seama că acesta din urmă era omul de încredere şi de bază în recuperări al lui „N.C.”.

De la prietenul meu „G.B.”, am înţeles că îl însoţise pe „M.” de mai multe ori la domiciliul debitorului „C.” pentru a face presiuni asupra acestuia în vederea restituirii sumei de bani.

Tot de la „G.B.” cunosc faptul că „M.” a reuşit să-i recupereze o parte din bani de la „C.”. La data de 07.06.2005 a fost audiat şi martorul cu identitate protejata C.V., ocazie cu care a declarat următoarele :

„Spre exemplu, la diverse restaurante se deplasau persoane cum ar fi: M., L.I., G. şi alţii, unde provocau diverse scandaluri, ori acţI.au pentru a-i determina pe ceilalţi clienţi să plece şi să-i demonstreze patronului că ar avea nevoie de o anumită protecţie pentru a-şi continua afacerea. După una sau mai multe acţiuni de acest gen îşi făcea apariţia N. sau trimitea pe cineva care îi solicita patronului diverse foloase materiale, cum ar fi: mese festive organizate pe gratis, ori chiar sume de bani în numerar, aceasta fiind una dintre modalităţile prin care se storceau bani de la comercianţi.” ,,G.C. zis „M.” împreună cu L.I. şi B. îl însoţeau în mod frecvent pe N., cei trei fiind nedespărţiţi de N. când se mergea cu antuR.ul la restaurant. „M.” la rândul său îi propuN.lui N. diverse combinaţii, iar când N. avea nevoie de oameni la vreo recuperare îşi manifesta întotdeauna disponibilitatea din dorinţa de a câştiga bani. Din anumite discuţii cunosc faptul că M. i-ar fi solicitat lui S. să-l ajute să-şi bage câteva prostituate la un bar aparţinând unui anume L.. Despre M. ştiu faptul că obişnuia să poarte armă de foc atunci când mergea la o recuperare.” Fiind audiat la data de 16.08.2006, martorul cu identitate protejata A.A. , a declarat următoarele : ,,În vârful acestei organizări cu preocupări infracţI.ale se afla B.I. zis N.C., iar în antuR.ul apropiat al acestuia se aflau următorii oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B., P.C. zis B., D.S. zis „F.”, G.C. zis M..

B.I. veN.aproape în fiecare seară la restaurantul C.şi atunci când veneau ceilalţi membri ai C.dispunerea lor era următoarea: B.I. stătea la masă cu I., S., N., M. şi M.. În apropierea lor, dar la altă masă stătea „F.” cu brigada lui.” La data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejata T.I., a declarat următoarele: ,,B.I. zis „N.C.”, era persO. care controla activităţile ilicite care se desfăşurau în cartierele R.şi F., dar şi în alte zO. ale Bucureştiului, în funcţie de zO.le ori cartierele în care avea acoliţi. Locotenenţii şi oamenii de încredere ai lui N.C. erau următorii: N., M., L.I., B., I.B.V., H..” Fiind audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identitate protejata S.Z., o persO. din antuR.ul liderilor acestei grupari, în masura sa cunoasca activitatea infractI.ala a acestora, a declarat:

,, Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul stabilit N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani, prin violenţă şi ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V., G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma împrumutată. La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o ,,combinaţie” în sensul că avea înformaţii despre un individ care săvârşea infracţiuni cu carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă de bani sub presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o săptămână, I., M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului Mall din Vitan şi l-au transportat la hotelul lui N.pentru a-l determina să le dea o sumă de bani. În prima faza ,dupa ce l-au dus intr-o cameră din hotel, M. i-a cerut suma de 4000 euro, însa în momentul în care S. a apărut la faţa locului a considerat că suma este prea mică şi i-au cerut 10000 de euro. Acel individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt pentru care S. şi ceilalţi l-au băgat în maşina, spunându-i că-l vor preda poliţiei pentru infracţiunile săvârşite. Ajuns în faţa secţiei de poliţie, individul în cauza şi-a dat seama că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea banii ceruţi. Banii obtinuţi au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a oprit 5000 de euro, „M.” şi I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte 1000. În cursul anului 2001 în timp ce se afla în Spania, N. a aflat că E., prietena sa, se întâlnise cu un lăutar pe nume C.. Pentru acest lucru N. a hotarat să-l pedepsească pe lăutar, în sensul de a-l bate şi a-i lua autoturismul drept amenda. Astfel i-a dat dispoziţie lui N., „M.” şi A. să meargă la restaurantul C.unde cânta C.. Cei trei l-au dus într-o incintă a restaurantului unde l-au bătut pe C., iar în timp ce-l loveau A.l-a sunat pe N. şi a ţinut telefonul pe speaker pentru ca acesta să audă strigătele de durere ale lui C.. Dupa ce l-au bătut, cei trei i-au luat cu forţa maşina, care a intrat în posesia lui N.. La scurt timp N. i-a vândut respectivul autoturism lui „M..”

5-6. B.G.I. T. zis,, I.B.V. ” si G.F. zis” B.” Inculpatul B.G.I.T. - membru al grupării infracţI.ale, una dintre

persoanele cunoscute cu manifestari violente, motiv pentru care acesta era dispus tot timpul la savirsirea de infractiuni fie din proprie initiativa, fie la cererea liderilor grupului, B.V. şi B.I.. Acesta, alături de alte persoane, a participat la savârsirea infractiunilor de lipsire de libertate şi tâlharie comise asupra cetateanului israielian P.S., actiune ce a fost coordonata de inculpatul B.V. prin intermediul telefonului mobil.

Începând din anul 2000, după ce martora C.I. l-a cunoscut pe inculpatul B.V. zis „S.C.”, a renunţat să mai practice prostituţia cu diferiţi clienţi găsiţi ocazI.al şi a început să-i selecteze cu atenţie, aceştia devenind ulterior victimele ei.La sfârşitul lunii august 2003, prin intermediul inculpatului P.A., „persoană aflată în antuR.ul lui S.” (inc. B.V.), l-a cunoscut pe P.S. cu care în scurt timp a ajuns să aibă relaţii intime, (declaraţie de martor C.E.I.). P.S., cetăţean israelian, persoană de aproximativ 50 ani purta tot timpul asupra sa un număr foarte mare de bijuterii din aur despre care martora C.E.I. l-a informat pe inculpatul B.V. în cursul zilei de 07.09.2003, comunicându-i acestuia faptul că, în mod obişnuit, P.S. posedă o sumă importantă de bani, respectiv aproximativ 200.000 USD.

Împreună cu inculpatul B.V., martora C.E.I. a stabilit că în noaptea respectivă s-o invite partea vătămată P.S. în locuinţa sa, iar după ce acesta adoarme să-l deposedeze de unele dintre bunuri, cu ajutorul altor persoane pe care urma să le trimită inculpatul B.V.. Momentul realizării acţiunii a fost ales pentru noaptea de 7/8.09.2004, întrucât cei doi inculpaţi erau invitaţi la o nuntă organizată la R.C., iar evenimentul le-ar fi asigurat un foarte bun alibi. Inculpatul B.V. zis „S.C.” a sunat-o pe C.E.I. şi i-a cerut să procedeze conform planului, stabilind toate detaliile prin telefon, cu ocazia celor 4 convorbiri purtate cu aceasta între orele 19:22 şi 21:42.

Începând cu ora 22.00, martora C.E.I. l-a sunat în mai multe rânduri pe P.S. şi a insistat că acesta să vină la apartamentul ei din str.V.e, sectorul 4, Bucureşti. Conform înţelegerii, în jurul orei 22.30, P.S. s-a deplasat cu un taxi până în faţa blocului martorei, unde s-a întâlnit cu aceasta. După ce au ajuns în apartament, P.S. a pus genţile pe care le avea pe cA.peaua din sufragerie şi pentru a se face comod s-a dezbrăcat de cele trei veste cu care era îmbrăcat şi pe care le-a pus peste genţi. În buzunarul interior al uneia din veste, se afla un portofel din piele, ce conţiN.suma de 13.800 USD, 20 milioane lei (ROL) şi un clips din aur în greutate de 34 grame ce era destinat pentru a fixa bancnotele, însă era folosit la fixarea cărţilor de vizită pe care le avea asupra sa. La gât avea 6 lanţuri din aur de 18 K. P.S. şi-a scos de la gât lanţul cu medalI.ul „Steaua lui David” şi cel cu medalI.tip ochi, pe care le-a atârnat de cheia de la un dulăpior – vitrina din sufragerie.

În jurul orei 00.00, după ce a consumat 3 sandwich-uri pe care i le-a pregătit C.E.I., partea vătămată a simţit o ameţeală, motiv pentru care martora i-a oferit două pastile, susţinând că îi vor face bine, însă i-au dat părţii vătămate o stare puternică de somnolenţă. Pentru aceasta martora C.E.I. l-a condus în dormitor, unde acesta s-a dezbrăcat şi după ce s-a întins în pat, a adormit profund. După ora 01.30, în timp ce P.S. dormea, inculpata C.E.I. a fost sunată în mai multe rânduri de inculpatul B.V. zis

„S.C.”, care se afla în R.C., la nunta lui „P.” – martorul B.A.. Din acest moment, inculpatul B.V. zis „S.C.” a coordonat prin telefon întreaga acţiune, fără a se deplasa personal la locul faptei.

Fiind speriată să nu se trezească partea vătămată, în jurul orei 2:00, martora C.E.I. l-a sunat disperată de 3 ori (la interval de un minut) pe inculpatul B.V. zis „S.C.”cerându-i că să se grăbească persoanele trimise de acesta. Înţelegerea a fost că după ce partea vătămată adoarme, să fie transportat în această stare în locuinţa sa din ……………..

Astfel, inculpatul D.S.însoţit şi de inculpatii R.B. şi B.G.I.T.zis ,,I.”, precum şi inculpatul G.F., s-au deplasat spre locuinţa martorei C.E.I. unde erau aşteptaţi de aceasta.

Face precizarea că deşi a participat la nunta respectivă, inculpatul B.G.I.T. a plecat mai devreme, drept pentru care a fost luat de pe traseu, din ………, aflată destul de aproape de ……….., de către inculpatul D.S. care îl mai avea în maşina sa pe inculpatul G.F.. Ştia însă de fapta la care urma să participe, întrucât din conţiN.l convorbirilor telefonice se constată că era întocmit un plan concret, deoarece inculpatul nu a avut deloc curiozităţi cu privire la desfăşurarea ulterioară a evenimentului.

Din materialul probator existent în cauza rezultă cu certitudine că şi inculpatul G.F. şi inculpatul B.G.I.T. au făcut parte din echipa care a savârsit aceasta infractiune, fiind prezenţi atât în locuinta unde se afla partea vătămată, cât şi în imobilul inculpatului D.S., unde au fost împartite bunurile sustrase partii vatamate.

Relevantă în acest sens a fost şi declaraţia inculpatului D.S.care, la data de 15.09.2006, a învederat următoarele: „Pe drum, de la B. (n.n. inculpatul G.F.) am aflat că, de fapt, împreună cu S., I.B.V. şi cu C.E.I. stabiliseră să-l deposedăm de o sumă mare de bani pe cetăţeanul israelian P.S., concubinul lui C.E.I. care în aceea noapte se afla la domiciliul acesteia.” Astfel, inculpatul B.G.I. a ştiut încă de la început de planul de actiune, rolul său fiind acela de a-i conduce pe ceilalţi inculpati la domiciliul numitei C.E.I. unde erau aşteptaţi de aceasta.

Acest aspect a mai fost cuprins în declaratia inculpatului D.S.care detaliază: „Deoarece nu ştiam unde stă C.E.ne-am întâlnit cu “I.B.V.” în zona Tineretului pentru a ne conduce la adresa acesteia, constatând că şi I. cunoştea planul de acţiune. Până a ajunge în ……… am discutat telefonic cu C.E., B.V. şi “I.B.V.” (n.n. inc. B.G.I.T.) detalii ale faptei ce urma să o săvârşim”.

Întreaga activitate era coordonată prin telefon de inc. B.V., care dădea indicaţii cu privire la modul de acţiune, respectiv inculpatul G.F. împreună cu B.G.I.T.să îl scoată pe P.S. din locuinţă, iar inculpatul D.S.să aibă grijă de inculpata C.E.I. „să nu tireze ceva lucruri”.

Brigada lui „F.”, compusă din inculpatul B.G.I. şi inc.G.F. împreună cu inc.D.S., s-au prezentat la uşa imobilului situat în ………., dându-se drept poliţişti, trezind-o pe partea vătămată, pretinzându-i sub acest pretext să meargă cu ei la Poliţia Capitalei pentru cercetări, pentru un presupus trafic de droguri. După ce au reuşit să-l scoată din bloc pe P.S., inculpatii B.G.I.T.şi R.B. l-au urcat într-un autoturism marca Mercedes, la volanul căruia se afla inc. G.F. şi l-au transportat pA. în ……., în fata restaurantului ,,L.M.” unde l-au abandonat. In acest sens a fost şi declaraţia martorei C.I. care susţine aspectele declarate de alţi participanţi la faptă.

La scurt timp inculpatul B.G.I. împreuna cu persoanele care transportaseră pe partea vătămată s-au deplasat la un imobil situat în ………….., aparţinând inculpatului D.S.(locul stabilit pentru împărţirea bunurilor), unde au fost impartite bunurile sustrase. Ulterior la acesta adresa a venit şi B.V. însotit de inculpatul G.C., care au participat şi ei la împartirea bunurilor.

Aceste aspecte au fost sustinute atit de martora C.I., cât şi de inculpatul D.S., în declaraţiile lor.

Cu privire la aspectele prezentate inculpatul G.C. a declarat următoarele: ,,Precizez că S. mi-a spus despre faptul că I.are un ,,fraier” care are 200.000 de dolari şi o să-l faca în seara asta. B.V. zis S. C. mi-a spus că a trimis în seara asta o brigada formata din: B., I. (n.n.B.G.I.T.), “F.”, iar pe mine nu m-a trimis deoarece m-a vazut că sunt cu sotia la masa.” Inculpatul G.C. a mai declarat că în momentul în care a ajuns la imobilul din ……….. împreună cu B.V. a constatat că la faţa locului, printre alte persoane, se mai aflau şi inculpaţii G.F. şi B.G.I. care au participat şi ei la impartirea bunurilor sustrase partii vatamate, însă nu mai poate preciza ce suma de bani sau ce bunuri le-au revenit acestora.

Înainte de a părăsi locuinţa, martora C.I. a constatat că-i lipseste telefonul mobil, motiv pentru care, în momentul în care a ajuns în …………, la magazinul de piese auto aparţinând inculpatului D.S.(locul stabilit pentru împărţirea bunurilor), martora C.E.I. a apelat telefonul său cu nr. ……….. şi a constatat că aparatul se afla la G.F., în aceste împrejurări reintrând în posesia lui.

După ce inculpaţii G.F. şi R.B. l-au scos pe P.S. din locuinţa martorei C.E.I., inculpatul D.S.l-a trimis pe inculpatul B.G.I.T.după aceştia cu cheile de la apartamentul părţii vătămate, actele de identitate ale acestuia precum şi unul din telefoanele mobile aparţinând lui P.S. cu nr.de apel ………… şi pe care acesta îl folosise în cursul zilei pentru a o apela pe martora C.E.I..

Dintre celelalte telefoane mobile rămase, ce au aparţinut lui P.S., un singur aparat (marca Nokia Comunicator) a fost păstrat de către inculpatul G.F., iar restul au fost înstrăinate în cursul dimineţii.

În ce priveşte pistolul cu gaze marca RECK KING-COBRA 9 mm, acesta a fost aruncat, inc. D.S.comunicându-i lui B.G.I.T. că „trăgaciul l-am aruncat”.

Un alt mijloc de probă din care a rezultat participarea unora dintre inculpaţi la comiterea infracţiunilor l-a constituit procesele-verbale de prezentare pentru vizualizare a planşelor foto.

Fiindu-i prezentate planşe cu fotografiile mai multor persoane cu fizI.omii asemănătoare cu cele ale persoanelor suspecte că ar fi participat la tâlhărirea acestuia, partea vătămată a recunoscut pe inculpaţii D.S. şi G.F., iar martora C.I. şi inculpatul G.C., l-au indicat pe inculpatul B.G.I.T. ca fiind unul dintre participanţii la faptă, respectiv acel „I.”. Nu s-a efectuat recunoaşterea după planşe care conţin fotografii judiciare, de către partea vătămată, P.S., întrucăt până la data de 14.10.2004, inculpatul B.G.I.T. a fost urmărit general. În prezent, această recunoaştere nu s-a mai efectuat, întrucât după aducerea la cunoştinţă a învinuirii, intervenită la data de 11.09.2006, trecuse un interval de timp de 3 ani, fapt care a condus la ideea că o asemeN.probă ar fi cel puţin dubitativă, întrucât partea vătămată nu l-a recunoscut la data de 03.07.2004, datorită stării de somnolenţă avută în cursul nopţii în care a fost tâlhărit, neavând astfel posibilitatea de a-i vizuaL.exact pe toţi participanţii. Inculpatul B.G.I. nu a recunoscut savirsirea acestei fapte, cum dealtfel inculpatul, nu a recunoscut apartanenţa sa la grupul de batăuşi al lui „F.”, în ciuda probatoriului administrat care demonstreaza fara indoiala că s-a aflat în locuinta martorei C.I. în momentul savarşirii acestor infractiuni asupra partii vatamate P.S.. Cu ocazia punerii la dispoziţie a dosarului în vederea prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a propus mai multe probe în apărarea sa, respectiv 3 martori pe situaţia de fapt, în persO. numitelor M.S.I., V.F.şi P.M., precum şi expertizarea tehnică a CD-urilor care conţineau interceptări telefonice şi expertiza sa psihiatrică. Proba testimonială i-a fost încuviinţată, iar martorele au fost audiate, în prezenţa apărătorului ales al inculpatului care a devenit astfel şi apărătorul lor ales.

Fiind audiată numita P.M., concubina inculpatul în acea perioadă (toamna anului 2003), a declarat că în L. septembrie 2003, de comun acord cu inculpatul, au luat hotararea de a merge în discoteca M., însa datorită faptului că acesta trebuia să meargă mai întâi la nunta unui prieten pe nume “P.”, au stabilit sa se intâlneasca ulterior în acea discotecă. Invinuita a mai declarat că în seara respectivă s-a deplasat la discotecă împreuna cu două prietene pe nume M.S.I.şi V.F., iar inculpatul a ajuns în discoteca în jurul orelor 01.30 unde au ramas împreună până în jurul orelor 05.00.

Desi a trecut mult timp de la acest eveniment, invinuita a redat cu precizie intervalul orar în care s-a aflat cu inculpatul, interval de timp în care au fost comise infractiunile de tilharie şi lipsire de liberatate asupra cetateanului israelian, la care a participat şi inculpatul. Invinuita a solicitat totodată testarea cu aparatul poligraf pentru a demonstra, potrivit declaratiei sale,că cele declarate corespund cu adevarul. Asfel la data de 25.09.2006 invinuita a fost testata cu aparatul poligraf, ocazie cu care i s-a stabilit o conduită nesinceră în raport de principalele întrebări. Avându-se în vedere materialul probator existent în cauza, precum şi rezultatele testului poligraf, la data de 20.10.2006 s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva invinuitei P.M. pentru savitsirea infractiunii de marturie mincinuoasa. Cea de-a două martoră propusă de inculpat, respectiv V.F., a sustinut că în L. septembrie 2003 împreună cu celelale două invinuite, s-a deplasat în discoteca M., unde s-au intilnit cu inculpatul, care şi-a făcut aparitia în jurul orelor 01.00. Aceasta a mai sustinut că tot în acea seara a aflat de la invinuita P.M. că iubitul acesteia veN.de la o nunta. În urma solicitarii personale a acesteia, a fost testata cu aparatul poligraf fiind diagnosticata, potrivit Raportului de Constatare Tehnico-Stiintifica nr.184560, din data de 20.10.2006, ca fiind nesincera. Şi impotriva acesteia a fost inceputa urmarirea penala pentru savirsirea infractiunii de marturie mincinoasa. Fiind audiată şi învinuita M.S.I.a sustinut cele declarate de celelalte două invinuite solicitând totodată testarea sa poligraf. Intrucât învinuita nu a mai sustinut aspectele şi în prezenţa specialistului psiholog, acesta a stabilit că nu mai face obiectul unei testari cu aparatul poligraf, deoarece revenise asupra declaraţiei. Cu ocazia reaudierii însă învinuita a revenit şi a susţinut afirmatiile făcute cu ocazia primei audieri, motiv pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru savârsirea infractiunii de mărturie mincinoasă.

Inculpatul B.G.I.T. s-a sustras, în prima fază cercetărilor, motiv pentru care la data de 14.10.2004 a fost dat în urmărire generală. A fost depistat, o zi mai târziu, adus la parchet unde a fost audiat şi i s-a adus la cunoştinţă învinuirea. Profitând de faptul că a fost lăsat să aştepte, inculpatul a plecat din sediul parchetului, fără a mai reveni în zilele următoare. Se precizeaza că inculpaţii B.V., D.S., R.B., G.C., C.I., fuseseră trimişi în judecată pentru participaţia lor la aceeaşi faptă, în stare de arest preventiv. Dintr-o neglijenţă a organelor de urmărire penală, nu s-a mai solicitat o nouă dare în urmărire generală, (cea de-a doua), lucru constatat la data de 28.04.2006, când s-a formulat o nouă cerere, însă organele de poliţie, din eroare, nu au înregistrat în evidenţa O.tivă respectiva solicitare. În tot acest timp inculpatula fost citat, de mai multe ori, însă nu a răspuns citaţiei.

S-a precizat că nu a fost o omisiune vădită a organelor de urmărire penală, în ceea ce-l priveşte pe inculpat, însă acesta a ştiut foarte bine să profite de erorile din urmărirea penală, cât şi de C.itatea cauzei în ansamblul său, care a avut ca rezultat aproximativ 10 rechizitorii, întrucât atunci când B.G.T.I., s-a prezentat la parchet a încunoştinţat organele de poliţie despre faptul că nu a fost O.tă darea sa în urmărire în evidenţele respective.

La data de 11.09.2006 a fost prezentat organelor de urmărire penală de către apărătorul său ales, ocazie cu care s-a dispus faţă de inculpat măsura obligării de nu părăsi ţara, pR.ngită ulterior, până la data de 08.03.2007, când nu a mai fost pR.ngită datorită terminării urmăririi penale şi prezentării materialului de urmărire penală.

În faza urmării penale, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptelor, având o atitudine ostilă, recalcitrantă şi de negare totală a participaţiei sale, nefiind vorba de faptul că s-a scurs un interval mare de timp de la data săvârşirii infracţiunilor, ci de modul prin care inculpatul a înţeles să-şi formuleze apărările. S-a arătat că, deşi a ascultat interceptările telefonice, a refuzat să le comenteze, solicitând expertizarea lor. Aşa cum au fost încuviinţate şi alte probe, (martori pe situaţia de fapt, testarea la poligraf, a martorilor pe situaţia de fapt) probabil ar fi fost încuviinţată şi aceasta, dacă nu ar fi rezultat intenţia vădită a inculpatului de a tergiversa procesul penal, în vederea întârzierii trimiterii sale în judecată, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara expirând după 1 an, în faza urmăririi penale.

Inculpatul B.G.I. şi inculpatul G.F. zis „B.” erau membri de baza în aceasta grupare fiind desemnati de cele mai multe ori de fratii B.sa recupereze diferite sume de bani sau alte bunuri de la datornici împreună cu alţi membrii cunoscuti cu manifestari violente.

În cadrul grupării infracţI.ale, inculpatul B.G.T.I. era o persoană cu iniţiativă, sub directa coordonare a fraţilor B., fiind datorită atitudinii sale, de a se remarca, dispus să participe la săvârşirea infracţiunilor de violenţă. Avea un rol similar cu al inculpatului L.I. sau cu al inculpatului G.C., însă nu era de calibrul acestora. Ca şi ceilalti membri ai grupării, inculpatul B.G.I. primea în mod direct ordine de la fratii B.(”ce faci N.le..”) fiind totodată obligat sa vina cu diferite ,,combinaţii” din care sa se obţină beneficii financiare sau materiale.

De cele mai multe ori, inculpatul, beneficiind de protectia fratilor B., săvirsea diferite infractiuni în nume propriu, însă de fiecare data era obligat să-i anunte şi sa le dea o parte din beneficii fratilor B.. Fiind audiată la data de 30.08.2005, martora C.E.I. a declarat următoarele:,, S. îşi avea propriile afaceri de proxenetism, furturi şi tâlhării, împreună cu : P.A. zis „L.”, I.B.V., P., D.S..”

La data de 25.08.2005, inculpatul G.C., persoană în măsura să cunoască activitatea infractI.ală a acestei grupari, acesta a declarat următoarele: ,,Toate „combinaţiile” care urmau să fie făcute de oameni din antuR.ul lui N., erau aduse la cunoştinţa acestuia şi în cazul în care cineva făcea vreo „arsură” fără ştirea lui N. iar ulterior acesta afla, respectivul era „amendat” de N., fiind obligat să-i plătească un comisI..”

,,Ştiu că I.B.V. a făcut o „arsură” fără ştirea lui N., iar când a aflat acesta a vrut să-l bată pe I., care a fugit şi multă vreme nu a mai venit pe la Hotel.”

,,I.B.V., era un apropiat al lui S., ştiu că a participat la tâlhărirea lui P.”. O alta persO. în masura sa cunoasca modul de organizare al acestei grupari precum şi activitatea infracţI.ală, este şi inculpatul D.S., principalul locotenent al fratilor B., care la data de 14.05.2005 în urma unei discutii cu P.ul a făcut următoarele afirmaţii:

„I. ăsta se ducea şi făcea măgării. Eu nu ştiu, în numele lui sau poate cu acordul lui S., nu ştiu. Şi veN.şi-l cinstea. „Uite, ia şi tu două telefoane, să ai şi tu, trei perechi de blugi. Şi el îşi oprea şi le vindea după aia. Şi lumea ce zicea, C.. Că îşi zicea I. C.şi nicidecum I., cum îl cheamă pe el. I. C.. I. C.. Şi pe lângă ăsta mai erau şi alţii, toţi care i-a ţinut acolo se umflase muşchii pe ei. Şi se ducea şi în numele lor făceau măgării prin discoteci, prin alea.. Mese rezervate, bea degeaba whisky sau ….. ”

Inculpatul D.S.mai declarat: În momentul când am R.at relatiile cu fratii B., am cunoscut în antuR.ul acestora şi alte persoane cu care desfasurau activitati infracţI.ale din care exemplific: - I.B.V., anterior i se spuN.“I. C.” pentru că se afla foarte des în antuR.ul lor. Acesta se ocupa cu santajuri, trafic de autoturisme furate şi actiuni violente comandate de fratii B.. Intr-una din ocazii, I.B.V. împreuna cu alte persoane mi-au lăsat amanet în schimbul unei sume de bani un utilaj mecanic de tip ,,F”. Acesta spuN.că utilajul a fost luat de la o firma, deoarece patronul era dator cu o suma de bani, iar ,,F era luata în schimbul acelei sume de bani. Acest I. a fost implicat şi în tâlharia comisa asupra lui P.S..” Martorul cu identitate protejată A.V., a declarat la data de 17.08 2005 următoarele: ,,Această stare de prosperitate a fost de natură să le crească prestigiu în lumea infractorilor, iar unii dintre ei au aderat ulterior la gruparea lor. Dintre cei care s-au apropiat de fraţii C.erau cunoscuţi mai vechi care au aderat la gruparea lor ştiind că cei doi fraţi au şi influenţă la autorităţi. Dintre cei care au aderat la gruparea lor exemplific pe următorii: N., D.S., I., I.B., N.G., S.H., A., V. de la V.V.T, B., C..” ,,Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003 şi 2004 dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis „F.”, R., I. B..”

Un alt martor cu identitate protejata şi anume C.V. care, potrivit declaratiei acestuia, a fost o persO. apropiata fratilor B., a declarat în legatura cu inculpatul la data de 07.06.2005, următoarele: ,,I.B.V. este sclavul lui N. şi al lui S.C., cam de aceeaşi categorie cu M.. B.era sub protecţia lui N.C. şi fiind trimis de acesta, comitea furturi din locuinţe şi era folosit la recuperări de datorii prin violenţă şi ameninţări. Ştiu că I.B.V. a participat la fapta reclamată de cetăţeanul israelian P.S.”.

Martorul cu identitate protejata A.A. a declarat la data de 16.08.2005 următoarele: ,,În vârful acestei organizări cu preocupări infracţI.ale se afla B.I. zis N.C. iar în antuR.ul apropiat al acestuia se aflau următorii oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B., P.C. zis B., D.S. zis „F.”, G.C. zis M., N.G., M., S.H., M., C., I.B..”

,,I.B. a fost un apropiat al lui S.C. până când acesta a fost închis, s-a apropiat apoi de N.C., participând la solicitarea acestuia alături de ceilalţi membrii ai grupării la săvârşirea infracţiunilor cu violenţă. I.B.V. alături de G., fratele mai mic al fraţilor B., era mai tot timpul prin restaurantul O. şi discoteca B. la solicitarea lui N.C. pentru a-l ţine la curent cu persoanele care frecventează aceste locaţii şi pentru a asigura o bună desfăşurare a activităţilor de proxenetism desfăşurate de prostituatele fraţilor C..”

La data de 09.08.2005 a fost audiat martorul cu identitate protejata T.I., ocazie cu care a declarat următoarele: ,,B.I. zis „N.C.”, era persO. care controla activităţile ilicite care se desfăşurau în cartierele R.şi F., dar şi în alte zO. ale Bucureştiului, în funcţie de zO.le ori cartierele în care avea acoliţi. Locotenenţii şi oamenii de încredere ai lui N.C. erau următorii: N., M., L.I., B., I.B.V., H., „F.”.

La data de 16.05.2005 a fost audiat martorul cu identitate protejata S.Z., ocazie cu care a declarat următoarele: ,,Începând cu anul 2000 la această grupare infracţI.ală au aderat şi alte persoane, dintre care amintesc pe: I.B.V., L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, „F.” , C.” (actI.a la ordinul lui “N.” în ………), „N. a lu G.”, G., R. , L.zis ,,L.,,, F. T.”, “B.. ,,Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul stabilit N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani prin violenţă şi ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V., G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma împrumutată.”

,,Un alt gen de infractiuni savârşite de această grupare infracţI.ală erau tâlhăriile. Un exemplu concret în acest sens este tâlhăria comisă asupra cetaţeanului israelian P.S. planificata şi organizata de S. C.. Cunosc că la această tâlhărie au participat C.I., „F.”, B., B., P., I.B.V., iar

în momentul în care s-au împarţit bunurile provenite din această infracţiune a participat şi „M.” împreună cu S..”

La data de 03.04.2006 a fost audiat martorul cu identitate protejata O.L., ocazie cu care a declarat următoarele: ,,Persoanele din subordiN.fraţilor ,,C.”, desemnate pentru acţiunile cu violenţă erau R., „F.”, I.B.V., M. şi B..” ,,Intre persoanele care veneau cu combinaţii la N. îi amintesc pe I.Z., I.B.V., L.I. zis ,,I.”, N., S.H., M. A., M., R., O., B., N. a lu G.şi alţii. „

Un exemplu concret referitor la modul de actiune în sfera recuperarilor efectuate de către inculpatul B.G.I., a avut loc în cursul anului 2003, când, la cererea inculpatului B.V., unul dintre liderii grupului, a incercat recuperarea unor fotografii compromitatoare.

În perioada 2000-2003, martorul S.M.a lucrat ca sofer la un cetatean italian pe nume R.A., director comercial la societatea A.M.S.. Fiind o persO. de încredere pentru cetăţeanul italian, martorul S.M.avea acces în locuinţa acestuia, ocazie cu care a observat mai multe poze cu familia sa, dar şi cu amanta din acea perioadă, luând hotărârea de a fotografia acele poze însă, potrivit declaratiei acestuia, fără un scop anume. Martorul S.M.mai declara că la începutul anului 2004, cetateanul italian îi datora suma de 1.300 USD pentru prestarea mai multor servicii, însa acesta a refuzat în mai multe rânduri să-i achite datoria, motivând că vor sta de vorba când se va întoarce din Italia. Văzând că nu-şi primeste banii, martorul a trimis cetăteanului italian la receptia hotelului în care locuia, un plic conţinând fotografiile pe care le facuse în locuinta sa, pentru a-i demonstra că se afla în posesia acelor fotografii compromitatoare şi a-l determina să-şi achite datoria faţă de el. În aceste conditii, concubina cetateanului italian pe nume “O.”, a luat legatura cu inculpatul B.G.I. cu care era în relatii bune, cerându-i să-l ajute pe concubinul său, în sensul de a încerca recuperara acelor fotografii compromitătoare de la martor, în schimbul unei sume de bani. Intrucât exista regula ca nici un membru al grupării să nu faca vreo combinatie fără ştirea liderilor, inculpatul B.G.I. a luat legatura cu inculpatul B.V. pentru a se stabili un plan de recuperare a acelor fotografii. Fiind de acord cu acest lucru, B.V. l-a desemnat pe B.G.I. sa se deplaseze la domiciliul martorului, insotit de alţi membrii ai grupării, pentru a se incerca intimidarea acestuia şi recuperarea fotografiilor.

La data de 20.02.2004, inculpatul B.G.I., insotit de mai multi indivizi s-au deplasat la domiciliul martorului, ocazie cu care s-a prezentat ca fiind nepotul lui “S. C.”, cerindu-i totodată să-i predea fotografiile cu cetateanul italian. Martorul a refuzat acest lucru spunindu-le că nu are nici o fotografie, dar însă doreste sa vorbeasca personal cu “S. C.”. Imediat inculpatul B.G.I. l-a sunat pe telefonul mobil pe B.V. care a fost de acord sa vorbeasca cu martorul.

Fiind audiat la data de 24.08.2005 în legatura cu activitatea infracţI.ală a acestei grupări, inculpatul R.L., o persO. în masura să cunoasca aceste aspecte datorita pozitiei sale pe care o ocupa în cadrul brigăzii conduse de D.S., principalul locotenent al fratilor B., a declarat următoarele: “Am aflat că deseori D.S. era folosit de N. pentru unele intervenţii în forţă, trimiţându-l în diferite locuri cu persoane din imediata apropiere a lui N. din care exemplifica: F.B., G., N., I. şi alţi, cu care eu nu am avut de-a face.

Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o grupare organizată, având ca lider necontestat pe B.I., alături de fratele său B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H.. “ O altă persoană care a confirmat faptul că inculpatul a făcut parte din gruparea infractI.ală condusă de fratii B.a fost şi martora C.I.E., care la data de 30.08.2005, a declarat următoarele: ,,Aşa cum am arătat mai sus, erau persoane desemnate de N. şi S.C. să meargă la datornici şi să-i determine să restituie împrumutul, însă fără a folosi violenţa, şi aici amintesc : L.I., zis I., G.C., zis M., F.B. şi alte persoane pe care deocamdată nu mi le amintesc. Dintre persoanele care acţI.au cu violenţă, în asemeN.situaţii, la comanda fraţilor B., amintesc : G.F. zis B., „F.”, care şi la rândul său avea formată o brigadă pentru asemeN.acţiune, G.C., zis „M.”, precum şi agenţi de pază angajaţi la firma „G.” al cărei patron era B.I..

Referitor la această firmă de pază „G.” cunosc că N.C. coordona activitatea acestei firme, la început prin L.I., zis I., iar ulterior prin intermediul altei persoane de încredere din antuR.ul acesteia, pe nume G.F. zis B.. ”

Inculpatul G.C., de asemeN.un membru al grupării infracţI.ale conduse de fratii B.a declarat, la data de 25.08.2004, următoarele: „ Pe F.B. îl cunosc din copilărie şi ştiu că este hoţ de buzunare, fiind condamnat de mai multe ori pentru astfel de fapte. Are o ţinută atletică. Ştiu că avea o legitimaţie şi o insignă de la o fundaţie antidrog pe care scria „agent special”. Era un om de încredere al lui N. şi s-a ocupat, cred că în calitate de director de firmă la „G.”. Probatoriul testimonial continuă cu declaraţia din data de 17.08.2005, a martorului cu identitate protejata A.V.care a declarat următoarele: ,,Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003 şi 2004 dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis „F.”, R., I. B..

Toate persoanele enumerate de mine erau cunoscute cu manifestări violente, marea majoritate aveau ţinută atletică, unii au făcut sport şi simpla lor prezenţă inspira teamă, iar de cele mai multe ori când interveneau foloseau atât violenţa verbală cât şi fizică. La fiecare acţiune

de acest gen toate persoanele participante erau înarmate cu: bâte, săbii, cuţite, lanţuri. N.C. şi-a făcut o firmă de pază , G., pe numele soţiei sale, M.. De această firmă s-a ocupat F.B., G. şi un antrenor de lupte V..”

Martorul cu identitate potejată C.V., la data de 07.06.2005, a declarat următoarele:,,Dintre oamenii de încredere ai lui N.C., pe care i-aş caracteriza ca locotenenţi ai acestuia, îi enumăr pe următorii: N., L.I. zis I., G.F. zis B., fraţii H., A., P.C. zis „B.”, N.G. , O., „F.”, P., F., B., D.C., iar pe alţi îi voi preciza în viitor. G.F. zis „B.” era considerat nucleul şi pumnul de fier al grupării de bodyguarzi care se adunau atunci când se preconiza un scandal. Şi B. era folosit cu precădere la recuperarea unor sume de bani prin violenţă. B. umbla înarmat cu armă de foc şi ştiu că acesta a fost implicat în fapta reclamată de cetăţeanul israelian P., când B. şi-a declinat falsa identitate de poliţist.” Martorul cu identitate potejata A.A., la data de 16.08.2005, a declarat următoarele: „În vârful acestei organizări cu preocupări infracţI.ale se afla B.I. zis N.C., iar în antuR.ul apropiat al acestuia se aflau următorii oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B.. F.B. a contribuit la înfiinţarea firmei G., unde am auzit că a investit şi el nişte bani. Ştiu despre acesta că a fost hoţ de buzunare şi era trimis de N. în mod frecvent la recuperări, deoarece şi acesta avea o ţinută atletică şi se manifesta violent. Cunosc că între N. şi B. au fost unele discuţii legate de profitul firmei G.. F.B. avea o legitimaţie cu insignă metalică din care rezulta că este agent antidrog. F.B. avea asupra lui armă de foc, dar fac precizarea că astfel de arme aveau toţi membrii clanului.”

La data de 16.05.2006, fiind audiat în legatura cu rolul inculpatului G.F. în cadrul grupării, martorul cu identitate protejata S.Z. a declarat următoarele: ,,Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul stabilit N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani prin violenţă şi ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V., G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma împrumutată. La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o ,,combinaţie”, în sensul că avea informaţii despre un individ care săvârşea infracţiuni cu carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă de bani sub presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o săptămână, I., M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului Mall din Vitan şi l-au transportat la hotelul lui N.pentru a-l determina să le dea o sumă de bani. În prima faza, dupa ce l-au dus intr-o cameră din hotel, M. i-a cerut suma de 4000 euro, însa în momentul în care S. a apărut la faţa locului a considerat că suma este prea mică şi i-au cerut

10000 de euro. Acel individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt pentru care S. şi ceilalţi l-au băgat în maşina, spunându-i că-l vor preda poliţiei pentru infracţiunile comise. Ajuns în faţa secţiei de poliţie individul în cauza şi-a dat seama că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea banii ceruţi. Banii obtinuţi au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a oprit 5000 de euro, „M.” şi I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte 1000”.

Un alt martor, respectiv martorul cu identitate protejata O.L., a declarat următoarele: „Persoanele din subordiN.fraţilor ,,C.”, desemnate pentru acţiunile cu violenţă erau R., „F.”, I.B.V., M. şi B.”.

7. D.S.zis “F. ” În decursul a doi ani, respectiv în perioada 2003-2004, inculpatul D.S.zis “F.” a săvârşit mai multe infracţiuni, cele mai multe dintre acestea fiind infracţiuni contra patrimoniului sau contra libertăţii persoanei, caracteristica comună a acestora fiind faptul că permanent inculpatul a urmărit atât sporirea veniturilor sale în mod ilicit, astfel încât a ajuns nu doar să detină o situaţie materială remarcaB., ci să se şi impună ca un adevărat lider în rândul grupului său de apropiaţi. Aşadar la origiN.cămătăriei sale, inculpatul avea capitalul constituit din sumele de bani provenite din săvârşirea infracţiunilor arătate. Ca şi liderul grupului, B.I., acorda împrumuturi cu dobânzi cămătăreşti, iar un loc de „ convingere” a datornicilor era imobilul situat în …………, din …….., un loc de întâlnire cu oamenii din subordiN.sa.

Pentru aceste fapte inculpatul a fost trimis în instanta prin mai multe rechizitorii împreună cu alţi membrii ai acestei grupări infracţI.ale, dupa cum urmeaza:- prin rechizitoriul nr.109/P/2004 inculpatul a fost trimis în judecată împreună cu alte persoane pentru savirsirea infractiunii de lipsire de libertare şi santaj în dauna partii vatamate D.I.A.. Astfel la data de 03.03.2004, în timp ce partea vătămată era agresata în barul „La Ţaca” de inculpaţii R.L., C.Ş. şi alţi indivizi ramasi neidentificati, pentru a-l detemina sa achite o suma de bani, a apărut inculpatul D.S. zis „F.” , care dupa ce s-a interesat despre ce este vorba s-a implicat în mod direct în acest conflict purtindu-se chiar ca un lider fata de persoanele prezente. Totodată, inculpatul D.S. zis „F.”, a fost cel care a avut iniţiativa ducerii părţii vătămate la imobilul din str. ............, sub pretextul că acolo vor găsi un avocat sau notar care să îi ajute la rezolvarea litigiului. În încăperea din acest imobil, inculpatul D.S. zis „F.” a fost cel care a lovit-o pe partea vătămată cu pumnii în cap şi cu planetara la tălpi, anterior spunându-i unuia dintre ceilalţi agresori să pună dopul la cadă şi să dea drumul la apă, întrucât s-ar putea ca victima să leşine. De asemenea, tot inculpatul D.S. zis „F.” a fost cel care

a determinat-o pe partea vătămată să scrie chitanţa prin care se obliga să plătească inculpatului A.V.R.suma de 5.500 USD şi a forţat-o să bea vodcă. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la pedeapsa cu inchisoarea de 10 ani prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......- Secţia I Penală, redusă, în apel la 8 ani închisoare.

Tot prin rechizitoriul nr. 109/P/2004 inculpatul D.S.fost trimis în

judecată împreună cu alţi inculpati pentru savirsirea infractiunilor de tâlhărie şi lipsire de libertate în dauna partii vatamate P.S. fiind condamnat la pedeapsa cu inchisoarea de 10 ani prin aceeasi sentinţă, redusă de către instanţa de apel la 9 ani închisoare. Cu privire la aceasta infractiune s-a spus că inculpatul D.S. a fost liderul activităţii execuţI.ale, a coordonat de la faţa locului activitatea infracţI.ală, implicându-se în mod direct în aceasta, el fiind cel care a ţinut legătura telefonic cu inculpatul B.V., aflat la P.cerea acelei nunţi.- prin rechizitoriul nr.362/D/P/2004 au fost trimişi în judecată inculpaţii: D.S. zis „F.”, Ş.M.., P.C.S. şi inculpatul minor C.A.C.pentru infracţiunile de lipsire de libertate în mod ileG.şi ultR. contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, reţinându-se că în L. februarie 2004 au provocat scandal public în incinta restaurantului „B.” şi au impus personalului de serviciu şi membrilor formaţiei muzicale să continue programul împotriva voinţei acestora, supunându-i totodată la umilinţe şi la acte de agresiune.Pentru faptele mentI.ate mai sus inculpatul D.S.fost condamnat la pedeapsa inchisorii de 10 ani prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......- Secţia 1 Penala, pedeapsă modoficată în calea de atac a apelului la câte 7 pedepse a câte 8 ani închisoare.- prin rechizitoriul 3/D/P/2005 inculpatul D.S.împreună cu inculpaţii B.V. şi B.I. au fost trimisi în judecată pentru savirsire infractiunii de inselaciune în dauna partii vatamate V.R. G.. Planul celor trei inculpaţi avea în vedere ca, prin inducerea şi menţinerea în eroare a părţii vătămate, să o pună în imposibilitate de a acţI.a în vederea apărării drepturilor sale asupra imobilului, cu alte cuvinte, s-a urmărit a pune partea vătămată în poziţia de a nu avea câştig de cauză nici în eventualitatea unui proces civil. Astfel, conform planului, inculpatul B.I. zis „N.C.” trebuia să o asigure pe partea vătămată că îi va pune la dispoziţie suma de 150.000 USD „cash” pentru a o remite inculpatului D.S. zis „F.”, în situaţia în care acesta ar fi refuzat în ultimul moment realizarea tranzacţiei cu clientul italian sub pretextul că nu ar fi de acord cu virarea banilor în cont, de fapt urmând să îi comunice acesteia „în ultima secundă” că nu mai dispune de această sumă. Pentru aceasta faptă, inculpatul D.S.fost condamnat la o pedeapsa de 11 ani. prin sentinta penală 966/2005 a Tribunalului

Bucuresti-Secţia 1 Penală, achitat în apel, solutia ramA.nd definitiva. - prin rechizitoriul 265/P/2004, inculpatul D.S.fost trimis în judecată împreună cu P.C., R.B. şi P.C.pentru faptele de lipsire de libertate şi santaj comise în dauna partii vatamate D... În fapt, s-a retinut că la data de 28.01.2003, inculpatul D.S.împreună cu mai multi indivizi, printre care inculpatul P.C.S. şi inculpatul R.B. l-au condus cu forţa pe partea vătămată în restaurantul C.şi apoi intr-un imobil ce-i apartiN.inculpatului D.S.,unde l-au lipsit de libertate şi l-au lovit de mai multe ori pentru a-l determina sa achite o datorie mai veche sau sa semneze o chitanţă prin care sa garanteze datoria cu un imobil care îi apartinea. Deşi s-a remarcat, în ceea ce priveşte primele fapte reţinute în sarcina sa ca fiind un apropiat al inculpatilor B.V. şi B.I., un executant al ordinelor acestora, paralel şi treptat, inculpatul D.S. şi-a sporit propria influenţă, încercând să-şi delimiteze foarte clar teritoriul său de acţiune.

Asa cum a rezultat din declaraţiile martorilor precum şi din convorbirile telefonice existente în cauză inculpatul D.S. şi-a format propria sa brigadă cu care actI.a fie în nume propriu,fie la solicitarea fratilor B., respectiv urmatorii inculpati: R.B. zis B., R.L.zis R., C.S.zis F., P.C.S.. Deşi la începutul urmării penale, inculpatul a avut o atitudine de negare a faptelor sale, ulterior a fost printre primii inculpaţi din interiorul grupului de crimă organizată care a explicat structura, modul de organizare al acestuia, dar şi rolul fiecărui membru, fapt verificat prin celelalte mijloace de probă care vin în completarea declaraţiilor sale şi cu care se coroborează. Astfel:- la data de 14.09 2005, cu ocazia audierii, inculpatul I.D.a declarat următoarele: ,,S.C.l coordona o „brigadă” compusă din „F.”, „L.”, „A.”, A.R., „I.B.V.”. MenţiO.z că „F.” răspundea de echipele de bătăuşi şi recuperatori ale C.C., fiind supranumit şi „Generalul M.ţilor”, dezvoltându-şi la rândul lui, o „brigadă proprie”, din care menţiO.z pe P.C., C.Ş., zis „F.”, R.B., zis „B.”, „B.”. „ - la data de 04.07.2005, cu ocazia audierii, inculpatul I.A. a declarat următoarele: ,,Despre „F.” pot spune, dacă cei enumeraţi au fost catalogaţi „locotenenţi”, că era un „căpitan” în cadrul C.C.. „F.” avea şi el câteva prostituate la barul „O.”, împrejurare pe care o cunosc deoarece frecventam barul respectiv. „F.” era loial C.C.şi ştiu că într-o ocazie, la solicitarea A. C., a venit în parcarea discotecii pentru a participa la o confruntare violentă care se prefigura între brigada A. şi alţi proxeneţi, rolul lui „F.” fiind de a impune, prin violenţă, ordiN.dorită de A..”- la data de 24.08.2005, inculpatul R.L., finul inculpatului D.S., a declarat umatoarele: ,,După nuntă m-am apropiat mai mult de naşul meu D.S. şi cu acestă ocazie am aflat că şi el dispuN.de sume mari de

bani, deoarece dădea bani cu camătă. Era o persoană care folosea deseori violenţa atunci când era provocat sau când avea divergenţe cu diferite persoane inclusiv datornici. Ştiu că era în relaţii bune cu N.C. şi cu fratele acestuia şi deseori apelau la el când aveau nevoie de unele „intervenţii în forţă”. Am aflat că deseori D.S. era folosit de N. pentru unele intervenţii în forţă, trimiţându-l în diferite locuri cu persoane din imediata apropiere a lui N. din care pot exemplifica: F.B., G., N., I. şi alţi, cu care eu nu am avut de a face. Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o grupare organizată având ca lider necontestat pe B.I. alături de fratele său B.V. iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H.. „ S-a mai reţinut că fraţii B.îl foloseau la acţiunile violente pe D.S. care se ocupa şi el, cu împrumuturi cu camătă.- la data de 30.08.2005, cu ocazia audierii, martora C.E.I., a declarat următoarele: ,,Despre D.S., zis „F.”, cunosc că era un om foarte important în acest grup infracţI.al organizat, şi aşa cum am arătat anterior, era folosit cu precădere de către fraţii B.la acţiunile cu violenţă, întrucât avea propria „brigadă”, din care ştiu că făceau parte şi R.B., zis B., precum şi alţi romi pe care personal nu-i cunosc.” ,,O altă activitate desfăşurată de „F.” era acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. Cunosc că acesta făcea recuperări chiar şi în nume propriu.” ,,Dintr-o discuţie purtată cu M., am aflat că „F.” a împrumutat o sumă de bani cu camătă unui văr de-al său pe nume O., însă datorită dobânzilor mari impuse de „F.”, O. nu a mai putut restitui aceste dobânzi, motiv pentru care „F.” l-a obligat să-i dea un imobil situat în strada ............, imobil care valora mult mai mult decât împrumutul contactat de la acesta. Însă de frică, cunoscând că este un om violent şi făcând parte din antuR.ul fraţilor C., a fost de acord să-i cedeze acest imobil.”- inculpatul G.C. la data de 25.08.2005, acesta a declarat următoarele : „În situaţia în care datornici refuzau să achite împrumutul din diverse motive îl anunţam pe N. de aceste aspecte, care apela la alte persoane din antuR.ul său care urmau să contacteze persO. datornică şi prin violenţă şi ameninţări să încerce să recupereze sumele de bani. În asemeN.situaţii era folosit cu precădere D.S. zis „F.” care şi acesta la rândul lui avea formată o brigadă pe care o folosea ori de câte ori era nevoie să se intervină în forţă. Arăt că nu numai B.I. apela la serviciile lui „F.” pentru recuperarea unor datorii prin violenţă, dar şi B.V.”. - la data de 17.08.2005, martorul cu identitate protejată A.V.a declarat următoarele: “Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003 şi 2004 dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi

folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis „F.”, R. (n.n. martorul R. R. C.), I. B. (n.n. inculpatul B.G.I.T.). Unii din aceştia aveau propriile „brigăzi” şi exemplific în acest sens pe D.S.”. - martorul cu identitate protejată A.A., la data de 16.08.2005, a declarat: ,,Aşa cum am declarat, atât B.I., cât şi fratele acestuia ,B.V., în acţiunile violente îl foloseau pe D.S. zis „F.”, care avea deja formată o brigadă compusă din: R., C., B., R.şi S.M.., care acţI.au de fiecare dată la cererea fraţilor B.. Aceştia aveau în permanenţă asupra lor săbii, bâte, cuţite, lanţuri şi le foloseau împotriva persoanelor care trebuiau intimidate. În cazul când persoanele agresate de D.S. şi oameni săi depuneau reclamaţii la autorităţi, interveN.B.I. prin intermediul lui P.C. zis “B.”, pentru a se muşamaL.cazul respectiv. Ca şi în cazul fraţilor B., „F.” îşi recupera bani daţi cu camătă folosind violenţa şi ameninţări şi în mai multe cazuri tot prin violenţă şi înşelăciuni a deposedat aceste persoane de mai multe imobile în schimbul sumelor datorate, mai pot preciza că „F.” şi anumite persoane din brigada acestuia au participat la săvârşirea tâlhăriei asupra cetăţeanului israelian P.. Uneori pentru a intimida persoanele agresate de „F.” şi oameni lui era depusă o reclamaţie la Poliţie împotriva victimei lor, afirmând că victima a încercat să-i înşele sau i-a înşelat, motivând în cest fel acţiunile lor violente.”- martorul cu identitate protejată S.Z. la data de 16.05 2006, a declarat următoarele: „Dacă existau informaţii că datorN.l ar putea răspunde tot prin violenţă erau desemnaţi cu precădere să recupereze banii G., N. şi „F.”. Ultimul avea şi el o brigadă formată din finul său “R.”, C., “B.”, “F.” şi P..”

„Din discuţiile pe care le-am avut cu diverse persoane din antuR.ul fraţilor B.am aflat că în cursul anului 2003, „F.”, împreună cu C.„B.” şi oamenii din subordiN.sa, l-au sechestrat pe “T.” pentru a-l determina să le achite o datorie pe care o avea faţă de aceştia.” ,,Cunosc faptul că T.a fost ţinut într-un imobil ce aparţiN.lui „F.”, fiind păzit în permanenţă de R.B. zis ,,B.,. A două zi, l-au dus pe “T.” la restaurantul C.şi pentru a-l determina să-şi achite datoria, au încercat să-l bage într-un frigider.” ,,Revin şi arăt că şi “F.” avea mai mulţi indivizi în subordiN.sa care îi ascultau dispoziţiile răspunzând pozitiv ori de câte ori acesta le solicita să intervină în cazul unor recuperări sau acţiuni cu violenţă. Dintre aceste persoane le amintesc pe : R.L. zis ,,R.”, C.Ş. zis ,,F.”, P.C.şi R.B. zis ,,B.”.”- la data de 07.03 2006 martorul P.V. a declarat următoarele: ,,Aşa cum am mai arătat, o activitate de bază al lui „F.” era acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. În situaţia în care persO. care se împrumuta la „F.” nu mai avea posibilitatea să-i returneze acea sumă era căutată de acesta şi oamenii săi care prin violenţă şi

ameninţări încercau să-i determine fie să returneze suma împrumutată, fie să se achite faţă de acesta cu un bun de valoare (locuinţă, autoturism, etc). În aceste situaţii „F.” solicita o sumă mult mai mare decât cea împrumutată şi din această sumă le dădea şi băieţilor din brigadă o cotă parte pentru serviciile aduse, întrucât de fiecare dată în asemeN.situaţii era însoţit de aceşti băieţi care interveneau în momentul în care „F.” solicita acest lucru.”

,,În cazul în care constata că aceste persoane nu au nici o susţinere din partea altor membrii ai lumii interlope îi „ardea” în sensul că le vindea aceste bunuri fără ca proprietarii să ştie acest lucru.

Dacă aceste persoane ripostau în momentul în care aflau ce se întâmplase cu bunurile lăsate garanţie „F.” îşi trimitea oamenii din brigadă peste aceştia şi prin violenţă şi ameninţări îi determinau să renunţe la despăgubiri sau să depună plângere la poliţie. „ ,,La fiecare recuperare la care participau, oamenii din brigadă primeau diferite sume de bani de la „F.” pentru serviciile aduse, acesta fiind motivul principal pentru care aceşti indivizi se aflau în subordiN.sa şi ascultau de ordinele lui „F.”. ,,Fiind o persO. violentă şi cunoscută în lumea interlopă ca un „locotenent” al fraţilor C.era căutat de alţi membrii ai lumii interlope, însă cu influenţă mai mică pentru a le rezolva diverse conflicte. Pentru aceste servicii „F.” primea diverse sume de bani de la ambele părţi.

Referitor la relaţia care a avut-o cu fraţii N. şi S.C. arăt că erau „ca fraţii” şi răspundea ori de câte ori cei doi fraţi îi cereau ajutorul.

Cunosc de la „F.” faptul că de câte ori urma să „ardă” pe cineva îl suna fie pe N., fie pe S. pentru a-i întreba dacă viitoarea victimă făcea parte din antuR.ul lor. Însă acest lucru se întâmpla dacă victima se lăuda că ar fi sub protecţia lor.” - la data de 06.03.2006, martorul S.M.. a declarat următoarele: ,,În aceste condiţii, devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că are pe lângă el mai multe persoane de încredere care-l ascultau şi-l însoţeau ori de câte ori „F.” solicita acest lucru. Pot spune că era un fel de brigadă aflată sub conducerea lui „F.”, brigadă în care, pe parcurs, am fost acceptat şi eu.” ,,Existau situaţii în care persoanele care împrumutau sume de bani de la acesta să între într-o criză financiară şi să nu mai aibă posibilitatea să-i plătească dobânzile sau să-i returneze suma împrumută, motiv pentru care, „F.” şi oamenii săi încercau recuperarea prin violenţă şi ameninţări.” ,,D.S. zis „F.” era o persoană violentă, ceea ce a dus de foarte multe ori la izbucnirea unor conflicte cu diferite persoane din Bucureşti, motiv pentru care, de multe ori, atât mie ,cât şi celorlalţi băieţi din brigadă, ne

solicita ajutorul pentru a rezolva aceste conflicte, în sensul că mergeam să ne batem cu persoanele în cauză.” Totodată, inculpatul a desfăşurat şi activităţi de proxenetism având mai multe prostituate care foloseau ca loc de racolare al clienţilor barul „O.”, infractiune pentru care a fost trimis în judecată alături de mai multe persoane.- la data de 25.08.2005, inculpatul G.C., a declarat următoarele : ,,D.S. zis „F.” se ocupa, aşa cum am mai arătat, cu acţiunile violente comandate de fraţii C.. Uneori acesta acţI.a pentru afacerile şi „arsurile” sale despre care însă erau informaţi fraţii C.. „F.” desfăşura şi activităţi de proxenetism, plasându-şi prostituatele la barul O.. D.S. îşi avea propria sa brigadă.”- la data de 24.08.2005 inculpatul R.L., finul inculpatului D.S.şi membru al brigăzii conduse de acesta, a declarat umatoarele: „D.S. avea câteva prostituate, care frecventau Clubul O. şi le plasa în mod obişnuit la diferite „relaţii” ale sale, pentru obţinerea anumitor facilităţi. Cunosc că a plasat astfel de prostituate şi la unii poliţişti.”

Inculpatul D.S.şi-a câştigat poziţia în lumea interlopă bucureşteană şi cu ajutorul oamenilor săi, respectiv P.C., R.B., C.Ş., R.L., iar sporA.c şi mai ales la început, şi în baza lui R. R.-C. şi M.F.. Primii patru - persoane deloc de neglijat, au fost participanţi la săvârşirea unor infracţiuni de lipsire de libertate, de şantaj sau de tâlhărie, iar ultimii dintre ei au ieşit de sub tutela inculpatului, fie aderând la alte grupări (ex.„C.S.), fie aparent au renunţat la activitatea infracţI.ală (ex.M.F.).

Inculpatul D.S., principalul locotenent al fraţilor B., avea la rândul său mai mulţi indivizi în subordiN.sa care răspundeau la solicitarea acestuia ori de câte ori era nevoie să se acţiO.ze în forţă. Nu se făcea gratuit acest aport, ci şi membrii brigăzii lui „F.” aveau propriile beneficii materiale din săvârşirea de infracţiuni. Toate persoanele din subordiN.inculpatului D.S.erau cunoscute ca persoane violente, fiind solicitate de acesta atunci când se preconizau scandaluri, recuperari de datorii sau savârsirea de infractiuni.

8. P.C.S.Un membru important al acestei ,,brigazi” a fost şi inculpatul P.C.S.

- fost practicant de arte marţiale care şi-a impus respect în rândul membrilor grupării, fiind cunoscut ca o persoană violentă. Astfel: - prin rechizitoriul nr.362/D/P/2004, inculpatul P.C.S. împreună cu inculpaţii D.S., S.M.. şi inculpatul minor C.A.C.au fost trimişi în judecată pentru infracţiunile de lipsire de libertate în mod ileG.şi ultR. contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, reţinându-se că în L. februarie 2004 au provocat scandal public în incinta restaurantului „B.” şi

au impus personalului de serviciu şi membrilor formaţiei muzicale să continue programul împotriva voinţei acestora, supunându-i totodată la umilinţe şi la acte de agresiune. Astfel, în noaptea de 22/23.02.2004, D.S., însotit de aproximativ 25 de persoane, dintre care unsprezece minori, s-a prezentat în incinta restaurantului B. pentru a serba ziua de naştere a fiului său. Desi programul restaurantului trebuia să se încheie la ora 01:00, membrii grupului lui D.S.din care facea parte şi inculpattul P.C., prin amenintare, au obligat formaţia muzicală să cânte în continuare, peste program. În jurul orelor 3:30 dimineaţa, formaţia muzicală a refuzat să mai cânte, moment în care D.S., împreună cu P.C.şi ceilalţi membrii ai grupării, au început să lovească cu picioarele şi pumnii pe şeful formaţiei, scoţându-l afară din restaurant. În acest moment, inculpatul P.C.şi inculpatul D.S., au început să-i agreseze verbal şi fizic şi pe cei din personalul de serviciu şi pe membrii formaţiei muzicale prin expresii jignitoare şi obscene, determinând indignarea acestora. Toate aceste manifestari au scandalizat întreaga asistenţă, deoarece în local se aflau şi copii, aducând astfel atingere bunelor moravuri. Grupul condus de inculpatul D.S.început să strige să nu mişte nimeni, că nu mai pleacă nimeni din local, că restaurantul se va închide când spune ,,F.”. InfractiuN.de lipsire de libertate în mod ilegal, concretizată în aspectele prezentate mai sus a rezultat din imposibilitatea personalului de serviciu şi a membrilor formaţiei de a se deplasa şi de a acţI.a în conformitate cu propria voinţă. Inculpatul P.C.S. fiind sub influenţa băuturilor alcoolice a fost una dintre cele mai violente persoane, contribuind din plin la crearea stării de panică în rândul persoanelor aflate în restaurant. Pentru faptele menţI.ate mai sus, inculpatul P.C.S. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 8 ani prin sentinta penală nr.966/2005 a Tribunalului .......- Secţia 1 Penală, redusă în apel la 7 ani închisoare. - prin rechizitoriul nr.265/P/2004, inculpatul P.C.S. a fost trimis în judecată împreună cu P.C., R.B. şi D.S. pentru faptele de lipsire de libertate şi santaj comise în dauna parţii vătămate D.., reţinându-se că partea vătămată a fost lipsită de libertate şi supusă la violenţe repetate pentru a fi determinată să semneze o procură privind vânzarea unui imobil în contul unei datorii bănesti pe care o avea faţă de D.S.şi P.C.. În fapt, la data de 28.01.2003 inculpatul D.S.însoţit de mai multe persoane din subordiN.sa, printre care şi inculpatul P.C.S. s-a deplasat la domiciliul părţii vătămate D.. cu scopul de a recupera sumele de bani pe care acesta le datora inculpatului D.S.şi numitului P.C.. Acestia l-au obligat pe partea vătămată să-i însoţească la restaurantul C., unde a fost amenintat în mai multe rinduri de aceste pesoane pentru a o determina sa restituie imprumuturile. Intrucit loC.l era aglomerat partea vătămată a

fost dusa impotriva vointei sale intr-un imobil ce îi apartiN.inculpatului D.S., loc unde a fost bătută de toti membrii grupării iar apoi fortata sa bea vodca în scopul de a o determina fie sa restituie imprumutul, fie să semneze în alb o procură prin care garanta împrumutul cu un imobil ce îi apartinea.

S-a reţinut că inculpatul P.C.S., a savirsit aceste infractiuni împreună cu membri acestei grupari dar şi cu şeful grupului, inculpatul D.S.fapt ce dovedeste că intr-adevar exista un grup organizat pentru a savirsi infractiuni sub conducerea inculpatului D.S.care şi acesta la rindul sau se subordona fratilor B..

9. R.B.Un alt membru al acestei grupării a fost şi inculpatul R.B. care,

alături de ceilalţi, era dispus sa intervina în forţa atunci cind se preconiza savirsirea unei infractiuni din care se putea obtine beneficii ilicite şi pentru a se impune în fata celorlalti membrii ai lumii interlope. - prin rechizitoriul 109/P/2004 inculpatul R.B. a fost trimis în judecată pentru savirsirea infractiunii de lipsire de libertate şi tilharie comise asupra partii vatamate P.S., constind în aceea că în noaptea de 07/08.09.2003 împreună cu mai multe persoane constituite intr-un grup organizat l-a lipsit de libertate şi l-au deposedat de mai multe bijuterii şi alte bunuri pe partea vătămată, dupa care l-au transportat şi abandonat în zona P.A.i. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 10 ani cu inchisoarea prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, menţinută în apel.

Faptul că în acea perioada inculpatul figura ca urmărit general, nu l-a impiedicat să participe alături de ceilalti inculpaţi la săvârşirea acestei infracţiuni, fiind unul dintre cei care şi-au declinat falsa calitate de politişti în prezenta părtii vătămate, înainte de a-l transporta cu forţa şi abandona în zona P.A.i. Şi inculpatul R.B. a participat la inpartirea bunurilor sustrase, împarţire care a avut loc într-un imobil ce-i apartiN.inculpatului D.S., situat în ………….- prin rechizitoriul 265/P/2004 inculpatul R.B. a fost trimis în judecată împreună cu P.C., P.C.S. şi D.S. pentru faptele de lipsire de libertate şi santaj comise în dauna partii vatamate D.., reţinându-se că partea vătămată a fost lipsita de libertate şi supusa la violente repetate pentru a fi determinata sa returneze un imprumut pe care il avea faţă de D.S.şi P.C. sau să semneze o procură privind vânzarea unui imobil în contul acestei datorii. Asocierea inculpatului la grupul infracţI.al nu a fost un act spontan, ci unul elaborat, acesta urmărind obţinerea de foloase materiale din participarea sa la săvârşirea acestor fapte, reclamându-se participarea mai multor persoane pentru a anihila voinţa părţii vătămate, iar modalitatea în care s-a implicat dovedeşte periculozitatea sa, faptul

că s-a încadrat perfect în grupul constituit, asumându-şi şi achitându-se în mod corespunzător de rolul primit. Asocierea perfectă a inculpatului la grupul infracţI.al a fost dovedită şi de comportarea ulterioară în faţa autorităţilor, pe tot parcursul procesului penal inculpatul respectând „legea tăcerii”, prin nerecunoaşterea faptelor şi a apartenenţei sale la grup.

10. C.Ş. Cel de-al treilea membru al grupării lui „F.” a fost şi inculpatul C.Ş.,

un om pe care inc. D.S. se putea baza. Astfel, prin rechizitoriul 109/P/2004 inculpatul C.Ş. a fost trimis în judecată alături de alte persoane pentru savirsirea infractiunii de lipsire de libertate şi santaj, în sarcina acestuia reţinându-se că la data de 03.03.2004, împreună cu mai multe persoane, a lipsit de libertate şi constrâns prin folosirea de acte de violenţă şi ameninţări pe partea vătămată D.I.A. să scrie o chitanţă prin care aceasta recunoştea o datorie inexistentă de 5.500 USD. Astfel, partea vătămată a precizat că inculpatul C.Ş. „era în legătură cu toţi cei care au fost prezenţi în acel bar” unde a fost bătut, fiind totodată una dintre persoanele care l-au lipsit de libertate şi l-au lovit împreună cu ceilalti inculpati în gaR.ul ce-i apartiN.inculpatului D.S.. Cu privire la acelaşi inculpat, partea vătămată a mai precizat că acesta este cel care a fost trimis de inculpatul D.S. să cumpere o sticlă de vodcă din care apoi a fost obligat să bea pentru a-l determina să semneze o chitanţă din care reiesea că partea vătămată îi datora inculpatului A.V.R.suma de 5.500 USD.

Inculpatul C.Ş. a asistat la toată acţiuN.şi, deşi partea vătămată nu poate preciza dacă a fost lovit şi de către acesta, l-a văzut ţinând tot timpul, în mână, o bară metalică.

Tot din declaraţiile părţii vătămate mai rezultă că în timp ce era bătută în imobilul din ……., inculpatul C.Ş. râdea, iar la un moment dat, ceilalţi inculpaţi l-au îndemnat să întreţină relaţii sexuale orale cu partea vătămată, însă acesta a refuzat, motivând că îi este jena.

Prezenţa inculpatului C.Ş. la locul faptei a fost confirmată şi de învinuitul A.V.R., care a precizat că în încăperea în care a fost bătută partea vătămată se mai aflau inculpaţii R.L., D.S. zis „F.” şi C.Ş.. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea de 8 ani prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......- Sectia 1 Penală, redusă în calea de atac a apelului la 7 ani închisoare. S-a reţinut că inculpatul a fost un alt membru al ,,brigăzii” aflată sub conducerea inculpatului D.S., aspect recunoscut chiar de acesta cu ocazia unei declaratii din data 31.03.2006.

11. R.L. Un alt membru al acestei grupari infracţI.ale a fost şi inculpatul

R.L., fiind unul dintre subordonatii şi totodată finul de cununie al inculpatului D.S., principalul locotenent al fratilor B.. Prin rechizitoriul 109/P/2004 inculpatul R.L.a fost trimis în judecată alături de alte persoane din această grupare infracţI.ală printre care şi inculpatul D.S.pentru săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi santaj, în sarcina acestuia reţinându-se că la data de 03.03.2004, împreună cu mai multe persoane a lipsit de libertate şi constrâns prin folosirea de acte de violenţă şi ameninţări pe partea vătămată D.I.A. să scrie o chitanţă prin care aceasta recunoştea o datorie inexistentă de 5.500 USD. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea de 3 ani prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, menţinută în apel.

Astfel, în cursul anului 2003 invinuitul A.V.R.a achizitI.at un autoturism marca Mercedes în condiţiile în care persO. care figura ca fiind proprietar era decedata inca din anul 2002. Pentru rA.erea acestui autoturism inculpatul a apelat la numitul B.S..prin intermediul caruia ulterior l-a cunoscut pe partea vătămată D.I.A., pe care l-a recomandat că se ocupa de înmatriculări autoturisme. Acestuia i-a solicitat să-l ajute să obţină actele necesare pentru rA.era autoturismului în cauză, arătându-i faptul că proprietarul din acte este decedat. În acest sens partea vătămată a falsificat o procură prin care invinuitul A.V.R.era imputernicit de proprietar să rA.eze autoturismul. Cu această procură şi alte documente necesare, inculpatul s-a prezentat la S.E.I.P. Călăraşi şi a solicitat rA.erea autoturismului, însă lucratorii de politie au identificat procura falsă, motiv pentru care s-a dispus indisponibilizarea autoturismului până la finalizarea cercetarilor. Văzându-se în imposibilitatea de a intra în posesia autoturismului, invinuitul A.V.R.l-a considerat răspunzător pe partea vătămată, hotărând să-l detemine prin amenintari şi violenta să-i achite contravaloarea autoturismului. Fiind prieten cu inculpatul R.L., martorul i-a cerut ajutor acestuia pentru a-l determina pe partea vătămată să-i achite suma de bani solicitata, astfel că la data de 03.03.2004 inculpatul R.L.împreună cu mai multe persoane l-au imobilizat pe partea vătămată şi l-au transportat impotriva voinţei sale intr-un bar situat în …………... Aici, partea vătămată a fost lovit în mod repetat cu pumnii şi picioarele în zona superioara a corpului de catre aceste persO. aflate sub coordonarea inculpatului R.L.. La scurt timp a apărut şi inculpatul D.S. care a lăsat impresia că se implica în rezolvarea acestui conflict, însă, la solicitarea acestuia, partea vătămată a fost transportata intr-un imobil care îi apartinea, situat în …….. şi împreună cu inculpaţii R.L.şi C.Ş. l-au

torturat pentru a-l determina sa semneze o chitanţă din care rezulta că-i datoreaza învinuitului A.V.R.suma de 5.500 USD. Fiind audiat la data de 07.03.2006 martorul P.V., o persO. de încredere pentru liderul acestei brigazi, a declarat următoarele: ,,Astfel era o onoare pentru el (n.n. D.S.) să se laude că şi-a format o „brigadă” din care făceau parte următoarele persoane: R., care era finul lui „F.”, B., F., M., P.C.. Persoanele enumerate mai sus sunt foşti infractori care erau dispuşi în orice moment să răspundă la violenţă.” În aceste situaţii „F.” solicita o sumă mult mai mare decât cea împrumutată şi din această sumă le dădea şi băieţilor din brigadă o cotă parte pentru serviciile aduse, întrucât de fiecare dată în asemeN.situaţii era însoţit de aceşti băiaţi care interveneau în momentul în care „F.” solicita acest lucru.

Dacă aceste persoane ripostau în momentul în care aflau ce se întâmplase cu bunurile lăsate garanţie „F.” îşi trimitea oameni din brigadă peste aceştia şi prin violenţă şi ameninţări îi determinau să renunţe la despăgubiri sau să depună plângere la poliţie.

Mai cunosc faptul că „F.” şi brigada acestuia au fost implicaţi în mai multe scandaluri cu diferite persoane din alte cartiere, participând la multe bătăi lucru cu care acesta se lăuda foarte mult.”

Martorul S.M.., un alt membru al acestei brigazi, în măsură să cunoască modul de organizare şi rolul fiecarui membru al brigazii, a declarat la data de 06.03.2006,următoarele: „În aceste condiţii, devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că are pe lângă el mai multe persoane de încredere care-l ascultau şi-l însoţeau ori de câte ori „F.” solicita acest lucru. Pot spune că era un fel de brigadă aflată sub conducerea lui „F.”, brigadă în care, pe parcurs, am fost acceptat şi eu. Dintre persoanele care făceau parte din brigadă, amintesc pe R.L.zis „R.”, „F.”, „B.”, P.C.şi M.F.. Existau situaţii în care persoanele care împrumutau sume de bani de la acesta să intre într-o criză financiară şi să nu mai aibă posibilitatea să-i plătească dobânzile sau să-i returneze suma împrumută, motiv pentru care, „F.” şi oamenii săi încercau recuperarea prin violenţă şi ameninţări. Fiind audiat la data de16.05.2006, martorul cu identitate protejata S.Z., a declarat următoarele: „Dacă existau informaţii că datorN.l ar putea raspunde tot prin violenţă erau desemnaţi cu precădere să recupereze banii G., N. şi „F.”. Ultimul avea şi el o brigada formata din finul său R., C., B., F. şi P..

Revin şi arăt că şi „F.” avea mai mulţi indivizi în subordiN.sa care îi ascultau dispoziţiile răspunzând pozitiv ori de câte ori acesta le solicita să intervină în cazul unor recuperări sau acţiuni cu violenţă. Dintre aceste persoane le amintesc pe : R.L. zis ,,R.”, C.Ş. zis ,,F.”, P.C.şi R.B. zis ,,B.”.

Fiind audiat la data de 17.08.2005, martorul cu identitate protejata A.V.a declarat următoarele: ,,Unii din aceştia aveau propriile „brigăzi” şi exemplific în acest sens pe D.S., care avea următorii oameni de încredere: S.M.., finul său R.L., R.B. zis B., C.Ş. zis F., S.zis „S.”, „D.” din …….., P.C.şi alţi.

Toate persoanele enumerate de mine erau cunoscute cu manifestări violente, marea majoritate aveau ţinută atletică, unii au făcut sport şi simpla lor prezenţă inspira teamă, iar de cele mai multe ori când interveneau foloseau atât violenţa verbală, cât şi fizică. La fiecare acţiune de acest gen toate persoanele participante erau înarmate cu bâte, săbii, cuţite, lanţuri.”

La data de 16.08.2005, martorul cu identitate protejata A.A., a declarat următoarele: „Aşa cum am declarat, atât B.I., cât şi fratele acestuia, B.V., în acţiunile violente îl foloseau pe D.S. zis „F.”, care avea deja formată o brigadă, compusă din R., C., B., R.şi S.M.., care acţI.au de fiecare dată la cererea fraţilor B.. Aceştia aveau în permanenţă asupra lor săbii, bâte, cuţite, lanţuri şi le foloseau împotriva persoanelor care trebuiau intimidate.

Uneori pentru a intimida persoanele agresate de „F.” şi oameni lui era depusă o reclamaţie la poliţie împotriva victimei lor, afirmând că victima a încercat să-i înşele sau i-a înşelat, motivând în cest fel acţiunile lor violente.” La data de 08.06.2006, martorul cu identitate protejata O.L., a declarat următoarele: „Aşa cum am precizat, un om de bază în acţiunile cu violenţă solicitate de fraţii B.era ,,F.”, care al rândul său avea propria ,,brigadă”, din care făceau parte P.C., M., B. şi R.. Fiind audiat la data de 31.03.2006 în legatura cu conţiN.l acestei convorbiri telefonice, inculpatul D.S.liderul acestei brigazi a declarat următoarele: „ P.” mi-a comunicat că-i dăduse acestui individ suma de 4.000.000 lei, însă acesta mai solicita o sumă pentru a-şi retrage plângerea, aşa cum am arătat mai sus, lucru cu care „P.” nu era de acord. În aceste condiţii, „P.” mi-a propus să-mi dea mie 3.000.000 lei şi „să-l ardem pe fraier”, în sensul de a interveni şi a-l determina, fie prin violenţă, fie prin ameninţări, să nu mai solicite altă sumă de bani.

Astfel, am stabilit să-i trimit băieţii în faţa stA.onului 23 August şi în schimbul acestui serviciu urma să primim suma de 3.000.000 lei aşa cum afirmase „P.”.

Despre aceşti băieţi arăt că erau persoane din antuR.ul meu şi aici amintesc pe finul meu R.L.zis „R.”, pe C.Ş. zis „F.”, R.B. zis „B.”, P.C.şi M..

În cursul aceleasi zile l-am sunat pe S.M.. şi i-am comunicat să-i caute pe M.şi pe C. şi împreună să se deplaseze în zona ………. pentru a ne intilniţi cu P..

Totodată, i-am spus care era motivul întâlnirii cu „P.” şi de asemeN.l-am învăţat ce urma să vorbească C. cu individul care urma să fie agresat.

12,13. C.L. şi B.L. zis L. Inculpatul C.L. – persoană care s-a subordonat lui „N.C.”, în

cadrul grupului infracţI.al organizat, fiind folosit la recuperări şi trimis în linia întâi atunci când era necesar să se săvârşească infracţiuni de violenţă. Se impuN.datorită alurii sale de forţă, întrucât practica artele marţiale ca sport preferat şi datorită faptului că în cazul altercaţiilor era agresiv.

Prin rechizitoriul 343/P/2004 inculpatul C.L.a fost trimis în judecată împreună cu alţi membrii ai grupului infracţI.al pentru savirsirea infractiunilor de lipsire de libertate şi santaj, în sarcina acestuia reţinându-se că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani, iar la data de 05.01.2004, împreună cu alţi doi inculpaţi (toţi făcând parte dintr-un grup organizat) au lipsit de libertate pe partea vătămată D.T..

În fapt s-a reţinut că, în perioada noiembrie-decembrie 2003, martora M.V.A.pe margiN.derulării unui contract, a început să facă presiuni asupra părţilor vătămate M.M. şi M.G., solicitându-le să plătească suma de 400.000 USD. Având în vedere că părţile vătămate nu au achitat datoria pretinsă, în această perioadă, martora M.V.A.a apelat, prin intermediul prietenei sale, martora T.M., la inculpatul B.I. zis “N.C.” despre care stia că este un membru marcant al lumii interlope şi se poate ocupa de recuperarea acestei sume de bani.Inculpatul B.I. zis “N.C.” l-a chemat la această întâlnire şi pe inculpatul G.C. zis „M.”, explicându-i acestuia faptul că cele două femei au de recuperat nişte bani şi spunându-i să se ocupe de acest caz.

În declaraţiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul G.C. zis „M.” a precizat referitor la discuţiile purtate cu ocazia acestei întâlniri: „Am înţeles că cele două femei s-au adresat lui „N.C.” în calitate de recuperator”. „N.C.” mi-a spus că cele două au fost „perpelite de unul … în sensul că au fost înşelate cu nişte bani şi să stau de vorbă cu ele, să văd care e situaţia şi să mă ocup de rezolvarea problemei. Din discuţie era evident că rezolvarea problemei însemna recuperarea sumei de bani de la acel individ”. La data de 22.12.2003, martora M.V.A.s-a deplasat la fabrica de zahăr din R., însoţită de inculpatul G.C. zis „M.” şi inculpatul B.L. F.. Aceştia au observat că de la brutăria fabricii a plecat un transport cu făină, fapt pentru care inculpatul G.C. zis „M.” i-a reproşat pe un ton ameninţător părţii vătămate M.M. că vinde produse fără ştirea lor în

condiţiile în care acesta le datorează bani, exprimându-se: ”tu îţi baţi joc de noi?”, „păi noi îţi luăm gâtul”. Tot cu această ocazie, inculpatul G.C. zis „M.” a insistat ca partea vătămată să îl însoţească în Bucureşti, pentru a semna actele de înstrăinare a fabricii în schimbul datoriei. În faţa refuzului exprimat de partea vătămată, inculpatul G.C. zis „M.” a solicitat telefonic să îi fie trimisă „o brigadă” cu scopul de a se asigura că din fabrică nu va mai ieşi nici un mijloc de transport încărcat cu marfă. Astfel, după aproximativ două ore, la poarta fabricii au sosit două-trei autoturisme, din care au coborât mai mulţi indivizi, care, prin prezenţa lor, au sporit starea de temere creată de inculpaţi părţilor vătămate. Printre aceştia a fost remarcată de către partea vătămată M.M. prezenţa inculpatului C.L.. În timp ce se afla la poartă, inculpatul G.C. zis „M.” a observat în incinta fabricii un autotir pregătit pentru încărcarea unei cantităţi de zahăr şi a dat dispoziţie să nu mai fie scos nimic din unitate. Pentru a nu avea probleme, martorul S.I.cel care urma sa ridice cantitate de zahar, a dat dispoziţie ca autotirul să părăsească incinta fabricii, fără a mai lua zahărul.

La scurt timp după aceasta au plecat şi inculpatul G.C. zis „M.”, inc.M.V.A.şi inculpatul B.L. F., precum şi ceilalţi indivizi care sosiseră ulterior.

În dimineaţa zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 08:00, inculpatul G.C. zis „M.” s-a deplasat din nou la R., însoţit de data aceasta de inculpatul C.L. şi de inculpatul B.L. F.pentru a le pune din nou în vedere partilor vatamate sa-şi achite datoria. Desi prezente în fabrica, partile vatamate au refuzat sa stea de vorba cu inculpatul G.C., motiv pentru care martorul B.G.C. i-a comunicat că acestia nu se afla în fabrica în acel moment. Tot atunci inculpatul G.C. zis „M.” a dat dispoziţie ca pe poarta fabricii să nu mai între şi să nu mai iasă nimeni, sens în care i-a lăsat pe inculpatul C.L. şi pe inculpatul B.L. F.să supravegheze intrarea, aceştia rămânând în autoturismul ….. aparţinând inculpatului C.L., până în jurul orelor 18,00-19,00.

Prezenţa acestora în zona fabricii a indus părţilor vătămate o stare de temere, fapt pentru care acestea au ieşit din fabrică pe poarta secundară, cu un autoturism pus la dispoziţie de martorul M.S..

În seara zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 22:00, inculpatul G.C. zis „M.”, inc. C.L. şi inculpatul B.L. au revenit la fabrica de zahăr aflând de la pazN.l fabricii că M.M. nu era în fabrica la acea ora. Cu toate acestea cei trei inculpati l-au luat cu forţa pe pazN.l D.T. care a refuzat să le permita accesul, ducându-l în incinta fabricii pentru a verifica dacă M.M. este în unitate.

Astfel, din declaraţia părţii vătămate D.T. a rezultat că cei trei indivizi au devenit agresivi atunci când nu le-a permis accesul în unitate, afirmând că ei sunt patronii fabricii, iar doi dintre aceştia l-au prins de

mâini şi l-au ridicat, ducându-l în incinta fabricii . Fiind nemulţumiţi de faptul că nu au găsit-o pe partea vătămată M.M. în fabrică, inculpatul C.L. a început să adreseze injurii părţii vătămate D.T. şi a prins-o de reverele hainei, lovind-o de uşile metalice ale clădirii.

Afirmaţiile părţii vătămate D.T. au fost susţinute de declaraţiile martorilor oculari Z.M., M.I.şi S.D., care se aflau în acel moment în cabina de la poarta fabricii.

Conform declaraţiei martorei Z.M., cei trei „au luat pazN.l de mână şi l-au dus forţat în fabrică”; „la circa 10 minute pazN.l a revenit cu geaca ruptă şi a spus că a fost bătut …” .

De asemenea, martora M.I.a relatat că „cei trei au intrat cu forţa peste paznic, l-au luat pe sus (unul de un braţ, altul de celălalt braţ) şi l-au dus în fabrică să-l caute pe dl. M.”. „După puţină vreme a revenit pazN.l după lanternă. Era în stare de agitaţie, tremura, geaca cu care era îmbrăcat era ruptă, afirmând că a fost bătut de cei trei şi că el nu mai vine că-l omoară şi-i rămân copiii pe drumuri” .

Totodată, martora S.D. a precizat: ”Indivizii au crezut că dl. M. este ascuns în fabrică, au vrut să intre, pazN.l nu le-a dat voie, dar l-au luat de braţ şi au ieşit din încăperea în care stăteam . După scurt timp, pazN.l s-a reîntors, afirmând: ”Aoleu, îmi rămân copiii pe drumuri, eu nu mai stau aici, a luat o lanternă şi a plecat” .

Martorul C.L., care la data respectivă a rămas să înnopteze în cabina portarului, a arătat referitor la acest aspect: ”Am aţipit şi în jurul orelor 22:00 a venit la mine D.T., care era speriat, mi-a spus că au pătruns în fabrică nişte indivizi care l-au lovit şi au rămas în incinta fabricii” .

Martorul P.G., care în dimineaţa zilei de 06.01.2004 a pR.at tura la serviciul de pază de la partea vătămată D.T., a declarat că acesta „era foarte agitat, speriat şi palid la faţă. Mi-a spus că în timpul nopţii au venit nişte indivizi care l-au luat pe sus: „Nici nu-mi atingeau picioarele de pământ”, l-au bătut aruncându-l de o uşă metalică, toate acestea pentru a-l determina să spună unde sunt patronii” .

În cele din urma inculpatul G.C. zis „M.”, inculpatul C.L. şi inculpatul B.L. F.au reusit sa stea de vorba cu partea vătămată B.A.R.(fiica părţii vătămate M.G.), într-unul din birourile clădirii. Cu aceasta ocazie, inculpatul G.C. i-a comunicat părţii vătămate că deţine documente din care reiese că ei sunt proprietarii fabricii, invitând-o totodată la autoturismul cu care se deplasase la faţa locului pentru a-i arăta actele respective.

Un aspect important ce a rezultat din declaraţiile martorei B.A.R.a fost acela că inculpaţii G.C. zis „M.” şi C.L. purtau arme pe sub gecile cu care erau îmbrăcaţi, observându-le atunci când primul i-a oferit geaca, iar în cazul celui de-al doilea, în momentul în care acesta

gesticula faţă de martorul R.I.care a incercat sa le explice că în acel moment partile vatamate M.M. şi M.J.nu sunt în incinta fabricii. Întrucât martora B.A.R.a fost de acord să vadă documentele, s-au deplasat împreună cu cei trei la poarta fabricii, unde inculpatul G.C. zis „M.” a urcat pe bancheta din spate a autoturismului …….., care îi aparţiN.şi a invitat-o pe martoră să urce pentru a-i arăta actele, deschizându-i cealaltă portieră. În acelaşi timp, inculpatul B.L. F.s-a deplasat lângă autoturism cu intenţia de a urca la volan, iar inculpatul C.L. s-a postat în spatele martorei. În acest moment, la poarta fabricii şi-au făcut apariţia şi martorii B.A.V.(fratele martorei) şi R.I., iar primul dintre aceştia a mers lângă autoturism şi a luat-o pe martoră de mână, spunându-i să se ducă în curtea fabricii. După ce martora a plecat, martorul B.A.V.le-a spus celor trei că a chemat poliţia, situaţie în care inculpatul C.L. a afirmat că ei sunt de la poliţie, arătându-i totodată pistolul pe care îl purta pe sub geacă. De asemenea, tot la indicaţia inculpatului C.L., inculpatul B.L. F. a luat din maşină o legitimaţie cu insignă şi a arătat-o martorilor de la distanţă.

Inculpatul G.C. zis „M.” i-a ameninţat pe cei prezenţi, adresându-li-se: ”astăzi aţi scăpat, dar de mâine nu veţi mai scăpa”, după care cei trei au plecat cu autoturismul …....

La scurt timp de la acest incident, dându-şi seama de gravitatea faptelor sale, inculpatul G.C. a încercat să ia legătura cu martorii prezenti la faţa locului care în schimbul unor sume de bani le-a cerut, că în cazul în care vor fi chemaţi în instanţă să declare că nu au văzut când a fost bătut pazN.l.

Relevant în acest sens a fost şi declaratia martorei S.D. care a relatat următoarele: ”M-a întrebat dacă am văzut că l-a bătut pe paznic, eu i-am spus că am văzut doar când l-a luat de mână şi a plecat cu el din încăpere. Acesta a scos o bancnotă de 500.000 lei pe care nu am vrut să o iau, dar a insistat şi am luat-o. Individul a scos o legitimaţie … cineva a spus că este legitimaţie de poliţist. … După ce individul a plecat, m-am gândit că mi-a dat banii pentru că dacă o să fiu chemată la tribunal să spun că nu am văzut când a fost bătut pazN.l”.

Martora P.S.precizat că a primit şi ea suma de 500.000 lei de la inculpat, crezând că sunt banii cuveniţi pentru munca depusă la fabrica de zahăr.

Tot astfel, în declaraţia dată, martora S.E.a arătat: ”Acesta i-a dat suma de 500.000 lei lui S.D. că să spună că nu l-a văzut pe paznic, dar S.D. i-a răspuns că într-adevăr ea nu l-a văzut pe paznic când a fost bătut dar l-a văzut când a venit tremurând, afirmând că a fost bătut de acei indivizi” . Pentru această faptă, inculpatul C.L.a fost condamnat la două pedepse cu închisoare de 2 ani şi 6 luni, respectiv 7 ani, prin sentinta

penala nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală. În final, are de executat pedeapsa cea mai grea, de 7 ani, sporită până la 8 ani inchisoare, redusă în apel la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni inchisoare. Astfel, modul în care au acţI.at inculpaţii, ca „locotenenti” ai unei „brigăzi” conduse de inculpatul G.C., aşa cum acesta din urmă a definit grupul pe care l-a condus, faptul că acestea au purtat armă, au avut o atitudine intimidantă, prin modul de manifestare (au stat pe parcursul unei zile întregi la poarta fabricii, au prezentat legitimatii false de ofiteri de poliţie) face ca activitatea acestora infracţI.ală să fie privită ca una a unor membri ai unei grupări cu caracter mafiot, nefiind de conceput ca astfel de asocieri de persoane să desfăşoare activităţi de genul celor arătate, fără a ţine seama de regulile de convieţuire socială, de existenţa unor forţe de ordine chemate să asigure respectarea acestora. Inculpatul C.L.a fost o persO. de încredere pentru liderul acestei grupări infracţI.ale fiind apreciat de acesta datorita rezultatelor inculpatului pe plan sportiv care a practicat o perioada lunga de timp arte martiale. Inculpatul era cunoscut ca o persoană violentă care impuN.respect şi prin aspectul fizic, fapt pentru care era solicitat de liderii grupării atunci când se preconizau acţiuni în forţă sau prin intimidare, aşa cum au fost prezentate mai sus.

La data de 04.06.2005, martorul cu identitate protejată C.V., o persoană în măsură să cunoască activitatea infracţI.ală a inculpatului C.L., a declarat următoarele: ,,R., C.L., B. sunt sportivi care erau chemaţi atunci când se preconiza o bătaie sau încăierare, aceştia fiind chemaţi la nevoie de „F.”. Cei trei sportivi pe care i-am menţI.at în caz de nevoie puteau la rândul lor să solicite prezenta altor persoane dispuse să participe la bătăi. ”

Inculpatul B.L.F. a fost unul dintre oamenii de încredere ai liderului acestui grup infracţI.al, fiind o persoană apreciată de acesta datorită faptului că răspundea cu promptitudine ori de câte ori era solicitat, dar şi datorită rezultatelor pe care inculpatul le avea pe plan sportiv, fiind practicant de arte marţiale. Acesta, împreună cu inculpatul C.L., un alt sportiv de performanta, aveau o pozitie privilegiata în cadrul grupului, în sensul că se subordonau în mod direct inculpatului B.I., având chiar posibilitatea să se antreneze în sala de sport pe care acesta o amenajase la domiciliul său.

De altfel, acesta a fost motivul pentru care inculpatul G.C. a apelat la cei doi în cazul săvârşirii şantajului în dauna părţilor vătămate M.M. şi M.G., precum şi la săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în dauna părţii vătămate D.T.. Inculpatul C.L. şi inculpatul B.L., au fost de acord având în vedere faptul că întreaga acţiune a fost comandată de B.I..

La data de 16.05.2006, cu ocazia audierii, martorul cu identitate protejată S.Z., a făcut următoarele precizări: „Începând cu anul 2000 la

această grupare infracţI.ală au aderat şi alte persoane dintre care amintesc pe : „N. a lu G.”, G., R., L.zis ,,L.”.

În mod constant inculpatul s-a sustras urmăririi penale, motiv pentru care a fost trimis în judecata in lipsă în această cauză. De altfel, din verificările organelor de poliţie a rezultat că a plecat din România, imediat după ce au fost O.te primele arestări în această cauză.

14. S.S. zis „N. A LU G. ” Inculpatul S.S. zis „N.G.” - membru marcant al grupării infracţI.ale, a fost considerat o persoană de temut datorită violenţei cu care acţI.a în sfera recuperărilor de datorii şi a şantajelor, fiind un „mic” interlop, chiar dacă şi-a arogat o poziţie de lider în lumea infracţI.ală a capitalei. Avea câţiva oameni în subordine cu care acţI.a, însă nu au fost identificaţi. Este pe o poziţie de oarecare independenţă, în sensul că împreună cu oamenii săi aveau propriile „combinaţii” (înşelăciuni de case şi terenuri, împrumuturi cămătăreşti recuperate apoi prin presiuni fizice), însă că un apropiat al lui „N.C.”, se asigura, în prealabil că viitoarea victimă nu se afla sub protecţia acestuia sau chiar dacă era, îi plătea lui B.I. o parte a beneficiului obţinut că acesta să nu intervină. Şi invers se proceda, însă nu în mod similar, deoarece S.S. era un subordonat, iar „N.C.” apela la acesta pentru recuperări de bani de la adevăraţii sau prezumtivii datornici, sens în care mai jos este detaliată fapta de şantaj săvârşită de inculpat la cererea liderului grupului faţă de partea vătămată G.G.A.C.. Astfel, prin rechizitoriul 3/D/P/2005, inculpatul S.S. zis „N. AL LU’ G.” a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infractiunilor de santaj şi ultR. contar bunelor moravuri, constând în aceea că la data de 17.06.2003, împreună cu mai multe persoane, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a constrâns pe partea vătămată G.G.A. C. să plătească o datorie pretinsă, împrejurare în care provocat un scandal prin care a tulburat grav liniştea şi ordiN.publică în zona restaurantului „C.N.”. În fapt, în cursul lunii mai 2002, partea vătămată G.G.A. C. a împrumutat de la C.D.suma de 20.000 USD cu dobândă de 50% pe lună, fără a încheia vreun act. Partea vătămată a achitat în aproximativ 10-11 luni suma totală de 60.000 USD, considerând că şi-a achitat integral obligaţiile de plată faţă de C.D.(suma împrumutată plus dobânzi), lucru cu care acesta din urma nu a fost de acord solicitind o suma de bani mult mai mare. Pe fondul refuzului partii vatamate de a mai achita vreo suma de bani, în cursul lunii aprilie 2003 a fost apelat la telefon de un individ pe care nu-l cunoştea şi care s-a recomandat a fi „N. AL LU’ G.”, acesta solicitându-i că în termen de o săptămână să achite suma de 40.000 USD lui C.D.. După câteva zile, văzând că partea vătămată nu a dat nici un raspuns, individul care s-a recomandat a fi „N. AL LU’ G.”, identificat

ulterior în persO. inculpatului S.S., a sunat din nou pe partea vătămată şi i-a solicitat să-i aducă banii atrăgându-i totodată atenţia că în caz contrar îl va „distruge”. La un interval de câteva zile, inculpatul S.S. zis „N. AL LU’ G.” a pus în vedere părţii vătămate, tot într-o discuţie telefonică, că în cazul în care îi va remite lui personal suma de 20.000 USD, nu îl va mai deranja nimeni. În ziua de 17.06.2003 partea vătămată a fost apelată din nou de inculpatul S.S. zis „N. AL LU’ G.” , care i-a solicitat să vină cu cei 20.000 USD la ora 13:00 pe terasa restaurantului „C.N.”, situat în zona B.N.. Fiind în compania părţii vătămate numitul P.R.C. - care în acea perioada era agent de poliţie, a aflat de problemele pe care acesta le avea, oferindu-se totodată sa incerce sa stea de vorba cu inculpatul şi să-l determine sa renunte la suma pe cate acesta o solicita. În acest sens numitul P.R.C., i-a interzis partii vatamate să meargă la acea întâlnire spunându-i că se va deplasa el să vadă despre ce este vorba. Ajuns la faţa locului însotit şi de alţi prieteni, numitul P.R.C. a constatat că inculpatul se afla deja la locul întâlnirii fiind însoţit de mai multi indivizi care se aşezaseră la o masă separată.

Pe fondul discuţiilor contrA.ctorii referitoare la suma de bani pe care inculpatul S.S. zis „N. AL LU’ G.” o pretindea de la partea vătămată G.G.A. C., a izbucnit o altercaţie în urma careia inculpatul S.S. zis „N. AL LU’ G.” l-a lovit cu un cuţit în zona gâtului pe agentul principal de poliţie P.(fost H.) R.C.. În urma cercetarilor s-a stabilit că de fapt inculpatul S.S. a actI.at la cererea inculpatului B.I. zis „N.C.” - liderul acestei grupări infracţI.ale, care ulterior a încercat să-l determine pe numitul P.R.C. să nu-l recunoască pe inculpatul S.S. ca agresor în faţa organelor de cercetare penală, reproşându-i faptul că ,,s-a băgat peste şmecheria lui” în sensul că suma de bani de la care a pornit altercaţia de pe terasa restaurantului „C.N.” făcea obiectul intereselor sale.

Inculpatul, din săvârşirea de infracţiuni îşi asigura existenţa sa şi a familiei sale, pentru acesta contând suma obţinută, oricât de mică ar fi fost ea.

O altă modalitate de obţinere a unor foloase materiale de către inculpatul S.S. a fost şi aceea că impuN.„taxe de protecţie” oamenilor de afaceri, cetăţeni străini, promiţându-le protecţia lui în raport de acţiunile violente ale altor interlopi, pericol care în realitate nu exista. Dacă omul de afaceri străin nu înţelegea să plătească de bună voie îl ameninţa personal sau prin interpuşi cu acţiuni violente împotriva lor sau a familiilor lor, astfel încât în final comerciantul străin tot plătea suma cerută. Unii, însă au preferat să nu plătească şi să sesizeze organele de poliţie, cum a fost şi cazul lui M.Y.J., atrăgând în acest mod răspunderea penală a inculpatului.

Se descriu astfel de fapte, precum cea din rechizitoriul arătata mai sus, prin care inculpatul S.S. a fost trimis în judecată pentru savirsirea infractiunii de santaj în dauna părtii vatamate M.Y.J., cetăţean libanez, constând în aceea că în perioada mai – iunie 2003, prin folosirea de ameninţări, a constrâns pe partea vătămată să plătească împotriva voinţei sale o sumă de bani (“taxă”) sub pretextul protejării afacerilor acesteia, având ca urmare crearea unei stări de temere părţii vătămate.

Astfel, în mai multe rânduri, inculpatul s-a deplasat însoţit de diferite persoane din antuR.ul său la sediu firmei parţii vătămate pentru a-l determia să-i platească o sumă de bani drept taxă de protecţie pentru a-l proteja de acţiunile comunităţilor turce şi kurde, acţiuni care în realitate nu existau. Insistenta inculpatului, dar şi ameninţările adresate în mod direct sau prin intermediul angajaţilor, i-a insuflat o mare temere părţii vătămate, fapt ce l-a determinat să-şi trimită întreaga familie în ţara de origine. Pentru aceste fapte, inculpatul a fost condamnat la pedepsele cu inchisoarea de 5 ani, respectiv 3 ani prin sentinţa penala nr.966/2005 a Tribunalului .......Sectia I Penală definitivă prin retragerea apelului. În final, s-a dispus ca inculpatul S.S. să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa închisorii de 5 ani, sporită la 6 ani închisoare . Faptul că inculpatul era un om de bază al acestei grupări infracţI.ale este susţinut şi de declaraţia inculpatului D.S., o persoană în măsură să cunoască aceste aspecte prin prisma poziţiei pe care o ocupa în această grupare, care la data de 14.05.2005, a declarat următoarele:

„S.S. zis ”N. A Lu’ G.” era de asemeN.o figura importanta în cadrul lumii interlope, fiind o persO. apropiata de „N.C.”. S.S. conducea o brigada pe care o utiL.la recuperari şi la alte actiuni cu violenta şi de intimidare. Cunosc cu certitudine faptul că S.S. atunci cind avea o recuperare, o,,arsura”sau o combinatie de făcut se adresa lui „N.” pentru a se consulta cu acesta cu privire la savirsirea actiunii ilicite. Consultarea lui „N.” în prealabil savarsirii unor fapte de recuperare, inselaciuni sau alte infractiuni, devenise o uzuanta de la care nu se abateau acolitii lui N.şi era menita sa preintampine situatiile în care se ajungea la pagubirea unei alte persO.e aflata deasemeN.în antuR.ul lui N.sau sub protectia acestuia. S.S. a fost implicat şi intr-o recuperare de camioane.” Fiind audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identiate protejată S.Z., a declarat următoarele: ,,Începând cu anul 2000 la această grupare infracţI.ală au aderat şi alte persoane dintre care amintesc pe : I.B.V. ( n.n. inc. B.G.I.T.), L.I. zis „I.”, G.C. zis „M.”, „„F.””, C.” (actI.a la ordinul lui N.în zona …….), „N. a lu G.”

O persoană de bază a lui N. pe linia recuperărilor şi a perceperii taxelor de protecţie era ,,N. a lu G.”, cunoscut că un personaj violent care scoate repede cuţitul.” La data de 08.06.2006, martorul cu identitate protejată O.L.a declarat următoarele: „Dintre persoanele care veneau cu combinaţii la N. îi amintesc pe I.Z., I.B.V., L.I. zis ,,I.”, N., S.H., M. A., M., R., O., B., N. a lu G.şi alţii.”

Relevante în acest sens, susţinând probatoriul testimonial, au fost şi convorbirile telefonice, purtate de inculpat cu diferite persoane, din care a rezultat activitatea infracţI.ală desfăşurată de acesta.

Cu privire la convorbirea telefonică din 15.06.2004, martorul P.M.. a declarat la data de 02.03.2006 următoarele: ,,Acesta mi-a spus (n.n. T.N.) că imprumutase o persO. cu suma de 20.000 USD, iar respectiva persO. refuza să-i mai returneze imprumutul. M-a intrebat daca cunosc vreo persO. care poate să-l ajute în recuperarea imprumutului. În acest sens am contactat telefonic o cunostinta pe care o stiam sub numele de N. A LU G.. Din motivele aratate mai sus l-am contactat pe acesta (n.n. S.S.) în ziua de 15.06.2004 spunandu-i despre problema prietenului meu T.N., intrebandu-l totodată daca il poate ajuta pe acesta sa recupereze suma de bani.”N. a lu’ G.” a fost de acord cu conditia sa i se plateasca un comisI.de 35% din suma recuperată.” Cu privire la convorbirea telefonica din data de 15.06.2004 martorul E.S., a declarat la data de 07.07.2006, următoarele: „ În continuarea convorbirii i-am transmis lui S.S. că m-a sunat „B.”, fratele său, care îmi propusese să mă bage într-o „combinaţie”, în care era nevoie de o sumă de bani pe care eu trebuia să o aduc. Acest „B.” îmi ceruse suma de 100.000 euro, sumă de care eu nu dispuneam. Cu această sumă de bani, S.S. urma să se deplaseze în Franţa la Paris şi să i-o înmâneze unui cetăţean libanez pe nume V.S.după care la scurt timp să-l deposedeze prin violenţă de acea sumă de bani. În paralel, în România, prietenii lui V.S.trebuiau să înmâneze lui A.fiul lui S.S., B. fratele lui S.S. şi unui anume Vali suma de 130.000 de euro reprezentând suma predată de S.S. lui V.S.la Paris plus un comisI.de 30%. În prealabil B. vorbise cu V.S.pe care îl lăsase să creadă că suma de bani pe care urma să o primească proveN.din Franţa. Acestă tranzacţie îi conveN.lui V.S., deoarece el nu ar fi putut să scoată din România suma de 100.000 euro, întrucât aceştia nu puteau fi justificaţi legal. ”

Faptul că era o persO. de încredere pentru liderul grupării i-a conferit un statut aparte inculpatului C.M.zis „T. ” implicindu-se în diverse activitati ilicite la cererea inculpatului B.I. şi chiar la medierea unor conflicte între diverse persoane din lumea interlopă fiind sigur de protecţia pe care i-o garanta liderul acestei grupări infracţI.ale.

Martorul S.I.a declarat la data de 27.02.2006, următoarele: „ Arăt în continuare faptul că sunt prieten cu un tânăr pe nume Colciu R.care are aproximativ 30 ani şi locuieşte în zona ………. . În cursul lunii august 2003 R.m-a contactat spunându-mi că a fost căutat la domiciliul său de mai mulţi indivizi însă nu a vrut să stea de vorbă cu aceştia , motiv pentru care a dat drumul câiN.i în curte pentru a-i determina pe acei indivizi să plece . În continuare mi-a spus că bănuieşte că acei indivizi erau trimişi de „N. T.”, deoarece avusese cu acesta un conflict în sensul că avusese o relaţie cu fiica acestuia pe care nu a dorit să o mai continue . După o anumită perioadă am luat legătura cu „N. T.” şi i-am solicitat să-l lase pe R.în pace . După această discuţie pe care am avut-o cu „N. T.” am fost contactat de B.I. zis „N. C.” care mi-a solicitat să-l las pe „N. T.” în pace, întrucât este un apropiat al acestuia afirmând că „umblă cu el pe stradă „ . Tot de la B.I. am aflat că acei indivizi care s-au deplasat la domiciliul lui R.fuseseră trimişi de N. pentru a încerca să aplaneze conflictul dintre el şi „N. T.”.”

Inculpatul C.M.„T.”, era şi un bun executant de-al lui „N.C.” şi nu numai cel care dădea ideea unei activităţi infracţI.ale de pe urma căreia se căuta obţinerea unui beneficiu material. Mai mult decât atât apare predominanţa lui „N.C.” care în interceptări apare că un lider, omul cu care se consulta, cel căruia îi cerea părerea înainte de a trece la acţiuni. Fiind audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identitate protejată S.Z., persoană în măsură să cunoască activitatea infracţI.ală a acestei grupări, a declarat următoarele: ,,Despre T. pot preciza că se afla tot timpul la hotelul lui N.situat pe strada Merişani, venind de multe ori cu diverse combinatii (n.n. o înşelăciune, infracţiuni de violenţă, chiar şi un furt) şi afaceri ilegale şi era persO. desemnată de N.să ţină legătura cu cetaţenii de etnie kU.din antuR.ul acestora (n.n. cetăţenii turci de origine kU.pe care N.C. a încercat să-i împace cu nişte cetaţeni de origine rromă, în cadrul conflictului pe care-l aveau de recuperare a unui presupus ceas furat dintr-un autoturism). „

15. S.A. zisă „ A.C.” Activitatea infracţI.ală a inculpatei S.A. a fost structurată pe două

paliere diferite, primul referindu-se la săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane, iar al doilea la impunerea de taxe de protecţie, lipsire de libertate şi şantaj. Dând dovadă de perseverenţă în comiterea acestor infracţiuni şi urmărind dobândirea de foloase materiale injuste inculpata S.A. (beneficiind de sprijinul şi sub coordonarea fratelui său B.V.), şi-a dezvoltat o adevărată reţea de prostituate pe care o ţiN.sub control prin exercitarea de violenţe şi pe care o exploata în vederea obţinerii de profituri maxime. Din aceste profituri, deşi în aparenţă inculpata acţI.a cu o anumită autonomie în

cadrul grupului organizat, o parte le remitea inculpatului B.V., fratele său, care avea un ascendent ocult asupra „afacerilor” din Discoteca H., fără sprijinul căruia inculpata nu ar fi reuşit să obţină controlul asupra celorlalţi proxeneţi din discoteca susmenţI.ată. S-a precizat faptul că B.V. obţinea, în mod direct, taxe de protecţie de la anumiţi proxeneţi mai vechi, de exemplu V.E..

Totodată, S.A., ajutată de principalul ei colaborator U.C. şi cu sprijinul unor acoliţi atraşi tocmai în acest scopuri (B.I., S.C., I.D., M.., G.Ş.dar şi alţii), s-au implicat alături de inculpatul B.V. în impunerea unor „taxe de protecţie” celorlalţi proxeneţi care aduceau prostituate în discoteca H.. Inculpatul U.C. a fost omul de omul de încredere şi principalul ajutor al A. C.pe linia proxenetismului şi traficului de persoane, acţI.ând în discoteca H..

Încă din cursul anului 1994, S.A. şi U.C. au racolat mai multe persoane de sex feminin, dintre care şi minore, în vederea practicării prostituţiei, au înlesnit această activitate şi au tras foloase de pe urma ei, fapte pentru care au fost condamnaţi prin sentinţa penală nr. 3521/1999 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 1524/27.09.2000 a Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a ilustra metodele de tip mafiot şi totala sfidare a legii manifestate în raport cu actul de justiţie, de persoanele din antuR.ul inculpaţilor, dar şi de celelalte persoane care fac parte din aceeaşi grupare infracţI.ală, s-a menţI.at că la judecarea cauzei privind faptele de proxenetism din anul 1994 a fost sustras dosarul penal aflat pe rolul instanţei, iar o serie de martori au fost determinaţi să-şi retracteze declaraţiile date în faza de urmărire penală şi să facă afirmaţii mincinoase în faţa instanţei de judecată.

Dând dovadă de perseverenţă în comiterea de infracţiuni şi urmărind dobândirea de foloase materiale injuste sub coordonarea inculpatei S.A., inculpatul U.C. împreună cu alte persoane s-au constituit într-un grup infracţI.al organizat, dezvoltându-şi în continuare o adevărată reţea de prostituate pe care o ţineau sub control prin exercitarea de violenţe şi pe care o exploatau în vederea obţinerii de profituri maxime.

Cei doi inculpaţi, în dorinţa lor de a exercita un control strict asupra prostituatelor şi de a le determina să obţină cât mai mulţi bani, le supuneau la umilinţe, violenţe şi le aplicau lovituri chiar cu bâte de „baseball”, astfel încât toate prostituatele aflate sub controlul inculpaţilor S.A. şi U.C. erau cunoscute pentru urmele de violenţe pe care le aveau pe corp.

În cursul anului 2001, acţI.ând în vederea realizării scopurilor propuse şi anume de a obţine foloase materiale din activitatea de racolare a unor persoane de sex feminin pentru practicarea prostituţiei,

inculpatul U.C. împreună cu numitul E.M.zis „B.”, au răpit-o de pe ringul de dans al discotecii „F.” pe partea vătămată J.M., minoră de 16 ani în aceea perioadă. După răpire minora a fost dusă la o locuinţă situată pe ……, unde se mai aflau 12 fete, unde a fost ţinută cu forţa de către inculpata S.A., iar în perioada care a urmat a fost constrânsă de aceasta să practice prostituţia, sens în care a fost transportată de inculpatul U.C. la discoteca H. în vederea racolării de clienţi cu care să întreţină raporturi sexuale contra unor sume de bani. Toţi banii obţinuţi din prostituţie de către minora J.M., circa 200-300 de dolari sau euro pe noapte, erau însuşiţi de către inculpaţii S.A., U.C. şi S.S..

O altă minoră care a fost traficată de inculpaţii S.A. şi U.C. a fost şi partea vătămată D.A.G.. Această minoră, în perioada anului 2001, având la acea dată vârsta de 13 ani, a fugit de la locuinţa părinţilor săi, ajungând să practice prostituţia după ce a fost traficată de diferite persoane neidentificate până în prezent, cunoscute cu prenumele de „R.” şi „R.”.

În cursul lunii iulie 2002, la vârsta de 14 ani, partea vătămată D.A.G. a fost vândută invinuitului V.E., în vederea exploatării pentru prostituţie, iar în perioada care a urmat, timp de circa o lună de zile, partea vătămată a practicat prostituţia racolându-şi în acest scop clienţi din discoteca H., banii obţinuţi fiind însuşiţi de către V.E.. Pe fondul unor nemulţumiri privind comportamentul invinuitului V.E., partea vătămată J.M. a fugit de sub controlul acestuia şi a ajuns la inculpata S.A. prin intermediul unei anume „C.” şi a inculpatului U.C., care a şi transportat-o pentru a fi exploatată ca prostituată.

Ajungând sub controlul inculpaţilor S.A. şi U.C., minorei de 14 ani i s-a restrâns libertatea de a-şi exprima voinţa, nu i s-a mai permis să plece şi a fost ţinută cu forţa în acelaşi apartament în care erau lipsite de libertate în mod ilegal, fiind ţinute sub cheie şi prostituatele R.şi „M.” (minora J.M.) şi obligată să practice prostituţia, racolând clienţi cu care să întreţină raporturi sexuale în discoteca H.. Transporturile la discotecă şi la clienţii prostituatelor erau efectuate în principal de inculpatul U.C., iar banii obţinuţi din întreţinerea de raporturi sexuale erau însuşiţi de către acesta şi de către inculpata S.A..

Minorele J.M. şi D.A.G. au fost lipsite de libertate în mod ileG.şi constrânse să practice prostituţia până la data de 18.10.2002, când, profitând de faptul că uşa de acces în locuinţa în care erau ţinute prizonierea fost lăsată descuiată, dintr-o eroare a inculpatului U.C., au reuşit să fugă, iar cu ajutorul unui taxi, au plecat din municipiul Bucureşti şi s-au refugiat la părinţii minorei J.M..

De asemenea, minora B.N.S.(parte vătămată) a fost traficată de inculpaţii S.A. şi U.C.. Cunoscând că are vârsta de 15 ani, minora B.N.S.fost pR.ată în vara anului 2003, de inculpatul U.C., în vederea

exploatării pentru prostituţie, de la un anume „M.” neidentificat până în prezent. În continuare minora a fost găzduită atât de inculpatul U.C., cât şi de inculpata S.A., împreună cu alte fete care de asemeN.erau exploatate ca prostituate: E., V., C., V., I., A., F.şi „P.”, de asemeN.minore.

Animaţi de dorinţa de a obţine cât mai mulţi bani într-un timp cât mai scurt din traficul de persoane şi prostituţie şi acţI.ând pentru a obţine un control cât mai strict şi pentru a preveni eventuale acte de indisciplină ori încercări de evadare din partea prostituatelor, inculpaţii S.A. şi U.C. au dat dovadă de o cruzime ieşită din comun, maltratând persoanele pe care le exploatau. În acest sens, minorele care erau exploatate erau supuse la multiple violenţe, umilinţe, ameninţări, erau bătute cu bâtele de „base-ball” atunci când nu obţineau suficienţi bani din prostituţie, iar o prostituată cunoscută cu numele de „I.” a fost ţinută împotriva voinţei ei în pivniţa unui imobil şi cu ocazia unei încercări de evadare a fost rasă în cap. Pentru faptele menţI.ate inculpaţii U.C. şi S.A. au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2005 fiind condamnaţi prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, la 11 ani şi respectiv 12 ani închisoare. Ulterior, prin decizia nr.53/07.02.2007 Curtea de Apel Bucureşti a dispus schimbarea încadrării juridice a inculpatei S.A., însă pedeapsa a rămas aceeaşi. Tot prin aceeaşi decizie inculpatului U.C. i-a fost redusă pedeapsa cu un an de zile, urmând să execute în final 10 ani închisoare.

Probatoriul administrat, atât sub aspectul testimonial, cât şi sub aspectul convorbirilor telefonice, a demonstrat activitatea infracţI.ală a inculpatei.

Astfel, martorul O.A., a declarat: „Cunosc că gruparea cea mai importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa, A..... fratele lor, S.C., U.C., B.I. şi I.D.. Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a circa 20 de prostituate... În spatele acestei grupări se afla „S.C.” ... el menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi, pe care-i cunosc cu numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n. inculpatul D.A.) ...”

„Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între „S.C.” şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la rândul lor, că la dispoziţia lui „S.” pR.au de la A.şi U. o parte din sumele de bani încasate de aceştia de la prostituate şi le predau lui „S.C.” ...”

De altfel, cu ocazia audierii, inculpatul I.A., unul dintre cei indicaţi de către martor (inculpatul fiind o persoană în măsură să cunoască în detaliu activitatea infracţI.ală a A.S., întrucât a fost unul din apropiaţii ei), a declarat: „Cunosc faptul că A.C. avea constituită o brigadă din oamenii

apropiaţi ei şi că solicita ca ceilalţi proxeneţi din discoteca „H.” să-i plătească taxe de protecţie în schimbul permisiunii de a veni cu prostituate la discotecă. Chiar eu am fost de faţă la unele discuţii, când A.C. le spuN.celorlalţi proxeneţi că dacă nu se supun voinţei ei şi nu achită taxele de protecţie, îl va suna pe fratele ei, S.C., pentru ca acesta, prin metode violente să impună taxele de protecţie.

Am fost de faţă când A.C. dădea dispoziţii care erau şi puse în aplicare de către persoanele din brigada ei, dispoziţii prin care A.spuN.că unii dintre proxeneţii din discotecă să fie aduşi la ea „la discuţii”, indiferent unde se aflau. Persoanele chemate la discuţii erau aduse prin metode violente, uneori erau transportaţi în portbagajele autoturismelor.

În condiţiile în care devenisem un om de încredere al lui S., cunosc că o parte din proxeneţii din discoteca „H.” plăteau taxe de protecţie lui S.C., iar alţi proxeneţi plăteau aceste taxe lui A.C..”

Din brigada A. C.făceau parte următoarele persoane: Ş.S.l, B.I., U.C., R., M., J., I.L. şi alţii.” O altă martoră, respectiv, R.M., fiind audiată la data de 12.05.2005, a declarat următoarele: ,,Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe următorii: gruparea de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.” erau „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi coordonau la rândul lor activitatea de prostituţie a mai multor tinere cărora le luau aproape toţi banii proveniţi din prostituţie, o cotă parte din aceşti bani reveN.fiecăruia din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în buzunarul lui „S.C.” prin intermediul surorii sale „A.”.

Martorul cu identitate protejată T.I., la data de 09.08. 2005, a declarat: „Unii din proxeneţii din discoteca H. plăteau taxe direct lui B.V., iar alţii beneficiau de protecţia A. C.sau a lui G., protecţie în schimbul căreia, plăteau o parte din banii obţinuţi din activităţi în sfera proxenetismului.

,,În dorinţa de a-şi impune controlul asupra proxenetismului din Bucureşti, S.C. comanda răpirea unor prostituate care nu aveau proxenet ; unele dintre aceste acţiuni de răpire erau derulate prin intermediul A. C.şi ale brigăzii acesteia.”

,,Din brigada A. C.făceau parte: U.C., S.C. zis „G.”– fratele acesteia, „B.C.”, „J.”, „P.” şi alţii.”

Fiind audiat martorul cu identitate protejată S.Z., a confirmat: „A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H. care avea reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era frecventată numai de cetăţeni străini .”

„În cursul anilor 2003-aprilie 2004, la sugestia unui proxenet, poreclit „S.”, S.C. împreună cu sora sa A.şi fratele său „G.” au hotărât să trimită un număr de prostituate în Elveţia, deoarece auziseră că se puteau astfel obţine profituri considerabile. În primă faza au fost

transportate de către U. şi I.„L.” un număr de patru prostituate, iar ulterior „G.” împreună cu „J.” au mai transportat alte câteva fete. În Elveţia activitatea de prostituţie era coordonată de „G.” şi A..”

Un alt martor cu identitate protejată C.V. a declarat: ,,Fetele A. şi ale lui S. erau ţinute într-o adevărată sclavie, li se permiteau să se spele la program şi erau organizate milităreşte. Totodată erau folosite şi pentru a face curăţenie în casele A., ale lui S. şi M..

Principalul loc unde erau duse fetele pentru a practica prostituţia era Discoteca H.. A.C. mergea în fiecare zi la discotecă şi percepea taxe de protecţie de la toţi proxeneţii care acţI.au acolo. Era imposibil ca o fată să practice prostituţia racolându-şi clienţi la Discoteca H. fără să aibă un proxenet. În lumea proxeneţilor din H., A.era cunoscută ca o persoană violentă şi care le bătea atât pe prostituate, cât şi pe proxeneţii recalcitranţi. În activitatea ei infracţI.ală A.C. era sprijinită de către fraţii ei care interveneau prin mijloace violente ori de câte ori era nevoie. Cunosc faptul că din activităţile de proxenetism derulate la Discoteca H. şi din taxele de protecţie încasate de A.C., o parte din bani ajungeau şi la S.C..

În perioada anilor 2001-2002 a fost derulată activitate de proxenetism de către A.C. şi sclavul ei U. şi la Discoteca F., până când s-au certat cu patronul acestui local.

Ştiu că au fost derulate activităţi de proxenetism de către A.şi V.R. la barul T.în perioada anului 2001.

În toate activităţile de proxenetism pe care le-au derulat A.şi cu S., aceştia au acţI.at împreună în mod coordonat chiar dacă uneori doar A.era cea care ieşea în faţă.”

Fiind audiat, la data de 11.12.2004 martorul V.R. G. a declarat următoarele: „A.a început să frecventeze barul meu (n.n. barul T.- se coroborează cu decl. lui C.de mai sus), pentru a coordona şi supraveghea activitatea prostituatelor, fiind ajutată de alţi doi proxeneţi pe nume U. şi G..”

Martora Ş.C., o fostă prostituată în discoteca H., a declarat: „Precizez că iniţial, până în anul 2000, când activitatea de proxenetism şi prostituţie a început să fie controlată în totalitate de „A.C.”, sora lui „S.C.”, au mai fost situaţii în care diverse fete practicau prostituţia fără a avea un proxenet. După apariţia, însă, a A. C., care şi-a arogat în scurt timp, prin violenţă, statutul de şef şi coordonator al întregii activităţi de prostituţie şi proxenetism, s-a exclus posibilitatea ca vreuna din fete să practice prostituţia fără să aibă un proxenet. La rândul lor, precizez că, după apariţia A. C.în discotecă, aceasta a acţI.at împreună cu brigada pe care şi-o constituise pentru a-i determina, prin violenţă şi ameninţări, pe toţi ceilalţi proxeneţi să-i plătească o taxă proporţI.ală cu numărul de fete pe care le aveau şi pe care le exploatau ca prostituate.”

Inculpatul I.D. (persoană care a făcut parte din ,,brigada” A. şi totodată e şi finul acesteia) a declarat: „Am început să frecventez discoteca H. la sfârşitul anului 2003, datorită unei prietene pe nume R., care practica prostituţia în această discotecă. În această perioadă R.i s-a interzis intrarea în această discotecă, de către unul din proxeneţii de acolo, pe nume „C.B.”.

Întrucât îl cunoşteam pe acest „C.B.”, am intervenit pentru a o lăsa pe R. în continuare să practice prostituţia. Acesta mi-a promis că mă va ajuta şi a luat legătura cu A.C., despre care ştiam că era coordonatoarea întregii activităţi de proxenetism şi prostituţie din discoteca H..

A.a fost de acord să-i permită accesul R.în discotecă, cu condiţia că aceasta să-i plătească L.r o taxă de protecţie în valoare de 600 de USD.

În urma acestui eveniment, am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu ceilalţi membrii ai „brigăzii” sale, şi anume : „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale din discotecă.

Nici un proxenet nu-şi putea aduce prostituatele în această locaţie (n.n. discoteca H.) decât cu acordul lor şi al surorii acestora, A.C.l.

Pentru a obţine acest acord, respectivii proxeneţi trebuiau să achite o taxă L.ră de protecţie fraţilor C.. Unii dintre aceştia, precum G.Ş.îi plăteau această taxă A. C., iar alţii, precum fraţii E.şi G.V.şi T., îi plăteau direct lui S.C..



Aceştia, în urma dispoziţiilor lui S.C., le-au răpit pe cele trei tinere, sechestrându-le ulterior pe parcursul unei nopţi şi, eliberându-le a două zi dimineaţa, numai după ce S.C. a negociat cu T. răscumpărarea lor.”

Martora C.E.I. a declarat: „O altă persoană de bază a lui S.C. în această activitate de proxenetism, era sora acestuia, S.A., care la rândul său era ajutată de mai multe persoane printre care un anume U..

În acea perioadă, în care mă înţelegeam foarte bine cu S., am asistat la o discuţie între acesta şi P.A. din care am aflat că A. trimisese mai multe fete să se prostitueze în Elveţia, însă nu mai reţin pe cine trimisese să le însoţească şi să coordO.ze această activitate, însă este posibil, din câte îmi amintesc, să-l fi trimis cu acestea pe fiul lui S., M., care trăia cu una din prostituate.

Tot de la S. şi din discuţii cu alte persoane am aflat că S.A. era un lider în discoteca H., referitor la activitatea de proxenetism, în sensul că

nu puteau fi introduse alte prostituate în această discotecă, sau alţi proxeneţi, fără ştiinţa acesteia. Ba mai mult, era cunoscută ca o persoană violentă şi de temut de toate persoanele care frecventau această discotecă, şi aici mă refer la prostituate şi proxeneţi, percepând chiar şi taxe de protecţie impuse celorlalţi proxeneţii din această discotecă pentru a-i lăsa să desfăşoare în continuare activităţi de proxenetism în această locaţie.

În cazul în care ceilalţi proxeneţi refuzau să-i plătească acea taxă de protecţie, aceştia erau bătuţi de către A.şi de către oamenii ei şi li se interziceau să mai desfăşoare activităţi de proxenetism în această discotecă. În cazul în care aceşti proxeneţi ripostau şi refuzau să părăsească discoteca, A.apela la fraţii acesteia şi la oamenii din brigada lor.

În perioada când B. V. s-a aflat în penitenciar, A.apela pentru sprijin la B.I., zis „N.”, care o proteja prin oamenii săi, chiar dacă acesta nu era de acord întotdeauna cu intervenţiile în forţă la solicitarea A.. Din câte cunosc, o parte din banii proveniţi din taxele de protecţie percepute de A.în discoteca H., ajungea şi la S.C.L.”

Cu ocazia audierii din data de 25.08.2004, inculpatul G.C. zis ,,M.” (unul din oamenii de încredere ai fraţilor B.) a declarat următoarele: „În perioada cât am fost în relaţii apropiate cu N.C., am cunoscut şi pe ceilalţi membrii ai familiei acestuia după cum urmează:

S.A., sora fraţilor C., despre care ştiu că se ocupa cu proxenetismul în sensul că trăgea foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei de mai multe fete pe care le găzduia într-un imobil situat pe aceeaşi stradă cu locuinţa mamei sale.

Ştiu că în anul 2003 sau 2004, data nu o cunosc exact, S.A. împreună cu U.C. au fost în Elveţia, fiind însoţiţi de mai multe tinere pe care le-au obligat să se prostitueze. Autorităţile elveţiene i-au descoperit şi ştiu că S.A. a fost reţinută pentru o scurtă perioadă.

Cunosc faptul că A.era o persoană violentă şi care încerca să-şi impună autoritatea în Discoteca H.; în acest sens A., pentru a controla întreaga activitate de proxenetism din Discoteca H., a impus taxe de protecţie celorlalţi proxeneţi din această discotecă pentru a li se permite să deruleze în continuare activitatea de proxenetism.

În activitatea ei infracţI.ală A.era sprijinită de fraţii B.şi S.C. dar cu precădere de al doilea, care interveN.în forţă ori de câte ori era solicitat de A.”.

Fiind audiata, la data de 13.05.2005, martora cu identitate protejată G.D. a declarat următoarele: ,,Stiam că şi A.C. avea în discoteca mai multe prostituate aflate sub controlul total al acesteia, a caror activitate de prostituitie era supravegheata atat de ea, cat şi de U. C..

Am cunoscut că A.C. atunci cand vreo una dintre prostituatele ei fugea de sub controlul ei sau al lui U.C.şi chiar daca acestea intentI.au sa faca acest lucru erau agresate fizic şi pot spune chiar intr-un mod deosebit, aceasta pentru a le intimida şi a reusi sa le exploateze prin prostitutie în folosul lor material.

Declar că au existat imprejurari cand anumite prostituate, ai caror proxeneti au refuzat sa plateasca taxa de protectie lui A.C., au fost sechestrate iar apoi eliberate doar în momentul în care proxenetii acestora erau de acord şi achitau sumele pretinse drept taxa de protectie. Stiu că intr-una din ocazii, A.C., U.C.şi acolitii acestora au rapit un numar de trei prostituate rusoaice sau moldovence, la momentul cand plecau din discoteca, pe care le-au eliberat doar dupa ce proxenetul a intervenit şi a platit pentru eliberarea lor.

Precizez faptul că proxenetii din Discoteca H.se supuneau vointei lui A.în sensul de a achita taxe de protectie, deoarece le fusese impusa şi o teama fata de fratii sai, respectiv S. şi N.C..

Cunosc faptul că U. şi A.în cursul anului 2004 au transportat mai multe fete şi în Elvetia în vederea exploatarii acestora ca prostituate. Acestia isi constituisera o adevarata retea de prostituate în Elvetia dupa urma carora trageau foloase materiale. Prostituatele au fost transportate personal de catre U. şi A.în Elvetia cu ajutorul unui autoturism care-i apartiN.lui A.şi care era condus de catre U..”

Un alt martor, respectiv martorul cu identitate protejată O.L., cu ocazia audierii, la data de 08.06. 2006, a declarat următoarele:

,,Tot în discoteca H. desfăşura activităţi de proxenetism şi sora fraţilor C., A.care rândul ei avea şi ea o ,,brigadă” proprie în subordine. Prostituatele pe care aceasta le exploata erau ţinute la domiciliul acesteia din .................. sau la locuinţa mamei sale S., situată pe aceeaşi stradă. Cunosc că şi S.ajuta pe A.în activitatea de proxenetism cazând prostituatele (unele minore) şi supraveghindu-le pentru a nu fugi. Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc pe U., ,,C.” B., ,,P.”, ,,C.E.”, ,,S.”, I.L., J.. În discoteca H. acţI.au şi alţi proxeneţi în mod individual, dintre care îi amintesc pe E., G., S., C. C., care aveau cu toţii obligaţia de a achita în mod regulat lui S. şi N.C., prin intermediul A. o taxă de protecţie, pentru a li se permite să desfăşoare activităţi de proxenetism în discoteca H..

Astfel, cunosc în mod concret că în perioada cât a fost S. închis în penitenciarul ......, la cererea acestuia, A.a strâns de la proxeneţii menţI.aţi suma de 18.000 mii de dolari pentru a sponsoriza construirea unei săli de forţa la penitenciarul amintit.

În cazul în care nu plăteau aceste sume de bani erau determinaţi prin violenţă şi ameninţări să-şi scoată prostituatele din discotecă”.

Fiind audiat la data de 16.08. 2005, martorul cu identitate protejată A.A. a declarat: „De fapt întreaga activitate de proxenetism era coordonată de B.V. şi B.I. prin intermediul numitei S.A. care percepea chiar şi taxe de protecţie şi comisioane de la ceilalţi proxeneţi din această discotecă pentru ca aceştia să-şi poată desfăşura activitatea în această locaţie; cea mai mare parte din taxele de protecţie încasate de A.ajungeau la S. şi N.C.. În cazul în care anumiţi proxeneţi refuzau să plătească aceste taxe de protecţie S.A. solicita ajutorul fraţilor săi, care interveneau prin mijloace violente ori de câte ori era nevoie”.

Cu ocazia audierii din data de 17.06.2005, martora cu identitate protejată N.P., a declarat următoarele: „Despre A.C. cunosc faptul că în activităţile ei infracţI.ale era sprijinită de fraţii ei, S. şi N.. A., folosindu-se de brigada pe care şi-o formase în acest scop, solicita şi obţiN.taxe de protecţie de la ceilalţi proxeneţi pentru ca să le permită să-şi aducă prostituatele la loC.l respectiv. A.C. îi ameninţa pe cei care nu i se supuneau, că vor fi supuşi la violenţe din partea fraţilor ei şi din partea celorlalţi oameni pe care aceştia-i aveau.

Din brigada A. făceau parte: „C.B.”, U., „J.”, Ş.„S.”, „R.”.A.se folosea de această brigadă pentru a-şi impune faţă de

proxeneţi, prin violenţe şi ameninţări, taxa de protecţie. A.era violentă, le bătea pe fete şi avea aproape tot timpul o bâtă de baseball. Şi acoliţii ei, despre care am vorbit, erau persoane violente.

Ştiu că C.G., fratele A., avea o prostituată pe nume I.. Chiar I. mi-a spus acest lucru. Această I. a fost supusă, în mai multe ocazii, la violenţe de neimaG.t. A fost rasă în cap, ţinută în pivniţă, încătuşată şi bătută bestial cu bâta de baseball de către A..

Prin iarna anului trecut, în parcarea discotecii a avut loc o încăierare între gruparea A. şi a lui E., ocazie cu care, cei care au ieşit la bătaie şi-au scos săbiile şi s-au ameninţat reciproc.

Cu acea ocazie, C.G., l-a lovit pe E.cu un autoturism la volanul căruia s-a urcat şi pe care l-a pus în mişcare. Dorinţa lui G. era să-i provoace leziuni lui E..

Ştiu că două fete, pe nume L.zisă şi L., prostituata lui Ş.S.l şi N.prostituata lui G.a lui B., au fost răpite de A.şi de gruparea ei. Fetele au fost introduse cu forţa într-un autoturism de U. şi A., care era condus de A.. Răpirea a fost chiar observată de nişte poliţişti de la secţia de lângă H., însă nu au intervenit ca urmare a faptului că la autovehiculul lor s-a deplasat C.B. şi le-a dat o „şpagă”. Am văzut cum B.le-a dat nişte bani, după care au plecat cu vehiculul pe care-l conduceau. Chiar dacă Ş.S.era un om al A. s-a procedat la răpirea unei prostituate a acestuia pentru că a greşit cu ceva faţă de A..”

Cu ocazia audierii din data de 17.12.2004 martora cu identitate protejată T.L.a declarat următoarele: ,,Ştiu că o parte din proxeneţii care

acţI.au în discoteca ,,H.” trebuiau să plătească din sumele de bani pe care le câştigau din activitatea prostituatelor o cotă parte numitei A.zisă ,,C.”. În schimbul aşa zisei taxe de protecţie „A.C.” interveN.la organele de poliţie atunci când se organizau razii”.

Fiind audiată la data de 16.09.2004, martora C.I.C., a declarat următoarele: ,,Dintre proxeneţii care au prostituate în discoteca H. îi ştiu pe următorii: A., sora fraţilor N. şi S.C., despre care ştiu că comanda la toţi ,,peştii” din discotecă, cărora le percepea diverse sume de bani, iar în cazul în care aceştia nu plăteau, C. puneau alte persoane să îi bată…”.

Fiind audiată la data de 06.12.2004 martora B.N.S., a declarat următoarele: ,,A.C. în toată perioada cât am frecventat discoteca ,,H.”, a impus tuturor proxeneţilor din discotecă să-i plătească săptămânal câte 150 de euro pentru fiecare fată pe care o aveau în discotecă drept ,,taxă” (n.n. taxă de protecţie).

Cu ocazia audierii din data de 17.08.2005, martora cu identitate protejată N.P., a declarat următoarele:

,,Despre S. şi N.C. cunosc că pe lângă preocupările în sfera împrumuturilor băneşti acordate cu camătă şi a infracţiunilor cu violenţă, aceştia erau implicaţi şi în activităţi de proxenetism şi trafic de persoane, în sensul că trăgeau foloase materiale de pe urma unor prostituate a căror activitate cei doi o coordonau prin intermediul numitului P.A. zis L. şi a numitei S.A., sora acestora.

După ce acesta (n.n. B.V.) a fost arestat, întreaga activitate de proxenetism a fost pR.ată şi coordonată de N.C., fiind ajutat de sora acestuia, S.A.. Aşa cum am mai arătat, L., S.A. şi G. erau persoanele care se ocupau de prostituate, în sensul că le căutau clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale, le transportau la locul de întâlnire cu aceştia şi încasau banii, din care o mare parte ajungeau în cele din urmă la S. şi N.C..”

Fiind audiat la data de 09.12.2004, martorul B.D. (n.n. angajat al discotecii H.) a declarat următoarele: „Toţi proxeneţii independenţi trebuiau să-i achite o taxă de protecţie la intervale regulate lui A.C..”

În perioada în care S.A. s-a sustras urmăririi penale, aceasta a continuat să ţină legătura cu unii membrii ai grupării infracţI.ale pe care o coordona, cu scopul de a se informa asupra modului în care se desfăşura ancheta şi a influenţa cursul acesteia în favoarea ei.

16. U.C.Acest inculpat o cunoştea pe S.A. încă de la începutul anilor 1990,

ulterior desfaşurând amândoi aceeaşi activitate infracţI.ală, pentru care au fost condamnaţi prin hotarari definitive. În afară de faptul că era mâna dreaptă a „A. C.” şi omul ei de încredere, avea ca sarcini în cadrul grupului racolarea de tinere în vederea practicării prostituţiei în favoarea

C.C., răpindu-le pe acestea sau cumpărându-le de la alţi proxeneţi. Le mai transporta pe acestea de la/la discotecă, colectând banii încasaţi de fete, pe care-i preda „A. C..” Pentru „efortul” lui depus, inculpata S.A. îi permitea să păstreze sumele de bani obţinute de către una (din cele 15-20) din prostituatele grupului. Era totodată şi omul care-i îi transmitea informaţii despre activităţile desfăşurate în Discoteca H. lui B.V., care era forţa de comandă a grupului care acţI.a în „H.”.

De altfel, inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a Penală, la 11 ani închisoare.

În caracterizarea inculpatului, martorii au declarat că era un individ violent, care se ocupa de „corecţia” fetelor atunci acestea nu atingeau plafonul de 100 u.s.d. pe noapte, impus de S.A.. Metodele inculpatului, ca şi ale A. C., erau de a le maltrata fizic pe fete. De asemenea, stabilea cu inculpatul A.I.zis ”N.I.” numărul de prostituate care îşi puteau desfăşura activitatea în discoteca H., nivelul acestora (să arate bine) şi maniera în care patronii discotecii, „B.” şi „N.I.”, percepeau sub formă de taxă pentru prostituarea fetelor echivalentul unei sticle de şampanie (1.500.000 de ROL) pentru fiecare client racolat, independent de numărul acestora.

În acest sens, denunţul inculpatului U.C. formulat la data de 27.07.2006 în care acesta a precizat: „În decursul anului 2000…am început să frecventez discoteca H., unde m-am ocupat cu activităţi de proxenetism. În vederea acestei activităţi am colaborat cu patronul discotecii, numitul A.I., care a fost de acord ca fetele pe care le coordonam să se prostitueze la discoteca H.. În momentul în care am decis să colaborăm, subsemnatul şi patronul discotecii am stabilit o serie de reguli…

…Precizez că patronul discotecii avea colaborări şi cu alţi proxeneţi, cărora le-a impus aceleaşi reguli ca şi mie. Aceşti proxeneţi sunt ,,C.B.”, ,,C.E.”, ,,E.”, G.” şi ceilalţi inculpaţi, care sunt cu mine în acelaşi dosar.

…Precizez că cel la care am făcut referire ca fiind patronul discotecii se numeşte A.I.zis ,,N.I.”.

În continuare, probatoriul administrat atestă atât faptele pentru care a fost condamnat inculpatul,cât şi apartanenţa şi rolul acestuia în cadrul grupului de crimă organizată. Astfel, la data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejată T.I. a declarat: „Din brigada A. C.făceau parte:U.C., S.C. zis „G.” – fratele acesteia, „B.C.”, „J.”, „P.” şi alţii.”

Fiind audiat la data de 17.08.2005, un alt martor cu identitate protejată A.V.a declarat: ,,S.A. era ajutată la rândul ei în această activitate de proxenetism de un anume U., fiind şi acesta la rândul său tot un proxenet.

Principalele locuri unde aceste fete erau duse pentru a practica prostituţia erau Discoteca H. şi Discoteca F..”

Fiind audiat la data de 16.08.2005, martorul cu identitate protejată A.A., a declarat următoarele: „În cazul în care anumiţi proxeneţi refuzau să plătească aceste taxe de protecţie, S.A. solicita ajutorul fraţilor săi, care interveneau prin mijloace violente ori de câte ori era nevoie. La rândul său, S.A. era ajutată în această activitate de proxenetism de U., în sensul că se ocupa de racolarea clienţilor şi de transportarea prostituatelor la locul de întâlnire cu clienţi.”

Martorul cu identitate protejată C.V., la data de 04.06.2005, a declarat că: „În perioada anilor 2001-2002 a fost derulată activitatea de proxenetism de către A.C. şi sclavul ei U. şi la Discoteca F., până când s-au certat cu patronul acestui local.”

De asemenea, martora cu identitate protejată G.D., la data de 13.05. 2005, a declarat următoarele: „Prin iarna anului 2002, inca fiind minora, am fost racolata de un alt proxenet din Discoteca H., cunoscut sub numele de U., iar mai tarziu, afland că se numeste U. C.,. desi i-am spus şi acestuia că eram minora, a accepetat sa fie proxenetul meu, el oferindu-mi gazduire intr-un apartament inchiriat, transport, în schimbul unui procent de 50% din sumele de bani pe care eu le incasam de la barbatii pe care-i racolam în Discoteca H.şi cu care intretineam raporturi sexuale contra cost.

Despre U.C.doresc sa precizez că era un foarte bun apropiat al unei alte proxenete în cadrul Discotecii H., cunoscuta sub numele de A.C.. Mai mult decat atat, am remarcat şi faptul că între acestia existau şi raporturi de „colaborare” în ceea ce privea supravegherea şi coordonarea a unui numar important de prostituate în cadrul acestei discoteci. De asemenea, U. avea fata de A.C. o pozitie de subordonare, el executand toate dispozitiile acesteia în ceea ce privea activitatea de proxenetism pe care o desfasurau în aceasta discoteca. Referitor la acest aspect arat că stiam că şi A.C. avea în discoteca mai multe prostituate aflate sub controlul total al acesteia, a caror activitate de prostituitie era supravegheata atat de ea, cat şi de U. C..

Am cunoscut că A.C. atunci cand vreo una dintre prostituatele ei fugea de sub controlul ei sau al lui U.C.şi chiar daca acestea intentI.au sa faca acest lucru, erau agresate fizic şi pot spune chiar intr-un mod deosebit, aceasta pentru a le intimida şi a reusi sa le exploateze prin prostitutie în folosul lor material.

Declar că au existat imprejurari cand anumite prostituate a caror proxeneti au refuzat sa plateasca taxa de protectie lui A.C., au fost sechestrate iar apoi eliberate doar în momentul în care proxenetii acestora erau de acord şi achitau sumele pretinse drept taxa de protectie. Stiu că intr-una din ocazii, A.C., U.C.şi acolitii acestora au rapit

un numar de trei prostituate rusoaice sau moldovence, la momentul cand plecau din discoteca, pe care le-au eliberat doar dupa ce proxenetul lor (n.n. inc. M.P.zis T.) a intervenit şi a platit pentru eliberarea lor.

Doresc sa mai precizez faptul că A.C. şi U. C., în unele situatii procurau pentru prostituatele care erau minore acte de identitate false ori un set de acte de identitate care apartineau în fapt altei persoane, pentru ca aceste prostituate sa-şi poate face accesul în diferite hoteluri în vederea intretinerii de raporturi sexuale cu clientii pe care-i racolau.

Era de asemeN.cunoscut faptul că hotelul din strada …….., apartinand lui N.C. , era utilizat în activitatea de proxenetism şi prostitutie de catre proxenetii care erau în brigada lui A.C., respectiv U., „J.”, G.S.zis „S.” şi altii, în sensul că prostituatele persoanelor enumerate, cu stiinta personalului din hotel, veneau la acesta şi obtineau camere în vederea intretinerii de raporturi sexuale contra unor sume de bani, fara ca pentru obtinerea camerelor, prostituatei ori clientului acesteia, sa li se solicite un act de identitate ori sa i se elibereze chitanţă în schimbul sumei platite pentru camera.

Cunosc faptul că U. şi A.în cursul anului 2004 au transportat mai multe fete şi în Elvetia în vederea exploatarii acestora ca prostituate. Acestia isi constituisera o adevarata retea de prostituate în Elvetia dupa urma carora trageau foloase materiale. Prostituatele au fost transportate personal de catre U. şi A.în Elvetia cu ajutorul unui autoturism care-i apartiN.lui A.şi care era condus de catre U.. Cunosc faptul că fetele care au fost exploatate ca prostituate în Elvetia sunt următoarele: A.M.pe care am indicat-o şi din plansa foto, V., V., P., E., C. şi altele. Sub coordonarea lui U. în Elvetia s-a prostituat şi V.A., concubina acestuia.”

Cu ocazia audierii la data de 08.06.2006, a martorului cu identitate protejată O.L., acesta a declarat că: „Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc pe U., ,,C.” B., ,,P.”, ,,C.E.”, ,,S.”, I.L., J..”

Fiind audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identitate protejată S.Z. a afirmat: „A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H.… În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J.”, M., I.„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea ca sarcina şi cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.

Precizez că toate aceste persoane aveau trasate sarcini concrete, activitatea acestora constând în racolarea clienţilor transportarea prostituatelor la discotecă sau diverse locaţii solicitate de clienţi, precum şi încasarea sumelor de bani de la prostituate, bani care în cele din urmă ajungeau la A.şi la S.C..

În cursul anilor 2003-aprilie 2004, la sugestia unui proxenet poreclit „S.”, S.C. împreună cu sora sa A.şi fratele său „G.” au hotărât să trimită un număr de prostituate în Elveţia, deoarece auziseră că se puteau

astfel obţine profituri considerabile. În primă faza au fost transportate de către U. şi I.„L.” un număr de patru prostituate…”

La data de 19.04.2005, martora P.C. a afirmat următoarele: „Cea care pretindea taxă de protecţie pentru activitate de prostituţie din„H.” era A.C., care îl avea drept susţinător pe „S.C.”, fratele ei. Cunosc faptul că A.nu ar fi putut impune celorlalţi proxeneţi, de asemeN.persoane violente, o taxă de protecţie pentru activitatea lor ilicită, fără să aibă susţinerea C.„C.” format din fraţii S. şi N.. De asemenea, A.era sprijinită în activitatea ei de „G.” şi de o brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era formată din următorii: U.C., B.I., G.E., J., M., R., I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea A. C.pentru a impune tuturor celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de protecţie.

În situaţiile în care ceilalţi proxeneţi nu plăteau pentru prostituatele pe care le aduceau în „H.”, în funcţie de numărul acestora, brigada condusă de A.le sechestra pe prostituatele acestora şi nu ezita nici să le aplice câte o bătaie. Suma cerută drept taxă de protecţie ştiu că era cuprinsă între 300-400 de USD pe lună, dar şi în funcţie de numărul fetelor. Ştiu că A.i-a pretins lui E.suma de 500 USD pentru că avea mai multe fete.

Ştiu faptul că prin anul 2003, două prostituate din Republica Moldova ale lui „T.” (n.n. inc. M.P.zis T.) au fost răpite de A.şi de brigada ei pentru faptul că „T.” nu şi-a plătit taxa de protecţie.

Inculpatul I.D., în declaraţia sa din data 14.09.2005, a declarat următoarele: ,,În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la timp taxa de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una sau mai multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în urma achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare.



De asemenea, referitor la lipsirea de libertate a prostituatelor lui ,,T.”, una dintre acestea, respectiv martora C.V., fiind audiată la data de 23.04.2005, a declarat următoarele: ,,Astfel cum am mai declarat, după ce eu, C.A.şi N.am fost răpite şi duse cu forţa într-un apartament din cartierul ………, pe strada …….., apartament în care se mai aflau: U.C., M.., G.Ş.şi „M.”, persoane care au exercitat violenţe asupra noastră şi care ne-au ţinut cu forţa, împiedicându-ne să plecăm din apartament.”

În continuare, martora J.M. (declaraţia din data de 29.07. 2004), reliefează modalitatea în care U.C., împreună cu alţi membri ai grupării infracţI.ale, recrutau prostituatele folosind violenţa:

,,În timp ce dansam în acea discotecă (n.n. F.) s-au repezit la mine doi bărbaţi, despre care am aflat ulterior că se numesc U.C. şi M.. B., care m-au scos cu forţa din discotecă, obligându-mă prin violenţă şi ameninţări să urc într-un autoturism parcat în apropiere. Am fost condusă de aceştia la o casă din str. ............ despre care am aflat că-i aparţine A. C.. Odată ajunşi aici, A.mi-a spus că de acum încolo voi fi ,,femeia ei” şi că va trebui să mă prostituez pentru ea”.

Fiind audiată la data de 18.06.2005, martora P.L. a declarat următoarele: „Pe la începutul lui 2004 am fost apelată de mai multe ori la telefon din Elveţia de către U.C. Şi A.C. care mi-au propus să mă duc în Elveţia unde să practic prostituţia sub coordonarea lor. Arăt că U. şi cu A.se aflau în Elveţia unde au dus mai multe fete pentru ca să obţină bani din activitatea practicată de acestea, respectiv întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi contra unor sume de bani.”

Cu ocazia audierii, martora cu identitate protejată P.M., în declaraţia din data de 17.06.2005, a declarat următoarele: „Cu privire la Discoteca H. precizez că era imposibil ca o fată să practice prostituţia acolo fără să aibă pe cineva care să o protejeze, respectiv un proxenet. Dacă apărea o fată nouă U. şi cu S.se interesau imediat a cui este, iar dacă nu avea proxenet era răpită, sechestrată şi determinată să se prostitueze în continuare pentru ei sau pentru A.în sensul că banii obţinuţi din întreţinerea de raporturi sexuale erau luaţi de proxeneţii amintiţi. Chiar şi eu într-una din ocazii am fost răpită de persoane din gruparea A..

M-am prostituat până în anul 2004 timp în care am observat că în Discotecă erau în principal două grupări de proxeneţi. Una dintre aceste grupări era formată din: E.şi G.a lu’ B., Ş., care este fratele V., despre care am spus mai sus cine este, cei doi copii ai lu Ş., pe nume L..şi V., o altă persoană pe nume N. C.şi alţii. Cea de a două grupare aparţiN.C. şi era condusă de A.. Din acest grup făceau parte: U., B.C., J., Ş.S.şi alţii. În activitatea sa A.se folosea de numele fraţilor să,i S. şi N.C., precizând în fiecare ocazie că persoanele care îi creau probleme sau nu se supuneau voinţei ei vor fi supuse la violenţe din partea C.C.. Precizez că A.C. pretindea şi obţiN.taxe de protecţie de la mai toţi proxeneţii din Discotecă.”

Fiind audiat la data de 24.08.2005, inculpatul R.L. a declarat următoarele: „Fiind finul lui „F.” şi în antuR.ul acestuia, am luat la cunoştinţă şi despre alte persoane aflate în antuR.ul fraţilor C.: U.C. desfăşura activităţi de proxenetism, fiind şoferul lui S.A.”

O alta martoră, I.F.A.a declarat următoarele: ,,Am observat că în discoteca „H.” erau mai mulţi proxeneţi, iar fiecare dintre aceştia exploatau mai multe tinere care practicau prostituţia, obişnuind să le supravegheze din parcarea discotecii.

Dintre aceşti proxeneţi cei mai importanţi erau „A.C.” şi „U.” care aveau cele mai multe prostituate, peste 10-12, practicând proxenetismul în această discotecă de peste 12 ani.

Despre „A.” şi „U.” cunosc faptul că erau deosebit de violenţi, bătându-şi în mai multe rânduri prostituatele.”

Martora R.M., fiind audiată la data de 12.05.2005, a declarat următoarele: ,,Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe următorii: Gruparea de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.” erau „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi coordonau la rândul lor activitatea de prostituţie a mai multor tinere cărora le luau aproape toţi banii proveniţi din prostituţie, o cotă parte din aceşti bani reveN.fiecăruia din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în buzunarul lui „S.C.” prin intermediul surorii sale „A.”. Am observat, din discuţiile cu celelalte prostituate, ca şi din comportamentul lui „S.C.” faţă de ceilalţi proxeneţi că acesta era considerat un lider al lor, care fizic apărea foarte rar în discotecă, obişnuind să conducă toată activitatea din umbră. De asemenea, din discuţiile avute cu concubina lui „U.” pe nume „A.” am aflat că toţi proxeneţii erau obligaţi să-i plătească lui „S.C.”, prin intermediul lui „A.”, o taxă de protecţie pentru a-şi putea păstra prostituatele în discotecă. În cazul în care aceşti proxeneţi refuzau să plătească acea „taxă şmecherească”, „A.C.”, împreună cu oamenii ei, sechestrau unele prostituate aparţinând altor proxeneţi rivali grupului, obligându-i pe aceştia să le răscumpere cu diverse sume de bani.” Fiind audiat la data 14.09.2004, inculpatul G.E. zis ,,C.E.” (n.n. persoană care a făcut parte din gruparea condusă de S.A. şi U.C.) a declarat următoarele:

„În discoteca H. acţI.au mai mulţi proxeneţi care formau două grupări rivale care se luptau pentru supremaţie.

Prima grupare era condusă de A.C. şi era compusă din: U., G. (fratele A.), J. şi Ş.zis S..”

La data de 02.12.2004 martora P.I.N. a afirmat următoarele: „În perioada în care am frecventa discoteca H., această locaţie era frecventată de foarte multe prostituate a căror activitate era coordonată şi supravegheată de mai mulţi proxeneţi. Cu privire la proxeneţii la care m-am referit mai sus, i-am cunoscut pe A.C., U.C., acesta din urmă fiind un apropiat al acesteia, el coordonând activitatea de prostituţie a prostituatelor sale, cât şi a acelora pe care A.C. le avea.

Cunoşteam şi faptul că aceşti doi proxeneţi împreună cu S.C. aveau în discoteca H. un număr semnificativ de prostituate aceştia deţinând controlul şi asupra altor proxeneţi în cadrul acestei discoteci.”

Fiind audiat, la data de 09.12.2004 martorul B.D. a declarat următoarele: ,,Ştiu că A.(n.n. S.A.) era lidera grupului de proxeneţi, fiind ajutată în coordonarea proxeneţilor respectiv şi a prostituatelor pe care

aceştia le aveau în legătură de către U.C., care era principalul ei colaborator.…Toţi proxeneţii independenţi trebuiau să-i achite o taxă de protecţie la intervale regulate lui A.C..”

Fiind audiat, martorul O.A., a declarat:„Cunosc că gruparea cea mai importantă de proxeneţi din cadrul

discotecii (n.n. H.), a fost constituită din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D..

Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a unui număr de circa 20 de prostituate, majoritatea dintre acestea fiind în legătura lui S.A. şi U.C..

…Aceştia (n.n. S.A. şi U.C.) obişnuiau să ruleze frecvent prostituatele pe care le aveau, în sensul că o parte dintre acestea au fost trimise de A.C. şi U.C. începând cu anul 2003 în Elveţia pentru a practica prostituţia;… după trimiterea acestora în această ţară au procedat la racolarea de noi prostituate.”

Fiind audiat, la data de 08.12.2004, martorul B.A. a declarat următoarele: ,,Despre U., C.I., Ş.şi A.precizez că aceştia formau un grup distinct faţă de ceilalţi proxeneţi.”

La data de 08.12.2004, martorul M.L.a declarat următoarele: ,,MenţiO.z că majoritatea acestor fete (n.n. prostituate) erau protejate de diverşi proxeneţi. Liderii cestor proxeneţi erau un anume U., împreună cu A.C. şi C.I..”

Martora C.E.I., fiind audiată la data de 08.12. 2004 a declarat următoarele: „U. era omul de încredere al A. şi cei doi se purtau foarte urât cu prostituatele lor, unele dintre acestea fiind minore şi ţinute cu forţa la locuinţa A..”

Martorul V.R.-G. a declarat următoarele:,,Arăt că A.C. şi S.C. aveau mai multe prostituate în discoteca H.. Ştiu că de aceste prostituate aveau grijă U.C., B.I. zis ,,C.” şi alţi indivizi…”

Procesul-verbal de confruntare din 06.10.2005 dintre I.D. zis ,,J.” şi G.E. zis ,,C.” (ambii proxeneţi din gruparea A.S.), reliefează următoarele:

I.D.: ,,Arăt că proxeneţii din gruparea A.C. acţI.au unul în interesul altuia şi pentru a le recupera pe prostituatele care îndrăzneau să fugă.

In baza discuţiilor şi înţelegerii care existau între noi, proxeneţii din gruparea A. C., noi acţI.am şi eram uniţi atunci când descopeream vreo prostituată fugită de la oricare dintre ceilalţi membri ai grupării. Între noi era o înţelegere că oricare dintre noi, atunci când găsim una dintre fetele fugite, fie să le oprim, fie să-i contactăm pe ceilalţi membri ai grupării pentru a se reaL.readucerea prostituatei respective în sfera de influenţă a proxenetului de la care fugise.

…Din brigada A. C.mai făceau parte următoarele persoane: ,,C.B., U., M., G.Ş., R.…

…La începutul anului 2004 U.C. se afla în relaţii intime cu una dintre prostituatele lui ,,C.E.”, pe nume C.. A.C. i-a interzis acestei prostituate să mai vină la H.…Motivul pentru care A.era împotriva prezenţei acestei C. era dat de faptul că U. nu-şi mai îndepliN.obligaţiile de a le supraveghea pe fete, ci era preocupat să P.acă cât mai mult timp cu această C..

A.nu era de acord ca U. să-şi piardă vremea cu diverse fete, în condiţiile în care avea atribuţii clare cu privire la transportul şi supravegherea prostituatelor.”

Procesul-verbal de confruntare din data de 03.12. 2004 dintre O.A. zis ,,S.” şi U.C.:

,,Începând cu perioada 1995 – 1996 l-am cunoscut pe U.C. la discoteca H., unde avea 4-5 prostituate cărora le coordona activitatea…În perioada ce a urmat, cunosc că U.C. s-a constituit într-un grup organizat împreună cu alţi proxeneţi şi anume: S.A., B.I. zis C., I.D. zis J., iar după anul 2000, la acest grup a aderat şi S.C. zis G..

În mod concret U.C., în cadrul grupului avea rolul de a coordona activitatea atât a prostituatelor sale, cât şi a celor aparţinând lui S.A., pe care le transporta la şi de la discotecă, respectiv imobilele unde acestea se deplasau cu clienţii…

Un alt rol al acestuia a mai fost şi acela că, din banii pe care prostituatele sale şi ale A.S. îi încasau de la clienţi, colecta drept comisioane un procent de 50% de la fiecare prostituată, sume pe care apoi le împărţea cu S.A.”.

În declaraţia din 14.09. 2005 inculpatul I.D. a mai declarat că: „A.C. a hotărât să trimită mai multe tinere în Elveţia, pentru a practica prostituţia;…în acest sens în L. martie sau aprilie (n.n. 2004) A.împreună cu U. au transportat trei tinere în Elveţia cu un ……….”.

Fiind audiat la data de 04.07.2005, inculpatul I.A., a declarat următoarele: ,,Din brigada A. C.făceau parte următoarele persoane: Ş.S., B.I., U.C., R., M., J., I.L. şi alţii. U.C. era omul de bază al A., bun la toate, se ocupa de mituirea poliţiştilor, de transportarea prostituatelor, era folosit şi la intervenţii cu violenţă şi îndepliN.orice fel de însărcinări.

Persoanele folosite la răpiri şi violenţe din brigada A. erau următorii: M., Ş.S., U.C., J. şi alţii.

Discuţiile cele mai importante care aveau loc în brigada A. se purtau doar între aceasta, U. şi C.B..”

17. B.I. zis „C.B. ” Inculpatul B.I. este un alt proxenet acre acţI.a în discoteca H. şi

care avea prostituate pe care le exploata sexual. În condiţiile în care discoteca H. era un loc frecventat de mai mulţi proxeneţi şi prostituate, iar dorinţa de dominare şi de control asupra lumii interlope a membrilor

compO.nţi ai C.C.era în plină expansiune, acest local i-a atras pe inculpaţii S.A. şi U.C. („prepuşi” ai inculpatului B.V. zis „S.C.”) care şi-au creat o serie de acoliţi din rândul proxeneţilor din discotecă, alături de care acţI.au pentru a-şi impune voinţa şi exercitau presiuni pentru a impune tuturor celor implicaţi în activităţi ilicite obligaţia achitării unor taxe de protecţie şi pentru a institui regula potrivit căreia fiecare prostituată trebuia să plătească inculpaţilor B.V., S.A. şi U.C., o parte din banii obţinuţi din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi.

Unul dintre acoliţii inculpaţilor S.A., S.C. şi U.C. era şi inculpatul B.I. zis „B.C.” alături de numiţii G.Ş.zis „Ş.S.L”, M.. zis „L.”, I.D. zis „J.” şi alţii.

Prin rechizitoriul nr.367/P/2004 din 26.11.2004, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.I., pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism în formă continuată, constând în aceea că, în perioada cuprinsă între anii 2000-2004, acţI.ând în baza aceleiaşi rezoluţii infracţI.ale, a racolat diferite persoane de sex feminin pentru practicarea prostituţiei, le-a înlesnit această activitate şi a tras foloase materiale din ea. Locul în care prostituatele îşi racolau clienţii cu care să întreţină raporturi sexuale contra unor sume de bani cuprinse între 100 şi 150 de dolari sau euro era loC.l discotecii H., iar transportul acestora la locuinţele ori camerele de hotel ale clienţilor era asigurat de către numitul S.G.zis „G.” sau„G.”, un fin al inculpatului B.I..

În ultima perioadă, înainte de a fi depistat, inculpatul B.I. a coordonat activitatea următoarelor prostituate: „G.” şi Sitinschi Ala zisă „A.” din banii obţinuţi de acestea în urma întreţinerii de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi, în sumă de câte 100-150 de dolari sau euro, o cotă de 50% reveN.inculpatului în schimbul protecţiei pe care o oferea.

Prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia 1 Penală, inculpatul B.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, pedeapsă menţinută în apel prin retragerea acestei căi de atac.

În cadrul grupului de crimă organizată, inculpatul B.I., acţI.a ca un veritabil lider în discoteca H., susţinând-o pe S.A. care, fără sprijinul acestuia şi al lui U.C., aflat însă sub nivelul ei, nu ar fi reuşit să-şi desfăşoare activitatea de proxenetism în loC.l susmenţI.at. Se situeaza, deci, pe acelaşi palier infracţI.al cu inculpata S.A., iar despre el se stie că percepea taxe suplimentare prostituatelor noi care veneau în discoteca H..

In declaraţia din data de 14.09.2005 a inculpatului I.D., acesta arata ca: ”O altă prostituată din discoteca H., cu care la un moment dat am avut o relaţie, era „V. N.”. Iniţial, aceasta îi plătea lui „C.B.” o sumă de bani la intrarea în discotecă, respectiv îi dădea lui „C.B.” jumătate din banii obţinuţi din întreţinerea de raporturi sexuale. La un moment dat,

în cursul anului 2004, auzind că „V. N.” are o relaţie cu mine, şi pe fondul refuzului ei de a-i mai da bani lui „C. B.”, acesta i-a interzis să mai între în discotecă”.

De asemenea, la data de 17.09.2004 cu ocazia prezentării mai multor planşe foto martorei C.A., aceasta a declarat în legătură cu persO. recunoscută din planşa foto nr.18 la pozitia nr.5: ”Despre persO. de la poziţia 5 ştiu că i se spune C.B.”…

”Cunosc, că acesta era unul dintre oamenii apropiaţi ai lui S.C. şi sora acestuia,A., în ceea ce priveşte coordonarea şi controlul activităţilor de proxenetism şi prostituţie care aveau loc în discoteca H.. Acesta cunoştea absolut tot ce se întâmpla în această discotecă, mai precis în legătura cărui proxenet se aflau prostituate ori dacă existau prostituate în discotecă care nu erau în legătura unui proxenet. C.B., în ultima perioadă, până să fie arestat, m-a abordat în câteva rânduri, vorbindu-mi pe un ton foarte agresiv,: „tu ce cauţi aici în discotecă întrucât nu plăteşti nici o taxă şi să pleci”. În acelaşi mod le-a vorbit şi altor fete (n.n.prostituate), care de teama lui nu le-am mai văzut prin discotecă”.

Era un bun cunoscător a tot ceea ce se întâmpla în discotecă, fiind un proxenet care nu plătea taxă A. C.. Faptul că familia B.( S.) îl tolera în maniera aceasta în discoteca H., se explică prin aceea că inculpatul cunoştea, în prealabil, eventualele intervenţii ale organelor de poliţie din oricare structură ar fi fost ele, respectiv Secţia 2 de Poliţie şi Poliţia Municipiului Bucureşti, în respectiva discotecă aplanând constatările acestora., „ în mod amiabil”. Evident că imediat ce lua cunoştinţă de apariţia poliţiştilor, îi anunţa pe ceilalţi proxeneţi să le plece prostituatele din zonă.

În acest sens a fost şi declaraţia martorei cu identitate protejată, din data de 17.06.2005, N.S.P., care a declarat:

” Ştiu că două fete, pe nume L.zisă şi L., prostituata lui Ş.S.l şi N.prostituata lui G.a lui B. au fost răpite de A.şi de gruparea ei. Fetele au fost introduse cu forţa într-un autoturism de U. şi A., care era condus de A.. Răpirea a fost chiar observată de nişte poliţişti de la secţia de lângă H., însă nu au intervenit ca urmare a faptului că la autovehiculul lor s-a deplasat C.B. (n.n. B.I. ) şi le-a dat o „şpagă”. Am văzut cum B.le-a dat nişte bani, după care au plecat cu vehiculul pe care-l conduceau. Chiar dacă Ş.S.era un om al A., s-a procedat la răpirea unei prostituate a acestuia, pentru că a greşit cu ceva faţă de A.”.

Activitatea inculpatului a fost ilustrată de următorul probatoriu. Astfel, la data de 03.12.2004, martorul O.A. declara : „Aceste

grupuri organizate de proxeneţi au acţI.at la nivelul discotecii (n.n. H.) în mod constant începând cu perioada anului 1995-1996 şi până în vara anului 2004”…

„În acest sens cunosc că gruparea cea mai importantă din cadrul acestei discoteci şi care a acţI.at pe toată perioada la care m-am referit, a fost constituită din C.„C.” şi anume S. „C.”, sora sa A.„C.”, la care a aderat în ultima perioadă şi fratele lor S.C., respectiv U.C., B.I. zis „C.” şi I.D. zis „J.” ,(declaraţie aflată în volumul XVI dup la fila 648).

La data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejată T.I., declara : „În dorinţa de a-şi impune controlul asupra proxenetismului din Bucureşti, S.C. comanda răpirea unor prostituate care fie nu aveau proxenet, fie se dorea ca proxenetul acesteia să plătească taxă de protecţie. Unele dintre aceste acţiuni de răpire erau derulate prin intermediul A. C.şi ale brigăzii acesteia.

Din brigada A. C.făceau parte: U.C., S.C. zis „G.”, fratele acesteia, „B.C.”, „J.”, „P.” şi alţii”…

Inculpatul I.A., în declaraţia sa din data 04.07.2005, declara: ”Am fost de faţă când A.C. dădea dispoziţii care erau şi puse în aplicare de către persoanele din brigada ei, dispoziţii prin care A.spuN.că unii dintre proxeneţii din discotecă să fie aduşi la ea „la discuţii”, indiferent unde se aflau. Persoanele chemate la discuţii erau aduse prin metode violente, uneori erau transportaţi în portbagajele autoturismelor. Din brigada A. C.făceau parte următoarele persoane: Ş.S.l, B.I., U.C., R., M., J., I.L. şi alţii”.

„C.B., la fel ca şi U.C., era considerat mai important dintre cei care compuneau brigada, mai ales datorită cunoştinţelor pe care le avea în cadrul poliţiştilor. Spre exemplu, la discuţiile mai importante care aveau loc în brigada A. se purtau doar între aceasta, U. şi C.B.”.

”Persoanele de legătură dintre gruparea de proxeneţi condusă de A.(n.n. S.A.) şi patronii discotecii erau U.C. şi B.I.. În situaţia izbucnirii unui conflict între prostituate sau proxeneţi şi conducerea discotecii, U. şi B.legătura cu ,,I.”(n.n.AN.L.I.), mediind respectivul conflict. Un exemplu concret a avut loc atunci când unele prostituate s-au drogat în toaleta discotecii, aruncând seringile pe podea. În acel moment ,,I.” a luat legătura cu proxeneţii menţI.aţi, cerându-le să nu mai aducă în local prostituate care se drogau, deoarece ,,îi făceau probleme”. (declaraţie din data de 05.06.2006).

Fiind audiată la data de 06.07.2005, martora G.A.M., declara: ”Dintre apropiaţii A. C.făceau parte următorii: B.I., U.C., J., S.şi alţii. B.I. avea o relaţie specială cu A.C., fiind consultat şi cerându-i-se părerea cu privire la majoritatea situaţiilor care interveneau în discotecă în sfera proxenetismului şi în raport cu ceilalţi proxeneţi. Pe B.I. eu l-aş caracteriza ca omniprezent în jurul A.”…

La data de 01.06.2005, martora U.N. declara: ”În discoteca H. proxeneţii se subordonau voinţei lui S.A. şi îi plăteau acesteia taxă de protecţie. Pentru a-şi impune punctul de vedere, S.A. se folosea de

câţiva apropiaţi constituiţi într-o brigadă. Aceştia erau „U.”, cunoscut cu titulatura de „sclavul lui A.”, „S.Ş.”, „R.”, „C.B..

Martora P.C., la data de 19.04.2005, declara: ”De asemenea, A.(n.n. S.A.) era sprijinită în activitatea ei de „G.”(n.n. S.C.) şi de o brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era formată din următorii: U.C., B.I., G.E., J. (n.n. I.D.), M., R. (n.n. B.R.C.), I.„L.” (n.n. M..), „P.”, A.. Aceştia acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea A. C.pentru a impune tuturor celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de protecţie”.

La data de 27.04.2005, martora Ş.C.declara : ”Precizez că, după apariţia A. C.în discotecă (n.n.H.), aceasta a acţI.at împreună cu brigada pe care şi-o constituise pentru a-i determina, prin violenţă şi ameninţări, pe toţi ceilalţi proxeneţi să-i plătească o taxă proporţI.ală cu numărul de fete pe care le aveau şi pe care le exploatau ca prostituate. Dintre apropiaţii A., pe care aceasta îi folosea atunci când era nevoie să fie intimidaţi ceilalţi proxeneţi, îi enumăr pe următorii: „C.B.” (n.n.B.I.), G.Ş.,„J.” (n.n.I.D.), I.L.” (n.n.M..) şi alţii”..

La data de 08.06.2006, martorul cu identitate protejată O.L.declara: „Tot în discoteca H. desfăşura activităţi de proxenetism şi sora fraţilor C., A., care rândul ei avea şi ea o ,,brigadă” proprie în subordine. Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc pe U. (n.n.U.C.), ,,C.” B.(n.n.B.I.), ,,P.”, ,,C.E.” (n.n.G.E.), ,,S.”, I.„L.” (n.n.M..), „J.”.

„Despre ,,C.B.” arăt că era omul de legătură între poliţie şi ceilalţi proxeneţi din H., fiind anunţat atunci când se preconizau razii în această discotecă.

Uneori proxeneţii din această discotecă strângeau diferite sume de bani care prin intermediul lui ,,C.B.” ajungeau la poliţiştii din cadrul Secţiei 2 Poliţie sau din cadrul Poliţiei Capitalei, care aveau ca sarcini combaterea prostituţiei”.

Martorul cu identitate protejată S.Z. declara la data de 16.05.2006 următoarele: ”A.(n.n. S.A.) coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H., care avea reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era frecventată numai de cetăţeni străini .

În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J. (n.n. I.D.), M., I.„L.” (n.n. M..), „C.” B.(membru important al grupării, care avea ca sarcina şi cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.

„A.obişnuia să pretindă taxe de protecţie de la ceilalţi proxeneţi din discoteca H., iar atunci când aceştia refuzau, erau agresaţi fizic prin intermediul persoanelor din subordiN.sa”.

La data de 12.05.2005, martora R.M. declara: „Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe următorii din gruparea condusă de „U.” şi „A.” : „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi

coordonau la rândul lor activitatea de prostituţie a mai multor tinere, cărora le luau aproape toţi banii proveniţi din prostituţie; o cotă parte din aceşti bani reveN.fiecăruia din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în buzunarul lui „S.C.”, prin intermediul surorii sale, „A.”. Am observat, din discuţiile cu celelalte prostituate, cât şi din comportamentul lui „S.C.” faţă de ceilalţi proxeneţi că acesta era considerat un lider al lor, care fizic apărea foarte rar în discotecă, obişnuind să conducă toată activitatea din umbră”.

La data de 07.07.2005, martora C.C.I.declara: ”În afară de renumele fraţilor ei (n.n. B.I. şi B.V.), A.C. avea la dispoziţie şi o grupare de oameni care îi erau loiali şi prin intermediul cărora, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, îi obliga pe ceilalţi proxeneţi din discoteca „H.” să-i plătească taxe de protecţie.

Din această grupare a A. C.făceau parte următorii: „C.B.”(n.n. B.I.), U.C., Ş.„S.”, I.„L.”(n.n. M..), „P.” şi alţii”.

În convorbirea telefonică din data de 06.07.2004 ora 17,00 dintre B.I. zis „C.” aflat la postul telefonic cu nr.0722 361 618 şi „M.” aflat la postul telefonic cu nr.0722 444 257, acesta din urmă îşi exprimă nemulţumirea pentru faptul că S.A. împreună cu U.C. erau plecaţi în Elveţia, unde coordonau activitatea de prostituţie a mai multor tinere, printre care se afla şi o prostituată din legătura sa, iar aceasta nu-i mai trimitea bani din activitatea desfăşurată. M. bănuia că acest lucru îi fusese interzis prostituatei sale de către S.A..

18. S.C. zis ,,G.”În perioada cuprinsă între 2001 şi 2004 inculpatul S.C. zis „G.”,

acţI.ând în baza unor rezoluţii infracţI.ale unice, a racolat diferite persoane de sex feminin, dintre care şi minore, în vederea practicării prostituţiei, le-a înlesnit această activitate şi a tras foloase de pe urma ei, fapt pentru care a fost şi condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, de către Tribunalul Bucureşti.

În continuare inculpatul S.C. a devenit un membru important al grupării conduse de sora sa, S.A., fiind alături de U.C. unul din membrii fondatori ai ,,brigăzii” de proxeneţi care acţI.a în discoteca H., recunoscut ca unul din principalii ajutori a A.S. (în special datorită legăturii de rudenie). Una din principalele sale sarcini în cadrul grupării ce acţI.a în discoteca H. era de a asigura paza prostituatelor, având misiuN.ca, în situaţia în care reuşeau să fugă, să le urmărească, să identifice locaţiile în care s-au ascuns şi împreună cu U.C. să le readucă sub controlul A. C., folosind violenţa, în acest sens fiind elocventă declaraţia martorului O.A. care a afirmat: „Cunosc că gruparea cea mai importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D..

Cunosc faptul că o parte din prostituatele lui A.C. şi U.C. au reuşit să fugă de la aceştia datorită exploatării la care erau supuse de catre ei. În această situaţie interveN.S.C. zis ,,G.” … acesta fiind unul din membrii grupării care avea misiuN.de a le urmări, identifica şi recupera, situaţie în care acesta împreună cu U.C. şi A.C. le supuN.la agresiuni fizice.”

Activitatea infracţI.ală a membrilor grupării infracţI.ale „C.C.” a fost una diversificată, iar faptele de proxenetism şi trafic de persoane nu s-au rezumat doar la controlul şi coordonarea proxenetismului şi a prostituţiei din discoteca H. şi traficul de fiinţe umane în vederea exploatării ca prostituate doar în cadrul acestui local, ci au şi o valenţă internaţI.ală.

Astfel, inculpatii S.A., S.C., U.C. şi alţii din cadrul grupării acestora obţineau foloase materiale de la un număr de tinere românce care practică prostituţia în Elveţia.

În acest sens inculpatul S.C., împreună cu ceilalţi membrii ai grupării s-au ocupat de racolarea tinerelor selectate în vederea trimiterii în Elveţia, de transportul acestora, uneori transportându-le personal cu auto …….. (aspecte atestate şi de verificările corespunzătoare în baza de date a Poliţiei de Frontieră), iar în alte situaţii se ocupa de procurarea paşapoartelor şi a biletelor de avI., le trasporta la aeroport, iar în momentul în care ajungeau la destinaţie (Elveţia) erau aşteptate şi pR.ate de inculpaţii S.A. şi U.C..

În acest sens este declaraţia martorei P.M. care fiind audiată, la data de 17.06.2005 a afirmat următoarele:

,,Pe la începutul lui 2004 am fost apelată de mai multe ori la telefon din Elveţia de către U.C. şi A.C., care mi-au propus să mă duc în Elveţia unde să practic prostituţia sub coordonarea lor.

…J. şi cu G. C.mi-au cumpărat bilet de avI., J. m-a luat din locuinţa mea şi m-au dus la casa A. C.unde am înnoptat o singură noapte înainte de a pleca cu avI.ul, iar în ziua plecării am fost dusă la aeroport de către J. şi C.G..

C.G. şi cu J. cunoşteau faptul că m-au transportat urmând ca să ajung în Elveţia să practic prostituţia sub controlul A. C.. J. şi cu G. erau proxeneţi care aveau femei pe care le duceau în H., le asigurau protecţia în vederea întreţinerii de raporturi sexuale contra unor sume de bani. G. avea o prostituată pe nume I., iar J. avea mai multe prostituate. Arăt că cei doi făceau ce le solicita A.şi se supuneau voinţei acesteia.”

De asemenea, datorită legăturii de rudenie cu A.C., lui S.C. îi reveN.şi o altă sarcină de mare importanţă şi anume colectarea sumelor de bani de la prostituatele din Elveţia şi transportarea acestora în ţară. Din cercetările efectuate în cauză, a rezultat şi faptul că uneori banii proveniţi din practicarea prostituţiei erau expediaţi şi prin sistemul Western UnI.. Astfel, a reieşit că la datele de 14.02.2005 şi 16.11.2004 aceste prostituate au expediat prin sistemul Western UnI.sumele de 206

şi 161 euro, menţI.ând la expeditor identitatea mincinoasă de C.D.F.. Persoanele care ridicau aceşti bani în ţară erau inculpata S.S. şi inculpata V.A., concubina lui U.C..

Aspectele menţI.ate sunt reliefate de următoarele declaraţii:- audiat la data de 16.05.2006, martorul cu identitate protejată S.Z. a afirmat:

,,Pe parcursul anilor această activitate (n.n. proxenetism) a devenit o adevărată afacere în sensul că au fost implicate multe persoane, au fost racolate un număr foarte mare de prostituate, însă întreaga activitate a fost coordonată de S. şi N., fiind ulterior ajutaţi de fraţii lor, „G.” şi A..

A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H. care avea reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era frecventată numai de cetăţeni străini .

În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J.”, M., I.„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea ca sarcina şi cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.

În cursul anilor 2003-aprilie 2004, la sugestia unui proxenet poreclit „S.”, S.C. împreună cu sora sa, A.şi fratele său, „G.”, au hotărât să trimită un număr de prostituate în Elveţia, deoarece auziseră că se puteau astfel obţine profituri considerabile. În primă faza au fost transportate de către U. şi I.„L.” un număr de patru prostituate, iar ulterior „G.” împreună cu „J.” au mai transportat alte câteva fete. În Elveţia activitatea de prostituţie era coordonată de „G.” şi A.. „G.” avea şi sarcina de a strange sumele de bani de la prostituate, pe care tot el le aducea în ţară.”

- inculpatul I.D. zis ,,J.” precizează în declaraţia din 14.09. 2005, aspecte similare ( aflată în vol. XIII dup la fila 98):

,,De asemenea, A.C. era ajutată şi de către fratele ei mai mic, „G.”, acesta având la rândul lui o prostituată proprie, pe nume I..

Cunosc faptul că, la un moment dat, la începutul anului 2004, I. a avut un client care se îndrăgostise de ea. Pentru a o elibera, „G.” i-a pretins respectivului suma de 10.000 USD, bani pe care i-a şi primit.

Tot în această perioadă, A.C. a hotărât să trimită mai multe tinere în Elveţia, pentru a practica prostituţia în această ţară, întrucât avea o legătură acolo de la care aflase că se pot câştiga foarte mulţi bani. În acest sens, în L. martie sau aprilie, A.împreună cu „U.” au transportat trei tinere în Elveţia, cu un ……….. (n.n. activităţi confirmate şi de verificările efectuate în evidenţele poliţiei de frontieră aflate la dosarul cauzei). Aceste tinere se numeau: V., C. şi V.P.. Ulterior, întrucât se scoteau profituri serioase, au mai fost transportate şi alte prostituate pe nume: A.M.(n.n. martora G.A.M.), „C.”(n.n. martora P.L.), G., E. şi A.. Aceste tinere au fost transportate de către fratele A., „G.”, I.M., R. şi U..

Banii obţinuţi din practicarea prostituţiei erau trimişi în ţară prin sistemul Western-UnI., sau erau aduşi de către „G.”… Precizez că sumele de bani care se strângeau se ridicau la aproximativ 10.000 de franci pe săptămână.- fiind audiat la data de 13.05. 2005, martora cu identitate protejată G.D., a declarat: ,,Despre fratele mai mic a lui A.caruia i se spuN.„G.”, cunosc următoarele: acesta se ocupa de asemenea, de inlesnirea activitatii unor prostituate şi tragea foloase materiale din activitatea unor prostituate. Declar că una dintre prostituatele lui „G.” era I., care era minora, însă de transportarea acesteia la H. se ocupa fie U., fie A., fie altii. Cu toate acestea banii obtinuti din intretinerea de raporturi sexuale de catre I. ajungeau la „G.”. Intr-una din ocazii, când I. a reusit să fugă, aceasta a fost găsita de către „G.” şi adusa inapoi pentru a fi constransa sa practice prostitutia.

Cunosc faptul că I. a fost supusă de nenumărate ori la violente, într-una din ocazii fiind chiar şi rasă în cap. Datorita personalitatii pe care o avea, a intrat deseori în conflict cu proxenetul ei ori cu U., motiv pentru care pot preciza că aceasta a fost cea mai maltratata prostituata pe care o cunosc. Ansamblul celor pe care le cunosc referitor la I., U. şi „G.” mă determina să trag concluzia că „G.” era cel care coordona şi trăgea foloase materiale din activitatea de prostituţie a I., totodată „G.” fiind acela care se opuN.ca I. să i se permită să plece la parintii ei. „G.”, U. şi tanti M.cunosteau că I. era minora. „G.” şi cu „tanti M.” manifestau cruzime faţă de I., o tineau sechestrata şi nu-i permiteau să plece, chiar dacă aveau cunostinţa că I. avea o situatie mai specială, având unul dintre părinti bolnav.

Rolul lui „G.” referitor la activitatea de proxenetism care s-a derulat în Elvetia a constat în efectuarea mai multor deplasari din .......în Elvetia pentru a colecta banii care se obtineau din prostitutie şi de a-i aduce în tara, sens în care „G.” efectua calatorii destul de dese. (n.n. vezi adresa poliţiei de frontieră aflată în vol. II dup la fila 57)”.- declaraţia martorei J.M. din data de 29.07.2004 reliefează rolul avut de S.C. în gruparea condusă de S.A.:

„G.” se ocupa şi cu racolarea de fete pentru A., pe care apoi le obligau să se prostitueze.

În acest sens cunosc personal o fată, C., care a fost cumpărată de G. de la nişte ţigani şi care apoi s-a prostituat alături de mine o perioadă de timp, fiind bătută în repetate rânduri de A.şi G..

Întrucât aveam dificultăţi să ne înregistrăm la recepţia hotelurilor când mergeam cu clienţii, deoarece eram minore, eu având în acel moment 15 ani, A., U. şi cu „G.” au hotărât să ne facă cărţi de identitate false.

În acest scop am fost luată de către G. şi U. şi dusă la un fotograf care mi-a făcut poze tip buletin.”

După arestarea inculpatilor S.A., S.C. şi U.C., rolul de a coordona activitatea de prostituţie din Elveţia i-a revenit inculpatei V.A., (urmărită general şi trimisă în judecată în lipsa in această cauză) şi tot acesteia i-a revenit şi rolul de a colecta de la aceste prostituate sumele de bani care erau obţinute din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi şi transferarea acestor sume în ţară prin diferite modalităţi.- audiat la data 14.09. 2004, inculpatul G.E. zis ,,C.E.” (n.n. persoană care a făcut parte din gruparea condusă de S.A. şi U.C.) afirma: „ În discoteca H. acţI.au mai mulţi proxeneţi care formau două grupări rivale care se luptau pentru supremaţie.

Prima grupare era condusă de A.C. şi era compusă din: U., G. (fratele A.), „J.” şi Ş.zis „S.”.”- martora S.A.M., fiind audiată, la data de 30.07.2004 a declarat următoarele: ,,A.avea în discoteca H. un număr de aproximativ 10 fete…A.era ajutată în această activitate de către fratele ei C.zis ,,G.” şi de U., care strângeau banii de la fete şi îi dădeau A. primind în schimb un procent.

Fiecare fată era obligată să-i dea A. suma de 100 dolari, în caz contrar fiind bătută cu cruzime de U. şi G. la ordinul A..”- fiind audiat, la data de 11.12.2004 martorul V.R. G. a declarat următoarele: „A.a început să frecventeze barul meu (n.n. barul Top), pentru a coordona şi supraveghea activitatea prostituatelor, fiind ajutată de alţi doi proxeneţi pe nume U. şi G..

Am realizat că A.C. împreună cu fraţii ei S., N., G. şi un anume U. făceau parte dintr-un grup criminal organizat, cel mai de temut din România”.- cu ocazia audierii la data de 19.04. 2005, martora cu identitate protejată P.C., a declarat următoarele:

,,De asemenea, A.era sprijinită în activitatea ei de „G.” şi de o brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era formată din următorii: U.C., B.I., G.E., J., M., R., I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea A. C.pentru a impune tuturor celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de protecţie.

Suma cerută drept taxă de protecţie ştiu că era cuprinsă între 300-400 de USD pe lună, dar şi în funcţie de numărul fetelor. Ştiu că A.i-a pretins lui E.suma de 500 USD pentru că avea mai multe fete.

Ca urmare a refuzului lui E.de a plăti aceşti bani, ştiu că a avut loc o încăierare între gruparea condusă de A., pe de o parte, şi fraţii V.şi verii acestora, de asemeN.proxeneţi, pe de altă parte. În această încăierare ştiu că V.E.l-a tăiat pe I.„L.” cu sabia iar „G.”, aflat la volanul

autoturismului lui E., a încercat să-l calce cu autovehiculul pe acesta din urmă.”- fiind audiată la data de 25.11.2004, martora A.C.R., a declarat următoarele: ,,Din gruparea de proxeneţi condusă de A.mai făcea parte şi fratele acesteia G., care avea şi el 4-5 prostituate.”

Cu ocazia confruntării dintre martorul O.A. şi inculpatul U.C. din data de 03.12.2003, primul a afirmat următoarele: ,,Cunosc că U.C. s-a constituit într-un grup organizat împreună cu alţi proxeneţi şi anume: S.A., B.I. zis C., I.D. zis J., iar după anul 2000 la acest grup a aderat şi S.C. zis G..”

În perioada arestului preventiv membrii grupării ţineau legătura unii cu ceilalţi în mod conspirativ, prin intermediul telefoanelor mobile, făcând schimb de informaţii, despre posibilitatea aflării identităţii reale a martorilor cu identitate protejată.

Inculpatul S.C. era un membru important al grupului infracţI.al organizat, implicându-se alături de fraţii săi în intervenţii pentru a media diverse conflicte, în scopul obţinerii de beneficii materiale.

19. S.S. În perioada cuprinsă între 2001 şi 2004 inculpatul S.C. zis „G.” şi

inculpata S.S. zisă „M.C.”, acţI.ând în baza unor rezoluţii infracţI.ale unice, au racolat diferite persoane de sex feminin, dintre care şi minore, în vederea practicării prostituţiei, le-au înlesnit această activitate şi au tras foloase de pe urma ei, fapt pentru care a fost şi condamnată, în primă instanţă la pedeapsa de 5 ani închisoare, de către Tribunalul Bucureşti. Ulterior, pedeapsa i-a fost redusă în apel la 3 ani inchisoare, făcându-se aplicarea şi a dispoziţiilor privind suspendarea acesteia.

Fiul acesteia, S.C. împreună cu inculpata S.S. s-au ocupat de găzduirea unor persoane de sex feminin care fuseseră constrânse să practice prostituţia fie de către aceştia, fie de către inculpata S.A. ori de către U.C.. AcţI.ând în acelaşi scopuri şi în mod coordonat cu inculpatii S.A. şi S.C., inculpata S.S. a sprijinit grupul infracţI.al organizat prin punerea la dispoziţie în vederea găzduirii prostituatelor a două imobile care îi aparţineau, situate în raza sectorului 5 din Bucureşti, asumându-şi un rol de paznic al prostituatelor, asigurându-se ca acestea să nu fugă şi să se sustragă de sub controlul grupului de proxeneţi din care la rândul ei făcea parte. În acest sens au fost apreciate ca fiind relevante următoarele:

Fiind audiat, la data de 14 09. 2005, inculpatul I.D. (persoană care a făcut parte din ,,brigada” A. şi finul acesteia) a declarat: „Cunosc că unele dintre fetele A. erau găzduite la M.C. (n.n. S.S.), iar altele la un apartament situat pe strada P.I.. A.C. a hotărât să trimită mai multe tinere în Elveţia, pentru a practica prostituţia în această ţară. A.împreună cu U.

au transportat trei tinere în Elveţia cu un ……….. (n.n. aspect confirmat inclusiv de verificările efectuate în evidenţele poliţiei de frontieră)…Cunosc personal toate aceste aspecte, întrucât l-am însoţit şi eu pe U. în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile. Precizez că sumele de bani câştigate în Elveţia ajungeau, după arestarea A. şi G., L.M. acestora, S.S., fiind aduşi de V.A. personal sau trimişi prin sistemul Western UnI..

S.S. primeşte şi în prezent diverse sume de bani din Elveţia, proveniţi din practicarea prostituţiei.”

Fiind audiată la data de 06.12.2004, martora B.N.S., a afirmat următoarele: „După circa 4 luni de zile U.C. m-a luat împreună cu „I.” (n.n. prostituată minoră exploatată de G.) de la acest apartament şi m-a găzduit în continuare la domiciliul lui S.S. zisă „Tanti M.”, situat în strada ………., aceasta fiind mama fraţilor A.C. şi S.C. zis „G.”.

În locuinţa lui S.S. am fost găzduită împreună cu I. de către aceasta pe o perioadă de 4 luni. Declar că încă de la început S.S. cunoştea de la U.C., de la fiica sa A., precum şi de la „G.” că noi practicam prostituţia în discoteca H., eu avându-l ca proxenet pe U., iar I. pe fiul său, S.C. zis G..

S.S. a cunoscut de la început că aveam vârsta de 15 ani şi jumătate şi că practicam prostituţia, însă ei nu-i plăteam decât suma de 500.000 lei zilnic, la fel procedând şi I.. După un timp aceasta a aflat că I. este prostituata fiului său G., dată de la care a început să încaseze toţi banii pe care aceasta îi obţiN.de la clienţi, pe care îi preda apoi fiului său G..

După 4 luni S.S. m-a găzduit împreună cu I. într-un alt imobil, la curte, situat pe strada Buturugilor, sector 5.

Am continuat să-i plătesc acesteia împreună cu I. câte un milI.în fiecare zi, iar I. în fiecare dimineaţă preda acesteia cel puţin 150-200 euro încasaţi de la clienţi, sume pe care apoi S.S., cunoscând provenienţa lor, îi preda la rândul său, fiului ei, S.C..

Am continuat să frecventez discoteca H. în aceleaşi scopuri, însă toţi banii pe care i-am încasat de la clienţii mei am fost determinată de S.S. să-i predau ei în totalitate, ea cunoscând provenienţa lor, motivându-mi că îi erau necesari pentru a plăti onorariul apărătorului ales al lui U.C..”

Fiind audiată la data de 13.05.2005, martora cu identitate protejată G.D.a afirmat: „Din câte cunosc S., R., P., şi I. erau găzduite în unele perioade la Tanti M., mama A. C.. Această „Tanti M.” zisă şi „M.C.” cunoştea că fetele pe care le găzduia sunt exploatate prin prostituţie, iar o parte din banii care se obţineau din întreţinerea raporturilor sexuale îi reveneau acesteia.

După arestarea lui U. şi a lui A., Tanti M.a continuat să se ocupe de găzduirea mai multor prostituate, chiar şi minore şi trăgea foloase materiale din activitatea de prostituţie a acestora.”

Martora J.M., fiind audiată la data de 29.07. 2004, a declarat:„De asemenea, arăt că toţi banii pe care noi îi scoteam erau împărţiţi între A., U. şi G., însă o parte din ei ajungea şi L.M. lor S., care ştia că sumele de bani provin din practicarea prostituţiei şi că noi eram sechestrate şi forţate să ne prostituăm”.

Cu ocazia audierii martorei cu identitate protejată T.L.la data de 17.12.2004 aceasta a declarat:

„Ştiu că A.şi mama ei au găzduit mai multe fete care se prostituau, dintre care şi minore la diferite adrese din Bucureşti şi anume: str. …….., ……. la două imobile, ………..tot la două imobile. Aceste fete erau ţinute împotriva voinţei lor, fiind ţinute încuiate în casă la adresele pe care le-am menţI.at, cheia aflându-se în permanenţă la S.S. zisă tanti M., care le descuia pe prostituate atunci când erau duse la discoteca H..”

Cu ocazia audierii din data de 07.12. 2004, martora C.E.I. a declarat:

„Ştiu că A.împreună cu mama sa le bătea pe fete când era nemulţumită, le lua hainele, bijuteriile şi le speriau că le vând la ţigani. Majoritatea fetelor erau din C..”

De asemenea, după arestarea fiicei sale S.A. şi a lui U.C., aceasta a încercat în mod repetat să influenţeze martorii şi părţile vătămate (în unele cazuri intimidându-i prin ameninţări directe, iar în altele oferindu-le diverse sume de bani) cu scopul evident de a-şi schimba declaraţiile în favoarea celorlalţi inculpaţi din dosar.

Astfel, în declaraţia din data de 06.07.2005 martorul cu identitate protejată C.V. a afirmat:

„Cunosc faptul că mama fraţilor C.(n.n. inc.S.S.) se preocupă în mod constant de influenţarea martorilor care sunt citaţi şi urmează a fi audiaţi la tribunal, în legătură cu faptele săvârşite de copii acesteia şi complicii lor.

Astfel, înainte de a fi audiată o minoră prostituată (n.n. B.N.S.) care a lucrat pentru cineva din C.C., mai precis…pentru S.A. sau U.C., i-a promis acesteia o mie de euro pentru a-şi schimba declaraţia şi pentru a face afirmaţii la instanţa de judecată în aşa fel încât să-i scoată nevinovaţi pe fraţii B.şi sora acestora, S.A..

Pentru aceasta a vorbit cu D.J. (n.n. inc. I.D.), punându-i în vedere să o contacteze pe prostituata minoră şi să-i pună în vedere să nu mai recunoască nimic din declaraţiile date la Parchet. D.J. a contactat-o pe prostituată şi a însoţit-o la Tribunal pentru a fi sigur că aceasta îşi va schimba declaraţiile.

Ştiu că prostituata a fost audiată la instanţa de judecată, unde nu a recunoscut nimic din ceea ce a declarat la Parchet, fapt confirmat de martora B.N.S.care a declarat:

„Precizez că înainte de a-mi face apariţia la Tribunal pentru a fi audiată de instanţa de judecată am fost sunată de ,,J.”, care mi-a cerut să dau declaraţii în favoarea lui U.C. şi S.A., oferindu-mi pentru aceasta suma de 1000 de euro.”

Ulterior, aceeaşi martoră a dat o declaraţie în care a recunoscut faptul că a vorbit la telefon cu inculpata S.S., recunoscându-şi vocea, înainte de a fi audiată de către instanţa de judecată, fiind ameninţată de către aceasta pentru a-si retracta declaraţiile date anterior în faţa P.ului: „Cu privire la acea convorbire telefonică precizez că îmi recunosc vocea că fiind a mea, eu fiind apelată de V.A. cu care am şi discutat, iar apoi am continuat discuţia cu S.S. zisă ,,tanti M.”.

În această discuţie S.S. îmi reproşează faptul de a fi făcut anumite declaraţii în faţa organelor de poliţie despre G., A., N.I. şi B. (patronii discotecii H.), I., U. şi S.. De asemeN.m-a ameninţat că îmi va face rău şi să fiu atentă când ies din scara blocului.”

20. I.D. zis ,,J.”Este un alt membru al grupării A.S., cu atribuţii pe linie de

proxenetism şi trafic de persoane, care a acţI.at în perioada anilor 2002 – 2005, ajutând-o pe aceasta pe linia proxenetismului din discoteca H., având şi prostituate proprii. De altfel, era unul din proxeneţii din discoteca H., de mai mică importanţă însă. Apartenenţa sa la ,,brigada” A.S. nu a fost dată numai de legătura de afinitate dintre aceştia („cumetria” – faptul că era finul ei), ci de faptul că în discoteca H. „industria” proxenetismului acţI.a ca o maşină extrem de bine pusă la punct. Astfel, acest inculpat, la începutul activităţii sale, a coordonat activitatea de prostituţie a numitelor S.R. şi „V. N.”, cărora le percepea o cotă de 50% din sumele de bani proveniţi din practicare prostituţiei. Pentru ca tinerele să poată practica prostituţia în discoteca H. era necesară permisiuN.A.S., iar pentru a primi aprobarea acesteia, inculpatul I.D. îi plătea L.r o taxă de protecţie de 600 de euro, aspect confirmat de declaraţia acestuia: „ A.a fost de acord să-i permită accesul R.în discotecă, cu condiţia ca aceasta să-i plătească L.r o taxă de protecţie în valoare de 600 de USD.

În urma acestui eveniment, am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu ceilalţi membrii ai „brigăzii” sale, şi anume : „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale din discotecă.”

Ulterior, S.A. zisă ,,A.C.”, l-a scutit de plata taxei menţI.ate, în schimbul apartenenţei sale la gruparea de proxeneţi a cărei activitate o coordona.

În acest sens, ca membru al grupării din care făceau parte S.A. zisă „A.C.”, B.I. zis „B.C.”, U.C., G.E., B.R.C., G.Ş., M.., S.C. zis „G.” şi alţii, inculpatului I.D. îi reveN.rolul că alături de ceilalţi membrii menţI.aţi să asigure paza prostituatelor ce aparţineau ,,C.C.”, să impună plata taxelor de protecţie proxeneţilor care acţI.au în mod independent în discoteca H., uneori prin folosirea violenţei, dacă era necesar. Este de remarcat că, după ce devenise un om de încredere al „A. C.”, aceasta i-a trasat sarcina să transporte prostituatele ei, alături de S.C. şi U.C., în Elveţia, inculpatul fiind primul care a reliefat aceste aspecte,datorită conduitei sale procesuale de recunoaştere a faptelor.

Astfel, la data de 06.06.2006 inculpatul I.D. zis „J.” a precizat: „Aşa cum s-a aratat şi în declaraţiile anterioare în perioada 2003 – 2004 am desfăşurat activităţi de proxenetism în discoteca H., în sensul că am avut două prostituate. De asemeN.în această perioada am făcut parte din „brigada” de proxeneţi a A. C., fiind una dintre persoanele de încredere ale acesteia, alături de B.I., U., G.Ş., M., I.M., G.E., cu toţii fiind coordonaţi în activitatea de proxenetism de către A.C..”

Martorul cu identitate protejată O.L., la data de 08.06.2006, a declarat că: „Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc pe U., „C.” B., „P.”, ,”C.E.”, „S.”, I.L., „J..”

Aspectele de mai sus au fost confirmate de martorul cu identitate protejată S.Z. care, fiind audiat la data de 16.05.2006, a afirmat: „În paralel cu activitatea celor doi şi A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H. care avea reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era frecventată numai de cetăţeni străini .

În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J.”, M., I.„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea ca sarcina şi cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.”

Fiind audiat, inculpatul I.A. a declarat: „Din brigada A. C.făceau parte următoarele persoane: Ş.S.l, B.I., U.C., R., M., J., I.L. şi alţii.”

Cu ocazia audierii, martora cu identitate protejată N.P. la data de 17.06.2005 a declarat următoarele: „Din brigada A. făceau parte: „C.B.”, U., „J.”, Ş.„S.”, „R.”.

La data de 13.05.2005, martora cu identitate protejată G.D.a declarat:

„De asemenea, am mai cunoscut şi faptul că în activitatea lor „A.C.” şi U.C.au fost sprijiniti şi de alţi indivizi, printre care îi mentiO.z pe unul „S.” zis „S.” şi un altul caruia i se zicea „J.”, în sensul că acestia le transportau pe prostituatele acestora la şi de la locatiile unde se deplasau cu barbatii racolati şi de asemeN.îi sprijineau cu ocazia unor

conflicte care apareau între ei şi alţi proxeneti din cadrul acestei discoteci.

Era de asemeN.cunoscut faptul că hotelul din strada …………, apartinand lui „N.C.”, era utilizat în activitatea de proxenetism şi prostitutie de catre proxenetii care erau în brigada lui „A.C.”, respectiv U., J., G.S.zis „S.” şi altii, în sensul că prostituatele persoanelor enumerate , cu stiinta personalului din hotel veneau la acesta şi obtineau camere în vederea intretinerii de raporturi sexuale contra unor sume de bani, fara ca pentru obtinerea camerelor, prostituatei ori clientului acesteia, sa li se solicite un act de identitate ori sa i se elibereze chitanţă în schimbul sumei platite pentru camera.”

Fiind audiat la data de 17.06. 2005, martorul cu identitate protejată B.C., a declarat: „Astăzi, cu ocazia prezentării la parchet, mi-au fost prezentate mai multe planşe foto din care am recunoscut mai multe persoane. Am indicat o persoană pe care o ştiu cu porecla de „J.”, despre care ştiu că făcea parte din gruparea A. şi o însoţea mai tot timpul pe aceasta.”

Martora R.M., fiind audiată la data de 12.05.2005, a declarat următoarele: „Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe următorii: gruparea de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.” erau „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”.

Un alt inculpat, G.E. zis ,,C.E.” (n.n. persoană care a făcut parte din gruparea condusă de S.A. şi U.C.) la data 14.09.2004, a declarat: „ În discoteca H. acţI.au mai mulţi proxeneţi care formau două grupări rivale care se luptau pentru supremaţie.

Prima grupare era condusă de A.C. şi era compusă din: U., G. (fratele A.), J. şi Ş.zis S..”

Totodată, martora cu identitate protejată N.P., la data de 17.06. 2005, a declarat următoarele: „J. şi R.pe care i-am arătat din planşe foto erau oamenii A. pe care de asemeN.îi folosea la acţiuni violente.”

Martora R.M., fiind audiată la data de 12.05. 2005, a declarat următoarele:

„Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe următorii: gruparea de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.” erau „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi coordonau la rândul lor activitatea de prostituţie a mai multor tinere, cărora le luau aproape toţi banii proveniţi din prostituţie, o cotă parte din aceşti bani reveN.fiecăruia din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în buzunarul lui „S.C.” prin intermediul surorii sale „A.”.

Martora S.C., fiind audiată la data de 27.04. 2005, a declarat următoarele: „Dintre apropiaţii A., pe care aceasta îi folosea atunci când era nevoie să fie intimidaţi ceilalţi proxeneţi, îi enumăr pe următorii: „C.B.”, G.Ş., „J.”, „I.L.” şi alţii”.

Martora cu identitate protejată P.M., la data de 17.06.2005, a declarat următoarele: „Cea de a două grupare aparţiN.C. şi era condusă de A.. Din acest grup făceau parte: U., B.C., J., Ş.S.şi alţii. În activitatea sa A.se folosea de numele fraţilor săi S. şi N.C., precizând în fiecare ocazie că persoanele care îi creau probleme sau nu se supuneau voinţei ei vor fi supuse la violenţe din partea C.C..”

21.I.A. zis ,,A.”Acest inculpat - omul de încredere al lui B.V. şi membru de bază al

grupării infracţI.ale organizate cu atribuţii pe linie de proxenetism, în perioada anilor 2001 – 2004, alături de alţi apropiaţi ai lui B.V. zis „S.C.”, cum ar fi inculpatii D.A. şi G.Ş. şi alţii, au asigurat transportarea prostituatelor acestuia, colectarea sumelor de bani obţinute de prostituate din întreţinerea de raporturi sexuale contra unor sume de bani şi predarea acestora către B.V. zis „S.C.”. Pentru aceste fapte inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.801/D/P/2005.

Martora Ş.C., fiind audiată la data de 27.04.2005 a declarat: „În ceea ce priveşte fapta de lipsire de libertate, a cărei victimă am fost în cursul anului 2000 şi cu privire la care am mai dat declaraţii, precizez că după ce am fost dusă în apartamentul în care m-a ţinut cu forţa „S.C.”, după ce am fost violată de către acesta în apartament, a mai fost chemat acest „A.” împreună cu alte persoane, care, de asemenea, m-au violat.

Mi-aduc aminte cu exactitate că una dintre persoanele care şi-au făcut apariţia ulterior în apartament era apelată de „S.C.” cu numele de „A.” şi că avea părul creţ, prins în coadă la spate.”

De asemenea, prin intermediul inculpatului I.A. erau colectate şi taxele de protecţie de la alţi proxeneţi din discoteca H., inculpatul I.A. fiind folosit şi pentru ademenirea unor prostituate pentru a căror răscumpărare, ulterior, B.V. zis „S.C.” pretindea diferite sume de bani de la proxenetul lor.

Probatoriul administrat a reliefat aspectele de mai sus, inculpatul recunoscându-şi participaţia la activitatea infracţI.ală şi de sprijinire a grupului de crimă organizat.

Astfel, fiind audiat, inculpatul I.A., a declarat: „În condiţiile în care devenisem un om de încredere al lui S., cunosc că o parte din proxeneţii din discoteca „H.” plăteau taxe de protecţie lui S.C., iar alţi proxeneţi plăteau aceste taxe lui A.C..”

”În perioada 2000-2002 am fost unul din oamenii de încredere ai lui B.V. zis „S.C.”, ajutându-l cu precădere la activitatea de proxenetism pe care o desfăşura. De asemenea, eram folosit de S. în special la transportarea prostituatelor în Discoteca H..”

Fiind audiat, martorul O.A. a declarat: „Cunosc că gruparea cea mai importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost

constituită din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D.. Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a circa 20 de prostituate... În spatele acestei grupări se afla „S.C.”, el menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi pe care-i cunosc cu numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n. învinuitul D.A.) ...”

„Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între „S.C.” şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la rândul lor, că la dispoziţia lui „S.” pR.au de la A.şi U. o parte din sumele de bani încasate de aceştia de la prostituate şi le predau lui „S.C.”.

Cu ocazia audierii din data de 14.09.2005, inculpatul I.D. zis „J.”, precizează: „A. şi F. erau oamenii lui S. prin intermediul cărora se colectau bani de la prostituate şi prin care le mai transportau pe prostituate.”

De asemenea, cu ocazia audierii din data de 25.05.2006, inculpatul I.D. zis „J.”, declară: „Pe I.A. îl cunosc de mult timp şi din discuţiile cu acesta am aflat că, alături de F. şi A. D.desfăşoară activităţi de proxenetism sub directa coordonare a lui S.C.. Cunosc faptul că persoanele menţI.ate mai sus îl ajutau pe S. în activitatea de proxenetism încă din anul 2000, având ca sarcini transportarea şi supravegherea prostituatelor în discoteca B-O.şi H.. Deoarece eram prieten cu I.A. am ieşit de multe ori împreună în diverse discoteci şi uneori acesta îmi spuN.că trebuie să plece mai devreme întrucât trebuia să transporte prostituatele lui S. în locaţiile unde se întâlneau cu clienţii pentru a întreţine relaţii sexuale.”

Fiind audiat, la data de 16.05.2006 martorul cu identitate protejată S.Z., a afirmat: „Un exemplu în ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor, reprezentativ pentru S. C., il constituie actiuN.intitulata de acesta „L.” denumirea fiind inspirata dupa actiuN.cu acelasi nume desfasurata de autoritati. Astfel, S., dorind sa-şi innoiasca lotul de prostituate, a dat dispozitii lui A., A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume S., să meargă în anumite locuri frecventate de prostituatele altor proxeneti, locuri ce fusesera identificate de A. în prealabil, să le ademeneasca în autoturisme prezentându-se drept clienţi, dupa care sa le transporte la vila lui din S.(n.n. zona S.din ……. ). În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat în oras cu două autoturisme, reusind sa racoleze mai multe prostituate pe care le-au transportat în mai multe rinduri la vila din ......., unde erau asteptati de S., care s-a ocupat personal de selectarea acestora. Pe măsură ce erau aduse la vila din sos........, prostituatele erau intrebate de B.V. dacă îl cunosc şi dacă au auzit de S.C.. Prostituatele cu aspect fizic placut au fost oprite de S. pentru a fi exploatate în interes personal, o alta parte au fost vândute altor proxeneţi, iar alte cateva care nu corespundeau din

punct de vedere fizic au fost eliberate. Precizez că, în timpul transportului, prostituatelor le-au fost puse pungi pe cap pentru a nu recunoaşte traseul şi locaţia unde erau conduse.”

Aspectele de mai sus au fost confirmate de către martorul cu identitate protejată O.L.care, la data de 08.06.2006, a declarat următoarele: „În acea perioadă principala sursă de venit a lui S. era acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. Pe parcurs, devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut referire erau ,,A.”, ,,A. B.” şi ,,F.”. Cunosc că aceste persoane aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere care aparţineau lui S. şi care erau ţinute de acesta în vila sa situată pe ...................

„A.” era persO. desemnată de ,,S.” să strângă banii de la prostituate.

„A.” primea un procent de 20-30% din banii obţinuţi din activitatea de prostituţie.”

Martora P.C., l-a inclus pe inculpat în gruparea de proxeneţi care acţI.au în “H.”: „Dintre proxeneţii din discoteca „H.” îi cunosc pe următorii: A.C., „G.”, fratele A., U.C., B.I. zis „B.C.”, G.E. zis „E.C.”, „P..”, vărul fraţilor V., J., G.Ş.zis „S.l”, „S.”, „D.”, „F.”, „T.”, „P.”, „C.”, „C.”, „M.”, „A.”, „R.”, I.„L.”.”

De asemenea, cu ocazia audierii, martora P.J.a declarat la data de 18.06.2005 următoarele: „A., pe care l-am indicat din planşa foto, era şoferul lui S.C., transporta prostituatele acestuia le coordona activitatea şi se ocupa ca banii obţinuţi de acestea din întreţinerea de raporturi sexuale să ajungă la S.C..”

Martorul cu identitate protejată T.I., la data de 09.08.2005, a declarat că: „Chiar dacă „S.C.” nu se deplasa frecvent la discotecă, acesta încasa taxe de protecţie de la alţi proxeneţi din discoteca H. prin intermediul fraţilor săi:A.C., G. şi prin intermediul unui anume „A.” – şofer al lui S.C., pe care l-am indicat din planşa foto.

Unii din proxeneţii din discoteca H. plăteau taxe direct lui B.V., iar alţii beneficiau de protecţia A. C.sau a lui G., protecţie în schimbul căreia, plăteau o parte din banii obţinuţi din activităţi în sfera proxenetismului. Astfel cum funcţI.a proxenetismul din discoteca H., toate fetele care se prostituau aveau nevoie de cineva care să le protejeze, respectiv un proxenet. La rândul lor şi proxeneţii erau subordonaţi, având nevoie de o protecţie de la persoanele care acţI.au pentru a controla lumea interlopă din Bucureşti. În acest sens, arăt că, în schimbul protecţiei pe care o primeau prostituatele ori proxeneţii, aceştia

erau obligaţi să plătească o parte din banii pe care îi obţineau din activităţile ilicite.

PersO. de sex masculin pe nume „A.”, la care am făcut referire mai sus, era un şofer al lui S.C., care a asigurat, în perioada 2000 – 2004, până la arestarea lui B.V., transportarea prostituatelor acestuia la discoteca H., unde-şi racolau clienţii, cu care întreţineau raporturi sexuale contra unor sume de bani. „

Martora cu identitate protejată N.P., la data de 17.06.2005, a declarat următoarele: „Prezentându-mă astăzi la sediul parchetului, am indicat, din planşe foto, mai multe persoane despre care ştiu că au fost implicate în activităţi infracţI.ale.

Astfel, l-am indicat pe un anume „A.”, despre care cunosc că în perioada în care am început să mă prostituez în discoteca H., era şoferul lui S.C. şi N.C. şi se ocupa totodată de prostituatele acestora, în sensul că le transporta la discotecă, le asigura protecţia şi se ocupa ca banii obţinuţi de fete din întreţinerea de raporturi sexuale să ajungă la N. ori la S.C..

Ştiu că două fete, pe nume L.zisă şi L., prostituata lui Ş.S.l şi N.prostituata lui G.a lui B. au fost răpite de A.şi de gruparea ei. Fetele au fost introduse cu forţa într-un autoturism de U. şi A., care era condus de A.. Răpirea a fost chiar observată de nişte poliţişti de la secţia de lângă H., însă nu au intervenit că urmare a faptului că la autovehiculul lor s-a deplasat C.B. şi le-a dat o „şpagă”. Am văzut cum B.le-a dat nişte bani, după care au plecat cu vehiculul pe care-l conduceau.”

22. D.A. zis „A. B.”Inculpatul D.A. a avut o poziţie de simplu executant, în sensul că

iniţial supraveghea prostituatele lui B.V. din Discoteca B-O., iar apoi, după anul 2000, a devenit mai important pentru B.V., transportând prostituatele acestuia în discoteca H., alături de inculpatul I.A., deoarece el nu avea permis de conducere, loc în care le şi supraveghea. De asemenea, încasa banii obţinuţi de acestea din prostituarea lor cu diverşi clienţi, bani pe care îi preda la rândul său „patronului” său – B.V..

In acest sens este şi declaraţia inculpatului I.A. din data de 10.05.2006,in care arata că: „După eliberarea lui S. din penitenciar, în anul 2003 D.A. a intrat în antuR.ul nostru devenind şi el o persoană de încredere a lui S.C.. Pe parcurs şi A. a primit sarcini de la S. legate de activitatea de proxenetism, în sensul că îl desemnase să stea în parcarea Discotecii H. pentru a supraveghea prostituatele acestuia şi uneori, în cazul în care eu lipseam, încasa banii de la fete obţinuţi din practicarea prostituţiei pe care îi preda lui S..

Inculpatul este un om bun la toate, acceptând în mod vădit şi participaţia sa infracţI.ală la săvârşirea unor infracţiuni de către membri

grupului. Este la limita de jos a grupului de crimă organizată, fiind după cum am arătat un bun executant „ cu muşchi”.

Nu a fost trimis în judecată, încă, pentru faptele lui, motiv pentru care în această cauză, alături de săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea 39/2003, a fost trimis şi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 al.1 şi 2 cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal şi pentru infracţiuN.prev. de art. 12 al. 1 din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 al.2 Cod penal.

Aceste aspecte au rezultat şi din declaraţia din data de 25.05.2006, a inculpatului D.S. care declară :

”În această activitate (n.n.proxenetism) S.C. era ajutat de A. (n.n.I.A.) şi alte persoane de încredere, iar în discoteca B – O. persO. desemnată să aibă grijă de prostituate era un anume ,,A.” (n.n. inculpatul D.A.). Tot în acea perioadă „S.” şi-a deschis un bar în apropierea acestei discoteci, fiind folosit tot pentru racolarea clienţilor în vederea practicării prostituţiei. După deschiderea acestui bar, A. a renunţat să mai lucreze la discoteca B–O., devenind un om de încredere pentru S., ajutându-l alături de A. în activitatea de proxenetism. Întrucât ar fi putut scoate un profit mai mare, S.C. a luat hotărârea să-şi mute prostituatele în discoteca H. (care era frecventată în special de cetăţeni străini). În acest context A. a început să frecventeze şi el discoteca H., având ca sarcini împreună cu A. şi F. transportul şi supravegherea prostituatelor, precum şi încasarea banilor de la acestea”.

De asemenea, la data de 25.05.2006, inculpatul I.D. a declarat:”Pe I.A. îl cunosc de mult timp şi din discuţiile cu acesta am aflat

că, alături de F. (n.n. G.Ş.) şi A. D.desfăşoară activităţi de proxenetism sub directa coordonare a lui S.C.. Cunosc faptul că persoanele menţI.ate mai sus îl ajutau pe S. în activitatea de proxenetism încă din anul 2000, având ca sarcini transportarea şi supravegherea prostituatelor în discoteca B-O.şi H.”.

La data de 15.05.2006, martora R.C., fosta concubină a lui B.V., a declarat:

”O altă persoană de încredere a lui „S.C.” era A. D., pe care l-am cunoscut în cursul anului 1998 în calitate de body-guard al discotecii B-O.din Bucureşti. Încă din acea perioadă B.V., cu ajutorul lui A. (n.n. I.A.) şi a lui F. (n.n. G.Ş.) coordona activitatea de prostituţie a mai multor fete, desfăşurată în discoteca B-O. În această discotecă persO. desemnată de S. să aibă grijă de prostituate era A. D.care avea ca sarcină supravegherea fetelor, dar şi încasarea sumelor de bani de la acestea obţinuţi din practicarea prostituţiei.

În cazul în care A. pleca din discotecă pentru a transporta una dintre prostituate la domiciliul unui client, persO. desemnată să se ocupe de restul prostituatelor era A. D., acesta având ca sarcină racolarea clienţilor şi încasarea banilor de la prostituate”.

”Chiar şi după arestarea acestuia (n.n. B.V.) în toamna anului 2001, A., A. şi F. au continuat să coordO.ze activitatea prostituatelor lui S., în sensul că le transportau de la domiciliu în discoteca H. şi colectau banii obţinuţi de acestea din practicarea prostituţiei, bani care aşa cum am arătat mai sus ajungeau la familia lui S..

La începutul anului 2003, S. a racolat noi prostituate pe care le-a găzduit în aceeasi vilă de pe ….. şi cu ajutorul celor trei oameni de încredere, A.că A., A. şi F., au R.at activitatea de proxenetism. Deşi A. D.nu avea permis de conducere îl însoţea fie pe A. ,fie pe F. ori de câte ori aceştia transportau prostituatele, rămânând în parcarea discotecii(n.n .H.) pentru a supraveghea activitatea prostituatelor şi pentru a încasa banii ,,produşi” de acestea.

A. D.ra folosit de” S.” şi la recuperarea unor sume de bani alături de alte persoane cum ar fi: „I.B.” (n.n. B.G.I.T.), M. (n.n. G.C.) şi alţi indivizi pe care nu mai reţin cum îi cheamă. În situaţia în care se reuşea recuperarea unor sume de bani A. D., ca şi ceilalţi indivizi, aveau o cotă parte din suma recuperată”.

La data de 02.11.2005, martora N.C.C.a declarat:”Despre A. D.cunosc faptul că a fost bodyguard-ul şi şoferul lui

„S.C.” şi că se ocupa de prostituatele acestuia în discoteca H.. A. transporta prostituatele lui „S.C.”, le asigura protecţia, le controla cu privire la clienţii pe care îi aveau şi, totodată, se ocupa ca banii obţinuţi de prostituate, din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi, să ajungă la „S.C.” în cuantumul care i se cuvenea”.

La data de 08.06.2006 martorul cu identitate protejată O.L.a declarat:

”Pe parcurs, devenind o persoană apropiată acestuia(n.n. B.V.), am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut referire erau ,,A.”(n.n. I.A.), ,,A. B.” (n.n. D.A.) şi ,,F.” (n.n. G.Ş.). Cunosc că aceste persoane aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere care aparţineau lui S. şi care erau ţinute de acesta în vila sa situată pe ................... Aceste prostituate erau transportate la cererea lui S. în discoteca B-O.pentru a racola clienţi în vederea practicării prostituţiei”.

Un alt martor cu identitate protejată, respectiv S.Z., a declarat: ”O altă persoană de încredere pentru „S.” în aceasta activitate de proxenetism era un individ pe nume A. ,,B.,, (n.n. D.A.) care era folosit atat la supravegherea prostituatelor în discoteca H., cat şi la rezolvarea unor probleme personale.

Un exemplu în ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor reprezentativ pentru S. C., il constituie actiuN.intitulata de acesta ,,L.,, denumirea fiind inspirata dupa actiuN.cu acelasi nume desfasurata de

autoritati. Astfel, S., dorind să-şi înnoiasca lotul de prostituate, a dat dispozitii lui A. (n.n. I.A.), A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume S., să meargă în anumite locuri frecventate de prostituatele altor proxeneti, locuri ce fusesera identificate de A. în prealabil, să le ademeneasca în autoturisme prezentându-se drept clienţi, dupa care sa le transporte la vila lui din ........ În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat în oras cu două autoturisme, reusind sa racoleze mai multe prostituate pe care le-au transporta în mai multe rinduri la vila din ……. unde erau asteptati de S., care s-a ocupat personal de selectarea acestora. Pe măsură ce erau aduse la vila din …….., prostituatele erau intrebate de B.V. dacă îl cunosc şi dacă au auzit de „S.C.”.

Prostituatele cu aspect fizic placut au fost oprite de S. pentru a fi exploatate în interes personal, o alta parte au fost vândute altor proxeneţi, iar alte cateva, care nu corespundeau din punct de vedere fizic, au fost eliberate. Precizez că, în timpul transportului, prostituatelor le-au fost puse pungi pe cap pentru a nu recunoaşte traseul şi locaţia unde erau conduse”.

La data de 03.12.2004, martorul O.A. zis „S.” a declarat: „Aceste grupuri organizate de proxeneţi au acţI.at la nivelul discotecii (n.n. H.) în mod constant începând cu perioada anului 1995-1996 şi până în vara anului 2004”.

„În acest sens cunosc, că gruparea cea mai importantă din cadrul acestei discoteci şi care a acţI.at pe toată perioada la care m-am referit, a fost constituită din C.„C.” şi anume S. „C.”, sora sa A.„C.”, la care a aderat în ultima perioadă şi fratele lor, S.C., respectiv U.C., B.I. zis „C.” şi I.D. zis „J.”. ”În spatele acestei grupări de proxeneţi se afla S. „C.” care-i coordona, „din spate” fără să fie „la vedere”, el menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi pe care îi cunosc sub numele de „A.”(n.n. I.A.) şi „A.”(n.n. D.A.), ultimul fiind folosit de el şi ca gardă de corp personală”.

”Am discutat personal cu „A.” şi „A.”, persoanele de legătură dintre S.C. şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit mai sus ,care mi-au spus că, la rândul lor, din dispoziţiile lui S. „C.” pR.au de la A.C. şi U.C. o parte din sumele încasate de aceştia de la prostituatele lor şi le predau lui S. „C.”.

La data de 08.12.2004, martora C.I. E.a declarat: ”Aceste prostituate ale lui S. (n.n. B.V.) erau transportate la discoteca H., în principal de către un anume „A.” (n.n. D.A.), un apropiat al lui S., care avea rolul de a le păzi pe fete să nu fugă”.

”În unele situaţii mai rare, când „A.” nu era disponibil, şi U. le transporta pe prostituate la discoteca H., U. fiind însă omul A. (n.n. S.A.)”.

Activitatea infracţI.ală, precum şi rolul său în cadrul grupului de crimă organizată, coordonat de B.I., au fost subliniate şi de convorbirile telefonice, în care fraţii B.I. şi S.A., discută despre „problemele” create de „A. B.”, care cumpărase două prostituate pe care le revendica altcineva.

23.G.Ş. ZIS “F. ” Inculpatul G.Ş. zis “F.” este unul dintre executanţi fideli ai familiei

„C.”, care căutat de către organele de poliţie încă din cursul anului 2005, cand s-au obţinut primele date despre rolul său în “afacerile” familiei, a fost depistat şi adus la parchet, fiind în aceeaşi zi arestat de către judecător. A fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.191/D/P/2006, din data de 31.05.2006, pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism, prev. de art.329 al.1 şi 2 Cod penal şi trafic de persoane prev. de art. 12 alin.1 din Legea 678/2001, cauza sa fiind disjunsă pentru apartenenţa sa sub forma aderării şi sprijinirii grupului infracţI.al condus de B.I. şi B.V..

Pe parcursul urmăririi penale a avut o conduită procesuală de negare, atât a activităţii sale infracţI.ale, cât şi a lui B.V., precum şi a membrilor familiei acestuia. În raport de activitatea sa, în general, aceea de a transporta prostituatele lui B.V., la discoteca H., de a le încasa banii pe care acestea le obţineau din prostituarea lor, de a transporta copiii lui B.V. la şcoală şi uneori de a o însoţi pe P.M.– concubina lui B.V. la cumpărături, G.Ş. era un alt „ sclav”, aşa cum l-a caracterizat inculpatul I.A., la data de 04.07.2005, care a declarat că inculpatul G.Ş. zis „F.” era folosit de acesta atât la transportarea prostituatelor, cât şi pentru colectarea sumelor de bani obţinute de prostituatele lui „S.C.” ori solicitate de acesta de la alţi proxeneţi ca taxe de protecţie”. Susnumitul mai declară, despre sine, iniţial, că potrivit sarcinilor trasate de „S.C.”, acesta se ocupa de toate activităţile ce vizau alte zO. din Bucureşti, în afara cartierelor R.şi F., de care se ocupa cu precădere G.Ş. zis „F.”.

În acest sens, inculpatul I.A. a precizat: „Unul din sclavii lui S. era un anume F., care era folosit de S. atât la transportarea prostituatelor, cât şi pentru colectarea diferitelor sume de bani obţinute de prostituatele lui S. ori solicitate de S. de la alţi proxeneţi ca taxe de protecţie. Spre deosebire de L., (n.n. P.A.), aflat pe o treaptă superioară în raport cu mine, eu şi cu acest F. eram folosiţi pentru transportarea femeilor şi colectarea de bani. F. era folosit pentru activităţi în cartierele R.şi F., iar eu pentru restul Bucureştiului.”

De asemenea, inculpatul I.A. l-a recunoscut pe inculpatul G.Ş. după planşe foto.

Martora P.L. a declarat în faţa P.ului la data de 17.06.2005, faptul că „F.” a transportat-o la un client pentru a întreţine relaţii sexuale, recunoscându-l pe acesta după planşe foto: „într-una din ocazii chiar eu

am fost transportată de acest F. la un client pentru a întreţine raporturi sexuale, bineînţeles că F. cunoştea că fetele pe care le transporta erau prostituate, însă fiind omul C. era implicat trup şi suflet în aceste activităţi. ...Cunosc că era folosit ca să transporte prostituatele lui S.C. şi ale A. C.”

De asemeN.martora cu identitate protejată T.L.a declarat la data de 03.06.2005, că: ....”F. e un om de încredere al lui S.C. care era folosit de S. şi drept curier, prin intermediul lui realizându-se transferul sumelor de bani obţinuţi din proxenetism şi prostituţie către S.. Prin intermediul lui F., S. primea de la A.C. banii obţinuţi de prostituate din întreţinerea de relaţii sexuale. Şi banii obţinuţi de M.(R.M. n.n.) din prostituţie ajungeau la S. prin intermediul lui F..” De altfel, l-a şi recunoscut ulterior, pe „F.” de pe planşele cu fotografii judiciare, în persO. inculpatului G.Ş..

Aspectele reliefate mai sus au fost confirmate şi de martorul T.I., la data de 09.08.2005, când a fost audiat, declarând că „F.” „pe care l-am indicat din planşa foto, era folosit la transportarea femeilor şi la transmiterea banilor obţinuţi din prostituţie de la prostituatele lui S.C., către acesta”

După arestarea lui B.V., inculpatul G.Ş. s-a ocupat de coordonarea activităţii de prostituţie a numitei R.M., care în acea perioadă era găzduită de către concubina lui B.V. – R.C.. Astfel, victima traficului de persoane R.M., folosindu-se de un act de identitate fals pe numele de V.M., a practicat prostituţia în discoteca H., fiind găzduită şi exploatată de B.V. până la momentul arestării acestuia, fiind ajutat de omul său de încredere, G.Ş. zis „F.”, care se ocupa cu transportarea acestei prostituate în discoteca H. ori în alte loC.ri, precum şi de colectarea diferitelor sume de bani de la aceasta, obţinuţi din practicarea prostituţiei. În cele din urmă aceste sume de bani ajungeau la B.V..

În acest sens, martora R.M. a declarat: „S.C. se ferea să pună mâna în mod direct pe banii obţinuţi de mine din prostituţie şi îl trimetea pe şoferul său, pe nume F., care conducea un autoturism Dacia, culoare gri sau alb. F. veN.zilnic la vila lui S. în care locuiam şi lua de la mine partea de bani care îi reveN.lui S..”

Aspectele de mai sus au fost întărite de către recunoaşterea efectuată de martora care l-a indicat pe inculpatul G.Ş. zis „F.” în planşele care conţineau fotografii judiciare. După arestarea inculpatului B.V., victima R.M. a fost pR.ată de către R.C., cazată la locuinţa acesteia din …………, facilitându-i-se în continuare să practice prostituţia în discoteca H. tot cu ajutorul inculpatului G.Ş. zis „F.”.

In acest sens a fost declaraţia martorei R.M. care a explicat modalitatea exploatării ei de către familia „C.”, prin intermediul inculpatului G.Ş. şi numitei R.C., după arestarea lui B.V.: „În L. mai 2004 S.C. a fost arestat, iar la o zi după aceea C. m-a luat de la acea adresă,

ducându-mă la adresa ei de domiciliu, ştiind că S.C. obţiN.bani de la mine ... Banii pe care continuam să-i câştig din practicarea prostituţiei îi împărţeam în două părţi egale: 50% îi dădeam în casă pentru cheltuieli curente, iar 50% îi lăsam C.nei care, la rândul ei, îi dădea aceluiaşi F., omul de încredere al lui S.C.. Deşi acesta din urmă se afla arestat, F. a continuat să vină la apartamentul C.nei şi să ia partea de bani de la mine pentru S., conform înţelegerii anterioare”.

Fiind audiat, inculpatul I.D. zis „J.” (trimis în judecată prin rechizitoriul nr.801/D/P/2005 pentru actele de proxenetism din discoteca H.), a declarat: „După arestarea lui S., F. a fost folosit pentru colectarea de către S. a banilor obţinuţi din prostituţie de către tinerele care erau găzduite de C. (R.C.n.n.) şi de care aceasta din urmă se ocupa. La un moment dat ştiu că a fost un conflict între C. şi S., pe fondul unei sume de 3.000 de euro, care s-au adunat la C., provenind din prostituarea tinerelor găzduite de C.. Conflictul s-a declanşat ca urmare a faptului că R.C.susţiN.că i-a predat lui F. cei 3.000 de euro pentru a-i fi duşi lui S., însă F. nu recunoştea acest lucru.”

De asemenea, inculpatul I.D. l-a recunoscut după planşe foto pe inculpatul G.Ş. ca fiind “F.”, cel la care s-a referit în conţiN.l declaraţiei.

Potrivit celorlalte interceptări telefonice administrate în această cauză şi prezentate Tribunalului Bucureşti, care le-a apreciat ca prezentând interes, a rezultat indubitabil că inculpatul G.Ş. era omul de încredere al lui B.V., acesta coordonându-l din arest prin intermediul telefoanelor mobile intrate în posesia acestuia tot cu ajutorul lui F., cu care de altfel stabilea şi modalitatea prin care primea sau îşi schimba telefonul mobil şi cartela. „S.C.”, dată fiind starea de arest în care se afla, nu ar fi putut să coordO.ze activitatea infracţI.ală la care s-a facut referire, ulterioară datei de 02.05.2004, fără ajutorul omului său de încredere, inculpatul G.Ş..

La data de 15.05.2006, martora R.C., a declarat că în perioada 1998 – 2004, G.Ş. zis „F.”, alături de I.A. zis „A.” şi A. D., l-au sprijinit pe „S.C.” în activitatea de proxenetism, în sensul că la solicitarea lui S., susnumiţii transportau prostituatele de la domiciliu în diverse discoteci şi cluburi, dar şi încasau sumele de bani obţinute de acestea din practicarea prostituţiei, pe care apoi le predau lui „S.C.”. A precizat, de asemenea, numita R.C.că, spre deosebire de ceilalţi doi, chiar şi după arestarea lui „S.” (n.n. B.V.) în anul 2004, „F.” a continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie a numitei R.M., iar banii obţinuţi ajungeau în cele din urmă la familia lui „S.”, acesta din urmă, aflat în arest, coordonându-l pe inculpatul G.Ş. prin intermediul telefonului mobil.

La data de 08.06.2006 martorul cu identitate protejată O.L.a declarat: „Începând cu anul 1997, am făcut parte din antuR.ul lui B.V.

zis ,,S.C.”, astfel că am avut posibilitatea să iau la cunoştinţă de activitatea infracţI.ală a acestuia şi a oamenilor săi de încredere.

În acea perioadă principala sursă de venit a lui S. era acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. Pe parcurs, devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut referire erau ,,A.” (n.n. I.A.), ,,A. B.”(n.n.D.A.) şi ,,F. ”(n.n. G.Ş.). Cunosc că aceste persoane aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere care aparţineau lui S. (n.n.B.V.) şi care erau ţinute de acesta în vila sa situată pe ................... Aceste prostituate erau transportate la cererea lui S. în discoteca B-O.pentru a racola clienţi în vederea practicării prostituţiei”…

În completarea probatoriului şi martorul cu identitate protejată, S.Z. a afirmat că „...după anul 2000, „S.C.”, cu ajutorul unor oameni de încredere, ca „F.” şi „A.”, a continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie având ca loc de racolare a clienţilor în special discoteca H.”.

Rolul inculpatului G.Ş. şi faptul că se afla la baza piramidei grupului infracţI.al a fost subliniat şi în schema cuprinsă în rechizitoriu.

24. G.E.Prostituţia şi proxenetismul din discoteca H. erau controlate de B.V.

zis „S.C.” şi coordonat în numele acestuia de către „A.C.”, care avea constituită în jurul ei o grupare prin intermediul căreia reuşea să constrângă, prin violenţe şi ameninţări, achitarea unor taxe de protecţie de către alţi proxeneţi care acţI.au în discoteca H.. Unul dintre membrii marcanţi ai acestei grupări, remarcat şi prin vechimea pe care o avea ca proxenet în discoteca H. (de la mijlocul anilor 90), a fost inculpatul G.E. zis „E.C.”, cunoscut şi ca fiind unul dintre proxeneţii cu cele mai multe femei. Între aceste prostituate, au fost identificate şi audiate martorele S.R.I. şi S.M.. O parte din sumele de bani obţinute de acestea din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi, reveneau inculpatului G.E. care, în schimb, le asigura protecţia în cadrul discotecii H..

De altfel pentru activitatea de proxenetism desfăşurată inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul 801/D/P/2005, în stare de arest.

Apartenenţa sa la grupul A. C.care acţI.a în H. sub forma aderării şi sprijinirii grupului acesteia a fost reliefată de probatoriul preponderent testimonial. - martorii O.L., P.L., N.P. S., I.F.A., P.C. E., C.Ş., S.M., D.N.N.precum şi inculpatii I.D. si I.A. „Cunosc că şi S.ajuta pe A.în activitatea de proxenetism, cazând prostituatele (unele minore) şi supraveghindu-le pentru a nu fugi. Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc

pe U., ,,C.” B., ,,P.”, ,,C.E.”, ,,S.”, I.L., J..” (declaraţia martorului cu identitate protejată O.L., din data de 08.06. 2006).

„Ştiu faptul că în Discotecă aveau prostituate „C.B.”, „C.E.”, „T.”, „Ş.S.”, E.V.şi alţii.”(declaraţia martorei P.L. din data de 18.06.2005)

„C.E.” avea în discotecă următoarele prostituate: M., E., T., L., A., N.şi S..

Stiu că E.C. avea doi şoferi pe care îi folosea pentru a transporta prostituatele…:aceşti şoferi primeau pe lângă banii obţinuţi din curse cu prostituate, un aşa-zis salariu L.r de 100 dolari de la E.C..” (declaraţia martorei cu identitate protejată N.P. S. din data de 02.09. 2004).”

„ …În discoteca H. mai acţI.au şi alţi proxeneţi, dintre aceştia îi menţiO.z pe următorii: …C.B., C.E., J., I., S..”(declaraţia martorei cu identitate protejată N.P. S. din data de 17.12. 2004).

,,… Am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu ceilalţi membrii ai „brigăzii” sale, şi anume: „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale din discotecă.

… Un alt eveniment care a avut loc în această perioadă a constat în aşa-numita „grevă” a proxeneţilor şi prostituatelor din discoteca H.. Astfel, în urma unei neînţelegeri dintre A.C. şi patronii discotecii, pe care îi cunosc sub numele de „N.I.” şi „N.B.”, prima a interzis accesul prostituatelor sale în discotecă, dând dispoziţie în acest sens şi celorlalţi proxeneţi, care s-au conformat. După aproximativ trei sau patru zile, întrucât ambele tabere pierdeau bani, a avut loc o întâlnire între „N.I.”, pe de o parte, iar pe de cealaltă parte, ca reprezentanţi ai A., au participat „C.B.” şi „C.-E.”, după unele discuţii ajungând la un acord, în urma căruia s-a R.at activitatea de proxenetism şi prostituţie în discotecă. (declaraţia inculpatului I.D. zis ,,J.” din data de 14.09.2005).

În continuare, cu ocazia întocmirii procesului verbal de recunoaştere după planşă foto din data de 14.09.2005, inculpatul I.D. zis ,,J.”, a precizat: ,,…Recunosc persO. de la poziţia nr. 2 ca fiind ,,C.E.”, proxenet din discoteca H.. Acesta făcea parte din grupul infracţI.al organizat, coordonat de A.C..”

,,…Aşa cum am aratat şi în declaraţiile anterioare în perioada 2003 – 2004 am desfăşurat activităţi de proxenetism în discoteca H., în sensul că am avut două prostituate. De asemeN.în această perioada am făcut parte din ,,brigada” de proxeneţi a A. C., fiind una dintre persoanele de încredere ale acesteia, alături de B.I., U., G.Ş., M., I.M., G.E., cu toţii fiind coordonaţi în activitatea de proxenetism de către A.C..” (declaraţia inculpatului I.D. zis „J.” din data de din data de 06.06.2006)

De asemenea, cu ocazia audierii din data de 04.07.2005 inculpatul I.A. zis ,,A.”, a precizat: „… „C.E.” era şi el apropiat al A. C., fiind folosit însă pentru intimidare în cadrul discotecii. Pentru brigada A. C.era important ca atunci când se prefigura un conflict cu alţi proxeneţi,

să existe destule persoane de partea ei că să se poată riposta prin violenţă ori prin intimidare. Pentru astfel de situaţii erau folosiţi C.E., I.L. şi alţii.”

,,…Alţi proxeneţi din antuR.ul acestora (n.n. S.A. şi U.C.) erau: C.B., Ş., T., C.E., S. …”(declaraţia martorei I.F.A. din data de 06.05.2005).

,,Dintre proxeneţii din discoteca H. îi cunosc pe următorii: A.C., G., U.C., B.I., G.E. zis ,,E.C.”, J., G.Ş., S.”.

De asemenea, A.era sprijinită în activitatea ei de „G.” şi de o brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era formată din următorii: U.C., B.I., G.E., J., M., R., I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea „A. C.” pentru a impune tuturor celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de protecţie (declaraţia martorei P.C. E.din data de 19.04.2005).

„Referitor la proxenetul „C.E.”, precizez faptul că acesta coordona activitatea de prostituţie a mai multor tinere în discoteca H.. Dintre acestea amintesc pe: T.A. E.G., surorile S.R. şi S.M., toate trei din municipiul ......, T.L. din comuna .........., judeţul .......... S.A.M.din Bucureşti, T. şi N.– ambele din Republica Moldova şi DA. din Bucureşti.

Aceste prostituate obişnuiau să-i predea lui „C.E.”, jumătate din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei prin intermediul unui individ pe nume „A.”. Acesta transporta prostituatele lui „C.E.” la discoteca H.. Cunosc faptul că, după descinderile poliţiei din cursul anului 2004 în discoteca H., „C.E.” le-a cerut prostituatelor sale să nu declare nimic în legătură cu persO. lui şi activitatea de prostituţie şi proxenetism din acea discotecă, iar în situaţia în care vor fi chemate pentru audieri de către organele de cercetare penală să ia legătura cu avocatul său, pe nume V., pentru a le asista juridic.” (declaraţia martorei cu identitate protejată C.Ş. din data de 22.08.2005)

,,Acesta, (n.n. inculpatul G.E.) mi-a propus şi mie să practic prostituţia sub protecţia lui …precizez că G.E. coordona activitatea de prostituţie a unui număr de şapte tinere, cărora le lua jumătate din bani.” (declaraţia martorei S.M., din data de 20.10.2005).

,,În discoteca H. ştiu că desfăşurau activitatea de proxeneţi următoarele persoane:…S.C., A., U., J., S., E.C., G..” (declaraţia martorei D.N.N.aflată în vol. XVI dup, la fila 402).

25./26. M.. zis ,,L.” şi B.R.C. zis ,,R.”SAU,,J.”Ca membrii ai grupării de proxeneţi ai „A. C.”, în perioada 2002 –

2004, acţI.ând în baza aceleeaşi rezoluţii infracţI.ale, inculpatii M.. şi B.R.C. au derulat şi activităţi de proxenetism în cadrul discotecii H.. În acest sens, au înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe tinere, le-au asigurat protecţia, le-au transportat la discotecă ori la clienţii

racolaţi de acestea şi au tras totodată foloase materiale de pe urma acestor activităţi, obţinând de la prostituatele pe care le controlau o parte din banii proveniţi din întreţinerea de raporturi sexuale. De asemenea, cei doi acţI.au la ordinul ,,A. C.”, având misiuN.de a impune plata taxelor de protecţie celorlalţi proxeneţi care aduceau prostituate în discoteca H., adesea folosind violenţa. Pentru a-şi reaL.obiectivul, cei doi foloseau ca mod de O.re răpirea şi sechestrarea prostituatelor ce aparţineau unor proxeneţi independenţi, care nu înţelegeau că aveau obligaţia de a achita periodic diverse sume de bani cu titlu de taxe de protecţie ,,A. C.”.

În acest sens s-a retinuat rolul pe care cei doi inculpaţi l-au avut în lipsirea de libertate în mod ileG.a martorelor U.N., C.V. şi C.A., oriG.re din Republica Moldova. Acestea se aflau pe teritoriul ţării noastre din perioada anilor 2000 - 2002, locuiau într-un apartament închiriat de numitul M.P., situat pe strada ........şi practicau prostituţia sub protecţia şi coordonarea acestuia – trimis în judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2004. În condiţiile în care părţile vătămate frecventau discoteca H. de unde îşi racolau clienţii, acestea au intrat în atenţia grupării de proxeneţi condusă de S.A. zisă „A.C.”, întrucât proxenetul acestora, M.P., refuza să se supună regulilor instituite în discotecă şi să achite taxa de protecţie care fusese impusă. In L. iunie 2003, numita S.A. a pus la cale o metodă prin care proxenetului M.P.să-i fie atrasă atenţia cu privire la taxele de protecţie care-i erau solicitate.

În acest sens, într-o dimineaţă, în jurul orelor 03.00 inculpaţii M.. zis „I.L.” şi B.R.C. împreună cu U.C., G.Ş.zis „Ş.S.L” (cunoscut cu numele de G.) şi „M.”, acţI.ând în baza rezoluţiei infracţI.ale care le-a fost insuflată de conducătoarea grupării din care făceau parte, S.A., au blocat în forţă cu diverse autovehicule, autoturismul taxi în care se aflau martorele U.N., C.A.şi C.V. care plecau de la discoteca H., mergând spre casă şi le-au răpit.

Pentru aceste fapte de lipsire de libertate faţă de inculpatii S.A., B.V., U.C. a fost pronunţată pe fond o hotărâre de condamnare (sentinţa penală nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală) urmare a sesizării instanţei de judecată prin rechizitoriul cu nr. 367/D/P/2004, iar la data de 13.12.2005, inc. M.. zis „I.L.” şi B.R.C. au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 801/D/P/2005 pentru infracţiuN. prev. de art.189 alin 1,2 şi 5 din Codul penal.

În continuare, fetelor sechestrate nu li s-a permis să-şi folosească aparatele de telefonie moB. şi au fost duse împotriva voinţei lor la o terasă unde au fost obligate să consume băuturi alcoolice, după care au fost transportate la o locuinţă, situată în ………….., locuinţă închiriată de martora G.A.M. (o prostituată a inc. M..), unde au fost ţinute circa 12 ore, supuse la violenţe şi obligate să întreţină raporturi sexuale cu persoanele care le-au lipsit de libertate.

În intervalul de timp în care părţile vătămate au fost lipsite de libertate în mod ilegal, răpitorii au ţinut legătura telefonic cu numita S.A. căreia i se adresau cu apelativul „Ş.”. Totodată, aceasta a fost văzută de cele trei martore în aproprierea autovehiculului în care au fost ţinute cu forţa şi transportate de la plecarea din parcarea discotecii H..

La un moment dat, martorei C.V. i s-a permis să ia legătura telefonic cu proxenetul său, M.P., şi să-l încunoştiinţeze despre cele întâmplate, iar unul dintre răpitori, pe nume „M.” i-a comunicat numitului M.P.situaţia prostituatelor sale şi i-a recomandat ca pentru soluţI.area situaţiei ivite să-l contacteze pe B.V.

După această convorbire telefonică, M.P.s-a deplasat la locuinţa numitului B.V. zis „S.C.” şi, în baza discuţiilor purtate cu acesta şi cu participarea numiţilor S.A. şi U.C., a obţinut eliberarea părţilor vătămate, obligându-se la plata unei sume de 300 de dolari şi la predarea ulterioară către S.A. a unei persoane de sex feminin care să se prostitueze pentru „C.C.”.

Imediat după înţelegerea intervenită cu B.V., cele trei fete au fost eliberate şi li s-a permis să plece din locuinţa în care au fost sechestrate.

Probatoriul testimonial administrat a fost atestat si prin declaraţia inculpatul I.A., care la data de 04.07.2005 a aratat următoarele: „Cunosc faptul că A.C. avea constituită o brigadă din oamenii apropiaţi ei şi că solicita ca ceilalţi proxeneţi din discoteca „H.” să-i plătească taxe de protecţie în schimbul permisiunii de a veni cu prostituate la discotecă. Din brigada A. C.făceau parte următoarele persoane: Ş.S.l, B.I., U.C., R., M., J., I.L. şi alţii” precum şi de declaraţiile martorilor:- O.L.martor cu identitate protejată, care, l-a data de 08.06. 2006, a declarat următoarele: „Tot în discoteca H. desfăşura activităţi de proxenetism şi sora fraţilor C., A.care,la rândul ei, avea şi ea o ,,brigadă” proprie în subordine. Dintre persoanele care se subordonau A. le amintesc pe U., ,,C.” B., ,,P.”, ,,C.E.”, ,,S.”, I.L., J..”- N.P. martora cu identitate protejată, care la data de 17.06.2005, a declarat următoarele: „Despre A.C. cunosc faptul că în activităţile ei infracţI.ale era sprijinită de fraţii ei, S. şi N.. A., folosindu-se de brigada pe care şi-o formase în acest scop, solicita şi obţiN.taxe de protecţie de la ceilalţi proxeneţi pentru ca să le permită să-şi aducă prostituatele la loC.l respectiv. A.C. îi ameninţa pe cei care nu i se supuneau, că vor fi supuşi la violenţe din partea fraţilor ei şi din partea celorlalţi oameni pe care aceştia-i aveau.

Din brigada A. făceau parte: „C.B.”, U., „J.”, Ş.„S.”, „R.”.Aceeasi martora cu identitate protejată N.P., la data de

17.06.2005, a declarat: ,,J. şi R.(n.n. B.R.C.), pe care i-am arătat din planşa foto, erau oamenii A. pe care de asemeN.îi folosea la acţiuni violente.”

Fiind audiat, inculpatul I.D. (persoană care a făcut parte din ,,brigada” A. şi finul acesteia), a declarat: „În urma acestui eveniment, am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu ceilalţi membrii ai „brigăzii” sale, şi anume : „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale din discotecă.

În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la timp taxa de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una sau mai multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în urma achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare.”


În declaraţia din data de 14.09.2005, inculpatul I.D. zis ,,J.”, a declarat: „Tot în această perioadă, A.C. a hotărât să trimită mai multe tinere în Elveţia, pentru a practica prostituţia. În acest sens, în L. martie sau aprilie, A.împreună cu „U.” au transportat trei tinere în Elveţia, cu un ………… (n.n. activităţi confirmate şi de verificările efectuate în evidenţele poliţiei de frontieră aflate la dosarul cauzei). Aceste tinere se numeau: V., C. şi V.P.. Ulterior, întrucât se scoteau profituri serioase, au mai fost transportate şi alte prostituate pe nume: A.M.(n.n. martora G.A.M.), „C.” (n.n. martora P.L.), G., E. şi A.. Aceste tinere au fost transportate de către fratele A., „G.”, I.M., R. şi U.

Cunosc personal toate aceste aspecte, întrucât l-am însoţit şi eu pe „U.” în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile.

PersO. care are în prezent grijă de prostituatele C.C.în Elveţia este unul din membrii „brigăzii” A. C., rămas în libertate, pe nume „R.”.

Procesul – verbal de confruntare din 06.10. 2005 dintre I.D. zis ,,J.” şi G.E. zis ,,C.” (ambii proxeneţi din gruparea A.S.), a atestat aspectele reliefate în declaraţiile expuse mai sus.

Fiind audiată la data de 19.04.2005, martora P.C. a afirmat următoarele: „De asemenea, A.era sprijinită în activitatea ei de „G.” şi de o brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era formată din următorii: U.C., B.I., G.E., J., M., R., I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea A. C.pentru a impune tuturor celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de protecţie.”

La data de 16.05.2006 martorul cu identitate protejată S.Z. a afirmat: „A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H. care avea reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era frecventată numai de cetăţeni străini .

În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J.”, M., I.„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea că sarcina şi cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.

În cursul anilor 2003-aprilie 2004, la sugestia unui proxenet poreclit „S.”, S.C. împreună cu sora sa A.şi fratele său „G.” au hotărât să trimită

un număr de prostituate în Elveţia, deoarece auziseră că se puteau astfel obţine profituri considerabile. În primă faza au fost transportate de către U. şi I.„L.” un număr de patru prostituate, iar ulterior „G.” împreună cu „J.” au mai transportat alte câteva fete.”

Cu ocazia efectuării unei recunoaşteri după planşă foto la data de 11.07.2005, martorul cu identitate protejată C.V. a declarat: „Cu ocazia prezentei audieri mi se prezintă planşa fotografică X 4 conţinând fotografiile a şase bărbaţi. Arăt că îi recunosc pe cei de la poziţiile 1, 5 şi 6 ca fiind următorii: „J.”, „J.” şi „C.”. Cu această ocazie mi se comunică şi datele de stare civilă ale celor recunoscuţi de mine şi anume: la poziţia nr.5: B.R.C. , de ……din ……….; despre „J.” cunosc că era unul din apropiaţii lui S.A., zisă „A.C.”, pe care o sprijiN.în supravegherea prostituatelor acesteia. Pe acest „J.” l-am văzut de mai multe ori venind la şedinţele de judecată, însoţind-o pe S.S. zisă „M.C.”, aceştia recurgând la intimidarea şi ameninţarea persoanelor prezente în sala de judecată. Cunosc faptul că „J.” a fost cel care o sprijiN.pe S.S. pe holul tribunalului când aceasta a fost reţinută în cursul anului 2004, imagini care au fost difuzate şi pe cA.lele de ştiri.”

27.V.A.În condiţiile în care prostituţia şi proxenetismul din discoteca H.

erau controlate de S.A. zisă „A.C.”, prin intermediul grupării pe care şi-o formase, un rol în coordonarea activităţii prostituatelor i-a revenit şi inculpatei V.A., iubita unuia dintre cei mai importanţi oameni ai „A. C.” şi anume a lui U.C.. Inculpata V.A., pe lângă faptul că-şi obţiN.principalele mijloace de existenţă din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi pe care-i racola dintre clienţii discotecii H., în perioada 2002 – 2004, ca membră a grupării de proxeneţi ce acţI.a în discoteca H., a exercitat un control în numele inculpaţilor S.A. şi U.C. asupra celorlalte prostituate pe care aceştia le aveau.

În condiţiile în care S.A., U.C. şi ceilalţi proxeneţi se aflau în parcare, în timp ce prostituatele acestora erau trimise în incinta discotecii pentru a racola clienţi cu care să întreţină raporturi sexuale, inculpatei V.A. i-a revenit rolul de a le supraveghea pe prostituate, de a le îndemna să găsească şi să racoleze câţi mai mulţi clienţi, cu atât mai mult cu cât unele dintre tinere nu practicau prostituţia de bună voie. (minorele B.N.S., P.A.zisă „I.” şi altele).

În acest sens, în perioada arătată, inculpata V.A. le-a îndemnat pe numitele B.N.S., I., T. V.şi pe celelalte prostituate ale grupării A. C.să practice prostituţia în discoteca H. şi le-a înlesnit această activitate, asigurându-se că acestea vor racola un număr cât mai mare de clienţi, atunci când erau transportate şi ţinute la discotecă în acest scop. De

asemenea, alături de U.C., inculpata se implica în colectarea sumelor de bani de la prostituatele ce erau coordonate de gruparea A.S..

Astfel, în sprijinul celor de mai sus, este probatoriul administrat sub forma declaraţiilor de parte vătămată, de martor cât şi ale celorlalţi inculpaţi , completate cu interceptările telefonice în care inculpata vorbeşte cu S.S. sau ceilalţi inculpaţi discută despre aceasta. De asemenea, în unele convorbiri inculpata V.A. comunică telefonic cu numita T. V., care se prostitua în Elveţia pentru A.C., solicitându-i „......”Să ţină aproape” şi să trimită regulat diverse sume de bani obţinute din prostituţie, „lui tanti M.” - inculpatei S.S.. În acest mod este conturată apartenenţa inculpatei V.A. la grupul de crimă organizată, ea fiind direct coordonată de tanti M.- inc. S.S., deoarece fraţii B.şi sora lor, S.A., se aflau în stare de arest preventiv. Din conţiN.l interceptărilor telefonice se relevă aspectul că şi după arestarea acestora „industria” de exploatare sexuală a „fetiţelor” – diverse prostituate şi benefiiciile acestora obţinute în consecinţă, a continuat, prin inculpatele tanti M.(n.n.S.S.) şi V.A..

Din probatoriu a rezultat că banii obţinuţi de prostituate în Elveţia erau trimisi în România de către un anume” F.C.”, iar destinatarul lor în România erau S.S. sau V.A., aceasta în cazul în care nu erau aduşi personal de către S.C. (în acest sens fiind declaraţiile martorului S.Z. şi ale inculpatului I.D. zis ,,J.”, precum şi transferurile bancare care atestă aspectele relevate)

Fiind audiată la data de 06.12.2004, martora B.N.S. a afirmat următoarele: ,,…Pe traseu el (n.n. inculpatul U.C.) mi-a spus că la discotecă mă va preda unei prostituate prietenă cu el, pe nume A.(n.n. inculpata V.A.), care urma să mă iniţieze cu privire la modul cum trebuia să racolez un bărbat şi să mă comport cu el, precum şi cu privire la raporturile sexuale pe care urma să le întreţin cu acesta.…La discoteca H. am fost aşteptaţi de A., cu care a vorbit la telefon în legătură cu persO. mea. Acolo U. m-a transferat acesteia, după care a plecat, spunându-mi că va reveni la discotecă dimineaţa, pentru a mă transporta la o locuinţă, unde urmam să fiu găzduită. Am fost întrebată şi de A.cu privire la vârsta pe care o aveam (n.n. 15 ani), eu comunicându-i datele reale. Apoi aceasta mi-a dat unele instrucţiuni, spunându-mi să nu accept să plec cu vreun bărbat pentru a întreţine raporturi sexuale pentru sume mai mici de 150 de euro. În situaţia în care din diferite motive nu puteam să-i plătim banii lui U., aceştia erau încasaţi de A., care la rândul său îi preda lui U..”

La data de 12.05.2005, martora R.M. a declarat următoarele: „Dintre proxeneţii de la discoteca H. îi amintesc pe următorii: Gruparea de proxeneţi condusă de „U.” şi „A.” erau „C.B.”, „J.”, „Ş.” şi „A.”, o apropiată a lui „U.”. Toţi aceşti proxeneţi coordonau la rândul lor

activitatea de prostituţie a mai multor tinere, cărora le luau aproape toţi banii proveniţi din prostituţie, o cotă parte din aceşti bani reveN.fiecăruia din aceşti proxeneţi, iar restul ajungea în buzunarul lui „S.C.” prin intermediul surorii sale „A.”.”

Cu ocazia audierii din data de 23.11.2005, martora cu identitate protejată N.P. S. a declarat: „V.A., prostituata lui U., se ocupa şi de coordonarea celorlalte prostituate ale lui U., le bătea şi le trăgea la răspundere dacă nu aduceau suficienţi bani din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi.

O alta martoră cu identitate protejată, G.D., la data de 13.05.2005, a declarat: „Sub coordonarea lui U. în Elvetia s-a prostituat şi V.A., concubina acestuia. Fetele din Elvetia erau coordonate în activitatea de prostitutie de catre A.iar dupa plecarea acesteia, de catre V.. Activitatea de proxenetism a apropiatilor lui U., G. şi A.a continuat şi dupa arestarea acestora , sens în care cunosc că V.A. a fost persO. care s-a ocupat de coordonarea activitatii de prostitutie şi de colectarea banilor care se obtineau din intretinerea de raporturi sexuale de catre fetele din Elvetia. Chiar daca nu am fost niciodata prietena cu V.A., cunosc faptul că aceasta tiN.legatura telefonic cu V., prostituata din Elvetia care se ocupa de coordonarea celorlalte fete care se prostituau în tara mentI.ata. Banii obtinuti din prostitutie în Elvetia erau trimisi în tara prin sistemul Western UnI.. La expeditor la aceste transferuri era trecut un anume C.D.F. ori alte persoane, fie fictive fie reale. Codul de O.tiune de transfer era comunicat uneori prin SMS, iar destinatarul banilor era fie V.A., fie chiar şi tanti M..

Despre V.A. mai cunosc faptul că referitor la proxenetismul din H., aceasta coordona activitatea celorlalte prostituate ale lui U. ori ale A.i. V.A. le tragea la raspundere pe fete ,se ingrijea ca acestea sa obţină pentru U. profituri cat mai mari din prostitutie.”

Fiind audiat la data de 14.09.2005, inculpatul I.D. a declarat: „A.împreună cu U. au transportat trei tinere în Elveţia cu un ……. (n.n. aspect confirmat inclusiv de verificările efectuate în evidenţele poliţiei de frontieră)…Cunosc personal toate aceste aspecte, întrucât l-am însoţit şi eu pe U. în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile. Precizez că sumele de bani câştigate în Elveţia ajungeau, după arestarea A. şi G., L.M. acestora, S.S., fiind aduşi de V.A. personal sau trimişi prin sistemul Western UnI.. După arestarea A.S. şi a lui U.C., inculpata V.A. (împreună cu I.D. zis ,,J.” şi S.S.) a încercat să influenţeze anumite părţi vătămate din dosar să îşi schimbe declaraţiile în favoarea membrilor grupării, ţinând în permanenţă legătura cu ceilalţi membrii ai grupării (în special U.C.), fapt reliefat de declaraţii şi interceptări telefonice.

La data de de 03.06.2005, martora cu identitate protejată T.L.a declarat: „…Cunosc faptul că în urmă cu două sau trei luni V.A.,

prostituata lui U., s-a deplasat împreună cu „J.” la Constanţa pentru a o găsi pe I. şi pentru a o determina să dea declaraţii mincinoase.

Fiind audiat la data de 14.09.2005, inculpatul I.D. a declarat: „…Am întrebat-o pe V.A. dacă a mai ţinut legătura cu prostituatele lui S.A. aflate în Elveţia…A.mi-a confirmat că a vorbit cu ,,P.”, una din prostituatele care i-a trimis bani de acolo…mi-a spus că ea are treabă doar cu ,,P.”, în sensul că trebuie să aibă control asupra acestei prostituate, pentru ca aceasta să-i trimită bani A., iar aceşti bani să ajungă la S.A..

…Aceasta mi-a transmis faptul că a vorbit cu U.C. şi acesta mi-a sugerat prin ea să am grijă ce declar în cazul în care voi fi audiat, referindu-se la faptul că nu trebuia să declar organelor de poliţie despre activitatea sa din sfera crimei organizate şi proxenetismului, activitate pe care eu o cunoşteam foarte bine. De asemenea, U.C. mi-a mai transmis prin V.A. să mă sustrag urmăririii penale, pentru că riscam să fiu şi eu arestat.”

Fiind audiată la data de 11.07.2005, cu privire la o anume convorbire telefonica, martora B.N.S.declarat: „Cu privire la acea convorbire telefonică precizez că îmi recunosc vocea că fiind a mea, eu fiind apelată de V.A. cu care am şi discutat, iar apoi am continuat discuţia cu S.S. zisă ,,tanti M.”.

În această discuţie S.S. îmi reproşează faptul de a fi făcut anumite declaraţii în faţa organelor de poliţie despre G., A., N.I. şi B. (patronii discotecii H.), I., U. şi S.. De asemeN.m-a ameninţat că îmi va face rău şi să fiu atentă când ies din scara blocului.”

28.A.I.Inculpatul A.I.zis „N.I.” în aparenţă o persoană onoraB., era în

perioada incriminată unul din patronii discotecii H.. În fapt, era administratorul C.ului H. şi persO. la care fac trimitere martorii că era un punct cheie al industriei din H..

Astfel, fiind audiată la data 23.11.2005, martora cu identitate protejată N.P. a declarat: „A.C. era mână în mână cu I. (n.n. A.I.), fratele patronului discotecii, care administra discoteca. I. ştia că în discotecă se derulau activităţi de proxenetism şi era de acord cu acest lucru. Posibil în schimbul unor sume de bani. Acesta se înţelegea bine cu A..”

Din declaraţiile inculpatilor a reieşit faptul că A.I.era una din persoanele fără a cărui participare era imposiB. desfăşurarea activităţilor de proxenetism şi prostituţie din discoteca H., datorită poziţei pe care acesta o avea (n.n. administrator – fiind în acelaşi timp fratele acţI.arului principal A.D.). În acest sens, inculpatul a stabilit împreună cu proxeneţii din gruparea condusă de S.A., în perioada 2000 – 2004, o serie de reguli a căror respectare permitea desfăşurarea în bune condiţii a actelor

de proxenetism şi prostituţie din discoteca H.. Astfel, una dintre principalele reguli stabilite era aceea ca fiecare prostituată care îşi racola clienţii din discoteca H., (independent de numărul clienţilor dintr-o noapte) să achite personalului de deservire o sumă de bani ce reprezenta echivalentul unei sticle de şampanie (aproximativ 1.500.000 ROL) pentru fiecare client racolat. Beneficiile erau substanţiale, avându-se în vedere perioada de timp la care se face raportarea şi suma exprimată.

Cu ocazia audierii din data de 05.06.2006, inculpatul I.A. a afirmat: „În perioada 2000-2002 am fost unul de oamenii de încredere ai lui B.V. zis „S.C.” ajutându-l cu precădere la activitatea de proxenetism pe care o desfăşura. De asemenea, eram folosit de S. în special la transportarea prostituatelor în Discoteca H.. Pe parcursul derulării activităţii de proxenetism am ajuns să-i cunosc pe patronii discotecii H. pe care îi ştiu sub numele de ,,B.” şi ,,I.”, venind în contact direct doar cu ultimul. Astfel, cunosc că cei doi erau la curent cu activitatea de proxenetism şi prostituţie desfăşurată în loC.l lor, implicându-se în aceste activităţi, în sensul că stabileau de comun acord cu gruparea de proxeneţi condusă de ,,A.C.” numărul prostituatelor care puteau intra în discotecă, impunând acestor prostituate o taxă de intrare de 100.000 mii lei, precum şi o consumaţie obligatorie în valoare de aproximativ 1.500.000 mii lei (echivalentul unei sticle de şampanie). Dacă una din prostituate nu efectua această consumaţie obligatorie, era considerată ca fiind,,datoare”, fiind obligată să plăteasca restanţa în următoarea zi, în caz contrar ,,I.” nevrând să-i mai permită intrarea în discotecă. Persoanele de legătură dintre gruparea de proxeneţi condusă de A.şi patronii discotecii erau U.C. şi B.I.. În situaţia izbucnirii unui conflict între prostituate sau proxeneţi şi cnducerea discotecii, U. şi B.legătura cu „I.”, mediind respectivul conflict.”

Cu ocazia audierii din data de 06.06.2006, inculpatul I.D. zis „J.”, a declarat: „Tot în această perioadă, datorită activităţii de proxenetism derulate, i-am cunoscut pe patronii discotecii H., cărora mă adresam cu apelativele de ,,N.B.” şi ,,N.I.”. Precizez că am fost în relaţii mai apropiate în special cu ,,N.I.”. Arăt că cei doi patroni sprijineau gruparea de proxeneţi condusă de A., punând loC.l la dispoziţia a aproximativ de 150 de prostituate (mare parte dintre ele fiind coordonate de către oamenii de încredere ai A.), în aşa fel încât acestea puteau să-şi racoleze nestingherite clienţii, care erau în totalitate cetăţeni străini veniţi special cu scopul de a întreţine raporturi sexuale contra cost. Discoteca H. era cunoscută în acea perioadă că fiind cel mai mare stabiliment din ţară, unde se practica prostituţia la nivel industrial. Patronii loC.lui, în special ,,N.I.”, se aflau în mod direct în legătură cu ,,brigada” de proxeneţi a A. C., discutând frecvent cu aceştia despre aspectele legate

de activitatea de proxenetism şi prostituţie desfăşurată în loC.l lor. Astfel atunci când se iveau neânţelegeri între prostituate sau acestea refuzau să achite personalului de servire din discotecă suma de 1.500.000 mii lei (echivalentul unei sticle de şampanie, ce trebuia plătită indiferent dacă era consumată sau nu) de fiecare dată când racolau câte un client, „N.I.” lua legătura cu proxeneţii acestora pentru a soluţI.a diferendul respectiv.

Arăt că plata sumei de 1.500.000 mil. lei era obligatorie pentru fiecare prostituată în parte, aceasta fiind o ,,taxă” impusă de patronii discotecii, în schimbul faptului că acceptau ca prostituatele să-şi racoleze clienţii din loC.l lor. Persoanele desemnate de către A.să ţină legătura cu patronii discotecii erau în special B.I. şi G.E.. B.avea în cadrul grupării de proxeneţi şi funcţia de mediator de conflicte, el conducând întotdeauna negocierile cu ,,N.I.” şi ceilalţi reprezentaţi din conducerea discotecii. Unul dintre motivele discuţiilor îl reprezenta numărul şi calitatea prostituatelor introduse în discotecă, care trebuiau stabilite de comun acord de către cele două părţi, ,,N.I.” având pretenţia ca fetele ce practicau prostituţia în loC.l sau să fie prezentabile, să nu producă scandal şi cel mai important aspect să achite suma de 1.500.000 .mil. lei de fiecare dată când racolau un client. MenţiO.z că această taxă era un motiv de nemulţumire atât pentru proxeneţi, cât şi pentru prostituate, astfel încât la un moment dat toţi proxeneţii au refuzat să-şi mai lase prostituatele în discotecă. După aproximativ trei sau patru zile, deoarece pierdeau prea mulţi bani, s-a negociat o înţelegere între ,,N.I.” şi B.I., în urma căreia s-a R.at activitatea de prostituţie, fetele plătind în continuare taxa impusă de către ,,N.I.”.

În denunţul formulat în data de 27.07.2006, inculpatul U.C., precizează: „În decursul anului 2000 am început să frecventez discoteca H., unde m-am ocupat cu activităţi de proxenetism. În vederea acestei activităţi am colaborat cu patronul discotecii, numitul A.I., care a fost de acord ca fetele pe care le coordonam să se prostitueze la discoteca H.. În momentul în care am decis să colaborăm, subsemnatul şi patronul discotecii am stabilit o serie de reguli…

Precizez că patronul discotecii avea colaborări şi cu alţi proxeneţi cărora le-a impus aceleaşi reguli ca şi mie. Aceşti proxeneţi sunt ,,C.B.”, ,,C.E.”, ,,E.”, G.” şi ceilalţi inculpaţi care sunt cu mine în acelaşi dosar.

Precizez că cel la care am făcut referire ca fiind patronul discotecii se numeşte A.I.zis „N.I.”.

Fiind audiată la data de 06.12.2004, martora B.N.S.declarat: „Mai cunosc că pentru ca fiecare fată să poată pleca din discotecă cu fiecare client pe care îl racola, patronii discotecii, pe care îi cunosc sub numele de I. şi B., le impuN.să facă în fiecare seară consumaţie obligatorie la bar

de cel puţin 1000000 – 2000000 lei; în caz contrar aceştia dădeau dispoziţie să nu mai avem acces în discotecă.”

Cu ocazia audierii la data de 04.12.2004, martora D.N.N.a declarat: „Am stat de vorbă cu numitul I., unul dintre patronii discotecii H., căruia i-am spus că am fost luată cu forţa de către E.şi constrânsă să mă prostituez”.

De asemenea, la data de 16.09.2004, martora C.I.C. a confirmă prin declaraţia sa că: „Patronii discotecii H., pe care îi ştiu sub numele de B. şi fratele acestuia I., cunoşteau faptul că în această discotecă se practica prostituţia, fiind de acord cu acest lucru. De asemenea, atunci când trebuia să plecăm cu unul din clienţii discotecii pentru a întreţine raporturi sexuale contra cost, I. ne obliga să plătim la bar suma de 1.500.000 lei, ceea ce reprezenta echivalentul unei sticle de şampanie, care trebuia achitată indiferent dacă respectiva băutură era consumată sau nu. În cazul în care plecam cu clientul şi nu achitam suma menţI.ată, I. ne interzicea accesul în discotecă.”

Cu ocazia audierii din data 03.12.2004, martora cu identitate protejată S.Ş.ia A. a declarat următoarele: „…Patronii discotecii H. cunoşteau că toate tinerele din discotecă erau prostituate…patronii ne condiţI.au ca, în momentul în care racolăm un client să-l determinăm pe acesta să facă consumaţie în valoare de cel puţin 300.000 lei.”

La data de 25.11.2004, învinuita A.C.R., a declarat: ,,…Precizez că atât patronul discotecii, pe care îl ştiu sub numele

de B., cât şi şeful de sală, pe care îl ştiu sub numele de I., cunoşteau faptul că noi practicăm prostituţia în local, fiind de acord cu acest lucru, întrucât obţineau foloase materiale de pe urma noastră”..

Fiind audiată la data de 16.09.2004, învinuita G. O. M., a declarat: ,,…Patronii discotecii pe care îi ştiu sub numele de B. şi fratele

acestuia I., ştiau că noi practicăm prostituţia în respectivul local.…I. ne-a cerut ca, în cazul în care vroiam să plecăm cu un client să

practicăm raporturi sexuale, să achităm la bar o sumă ce reprezenta echivalentul unei sticle de şampanie, respectiv 1.500.000 lei.”

În apărarea sa, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul A.I.a propus trei martori pe situaţia de fapt, probă testimonială încuviinţată de P.. Astfel, un martor, numitul G.M., audiat la data de 16.10.2006, a declarat că era un obişnuit al discotecii H., până la începutul anului 2004, însă frecventa loC.l, cam de două ori pe saptămână, numai între orele 20-23, ore la care îl vedea pe inculpat care supraveghea activitatea angajaţilor, iar fructele din fructiera de pe masă erau inclusă în nota de plată, însemnând 100.000 Rol - 150.000 Rol. S-au avut in vedere aceste aspecte, deoarece inculpatul a susţinut că fetele care plecau din discotecă plăteau acea sumă de bani, la plecare, contravaloarea fructelor de pe masa fiecăreia. Aceasta, contrar

aspectelor declarate de prostituate care au explicat că suma de 1.500.000 Rol (de zece ori mai mare), care era contravaloarea unei sticle de champanie, reprezenta taxa pe care ele o plăteau pentru faptul că li se permitea să-şi racoleze clienţii din discotaca H.. De altfel, acest martor a susţinut că a vazut cetăţeni străini, cetăţeni români şi tinere care predominau.

În aceeaşi zi un alt martor, propus de inculpat, respectiv D.F.– M.a declarat că fusesese, în perioada 1997- 2004, un obişnuit al loC.lui H., mergând iniţial cu prietena, apoi soţia sa, şi că observase mulţi tineri şi tinere, fără a putea afirma care este predominanţa lor. Afirmă însă că fructele de pe masă erau incluse în nota de plată finală, ele însemnând 150.000 Rol-200.000. Rol.

Un alt martor audiat, numitul B.R., client al discotecii, a declarat că în perioada 1996-aprilie 2004, a observat mai multe grupuri de tinere care intrau în discoteca H., comportându-se ca nişte consumatoare obişnuite şi care dansau pe ring. Susţine însă că pe masa normală a clientului nu se aflau fructe - în concordonanţă cu declaraţiile prostituatelor - iar în parcarea discotecii a văzut multe taxiuri şi grupuri razleţe de indivizi (n.n. proxeneţii-care erau în parcarea aflată lângă discotecă).

S-a remarcat faptul că aceşti martori au încetat să mai frecventeze discoteca respectivă, după aprilie 2004, (n.n. deşi loC.l funcţiO.ază în continuare, acum fiind numai restaurant) mai precis după intervenţia organelor de urmărire penală, ca şi faptul că, în mod vădit, declaraţiile lor sunt influenţate de inculpat, deoarece după audierea primului martor, respectiv a lui B.R., care a declarat aspecte concorde cu realitatea – referitoare la fructele de pe masa clientului care nu existau, la ceilalţi doi martori audiaţi ulterior, situaţia se schimbă.

29.P.A. zis „L. ” Inculpatul P.A., zis „L.” - fost apropiat loial al „C.S. şi N.C.” - era

unul dintre proxeneţii care se situa în zona de lux a acestei afaceri, în sensul că „fetele” lui mergeau la clienţii care le solicitau pentru acte sexuale, la comandă. Modalitatea era următoarea: d-nul „L.” primea comanda de la diverşi angajaţi ai marilor hoteluri din Capitală (recepţiO.ri, bagajişti, curieri, personal de pază, chiar şi a unor directori de cazinouri) şi acţI.a în consecinţă, trimiţând prostituata disponiB. să ofere servicii sexuale contra cost, clientului care o solicita. Aşadar, acest inculpat era pe o treaptă superioară, în raport de ceilalţi proxeneţi A.lizaţi în această cauză, ceea ce nu însemna că era independent ci plătea şi el taxă lui B.V., ca mulţi alţi proxeneţi, care au fost dati ca exemplu mai sus. Uneori mai apăreau inconveniente pentru P.A., în sensul că se putea întâmpla ca toate prostituatele lui să fie ocupate, moment în care apela

atât la prietenul său şi „coleg de meserie”, S.M., cât şi la concubina acestuia din urmă, C.T.., care, împreună, aveau propriile prostituate.

Prin rechizitoriul nr.331/P/13.11.2004, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:- trafic de persoane constând în faptul că, acţI.ând în baza unei rezoluţii infracţI.ale unice, începând cu anul 2001 le-a recrutat în vederea exploatării ca prostituate pe minorele P.I.N.şi P.A.D.şi le-a transferat pe acestea şi pe minora M.I.M. (pe aceasta din urmă, începând cu L. noiembrie 2003) unor diverşi bărbaţi pentru a se prostitua, fiind condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la trei pedeapse cu închisoarea de câte 6 ani fiecare, reduse în apel la câte 4 ani închisoare;- proxenetism, constând în aceea că în perioada 2001 – mai 2004, în baza aceleaşi rezoluţii infracţI.ale, a recrutat pe numitele G.E.F., I.A.C. şi a îndemnat, înlesnit şi tras foloase materiale din practicarea prostituţiei de către G.E.F., I.A.C., B.L., C.O.şi U.N., fiind condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia 1 Penală, la pedeapsa închisorii de 5 ani, redusă în apel la 4 ani închisoare;- complicitate la săvârşirea infracţiunii de şantaj, constând în aceea că, în cursul anului 2003, partea vătămată (n.n. martora in prezenta cauza) U.N. a fost şantajată de inculpatul B.V. să-i plătească suma de 3.000 de euro, iar inculpatul P.A. a fost de acord să-l ajute pe inculpat să-şi dobândească produsul faptei de şantaj şi să primească de la partea vătămată, pe măsură ce aceasta aduna banii, tranşe de câte 500 de euro, pe care să le remită la rândul său inculpatului B.V. până la acoperirea întregii sume, fiind condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni şi achitat în faza procesuală a apelului.

Pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 din Legea 39/2003 a O.t disjungerea cauzei, fapt care face obiectul acestui dosar. Cu privire la faptele pentru care a fost condamnat şi care intră în scopul infracţiunii de crimă organizată, s-a precizat că modul de O.re al inculpatului P.A. viza o clientelă staB. şi selectă pentru prostituatele pe care le furniza, fie că erau prostituate pe care le pR.a la rândul său de la martora C.T.. şi inculpatul S.M., fie că erau prostituatele sale. Urmărind eficientizarea activităţilor de proxenetism şi trafic de persoane, martora C.T.. si cei doi inculpati, S.M. şi P.A. au constituit o grupare infracţI.ală organizată, legătura dintre aceştia şi inculpatul B.V. fiind realizată prin intermediul inculpatului P.A., care, în schimbul protecţiei de care beneficia, era obligat să-i remită inculpatului B.V. o parte din veniturile obţinute din exploatarea prostituatelor.

Probatoriul administrat sub forma declaraţiilor de învinuit sau de martor atestă aceste aspecte:

- martora C.T.. a declarat la data de 01.06.2005: „În schimbul protecţiei pe care o primea de la „S.C.” şi în schimbul permisiunii de a folosi numele lui „S.C.”, „L.” era obligat să-i plătească o parte din banii pe care îi obţiN.din proxenetism.

Astfel cum era organizată lumea interlopă în sfera proxenetismului la nivelul Municipiului Bucureşti, nu puteai rezista ca proxenet fără să ai o protecţie din partea unei persoane cu influenţă în sfera lumii interlope.

Precizez că „L.” a afirmat de nenumărate ori în faţa mea, cât şi a fetelor (n.n.prostituate) care locuiau cu mine că este mâna dreaptă a lui „S.” şi că percepe comisI.de la fete din prostituţie şi pentru a-i da o parte lui „S.C.”.- la data de 14.09.2005, inculpatul I.D. a declarat: „P.A., zis „L.”, împreună cu S.M., răspundea de coordonarea a unei anumite părţi, (cea care nu avea legătură cu H.l) a activităţii de proxenetism a C.C.. Cunosc faptul că atât „F.” (n.n. D.S.) cât şi „L.” cotizau lui S.C., la intervale regulate, diverse sume de bani ce proveneau din activităţile infracţI.ale pe care le coordonau”… - la data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejată T.I., a declarat: ”Unul din protejaţii lui S.C. era P.A. zis „L.”, proxenet care le avea drept prostituate pe „G.”, „P.” şi „E.”. Totodată, „L.” mai apela şi la prostituatele cunoscute drept „rusoaice”, care se aflau sub controlul lui S.M.; în schimbul clienţilor pe care-i găsea „L.” acestor prostituate, percepea un comisI.de 50% din banii obţinuţi din întreţinerea de raporturi sexuale”.

”În schimbul protecţiei pe care „L.” o primea de la S.C. şi în schimbul dreptului de a se prezenta ca fiind „omul lui S.C.”, A. P.zis „L.” era obligat să-i dea acestuia o parte din banii pe care îi obţiN.din activitatea de proxenetism”.

” Ştiu că la S.C. au apelat diverşi interlopi pentru a-i solicita protecţia şi prin intermediul lui „L.”. Pentru orice fel de intervenţie de acest fel, toate persoanele care intermediau relaţia cu S.C. beneficiau de un avantaj material”.

Interceptările telefonice atestă atât activitatea infracţI.ală a inculpatului sub forma traficului de persoane, cât şi rolul său avut în cadrul grupării lui B.I., legătura sa fiind B.V..

De altfel, fiind audiat la data de 21.09.2004, numitul M.P., a declarat : ”Un alt grup de proxeneţi care aveau prostituate în H. (n.n. discoteca) era format din M.S., L. (n.n. P.A.) şi T. (n.n. C.T..). Şi acest grup plătea taxă de protecţie C.C.”.- la data de 08.12.2004, martora C.I. E.a declarat: „Ştiu că şi A. P.zis « L. » era proxenet, având fete care se prostituau pentru el. Totodată, „L.”, atunci când avea clienţi, bărbaţi care doreau să întreţină raporturi sexuale contra cost, apela şi la prostituatele altor proxeneţi „.

„..Din banii obţinuţi din proxenetism, „L.” îi dădea o parte lui S.C., împrejurare care mi-a fost relatată de ambii …„

„În primăvara sau vara anului 2003, P.A. a adus la locuinţa lui S. două prostituate gemene în vârstă de 17 ani, dintre care una se chema « I.», pentru ca acestea să întreţină raporturi sexuale cu nişte cetăţeni italieni.

P.A. le-a predat pe acestea lui S., care a întreţinut raporturi sexuale cu una dintre ele, după care nu le-a mai permis să plece până când proxenetul lor nu a achitat o taxă de răscumpărare. Aceste fete au fost ţinute la locuinţa lui S. câteva zile, contrar voinţei lor, iar eu am fost de faţă la restaurantul O. atunci când proxenetul celor două prostituate a negociat personal cu S. condiţiile în care ar putea fi eliberate ».

„Arăt că acest proxenet este o cunoştinţă de-a lui „S.” (n.n. martorul O.A.) şi a lui „L.”.- la data de 24.08.2005, inculpatul R.L.a declarat: „Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o grupare organizată având ca lider necontestat pe B.I. alături de fratele său B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H.”.

„Fraţii B.şi membrii C.acestora savârşeau următoarele genuri de infracţiuni: proxenetism, lipsire de libertate, şantaj, înşelăciuni, tâlhării, furturi”.- la data de 17.08.2005, martorul cu identitate protejată A.V.a confirmat rolul lui P.A., precum şi activitatea acestuia de proxenetism, declarând: „Despre S. şi N.C. cunosc că pe lângă preocupările în sfera împrumuturilor băneşti acordate cu camătă şi a infracţiunilor cu violenţă aceştia erau implicaţi şi în activităţi de proxenetism şi trafic de persoane, în sensul că trăgeau foloase materiale de pe urma unor prostituate a căror activitate cei doi o coordonau prin intermediul numitului P.A. zis „L.” şi a numitei S.A., sora acestora.” - martorul cu identitate protejată, A.A., la data de 16.08.2005 a declarat : „L. (n.n. P.A.) era persO. care se ocupa de prostituatele lui „S.”, în sensul că le căuta clienţi pentru a întreţine relaţii sexuale, le transporta în locurile unde urmau să se întâlnească cu aceştia şi le asigura protecţia spunând tot timpul că sunt femeile lui S..

Principalele locuri unde aceste fete erau duse pentru a practica prostituţia erau Discoteca H., Hotelurile S., M., H., Discoteca B. şi altele”.- la data de 16.05.2005, martorul cu identitate protejată S.Z., a declarat: „Un om de baza în activitatea de proxenetism coordonată de „S.C.” era A. zis „L.” (n.n. P.A.), care la rândul sau coordona activitatea de prostituţie a mai multor tinere, printre care şi minore, profitul obţinut de acesta revenind în mare parte lui „S.C.”. „L.” îşi plasa prostituatele la diferite hoteluri din capitală, unde accesul acestora era înlesnit de către

unii angajaţi. A. zis „L.”, la rândul său, era sprijinit în activitatea infracţI.ală de proxenetism de un proxenet pe care îl cunosc sub numele de C.„C.”, în sensul că acesta îi plasa prostituatele lui „L.” la diferiţi clienţi, pe care îi racola.

C.„C.” avea în legătură mai multe prostituate pe care le plasa cu precădere la hotelurile din centrul capitalei”.

Fiind audiat la data de 16.08.2004, privind convorbirea telefonică din data de 26.03.2004 ora 23,08, de la postul telefonic .........la postul telefonic ………, inculpatul P.A. a comentat următoarele aspecte: „Recunosc vocile de pe înregistrare ca fiind a mea şi a unui alt proxenet, C.C., căruia îi aparţine şi numărul de ………... În discuţie eu îi spun lui C.C. că am nevoie de 6 prostituate la clubul B., unde veniseră 6 clienţi nemţi. Îi spun proxenetului că nu pot să iau prostituatele T.C., deoarece era ziua acesteia şi erau libere. În final stabilesc cu C.C. să-şi adune prostituatele şi să le aducă la 00,30-01,00 la B.”.

La data de 18.05.2006, martora G.E.F.a susţinut declaraţia inculpatului afirmând: „Un alt proxenet care îl sprijiN.pe L. în activitatea sa era C.zis „C.” care şi acesta la rândul său coordona mai multe prostituate, pe care le plasa de asemeN.la hotelurile din Bucureşti, cu precădere la cele din centru. În situaţia în care L. avea prea mulţi clienţi, solicita de la C.„C.” prostituatele acestuia”.

Despre activitatea infracţI.ală a inculpatului P.A., la data de 04.06.2005, martorul cu identitate protejată C.V.a declarat: „Precizez că în anul 2002, chiar dacă „S.” (n.n. B.V.) era arestat, el coordona activitatea de exploatare a prostituatelor, acţI.ând prin intermediul „A. C.” şi prin intermediul lui A. P.zis „L.”.

„Pentru a beneficia de protecţia lui S.C. şi pentru a se putea folosi de numele acestuia, L. era obligat să-i plătească lui S. o parte din banii pe care îi obţiN.din proxenetism. Totodată L. era şi cel care se ocupa de prostituatele lui S., în sensul că le transporta la locurile unde îşi racolau clienţi, le găsea combinaţii, în sensul că le găsea clienţi cu care să întreţină relaţii sexuale şi le acorda protecţie”.

„Totodată S.C., direct sau prin persoane interpuse, racola diverse fete pentru activitatea de prostituţie şi se ocupa împreună cu L. de trimiterea unor tinere în Spania în vederea practicării prostituţiei. În acest sens arăt că L. era cel care se ocupa de pregătirea femeilor şi de transportarea lor în Spania. Cunosc faptul că fetele care se prostituau în Spania trebuiau să trimită bani în ţară pentru S.C. fie prin intermediul unui transfer bancar, fie prin intermediu alimentării unor carduri bancare. Ştiu faptul că atunci când erau duse în Spania de verificarea şi coordonarea lor în străinătate se ocupau alte persoane, subordonaţi ai lui L., atunci când L. nu era prezent personal în Spania”.

Probatoriul continuă în sensul conturării participaţiei infracţI.ale a inculpatului, expusă mai sus, prin declaraţia inculpatului I.A.:

”Arăt că eu am fost omul lui S.C. cam până în perioada când acesta s-a eliberat din penitenciar, la sfârşitul anului 2002. După această perioadă, principalul om de încredere al lui S.C. a devenit P.A. zis „L.”. L., de asemenea, derula activităţi de proxenetism, sub protecţia lui S.C.. Unul dintre „sclavii” lui S. era un anume F., care era folosit de S. atât la transportarea prostituatelor, cât şi pentru colectarea diferitelor sume de bani obţinute de prostituatele lui S. ori solicitate de S. de la alţi proxeneţi ca taxă de protecţie.

Spre deosebire de L., aflat pe o treaptă superioară în raport cu mine, eu şi cu acest F. eram folosiţi pentru transportarea femeilor şi colectarea de bani. F. era folosit pentru activităţi în cartierele R.şi F., iar eu pentru restul Bucureştiului.

Întrucât am fost de faţă la unele situaţii de acest gen, cunosc că „L.” a fost folosit de S.C. pentru ademenirea unor prostituate, urmărindu-se obţinerea de bani în modalitatea arătată mai sus, de la proxeneţii acestora”.

De asemenea, convorbirile telefonice, interceptate în mod autorizat, au condus la concluzia că faptele de proxenetism şi trafic de persoane derulate de inculpatul P.A. se făceau cu ştiinţa şi cu implicarea inculpatilor B.I. şi B.V., cărora le reveneau o parte din sumele de bani obţinute din exploatarea tinerelor care fie că au fost constrânse, fie au acceptat să practice prostituţia.

La data de 17.07.2004, martora U.N., parte vătămată a infracţiunii de şantaj, într-o cauză pentru care inculpatii B.V. şi P.A. au fost trimişi în judecată şi condamnaţi, declara: ”În drum spre adresa unde locuiam, „L.” (n.n. P.A.) mi-a spus că individul care-mi ceruse suma de 3.000 euro este S.C. şi că el, L., este mâna lui dreaptă şi am stabilit cu el că în momentul în care adunam câte 500 euro de pe urma practicării prostituţiei, să-i dau lui şi el să-i dea lui S.C.” .

Martorul cu identitate protejată O.L., la data de 08.06.2006, a declarat: ”O altă persoană de încredere a lui S. era P.A. zis ,,L.”, care la rândul său avea mai multe prostituate pe care le exploata, iar din banii obţinuţi îi dădea o cotă-parte lui S.”.

Pe lângă activitatea infracţI.ală de proxenetism desfăsurată de inculpatul P.A. în complicitate cu inculpatul S.M. şi martora din prezenta cauza C.T.. şi sub coordonarea inculpatului B.V., P.A. se implica şi în activitatea de „a aplica amenzi” proxeneţilor care pretindea că „l-au ars”, A.că l-au păcălit pe el sau pe un alt proxenet din cadrul grupului de crimă organizată, în sensul că i-au luat, fără a plăti preţul, o prostituată ce aparţinuse inculpatului S.M.. Referitor la rolul lui B.V., acesta a fost un «intermediar» între S.M. şi P.A. în conflictul creat de amendarea lui C.,

cel care îi luase prostituata lui S.M.. În fapt, B.V. îl păcălea pe acesta din urmă, oferindu-i protecţia sa contra sumei de 1.500 USD (la momentul anului 2003).

Relativ la aspectele de mai sus, la data de 01.07.2004, martora C.T.., a declarat : „ Ştiu că după câteva zile M.S. s-a întâlnit cu L. şi cu C. şi l-au pus pe acesta din urmă să-i plătească suma de 1.000 USD lui S. (n.n. B.V.) pentru S. (n.n. prostituată)”

Tot în sensul realizării unei „recuperări”, din convorbirea telefonică din 09.09.2003 purtată între B.V. şi P.A. a rezultat că o fostă prostituată de-a lui P.A., în prezent om de afaceri, dispuN.de o cantitate de marfă pe care inculpatul se hotărâse să o ia, lucru pe care i-l propuN.lui B.V.…(”s-o perpelească”).

30. INCULPATUL S.M.S.M. - persoană cu o statură impozantă, a fost angajat de-a lungul

timpului ca agent de pază (bodyguard) la o serie de loC.ri de noapte şi discoteci, şi totodată un apropiat al „C.S. şi N.C.”, fiind o persoană care avea toate „calităţile” necesare pentru a putea pune, împreună cu martora C.T.., bazele unei grupări care să tragă foloase materiale din activitatea de prostituţie. În cadrul grupului de crimă organizată, inculpatul S.M. a avut o poziţie superioară, incontestaB., demonstrată prin aceea că s-a bucurat de oarecare independenţă. Astfel, avea fete care se prostituau pentru el, sprijinindu-l pe B.V., în mod direct, cu sume de bani, fapt arătat şi de convorbirile telefonice interceptate în mod autorizat, cât şi indirect, prin aceea că îi dădea numitului „L.” – inculpatul P.A., jumătate din sumele de bani obţinute din prostituarea „fetelor” sale, cu acea parte a clienţilor racolaţi de către „ L.”, sume de bani care urmau un adevărat circuit, prin aceea că ajungeau la „S.C.”. Inculpatul S.M. cunoştea că banii respectivi erau destinaţi lui B.V., deoarece totul era cu ştiinţa lui, sens în care există ca probă textul unor convorbiri telefonice, iar alteori acesta din urmă se implica în mod direct în a aplica corecţii unui client care agresase fizic o prostituată de-a lui S.M..

La data de 01.07.2004, martora C.T.., a declarat: ” Ştiu că după câteva zile M.S. s-a întâlnit cu L. şi cu C. şi l-au pus pe acesta din urmă să-i plătească suma de 1.000 USD lui S. (n.n. B.V.) pentru S. (n.n. prostituată)”.

Prin rechizitoriul nr.331/P/13.11.2004, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de : - trafic de persoane, constând în faptul că a pR.at în cursul lunii noiembrie 2003 pe minora M.I.M. în vederea exploatării de la învinuitul D.V.şi folosită ca prostituată până în primăvara anului 2004, fiind condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 6 ani;

- proxenetism, costând în aceea că, împreună cu martora din prezenta cauza, C.T.., din cursul anului 2000 şi până în primăvara anului 2004 au racolat o serie de persoane de sex masculin dispuse să plătească diverse sume de bani pentru a beneficia de serviciile prostituatelor pe care acestea le ofereau. În activitatea lor infracţI.ală, cei doi au înlesnit practicarea prostituţiei de către C.O.., B.L., U.N., P.A.A.şi minora M.I.M., trăgând totodată foloase materiale din această activitate, prin perceperea unui comisI.pentru fiecare dintre clienţii prostituatelor, fiind condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 5 ani;- şantaj, constând în faptul că în cursul lunii decembrie 2002 martora P.A.A., luând hotărârea de a renunţa la practicarea prostituţiei, i-a comunicat acest fapt lui C.T.. şi inculpatului S.M., împrejurare care a condus la crearea unei stări conflictuale care avea drept substrat nemulţumirea celor doi proxeneti cu privire la faptul că prin plecarea părţii vătămate (martora în prezenta cauza) P.A.A.pierd şi o sursă importantă de venituri.

În perioada care a urmat, inculpatul S.M., prin exercitarea de ameninţări şi presiuni psihice repetate, a determinat-o pe partea vătămată să fie de acord cu achitarea în mai multe tranşe a sumei totale de 5.000 de dolari USD, fiind condamnat pentru această faptă prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni. Pedeapsa principală a rămas de 6 ani, rezultată în urma contopirii prin înlăturarea sporului de 6 luni aplicat de instanţa de fond, în apel.

Rolul inculpatului S.M. a fost unul dual, de protector, persoană capaB. să intervină în situaţia unor neplăceri ivite cu alte grupări infracţI.ale în cazul în care era necesară folosirea violenţei ori a relaţiilor din lumea interlopă a Capitalei, precum şi de persoană care racolează diverşi „clienţi” dispuşi să plătească pentru a întreţine raporturi sexuale cu prostituatele asupra cărora avea un control împreună cu martora C.T...

Urmărind eficientizarea activităţilor de proxenetism şi trafic de persoane, C.T.., inculpatul S.M. împreună cu inculpatul P.A. au constituit o grupare infracţI.ală organizată, legătura dintre aceştia şi inculpatul B.V. fiind realizată prin intermediul inculpatului P.A., care, în schimbul protecţiei de care beneficia, era obligat să-i remită inculpatului B.V. o parte din veniturile obţinute din exploatarea prostituatelor.

În condiţiile în care pentru cei trei inculpaţi obţinerea de venituri cât mai mari, constituia un obiectiv, aceştia şi-au creat o reţea de sprijin formată din diverse persoane care furnizau clienţi dispuşi să plătească diverse sume de bani în schimbul întreţinerii de raporturi sexuale.

Astfel, persoanele care solicitau de la S.M., C.T.. şi P.A., prostituate pentru a le oferi mai departe unor clienţi, au fost numiţii:- P.G.(condamnată prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 Cod penal), soluţie definitivă prin retragerea apelului de către susnumită;- M.F.P.(condamnat prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 Cod penal), sentinţă definitivă prin retragerea apelului de către susnumit; - B.N. M.(condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia 1 Penală, la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 C.p.) aplicându-i-se dispoziţiile relative la suspendarea acesteia în calea de atac a apelului;- Ş.G.A., cercetat în prezenta cauză pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal;- D.I., cercetat în prezenta cauză pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.

Şi inculpatul P.A. a arătat la data de 24.05.2004, modalitatea prin care se derula activitatea de proxenetism dintre el şi ceilalţi doi proxeneţi, respectiv, C.T.. şi S.M. : ”Atunci când le găseam clienţi acestor prostituate ale T., procedam în modul în care l-am descris mai sus, banii împărtindu-i, în mod eG.cu aceasta, A.că cu T..” ”T. a avut şi o prostituată minoră pe nume M. (n.n. M.I.M.) care i-a fost vânduta lui S.M. de unul pe nume V.(n.n. D.V.). Pe M., cu toate că ştiam că este minoră, am scos-o la combinaţii în 6 rânduri, în sensul că i-am găsit clienţi cu care să întreţină raporturi sexuale contra cost”.

Fiind audiat la data de 04.07.2005, inculpatul I.A., a declarat: ”Şi S.M. făcea parte din antuR., el aflându-se cu S. pe poziţii de respect reciproc. Ştiu că S.solicitat într-o ocazie lui S.C. eliberarea unor prostituate ale unui proxenet pe care nu mi-l mai amintesc”.

În L. februarie 2004, B.V. a trimis un grup de patru indivizi pentru a recupera o fotografie compromiţătoare pentru un ceţăţean italian, pe nume R.A., de la un fost angajat al acestuia, căruia îi datora o sumă de bani. Unul dintre recuperatori (n.n. B.G.I.) s-a recomandat ca fiind nepotul lui „S.C.”, moment în care, fostul angajat, în persO. numitului S.M.., care avea în posesie respectiva fotografie, (sau mai multe după cum a rezultat din conţiN.l unor convorbiri telefonice), a solicitat să vorbească cu B.V. căruia i-a transmis că este naşul lui,al inculpatului S.M..

Fiind audiat la data de 13.02.2006, martorul S.M.., a declarat: ”Imediat după discuţia telefonică cu B.V. am fost sunat pe telefonul meu mobil cu ………8 de către M.S., care la rândul său fusese sunat de B.V.. Acesta mi-a transmis că indivizii care veniseră la mine (n.n. domiciliul martorului) erau oamenii lui B.V. şi să le dau acestora o fotografie”.

La data de 09.08.2005, martorul cu identitate protejată T.I., a declarat: ”Unul din protejaţii lui S.C. era P.A. zis „L.”, proxenet care le avea drept prostituate pe „G.”, „P.” şi „E.”. Totodată, „L.” mai apela şi la prostituatele cunoscute drept „rusoaice”, care se aflau sub controlul lui S.M.”.

„Într-una din situaţii, pe fondul unor neînţelegeri cu un alt proxenet, cunosc că S.M. i-a solicitat lui S.C. să intervină şi să-l determine pe acesta să adopte un comportament adecvat şi să nu mai exercite violenţe asupra unora dintre prostituatele lui S.”.

Rolul şi legăturile inculpatului S.M. au fost susţinute şi de declaraţia inculpatului I.D. din data de 14.09.2005: ”În continuare P.A., zis „L.”, împreună cu S.M., răspundea de coordonarea a unei anumite părţi, (cea care nu avea legătură cu H.l) a activităţii de proxenetism a C.C.”.

Aspectele de mai sus au fost susţinute şi de numitul M.P.zis „T.” care, la data de 02.09.2005, a declarat: ”Cunosc faptul că încă din perioada 1997-1998 C.T.. , zisă „T.”, S.M. şi P.A., zis „L.” coordonau activitatea de prostituţie a mai multor tinere, printre care şi minore din ţară şi din Republica Moldova, dintre care amintesc pe: B.L. şi C.O... Ulterior, respectiv după anul 2000, cei trei au coordonat activitatea de prostituţie şi numitelor: U.N.din Republica Moldova, P.A.A.şi M.M. I.a”.

31. D.I. zis „C.T.” Inculpatul D.I. a apărut în grupul infracţI.al din jurul lui S.M.,

activitatea sa de bază fiind aceea de proxenetism. În activitatea lor infractI.ală, de proxenetism şi trafic de persoane, inculpatul S.M. şi C.T.. şi-au creat o reţea de sprijin formată din diverse persoane care furnizau clienţi dispuşi să plătească diverse sume de bani în schimbul întreţinerii de raporturi sexuale. Astfel de persoane care solicitau de la cei doi prostituate pentru a le oferi mai departe unor clienţi, au fost numitii: P.G.(condamnată prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, definitivă, la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 Cod penal), M.F.P.(condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, definitivă, la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 Cod penal), B.N. M.(condamnat prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni, cu suspendare

sub supraveghere, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329 alin.1 şi 3 Cod penal), Ş.G.A. şi D.I..

Inculpatul D.I. zis “C.T.”, un cunoscut şi prieten al inculpatului S.M. din perioada anului 2000, găsea clienţi pentru prostituatele găzduite de martora C.T.., respectiv B.L., C.O.., U.N. şi minora M.I.a M.. Acesta, începând cu anul 2003, când a devenit patronul restaurantului „T.” situat pe ……….. şi pâna în L. aprilie 2004, a solicitat frecvent prostituatele găzduite de martora C.T.., pentru clienţii săi din restaurant, în vederea întreţinerii de raporturi sexuale contra cost. Astfel, în perioada indicată, inculpatul D.I., pe baza înţelegerilor avute cu martora C.T.. şi cu inculpatul S.M. racola diverse persoane de sex masculin, care erau dispuse să plătească sume de bani pentru a întreţine raporturi sexuale cu o prostituată, după care o contacta fie pe martora C.T.., fie pe inc. S.M. pentru a solicita prezenţa uneia din următoarele prostituate: U.N., B.L., C.O.. sau M.I.M..

Martora C.T.. a mai declarat: „...Am fost sunată de C., patronul restaurantului Tracia, situat pe .........., care mi-a cerut să trimit pe N.şi pe M. la restaurantul său, la ora 18,00, pentru că are clienţi pentru ele. Le-am trimis pe cele două fete, fiecare primind câte 50 USD de la clienţii cu care au întreţinut raporturi sexuale şi care fuseseră racolaţi de C.”.

Martora C.T.. l-a recunoscut din planşa foto pe „C.” în persO. inculpatului D.I..

Fiind audiată la data de 02.07.2004, martora C.O.., a declarat: ”Patronul restaurantului T. din Bucureşti, pe nume C.era bun prieten cu S.M. şi aceştia ne găseau clienţi cu care ne făceau cunoştinţă în vederea întreţinerii de raporturi sexuale contra cost cu aceştia, lucru pe care l-am făcut de mai multe ori atât eu, cât şi B.L., U.N.şi M.M.”.

La data de 11.05.2006, martora B.L. a declarat: ”La scurt timp după ce am fost prezentate lui C.(n.n. D.I.), acesta a început să ne solicite, prin intermediul lui C.T.. sau al lui S.M., pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost cu clienţii racolaţi de el din incinta restaurantului al cărui patron era”.

”Ajunse la restaurant, C.ne indica masa clienţilor care în prima fază trebuia să le ţinem companie şi să stabilim preţul pe care aceştia urmau să-l achite pentru întreţinerea de raporturi sexuale. În continuare plecam cu clienţii la locaţiile lor, unde întreţineam relaţii sexuale aşa cum stabilisem, contra cost”.

B.L. l-a recunoscut din planşa foto pe C., în persO. inculpatului D.I..

Aspectele de mai sus au fost confirmate prin declaraţia martorei U.N., care a declarat: ”În perioada toamna 2003 - aprilie 2004, perioadă în care am practicat prostituţia şi am fost găzduită de C.T.., C.mi-a

înlesnit practicarea prostituţiei cu aproximativ 10 bărbaţi cu care am întreţinut raporturi sexuale contra unor sume de bani”.

U.N.l-a recunoscut din planşa foto pe C., în persO. inculpatului D.I..

De asemenea, martorul I.M.., la data de 30.10.2004, a declarat: „De mai mult timp mă cunosc cu D.I. căruia i se spune C., el fiind până de curând unul din patronii restaurantului T., restaurant pe care-l frecventam şi eu. Despre D.I. arăt că de multe ori, atunci când doream să cunosc o damă de companie apelam la el pentru acest lucru, sens în care îmi rezolva acest lucru.

Referitor la acest lucru, arăt că prin intermediul lui D.I. am cunoscut o tânără pe care o cheamă L.sau N., din câte îmi amintesc”.

Martorul I.M.. a recunoscut-o pe L.din planşa foto, în persO. numitei B.L. .

32. Ş.G.A.Inculpatul Ş.G.A. - fost angajat al hotelului L. în funcţia de curier, la

finele anului 2003, în care calitate a racolat-o pe B.L. (cunoscută acestuia ca prostituată) în sensul că, într-una din seri, în timp ce aceasta pleca de la un client cu care se prostituase, cazat în hotel, a fost abordată de inculpat care i-a propus să-i lase un număr de telefon de contact pentru a fi sunată în vederea practicării prostituţiei. B.L. i-a transmis inculpatului atât numărul său de telefon, cât şi cel al martorei C.T.., care o găzduia, unul dintre proxeneţii săi.

În acest sens, la data de 14.06.2006, martora C.T.., care a recunoscut participaţia sa la săvârşirea faptei de proxenetism, a declarat : ”Una dintre persoanele care le-a înlesnit practicarea prostituţiei tinerelor care locuiau cu mine a fost Ş.A.”… „Despre Ş.A. cunosc faptul că era bagajist la hotelul L.”……” Ulterior Ş.a început să mă sune atât pe mine, pentru a-i trimite fetele (n.n., pe numitele B.L., C.O.., U.N.), cât şi direct pe B.L. cu care se cunoscuse iniţial, pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost cu clienţi cazaţi în hotelul unde acesta lucra. Acest lucru se întâmpla când Ş.A. era de serviciu în tura de noapte”…

”DIn banii obţinuţi de tinerele amintite mai sus din practicarea prostituţiei cu clienţii racolaţi de Ş., acesta îşi oprea un comisI.de 50%”.

În susţinerea celor declarate de martora C.T.. sunt şi comunicările administraţiei hotelului L. din care a rezultat faptul că tinerele (B.L., C.O.. şi U.N.) au vizitat turişti străini cazaţi în incinta hotelului în perioada 01.01.2004-31.05.2004, timp în care inculpatul Ş.G.A. se afla în serviciu.

În acest sens se exemplifică activitatea din noaptea de 27/28.02.2004, când inculpatul a solicitat de la C.T.. două prostituate pentru doi clienţi cazaţi în hotel.

Martora C.T.. a declarat la data de 06.06.2004 : „La data de 28.02.2004 ora 01,17 am fost contactată de un individ - Ş.pe care-l cunoşteam doar din discuţiile telefonice şi despre care ştiam că este bagajist la H.L., care m-a sunat să mă întrebe ce fac cele două fete care sunt în incinta hotelului L. cu un client racolat de el, pentru că nu ştia ce bani îi revin. I-am spus că fetele sunt deja cu un client în cameră şi primesc câte o sută de euro fiecare în urma întreţinerii de raporturi sexuale, partea lui fiind 50%”.

Fiind reaudiată, martora C.T.., a precizat : „Pe Ş.A. l-am cunoscut în prima fază doar prin telefon când se recomanda, însă, ulterior, mi-a fost prezentat de B.L. în timp ce se afla în serviciu în faţa hotelului L.”.

Martora C.T.. l-a indicat din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului Ş.G.A. cu ocazia efectuării recunoaşterii.

De altfel, fetele care practicau prostitutia au susţinut prin declaraţiile lor aspectele declarate de martora C.T...

Astfel, la data de 02.07.2004, numita B.L., a declarat: ”Despre Ş.cunosc faptul că este angajat al hotelului L. ca bagajist. Acesta când era de serviciu mă contacta telefonic spunându-mi să merg la hotel unde îmi spuN.numărul camerei unde trebuie să merg şi urcam la client în cameră. Din banii obţinuţi în urma întreţinerii de raporturi sexuale, 50% îi reveneau lui Ş..

Acesta a înlesnit practicarea prostituţiei şi lui C.O.. şi lui N.” (n.n. U.N.).

Martora C.O.., cu ocazia audierii din data de 02.07.2004, a declarat: ”O altă persoană care ne trimitea la combinaţii era Ş., portar la H.L.. Acesta îi telefona Ludmilei, chemându-ne la clienţii hotelului cu care întreţineam relaţii sexuale contra cost, iar noi îi dădeam jumătate din suma obţinută”. C.O.. l-a recunoscut din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului Ş.G.A..

La data de 03.07.2004, martora U.N.a declarat: ”La hotelul L. din Bucureşti lucra ca recepţiO.r un bărbat pe nume Ş., care ne găsea clienţi din rândul turiştilor cazaţi în acest hotel”…

”După ce noi întreţineam relaţii sexuale cu clientul şi primeam banii de la acesta, ne întâlneam cu Ş.în holul sau la recepţia hotelului şi îi dădeam jumătate din sumă”…

U.N.l-a recunoscut din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului Ş.G.A..

La cererea inculpatului au fost audiaţi doi martorii U.G.si M.C..Primul martor, numitul U.G.- în calitate de portar, a declarat că l-a

văzut pe colegul său, Ş.A. discutând în holul hotelului cu numita „L.”, despre care bănuia că e prostituată, (n.n. B.L., recunoscută de martor de pe planşa foto) care uneori veN.însoţită de alte două tinere, dintre care pe una a recunoscut-o de pe planşa foto ca fiind C.O.., pe care nu

le cunoaştea la acea dată, probabil tot prostituate. Martorul a mai susţinut că a văzut fete despre care ştia că se prostituau, că sunt din Republica Moldova şi care intrau în hotel. Este, aşadar, demonstrată legătura dintre Ş.A. şi prostituate, în concordanţă cu declaraţiile acestora din urmă. De altfel, prin adresă, hotelul „L.” ne-a comunicat intrările fetelor în hotel, care coincid cu declaraţiile fetelor, inclusiv cu interceptarea convorbirii telefonice dintre Ş.A. şi martora C.T...

Cel de-al doilea martor, recepţiO.r la acelaşi hotel, numitul M.C., care nu l-a văzut pe inculpat purtând discuţii aM.le sau personale cu persoane sex feminin care vizitau clienţii hotelului, însă a recunoscut două tinere de pe planşa foto (n.n. B.L. şi C.O..) care frecventau hotelul „L.”, cât şi hotelul „Intercontinental”. Este posibil să nu-l fi văzut, dar aceasta nu înseamnă că inculpatul nu s-a ocupat, în scopul obţinerii de vădite foloase materiale – circa jumătate din cât percepeau fetele de la un client pentru acte sexuale cu acesta, de acte de proxenetism în cadrul incintei hotelului în care isi desfasura activitatea.

33.M.V.A.In sarcina acestei inculpate s-a retinut ca sub pretextul recuperarii

unei datorii de la SC „Z.C.” SA din comuna …… a angajat pe G.C. zis „M.” si L.I. pentru a pR.a intreg patrimoniul al acestei societati comerciale, prin acte de amenintare si santaj.

Incepand cu L. decembrie 2003 acestia, insotiti de alte persoane din antuR.ul lor, au efectuat acte de amenintare si santaj la adresa partilor vatamate M.M. si M.G.., asociati ai firmei sus mentI.ate, pentru a-i determina sa achite datoria ori sa cedeze intregul patrimoniu al firmei.

La data de 05.01.2004, inculpatii G.C., L.I., C.L., B.L.F., insotiti de alte persoane din antuR.ul lor au patruns, fara drept, in incinta SC „Z.C.” SA, agresand personalul de serviciu al acesteia, pentru a-i gasi pe cei doi asociati si a-i determina sa plateasca datoria si negasindu-i au sechestrat intr-un birou si au incercat sa o rapeasca pe B.A.-R., fiica partii vatamate M.G.., dar aceasta a reusit sa scape la interventia fratelui sau B.V.si a salariatilor societatii.

De asemenea, s-a retinut ca inculpata a aderat la grupul infractI.al organizat format din B.I., G.C., L.I., C.L.si B.L.F. in scopul savarsirii infractiunii de santaj, infractiune care a fost comisa in conditiile descrise mai sus in dauna partilor vatamate M. M.. si M.G...

34. C.A.C. zis ”G.”La data de 25.02.2004, inculpatul C.A.C. a participat la o P.cere la

Restaurantul „B.” unde isi serba ziua de nastere baiatul inculpatului D.S.si, la un moment dat, nemultumiti de prestatia formatiei muzicale

inculpatii au adus injurii membrilor acesteia si patroanei restaurantului, respectiv numitei A.C., sechestrandu-i in incinta loC.lui si obligandu-i sa isi desfasoare in continuare activitatea peste orele de program. La respectiva P.cere participau aproximativ 25 de persoane din care 11 erau minori.

S-a retinut ca inculpatul minor C.A.C., impreuna cu inculpatii D.S.si P.C.S. l-au lovit pe solistul formatiei muzicale, numitul C.H.A., cu pumnul, dupa care a adresat injurii patroanei restaurantului, amenintand-o ca ii va inchide loC.l, apoi l-au scos pe seful formatiei muzicale in afara restaurantului unde au continuat sa il loveasca. De asemenea, l-a lovit pe chelner in zona toracica si l-a obligat sa stea in genunchi.

Desi doar o parte dintre membrii grupului inculpatului D.S.au exercitat in mod nemijlocit acte materiale cu continut infractI.al, printre acestia fiind si minorul C.A.C., un rol foarte important in crearea climatului general de teama a avut si atitudiN.celorlalti membrii ai grupului care nu au incercat nici un moment sa aplaneze starea conflictuala, ci dimpotriva se manifestau aprobator fata de aceste actiuni.

De asemenea, la anihilarea reactiei de impotrivire a angajatilor loC.lui si a membrilor formatiei muzicale, a contribuit insasi prezenta in numar mare a persoanelor care alcatuiau acest grup si manifestarea acestora, care a conturat un adevarat „spirit de gasca”.

La provocarea acestei stari de teama in randul angajatilor loC.lui si a membrilor formatiei muzicale au contribuit atat „faima” de care se bucurau in cartier inculpatul D.si membrii grupului sau, cunoscuti ca indivizi cu un comportament deosebit de violent, precum si atitudiN.adoptata de ceilalti membrii ai grupului, de aprobare a actiunilor desfasurate de catre inculpatii D.S., C.A.C. si P.C.S..

Astfel, s-a retinut ca inculpatul minor C.A.C. a aderat la grupul infractI.al condus de inculpatul D.S., participand alaturi de aceasta la diverse activitati infractI.ale, ca in cazul de fata, cand inculpatii au tulburat in mod grav linistea publica si s-au manifestat agresiv fata de personalul loC.lui „B.” si membrii formatiei muzicale.

Relevanta in acest sens este declaratia martorului cu identitate protejata S.P. care a aratat ca „F.” a pR.at controlul asupra persoanelor existente la acea ora in local, in sensul ca, prin acte de violenta, amenintari si injurii i-au obligat pe toti membrii personalului de serviciu sa nu paraseasca loC.l, sa nu se miste nimeni, punand o persO. din grupul sau sa stea de paza la usa si a strigat la formatia muzicala „eu sunt seful aici,cantati pA. vreau eu”, dupa aceea „F.” l-a lovit cu pumnul in maxilar si cu piciorul in torace pe ospatar, moment in care patrO. A.C. a intervenit ca sa aplaneze in acest mod agresiunea, insa i-a adresat si ei injurii .

Martorul a aratat totodata ca l-a auzit pe „F.” in timp ce ii adresa amenintari patroanei si anume:” Fa, vrei sa-l las pe „G.” sa te omoare, ca e minor si nu pateste nimic” - „G.l” fiind inculpatul C.A.C. care s-a ridicat de la masa unde stateau copiii si a inceput sa il loveasca pe seful formatiei muzicale cand inculpatii D.S.si P.C.l-au luat la bataie pe acesta.

Acest G. chiar a intrebat-o amenintator pe patrO. A.C.„Fa, vrei sa bag cutitul in tine?”.

Toata aceasta stare de temere si de umilire a angajatilor loC.lui a durat timp de o ora, pA. cand patrO. a reusit pe ascuns sa anunte telefonic politia.

Aceleasi relatari le-a facut si martorul cu identitate protejata B.E.si martorul cu identitate protejata F.E..

Martorul cu identitate protejata P.G.a relatat ca a fost indignat de injuriile si cuvintele obscene proferate de „F.” de „G.” de cumnatul lui „F.” si de C., cel cu ochelari, care foloseau exprimari din care rezulta ca apartin „C. F.”. Martorul sustine ca nimeni nu a indraznit sa se opuna celor 4 intrucat erau cunoscuti in cartier ca fiind membrii unei gasti violente conduse de „F.” si ca facand parte din lumea interlopa.

Si martorul cu identitate protejata S.M.a relatat ca tA.rul caruia i se spuN.„G.” l-a lovit cu pumnul in gura pe seful formatiei muzicale dupa care si el i-a adresat patroanei injurii pe care nu le pot reproduce (trivialitati si obscenitati). Tot acesta, G., i-a spus patroanei ca este minor si pentru faptele sale nu va raspunde penal.

Aceleasi relatari le-a facut si martorul cu identitate protejata S.M..

Pentru fapta de ultR. contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, precum si de lipsire de libertate in mod ilegal, inculpatul C.A.C. a fost trimis in judecata prin rechizitoriu nr.362/D/P/2004 si a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 3 ani inchisoare.

Acelasi inculpat minor, la cca 2 luni distanta in timp de infractiunile mentI.ate mai sus, a comis si infractiuN.de loviri cauzatoare de moarte prev de art.183 Cod penal, retinandu-se ca pe fondul unui conflict spontan a inceput sa ii loveasca in acealsi timp cu pumnii si picioarele pe S.C. zis C.si pe P.V.. La un moment dat, in urma unei lovituri aplicate cu pumnul de inculpatul C.A.C., P.V.s-a lovit de o masina si imediat a fost inoncjurat de A.E.A., T.T.C. si V.M., care au ajuns in acest moment la locul incidentului si au inceput sa il loveasca si ei cu pumnii si picioarele la intamplare. P.V. a reusit sa fuga si A.E., V.M.si T.T.au inceput sa alerge dupa el. In acel moment, inculpatul minor C.A.l-a lovit cu pumnul in fata pe S.C., care in urma loviturii primite nu a mai reusit sa faca vreun gest de aparare si a cazut, lovindu-se violent cu capul de asfaltul trotuarului.Un barbat necunoscut vazand ca victima se afla in stare de

inconstienta a oprit autoturismul .........cu care circula si a transportat victima la Spitalul de Urgenta Bucuresti. La data de 14.05.2004 victima S.C. a decedat la Spitalul de Urgenta Bucuresti, din raportul medico-leG.de necropsie, rezultand ca moartea numitului S.C. a fost violenta si s-a datorat hemoragiei meningeale, contuziei cerebrale si pontine, consecinta unui traumatism cranio-cerebral. Leziunile care au dus la moartea victimei s-au putut produce cu si de corp/plan dur, in raport direct de cauzalitate in tA.togeneza. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, modificata prin decizia penala nr.53/2007 a Curtii de Apel Bucureşti, avand de executat 3 ani inchisoare a carei executare a fost suspendata sub supraveghere.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost administrate, în fata primei instante, proba cu martori si proba cu înscrisuri, atât pe situaţia de fapt cât şi în circumstanţiere, si de asemeni au fost audiaţi inculpatii, precum si partea vatamata P.S., care s-a prezentat in instanţă in acest scop.

Referitor la martorii a caror audiere in sedinta publica nu a mai fost posibila din motive obiective, instanta a facut aplicarea disp art 327 alin 3 Cod pr.penală, dând valoare probatorie declaratiilor luate de catre organele de urmarire penala pe parcursul desfasurarii anchetei.

Cu privire la acest aspect, criticat pentru neconstitutI.alitate, instanta s-a pronuntat pe larg prin încheierea de sedinta de la ultimul termen de judecată, respectiv din data de 20.01.2009, când a dispus totodata respingerea, ca inadmisibila, a exceptiei invocate, solutie mentinuta de instanta de control judiciar.

A.lizând ansamblul probator administrat în cauză, atât pe parcursul urmăririi penale cât şi in faza cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reţinut aceeaşi situaţie de fapt ca cea expusă în rechizitoriu, descrisă anterior pe larg, judecătorul cauzei făcând insă unele precizări, atât cu caracter general cât şi referitoare la fiecare inculpat în parte.

Astfel, s-a apreciat că principala problema care se ridica în prezenta cauza este aceea a dovedirii existentei grupului infractI.al organizat, ca principala infractiune ce face obiectul sesizarii instantei.

Mai intai, instanta a precizat ca in ipoteza teoretica in care acest grup ar ramane pur si simplu doar constituit si nu s-ar manifesta prin diverse activitati infractI.ale, atunci ar fi greu de probat savarsirea infractiunii prev. de art 7 alin.1 din Legea 39/2003 de catre membrii sai. In momentul in care insa membrii grupului savarsesc anumite fapte penale, dintre care pentru unele s-au pronuntat chiar hotarari judecatoresti definitive de condamnare, iar altele rezulta din declaratiile

martorilor că s-au comis, atunci desigur ca sarcina probei este mult simplificata.

S-a mai reţinut că nu este obligatoriu ca instanta de judecata sa fie sesizata prin acelasi rechizitoriu cu toate infractiunile care rezulta ca s-au savarsit de membrii gruparii si nici nu este recomandabila o extindere a procesului penal, in conditiile art. 336 Cod pr.penală tinand cont ca s-ar ingreuna foarte mult desfasurarea procesului penal, avandu-se in vedere C.itatea cauzei, precum si imprejurarea ca unele dintre infractiunile despre care martorii fac vorbire se afla in curs de cercetare la P., făcând obiectul altor cauze.

S-a apreciat că din punctul de vedere al existentei infractiunii prev.de art.7alin 1-3 din Legea nr.39/2003 este suficienta probarea savarsirii infractiunilor scop, în conditiile specifice grupului organizat, pentru acestea din urma fiind indiferent faptul ca instanta a fost sau nu sesizata si cu judecarea lor prin acelasi rechizitoriu.

In cazul de fata, instanta nu a fost sesizata decat cu o parte din infractiunile scop si doar in privinta unui numar redus de inculpati, in timp ce pentru altii a fost facuta proba incontestabila a savarsirii anumitor infractiuni, cu vinovatie, prin hotararile judecatoresti pronuntate in dosarul nr. 28733/3/2005 al Tribunalului Bucuresti, respectiv prin s.p. nr.966/2005, ramasa definitiva prin d.p. nr.769/2008 a I.C.C.J.

Cu privire la faptele dovedite prin hotarare judecatoreasca definitiva, instanta a luat act de situatia de fapt si juridica acolo stabilită cu privire la acei inculpati care sunt vizati si a aplicat regulile concursului de infractiuni sau recidivei, dupa caz, in ipoteza in care a constatat dovedita existenta faptei si vinovatia inculpatilor pentru faptele deduse judecatii in prezenta cauza ca infractiuni scop, savarsite in cadrul grupului organizat.

Prima instanţă a reţinut că deşi camataria nu este o fapta prevazuta de legea penala si deci nu poate face obiectul sesizarii instantei, în legatură cu aceasta activitate s-au savarsit alte numeroase fapte, prevazute de legea penala, cum ar fi: lovirea, vatamarea corporala, simpla sau grava, amenintarea, santajul, chiar si infractiuN.de viol, s.a. pentru care pedepsele prevazute de lege nu sunt foarte mari, dar privind in context, din perspectiva scopului urmarit prin comiterea respectivelor fapte si vazand consecintele produse asupra partilor vatamate, instanţa a reţinut că situatia este cu totul diferita decat pare la prima vedere.

Legat de camatarie, in jurul careia s-au savarsit o mare parte a faptelor antisociale ce fac obiectul prezentei cauze, instanta retine ca adeseori, datorita acestui fenomen s-au creat situatii cu conotatie penala, in care datorN.l era obligat prin amenintare sau /si violenta fizica sa restituie sume exagerat de mari, provenind din perceperea unor

dobanzi de 50%, chiar 100% pe L. sau chiar pe saptamA., astfel ca, la un moment dat, daca acesta ajungea in situatia de a nu mai putea plati, era constrans sa renunte la un bun de o valoare insemnata (cum ar fi casa, teren, masina) in contul datoriei, in acest context ajungandu-se la savarsirea unei palete diversificate de infractiuni indreptate adesea contra libertatii, sA.tatii sau integritatii persoanei si contra patrimoniului.

Referitor la martorii cu identitate protejata, audiati in sedinta publica din data de 25.11.2008 si a caror credibilitate a fost pusa sub semnul indoielii de catre unii aparatori ai inculpatilor (ai fratilor B.si al lui S.A.), pe motiv ca nu au raspuns la unele intrebari sau ca unele martore, prostituate fiind, nu au credibilitate din acest motiv, instanta reaminteşte că interpretarea si aprecierea depozitiilor martorilor trebuie facuta nuantat, tinandu-se seama de natura umA., de nivelul de pregatire al martorilor, de C.itatea raporturilor create in acest context.

Referitor la legalitatea obtinerii probelor in cauza de fata s-au facut de catre inculpati personal si prin aparatori, afirmatii acuzatoare la adresa organelor de urmarire penala, privind modul “insidios” de obtinere a declaratiilor incriminatoare ale unor martori impotriva unor inculpati, invocand nelegalitatea obtinerii probelor respective, deoarece martorii respectivi au fost “stimulati” cu facilitati judiciare in caz de coO.re, in special aceia care se aflau ei insisi in situatii juridice inconfortabile.

Instanta a apreciat insa ca aceste probe sunt perfect legale, fiind administrate in conditiile prevazute de legislatia procesual penala in materie, iar prin simplul fapt ca in schimbul declaratiilor lor sincere pe care le-au dat, unele persoane au beneficiat, fie de disp.art.9 alin.2 din Legea 39/2003, de reducere a pedepsei la jumatate (cazul inculpatilor G.C., I.A., I.D., D.S.si R.L.), fie de o solutie de netrimitere in judecata, cum e cazul martorei C.I., de exemplu (si nu numai ea) nu inseamna ca sunt lovite de nulitate declaratiile lor. Mai reţine instanţa că acestea nu au fost obtinute prin niciun mijloc fraudulos, ci chiar în baza unor dispozitii legale de favoare, pe care legiuitorul le-a prevazut exact in scopul de a facilita O.tiuN.de descoperire si tragere la raspundere penala a infractorilor ce alcatuiesc o grupare organizata. Legiuitorul a avut in vedere tocmai specificul acestor cazuri, dificile de probat si a pus la indemA. organelor judiciare instrumentele legale de actiune, cum este art.9 alin.2 din Legea 39/2003 sau art.19 din Legea 682/2002. Aceste procedee nu sunt noi, prevederi asemA.toare regasindu-se si in Codul penal in cazul unor anumite infractiuni.

Referitor la martora Cerga I.ale carei declaratii au fost criticate ca fiind subiective si interesate, fiind cele mai vehement contestate, instanta le-a apreciat ca probe utile si legale, informatiile relevate de ea referitoare la activitatea infractI.ala a unora dintre membrii gruparii

infractI.ale fiind extrem de relevante si utile aflarii adevarului, dovedind existenta infractiunii prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 in mod indubitabil.

Se mai sustine, în acelasi context de incercare a înlaturarii din materialul probator a depozitiei martorei C.I., ca inculpatul B.V. nu avea cum sa o coordO.ze in cadrul grupului infractI.al, pe martora C.I. in desfasurarea O.tiunii de talharie savarsita asupra partii vatamate P.S., daca ea nu a fost trimisa in judecata pentru aceasta fapta, prev.de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, deoarece in absenta executantului la aceasta infractiune este de neconceput existenta coordonatorului.

Instanta a apreciat ca prin scoaterea de sub urmarire penala a invinuitei C.I. pentru savarsirea infractiunii prev de art 7alin 1-3 din Legea 39/2003 nu s-a infirmat existenta unei activitati desfasurate organizat in scopul deposedarii partii vatamate P.S. de bunurile sale, deoarece prin hotararile judecatoresti pronuntate in dosarul nr.28733/3/2005 s-a statuat cu autoritate de lucru judecat ca fapta s-a P.cut dupa un plan prestabilit, in care participantii si-au impartit rolurile. Martora C.I. - inculpata in dosarul mai sus amintit a primit pentru contributia sa infractI.ala la comiterea faptelor de talharie si lipsire de libertate, a caror victima a fost P.S., o condamnare la o pedeapsa de 6 ani inchisoare, cu executare in regim de detentie, din care s-a liberat conditI.at.

Instanta a amintit ca la savarsirea unei infractiuni unele persoane pot participa cu forme diferite de vinovatie, unele chiar fara vinovatie si in functie de acest aspect, al vinovatiei, care contureaza latura subiectiva a infractiunii, pentru unii se poate dispune de P. solutia trimiterii in judecata (in cazul stabilirii savarsirii faptei cu vinovatie, in forma ceruta de lege pentru ca fapta sa constituie infractiune) ori se poate dispune solutia scoaterii de sub urmarire penala (in cazul savarsirii savarsirii faptei fara vinovatie sau cu o alta forma de vinovatie decat aceea ceruta de lege pentru ca fapta sa constituie acea infractiune, in speta cea prev. de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003).

Instanţa a concluzI.at că in ipoteza in care declaratiile date in fata instantei vin sa retracteze pe primele sau contin invariabil raspunsul „nu-mi amintesc” va lua in considerare declaratiile martorilor date la urmarirea penala. Este cazul martorelor P.S., S.D., S.M.(audiate in sedinta publica din data de 08.07.2008) sau al martorei O.(fosta I.) A., de exemplu, audiata de catre istanta la data de 02.09.2008.

Referitor la interceptarile convorbirilor telefonice, care vin in sprijinul acuzatiilor la care se face referire prin rechizitoriu, s-a facut precizarea ca instanta a luat in considerare indrumarile ICCJ date prin decizia nr.54 din 14.01.2009. În acest sens, cererea facuta de aparare in

sensul expertizarii mijloacelor tehnice folosite pentru interceptarea convorbirilor telefonice a fost respinsă.

In concluzie, instanta a considerat ca probele constand in interceptarea convorbirilor telefonice sunt valabile au fost luate in considerare in masura in care se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza.

Referitor la masurile asiguratorii dispuse in cauza, despre care s-a afirmat ca nu îsi au locul in acest dosar, in privinta acelor inculpati trimisi in judecata pentru infractiuN.prev.de. art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, dat fiind caracterul infractiunii deduse judecatii, ca fiind de pericol, iar nu de prejudiciu, instanta a constatat urmatoarele:

Potrivit disp.art.13 alin.1 din Legea 39/2003: ”In cazul infractiunilor prev de art.7 si 10 se aplica disp.art.118 Cod penal privind confiscarea bunurilor”. Din interpretarea acestui text rezulta ca masura aceasta este obligatorie a fi luata de organele judiciare, dispozitia legala fiind imperativa , iar nu dispozitiva. Deci, aprecierea asupra oportunitatii luarii masurii confiscarii speciale nu este lasata la latitudiN.P.ului sau a instantei, ci este obligatorie, dispunerea unei astfel de masuri putand fi insoţita de masurile asiguratorii legale. In acest sens s-a apreciat a fi relevant, textul art.13 alin.6 din Legea 39/2003, care prevede expres ca “pentru a garanta aducerea la indeplinire a confiscarii bunurilor se pot lua masurile asiguratorii prevazute de Codul de procedura penala”. Avem deci o prevedere legala expresa care instituie posibilitatea luarii masurilor asiguratorii in scopul asigurarii eficientei masurii confiscarii speciale prev.de art 118 C.p., ceea ce este perfect legal, conform disp.art.163 alin.1 C.p.p., astfel cum a fost modificat prin Legea 356/2006,care prevede urmatoarele: ”Masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de P. sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea,prin institiurea unui sechestru,a bunurilor mobile si imobile,in vederea confiscarii speciale,a repararii pagubei produse prin infractiune,precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii”.

Mergand la A.L.ratiunii pentru care s-a instituit aceasta regula, instanta a constatat ca legiuitorul a ales din ansamblul de masuri menite sa combata fenomenul infractI.al al criminalitatii organizate si masura confiscarii speciale, ca masura de siguranta. In realizarea acestui deziderat, prin mijloacele legale mai sus amintite, s-au instituit sechestre mobiliare si imobiliare de catre organele de urmarire penala, instanţa pronuntându-se si asupra lor.

Necesitatea prevederii in cuprinsul legii speciale a acestei masuri de indispozibilizare rezida tocmai in caracterul ei extrem de important in sprijinirea eforturilor specifice de combatere a acestui tip de fenomen infractI.al, caruia instanta ii va da eficienta juridica corespunzatoare.

Cu privire la schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatilor B.I., B.V., S.S., S.A., P.A., S.C., B.I. din infractiuN.prev.de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 in infractiuN.prev de art 323 Cod penal, instanta a facut urmatoarele precizari:

S-a exprimat de catre unul dintre aparatori, dl.avocat D.P., punctul de vedere ca instantele judecatoresti, de regulă, accepta incadrarea juridica data faptei prin rechizitoriu, deoarece nu au foarte clara distinctia dintre infractiuN.prev. de art.7 din Legea 39/2003, cea prev de art.323 Cod penal si agravanta prev.de disp.art.75 lit.a Cod penal.

Instanta a respins categoric aceasta afirmatie facand trimitere, de exemplu, chiar la hotararea Curtii de Apel .......referitoare la o parte dintre inculpatii din prezenta cauza (d.p.nr.53/07.02.2007) prin care s-a inlaturat aplicarea disp.art.189 al.5 C.p.(savarsirea faptei de o persO. care face parte dintr-un grup organizat) tocmai pe ideea ca nu se poate da o dubla relevanta juridica pluralitatii de infractori, facand aplicabila in acealsi timp si circumstanta agravanta generala prev de art.75 lit.a Cod penal (savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna) si agravanta speciala prevazuta in cuprinsul textului incriminator, ca element constitutiv al unei forme calificate sau agravante a unei anumite infractiuni, in acea speta de talharie si lipsire de libertate, în conditiile neretinerii in sarcina acelor inculpati a infractiunii prev.de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

In acest context instanta a considerat necesar a preciza, legat de incadrarea juridica a unor infractiuni, ca ori de cate ori o anumita infractiune prezinta forme atenuante sau agravante in chiar cuprinsul textului incriminator din partea speciala a Codului penal sau dintr-o lege speciala, unde este ea prevazuta ca infractiune, atunci este exclusa aplicarea concomitenta a dispozitiilor din partea generala a Codului penal care dau acelasi caracter atenuant sau agravant acelorasi imprejurari.

Pornind de la aceasta regula de drept, coroborata si cu un alt principiu de baza, potrivit caruia legea speciala se aplica cu prioritate fata de legea generala (speciallia generalibus derogant), scopul ei fiind tocmai acela de a reglementa intr-un anume fel si un anume segment de relatii sociale, atunci se pot clar evita confuziile la care se refera apararea referitoare la incadrarea juridica a faptelor inculpatilor in textul art.7 din Legea 39/2003 (care este legea speciala) si art.323 Cod penal (care este legea generala), in anumite conditii.

Rezulta ca in cauza de fata sunt incidente dispozitiile Legii 39/2003 si nu ale art.323 din Cod penal ori de cate ori faptele savarsite de grupul infractI.al organizat (asa cum este acesta definit de legiuitor in cuprinsul art.2 lit.a din Legea 39/2003) sunt dintre cele definite ca infractiuni grave si enuntate in cuprinsul art.2 lit.b pct.1-20 din aceeasi

lege si, ca o a doua conditie, sunt savarsite in contextul existentei grupului infractI.al organizat, de asemeN.definit de legiuitor in chiar cuprinsul legii, din care face parte si autorul infractiunii.

Rezulta de aici ca sfera art.323 Cod penal acO. celelalte infractiuni, altele decat pe acelea determinate strict si limitativ in cuprinsul art.2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003, care sunt comise in conditiile apartenentei la un grup organizat de infractori, care sunt savarsite intr-una din formele definite de disp.art.323 alin.1 Cod penal ca modalitati de savarsire a acestei fapte (asociere,initierea constituirii asocierii, aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri).

In sprijinul acestor afirmatii vin si disozitiile art.8 din Legea 39/2003, in care se arata ca ”Initierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui grup, in vederea savarsirii de infractiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infractI.al organizat, se pedepseste, dupa caz, potrivit art 167 sau 323 Cod penal ” .

Sub aspectul aplicarii legii penale in timp, s-a precizat ca Legea 39/2003 a fost publicata in M.Of. nr.50/29.01.2003 si potrivit art.33 din Cap.VI intitulat “Dispozitii finale”, aceasta lege a intrat in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei, rezultând deci ca de la acest moment Legea 39/2003 se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare, potrivit principiului activitatii legii penale, prev. de art 10 Cod penal.

In ceea ce priveste specificul unor infractiuni, care se savarsesc in timp, deci nu se consuma instantaneu, respectiv al infractiunilor continue, continuate si de obicei, cum este cazul majoritatii celor care fac obiectul sesizarii instantei in prezenta cauza, s-a subliniat faptul ca exista un moment important din punct de vedere al aplicarii legii penale in timp, respectiv momentul epuizarii infractiunii. Acest moment, care este ulterior momentului consumarii infractiunii, determina legea penala aplicabila raportului conflictual de drept penal, lege care este cea aflata in vigoare la momentul epuizarii infractiunii. Prin urmare, daca o astfel de infractiune a inceput sub imperiul legii vechi, dar ea continua sa se desfasoare si dupa intrarea in vigoare a legii penale noi, care o reglementeaza, atunci singura lege aplicabila este legea penala noua. Exista si alte consecinte pe care legiuitorul le leaga de acest moment, cum ar fi inceperea curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale, ori incidenta vreunui act de gratiere s.a. , dar ceea ce intereseaza in speta este faptul ca daca activitatea infractI.ala a inculpatilor, inceputa inainte de aparitia Legii 39/2003, a continuat si dupa momentul intrarii ei in vigoare (deci momentul epuizarii infractiunilor deduse judecatii se situeaza in timpul cat Legea 39/2003 este in vigoare), atunci aceasta este legea aplicabila in timp pentru faptele vizate de ea.

Astfel, s-a apreciat că în prezenta cauza exact in aceasta situatie se afla inculpatii, care desi multi dintre ei si-au inceput activitatea infractI.ala de crima organizata inainte de aparitia Legii 39/2003, au continuat-o si dupa intrarea in vigoare a legii noi, care a devenit astfel singura aplicabila. Situatia ar fi fost la fel, chiar si in ipoteza in care fapta nu ar fi fost deloc incriminata anterior aparitiei noii legi, iar dupa intrarea in vigoare a acesteia inculpatii ar fi continuat sa savarseasca infractiunile continue,continuate si de obicei, cum sunt cele deduse judecatii in prezenta cauza (cu exceptia infractiunii de talharie comisa in dauna partii vatamate P.S.).

Faţă de aceste considerente, instanta a constatat ca incadrarea juridica data faptelor prin rechizitoriu este corecta cu referire la inculpatii B.I., B.V., S.S., S.A., P.A., S.C., B.I., care au solicitat schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care au fost trimisi in judecata, dar si cu privire la ceilalti inculpati aflati intr-o situatie similara. Asa fiind, in conformitate cu disp. art 334 Cod pr.penală, instanta a respins, ca nefondata, cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor ce le-au fost retinute inculpatilor mentI.ati mai sus, din infractiuN. prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 in infractiuN.prev de art 323 C.p.

In finalul acestor aprecieri generale, se retine că prin rechizitoriu inculpatii B.I. si B.V., ca lideri ai gruparii infractI.ale sunt trimisi in judecata alaturi de toti ceilalti membrii ai acestei grupari pentru o gama larga de fapte infractI.ale, facandu-se vorbire de inceputurile acestor activitati, de evolutia in timp a acestora, inculpatii trecand de la furturi marunte si talharii la activitati de proxenetism pe scara larga si la nivel internatI.al, la camatarie pe sume mari de bani, inselaciuni cu consecinte deosebit de grave, santaje, actiuni de corupere a organelor de politie, s.a.

Desigur ca nu toate aceste fapte fac obiectul sesizarii in prezenta cauza ca infractiuni de sine statatoare, dar pentru a se contura cadrul concret de desfasurare a faptelor ce constituie obiectul probatiunii, in sensul dovedirii elementelor constitutive ale infractiunii prev. de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003, s-au administrat probe din care a rezultat fara putinta de tagada ca ele s-au savarsit si ca se circimscriu laturii materiale, obiective, a infractiunii de constituire, aderare sau apartenenta la un grup infractI.al organizat.

Spre exemplificare se fac trimiteri la referirile facute de martorii audiati in cauza (cei cu identitate protejata) in sedinta publica din 25.11.2008, ce releva o anume situatie in care un individ, care se ocupa cu furturi de pe carduri bancare, a fost urmarit de inculpati, apoi luat cu forta de pe ………, dus la inculpatul B.V. acasa si apoi santajat pentru a-i plati acestuia o suma de bani (initial i s-au cerut 4.000, apoi 10.000 euro); sau relatarile cu privire la un anume impresar artistic, D..,

cunoscut sub porela de T., de asemeN.nu constituie obiectul probatiunii in sens restrans, dar in ansamblul aceste relatari sunt foarte utile pentru a contura clar contributia infractI.ala a fiecarui inculpat si a-l defini ca personalitate, precum si pentru a defini trasaturile constitutive, obiective si subiective, ale infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, care intereseaza in cauza de fata.

Tinand cont si de aceste constatari instanta a stabilit situatia de fapt, ca adevar juridic cat mai apropiat de adevarul obiectiv, referitoare la implicarea infractI.ala si vinovatia inculpatilor in faptele comise de ei, ca membrii ai gruparii infractI.ale, in scopul stabilirii participatiei penale a fiecaruia si a incadrarii juridice corespunzatoare. Astfel :

Referitor la inculpatul B.V., instanta a retinut in sarcina acestuia ca, alaturi de fratele sau, inculpatul B.I., a pus bazele gruparii infractI.ale organizate ”C.C.”, implicandu-se in fapte de trafic de persoane si proxenetism, in infractiuni de inselaciune, talharie sau alte infractiuni de violenta, savarsite impreuna cu ceilalti membrii ai acestei grupari infractI.ale.

Asa cum s-a retinut si în rechizitoriu si s-a expus pe larg mai sus, inculpatul B.V. a desfasurat o vasta activitate in sfera proxenetismului, indeosebi la Discoteca H., unde si-a impus autoritatea, atat asupra celorlalti proxeneti, cat si asupra majoritatii prostituatelor, solicitând si obtinand plata unor taxe intitulate ”de protectie”.

În dovedirea celor de mai sus sunt date exemplificativ cateva citate din declaraţiile martorilor S.C.care arata in declaratia sa (vol.16 dup fila 231) urmatoarele : « S. C. m-a chemat in sufrageria apartamentului unde a inceput sa ma supuna la mai multe intrebari in legatura cu faptul daca am proxenet si cine m-a adus in discoteca H.. Eu i-am spus acestuia ca … lucrez pe cont propriu, aspect pe care mi l-a reprosat, spunandu-mi cum imi permit sa lucrez singura,. intrucat toate fetele din discoteca se prostitueaza pentru el… S. C. a inceput sa ma agreseze fizic cu pumnii si picioarele pentru a ma determina sa accept sa-i platesc din sumele obtinute de la clienti taxa… mi-am dat seama din modul cum ele au fost abordate de S. C. (n.n. alte doua prostituate) ca au fost aduse in locuinta lui pe motiv ca proxenetii lor nu au platit acestuia taxele pretinse » ; ale martorului M.P., zis T., un alt proxenet care isi desfasura activitatea in discoteca H.si care a declarat ca « in cursul anului 2002 am cunoscut o fata pe nume V.C., care era prostituata in H.… pe aceasta fata o protejam… In cursul primaverii anului 2003 am primit un telefon de la V.C. ,care mi-a supus ca se afla sechestrata, fiind rapita din discoteca H.… Mi-a spus telefonic sa iau legatura cu S. C. pentru a discuta conditiile rascumpararii. M-am deplasat la S. acasa … S. a fost de acord sa le elibereze (n.n.erau

sechestrate V.C. , C.A. si U.N.), cu condia ca eu sa achit suma de 300 dolari » .

In scopul mentinerii pozitiei de lider in sfera activitatii de proxenetism, inculpatul B.V. a fost sprijinit de sora sa, S.A., care, la randul sau, avea un grup apropiat de colaboratori compus din U. C., I.D., V.A., P.A., R.C., I.A., D.A., etc.(vezi declaratia martorilor cu identitate protejata T.I., T.L., G.D., C.V. s.a.).

Adeseori, inculpatul B.V. recurgea la masuri de forta pentru a controla incasarile obtinute de prostituate, asa cum s-a expus mai sus si, de asemenea, pentru a mentine plata taxelor de protectie percepute de la ceilalti proxeneti, relevanta in acest sens, pe langa cele relatate de martorul M.P., fiind apreciată şi imprejurarea in care se relateaza despre un anume , ‘’E.V.care nu mai dorea sa plateasca taxa de protectie impusa de C.C.si pentru acest motiv inculpatul S.C., fratele mai mic al inculpatilor B.I. si B.V., a incercat sa il loveasca cu masina, altercatia desfasurandu-se in parcarea discotecii H..

Un alt exemplu referitor la masurile drastice impuse de inculpatul B.V. fetelor care se prostituau in folosul C. C.este retinut ca fiind cel al numitei P.A., zisa I., persO. care era exploatata sexual impotriva vointei ei de catre membrii familiei B.si care a reusit sa fuga la un moment dat, iar pentru aceasta indrazneala a fost aspru pedepsita, fiind batuta si rasa in cap, dupa care a fost din nou adusa la discoteca H., precum si al numitei A., despre care inculpatul B.V. era informat de un oarecare interlocutor Ilie, intr-o convorbire telefonica din data de 10.04.2004, ca a fost vazuta la o intersectie pe strada ……intr-un taxiu galben si il intreba pe inculpatul B.V. :‘’Ai treaba, sa pun mA. pe ea ?’’ , pentru ca mai tarziu discutia dintre cei doi sa fie urmatoarea : Ilie : ”ai legat-o ? ’’ B.V. : ”Nu, nu , ii e frica, a fugit in chiosc.” Ilie : ”Da !’’, B.V. continua relatarea dialoG.i dintre el si fata: « ”Ia vino putin, sa iti zic ceva ! ‘‘Si zice : ‘‘nu ,de ce ?’’ Zic : ”vino, fa, ca te bag la portbagaj ”>>, Ilie : ” Sa mor io !Sa vedeai cati bani ai si tipai putin pe ea, sa moara familia mea. Cat ai dat pe ea ? ”.

Martorul cu identitate protejata C.V., in declaratia data in fata instantei a relevat si date referitoare la traficul de femei desfasurat in strainatate, in tari precum Spania, Elvetia sau Franta, astfel: ’’Perioada in care fetele erau duse in Spania era in 2001-2002 si chiar daca S. era arestat, afacerile le coordona A.. Ceea ce am povestit stiu din gura lui S. C.’,pentru ca ei se laudau, sa stie toata lumea, iar despre unele transporturi in Elvetia am auzit de la altii si mi-am adus aminte ca mai aveau fete trimise si pe Coasta de Azur.’’Tot acest martor declara ca ’’ pe fratii B.ii cunosc de circa 10 ani,am fost si la ei in casa si la citeva mese cu ei si legat de S. C. stiu ca era cel mai cunoscut proxenet de la

noi din tara, impreuna cu A. (n.n.inc.D.A.), A.(n.n.inc.S.A.),C. (n.n.inc.B.I.), dar el detiN.controlul. MA. lui dreapta era L. (n.n.P.A.).

L. transporta femeile lui S., U. si ale lui A.; acestia, fie le scoteau la combinatie in oras, fie erau duse peste hotare.S. nu se prea ducea la discoteca H., acolo se ducea A., iar S. incasa taxele de protectie de la ceilalti proxeneti, respectiv L.,G. (n.n. inculpatul S.C.) si U.. L. s-a dus la Palma de Majorca cu femeile lui S. … si banii se depuneau pe carduri sau conturi ori ii mai aduceau L. in tara. Toti banii erau incasati de S. si le dadea la fete atat cat credea el ca merita fiecare…Am vazut eu cu ochii mei cum se deruala viata fetelor tinute acasa de catre S. in vila din ………., care atunci era in constructie, acum fiind terminata si stiu ca fetele coborau rand pe rand sa-si faca dus, iar la cumparaturi erau insotite de U. sau altcineva pentru ca sa nu fuga.

Nu stiu daca fetele acelea cazate la vila din ……… au vrut sa fuga sau nu, dar am vazut cu ochii mei cum una a fost batuta de S., pentru ca a fugit, cu o sipca de lemn, dupa care pusa sa-si spele propriul sange de pe jos. Daca vreo fata vroia sa plece la un alt proxenet se platea o suma pentru ea, dar nu pleca niciuna ca nu vrea sa mai practice meseria. Nu stiu care a fost premiza acelei batai,dar eu am intrat chiar atunci cand o batea. Atunci era perioada cand S. era dat in urmarire generala si statea la vila din ............…Banii luati de A.ajungeau o parte si la S., asa cum ajungeau si de la ceilalti proxeneti, cu titlu de spaga.Aveau fete si la barul B-O.in anul 2001 ,unde in spate S. avea o camera de unde le supraveghea pe fete… Mai avea si la Discoteca F. pA. s-au certat cu patronul de acolo … altele erau bagate la combinatii pe 300-400 euro la discoteci de lux, cum ar fi B..In general, fratii B.aveau pasate fete la toate loC.rile asupra carora aveau sfera de influenta … Tanti M.mai tiN.si ea femei in casa, din acelea pe care le aveau U. si S. ,dar acestia o sponsorizau si puneau fetele ziua sa munceasca in casa si seara sa iasa la combinatii. Dupa ce fratii B.au fost arestati, tanti M.si-a pastrat doua fete la ea in casa pe care le are si acum, pe care ziua le tine pe post de menajere si seara pe post de “combinatie “ . »

Aceleasi aspecte au rezultat si din declaratia martorei I.A., precum si a martorei C.E.I., care a remarcat ca in casa la inculpatul B.V., unde a fost invitata de mai multe ori, se aflau niste fete (M.si A.) despre care chiar inculpatul i-a spus ca se prostituau pentru el. Martorele au mai relatat despre faptul ca inculpatul B.V. le batea si le tiN.fortat in casa intr-o camera de la etajul 1 si le puN. sa faca curat, iar seara erau duse la discoteca H., fie de inculpatul U. ,fie de un om de–al lor, A. (n.n. inculpatul D.A.). Si martora S.A.a relevat imprejurarea ca inculpatul B.V. avea 3-4 fete in discoteca H., aspect confirmat si de martorii V.R. si O.A., acesta din urma subliniind faptul ca inculpatul B.V. coordona gruparea

de proxeneti fara sa fie la vedere, el mentinand legatura cu gruparea organizata prin doi intrepusi pe care ii cunoaste sub numele de A. (n.n.inc I.A.) si A. (n.n. inculpatul D.A.), ultimul fiind folosit si ca garda de corp personala.

Cat despre inculpatul B.V. instanta a considerat relevant exemplul din care a rezultat felul in care o ameninta pe o anume “C.” despre care primise informatii ca in Spania s-ar fi “cuplat” cu un barman, B..si a avut o tentativa de a se lasa de prostitutie. Relevantă a fost apreciată convorbirea dintre cei doi din data de 28.07.2003, redată in considerentele hotărârii.

Referitor la regimul de viata strict impus fetelor care se prostituau pentru inculpatul B.V. relevanta a fost apreciată convorbirea dintre „M.” şi B.V.. Si convorbirea dintre inculpatii B.V. si G.Ş.despre o prostituata M.a aratat cat de drastic era regimul de viata al fetelor, carora abia daca li se permitea sa foloseasca o M. parte din bani pentru unele nevoi personale.

Despre afacerile in domeniul proxenetismului relevanţă in faţa instanţei a prezentat şi convorbirea telefonica din data de 06.09.2003 purtata intre inculpatul B.V. zis „S.C." si inc.P.A. zis „L.", care au discutat următoarele:

P.A. : - Nu. Eu l-am băgat aicea trei zile. M-ai înţeles? Că mi-a zis L.ăla: „Bai ,nu-l dadea ..." zice. Eu la L.am treabă cu el? Asta e prietenul lui, acum l-am cunsocut si mi l-a trimis ...(neinteligibi!)

B.V.:- L.ăla care îmi dă mie bani lună de lună ? P.A.: Nu, L.ăla. Nu ăla. Altul ...L..

B. V.: -Nu, L.de la A.? Nu?P.A.: Ăsta e altul L....îi ştie şi A. pe ăsta, că a fost E. mea doua

saptamani, acum un an în Italia. Mergea Clubul beton, dar i l-a închis ...şi a fost inchis un an si ceva, şi el a fost pe goană şi şi-a rezolvat treburile. Că a fost cu nasolie, cu sampanii (?) pe acolo...nu ştiu ce probleme au fost. M-ai înţeles? Şi a fost Clubul închis la el, si asta e un asociat de al lui. Şi mi l-a recomandat să am grijă de el, e un băiat deosebit ăsta. M-ai inteles ? Ca eu stiu pe L.. Şi mi l-a recomandat pe ăsta … »

Instanţa de fond a mai reţinut că inculpatul B.V. desfasura activitati infractI.ale si in scopul recuperarii de datorii prin amenintare, santaj, alte forme de presiune, relevanta fiind cu privire la datornicii care intarziau plata datoriilor convorbirea purtata intre inculpatul B.V. si un anume” D. ”,care ii datora o suma de bani :

„B.V. : ”Ba, esti cam obraznic si putin nerusinat ! D. : nu, manca-ti-as gura ta, am avut niste probleme, nu sunt rau

de plata, n-am avut, ma. N-am avut bani si eu am vrut sa vin in fata voastra cu bani”.

B.V. : Bai D., dar de ce nu ai dat, ma , un telefon ? , De ce l-ai pus p-ala, sa-l bat p-ala, ala este un tigan batran si expirat

D. : Bai, eu va fac plata, manca-v-as gura voastra ! B.V. : Cand faci ,ma, plata ? D. : Cand fac plata ? Eu va spun ca va fac plata. Eu am plecat

dupa bani, nu s-a putut acolo, m-am intors, am avut niste probleme cu aia pe acolo, si… in cel mai scurt timp eu va fac plata, te rog frumos calmeaza-te, stai linistit, sa iti fac plata

B.V. : Aha, ba, da ce vR.ala frumoasa ai, ba, D. ! D. : Da B.V. : Pot sa-i mai dau si io lu’ unu doua mii, sa te trimeata pe

cursa ? Sa te ajute usor sa scapi de datoriiD. : Uite , o sa vezi tu ca … o sa fie…o sa stea lucrurile altfel, nu

cum gandesti tu acumB.V. : Bai, fii atent ce spun eu, daca nu-mi trimiti banii , D.,

dracu o sa te ia ! Iti promit io !”.Despre modul cum erau abordati debitorii de catre inculpatul B.V.,

prin trimisul sau, inculpatul G.C., relevanta este convorbirea dintre cei doi inculpati purtata pe data de 14.08.2003 in care inc.G.C. spune :”Zi-i ,nasule ! ”B.V. continua : ” Bai fine, stii care e treaba ? Spune-i lui asta ca daca n-o rezolva, mai dau eu 2000 la unu’, ca sa-l ajute sa-l mA.nce pestii undeva. Ai auzit ?. Ca la bagat pe ala sa raspunda pentru el, sa ajung sa bat toti ursarii,toti stochistii (n.n. din C.lui S.) aia. Ai inteles ? Ce sa-i iau lu ala, casa, ce sa-i iau, pe nevasta-sa ? ”G. C. : ”Da, un telefon n-a dat de atata timp”. B.V. : ”In caz ca mârâie omul ceva, suna-ma, sa trimit o echipa, sa-l luam bine si sa vezi cum ne acO. banii nostri. Ai inteles ?”

Deci ceea ce reiese din aceasta convorbire este concluzia ca inculpatii G.C. si B.V. nu ar fi pregetat nici sa-l omoare pe debitorul D., daca acesta indrazN.sa nu faca plata si ca ceea ce le reveN.cu titlu de profit era suma de 20.000 euro (“si astalalt,D., o sa-mi dea 20.000 cand mi-o da banii ! “).

Un alt mod de a obtine foloase materiale necuvenite de catre inculpatul B.V. era acela prin care solicita de la diversi comercianti, fie sume de bani, fie mese festive neplatite pe care patronii loC.rilor respective erau obligati sa le suporte pentru ca, altfel, erau supusi la presiuni de diverse feluri, dar, adeseori, erau trimisi in local indivizi care se dedau la actiuni huliganice, in scopul de a indeparta clientela loC.lui si pentru a-l determina in acest mod pe patron sa accepte plata taxelor de protectie solicitate de inculpati.

Relevant in acest sens a fost modul în care au procedat inculpatii B.V. si S.S. cu martorul M.Y.J., cetatean libanez, care a fost constrâns in perioada mai-iunie 2003, prin folosirea de amenintari, sa plateasca

impotriva vointei sale o suma de bani, sub pretextul protejarii afacerilor sale, pe care le desfasura in Romania.

Cu privire la o multitudine de aspecte, din cele mentI.ate mai sus, Tribunalul .......s-a pronuntat in sensul condamnarii inculpatului B.V., prin sentinta penala nr.966/18.07.2005, care a ramas definitiva la data de 04.03.2008, prin decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J.

Astfel, prin aceastra hotarare s-a constatat cu autoritate de lucru judecat ca inculpatul a participat sub forma complicitatii la faptele de talharie si lipsire de libertate in mod ilegal, savarsite asupra partii vatamate P.S. in noaptea de 7/8.09.2003. S-a constatat astfel ca inculpatul B.V., prin intermediul telefonului mobil, a coordonat actiuN.de imobilizare si scoatere a victimei cu forta din dormitorul martorei C.E.I., participanta si ea la savarsirea acestei fapte, urmata de deposedarea partii vatamate de bunurile pe care le avea asupra sa si ulterior de abandonarea acesteia intr-un loc public.

Prin aceeasi sentinta s-a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului B.V. pentru infractiuN.de trafic de persoane, constand in aceea ca in perioada 2000-2004, impreuna cu mai multe persoane, a recrutat, cazat sau primit mai multe prostituate, printre care ”M., Mihaela, M.”, pe care le-a exploatat ca prostituate, restrângându-le libertatea de miscare.

S-a mai constatat, tot cu autoritate de lucru judecat, ca inculpatul B.V. a facut parte din grupul infractI.al organizat, care in vara anului 2003 le-a lipsit de libertate in mod ileG.pe martorele U.N., C.V. si C.A., prostituate de la discoteca H., care, la comanda inculpatului B.V., au fost rapite urmand ca in schimbul eliberarii lor inculpatul sa primeasca de la proxenetul acestora, martorul M.P.zis ”T.”, suma de 300 dolari si sa remita o prostituata pentru a fi exploatata de inculpatul B.V.. Un alt fel de actiuni infractI.ale au fost cele in domeniul inselaciunilor sau al recuperarilor de datorii, activitati in realizarea carora inculpatul B.V. impreuna cu ceilalti coinculpati procedau la savarsirea unei game diversificate de infractiuni, incepand cu insulte, amenintati si terminand cu loviri, vatamari coporale sau tentative de omor (a se vedea exemplele referitoare la V.E.si D.).

Un alt exemplu de infractiuni savarsite de catre inculpatul B.V. impreuna cu alti membrii ai gruparii sale infractI.ale aa fost cel in care l-a santajat pe un cetatean italian, numitul R.A., cu fotografii compromitatoare ale acestuia in scopul obtinerii de foloase materiale, aspecte relevate de convorbirile telefonice interceptate in mod autorizat, la data de 20.02.2004, cand inculpatii B.V. si S.M. discutau urmatoarele :

”S. M.. : Auzi S. ! B.V. : ”Da”

S.M. : ” Pai ,i-al pe I. (n.n.inc. B.G.I.) de acolo, acuma”. B.V. : ”Asa” . S.M. : ”Ca sa plece omul de acolo si il aduc eu pe M. maine sau

poimaine, il aduce eu la discutii cu tine.” B.V. : ”Da, dar sa le dea pozele alea sau ce trebuie sa le dea”. S.M. : A, deci sa ii dea alea doua poze ? B.V. : ”Da,ma. Asta pleaca …Ba, asta a facut niste poze, nu stiu

cu ce il ameninta”…S. M.. : ”Pai noi cum mai luam banii daca ii da pozele ? B.V. : ”Da, ma .A, nu. Pai , hai sa-ti spun ceva”S.M. : ”Da”. B.V. : ”Noi putem sa-l luam pe om oricand. Ce depinde de doua

poze ? ca pA. la urma ala … pozele e eG.cu zero”… B. V. : ”Pai ,ce, sa opreasca o poza omul”… S.M. : ”Asa da”.B.V. : ”Sa opreasca in secret. D., nu mai e, asta e”S.M. : ” Da,da da si o poza ramane in continuare sa facem noi ce

avem de facut”B. V. : ”Da”. S.M. : ”E atunci spune-i tu lu I. ca ii dam numai o singura poza”. B.V. : ”Da”. S.M. : ”Si trebuie sa ne ramA. si noua o poza de ….in

continuare”. Din aceasta convorbire s-a reţinut ca dupa ce inculpatii

recuperau fotografia compromitatoare a cetateanului italian, atat B.V., cat si S.M. urmau sa il santajeze in continuare pe acesta cu un duplicat al pozei respective.

Tot o infractiune de santaj av rezultat ca a fost savarsita si cu privire la un tA.r care, la randul lui, savarsea infractiuni de furt a unor sume de bani de pe carduri bancare, despre care membrii gruparii infractI.ale au luat la cunostinta si l-au pandit timp de o saptamA. pA. cand l-au prins in fata la ……… si l-au luat fortat, cu un taxi, ducandu-l la vila inculpatului B.V., unde i-au cerut sa plateasca suma de 10.000 euro, pentru a nu fi dat pe mA. politiei. La aceasta fapta au mai participat inculpatii L.I., G.C. si G.F..

Despre aceasta situatie, martorul cu identitate protejata S.Z. a aratat ca ’’ In prima faza, dupa ce l-au dus intr-o camera din hotel, ‘’ M.’’ (n.n. inculpatul G.C.) i-a cerut suma de 4000 euro, insa in momentul in care S. a aparut la fata locului a considerat ca suma este prea M. si i-a cerut 10.000 euro. Acel individ nu a fost de acord sa le predea banii, fapt pentru care S. si ceilalti l-au bagat in masina, spunandu-i ca-l vor preda politiei pentru infractiunile comise. Ajuns in

fata sectiei de politie, individul in cauza si-a dat seama ca vorbesc serios si a fost de acord sa le dea banii ceruti’’.

O alta sfera de actiune in activitatea infractI.ala a inculpatului B. V. s-a reţinut a fi cea legata de activitati de intimidare a diverselor persoane, de la care membrii gruparii infractI.ale doreau sa obtina cate ceva si in acest scop se dedau la actiuni extrem de violente, in sensul celor enuntate mai sus relevante fiind convorbirile telefonice interceptate in mod autorizat in care inculpatul B.V., afirma fata de un anume interlocutor B..urmatoarele: ”trebuia sa ii bati bine, sa ii dai pe cârcă” , interlocutorul raspunzandu-i : ”tu esti judecatorul si cu N., ce sa fac acuma ? ” sau convorbirea in care inc.B.V. afirma : ”ce sa fac, i-am rupt in bataie pe amandoi” ori aceea in care arata : ”cand i-am dat cativa pari pe spate si l-am lasat sa plece sa imi aduca banii, l-am lasat pA. pe 15, ori cu garsoniera, ori cu c mortii lui o sa faca .Intr-o alta convorbire inculpatul B.V. afirma : ”pe ala l-am batut ca stia ca are sa-mi dea bani si ca ii tira”; sau afirma : ”păi, nu i-am gasit, sa mor eu, ca mi-am format o brigada asa cat de cat si nu i-am gasit , ca daca ii gaseam pe acolo le dadeam pe spate”, ori ” pai da, prins odata la inghesuiala, batut si gata” ,etc.

Despre modul in care fratii B.I. si V. concepeau intimidarea vreunei persoane au fost reţinute interceptarile unor convorbiri telefonice in care cei doi pun la cale modul concret de a actI.a cu privire la un anume lautar, ”A.”, despre care inculpatul B.V. ii spune fratelui său: ”eventual putem sa-l punem putin sa il fugareasca, ca sa vina la tine ,sa fuga la tine, ai inteles ? ” pentru ca in final concluzia inculpatului B.V. sa fie ca ”trebuie piscat, ca nu e buna treaba, si-au luat-o in cap astia toti”, iar a inculpatului B.I.: ” da, bine, lasa ca ii trag eu de urechi ! ”.

Materialul probator abunda de astfel de exemple asupra carora instanta de fond a considerat ca este cazul sa mai insiste, ci doar sa traga concluzia ca reiese in mod evident pozitia de lideri a celor doi inculpati, B.I. si B.V., care in mod discretI.ar actI.au in orice domeniu si prin orice mijloace pentru a obtine foloase materiale injuste.

Materialul probator cel mai relevant, alaturi de convorbirile telefonice interceptate despre care s-a facut vorbire anterior, a constat in declaratiile martorilor: C.M., S.Z., C.V., A.A., R.C., V.R., F.V., O.L., C.N., A.V., C.E.I., C.I. si ale inculpatilor G.C., I.D., I.A., D.S., R.L., din care a rezultat indubitabil pozitia de lider al unei grupari infractI.ale organizate a inculpatului B.V. alaturi de inculpatul B.I..

In drept, s-a apreciat că acest ansamblu de fapte infractI.ale, desfasurate in perioada anilor 2002-2004 contureaza elementele constitutive, sub aspect obiectiv si subiectiv, ale infractiunii prev. de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003, fata de care instanta, constatând dovedita vinovatia inculpatului B.V., l-a condamnat la o pedeapsa

corespunzatoare, in limitele prevazute de textul incriminator, precum si la pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.

O alta fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata in prezenta cauza a fost aceea de proxenetism, savarsita in privinta martorelor R.M. (V.M.) si T.M..a .

Astfel, din probatoriul administat a rezultat ca in perioada decembrie 2004 - mai 2005, actI.and in baza aceleiasi rezolutii infractI.ale, inculpatul B.V. a tras foloase materiale de pe urma activitatii de prostitutie desfasurata de cele doua martore, care erau exploatate prin intermediul martorei R.C., aceasta din urma actI.and sub directa indrumare a inculpatului B. V. si predand banii incasati mamei acestuia, respectiv inculpatei S.S..

Audiata fiind martora R.M. a declarat ca toti proxenetii de la discoteca H.din care faceau parte inculpatii U. C., S.A., B.I., I.D., C.S., V.A., coordonau la randul lor activitatea de prostitutie a mai multor tinere, carora le luau aproape toti banii proveniti din prostitutie, o cota revenind fiecaruia din acesti proxeneti, iar restul ajungand in buzunarul inculpatului B.V.

De asemenea, relevanta este declaratia martorei R.C., concubina inculpatului B.V., persO. in masura sa cunoasca in detaliu anumite activitati derulate de inculpat,care a declarat ca inculpatul G.S., alaturi de inc. I.A. si A. B. (D.A.) transportau prostituatele de la domiciliu in diverse discoteci si cluburi,dar si incasau sumele de bani obtinute de acestea din practicarea prostituiei , pe care apoi le predau lui „S. C.”. Martora mai arata ca, „spre deosebire de ceilalti doi, G.Ş.chiar si dupa artestarea lui S. in anul 2004 a continuat sa coordO.ze activitatea de prostitutie a numitei R.M., iar banii obtinuti ajungeau in cele din urma la familia lui S.. Precizez ca, desi arestat, prin intermediul telefonului mobil, B.V. il coordona pe G.S., trasandu-i sarcini concrete referitoare la aceasta activitate de proxenetism… Inca din acea perioada B.V., cu ajutorul lui A. si a lui F., coordona activitatea de prostitutie a mai multor fete, desfasurata in discoteca B-O.. La scurt timp S. a deschis un club in aceeaesi zona, continuand sa coordO.ze activitatea de proxenetism tot prin intermediul celor trei indivizi.

Rezulta deci din declaratiile martorelor mentI.ate mai sus, precum si din interceptarile autorizate ale unor convorbiri telefonice ca in drept fapta inculpatului B.V. de a actI.a in baza aceleiasi rezolutii infractI.ale in scopul exploatarii activitatii de prostitutie a martorelor R.M. (V.M.) si T.M..a, prin intermediul martorei R.C., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism, in forma continuata, fapta fiind prevazuta si pedepsita de disp. art 329 alin 1 Cod penal cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal.

Constatand dovedita vinovatia inculpatului B.V. si cu privire la aceasta fapta, instanta i-a aplicat inculpatului o pedeapsa la a cărei individualizarea s-a tinut cont de limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator, respectiv inchisoarea de la 2 la 7 ani, precum si o pedeapsa complementara constand in interzicerea exercitiului unor drepturi.

In legatura cu procesul individualizarii judiciare a pedepselor aplicate inculpatilor din prezenta cauza, instanţa a făcut următoarele precizari:

Mai intai, cuantumul pedepsei pentru infractiuN.prev. de art.7 din Legea 39/2003 nu are cum sa fie in cazul anumitor inculpati, din cei cu activitate infractI.ala indelungata si diversificata, la fel cu cuantumul pedepselor stabilite in cazul infractiunilor pentru care au fost condamnati in mod separat, deoarece in speta se pune problema sanctI.arii in ansamblu a activitatii infractI.ale ce a fost savarsita in cadrul grupului organizat si care, atat generic, cat si concret prezinta un grad de pericol social sporit.

Cu privire la pedepsele aplicate inculpatilor, in general, s-a avut in vedere faptul ca legiuitorul a prevazut la art.52 Cod penal ca pedeapsa are si o functie de reeducare a condamnatului.

In legatura cu acest aspect instanta a constatat ca vis-a-vis de persO. unor inculpati a vorbi de reeducare este o utopie si de aceea lucrurile trebuie privite realist; unii dintre ei foarte greu se mai pot reeduca, avand deja un mod de a gandi total deformat ,dar foarte bine inradacinat. De aceea la acesti inculpati s-a pus problema exercitarii cu precadere a celorlalte functii ale pedepsei, indeosebi a functiei coercitive, astfel incat in aceste cazuri cuantumul pedepsei stabilite este mai mare si modalitatea de executare a acesteia in regim de detentie.

De asemenea, unii dintre inculpati, care sfideaza insasi ideea de justitie, de dreptate, nu se cuvine sa beneficieze de circumstante atenuante, legale sau judiciare, deoarece astfel s-ar face o nedreptate, pe de o parte, iar pe de alta parte ar fi si inutil. S-a apreciat că inculpatul B.V. care a lovit cu bestialitate pe P.A.–zisa I. pA. a umplut-o de sange sau a supus-o la umilinte si chinuri greu de imaG.t, nu va avea vreodata sansa de reeducare.

Referitor la cuantumul pedepselor, instanta, pe langa faptul a avut in vedere limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru faptele deduse judecatii, a tinut cont si de disp.art.7 alin.2 din Legea nr 39/2003, care precizeaza ca „nu se poate depasi cuantumul pedepsei prevazute de lege pentru infractiunile ce fac obiectul constituirii grupului organizat”.

Prin urmare, instanta a stabilit ce anume infractiuni erau vizate a fi comise de fiecare inculpat sau care s-a dovedit ca s-au savarsit de

membrii grupului infractI.al organizat, pentru ca in cadrul limitelor de pedeapsa prevazute de lege la art 7 alin.1 din Legea 39/2003, limita superioara a pedepselor aplicate de instanta pentru aceasta infractiune sa nu fie mai mare decat limita maxima a pedepselor prevazute de lege pentru infractiunile care reprezentau scopul constituirii grupului infractI.al organizat si pentru care unii dintre inculpati au fost trimisi in judecata in prezenta cauza.

O alta precizare necesara in contextul individualizarii pedepsei o constituie sublinierea ideii ca un rol determinat îl are persO. inculpatilor. In aceasta cauza s-au conturat personalitati infractI.ale de o mare varietate, mergand de la oameni care incidental au incalcat legea penala (cum ar fi inculpatii M. V.si A.I., de exemplu) si pA. la persoane pentru care activitatea infractI.ala reprezinta un „modus vivendi” (cum ar fi cei cinci membri ai familiei B., inculpatii U. C., B.I., P.A., M.., G.E., G.F., I.D. zis J., G.C. si altii). Determinant in clasificarea facuta mai sus a fost faptul ca in timp ce primii mentI.ati au sanse mari de reeducare si reintegrare efectiva in normalitate (aceasta echivaland cu starea de legalitate, de conformare la preceptele normelor juridice care disciplineaza viata sociala), in cazul celorlalti inculpati, aceasta perspectiva fie nu se intrevede in viitorul apropiat, fie nu se intrevede deloc, deocamdata.

De aceea instanta a reflectat aceasta distinctie nu numai in cuantumul pedepselor, ci si in modalitatea de executare a lor, suspendand conditI.at executarea pedepsei pentru inculpatii care au incalcat legea penala cu titlu accidental, izolat si executarea in regim de detentie pentru ceilalti .

Tot referitor la cuantumul pedepselor aplicate inculpatilor si in legatura cu precizarea ca s-a avut in vedere dispozitia din art.7 al.2 din Legea 39/2003, care limiteaza maximul pedepsei ce poate fi aplicata la maximul prevazut de lege pentru infractiunile ce intra in obiectul de activitate al grupului infractI.al organizat, a rezultat ca, in speta, din expozeul rechizitoriului, confirmat de probele administrate in cauza pe parcursul ambelor etape ale procesului penal, scopul grupului infractI.al a constat in savarsirea unor fapte in sfera proxenetismului si traficului de persoane indeosebi, dar si a unor fapte de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, talharii sau furturi, precum si santaje sau vatamari corporale, soldate cu consecinte mai mult sau mai putin grave.

Ţinând cont de indelungata si vasta activitate infractI.ala a celor doi lideri ai gruparii infractI.ale din prezenta cauza, precum si de faptul ca limita de pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile ce au fost savariste in cadrul grupului organizat sunt tangente cu limita maxima de pedeapsa prevazuta de textul incriminator din Legea nr.39/2003, instanta le-a aplicat inculpatilor B.I. si B.V. pedepse relativ mari cu inchisoarea,

in conditiile constatarii vinovatiei inculpatilor pentru faptele deduse judecatii.

Instanta a mai considera ca astfel se poate asigura realizarea scopului pedepsei prev. de art 52 Cod penal, in lumina infaptuirii justitiei. Diferentierea sanctiunii aplicate celor doi inculpati, ca lideri ai gruparii infractI.ale, s-a făcut pe criteriul antecedentelor penale ale inculpatilor, instanta retinand ca inc. B.V. a fost de mai multe ori condamant pentru fapte diverse, dar grave in majoritatea lor, precum si pe criteriul persoanei inculpatului, instanta considerandu-l pe inculpatul B.V. mai violent decat inculpatul B.I.. Cu privire la pedepsele aplicate inculpatilor, in general in prezenta cauza, instanta a mai subliniat că ideea de reeducare presupune o modificare la nivelul constiintei individului, astfel incat acesta pe viitor sa-si modifice comportamentul in sensul conformitatii cu legea penala, evitand astfel nasterea unui nou raport de conflict. Daca acesta este dezideratul actului de justitie in materie penala si totodata unul din scopurile aplicarii pedepsei, in speta de fata, instanta isi pune intrebarea eficientei eforturilor facute de organele judiciare in acest sens. Aceasta deoarece rezulta din probele aflate la dosar (vezi interceptarile unor convorbiri telefonice) ca liderii gruparii infractI.ale isi desfasoara activitatea de coordonare a celorlalti membrii ai gruparii infractI.ale chiar din puscarie, prin intermediul telefonului mobil, fiind invocate relatarile referitoare la inculpatul B.V., care, prin intermediul telefonului mobil si cu ajutorul numitei, R.C., desi aflat in arestul IGPR –Directia Cercetari Penale, a coordonat activitatea de prostitutie a martorelor R.M. si T.M..a de pe urma carora a tras foloase materiale.

Revenind strict la inculpatul B. V., instanta a retinut ca acesta a actI.at indeosebi in domeniul proxenetismului si traficului de persoane, dar nu numai pe acest segment infractI.al, ci si in sfera faptelor de santaj, talharie si lipsire de libertate, aceste fapte, care au fost deduse judecatii fiind dovedite, asa cum a rezultat din A.L.mijloacelor de proba, relevate in paragrafele anterioare.

Asa fiind, la stabilirea pedepselor aplicate inculpatului B.V. pentru savarsirea infractiunilor prev de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003 si de art 329 alin 1 Cod penal, deduse judecatii, s-a tinut cont de faptul ca sanctiunile prevazute de lege pentru unele infractiuni grave ce au fost savarsite in cadrul gruparii organizate (trafic de persoane, inclusiv de minori, talharie in forma agravata, lipsire de libertate in mod ileG., in forma agravata) merg chiar si pA. la 20 de ani de inchisoare. Chiar daca anumite fapte au debutat sub imperiul unei legi penale cu dispozitii mai blande, totusi instanta a retinut ca faptele s-au derulat intr-un timp suficient de indelungat, astfel incat sa intre sub incidenta noii dispozitii

penale, mai aspru sanctI.atoare, din perspectiva momentului epuizarii infractiunilor deduse judecatii.

Referitor la inculpatul B.V., instanta a considerat ca reeducarea acestuia pare si mai greu de realizat, datorita firii sale violente si educatiei deficitare .Daca in personalitatea altor inculpati se intrevad si unele elemente pozitive, chiar calitati, in privinta inculpatului B.V. acestea sunt greu de identificat , iar faptele savarsite sunt extrem de grave, asa incat instanta a considerat ca in cazul inculpatului B.V., pentru a fi eficienta, pedeapsa trebuie sa fie mai mare, mergand pA. la 15 ani inchisoare pentru infractiuN.prev de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003.

S-a subliniat ca acest cuantum al pedepsei se inscrie in limita maximului prevazut de lege pentru infractiunile care faceau obiectul activitatii grupului infractI.al organizat, fiind respectate astfel cerintele disp.art.7 alin.2 din Legea 39/2003.

Pentru infractiuN. prev. de art 329 alin.1 Cod penal cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal, instanta i-a aplicat inculpatului B.V. o pedeapsa de 5 ani inchisoare, apreciind ca acest cuantum al pedepsei corespunde atat exigentelor prev. de art 72 Cod penal, cat si in mod concret gR.lui de pericol social al faptei deduse judecatii, fiind in concordanta cu cauzele de agravare a pedepsei constând in existenta multiplei recidive si a concursului de infractiuni, avute in vedere in ansamblu la stabilirea gR.lui de pericol social al infractiunilor deduse judecatii care au fost savarsite de inculpatul B.V..

Acest cuantum al pedepsei aplicate inculpatului B. V. pentru infractiuN.de proxenetism a fost apreciat a fi suficient, avandu-se in vedere ca inculpatul insusi se percepe ca proxenet de meserie (spre deosebire de fratele lui N., despre care afirma vorbind cu inculpatul P. A.: “Nu se pricepe la meseria noastra ‘’) si avand in vedere ca această activitate infractI.ala se refera la o perioada de circa 5 luni de zile, ceea ce este o perioada redusa de timp privind-o prin raportare la fapta prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea 39/2003, a carei durata in timp depaseste 2 ani pentru faptele deduse judecatii in prezenta cauza (anii 2002-2004).

Pentru lămurirea exacta a starii de recidiva si a concursului de infractiuni ale inculpatului B.V. s-au reţinut următoarele:

In primul rand, A.lizand fisa de cazier a inculpatului si, totodata, contiN.l hotararilor judecatoresti de condamnare pentru fapte savarsite anterior celor deduse judecatii in cauza de fata, instanta a constatat ca fata de fapta prev. de art.26 rap.la art.189 al.1 si 2 Cod penal sunt aplicabile dispozitiile recidivei postexecutorii, prev. de art.37 lit.b Cod penal – pentru infractiuN.de lipsire de libertate in mod ilegal, dar si fata de infractiuN. de talharie, ambele savarsite asupra partii vatamate P.S., deoarece, raportand-o la pedeapsa de 2 ani inchisoare,

aplicata prin sentinta penala nr.2089/24.07.1995 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/10.01.1996 a Tribunalului Bucuresti, pentru care inculpatul a fost arestat la 28.09.1994 si eliberat la 12.12.1994, apoi rearestat la 21.09.20001 si eliberat la 17.12.2001, rezulta ca a mai ramas un rest de 271 zile inchisoare ramas neexecutat (aproximativ 9 luni), ceea ce inseamna ca pedeapsa era considerata ca executata la data de 17.09.2002 iar faptele la care s-a facut referire mai sus s-au P.cut la data de 7/8.09.2003.

In cauza de fata a fost dedusa judecatii si fapta prev.de art. 329 al.1 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, savarsita in perioada decembrie 2004 – mai 2005 cu referire la R.M. (V.M.) si T.M..a.

Atfel, conform explicatiilor de mai sus, s-a apreciat că sunt aplicabile dispozitiile art37 lit.b Cod penal si fata de infractiuN.de proxenetism mentI.ata mai sus, prin raportare la sentinta penala nr.2089/24.07.1995 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/10.01.1996 a Tribunalului Bucuresti.

Totodata, s-a reţinut că exista concurs de infractiuni prev.de art. 33 lit.a Cod penal, intre infractiuN.de proxenetism si infractiuN.savarsita in dauna partii vatamate P.S., pentru ca fapta comisa asupra partii vatamate R.M. (din prezenta cauza) s-a savarsit in perioada decembrie 2004 – mai 2005, iar hotararea de condamnare pentru infractiuN.de complicitate la talharie savarsita asupra partii vatamate P.S. a ramas definitiva pe data de 4.03.2008, deci ulterior datei savarsirii ambelor infractiuni sumentI.ate.

De asemenea, exista concurs de infractiuni, in forma prev. de art.33 lit.a Cod penal si cu privire la infractiuN.prev.de art.7alin 1-3 din Legea 39/2003, pentru ca faptele la care se refera sunt activitati infractI.ale derulate in perioada 2002-2004, iar fapta savarsita asupra partii vatamate P.S. s-a savarsit in noaptea de 07/08.09.2003 si infractiuN.de proxenetism savarsita asupra partilor vatamate R.M. si T.M..a s-a desfasurat in perioada decembrie 2004-mai 2005.

In cauza s-a avut in vedere ca actele de criminalitate organizata au fost savarsite si dupa momentul intrării in vigoare a Legii nr. 39/2003, A.ca dupa data de 28.02.2003 ceea ce face ca activitatea infractI.ala in ansamblu, desfasurata in mod organizat de catre inculpat sa cada sub incidenta legii penale speciale.

Referitor la cele trei pedepse a câte 9 ani inchisoare, aplicate inculpatului B.V. pentru savarsirea infractiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal, prev .de art 189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art.37 lit.a C.p. si 33 art.lit.b C.p. (parti vatamate U.N., C.A., C.V.) instanta a retinut ca prin s.p. nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti, in baza art 61 C.p. s-a contopit fiecare din aceste pedepse cu restul ramas neexecutat de 271 zile din pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala

nr.2089/1995 a Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/1996 a Tribunalului Bucuresti, rezultand 3 pedepse a cate 9 ani inchisoare fiecare, cu aplic.art.71, 64 lit.a,b Cod penal pentru fiecare.

Cele trei fapte de lipsire de libertate s-au savarsit in L. iunie a anului 2003, ceea ce inseamna ca erau aplicabile dispozitiile recidivei postexecutorii, prev.de art.37 lit.b Cod penal in raport de fapta retinuta prin sentinta penala nr.2089/1995 a Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani inchisoare. In mod eronat s-a retinut recidiva postcondamnatorie si s-a considerat ca neexecutata pedeapsa anterioara inainte de savarsirea celor trei fapte de lipsire de libertate fata de cele trei parti vatamate, deoarece la data de 17.09.2002 s-a considerat pedeapsa anterioara ca executata, iar cele trei infractiuni prev de art.189 alin.1 si 2 C.p.s-au savarsit noua luni mai tarziu.

In ceea ce priveste faptele deduse judecatii in cauza de fata, respectiv infractiuN.prev.de art.329 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.41 al.2 C.p. savarsita in perioada decembrie 2004 – mai 2005 si infractiuN.prev de art. 7 alin. 1-3 din Legea nr.39/2003, fapta savarsita dupa data de 1.03.2003, data intrarii in vigoare a Legii 39/2003, s-a observat de către instanţa de fond ca ambele sunt savarsite dupa data de 17.09.2002, cand pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr.2089/1995 a Judecatoriei sectorului 5 ....... a fost considerata ca executata,fiind deci aplicabile dispozitiile art..37 lit.b Cod penal.

S-a mai reţinut că recidiva prev de art 37 lit.a Cod penal a dobandit autoritate de lucru judecat in ceea ce priveste faptele de lipsire de libertate savarsite asupra partilor vatamate U.N., C.V. si C.A., fapte incadrate in dispozitiile art.189 al.1 si 2 Cod penal, cu aplic. art 37 lit.a Cod penal, pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului .......- Sectia I-a Penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J. la pedeapsa de 9 ani inchisoare (fapta din iunie 2003), infractiuni care in ansamblu se inscriu si in contiN.l constitutiv al infractiunii prev de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003, alaturi de care s-a mentinut aceasta incadrare juridica , A.ca a aplicarii disp.art 37 lit.a si b C.p.

Conform art 61 Cod penal prin s.p. nr.966/2005 a Tribunalului .......s-a revocat liberarea conditI.ata a inculpatului B.V. si s-a contopit restul de 271 zile inchisoare, ramas neexecutat, din pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr.2089/27.07.1995 a Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/1996 a Tribunalului Bucuresti, in final inculpatului dându-i-se spre executare, prin contopire, pedeapsa rezultanta de 9 ani inchisoare, cu aplic.art.71, 64 lit.a,b Cod penal.

Practic in speta exista autotitate de lucru judecat cu privire la existenta starii de recidiva postcondamnatorie prev de art 37 lit.a Cod penal, pe care instanta a retinut-o ca atare, alaturi de disp. art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003 pentru faptele savarsite de inculpat in dauna partilor vatamate U.N.– 2 fapte de lipsire de libertate, una in forma prev.de art 189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 37 lit.a Cod penal si alta in forma prev. de art. 189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a si 33 lit.b Cod penal; C.A.- o fapta de lipsire de libertate, prev.de art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu ic.art.37 lit.a C.p. si 33 lit.b Cod penal; C.V. – o fapta de lipsire de libertate prev.de art.189 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a C.p. si 33 lit.b Cod penal

Aceasta incadrare juridica s-a facut de catre instanta care a pronuntat hotararea de condamnare (s.p. nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ) prin raportare la pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului B.V. prin s.p. nr.2089/27.07.1995 de Judecatoria sectorului 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/1996 a Tribunalului Bucuresti, din care inculpatul mai avea un rest ramas neexecutat de 271 zile inchisoare la data de 17.12.2001, cand a fost liberat conditI.at.

Desi Curtea de Apel Bucureşti a constatat prin decizia penala nr.57/2007 ca in speta era vorba de recidiva postexecutorie, deoarece faptele s-au savarsit dupa considerarea ca executata a pedepsei, A.ca dupa trecerea celor 271 zile ramase neexecutate, aproximativ la data de 17 septembrie 2002, totusi, pentru ca s-ar fi incalcat principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac, pe considerentul ca regimul sanctI.ator al recidivei postexecutorii este mai sever decat cel al recidivei postcondamnatorii, a fost lăsată neschimbată starea de recidiva retinuta de instanta de fond, hotararea ramA.nd definitiva asa.

Prin urmare, intrand sub puterea lucrului judecat, starea de recidiva postcondamnatorie in care s-a constatat ca s-au savarsit faptele mai sus amintite, desi gresit retinuta astfel (in forma pvre.de art 37 lit.a C.p.) nu a mai putut fi schimbata cu forma prev.de art. 37 lit.b C.p.,deoarece aceasta din urma are un tratament sanctI.ator mai sever (sporul de pedeapsa in cazul recidivei prev de art. 37 alin 1 lit.b C.p. mergand pA. la 10 ani inchisoare, in timp ce sporul de pedeapsa pentru recidiva prev. de art .37 alin 1 lit.a C.p. mergand doar pA. la 7 ani inchisoare) si ar fi insemnat sa se incalce principiul “non reformatio in pejus”.

De aceea instanţa de fond a apreciat că este tinuta de aceasta calificare a situatiei juridice a inculpatului B.V. pentru faptele mentI.ate.

Prin urmare, referitor la starea de recidiva retinuta in sarcina inculpatului B.V., cu referire la faptele de criminalitate organizata ce intra sub incidenta prevederilor art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003, instanta

constata ca se pot retine ambele forme ale recidivei, atat cea postcondamnatorie cat si cea postexecutorie.

Dupa cum a statuat ICCJ prin decizia nr.XVIII din 19 martie 2007 ”in ipoteza in care fapta din urma a fost savarsita in conditiile care intrunesc cerintele specifice ambelor forme de recidiva ,sunt aplicabile mai intai dispozitiile referitoare la recidiva postexecutorie, dupa care trebuie sa se procedeze la aplicarea dispozitiilor privind recidiva postcondamnatorie.

Referitor la fapta prev de art 12 alin.1 ,2 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic.disp. art 37 lit.b si art 41 alin.2 Cod penal pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani inchisoare, cu aplic.art. 71, 64 lit.a,b Cod penal si la pedeapsa complementara, conform disp.art.65 Cod penal, a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a,b Cod penal pe o durata de 5 ani prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr.769/04.03.2008 a ICCJ, instanta a tinut cont de ea in stabilirea contiN.lui concursului de infractiuni, dand relevanta juridica specifica acestei institutii.

Referitor la pedepsele accesorii aplicate inculpatilor, în general, dar si inculpatului B.V., instanta a considerat necesar a face urmatoarele precizari :

Exercitarea dreptului cetatenesc de a vota este o indatorire onoranta si de mare responsabilitate pe care o are o persO. fizica si de aceea trebuie privit cu strictete asupra exercitiului acestui drept. Nu trebuie uitat istoricul dreptului la vot, care a fost rezultatul luptei democratice, specific societatii moderne, iar cucerirea prerogativelor de universalitate, egalitate si nediscriminare in exercitarea lui au reprezentant un triumf al unor valori social-politice. De aceea, ca atribuit de onoare al fiecarui cetatean major si cu capacitate deplina de exercitiu, dreptul de a alege reprezentantii puterii politice in organele de stat, este incompatibil cu profilul moral al inculpatilor din prezenta cauza, care, prin faptele savarsite, au incalcat in mod grav ordiN.publica si relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala. Instanta a avut in vedere si conotatia europeA. a exercitarii dreptului la vot, din perspectiva posibilitatii cetatenilor romani cu drept de vot de a se manifesta pe planul democratiei europene,in contextul aderarii Romaniei la UniuN.EuropeA..

Din acest motiv instanta le-a interzis inculpatilor cu titlu de pedepse complementare si /sau accesorii in ansamblu drepturile prev de art 64 lit.a si b Cod penal.

Pentru inculpatul B.V., instanta a apreciat ca fiind suficienta pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata in cauza de fata, ca pedeapsa rezultanta, fara mentinerea sporului de 2 ani stabilit pentru concursul de infractiuni savarsit in stare de recidiva, pentru care inculpatul a fost

judecat separat si pentru care s-a pronuntat pedeapsa rezultanta de 13 ani (11 ani + 2 ani spor) inchisoare. Aceasta, intrucat intr-o mare masura faptele anterior judecate au fost privite ca entitate singulara, iar pericolul lor social concret a fost evaluat in aceeasi maniera, pe cand in cazul de fata infractiuN.dedusa judecatii ingemaneaza multe dintre aspectele infractiunilor scop sanctI.ate separat.

Cu privire la inculpatul B.I. zis “N.C. ” instanta a retinut in sarcina acestuia ca alaturi de fratele sau B.V. este un fondator al gruparii infractI.ale organizate, conducatori ai ei, persO. careia ii erau datori toti membrii acesteia, pe de o parte sa-i dea ascultare, iar pe de alta parte sa-i plateasca o cota parte din foloasele materiale pe care, la randul lor, le obtineau din derularea diferitelor activitati ilicite.

Din probele administrate in cauza a rezultat ca in perioada anilor 2002-2004, asa cum se arata si in rechizitoriu, inculpatul B.I. alaturi de fratele sau, inculpatul B.V., a pus bazele unei grupari infractI.ale organizate, alcatuita din numerosi membri, scopul acesteia fiind savarsirea unor fapte ilicite din care sa obtina venituri sau alte foloase materiale.

Strict pe aspectul infractiunii de constituire a unui grup infractI.al organizat, instanta a constatat ca odata cu intrarea in vigoare a Legii 39/2003 fenomenul infractI.al de o anumita amploare si structura si care viza savarsirea anumitor infractiuni a intrat sub incidenta de reglementare a acestui nou act normativ. Insusi scopul aparitiei acestei reglementari a fost combaterea fenomenului infractI.al, grav, organizat, care a proliferat ingrijorator in acea perioada simtindu-se astfel nevoia interventei ferme pe plan legislativ si jurisdictI.al .

Acesta fiind deci contextul social al aparitiei Legii 39/2003, instanta sesizata cu solutI.area unui astfel de caz, a constatat ca faptele deduse judecatii in dosarul de fata, majoritatea constand in savarsirea unor infractiuni de proxenetism, trafic de persoane, santaj, lipsire de libertate etc. se circumscriu notiunii de infractiune grava, asa cum este ea definitiva in cuprinsul art.2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003, pe de o parte.

Pe de alta parte, s-a mai constatat conturarea unei anumite structuri si delimitari de atributii intre diversi membri ai gruparii infractI.ale , ceea ce reflecta trasatura specifica a acestei infractiuni, astfel cum a fost conceputa ea de legiuitor.

Ca orice infractiune si aceea prev.de art 7alin.1-3 din Legea 39/2003, prezinta o latura obiectiva si o latura subiectiva. Latura obiectiva este evidenta, constand in gruparea mai multor persoane in jurul unui lider, in scopul savarsirii unui gen de infractiuni sau a unor infractiuni diverse, in care fiecare participant are anumite sarcini de indeplinit.

În speţă, s-a reţinut că inculpatii B. V., S.A., U. C., D.A., P.A., V.A. si altii erau indeosebi preocupati de sfera proxenetismului, altii precum B.I., G.C., B.G. I., D.S., R.L., R.B. s.a. preferau infractiunile contra patrimoniului, gen talharie, inselaciune, in realizarea carora adeseori inculpatii recurgeau si la savarsirea altor genuri de infractiuni contra libertatii fizice si psihice a persoanei, cum ar fi: lipsire de libertate in mod ilegal, santaj, amenintare ori la infractiuni contra integritatii corporale sau sA.tatii persoanei, cum ar fi tentativa de omor, vatamare corporala grava, etc.

Faptul ca anumite grupuri mai mici de infractori coexistau in cadrul structurii infractI.ale in ansamblu, cum este de exemplu brigada inculpatului D.S., nu reprezinta un element de natura a stirbi coeziuN.gruparii infractI.ale organizate, ci denota tocmai o trasatura caracteristica a acesteia si anume impartirea rolurilor intre membrii compO.nti, fiecare dintre ei ocupandu-se cu ceea ce i se potrivea mai bine, in functie de aptitudini.

De exemplu, inculpata V.A., care era si prostituata, fireste ca nu avea cum sa stea alaturi de inculpatul G.C. intr-o actiune de recuperare a veunei datorii, insa ea era persO. potrivita pentru a supraveghea pe celelalte prostituate, alaturi de care se afla aproape in permanenta, pentru a le controla incasarile, ca nu cumva acestea sa-si opreasca pentru ele vreo parte din bani in loc sa o predea proxenetilor, gen inculpatii S.M.., B.I., U. C., I.D., S.A. s.a.

Daca o oarecare specializare infractI.ala este normala si ea se reflecta sub aspectul laturii obiective in savarsirea unor infractiuni scop diferite, in ceea ce priveste latura subiectiva preponderenta este savarsirea infractiunii prev. de art 7alin.1-3 din Legea 39/2003 cu intentie indirecta.

Exista si persoane in aceasta grupare infractI.ala care au urmarit producerea rezultatului socialmente periculos specific art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, A.ca crearea unei structuri organizate de infractori, cum ar fi inculpatii: B.I., B.V. sau D.S., dar altii doar au aceptat eventualitatea aceasta, respectiv apartenenta la grupul infractI.al organizat, fara a urmari in mod expres acest rezultat, ci urM.d in principal rezultatul unei (unor) infractiuni scop.

Instanţa mai reţine că participarea unor inculpati la o recuperare a unei sume de bani, la o infractiune de inselaciune, la santajarea unei persoane s.a., ca infractiuni scop este cert ca s-au comis cu intentie directa de toti participantii la acea fapta, ei urM.d obtinerea rezultatului socialmente periculos specific acelei fapte, insa imprejurarea ca prin aceasta participare, in conditiile impartirii rolurilor si coordonarii activitatii infractI.ale de catre un lider, ei au comis totodata si infractiuN. prev.de art 7alin1-3 din Legea 39/2003 daca fapta savarsita se incadreaza in cele

enumerate la art.2 lit.b pct.1-20 din lege, se poate califica din punctul de vedere subiectiv ca fiind o fapta savarsita cu intentie indirecta.

In fapt, instanta a retinut că preponderent, inculpatul B.I. era O.at in activitatea lui infractI.ala spre savarsirea infractiunilor de violenta , de recuperare de datorii, de camatarie, alaturi de inculpati precum D.S.zis F., G.C. zis „M.”, L.I. zis „I..”, B.G.I.T.si altii, fiind mai putin inclinat spre comiterea infractiunilor de proxenetism, chiar daca nici acest domeniu nu ii este strain.

Spre deosebire de inculpatul B.V., care este o persO. cu un intelect limitat, inculpatul B.I. percepe unele lucruri mai nuantat. In timp ce inculpatul B.V. era inclinat cu predilectie spre proxenetism si trafic de persoane, intrucat in acest domeniu reusea foarte bine sa se impuna cu ajutorul firii sale violente, exploatand femeile care se prostituau, inculpatul B.I. viza „afaceri” („arsuri” sau „combinatii” cum zic inculpatii ) cu miza mare, aducatoare de bani multi, de cele mai multe ori.

Rezulta din probe ca oricare dintre inculpatii care aveau cunostinta de vreo posibilitate de a insela pe cineva sau de a-l constrange in vreun fel sa plateasca o suma de bani, veN. la inculpatul B.I. si-i prezenta situatia, dupa care treceau la actiune.

Unii dintre acesti „colaboratori” ai inculpatului B.I. insa s-au intrecut chiar si pe ei insisi la un moment dat in conceperea de fapte infractI.ale, cum este cazul inculpatului S.S., de exemplu care l-a mai obligat inca o data la plata taxei de protectie pe un comerciant , desi stia ca el deja „cotizeaza” la B.I. (laudandu-se „Cap ca al meu nu are nimeni”). La fel de zelos a fost si inculpatul G.C. la F.Z.din ..... unde el si alti cativa inculpati fusesera trimisi de inculpatul B.I. pentru recuperarea unei datorii, iar inculpatul G.C. a vrut sa o rapeasca cu acea ocazie pe fiica partii vatamate (martora B.A. R.) pe care insa a smuls-o din mA. inculpatilor B.A., fratele sau. La fel de grava a fost si situatia violentelor exercitate asupra partii vatamate D.T., paznic la fabrica din ..... care a ramas traumatizat de spaima suferita in noaptea respectiva, iar ulterior, pe parcursul procesului, a murit.

In acest sens, prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a Penala, inculpatul B.I. a fost condamnat pentru mai multe astfel de fapte, vinovatia acestuia fiind dovedita fara putinta de tagada pentru faptele care prin hotararea mentI.ata mai sus s-au constatat ca au fost savarsite cu vinovatie de catre inculpatul B.I. impreuna cu alti coinculpati .

Astfel, din cuprinsul acestei hotarari rezulta cu autoritate de lucro judecat ca inculpatul B.I. a savarsit urmatoarele fapte:

InfractiuN. de proxenetism prev de art .329 alin 1 si 2 C.p., comisa in perioada iunie 1994 -28 septembrie 1994, sub forma infractiunii continuate, constand in racolarea mai ultor persoane de sex feminin,

intre care si minore, pentru practicarea prostitutiei, precum si inlesnirea activitatii acestora si tragerea de foloase materiale de pe urma acestei activitati, fapta pentru care insa s-a constatat intervenita prescriptia raspunderii penale pe parcursul judecarii apelului, luandu-se act de aceasta imprejurare in considerentele deciziei penale nr.53/A/7.02.2007a CAB.

O alta fapta, constatata cu autoritate de lucru judecat ca fiind savarsita cu vinovatie de catre inculpatul B.I., a fost aceea de complicitate la infractiuN.de santaj savarsita asupra partilor vatamate M. M.. si M.G.., constand in aceea ca inculpatul B. I.a avut un rol important in santajarea partilor vatamate, care nu s-ar fi putut reaL.fara contributia sa, chiar daca creditorul sumei ce urma a fi recuperata era inculpata M. V. si aceasta a fost indeaproape sprijinita de catre inculpatul G.C., in principal.

Din probele administrate in cauza rezulta in mod indubital ca inculpatul B.I., chiar daca a negat implicarea sa infractI.ala in savarsirea acestei fapte, a sprijinit in schimbul unui comisI.de 30% din suma recuperata, activitatea de constrangere a partilor vatamate M.M. si M.G.., care erau proprietarii F.Z.de la ....... SC C.Z.SRL.

Relevante in acest sens au fost declaratiile martorilor S.I., L.C. precum si ale coinculpatilor G.C. si chiar M. V., care a relatat modul in care ea a ajuns la inculpatul B.I. prin intermediul unei prietene, respectiv martora T.M..

Inculpatul G.C., zis M., audiat fiind cu privire la acest aspect a declarat ca “dupa intalnirea din 10.12.2003 de la F.Z.din ..... cand l-am cunoscut pe M.M., am fost la hotelul lui N.C., unde i-am confirmat faptul ca intr-adervar M. are de achitat o datorie catre M. V.,acesta spunandu-mi sa ma ocup in continuare de recuperarea banilor, spunandu-mi ca daca reusim sa recuperam banii M. ne va da 30% din suma recuperata”.

Martorul S.I. zis ”M. ”, a declarat ca in L. decembrie 2004 s-a deplasat la Fabrica din ....... cu un autotir pentru a ridica o cantitate de zahar, iar dupa ce a discutat cu M.M. a lasat autotirul pentru a fi incarcat si a plecat. Dupa scurt timp a fost sunat de martorul L.C.am care i-a spus ca au venit mai multi indivizi cu sabii si pistoale care au spus ca fabrica este a lor si i-au interzis sa ia zaharul. Solicitand sa discute la telefon cu unul dintre acesti indivizi,inculpatul G.C., zis ”M.” i-a comunicat martorului ca este fabrica lui N.si ca nu mai ia nimeni zahar de acolo si i-a indicat sa ia legatura cu inculpatul B.I.. In continuare martorul S.I. a relatat “am sunat la numarul de telefon indicat si am vorbit cu un barbat care a spus ca el este N..L-am intrebat care este problema ,iar el mi-a spus ca o femeie avea o datorie de 400.000 euro la el si ca ii face acte de vanzare,iar fabrica este a lui si ca nu mai ia

nimeni zahar de acolo.I-am raspuns ca fabrica poate este a lui ,dar zaharul este al meu. Am ridicat amandoi tonul, iar persO. cu care discutam s-a enervat si a inchis telefonul”.

A mai reţinut prima instanţă că o alta infractiune dovedita cu autoritate de lucru judecat se refera la favorizarea infractorului, fapta savarsita de catre inculpatul B.I. care l-a determinat pe agentul principal de politie P.R.C. sa isi schimbe pozitia fata de organele de urmarire penala sau instanta de judecata cu privire la persO. care este autorul infractiunii de tentativa de omor a carei victima fusese.

Astfel, s-a reţinut că inculpatul S.S., zis N. a lu’ G.a comis infractiuN.de santaj in dauna partii vatamate G.G.A., iar martorul P.R.C. a intervenit ca politist in sprijinul partii vatamate, incidentul P.candu-se la loC.l ....... Inculpatul B.I. i-a reprosat martorului P.ca nu trebuia sa intervina in sprijinul partii vatamate deoarece recuperatorii trimisi peste aceasta actI.au in numele lui, astfel incat pentru faptul ca a fost inoportun sprijinul acordat partii vatamate, inculpatul B.I. i-a imputat martorului P.suma de bani ce urma a fi recuperata prin exercitarea presiunilor asupra partii vatamate G.G.A..

Un fragment din convorbirea telefonica purtata intre inculpatul B.I. si P.R.C. releva aceste aspecte . Astfel, N.C. arata: “Pai …eu… nu mai deranjat ,dar te-ai dus peste smecheria mea … Pai din cauza ca ai tinut aproape langa noi, d-aia am acceptat sa-ti dea omul 10.000 dolari“.

In declaratia sa, martorul P.R.a aratat ca inculpatul B.I. i-a oferit suma de 10.000 dolari pentru a nu declara in fata organelor de cercetare penala cine este cel care l-a taiat in zona gatului la data de 17.06.2003, respectiv inculpatul S.S.. Inculpatul B.I. i-a cerut sa se impace cu S.S. pentru ca acesta sa scape de rigorile legii penale si datorita presiunilor exercitate de inculpatul B.I., martorul P.R.C. a dat declaratii necorespunzatoare adevarului in fata organelor de urmarire penala, motiv pentru care a si fost condamnat alaturi de ceilalti doi inculpati pentru infractiuN.de favorizarea infractorului, prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala. Aceasta fapta a fost dovedita, nu numai cu declaratiile martorului P.(fost H.) R.C., ci si cu interceptarile convorbirilor telefonice purtate de cei mentI.ati mai sus, precum si cu declaratiile martorului C.I., care a confirmat sustinerile martorului P.R., in sensul ca acesta a fost contactat telefonic de inculpatul B.I. pentru a nu declara adevarul in legatura cu persO. care l-a taiat in zona gatului in timpul altercatiei,in schimbul sumei de 10.000 dolari. Martorul a mai sustinut ca odata convorbirea dintre cei doi inculpati a avut loc chiar pe telefonul sau, ocazie cu care inculpatul B.I. i-a spus martorului P.R.“vino sa-ti iei banii”.

In acelasi sens, al exercitarii de presiuni asupra unor persoane prin diversi membrii ai gruparii infractI.ale, în diverse scopuri a fost si

convorbirea purtata intre inculpatul S.S., zis N. a lu ‘ G. si inculpatul B.I. la data de 17.06.2003, când cei doi discutau urmatoarele:

S.S. : “Vrei sa-ti spuna fratele tau doua cuvinte ? Sa mor eu si tu daca te mint , cand am vorbit la telefon si cu R. astazi i-am spus : “ Bai R., ce vrei sa-ti spun mai multe ma? Ca tu esti un baiat destept. E vorba de N.: N.e seful, el m-a trimis “

B.I.: “Da, da”.S.S.: “Cica… “Auzi bai, treaba ta ,dar nu e bine”. Acuma cand

vorbesc cu I.ala, ca ma suna ala cand te-am sunat pe tine, ii spun, Ba, nene, m-a trimis N., bai”.

S-a sustinut de catre inculpatul B.I., în aparare, că atat timp cât el a fost liber, locuind in cartierul F., era liniste pe strazi si nu proliferase traficul de droguri, cum este situatia acum, cand el este arestat.

În opinia instantei de fond aceasta a fost un argument in defavoarea inculpatului, reiesind ideea ca era de temut in cartier si dovedind si faptul ca nimeni nu indrazN.sa savarseasca vreo infractiune fara avizul acestuia. Altfel spus, in afara de membrii apartinand antuR.ului inculpatului B.I., nimeni nu comitea infractiuni in cartierul F..

S-a mai afirmat pe parcursul procesului ca unii oameni, disparuti, ar fi fost dati la lei spre a fi mancati, fiind vorba de datorinicii care nu-si plateau datoriile reale sau pretinse fata de membrii gruparii infractI.ale sau fata de “clientela” acestora.

Privitor la acuzatia infatisata de insusi inc.B.I. si considerata ca fiind ridicola, aceea de a fi recurs la gesturi extreme, ca cele anterior mentI.ate (aruncarea debitorului la lei), in cazul ineficientei negocierilor cu persO. datoare, instanta a privit-o sub beneficiu de inventar, intrucat nu s-au produs probe in acest sens si astfel aceste afirmatii, indiferent in ce context ar fi fost facute, sunt pur speculative. Totusi, ca o reflectie, instanta a amintit proverbul romanesc potrivit caruia “nu iese fum fara foc” punând punct acestor comentarii.

Toate aspectele prezentate mai sus au fost reţinute de instanţă ca elemente reale, in conturarea modalitatii concrete de savarsire a faptei prev de art 7alin1-3 din Legea 39/2003.

S-au mai facut si afirmatii in sensul coruperii organelor judiciare si parazitarii actului de justitie in general, al exercitarii unor actiuni de intimidare a martorilor sau a partilor vatamate, care erau implicate in procesele desfasurate in fata diverselor organe judiciare, aspecte evidentiate printre altele si de declaratiile martorului cu identitate protejata A.A. in declaratia data in sedinta publica din data de 25.11.2008, unde acesta a aratat ca pentru astfel de actiuni inculpatul B.I. se folosea de un anume B., patronul restaurantului C.(n.n.martorul P.C.).

Instanta a mai retinut ca pe langa activitatile prezentate mai sus, alaturi de recuperarile de datorii, prin intimidare si santaj ori prin utilizare de violenta sau amenintari, inculpatul B.I. pretindea plata unor taxe de protectie de la patronii buticurilor, magazinelor, atelierelor, restaurantelor din cartier, folosind urmatorul mod de O.re, descris de catre martorul cu identitate protejata A.V., in declaratia sa: “persoane din grupul de infractori din subordiN.sa faceau scandal sau amenintau direct patronii firmelor, unii dintre acesti patroni apeland direct la N.sau la S., solicitandu-le protectie, deoarece stiau ca acestia sunt liderii grupului de infractori, iar la cei care nu-i cunosteau mergeau direct inculpatii B.I. sau B.V. si le cereau bani in schimbul protectiei. Banii obtinuti in acest mod precum si banii obtinuti din alte infractiuni erau rulati mai departe prin acordare de imprumuturi cu camata”.

Inculpatul G.C., care a fost un apropiat al inculpatului B.I., a declarat referitor la activitatile infractI.ale ale inculpatului B.I. ca acesta era cunoscut si de alte persoane din afara grupului, care ii solicitau sa ii ajute sa recupereze anumite sume de bani imprumutate sau bunuri furate de alti membrii ai lumii interlope. Astfel, N. C. isi trimitea oamenii de incredere la recuperari, iar din banii obtinuti prin folosirea violentei si amenintarilor incasa un procent stabilit de comun acord cu persO. care ii solicitase ajutorul si acesta, la randul sau, din suma primita, ii platea si pe oamenii care participasera la acea recuperare. Acelasi coinculpat a mai declarat in continuare ca toate combinatiile care urmau sa fie facute de oamenii din antuR.ul lui N. erau aduse la cunostinta acestuia si in cazul in care cineva facea vreo arsura fara stirea lui N., iar ulterior acesta afla, respectivul era amendat de N., fiind obligat sa-i plateasca acestuia un comisI..

Privitor la modul de O.re cu privire la recuperarea datoriilor de la persoanele care luasera imprumuri cu dobanda a fost reţinută si declaraţia martorei C.I., care a arătat: “Daca persO. datornica intarzia sa restituie imprumul sau dobanda cei doi frati trimiteau mai intai 2-3 persoane sa contacteze datorN.l si sa-l determine sa-si achite datoria, fara a folosi violenta. In cazul in care persoanele trimise nu rezolvau nimic, era anuntat imediat N.sau S. C., care, la randul lor, desemnau alte persoane care sa se deplaseze la datornic si prin violenta si amenintari sa-l determine sa restituie imprumutul sau bunurile cu care garantau acele imprumuturi (masini, imobile, etc.)”.

Tot cu referire la aceste aspecte, in declaratia data in fata instantei la data de 25.11.2008, martorul cu identitate protejata A.A. declara despre inculpatul B.I. urmatoarele: “Stiu ca N.C. dadea bani imprumut cu dobanda de 10-20% ,depinde de clientul respectiv. Daca datorN.l nu platea banii, primea un termen pentru a-si achita banii, daca nu, interveN.in forta. In general, pentru interventiile in forta apela la “F. “(n.n.

inculpatul D.S.). Pentru relatiile cu autoritatile statului N.C. il avea pe B. (n.n. martorul P.C.), patronul Restraurantului C.…Stiu de H.ca este un cetatean strain si a avut probleme cu ei din cauza unui imprumut pe care nu l-a restuituit, aceasta fiind cauza scandalului. In general, ei se O.au catre oameni cu bani multi din domeniul artistic, sportiv…Nu stiu detalii cu privire la T.. Stiu ca N.C. avea o relatie stransa cu T.G.B., relatiile lor erau de afaceri. G.nu a prea fost vazut in preajma lui N. pentru era mai discret, iar relatiile lor erau de imprumut al banilor, unul de la altul. Dupa cum se stie, G.B.avea agentie imobiliara si nu cred ca imprumuta bani de la N.. De F.B. n.n.inc.G.F.) imi amintesc ca fiind un tip atletic, cu figura impunatoare si care era trimis la recuperari.Toti erau trimisi la recuperari. Multi aveau legitimatii de politisti printre care si B.… Relatiile erau cordiale intre F. si B.I. pA. la un moment dat, cand F. o luase pe cont propriu si B.I. s-a desesizat de faptele acestuia”. In continuarea prezentarii activitatii infractI.ale a inc.B.I., ca lider al gruparii, martorul a mai arata că: “Referitor la un exemplu concret in care F. a actI.at la ordinele lui N.C. pot sa va spun cazul unui om care a imprumutat bani de la N.si la momentul scandentei nu a putut sa achite banii, fiind trimis F. care l-a batut pe acel om si l-a obligat sa cedeze proprietatea apartamentului sau” .

Martorul cu identitate protejata C.V., referitor la activitatea de criminalitate organizata desfaurata de inculpatul B. I.arata ca: “N.C. cu timpul si-a extins aria de influenta in cartierele ........, chiar si prin centrul avea un prieten F. care se ocupa cu droguri, iar el incerca sa-si bage bodiguarzi peste tot, in toate locatiile, pentru ca astfel se faceau ”combinatiile”. N. trebuia sa castige din orice, avea pretentia ca din orice combinatie ce se face sa se aleaga cu ceva’’. În sprijinul acestei ultime afirmatii, au fost invocate aspectele rezultând din interceptarile convoprbirilor telefonice purtate de inculpatul B.I. cu un anume ‘H.la data de 15.05.2003, redate în considerentele hotărârii.

In continuare, martorul cu identitate protejata C.V., fiind audiat in sedinta publica din data de 25.11.2008, referindu-se la inc.B.I., a declarat urmatoarele: ’’Ardea si pe prietenii lui din bO., nu conta ! Si sa va dau un exemplu : daca cineva lua bani cu dobanda 5%; existau 3 variante: fie N.se ducea la cel care a dat imprumutul si ii cerea o cota parte din dobanda , fie se ducea la imprumutant si ii spuN. ca in loc sa ii dea 20.000 euro respectivului mai bine ii da lui 15.000 euro si scapa de datorie, fie le strica la amandoi combinatia; ii amenda pe amadoi cu ce suma considera el de cuviinta. Pur si simplu se ducea la fiecare in parte si spuN.ca ii datoreaza o anumita suma de bani, stabilita dupa bunul lui plac, pe care o aplica cu titlu de amenda. Dau exemeplu pe C. lautarul, care s-a uitat admirativ la amanta lui N.si pentru aceasta l-a amendat si i-a luat masina ……. ,care era nou-nouta.C. nu avea

incotro,deoarece zbura din C.si bataia lui nu o lua nimeni. Nimeni nu indrazN.sa se opuna vointei lui N., pentru ca toata lumea ii stia de frica, iar daca cineva indrazN.sa depuna plangere la politie, la Sectia 19, N.primea imediat informatia despre cel care s-a dus sa reclame si bineinteles ca incepeau represaliile asupra acelei persoane”. Acelasi martor a mai aratat despre inculpatul B.I. urmatoarele: “Sfera lui de influenta s-a extins extraordinar de mult. Acea firma G.ul era o adunatura de acoliti de-ai lui care pentru 300-400 euro erau dispusi sa-ti rupa mainile si picioarele. In alte cazuri, N.se baga in actele firmei, cu de-a sila si patronii acceptau pentru ca altfel nu puteau sa-si faca afacerile, cum a fost cazul lui B. de la C., iar daca la un moment dat incercai sa te separi te trezeai ca iti lua foc magazinul, restaurantul sau ca banii care au fost dati cu imprumut nu se mai gasesc si alte chestii de genul acesta. La alti patroni le cereau sa suporte mese festive sau pur si simplu le cereau de la obraz diverse sume de bani, nu aveau nici o jena fata de nimeni. Pe L.I. il trimiteau pe la restaurant si pe ”M.” la cazinouri, unde era vadul cel mai bun pentru a da bani cu dobanda. B. (n.n. inculpatul G.F.) era pumnul de fier al lui N., el era trimis unde era mai greu cu N. si B.. N.il bagase pe A.., unchiul fotbalistului, ca sef de sala la C., pentru a avea controlul asupra sumelor incasate si pentru a sti cine mai vine pe acolo si ce se mai aude. ‘’

Acelasi martor a mai declarat: ’’Despre relatia lui N.cu inculpatul D.S.stiu ca cei doi au fost prieteni pA. cand N.“l-a ars” cu 20.000 euro intr-o combinatie, deoarece F. incepusese sa se separe ,sa-si formeze propria brigada. Acea combinatie a lui F. de 20.000 euro era in legatura cu unul T., un fel de impresar care organiza spectacole, mai trimitea si fete in Japonia, ca dansatoare, dar de fapt pentru prostitutie ”. Martorul sustine ca “fratii B.vorbeau in gura mare si povesteau despre femeile lor, despre cui au rupt un picior sau o mA., despre ce influenta au, absolut despre toata activitatea infractI.ala.”

Retinand situatia de fapt intocmai cum a fost expusa in rechizitoriu, instanta a constatat ca în drept, fapta inculpatului B.I. care, în perioada 2002-2004 a constituit alaturi de fratele sau, inculpatul B.V., o grupare infractI.ala organizata, la care au aderat mai multe persoane, în scopul savarsirii de infractiuni, din cele prev .de art.2 lit.b pct.1-20 din Legea nr.39/2003, cu scopul obtinerii de diverse foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal. S-a retinut starea de recidiva postexecutorie avand in vedere ca la momentul debutului acestei fapte, desfasurata pe parcursul anilor 2002-2004, inculpatul B.I. nu era reabilitat in raport de condamnarile anterioare, la pedepsele de 3 ani si respectiv 4 ani inchisoare, cu privire la care a beneficiat de clementa legiuitorului, conform Decretului lege de gratiere nr 23/1990.

Inculpatul a fost condamnat pentru savarsirea in concurs a doua infractiuni, una de complicitate la furt calificat si alta de furt calificat, care au fost gratiate potrivit art 1 din Decretul lege nr.23/1990, insa in conditiile in care inculpatul a perseV.t pe cale infractI.ala, fiind ulterior condamnat prin sentinta penala nr.204/2003 a Judecatoriei Sector 2 .......si prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, s-a apreciat a fi cert ca nu se poate considera reabilitat, pentru ca instanta sa nu mai tina seama de condamnarile sale anterioare, ce constituie prim termen al recidivei prev. de disp. art 37 lit.b Cod penal.

Constatând dovedită vinovatia inculpatului B.I., in raport de fapta dedusa judecatii, instanta l-a condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare a avut in vedere criteriile generale prev.de art 72 Cod penal precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

In contextul individualizarii pedepsei instanta a retinut ca inculpatul B.I. se afla la momentul pronuntarii acestei sentinte în ipoteza de a-i fi fost admisa in prima instanta cererea de liberare conditI.ata din pedeapsa in a carei executare se afla si presupunându-se deci ca scopul pedepsei anterioare ar fi fost atins in ceea ce-l priveste. Insă, instanţa a avut in vedere afirmaţiile inculpatului (rezultând din interceptarile unor convorbiri telefonice), în sensul că atunci cand se va intoarce din puscarie, va veni „tot haiduc”, ceea ce a condus la aprecierea că nici pe departe fractia de 2/3 din pedeapsa anterioara de 6 ani inchisoare, ca pedeapsa pe care inculpatul a primit-o si din a carei executare se cerea a fi liberat conditI.at, nu a fost suficienta pentru indreptarea sa. S-a mai reţinut de altfel, că inculpatul insusi se declara ‘’spaima Bucurestiului’’ cu ocazia unei convorbiri telefonice purtate cu martorul Spirescu Justin Andrei, audiat in sedinta publica din data de 30.09.2008, care indraznise sa nu auda de faima lui la momentul cand a avut loc discutia (in anul 2004).

Concluzia instanţei a fost aceea că reactia penala trebuie sa fie mai ferma in cazul inculpatului B.I., de altfel pe masura contributiei sale infractI.ale, numai astfel putandu-se da satisfactie ideii de infaptuire a justitiei si realizarii scopurilor pedepsei prev.de art.52 Cod penal.

Astfel, pedeapsa de 13 ani inchisoare, deci o pedeapsa O.ata spre mediu, s-a apreciat a fi aptă să asigure satisfacerea tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal în scopul indeplinirii in cele din urma a dezideratului reeducarii inculpatului.

Din fisa de cazier a inculpatului B.I. a rezultat ca acesta a fost condamnat la 6 ani inchisoare, pedeapsa in a carei executare se afla inculpatul, care a fost aplicata prin sentinta penala nr.204/07.02.2003 a Judecatoriei Sector 2 Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala

nr.1444/29.07.2004 a CAB, fiind emis MEPI nr.503/2003 de Judecatoria Sector 2 Bucuresti.

Văzând că săvârşirea faptelor de criminalitate organizată s-a întins pe perioada 2002-2004, A.că anterior ramânerii definitive a hotararii de condamnare susmentI.ate, respectiv 29.07.2004, inculpatul fiind arestat la data de 23.07.2004 în baza M.A.P. nr.304/24.07.2004 emis de Tribunalul Bucuresti, infractiuN.prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, epuizandu-se in acel moment, a rezultat ca faptele ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu cele pentru care inculpatul B.I. a fost condamnat prin sentinta penala nr.204/07.02.2003 a Judecatoriei sector 2 pentru savarsirea infractiunilor de talharie si lipsire de libertate in mod ilegal, prev de art.211 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.37 lit. a,b Cod penal si respectiv art.189 al.1,2 Cod penal cu aplic.art.37 lit.b Cod penal.

De asemenea, tot in concurs real se afla faptele deduse judecatii, in cauza de fata cu infractiunile pentru care inculpatul B.I. a fost condamnat prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala la o pedeapsa rezultanta de 2 ani, 7 luni si 17 zile inchisoare.

Prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr.769/04.03.2008 a ICCJ inculpatul B.I. a fost condamnat la doua pedepse a cate 2 ani si 6 luni inchisoare fiecare pentru savarsirea infractiunii de favorizare a infractorului, prev de art.264 Cod penal si a unei infractiuni de complicitate la santaj prev. de art.26 rap.la art.194 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a Cod penal.

Cele douuă infractiuni au fost savarsite la data de 17.06.2003 si respectiv in perioada decembrie 2003– ianuarie 2004, ceea ce inseamna ca sunt concurente cu infractiunile de criminalitate organizata desfasurata pe perioada anilor 2003 si 2004, ce fac obiectul judecatii in prezenta cauza.

Asa cum s-a mai precizat anterior, faptele ce se subscriu notiunii de constituire a unui grup infractI.al organizat si care cad sub incidenta Legii 39/2003, desi au ca moment de debut o data anterioara intrarii in vigoare a actului normativ care incrimineaza ca atare aceasta infractiune, A.ca data de 01.03.2003, intrucat savarsirea lor a continuat si dupa momentul aparitiei acestui nou act normativ, avand ca moment final pe cel al arestarii inculpatului, A.ca data de 23.07.2004, cand interventia organelor judiciare a marcat momentul epuizarii acestei infractiuni, incadrarea juridica a faptei a fost dată de noua lege speciala, dat fiind caracterul unic al infractiunii deduse judecatii.

In concluzie, instanta retinand existenta infractiunii prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003 si a concursului de infractiuni prev.de art.33 lit.a Cod penal, avand in vedere că toate faptele savarsite de inculpat,

atât cele pentru care a fost sesizata prezenta instanta cu rechizitoriul nr.147/P/2004, cat si cele pentru care s-au pronuntat cele 2 hotarari definitive de condamnare s-au consumat inainte de ramanerea definitivă a primei hotarari de condamnare, respectiv inainte de data de 29.07.2004, a procedat la aplicarea dispozitiilor legale specifice acestei institutii.

Astfel, au fost descontopite pedepsele rezultante aplicate prin sentintele mai sus amintite in pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualiatatea lor şi în baza art 33 lit.a , 34 lit.b, 35 Cod penal instanta a contopit pedepsele principale, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea a inchisorii de 13 ani, ca pedeapsa rezultanta, alaturi de care s-a dispus a se executa pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev.de art 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 6 ani .

In ceea ce îl priveste pe inculpatul B.I., instanţa a retinut ca acesta a desfasurat o îndelungata activitate de proxenetism, atat pe cont propriu, cat si în colaborare cu membrii gruparii infractI.ale conduse de fratii B.la Discoteca H., prin sora lor, inculpata S.A., aspecte relevate de multitudiN.declaratiilor de martori audiati in cauza,dar si de interceptarile convorbirilor telefonice purtate de inculpatul B.I. cu inculpatii G.E., B.V., cu un oarecare «M.» si cu inculpatul U. C.. În perioada anilor 2002-2004 fenomenul exploatarii sexuale a prostituatelor ajunsese la asemeN.cote încât proxenetii intre ei veneau in concurs la aceeasi prostituata pentru a lua fiecare cate o cota parte (asemeni creditorilor chirografari de la masa credala) din încasarile ei.

Pentru exemplificare instanţa a reţinut discutia dintre inculpatul B.I. cu un alt proxenet, pe nume “M.”, care era finul sau, aflând ca fata trimisa de acest M. in Elvetia nu-i mai trimitea proxenetului ei bani in Romania, pentru ca acest lucru ii fusese interzis de inculpata S.A., care o “pR.ase” pe fata respectiva.

Despre inculpatul B.I. martora C.I.a F.a declara ca avea si el doua prostituate pe nume A. si G. din Republica Moldova si un sofer «G. » care ii transporta prostituatele.

De asemenea, instanta a retinut ca inculpatul B.I. se ocupa si de cultivarea relatiilor cu politia, el stiind dinainte momentele cand organele de politie urmau sa efectueze razii pentru depistarea prostituatelor in diverse loC.ri din Bucuresti, inclusiv in Discoteca H.si pentru acest motiv inculpatul se bucura de o oarecare independenta fata de membrii gruparii infarctI.ale condusa de fratii B., relevanta fiind sub acest aspect declaratia martorei S.C., din data de 27.04.2005, unde arata ca «uneori proxenetii strangeau diverse sume de bani care prin intermediul lui C.B. (n.n.inc B.I.) ajungeau la politistii din cadrul Sectiei 2 Politie sau

la politistii de la Politia Capitalei ,care aveau ca sarcina combaterea prostitutiei »

O alta martoră cu identitate protejata, N.P. S., a declarat la data de 17.06.2005 urmatoarele : ‘’Am vazut ca rapirea ( n.n. este vorba despre rapirea martorelor C.A., C.V., U.N.), a fost chiar observata de niste politisti de la Sectia de langa H., insa nu au intervenit ca urmare a faptului ca la autoturismul lor s-a deplasat C.B. (n.n. inculpatul B.I.), care le-a dat o spaga ».

Pe inculpatul B.I. l-a identificat in sala de sedinta la 28.10.2008 martora U.N.ca fiind ’’D.ul cu tricou albastru’’, pe care l-a cunoscut la Discoteca H., alaturi de alti proxeneti, dintre care ii numeste, din randul celor prezenti, pe inculpatii B.V., U. C., P.A. si S.M..

Martora C.A., audiata fiind la urmarirea penala l-a identificat de pe plansele fotografice pe inculpatul B.I., ca fiind persO. de la pozitia 5 careia i se spune „C.B.’’. Aceasta a aratat despre inculpat ca „era unul dintre oamenii apropiati ai lui S. C. si sora acestuia, A., in ceea ce priveste coordonarea si controlul activitatilor de proxenetism si prostitutie care aveau loc in Discoteca H.. Acesta cunostea absolut tot ce se intampla in discoteca, mai precis in legatura carui proxenet se aflau prostituate, ori daca existau prostituate in discoteca care nu erau in legatura unui proxenet.’’C.B.’’,in ultima perioada, pA. sa fie arestat, m-a abordat in citeva randuri,vorbindu-mi pe un ton foarte agresiv :‘’Tu ce cauti aici in discoteca, intrucat nu platesti nici o taxa si sa pleci’’. In acelasi mod le-a vorbit si altor fete care de teama lui nu le-am mai vazut in discoteca’’.

Inculpatul B.I. era un bun cunoscator a ceea ce se intampla in Discoteca H.si pentru acest motiv era tolerat de familia B., care apela la serviciile lui dacă era vreo problema cu vreo prostituată la vreo sectie de politie sau daca se depuN.vreo reclamatie de catre cineva in legatura cu aceste fete, inculpatul recomandandu-se ca el este jurist si cu el trebuie sa se tina legatura (vezi convorbirea telefonica din data de 3.05.2004 dintre inculpat si un anume’’N.‘’, care ii adusese la cunostinta inculpatului B.I. faptul ca la o sectie de politie fusese depusa o plangere impotriva unei fete pe nume ‘D..’’ cu privire la furtul unei sume de bani).

Faptul ca existau relatii de colaborare intre inculpatii B.I. si B.V. a fost ilustrat si de interceptarile unor convorbiri telefonice din data de 24.03.2004 in care cel din urma inculpat ii oferea primului un „porc” (n.n. o prostituata), descriind in felul urmator tranzactia:

B.V. : E c-am piperat, dar e frumusel, te intelegi cu oamenii.Ai inteles ?

B.I. : Da, la ce bani ?’’ B.V. : Asa la prima vedere ‘’500 de dolari , dar …stiu eu, te intelegi

tu cu ei, porcul arata extraordinar de frumos, are si acte, stie care e

treaba cu porcul, e piesa, piesa porcul, blonda, frumoasa, inalta, tot ce trebuie. Acuma depinde daca te intelegi si daca o vrei !’’

Inculpatul I.A. , în sprijinul afirmatiilor referitoare la pozitia si rolul inculpatului B.I. în cadrul gruparii infractI.ale condusa de fratii B., releva urmatoarele aspecte in declaratia sa din data de 4.07.2005 , care sunt intarite si de declaratiile martorelor P.C., S.C., R.M., C.C..I.a, precum si de cele ale martorilor cu identitate protejata O.L.si S.Z., cu ocazia audierilor efectuate atat la urmarirea penala, cat si la cercetarea judecatorească. În sensul celor arătate se reţin cu titlu de exemplu, din declaratia inculpatului I.A., următoarele :

„Persoanele chemate la discutii erau aduse prin metode violente, uneori erau transportate in portbagajele autoturismelor.Din brigada A.i C. faceau parte urmatoarele persoane :S.S., B.I., U. C., R. (n.n. inculpatul B.R.C.), „M.’’, „J.’’ (inculpatul I.D.), I.L.(n.n. inculpatul M..) si altii… ’’C.B.’’ la fel ca si U.C.era considerat mai important dintre cei care compuneau brigada, mai ales datorita cunostintelor pe care le avea in cadrul politistilor. Spre exemplu : la discutiile mai importante care aveau loc in brigada A.i se purtau doar intre aceasta , U. si C.B.… In situatia izbucnirii unui conflict intre prostituate sau proxeneti si conducerea discotecii,U. si B.legatura cu I. (n.n.inc A.I.), mediind conflictul respectiv. Un exemplu concret a avut loc atunci cand unele prostituate s-au drogat in toaleta discotecii, arungand seringile pe podea. In acel moment „I.’’ a luat legatura cu proxenetii mentI.ati, cerandu-le sa nu mai aduca in local prostituate care se drogau, deoarece ii faceau probleme (declaratie din data de 5.06.2006).

In declaratia inculpatului I.D.acesta a aratat ca la asa-numita razmerita care a avut loc la Discoteca H.negocierile s-au purtat intre N.I. (inculpatul A.I.), pe de o parte, iar pe de alta parte, ca reprezentanti ai inculpatei S.A. au participat „C.B.’’ (n.n. inc.B.I.) si „C.E.’’.

Tot in legatura cu rolul inculpatului B.I. in cadrul Discotecii H.martora G.A.M. a declarat ca „pe B.I. eu l-as caracteriza ca omniprezent in jurul A.i’’.

În drept, instanţa a reţinut că fapta inculpatului B.I. zis C.B., care in perioada anilor 2002-2004 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale prin savarsirea de infractiuni, din cele prev de art.2 lit.b pct 1-20 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

Constatând dovedită vinovatia inculpatului in raport cu fapta dedusa judecatii, pe baza probelor administrate pe parcursul intreG.i proces penal, instanta a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare a avut în vedere criteriile generale

prev de art 72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.

La stabilirea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului B. I. tinand cont si de pozitia acestuia in cadrul ierarhiei gruparii infractI.ale si al rolului important avut in acest domeniu al traficului de persoane si proxenetismului, instanta a considerat ca o pedeapsa de 7 ani inchisoare corespunde pe deplin asigurarii dezideratului reeducarii inculpatului si atingerii totodata si a celorlalte scopuri ale pedepsei prev.de art.52 Cod penal.

De asemenea, instanta a ţinut cont si de imprejurarea ca prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, inculpatul B.I. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de proxenetism prev.de art.329 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal, astfel ca s-a dovedit ca autoritate de lucru judecat implicarea sa profunda in fenomenul exploatarii sexuale a prostituatelor care actI.au la Discoteca H., in ciuda pozitiei procesuale constante a inculpatului de negare a faptei.

Prin hotararea mai sus amintita s-a statuat cu autoritate de lucru judecat in sensul ca activitatea infractI.ala desfasurata de inculpatul B.I. este pe deplin dovedita, retinandu-se ca a desfasurat activitati de proxenetism prin inlesnirea actiunii ilicite de prostitutie si tragerea de foloase de pe urma practicarii acesteia, in discoteca H.de catre doua prostituate racolate de el, A. si G., prima de origine din Republica Moldova, cea de a doua din Bucuresti.

Văzând ca faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa amintită mai sus, sunt concurente cu cele deduse judecatii in cauza de fata, instanta, constatand incidenta dispozitiilor art.33 lit.a Cod penal referioare la concursul real de infractiuni, s-a dispus contopirea celor doua pedepse cu inchisoarea, dandu-i-se spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare cu aplic.art 71-64 lit.a si b Cod penal.

Fata de imprejurarea că aplicarea pedepsei complementare este obligatorie, in baza art 65 Cod penal instanţa a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 Cod penal, pedeapsa urmând a se executa alaturi de pedeapsa principala stabilită mai sus, conform disp.art.35 Cod penal.

Cu titlu de pedeapsa accesorie, instanta a dispus in baza art 71 Cod penal interzicerea exercitarii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal.

In ceea ce il priveste pe inculpatul A.I., instanta a retinut, in esenta, ca în calitate de sef de sala la Discoteca H.a pretins si primit diverse sume de bani pentru a-si dea acordul la practicarea prostitutiei de catre

fetele aduse in acest scop de catre proxenetii lor in incinta acestui local. Astfel, din declaratiile martorelor N.P., B.N.S., D.N.N.C.I.C., S.S.ia A., A.C.R., G. O. M. instanţa a reţinut, fara dubiu, existenţa unei intelegeri intre patronii loC.lui si proxenetii care isi desfasurau activitatea in Discoteca H., din care ambele parti castigau bani pe seama persoanelor care se prostituau.

Astfel, martora A.C..declara ca :’’Atât patronul discotecii, pe care il stiu sub numele de B., cat si seful de sala, pe care il stiu sub numele de I.,cunosteau faptul ca noi practicam prostitutia in local,fiind de acord cu acest lucru,intrucat obtineau foloase materiale de pe urma noastra.’’

Martora C.I.a precizeaza in plus ca ’’atunci cand trebuia sa plecam cu unul din clientii discotecii pentru a intretine raporturi sexuale contra cost, I. ne obliga sa platim la bar suma de 1.500.000 lei (n.n.lei vechi), ceea ce reprezenta echivalentul unei sticle de sampanie, care trebuia achitata indiferent daca respectiva bautura era consumata sau nu.’’

Aceste aspecte au fost confirmate si de inculpatii U. C., I.D.si I.A., proxeneti care actI.au in Discoteca H.si care au relatat urmatoarele aspecte: ’’Pe parcursul derularii activitatii de proxenetism am ajuns sa-i cunosc pepatronii discotecii H., pe care ii stiu sub numele de B. si I., venind in contact direct doar cu ultimul. Astfel, cunosc ca cei doi erau la curent cu activitatea de proxenetism si prostitutie desfasurata in loC.l lor,implicandu-se in aceste activitati,in sensul ca stabileau de comun acord cu gruparea de proxeneti condusa de A.C. numarul prostituatelor care puteau intra in discoteca, impunand acestor prostituate o taxa de intrare de 100.000 lei, precum si o consumatie obligatorie de aproximativ 1.500.000 lei (echivalentul unei sticle de sampanie). Daca una din prostituate nu efectua aceasta consumatie obligatorie, era considerata ca fiind datoare, fiind obligta sa plateasca restanta in urmatoarea zi, in caz contrar I. nevrand sa-i mai permita intrarea in discoteca. ’’

Referitor la inculpatul A.I., instanta a retinut in primul rând ca este vorba despre o persoană cu o vârsta destul de înaintată si cu experienta de viata si profesI.ala in domeniul comertului si alimentatiei publice. Ca sef de local la Discoteca H., in anii 2000-2004, cand fratii B.erau nestaviliti si nici un comerciant nu indrazN.sa li se opuna, fiind sprijiniti chiar de politie sau de oameni politici, inculpatul A.I. avea de ales intre doua variante: ori le interzicea accesul in local inculpatilor si atunci suporta repercursiunile (amenintari, distrugeri ale bunurilor din dotare, scandaluri in fata clientilor s.a.m.d.), ori ii accepta in anumite conditii si cauta sa mentina liniste in local pentru bunul mers al acestuia, ba chiar sa obtina si un profit.

Din probele administrate in cauza a rezultat ca inculpatul A.I. a optat pentru varianta a doua, dar din dorinta de a obtine cat mai multi bani, a depasit granita legalitatii, intrand pe taram infractI.al. Elementul

de ilegalitate a aparut odata cu instituirea obligatiei platii unor taxe de catre prostituatele care isi racolau clientii din discoteca, banii fiind perceputi fie sub forma unor consumatii obligatorii, pe care trebuiau sa le faca clientii fetelor respective, fie sub forma plăţii unui comisI.la parasirea loC.lui cu clientul. Aceasta procedura de ’’spoliere’’ a prostituatelor din discoteca a constituit la un moment dat si motivul „razmeritei” despre care au facut vorbire martorele audiate in cauza, inculpatul A.I. reusind dupa negocieri cu proxenetii sa-si mentina „dreptul castigat”, de percepere a taxei mai sus amintite. In aceasta situatie inculpatul A.I. a realizat elementul material al infractiunii de proxenetism, prin tragerea de foloase materiale de pe urma practicarii prostitutiei de catre fetele carora le permitea sa ii frecventeze loC.l in scopul racolarii de clienti. Daca pA. la momentul confruntării pentru mentinerea comisI.ului perceput mai mult sau mai putin benevol si sub o forma sau alta, activitatea infractI.ala a inculpatului A.I. avea un oarecare caracter echivoc, din acel moment pozitia sa a fost certă de pretindere a anumitor sume de bani pentru a permite practicarea prostitutiei în loC.l condus de el si de fratele său. Prin urmare, elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism prev. de art.329 alin.1 Cod penal s-au conturat cert în acest moment, atat din punct de vedere al laturii obiective, cât si din punct de vedere al laturii subiective.

De altfel, implicarea sa în activitatea de sprijinire a proxenetismului desfasurat sub indrumarea fratilor B.si a inculpatei S.A. a fost relevata si de declaratia martorei cu identitate protejata N.P. S., care in declaratia sa din data de 25.11.2008 arata urmatoarele: „Fratele patronului discotecii, I., traia cu una din fetele A.i, C. o chema si de aceea relatiile dintre I. si A.erau foarte bune. Din auzite stiu ca I. avea si el de castigat bani de pe urma practicarii prostitutiei la el in discoteca si se auzea ca traia si cu unele fete”.

În drept, instanţa a apreciat că fapta inculpatului A.I. care în perioada 2000-2004, în baza unei rezolutii infarctI.ale unice, a inlesnit activitatea de prostitutie si proxenetism a retelei de prostituate coordonata de inculpata S.A., in sensul ca a pus la dispozitia acestora Discoteca H., in vederea racolarii de clienti si a tras foloase materiale din activitatile desfasurate de prostituate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism,prev. de art 329 alin 1 Cod penal cu aplic.art 41 alin 2 Cod penal.

Constatând deci ca se face vinovat de savarsirea faptei deduse judecatii, instanta l-a condamnat pe inculpatul A.I. pentru infractiuN. de proxenetism, in limitele de pedeapsa prev. de art.329 alin.1 Cod penal.

La individualizarea pedepsei instanta a tinut cont de criteriile generale prevazute in art.72 Cod penal, enuntate mai sus, precum si de ansamblul elementelor care circumstantiaza savarsirea faptei. Astfel, din

actele in circumstantiere depuse la dosarul de urmarire penala si la dosarul instantei a rezultat ca inculpatul A.I. a lucrat cu carte de munca inca din data de 20.10.1970, fiind incadrat la Fabrica de ventilatoare Bucuresti, avand meseria de baza lacatus pentru constructii metalice. Ulterior a devenit comerciant, ospătar, barman, vanzator in alimentatia publica, apoi a fost controlor mecanic, administrator, patron si din data de 1.04.1998 a fost angajat cu contract de munca, pe perioada nedeterminata, ca sef de unitate la C.ul H.. De la toate locurile de munca si de la preotul din Parohia Floreasca inculpatul A.I. are caracterizari foarte bune. Tinand cont de toate circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei in ceea ce-l priveste pe inculpatul A.I., instanta s-a O.atat la individualizarea pedepsei catre minimul special, respectiv la pedeapsa de 3 ani inchisoare.

Tinand cont ca inculpatul A.I. nu a mai incalcat legea penala, fiind la prima abatere de acest fel, că are varsta de 58 ani si ca om matur intelege exact consecintele faptei sale, instanta a apreciat ca se poate suspenda conditI.at executarea pedepsei aplicate inculpatului, fara a se impiedica atingerea scopurilor pedepsei stabilite de legiuitor in cuprinsul disp.art.52 Cod penal.

Referitor la inculpatul P.A., instanta a retinut ca a fost un apropiat si membru loial al C.C., actI.and pe segmentul infractiunilor legate de traficul de persoane si proxenetism, fiind unul din proxenetii situati în zona de lux a acestei afaceri, in sensul ca prostituatele lui erau solicitate la comanda de catre clienti si erau trimise la marile hoteluri din Bucuresti, unde era cazat clientul.

Inculpatul P.A. tiN.legatura cu personalul acestor hoteluri de lux, care, în momentul în care aparea o solicitare, sunau pe inculpat pentru a trimite o fata disponibila ca sa ofere servicii sexuale contra cost clientului care facuse comanda. La randul sau, inculpatul P.A. colabora cu inculpatul S.M., cunoscut in antuR.ul inculpatului B.V. ca avand prostituate rusoaice, precum si cu C.T.., concubina acestuia din urma, astfel incat, in situatiile cand se intampla ca inculpatul sa nu aiba fete disponibile, “colegii” sai de breasla ii trimiteau din fetele pe care le aveau ei.

Martorul cu identitate protejata T.I. a declarat in fata instantei cu privire la acest aspect ca “S.M. avea prostituate rusoaice pe care i le dadea lui “L.” (n.n. P.A.) sa le bage la “combinatii”… P.A. le avea pe L.si P. … S.M. le avea pe O.., T., L. si N.”.

Implicarea efectiva a inculpatului P.A. in grupul infractI.al organizat a constat nu numai in intretinerea unor relatii de colaborare cu inculpatul S.M., care era un apropiat al inculpatului B.V., ci si in plata unei cote parti din incasarile prostituatelor sale catre inculpatul B.V., precum si in

derularea unor relatii directe, pe linie de proxenetism, cu acesta din urma.

Martorul cu identitate protejata C.V. a declarat in sedinta publica din data de 25.11.2008 ca” “L.” (n.n. inculpat P.A.) transporta femeile lui S., U. si A.,… fie le scotea la combinatii in oras, fie erau duse peste hotare… S. incasa taxele de protectie de la ceilalti proxeneti, respectiv de la “L.” ,G. si U.. “L.” s-a dus la Palma de Majorca ,in Spania si banii se depuneau pe carduri sau conturi sau ii mai aducea “L.” in tara.

S-a reţinut astfel că şi inculpatul P.A., asa cum fiecare dintre membrii gruparii infractI.ale organizate isi avea locul si rolul sau, la randul lui detiN.o anumita pozitie in raport de ceilalti inculpati, manifestandu-se pe segmentul exploatarii sexuale a prostituatelor.

Despre rolul inculpatului P.A. in cadrul grupului de proxeneti si integrarea lui in acest segment infractI.al inculpatul I.D. declara ca “P.A. zis “L.”, impreuna cu S.M., raspundea de coordonarea unei anumite parti (cea care nu avea legatura cu H.) a activitatii de proxenetism a C.C.. Cunosc faptul ca atat F. (n.n.inc. D.S.), cat si “L.” cotizau lui S. C. la intervale regulate, diverse sume de bani ce proveneau din activitatile infractI.ale pe care le coordonau”.

De altfel, pentru implicarea sa în traficul de persoane si în proxenetism inculpatul P.A. a fost condamnat prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului .......Sectia I-a Penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ la pedeapsa inchisorii de 4 ani si interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a si b Cod penal pe timp de 2 ani.

Prin urmare, s-a apreciat că in mod indubitabil s-a facut proba, prin hotararea judecatoreasca definitiva, care are autoritate de lucru judecat, in ciuda pozitiei procesuale a inculpatului, de negare a faptelor, ca inculpatul P.A. se face vinovat de traficarea in scopul obtinerii de foloase materiale a minorelor P.I.N., P.A.D.si M.I.M., care, în perioada 2001-2004, au fost plasate unor diversi barbati pentru a se prostitua. Chiar daca inculpatul a depus la dosar copii de pe pasaport, din care rezulta ca nu are vize pentru tari precum Spania, Franta ori Elvetia, unde liderii gruparii infractI.ale aveau prostituate, pe care le exploatau sexual si primeau banii in Romania, acesta nu exclude implicarea sa in traficul de personae si in proxenetismul desfasurat in tara, cel putin, care este probat indubitabil.

De asemenea, s-a mai constatat prin aceeasi hotarare ca in perioada 2001- 2004, tot in baza unei rezolutii infractI.ale unice, inculpatul P.A. a recrutat pe martorele G.E.F., I.A.C. si a indemnat, inlesnit si tras foloase materiale din practicarea prostitutiei de catre G.E.F., I.A.C., B.L., C.O.. si U.N..

S-a mai retinut din probele dosarului ca inculpatul P.A., desi nu a exercitat nicio forma de constrangere asupra martorei U.N., totusi prin intermediul lui, inculpatul B.V. a primit banii (suma de 3000 Euro) de la aceasta fata, careia i-a retinut pasaportul si pentru a-si redobandi libertatea, a fost nevoita sa accepte sa achite in rate suma solicitata, sub amenintarea alternativei de a fi inapoiata proxenetului ei, M.P.zis T., de la care fugise pentru ca o batea.

Chiar daca strict juridic instanta care s-a pronuntat asupra acestei fapte, pentru care inculpatul P.A. a fost trimis in judecata in acelasi dosar (28733/3/2005) a constatat ca el nu se face vinovat de complicitate la infractiuN.de santaj savarsita de inculpatul B.V. asupra partii vatamate U.N., intrucat faptei ii lipseste unul din elementele constitutive, totusi, faptic, a retinut colaborarea dintre cei doi inculpati, pe linia colectarii banilor adunati cu orice titlu, de la oricine ii datora, ceea ce dovedeste implicarea sa in grupul infractI.al organizat, cu un rol anume, bine determinat .

Din punct de vedere al infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 s-a apreciat că aceasta activitate se circumscrie elementelor constitutive ale acestei infractiuni, deoarece ajutorul dat de inculpatul P.A. inculpatului B. V. in strangerea banilor obtinuti prin santaj, reliefeaza subordonarea specifica dintre liderul grupului infractI.al organizat si un membru al acestui grup, cum este inculpatul P.A..

Instanţa de fond mai reţine că între inculpatul P.A. si ceilalti membrii ai gruparii infractI.ale, indeosebi cei care actI.au in domeniul proxenetismului, in frunte cu inculpatul B.V., existau relatii de coO.re in activitatile infractI.ale desfasurate pe acest segment, in conditiile respectarii calitatii de lider a inculpatului B.V., cu toate consecintele ce decurg de aici.

Spre exemplu este reţinută declaraţia martorei C.T.. vis-à-vis de acest aspect: “In schimbul protectiei pe care o primea de la S. C. si in schimbul permisiunii de a folosi numele lui S. C., ”L.” (n.n. P.A.) era obligat sa-i plateasca o parte din banii pe care ii obtiN.din proxenetism. Astfel cum era organizata lumea interlopa in sfera proxenetismului la nivelul Municipiului Bucuresti, nu puteai rezista ca proxenet fara sa ai o protectie din partea unei persoane cu influenta in sfera lumii interlope”.

Asadar, inculpatul P.A., înţelegând exact acest lucru, al necesitatii unui sprijin important din lumea interlopa, a aderat la gruparea fratilor B., a caror faima si influenta era incontestabila la vremea aceea (anii 2002-2004), sprijinind activitatea infractI.ala a acestei grupari, devenind chiar “mA. dreapta a lui S.”, dupa cum afirma martorul cu identitate protejata C.V. in declaratia sa data in fata instantei.

Tot in sarcina inculpatului P.A. instanta a mai retinut si implicarea sa in intimidarea martorilor ce urmau a se audia in cauza, activitate

specifica gruparilor infractI.ale organizate, memoriul depus la dosar de martora I.A.C., ce a fost exploatata sexual de catre inculpat, fiind apreciat ca relevant in acest sens.

În drept, instanţa a apreciat că fapta inculpatului P.A. de a adera la gruparea infractI.ala condusa de fratii B.V. si B.I. si de a o sprijini in scopul savarsirii unor infractiuni grave, din cele enumerate in cuprinsul disp.art.2 lit.b pct.1-20 din Legea nr.39/2003, pentru obtinerea de foloase materiale, intruneste elementele constitutive sub aspect obiectiv si subiectiv, ale infractiunii prev de art.7 al.1-3 din Legea 39/2003.

Constatand dovedita vinovatia inculpatului P.A. in raport de fapta dedusa judecatii, astfel cum a fost retinuta si descrisa mai sus, instanta l-a condamnat pe acesta la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare a ţinut cont de criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, precum si de ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, in limitele de pedeapsa prev.de art 7 alin.1 din Legea 39/2003, care sunt intre 5 si 20 de ani, instanta s-a O.at către o pedeapsa usor peste limita inferioara, respectiv 7 ani inchisoare, tinand cont de indelungata si temeinica activitate infractI.ala a inculpatului in cadrul grupului organizat, de pozitia si influenta sa in aceasta grupare a fratiilor B., pe de o parte, dar si de faptul ca s-a limitat oarecum la un singur segment de activitate, mai exact la cea legata de proxenetism, pe de alta parte, cu luarea in considerare a actelor in circumstantiere depuse la dosar.

De asemenea, instanta a mai retinut potrivit fisei de cazier judiciar a inculpatului, ca acesta a fost condamnat pentru savarsirea a trei infractiuni de trafic de persoane, in forma prev.de art 13 alin.1 din Legea 678/2001, cu retinerea de circumstante atenuante, conform art.74 lit a si c Cod penal, la trei pedepse a cate 4 ani inchisoare fiecare, pentru faptele savarsite in perioada anilor 2001-2004 referitoare la exploatarea sexuala a minorelor P.A.., P.A.si M.I..

Aşa fiind, s-a constatat că fapta dedusa judecatii in cauza de fata, derulata pe parcursul anilor 2002-2004, de aderare si sprijinire a gruparii infractI.ale organizate conduse de fratii B., este concurenta cu cele 3 fapte de trafic de persoane mentI.ate mai sus, fiind aplicabile dispozitiile art.33 lit.a Cod penal.

De asemenea, tot in concurs real se afla toate aceste infractiuni si cu aceea de proxenetism derulata in perioada anilor 2001-2004, pentru care inculpatul P.A. a fost condamnat prin aceeasi sentinta (966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti) la pedeapsa de 4 ani inchisoare, in baza disp.art.329 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art.74 lit.a si c Cod penal.

Prin aceeasi sentinta au fost aplicate si 4 pedepse complementare constand in interzicerea exercitarii drepturilor prev de art. 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 2 ani, pe langa fiecare dintre cele 4 pedepse principale a cate 4 ani inchisoare fiecare.

Asa fiind, constatand concursul de infractiuni prev. de art 33 lit.a Cod penal, instanta a repus in individualitatea lor pedepsele mentI.ate mai sus, care prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......au fost contopite in pedeapsa rezultanta de 4 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod penal si a procedat apoi conform disp.art.34 lit.b si art 35 Cod penal, contopind toate pedepsele principale si pe cele complementare si stabilind a se executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa principala rezultanta, precum si degradarea militara si interzicerea exercitarii drepturilor prev. de art.64 lit.a si b Cod penal pe timp de 5 ani.

Privitor la inculpatul R.L.s-a reţinut că este un alt membru al acestei grupari infractI.ale şi care se afla in imediata apropiere a inculpatului D.S.zis “F.”, fiind totodata finul de cununie al acestuia. Fapta de aderare la gruparea infractI.ala condusa de fratii B.I. si B.V., prin intermediul nasului sau, inculpatul D.S., a fost recunoscuta de catre inculpatul R.L.,care a justificat-o intr-un fel, in declaratia sa data in fata instantei, in sedinta publica din data de 13.05.2008, prin faptul ca avea nevoie de protectie in cartier, in conditiile in care isi facuse o afacere acolo. Astfel, inculpatul declara : “Ideea pe care am avut-o imprietenindu-ma cu “F.”, pe care il cunosc din copilarie si sta la trei strazi distanta de casa mea, era de a avea o anume protectie in cartier, intrucat aveam si eu o afacere si asa am realizat ca pot supravietui in acea zona. Am cunoscut personal familia B.cand a avut loc incidentul cu masina mea, atunci cand mi-a luat-o “G.” (n.n. inculpatul S.C.) si in acest fel am ajuns la hotel la N.pentru discutii, fiind vorba de toamna anului 2002 sau 2003, nu mai tin minte”.

Si inculpatul D.S.zis “F.” a confirmat aspectele relatate mai sus, aratand ca: ”Eu aveam o relatie apropiata cu finul meu, R.L.si daca se lua cineva de el sau de mine saream unul pentru altul si alaturi de noi mai veneau R.B. si finul meu, Horatiu, care nu are nici o implicatie in acest dosar. Cunosc imprejurarea ca finul meu a trebuit sa isi rascumpere cu o suma de bani un BMW luat din fata spalatoriei,masina pe care o avea spre vanzare si pe care ,sub pretextul ca vrea sa o arate unui client, “G.” (n.n.inc S.C.) s-a urcat in ea si dus a fost. Noi, fiind romani in acel cartier plin de majoritari de etnie rroma, saream unul pentru altul si ne ajutam. Astfel, m-am dus cu finul meu sa discutam despre masina, iar “G.” s-a urcat pe capota masinii mele, sarea pe ea si mi-a indoit-o” .

Inculpatul R.L.a sustinut in declaratia sa data in fata instantei ca la un moment dat a fost chiar victima unei fapte de inselaciune savarsita de inculpatul S.C. in dauna sa, care, avand girul fratilor sai mai mari, l-a pagubit de o masina, oferindu-se să i-o vanda el si sa-i dea banii ulterior.

In acest context inculpatul R.L.a sustinut ca faptele savarsite de el si de inculpatul D.S.(care era si nasul sau) au fost, oarecum, o reactie in fata infractorilor de etnie rroma, care erau majoritari in zona F. si care practic faceau legea in cartier, impunand plata unor taxe de protectie oricui avea o afacere pe teritoriul controlat de ei.

Instanta a retinut aceste aspecte ca circumstante ale savarsirii faptelor ce-i sunt imputate inculpatului R.L., fara insa a le califica drept cauze exO.ratoare de raspundere, ci cel mult circumstante atenuante judiciare, intrucat aceasta explicatie nu scuza violenta manifestata de el în savarsirea faptelor la care a participat, firea omului nefiind in general influentata de aspecte extrinseci.

Odata intrat in antuR.ul inculpatului D.S., inculpatul R.L.s-a dedat la savarsirea unor diverse infractiuni din cele prev.de art 2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003, pentru unele dintre ele fiind si condamnat prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti- Sectia I-a Penala.

Prin această hotărâre, s-a reţinut, cu autoritate de lucru judecat, participarea cu vinovatie a inculpatului R.L., alaturi de inculpatii D.S., C.S., A.V.R.si alte doua persoane, la lipsirea de libertate si santajarea partii vatamate D.I.A., care a fost constransa prin amenintari si lovituri repetate sa recunoasca in scris ca datoreaza suma de 5.500 USD numitului A.V.R.. De asemenea, în cuprinsul chitantei, ca inscris constatator, partea vatamata a fost obligata sa faca in scris mentiuN.ca, in caz de neplata la scadenta, 04.03.2004, ora 20,00, isi va vinde un ochi sau un rinichi.

Pentru aceste fapte, savarsite la data de 03.03.2004, in cadrul gruparii infractI.ale organizate, inculpatul R.L.a fost condamnat la doua pedepse cu inchisoarea, una de 3 ani, aplicata in baza art 189 al.1 si 2 Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a, art.74 alin.1 lit.c şi art 74 alin.2 Cod penal si art.76 alin.1 lit.b Cod penal si alta de 3 luni, aplicata in baza art 194 alin.1 Cod penal cu aplic.art.75 lit.a Cod penal, art.74 alin.1 lit.c Cod penal, art.74 alin.2 Cod penal si art.76 alin.1 lit.e Cod penal .

Implicarea activa a inculpatului R.L.in cadrul grupului infractI.al organizat a fost relevata si de martora B.A.care, relatand despre iminenta producerii unui conflict , arata ca: “F.” (n.n.inc D.S.) a dat un telefon si in nici doua ore… au venit cred ca 5 masini pline. Deci, erau in jur de 30… Deci,R. (n.n. inculpatul R.L.), B. (n.n.inc R.B.)…”, aspecte intarite si de declaratiile inculpatilor I.D.si I.A., ambii relatând ca “F.” era

loial C.“C. “si ca “raspundea de echipele de batausi si recuperatori ale clanului, fiind supranumit si “G.M.”, dezvoltandu-si la randul lui o brigada proprie”, din care sunt mentI.ati inculpatii P.C., C.S.zis “F.”, R.B. zis “B.” “R.” (n.n.inc R.L.), care era finul lui “F.”, precum si numitii R., M.F., M.M. s.a.

Si martorii S.M.. si P.V. au confirmat faptul ca din compunerea brigazii lui “F.” facea parte si inculpatul R.L., aspect de altfel recunoscut de inculpat, asupra caruia nu este cazul a se mai insista, probele administrate in cauza in acest sens fiind deosebit de relevante.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului R.L.de a adera si sprijini in cursul anilor 2003-2004 gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V., in scopul savarsirii de infractiuni, din cele mentI.ate de art.2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de diverse foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003.

Datorita pozitiei sale procesuale, de recunoastere a faptei si de colaborare cu organele de urmarire penala, in scopul elucidarii situatiei de fapt si pentru tragerea la raspundere penala a tuturor celor implicati in aceasta grupare infractI.ala organizata, inculpatului R.L.i-au fost aplicate dispozitiile art 9 alin.2 din Legea 39/2003 privind reducerea la jumatate a limitelor de pedeapsa prevazuta de lege in textul incriminator.

Prin urmare, constatând dovedita vinovatia inculpatului in raport de fapta dedusa judecatii in prezenta cauza, instanta l-a condamnat pe inculpatul R.L.la o pedeapsa cu inchisoarea, in limitele mentI.ate mai sus (de la 2 ani si 6 luni la 10 ani inchisoare), la individualizartea pedepsei avându-se in vedere criteriile generale prev.de art 72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, tinand cont ca inculpatul a dat dovada de sinceritate pe parcursul procesului penal, ca nu mai are antecedente penale, fiind reabilitat in raport de condamnarea la pedeapsa de 3 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr.174/30.09.1997 a Tribunalului Bucuresti-Sectia a II-a Penala, definitiva prin decizia penala nr.1467/29.05.1998 a ICCJ, ca are sotie si un copil minor in intretinere si o situatie personala si familiala delicata, ca urmare a colaborarii sale cu organele de ancheta, aspecte rezultând din actele in circumstantiere depuse la dosar si din memoriul sotiei inculpatului, R.A. , instanta s-a O.at catre o pedeapsa de 4 ani inchisoare, A.ca usor peste limita inferioara prevazuta de lege (respectiv de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, cu aplic.art.9 alin.2 din aceeasi lege).

Instanta a considerat ca pedeapsa de 4 ani inchisoare este proportI.ala cu participarea infractI.ala a inculpatului in activitatea grupului organizat si totodata corespunde pe deplin nevoilor de

reeducare ale inculpatului, fiind in concordanta si cu celelalte cerinte ale art.52 Cod penal referitoare la scopul pedepsei.

Pedeapsa complementara fiind obligatorie, intrucat aplicarea ei este prevazuta de textul incriminator (art.7alin.1 din Legea 39/2003), instanta a dat curs dispozitiei legale din cuprinsul art.65 alin.2 Cod penal, interzicând inculpatului exercitiul drepturilor prev.de art 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 3 ani, dupa executarea pedepsei principale.

Intrucat faptele pentru care inculpatul R.L.a fost condamnat definitiv la pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti- Sectia I-a Penala sunt concurente cu infractiuN.dedusa judecatii in cauza de fata, toate fiind savarsite anterior datei de 04.03.2008, cand a ramas definitiva sentinta de condamnare pentru faptele de santaj si lipsire de libertate la care s-a facut referire anterior, instanta a constatat incidenta concursului real de infractiuni, prev.de art.33 lit.a Cod penal.

Astfel, a fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare in pedepsele compO.nte, de 3 luni si respectiv de 3 ani inchisoare, aplicate prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.194 alin.1 Cod penal si art 189 al.1 si 2 Cod penal, ambele cu aplic.art.75 lit.a, 74 alin.1 lit.c, art.74 alin.2 si art.76 Cod penal, pe care le-a contopit cu pedeapsa aplicata in cauza de fata, in baza art 33 lit.a, 34 lit.b Cod penal.

Inculpatul L.I. zis ”I.” este un alt membru marcant al acestei grupari infractI.ale, fiind omul de incredere al inculpatului B.I., care impreuna cu G.C. zis ”M.” actI.a in sfera recuperarilor de datorii reale sau pretinse, fiind cu precadere trimisi la cazinouri pentru a da bani cu camata.

Din probele dosarului instanţa de fond a reţinut că pe langa rolul de executant pe care il avea inculpatul L.I., acesta era si sfatuitorul inculpatului B.I., un om de incredere care in permanenta pastra o stransa legatura cu acesta.

Ca majoritatea inculpatilor din aceasta cauza, inculpatul L.I. a fost condamnat prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr.769/04.03.2008 a ICCJ pentru savarsirea infractiunii de santaj prev.de art.194 alin.1 Cod penal, retinandu-se ca in perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de amenintari si violente, a incercat sa determine pe partile vatamate M.M. si M.G. sa restituie o suma de bani inculpatei M. V., contra unui procent de 30% din suma recuperata (400.000 euro). Despre participatia sa penală la comiterea acestei infractiuni instanta a reţinut că imprejurarile savarsirii faptei au fost elucidate prin hotarare judecatoreasca definitivă, care a parcurs toate gradele de jurisdictie,

statuându-se in sensul existentei vinovatiei inculpatului care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare.

În speţă, instanţa a avut în vedere modalitatea de concepere si executarea a faptei, respectiv apartenenta inculpatului L.I. la grupul infractI.al organizat al fratilor B., in conditiile in care acesti inculpati in mod obisnuit faceau astfel de fapte, cea relatata mai sus nefiind singulară. Pentru ilustrarea rolului si a implicarii inculpatului L.I. in gruparea infractI.ala a inculpatilor B.I. si B.V. au fost apreciate ca fiind relevante precizarile facute de martorul T.I., care, în declaratia sa data în sedinta publica din data de 25.11.2008, arata ca ”trei oameni de incredere ai lui N. erau I.B.V. (n.n.inc B.G.I. T.), ”M.” (n.n.inc.G.C.) si I.(n.n.inc.L.I.)”.

S.Z., un alt martor cu identitate protejata, a relevat o alta imprejurare in care inculpatul L.I. a descoperit ca un baiat lua bani de pe carduri bancare in mod fraudulos si impreuna cu inculpatul G.C. si B.G.I.T.l-au luat cu forta si l-au dus la hotelul inculpatului B.I.. Acolo l-au santajat ca daca nu plateste suma de 10.000 euro, il vor da pe mA. politiei, astfel incat in cele din urma, sub amenintarea cu bataia si cu suportarea rigorilor legii pentru propriile fapte, respectivul individ a fost de acord sa le plateasca banii solicitati.

Instanţa a reţinut că inculpatul L.I. a fost cel care a avut initiativa în conceperea si derularea acestor infractiuni de lipsire de libertate si santaj, pe care de unul singur nici nu se puN.problema sa le transpuna in practica, ci doar in cadrul grupului de infractori din care facea parte si sub protectia si cu sprijinul liderului lor, inculpatul B.I.. Chiar daca inculpatul L.I. nu a recunoascut apartenenta sa la aceasta structura infractI.ala, instanţa a apreciat că probele administrate in cauza au dovedit contrariul, printre acestea numarandu-se si convorbirile telefonice interceptate autorizat, precum si declaratiile inculpatilor I.D., D.S., ale martorilor C.E.I. si A.A..

Pentru a se percepe mai clar rolul inculpatului L.I. in cadrul gruparii infractI.ale, instanţa a reţinut in considerente fragmente din doua convorbiri telefonice succesive, purtate intre inc.B.I. si inculpatul G.C. si apoi cu inc. L.I. zis ”I..”, la data de 09.04.2004.

Tot despre o afacere dubioasa, asa-zisa “arsura” în L.jul inculpatilor, este vorba si in dialogul purtat de un anume N.D. cu inculpatul L.I., discutia fiind urmatoarea:

N.D.: “Nu. Si uite acuma suntem agatati din cauza lor. M-a sunat G.… Si mi-a zis: Mancati-as , fa ceva cu aia. Bate-i! Omoara-i!. Fa-le ceva sa semneze ,ca sa luam banii. Deci toata lumea semneaza si fraierul ala nu vrea sa semneze. El vrea 250.000 cash.”

I..: “Pai da,ma. Si-i spuneam ca-i dam si nu le dam … Si vino incoace. PA. vii tu incoace ii dau si telefon lu’ C., lu’ A.. Vedem lu’ cine ii dam. O punem la cale si vedem cum facem”

N.D.: “A ramas la ora doua sa ne intalnim… Intre doua si trei ne intalnim cu G.”.

I..: “Asa. Degeaba ne intalnim cu G., daca nu luam legatura cu astia. La astia trebuie sa le spunem :”Gata,ma. Asa e.Hai! E bine 250.000. Si cand vine sa nu le mai dam nici un ban. Si cu asta basta. Hai! ”

Instanţa reţine că inculpatul L.I. zis “I..” era in cadrul grupului infractI.al organizat nu numai un bun executant, ci si un initiator abil al diverselor fapte de natura infractI.ala, pe care le derula indeosebi cu “M. (n.n.inc .G.C.), “N.”, F.B. (n.n.B.G.I.T.) si G..

Si martorul cu identitate protejata A.V. a confirmat implicarea creativa a inculpatului L.I. in activitatile de santaj si recuperari de datorii, aratand in declaratia sa din sedinta publica din data de 25.11.2008 ca “Despre prietenii fratilor B.de la acea vreme imi amintesc de ........, F. B. (n.n. G.F.), sotia lui F.B. era verisoara cu N.), I.B.V. (n.n. B. G.I.T.), I.(n.n.L.I.), D.S., G.,V., N. a lu’ G., S.H. si N.”.

Despre implicarea inculpatului L.I. în activitatea de cămătarie sau de extorcare de bani de la comercianti la cererea inculpatului B.I. au relatat si martorii C.V. si A.A., dupa cum urmeaza:

Martorul C.V. declara: “L.I. zis “I..”,de asemeN.om de incredere al lui N.C., avea rolul de a veni cu combinatii la N..

In perioada 2003-2004 L.I. frecventa si facea diverse combinatii la Restaurantul O.. L.I. se cunostea cu patronii restaurantului, precum si cu A., cel care a fost ucis. I.era trimis de N.la cazinouri pentru a da bani cu camata in numele lui N.,avandu-se in vedere vadul bun pentru camata care se gaseste intr-un cazinou. De asemeN., cand se dorea, obtinerea usor sume de bani de la diversi comercianti I.era trimis sa faca deranj.

Acelaşi martor a relatat inclusiv despre inculpatul L.I. ca: “spre exemplu la diverse restaurante se deplasau persoane cum ar fi: M., L.I., G. si altii, unde provocau diverse scandaluri, ori actI.au pentru a-i determina pe ceilalti clienti sa plece si sa-i demonstreze patronului ca ar avea nevoie de o anumita protectie pentru a-si continua afacerea. Dupa una sau mai multe actiuni de acest gen isi facea aparitia N.sau trimitea pe cineva care ii solicita patronului diverse foloase materiale cum ar fi: mese festive organizate pe gratis ori chiar sume de bani in numerar, aceasta fiind una din modalitatile prin care se storceau bani de la comercianti”…”G.C. zis “M.” impreuna cu inculpatul L.I. si B. il insoteau in mod frecvent pe N., cei trei fiind nedespartiti de N.cand se mergea cu antuR.ul la restaurant”.

Pentru reliefarea gR.lui de integrare si al rolului important al inculpatului L.I. in randul gruparii infractI.ale semnificative au fost apreciat si precizarile facute de martorul cu identitate protejata, A.A., care declara la data de 6.08.2006 urmatoarele: “…In varful acestei organizari cu preocupari infractI.le se afla B.I. zis ”N.C.”, iar in antuR.ul apropiat al acestuia se aflau urmatorii oameni de incredere ai sai: N., L.I. zis ”I..”, F.B., P.C. zis ”B.”, D.S.zis ”F.”, G.C. zis ”M.”, N. a lu’ G., M., S.H., M., C., I.B.V.. Acelasi martor a mai precizat că la restaurantul C., unde veneau aproape în fiecare seara, dispunerea membrilor C.era urmatoarea: “B.I. statea la masa, cu ”I..”, S., N., M. si ”M.”. In apropierea lor, dar la alta masa stătea “F.” cu brigada lui.

Faptul ca inculpatul L.I. era un om de mare incredere pentru inculpatul B.I. a fost subliniat si de inculpatul D.S.care a sustinut ca acesta impreuna cu cascadorul S.C. si cu inc. B. F. s-au ocupat de constituirea firmei de paza a inculpatului B.I. -“G.”.

Retinand deci toate aceste aspecte, instanta a constatat că inculpatul L.I. s-a implicat activ si a fost un membru marcant al gruparii infractI.ale conduse de fratii B.o indelungata perioada de grup si pe multiple planuri.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului L.I., de a adera si a sprijini in diferite moduri, gruparea infractI.ala condusa de inculpatii B.I. si B.V. in scopul savarsirii de infractiuni din cele prev.de art 2 lit.b pct.1-20 din legea 39/2003, pentru obtinerea de diverse foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003.

Constatând dovedită vinovatia inculpatului L.I. în raport de fapta dedusa judecatii, instanta a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa cu inchisoarea, în limitele prevazute de textul incriminator, la a carei individualizare a avut in vedere ansamblul criteriilor generale prev.de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, instanta s-a O.at catre un cuantum al pedepsei de 7 ani inchisoare, reţinând rolul insemnat pe care il ocupa inculpatul in randul membrilor gruparii infractI.ale, care nu era doar de simplu executant, lipsit de initiativa, cum e cazul inculpatului D.A., spre exemplu, ci dimpotrivă.

Din fisa de cazier a inculpatului a reiesit ca fapta pentru care a fost condamnat prin sentinta penala nr.966/2005, respectiv cea de santaj savarsita in dauna partilor vatamate M.G.. si M.M. din data de 5.01.2004, este concurentă cu infractiuN.dedusa judecatii in prezenta cauza, savarsita în perioada 2002-2004, astfel incat instanta a contopit cele 2 pedepse (de 2 ani si 6 luni inchisoare si de 7 ani inchisoare) si a făcut

aplicarea disp.art.33 lita.,34 lit.b Cod penal privind pedepsele principale, dand spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea, A.ca pe cea de 7 ani inchisoare.

In baza art. 65alin.2 Cod penal a aplicat inculpatului L.I. pedeapsa complementara a interzicerii deopotriva a dreptului de a alege si a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, prev.de art 64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 Cod penal.

De asemeni, considerând ca faptele savarsite de inculpat sunt foarte grave, constand in principal in santaje cu consecinte insemnate pentru partile vatamate, instanta a aplicat inculpatului si pedeapsa complementara a degradarii militare, considerandu-l nedemn sa pastreze distinctia onoranta constand in detinerea unui grad militar in armata romA..

Inculpatul G.C. se numără şi el printre cei mai importanti membrii ai gruparii infractI.ale conduse de fratii B.I. si B.V., acesta fiind folosit pentru a da bani cu camătă la cazinouri, impreuna cu inculpatul L.I., precum si ca recuperator, dat fiind caracterul sau dur, nescrupulos, dar si talentul sau de negociator. In vederea recuperarii datoriilor de la debitorii rau platnici inculpatul G.C. proceda la intimidarea acestora prin amenintari, violente purtand asupra sa arme de foc si legitimatie (falsa) de politist. Pe acest segment al activitatii grupului infractI.al organizat s-a reţinut că inculpatul G.C. a excelat, remarcandu-se ca un tip de om aparte, in sensul

inzestrarii sale cu o inteligenta vie, dar si cu un comportament de o perversitate uimitoare, ce denota un caracter duplicitar, abil, lipsit de scrupule si lacom. Relevante in acest sens au fost apreciate următoarele exemple :

In toamna anului 2003 inculpatul G.C., impreuna cu C.M.zis N. T., s-au deplasat la domiciliul martorului A.M., unde au fost primiti de concubina acestuia, D.A.. Discutiile s-au purtat pe ton amenintator din partea inculpatului G.C. care le-a atras atentia datornicilor ca daca nu le dau banii ii vor bate si le-a pus in vedere sa se inteleaga “ca intre tigani “ cu creditoarea D...

Dupa aproximativ doua saptamani inculpatul a revenit la domiciliul martorilor A.M. si D.A., impreuna cu creditoarea, respectiv martora D..zisa “T.J.“, dar nu le-a mai fost permis accesul in casa de catre debitori, de teama.

Ca urmare a presiunilor şi a amenintarilor cu bataia, foarte convingatoare, s-a ajuns ca o parte din datorie sa fie achitata, iar inculpatul G.C. sa obtina un folos material constand intr-o cota parte din suma recuperata.

In aceeasi maniera a procedat inculpatul G.C. si la F.Z.din ..... unde, fiind trimis de inculpatul B.I., s-a deplasat impreuna cu inculpatii L.I., B.L.si C.L.la sediul acestei societati comerciale, in mai multe randuri, in perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, cu scopul recuperarii prin santaj a unei importante sume de bani, pe care patronii fabricii M.M.. si M.G.. o datorau inculpatei M. V.. Si aici inculpatul G.C. si ceilalti coinculpati care l-au insotit s-au comportat violent si amenintator, avand asupra lor arme de foc, aspecte relatate de martorii audiati in cauza,respectiv : C.L., D.T., B.A. R., P.S., S.D., B.G. C., B.V.si R.I..

Instanta de fond a remarcat faptul ca inculpatul G.C., dupa comiterea ambelor fapte la care s-a facut referire mai sus, a avut “grija“ de martorii oculari, asupra carora a exercitat presiuni pentru ca acestia sa nu dea declaratii in fata organelor judiciare corespunzatoare adevarului. Astfel, în scopul de a nu lasa nesterse urmele infractiunilor savarsite, inculpatul a revenit la locul faptei pentru a “cumpara” tacerea martorelor oculare, P.S., S.D. si S.M., care, din intamplare, se aflau la F.Z.din ....... chiar in momentul cand au venit inculpatii si i-au agresat pe paznicii societatii .

Fiind audiate in sedinta publica din data de 08.07.2008 martorele S.D., P.S. si Z.M., nu au mai recunoscut ca banii primiti de la inculpatul G.C., cate 500.000 lei vechi (50 RON), reprezentau “pretul tacerii“, ci au sustinut ca acesti bani erau rasplata pentru munca prestata de ele la cules de sfecla. Cat despre inculpatul G.C. martorele nu au mai sustinut ca l-au batut pe pazN.l D.T., ci au afirmat ca nu au vazut nici o agresiune din partea nimanui, la fel cum a sustinut si martorul IorD.C. in declaratia sa data in fata instantei si martora S.I.

Inculpatul G.C. le-a oferit sume de bani acestor martore, dar desigur ca “recompensele” patrimoniale au fost insotite si de “avertismente” serioase de a nu divulga nimic autoritatilor despre cele P.cute in seara respectiva in incinta fabricii din ........ Această concluzie a fost reţinută de instanţă ca desprinzându-se din oscilatiile semnalate in declaratiile martorilor audiati pe acest aspect, care, fiind oameni simpli, traiti in mediul rural, unii chiar neajutorati, si vazand cu ce fel de persoane s-ar putea confrunta, s-au conformat, schimbandu-si declaratiile in sens favorabil inculpatilor. Din acest motiv, instanta a indepartat ca nesincere aceste declaratii si a tinut cont de depozitiile martorilor mentI.ati mai sus, date in faza de urmarire penala.

Totusi, martorii au declarat ca-si mentin toate declaratiile date la parchet, in dosarele anterioare, unde au fost audiati pe aceleasi aspecte si una dintre martore, Z.M. s-a justificat oarecum in fata instantei pentru atitudiN.sa de negare a celor anterior sustinute, spunand ca “am patru copii si nu doresc sa am probleme“.

Un alt exemplu de intimidare a martorilor, ca modus O.ndi, a fost cel in care fiica martorei D.A. (numita A.A.M.I.), care se afla la domiciliu impreuna cu mama sa si cu unchiul sau la momentul venirii inculpatului G.C. pentru a recupera datoria pe care o avea tatal ei, A.M., la creditoarea D.., desi a relatat in declaratia initiala ca, de frica inculpatului, mama ei a lesinat cand l-a vazut din nou la usa, ulterior a cautat sa acrediteze ideea ca asa era mama ei, “lesina din orice“.

Relevant sub aspectul infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 s-a apreciat a fi, pe langa modul propriu-zis de O.re la momentul savarsirii infractiunii, demersul constant al inculpatului de a nu lasa descoperite urmele comiterii infractiunilor pentru ca in cazul interventiei autoritatilor statului sa nu poata fi stranse probe suficiente si relevante cu privire la evenimentele P.cute.

Acest mod de a proceda este specific grupurilor infractI.ale organizate, unde astfel de lucruri nu sunt lasate la voia intamplarii, la fel cum nici faptele nu se P.c spontan, fara o prealabila gandire si pregatire.

Rolul de persoană care are grija sa asigure zadarnicirea aflarii adevarului, la nevoie, este de asemeN.specific grupurilor infractI.ale organizate si il plaseaza pe inculpatul G.C. in randul principalilor membrii ai gruparii conduse de fratii B..

Totodata, s-a apreciat că acesta reprezinta o dovada in plus a savarsirii cu intentie a faptei deduse judecatii si a conturarii sub toate aspectele a elementelor constitutive ale infractiunii prev. de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003, sub aspect obiectiv si subiectiv.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului G.C. de a adera la gruparea infractI.ala constituita de inculpatii B.I. si B.V., precum si de a-i sprijini activitatea in scopul savarsirii unor infractiuni grave, din cele prev. de art. 2 alin.2 pct.1-20 din Legea 39/2003, activitate desfasurata pe parcursul anilor 2002-2004, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003.

Constatand dovedita vinovatia inculpatului in raport de fapta dedusa judecatii, instanta l-a condamnat pe inc.G.C. la o pedeapsa individualizata conform disp.art.72 Cod penal, precum si cu luarea in considerare a ansamblului circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei

Astfel, instanta a retinut ca extrem de relevant felul in care inculpatul pune problema in cazul acuzatiei privind agresarea si lipsirea de libertate a pazN.lui de la fabrica de zahar, D.T., despre care, negand acuzatia care i se aduce, invoca ca argument in declaratia sa data in fata instantei : “Nu cred ca aveam vreun interes in mod logic sa il sechestrez pe portar, cand puteam sa iau copii lui“. Cinismul acestei afirmatii, facute cu seninatate in fata instantei in sedinta publica din data de 18.03.2008 a fost apreciată o dovadă in sine a modului sau de

gandire, deformat, profund antisocial. Dupa cum s-a conturat profilul sau psihologic, din probele dosarului instanţa a reţinut că inculpatul G.C. savarseste cu usurinta orice fel de fapta infractI.ala si apoi, in miN.l urmator, e in stare sa tina altora prelegeri despre morala sau corectitudine, aratand cu degetul acuzator spre tovarasii sai. Tot astfel acesta a reusit sa obtina aplicarea disp.art.9 alin.2 din Legea 39/2003, motiv pentru care limitele de pedeapsa in ceea ce-l priveste au fost reduse la jumatate.

Instanta a avut in vedere strict, ca o cauza legala de reducere a pedepsei atitudiN.coO.nta, dar nu si sincera, a inculpatului cu organele judiciare. Instanta a retinut ca inculpatul este nesincer deoarece nici la acest moment, cand vinovatia sa in ceea ce priveste fapta savarsita la F.Z.din ....... a fost dovedita cu autoritate de lucru judecat, inculpatul G.C. nu a recunoscut nimic, iar martorii care s-au prezentat spre a fi audiati au retractat cele anterior sustinute, fiind vizibila influentarea lor, mai ales prin sustinerile neverosimile pe care le-au facut.

Considerand ca inculpatul G.C. are un potential criminogen foarte ridicat , fiind inzestrat pentru efectuarea cu usurinta atat a unor infractiuni mai putin violente, ce presupun desfasurarea de negocieri, dar si a unor interventii in forta (cum a fost cazul la F.Z.din .......), unde s-a dus cu arma de foc asupra lui si legitimatia falsa de politist si a incercat sa o ia cu el cu forta pe fata partii vatamate M.G.., instanta i-a aplicat acestuia o pedeapsa O.ata spre maxim, respectiv 8 ani inchisoare, cu luarea in considerare a actelor in circumstantiere depuse la dosar.

In stabilirea acestei pedepse, instanta a avut vedere indeosebi pozitia inculpatului G.C. in cadrul grupului infractI.al, relativa sa independenta castigata prin agerimea mintii sale, care l-a plasat intr-un loc de colaborator important al inculpatului B.I., alaturi de inculpatii L.I., B.G.I.T.si G.F..

Din sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......a rezultat ca inculpatul G.C. s-a facut vinovat de savarsirea in stare de concurs real a urmatoarelor fapte: - tainuire - fapta savarsita in dauna partii vatamate P.S. la data de 7/8.09.2003 pentru care a fost condamnat in baza art 221 Cod penal la pedeapsa inchisorii de 3 ani;- lipsire de libertate in mod ileG. - fapta savarsita in dauna partii vatamate D.T. la data de 5.01.2004 pentru care a fost condamnat in baza art 189 alin.1 si 2 Cod penal, la pedeapsa de 7 ani inchisoare;- santaj – fapta savarsita in dauna partilor vatamate M.M. si M.G.. in perioada 10.12.2003 - 05.01.2004, pentru care a fost condamnat in baza art 194 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 3 ani inchisoare;

- santaj - fapta savarsita in dauna partii vatamate A.M. in vara anului 2003, pentru care a fost condamnat in baza art 194 alin.1 Cod penal, cu aplic.art 75 lit.a Cod penal la pedeapsa de 3 ani inchisoare;

Pedepsele aplicate pentru toate aceste fapte au fost contopite si s-a stabilit o pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare, cu executare in regim de detentie, facandu-se aplicarea disp.art 71-64 lit.a si b Cod penal.

Instanta a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este savarsita in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ la care s-a facut referire mai sus, astfel incat a descontopit pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare aplicata prin sentinta mai sus amintita in pedepsele compO.nte pe care le-a repus in individualitatea lor, astfel:- o pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev. de art 189 alin 1 si 2 Cod penal; - o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 221 Cod penal; - o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art.194 alin.1 Cod penal, - o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p., cu aplic.75 lit.a Cod penal.

In baza art 33 lit.a, art 34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite toate pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani inchisoare, ca pedeapsa principala rezultantă, alaturi de care va executa si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art .64 lit.a si b C.p. , pe timp de 5 ani.

Privitor la inculpatul P.C.S., instanţa a reţinut că şi acesta este unul dintre membrii gruparii infractI.ale constituite sub comanda inculpatului B.I., prin intermediul inculpatului D.S., care si-a format propria sa „brigada de interventii” alcatuita din R.B. zis „B.”, R.L.zis „R.”, C.S.zis „F.” si P.C.S.. S-a mai reţinut că inculpatul P.C.este un fost sportiv, practicant de arte martiale si care era cunoscut pentru firea sa violenta.

Prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ inculpatul P.C.a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare pentru savarsirea a 7 infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, prev.de art.189 alin.1,2 Cod penal si a unei infractiuni de ultR. contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, prev de art.321 alin.1 si 2 Cod penal, aceste fapte fiind cert dovedite si bucurandu-se de autoritate de lucru judecat.

Prin sentinta de condamnare instanta a retinut ca in noaptea de 22/23.02.2004 inculpatii D.S., P.C.S. si C.A.C., acesta din urma fiind minor, impreuna cu mai multe persoane constituite intr-un grup

organizat, au obligat pe patrO. restaurantului „B.”, pe angajatii ei si pe membrii formatiei muzicale, in total 7 persoane, sa continue programul loC.lui impotriva vointei lor, impiedicandu-i sa se deplaseze si sa se manifeste conform propriilor vointe, supunandu-i la umilinte si agresiuni. Prin acest comportament agresiv si proferarea de insulte si amenintari inculpatul P.C.S. impreuna cu ceilalti participanti la savarsirea acestor fapte au tulburat grav linistea publica, in conditiile lipsirii de libertate a 7 persoane, ceea ce din punct de vedere al incadrarii juridice intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ultR. contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, prev de art.321 al.1 si 2 Cod penal, cu aplic.art. 75 lit.a si c Cod penal in concurs real cu 7 infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, în forma agravata, savarsite in concurs ideal, fapta prev. de art.189 alin.1,2 si 5 Cod penal cu aplic.art.75 lit.c Cod penal. Deoarece s-a statuat de catre instantele judecatoresti care au judecat aceasta cauza (in dosar nr.28733/3/2005) ca faptele descrise mai sus au fost savarsite cu vinovatie de catre inculpatul P.C.S., instanta de fond nu a mai R.at A.lizarea probelor, ci a luat act de concluzia la care s-a ajuns, ca urmare a respectarii principiului de drept „res judicata pro veritate habetur”.

Tot în genul faptelor ca cele descrise mai sus, A.ca prin violenta, amenintari si lipsirea de libertate a partilor vatamate, inculpatul P.C.S. impreuna cu inculpatul D.S.si alte persoane, s-a deplasat in ziua de 28.01.2003 la domiciliul partii vatamate D.., zis T., cu scopul de a recupera sumele de bani pe care acesta le datora numitului P.C. zis „B.” si inculpatului D.S.zis „F.”.

Acestia l-au obligat pe partea vatamata sa-i insoteasca la restaurantul C., unde l-au amenintat in mai multe randuri, spunandu-i inclusiv ca il baga in congelator, cu scopul de a-l determina sa restituie imprumuturile. Deoarece loC.l era aglomerat si exista riscul sa se sesizeze vreunul dintre clienti, partea vatamata a fost dusa impotriva vointei sale intr-un imobil ce apartiN.inculpatului D.S.si acolo a fost batuta de toti membrii grupului, iar apoi fortata sa bea vodca pentru a o determina sa restituie imprumutul ori sa semneze in alb o procura prin care garanta imprumutul cu un imobil ce-i apartinea.

Din fisa de cazier a inculpatului a rezultat ca s-a pus in miscare actiuN.penala pentru aceasta fapta si cauza se afla in curs de solutI.are, formand obiectul dosarului nr.265/P/2004 al DIICOT. Respectivele fapte au fost incadrate in dispozitiile art.189 alin.1,2 art.194 alin.1 Cod penal si art.323 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplic.art.33 lit.a Cod penal. Chiar daca acest dosar inca nu a fost finalizat, cercetarile fiind in curs de desfasurare, totusi instanta a constatat ca din probele existente in acest dosar rezulta participarea certa a inculpatului P.S.C. la savarsirea

faptelor de lipsire de libertate si santaj in dauna partii vatamate D.., relevante pe acest aspect fiind apreciate urmatoarele declaratii:

Astfel, inculpatul R.L. arata in declaratia sa din data de 13.05.2008, data in fata instantei ca „pe P. C. il cunosc din cartier, a fost sportiv si a intrat si el in acest antuR. ”... era prieten cu „F.”.

Inculpatul P.C.este mentI.at ca facand parte din brigada de batausi a inculpatului D.S. zis „F.” si de catre martorul cu identitate protejata S.Z., care, la data de 16.05.2006 a declarat urmatoarele: „Daca existau informatii ca datorN.l ar putea raspunde tot prin violenta erau desemnati cu precadere sa recupereze banii G., N. si F.. Ultimul avea si el o brigada formata din finul sau, R. (n.n.inc R.L.), C. (n.n. inculpatul P.S.C.), B.(n.n. B.G.I. T.), F. (inculpatul C.S.) si P.. Din discutiile pe care le-am avut cu diverse persoane din antuR.ul fratilor B.am aflat ca in cursul anului 2003 F. impreuna cu C. B. si oamenii din subordiN.sa, l-au dus pe T.la Restaurantul C.si pentru a-l determina sa-si achite datoria au incercat sa-l bage intr-un frigider.”

Si martora B.A.,care era prietena apropiata a inculpatului D.S., l-a mentI.at pe inculpatul P.C.S. printre cei care frecventau loC.l „M.”, A.ca locul de intalnire al oamenilor brigazii lui F..

Martorii S.M.. si P.V., in declaratiile lor din data 06.03.2006 si 07.03.2006 il mentiO.aza pe inculpatul P.C.ca facand parte dintre oamenii de baza ai inculpatului D. S., aspecte relatate inclusiv de martorul cu identitate protejata A.A., astfel: „Atat B. I., cat si fratele acestuia, B.V., in actiunile violente il foloseau pe D.S.zis„F.”, care avea deja formata o brigada compusa din R. (n.n.inc R.L.), C. (n.n.inc.P.C.S.) R.si S. M..... Acestia aveau in permanenta asupra lor sabii , bate, cutite, lanturi si le foloseau impotriva persoanelor care trebuiau intimidate”.

Din cele exemplificate mai sus s-a reţinut că inculpatul P.C.S. a facut parte din gruparea infractI.ala a fratilor B.I. si B.V., fiind apropiat de inculpatul D.S.care isi formase propria sa „brigada” formata din inculpatii R.B., R.L., C.S., P.C.S..

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului P.C.S., astfel cum a fost retinuta si descrisa anterior, care in perioada anilor 2003-2004 a adereat si a sprijint grupul de crima organizata alcatuit din membrii mai sus mentiuonati si care a actI.at in mod coordonat in scopul comiterii de infarctiuni din cele prev de art 2 lit.b pct 1-20 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art 7 alin.1 -3 din Legea 39/2003.

Constatand dovedita vinovatia inculpatului in raport de fapta dedusa judecatii, instanta a dispus condamnarea inculpatului P.C.S. la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare a avut in vedere criteriile generale prev de art.72 Cod penal, precum si circumstantele personale ale inculpatului si circumstantele savârsirii faptei.

Astfel, tinand cont de activitatea sa infractI.ala, pe segmentul savarsirii unor infractiuni de violenta, instanta s-a O.at catre o pedeapsa de 6 ani inchisoare, in conditiile aplicarii disp art 71-64 lit.a si b Cod penal. De asemenea, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev de art 64 lit. a si b Cod penal pe o durata de 5 ani, cu titlu de pedeapsa complementara a carei aplicare este obligatorie tinand cont de prevederile art.65 alin.2 Cod penal.

Vazand perioada savarsirii faptelor de criminalitate organizata care s-a derulat pe parcursul anilor 2003-2004, precum si data savarsirii faptelor de lipsire de libertate si ultR. contra bunelor moravuri savarsite in data de 22/23.02.2004, pentru care inculpatul P.C.S. a fost condamnat prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ, instanta a constatat existenta concursului real de infractiuni, urmand sa faca aplicarea disp.art.33 lit.a Cod penal.

Astfel, in esenta, prin sentinta mai sus amintita s-a retinut in sarcina inculpatului P.C.S. ca impreuna cu mai multe persoane printre care si un inculpat minor au lipsirt de libertate pe patrO. Restaurantului B., pe angajatii restaurantului si pe membrii formatiei muzicale, pe care i-a obligat sa continue programul impotriva vointei lor, totodata agresandu-i si supunâdu-i la umilinte prin proferarea de amenintari si insulte, tulburând grav linistea si ordiN.publica.

Pentru aceste fapte, asa cum s-a aratat mai sus, inculpatul P.C.S. a fost condamnat la 7 pedepse a cate 7 ani inchisoare fiecare, pentru savarsirea in concurs ideal a infractiunilor de lipsire de libertate in mod ileG.prev de art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 75 lit.c si art.33 lit.b Cod penal.

De asemenea, inculpatul a mai fost condamnat si la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea in concurs real a infractiunii de ultR. contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, in baza art 321 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art.75 lit.a si c Cod penal.

Vazand deci ca toate aceste fapte sunt concurente cu aceea dedusa judecatii in prezenta cauza, instanta a descontopit pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare, stabilita prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, in pedepsele compO.nte, pe care le-a repus in individualitatea lor şi în baza art 33 lit.a si 34 lit.b Cod penal, precum si cu aplicarea disp art 35 Cod penal in ceea ce priveste pedeapsa complementara, instanta a contopit pedepsele, stabilind ca predeapsa rezultanta pe cea mai grea, respectiv pedeapsa de 7 ani inchisoare, ca pedeapsa principala, alaturi de care s-a dispus a se executa pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b pe timp de 5 ani.

Referitor la inculpata M. V.instanta a retinut ca aceasta a recurs la serviciile „justitiei private” instituite cel putin in ....... de fratii B., pentru a-si recupera o datorie de la un debitor rau platnic (M.M.). In acest scop l-a contactat prin intermediul unei prietene (M.T.) pe inculpatul B.I., care la randul sau l-a insarcinat pe inculpatul G.C. cu rezolvarea acestei probleme. Inculpata M. V., animata de dorinta recuperarii banilor, a intrat in relatii „de afaceri”, de natura infractI.ala, asa cum deja s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat prin s.p. nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, cu unele persoane din grupul C..

Sub aspect subiectiv, infractiuN.de aderare la un grup infractI.al organziat presupune o anumita coeziune intre membrii grupului, o divizare a rolurilor in desfasurarea diverselor activitati infractI.ale ,dar si o durata suficienta de timp a derularii acestor activitati ilicite, din care sa se contureze ideea de apartenenta la grup. Aceasta diferentiaza in mod esential infractiuN.prev. de art.7 din Legea 39/2003, de pluralitatea de infractori reglementata de Codul penal sub diferite forme.

Din aceasta perspectiva cu privire la inculpata M. V. s-a reţinut într-o mică măsură ca ar fi putut face parte din grupul infractI.al organizat al fratilor B.si ca argument în acest sens a fost invocat faptul ca în antuR.ul lor sunt persoane, de exemplu M.P.zis T. sau M. A. ori S.H.’, despre care in prezenta cauză sunt suficiente probe in sensul existentei unei colaborari a lor cu grupul infractI.al organizat al inculpatului B.V., in calitate de proxeneti sau recuperatori, relevante in acest sens fiind declaratiile martorelor C.T.., U.N.,B.L. si a altor asemeN.martore, precum si interceptarile convorbirilor telefonice ale inculpatilor B.I. si B.V. purtate cu diversi interlocutori, inculpati in cauza de fata.

Referitor la numitul M.P.zis T., care este proxenet, din probele dosarului a rezultat ca datorita existentei unor rivalitati intre oamenii acestuia si cei ai inculpatului B.V., coeziuN.specifica grupului infractI.al organizat nu se regaseste in privinta lui si din acest motiv problematica activitatii infractI.ale desfasurate de acesta din urma nu poate fi abordata laolalta cu aceea a gruparii infractI.ale a fratilor B.. In acest fel s-a dat raspuns si criticilor formulate de aparatorul inculpatului M.., avocat D.P., care semnala instantei omisiuN.trimiterii in judecata a numitului M.P.zis T., despre care P.ul, prin rechizitoriu face vorbire si il include in schema ce contureaza structura gruparii infractI.ale, dar nu-l trimite in judecata alaturi de ceilalti inculpati din prezenta cauza.

Instanţa a mai reţinut ca este greu de delimitat intreaga compO.nta a gruparii infractI.ale, deoarece din actele dosarului rezulta ca ar fi implicate si alte persoane, cum s-a aratat mai sus (S.H., M., M., N.,P.C. zis B.,de exemplu), însa, din considerente ce tin de posibilitatea bunei efectuari a actului de justitie, o anumită cauza penala nu poate viza un numar exagerat de mare de persoane si fapte, fiind preferabil ca

rechizitoriul sa se refere la cele mai pregnante si semnificative dintre ele, cum este cazul in speta. Dar totodata si reversul este valabil, in sensul ca nu este normal sa se includă in cauza de fata, avand ca obiect, in principal, savarsirea infractiunilor prev.de art 7alin.1-3 din Legea 39/2003, unele persoane care au avut doar o participare ocazI.ala si nu reprezinta pentru ceilalti membrii ai gruparii infractI.ale o persO. perceputa ca fiind „de-a lor” (cum e cazul inculpatei M. V.).

Inculpata M. V.prin faptele sale a actI.at ca instigator la savarsirea de catre alte persoane, cu vinovatie, a infractiunii de santaj. Scopul acestor demersuri a fost doar acela de a-l constrange pe debitorul sau, respectiv partea vatamata M.M. si pe sotia sa, M.G.., sa-i restituie banii datorati, asumandu-si chiar riscul savarsirii unei infractiuni. Dar in nici un caz inculpata nu avea intentia de a se integra in grupul fratilor B., de a mai savarsi impreuna cu ei si alte fapte infractI.ale, eventual impartind cu acestia rolurile in derularea altor infractiuni. Dovadă in acest sens a fost considerat şi faptul ca pe inculpata M. V. nu a interesat-o relatiile cu membrii grupului, cum este cazul altor inculpati (care sunt nasi si fini intre ei ori cumnati sau cumetri), ori sa caute sa se integreze in randul lor, ci dimpotriva, pentru inculpata M. V. a fost doar o „afacere”, ca si pentru ceilalti inculpati, de altfel, o afacere ilegala desigur, constand în prestarea unui anume serviciu si numai atat. Practic, inculpata i-a platit cu 30% din suma ce urma a fi obtinuta pe inculpatii recuperatori, ea fiind de altfel la randul ei perceputa de ceilalti inculpati ca o simpla clientă. Deci ideea de membră a grupului, in sensul pe care îl da legiuitorul acestei notiuni in cuprinsul dispozitiei A.lizate (art.7 alin.1 din Legea 39/2003) este departe de ceea ce reprezinta inculpata M. V.vis-a-vis de membrii gruparii infractI.ale condusa de fratii B..

Instanţa de fond a apreciat că în mod cert inculpata M. V.nu apartine grupului infractI.al organizat, acest lucru reiesind nu numai din interceptari si declaratiile martorilor si ale inculpatilor B.I. si G.C., ci si din atitudiN.sa aparte fata de toti inculpatii prezenti, precum si din atitudiN. acestora fata de ea. S-a arătat, astfel, că pe parcursul desfasurarii procesului instanta a remarcat ca in timp ce inculpatii se prezentau la proces in grupuri si vorbeau intre ei, manifestand unii fata de altii o atitudine solidara, inculpata M. V.pur si simplu nu-i cunostea din randul celor prezenti decat pe inculpatii B.I. si pe G.C., A.ca doar pe aceia care au fost implicati alaturi de ea in perioada de 25 zile din 10 decembrie 2003 pA. in 5 ianuarie 2004 in recuperarea datoriei de la partile vatamate M.G.. si M.M.. Pentru aceasta fapta insa inculpata M. V.a fost condamnata la 6 luni inchisoare, cu suspendarea conditI.ata a executarii pedepsei, prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva la data de 04.03.2008 prin d.p.nr.769 a ICCJ. Dupa acest

episod infractI.al inculpata M. V.nu a mai tinut legatura cu nimeni dintre cei implicati in prezenta cauza.

Instanta a apreciat ca la momentul savarsirii faptei de santaj din anul 2004 inculpata M. V.a fost intr-o oarecare masura influentata de prietena sa, martora M.T., care i l-a prezentat pe inculpatul B.I. si, sub impresia faimei acestuia, vazandu-l si pe inculpatul G.C. ca fiind un tip dur, a considerat ca si-a gasit oamenii potriviti care sa-i rezolve problema recuperarii banilor datorati de partile vatamate M.M. si M.G...

Instanta a considerat că pentru fapta sa, de instigare la santaj, inculpata M. V. a primit sanctiuN. meritata, din toate probele administrate in prezenta cauza nerezultând ca in afara acelor demersuri, in legatura cu recuperarea banilor de la patronul F.Z.din ..... inculpata M. V. ar fi continuat activitatea infractI.ala alaturi de membrii gruparii infractI.ale conduse de fratii B.ori ar fi intretinut vreo legatura chiar si formala cu cineva din grup.

Instanta, vazand participatia penala a inculpatei M. V., a constatat ca faptei retinute in sarcina sa prin rechizitoriu (art 7 din Legea 39/2003) ii lipseste unul dintre elementele constitutive, respectiv intentia in forma specifica prevazuta de legiuitor pentru aceasta fapta, motiv pentru care a dispus achitarea inculpatei, in temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală

În acest sens instanţa reţine ca fiind extrem de relevant contiN.l art.2 lit.a din Legea 39/2003 unde legiuitorul arata exact in sensul retinut de instanta, că « nu constituie grup infractI.al organizat grupul format ocazI.al in scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in cadrul grupului»

Referitor la inculpatul S.C. instanta a retinut ca a devenit un membru important al gruparii infractI.ale conduse de sora sa, inculpata S.A., desfasurand activitati in domeniul proxenetismului si traficului de persoane, atat la Discoteca H., cat si in strainatate, respectiv in Elvetia.

Inculpatul S.C. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de proxenetism prev.de art.329 alin 1 si 2 Cod penal, cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal si la pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 5 ani, prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ. S-a retinut astfel, cu autoritate de lucru judecat, in sarcina inculpatului ca in perioada cuprinsa intre anii 2001 -2004 a racolat mai multe persoane de sex feminin, dintre care unele si minore, in vederea practicarii prostitutiei, le-a inlesnit aceasta activitate si a tras foloase de pe urma ei.

In fapt, s-a retinut prin sentinta mai sus amintita ca inculpatul a pR.at pe numita I. (P.A.) de la inculpatul U.C.acesta din urma

cumparand-o de la numitul ‘’S. ‘’, pentru ca ulterior sa coordO.ze activitatea de prostitutie a acesteia, cazând-o L.M. sa, inculpata S.S., care incasa sumele de bani castigate de I. din prostitutie in numele sau.

Din probele administrate in cauza de fata a rezultat ca era si el implicat in influentarea martorilor care erau chemati de organele judiciare pentru a depune marturie, urM.d impreuna cu mama sa, inculpata S.S., sa contracareze eventualele efecte negative ale anchetei penale aflate in curs de desfasurare in diverse dosare.

Instanţa a reţinut ca fiind relevantă convorbirea telefonica interceptata in mod autorizat, purtata între inculpatii B.V. si S.C. din care rezultă ca se stR.iesc sa afle identitatea reala a martorilor cu identitate protejata in perioada in care se aflau in arest preventiv.

De asemenea, instanta a mai retinut cu privire la inculpatul S.C. ca era un membru important al grupului infracţI.al organizat, implicându-se alături de fraţii săi în intervenţii pentru a media diverse conflicte, în scopul obţinerii de beneficii materiale, astfel cum a rezultat din convorbirile interceptate la data de 26.05.2003, ora 14.11 între B.I. zis „N.C.” aflat la numărul 0722.310.731 care a fost apelat de S.C. zis „G.” de la postul telefonic 0722.677.988; la data de 26.05.2003 când inculpatul B.I. zis „N.C.” l-a apelat pe inculpatul S.C. zis „G.”; la data de 27.05.2003 când inculpatul B.I. zis „N.C.” l-a apelat pe inculpatul S.C. zis „G.”.

S-a apreciat insă că cea mai importanta activitate a inculpatului S.C. era implicarea in organizarea retelei de prostitutie, inclusiv in Elvetia, acesta ocupandu-se de transportul fetelor, procurarea actelor de identitate, eventual false, in cazul prostituatelor minore, de strangere si aducere a banilor in tara, aspecte rezultând atat din depozitiile martorelor P.C., A.C.R., cat si a martorului cu identitate protejata, S.Z., precum si din interceptarile convorbirilor telefonice aflate la dosar.

Si la discoteca H.inculpatul S.C. s-a implicat activ in exploatarea prostituatelor, fiind prezent alaturi de sora sa, S.A., în actiuni de “recuperare” si pedepsire a prostituatelor care îndrazneau sa fugă, cum e cazul minorei I., ori de strangere a taxelor de protectie de la ceilalti proxeneti din discoteca sau de rafuiala cu cei care le incalcau ordinele, cum e cazul proxenetului zis E.pe care inculpatul S.C. a vrut sa-l calce cu masina intrucat acesta ripostase cu o sabie, in altercatia respectiva fiind ranit inculpatul M...

Relevante pe segmentul activitatii infractI.ale desfasurate in zona proxenetismului si traficului de persoane, au fost apreciate a fi si declaratiile inculpatului I.D.zis J. care in declaratia sa din 14.09.2005 precizeaza ca : „Banii obtinuti din practicarea prostititiei erau trimisi in tara prin sistemul Wester UnI.sau erau adusi de catre „G.’’ (n.n.

inculpatul S.C.)… precizez ca sumele de bani care se strangeau se ridicau la 10.000 franci pe saptamA.”.

Si martora cu identitate protejata, G.D. a declarat ca ’’despre fratele mai mic al lui A.caruia i se spuN.G. cunosc urmatoarele : Acesta se ocupa de asemeN.de inlesnirea activitatilor unor prostituate si tragea foloase materiale din activitatea unor prostituate. Declar ca una dintre prostituatele lui G. era I., care era minora, insa de transportarea acesteia la H.se ocupa fie U., fie A., fie altii. Cu toate acestea, banii obtinuti din intretinerea de raporturi sexuale de catre I. ajungeau la G.. Intr-una din ocazii, cand I. a reusit sa fuga, aceasta a fost gasita de catre G. si adusa inapoi pentru a fi constransa sa practice prostitutia. Cunosc faptul ca I. a fost supusa de nenumarate ori la prostitutie, intruna din ocazii fiind rasa in cap. Datorita personalitatii pe care o avea a intrat deseori in conflict cu proxenetul ei, ori cu U., motiv pentru care pot preciza ca aceasta a fost cea mai maltratata prostituata pe care o cunosc. Ansamblul celor pe care le cunosc referitor la I., U. si G. (n.n. inculpatul S.C.) ma determina sa trag concluzia ca G. era cel care coordona si tragea foloase materiale din activitatea de prostitutie a I., totodata G. fiind acela care se opuN.ca I.sa i se permita sa plece la parintii ei. G., U. si tanti M.(n.n. inculpata S.S.) cunoasteau ca IorD.ra minora. G. si tanti M. manifestau cruzime fata de I., o tineau sechestrata si nu ii permiteau sa plece, chiar daca aveau cunostinta ca I. avea o situatie mai speciala, avand unul dintre partinti bolnavi.” Rolul lui G. referitor la activitatea de proxenetism care s-a derulat in Elvetia a constat in efectuarea mai multor deplasari din .......in Elvetia, pentru a colecta banii care se obtineau din prostitutie si de a-i aduce in tara, sens in care G. efectua calatorii destul de dese.

Tot in vederea facilitarii activitatii de proxenetism a unor persoane de sex feminin care erau minore, martora J.M. declara ca „G.’’ se ocupa cu obtinerea unor carti de identitate false pentru aceste fete, care sa le permita intrarea in diverse hoteluri, unde erau chemate de clienti, fara a avea probleme. Astfel, in declaratia din data de 29.07.2004, martora J.M.arata ca: „Intrucat aveam dificultati sa ne inregistram la receptia hotelurilor cand mergeam cu clientii, deoarece eram minore, eu avand in acel moment 15 ani, A., U. si cu G. au hotarat sa ne faca carti de identitate false. In acest scop am fost luata de catre G. si U. si dusa la un fotograf care mi-a facut poze tip buletin’’.

Un alt rol pe care il indepliN.inculpatul S.C. in ansamablul gruparii infractI.ale era si acela de a se ocupa de racolarea unor noi prostituate, aceasta afirmatie fiind sprijinita de depozitia martorei J.M., care arata ca ‘’G.’’ se ocupa si cu racolarea de fete pentru A., pe care apoi le obligau sa se prostitueze. In acest sens cunosc personal o fata ,C., care a fost cumparata de G. de la niste tigani si care apoi s-a

prostituat alaturi de mine o perioada de timp, fiind batura in repetate randuri de A.si G.’’.

Din declaratia inculpatului R.L.a rezultat ca inculpatul S.C. a savarsit inclusiv infractiuni contra patrimoniului, relatand o situatie in care acesta i-a luat masina pe care intentI.a sa o vanda, sub pretextul ca ii gaseste cumparator si nu i-a mai restituit nici masina, nici banii, spunandu-i ca asta reprezinta o “taxa de şmecherie”.

Instanţa a reţinut că aceste exemple demonstreaza faptul ca, in ciuda varstei sale tinere, inculpatul S.C. era unul dintre membrii foarte activi ai gruparii infractI.ale, care a beneficiat din plin de sprijinul si reputatia fratilor săi mai mari si care actI.a fara inhibitii in diverse domenii infractI.ale, indeosebi insa in traficul de persoane si proxenetism, savarsind orice alta fapta ar fi fost necesara, dupa imprejurari.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S.C. de a adera si a sprijini grupul de crima organizata condus de fratii sai, inculpatii B.I. si B.V., in perioada anilor 2002-2004, savarsind infractiuni din cele prev. de art.2 lit.b pct 1-20 din Legea 39/2003, in scopul obtinerii de foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

Totodata, fapta inculpatului S.C., care in perioada anilor 2003-2004, actI.and in baza unei rezolutii infractI.ale unice, sub directa indrumare a fratelui sau, inculpatul B.V., a derulat activitati de trafic de persoane, in sensul ca a transportat prostituate in Elvetia, le-a asigurat protectia, a inlesnit activitatea de prostitutie a acestora si a tras foloase materiale din aceasta activitate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art 12 alin. 1 si 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplic art 41 alin.2 Cod penal.

Constatand dovedita vinovatia inculpatului in raport de faptele deduse judecatii, instanta a dispus condamnarea inculpatului in baza art. 7 alin 1-3 din Legea 39./2003 si in baza art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal, la câte o pedeapsa cu inchisoarea, la a caror individualizare a tinut cont de participatia penala importanta a inculpatului S.C. in acest segment infractI.al, precum si de ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptelor.

Astfel, in limitele pedepselor prevazute de textul incriminator, instanta s-a O.at catre pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru infractiuN.prev. de art 7 alin. 1-3 din Legea 39/2003 si către o pedeapsa de 6 ani inchisoare pentru infractiuN.de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal. De asemenea, văzând că aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie, fiind prevazută de ambele texte incriminatoare, instanta i-a aplicat inculpatului câte o pedeapsa

complementara, in conformitate cu disp.art 65 alin 2 Cod penal, pe langa fiecare din cele doua pedepse principale, respectiv interzicerea exercitarii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b, pe timp de 5 ani si respectiv pe timp de 4 ani, in conditiile art.66 Cod penal.

Totodata, instanta a constatat ca faptele deduse judecatii in prezenta cauza sunt savarsite inainte de data ramanerii definitive a hotararii anterioare, prin care inculpatul S.C. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod penal, prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penală nr.769/4.03.2008 a ICCJ, astfel ca faptele sunt concurente.

Ca atare, în baza art 33 lit.a,34 lit.b si 35 Cod penal, constatand concursul real de infractiuni intre toate faptele savarsite de inculpatul S.C., instanta a dispus contopirea pedepselor aplicate in prezenta cauza cu pedeapsa anterioara de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod penal, stabilind ca pedeapsa rezultanta principala pe cea a inchisorii de 7 ani, alaturi de care s-a dispus a se executa pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 5 ani.

Referitor la nculpatul I.D.zis “J.” s-a reţinut că acesta este un alt membru al gruparii infractI.ale conduse de fratii B.I. si B.V. fiind apropiat mai ales de sora acestora, inculpata S.A., pe care o sprijiN.in activitatea de proxenetism desfasurata in Discoteca H.. Legatura inculpatului cu “brigada” A.S. a fost intarita si de faptul ca aceasta din urma era nasa inculpatului I.D.si astfel se impleteau relatiile de prietenie cu relatiile infractI.ale, situatia lor nefiind singulară (de ex. inculpatul C.S.este finul inculpatului B.I., sau inculpatul L.I. este cumatru cu inculpatul B.I., inculpatul B.I. este nasul inculpatului G.E., inculpatul G.C. este finul inculpatului B.V., s.a.)

Din probele administrate a rezultat în cauza că inculpatul I.D.a coordonat activitatea de prostitutie a numitelor S.R. si “V. N.” carora le percepeau o cota de 50% din banii proveniti din practicarea prostitutiei, iar pentru permisiuN.de a-si aduce propriile prostituate la Discoteca H.inculpatul platea o cotă L.ră de 600 euro inculpatei S.A.. Pe parcurs, odată cu apropierea relatiilor dintre inculpatul I.D.si inculpata S.A., aceasta din urma l-a scutit de plata taxei L.re pe inculpat, considerandu-l ca facand parte din membrii gruparii sale infractI.ale.

Principalul sau rol în cadrul acestui grup era de a supraveghea prostituatele ce apartineau “C.C.” si să impună plata taxelor de protectie celorlalti proxeneti care actI.au independent in Discoteca H.. Ulterior, cand inculpatul a devenit om de incredere al A.S., acesta, alaturi de inculpatii S.C. si U. C., a transportat prostituatele ei in Elvetia, ocupandu-se si de intocmirea actelor atunci cand era nevoie. Toate aceste aspecte

au fost recunoscute de catre inculpat, care a relatat pe larg modul de organizare a activitatii de proxenetism la care a luat parte alaturi de ceilalti inculpati mentI.ati mai sus. Poziţia de recunoaştere a faptelor sale a fost reliefată şi de următoarea convorbirea înregistrată audio–video la data de 15.08.2005, dintre P. si inculpatul I.D.. I.D.:Nu, serios, nu ştiu nici una, pe cuvânt. (neinteligibil) La H. nu prea erau certuri. Nu ştiu ce aţi spus dvs. în declaraţii, acolo erau nişte reguli fixe.P.:Care erau regulile astea?I.D.:Reguli. Ăla care era cu femeile lui, era femeile lui, trebuia să aibă grijă de ele, să ... Nu veN.alţii din alte părţi să bage femeile acolo sau ceva de genul ăsta.P.:De ce ?I.D.:Păi nu îi lăsa.P.:Cine nu-i lăsa?I.D.:Nici peştii, nici ...P.:Cine, cine nu-i lăsa?I.D.:Toţi care sunt peşti acolo. Toţi împreună. Nu neapărat că era brigăzi, toţi împreună. Deci toţi împreună.P.:Deci era o coO.tivă?I.D.:Da, da, da. Toţi împreună. Nu era că nu lăsa anume persoană. Deci toţi se strângea acolo, se vorbea ...P.:Cu toate astea, unii erau mai şmecheri decât alţii?I.D.:Erau.P.:Şi ai spus că A.era cea mai şmecheră.I.D.:Era, normal.

Convorbirea telefonică din data de 07.04.2004 (redată în considerentele hotărârii) vine să ilustreze relatia apropiata pe care inculpatul I.D.o avea cu familia inculpatilor B., discutia purtându-se intre inculpatul B.V. si inculpatul I.D.zis „J.’’.

In declaratia dată în sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul cu identitate protejata T.I. l-a mentI.at si pe inculpatul I.D.zis „J.” ca facand parte din membrii C.C., aratand urmatoarele: „În perioada anilor 2000-2004 cand am facut parte din antuR.ul lui B.V., S.A., B.I., „L.” (n.n. inc P.A.), „J.” (n.n.inc I.D.) am luat la cunostinta de activitatea de proxenetism savarsita de ei si actiunile de imprumuturi a banilor dati cu camata, care urmau sa fie restituiti. La Discoteca din H.aveau prostituate „G.”, A., U., „J.”; în perioada anului 2004 erau cca 50 prostituate, nu pot sa precizez exact cate fete aveau cei mentI.ati. Banii primiti de prostituate se imparteau jumatate-jumatate”.

Tot despre rolul inculpatului I.D. in cadrul gruparii organizate a fratilor B.declara si martora cu identitate protejată N.P. S., in sedinta publica din data de 25.11.2008 urmatoarele: „Despre proxenetii care

erau acolo (n.n. in discoteca H.), ii mentiO.z pe B., A., U., J. (n.n.inc I.D.), C.E., G.”... I.D.avea pe V. si R.” .

In acelasi sens a fost şi declartia martorei cu identitate protejata T.L., audiata in sedinta publica din data de 25.11.2008, care declara ca „referitor la activitatea de proxenetism stiu ca S., U. si „J.” faceau trafic de persoane . Eu am cunostinta ca ei cumparau minore si le puneau sa intretina raporturi sexuale cu diferite persoane. Eu i-am cunoscut pe fratii B.in anii 2003-2004 ,respectiv pe S., stiu si ca „J.” avea si el niste fete ,nu mai stiu exact cate ,una sau doua. Fetele lui „J.” erau la discoteca H....Rolul proxenetilor in parcare (n.n.parcarea Discotecii H.) era sa ia banii de la fete si sa le manipuleze psihicul, in sensul ca le ameninta. Au fost si cazuri in care fetele erau batute pentru ca nu erau destul de productive ... A., B.aveau obiceiul sa bata fetele, si „J.” batea fetele. Din cate imi amintesc, cam trei fete erau minore, au existat situatii in care fetele incercau sa scape de la proxeneti, dar au fost prinse, batute si aduse inapoi... Dintre fete mi le amintesc pe C., V., E., I., S. si mai erau multe, dar imi este greu sa imi amintesc”. Instanţa a concluzI.at că activitatea infractI.ala a inculpatului I.D.ste pe deplin dovedita în sensul apartenentei sale la brigada condusa de inculpata A.S., pe segmentul activitatii de proxenetism desfasurata sub conducerea fratilor sai, dar indeosebi, a inculpatului B.V..

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului I.D.zis „J.”,astfel cum a fost retinuta de instanta, care in perioada anilor 2002-2005 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale prin savarsirea de infractiuni din cele prev de art.2 lit.b pct.1-20 din Legea nr.39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

Constatand dovedită vinovatia inculpatului in raport de fapta dedusa judecatii in prezenta cauza, instanta a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsa cu inchisoarea cu respectarea criteriilor generale de individualizare prev de art.72 Cod penal si in contextul luarii in considerare a tuturor circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.

Totodata, instanta a avut in vedere că inculpatul beneficiază de disp.art.9 al.2 din Legea 39/.2003, întrucat a coO.t cu organele de urmarire penală, astfel ca instanta a redus la 1/2 pedeapsa prevazuta de lege, limitele acesteia fisind cuprinse intre 2 ani si 6 luni inchisoare (limita minima) si 10 ani inchisoare (limita maxima).

Tinand cont ca în declaratia data in fata instantei inculpatul a retractat declaratiile date la urmarirea penala, spunand chiar ca a fost amenintat de P., desi era prezent aparatorul sau ales la audiere, instanta i-a acordat totusi circumstanta de favoare prev. de art.9 alin.2 din Legea

39/2003, deoarece, în final, prin atitudiN.sa din momentul acordarii ultimului cuvant, oarecum implicit, inculpatul I.D.şi-a mentinut atitudiN.procesuală din faza de urmarire penala. Instanta a inlaturat deci declaratia inculpatului din faza cercetarii judecatoresti, ca fiind nesinceră, acesta fiind vA.t intimidat de presiunile exercitate de inculpatii impotriva carora daduse declaratiile anterioare. Totusi, prin atitudiN.sa oscilanta, inculpatul D. I.a ingreunat activitatea de cercetare judecatoreasca, incercand sa favorizeze pe unii inculpati, astfel incat instanta a apreciat că nu poate retine sinceritatea inculpatului ca o circumstanta atenuanta, ci doar circumstanta prev.de art.9 alin.2 din Legea 39/2003, in conditiile inlaturarii declaratiei luate in sedinta publica din data de 30.10.2007 si a luarii in considerare a depozitiilor sale din faza de urmarire penala.

Astfel, tinand cont de rolul inculpatului in ansamblul desfasurarii activitatii grupului de crima organizata al fratilor B., instanta s-a O.at catre o pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare, cu executarea in regim de detentie, făcând aplicarea disp art 71-64 lit.a si b Cod penal.

De asemenea, în baza art 65 alin.2 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 3 ani, în conditiile art 66 Cod penal.

Inculpatul nu a fost arestat in prezenta cauza iar din fisa de cazier judiciar nu a rezultat ca a mai fost condamnat anterior, ci doar ca s-a pus in miscare actiuN.penala in dosarul nr.801/2005 al Parcehtului de pe langa ICCJ pentru savarsirea infractiunii de proxenetism prev. de art 329 alin.1 C.p. cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal .

Referitor la inculpata S.S., instanta a retinut in sarcina sa savarsirea infractiunii prev. de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003, din probele administrate in cauza rezultând ca inculpata S.S. s-a implicat in derularea activitatii de proxenetism, primind spre gazduire in casa proprie pe unele fete care practicau prostitutia, din a caror activitate trageau foloase ea si copiii ei, respectiv inculpatii B.V., S.C. si S.A..

S-a invocat de catre apărare ideea că legaturile de familie nu pot fi temei în sprijinul ideii de grup infractI.al organizat, instanta constatând ca in principiu acest lucru este adevarat, chiar de bun simt, insă a apreciat că in momentul in care o intreaga familie isi procura veniturile de zi cu zi din exploatarea sexuala a unor femei si fiecare membru al familiei contribuie dupa propriile puteri si abilitati la acest lucru, atunci legăturile de familie se impletesc si cu legaturile infractI.ale specifice grupului organizat, asa cum sunt ele reglementate de legiuitor in cuprinsul disp.art.2 lit.a din Legea 39/2003.

In fapt, instanta a retinut in sarcina inculpatei S.S. ca in perioada cuprinsa intre anii 2001-2004 a racolat impreuna cu inculpatul S.C.

diverse persoane de sex feminin, printre care si minore, in vederea practicarii prostitiei, le-a inlesnit aceasta activitate si a tras foloase de pe urma ei. Inculpata s-a ocupat indeosebi de gazduirea persoanelor de sex feminin care erau constranse sa practice prostitutia, fie de catre inculpatul S.C., fie de catre inculpata S.A. si de U. C.. In acest scop, inculpata S. Samaranda a sprijinit grupul infractI.al organizat prin punerea la dispozitie a doua imobile, care ii apartineau, in vederea gazduirii prostituatelor, asumandu-si un rol de paznic al acestora, asigurandu-se ca fetele sa nu fuga si sa nu se sustraga de sub controlul grupului de proxeneti din care facea si ea parte.

Pentru faptele de proxenetism inculpata S.S. a fost condamnata prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului .......in prima instanta la o pedeapsa de 5 ani inchisoare care in apel a fost redusa la 3 ani inchisoare, cu aplicarea disp.art 861 Cod penal, ramA.nd definitiva la data de 4.03.2008 prin d.p.nr.769/2008 a ICCJ.

Instanţa reţine că inculpata, pe langa faptele de proxenetism la care s-a facut referire mai sus, s-a implicat, dupa arestarea fiicei sale, S.A., precum si a inculpatului U. C., in actiuni de intimidare a martorilor si a partilor vatamate, fie prin oferirea unor sume de bani, fie prin amenintari directe, cu scopul de a-i determina sa-si schimbe declaratiile pe care le-au dat in fata organelor de urmarire penala.

Aceste aspecte au rezultat nu numai din declaratiile martorelor audiate in cauza, dar si din interceptarile convorbirilor telefonice efectuate in mod autorizat pe parcursul urmaririi penale, in care aceasta a adresat injurii si amenintari martorei B.N.S., deoarece a dat unele declaratii acuzatoare la adresa inculpatilor U. C., S.C. si A.I.. Asadar, in mod constant inculpata S.S. a influentat pe martorii chemati spre a fi audiati la organele de urmarire penala, urM.d declaratiile pe care le-au dat impotriva copiilor ei si a celor apropiati C.C., procedand ulterior la exercitarea a tot felul de presiuni prin diverse forme de amenintare si intimidare.

Dialogul purtat între inculpatul B.V. si inculpata S.S. la data de 30.05.2005 a fost de asemeN.apreciat ca fiind relevant din punctul de vedere a celor enuntate mai sus, reiesind clar ca inculpata supraveghea indeaproape modul in care se desfasura ancheta penala, avand grija ca din timp sa-i abordeze pe cei implicati, înainte de a fi chemati la audiere, pentru a nu da declaratii acuzatoare impotriva lor.

Inculpatul I.D.in declaratia sa data la urmarirea penala in data de 14.09.2005 a aratat urmatoarele: ”Cunosc ca unele dintre fetele A.i erau gazduite la M.C.( n.n. S.S.), iar altele la un apartament situat pe strada P.I.. A.C. a hotarat sa trimita mai multe tinere in Elvetia pentru a practica prostitutia in aceastra tara... A.impreuna cu U. au transportat trei tinere in Elvetia cu un ………. (n.n.aspect confirmat inclusiv de

verificarile efectuate in evidentele politiei de frontiera)... Cunosc personal toate aceste aspecte, intrucat l-am insotit si eu pe U. in Elvetia, stand cu acesta o L. de zile. Precizez ca sumele de bani castigate in Elvetia ajungeau, dupa arestarea A.i si G., L.M. acestora, S.S., fiind adusi de V.A. personal, sau trimisi prin sistenul Western UnI.. S.S. primeste si in prezent diverse sume de bani din Elvetia , proveniti din practicarea prostitutiei”.

Represaliile la adresa inculpatului I.D.zis „J.” care a dat declaratii incriminatoare la adresa celorlalti inculpati nu au intarziat sa apara, relevanţă sub acest aspect prezentând urmatoarea convorbire telefonica, dar si atitudiN.manifestata de acesta pe parcursul procesului penal, cand a retractat declaratiile anterioare date la parchet.S.S. :- Da? B.V.:- Ce faci? S.S. :- Ce să fac mămică? B.V.:- Ce zicea M.? S.S. :- E, am vorbit şi eu cu ea. B.V.:- S-a (neinteligibil) ceva pe acolo, nu? S.S. :- Nu, nici discuţie, nimic. ...B.V.:- Vezi, nici o dată . Auzi ? Vezi, că se interesează tare de tot de A. (n.n. inculpatul I.A.) .S.S. :- Da . B.V.:- Ai înţeles ? S.S. :- Da. Mamă, J.ăsta, mamă J.ăsta e prăduitor, ascultă ce-ţi spun. B.V.:- Păi, nu ştiu, că la dat, a avea poze acolo. S.S. :- Mamă, J.( n.n. inculpatul I.D. – care dăduse declaraţii corespunzătoare adevărului)…B.V.:- (neinteligibil) mie bani. S.S. :- Mamă, J., a fost la PARCHET şi la văzut cineva mamă şi zice că n-a fost. B.V.:- Da mamă, da, el e. S.S. :- Îţi spun precis şi când vine de aicea, mamă şi zice, dar matale zice ai văzut, nu ia dat drumul lu’ G., cutare. Păi zic şi M. ăsta zice, dar cine îţi spusese lu’ matale, zic M., ştii? A! M. , i-a uite bre, vroia să, în gândul meu, fir-ar mă-ta dracu’ tu să fii, stai că te pun eu pe nişte …B.V.:- Auzi, trebuie îndepărtat. S.S. :- Păi, eu ce spun, trebuie, trebuie, bine că şi îl îndepărtez. Că şti, că are să-mi dea o mie de euro, şi-a luat maşină, dar nici măcar nu zice nici, nici o sută de mii să-mi dea . Lasă-i mamă , că e …B.V.:- Ia turnat pe ăştia . S.S. :- Lasă, că îi las eu mămică, când vii tu, când veniţi voi acasă, că veniţi mămică.

B.V.:- Şi, auzi? S.S. :- Da. B.V.:- (neinteligibil) să facă toată treaba pe acolo, să fim şi noi puţin atenţi, să nu vadă asta, până îşi termină treaba acolo . ...S.S. :- Mă duc să-i pun pachet, că nu mai are ţigări. Acum, nu ştiu de ce se fereşte R. ăsta, că mie mi-a spus cineva, ce mai, mi-a spus cineva că a fost la PARCHET şi …B.V.:- A fost aicea la anchetă, că mi-a zis avocatul, l-am sunat azi şi a spus că a fost unu azi care a dat declaraţii de A.şi de G.. S.S. :- Da. B.V.:- (neinteligibil) la H.. S.S. :- Da. B.V.:- Îl cheamă B.. S.S. :- Ăla e, R.e, îl cheamă B. C. R.O. B.V.:- Şi el se fereşte, n-a mai venit pe la matale? S.S. :- Da mămică, dar de ce oare, nu ştiu. B.V.:- Da. S.S. :- Şi nu (neinteligibil) ia venit P.L şi mi-a zis că a fost plecat şi că şi-a scos şi trei femei afară. B.V.:- Aha. Da.S.S. :- Mai înţeles ? B.V.:- Da. S.S. :- Că pe aici pe la mine a venit R.aia şi dintr-o dată a dispărut şi cred că el a luat-o. B.V.:- Care R.? S.S. :- R.a lu’ A.. B.V.:- N. ? S.S. :- Da. Păi nu s-a dus şi la TÂRGŞOR după A., cu taxi-u’. Că o scoate ea, că îi pune ea avocat, ziceai că e nebună la cap. Şi eu am auzit că a luat-o ăsta, R. ăsta şi le-a dus afară pe trei inse. B.V.:- Păi, înseamnă că aşa o fi făcut mamă. Dar trebuie să ajungi la cine e prăduitorul de prăduieşte tot . S.S. :- Dar, nu cred eu, că şi-a permis să spună, eu pe el l-am chemat , înţelegi , că el a plecat o dată cu A.cu femei şi cu C.cu maşina, ştii şi cu A. . B.V.:- Da, da. S.S. :- Şi chiar dacă, el mi-a zis, că dacă îl cheamă vreodată, el spune că cu tine n-a avut niciodată nicio problemă şi că nevastă-sa e nepoata mea, înţelegi şi că el, chiar dacă a plecat cu G., a plecat să se distreze afară, aşa zic eu. Dar acuma zice P.L, dar de ce se fereşte ? B.V.:- Da, e ceva la mijloc . S.S. :- Da.

B.V.:- Ori a şutit ceva din femei .S.S. :- Da, da. B.V.:- Ori a dat ceva nasol. S.S. :- Da, da.

Instanţa a concluzI.at că, inculpata S.S. a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala condusa de inculpatii B.I. si B.V., implicandu-se activ nu numai pe segmentul proxenetismului, ci si in savarsirea unor infractiuni care vizeaza buna infaptuire a justitiei ,astfel cum rezulta din interceptarile convorbirilor telefonice si declaratiile martorilor existente la dosar in prezenta cauza.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatei S.S., care in perioada 2003-2004 a aderat si sprijinit grupul de criminalitate organizata condus de inculpatii B.I. si B.V., in scopul savarsirii de infractiuni, din cele prev de art 2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de foloase materiale, intruneste elementele constitutive sub aspect obiectiv si subiectiv ale infractiunii prev de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003 .

Prin urmare, instanta constatând ca fapta există, constituie infractiune si a fost savârsită cu vinovatie, in forma ceruta de lege - cu intentie, a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii, la a carei individualizare au fost avut in vedere disp.art 72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei. Din acest punct de vedere instanta a constatat mai intai ca inculpata S.S. are de executat o pedeapsa de 3 ani inchisoare, ce a fost suspendată sub supraveghere, pentru o infractiune ce constituie unul din scopurile constituirii grupului infractI.al organizat, respectiv proxenetism.

S-a retinut de catre instanta ca Legea nr.39/2003 prevede in cuprinsul art.7 alin.2 ca maximul pedepsei ce urmeaza a fi aplicat nu poate fi mai mare decat sanctiuN.prevazuta de lege pentru infractiuN. cea mai grea care intra in scopul grupului infractI.al organizat, in ipoteza inculpatei S. Samaranda infractiuN.scop fiind, in principal, aceea de proxenetism, aceasta situandu-se printre cele la care face referire legiuitorul in lista infractiunilor considerate grave si enuntate limitativ un cuprinsul art 2 lit.b pct.1-20 din Legea 39/2003.

Din probele dosarului s-a reţinut ca inculpata S.S. a inteles sa sprijine segmentul de activitate infractI.ala legat de facilitarea practicarii prostitutiei a unor femei in scopul dobandirii de foloase materiale si a altor foloase. De asemenea, a rezultat din declaratiile martorilor audiati de catre instanta ca in timpul zilei prostituatele erau folosite ca menajere ceea ce „latto sensu” inseamna tot un folos, aspect apreciat a nu fi chiar atat de grav, avându-se in vedere ca a locui intr-o anumita casa presupune si a participa la intretinerea si curatirea respectivei case. Lucrurile insa se schimba atunci cand aceleasi femei, („menajerele„) erau duse în diverse locatii pentru practicarea prostitutiei, iar banii

incasati din aceasta activitate erau luati total sau partial de inculpati ,ajungand inclusiv la inculpata S.S..

Reţinând ca indubitabila existenta vinovatiei inculpatei si necesitatea aplicarii unei pedepse, instanta a făcut o A.L.asupra perceptiei inculpatei cu privire la faptele comise, in special cele referitoare la infractiunile ce aveau ca finalitate intimidarea martorilor.

Mai intai, instanta a retinut ca subiectul activ al acestei infractiuni, respectiv inculpata S.S., este o femeie cu educatie sumara si cu o anumita experienta de viata, specifica mediului din care provine. Din punctul ei de vedere faptul de a-si sprijini copiii reprezinta scopul propriei sale existente. Ca este bine sau este rau ceea ce fac acesti copii, pentru inculpata mai putin conteaza. Dintr-un sentiment de loialitate gresit inteles, inculpata ca mama isi sprijina copiii si copiii la randul lor se sprijina intre ei .

Intelegand in acest mod ceea ce se P.ce cu inculpata S.S., din punct de vedere al laturii subiective a infractiunii, instanta i-a acordat circumstante atenuante, O.ând cuantumul pedepsei catre minim, chiar sub nivelul acestuia, pA. la un cuantum pretabil pentru aplicarea disp. art.861 Cod penal.

Coborarea pedepsei sub minim instanta a acordat-o inculpatei si pe considerente umanitare, legate de imprejurarea ca ea a ramas singura intretinatoare a celor doi nepoti minori, copiii fiicei sale, S.A., aflata in arest la Penitenciarul Târgşor in executarea unei pedepse privative de libertate de 12 ani inchisoare.

Totodata, instanta, in aprecierea cunatumului pedepsei si a modalitatii de executare, a tinut cont de varsta inaintata a inculpatei, respectiv 70 de ani, ceea ce face ca scopul principal al pedepsei, acela de reeducare a inculpatei, sa nu mai primeze in raport de alte considerente, mai pragmatice, cum ar fi acela de a constitui factorul de sprijin al familiei sale, aflate intr-o situatie extrem de grea.

Daca schimbarea mentalitatii inculpatei S.S. se poate face extem de greu la aceasta varsta inaintata, totusi instanta de fond a considerat ca cel putin scopul preventiv al pedepsei poate fi atins, chiar daca aplicarea unei pedepse blande in raport de faptele savarsite de inculpata pare nejustificata.

Reflectând asupra ultimului cuvânt al inculpatei si asupra declaratiei date in sedinta de judecata din data de 30.10.2007, instanta a constatat ca nivelul de perceptie al inculpatei S.S. asupra a ceea ce au facut ea si copiii ei este extrem de limitat, neconstientizand gravitatea mare a faptelor savarsite, ba considerandu-se chiar persecutata de organele judiciare. In „discursul” inculpatei se face adeseori referire la divinitate si pedeapsa care s-a abatut asupra unuia sau altuia care, in opinia sa, au gresit fata de ea sau de copiii ei, ori i-au nedreptatit. Daca este sa privim

lucrurile din aceasta perspectiva, pe intelesul inculpatei S.S., atunci se poate spune ca si asupra familiei sale a cazut o astfel de napasta, cu titlu de pedeapsa divina, daca se are in vedere faptul ca in marea ei majoritate familia inculpatei se afla in stare de arest ori in alte situatii critice. Incheind acest comentariu pe intelesul inculpatei S.S., instanta a ajuns la concluzia ca aceasta se face vinovata de savarsirea unor fapte grave, iar pedeapsa pe care o are de executat pentru infractiunile scop savarsite in contextul infractiunii cadru (cea prev.de art 7 al 1 din Legea 39/2003) este suficienta in ansamblu pentru intreaga sa activitate infractI.ala, in considerarea circumstantelor personale si familiale ale inculpatei .

Manifestând in ceea ce o priveste o foarte mare clementa, instanta i-a recomandat inculpatei S.S. sa incerce sa priveasca cu ochi critic si asupra propriilor fapte si a propriei familii.

Astfel, instanta i-a aplicat inculpatei S.S. o pedeapsa de 3 ani inchisoare, in conditiile retinerii circumstantelor atenuante judiciare mentI.ate mai sus, altele decat cele exemplificativ expuse in cuprinsul disp.art.74 alin.1 Cod penal, contopind aceasta pedeapsa cu aceea pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a Penala prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin d.p.nr.769 a ICCJ, constatând ca faptele sunt concurente, intrucat sunt savarsite inainte de ramanerea definitiva a primei hotarari de condamnare, respectiv inainte de data de 04.03.2008.

Inculpatul G.E. este un alt membru al gruparii infractI.ale conduse de fratii B.I. si B.V., care isi desfasura activitatea pe segmentul proxenetismului, fiind unul dintre oamenii de baza ai inculpatilor B.V. si S.A., care alaturi de alti proxeneti, cum ar fi U. C., B.I. si altii, erau cunoscuti in Discoteca H. ca avand un numar impresI.ant de fete ce desfasurau activitati de prostitutie in folosul acestora.

Activitatea de proxenetism a fost reliefata de declaratiile martorilor O.L., P.L., N.P. S., I.F.A., P.C., C.S., S.M., D.N.N., precum si de declaratiile inculpatilor I.D.si I.A..

Desi în declaratiile date în faţa instantei în data de 18.03.2008, inculpatul G.E.a arătat ca nu a recrutat nici o fata si nu a constrâns-o în vederea practicarii prostitutiei, totusi din probatoriul administrat in cauza a rezultat ca a tras foloase materiale de pe urma fetelor care se prostituau in Discoteca H..

Astfel, martora cu identitate protejata S.L., audiată în sedinţa publică din 25.11.2008, vorbind despre activitatea de prostitutie si proxenetism din Discoteca H.si enumerându-i pe proxenetii care îşi desfasurau activitatea acolo, declara “şi numitul G.E. avea fete in Discoteca H.. Pe G.Ş.îl stiu ca ducea fete la discoteca, iar pe B.I. il stiu ca avea fete in Discoteca H.’’. Deci, iata cum rezulta ca inculpatul G.E.

se numara printre proxenetii cunoscuti ai Discotecii H., in rand cu inculpatii B.I., G.S., U. C., M.. si altii.

Din declaraţia martorei P.L. din data de 18.06.2005 au rezultat aceleasi aspecte: ,,… Ştiu faptul că în Discotecă aveau prostituate „C.B.”, „C.E.”, „T.”, „Ş.S.”, E.V.şi alţii .,,…C.E.” avea în discotecă următoarele prostituate: M., E., T., L., A., N.şi S..’’

Din declaraţia martorei cu identitate protejată N.P. S. din data de 02.09. 2004, au rezultat urmatoarele: ”…ştiu că E.C. avea doi şoferi pe care îi folosea pentru a transporta prostituatele…aceşti şoferi primeau pe lângă banii obţinuţi din curse cu prostituate, un aşa-zis salariu L.r de 100 dolari de la E.C..” ,

”In discoteca H. mai acţI.au şi alţi proxeneţi, dintre aceştia îi menţiO.z pe următorii: …C.B., C.E., J., I., S..”

,,… Am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu ceilalţi membrii ai „brigăzii” sale, şi anume: „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale din discotecă.’’

Din declaratia inculpatului I.D.zis „J.” din data de 14.09.2005 au rezultat urmatoarele aspecte, relevante inclusiv sub aspectul participaţiei penale a inculpatului G.E.: „… Un alt eveniment care a avut loc în această perioadă a constat în aşa-numita „grevă” a proxeneţilor şi prostituatelor din discoteca H.. Astfel, în urma unei neînţelegeri dintre A.C. şi patronii discotecii pe care îi cunosc sub numele de „N.I.” şi „N.B.”, prima a interzis accesul prostituatelor sale în discotecă, dând dispoziţie în acest sens şi celorlalţi proxeneţi, care s-au conformat. După aproximativ trei sau patru zile, întrucât ambele tabere pierdeau bani, a avut loc o întâlnire între „N.I.”, pe de o parte, iar pe de cealaltă parte,că reprezentanţi ai A., au participat „C.B.” şi „C.-E.”, după unele discuţii ajungând la un acord,în urma căruia s-a R.at activitatea de proxenetism şi prostituţie în discotecă’’.

În continuare, cu ocazia întocmirii procesului verbal de recunoaştere după planşă foto din data de 14.09.2005, inculpatul I.D. zis ,,J.”, a precizat: ,,…Recunosc persO. de la poziţia nr. 2 ca fiind ,,C.E.”, proxenet din discoteca H.. Acesta făcea parte din grupul infracţI.al organizat, coordonat de A.C..”

,,…Aşa cum am aratat şi în declaraţiile anterioare, în perioada 2003 – 2004 am desfăşurat activităţi de proxenetism în discoteca H., în sensul că am avut două prostituate. De asemeN.în această perioada am făcut parte din ,,brigada” de proxeneţi a A. C., fiind una dintre persoanele de încredere ale acesteia, alături de B.I., U., G.Ş., M., I.M., G.E., cu toţii fiind coordonaţi în activitatea de proxenetism de către A.C..” (declaraţia inculpatului I.D. zis ,,J.” din data de din data de 06.06.2006).

De asemenea, cu ocazia audierii din data de 04.07.2005 inculpatul I.A. zis ,,A.”, a precizat:

,,… „C.E.” era şi el apropiat al A. C., fiind folosit însă pentru intimidare în cadrul discotecii. Pentru brigada A. C.era important ca atunci când se prefigura un conflict cu alţi proxeneţi, să existe destule persoane de partea ei că să se poată riposta prin violenţă ori prin intimidare. Pentru astfel de situaţii erau folosiţi C.E., I.L. şi alţii.”

Aceleasi aspecte rezulta si din declaratia martorei O.(fosta I.) F.A.din data de 06.05.2005:

,,…Alţi proxeneţi din antuR.ul acestora (n.n. S.A. şi U.C.) erau: C.B., Ş., T., C.E., S. “

,,…Dintre proxeneţii din discoteca H. îi cunosc pe următorii: A.C., G., U.C., B.I., G.E. zis ,,E.C.”, J., G.Ş., S.…”

In declaratia data in fata instantei la data de 02.09.2008 martora este mult mai reticenta in a da detalii despre aceste activitati, aratând ca s-a casatorit in urma cu trei ani, sotul ei fiind prezent în sala de sedinta.

Din declaraţia martorei P.C. E.din data de 19.04.2005 au fost trase aceleasi concluzii in sprijinul ideii de apartenenta a inculpatului G.E. la grupul de proxeneti condus de inculpata S.A.: „De asemenea, A.era sprijinită în activitatea ei de „G.” şi de o brigadă de alţi proxeneţi loiali. Brigada pe care am menţI.at-o era formată din următorii: U.C., B.I., G.E., J., M., R., I.„L.”, „P.”, A.. Aceştia acţI.au în mod coordonat, sub îndrumarea „A. C.” pentru a impune tuturor celorlalţi proxeneţi achitarea unor taxe de protecţie”.

Şi martora cu identitate protejată C.Ş. in declaratia sa din data de 22.08.2005 a relevat aspecte asemA.toare ca cele evidentiate mai sus: ,,…Referitor la proxenetul „C.E.”, precizez faptul că acesta coordona activitatea de prostituţie a mai multor tinere în discoteca H.. Dintre acestea amintesc pe: T.A. E.G., surorile S.R. şi S.M., toate trei din municipiul ......, T.L. din comuna .........., judeţul .......... S.A.M.din Bucureşti, T. şi N., ambele din Republica Moldova şi DA. din Bucureşti.

Aceste prostituate obişnuiau să-i predea lui „C.E.”, jumătate din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei prin intermediul unui individ pe nume „A.”. Acesta transporta prostituatele lui „C.E.” la discoteca H.. Cunosc faptul că, după descinderile poliţiei din cursul anului 2004 în discoteca H., „C.E.” le-a cerut prostituatelor sale să nu declare nimic în legătură cu persO. lui şi activitatea de prostituţie şi proxenetism din acea discotecă, iar în situaţia în care vor fi chemate pentru audieri de către organele de cercetare penală să i-a legătura cu avocatul său pe nume V., pentru a le asista juridic.”

Martora S.M., în declaratia sa din data de 20.10.2005, a aratat referitor la inculpatul G.E. ca: ,,…Acesta, (n.n. inculpatul G.E.) mi-a propus şi mie să practic prostituţia sub protecţia lui …Precizez că G.E. coordona activitatea de prostituţie a unui număr de şapte tinere cărora le lua jumătate din bani.”

Si martora D.N.N., în declaratia dată la urmărirea penală sustine ca: ,,…În discoteca H. ştiu că desfăşurau activitatea de proxeneţi următoarele persoane:…S.C., A., U., J., S., E.C., G..” .Instanţa de fond mai reţine că din interceptările convorbirilor telefonice autorizate rezultă indubitabil activitatea de proxenetism desfasurata de inculpatul G.E. alături ceilalti proxeneti din Discoteca H.

In concluzie, instanta a retinut ca in ceea ce-l priveste pe inculpatul G.E., din probele dosarului rezulta ca este vinovat de savarsirea faptei dedusa judecatii.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului G.E., care in perioada anilor 2002-2004 a aderat şi sprijinit gruparea infractI.ală organizata condusa de fratii B.I. si B.V., in scopul savarsirii de infractiuni, din cele prev. de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art 7 alin .1-3 din Legea 39/2003.

Fapta constituie infractiune si este savarsita cu vinovatie in forma prevazuta de lege, la stabilirii cuantumului pedepsei instanţa având in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal.

Din aceasta perspectivă instanţa a retinut ca din actele în circumstantiere depuse la dosar rezultă că inculpatul G.E. este singurul intreţinator al fiicei sale minore, intrucat mama acesteia a parasit tara si minora se afla in intretinerea tatalui, inculpatul G.E.. Instanta a mai retinut si faptul ca inc. G.E. se ocupa cu activitati de proxenetism, în cadrul gruparii infractI.ale, neavand scrupule in exploatarea prostituatelor. În acest sens se reţine din discutiile telefonice interceptate in mod autorizat dintre inculpatii B.I. si G.E. ca acesta din urma era la Discoteca H. unul dintre cei mai vechi proxeneti care actI.a in sprijinul fratilor B., acordand protectie fetelor care se prostituau pentru inculpata S.A..

Ca o paranteza, instanta a remarcat faptul ca intotdeauna inculpatii sustin ca familiile lor au nevoie de ocrotire, indeosebi fiicele minore (a se vedea si ingrijorarea exprimata cu disperare in fata instantei de inculpata S.A. vis-à-vis de soarta fiicei ei, in momentul acordarii ultimului cuvant), dar când savarsesc fapte penale, de exploatare sexuala a unor femei, chiar minore unele dintre ele, aceste aspecte nu-i mai sensibilizează.

Revenind la inculpatul G.E., instanta, constatand ca este dovedita vinovatia acestuia in savarsirea faptei deduse judecatii si ca este considerabila activitatea sa infractI.ala in desfasurarea activitatii grupului organizat, l-a condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea, al carei cuantum a fost O.at spre minim, respectiv 5 ani inchisoare, tocmai in considerarea actelor depuse la dosar in circumstantiere, din care rezulta ca fosta sa sotie, numita K.M.V., i-a lasat in ingrijire exclusiva pe minora G.S. A., datorita plecarii sale in Grecia, iar din data de 23.10.2007, cand

a fost intocmita declaratia notariala pe proprie raspundere de catre mama minorei mai sus aminitita, inculpatul G.E. s-a ocupat cu constiinciozitate de ingrijirea si educatia fiicei sale.

Referitor la inculpatul D.S.instanţa a reţinut că este unul dintre cei mai remarcabili membrii ai grupului infractI.al organizat condus de inculpatii B.I. si B.V., actI.and cu pregadere pe segmentul activitatii de camatarie si recuperare de datorii, prin violenta, santaje, lipsire de libertate si alte astfel de fapte.

Inculpatul in perioada anilor 2003-2004 a savarsit o serie intreaga de infractiuni, majoritatea indreptate contra patrimoniului sau contra libertatii persoanei, ajungand la o situatie materiala prospera, bazata pe camatarie si impunandu-se ulterior ca un adevarat lider in cadrul gruparii infractI.ale a fratilor B.I. si B.V., ajungand chiar sa-si constituie o proprie brigada, din oameni mai apropiati, respectiv: R.L., C.S., R.B. si P.C.S..

Activitatea sa infractI.ala a fost una bogata, relevante in acest sens fiind apreciate, pe langa propria declaratie a inculpatului de recunoastere a savarsirii faptelor, si depozitiile martorilor D.I.A., A.V.R.o, P.C., D.., C.E.I., B.A., ale inculpatilor I.D.si I.A., precum si ale martorilor cu identitate protejata A.V., A.A., S.Z..

In declaratia data in sedinta publica din data de 13.05.2008, inculpatul D.S. arata urmatoarele :

“Menţin declaraţiile date anterior, recunosc faptele si profit de acest moment si imi cer scuze fata de partea vătămata P.S. si sunt de acord sa plătesc daunele suferite. Am făcut parte din acest grup organizat mai de voie mai de nevoie. Aveam o afacere cu frigidere si magazin de piese auto. Am avut si firma de bodiguarzi pA. in 2001. Am fost bodyguarul lui T.G.B.. Dădeam totuşi bani cu camata cu dobânda 20%, lucru care nu i-a convenit lui N.. Referitor la martorul D.. zis T. i-am dat 20.000 dolari in octombrie 2001, iar intelegerea lui cu N. era ca din dobânda de 20% sa ne oprim fiecare cate 10 procente. Oricum banii nu i-am văzut pA. in ziua de astăzi. La fel am patit si cu o maşina pe care G. mi-a vandut-o si urmând sa ii mai dau 3000 am verificat-o si am constatat ca era umblat la serii, deci maşina avea probleme; astfel a venit si a luat maşina de la mine promitandu-mi ca are un client si ca mâine îmi va da banii, bani pe care nu i-am văzut nici pA. astazi. Eu oricum sunt o fire mai exuberanta, dar referitor la ameninţările pe care le făceam in stânga si in dreapta au rămas la nivelul unor vorbe fara sa trec la fapte. Nu spun ca nu am participat la batai, pentru ca altfel nu supravietuiai in cartier, mergeai cu copii la scoală de mA.. In anul 1987 i-am cunoscut pe fraţii C., pentru ca m-am dus la o maşina de spălat L.M. lor acasă si acasa era unul dintre ei nu imi amintesc cine. De atunci intre noi s-a legat o prietenie si o legătura mai strânsa de

prietenie din 1998 sau 1999 pentru ca eu aveam de vândut o masina si S. a venit cu un client. Cred ca a fost o mare prostie si o adevărata nebunie ce s-a întâmplat in ultimii ani in viata mea, insa acum regretele sunt tardive. Pe segmentul discoteca H. in ce priveşte proxenetismul cunosc ca indeoasebi se ocupau A.si S. si I.A. era soferul. Pe I.D.l-am mai văzut in antuR.ul celor 2 inculpaţi cu prostituate. Pe S.M.l-am văzut o singura data la restaurant si la puşcărie doar am auzit de el ca era mai bataus. Nu am auzit despre fetite. R.L.este mecanic, este un băiat cat de cat cuminte si l-am ajutat când a ieşit din puşcărie sa isi facă un atelier de dezmembrări piese auto L.M. lui la curte imprumutandu-i 5.000 dolari. In afara de faptul ca se mai bătea prin cartier altceva mai deosebit nu pot sa spun despre el. Pe P.C.il ştiu ca a fost sportiv si când bea era scandalagiu si l-am băgat la o firma de bodyguarzi. Nu il cunosc pe B.L.. Pe C.S.ii cunosc, fiind vecini in cartier ne ştim chiar de mici. Inainte nu era recalcitrant insa de când a devenit finul lui N.C. a devenit mai recalcitrant. Pe G.Ş. l-am mai văzut prin curte la V. dar nu ştiu nimic despre el. G.F. era omul lui N.. Pe C.L., M. L.nu ii cunosc. D.A. era bodiguard pe la barul B-O.si se ocupa exclusiv de paza discotecii si interveaN.in cazul in care unele persoane deveneau recalcitrante. L.I. este cumatrul lui N.si sunt apropiaţi si pe langa faptul ca este in antuR.ul acestuia sunt si vecini la doua blocuri distanta. Il cunosc pe P.A. zis L. care era ospătar la o pizzerie pe ……….. in anii 1996 după aceea l-am văzut prin oraş cu maşina eleganta si femei.Eu aveam o relaţie apropitata cu finul meu R.L.si daca se lua cineva de el sau de mine săream unul pentru altul si alături de noi mai veneau R.B. (B.) si finul meu H.care nu are nici o implicaţie in acest dosar. Noi fiind romani in acel cartier plin de majoritari de etnie roma săream unul pentru altul si ne ajutam, astfel incat m-am dus cu finul meu sa discutam despre maşina, iar G. s-a urcat pe capota misinii mele si sarea pe ea si mi-a indoit-o. Parerea mea este ca daca nu se vor lua masuri drastice in stoparea clanurilor infractI.ale fie de romani fie de ţigani consider ca se vor extinde si vor ajunge sa se impuste pe strada iar lumea sa se teama de ei mai ales daca sunt liberaţi după 5 -6 luni si deci oamenii vad ca nu se intampla nimic. Consider ca L. (n.n. inculpatul P.A.) era combinator, deoarece cunoştea toate prostituatele din oraş si deşi nu am văzut sa ii dea bani lui S., ştiu ca era in subordiN.lui. La momentul la care s-au P.cut faptele deduse judecaţii eram apropiat al fraţilor B.. Am devenit duşmani in momentul in care mi-am recunoscut faptele si am devenit chiar duşman de moarte vehiculându-se o recompensa de 100 mii euro, fapt confirmat din surse provenind de la penitenciar. Faptele asa cum s-au descris in rechizitoriu corespund, o mare parte sunt întocmai. Iar in ceea ce priveşte poziţia de lider aceasta aparţiN.lui N.C.. Pe S.stiu de multi ani pentru ca avea

un atelier de pantofi si nu o cunosc ca persO. recalcitranta. Despre U. si A.stiu ca se ocupau cu femeile pe la discoteca H.. Din ce am auzit, de prostitutia in Elvetia tot ei doi se ocupau. Referitor la talharirea partii vatamate P.S., eu am plecat direct de la C.cu masina, de la H.nu a mai fost nevoie sa trec după alţi baieti, m-am dus direct la partea vătămata unde ne aştepta C.I. care ne-a deschis usa. Ceea ce pot sa spun e ca B.V. ne spuN.prin telefon ce sa luam si vorbea cu C.I.. Referitor la fapta cu D.u nu am avut nicio implicare si chiar am fost şantajat de S. C. sa ii dau bani partii vătămate ca sa isi retragă plângerea si am platit 6.000 euro, iar R.L.12.000 euro si o maşina. Părţile vătămate erau si ele coordonate de N., ma refer la D.si T.. Numitul B., respectiv martorul P.C. a fost si el cooptat de N.pentru a face unele afirmaţii in sensul dorit de acesta.T. era un tip care avea o anumita vârsta si amanta tA.ra si s-a împrumutat de bani de la diverse persoane chiar si de la mine de 20.000 dolari si in felul acesta si-a creat o serie de probleme. Banii pe care ii lua cu imprumut erau luaţi cu camata, dar in final nu mai dădea nimic inapoi si nici celorlalţi nu cred ca le-a mai dat vreun ban înapoi”.

Inculpatul D.S.fost condamnat prin s.p.nr.967/2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala,ramasa definitiva prin d.p. nr. 769 din 4.03.2008 a ICCJ, la o pedeapsa rezultanta de 12 ani inchisoare (11 ani + 1 an spor), intrucat a savarsit in stare de concurs de infractiuni urmatoarele fapte: 7 infractiuni de lipsire de libertate in mod ileG.prev de art 189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 75 lit.c si art 33 lit.b Cod penal; o infractiune de tulburare a linistii publice prev de art 321 alin 1 si 2 Cod penal cu aplic.art 75 lit.a si c Cod penal; o infractiune de santaj prev. de art 194 alin 1 Cod penal, cu aplic.art 75 lit.a Cod penal; o infractiune de talharie prev de art 211 alin.1, alin.2 lit.b si alin.21 lit.a si c Cod penal si inca o infarctiune de lipsire de libertate in mod ileG.prev de art .189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 75 lit.a Cod penal.

Astfel, prin aceasta hotarare judecatoreasca s-a retinut ca la data de 22.02.2004 în incinta restaurantului B. situat în ………….., a avut loc o P.cere organizată pentru aniversarea zilei de naştere a fiului inculpatului D.S. prilej cu care au fost invitate mai multe persoane, respectiv, 10-11 copii şi 10-15 adulţi.

In restaurant mai avea loc o P.cere, iar în jurul orelor 01.00, după ce membrii primului grup au încheiat P.cerea şi au părăsit loC.l, aceasta fiind ora la care programul loC.lui se încheia în mod obişnuit, inculpatul D.S. a solicitat membrilor formaţiei muzicale să continue programul artistic, indicându-le în acest sens să cânte M.. Intrucât membrilor grupului inculpatului D.S. nu le plăcea muzica, acesta a chemat o altă persoană pentru a cânta M., timp de aproximativ două ore aceasta fiind acompaniată de formaţia muzicală. În jurul orelor 3,00 formaţia muzicală a dorit sa îşi încheie programul ceea ce atras reacţia violentă a

inculpatului D.S. care a cerut membrilor formaţiei să cânte în continuare.Fiind şi el nemulţumit de acest fapt, inculpatul P.C.S. s-a ridicat de la masă şi s-a deplasat la formaţia muzicală, lovindu-l cu pumnul în zona feţei pe şeful acesteia, respectiv pe C.H.A.

In acel moment, de la mese s-au ridicat şi inculpaţii D.S. şi C.A.C.care au început să-l lovească şi ei pe C.H.A., după care toţi l-au scos afară din restaurant.

In timp ce inculpaţii P.C.S. şi C.A.C.continuau să-l lovească afară pe şeful formaţiei muzicale, inculpatul D.S. a revenit în local şi a început să adreseze injurii şi ameninţări patroanei restaurantului, A.C., angajaţilor loC.lui şi formaţiei muzicale iar formaţiei muzicale a adresat expresii jignitoare, obligându-i să continue programul până când va dori el.

De asemenea, inculpatul D.S. a obligat-o pe A.C. să stea pe un scaun în apropierea sa şi să nu se ridice din acel loc, iar pe angajaţii restaurantului, barmanul H.C. şi ospătarul D.A.G.i-a obligat să stea în genunchi. Aceştia din urmă s-au opus iniţial, fapt pentru care inculpatul D.S. l-a lovit pe primul cu pumnul în zona feţei, iar pe cel de-al doilea cu piciorul în zona toracică.

Intre timp, au revenit în restaurant şi inculpaţii P.C.S. şi C. A.C. însoţiţi de C.H.A. care prezenta semne de violenţă în sensul că avea faţa tumefiată şi hainele răvăşite, primii doi alăturându-i-se inculpatului D.S. şi adresând injurii şi ameninţări patroanei loC.lui, angajaţilor şi formaţiei muzicale, injurii fiind adresate şi de numitul Ş.M.., aflat la masa invitaţilor.

Starea de panică indusă angajaţilor loC.lui şi membrilor formaţiei muzicale a fost sporită de şi faptul că inculpaţii D.S. şi P.C.S. au impus acestora să nu părăsească loC.l, pentru a fi mai convingători solicitând unei persoane din grupul lor să se aşeze în cadrul singurei uşi de acces în restaurant.

Pe parcursul următoarei ore atât inculpatul D.S. cât şicoinculpaţii P.C.S., C.A.C.şi Ş.M.. au adresat injurii personalului restaurantului şi formaţieimuzicale, fiind proferate şi ameninţări la adresa acestora.

In jurul orelor 04:30, patrO. loC.lui, A.C., a reuşit să anunţe organele de poliţie cu privire la ce se întâmpla în restaurant, sosirea acestora determinând încetarea acţiunilor agresive .

Instanţa a apreciat ca faptele comise de inculpatul D.S. care în noaptea de 22/23.02.2004, împreună cu mai multe persoane, dintre care un minor, toate constituite într-un grup infracţI.al organizat, au obligat pe patrO. restaurantului „B.", pe angajaţii restaurantului şi pe membrii formaţiei muzicale (în total 7 persoane) să continue programul împotriva voinţei acestora, împiedicându-i să se deplaseze şi să se manifeste conform propriilor voinţe, totodată agresându-i şi supunându-i

la umilinţe, prin proferarea de ameninţări şi insulte, în acest mod tulburând grav liniştea şi ordiN.publică, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de: lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 189 al. 1, 2 Cod penal cu aplic. art.75 lit.c Cod penal (7 infracţiuni în concurs ideal conf. art. 33 lit. b Cp.); ultR. contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prev. de art.321 al.1 şi 2 Cod penal cu aplic. art. 75 lit. a şi c Cod penal. De asemeN.s-a mai statuat prin hotararea mai sus amintita ca inculpatul D.S.fost cel care a participat la data de 03.03.2004 alaturi de inculpatii R.L., C. S.si alti indivizi ramasi neidentificati la agresarea si santajarea partii vatamate D.I.A. pe care a obligat-o sa scrie o chitanta prin care se obliga la plata sumei de 5500 dolari catre numitul A.V.R.. Rezulta din actele dosarului dar si din contiN.l hotararii de condamnare ca inculpatul D.S.fost cel care a avut initiativa ducerii partii vatamate la imobilul din strada …….., sub pretextul ca acolo vor gasi un avocat sau un notar care sa ii ajute in rezolvarea litigiului. Ulterior inculpatul D.S.l-a lovit cu pumnii în cap si cu planetara la talpi pe D.I.A., spunându-i unuia dintre ceilalti participanti la fapta sa puna dopul la cada si sa dea drumul la apa, intrucat s-ar putea ca victima sa lesine.

Tot in sarcina inculpatului D.S.s-a statuat cu autoritate de lucru judecat ca a participat la talharia si lipsirea de libertate comise asupra partii vatamate P.S., care a fost savarsita sub directa indrumare a inculpatului B.V. cu participarea martorei C.I., pentru care aceasta din urma a ispaşit pedeapsa de 6 ani inchisoare.

Prin veleitatile sale de lider, inculpatul D.S.zis “F.” si-a format el insusi o echipa, in care a recrutat oameni apropiati lui.

Faptul ca la un moment dat inculpatul D.S.s-a desprins de gruparea infractI.ala a fratilor B.nu inseamna ca el si echipa lui nu au fost integrati in aceasta structura, ci dimpotriva, reflecta un fenomen normal, intalnit in orice astfel de grupare infractI.ala dintotdeauna si in oricesocietate. Asa a fost si asa va fi pretutindeni: impotriva liderului recunoscut s-au gasit persoane care sa-i conteste autoritatea in dorinta fie de a-i lua locul , fie de a-si castiga o pozitie independenta, cum e cazul inculpatului D..

Instanţa de fond a mai reţinut şi faptul ca fratii B.ajunsesera la un moment dat atât de indrazneti incat pA. si pe proprii lor oameni ii talhareau, fără scrupule, asa cum a sustinut si martorul cu identitate protejata S.Z., precum si cei doi inculpati D.S.si R.L.. Astfel, este explicabila desprinderea brigazii inculpatului D.S., din perspectiva psihologiei infractorului, dar nu este scuzabila propria lui activitate infractI.ala,din perspectiva legii, pentru care toti membrii gruparii infractI.ale trebuie sa raspunda penal .

Apartenenta inculpatului D.S.la gruparea infractI.ala organizata şi condusa de fratii B.I. si B.V. a fost relevata de numerosi martori, exemplificativ instanta prezentand în cuprinsul hotărârii cateva fragmente din depozitiile acestora.

Martora C.E.I. a aratat ca „despre D.S.zis ‘’F.’’ cunosc ca era un om foarte important in acest grup infractI.al organizat si asa cum am aratat anterior era folosit cu precadere de catre fratii B.la actiunile cu violenta, intrucat avea propria brigada din care stiu ca faceau parte si R.B. zis B., precum si alti romi pe care pesonal nu ii cunosc…O alta activitate desfasurata de F. era acordarea imprumuturilor banesti cu camata. Cunosc ca acesta facea recuperari, chiar si in nume propriu…Dintr-o discutie purtata cu M. am aflat ca F. a imprumutat o suma de bani cu camata unui var de-al sau pe nume O., insa datorita dobanzilor mari impuse de F., O. nu a mai putut restitui aceste dobanzi, motiv pentru care F. l-a obligat sa ii dea un imobil,situat in strada ............, imobil care valora mult mai mult decat imprumutul contactat de la acesta. Insa, de frica, cunoscand ca este un om violent si facand parte din antuR.ul fratilor C., a fost de acord sa ii cedeze acest imobil ‘’.

In acest mod inculpatul a ajuns sa dobandeasca o situatie materiala impresI.anta, atat in ceea ce priveste proprietatea asupra unor bunuri imobile,cat si detinerea unor importante sume de bani.

Si martora B.A., o prietenta intima a inculpatului D.S., audiata fiind si in fata instantei de judecata, precum si la urmarirea penala a confirmat faptul ca inculpatul D.S., zis ‘’F.’’ dadea imprumuturi cu camata din care obtiN. importante sume de bani.

In acelasi sens au fost si depozitiile martorilor P.V. si S.M.., acesta din urma fiind un membru al brigazii inculpatului D.S., alaturi de R.B., R.L., C.S.si P.C.S..

Despre implicarea inculpatului D.S.in activitatile violente ce aveau ca scop recuperarea unor sume de bani, relevanta a fost apreciată convorbirea telefonică purtata de acesta cu inculpatul B.I. la data de 21.08.2002, respectiv:B.I. : Da !D.S. : Ce faci, şefule ?B.I. : Bine .D.S. : Ce mai … Ştii ceva de ăsta cu banii, de B.ăsta ?B.I. : Bă, l-am … pus şi l-a bătut ăştia ieri şi pe văru-su ăla, şi pe ăia, a intrat peste ei acolo la … i-a bătut rău de tot …D.S. : AoL. !B.I. : Şi m-a sunat N.că : dom'le , rezolv eu că dăm azi . Că : dom'le, dobânda s-o plătească O. şi că dacă e să .. (neinteligibil) dau eu banii .D.S. : Păi să ne dea banii, dă-l în s----z de aici !

B.I. : Da . Lasă !D.S. : Dobânda luăm L.r . Două mii e două mii, da’ de fapt trei mii e, nu ?B.I. : Da .D.S. : Da’ dă-ne , bă, zece mii, banii, în p--a mea !B.I. : Nu, cred că e rezolvată cu aia .D.S. : Da ?B.I. : Dacă nu-i bătea pe ăia , nu se rezolva nimic ! In sensul apartenentei inculpatului D.S.la gruparea infractI.ala condusa de fratii B.I. si B.V., relevant a fost considerat şi dialogul purtat la data de 06.04.2004 de acesta cu martorul M. A., prieten de-al inculpatului B.V. inca din copilarie, pe care l-a cunoscut la scoala de corectie, asa cum a declarat martorul in fata instantei cu ocazia audierii sale. M. A.:- ... Brigada veche, mai ...D.S.:- Nu suntem brig.... Aceleaşi brigăzi suntem, că nu avem cum să ne separăm, că lumea ne ştie pă toţi, şi cu N. şi cu S., deci nici o problemă, Şi nu, ascultă-mă puţin, trebuie vorbit, dă noi vorbit, eu am vorbit cu S., dar e ambiţios trebuie împăcaţi, nu e bună discuţia.

Pentru firea violenta a inculpatului D.S.despre care majoritatea martorilor au afirmat acelaşi lucru, relevanţă au prezentat convorbirile telefonice purtate la data de 30.03.2004 si la data de 17.04.2004 intre inculpatul D.S. zis „F.” si „un D.”.

In sensul desfasurarii unei actiuni coordonate a inculpatului D.S.sub indrumarea inculpatului B.V. relevanta este convorbirea telefonica din data de 22.04.2004, in care acestia au discutat următoarele:D.S. - Da, da, da, da. Spune-i: „Băi fi atent vrei să rămâi cu B.(?)? Da. Dă-i lu ăsta 150, 155, bagă-mi şi mie 10 şi hai şi lu M.…”B.V. - Să-i bage şi lu’ N. ceva.D.S. - Şi lu… normal că altfel nu ne c---m pă…B.V. - Bine mă. Atunci hai să ne vedem mâine! Atuncea (neinteligibil) şi pă mine repede, că uite am pă cineva lângă mine, că să-l vindem. Ai înţeles? Să ne luăm şi noi de o mămăligă că stau c-am prost şi eu...

In sensul legaturii de subordonare existente intre inculpatul D.S.si B.I., relevante au fost convorbirile telefonice purtate de cei doi in datele de 06.06.2002, 31.07.2002, 29.08.2002 si 29.09.2003.

Referitor la modul de viata, de tip pur infractI.al, pe care il ducea inculpatul D.S.alaturi de tovarasii sai, relevant a fost fragmentul de convorbire telefonica din data de 04.06.2003, dintre acest inculpat si inculpatul B.V.:D.S.: Ce să fac ? Dăm mâine o fugă prin B., pe la ăia, pe acolo ?S.: Da .D.S.: Umplem duba ? Mai ai …? Cu cine … ? Mai ai vreo duba?

S.: De ce ?D.S. : N-ai zis să mergem mai mulţi ?S.: A ! Da ! Nu, mă, mergem să facem o şmecherie , nu-i nevoie de mulţi ! Câţiva, ăia care ţin aproape de tine ! Atât . Ai înţeles ? D.S. : Da, da, da .S.: Nu, eu zic ăia să strângem mai mulţi, să dăm o fugă prin oraş . D.S. : Da, da, da .S.: Să ne vadă lumea , să nu zică că am dispărut .D.S. : Să nu ne uite, da .S.: Îţi spun eu, da .D.S. : Bine bătrâne !...

Aceleasi concluzii s-au desprins si din convorbirile telefonice purtate la data de 14.09 2003, intre inculpatul D.S. zis „F.” si inculpatul B.L.zis ”L.”, precum si intre inculpatii D.S.si B.I. la data de 14.09.2003. Referitor la aceste convorbiri telefonice, inculpatul a făcut următoarele precizări: „... În vara anului 2003, îmi amintesc faptul că un prieten G. C., un apropiat al lui „N.C.”, fusese bătut de „D.S.” din zona ...., motiv pentru care, la solicitarea lui „N.” ne-am strâns mai mulţi indivizi pentru a merge şi a-l răzbuna pe C.. Astfel, la data şi ora respectivă, am fost sunat de „L.” care mi-a spus că „N.” a fost de acord să mergem peste „D.S.” pentru a-l bate. Pentru a mă asigura că cele relatate de „L.” sunt adevărate, l-am sunat personal pe „N.” care mi-a confirmat acest lucru. Precizez că „N.” mi-a transmis să fiu prudent, să nu ies eu în faţă, pentru a nu-şi da seama „D.S.” de cine erau trimisi băieţii noştri”.

Referitor la maniera de a proceda in scopul recuperarii datoriilor de la debitorii imprumutati cu diverse sume de bani, instanţa de fond a reţinut discutiile purtate la data de 24.09.2003, intre inculpatii D.S. zis „F.” si B.I. zis „N.C.” :…B.I. : L-aţi prins, mă, pe ăla de l-a bătut pe ăla ?D.S.: I-am bătut vreo patru, cinci inşi …da’ alţii ! Familii, toţi care avea maşini că ăla … Că are un ...., un fraier ! Şi acuma mergem peste altul, care are .... tot aicea, care zice că ăsta ar fi siguranţă !...D.S. : Da . Şi eu am la fraier acolo vreo cinci mii de dolari ! Şi l-a trimis pe R. să-mi aducă do… aia la ea … dobânda, ştii tu !B.I. : Aşa .D.S. : Dar eu maşina i-am vândut-o demult şi acuma aştept să-l şi bat , da’ el nu ştie chestia asta ! Înţelegi ? Şi-l rup pe ăla cu bătaia când vine !B.I. : Aşa … Şi pe R. … trebuie bătut ! D.S. : Eu-l pregătesc… că R. e un dobitoc! Îl pregătesc pe R., e băiat bun, zic : bă, să-l aduci la un şpriţ … „Da, D., zice, da’ i-e cam frică de tine, că n-a adus banii ….” Zic : „Da, mă, lasă-l, dă-l dracu, dacă eşti tu cu el, zic, nu mai e nici o problemă !”

B.I. : Ă… Şi când o veni cu el, dat în fleaşcă şi lu’ unu şi lu’ altu’ !...Tot despre preocuparile cămătareşti ale inculpatului D.S.si ale

„brigăzii” sale relevanta a fost apreciată urmatoarea convorbire telefonică purtată la data de 21.08.2002, între inculpatii D.S. zis „F.” si R.L.zis „R.”:D.S. : Ia zii, finule !R.L.: Ce faci, bă, naşule ?D.S. : Ce să fac, pe aici , prin ....pe la B.(?)R.L.: Ce faci acolo ?D.S. : Cu B., cu H., cu echipa noastră !R.L.: Ă ! Ce faceţi acolo ?D.S. : Cu banii ! Suntem cu recoltarea de bani !R.L.: A ! Strângeţi recolta !D.S. : Da , da.

Relevantă sub aspectul influenţei şi al protecţiei pe care „F.” o putea acorda în cartier, respectiv de protecţie a fetelor ofiţerului de poliţie care locuia în cartierul ........, este urmatoarea convorbire telefonică purtată la 23.08.2002, între inculpatul D.S. zis „F.” si poliţistul N. .B.:D.S.:- Lasă-i, bre, dă-i dracu, că-i luăm şi-i batem pe ăia ! A.că unu se ia de fata mea, nu-i normal ?!N. .B.:- Nu-i batem ! Nu-i batem !D.S.:- Da ?N. .B.:- Eu personal le-am promis că le tai gâtu’ ! Scurt !D.S.:- Foarte bine ! Dă-i dracu încoa’! Auzi ? N..B.! Când treci de la muncă, treci pe aici să vedem şi ce facem !...

Faptul ca la serviciile inculpatului D.S.apelau diverse persoane pentru rezolvarea unor probleme, denota cresterea pozitiei de lider a inculpatului in randul organizatiei infractI.ale, aspect dovedit de convorbirea telefonica purtata la data de 25.03.2004, între inculpatul D.S. zis „F.” si un „D.”. Aceeasi concluzie se desprinde si din convorbirea telefonica purtata la data de 29.03.2004, între inculpatul D.S. zis „F.” si numitul P..

Legăturile infracţI.ale ale inculpatului D.S. cu lumea interlopă din .......si preocupările sale in sensul comiterii de infractiuni din care sa obtina diverse sume de bani au fost dovedite si de convorbirea telefonica din data de 30.03.2004, purtată de inculpatul D.S. cu numitul B.:

Preocuparile camataresti ale inculpatului D.S.sunt deduse si din convorbirea telefonica purtata la data de 21.04.2004, de inculpat cu o „femeie”.

Referitor la modul in care inculpatul D.S.actI.a in ceea ce priveste activitatile de violenta relevanta a prezentat convorbirea telefonica purtata la data de 22.04.2004, intre inculpat si un „D.”:

D.S.:- Nu, m-am trezit...(neinteligibil) am stat cu avocata, am făcut un d-ăla, cum îi spune, un memoriu. Şi am avut...treabă. Am stat până la opt şi ceva. Facem ceva ?D.:- Păi asta, deci eu de ce te-am sunat.D.S.:- Păi să organizez ceva. Îl sun p-ăsta şi... te sun pe mata.D.:- Păi da. Să aibă pistolul cu el. Asta e cel mai important.

Cu privire la consecintele savarsirii faptelor deduse judecatii in cauza de fata, relevanta este convorbirea telefonica purtata la data de 27.05.2003, intre inculpatul, D.S. zis „F.” si un „un D.”:D.: A! P--Aă ! Am o combinaţie, dar dacă eşti în B., ţi-o zic când vii acasă! D.S.: În mare aşa, explică!D.: Da, o combinaţie de vreo 28 de mii de parai…D.S.: Oau, oau, oau!D.: Da. Şi am cerut la om 14, că să-i luăm banii, că să-i recuperăm banii. E vorba…este o problemă între tată şi fiu.D.S.: Bravo! I-a pierdut. Da. Bine, nici o problemă, ne vedem şi vorbim aşa, fără telefon. D.: Omu’ lucrează la piaţă la noi aicea…D.S.: Foarte bine. Mergem acolo.D.: Da. I-am cerut 14 mii de dolari.D.S.: Foarte bine, bătrâne! Atâta face maşina!D.: Da. Hai!D.S.: Bine. Te sun şi stăm de vorbă şi o facem mâine.D.: Da, bine. Bine. Hai, hai!D.S.: Noroc!

Tot in sensul activitatii infractI.ale de anvergura desfasurate de inculpatul D.S.au fost urmatoarele convorbiri telefonice purtate la data de 27.07.2003, si respectiv 4.06.2003, intre inculpatul D.S. zis „F.” si un „D.” .

Din contiN.l convorbirilor telefonice a rezultat ca inculpatul D.S.cu brigada lui i-a batut pe niste muncitori constructori din comuna ..., dupa care le-a aruncat utilajele in ..., apoi le-a dat foc la baraci.

Retinand deci aspectele evidentiate selectiv mai sus, instanţa a apreciat ca în drept, fapta inculpatului D.S.zis F., care in perioada 2002-2004 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala condusa de fratii B.I. si B.V. in scopul savarsirii de infractiuni, din cele prev. de art 2 lit.b pct 1-20 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de foloase materiale, întruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

A.lizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, atat pe parcursul urmaririi penale, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului in raport de

fapta dedusa judecatii, motiv pentru care a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa in cuantumul stabilit de textul incriminator, redus la jumatate in urma aplicarii disp.art.9 alin.2 din Legea 39/2003.

Referitor la aplicarea dispozitiilor de favoare prev.art.9 alin.2 din Legea 39/2003 cu privire la intreaga activitate infractI.ala a inculpatului D.S., inclusiv pentru faptele definitiv judecate prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, cum a solicitat aparatorul inculpatului in concluziile sale, instanta a retinut urmatoarele:

Legiuitorul a stabilit in art.9 alin.2 din legea 39/2003 ca “ PersO. care a savarsit una dintre faptele prevazute la art 7 alin 1 sau 3 si care in cursul urmaririi penale sau al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membrii ai unui grup infractI.al organizat beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege”.

Prin urmare, în scopul incuR.arii colaborarii cu organele judiciare pe parcursul procesului penal inculpatul are aceasta optiune legala, care trebuie insa manifestata pA. la momentul ramanerii definitive a hotararii. In cauza de fata inculpatul D.S.fost coO.nt, devenind astfel aplicabile dispozitiile de favoare ale textului mai sus citat, insa doar cu privire la aceasta infractiune, nu si referitor la cele anterior judecate si sanctI.ate in mod definitiv prin decizia penala nr.769/04.03.2008 a ICCJ.

Acele pedepse stabilite pentru faptele judecate separat nu mai pot fi modificate, deoarece au intrat in puterea lucrului judecat, iar o nouă redozare a acestora în sensul reducerii la jumatate a cuantumului lor, cum a solicitat inculpatul, nu poate fi facuta cu ocazia contopirii in acest dosar.

Mai reţine prima instanţă, că reducerea pedepsei nu este permisă nici pe calea contestatiei la executare, pentru ca altfel s-ar eluda dispozitiile Legii 39/2003 referitoare la termenul pA. la care se poate da eficienta reducerii la jumatate a pedepsei, inculpatul putand sa astepte mai intai sa vada care va fi cuantumul pedepsei definitive si apoi sa devina coO.nt. Aceasta ar duce la instaurarea unui climat de perturbare a autoritatii de lucru judecat, indeosebi in materia raporturilor juridice legate de executarea pedepselor definitive, ceea ce este inadmisibil.

In aprecierea cuantumului pedepsei in limitele legale (de la 2 ani si 6 luni inchisoare la 10 ani inchisoare), instanta a tinut cont pe langa disp art.72 Cod penal si de atitudiN.inculpatului de recunoastere si regret a savarsirii faptei, de faptul ca inculpatul constientizeaza cel putin in acest moment, al judecatii, gravitatea faptelor comise, astfel ca i-a aplicat o pedeapsa într-un cuantum mediu, respectiv de 7 ani inchisoare.

S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza, fiind savarsita in perioada anilor 2002-2004, se află in concurs real cu faptele

pentru care inculpatul a fost condamnat prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Asa fiind, instanţa a descontopit pedeapsa rezultanta stabilita prin s.p.,nr.966/2005 a Tribunalului .......in pedepsele compO.nte si sporul de un an inchisoare şi în baza art 33 lit.a, 34 lit.b si art 35 Cod penal le-a contopit cu pedeapsa aplicată in cauză, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 11 ani inchisoare plus sporul de 1 an inchisoare stabilit prin sentinta penala susmenţI.ată.

Tribunalul a retinut ca inculpatul C.A.C., la data de 25.02.2004, a participat la o P.cere la Restaurantul „B.” unde isi serba ziua de nastere baiatul inculpatului D.S.si, la un moment dat, nemultumiti de prestatia formatiei muzicale, inculpatii au adus injurii membrilor acesteia si patroanei restaurantului, respectiv numitei A.C., sechestrandu-i in incinta loC.lui si obligandu-i sa isi desfasoare in continuare activitatea peste orele de program. La respectiva P.cere participau aproximativ 25 de persoane din care 11 erau minori.

A mai retinut instanta faptul ca inculpatul minor C.A.C. impreuna cu inculpatii D.S.si P.C.S., l-a lovit pe solistul formatiei muzicale, numitul C.H.A., cu pumnul, dupa care a adresat injurii patroanei restaurantului, amenintand-o ca ii va inchide loC.l, apoi l-au scos pe seful formatiei muzicale in afara restaurantului, unde au continuat sa il loveasca. De asemenea, l-a lovit pe chelner in zona toracica si l-a obligat sa stea in genunchi. Desi doar o parte dintre membrii grupului inculpatului D.S.au exercitat in mod nemijlocit acte materiale cu continut infractI.al, printre acestia fiind si minorul C.A.C., un rol foarte important in crearea climatului general de teama a avut si atitudiN.celorlalti membrii ai grupului care nu au incercat nici un moment sa aplaneze starea conflictuala, ci dimpotriva se manifestau aprobator fata de aceste actiuni.

De asemenea, la anihilarea reactiei de împotrivire a angajatilor loC.lui si a membrilor formatiei muzicale, a contribuit insasi prezenta in numar mare a persoanelor care alcatuiau acest grup si manifestarea acestora, care a conturat un adevarat „spirit de gasca”. La provocarea acestei stari de teama in randul angajatilor loC.lui si a membrilor formatiei muzicale au contribuit atât „faima” de care se bucurau în cartier inculpatul D.si membrii grupului sau, cunoscuti ca indivizi cu un comportament deosebit de violent, precum si atitudiN.adoptata de ceilalti membrii ai grupului, de aprobare a actiunilor desfasurate de catre inculpatii D.S., C.A.C. si P.C.S..

Astfel, instanta a retinut ca inculpatul minor C.A.C. a aderat la grupul infractI.al condus de inculpatul D.S., participând alături de aceasta la diverse activitati infractI.ale, cum este si cazul cand inculpatii

au tulburat in mod grav linistea publica si s-au manifestat agresiv fata de personalul loC.lui „B.” si membrii formatiei muzicale.

Relevanta in acest sens a fost şi declaratia martorului cu identitate protejata S.P. care a aratat ca „F.” a pR.at controlul asupra persoanelor existente la acea ora in local, in sensul ca prin acte de violenta, amenintari si injurii i-au obligat pe toti membrii personalului de serviciu sa nu paraseasca loC.l, sa nu se miste nimeni, punand o persO. din grupul sau sa stea de paza la usa si a strigat la formatia muzicala „eu sunt seful aici, cantati pA. vreau eu”, dupa aceea „F.” l-a lovit cu pumnul in maxilar si cu piciorul in torace pe ospatar, moment in care patrO. A.C. a intervenit ca sa aplaneze in acest mod agresiunea, insa i-a adresat si ei injurii. Martorul a aratat totodata ca l-a auzit pe „F.” in timp ce ii adresa amenintari patroanei si anume:” Fa, vrei sa-l las pe „G.” sa te omoare, ca e minor si nu pateste nimic”, „G.l” fiind inculpatul C.A.C., care s-a ridicat de la masa unde stateau copiii si a inceput sa il loveasca pe seful formatiei muzicale cand inculpatii D.S.si P.C.l-au luat la bataie pe acesta. Acest G. chiar a intrebat-o amenintator pe patrO. A.C.: „Fa, vrei sa bag cutitul in tine?„.

Toata această stare de temere si de umilire a angajatilor loC.lui a durat timp de o ora, pA. cand patrO. a reusit pe ascuns sa anunte telefonic politia.

Aceleasi relatari le-a făcut si martorii cu identitate protejata B.E., F.E.şi P.G., acesta din urmă relatând ca a fost indignat de injuriile si cuvintele obscene proferate de „F.”, de „G.”, de cumnatul lui „F.” si de C., cel cu ochelari (inc. P.C.S.), care foloseau exprimări din care rezulta că apartin „C. F.”. Martorul a mai sustinut ca nimeni nu a indraznit sa se opuna celor patru, intrucat erau cunoscuti in cartier ca fiind membrii unei gasti violente conduse de „F.” si ca facand parte din lumea interlopa.

Si martorul cu identitate protejata S.M.a relatat ca „tA.rul caruia i se spuN. „G.” l-a lovit cu pumnul in gura pe seful formatiei muzicale dupa care si el i-a adresat patroanei injurii pe care nu le pot reproduce (trivialitati si obscenitati) .Tot acesta, G., i-a spus patroanei ca este minor si pentru faptele sale nu va raspunde penal. Aceleasi relatari le-a făcut si martorul cu identitate protejata S.M..

Pentru fapta de ultR. contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, precum si aceea de lipsire de libertate in mod ilegal, inculpatul C.A.C. a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr 362/D/P/2004 si a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 3 ani inchisoare.

Acelasi inculpat minor, la circa 2 luni distanta in timp de infractiunile mentI.ate mai sus a comis si infractiuN.de loviri cauzatoare de moarte prev de art 183 Cod penal, retinandu-se ca pe fondul unui conflict spontan a inceput sa ii loveasca in acelasi timp cu pumnii si picioarele pe S.C. zis C.si pe P.V.. La un moment dat, in urma unei

lovituri aplicate cu pumnul de inculpatul C.A.C., P.V.s-a lovit de o masina si imediat a fost inconjurat de A.E.A., T.T.C. si V.M., care au ajuns in acest moment la locul incidentului si au inceput sa il loveasca si ei cu pumnii si picioarele la intamplare. P.V. a reusit sa fuga si A.E., V.M.si T.T.au inceput sa alerge dupa el. In acest moment, inculpatul minor C.A.l-a lovit cu pumnul in fata pe S.C., care in urma loviturii primite nu a mai reusit sa faca vreun gest de aparare si a cazut, lovindu-se violent cu capul de asfaltul trotuarului.Un barbat necunoscut, vazand ca victima se afla in stare de inconstienta, a oprit autoturismul .........cu care circula si a transportat victima la Spitalul de Urgenta Bucuresti. La data de 14.05.2004 victima S.C. a decedat la Spitalul de Urgenta Bucuresti, din raportul medico-leG.de necropsie, rezultand ca moartea numitului S.C. a fost violenta si s-a datorat hemoragiei meningeale, contuziei cerebrale si pontine, consecinta unui traumatism cranio-cerebral. Leziunile care au dus la moartea victimei s-au putut produce cu si de corp/plan dur, in raport direct de cauzalitate in tA.togeneza.

Si pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, modificata prin decizia penala nr.53/2007 a CAB, avand de executat pedeapsa de 3 ani inchisoare cu suspendarea sub supraveghere a acesteia.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului C.A.C. care in perioada anilor 2003-2004 a aderat la grupul infractI.al organizat condus de inculpatul D.S., pe care l-a sprijinit, in scopul savarsirii de infractiuni din cele prev de art.2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art.99 si urm. Cod penal, întrucât inculpatul era minor la data savarsirii faptei.

Legat de persO. inculpatului C. A.s-a retinut faptul ca avea varsta de 15 ani la momentul savarsirii faptelor pentru care a fost condamnat prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ, la pedeapsa de 3 ani inchisoare, cu executare in regim de detentie, ulterior modificata forma de executare a pedepsei in sensul aplicarii dispozitiilor suspendarii sub supraveghere a acesteia.

Instanţa a mai apreciat că acest inculpat reprezinta unul dintre exemplele de minori a căror educatie a fost influentata de ceea ce se P.ce in jurul lui, pe strada, in antuR.ul de prieteni sau cunostinte ori familie.

In cazul inculpatului C.A.C.eilalti inculpati au avut chiar un rol determinant in savarsirea unor fapte de violenta de catre acesta, adeseori el fiind chiar trimis de inculpatii majori sa bata pe vreun oarecare, profitand de fizicul impresI.ant al minorului, foarte dezvoltat

pentru varsta lui frageda si de intelectul său redus. Spre exemplificare se reţine că inculpatul D.S.zis „F.” a afirmat, cu ocazia unei altercatii, ca il va trimite pe minorul C.A. sa bata pe cineva, ca el oricum nu raspunde penal .

Tribunalul reţine astfel contextul in care inculpatul C.A.C. a aderat la gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatul D.S.plasat in subordiN.inculpatilor B.I. si B. V..

A.lizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta a retinut ca inculpatul C.A.se face vinovat de savarsirea infractiunii deduse judecatii, respectiv cea prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, aşa incât acestuia i-a fost aplicată o pedeapsa in limitele prevazute in textul incriminator, avandu-se totodata in vedere disp.art 99 Cod penal.

Curtea de Apel .......a stabilit o pedeapsa de 3 ani inchisoare, cu aplicarea art.71,64 Cod penal in conditiile implinirii varstei de 18 ani de catre inculpat pentru infractiunile deduse judecatii in dosarul penal nr. 28733/3/2005. Pentru infractiuN.prev. de art.7 din Legea 39/2003 instanta i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare, deci o pedeapsa O.ata usor peste minim, in baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, rap la art.99 si urm. Cod penal.

La stabilirea cuantumului pedepsei, instanta a tinut cont, pe lângă criteriile G.rale, prev. de art.72 Cod penal si de circumstantele personale ale inculpatului, care este bolnav si care in perioada de 3 ani, cat s-a aflat in libertate, nu a mai comis alte infractiuni. Asadar, instanta a avut in vedere in stabilirea cuantumului pedepsei, O.ate spre minimul special prevazut de lege, pe langa varsta frageda a inculpatului C.A., care a fost atras in acest grup infractI.al cand discernamantul sau nu era inca format si starea de sA.tate precara a acestuia, rezultand din actele medicale aflate la dosarul cauzei, precum si capacitatile sale intelectuale reduse, in opinia instantei, de apreciere critica a faptelor savarsite si a consecintelor lor.

In concluzie, instanta a considerat că pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare este suficientă pentru atingerea scopurilor pedepsei prev. de art.52 Cod penal si in conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei stabilite de disp.art.72 Cod penal. Faţă de multitudiN.faptelor penale savarsite, dintre care una s-a soldat si cu moartea unei persoane, dar si intervalul de timp redus in care aceste fapte s-au savarsit, dovedind implicarea extrem de activa a inculpatului in activitatea grupului infractI.al organizat, instanta a apreciat ca fiind necesar un spor de 6 luni inchisoare, pentru consolidarea procesului de reeducare a minorului infractor.

Vazand data savarsirii faptelor comise de inculpat, atat cele pentru care a fost condamnat anterior, cat si aceea care face obiectul prezentei cauze, instanta a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza

este concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ. Aşa fiind, a fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......in pedepsele compO.nte pe care în baza art. 33 lit.a , art.34 lit.b Cod penal le-a contopit inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani si 6 luni inchisoare, sporită cu 6 luni, deci 4 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala .

Inculpatul D.A., zis A. B.In jurul inculpatilor B.V. si B.I. existau si altfel de colaboratori,

executanti fideli care se supuneau orbeste ordinelor primite de la cei doi lideri, asa cum este cazul inculpatului D.A. zis A. B.; acesta primea insarcinari diverse de tip carausie (pentru prostituate sau membrii familiei inculpatilor B.I. si B.V.) ori de factura domestică, gospodarească (sa duca muncitorii angajati la diverse lucrari la si de la familia B., sa se ocupe de aprovizI.area cu materii prime si materiale necesare executarii lucrarilor de constructii care se aflau in desfasurare s.a).

Instanta a retinut in fapt ca inculpatul D.A., alaturi de inculpatii I.A.si G.S., ocupa pozitia de simplu executant, fiind in antuR.ul inculpatului B.V. pentru care supraveghea prostituatele aflate in discoteca B-O.,iar ulterior, transporta la discoteca H.prostituatele inculpatului B.V. impreuna cu inculpatul I.A., le supraveghea activitatea si incasa banii pe care ii obtineau din practicarea prostitutiei si ii preda inculpatului B.V..

Referitor la rolul si pozitia inculpatului D. A. in cadrul gruparii infractI.ale organizate relevanta a fost apreciată declaratia inculpatului I.A. din data de 10.05.2006, care arata : „După eliberarea lui S. din penitenciar, în anul 2003 D.A. a intrat în antuR.ul nostru devenind şi el o persoană de încredere a lui S.C.. Pe parcurs şi A. a primit sarcini de la S. legate de activitatea de proxenetism, în sensul că îl desemnase să stea în parcarea Discotecii H. pentru a supraveghea prostituatele acestuia şi uneori în cazul în care eu lipseam încasa banii de la fete, obţinuţi din practicarea prostituţiei pe care îi preda lui S..”.

Inculpatul era un om bun la toate, acceptând în mod vădit şi participaţia sa infracţI.ală la săvârşirea unor infracţiuni de către membri grupului, fiind la limita de jos a grupului de crimă organizată. Aceste aspecte au fost subliniate şi de declaraţia din data de 25.05.2006, a inculpatului D.S., care arata: ...” În această activitate (n.n. proxenetism) S.C. era ajutat de A. (n.n.I.A.) şi alte persoane de încredere, iar în discoteca B – O. persO. desemnată să aibă grijă de prostituate era un anume ,,A.” (n.n. inculpatul D.A.). Tot în acea perioadă „S.” şi-a deschis un bar în apropierea acestei discoteci, fiind folosit tot pentru

racolareaclienţilor în vederea practicării prostituţiei. După deschiderea acestui bar,A. a renunţat să mai lucreze la discoteca B–O., devenind un om de încredere pentru S., ajutându-l alături de A. în activitatea de proxenetism. Întrucât ar fi putut scoate un profit mai mare, S.C. a luat hotărârea să-şi mute prostituatele în discoteca H. (care era frecventată în special de cetăţeni străini). În acest context A. a început să frecventeze şi el discoteca H., având ca sarcini împreună cu A. şi F. transportul şi supravegherea prostituatelor, precum şi încasarea banilor de la acestea”.

De asemenea, la data de 25.05.2006, inculpatul I.D. a declarat: ...” Pe I.A. îl cunosc de mult timp şi din discuţiile cu acesta am aflat că, alături de F.(n.n. G.Ş.) şi A. D.desfăşoară activităţi de proxenetism sub directa coordonare a lui S.C.. Cunosc faptul că persoanele menţI.ate mai sus îl ajutau pe S. în activitatea de proxenetism încă din anul 2000, având ca sarcini transportarea şi supravegherea prostituatelor în discoteca B-O.şi H.”…

La data de 15.05.2006, martora R.C., fostă concubină a inculpatului B.V., declara: …” O altă persoană de încredere a lui „S.C.” era A. D., pe care l-am cunoscut în cursul anului 1998 în calitate de bodyguard al discotecii B-O.din Bucureşti. Încă din acea perioadă B.V., cu ajutorul lui A. (n.n. I.A.) şi a lui F. (n.n. G.Ş.) coordona activitatea de prostituţie a mai multor fete, desfăşurată în discoteca B-O.. În această discotecă persO. desemnată de S. să aibă grijă de prostituate era A. D.care avea ca sarcină supravegherea fetelor,dar şi încasarea sumelor de bani de la acestea obţinuţi din practicarea prostituţiei. În cazul în care A. pleca din discotecă pentru a transporta una dintre prostituate la domiciliul unui client, persO. desemnată să se ocupe de restul prostituatelor era A. D., acesta având ca sarcină racolarea clienţilor şi încasarea banilor de la prostituate”…”Chiar şi după arestarea acestuia (n.n. a inc.B.V.) în toamna anului 2001, A., A. şi F. au continuat să coordO.ze activitatea prostituatelor lui S., în sensul că le transportau de la domiciliu în discoteca H. şi colectau banii obţinuţi de acestea din practicarea prostituţiei, bani care aşa cum am arătat mai sus ajungeau la familia lui S.… La începutul anului 2003, S. a racolat noi prostituate pe care le-a găzduit în aceeasi vilă de pe ............ şi cu ajutorul celor trei oameni de încredere, A.că A., A. şi F., au R.at activitatea de proxenetism. Deşi A. D.nu avea permis de conducere îl însoţea fie pe A. fie pe F. ori de câte ori aceştia transportau prostituatele, rămânând în parcarea discotecii(n.n .H.) pentru a supraveghe activitatea prostituatelor şi pentru a încasa banii ,,produşi” de acestea. …A. D.ra folosit de” S.” şi la recuperarea unor sume de bani alături de alte persoane cum ar fi: „I.B.” (n.n. B.G.I.T.), M. (n.n. G.C.) şi alţi indivizi pe care nu mai reţin cum îi cheamă. În situaţia în care se reuşea recuperarea unor sume de bani, A. D.ca şi ceilalţi indivizi aveau o cotă parte din suma recuperată”.

La data de 02.11.2005, martora N.C.C.declara : ...” Despre A. D.cunosc faptul că a fost bodyguard-ul şi şoferul lui „S.C.”şi că se ocupa de prostituatele acestuia în discoteca H.. A. transporta prostituatele lui „S.C.”, le asigura protecţia, le controla cu privire la clienţii pe care îi aveau şi, totodată, se ocupa ca banii obţinuţi de prostituate, din întreţinerea de raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi, să ajungă la „S.C.” în cuantumul care i se cuvenea”.

Proba testimonială sub forma declaraţiilor de martor cuprinde şi declaraţia din data de 08.06.2006, a martorului cu identitate protejată O.L.care a declarat: ...”Pe parcurs, devenind o persoană apropiată acestuia(n.n. B.V.), am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut referire erau ,,A.”(n.n. I.A.), ,,A. B.”(n.n. D.A.) şi ,,F.”(n.n. G.Ş.). Cunosc că aceste persoane aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere care aparţineau lui S. şi care erau ţinute de acesta în vila sa situată pe ................... Aceste prostituate erau transportate la cererea lui S. în discoteca B-O.pentru a racola clienţi în vederea practicării prostituţiei”.

Un alt martor cu identitate protejată, respectiv S.Z. a declarat: …”O altă persoană de încredere pentru „S.” în aceasta activitate de proxenetism era un individ pe nume A. ,,B.,, (n.n. D.A.) care era folosit atat la supravegherea prostituatelor în discoteca H., cat şi la rezolvarea unor probleme personale.

Un exemplu în ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor reprezentativ pentru S. C., l-a constituit actiuN.intitulata de acesta ,,L.” (denumirea fiind inspirata dupa actiuN.cu acelasi nume desfasurata de autoritati). Astfel, S. dorind să-şi înnoiasca lotul de prostituate a dat dispozitii lui A. (n.n.I.A.), A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume S., să meargă în anumite locuri frecventate de prostituatele altor proxeneti, locuri ce fusesera identificate de A. în prealabil, să le ademeneasca în autoturisme prezentându-se drept clienţi, dupa care sa le transporte la vila lui din ........ În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat în oras cu două autoturisme reusind sa racoleze mai multe prostituate pe care le-au transportat în mai multe rinduri la vila din ....... unde erau asteptati de S. care s-a ocupat personal de selectarea acestora.

La data de 03.12.2004, martorul O.A. zis „S.” a declarat: …”În spatele acestei grupări de proxeneţi se afla S. „C.” care-i coordona, „din spate” fără să fie „la vedere”,el menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi, pe care îi cunosc sub numele de „A.”(n.n. I.A.) şi „A.”(n.n. D.A.), ultimul fiind folosit de el şi ca gardă de corp personală”.…”Am discutat personal cu „A.” şi „A.”, persoanele de legătură dintre S.C. şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit mai sus

,care mi-au spus că, la rândul lor, din dispoziţiile lui S. „C.” pR.au de la A.C. şi U.C. o parte din sumele încasate de aceştia de la prostituatele lor şi le predau lui S. „C.”.

La data de 08.12.2004, martora C.I. E.a declarat: ...”Aceste prostituate ale lui S. (n.n. B.V.) erau transportate la discoteca H., în principal de către un anume „A.” (n.n. D.A.), un apropiat al lui S., care avea rolul de a le păzi pe fete să nu fugă”....”În unele situaţii mai rare, când „A.” nu era disponibil, şi U. le transporta pe prostituate la discoteca H., U. fiind însă omul A. (n.n. S.A.)”.

Activitatea infracţI.ală, precum şi rolul său în cadrul grupului de crimă organizată, coordonat de B.I., au fost subliniate şi de convorbirea telefonică purtată la data 29.11.2002, în care fraţii B.I. şi S.A. discută despre „problemele” create de „A. B.”, care cumpărase două prostituate pe care le revendica altcineva.

Si in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul cu identitate protejata C.V. a declarat ca „Legat de S. C. stiu ca era cel mai cunoscut proxenet de la noi din tara impreuna cu A. (n.n. inculpatul D.A.), A., C. „ .

Martorul cu identitate protejata S.Z. a declarat, cu ocazia audierii sale in sedinta publica din data de 25.11.2008, despre inculpatul D.A. că ...”A. D.ra om de incredere al lui S., deoarece avea grija ca nimeni sa nu se ia de fetele din Discoteca B-O.. Mai intai D.a fost bodiguard la discoteca si apoi a intrat in antuR.ul lui S.. Nu stiu cate fete lua la un transport; fetele erau transportate cu pungi de plastic pe cap”.

Instanta a constatat ca în drept faptele savarsite de inculpatul D.A. intrunesc elementele constitutive ale urmatoarelor infractiuni: - fapta inculpatului D.A. care în perioada 2001-2004 a aderat si sprijinit grupul de crima organizata condus de inculpatii B.I. si B.V. in scopul obtinerii de foloase materiale prin savarsirea de infarctiuni, din cele prev de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infr prev de art.7 alin. 1 -3 din Legea 39/2003.- fapta inculpatului D.A. care in perioada anilor 2001-2004 a inlesnit practicarea prostitutiei de catre diverse persoane de sex feminin, a tras foloase de pe urma prostituarii acestora si a transportat prostituatele inculpatului B.V. la Discoteca H., unde acestea racolau clienti, in scopul obtinerii de folaose materiale, intruneste elementele constitutive ale infarctiunii de proxenetism, prev de art.329 alin.1 si 2 cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal.- fapta inculpatului D.A. care in perioada 2001-2004 a desfasurat activitati de trafic de persoane, in sensul ca a transportat prostituate ale inculpatului B.V. care erau obligate la practicarea prostitutiei in diverse loC.ri, in scopul de a obtine foloase materiale, atat pentru sine cat si pentru ceilalti membrii ai gruparii infractI.ale, intruneste elementele

constitutive ale infractiunii prev de art.12 alin.1 din Legea 678/2001, cu aplic.art 41 alin.2 Cod penal.

Constatând dovedită vinovatia inculpatului D.A. in raport de faptele deduse judecatii, instanta i-a aplicat inculpatului cate o pedeapsa O.ata spre minim pentru faptele prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, prev de art.329 alin.1 si 2 cu aplic art.41 alin.1 si 2 Cod penal, prev de art.12 alin.1 din Legea 678/2001 cu aplic art 41 alin 2 Cod penal.

Constatând că faptele deduse judecatii sunt concurente, instanta in baza disp art 33 lit.a, 34 lit.b si art 35 Cod penal a contopit toate pedepsele, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa principala de 5 ani inchisoare si alaturi de aceasta pedeapsa complementara constand in interzicerea exercitarii drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p. pe timp de 5 ani, ca pedeapsa rezultantă.

Referitor la inculpata S.A. instanta a retinut ca activitatea infracţI.ală a acesteia este structurată pe două paliere diferite, primul referindu-se la săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane, iar al doilea la impunerea de taxe de protecţie, lipsire de libertate şi şantaj.

Dând dovadă de perseverenţă în comiterea acestor infracţiuni şi urmărind dobândirea de foloase materiale injuste inculpata S.A., (beneficiind de sprijinul şi sub coordonarea fratelui său B.V.), şi-a dezvoltat o adevărată reţea de prostituate, pe care o ţiN.sub control prin exercitarea de violenţe şi pe care o exploata în vederea obţinerii de profituri maxime. Din aceste profituri, deşi în aparenţă inculpata acţI.a cu o anumită autonomie în cadrul grupului organizat, o parte le remitea inculpatului B.V., fratele său, care avea un ascendent neaparent asupra „afacerilor” din Discoteca H., fără sprijinul căruia inculpata nu ar fi reuşit să obţină controlul asupra celorlalţi proxeneţi din discoteca susmenţI.ată. De precizează faptul că inc.B.V. obţinea, în mod direct, taxe de protecţie de la anumiţi proxeneţi mai vechi de exemplu V.E.,M.P.zis T. si altii. Totodată, inculpata S.A., ajutată de principalul ei colaborator, inc. U.C. şi cu sprijinul unor acoliţi atraşi tocmai în aceste scopuri (inculpatii B.I., S.C., I.D., M..) s-au implicat alături de inculpatul B.V. în impunerea unor „taxe de protecţie” celorlalţi proxeneţi care aduceau prostituate în discoteca H..

Din probele administrate in cauza a rezultat ca inculpatul U.C. a fost omul de omul de încredere şi principal ajutor al inculpatei S.A. pe linia proxenetismului şi traficului de persoane, acţI.ând în discoteca H., precum si in strainatate.

Încă din cursul anului 1994, cei doi au racolat mai multe persoane de sex feminin dintre care şi minore în vederea practicării prostituţiei, au înlesnit această activitate şi au tras foloase de pe urma ei, fapte pentru care au fost condamnaţi prin sentinţa penală nr.3521/1999 a Judecătoriei

Sectorului 5 Bucureşti, ramasa definitivă prin decizia penală nr. 1524/27.09.2000 a Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a ilustra metodele de tip mafiot şi totală sfidare a legii manifestate în raport cu actul de justiţie, de persoanele din antuR.ul inculpaţilor, dar şi de celelalte persoane care faceau parte din aceeaşi grupare infracţI.ală, instanta a retinut si faptul că la judecarea cauzei privind faptele de proxenetism din anul 1994 a fost sustras dosarul penal aflat pe rolul instanţei, iar o serie de martori au fost determinaţi să-şi retracteze declaraţiile date în faza de urmărire penală şi să facă afirmaţii mincinoase în faţa instanţei de judecată, aceste din urma aspecte perpetuandu-se si in prezenta cauza.

Cei doi inculpaţi, în dorinţa lor de a exercita un control strict asupra prostituatelor şi de a le determina să obţină cât mai mulţi bani le supuneau la umilinţe, violenţe şi le aplicau lovituri chiar cu bâte de baseball, astfel încât toate prostituatele aflate sub controlul inculpaţilor S.A. şi U.C. erau cunoscute pentru urmele de violenţe pe care le aveau pe corp.

Astfel, in acest sens, martorul cu identitate protejata T.I. in declaratia sa din data de 25.11.2008, data in fata instantei, a declarat ca: „In perioada anilor 2000-2004 cand am facut parte din antuR.ul lui B.V., S.A., B.I., L. (n.n. inculpatul P.A.), J. (n.n.inc I.D.), am luat la cunostinta de activitatea de proxenetism savarsita de ei si de actiunile de imprumuturi a banilor dati cu camata. La Discoteca din H.aveau prostituate G. (inculpatul S.C.), A.(inculpata S.A.), U., J.. In perioada anilor 2004 erau cca 50 de prostituate, nu pot sa precizez exact cate fete aveau cei mentI.ati. Banii primiti de prostituate se imparteau jumate-jumate”.

În cursul anului 2001, acţI.ând în vederea realizării scopurilor propuse şi anume de a obţine foloase materiale din activitatea de racolare a unor persoane de sex feminin pentru practicarea prostituţiei, inculpatul U.C. împreună cu numitul E.M.zis „B.”, au răpit-o de pe ringul de dans al discotecii „F.” pe partea vătămată J.M., minoră de 16 ani în aceea perioadă. După răpire minora a fost dusă la o locuinţă situată pe strada ......., unde se mai aflau 12 fete, unde a fost ţinută cu forţa de către inculpata S.A., iar în perioada care a urmat a fost constrânsă de aceasta să practice prostituţia, sens în care a fost transportată de inculpatul U.C. la discoteca H. în vederea racolării de clienţi cu care să întreţină raporturi sexuale contra unor sume de bani. Toţi banii obţinuţi din prostituţie, de către minora J.M., circa 200-300 de dolari sau euro pe noapte, erau însuşiţi de către inculpaţii S.A., U.C. şi S.S.. In cele din urma, in ziua de 18.10.2002, minora a reusit sa fuga, impreuna cu D.A.G., intr-un moment de neatentie al inculpatilor, care au uitat usa descuiata, ducându-se la parintii sai in provincie.

O altă fata care a fost traficată de inculpata S.A. impreuna cu U.C. a fost şi minora D.A.G.. Această minoră, în perioada anului 2001, având la acea dată vârsta de 13 ani, a fugit de la locuinţa părinţilor săi, ajungând să practice prostituţia după ce a fost traficată de diferite persoane, neidentificate până în prezent, cunoscute cu prenumele de „R.” şi „R.”. În cursul lunii iulie 2002, la vârsta de 14 ani, minora D.A.G. a fost vândută numitului V.E., în vederea exploatării pentru prostituţie, iar în perioada care a urmat, timp de circa o lună de zile, a practicat prostituţia, racolându-şi în acest scop clienţi din discoteca H., banii obţinuţi fiind însuşiţi de către V.E.. Pe fondul unor nemulţumiri privind comportamentul numitului V.E. martora J.M. a fugit de sub controlul acestuia şi a ajuns la inculpata S.A. prin intermediul unei anume „C.” şi a inculpatului U.C., care a şi transportat-o pentru a fi exploatată ca prostituată. Ajungând sub controlul inculpaţilor S.A. şi U.C., minorei de 14 ani i s-a restrâns libertatea de a-şi exprima voinţa, nu i s-a mai permis să plece şi a fost ţinută cu forţa în acelaşi apartament în care erau lipsite de libertate în mod ilegal, fiind ţinute sub cheie şi prostituatele R.şi „M.” (minora J.M.) şi obligată să practice prostituţia racolând clienţi cu care să întreţină raporturi sexuale în discoteca H..

In acelasi sens au fost si declaratiile date in sedinta publica din data de 25.11.2008 in fata instantei de catre martora cu identitate protejata G.D., care arata că „In anul 2001 am ajuns in Bucuresti, minora fiind, si am ajuns prin intermediul unei alte fete să cunosc pe U. si pe A., urmand sa practic prostituia pentru ei. U. fiind subalternul A.i, m-a luat si m-a dus intr-un apartament, unde erau mai multe fete, cam 5-6 fete si toate practicam prostitutia pentru U. si S.A.. Noi opream 50% din banii incasati din prostitutie, iar ceilalti 50% se duceau la U. sau la A.. Se intampla ca unele fete sa fuga de la A., iar prin diversi cunoscuti erau gasite si aduse inapoi; dau exemplu pe I., care a fost rasa in cap si târâtă cu masina cativa km, maltratata, deoarece a fugit. Dupa ce fetele erau gasite stateau cateva zile in casa si erau maltratate si apoi trimise la discoteca ...Cele 5 fete ale lui U. au plecat impreuna cu S.A. in Elvetia. In Elvetia erau duse pentru practicarea prostitutiei in baruri sau in alte locatii si isi procurau singure clientii. Banii ii erau dati lui U. sau lui A....”P.” si „M.” erau minore, U. si A.stiau si ei ca fetele erau minore si chiar le faceau rost de acte false pentru a intra la hoteluri. Uneori numele trecut la expeditor era fictiv, pentru a nu se putea identifica cine trimite banii. Toti proxenetii care aveau fete la H.plateau taxe la A., fara exceptii...Majoritatea proxenetilor aveau cam 5-6 fete, chiar mai multe”.

Tot pe aspectul traficului de persoane si al proxenetismului desfasurat in mod organizat s-a inscris si exemplul referitor la minora B.N.S., care a fost traficată de inculpaţii S.A. şi U.C.. Cunoscând că are vârsta de 15 ani, minora B.N.S.fost pR.ată în vara anului 2003, de

inculpatul U.C., în vederea exploatării pentru prostituţie, de la un anume „M.”. În continuare minora a fost găzduită atât de inculpatul U.C., cât şi de inculpata S.A. împreună cu alte fete, care, de asemenea, erau exploatate ca prostituate: E., V., C., V., I., A., F.şi „P.”, de asemeN.minore. Pentru faptele menţI.ate inculpaţii U.C. şi S.A. au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2005 fiind condamnaţi prin sentinţa penală 966/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, la 11 ani şi respectiv 12 ani închisoare. Ulterior, prin decizia 53/07.02.2007 Curtea de Apel Bucureşti a dispus schimbarea încadrării juridice a inculpatei S.A., însă pedeapsa a rămas aceeaşi. Tot prin aceeaşi decizie inculpatului U.C. i-a fost redusă pedeapsa cu un 1 de zile, urmând să execute în final 10 ani închisoare.

Astfel, prin hotararea de condamnare amintita mai sus, care a ramas definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ, s-a retinut ca autoritate de lucru judecat ca inculpata a savarsit cu vinovatie urmatoarele infractiuni: trafic de persoane in forma agravata prev de art 13 alin. 1,2,3,4 din Legea 678/2001 cu aplic art.41 alin.2 Cod penal si art 37 lit.a Cod penal; proxenetism prev de art 329 alin 1 Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal si art 37 lit.a Cod penal; trei infarctiuni de instigare la lipsire de libertate in mod ileG.prev de art 25 rap. la art.189 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplic art 37 lit. a Cod penal si art 33 lit.b Cod penal.

In fapt, s-a retinut ca inculpata S.A., in L. iunie a anului 2003,a participat ca instigator la lipsirea de libertate a martorelor U.N., C.V. si C.A., care au fost luate de la Discoteca H.si transportate la un imobil apartinand inculpatului B.V., unde, in schimbul eliberarii lor, s-au purtat negocieri cu proxenetul lor, numitul M.P.zis T., urmand ca inculpatul B.V. sa primeasca o suma de bani - 300 euro -, precum si pe una dintre fete care sa se prostitueze in folosul C.C. in perioada urmatoare.

Prin aceeasi hotarare s-a mai constatat ca in perioada 2001-2004 inculpata S.A., actI.and in baza aceleiasi rezolutii infractI.ale, a inlesnit si a tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre mai multe persoane de sex feminin majore, printre care E. ,V., C., A., F., V..

De asemenea, in ceea ce o priveste pe inculpata S.A. s-a dovedit cu autoritate de lucru judecat ca in baza unei rezolutii infractI.ale unice, in perioada anilor 2001-2004, impreuna cu inculpatul U. C., le-a traficat, prin amenintari si violente, pe minorele D.A.G., B.N.S.si J.M., prima dintre acestea avand varsta de 14 ani, in scopul exploatarii lor prin prostitutie.

Prin urmare, s-a statuat in mod definitiv participarea cu vinovatie a inculpatei S.A. la savarsirea infractiunilor deduse judecatii in dosarul nr.28733/3/2005 in care s-a pronuntat sentinta penala nr.966 din

18.07.2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala si prin care inculpata a fost condamnata la pedeapsa rezultanta a inchisorii de 12 ani si la pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art 64 lit a si b Cod penal pe timp de 5 ani in conditiile art 66 Cod penal.

Tribunalul a retinut in sarcina inculpatei starea de recidiva postcondamnatorie prev de art.37 lit.a Cod penal, avand in vedere faptul ca pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 3521/28.10.1999 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr.1524/27.09.2000 a CAB, nu era executata sau considerata ca executata la momentul savarsirii faptelor deduse judecatii in prezenta cauza. La fel s-a retinut si prin sentinta penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului .......si s-a avut in vedere faptul ca pedeapsa a fost gratiata conditI.at in baza Legii 137/1997, iar ca urmare a savarsirii de noi infractiuni in cadrul termenului de incercare stabilit prin lege, beneficiul gratierii a fost revocat de catre instanta ce a solutI.at dosarul nr.28733/3/2005, in care s-a pronuntat pedeapsa de 12 ani inchisoare prin sentinta mai sus amintita. Revenind la prezenta cauza, instanta a constatat ca in drept, fapta inculpatei S.A., care in perioada anilor 2002-2004 a aderat si a sprjinit grupul de crima organizata condus de inculpatii B.I. si B.V., in scopul savarsirii de infractiuni, din cele prev de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de diverse foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003, cu aplic art 37 lit.a Cod penal.

Constatand dovedita vinovatia inculpatei S.A., in raport de fapta dedusa judecatii, instanta a dispus condamnarea acesteia in temeiul disp.art.7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic.art 37 lit.a Cod penal, la o pedeapsa cu inchisoarea într-un cuantum stabilit pe baza criteriilor generale de individualizare prev.de art.72 Cod penal, precum si de circumstantele personale ale inculpatei, tinand cont de gravitatea faptelor savarsire , dar si de maniera adeseori inumA., in care inculpata se manifesta fata de victimele sale, precum si de scopul violentelor exercitate asupra prostituatelor, absolut revoltător.

In concluzie, instanta a apreciat ca un cuantum al pedepsei de 10 ani inchisoare corespunde nevoilor de reeducare ale inculpatei, dar si celorlalte scopuri ale pedepsei stabilite de legiuitor in cuprinsul disp. art. 52 Cod penal, fiind totodata in concordanta si cu criteriile generale de individualizare ale pedepsei si cu ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.

Tinand cont de datele savarsirii infractiunilor pentru care inculpata a fost condamnata anterior prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ

si de perioada in care s-a desfasurat activitatea infractI.ala ce face obiectul judecatii in prezenta cauza, instanta a constatat ca fapta dedusa judecatii este in concurs real cu faptele pentru care inculpata a fost condamnata prin sentinta mai sus amintita, fiind, deci, aplicabile dispozitiile referitoare la concursul de infractiuni.

- Asadar, in scopul stabilirii unei pedepse rezultante pentru ansamblul activitatii infractI.ale concurente savarsite de incuplata S.A., instanta a descontopit pedeapsa principala rezultanta de 12 ani inchisoare si pedeapsa complementara rezultanta constand in interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. pe o perioada de 5 ani, stabilite prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......in pedepsele compO.nte, pe care le va repune in individualitatea lor şi constatand ca faptele au fost savarsite inainte de expirarea termenului stabilit de legiuitor prin actul de gratiere pentru definitivarea efectelor gratierii conditI.ate, instanta a facut aplicarea disp.art 10 din Legea 137/1997 privind revocarea gratierii conditI.ate a pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta mai sus amintita si a adaugat aceasta pedeapsa la fiecare dintre pedepsele aplicate inculpatei, urmand ca aceasta sa execute pedepsele de: 12 ani inchisoare, 12 ani inchisoare, 5 ani inchisoare si 3 pedepse a cate 10 ani inchisoare fiecare. În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod penal au fost contopite toate pedepsele, inculpata urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 12 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 6 ani.

Inculpatul U.C.este un alt membru al gruparii infractI.ale conuscuta sub denumirea «C.C.», care s-a aflat in apropierea inculpatei S.A., actI.and pe segmentul infarctI.al al proxenetismului si indeosebi in Discoteca H..

Pentru fapte de proxenetism dar si trafic de persoane, inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr.966/18.05.2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ, statuandu-se ca in perioada 2001-2004, impreuna cu inculpata S.A. le-a traficat prin amenintari si violente pe minorele D.A.G., B.N.S., J.M., prima dintre acestea fiind in varsta de 14 ani, in scopul exploatarii lor prin prostitutie si totodata, in aceeasi perioada a anilor 2001-2004, actI.and in baza aceleiasi rezolutii infractI.ale, a inlesnit si a tras foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre mai multe persoane de sex feminin majore, printre care E., V., C., A., F., V., I. si A.. Prin aceasta hotarare judecatoreasca s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunilor prev de art.13 alin.1 ,2,3,4 din Legea 678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal si art 37 lit.a Cod penal, precum si de aceea prev. de art.329

alin.1 Cod penal cu aplic. art 41 alin.2 Cod penal si art 37 lit.a Cod penal. De asemenea, prin aceeasi hotarare judecatoreasca s-a statuat in sensul stabilirii vinovatiei inculpatului in raport de fapta de instigare la lipsire de libertate in mod ilegal, prev de art.25 rap la art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic. art 37 lit.a Cod penal, si art 33 lit.b Cod penal, savarsita in L. iunie 2003 impotriva partilor vatamate C.V., U.N., C.A., pe care, intr-o seara le-a luat cu forta de la Discoteca H.si le-a sechestrat intr-un imobil pA. a doua zi, cand, in urma negocierilor purtate cu proxenetul lor , M.P.zis T., fetele au fost eliberate contra unei sume de bani si a cedarii unei prostituate care, pe viitor, sa fie exploatata de „C.C.”.

Din fisa de cazier a inculpatului a rezultat starea de recidiva postcondamnatorie fata de pedeapsa anterioara de 5 ani inchisoare aplicata prin sp.nr.3853/2000 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.895/7.06.2001 a CAB, din care inculpatul s-a liberat conditI.at, ramA.nd un rest de pedeapsa neexecutat de 1 an si 128 zile.

Pe langa aceste infractiuni care fac parte din cele prevazute expres si limitativ de disp.art.2 lit.b pct 1-2 din Legea nr.39/2003 , instanta a constatat ca apartenenta inculpatului U.C.la grupul infractI.al organizat condus de fratii B.V. si B.I. este certa, dovada fiind numeroasele declaratii de martori si de inculpati (I.D., I.A., D.S., R.L.), precum si interceptarile convorbirilor telefonice purtate de incuplat cu diverse persoane.

Desi inculpatul nu a recunoascut apartenenta sa la gruparea infractI.ala organizata, totusi martora cu identitate protejata N.P. S. in declaratia sa, data in sedinta publica din 25.11.2008, arata despre inculpat urmatoarele : ‘’Despre proxenetii care erau acolo (n.n.in Discoteca H.) ii mentiO.z pe B., A., U., J. (n.n.inc.I.D.), C.E. (n.n.inc.G.E.)…A.a luat o prostituata de la L.(n.n. M..) si a dus-o la ea acasa pentru ca sa obtina de S.suma de bani. La aceasta fapta in complicitate a fost si U.. V.A. era si prostituata lui U., dar traia si cu el, ca era ca un sef al acesteia, in sensul de a nu fugi si a nu ascunde bani si a face combinatii cat de multe…I. era o prostituata care nu stiu exact a cui era: G., U. sau A., pentru ca toti trei erau acolo ‘’.

In acelasi sens a fost si declaratia martorei cu identitate protejata T.L.care in sedinta publica din 25.11.2008 a declarat : ’’Referitor la activitatea de proxenetism stiu ca S., U., J. faceau trafic de persoane. Eu am cunostinta ca ei cumparau minore si le puneau sa intretina raporturi sexuale cu diferite persoane…V.A. era concubina lui U. si totodata era prostituata in H.’’.

Martora cu identitate protejata, G.D., declara in sedinta publica din data de 25.11.2008 urmatoarele : ’’In anul 2001 am ajuns in Bucuresti,

minora fiind, si am ajuns prin intermediul unei alte fete sa cunosc pe U. si pe A., urmand sa practic prostitutia pentru ei. U. fiind subalternul A.i m-a luat si m-a dus intr-un apartament unde erau mai multe fete, cam 5-6 fete si toate practicam prostitutia pentru U. si S.A.. Noi opream 50% din banii incasati din prostitutie, iar ceilalti 50% se duceau la U. sau la A....Toate cele 5-6 fete erau ale lui U. si in afara de acestea nu mai stiu. V. A.era concubina lui U. si totodata si prostituata. Din cate stiu, cele 5 fete ale lui U. au plecat impreuna cu S.A. in Elvetia. In Elvetia erau duse pentru practicarea prostitutiei in baruri sau alte locatii si isi procurau singure clientii.Banii erau dati lui U. sau A.i. U. si A.stiau si ei ca fetele erau minore si chiar le faceau rost de acte false pentru a intra la hoteluri’’.

Si martorul cu identitate protejata T.I. confirma aderarea la grupul infractI.al de crima organizata condus de fratii B.V. si B.I. a inculpatului U.C.în declaratia sa, data in sedinta publica din 25.11.2008.

Referitor la inculpatul U. C., colaborator apropiat al inculpatei S.A., subaltern al ei direct, de asemeN.din probe a rezultat ca avea manifestari de o violenta nejustificata fata de prostituatele pe care le exploata, in acest sens relevant fiind un pasaj din depozitia martorei G.D. care arata ca : ’’Se intmpla ca unele fete sa fuga de la A., iar prin diversi cunoscuti erau gasite si aduse inapoi, dau exemplu pe I. care a fost rasa in cap si târâtă cu masina cativa kilometri, maltratata, deoarece a fugit’’.

Si martora cu identitate protejata P.M., audiata fiind in sedinta publica din 25.11.2008, declara cu privire la inculpatul U.C.urmatoarele : ‘’Oamenii lui A.erau U. ,A. si unii pe care nu ii stiu dupa nume, doar ii vedeam in parcare…Am auzit ca a avut loc o revolta fata de plata taxelor de protectie de catre ceilalti proxeneti catre A.. Era normal ca proxenetii sa plateasca taxa lui A.pentru ca altfel iesea razboi. A.isi chema oamenii apropiati si incepeau revoltele in parcare’’.

Intr-un astfel de context au fost rapite cele 3 martore C.A., C.V. si U.N., in schimbul eliberarii carora proxenetul lor, M.P.zis T. a paltit suma de 300 euro catre inculpatul B.V., care a purtat negocierile pentru eliberarea celor 3 fete si, totodata, a mai obtinut o prostituata care sa isi desfasoare activitatea in folosul sau,asa cum s-a relevat mai sus.

Şi din interceptările convorbirilor telefonice a rezultat ca inculpatul U.C.s-a implicat activ în viata infractI.ala a familiei B., indeosebi a sorei lor, S.A., colaboratoarea sa apropiată in domeniul proxenetismului si cu care a tinut legatura chiar si in momentele de arest preventiv, asa cum a rezultat dintr-o convorbire interceptata în mod autorizat la data de 14.09.2004.

Implicarea inculpatului U.C.in desfasurarea instrumentarii urmaririi penale in dosarele care ii priveau pe membrii gruparii infractI.ale a

rezultat si din convorbirea telefonica interceptata la data de 15.10.2004, purtata intre inc. U.C. si inc.V.A..

Inculpatul U. C., in afară de faptul că era mâna dreaptă a inculpatei S.A. şi omul ei de încredere, avea ca sarcini în cadrul grupului racolarea de tinere în vederea practicării prostituţiei în favoarea C.C., răpindu-le pe acestea sau cumpărându-le de la alţi proxeneţi. Le mai transporta pe acestea de la/la discotecă, colectând banii încasaţi de fete, pe care-i preda inculpatei S.A.. Pentru „efortul” lui depus, inculpata S.A. îi permitea să păstreze sumele de bani obţinute de către una (din cele 15-20) din prostituatele grupului. Era totodată şi omul care îi transmitea informaţii despre activităţile desfăşurate în Discoteca H. inculpatului B.V., care era forţa de comandă a grupului care acţI.a în „H.”. Relevantă în acest a fost convorbirea telefonică purtată între inc.U. şi B.V. la data de 15.07.2003.

Activitatea infarctI.ala a inculpatului U.C.s-a derulat in timp pe mai mult de 10 ani, din probe rezultand ca o cunoastea pe inculpata S.A. inca din anul 1990, fiind amandoi implicati in principal in desfasurarea unor activitati de proxenetism, trafic de persoane, insotite de fapte de violenta si contra libertatii persoanei.

In drept, fapta inculpatului U. C., care in perioada anilor 2002-2004 a aderat si a sprijinit grupul infractI.al organizat condus de fratii B.I. si B.V., in scopul obtinerii de foloase materiale, prin savarsirea de infractiuni, din cele prev. de art. 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

In raport de pedeapsa anterioara la care a fost condamnat inculpatul, respectiv 5 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr.3853/2000 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr. 895 din 7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti, a rezultat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza a fost savarsita in stare de recidiva postcondamnatorie, prev de art 37 lit.a Cod penal, intrucat la momentul desfasurarii activitatii de crima organizata (anii 2002-2004) pedeapsa anterioara nu fusese considerata ca executata, ramA.nd un rest de un an si 128 zile inchisoare ramas neexecutat.

Si in raport cu faptele pentru care a fost condamnat prin s.p. nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, s-a retinut in sarcina inculpatului starea de recidiva postcondamnatorie, intrucat faptele s-au desfasurat in aceeasi perioada a anilor 2000-2004, rezultand deci ca faptele sunt concurente intre ele, toate fiind savarsite inainte de ramanerea definitiva a sentintei de condamnare mentI.ata mai sus, A.ca inainte de data de 4.03.2008.

Constatând dovedita vinovatia inculpatului U.C.in raport de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, instanta a dispus condamnarea

acestuia in baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art.37 lit a Cod penal, la o pedeapsa cu inchisoarea la a carei individualizare au fost avute in vedere criteriile generale prev de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

In alegerea cuantumului pedeapsei, instanta s-a O.at catre o pedeapsa usor mai redusa decat a inculpatei S.A., deoarece , ca executant in cadrul grupului infractI.al organizat, inculpatul U.C.a prezentat un grad de pericol social mai redus decat cel al persoanei care ii dădea ordin, respectiv inculpata S.A..

De aceea, instanta s-a O.at la o pedeapsa indreptata oarecum spre mediu, respectiv de 9 ani inchisoare, avand in vedere vasta activitate infractI.ala a inculpatului in cadrul gruparii de crima organizata, considerand-o proportI.ala cu nevoia de reeducare a inculpatului si in concordanta cu scopurile pedepsei prev de art 52 Cod penal.

S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ. la pedeapsa inchisorii de 10 ani şi a dispus descontopirea pedepsei principale rezultante si a pedepsei complementare rezultantă in pedepsele compO.nte, pe care le-a repuns in individualitatea lor, precum si restul ramas neexecutat de un an si 128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr.3853/2000 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr. 895/7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti.

In baza art 61 Cod penal a contopit fiecare dintre pedepsele principale mentI.ate mai sus cu restul de pedeapsa ramas neexecutat de 1 an si 128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.3853/2000 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti, inculpatul urmand sa execute pedepsele principale rezultante de 9 ani inchisoare,10 ani inchisoare, 3 ani inchisoare si 3 pedepse a cate 8 ani inchisoare fiecare.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite pedepsele, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani inchisoare, ce a fost sporita cu un an, deci 11 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 6 ani.

Inculpatul M.. a facut parte din gruparea de proxeneti a inculpatei S.A., care a desfasurat activitati de proxenetism in cadrul Discotecii H.in perioada anilor 2002-2004. Rolul inculpatului era acela de a strange taxele de protectie platite de ceilalti proxeneti care aduceau prostituate in

discoteca H., aceasta fiind o practica inradacinata in cadrul acestui local si pentru mentinerea careia adeseori oamenii inculpatei S.A., printre care si inculpatul M.. recurgeau la violenta.

In acest sens, relevant a fost exemplul celor 3 martore U.N., C.A.si C.V. al caror proxenet nu mai vroia sa plateasca taxa de protectie ce ii fusese impusa de inculpata S.A. si din aceasta cauza în L. iunie 2003 S.A. si-a trimis oamenii sa le rapeasca pe cele 3 fete pentru ca in acest mod sa fie atrasa atentia proxenetului lor, M.P.zis T., asupra „restantei” pe care o avea cu privire la plata acelor taxe.

Astfel, intr-o dimineata, in jurul orelor 03.00, inculpatii M.., B.R.C.,U. C., impreuna cu numitii G.S. si M., actI.and la cererea inculpatei S.A., au blocat autoturismul Taxi in care se aflau fetele cu diverse autovehicule si le-au dus pe cele 3 fete intr-o locuinta din cartierul ..., unde au fost tinute cca 12 ore, supuse la violente si obligate sa intretina relatii sexuale cu persoanele care le-au lipsit de libertate. La un moment dat, C.V. a luat legatura telefonica cu proxenetul sau, M.P., pentru a-l incunostiinta de cele intamplate si unul dintre rapitori, numitul M. i-a comunicat lui M.P.care este situatia prostituatelor sale, recomandandu-i să ia legatura cu inculpatul B.V. pentru a rezolva problema.

Participarea inculpatului M.. la aceasta fapta derulata in cadrul gruparii infractI.ale organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V. a fost confirmata de declaratiile inculpatilor I.D.si I.A., dar si de declaratiile martorilor O.L., P.L., P.C., S.Z..

Faptul ca inculpatul M.. era un executant supus al ordinelor primite de la liderii grupului infractI.al a rezultat si din interceptarea convorbirilor telefonice purtate intre inculpatii B.V. si S.S., la data de 30.05.2005. În concluzie, apartenenţa loială a inculpatului M.. la gruparea infractI.ala a fratilor B.I. si B.V., indeosebi in ceea ce priveste segmentul proxenetismului desfasurat la discoteca H., in subordiN.directa a inculpatei S.A. a rezultat in mod indubitabil din probele administrate in cauza, la care s-a facut referire mai sus.

De altfel si martorii audiati in sedinta publica din 25.11.2008 confirma apartenenta acestui inculpat la gruparea de proxeneti ce activa la Discoteca H..

Astfel, martorul cu identitate protejata S.Z. arata in declaratia sa urmatoarele: „Colaboratori pe linia proxenetismului erau I. L.(n.n. inculpatul M..), J. (n.n.I.D.), F. (n.n.G.S.), A.zis A., (n.n.I.A.), A.. şi C.B. (n.n.inc.B.I.) era dintre cei care se ocupau de prostitutie si L. se ocupa de proxenetism”.

Martora cu identitate protejata N.P. S., declara in acelasi sens urmatoarele: „L.avea si el o fata care se prostitua pentru el,

A.M,...L.avea o relatie stransa cu A.si fratii ei. L-am vazut pe nunitul M.. zis L. de multe ori, fiind si el proxenet”.

In drept, s-a a apreciat că fapta inculpatului M.., care in perioada anilor 2003-2004 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B. V. in scopul de a obtine foloase materiale din savarsirea de infractiuni din cele prev. de art 2 lit.b pct 1-2 in Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003.

A.lizand ansamblul probator administrat in cauză, instanta a constatat ca fiind dovedită vinovatia inculpatului M.., in raport de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat s-a dispus condamnarea acestuia in baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare au fost avute in vedere criteriile generale prev de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, instanta s-a O.at la o pedeapsa catre minim, de 5 ani si 6 luni inchisoare, tinand cont ca inculpatul nu a fost unul dintre cei mai remarcabili membrii ai gruparii infractI.ale si ca din fisa de cazier rezulta ca inculpatul a avut o condamnare la o pedeapsa de un an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in anul 1991, pedeapsa aplicata prin s.p.nr.458/2.09.1991, pronuntata de Judecatoria Sector 6 .......in dosarul nr.4522/1991 si ramasa definitiva prin d.p.nr. 902/11.11.1991. Aceasta pedeapsa a fost executata, inculpatul fiind arestat la data de 14.05.1991 si eliberat conditI.at la data de 23.01.1992, cu un rest ramas neexecutat de 132 zile inchisoare, insa pA. la momentul comiterii faptei ce face obiectul prezentei cauze s-a implinit termenul de reabilitare de drept, care, potrivit art 134 alin.1 Cod penal se socoteste implinit daca in decurs de 3 ani de la data considerarii ca executata a pedepsei aplicata condamnatul nu a savarsit nici o alta infractiune.

Inculpata V.A. s-a integrat în gruparea infractI.ala a fratilor B.I. si B.V. prin sprijinul pe care l-a acordat in activitatea de proxenetism desfasurata la Discoteca H.si ulterior in Elvetia. Inculpata era, asa cum au sustinut martorii cu identitate protejata N.P. S. si G.D., „concubina lui U. si totodata prostituata’’. Din interceptarile convorbirilor telefonice purtate intre inculpata V.A. si inculpatii U.C.si S.A. la data de 15.10.2004, a rezultat implicarea infractI.ala a acesteia in activitatile de crima organizata desfasurată de membrii gruparii infarctI.ale din subordiN.inculpatilor B.I. si B.V., precum si relatia apropiata pe care aceasta inculpată o avea cu unii din membrii grupului (inculpatii U.C.,S.A.).

Din probatoriul administrat pe parcursul urmaririi penale, a rezultat ca inculpata V.A. le-a indemnat pe martorele B.N.S., P.A.zisa I., T. V.si

pe celelalte prostituate ale gruparii A.i C. sa practice prostitutia in discoteca H.si le-a inlesnit aceasta activitate ocupandu-se alaturi de inculpatul U.C.de colectarea sumelor de bani de la prostituate.

Contributia sa infractI.ala a fost si pe linia proxenetismului desfasurat in Elvetia, relevantă fiind in acest sens declaratiile martorului S.Z. si ale inculpatului I.D..

Din actele aflate la dosarul de urmarire penala s-a reţinut ca banii obtinuti de prostituate in Elvetia erau trimisi in Romania de catre un anume „F.C.”, identitate fictiva sub care fetele trimiteau bani pe numele inculpatelor S.S. sau V.A., in cazul in care banii nu erau adusi personal de catre inculpatul S.C. zis G..

In declaratia martorei cu identitate protejata G.D., data in fata organelor de urmarire penala la data de 13.05.2005, aceasta a relevat urmatoarele aspecte : ,,… Sub coordonarea lui U. În Elvetia s-a prostituat şi V.A., concubina acestuia. Fetele din Elvetia erau coordonate în activitatea de prostitutie de catre A., iar dupa plecarea acesteia, de catre V.. Activitatea de proxenetism a apropiatilor lui U., G. şi A.a continuat şi dupa arestarea acestora , sens în care cunosc că V.A. a fost persO. care s-a ocupat de coordonarea activitatii de prostitutie şi de colectarea banilor care se obtineau din intretinerea de raporturi sexuale de catre fetele din Elvetia. Chiar daca nu am fost niciodata prietena cu V.A., cunosc faptul că aceasta tiN.legatura telefonic cu V., prostituata din Elvetia care se ocupa de coordonarea celorlalte fete care se prostituau în tara mentI.ata. Banii obtinuti din prostitutie în Elvetia erau trimisi în tara prin sistemul Western UnI.. La expeditor la aceste transferuri era trecut un anume C.D.F. ori alte persoane, fie fictive, fie reale. Codul de O.tiune de transfer era comunicat uneori prin SMS iar destinatarul banilor era fie V.A. fie chiar şi tanti M..

Despre V.A. mai cunosc faptul că referitor la proxenetismul din H., aceasta coordona activitatea celorlalte prostituate ale lui U. ori ale A.i. V.A. le tragea la raspundere pe fete si se ingrijea ca acestea sa obţină pentru U. profituri cat mai mari din prostitutie.”

Fiind audiat la data de 14.09.2005, inculpatul I.D. a declarat: „…A.împreună cu U. au transportat trei tinere în Elveţia cu un ………. (n.n. aspect confirmat inclusiv de verificările efectuate în evidenţele poliţiei de frontieră)…Cunosc personal toate aceste aspecte, întrucât l-am însoţit şi eu pe U. în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile. …Precizez că sumele de bani câştigate în Elveţia ajungeau, după arestarea A. şi G., L.M. acestora, S.S., fiind aduşi de V.A. personal sau trimişi prin sistemul Western UnI.”.

,,…Am întrebat-o pe V.A. dacă a mai ţinut legătura cu prostituatele lui S.A. aflate în Elveţia…A.mi-a confirmat că a vorbit cu ,,P.”, una din prostituatele care i-a trimis bani de acolo…mi-a spus că ea are treabă

doar cu ,,P.”, în sensul că trebuie să aibă control asupra acestei prostituate, pentru ca aceasta să-i trimită bani A., iar aceşti bani să ajungă la S.A..

…Aceasta mi-a transmis faptul că a vorbit cu U.C. şi acesta mi-a sugerat prin ea să am grijă ce declar în cazul în care voi fi audiat, referindu-se la faptul că nu trebuia să declar organelor de poliţie despre activitatea sa din sfera crimei organizate şi proxenetismului, activitate pe care eu o cunoşteam foarte bine. De asemenea, U.C. mi-a mai transmis prin V.A. să mă sustrag urmăririi penale, pentru că riscam să fiu şi eu arestat.”

După arestarea A.S. şi U.C., inculpata V.A. (împreună cu I.D. zis ,,J.” şi S.S.) a încercat să influenţeze anumite părţi din dosar să îşi schimbe declaraţiile în favoarea membrilor grupării, ţinând în permanenţă legătura cu ceilalţi membrii ai grupării (în special cu U.C.), fapt reliefat de declaraţiile martorei cu identitate protejată T.L., din 03.06.2005 şi de interceptarea telefonică din 21.12.2002 in care martora B.N.S.fost apelata de inculpata V. A. si apoi i-a dat-o la telefon inculpatei S.S., care a amenintat-o si a insultat-o pentru declaratiile pe care le-a dat in fata organelor de urmarire penala cu privire la inculpatii A.I., U. C., S.C. si alte persoane care nu au calitatea de inculpati in prezenta cauza (numitul S., care se ocupa cu proxenetismul, A.D. zis „N.B.” care era fratele inculpatului A.I. si patronul Discotectii H.).

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatei V.A., astfel cum a fost retinuta si descrisa mai sus, care a aderat si sprijinit grupul de crima organizata condus de fratii B.I. si B.V. in perioada anilor 2002-2004, in scopul obtinerii de foloase materiale prin savarsirea de infractiuni din cele prev. de art.2 lit.b pct.1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin.3 din Legea 39/2003.

Constatand dovedita vinovatia inculpatei, in raport de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, instanta a dispus condamnarea acesteia la o pedeapsa cu inchisoarea, al carei cuantum a fost stabilit tinand cont de criteriile generale prev. de art 72 Cod penal, precum si de circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, instanta i-a aplicat inculpatei o pedeapsa cu inchisoarea O.ata spre minimul special, data fiind participatia sa penala relativ redusa si faptul ca nu are antecedente penale, chiar daca s-a sustras de la urmarirea penala si de la cercetarea judecatoreasca, fiind judecata in lipsa.

Inculpatul D.I. a facut parte din gruparea de proxeneti a numitei C.T.. si a inculpatului S.M., care a desfasurat activitati de proxenetism in cadrul Restaurantului T., al carui patron a devenit, incepand cu anul 2003 si până in L. aprilie 2004. Rolul inculpatului era acela de a racola

pentru clientii săi prostituate din reteaua coordonata de inculpatul S.M. si numita C.T...

Din actele administrate in cauza a rezultat ca inculpatul mai colabora si cu numitii M.F.P., P.G., B.N. M., toti trei fiind codnamnati pentru proxenetism prin s.p.nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ.

Totodată, a rezultat ca inculpatul D.I. zis „C.T.’’ - care era un prieten de al inculpatului S.M., cunoscându-se cu acesta inca din perioada anului 2000 - gasea clienti pentru prostituatele gazduite de C.T.., mai exact pentru B.L., C.O.., U.N. si minora Mandrila I.a M., in scopul practicarii prostitutiei contra unor sume de bani.

Relevante in acest sens au fost şi declaratiile martorei C.T.., care a recunoscut implicarea sa alaturi de inculpatii D.I. si S.G.A., in racolarea de clienti pentru prostituatele care se aflau in legatura cu ea, in scopul plasarii acestora pentru intretinerea de raporturi sexuale contra cost.

Interceptarile autorizate ale convorbirilor telefonice purtate de C.T.. cu inculpatul D.I. au fost apreciate relevante in sensul dovedirii implicarii infractI.ale a acestui inculpat in activitatea de proxenetism, spre exemplificare fiind redate fragmente din convorbirile de la datele de 29.01.2004 şi 11.03.2004.

Martora B.L., fiind audiata in legatura cu activitatile de prostitutie pe care le desfasura a declarat la data de 11.05.2006 urmatoarele: ...” La scurt timp după ce am fost prezentate lui C.(n.n. D.I.), acesta a început să ne solicite, prin intermediul lui C.T.. sau al lui S.M. pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost cu clienţii racolaţi de el din incinta restaurantului al cărui patron era”…

...”Ajunse la restaurant, C., ne indica masa clienţilor care în prima fază trebuia să le ţinem companie şi să stabilim preţul pe care aceştia urmau să-l achite pentru întreţinerea de raporturi sexuale. În continuare plecam cu clienţii la locaţiile lor, unde întreţineam relaţii sexuale aşa cum stabilisem, contra cost”…

In acelasi sens a fost si declaratia martorei C.O.. din data de 02.07.2004: ...”Patronul restaurantului T. din Bucureşti, pe nume C.era bun prieten cu S.M. şi aceştia ne găseau clienţi cu care ne făceau cunoştinţă în vederea întreţinerii de raporturi sexuale contra cost cu aceştia, lucru pe care l-am făcut de mai multe ori atât eu, cât şi B.L., U.N.şi M.M.”….

Aceleasi aspecte au rezultat si din declaraţia martorei U.N., care a declarat cu ocazia audierii sale pe parcursul urmaririi penale urmatoarele: ...”În perioada toamna 2003- aprilie 2004,perioadă în care am practicat prostituţia şi am fost găzduită de C.T.., C., mi-a înlesnit practicarea prostituţiei cu aproximativ 10 bărbaţi, cu care am întreţinut raporturi sexuale contra unor sume de bani”.

In sedinta publica din data de 28.10.2008 martora, fiind audiata de catre instanta de judecata, a relevat aspecte referitoare la fenomenul prostitutiei si proxenetismului din discoteca H., incepand cu anul 2003 cand a sosit in Romania din Republica Moldova, venind la invitatia unei prietene, care se prostitua ca si ea in Discoteca H..

Toate cele 3 martore, respectiv C.O.., B.L. si U.N. l-au recunoscut de pe plansele foto ce le-au fost prezentate pe parcursul urmaririi penale pe inculpatul D.I. ca fiind cel care le procura clienti in vederea intretinerii de raporturi sexuale contra cost.

Martora C.T.. a declarat cu ocazia audierii sale in fata instantei ca tot ceea ce a declarat la urmarirea penala si in dosarul anterior mentine si afirmatiile facute corespund adevarului.

De asemenea, si martorul I.M.., la data de 30.10.2004, a relevat unele aspecte referitoare la activitatea de proxenetism a inculpatului D.I.: „De mai mult timp mă cunosc cu D.I. căruia i se spune C., el fiind până de curând unul din patronii restaurantului T., restaurant pe care-l frecventam şi eu. Despre D.I. arăt că de multe ori, atunci când doream să cunosc o damă de companie apelam la el pentru acest lucru, sens în care îmi rezolva acest lucru.Referitor la acest lucru, arăt că prin intermediul lui D.I. am cunoscut o tânără pe care o cheamă L.sau N.din câte îmi amintesc”…

Martorul I.M..., cu ocazia audierii sale de catre instanta de judecata, şi-a mentinut declaratia data anterior si a precizat ca avea doi parteneri de afaceri din Italia si acestia au cerut doua dame de companie, situatie in care a apelat la patronul restaurantului unde se aflau, „T.”, care i-a dat numarul de telefon al unei fete T., căreia i-a cerut sa trimita doua fete. Aceasta l-a intrebat cat platesc italienii pentru fete si raspunsul martorului a fost ca se vor intelege direct.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului D.I., care in perioada anilor 2003-2004 a derulat activitati de proxenetism in baza aceleiasi rezolutii infractI.ale, in sensul ca a sprijinit activitatea infractI.ala a inculpatului S.M. si a numitei C.T.., racoland clienti pentru reteaua de prostituate coordonata de acestia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism prev. de art 329 alin.1 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

A.lizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului D.I. in raport de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat a dispus condamnarea acestuia in baza art 329 alin.1 Cod penal cu aplic art 41 alin 2 Cod penal la o pedeapsa cu inchisoarea la a carei individualizare au fost avute in vedere criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, inculpatul D.I. a fost cercetat in lipsa, sustragandu-se atat de la urmarirea penala, cat si de la judecata si din acest motiv instanta nu l-a putut audia in mod nemijlocit, iar inculpatul nu a depus acte in circumstantiere la dosar.

Pe baza probatoriului administrat s-a apreciat că s-a dovedit cu certitudine implicarea cu vinovatie a inculpatului in derularea activitatilor de proxenetism la care s-a facut referire mai sus, aspecte probate inclusiv cu hotararea judecatoreasca ramasa definitiva prin care unii dintre colaboratorii sai au fost condamnati pentru proxenetism (s.p.966/2005 a Tribunalului Bucuresti), astfel incat instanta la dozarea pedepsei a avut in vedere implicarea sa infractI.ala activa pe acest segment al proxenetismului, condamnându-l la pedeapsa inchisorii în cuantum O.at usor peste minimul special prevazut de lege, respectiv la o pedeapsa de 3 ani inchisoare.

Acest cuantum al pedepsei a fost ales de instanta în considerarea faptului ca inculpatul se afla la prima incalcare a legii penale, nemafiind anterior condamnat pentru savarsirea vreunei alte fapte penale si nefiind cercetat in vreo alta cauza, asa cum a fost situaţia majoritatii inculpatilor din prezentul dosar.

Inculpatul S.S. a facut parte din gruparea de crimă organizată condusa de inculpatii B.I. si B.V. în segmentul infractI.al care actI.a in sfera recuperarii de datorii si a santajelor.

Din probele administrate în cauza instanţa a reţinut ca inculpatul avea o oarecare independenţa in sensul ca impreuna cu oamenii sai aveau propriile „combinatii’’, constand in inselaciuni ce vizau case si terenuri sau imprumuturi camataresti recuperate apoi prin presiuni fizice si psihice. Totusi, ca un apropiat al inculpatului B.I., el se asigura in prealabil ca viitoarea sa victima pe care o viza prin combinatiile ce urma sa le faca nu se afla sub protectia inculpatului N.C., ori daca constata ca se afla, îi platea inculpatului B.I. o parte a beneficiului obtinut pentru ca acesta sa nu intervina.

Faptele de santaj si de ultR. contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice au fost dovedite cu autoritate de lucru judecat prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin d.p.nr.769/4.03.2008 a ICCJ, in care s-a statuat ca impreuna cu mai multe persoane inculpatul S.S., l-a data de 17.06.2003, prin folosirea de violente si amenintari, a constrans pe numitul G.G.A.C. sa plateasca o datorie pretinsa, imprejurare in care a provocat un scandal de proportii in zona Restaurantului „......”, tulburand grav linistea publica. Cu aceasta ocazie agentul de politie P.(fost H.) R.C. a fost grav ranit de inculpatul S.S., intrucat politistul intervenise in sprijinul victimei. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat in baza art. 321 alin 1 si 2 Cod penal cu aplic art 75 lit.a Cod penal, la pedeeapsa inchisorii de 5 ani, precum si

la pedeapsa inchisorii de 3 ani pentru fapta prev de art.194 alin.1 Cod penal cu aplic.art.75 lit.a Cod penal, retinandu-se ca infractiunile au fost savarsite in concurs real prev de art 33 lit.a Cod penal.

Prin aceeasi hotarare s-a mai statuat cu autoritate de lucru judecat ca inculpatul se face vinovat de savarsirea infractiunii de santaj in dauna partii vatamate Mohamad Yehia Jamal, fiind condamnat la pedeapsa de 3 ani inchisoare in baza art 194 alin.1 Cod penal cu aplic art 75 lit.a Cod penal.

Instanta care a solutI.at aceasta cauza, respectiv dosarul nr. 28733/.3/2005, procedand la contopirea pedepselor mai sus mentI.ate, a stabilit o pedeapsa rezultanta de 5 ani ninchisoare sporita la 6 ani, cu aplic.art 71-64 lit.a si b Cod penal, pedeapsa ramA.nd definitiva prin retragerea apelului declarat de inculpat.

Prin urmare,Tribunalul a apreciat că pe baza acestei hotarari judecatoresti instanta are dovada certa a implicarii inculpatului S.S. in activitati de santaj, camatarie, percepere de taxe de protectie, sub directa colaborare cu inculpatul B.I., intre cei doi rezultand ca exista relatii de subordonare si totodata coordonare in desfasurarea activitatilor infractI.ale mentI.ate mai sus, in scopul de a nu se „deranja’’ reciproc.

Pentru a contura personalitatea inculpatului S.S. si totodata pozitia acestuia in cadrul gruparii infractI.ale conduse de inculpatii B.I. si B.V., relevante au fost apreciate interceptarile unor convorbiri telefonice purtate de inculpat cu diversi interlocutori, respectiv: convorbirile telefonice purtate la datele de 18.04.2004, 20.04 2004 intre inculpatii B.V. si S.S.; convorbirea telefonică purtata la data de 02.06.2004, intre inculpatul S.S. zis „N.G.” cu numitul “Boaca’’ din care au rezultat preocuparile infractI.ale ale inculpatului S.S. pe terenul recuperarilor de datorii.

RemarcaB. a fost apreciată maniera prin care inculpatul a fost abordat în vederea recuperării unei datorii, fapt care denotă că inculpatul S.S. era un personaj cunoscut în lumea interlopă ca având astfel de preocupări, de posibilităţi efective de recuperare, de intimidare, în general, de toate mecanismele necesare unei recuperări. Convorbirea anterior menţI.ată (din02.06.2004) reliefează aspectul prin care o persoană apelează la inculpat în vederea recuperării unei datorii, aspect care relevă că S.S. era cunoscut şi de către alte persoane ca având posibilităţi de recuperare, contra unui procent din suma respectivă, şi în numele altei persoane, nu numai în nume propriu.

Tot in acelasi sens a fost si convorbirea telefonica purtata la data de 15.06.2004, intre inculpatul S.S. zis „N.G. si numitul M. (n.n. P.M..), fiind indubitabil că inculpatul S.S. nu efectua acte de caritate realizând aceste recuperări, după cum reiese din conţiN.l convorbirii de mai sus cu....”30 %, ultimu’ preţ.”!

Cu privire la această convorbire telefonică, martorul P.M.. a declarat la data de 02.03.2006 următoarele: ,,...Acesta mi-a spus (n.n. T.N.) că imprumutase o persO. cu suma de 20.000 USD, iar respectiva persO. refuza să-i mai returneze imprumutul. M-a intrebat daca cunosc vreo persO. care poate să-l ajute în recuperarea imprumutului. În acest sens am contactat telefonic o cunostinta pe care o stiam sub numele de N. a lu’ G.....

Din motivele aratate mai sus l-am contactat pe acesta (n.n.inc. S.S.) în ziua de 15.06.2004 spunindu-i despre problema prietenului meu T.N., intrebindu-l totodată daca îl poate ajuta pe acesta sa recupereue suma de bani. ”N. a lu’ G.” a fost de acord cu conditia sa i se plateasca un comisI.de 35% din suma recuperată.”

Activitatea infracţI.ală a inculpatului, vastă dealtfel, a fost demonstrată de pregătirea unei înşelăciuni, după cum a rezultat din convorbirile telefonice din datele de 15.04.2004 şi 15.06.2004, purtate intre inc.S.S. zis „N.G.” şi numitul G..

La data de 15.06.2004 inculpatul S.S. zis „N.G.” l-a apelat pe S. (n.n. martorul E.S.), cu care a discutat următoarele:S.S. : - N-avem de unde. Şi ne-aşteaptă V.S.cu o grămadă de bani acolo. Şi nu e bani. N-ai de un’ să iei. S. : - (neinteligibil) Ce mă oftic măi frate.S.S. : - Barem unu’ care e cu bani , să meargă cu mine acolo…execut cu ochii, dau banii înapoi şi…luăm banii acasă de la ăştia. S. : - Păi, n-ai cum să-i dai banu’ înapoi acolo. Nu-i dai, î…cu tot cu capacu’. S.S. : - Păi, nu, mă… Nu-i dau banii înapoi lu’ aia acolo. Pă ăia îi execut. Ai înţeles? Şi banii rămâne la noi. … S.S. : - Da’ nu-i uşor S.… Am plecat cu bani… Am ajuns acolo ,…se face întâlnirea între ăla şi ăla… Îl arde ăla, noi stăm aproape… Am luat banii, am plecat …şi cu asta basta. Ce multă filozofie? … S.S. : - Şi cu asta basta. Ce mare (neinteligibil) Tu mergeai cu mine că să fie garanţie, S.. A.că, că nu se-ntâmplă nimic cu tine, cu mine, cu banii. Ce mari bani e…să mă p-ş pă ei. Mergeam eu cu tine… Toată lumea ne respectă, toată lumea …i-e frică de tine şi de mine …şi cu asta…de mine mai mult. Dar… Ştii cât stăm? Cât intră cu ăla în cameră şi iese cu el…şi-am luat banii imediat de la el şi-am plecat. Aia e şmecheria. „Francejii” p--i, care n-au bani de-o cafea.

Chiar dacă inculpatul in declaratia data in fata instantei la data de 18.03.2008, a declarat ca nu il cunoaste pe martorul P.M.. si contesta valabilitatea convorbirilor telefonice interceptate, instanta a considerat ca din probele administrate in cauza rezulta in mod indubitabil apartenenta

sub forma aderarii a inculpatului S.S. la gruparea infractI.ala condusa de inculpatii B.I. si B.V.. De altfel, in declaratia sa inculpatul a recunoscut ca avea antuR. comun cu cei doi frati B., dar il justifica prin intalnirile ocazI.ate de P.ceri de nunta si alte asemeN.evenimente.

In declaratia data in fata instantei la data de 25.11.2008, martorul cu identitate protejata A.A. a confirmat apartenenta inculpatului S.S. la grupul de crima organizata condus de fratii B.aratand care era rolul si locul acestuia printre ceilalti inculpati: „N. a lu’ G. (n.n.inc S.S. era un colaborator, dar nu era subaltern...Cu siguranta nu pot sa spun, dar am auzit ca cel care procura insigne de politisti si legitimatii era N. a lu’ G.”.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S.S., care in perioada anilor 2003-2004 a aderat si sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale din savarsirea de infractiuni din cele prev. de art. 2 lit. b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de.art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003.

A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului S.S. in raport de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat a dispus condamnarea acestuia in baza art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003, la o pedeapsa cu inchisoarea, la a cărei individualizare au fost avut in vedere criteriile generale prev de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, instanta a ţinust seama, pe langa aspectele mentI.ate mai sus si de imprejurarea ca inculpatul este bolnav, dar,pe de alta parte, si de vasta sa activitatate infractI.ala, desfasurata pe parcursul multor ani, axata indeosebi pe savarsirea unor infractiuni cu grad ridicat de pericol social, motiv pentru care pedeapsa a fost O.ata peste limita minima prevazuta de textul incriminator, respectiv la cuantumul de 7 ani inchisoare.

Văzând ca activitatea infractI.ala pe segmentul criminalitatii organizate s-a desfasurat pe aceeasi perioada de timp in care s-au desfasurat si faptele pentru care inculpatul a fost judecat in dosarul nr.28733/3/2005 al Tribunalului .......- Sectia I-a Penala, s-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ la pedeapsa inchisorii de 6 ani, astfel ca a descontopit pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare aplicata prin sentinta penală susmenţI.ată in pedepsele compO.nte, pe care le-a repus in individualitatea lor şi în baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 Cod penal le-a contopit, inculpatul dandu-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa

complementara a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 3 ani.

Inculpatul G.Ş.a facut parte din gruparea de proxeneti condusa de inculpatii B.I. si B.V. in cadrul Discotecii H.in perioada anilor 2000-2005, fiind unul dintre apropiaţii familiei “C.”, în măsura în care un executant fidel poate fi un apropiat.

Urmarit de către organele de poliţie încă din cursul anului 2005, cand s-au obţinut primele date despre rolul său în “afacerile” familiei, a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.191/D/P/2006, din data de 31.05.2006, pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism, prev.de art. 329 al.1 şi 2 Cod penal şi de trafic de persoane prev.deart.12 alin.1 din Legea 678/2001, cauza fiind solutI.ata prin s.p.nr.933/21.06.2007 ramasa definitiva prin d.p.nr.63/10.01.2008 a ICCJ in sensul condamnării inculpatului in temeiul disp.art.12 alin.1 din Legea 678/2001, cu aplic art.41 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p.

Din fisa de cazier a inculpatului a reiesit ca executarea acestei pedeapse a inceput la data de 09.03.2007 cand inculpatul a fost arestat si a fost eliberat conditI.at la data de 25.11.2008, cu un rest de 468 zile inchisoare ramas neexecutat, conform s.p.nr.2034/2008 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.

Prin urmare, s-a statuat cu autoritate de lucru judecat ca inculpatul G.Ş.a fost implicat in desfasurarea activitatilor de trafic de persoane, cu vinovatie, alaturi de alti inculpati, sens in care a fost si probatoriul administrat in cauza de fata.

Astfel, din declaratiile martorilor audiati pe parcursul intreG.i proces a rezultat ca inculpatul G.Ş.zis „F.” era un om bun la toate; transporta prostituatele lui B.V. la discoteca H., le încasa banii pe care acestea ii obţineau din prostituarea lor, transporta copiii inculpatului B.V. la şcoală şi uneori o însoţea pe P.M., concubina lui B.V., la cumpărături. Inculpatul G.Ş. era un alt „sclav”, aşa cum l-a caracterizat inculpatul I.A., la data de 04.07.2005, care declară că …..” inculpatul G.Ş. zis „F.” era folosit de acesta atât la transportarea prostituatelor, cât şi pentru colectarea sumelor de bani obţinute de prostituatele lui „S.C.” ori solicitate de acesta de la alţi proxeneţi ca taxe de protecţie”.

De altfel, inculpatul G.Ş., in sedinta publica din data de 15.04.2008, a declarat ca a fost condamnat la 4 ani inchisoare pentru aceleasi fapte pentru care este judecat si in cauza de fata si nu recunoaste invinuirile care i se aduc, considerand ca nu are nicio legatura cu acesti inculpati, ca membrii ai aceleiasi grupari infractI.ale organizate.

Totusi, materialul probator administrat in cauza a contrazis sustinerile inculpatului, iar in ceea ce priveste apartenenta sa la grupul

de crima organizata condus de inculpatii B.I. si B.V., relevante au fost apreciate urmatoarele probe:

Inculpatul I.A. arata, in declaratia sa, ca „Spre deosebire de L., (n.n. P.A.) aflat pe o treaptă superioară în raport cu mine, eu şi cu acest F. eram folosiţi pentru transportarea femeilor şi colectarea de bani, F. era folosit pentru activităţi în cartierele R.şi F., iar eu pentru restul Bucureştiului.” De asemenea, inculpatul I.A. l-a recunoscut pe inculpatul G.Ş. după planşe foto ca fiind unul din proxenetii implicati in activitatea de proxenetism desfasurata de inculpatul B.V. si subalternii sai.

Probatoriul administrat sub formă testimonială a fost completat si cu declaraţia martorei P.L., care a declarat în faţa P.ului la data de 17.06.2005, faptul că „F.” a transportat-o la un client pentru a întreţine relaţii sexuale, recunoscându-l pe acesta după planşe foto: ..... „într-una din ocazii chiar eu am fost transportată de acest F. la un client pentru a întreţine raporturi sexuale, bineînţeles că F. cunoştea că fetele pe care le transporta erau prostituate, însă fiind omul C. era implicat trup şi suflet în aceste activităţi. ...Cunosc că era folosit ca să transporte prostituatele lui S.C. şi ale A. C.”.

De asemeN.martora cu identitate protejată T.L.a declarat la data de 03.06.2005, că: ....”F. e un om de încredere al lui S.C. care era folosit de S. şi drept curier, prin intermediul lui realizându-se transferul sumelor de bani obţinuţi din proxenetism şi prostituţie către S.. Prin intermediul lui F., S. primea de la A.C. banii obţinuţi de prostituate din întreţinerea de relaţii sexuale. Şi banii obţinuţi de M.(R.M. n.n.) din prostituţie ajungeau la S. prin intermediul lui F..” De altfel,martora l-a şi recunoscut ulterior, pe „F.” de pe planşele cu fotografii judiciare, în persO. inculpatului G.Ş..

Aceleasi aspecte au fost relevate, printre altele, si in declaratia data de martora T.L.cu ocazia audierii sale in sedinta publica in data de 25.11.2008, unde se mentiO.aza expres ca „pe G.Ş.il stiu ca le ducea pe fete cu masina la discoteca”.

In sprijinul celor de mai sus a fost reţinută si convorbirea telefonica interceptata autorizat, care a avut loc la data 26.07.2003, intre inculpatul B.V. zis „S.C.” si inculpatul G.Ş. zis „F.”.

Instanţa a reţinut că aceste aspecte sunt confirmate şi de martorul T.I., care, audiat fiind la data de 09.08.2005, a declarat că „F.” pe care l-a indicat din planşă foto, era folosit la transportarea femeilor şi la transmiterea banilor obţinuţi din prostituţie de la prostituatele lui S.C., către acesta. Aceleasi aspecte le-a detaliat martorul T.I. si cu ocazia audierii sale in sedinta publica din data de 25.11.2008.

Din actele dosarului a rezultat că după arestarea inculpatului B.V., inculpatul G.Ş. s-a ocupat de coordonarea activităţii de prostituţie a numitei R.M., care în acea perioadă era găzduită de către concubina lui B.V. – R.C..

Astfel, victima traficului de persoane R.M., folosindu-se de un act de identitate fals pe numele de V.M., a practicat prostituţia în discoteca H., fiind găzduită şi exploatată de inculpatul B.V. până la momentul arestării acestuia, ajutat de omul său de încredere, inculpatul G.Ş. zis „F.” care se ocupa cu transportarea acestei prostituate în discoteca H. ori în alte loC.ri precum şi de colectarea diferitelor sume de bani de la aceasta obţinuţi din practicarea prostituţiei. În cele din urmă aceste sume de bani ajungeau la B.V..

În acest sens, martora R.M. a declarat: .... „S.C. se ferea să pună mâna în mod direct pe banii obţinuţi de mine din prostituţie şi îl trimetea pe şoferul său pe nume F. care conducea un autoturism Dacia, culoare gri sau alb. F. veN.zilnic la vila lui S. în care locuiam şi lua de la mine partea de bani care îi reveN.lui S..”

Aspectele de mai sus au fost întărite de către recunoaşterea efectuată de martora care l-a indicat pe inculpatul G.Ş. zis „F.” în planşele care conţineau fotografii judiciare. După arestarea inculpatului B.V., martora R.M., a fost pR.ată de către R.C., cazată la locuinţa acesteia din ........, facilitându-i-se în continuare să practice prostituţia în discoteca H. tot cu ajutorul inculpatului G.Ş. zis „F.”.

Relevantă în acest sens a fost declaraţia martorei R.M., care explică modalitatea exploatării ei de către familia „C.”, prin intermediul inculpatului G.Ş. şi al numitei R.C., după arestarea lui B.V.: „… În L. mai 2004, S.C. a fost arestat, iar la o zi după aceea C. m-a luat de la acea adresă, ducându-mă la adresa ei de domiciliu, ştiind că S.C. obţiN.bani de la mine ... Banii pe care continuam să-i câştig din practicarea prostituţiei îi împărţeam în două părţi egale: 50% îi dădeam în casă pentru cheltuieli curente, iar 50% îi lăsam C.nei care, la rândul ei, îi dădea aceluiaşi F., omul de încredere al lui S.C.. Deşi acesta din urmă se afla arestat, F. a continuat să vină la apartamentul C.nei şi să ia partea de bani de la mine pentru S., conform înţelegerii anterioare”.

Fiind audiat, inculpatul I.D. zis J. a declarat urmatoarele: .... „După arestarea lui S., F. a fost folosit pentru colectarea de către S. a banilor obţinuţi din prostituţie de către tinerele care erau găzduite de C. (R.C.n.n.) şi de care aceasta din urmă se ocupa. La un moment dat ştiu că a fost un conflict între C. şi S., pe fondul unei sume de 3.000 de euro care s-au adunat la C., provenind din prostituarea tinerelor găzduite de C.. Conflictul s-a declanşat ca urmare a faptului că R.C.susţiN.că i-a predat lui F. cei 3.000 de euro pentru a-i fi duşi lui S. însă F. nu recunoştea acest lucru.” De asemenea, inculpatul I.D. l-a recunoscut după planşe foto pe inculpatul G.Ş. ca fiind “F.”, cel la care s-a referit în conţiN.l declaraţiei sale .

Tot in sensul dovedirii apartenentei inculpatului G.Ş.la gruparea de proxeneti care isi desfasura activitatea sub indrumarea inculpatului B.V.

a fost si convorbirea telefonica interceptata autorizat între inculpatul G.Ş. zis „F.” şi inculpatul B.V., din data de 06.09.2003 .

În convorbirea interceptată în mod autorizat la data de 08.05.2005, (după arestarea lui B.V.) şi considerată de către instanţă ca prezentând interes pentru această cauză, purtată între inculpatii B.V. şi G.Ş.„F.”, rezultă că „S.C.” îi cere lui G.Ş. să o transfere pe prostituata R.M., de la locuinţa numitei R.C., situată în ………, în imobilul ocupat de mama inculpatului G.Ş..

Potrivit celorlalte interceptări telefonice administrate în această cauză (19.04.2005, 24.04.2005, 17.05.2005) a rezultat indubitabil că inculpatul G.Ş. era omul de încredere al inculpatului B.V., acesta coordonându-l din arest prin intermediul telefoanelor mobile intrate în posesia acestuia tot cu ajutorul lui F. cu care de altfel stabilea şi modalitatea prin care primea sau îşi schimba telefonul mobil şi cartela. „S.C.”, dată fiind starea de arest în care se afla, nu ar fi putut să coordO.ze activitatea infracţI.ală la care s-a facut referire mai sus, ulterioară datei de 02.05.2004, fără ajutorul omului său de încredere, inculpatul G.Ş..

Din declaratia martorei R.C. din data de 15.05.2006, s-a confirmat ca activitatea infractI.ala in cadrul gruparii organizate condusa de inculpatul B.I. a inculpatului G.S.: “In perioada 1998–2004, G.Ş.zis „F.”, alături de I.A. zis „A.” şi A. D., l-au sprijinit pe „S.C.” în activitatea de proxenetism, în sensul că la solicitarea lui S., susnumiţii transportau prostituatele de la domiciliu în diverse discoteci şi cluburi, dar şi încasau sumele de bani obţinute de acestea din practicarea prostituţiei, pe care apoi le predau lui „S.C.”. A precizat, de asemenea, numita R.C.că, spre deosebire de ceilalţi doi, chiar şi după arestarea lui „S.” (n.n.inc. B.V.) în anul 2004, „F.” a continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie a numitei R.M., iar banii obţinuţi ajungeau în cele din urmă la familia lui „S.”, acesta din urmă, aflat în arest, coordonându-l pe inculpatul G.Ş. prin intermediul telefonului mobil.

Martorul cu identitate protejată O.L.a declarat ca ….,,Începând cu anul 1997, am făcut parte din antuR.ul lui B.V. zis ,,S.C.”, astfel că am avut posibilitatea să iau la cunoştinţă de activitatea infracţI.ală a acestuia şi a oamenilor săi de încredere.În acea perioadă principala sursă de venit a lui S. era acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. Pe parcurs, devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut referire erau ,,A.” (n.n. I.A.), ,,A. B.”(n.n.D.A.) şi ,,F. ”(n.n. G.Ş.). Cunosc că aceste persoane aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere care aparţineau lui S. (n.n.B.V.) şi care erau ţinute de acesta în vila sa

situată pe ................... Aceste prostituate erau transportate la cererea lui S. în discoteca B-O.pentru a racola clienţi în vederea practicării prostituţiei”…

Si martorul cu identitate protejată, S.Z., a afirmat că „...după anul 2000, „S. C.”, cu ajutorul unor oameni de încredere, că „F.” şi „A.” a continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie având ca loc de racolare a clienţilor în special discoteca H.”.

Aceleasi aspecte au fost relevate pe larg si in declaratia sa, data in sedinta publica din data de 25.11.2008, unde inculpatul a precizat ca isi mentine toate declaratiile date anterior si a descris pe larg modul de desfasurare a activitatii de prostitutie si proxenetism din discoteca H., precum si debutul si evolutia activitatii infractI.ale a fratilor B., despre care afirma „Cunosc pe fratii B.inca din anul 1996 si stiu despre ei ca la inceput dadeau bani cu camata si ulterior s-au ocupat de proxenetism”.

In concluzie, instanta a constatat ca pe baza probatoriului administrat in cauza, atat la urmarirea penala, cat si la cerceterea judecatoreasca, se contureaza apartenenta inculpatului G.Ş.la gruparea infractI.ala organizata a fratilor B., actI.and pe linia proxenetismului, sub directa indrumare a inculpatului B.V..

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului G.S., care in perioada anilor 2000-2005 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B. V., in scopul de a obtine foloase materiale din savarsirea de infractiuni, din cele prev. de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin .1-3 din Legea nr.39/2003.

A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului G. S.in raport de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat a dispus condamnarea acestuia in baza prevederilor art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare va avea in vedere criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, vazând contributia sa infractI.ala, situata la nivelul de jos al gruparii infractI.ale organizate, instanta s-a O.at spre o pedeapsa O.ata catre minimul special prevazut de textul incriminator, in baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 condamnându-l pe inculpatul G.S., la pedeapsa de 5 ani inchisoare.

Întrucât durata de desfaşurare a activitatii infractI.ale ce a făcut obiectul prezentei cauze a fost aceeasi cu durata in care inculpatul a desfasurat activitati de trafic de persoane, constatate cu autoritate de lucru judecat, asa cum s-a aratat mai sus, instanţa a luat act că fapta dedusă judecătii in prezenta cauza este concurenta cu fapta prev de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplic art.41 alin.2 Cod penal

pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal prin sentinţa penală nr.933/21.06.2007, definitivă prin decizia penala nr. 63/10.01.2008 a ICCJ.

Ca atare, în baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite toate pedepsele, inculpatul urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 3 ani.

Referitor la inculpatul I.A. instanta a reţinut, in esenta, că a facut parte din gruparea de proxeneti condusa de inculpatii B.I. si B. V. in cadrul Discotecii H.in perioada anilor 2000-2005.

Inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptei, ci a sustinut ca a avut o relatie mai apropiata, de circa 2 luni, cu inculpatul B.V., in sensul ca ii ducea copiii la scoala si muncitorii la locurile unde aveau de lucru pA. in momentul in care a fost diagnosticat cu SIDA in anul 2001, moment dupa care inculpatul B.I. l-a indepartat din preajma familiei lui, considerandu-l ca fiind un pericol pentru toata lumea.

In aceeasi declaratie data in sedinta publica din 15.04.2008, inculpatul I.A. arata ca il stie pe D.A. pentru, ca a lucrat la inculpatul B.V. si supraveghea echipele de muncitori si de asemeN. cunoaste si pe inculpatul I.D.inca din copilarie, dar in privinta acestuia nu mai recunoaste ceea ce a afirmat la urmarirea penala referitor la faptul ca era proxenet.

Apartenenta inculpatului I.A. la gruparea infractI.ala subordonata fratilor B.V. si B.I. a fost insa dovedita, atat de materialul probator administrat pe parcursul urmaririi penale, cat si de probele administrate in faza cercetarii judecatoresti.

Astfel, martora S.C., audiată de catre P. la data de 27.04.2005, a declarat referitor la inculpatul I.A. ca a participat la savarsirea unei infractiuni a carei victima a fost: ,,... În ceea ce priveşte fapta de lipsire de libertate, a cărei victimă am fost în cursul anului 2000 şi cu privire la care am mai dat declaraţii, precizez că după ce am fost dusă în apartamentul în care m-a ţinut cu forţa „S.C.”, după ce am fost violată de către acesta în apartament, a mai fost chemat acest „A.” împreună cu alte persoane, care, de asemenea, m-au violat. Mi-aduc aminte cu exactitate că una dintre persoanele care şi-au făcut apariţia ulterior în apartament era apelată de „S.C.” cu numele de „A.” şi că avea părul creţ, prins în coadă la spate.”

De asemenea, implicarea infractI.ala a inculpatului in gruparea de proxeneti condusa de inculpatul B.V. a rezultat si din rolul pe care il avea inculpatul I.A., ca intermediar pentru colectarea taxelor de protecţie de la alţi proxeneţi din discoteca H., inculpatul I.A. fiind folosit şi

pentru ademenirea unor prostituate pentru a căror răscumpărare ulterior B.V. pretindea diferite sume de bani de la proxenetul lor (cazul martorelor U.N., C.V., C.A., care au fost rascumparate de proxenetul lor, M.P.zis „T.”, dupa ce, in prealabil, au fost sechestrate si tinute intr-un imobil timp de 12 ore) .

Martorul cu identitate protejata S.Z., in declaratia sa din data de 16.05.2006, a relevat un exemplu in care inculpatul I.A., ca executant in cadrul gruparii infractI.ale organizate, a procedat la savarsirea următoarei fapte: „ S., dorind sa-şi înnoiasca lotul de prostituate a dat dispozitii lui A., A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume S., să meargă în anumite locuri, frecventate de prostituatele altor proxeneti, locuri ce fusesera identificate de A. în prealabil, să le ademeneasca în autoturisme prezentându-se drept clienţi, dupa care sa le transporte la vila lui din S.(n.n. zona ….. ). În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat în oras cu două autoturisme, reusind sa racoleze mai multe prostituate, pe care le-au transportat în mai multe rinduri la vila din ......., unde erau asteptati de S., care s-a ocupat personal de selectarea acestora. Pe măsură ce erau aduse la vila din ........., prostituatele erau intrebate de B.V. dacă îl cunosc şi dacă au auzit de S.C.. Prostituatele cu aspect fizic placut au fost oprite de S. pentru a fi exploatate în interes personal, o alta parte au fost vândute altor proxeneţi, iar alte cateva, care nu corespundeau din punct de vedere fizic,au fost eliberate.Precizez că, în timpul transportului, prostituatelor le-au fost puse pungi pe cap pentru a nu recunoaşte traseul şi locaţia unde erau conduse.”

Si in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul S.Z. l-a mentI.at pe inculpatul I.A. ca fiind colaborator pe linia proxenetismului alaturi de I.L.(n.n. M..), „J.” (n.n.I.D.), F. (n.n.G.S.), A.zis A., A., C.B. (n.n.B.I.) si „L.” (n.n. P.A.).

Despre rolul inculpatului I.A. în cadrul grupării infractI.ale organizate, acesta a declarat în cursul urmaririi penale urmatoarele: ,,…În condiţiile în care devenisem un om de încredere al lui S., cunosc că o parte din proxeneţii din discoteca „H.” plăteau taxe de protecţie lui S.C. iar alţi proxeneţi plăteau aceste taxe lui A.C.....”. ”…În perioada 2000-2002 am fost unul din oamenii de încredere ai lui B.V. zis „S.C.”, ajutându-l cu precădere la activitatea de proxenetism pe care o desfăşura. De asemenea, eram folosit de S. în special la transportarea prostituatelor în Discoteca H..”

Cu privire la aceleasi aspecte, fiind audiat la urmărirea penală martorul O.A. a declarat urmatoarele: „Cunosc că gruparea cea mai importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D.. Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a circa

20 de prostituate... În spatele acestei grupări se afla „S.C.” ... el menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi, pe care-i cunosc cu numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n. inculpatul D.A.) ...”. „Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între „S.C.” şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la rândul lor, că la dispoziţia lui „S.” pR.au de la A.şi U. o parte din sumele de bani încasate de aceştia de la prostituate şi le predau lui „S.C.” ...”

Aceleasi aspecte le-a subliniat si inculpatul I.D.cu ocazia audierii sale din data de 14.09.2005, care precizează: ,,… A. şi F. erau oamenii lui S., prin intermediul cărora se colectau bani de la prostituate şi prin care le mai transportau pe prostituate.” De asemenea, cu ocazia audierii din data de 25.05.2006, inculpatul I.D. zis ,,J.”, declară:

,,… Pe I.A. îl cunosc de mult timp şi din discuţiile cu acesta am aflat că, alături de F. şi A. D.desfăşoară activităţi de proxenetism sub directa coordonare a lui S.C.. Cunosc faptul că persoanele menţI.ate mai sus îl ajutau pe S. în activitatea de proxenetism încă din anul 2000, având ca sarcini transportarea şi supravegherea prostituatelor în discoteca B-O.şi H.. Deoarece eram prieten cu I.A. am ieşit de multe ori împreună în diverse discoteci şi uneori acesta îmi spuN.că trebuie să plece mai devreme întrucât trebuia să transporte prostituatele lui S. în locaţiile unde se întâlneau cu clienţii pentru a întreţine relaţii sexuale.”

Aspectele expuse mai sus au fost confirmate si de către martorul cu identitate protejată O.L.care, la data de 08.06. 2006, a declarat următoarele:

,,…În acea perioadă principala sursă de venit a lui S. era acordarea împrumuturilor băneşti cu camătă. Pe parcurs, devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că desfăşura activităţi de proxenetism, fiind ajutat de oamenii din subordiN.sa, care aveau trasate sarcini concrete în acest sens. Persoanele de încredere la care am făcut referire erau ,,A.”, ,,A. B.” şi ,,F.”. Cunosc că aceste persoane aveau ca sarcini coordonarea activităţii de prostituţie a mai multor tinere care aparţineau lui S. şi care erau ţinute de acesta în vila sa situată pe ................... …”A.” era persO. desemnată de „S.” să strângă banii de la prostituate. …”A.” primea un procent de 20-30% din banii obţinuţi din activitatea de prostituţie.”

Aceleaşi afirmaţii le-a făcut si martorul cu identitate protejata T.I. în declaratia sa data în fata instantei de judecata in sedinta publica din data de 25.11.2008, arătând că: ” Un anume sofer pe nume A. avea rolul sa duca fetele la discoteca si sa le aduca acasa . Statea si in parcare sa le supravegheze pe fete, sa supravegheze numarul de clienti si banii ii incasa A..

In acelasi sens a declarat martorul si cu ocazia audierii sale la urmarirea penala in data de 09.08.2005 . ,,… A. pe care l-am indicat

din planşe foto era şoferul lui S.C. transporta prostituatele acestuia, le coordona activitatea şi se ocupa ca banii obţinuţi de acestea din întreţinerea de raporturi sexuale să ajungă la S.C..”

PersO. de sex masculin pe nume „A.”, la care am făcut referire mai sus, era un şofer al lui S.C. care a asigurat, în perioada 2000 – 2004, până la arestarea lui B.V., transportarea prostituatelor acestuia la discoteca H., unde-şi racolau clienţii, cu care întreţineau raporturi sexuale contra unor sume de bani. „

Si martora P.C. l-a inclus pe inculpat în gruparea de proxeneţi care acţI.au în “H.” arătând că: ,,…Dintre proxeneţii din discoteca „H.” îi cunosc pe următorii: A.C., „G.”, fratele A., U.C., B.I. zis „B.C.”, G.E. zis „E.C.”, „P..”, vărul fraţilor V., J., G.Ş.zis „S.l”, „S.”, „D.”, „F.”, „T.”, „P.”, „C.”, „C.”, „M.”, „A.”, „R.”, I.„L.”.”

De altfel, inclusiv fraţii B., aflaţi în stare de arest, precum şi în faza de judecată, la acea dată, l-au inclus în convorbirile lor ...”pe unu A. – din banda noastră”......, aşa cum a rezultat din convorbirea telefonică purtata la data de 27.05.2005 între B.V. şi B.I..B.V.:- Da.B.I. :- Ce faci, mă? B.V.:- (neinteligibil) B.I. :- Ce zici? B.V.:- Nu, nu. Eram cu D.(neinteligibil) D. Şi i-am zis să dea mai tare rA.oul. Tu ce faci? B.I. :- Ce dracu’! Uite eu am vorbit cu avocatul mau devreme. Mi-a zis că ai fost la tribunal.B.V.:- Da, da. B.I. :- Ce vor ăştia? Să unească dosarul cu S.? B.V.:- Nu, mă. Să… Sunt astea, dosarele de proxenetism să le unească pe 17. Ăla cu tine e pe 10. B.I. :- Aşa. Şi ce vor să facă cu noi? B.V.:- Cum ar fi astea de proxenetism, care e cu A.de sunt eu implicat în ele.B.I. :- Aşa. B.V.:- Să le unească pe 17. B.I. :- Aha. B.V.:- Nu, că a vorbit bine de data asta preşedinta. A zis că nu se face la tribunal nici un dosar de crimă organizată …B.I. :- Da. B.V.:- Şi că ea nu condamnă decât pe cine e vinovat. Cine nu e, n-o să fie condamnat. B.I. :- Că cine? Că cine nu e vinovat, nu o să fie condamnat? B.V.:- Cum?B.I. :- Că cine nu e vinovat, nu o să fie condamnat?

B.V.:- Da, aşa a zis. B.I. :- Da. Bine. B.V.:- Şi sunt fraierii ăştia pe aicea, tot sapă, îl caută pe unu’ A. din banda noastră, ştii. E unu’ (omu’) aicea la IGP. .... B.I. :- Da.B.I. :- L. ce mai zice? B.V.:- I-am zis, dacă-l scote ăştia, să nu mai dea drumu’. Pe M. l-a chemat pe la ei .B.I. :- Aha. Şi? B.V.:- Să nu-şi schimbe declaraţiile, că M. (?) şi-a schimbat declaraţiile, că…B.I. :- Pe M. (n.n. inculpatul G.C.)? B.V.:- Da. B.I. :- Dă-i dracu’ de aici, de vânzători! Toţi. Să vedem, mă, ce facem. Ai înţeles?B.V.:- Cu G. să nu mai vrăjeşti. Că l-a sunat pe avocat după telefonul ăla. B.I. :- Mamă! B.V.:- Şi G. are telefonul ascultat.

Despre rolul inculpatului I.A. în relaţia acestuia cu „S.C.”, s-a făcut discuţie şi în audierea înregistrată audio-video dintre „P.” şi inculpatul D.S., la data de 14.05.2005, care desi s-a considerat că este o declaraţie luată neprocedural, totusi aspectele de fapt relevate în cuprinsul ei se coroborează cu celelalte probe procedural administrate, astfel incat instanta a apreciat-o ca fiind relevantă.

Martora cu identitate protejată N.P., fiind audiată la data de 17.06. 2005, în legatura cu inculpatul I.A. a declarat următoarele: ,,...Prezentându-mă astăzi la sediul parchetului, am indicat din planşe foto, mai multe persoane despre care ştiu că au fost implicate în activităţi infracţI.ale.

Astfel, l-am indicat pe un anume „A.”, despre care cunosc că în perioada în care am început să mă prostituez în discoteca H., era şoferul lui S.C. şi N.C. şi se ocupa totodată de prostituatele acestora, în sensul că le transporta la discotecă, le asigura protecţia şi se ocupa ca banii obţinuţi de fete din întreţinerea de raporturi sexuale să ajungă la N. ori la S.C..Ştiu că două fete, pe nume L.zisă şi L., prostituata lui Ş.S.l şi N.prostituata lui G.a lui B. au fost răpite de A.şi de gruparea ei. Fetele au fost introduse cu forţa într-un autoturism de U. şi A., care era condus de A.. Răpirea a fost chiar observată de nişte poliţişti de la secţia de lângă H., însă nu au intervenit ca urmare a faptului că la autovehiculul lor s-a deplasat C.B. şi le-a dat o „şpagă”. Am văzut cum B.le-a dat nişte bani, după care au plecat cu vehiculul pe care-l conduceau.”

In concluzie, instanţa de fond - deşi inculpatul a negat în cursul cercetării judecătoreşti participarea sa infractI.ala pe segmentul proxenetismului, in cadrul grupului organizat condus de fratii B.V. si B.I. – a apreciat că probatoriul administrat în cauza a demonstrat contrariul.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului I.A., care in perioada anilor 2000-2005 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B. V., in scopul de a obtine foloase materiale din savarsirea de infractiuni, din cele prev. de art. 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, întruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art. 7 alin.1-3 din Legea 39/2003.

A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului I.A. in raport de fapta dedusa judecatii, astfel incat a dispus condamnarea acestuia in baza art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003 la o pedeapsa cu inchisoarea, la a cărei individualizare a avut in vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si personale ale săvârsirii faptei.

Astfel, tinand cont ca din actele in circumstantiere depuse la dosar a rezultat ca inculpatul intr-adevar este bolnav de SIDA si, totodata, avand in vedere pozitia sa de simplu executant in cadrul gruparii infractI.ale organizate, dar si imprejurarea ca a fost coO.nt cu organele de urmarire penala in fata carora a dat detalii referitoare la structura si compO.nta grupului infractI.al organizat din care facea parte, fiindu-i aplicabile astfel dispozitiile de favoare prev. de art 9 alin.2 din Legea 39/2003, instanta s-a O.at către o pedeapsa de 3 ani inchisoare, respectiv usor peste minimul special prevazut de textul incriminator, data fiind durata suficient de indelungata in timp in care inculpatul a actI.at in cadrul grupului de crima organizata al fratilor B..

Retinerea art.9 alin 2 din Legea 39/2003 s-a făcut de catre instanta in aceleasi conditii ca si pentru inculpatul I.D., respectiv prin inlaturarea declaratiei date in fata instantei (care a fost apreciată ca fiind nesincera) si luarea in considerare a declaratiilor date de catre inculpat pe intreg parcursul urmaririi penale, unde a infatisat aspecte relevante legate de membrii gruparii infractI.ale si rolul avut de acestia in cadrul grupului de crima organizata.

De asemenea, instanţa a reţinut din fişa de cazier a inculpatului ca acesta nu este recidivist, întrucât condamnarea de 2 ani închisoare la S.S.M.R conform art.3 din Legea 47/1977 pentru savarsirea infractiunii prev. de art.208 -209 lit.a,e,g Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 si art 99 Cod penal, nu poate fi avuta in vedere ca prim termen al recidivei conform disp.art.38 Cod penal, fapta fiind savarsita in minorat, pe de o parte, iar pe de alta parte s-a implinit si termenul de reabilitare până la momentul punerii in miscare a actiunii penale în cauza de fata si în

dosarul.nr.801/2005 al I.C.C.J. unde inculpatul este cercetat pentru savarsirea infractiunii de proxenetism prev. de art.329 alin.1 Cod penal cu aplic. art 41 alin. 2 Cod penal.

Considerând că inculpatul, datorită circumstanţelor personale, indeosebi cele legate de starea de sA.tate, dar si de faptul că pentru reeducarea sa si atingerea tuturor scopurilor pedepsei prev. de art 52 Cod penal nu este necesar ca executarea pedepsei de 3 ani inchisoare sa se faca in regim de detentie, instanta, in baza art 81 si 82 Cod penal, a suspendat conditI.at executarea pedepsei aplicte inculpatului, pe durata unui termen de incercare de 5 ani.

Inculpatul B.R.C.In ceea ce il priveste pe inculpatul B.R.C. instanta a retinut ca

acesta a facut parte din gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V. în perioada 2003-2004, implicandu-se alaturi de ceilalti membrii ai acestei grupari in savarsirea unor diverse infractiuni, indeosebi indreptate contra patrimoniului si libertatii persoanei, folosind adeseori violenta fizica si psihica.

De asemenea, din probele dosarului a mai rezultat că inculpatul B.R.C. alaturi de inculpatul M.. a derulat si activitati de proxenetism in cadrul discotecii H., asigurând transportul si protectia prostituatelor la discoteca ori la clientii racolati de acestea, obtinand foloase materiale de pe urma acestor activitati.

Despre inculpat, martora cu identitate protejata N.P. arata, cu ocazia efectuării unei recunoasteri de pe plansa foto ca ” „J.” (n.n. I.D.) si R.(B.R.C.), erau oamenii A.i pe care, de asemenea, ii folosea la actiuni violente ”.

Implicarea infractI.ala a inculpatului B.R.C. in cadrul grupului de proxeneti ce actI.a la Discoteca H.a fost relevata si de imprejurarea ca a participat împreună cu inculpatii M.. si U. C., precum si cu numitii G.S.si M. la rapirea martorelor U.N., C.A.si C.V., intr-o dimineata din L. iunie 2003, în jurul orelor 3.00, cand fetele plecau de la discoteca. Scopul acestui demers era de a-l obliga pe proxenetul lor, numitul M.P.zis T. de a plati taxa de protectie fata de inculpatul B.V. prin intermediul sorei sale, inculpata S.A., taxa perceputa de catre respectivii inculpati de la toti ceilalti proxeneti care actI.au in Discoteca H..

Pentru aceasta faptă o parte din participanţi, respectiv B.V., U.C.si S.A., au fost condamnati prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, rămasă definitivă prin decizia penală nr.769/4.03.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

In ceea ce îl priveste pe inculpatul B.R.C., din fişa de cazier actualizată, depusă la dosar în data de 17.11.2008, a rezultat că la data de 13.12.2005 s-a pus in miscare actiuN.penala împotriva sa pentru

infractiuN.prev.de art.189 alin.1,2,5 Cod penal si art.329 alin.1 Cod penal cu aplic art 41 alin 2 Cod penal.

Aspecte legate de activitatea infractI.ala a inculpatului B.R.C. au fost relevate in declaraţia din data de 14.09.2005, de inculpatul I.D. zis ,,J.”, care a declarat:

,,... Tot în această perioadă, A.C. a hotărât să trimită mai multe tinere în Elveţia, pentru a practica prostituţia.... În acest sens, în L. martie sau aprilie A.împreună cu „U.” au transportat trei tinere în Elveţia, cu un …….. (n.n. activităţi confirmate şi de verificările efectuate în evidenţele poliţiei de frontieră aflate la dosarul cauzei). Aceste tinere se numeau: V., C. şi V.P.. Ulterior, întrucât se scoteau profituri serioase, au mai fost transportate şi alte prostituate pe nume: A.M.(n.n.martora G.A.M.), „C.” (n.n. martora P.L.), G., E. şi A.. Aceste tinere au fost transportate de către fratele A., „G.”, I.M., R. şi U..

Cunosc personal toate aceste aspecte întrucât l-am însoţit şi eu pe „U.” în Elveţia, stând cu acesta o lună de zile.

PersO. care are în prezent grijă de prostituatele C.C.în Elveţia este unul din membrii „brigăzii” A. C., rămas în libertate, pe nume „R.”.

Apartenenta inculpatului B.R.C. la gruparea de proxeneti a inculpatei A.S. a rezultat si din menţiunile cuprinse in procesul – verbal de confruntare din data de 06.10. 2005 dintre inculpatii I.D. zis ,,J.” şi G.E. zis ,,C.”, ambii proxeneţi din gruparea A.S., unde se sustine cu aceasta ocazie ca „Din brigada A. C.mai făceau parte următoarele persoane: ,,C.B., U., M., G.Ş., R.…”.

Fiind audiată la data de 19.04.2005, martora P.C., l-a mentI.at pe inculpatul B.R.C. zis R. ca fiind un membru al brigazii de proxeneti loiali inculpatei S.A..

La data de 16.05.2006, martorul cu identitate protejată S.Z., a afirmat:

,,... A.coordona o vastă reţea de prostituţie la discoteca H. care avea reputaţia unei adevărate ,,mine de aur”, datorită faptului că era frecventată numai de cetăţeni străini .

În această activitate, A.era ajutata de fratele său „G.”, U., „J.”, M., I.„L.”, „C.” B.(membru important al grupării, care avea că sarcina şi cultivarea relatiilor cu politia), S., „C.”, M. şi „R.”.

Acelaşi martor, fiind audiat in fata instantei de judecata, a confirmat cele relatate pe parcursul urmaririi penale arătând inclusiv despre asa-zisa O.tiune „L.” prin care inculpatul B.V. a recrutat cca. 20 de fete care sa se prostitueze in folosul sau. Implicarea infractI.ala devotata C.C.a inculpatului B.R.C. a rezultat si din imprejurarea relatata de martorul cu identitate protejata C.V., care a sustinut ca el este cel care o sprijiN.pe inculpata S.S., cu ocazia retinerii sale de catre organele de politie in cursul anului 2004.

In acest sens, relevantă a fost apreciată declaratia data de acest martor cu ocazia efectuarii unei recunoasteri de pe plansa foto, unde l-a pozitia nr. 5 l-a identificat pe inculpatul B.R.C. zis J. si despre care a aratat urmatoarele:

„Despre „J.” cunosc că era unul din apropiaţii lui S.A., zisă „A.C.”, pe care o sprijiN.în supravegherea prostituatelor acesteia.

Pe acest „J.” l-am văzut de mai multe ori venind la şedinţele de judecată, însoţind-o pe S.S. zisă „M.C.”, aceştia recurgând la intimidarea şi ameninţarea persoanelor prezente în sala de judecată.

Cunosc faptul că „J.” a fost cel care o sprijiN.pe S.S. pe holul tribunalului când aceasta a fost reţinută în cursul anului 2004, imagini care au fost difuzate şi pe cA.lele de ştiri.”

De altfel, si din interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul B.V. si S.S. a rezultat apartenenta acestui inculpat la grupul infractI.al organizat condus de fratii B., relevant fiind un pasaj convorbirea telefonică care a avut loc la data de 11.06.2005, in care cei doi au discutat urmatoarele:B.V. :- Da.S. S.:- Care le lua p-astea seara.B.V. :- Da. S. S.:- A fost chemat la Parchet mamă, auzi că ce declaraţii nasoale şi vorbea prin oraş :< Ce bă, hapsânii ăia? Că dacă ăia nu se băga în H. noi trăiam bine acolo şi făceam şi dregeam>, ştii, lu' R., ştii?B.V. :- Îhî.S. S.:- Şi R. i-a spus:< Nu D., io numai băgam, mă bag cu ei, nu niM.>, ştii? Că să nu …tăbare pe el, ştii?B.V. :- Da.S. S.:- Şi R. a venit şi mi-a spus, mamă. Zice:< AoL., tanti M.d-abia aştept să vină acasă să-i spună pe toţi>, că el pe toţi îi însemnează prin oraş. Ştii?B.V. :- Da, da, da, da. S. S.:- Pe toţi îi are, zice:<Îi pun aşa, îi scriu pe listă>, zice, <Îi zic lu' G.. :”Trece-l şi p-ăla, trece-l şi p-ăla.”>. Zice <Şi când or veni acasă că să ştie cu cine….>.B.V. :- Cel mai bine.

Si martora cu identitate protejata S.L., in declaratia sa, data in sedinta publica din 25.11.2008, a declarat ca a auzit despre numele lui B.R.C., fiindu-i cunoscut in contextul discutiei care se refera la proxenetismul derulat în cadrul Discotecii H.de catre ceilalti inculpati, respectiv U. C., G.E., G.S., B.I., M.., S.A..

Martora a mai relevat si imprejurarea ca toti acesti proxeneti erau avizati de catre inculpata S.S., care cunostea cand se organizau razii de catre politie si ii prevenea, pentru a nu fi prinsi in flagrant.

Martorul cu identitate protejata C.V. a declarat in sedinta publica din data de 25.11.2008 că „Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar toti acestia ”J.” (n.n. inculpatul I.D.), ”L.” (n.n. inculpatul P.A.), ”J.” (n.n.inc B.R.C. ) ascultau orbeste ordinele lui B.V. si se ocupau de femeile lor pe care le duceau, le transportau; J. chiar si in prezent se ocupa de fetele cazate la ............”.

Prima instanţă a concluzI.at că apartenenta inculpatului B.R.C. la gruparea infractI.ala organizata condusa de fratii B.I. si B.V., pe segmentul de activitate ce viza proxenetismul desfasurat indeosebi la Discoteca H.si in strainatate, dar si intreprinderea unor actiuni in forta,cu scop de intimidare atunci cand i se cerea acest lucru, a fost deplin dovedită.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B.R.C.,astfel cum a rezultat din prezentarea de mai sus, care in perioada anilor 2003-2004 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale din savarsirea de infractiuni, din cele prev. de art. 2 lit.b pct.1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 7 alin.1-3 din Legea 39/2003.

A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului B.R.C. in raport de fapta dedusa judecatii, astfel incat a dispus condamnarea acestuia in baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare au fost avute in vedere criteriile generale prev. de art 72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, din fisa de cazier judiciar s-a reţinut că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior pentru savarsirea vreunei fapte penale, fiind, deci, la acest moment necunoscut cu antecedente penale. Astfel, instanta s-a O.at la un cuantum al pedepsei îndreptat spre minimul special prevazut de lege, astfel ca in baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, l-a condamnat pe inculpatul B.R.C. la pedeapsa de 5 ani inchisoare.

In alegerea acestui cuantum minim al pedepsei instanta a avut in vedere si actele in circumstantiere depuse la dosar, dar a tinut cont totodata si de imprejurarea ca pe parcursul urmaririi penale s-a sustras de la cercetare, fiind dat in urmarire generala si trimis in judecata in lipsa, incercand sa intimideze partile implicate in cauza in diverse calitati pentru a da declaratii necorespunzatoare adevarului si neincriminante la adresa inculpatilor cercetati in cauza de fata, iar cand s-a prezentat in instanta pentru a fi audiat a dovedit nesinceritate, negand total savarsirea faptei de care este acuzat.

In ceea ce il priveste pe inculpatul S. M.., instanta a retinut ca acesta a facut parte din gruparea de proxeneti organizata, condusa de inculpatii B.I. si B. V., insa ocupa o pozitie superioara incontestabila, demonstrata prin faptul ca se bucura de oarecare independenta, fiind mai apropiat in activitatea sa de C.T.., care a fost cercetata si condamnata ca si inculpatul S.M., pentru proxenetism si trafic de persoane în dosarul nr 28733/3/2005 prin sentinţa penală nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penală nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J..

Prin aceasta hotarare s-a statuat, cu autoritate de lucru judecat, ca cei doi au pus bazele unei grupari infractI.ale din a carei activitate sa traga foloase materiale, prin exploatarea activitatii de prostitutie a unor persoane de sex feminin, dintre care unele erau minore.

Astfel, în fapt, s-a retinut ca partea vatamata M.I. M.a fost ”cumparata” de inculpatul S.M. in L. noiembrie 2003 de la un alt proxenet, D.V., iar la randul sau inculpatul S.M. a transferat-o mai departe numitei C.T.. tot in scopul exploatarii ei prin prostitutie. Pentru aceasta fapta inculpatul S.M. a primit o pedeapsa de 6 ani inchisoare, instanta gasindu-l vinovat de savarsirea infractiunii prev. art.13 alin.1 din Legea 678/2001.

De asemenea, prin aceeasi hotarare judecatoreasca ramasa definitiva s-a mai stabilit ca inculpatul, actI.and in baza aceleiasi rezolutii infractI.ale, in perioada anilor 2001-2004 a recrutat, a indemnat, a inlesnit si a tras foloase din practicarea prostitutiei de catre mai multe persoane de sex feminin, si anume: C.O.., B.L., U.N., P.A.A.. Pentru aceasta infractiune inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani inchisoare in baza art 329 alin. 1 si 2 Cod penal cu aplic art 41 alin 2 Cod penal.

Totodată s-a hotărât cu autoritate de lucru judecat, ca inculpatul a savarsit si infractiuN.de santaj fata de partea vatamata P.A.A. si a fost condamnat la pedeapsa inchisorii de 2 ani si 6 luni, in baza art.194 alin.1 Cod penal, retinandu-se ca în perioada decembrie 2002 – februarie 2003 a determinat-o, prin amenintari, pe partea vatamata P.A.A.sa plateasca suma de 5.000 dolari pentru a i se permite sa se retraga din activitatea de prostitutie.

Aceste aspecte, fiind deja solutI.ate, conform principiului de drept «res judicata pro veritate habetur» au fost insusite de instanta de fond care nu a mai insistat in dovedirea lor, ci a tinut seama de ele in aprecierea de ansamblu pe care a făcut-o asupra faptei de apartenenta la un grup infractI.al organizat a inculpatului S.M., ce face obiectul prezentei cauze.

Legaturile infractI.ale ale inculpatului S.M. cu ceilalti membri ai gruparii infractI.ale organizate conduse de inculpatii B.V. si B.I. au

rezultat din declaratia martorei C.T.., care a relatat o imprejurare in care se negocia cumpararea unei fete contra sumei de 1000 dolari, bani pe care inculpatul S.M. trebuia sa ii inmaneze inculpatului B.V. pentru o anume ”S.” (n.n. prostituata).

Se exemplifică în acest sens cu discutiile telefonice purtate pe acest aspect intre inculpatii P.A. si S.M. la data de 16.03.2004 :P.A.: Da, mă, sunt cu S. (n.n. B.V.) aia, na! Şi vezi ce-i bagi lui ăsta, că...S.M.: La Da Vinci?P.A.: La Da Vinci, lângă Da Vinci acolo, la Academia de Biliard.S.M.: Academia de Biliard, acolo, da.P.A.: Dar dacă îi dădeam întâlnire la OMV, la …., se simţea fraierul prost şi poate nu venea. El a zis că a avut o discuţie cu cineva. Deci, nu ştie nimic de tine înainte, nu?S.M.: Nu ştie absolut nimic. Cum?P.A.: Ştii? Am avut o discuţie, dar de ce-mi închidea telefonul mie? E dubios.S.M.: Nu, frate, nu ştie niM. de mine. Eu nu mă m-am băgat în seamă cu el, eu îmi bag p--a!P.A.: Tu-l găseşti, tu îţi vezi „porcul”.S.M.: Da.P.A.: Şi atunci ţi-l judeci: Ce cauţi, mă, L.? Mă iei pe mine, mă înjuri.S.M.: Da.P.A.: „Ce cauţi cu <porcu> meu”? Şi eu atunci o să-i spun: N-am, mă, ăsta e tovarăşul meu şi ăsta ţi l-a adus.S.M.: Da.P.A.: La el e „porcul”. Nu-l ţin eu.Ulterior inculpatul S.M. discuta cu inculpatul B.V. in continuarea aceleiasi chestiuni:S.: L. o să spună: Stai, mă, să-1 sunăm pe S. şi tu...S.M.: Dar bineînţeles.S.: Pretenţiile sunt mari. Şi eu zic: Lasă-l, că-i al meu. Cât vrei, 500? Da.S.M.: Da.S.: Să dea şi el o mie.S.M.: Nu, măi. Băi, lasă-l, bă, aşa. Nu aşa, mă. Băi, S.!S.: Da.S.M.: Păi, nu aşa, mă. Băi, din prima zic o mie. Şi tu spui: Băi, stai puţin. Băi, M..... Nu. Zic 1.500. Bă, dă-te în morţii tăi, cum să dăm o mie cinci sute... Băi, M..E, lasă-l că-i al meu, frăţioare, e sub aripa mea, cutare. Lasă-l şi tu la 1.000 şi-ţi dă banii băiatul în 2-3 zile, m-ai înţeles?S.: Da, da.

Fiind audiat la data de 04.07.2005, in legatura cu apartenenta inculpatului S.M. la gruparea de proxeneti condusa de inc. B.I., inculpatul I.A., a declarat urmatoarele: ...”Şi S.M. făcea parte din antuR., el aflându-se cu S. pe poziţii de respect reciproc. Ştiu că S.solicitat într-o ocazie lui

S.C. eliberarea unor prostituate ale unui proxenet pe care nu mi-l mai amintesc”…

Deşi inculpatul S.M. a neagat acuzatia de apartenenţă la grupul infractI.al organziat condus de B.V., totusi se baza la nevoie pe influenta acestuia, recunoscandu-si in acest mod subordonarea in fata liderului incontestabil, respectiv a inculpatului B.V..

Aceste aspecte au fost evidentiate si in cuprinsul declaratiilor martorilor cu identitate protejata, audiati in sedinta publica din data de 25.11.2008.

Astfel, martorul T.I., arata ca „Nici o fata de la Discoteca H.nu putea sa vina fara proxenet. S.M. avea sub protectie rusoaice... S.M. le avea pe L., O.., T. ,N.. S.era in antuR. cu S. C.; Stiu ca S. avea prostituate rusoaice pe care i le dadea lui ”L.” (n.n. inculpatul P.A.) sa le bage la combinatie”.

In acelasi sens au fost si declaratiile martorului date la urmarirea penala la data de 09.08.2005:

…”Unul din protejaţii lui S.C. era P.A. zis „L.”, proxenet care le avea drept prostituate pe „G.”, „P.” şi „E.”. Totodată, „L.” mai apela şi la prostituatele cunoscute drept „rusoaice”, care se aflau sub controlul lui S.M.”…

...„Într-una din situaţii, pe fondul unor neînţelegeri cu un alt proxenet, cunosc că S.M. i-a solicitat lui S.C. să intervină şi să-l determine pe acesta să adopte un comportament adecvat şi să nu mai exercite violenţe asupra unora dintre prostituatele lui S.”…

Despre subordonarea tuturor proxenetilor, care actI.au in acest segment infractI.al, martora G.D. a declarat in sedinta publica din 25.11.2008, urmatoarele: „Toti proxenetii care aveau fete la H.plateau taxa la A., fara exceptii”,inculpata S.A. fiind sora si totodata colaboratoarea de baza a inculpatului B.V. pe linie de proxenetism.

Activitatea de proxenetism, insa nu era singura ocupatie infractI.ala a inculpatului S.M., din probele dosarului rezultand ca acesta l-a santajat pe cetateanu italian R.A. cu o fotografie compromiţătoare, faptele fiind urmatoarele:

În L. februarie 2004, inculpatul B.V. a trimis un grup de patru indivizi pentru a recupera o fotografie compromiţătoare pentru un ceţăţean italian, pe nume R.A., de la un fost angajat al acestuia căruia îi datora o sumă de bani. Unul dintre recuperatori (n.n. B.G.I.) s-a recomandat ca fiind nepotul lui „S.C.”, moment în care, fostul angajat, în persO. numitului S.M.., care avea în posesie respectiva fotografie, (sau mai multe după cum rezultă din conţiN.l unor convorbiri telefonice), a solicitat să vorbească cu B.V. căruia i-a transmis că este naşul lui inc. S.M..

Referitor la aceste aspecte, fiind audiat la data de 13.02.2006, martorul S.M.a declarat:

...”Imediat după discuţia telefonică cu B.V. am fost sunat pe telefonul meu mobil cu nr.0722 440 18 de către M.S., care la rândul său fusese sunat de B.V.. Acesta mi-a transmis că indivizii care veniseră la mine (n.n. domiciliul martorului) erau oamenii lui B.V. şi să le dau acestora o fotografie”.

Referitor la aceeaşi acţiune de recuperare, la data de 20.02.2004, S.M. a discutat cu B.V. următoarele:...S.M.: Auzi, S.?B.V.: Da.S.M.: Păi, ia-1 pe I. (n.n. B.G.I.) de acolo acuma...B.V.: Aşa.S.M.: Că să plece omul de acolo şi îl aduc eu pe M. mâine sau poimâine îl aduc eu la discuţii cu tine.B.V.: Da, dar să le dea pozele alea sau ce trebuie să le dea.S.M.: A! Deci, să-i dea alea două poze?B.V.: Da, mă. Ăsta pleacă... Bă, ăsta a făcut nişte poze, nu ştiu cu ce-1 ameninţă...… S.M.: Păi, noi cum mai luăm banii, dacă-i dă pozele?B.V.: Da, mă. A, nu. Păi, hai să-ţi spun ceva.S.M.: Da.B.V.: Noi putem să-1 luăm pe om oricând. Ce depinde de două poze? Că până la urmă ăla... pozele eG.cu zero. … B.V.: Păi, ce? Să oprească o poză omul... S.M.: Aşa, da. B.V.: Să oprească în secret. D., nu mai e, asta e.S.M.: Da, da, da. Şi o poză rămâne în continuare să facem noi ce avem de făcut. B.V.: Da.S.M.: Ei, atunci spune-i tu lui I. că-i dă numai o singură poză.B.V.: Da.S.M.: Şi trebuie să ne rămână şi nouă o poză de... în continuare.

Aşadar s-a reţinut că după ce recuperau fotografia italianului, atât B.V., cât şi S.M., urmau să-l şantajeze pe acesta cu un duplicat al pozei respective, în scopul obţinerii de foloase materiale.

În continuare, la data de 20.02.2004, inculpatul S.M. a fost apelat de M. (n.n. S.M.) cu care a discutat următoarele:S.M.: Da, M.e.M.: Da, mă.

S.M.: S-a rezolvat, da?M.: Da. A zis omul în final: Dom 'ne, văd că nu ne înţelegem. Nu ştiu ce ţi-a promis Simireanu, dar să moară familia mea, dacă nu-l laşi în pace, de nu deranjez pe toată lumea eu.S.M.: I..M.: Da. Şi mă duc la S. acasă eu acuma, să vorbesc cu el, să vedem care e treaba. Erau două maşini afară, mă.… M.: Dar cine-i I. (n.n. B.G.I.) ăsta?S.M.: E omul lui ăsta. Ce-ai vrea să facă? E satelitul lui ăsta. Ce-ai vrea să facă?M.: Da? S.M.: Oamenii pentru 100 dolari, M.ică, se duc în cap. Spre exemplu: ia 1.000 dolari acuma şi sunt 10 inşi. Iau câte 100 dolari fiecare.… S.M.: Asta este. Acum asta a ieşit şi vedem ce facem, ce o zice şi ăsta şi poate duminică ne vedem cu toţii, facem o discuţie şi cu asta am terminat problema şi-1 arde ăsta pe partea ailaltă pe Albert. Stai cuminte, că peste S. nu trece nici unul. M-ai înţeles? Deci, ei sunt sateliţii lui ăsta, ştii? Ai înţeles?M.: Da, da.… S.M.: Păi, cum? Omul prieten cu N., cu A.. Ai înnebunit la cap? Ce eşti tu? Ăsta m-a sunat... Prima dată m-a sunat N. şi pe urmă m-a sunat S.. Dom 'ne, e naşi-tu, cine-i omul?… S.M.: Şi atunci am zis: Gata, mă — zic - opreşte tu. Zice: Dă-le, bă, la ăia o poză, să-şi ia şi ei 1.000 dolari de la om, că au fost acolo, să vadă că a fost acolo şi imediat noi ne întâlnim şi vorbim pe ale noastre, să mai avem şi noi o poză. Ai înţeles?M.: îi mai dăm şi noi, dă-1 în morţii mă-sii!S.M.: Păi, da. Şi să ne dea nouă 4-5.000 dolari şi facem frăţie, nu?M.: Da.

Rolul şi legăturile inculpatului S.M. au fost susţinute şi de declaraţia din data de 14.09.2005, a inculpatului I.D., care arăta următoarele: …”În continuare P.A., zis „L.”, împreună cu S.M., răspundea de coordonarea a unei anumite părţi, (cea care nu avea legătură cu H.l) a activităţii de proxenetism a C.C.”…

In acelasi sens a fost si declaratia martorului M.P.zis „T.” care, la data de 02.09.2005, a relatat următoarele: ….”Cunosc faptul că încă din perioada 1997-1998 C.T.. zisă „T.”, S.M. Şi P.A. zis „L.” coordonau activitatea de prostituţie a mai multor tinere printre care şi minore din ţară şi din Republica Moldova, dintre care amintesc pe: B.L. si C.O... Ulterior,

respectiv după anul 2000, cei trei au coordonat activitatea de prostituţie şi numitelor: U.N.din Republica Moldova, P.A.A.si M.M. I.a”…

Instanţa de fona a concluzI.at că apartenenta inculpatului S.M. la grupul infractI.al condus de fratii B.I. si B.V. a fost pe deplin dovedita de materialul probator administrat pe parcursul intreG.i proces penal.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S.M., astfel cum a fost descrisa pe larg mai sus, care in perioada anilor 2002-2004 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B. V., in scopul de a obtine foloase materiale din savarsirea de infractiuni, din cele prev. de art. 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003.

A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului S. M.. in raport de fapta dedusa judecatii, astfel incat a dispus condamnarea acestuia in baza prevederilor art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 la o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare a avut in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

Instanta a avut in vedere faptul ca din fisa de cazier judiciar a inculpatului a rezultat ca acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind anterior condamnat la 2 ani inchisoare cu suspendarea conditI.ata a executarii ei, conform art 81, 82 Cod penal pentru savarsirea infractiunii prev. de art 257 Cod penal rap la art 6 si 61 alin.1 din Legea nr.78/2000 prin sentinţa penală nr 36/17.03.2006, a Tribunalului Militar Bucuresti.

De asemenena, din fişa de cazier a mai rezultat ca inculpatul a mai fost condamnat prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitivă prin decizia penală nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J., la o pedeapsa de 6 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod penal cu aplic.art 71-64 lit.a si b Cod penal pentru savarsirea infractiunii prev.de art.13 alin.1 din Legea 678/2001 si totodata la pedeapsa inchisorii de 5 ani si 5 ani intericerea drepturilor prev.de art 64 lit.a si b Cod penal pentru savarsirea infractiunii prev de art 329 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic art.41 alin.2 Cod penal, precum si la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art.194 alin.1 Cod penal cu aplic.art 71-64 lit.a si b Cod penal.

Din mai sus arătate rezultă ca aceste fapte au fost savarsite in concurs real cu infractiuN.dedusa judecatii in cauza de fata, toate trei fiind savarsite inainte de data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, respectiv inainte de 04.03.2008.

Astfel, perioada de desfasurare a intregii activitati infractI.ale a inculpatului s-a derulat intre anii 2002-2004, iar infractiunile de proxenetism, santaj si trafic de persoane pentru care a fost definitiv judecat si condamnat inculpatul prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, au fost savarsite in perioada decembrie 2002-februarie 2003 si 2001-martie 2004, faptele fiind deci concurente.

La stabilirea cuantumului pedepsei pentru infractiuN.ce face obiectul sesizarii instantei in acest dosar instanta a avut in vedere că inculpatul are o bogată si indelungata activitate infractI.ală pe mai multe segmente, dar in special in domeniul proxenetismului si traficului de persoane, fiind oarecum independent in alegerea modalitatilor concrete de actiune, dar integrandu-se si bazandu-se totodata pe gruparea infractI.ala organizata condusa de fratii B..

Astfel, cuantumul pedepsei aplicate inculpatului a fost peste limita inferioara, mergand pA. la 7 ani inchisoare, cu luarea in considerare a pozitiei sale importante si a perseverentei infractI.ale de care a dat dovada in timp.

Prima instanţă a constatat ca fapta dedusa judecatii în prezenta cauza se află in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasă definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J..

Astfel, au fost descontopite pedepsele, principala si complementara, rezultante, respectiv pedeapsa inchisorii de 6 ani si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 5 ani, în pedepsele compO.nte, pe care le-a repus in individualitatea lor, şi anume:

- o pedeapsa de 6 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a si b Cod penal, pentru savarsirea infractiunii prev de art 13 alin 1 din legea 678/2001;

- o pedeapsa de 5 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit.a si b Cod penal, pentru savarsirea infractiunii prev. de art 329 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 41 alin 2 Cod penal.

- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 Cod penal.In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite

pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art. 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 5 ani.

Cu privire la inculpatul S.G.A. instanta a retinut ca in perioada ianuarie –aprilie 2004 acesta a desfăşurat activitati specifice

proxenetismului, racolând clienţi pentru reţeaua de prostituţie coordonată de numita C.T.., obtinând foloase materiale de pe urma acestei activităti.

Astfel, din probele administrate în cauza a rezultat că inculpatul Ş.G.A. - angajat al hotelului „L.”, ocupând funcţia de curier, la finele anului 2003 dar si in prezent, a racolat-o pe martora B.L., cunoscută acestuia ca prostituată, în sensul că, într-una din seri, în timp ce aceasta pleca de la un client cu care se prostituase, cazat în hotel, a fost abordată de inculpat, care i-a propus să-i lase un număr de telefon de contact pentru a fi sunată în vederea practicării prostituţiei. B.L. i-a transmis inculpatului atât numărul său de telefon cât şi cel al martorei C.T.., care o găzduia, fiind proxeneta.

În acest sens, la data de 14.06.2006, martora C.T.., care a recunoscut participaţia sa la săvârşirea faptei de proxenetism, fiind si condamnata definitiv pentru aceasta fapta prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului .......ramasa definitiva, a declarat:

...”Una dintre persoanele care le-a înlesnit practicarea prostituţiei tinerelor care locuiau cu mine a fost Ş.A.”…

...”...despre Ş.A. cunosc faptul că era bagajist la hotelul L.”……

...” Ulterior Ş.a început să mă sune atât pe mine, pentru a-i trimite fetele (n.n., pe numitele B.L., C.O.., U.N.), cât şi direct pe B.L., cu care se cunoscuse iniţial, pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost cu clienţi cazaţi în hotelul unde acesta lucra. Acest lucru se întâmpla când Ş.A. era de serviciu în tura de noapte”…

...”Din banii obţinuţi de tinerele amintite mai sus din practicarea prostituţiei cu clienţii racolaţi de Ş., acesta îşi oprea un comisI.de 50%”…

În susţinerea celor declarate de martora C.T.. au fost şi comunicările administraţiei hotelului L. din care a rezultat faptul că tinerele (B.L., C.O.. si U.N.) au vizitat turişti străini cazaţi în incinta hotelului în perioada 01.01.2004-31.05.2004, timp în care inculpatul Ş.G.A. se afla în serviciu.

In sensul celor afirmate s-a reţinut şi convorbirea telefonica interceptata in mod autorizat, din noaptea de 27/28.02.2004, când inculpatul a solicitat de la C.T.. două prostituate pentru doi clienţi cazaţi în hotel.

Fiind audiat cu privire la convorbirea telefonică de mai sus, inculpatul Ş.G.A. a declarat: „nu recunosc nici una din vocile din interceptarea prezentată”,... „alte detalii nu pot da cu privire la această interceptare”.

De altfel, inculpatul, pe intreg parcursul procesului penal, inclusiv cu ocazia audierii sale de catre instanta de judecata, a negat implicarea sa infractI.ala in savarsirea faptei de proxenetism, incercand discreditarea martorelor, care sunt prostituate si care au dat declaratii incriminatoare la adresa sa, depunand la dosar chiar un CD cu o convorbire inregistrata de inculpat prin mijloace proprii, desigur in mod

neautorizat, in care incerca sa o provoace pe martora C.O.. la un dialog pe tema declaratiilor date de aceasta cu ocazia desfasurarii anchetei. Instanţa de judecată a opinat că aceasta „tactica” de aparare a inculpatului denota o stradanie neobisnuita de a discredita prin orice mijloace pe martorele ale caror declaratii il acuza şi nu face altceva decat sa dovedeasca faptul ca inculpatul s-a stR.it pe intreg cursul judecatii să îngreuneze aflarea adevarului in ceea ce il priveste, din motive evidente.

Referitor la aceeaşi convorbire telefonică, martora C.T.. a declarat la data de 06.06.2004 următoarele: „La data de 28.02.2004 ora 01.17, am fost contactată de un individ Ş., pe care-l cunoşteam doar din discuţiile telefonice şi despre care ştiam că este bagajist la H.L., care m-a sunat să mă întrebe ce fac cele două fete care sunt în incinta hotelului L. cu un client racolat de el, pentru că nu ştia ce bani îi revin. I-am spus că fetele sunt deja cu un client în cameră şi primesc câte o sută de euro fiecare în urma întreţinerii de raporturi sexuale, partea lui fiind 50%”.

Fiind reaudiată, martora C.T.. a precizat: „Pe Ş.A. l-am cunoscut în primă fază doar prin telefon când se recomanda, însă, ulterior, mi-a fost prezentat de B.L. în timp ce se afla în serviciu în faţa hotelului L.”. Martora C.T.. l-a indicat din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului Ş.G.A. cu ocazia efectuării recunoaşterii.

Declaratiile date de martora pe parcursul urmaririi penale au fost mentinute in totalitate cu ocazia audierii sale de catre instanta de judecata, in sedinta publica din data de 08.07.2008. De altfel, si celelalte martore (care se prostituau), au susţinut prin declaraţiile lor aspectele declarate de martora C.T...

Astfel, la data de 02.07.2004, numita B.L., a declarat :...”Despre Ş.cunosc faptul că este angajat al hotelului L. ca

bagajist. Acesta când era de serviciu mă contacta telefonic, spunându-mi să merg la hotel, unde îmi spuN.numărul camerei unde trebuie să merg şi urcam la client în cameră. Din banii obţinuţi în urma întreţinerii de raporturi sexuale, 50% îi reveneau lui Ş.. Acesta a înlesnit practicarea prostituţiei şi lui C.O.. şi N.”(n.n. U.N.)… „

Audiata fiind de catre instanta de judecata in sedinta publica din data de 28.10.2008, martora a declarat in acelasi sens urmatoarele: „Pe S.A.il cunosc ca fiind bagajistul de la L. si cand veneam in vizita la vreun client lasam pasaportul la receptie si il luam cand plecam . Daca era clientul meu, ii dadeam lui S.A.20 dolari cand plecam din hotel, iar daca era un client procurat de el, ii dadeam 50%, tariful fiind de 100-150 dolari. Pe S.A. nu mai retin exact cum l-am cunoscut, dar presupun ca fiind la hotel mi-a cerut numarul de telefon si s-a oferit sa imi procure clienti, si chiar mi-a procurat clienti, dar nu pot sa precizez de cate ori. Nu imi aduc aminte cat a durat colaborarea noastra in timp. In mod

invariabil la plecare ii dadeam lui S.A.bani, dupa cum am precizat mai sus, dupa cum clientul era a meu sau al lui. Banii ii dadeam in mA. lui S.A.in holul hotelului , care era destul de mare”.

O altă martoră care s-a prostituat, respectiv numita C.O.., cu ocazia audierii sale , pe parcursul urmaririi penale, in data de 02.07.2004, a declarat:

…”O altă persoană care ne trimitea la combinaţii era Ş., portar la H.L.. Acesta îi telefona L.chemându-ne la clienţii hotelului cu care întreţineam relaţii sexuale contra cost, iar noi îi dădeam jumătate din suma obţinută”…

C.O.. l-a recunoscut din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului Ş.G.A..

La data de 03.07.2004, numita U.N., a declarat :...”La hotelul L. din Bucureşti lucra ca recepţiO.r un bărbat pe nume

Ş., care ne găsea clienţi din rândul turiştilor cazaţi în acest hotel”… ...”După ce noi întreţineam relaţii sexuale cu clientul şi primeam

banii de la acesta, ne întâlneam cu Ş.în holul sau la recepţia hotelului şi îi dădeam jumătate din sumă”…

Martora U.N.l-a recunoscut din planşa foto pe Ş.în persO. inculpatului Ş.G.A..

Cu ocazia audierii sale in sedinta publica din data de 28.10.2008, martora U.N.a declarat despre inculpat urmatoarele: ”Il cunosc pe S.de la H.L. deoarece o cunostea pe L.si ne racola clienti. Am memorie vizuala buna, pot sa ma uit la o persO. si sa spun ca am vazut-o, dar nu pot sa o descriu. In anul 2003, la momentul in care ma prezentam la H.L. nu mai aveam protector pe T.. S.m-a chemat la clienti straini. Am discutat personal cu S.si personal si la telefon in ultimele luni ale anului 2003. Discutiile cu S.erau in felul urmator: Ne spuN. la ce camera sa urcam, acolo se aflau clientii pe ni-i dadea, cand coboram ii dadeam 50% in hol si la receptie il rugam sa ne cheme un taxi. Uneori S. ne spuN.si cati bani sa le cerem clientilor. Suma o stabileam noi fetele, cateodata el. In anul 2007 am mai fost la H.L., dar nu am discutat cu S.A.... Cu privire la inculpatul S.nu am spus nimic acuzator, deoarece, asa cum am mai spus mai sus, eu nu am incredere in politie si ulterior, dupa ce unele lucruri s-au descoperit, pe parcursul anchetei am devenit si eu coO.nta. Il cunosc pe dl.S.A.aflat in fata mea, in sala de judecata”.

La cererea inculpatului au fost audiaţi doi martori U.G.si M.C., care au fost reaudiati si de instanta de judecata in sedinta publica din data de 28.10.2008.

Primul martor, numitul U.G.(portar) a declarat că l-a văzut pe colegul său, Ş.A. discutând în holul hotelului cu numita „L.”, despre care bănuia că e prostituată, (n.n. B.L., recunoscută de martor de pe planşa

foto) care uneori veN.însoţită de alte două tinere, dintre care pe una a recunoscut-o de pe planşa foto ca fiind C.O.., pe care nu le cunoaştea, la acea dată, probabil tot prostituate. Martorul a mai susţinut că a văzut fete despre care ştia că se prostituau, că sunt din Republica Moldova şi care intrau în hotel.

In declaratia sa data in fata instantei de judecata martorul a declarat ca: „numele B.L. imi spune ceva...O recunosc pe B.L., deoarece am vazut-o la hotel de cateva ori. Avea statutul de invitata, intrucat il insotea pe unul dintre clientii hotelului. In orice caz, clientul nu era roman, dar nu mai stiu de ce natI.alitate era. De la hotel pleca cu taxiul pe care il chema bagajistul care era in hol, A.ca inculpatul Samit. Pe B.L. a vazut-o vorbind cu S.pA. ii veN.taxiul.”

Cel de-al doilea martor, recepţiO.r la acelaşi hotel, numitul M.C. a declarat ca nu l-a văzut pe inculpat purtând discuţii aM.le sau personale cu persoane sex feminin care vizitau clienţii hotelului, însă a recunoscut două tinere de pe planşa foto (n.n. B.L. si C.O..) care frecventau hotelul „L.”, cât şi hotelul „Intercontinental”..

In declaratia data in fata instantei, martorul, fiind destul de evaziv, a declarat totusi ca inculpatul S.A.isi desfasura activitatea in zona liftului, in hol, si ca pe una dintre martorele din sala de sedinta, respectiv pe B.L.,o recunoaste ca fiind una dintre vizitatoarele care veneau atat la H.L., cat si la Hotelul Intercontinental, unde martorul a lucrat inainte. De asemenea, martorul a aratat ca se mai intampla ca unii clienti ai hotelului sa fie insotiti de femei, iar inculpatul S.le indruma catre el, care le inregistra ca vizitatoare si la plecare inculpatul S.le chema un taxi, din spirit de curtoazie si ca obligatie de serviciu.

Pe baza acestor mijloace de probă, instanţa a reţinut legătura dintre inculpatul Ş.A. şi prostituate, în concordanţă cu declaraţiile acestora din urmă. De altfel, prin adresă, hotelul „L.” a comunicat intrările fetelor în hotel, care au coincis cu declaraţiile fetelor, inclusiv cu interceptarea convorbirii telefonice dintre Ş.A. şi martora C.T..,redata mai sus.

In concluzie, activitatea de proxenetism desfasurată de inculpatul S.A.la Hotel L. a fost dovedita fara dubiu, pe baza probatoriului administrat in cauza.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S.G.A., care in perioada ianuarie–aprilie 2004, in baza aceleeasi rezolutii infractI.ale, a derulat activitati de proxenetism, in sensul ca a sprijinit activitatea infractI.ala a numitei C.T.., racolând clienti pentru reteaua de prostitutie coordonata de aceasta, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de proxenetism prev de art.329 alin.1 Cod penal, in forma continuata, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului S. G.A. in raport de fapta dedusa judecatii, reiesind clar concluzia ca inculpatul a luat rezolutia infractI.ala unica de a profita ori de cate ori se va ivi ocazia de activitatea de prostitutie a fetelor care frecventau Hotelul L., pentru a obtine in mod constant diverse sume de bani.

Astfel, instanta a dispus condamnarea inculpatului în baza prevederilor art 329 alin.1 Cod penal cu aplic.art.41alin.2 Cod penal, la o pedeapsa cu inchisoarea, la a cărei individualizare s-au avut in vedere criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, din probele în circumstantierte existente la dosar a rezultat că inculpatul s-a aflat la prima abatere, neavând antecedente penale, la locul de munca a fost caracterizat ca un om corect si constiincios, aşa încât instanţa s-a O.at către o pedeapsă îndreptată spre minimul special prevazut de textul incriminator, condamnându-l pe inculpatul S.G.A. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins in privinta acestui inculpat si fara executarea efectiva a pedepsei in regim de detentie, date fiind circumstantele sale personale, instanta, în baza art 81, 82 Cod penal a suspendat conditI.at executarea pedepsei pe durata unui termen de incercare de 5 ani.

Inculpatul R.B. zis „B.” a facut parte din gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V., in perioada anilor 2003-2004, fiind un membru al „brigăzii lui F.” (n.n. inculpatul D.S.). Alaturi de inculpatii P.C.S., C.S.si R.L.inculpatul a participat la numeroase fapte de violenta, respectiv la savarsirea infractiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal, santaj sau talharie. Acesti inculpati au avut legaturi inclusiv cu gruparea infractI.ala cunoscuta sub denumirea „C.S.” fiind in antuR.ul numitilor R. R. C.si M.F., care, la rândul lor, au fost cercetati în alte dosare penale.

Ca membru al acestei grupări, inculpatul R.B. era dispus sa intervina în forţa atunci cand se preconiza savirsirea unei infractiuni din care se puteau obtine beneficii ilicite şi pentru a se impune în fata celorlalti membrii ai lumii interlope. Din actele dosarului a rezultat ca prin rechizitoriul nr.109/P/2004 inculpatul R.B. a fost trimis în judecată pentru savirsirea infractiunii de lipsire de libertate şi tilharie comise asupra partii vatamate P.S., constand în aceea că în noaptea de 07/08.09.2003, împreună cu mai multe persoane constituite intr-un grup organizat l-au lipsit de libertate şi l-au deposedat de mai multe bijuterii şi alte bunuri pe partea vătămată, după care l-au transportat şi abandonat în zona P.A.i. Pentru aceasta fapta de talharie inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 10 ani

inchisoare, prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, ramasa definitiva prin decizia penală nr.769/40.03.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, prin aceeasi sentinta s-a constatat cu autoritate de lucru judecat ca inculpatul a comis cu vinovatie si infractiuN.de lipsire de libertate in mod ileG.savarsita asupra aceleiasi parti vatamate P.S., in aceleasi imprejurari descrise mai sus, fiind condamnat la o pedeapsa de 9 ani inchisoare,in baza art 189 alin 1 si 2 C.p.

Din materialul probator a rezultat că în acea perioada inculpatul figura ca urmărit general, ceea ce, insa, nu l-a impiedicat să participe alături de ceilalti inculpaţi la săvârşirea acestei infracţiuni, fiind unul dintre cei care şi-au declinat falsa calitate de politist în prezenta părtii vătămate, înainte de a-l transporta cu forţa şi abandona în zona P.A.i. Şi inculpatul R.B. a participat la impartirea bunurilor sustrase, împarţire care a avut loc într-un imobil ce-i apartiN.inculpatului D.S., situat în str. .............

Prin rechizitoriul 265/P/2004 inculpatul R.B. a fost trimis în judecată împreună cu P.C., martor in cauza de fata, P.C.S. şi D.S.pentru faptele de lipsire de libertate şi santaj comise în dauna partii vatamate D.., reţinându-se că partea vătămată a fost lipsita de libertate şi supusa la violente repetate pentru a fi determinata sa returneze un imprumut pe care il avea faţă de D.S.şi P.C. sau să semneze o procură privind vânzarea unui imobil în contul acestei datorii.

Asocierea inculpatului la grupul infracţI.al nu a fost un act spontan, ci unul elaborat, acesta urmărind obţinerea de foloase materiale din participarea sa la săvârşirea acestor fapte, reclamându-se participarea mai multor persoane pentru a anihila voinţa părţii vătămate, iar modalitatea în care s-a implicat dovedeşte periculozitatea sa, faptul că s-a încadrat perfect în grupul constituit, asumându-şi şi achitându-se în mod corespunzător de rolul primit.

Asocierea perfectă a inculpatului la grupul infracţI.al a fost dovedită şi de comportarea ulterioară în faţa autorităţilor, pe tot parcursul procesului penal inculpatul respectând „legea tăcerii”, prin nerecunoaşterea faptelor şi a apartenenţei sale la grup.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti, martorii audiati in cauza l-au mentI.at si pe R.B. ca fiind unul dintre oamenii ce faceau parte din brigada inculpatului D.S.si care exercitau presiuni asupra persoanelor chemate de catre organele de urmarire penala la audieri, relevant fiind in acest sens memoriul depus la dosar de catre numita R.A., soţia inculpatului R.L., dar si declaraţiile acestui inculpat.

Martorul cu identitate protejata S.Z., in declaratia sa data in sedinta publica din data de 25.11.2008 a arătat urmatoarele: „Pe F. il stiu ca dadea bani cu dobanda, iar in cazul in care omul nu dadea banii la timp folosea violenta. Avea o brigada formata din „B.” (n.n. inculpatul

R.B.), „F.” (n.n. inculpatul C.S.) , P.C., „R.” (n.n. inculpatul R.L.) si cam atat din cate imi amintesc”.

Referitor la lipsirea de libertate a numitului D.E., cunoscut sub porecla de „T.”, faptă la care a participat si inculpatul R.B., fiind trimis in judecata pentru aceasta prin rechizitoriul nr.265/P/2004, asa cum s-a aratat mai sus, martorul a aratat urmatoarele: „Stiu de „T.” ca a luat o suma mare de bani de la „F.”, pe care nu i-a mai putut plati si de aceea l-au sechestrat, l-au batut, ducandu-l intr-un apartament.Stiu ca in final „F.” i-a dat drumul pentru a putea plati banii, dupa care a fugit. Si stiu ca „F.” a intretinut relatii sexuale cu acesta. Mentin si declaratiile referitoare la existenta relatiilor de prietenie ce le aveau cu unii ,pentru ca ii anuntau de raziile ce urmau sa se efectueze. Mentin toate declaratiile date anterior”.

Si martorul cu identitate protejata, C.V. in declaratia data in fata instantei, in sedinta publica din 25.11.2008, referindu-se la „brigada” inculpatului D.S., zis „F.” si mentI.ându-i ca făcând parte din ea pe R.L.si R.B., spune despre acesta din urma ca era „splingar” (spărgător de case).

De altfel, din fisa de cazier a inculpatului a rezultat ca a fost condamnat anterior pentru savarsirea infractiunii de furt calificat de doua ori, odata in anul 2000, cand a fost arestat in perioada 03.08.2000-21.12.2000, conform sentinţei penale nr.841/2000 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala si a doua oara in anul 2004 când a fost arestat la data de 28.06.2004 si eliberat la data de 08.08.2006 conditI.at, cu un rest de 182 zile ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani inchisoare, ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr.360/23.04.2002 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, ramasa definitiva prin d.p. nr.2484/27.05.2003 a CSJ.

Din contiN.l ultimei hotarari de condamnare, respectiv sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului .......a rezultat ca inculpatul a savarsit faptele pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 10 ani inchisoare la data de 07/08.09.2003, ceea ce inseamna ca respectivele infractiuni (lipsire de libertate si talharie) comise in dauna partii vatamate P.S. sunt concurente cu fapta dedusă judecăţii in cauza de faţă, intrucat aceasta din urma se intinde pe perioada anilor 2003-2004, A.ca inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare mai sus amintite, respectiv 04.03.2008.

Instanta a mai constatat că în sarcina inculpatului s-a retinut prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului .......starea de recidivă postcondamnatorie prev de art.37 lit.a Cod penal, in raport de pedeapsa anterioara de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului prin sentinţa penală nr. 360/23.04.2002, ramasa definitiva prin decizia penală nr.2484/27.05.2003 a CSJ, din care inculpatul R.B. s-a liberat conditI.at,

conform sp.nr.2320/2006 a Judecatoriei Sector 4 Bucuresti, cu un rest de pedeapsa ramas neexecutat de 182 zile.

In cauza de fata inculpatul s-a sustras de la urmarirea penala si judecata, iar in privinta lui nu s-au dispus masuri preventive .

Fapta de crima organizata, ce face obiectul prezentei cauze, fiind în derulare pe perioada anilor 2003-2004, s-a plasat ca moment de inceput după data ramânerii definitive a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii de 3 ani, respectiv a sentinţei penale nr.360/23.04.2002 a Tribunalului .......care a ramas definitiva prin decizia penală nr. 2484/27.05.2003 a CSJ si care constituie prim termen al recidivei mari postcondamnatorii prev.de art.37 lit.a Cod penal, intrucât din actele dosarului a rezultat cu certitudine participatia inculpatului R.B. in data de 7/8.09.2003 la faptele de talhartie si lipsire de libertate comise asupra partii vatamate P.S..

Intrucat pedeapsa anterioara nu era executata la momentul comiterii infractiunii deduse judecatii in cauza de fata, inculpatul fiind arestat la 28.06.2004 si eliberat conditI.at la data de 08.08.2006, cu un rest de pedeapsa ramas neexecutat de 182 zile instanţa de fond a reţinut că inculpatul a comis infractiuN. prev. de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003 in stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art 37 lit.a Cod penal, asa cum de altfel a retinut si instanta Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, cu ocazia solutI.arii dosarului nr.28733/3/2005 prin sentinţa penanlă nr.966/2005 mentI.ata mai sus.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului R.B. zis „B.” care, in perioada anilor 2003-2004, a aderat si a sprijinit grupul de crima organizata format din inculpatii D.S., R.L., C.S.si P.C.S., actI.and in mod coordonat in scopul comiterii de infractiuni din cele prev. de art. 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, in vederea obtinerii de foloase financiare sau materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu aplic.art 37 lit.a Cod penal.

A.lizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedită vinovatia inculpatului R.B. zis „B.”, in raport de fapta dedusa judecatii in cauza de fata, astfel incat a dispus condamnarea acestuia in baza art 7 alin.1-3 din Legea 39/2003, la o pedeapsa cu inchisoarea la a carei individualizare au fost avute in vedere criteriile generale prev de art 72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, instanta a constatat ca inculpatul, fiind recidivist cu multiple condamnari pentru fapte indreptate contra patrimoniului si contra libertatiii persoanei, a dovedit de perseverenta infractI.ala, considerând ca pentru reeducarea sa este nevoie de o durata mai mare a pedepsei, apreciind ca un cuantum al inchisorii de 8 ani este corespunzator

nevoilor de reeducare ale inculpatului si corespunde totodata si celorlalte scopuri ale pedepsei prev. de art 52 Cod penal.

S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J. şi a dispus descontopirea pedepsei principale rezultante in pedepsele compO.nte si restul de 182 zile inchisoare ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.360/23.04.2004 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.2484/27.05.2003 a CSJ, pe care le-a repus in individualitatea lor, si anume:

- o pedeapsa de 9 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 al. 1 si 2 Cod penal,cu aplic.art.37 lit.a Cod penal

- o pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 211 al.1 al.2 lit.b si al.2/1 lit .a si c Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.

In baza art. 39 alin 2 Cod penal a fost contopit restul de pedeapsa de 182 zile inchisoare din pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala mai sus mentI.ata cu fiecare dintre pedepsele inchisorii, aplicate prin prezenta sentinta si prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, respectiv cu pedepsele de: 8 ani inchisoare, ce i-a fost aplicata pentru infractiuN. dedusa judecatii in cauza de fata, de 9 ani inchisoare si 10 ani inchisoare, aplicate anterior, inculpatul urmand sa execute 3 pedepse rezultante, respectiv: 8 ani inchisoare, 9 ani inchisoare si 10 ani inchisoare.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite pedepsele , inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani inchisoare , ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 4 ani.

In baza art 88 Cod penal, s-a dedus preventia si perioada executata de la 03.08.2000 – 21.12.2000 si perioada executata de la 28.06.2004 la 08.08.2006, data punerii in libertate a inculpatului de sub puterea MEPI nr.404/2003, emis de Tribunalul Bucuresti-Sectia I-a Penala.

Referitor la inculpatul B.G.I. T.zis „I.B.V.” instanta a retinut ca acesta a facut parte din gruparea organizata condusa de inculpatii B.I. si B.V., fiind inclinat spre savarsirea infractiunilor de violenta indreptate atât contra patrimoniului, cat si contra libertatii persoanei, din paleta celor enumerate de legiuitor in cuprinsul disp.art.2 lit.b pct.1-2 din Legea 39/2003.

Apartenenta la gruparea infractI.ala organizata amintita mai sus a inculpatului B.G.I. zis « B.V.» a fost relevata nu numai de probatoriul administrat pe parcursul urmaririi penale, ci si de declaratiile martorilor audiati de catre instanta de judecata.

Astfel, martorul cu identitate protejata T.I. a declarat in sedinta publica din data de 25.11.2008 ca: « Oamenii de incredere ai lui N.(n.n. inculpatul B.I.) erau I. ‘B.V.’’ (n.n.inc B.G.I. ), M. (n.n.inc G.C.), I.(n.n. inculpatul L.I. ).»

Aceleasi aspecte le-a subliniat si martorul cu identitate protejata A.V.care, în declaratia data în sedinta publică din data de 25.11.2008, referindu-se la antuR.ul inculpatului B.I. a aratat: ’’Stiu ca fiecare aveau cate 2-3 autoturisme straine si un …. Despre prietenii fratilor B.de la acea vreme imi amintesc de ........, F.B. (n.n.inculpatul G.F.), sotia lui F.B. fiind verisoara cu N., I.B.V. , I.(n.n.inculpatul L.I.), D.S., G., V., N. al lu ‘G., S. H. si N.. Indeosebi cu acesti prieteni participa la scandaluri, tâlhării; cei care aveau de gând să faca vreo fapta in cartier veneau mai intai la N. sa vorbeasca cu el si daca fapta era savarsita, N. cerea cota parte”.

Un exemplu concret de participaţie a inculpatului B.G.I., alături de alte persoane, la savârsirea unor infractiuni de lipsire de libertate şi tâlharie il constituie faptele comise asupra cetateanului israelian P.S., actiune ce a fost coordonata de inculpatul B.V. prin intermediul telefonului mobil.

Astfel, din actele dosarului a rezultat că, începând din anul 2000, după ce martora C.E.I. l-a cunoscut pe inculpatul B.V. zis „S.C.”, a renunţat să mai practice prostituţia cu diferiţi clienţi găsiţi ocazI.al şi a început să-i selecteze cu atenţie, aceştia devenind ulterior victimele ei. La sfârşitul lunii august 2003, prin intermediul inculpatului P.A., persoană aflată în antuR.ul inculpatului B.V. zis „S.C.”, l-a cunoscut pe P.S. cu care în scurt timp a ajuns să aibă relaţii intime, aşa cum a rezultat din declaraţiile de martor ale numitei C.E.I.. P.S., cetăţean israelian, persoană de aproximativ 50 ani purta tot timpul asupra sa un număr foarte mare de bijuterii din aur despre care martora C.E.I. l-a informat pe inculpatul B.V. în cursul zilei de 07.09.2003, comunicându-i acestuia faptul că, în mod obişnuit, P.S. posedă o sumă importantă de bani, respectiv aproximativ 200.000 USD. Împreună cu inculpatul B.V., martora C.E.I. a stabilit că în noaptea respectivă s-o invite pe partea vătămată P.S. în locuinţa sa, iar după ce acesta adoarme să-l deposedeze de unele dintre bunuri, cu ajutorul altor persoane pe care urma să le trimită inculpatul B.V..

Momentul realizării acţiunii a fost ales pentru noaptea de 07/08.09.2004, întrucât cei doi inculpaţi erau invitaţi la o nuntă organizată la R.C., iar evenimentul le-ar fi asigurat un foarte bun alibi.

Inculpatul B.V. zis „S.C.” a sunat-o pe C.E.I. şi i-a cerut să procedeze conform planului, stabilind toate detaliile prin telefon , cu ocazia celor 4 convorbiri purtate cu aceasta între orele 19:22 şi 21:42.

Începând cu ora 22.00, martora C.E.I. l-a sunat în mai multe rânduri pe P.S. şi a insistat ca acesta să vină la apartamentul ei din ….. Conform înţelegerii, în jurul orei 22.30, P.S. s-a deplasat cu un taxi până în faţa blocului martorei, unde s-a întâlnit cu aceasta. După ce au ajuns în apartament, P.S. a pus genţile pe care le avea pe cA.peaua din sufragerie şi pentru a se face comod s-a dezbrăcat de cele trei veste cu care era îmbrăcat, pe care le-a pus peste genţi.

În buzunarul interior al uneia din veste, se afla un portofel din piele, ce conţiN.suma de 13.800 USD, 20 mil.lei (ROL) şi un clips din aur în greutate de 34 grame ce era destinat pentru a fixa bancnotele, însă era folosit la fixarea cărţilor de vizită pe care le avea asupra sa. La gât avea 6 lanţuri din aur de 18 K. P.S. şi-a scos de la gât lanţul cu medalI.ul „Steaua lui David” şi cel cu medalI.tip ochi, pe care le-a atârnat de cheia de la un dulăpior, vitrina din sufragerie.

În jurul orei 00.00, după ce a consumat 3 sandwich-uri pe care i le-a pregătit C.E.I., partea vătămată a simţit o ameţeală, motiv pentru care martora i-a oferit două pastile, susţinând că îi vor face bine, însă i-au dat părţii vătămate o stare puternică de somnolenţă. Pentru aceasta martora C.E.I. l-a condus în dormitor, unde partea vătămată s-a dezbrăcat şi după ce s-a întins în pat, a adormit profund. După ora 01.30, în timp ce P.S. dormea, martora C.E.I. a fost sunată în mai multe rânduri de inculpatul B.V. zis „S.C.”, care se afla în Restaurantul „C.”, la nunta lui „P.”, martorul B.A.. Din acest moment, inculpatul B.V. zis „S.C.” a coordonat prin telefon întreaga acţiune, fără a se deplasa personal la locul faptei.

Fiind speriată să nu se trezească partea vătămată, în jurul orei 2:00, martora C.E.I. l-a sunat disperată de 3 ori (la interval de un minut) pe inculpatul B.V. zis „S.C.” cerându-i ca să se grăbească persoanele trimise de acesta. Înţelegerea a fost că după ce partea vătămată adoarme, să fie transportat în această stare în locuinţa sa din ………. Astfel, inculpatii D.S., R.B., B.G.I.T.Si G.F., s-au deplasat spre locuinţa martorei C.E.I. unde erau aşteptaţi de aceasta.

Deşi a participat la nunta respectivă, inculpatul B.G.I.T. a plecat mai devreme, drept pentru care a fost luat de pe traseu, din ……., aflată destul de aproape de strada V.e, de către inculpatul D.S. care îl mai avea în maşina sa pe inculpatul G.F., cunoscând însă de fapta la care urma să participe, întrucât din conţiN.l convorbirilor telefonice s-a constatat că era întocmit un plan concret, deoarece inculpatul nu a avut deloc curiozităţi cu privire la desfăşurarea ulterioară a evenimentului,

aspecte rezultând din convorbirea telefonica interceptata autorizat la data de 7/8.09.2003, dintre inculpatii D.S.zis „F.” si B.G.I. T..

Cu privire la conţiN.l acestei convorbiri, inculpatul D.S.făcut următoarele precizări: „Îmi recunosc vocea iar persO. cu care discut este într-adevăr B.G.I.T. zis „I.B.V.”. La data şi ora respectivă am fost sunat de I. pentru a mă întreba în ce zonă mă aflu, deoarece el mă aştepta în zona …pentru a merge împreună la domiciliul martorei C.I., …..

Cu privire la convorbirile telefonice purtate de inculpatul B.G.I.T. cu B.V. şi C.I., inculpatul D.S.declarat că de fapt el fusese sunat de cei doi, dar intrucât conducea autoturismul l-a desemnat pe B.care se afla în autoturism cu acesta, sa vorbeasca cu cei doi la telefon.

Relevanta a fost în acest sens convorbirea telefonică purtată între C.I. şi B.G.I. T., la data de 07/08.09 2003. Referitor la conţiN.l acestei convorbiri telefonice martora C.I. a făcut următoarele precizări:

,,...La ora 02,14 am fost sunata din nou de I. (n.n. B.G.I.) care m-a întrebat unde să ne întâlnim. Din discutia purtata am constatat că şi acesta se afla în maşina cu F. (n.n. inculpatul D.S.)...”

Din materialul probator existent în cauză a rezultat cu certitudine că şi inculpatul G.F. şi inculpatul B.G.I.T. au făcut parte din echipa care a savârsit aceasta infracţiune, fiind prezenţi atât în locuinţa unde se afla partea vătămată, cât şi în imobilul inculpatului D.S., unde au fost împartite bunurile sustrase părtii vătămate.

Relevantă în acest sens este si declaraţia inculpatului D.S.care, la data de 15.09.2006, a învederat următoarele: „...Pe drum, de la B. (n.n. inculpatul G.F.) am aflat că, de fapt, împreună cu S., I.B.V. şi cu C.E.I. stabiliseră să-l deposedăm de o sumă mare de bani pe cetăţeanul israelian P.S., concubinul lui C.E.I., care în aceea noapte se afla la domiciliul acesteia.”

Astfel, a rezultat că inculpatul B.G.I. a cunoscut încă de la început planul de acţiune, rolul său fiind acela de a-i conduce pe ceilalţi inculpati la domiciliul numitei C.E.I. unde erau asteptati de aceasta. Acest aspect a mai fost cuprins si în declaratia inculpatului D.S., care a detaliat:

„... Deoarece nu ştiam unde stă C.E., ne-am întâlnit cu “I.B.V.” în zona …., pentru a ne conduce la adresa acesteia, constatând că şi I. cunoştea planul de acţiune. Până a ajunge în zona ….. am discutat telefonic cu C.E., B.V. si “I.B.V.” (n.n. inculpatul B.G.I.T.) detalii ale faptei ce urma să o săvârşim”.

Aşa cum s-a aratat, întreaga activitate era coordonată prin telefon de inculpatul B.V., care dădea indicaţii cu privire la modul de acţiune, respectiv ca inculpatii G.F. si B.G.I.T.să îl scoată pe P.S. din locuinţă, iar inculpatul D.S.să aibă grijă ca martora C.E.I. „să nu tireze ceva lucruri”.

Brigada lui „F.”, compusă din inculpatii B.G.I. şi G.F., împreună cu inculpatul D.S., s-au prezentat la uşa imobilului unde locuia martora C.I.,

dându-se drept poliţişti, trezind-o pe partea vătămată, pretinzându-i meargă cu ei la Poliţia Capitalei pentru cercetări, pentru un presupus trafic de droguri.

După ce au reuşit să-l scoată din bloc pe P.S., inculpatii B.G.I.T.şi R.B. l-au urcat intr-un autoturism marca …., la volanul căruia se afla inculpatul G.F. şi l-au transportat pA. în zona pieţei Amzei, în fata restaurantului „L.M.” unde l-au abandonat. Declaraţia martorei C.I. a susţinut aspectele declarate mai sus, aceleasi afirmatii facandu-le martora si cu ocazia audierii sale de catre instanta de judecata.

La scurt timp, inculpatul B.G.I. împreună cu persoanele care transportaseră pe partea vătămată s-au deplasat la un imobil situat în str. ............, sectorul 5, aparţinând inculpatului D.S.(locul stabilit pentru împărţirea bunurilor), unde au fost împartite bunurile sustrase. Ulterior, la acesta adresă au venit şi inculpaţii B.V. si G.C., care au participat şi ei la împartirea bunurilor.

Aceste aspecte au fost sustinute atât de martora C.I. cât şi de inculpatul D.S., în declaraţiile lor.

Cu privire la aspectele prezentate mai sus inculpatul G.C. a declarat următoarele: ,,...Precizez că S. mi-a spus despre faptul că I.are un ,,fraier” care are 200.000 de dolari şi o să-l faca în seara asta. B.V. mi-a spus că a trimis în seara asta o brigada formata din: B., I. (n.n. B.G.I.T.), “F.”, iar pe mine nu m-a trimis, deoarece m-a vazut că sunt cu sotia la masa.”

Inculpatul G.C. a mai declarat că în momentul în care a ajuns la imobilul din ............ împreună cu B.V. a constatat că la faţa locului, printre alte persoane, se mai aflau şi inculpaţii G.F. şi B.G.I., care au participat şi ei la impartirea bunurilor sustrase partii vatamate, însă nu mai poate preciza ce suma de bani sau ce bunuri le-au revenit acestora.

După ce inculpatii G.F. şi R.B. l-au scos pe P.S. din locuinţa martorei C.E.I., inculpatul D.S.l-a trimis pe inculpatul B.G.I.T.după aceştia cu cheile de la apartamentul părţii vătămate, actele de identitate ale acestuia precum şi unul din telefoanele mobile aparţinând lui P.S. cu nr.de apel 0744.654.643 şi pe care acesta îl folosise în cursul zilei pentru a o apela pe martora C.E.I..

Dintre celelalte telefoane mobile rămase, ce au aparţinut lui P.S., un singur aparat (marca Nokia Comunicator) a fost păstrat de către inculpatul G.F., iar restul au fost înstrăinate în cursul dimineţii .

În ce priveşte pistolul cu gaze marca …, acesta a fost aruncat, inculpatul D.S.comunicându-i lui B.G.I.T. că „trăgaciul l-am aruncat”.

O altă persoană care a confirmat participarea inculpatului B.G.I.T. şi a inculpatului G.F. zis B. la savirsirea acestei fapte, a fost şi inculpatul R.L.care, în urma discutiei pe care a avut-o cu un politist la data de 08.05.2004, a făcut următoarele afirmaţii:

POLIŢIST: Şi cine a plecat?R.L.: El…. el şi cu ….de la nuntă, nu. El a dispărut de la nuntă….nu ştiu cine mai era pe-acolo. Dar B. n-a fost la nuntă. B. l-a luat de pe drum. I. la fel, a fost luat de pe drum.POLIŢIST: Deci din câte ştii tu, zi-mi cine a fost la fapta asta. Din ce ştii tu. Deci unul, „F.”, da?R.L.: B. a plecat de la nuntă că era acolo….POLIŢIST: Bun. Deci unul „F.”…Al doilea …zi tu.R.L.: F., B., I.B.V. ăsta…B.(n.n.R.B.)….POLIŢIST: Aşa îl cheamă? I.B.V. sau e…R.L.: Porecla. Inculpatul B.G.I. nu a recunoscut savarsirea acestei fapte, cum dealtfel inculpatul nu a recunoscut nici apartenenţa sa la grupul de batăuşi al lui „F.”, în ciuda probatoriului administrat, care a demonstrat, fara indoiala, că inculpatul s-a aflat în locuinta martorei C.I. în momentul savarşirii acestor infractiuni asupra partii vatamate P.S..

Pe parcursul urmaririi penale, cu ocazia punerii la dispoziţie a dosarului în vederea prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a propus mai multe probe în apărarea sa, respectiv 3 martori pe situaţia de fapt, în persO. numitelor M.S.I., V.F.şi P.M., precum şi expertizarea tehnică a CD-urilor care conţineau interceptări telefonice şi expertiza sa psihiatrică. Proba testimonială i-a fost încuviinţată, iar martorele au fost audiate, în prezenţa apărătorului ales al inculpatului care a devenit astfel şi apărătorul lor ales, fiind acuzate de savarsirea infractiunii de mărturie mincinoasă.

Fiind audiată numita P.M., concubina inculpatului în acea perioadă (toamna anului 2003), a declarat că în L. septembrie 2003, de comun acord cu inculpatul, au luat hotarârea de a merge în discoteca „M.”, însă datorită faptului că acesta trebuia să meargă mai întâi la nunta unui prieten pe nume “P.”, au stabilit sa se întâlneasca ulterior în acea discotecă. Învinuita a mai declarat că în seara respectivă s-a deplasat la discotecă împreuna cu două prietene pe nume M.S.I.si V.F., iar inculpatul a ajuns în discoteca în jurul orelor 01.30 unde au ramas împreună până în jurul orelor 05.00. Invinuita a solicitat totodată testarea cu aparatul poligraf pentru a demonstra, potrivit declaratiei acesteia, că cele declarate corespund cu adevarul.

Astfel, la data de 25.09.2006 invinuita a fost testata cu aparatul poligraf ocazie cu i s-a stabilit o conduită nesinceră în raport de principalele întrebări respectiv: „ 4.Te-ai inteles cu cineva să-i asiguri lui B.G.I. alibi pentru noaptea de 07/08.09.2003? ... RASPUNSUL a fost NU.......; 7.Ti-a cerut B.G.I. sa minti şi sa sustii că în data de 07/08.09.2003, între orele 01.00-05.00,ai fost în discoteca „M.” împreună cu el? RASPUNSUL a fost NU. 9. Cu privire la prezenta sau absenta lui

B.G.I.T.în discoteca, în data de 07/08.09.2003,între orele 01.30-05.00,ai spus numai adevarul în declaraţiile date la poliţie? RASPUNSUL a fost DA. Răspunsurile date de învinuită la aceste întrebari, relevante cauzei, au produs modificari specifice indiciilor de comportament simulat, motiv pentru care, prin Raportul De Constatare Tehnico-Stiintifica nr 184301 din data de 27.09.2006, invinuita a fost considerata ca fiind nesincera.

Având în vedere materialul probator existent în cauză, precum şi rezultatele testului poligraf, la data de 20.10.2006 s-a dispus începerea urmaririi penale impotriva invinuitei P.M. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa. Cea de-a două martoră propusă de inculpat, respectiv V.F. a sustinut că în L. septembrie 2003 împreună cu celelale două invinuite, s-a deplasat în discoteca M., unde s-au intilnit cu inculpatul, care şi-a făcut aparitia în jurul orelor 01.00. Aceasta a mai sustinut că tot în acea seara a aflat de la invinuita P.M. că iubitul acesteia veN.de la o nunta. În urma solicitarii personale a martorei, aceata a fost testata cu aparatul poligraf, potrivit raportulului de constatare tehnico-stiintifica nr.184560, din data de 20.10.2006, fiind considerată ca nesincera.

Şi impotriva acesteia a fost inceputa urmarirea penala pentru savirsirea infractiunii de marturie mincinoasa. Fiind audiată şi învinuita M.S.I.a sustinut cele declarate de celelalte două invinuite solicitând totodată testarea sa poligraf. Intrucât învinuita nu a mai sustinut aspectele şi în prezenţa specialistului psiholog, acesta a stabilit că nu mai face obiectul unei testari cu aparatul poligraf, deoarece revenise asupra declaraţiei.

Cu ocazia reaudierii însă învinuita a revenit şi a susţinut afirmatiile făcute cu ocazia primei audieri.

Cu privire la cele trei martore, cercetate pentru savarsirea infractiunii prev de art.260 Cod penal instanta a constatat nesinceritatea acestora, dovedita prin actele depuse la dosar de catre reprezentantul parchetului, respectiv ordonanta P.ului data in dosarul nr.5708/P/2007, de scoatere de sub urmarire penala si aplicare a unei sanctiuni administrative, a amenzii de 1000 lei, inclusiv a stabilirii obligatiei de plata a cheltuielor judiciare catre stat in suma de cate 100 lei fiecare, motiv pentru care nu s-a tinut cont de declaratiile lor, prin care au incearcat sa disculpe pe inculpatul B.G.I.T.de acuzatiile care i s-au adus, in sensul participarii sale la infractiunile de talharie si lipsire de libertate comise in dauna partii vatamate P.S. în data de 7/8.09.2003.

Pe parcursul urmaririi penale, inculpatul B.G.I.T. s-a sustras, în prima fază cercetărilor motiv pentru care la data de 14.10.2004 a fost dat în urmărire generală. A fost depistat, o zi mai târziu, adus la parchet

unde a fost audiat şi i s-a adus la cunoştinţă învinuirea. Profitând de faptul că a fost lăsat să aştepte, inculpatul a plecat din sediul parchetului, fără a mai reveni.

La data de 11.09.2006 a fost prezentat organelor de urmărire penală de către apărătorul său ales, ocazie cu care s-a dispus faţă de inculpat măsura obligării de nu părăsi ţara, pR.ngită ulterior, până la data de 08.03.2007, când nu a mai fost pR.ngită datorită terminării urmăririi penale şi prezentării materialului de urmărire penală.

Inculpatul în mod constant a negat săvârşirea faptelor. Astfel, deşi a ascultat interceptările telefonice, a refuzat să le comenteze, solicitând expertizarea lor, în scopul de a tergiversa desfaşurarea procesului penal, în general. Cu privire la aceste solicitări de expertizare, referitoare la interceptarile convorbilor telefonice purtate de inculpatii din prezenta cauza, instanta si-a exprimat deja anterior punctul de vedere, consideratii la care a făcut trimitere.

O altă latură a activitatii infractI.ale a inculpatului B.G.I. a fost legată de recuperarea a diferitelor sume de bani sau alte bunuri de la datornici, fapte la care participa împreună cu alţi membrii ai gruparii infractI.ale conduse de fratii B., care erau cunoscuti cu manifestari violente.

Din probele administrate in cauza a rezultat că în cadrul grupării infracţI.ale, inculpatul B.G.T.I. era o persoană cu iniţiativă, actI.and sub directa coordonare a fraţilor B., fiind, datorită atitudinii sale de a se remarca, dispus să participe la săvârşirea infracţiunilor de violenţă. Avea un rol similar cu al inculpatului L.I. sau cu al inculpatului G.C., însă nu era de calibrul acestora. Ca şi ceilalti membrii ai grupării infractI.ale, inculpatul B.G.I. primea în mod direct ordine de la fratii B., fiind totodată obligat să vină cu diferite „combinaţii” din care să se obţină beneficii financiare sau materiale. De cele mai multe ori inculpatul, beneficiind de protectia fratilor B., savirsea diferite infractiuni în nume propriu, însă de fiecare data era obligat să-i anunte şi sa le dea o parte din beneficii fratilor B..

Aspectele semnalate au fost dovedite prin interceptarile telefonice şi declaratiile ale unor persoane (I.A., I.D., C.I., G.C.) din antuR.ul acestora, în măsură să cunoască modul de organizare a acestei grupari infracţI.ale, precum şi rolul fiecarui membru în cadrul gruparii: Astfel, este reţinută de instanţa de fond interceptarea telefonică a discuţiilor purtate la data de 21.09.2002, între inculpatii B.I. zis „N.C.” si B.G.I.. Faptul că inculpatul B.G.T.I. era dispus să agreseze diverse persoane a fostt reliefat şi de convorbirea dintre fraţii „C.”, purtată la data de 04.08.2003.

Si declaraţia inculpatului I.D.din data de 14 09.2005 a fost relevanta din punct de vedere al dovedirii apartenentei inculpatului B.la

gruparea infractI.ala a fratilor B.. Astfel, acesta a aratat urmatoarele: „..S.C.l coordona o „brigadă” compusă din „F.” (D.S.), „L.” (P.A.), „A.” I.A., A.R., „I.B.V.” (B.G.I. T.).

Tot inculpatul I.D., într-o discutie purtată cu P.ul la data de 15.08.2005, a făcut următoarele afirmaţii:O.C.P.: Dacă persO. era amendată şi nu voia să plătească, ce se întâmpla?I.D.:Îl bătea.O.C.P.:Cine? Pe cine trimitea S.?I.D.:Pe „F.”. N. pe B.ăla. Mai era nişte d’ăştia ca I., nişte bodyguarzi care umbla cu el, nu mai ştiu cum dracu’ îi cheamă pe ăia. Laurenţiu ăla sau ceva de genul ăsta. Nu ştiu, că am înţeles că ăla care e arestat, care a fost în dosarul ăsta...” Cu ocazia audierii sale, la data de 04.07.2005, inculpatul I.A., a declarat următoarele: „...Cu N.C. nu prea am avut contact, însă ştiu că locotenenţii acestuia erau următorii: N. (n.n. persoană neidentificată), B. (inc. G.F.), I. (n.n. inc. L.I.), M. (n.n. inculpatul G.C.), B.(n.n. inculpatul B.G.I.T.), şi alţii...” Instanta a retinut ca proba discuţia purtată cu P.ul la aceaşi dată, cand inculpatul a mai precizat, in concordanta cu celelalte probe testimoniale administrate procedural sub forma declaratiilor de martori sau de inculpati:„P.:B.V.. Îţi spune ceva B.V.?O.C.P.: I..I.A.:Da, îl cunosc. Era nepotul lui S., cum s-ar spune. Aşa se dădea el, dar nu era nepot.P.:Ăsta ce rol avea ? Făcea parte în vreo brigadă?I.A.: (neinteligibil)P.:De ce?I.A.:Mai târziu. La început ... l-am cunoscut era la G.. Iarăşi mi-am adus aminte (neinteligibil). Bănuiesc că era cu el în casă, atunci cu S., cu ... Era atunci cu S., cu S.. Era perioada aia acolo.O.C.P.:Cu ce?I.A.:Cu cojocul, cu asta.O.C.P.: Cu sechestrarea?I.A.: Cu sechestrarea. Da. Şi el era în perioada aia atunci, că ştiu că era. Avea un trening şi era vai de capul lui şi mă trimitea să luăm pizza, astea şi îi luam o pizza şi lui, ce avea. Şi aşa. Şi cu timpul a avansat, dar am înţeles că s-a certat, nu ştiu ce conturi s-au reglat între el şi S.. A fost cel mai bagabont, n-a ţinut aproape ca la Antena 1, cum se spune şi s-au cam răcit.P.:Ce înseamnă că n-a ţinut aproape?

I.A.:N-a ţinut aproape! Cum să explic? S-a vândut în loc să se dea cu poeţii, s-a dat cu armata română. Cam aşa”. Fiind audiată la data de 30.08.2005, martora C.E.I. a declarat următoarele: „...S. îşi avea propriile afaceri de proxenetism, furturi şi tâlhării, împreună cu: P.A. zis „L.”, I.B.V., P., D.S..” Martora şi-a mentinut aceste declaratii si in fata instantei cu ocazia audierii sale, asa cum s-a aratat pe larg mai sus. Cu ocazia audierii din data de 25.08.2005 inculpatul G.C., persoană în măsura să cunoască activitatea infractI.ală a acestei grupari, a declarat următoarele: ,,Ştiu că I.B. a făcut o „arsură” fără ştirea lui N. iar când a aflat, acesta a vrut să-l bată pe I. care a fugit şi multă vreme nu a mai venit pe la Hotel.”

…,,I.B., era un apropiat al lui S., ştiu că a participat la tâlhărirea lui P.”.

Inculpatul G.C., cu ocazia audiereii sale in fata instantei, a mentinut partial cele relatate pe parcursul urmaririi penale, negând doar implicarea sa infracţI.ala, desi aceasta a fost probata cu autoritate de lucru judecat prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penală nr.769/4.3.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. O altă pesoană în masură să cunoască modul de organizare al acestei grupări precum şi activitatea infracţI.ală a fost şi inculpatul D.S., principalul locotenent al fratilor B., care pe parcursul urmaririi penale la data de 14.05.2005, în urma unei discutii cu P.ul a făcut următoarele afirmaţii referitoare la inculpatul B.G.I.: „..I. ăsta se ducea şi făcea măgării. Eu nu ştiu, în numele lui sau poate cu acordul lui S., nu ştiu. Şi veN.şi-l cinstea. „Uite, ia şi tu două telefoane, să ai şi tu. Trei perechi de blugi. Şi el îşi oprea şi le vindea după aia. Şi lumea ce zicea, C.. Că îşi zicea I. C.şi nicidecum I., cum îl cheamă pe el. I. C.. I. C.. Şi pe lângă ăsta mai era şi alţii, toţi care i-a ţinut acolo se umflase muşchii pe ei. Şi se ducea şi în numele lor făceau măgării prin discoteci, prin alea.. Mese rezervate, bea degeaba whisky sau (neinteligibil)...”

Cu ocazia audierii din data de 14.05 2005, inculpatul D.S. a mai declarat: „În momentul când am R.at relatiile cu fratii B., am cunoscut în antuR.ul acestora şi alte persoane cu care desfasurau activitati infracţI.ale din care exemplific: „I.B.V., anterior i se spuN.“I. C.” pentru că se afla foarte des în antuR.ul lor.Acesta se ocupa cu santajuri, trafic de autoturisme furate şi actiuni violente comandate de fratii B.. Intr-una din ocazii, I.B.V. împreuna cu alte persoane mi-au lăsat amanet în schimbul unei sume de bani un utilaj mecanic de tip ,,F”. Acesta spuN.că utilajul a fost luat de la o firma, deoarece patronul era dator cu o suma de bani, iar „F” era luata în schimbul acelei sume de bani. Acest I. a fost implicat şi în tâlharia comisa asupra lui P.S..”

Aceste declaratii pe care inculpatul D.S.le-a facut pe parcursul urmaririi penale le-a mentinut si in faza de cercetare judecatoreasca, cu ocazia audierii sale in sedinta publica, fiind extrem de relevante in dovedirea structurii si compO.ntei grupului infractI.al organizat, dar si cu privire la unele dintre infractiunile concrete comise in acest context de anumiti inculpati, cum este si cazul inculpatului B.. Cu ocazia audierii martorului cu identitate protejată A.V.din data de 17.08 2005, acesta a declarat următoarele: ,, ....Această stare de prosperitate a fost de natură să le crească prestigiu în lumea infractorilor, iar unii dintre ei au aderat ulterior la gruparea lor. Dintre cei care s-au apropiat de fraţii C.erau cunoscuţi mai vechi care au aderat la gruparea lor ştiind că cei doi fraţi au şi influenţă la autorităţi.

Dintre cei care au aderat la gruparea lor exemplific pe următorii: N., D.S., I., I.B., N.G., S.H., A., V. de la V.V.T, B., C.”-

Declaraţia dată la urmărirea penală a fost menţinuta de către martorul cu identitate protejata A.V.si cu ocazia audierii sale in sedinta publica din data de 25.11.2008, la care s-a facut referire mai sus. Martorul a mai aratat urmatoarele: ,,...Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003 şi 2004 dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis „F.”, R., I. B..” Un alt martor cu identitate protejată şi anume C.V. care, potrivit declaratiei acestuia, a fost o persO. apropiata fratilor B., a declarat în legatura cu inculpatul B. G.I.,la data de 07.06.2005, următoarele: ,, ...I.B.V. este sclavul lui N. şi al lui S.C., cam de aceeaşi categorie cu M.. B.era sub protecţia lui N.C. şi fiind trimis de acesta, comitea furturi din locuinţe şi era folosit la recuperări de datorii prin violenţă şi ameninţări. Ştiu că I.B.V. a participat la fapta reclamată de cetăţeanul israelian P.S.”.

Martorul cu identitate protejata A.A. a declarat la data de 16.08.2005 următoarele: ,, ....În vârful acestei organizări cu preocupări infracţI.ale se afla B.I. zis N.C. iar în antuR.ul apropiat al acestuia se aflau următorii oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B., P.C. zis B., D.S. zis „F.”, G.C. zis M., N.G., M., S.H., M., C., I.B..”

,, ... I.B. a fost un apropiat al lui S.C. până când acesta a fost închis, s-a apropiat apoi de N.C. participând la solicitarea acestuia alături de ceilalţi membrii ai grupării la săvârşirea infracţiunilor cu violenţă. I.B. alături de G.(n.n.inc.S.C.), fratele mai mic al fraţilor B., era mai tot timpul prin restaurantul O. şi discoteca B. la solicitarea lui N.C. pentru a-l ţine la curent cu persoanele care frecventează aceste locaţii şi pentru a asigura o bună desfăşurare a activităţilor de proxenetism desfăşurate de prostituatele fraţilor C..”

La data de 03.04.2006 a fost audiat martorul cu identitate protejata O.L., ocazie cu care a declarat următoarele: ,,... Persoanele din subordiN.fraţilor ,,C.”, desemnate pentru acţiunile cu violenţă erau R., „F.”, I.B.V., M. şi B..”

Un exemplu concret referitor la modul de acţiune în sfera recuperărilor efectuate de către inculpatul B.G.I. a avut loc în cursul anului 2003, când, la cererea inculpatului B.V., unul dintre liderii grupului, a incercat recuperarea unor fotografii compromitatoare.

Astfel, din probele dosarului a rezultat ca în perioada 2000-2003, martorul S.M.a lucrat ca şofer la un cetatean italian pe nume R.A., director comercial la societatea A.M.S.. Fiind o persO. de încredere pentru cetăţeanul italian, martorul S.M.avea acces în locuinţa acestuia, ocazie cu care a observat mai multe poze cu familia sa, dar şi cu amanta din acea perioadă, luând hotărârea de a fotografia acele poze însă, potrivit declaratiei acestuia, fără un scop anume.

Martorul S.M.a mai declarat că la începutul anului 2004, cetateanul italian îi datora suma de 1.300 USD pentru prestarea mai multor servicii, însă acesta a refuzat în mai multe rânduri să-i achite datoria motivând că vor sta de vorba când se va întoarce din Italia. Văzând că nu-şi primeste banii, martorul a trimis cetăteanului italian, la receptia hotelului în care locuia, un plic conţinând fotografiile pe care le facuse în locuinta sa, pentru a-i demonstra că se afla în posesia acelor fotografii compromitatoare şi a-l determina să-şi achite datoria faţă de el.

În aceste conditii, concubina cetăţeanului italian pe nume “O.”, a luat legatura cu inculpatul B.G.I. cu care era în relaţii bune, cerându-i să-l ajute pe concubinul său, în sensul de a încerca recuperara acelor fotografii compromitătoare de la martor, în schimbul unei sume de bani.

Intrucât exista regula că nici un membru al grupării să nu faca vreo combinatie fără ştirea liderilor, inculpatul B.G.I. a luat legatura cu inculpatul B.V. pentru a se stabili un plan de recuperare a acelor fotografii. Fiind de acord cu acest lucru, B.V. l-a desemnat pe B.G.I. sa se deplaseze la domiciliul martorului, insotit de alţi membrii ai grupării, pentru a se incerca intimidarea acestuia şi recuperarea fotografiilor.

La data de 20.02.2004, inculpatul B.G.I. însoţit de mai multi indivizi s-au deplasat la domiciliul martorului ocazie cu care s-a prezentat ca fiind nepotul lui “S. C.”, cerându-i totodată să-i predea fotografiile cu cetateanul italian. Martorul a refuzat acest lucru spunându-le că nu are nici o fotografie, dar doreşte să vorbească personal cu “S. C.”. Imediat inculpatul B.G.I. l-a sunat pe telefonul mobil pe B.V. care a fost de acord sa vorbeasca cu martorul. La scurt timp martorul a fost sunat de inculpatul M.S. care i-a comunicat că a fost sunat de inculpatul B.V. şi că e mai bine sa le dea acelor persoane pozele respective.

Pentru a se stabili concret ce se va face cu acele fotografii şi pentru a-i prezenta adevaratul motiv pentru care martorul procedase în acest fel, inculpatul S.M. l-a sunat din nou pe inculpatul B.V. .

În cele din urmă, martorul S.M. a fost convins de naşul său să–i dea o fotografie inculpatului B.G.I., după care acesta a plecat însotit de indivizii cu care se deplasase la faţa locului. Înainte de a pleca, inculpatul B.G.I. l-a ameninţat pe martor punându-i în vedere să-l lase în pace pe cetăţeanul italian pentru a nu avea de-a face cu el.

Dupa plecarea acestora, martorul l-a sunat pe telefonul mobil pe inculpatul S.M. ocazie cu care i-a adus la cunostinta că acei indivizi au plecat dar şi faptul că fusese amenintat de inculpatul B.G.I..

Aceste aspecte a reiesit şi din convorbirea telefonică purtată de inculpatul S.M. cu un anume „M.„ dupa plecarea inculpatului B.G.I..

Iata deci pe deplin conturata activitatea infractI.ala ampla si apartenenta inculpatului B.G.I.T.la gruparea infractI.ala organizata aflatĂ sub conducerea inculpatilor B.I. si B.V., pentru care a fost trimis in judecatĂ in prezenta cauză.

In drept, s-a apreciat că faptele inculpatului B.G.I., care in noaptea de 7/8.09.2003, impreuna cu alte persoane, au lipsit de libertate pe partea vatamata P.S. în scopul de a o deposeda de mai multe bunuri, punându-l in imposibilitate de a se putea apara, întruneste elementele constitutive ale infractiunilor de lipsire de libertate prev de art 189 al.1,2 si 5 Cod penal si tâlhărie prev de art. 211 alin 1,2 lit.b si alin 2/1 lit.a si c Cod penal. Totodata, s-a apreciat că fapta inculpatului de a adera si a sprijini gruparea infractI.ala condusa de fratii B.în perioada anilor 2002-2004, prin savarsirea de infractiuni din cele prev de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, în scopul obtinerii de foloase materiale intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 .

A.lizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanta a constatat ca fiind dovedită vinovaţia inculpatului B.G.I.T.în raport cu faptele deduse judecăţii, astfel încât s-a dispus condamnarea acestuia la câte o pedeapsă cu închisoarea, la a cărei individualizare s-au avut in vedere criteriile generale prev de art 72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, tinând cont ca inculpatul nu are antecedente penale, instanta a considerat ca un cuantum al pedepselor O.ate catre minim este suficient pentru a asigura reeducarea inculpatului si pentru atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, astfel cum sunt prevazute in cuprinsul disp. art 52 Cod penal.

Constatand ca faptele au fost savarsite în de concurs real de infractiuni, instanta, in baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal a

contopit pedepsele aplicate, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare, ca pedeapsă rezultantă principală si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 4 ani.

Inculpatul G.F. zis „B.” este unul dintre cei mai importanti membrii ai acestei grupari infracţI.ale fiind o persO. foarte apropiata şi de încredere pentru fratii B.. De altfel, legăturile infractI.ale au fost dublate si de relatiile de rudenie, inculpatul fiind casatorit cu o verisoara a fratilor B.. Din probele dosarului a rezultat ca inculpatul este unul dintre persoanele care au savarsit infractiunile de tâlharie şi lipsire de libertate asupra cetăţeanului israelian P.S..

Pentru aceste infracţiuni împotriva inculpatului a fost emis de către Tribunalul Bucureşti un mandat de arestare preventiva în lipsă, întrucât s-a sustras urmăririi penale.

Cu privire la acest inculpat s-a reţinut că acesta este unul dintre cei mai vechi membri ai grupării şi unul dintre cei mai loiali inculpatului B.I.. Apartenenţa la grupul de crimă organizată a fost demonstrată, în afara declaraţiilor care-l situează în imediata apropiere al lui „N.C.” şi de interceptările telefonice din data de 24.06.2003, a discuţiilor purtate între B.V. zis „S.C.” şi G.F. zis „B.”.

Legaturile infractI.ale ale inculpatului cu ceilalti membri ai gruparii conduse de fratii B.au fost dovedite si de convorbirea telefonica din data de 27.04.2004 dintre inculpatul L.I. zis „I.” si UN BĂRBAT.

Referiri la rolul inculpatului G.F. zis „B.” în cadrul grupului infractI.al organizat a rezultat si din convorbirea telefonica interceptata in mod autortizat din data de 29.03.2004, dintre inculpatul B.V. zis „S.C.” si martorul M. A.: La data de 04.07.2005, în urma discutiei purtată de P. cu inculpatul I.A., acesta din urmă a făcut următoarele afirmaţii, care vin in sprijinul ideii de apartenenta la grupul infractI.al organizat condus de inculpatul B.I. a inculpatului G.F.:„P.:Cine erau locotenenţii lui N.?I.A.:Păi nu pot să-i pronunţ numele. Erau deja şmecheri B., I.. Sunt băieţi din cartier”. Fiind audiat la data de 24.08.2005 în legatura cu activitatea infracţI.ală a acestei grupări, inculpatul R.L., o persO. în masura că cunoasca aceste aspecte datorita pozitiei sale pe care o ocupa în cadrul brigăzii conduse de D.S., principalul locotenent al fratilor B., a declarat următoarele: “...Am aflat că deseori D.S. era folosit de N. pentru unele intervenţii în forţă, trimiţându-l în diferite locuri cu persoane din imediata apropiere a lui N. din care putem exemplifica: F.B., G., N., I. şi alţi, cu care eu nu am avut de aface.

Pe parcurs am constatat că de fapt era vorba de o grupare organizată având ca lider necontestat pe B.I. alături de fratele său B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”,M., N.G., S.H.“. O altă persoană care a confirmat faptul că inculpatul a făcut parte din gruparea infractI.ală condusă de fratii B.a fost şi martora C.I.E., care la data de 30.08.2005, a declarat următoarele: ,, ....Aşa cum am arătat mai sus, erau persoane desemnate de N. şi S.C. să meargă la datornici şi să-i determine să restituie împrumutul, însă fără a folosi violenţa, şi aici amintesc : L.I., zis I., G.C., zis M., F.B. şi alte persoane pe care deocamdată nu mi le amintesc.

Dintre persoanele care acţI.au cu violenţă, în asemeN.situaţii, la comanda fraţilor B., amintesc : G.F. zis B., „F.”, care şi la rândul său avea formată o brigadă pentru asemeN.acţiune, G.C., zis „M.”, precum şi agenţi de pază angajaţi la firma „G.” al cărei patron era B.I..

Referitor la această firmă de pază „G.” cunosc că N.C. coordona activitatea acestei firme, la început prin L.I., zis I., iar ulterior prin intermediul altei persoane de încredere din antuR.ul acesteia, pe nume G.F. zis B.. ”

Inculpatul G.C., de asemeN.un membru al grupării infracţI.ale conduse de fratii B.a declarat, la data de 25.08.2004, următoarele:

„..Pe F.B., îl cunosc din copilărie şi ştiu că este hoţ de buzunare, fiind condamnat de mai multe ori pentru astfel de fapte. Are o ţinută atletică. Ştiu că avea o legitimaţie şi o insignă de la o fundaţie antidrog pe care scria „agent special”. Era un om de încredere al lui N. şi s-a ocupat, cred că în calitate de director de firmă „G.”. În declaraţia din data de 17.08.2005, martorului cu identitate protejata A.V., persO. în masura sa cunoasca activitatea infracţI.ală a acestei grupări, a declarat următoarele: ,,....Fraţii C.nu se mai implicau în acţiuni violente în anii 2003 şi 2004 dând „ordine” pentru executarea acestor acţiuni oamenilor săi folosiţi în acest scop: F.B., I., C., D.S. zis „F.”, R., I. B..

Toate persoanele enumerate de mine erau cunoscute cu manifestări violente, marea majoritate aveau ţinută atletică, unii au făcut sport şi simpla lor prezenţă inspira teamă, iar de cele mai multe ori când interveneau foloseau atât violenţa verbală cât şi fizică. La fiecare acţiune de acest gen toate persoanele participante erau înarmate cu: bâte, săbii, cuţite, lanţuri.... N.C. şi-a făcut o firmă de pază - G., pe numele soţiei sale, M.. De această firmă s-a ocupat F.B., G. şi un antrenor de lupte V..”

Fiind audiat in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul A.V.a declarat urmatoarele: „Despre prietentii fratilor B.de la acea

vreme imi amintesc de ........, F.B., sotia lui F.B. era verisoara cu N., I. B. , I.., D.S., G., V., N. a lu’ G., S.H. si N.. Indeosebi cu acesti prieteni participa la scandaluri, talharii”.

O altă persoană în măsură să cunoască activitatea infractI.ală a inculpatului a fost şi martorul cu identitate potejată C.V., care, la data de 07.06.2005, a declarat următoarele: ,,.....Dintre oamenii de încredere ai lui N.C. pe care i-aş caracteriza că locotenenţi ai acestuia îi enumăr pe următorii: N., L.I. zis I., G.F. zis B., fraţii H., A., P.C. zis „B.”, N.G. , O., „F.”, P., F., B., D.C., iar pe alţi îi voi preciza în viitor. G.F. zis „B.” era considerat nucleul şi pumnul de fier al grupării de bodyguarzi care se adunau atunci când se preconiza un scandal. Şi B. era folosit cu precădere la recuperarea unor sume de bani prin violenţă. B. umbla înarmat cu armă de foc şi ştiu că acesta a fost implicat în fapta reclamată de cetăţeanul israelian P., când B. şi-a declinat falsa identitate de poliţist.”

Fiind audiat de catre instanta in sedinta publica din data de 25.11.2008 martorul C.V. a sustinut in continuare cele relatate pe parcursul urmaririi penale, exemplificativ fiind urmatorul citat: „La G. „ era B., N., I.., G., G. si mult mai multi, dar nu ii mai stiu pe toti...B. era pumnul de fier al lui N., el era trimis unde era mai greu cu N. si B.”. Martorul cu identitate potejata A.A., persoană în măsură să cunoască activitatea infracţI.ală a inculpatului, la data de 16.08.2005, a declarat următoarele: „... În vârful acestei organizări cu preocupări infracţI.ale se afla B.I. zis N.C. iar în antuR.ul apropiat al acestuia se aflau următorii oameni de încredere ai săi: N., L.I. zis I., F.B.. F.B. a contribuit la înfiinţarea firmei G., unde am auzit că a investit şi el nişte bani. Ştiu despre acesta că a fost hoţ de buzunare şi era trimis de N. în mod frecvent la recuperări deoarece şi acesta avea o ţinută atletică şi se manifesta violent. Cunosc că între N. şi B. au fost unele discuţii legate de profitul firmei G.. F.B. avea o legitimaţie cu insignă metalică din care rezulta că este agent antidrog.

F.B. avea asupra lui armă de foc dar fac precizarea că astfel de arme aveau toţi membrii clanului.”

Fiind audiat in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul declara urmatoarele:

„De F. B. imi amintesc ca fiind un tip atletic ,cu figura impunatoare si care era trimis la recuperari .Toti erau trimisi la recuperari. Multi aveau legitimatii de politisti printre care si B.”.

La data de 16.05.2006, fiind audiat în legatura cu rolul inculpatului G.F. în cadrul grupării, martorul cu identitate protejata S.Z. a declarat următoarele:

,,... Atunci când datornicii nu puteau returna împrumutul în termenul stabilit N. şi S. îşi trimiteau oamenii din subordine desemnaţi pentru asemeN.acţiuni să recupereze sumele de bani prin violenţă şi ameninţări. Cei desemnaţi pentru acţiunile cu violenţă erau L.I., I.B.V., G.C. zis „M.”, „B.”, „F.”, G., N., R.. Pentru serviciile prestate aceşti indivizi primeau de la S. şi N. un procent din suma recuperată, deoarece întotdeauna se cerea de la datornic o suma mult mai mare decât suma împrumutată.

La începutul anului 2004, L.I. a venit la N. cu o ,,combinaţie” în sensul că avea informaţii despre un individ care săvârşea infracţiuni cu carduri bancare şi de la care se putea lua o sumă de bani sub presiuN.ameninţărilor. Dupa ce l-au urmarit aproximativ o săptămână, I., M. şi B. l-au luat pe acesta cu forţa din fata magazinului …. şi l-au transportat la hotelul lui N.pentru a-l determina să le dea o sumă de bani. În prima faza dupa ce l-au dus intr-o cameră din hotel, M. i-a cerut suma de 4000 euro însa în momentul în care S. a apărut la faţa locului a considerat că suma este prea mică şi i-au cerut 10.000 de euro. Acel individ nu a fost de acord să le predea banii, fapt pentru care S. şi ceilalţi l-au băgat în maşina spunându-i că-l vor preda poliţiei pentru infracţiunile comise. Ajuns în faţa secţiei de poliţie individul în cauza şi-a dat seama că vorbesc serios şi a fost de acord să le dea banii ceruţi. Banii obtinuţi au fost împărţiţi de N. în felul urmator: el şi-a oprit 5000 de euro, „M.” şi I.au primit 1500 euro, iar S. şi B. au primit câte 1000”.

Fiind audiat in sedinta publica din data de 25.11.2008, martorul declara urmatoarele; „Talharia asupra lui P.S. a fost savarsita de I.,S., M., B., I. B., P.. Mai stiu despre o fapta referitoare la un baiat care lua bani de pe carduri bancare in mod fraudulos si stiu ca I.(n.n. inculpatul L.I. ) l-a descoperit pe acel baiat, acesta a fost luat de I.,B. si M. si dus la hotelul lui N.. I s-a pus in vedere sa dea o suma de bani ,respectiv 4000 euro, ca altfel il bat si il tin la hotel pA. vine cu banii. In final, tipul a fost de acord sa plateasca 4000 euro, dar a venit S. si a cerut 10000 euro si a platiti 10.000 euro... Mentin toate delcaratiile date anterior”.

Martorul cu identitate protejata O.L.a declarat următoarele: „... Persoanele din subordiN.fraţilor ,,C.”, desemnate pentru acţiunile cu violenţă erau R., „F.”, I.B.V., M. şi B..”

In drept, fapta inculpatului G.F. zis „B.”, care in noaptea de 7/8.09.2003, impreuna cu alte persoane, au lipsit de libertate pe partea vatamata P.S. in scopul de a o deposeda de mai multe bunuri, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.189 al.1,2 si 5 Cod penal.

Fapta inculpatului G.F. zis „B.” careîn noaptea de 7/8.09.2003, impreuna cu mai multe persoane, l-au pus pe partea vatamata P.S. in

situatia de a nu se putea apara pentru a-l deposeda de mai multe bunuri, fiind in locuinta martorei C.I., intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev .de art.211 alin.1,2 lit.b si al.2/1 lit.a si c C.p.

Fapta inculpatului G.F. zis B., care în perioada 2003-2004 a aderat si a sprijinit grupul infractI.al organizat condus de inculpatii B.I. si B.V. in scopul savarsirii de infractiuni de cele prev. de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003 intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

A.lizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului G.F. zis „B.”, in raport de faptele deduse judecatii, astfel incat s-a dispus condamnarea acestuia la cate o pedeapsa cu inchisoarea, la a carei individualizare au fost avute in vedere criteriile generale prev de art 72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, din fisa de cazier a inculpatului a rezultat ca acesta se afla in curs de cercetare, în dosarul nr.248/2004 al Parchetului de pe lângă ICCJ - DIICOT, pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri in forma continuata prev de art.2 alin.1, 2 din legea 143/2000 cu aplic art 41 alin 2 si art.75 lit.a Cod penal, fapta fata de care s-a pus in miscare actiuN.penala la data de 18.10.2004.

Asa fiind instanţa a reţinut că inculpatul nu avea antecedente penale la momentul solutI.arii prezentei cauze.

In speta, insa, faptele deduse judecatii se afla in concurs real, intrucat toate au fost savarsite in aceeasi perioada de timp, iar inculpatul nu a mai fost condamnat anterior pentru niciuna din ele.

Astfel, tinand cont de pozitia sa importanta in cadrul gruparii infractI.ale organizate, inculpatul situandu-se in imediata apropiere a celor 2 lideri, respectiv a inculpatilor B. I.si B.V., instanta i-a aplicat pedeapsa inchisorii in cuantum O.at usor peste limita minima prevazuta de textul incriminator, respectiv 6 ani inchisoare, avand in vedere acest cuantum bland al pedepsei prin prisma lipsei antecedentelor penale.

Pentru infractiunile de lipsire de libertate si talharie savarsite asupra partii vatamate P.S., instanta a considerat ca un cuantum al pedepsei O.at spre minimul special prevazut de lege este suficient pentru atingerea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt prevazute de disp. art.52 Cod penal, motiv pentru care i-a aplicat inculpatului doua pedepse a câte 7 ani inchisoare, fiecare.

Inculpatul C.L.Din probele administrate in cauza instanta a retinut ca inculpatul

C.L. este o persoană care s-a subordonat lui „N.C.”, în cadrul grupului infracţI.al organizat, fiind folosit la recuperări şi trimis în linia întâi atunci când era necesar să se săvârşească infracţiuni de violenţă. Se

impuN.datorită alurii sale de forţă, întrucât practica artele marţiale ca sport preferat, şi datorită faptului că în cazul altercaţiilor era agresiv.

Prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin dcizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ, inculpatul C.L.a fost condamnat împreună cu alţi membrii ai grupului infracţI.al pentru savarsirea infractiunilor de lipsire de libertate şi santaj, în sarcina acestuia reţinându-se că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani, iar la data de 05.01.2004, împreună cu inculpatii L.I. si G. C. si B.L. F.(toţi făcând parte dintr-un grup organizat) au lipsit de libertate pe partea vătămată D.T.. Situaţia de fapt stabilita de catre instanţe cu autoritate de lucru judecat a fost urmatoarea:

În perioada noiembrie-decembrie 2003, inculpata M.V. A., pe margiN.derulării unui contract comercial, a început să facă presiuni asupra părţilor vătămate M.M. şi M.G., solicitându-le să plătească suma de 400.000 USD. Având în vedere că părţile vătămate nu au achitat datoria pretinsă, în această perioadă, inculpata M.V.A.a apelat, prin intermediul prietenei sale, martora T.M., la inculpatul B.I. zis “N.C.” despre care stia că este un membru marcant al lumii interlope şi se poate ocupa de recuperarea acestei sume de bani. Inculpatul B.I. zis “N.C.” l-a chemat la această întâlnire şi pe inculpatul G.C. zis „M.”, explicându-i acestuia faptul că cele două femei au de recuperat nişte bani şi spunându-i să se ocupe de acest caz.

În declaraţiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul G.C. precizează referitor la discuţiile purtate cu ocazia acestei întâlniri:

„...Am înţeles că cele două femei s-au adresat lui „N.C.” în calitate de recuperator …”.„N.C.” mi-a spus că cele două au fost „perpelite de unul … în sensul că au fost înşelate cu nişte bani şi să stau de vorbă cu ele, să văd care e situaţia şi să mă ocup de rezolvarea problemei. Din discuţie era evident că rezolvarea problemei însemna recuperarea sumei de bani de la acel individ”.

Desi, cu oacazia audierii sale in sedinta publica inculpatul G.C. si deopotriva inculpata M. V.au prezentat deformat aceasta succesiune de evenimente, cautând sa îi dea o conotatie legală acţiunii de recuperare in forta prin presiuni psihice si fizice a sumei de bani, actele dosarului au dovedit ca evenimentele s-au derulat dupa cum urmează: La data de 22.12.2003, inculpata M.V.A.s-a deplasat la fabrica de zahăr din R., însoţită de inculpatii G.C. şi B.L. F.. Aceştia au observat că de la brutăria fabricii a plecat un transport cu făină, fapt pentru care inculpatul G.C. i-a reproşat pe un ton ameninţător părţii vătămate M.M. că vinde produse fără ştirea lor, în condiţiile în care acesta le datorează bani, exprimându-se: ”tu îţi baţi joc de noi?”, „păi noi îţi luăm gâtul” . Tot

cu această ocazie, inculpatul G.C. a insistat ca partea vătămată să îl însoţească în Bucureşti, pentru a semna actele de înstrăinare a fabricii în schimbul datoriei.

În faţa refuzului exprimat de partea vătămată, inculpatul G.C. a solicitat telefonic să îi fie trimisă „o brigadă” cu scopul de a se asigura că din fabrică nu va mai ieşi nici un mijloc de transport încărcat cu marfă. Astfel, după aproximativ două ore, la poarta fabricii au sosit două-trei autoturisme, din care au coborât mai mulţi indivizi, care, prin prezenţa lor, au sporit starea de temere creată de inculpaţi părţilor vătămate. Printre aceştia a fost remarcată de către partea vătămată M.M. prezenţa inculpatului C.L..

În timp ce se afla la poartă, inculpatul G.C. a observat în incinta fabricii un autotir pregătit pentru încărcarea unei cantităţi de zahăr şi a dat dispoziţie să nu mai fie scos nimic din unitate. Pentru a nu avea probleme, martorul S.I., cel care urma sa ridice cantitatea de zahar, a dat dispoziţie ca autotirul să părăsească incinta fabricii, fără a mai lua zahărul. La scurt timp după aceasta au plecat şi inculpatul G.C., inculpata M.V.A.şi inculpatul B.L. F., precum şi ceilalţi indivizi care sosiseră ulterior.

În dimineaţa zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 08:00, inculpatii G.C., C.L., B.L. F.s-au deplasat din nou la R., pentru a le pune din nou în vedere partilor vatamate sa-şi achite datoria. Deşţi prezente în fabrica, partile vatamate au refuzat sa stea de vorba cu inculpatul G.C., motiv pentru care martorul B.G.C. i-a comunicat că acestia nu se afla în fabrica în acel moment. Tot atunci inculpatul G.C. a dat dispoziţie ca pe poarta fabricii să nu mai intre şi să nu mai iasă nimeni, sens în care i-a lăsat pe inculpatii C.L. şi B.L. F.să supravegheze intrarea, aceştia rămânând în autoturismul Dacia Nova, nr.B-04-TRL aparţinând inculpatului C.L., până în jurul orelor 18,00-19,00.


În seara zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 22:00, inculpatii G.C., C.L. si B.L. au revenit la fabrica de zahăr, aflând de la pazN.l fabricii că M.M. nu era în fabrica la acea ora. Cu toate acestea, inculpatii l-au luat cu forţa pe pazN.l D.T., care a refuzat să le permita accesul, ducându-l în incinta fabricii pentru a verifica dacă M.M. este în unitate.

Astfel, din declaraţia părţii vătămate D.T. a rezultat că cei trei indivizi au devenit agresivi atunci când nu le-a permis accesul în unitate, afirmând că ei sunt patronii fabricii, iar doi dintre aceştia l-au prins de mâini şi l-au ridicat, ducându-l în incinta fabricii. Fiind nemulţumiţi de faptul că nu au găsit-o pe partea vătămată M.M. în fabrică, inculpatul C.L. a început să adreseze injurii părţii vătămate D.T. şi a prins-o de

reverele hainei, lovind-o de uşile metalice ale clădirii. Afirmaţiile părţii vătămate D.T. au fost susţinute de declaraţiile martorilor oculari Z.M., M.I.si S.D., care se aflau în acel moment în cabina de la poarta fabricii.

Declaratiile date de aceste trei martore in fata instantei de judecata au fost apreciate ca fiind nesincere, astfel incat au fost avute in vedere declaratiile date de ele pe parcursul urmaririi penale, unde in mod evident au spus adevarul, deoarece depozitiile lor s-au coroborat cu celelalte declaratii administrate in cauza pe acest aspect, de la celalalte persoane implicate, inclusiv cu declaratiile inculpatului G.C..

Astfel, conform declaraţiei date la urmarirea penala de martora Z.M., cei trei „au luat pazN.l de mână şi l-au dus forţat în fabrică”; „la circa 10 minute pazN.l a revenit cu geaca ruptă şi a spus că a fost bătut …” .

De asemenea, martora M.I.a relatat că „cei trei au intrat cu forţa peste paznic, l-au luat pe sus (unul de un braţ, altul de celălalt braţ) şi l-au dus în fabrică să-l caute pe D.ul M.”. „După puţină vreme a revenit pazN.l după lanternă. Era în stare de agitaţie, tremura, geaca cu care era îmbrăcat era ruptă, afirmând că a fost bătut de cei trei şi că el nu mai vine că-l omoară şi-i rămân copiii pe drumuri” .

Totodată, martora S.D. a precizat: ”....Indivizii au crezut că D.ul M. este ascuns în fabrică, au vrut să intre, pazN.l nu le-a dat voie, dar l-au luat de braţ şi au ieşit din încăperea în care stăteam … După scurt timp, pazN.l s-a reîntors, afirmând: ”Aoleu, îmi rămân copiii pe drumuri, eu nu mai stau aici, a luat o lanternă şi a plecat” .

Martorul C.L., care la data respectivă a rămas să înnopteze în cabina portarului, a arătat referitor la acest aspect: ”Am aţipit şi în jurul orelor 22:00 a venit la mine D.T., care era speriat, mi-a spus că au pătruns în fabrică nişte indivizi care l-au lovit şi au rămas în incinta fabricii” .

Martorul P.G., care în dimineaţa zilei de 06.01.2004 a pR.at tura la serviciul de pază de la partea vătămată D.T., declară că acesta „era foarte agitat, speriat şi palid la faţă. Mi-a spus că în timpul nopţii au venit nişte indivizi care l-au luat pe sus: „Nici nu-mi atingea picioarele de pământ”, l-au bătut aruncându-l de o uşă metalică, toate acestea pentru a-l determina să spună unde sunt patronii” .

În cele din urma inculpatii G.C., C.L., B.L. F.au reusit sa stea de vorba cu partea vătămată B.A.R.(fiica părţii vătămate M.G.), într-unul din birourile clădirii. Cu aceasta ocazie, inculpatul G.C. i-a comunicat părţii vătămate că deţine documente din care reiese că ei sunt proprietarii fabricii, invitând-o totodată la autoturismul cu care se deplasase la faţa locului pentru a-i arăta actele respective.

Un aspect important, rezultat din declaraţiile martorei B.A.R.este acela că inculpaţii G.C. şi C.L. purtau arme pe sub gecile cu care erau

îmbrăcaţi, observându-le atunci când primul i-a oferit geaca, iar în cazul celui de-al doilea, în momentul în care acesta gesticula faţă de martorul R.I.care a încercat sa le explice că în acel moment partile vatamate M.M. şi M.G.. nu sunt în incinta fabricii. Întrucât martora B.A.R.a fost de acord să vadă documentele, s-au deplasat împreună cu cei trei la poarta fabricii, unde inculpatul G.C. a urcat pe bancheta din spate a autoturismului ……….., care îi aparţiN.şi a invitat-o pe martoră să urce pentru a-i arăta actele, deschizându-i cealaltă portieră. În acelaşi timp, inculpatul B.L. F.s-a deplasat lângă autoturism cu intenţia de a urca la volan, iar inculpatul C.L. s-a postat în spatele martorei.

În acest moment, la poarta fabricii şi-au făcut apariţia şi martorii B.A.V.(fratele martorei) şi R.I., iar primul dintre aceştia a mers lângă autoturism şi a luat-o pe martoră de mână, spunându-i să se ducă în curtea fabricii.

După ce martora a plecat, martorul B.A.V.le-a spus celor trei că a chemat poliţia, situaţie în care inculpatul C.L. a afirmat că ei sunt de la poliţie, arătându-i totodată pistolul pe care îl purta pe sub geacă. De asemenea, tot la indicaţia inculpatului C.L., inculpatul B.L. F. a luat din maşină o legitimaţie cu insignă şi a arătat-o martorilor de la distanţă.

Inculpatul G.C. i-a ameninţat pe cei prezenţi, adresându-li-se: ”astăzi aţi scăpat, dar de mâine nu veţi mai scăpa”, după care cei trei au plecat cu autoturismul Mercedes.

La scurt timp de la acest incident, dându-şi seama de gravitatea faptelor sale, inculpatul G.C. a încercat să ia legătura cu martorii prezenti la faţa locului care în schimbul unor sume de bani le-a cerut, că în cazul în care vor fi chemaţi în instanţă să declare că nu au văzut când a fost bătut pazN.l.

Relevantă în acest sens a fost declaratia martorei S.D. care a relatat următoarele: ”....M-a întrebat dacă am văzut că l-a bătut pe paznic, eu i-am spus că am văzut doar când l-a luat de mână şi a plecat cu el din încăpere. Acesta a scos o bancnotă de 500.000 lei pe care nu am vrut să o iau, dar a insistat şi am luat-o. Individul a scos o legitimaţie … cineva a spus că este legitimaţie de poliţist. … După ce individul a plecat, m-am gândit că mi-a dat banii pentru că dacă o să fiu chemată la tribunal să spun că nu am văzut când a fost bătut pazN.l”.

Intr-adevar martora, fiind audiata in faţa tribunalului, nu a mai sustinut declaratia prerzentata mai sus, schimbandu-si depozitia in sensul dorit de inculpatul G. C..

Martora P.S.precizat că a primit şi ea suma de 500.000 lei de la inculpat, crezând că sunt banii cuveniţi pentru munca depusă la fabrica de zahăr.

Tot astfel, în declaraţia dată, martora S.E.a arătat: ”Acesta i-a dat suma de 500.000 lei lui S.D. ca să spună că nu l-a văzut pe paznic, dar S.D. i-a răspuns că într-adevăr ea nu l-a văzut pe paznic când a fost bătut dar l-a văzut când a venit tremurând, afirmând că a fost bătut de acei indivizi” .

Pentru această faptă, inculpatul C.L.a fost condamnat la două pedepse cu închisoare de 2 ani şi 6 luni, respectiv 7 ani pentru savarsirea infractiunilor prev de art.194 alin.1 Cod penal si respectiv de art.189 alin.1 si 2 Cod penal, prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, ramasă definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ. În final s-a stabilit ca pedeapsa rezultanta pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare, sporită până la 8 ani inchisoare, redusă în apel la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni inchisoare, care a ramas definitiva.

In raport de condamnarea anterioara la pedeapsa inchisorii de 6 luni aplicata prin sentinta penala nr.2309/31.10.2002 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr 499/20.06.2003 a Curtii de Apel Brasov, inculpatului, care a beneficiat de gratierea conditI.ata a acestei pedepse in baza Legii 543/2002, i s-a revocat beneficiul gratierii conditI.ate conform art.10 din Legea 543/2002, adăugându-se pedeapsa de 6 luni inchisoare la fiecare dintre cele 2 pedepse aplicate prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, stabilindu-se doua pedepse a câte 3 ani inchisoare si respectiv 7 ani si 6 luni inchisoare. Astfel, modul în care au acţI.at inculpaţii ca „locotenenti” ai unei „brigăzi” conduse de inculpatul G.C., aşa cum acesta din urmă a definit grupul pe care l-a condus, faptul că acestea au purtat armă, au avut o atitudine intimidantă, prin modul de manifestare (au stat pe parcursul unei zile întregi la poarta fabricii, au prezentat legitimatii false de ofiteri de poliţie) a făcut ca activitatea infracţI.ală a acestora să fie privită ca una a unor membri ai unei grupări cu caracter mafiot, nefiind de conceput ca astfel de asocieri de persoane să desfăşoare activităţi de genul celor arătate, fără a ţine seama de regulile de convieţuire socială, de existenţa unor forţe de ordine chemate să asigure respectarea acestora.

Instanţa a reţinut din cele de mai sus că inculpatul C.L.este o persO. de încredere pentru liderul acestei grupări infracţI.ale, fiind apreciat de acesta datorita rezultatelor inculpatului pe plan sportiv care a practicat o perioada lunga de timp arte martiale. Totodată, inculpatul este cunoscut ca o persoană violentă care impuN.respect şi prin aspectul fizic, fapt pentru care era solicitat de liderii grupării atunci când se preconizau acţiuni în forţă sau prin intimidare, aşa cum s-a vazut in situatia descrisa mai sus.

În sensul celor de mai sus a fost intregul probatoriu administrat in cauza, atat pe parcursul urmaririi penale, cat si in faza de cercetare judecatoreasca.

Relevanţă in acest sens a prezentat convorbirea telefonică din data de 26.07.2003, dintre inculpatul B.V. zis „S.C.” si numitul „Ioan”.

La data de 04.06.2005, martorul cu identitate protejată C.V., persoană în măsură să cunoască activitatea infracţI.ală a inculpatului C.L., a declarat următoarele: ,,.. R., C.L., B. sunt sportivi care erau chemaţi atunci când se preconiza o bătaie sau încăierare, aceştia fiind chemaţi la nevoie de „F.”. Cei trei sportivi pe care i-am menţI.at în caz de nevoie puteau la rândul lor să solicite prezenta altor persoane dispuse să participe la bătăi. ”

Audiat fiind in fata instantei, martorul cu identitate protejată C.V. şi-a mentinut declaratiile date pe parcursul urmaririi penale.

In drept, fapta inculpatului C.L.care in perioada 2002-2004 a aderat si a sprijinit gruparea infractI.ala organizata condusa de fratii B.I. si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale prin savarsirea de infractiuni din cele prev.de art.2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003.

A.lizând ansamblul materialului probator administrat in cauza, atat pe parcursul urmaririi penale, cat si pe parcursul cercetarii judecatoresti, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului in raport de fapta dedusa judecatii, respectiv infractiuN.prev. de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, motiv pentru care l-a condamnat pe inculpatul C.L. la o pedeapsa cu inchisoarea, la a cărei individualizare a avut in vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale si personale ale săvârsirii faptei, inclusiv actele în circumstantierele depuse la dosar, respectiv: caracterizarea de la administratorul blocului unde domiciliaza, dovada practicării unui sport de performanta cu bune rezultate si a prestarii unor activitati de paza la Pro TV si Cazino Palace.

Astfel, instanta a apreciat ca un cuantum al pedepsei de 7 ani si 6 luni inchisoare corespunde scopurilor pedepsei ,astfel cum sunt stabilite in cuprinsul disp.art 52 Cod penal.

Avand in vedere ca infractiuN.pentru a fost condamnat inculpatul în primă instanţă in prezenta cauza comporta, in opinia instantei, o nedemnitate in pastrarea gR.lui militar, ce implica apartenenta la institutia Armatei Romane, in baza art.67 Cod penal s-a dispus degradarea militara a inculpatului .

S-a constatat totodata ca fapta prev. de art.7 din Legea 39/2003 este concurenta cu faptele prev. de art.189 alin.1 si 2 C.p. si art.194 alin.1 Cod penal, pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia

penală nr.769/4.03.2008 a Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie si a descontopit pedepsele aplicate pe care le-a repus in individualitatea lor, respectiv doua pedepse a cate 3 ani inchisoare si 7 ani si 6 luni inchisoare, rezultate ca urmare a revocarii gratierii conditI.ate a pedepsei de 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2309/2002 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr.499/20.06.2003 a Curtii de Apel Brasov.

În baza art 10 din Legea 543/2002 a revocat gratierea conditI.ata a pedepsei de 6 luni inchisoare aplicate prin sentinta susmenţI.ată si a adaugat aceasta pedeapsa si la pedeapsa aplicată in prezenta cauza.

În baza art. 33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod penal au fost contopite pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani închisoare ca pedeapsa rezultanta principala si pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 4 ani si degradarea militara.

Inculpatul C.S.zis ‘’F.” a fost de-al treilea membru al grupării lui „F.”, persoană pe care inculpatul D.S. se putea baza.

Din actele de urmarire penala a rezultat ca prin rechizitoriul 109/P/2004 inculpatul C.Ş. a fost trimis în judecată alături de alte persoane pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate şi santaj, în sarcina acestuia reţinându-se că la data de 03.03.2004, împreună cu mai multe persoane, a lipsit de libertate şi constrâns prin folosirea de acte de violenţă şi ameninţări pe partea vătămată D.I.A. să scrie o chitanţă prin care aceasta recunoştea o datorie inexistentă de 5.500 USD. Astfel, partea vătămată D.I.A. a precizat că inculpatul C.Ş. „era în legătură cu toţi cei care au fost prezenţi în acel bar” unde a fost bătut, fiind totodată una dintre persoanele care l-au lipsit de libertate şi l-au lovit împreună cu ceilalti inculpati în gaR.ul ce-i apartiN.inculaptului D.S.. Cu privire la acelaşi inculpat, partea vătămată a mai precizat că acesta este cel care a fost trimis de inculpatul D.S. să cumpere o sticlă de vodcă din care apoi a fost obligat să bea pentru a-l determina să semneze o chitanţă din care reiesea că partea vătămată îi datora inculpatului A.V.R.suma de 5.500 USD. Inculpatul C.Ş. a asistat la toată acţiuN.şi, deşi partea vătămată nu a putut preciza dacă a fost lovit şi de către acesta, l-a văzut ţinând tot timpul, în mână, o bară metalică.

Tot din declaraţiile părţii vătămate mai rezultă că în timp ce era bătută în imobilul din str. ............, inculpatul C.Ş. râdea, iar la un moment dat, ceilalţi inculpaţi l-au îndemnat să întreţină relaţii sexuale orale cu partea vătămată, însă acesta a refuzat, motivând că îi este jenă.

Prezenţa inculpatului C.Ş. la locul faptei a fost confirmată şi de învinuitul A.V.R., care a precizat că în încăperea în care a fost bătută partea vătămată se mai aflau inculpaţii R.L., D.S. zis „F.” şi C.Ş..

Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea de 8 ani prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, redusă în calea de atac a apelului la 7 ani închisoare, retinându-se cu autoritate de lucru judecat urmatoarea situatie de fapt:

In toamna anului 2003 martorul (in cauza de fata) A.V.R.a achizitI.at de la inculpatul R.L.un autoturism …….. Odata cu autoturismul, martorul A.V.R.a primit certificatul de inmatriculare si cartea de identitate in care figura ca proprietar B.S.. Cu aceasta ocazie, A.V.R. a aflat ca persO. care figura ca proprietar al masinii era decedata din anul 2002. In aceasta situatie, a fost solicitat martorul B.S..ca sa recomande pe cineva care „se pricepe la înmatriculari”, fiind în acest context recomandat D.I.A., care, contra unei sume de bani, a acceptat sa rezolve problema inmatricularii autoturismului in .......pe numele martorului A.V.R.o.

In acest scop, la data de 25.02.2004 cei doi mentI.ati mai sus s-au deplasat la …….. pentru rA.erea autoturismului ……., pe drum partea vatamata primind o procura autentificata de BNP P.T.din care rezulta ca proprietarul autoturismului, B.S. îl imputerniceste pe A.V.R.sa se ocupe de rA.erea masinii.

Desi cunostea ca procura si contractul de vanzare-cumparare sunt false, acesta fiind de altfel si scopul pentru care a apelat la serviciile numitului D.I.A., martorul A.V.R.s-a prezentat la Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Calarasi si a solicitat rA.erea autoturismului, insa lucratorii din cadrul acestei institutii au sesizat faptul ca documentele sunt false si au anuntat organele de politie (aceste aspecte facând obiectul unui dosar separat).

Pentru situatia creata, care s-a soldat cu indisponibilizarea autoturismului Mercedes al martorului A.V.R., a fost gasit responsabil numitul D.I.Andrian, care a fost somat sa plateasca suma de 5.500 dolari, ca despagubire pentru imposibilitatea folosirii masinii. Martorul B.S., care la randul sau a fost gasit vinovat de situatia creata cu autoturismul, i-a solicitat numitului D.I.A. sa se intalneasca toti 3, A.ca inclusiv cu martorul A.V.R.pentru a lamuri situatia. Ajungând la locul de intalnire pe ………., A.V.R.l-a invitat si pe inculpatul R.L.la intalnire, iar in jurul orelor 17,00 a sosit si partea vatamata D.I.A., care era insotit de martora C. C.V., gasindu-l la locul intalnirii pe martorul B.S.. Dupa cateva momente langa acestia au oprit trei autoturisme in care se aflau intr-unul A.V.R., in altul inculpatul R.L.cu inca 3 persoane si in cel din urma autoturism alte 2-3 persoane. Ocupantii acestor autoturisme au coborat si i-au inconjurat pe martorul B.S..si pe partea vatamata D.I.A., iar inculpatul R.L.a inceput ca adreseze injurii si reprosuri martorului B.S., facand confuzie intre acesta si partea vatamata D.I.A.. La semnul facut

de martorul A.V.R., care i-a aratat ca persO. vizata este D.I.A., inculpatul R.L.a sesizat confuzia si a adresat imediat acelasi repros partii vatamate D.I.A.. Partea vatamata a fost imobilizata si urcata in autoturismul Mercedes pe bancheta din spate, fiind inconjurata de alti doi indivizi. Acestia s-au deplasat la Restaurantul „L.T.” de pe ……., fiind urmariti de martorul A.V.R.si de ceilalti indivizi care venisera cu cel de al treilea autoturism BMW.

In incinta loC.lui partea vatamata a fost amenintata si i s-au adresat injurii, reprosuri, dupa care a fost lovita cu pumnii si picioarele, solicitandu-i-se sa achite suma de 8500-9000 dolari.

Totodata, unul dintre indivizi i-a luat din buzunarul hainei partii vatamate buletinul de identitate, permisul de conducere si talonul masinii, constatand ca are o masina Dacia, model vechi, care nu prezinta interes pentru ei, dar si-au notat adresa de domiciliu a partii vatamate pentru a sti unde sa o gaseasca.

Inculpatul D.S.intrat la un moment dat in local si a pR.at „anchetarea” partii vatamate propunand acesteia sa se deplaseze la un notar sau avocat pentru a redacta un inscris din care sa rezulte ca partea vatamata recunoaste datoria fata de numitul A.V.R., dar in continuare partea vatamata a fost scoasa din acel loc public, pentru a nu fi observate agresiunile de catre eventuali martori, care puteau sa apara in local si a fost dusa intr-un gaR. situat in …….., ce apartiN.inculpatului D.S.. Aici era asteptat de catre acesta, care purta o pereche de manusi de box si i s-a adresat: „Te-am pacalit, eu sunt avocatul !”. Apoi partea vatamata a fost introdusa intr-un birou si aici a fost lovita cu pumnii in cap de inculpatul D.S., care l-a trimis ulterior pe inculpatul C.S.sa cumpere o sticla de vodca. In acest timp, inculpatii D.S.si R.L.au continuat sa loveasca pe partea vatamata D.I.A. cu o planetara la talpi, iar ceilalti o loveau cu picioarele peste corp. In aceste imprejurari partea vatamata a fost de acord sa scrie o chitanta prin care se obliga sa restituie numitului A.V.R.un imprumut de 5500 dolari si in ipoteza in care nu ar putea restitui aceasta suma, se obliga sa isi vanda un ochi sau un rinichi. In acest timp, inculpatul D.S.fortat-o pe partea vătămata să bea vodca, vărsând totodată bautura si pe hainele acesteia. Dupa redactarea inscrisului D.I.A. a fost din nou deplasat la Restaurantul „L.T.” cu autoturismul Mercedes, in aceleasi conditii in care a fost adus, A.ca cu o geaca pe cap pentru a nu recunoaste traseul parcurs. De la acest restaurant numitul A.V.R.i-a condus cu autoturismul propriu pe D.I.A.si pe prietena lui, martora C.C. V., in zona ……, de unde plecasera intial, iar acestia s-au deplasat cu ajutorul martorului F.A. intr-o comuna de langa ….., fiindu-le frica sa mai ramA. acasa. Din probe a rezultat că inculpatul C.S.fost un alt membru al ,,brigăzii” aflată sub conducerea inculpatului D.S., aspect recunoscut

chiar de acesta din urma în declaratia din data de 31.03.2006 si mentinuta pe parcursul cercetarii judecatoresti, actI.and la cererea si sub indrumarea liderului direct, A.ca al inculpatului D.S..

De altfel, din declaratia martorului cu identitate protejata, S.Z., care a fost audiat in sedinta publica din 25.11.2008, a rezultat ca inculpatul C.S., zis „F.”, facea parte din brigada lui „F.”, martorul aratand urmatoarele: „Pe „F.” îl stiu ca dadea bani cu dobanda, iar in cazul in care omul nu dadea banii la timp, folosea violenta. Avea o brigada formata din „B.” (n.n. inculpatul R.B.), „F.” (n.n. inculpatul C.S.), „C.” (n.n. inculpatul P.C.S.), P. si cam atat din cate imi amintesc eu.

In drept, s-a apreciat că fapta inculpatului C.S.zis „F.”, care în perioada 2003-2004 a aderat si a sprijinit grupul de crima organizata format din D.S., R.L., R.B. si P.C.S., actI.ând in mod coordonat in scopul comiterii de infractiuni, din cele prev. de art. 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, pentru obtinerea de diverse foloase materiale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003.

A.lizand ansamblul materialului probator administrat în cauza, atat pe parcursul urmaririi penale, cat si la cercetarea judecatoreasca, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului în raport de fapta dedusa judecatii, respectiv art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, motiv pentru care l-a condamnat pe inculpatul C.S.la o pedeapsa cu închisoarea, având în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, precum si ansamblul circumstantelor reale si personale ale savarsirii faptei.

Astfel, tinând cont ca din fisa de cazier judiciar a inculpatului a rezultat ca acesta a mai fost anterior condamnat prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasă definitivă prin decizia penală nr. 769/4.03.2008 a I.C.C.J., pentru infractiunile de santaj si lipsire de libertate, instanta a retinut ca aceste fapte sunt concurente cu infractiuN.dedusa judecatii in cauza de fata, dând eficienta juridica institutiei concursului de infractiuni.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru infractiuN.prev.de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003, instanţa s-a O.at la pedeapsa de 7 ani închisoare pe care a considerat-o ca fiind corespunzătoare atingerii scopurilor pedepsei, stabilite în cuprinsul disp.art 52 Cod penal si in concordanta cu nevoile de reeducare ale inculpatului.

Constatând că fapta dedusa judecatii în prezenta cauza este in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J., instanţa de fond a descontopit pedeapsa rezultanta în pedepsele compO.nte ce au fost repuse in

individualitatea lor iar conform art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal si art 35 Cod penal au fost contopite pedepsele, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 4 ani.

Instanţa de fond a reţinut că inculpatul B.L.F. a fost unul dintre oamenii de încredere ai liderului acestui grup infracţI.al, fiind o persoană apreciată de acesta datorită faptului că răspundea cu promptitudine ori de câte ori era solicitat, dar şi datorită rezultatelor pe care inculpatul le avea pe plan sportiv, fiind practicant de arte marţiale. Acesta, împreună cu inculpatul C.L., un alt sportiv de performanta, aveau o pozitie privilegiata în cadrul grupului în sensul că se subordonau în mod direct inculpatului B.I., având chiar posibilitatea să se antreneze în sala de sport pe care acesta o amenajase la domiciliul său.

De altfel, acesta a fost motivul pentru care inculpatul G.C. a apelat la cei doi în cazul săvârşirii şantajului în dauna părţilor vătămate M.M. şi M.G., precum şi la săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în dauna părţii vătămate D.T.. Inculpatul C.L. şi inculpatul B.L., au fost de acord având în vedere faptul că întreaga acţiune a fost comandată de inculpatul B.I..

Astfel, la data de 22.12.2003, inculpata M.V.A.s-a deplasat la fabrica de zahăr din R., însoţită de inculpatii G.C. şi B.L. F. care au observat că de la brutăria fabricii a plecat un transport cu făină, fapt pentru care inculpatul G.C. i-a reproşat pe un ton ameninţător părţii vătămate M.M. că vinde produse fără ştirea lor în condiţiile în care acesta le datorează bani. Tot cu această ocazie, inculpatul G.C. a insistat ca partea vătămată să îl însoţească în Bucureşti, pentru a semna actele de înstrăinare a fabricii în schimbul datoriei. În faţa refuzului exprimat de partea vătămată, inculpatul G.C. a solicitat telefonic să îi fie trimisă „o brigadă” cu scopul de a se asigura că din fabrică nu va mai ieşi nici un mijloc de transport încărcat cu marfă. Astfel, după aproximativ două ore, la poarta fabricii au sosit două-trei autoturisme, din care au coborât mai mulţi indivizi, care, prin prezenţa lor, au sporit starea de temere creată de inculpaţi părţilor vătămate. În timp ce se afla la poartă, inculpatul G.C. a observat în incinta fabricii un autotir pregătit pentru încărcarea unei cantităţi de zahăr şi a dat dispoziţie să nu mai fie scos nimic din unitate. Pentru a nu avea probleme, martorul S.I., cel care urma sa ridice cantitatea de zahar, a dat dispoziţie ca autotirul să părăsească incinta fabricii, fără a mai lua zahărul. La scurt timp după aceasta au plecat şi inculpatii G.C., M.V.A.si B.L. F., precum şi ceilalţi indivizi care sosiseră ulterior.

În dimineaţa zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 08:00, inculpatii G.C.,C.L., B.L. F.s-au deplasat din nou la R., pentru a le pune din nou în

vedere partilor vatamate sa-şi achite datoria. Desi prezente în fabrica, partile vatamate au refuzat sa stea de vorba cu inculpatul G.C., motiv pentru care martorul B.G.C. i-a comunicat că acestia nu se afla în fabrica în acel moment. Tot atunci inculpatul G.C. a dat dispoziţie ca pe poarta fabricii să nu mai între şi să nu mai iasă nimeni, sens în care i-a lăsat pe inculpatii C.L. şi B.L. F.să supravegheze intrarea, aceştia rămânând în autoturismul …… aparţinând inculpatului C.L., până în jurul orelor 18,00-19,00. În seara zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 22:00, inculpatii G.C., C.L. si B.L. au revenit la fabrica de zahăr aflând de la pazN.l fabricii că M.M. nu era în fabrica la acea ora. Cu toate acestea inculpatii l-au luat cu forţa pe pazN.l D.T. care a refuzat să le permita accesul, ducându-l în incinta fabricii pentru a verifica dacă M.M. este în unitate.

Astfel, din declaraţia părţii vătămate D.T. a rezultat că cei trei indivizi au devenit agresivi atunci când nu le-a permis accesul în unitate, afirmând că ei sunt patronii fabricii, iar doi dintre aceştia l-au prins de mâini şi l-au ridicat, ducându-l în incinta fabricii. Fiind nemulţumiţi de faptul că nu au găsit-o pe partea vătămată M.M. în fabrică, inculpatul C.L. a început să adreseze injurii părţii vătămate D.T. şi a prins-o de reverele hainei, lovind-o de uşile metalice ale clădirii.

Afirmaţiile părţii vătămate D.T. au fost susţinute de declaraţiile martorilor oculari Z.M., M.I.si S.D., date in cursul urmăririi penale, care se aflau în acel moment în cabina de la poarta fabricii; de declaraţiile martorului P.G., care în dimineaţa zilei de 06.01.2004 a pR.at tura la serviciul de pază de la partea vătămată D.T..

În cele din urma inculpatii G.C., C.L., B.L. F.au reusit sa stea de vorba cu partea vătămată B.A.R.(fiica părţii vătămate M.G.), într-unul din birourile clădirii. Cu aceasta ocazie, inculpatul G.C. i-a comunicat părţii vătămate că deţine documente din care reiese că ei sunt proprietarii fabricii, invitând-o totodată la autoturismul cu care se deplasase la faţa locului pentru a-i arăta actele respective. Întrucât martora B.A.R.a fost de acord să vadă documentele, s-au deplasat împreună cu cei trei la poarta fabricii, unde inculpatul G.C. a urcat pe bancheta din spate a autoturismului ……, care îi aparţiN.şi a invitat-o pe martoră să urce pentru a-i arăta actele, deschizându-i cealaltă portieră. În acelaşi timp, inculpatul B.L. F.s-a deplasat lângă autoturism cu intenţia de a urca la volan, iar inculpatul C.L. s-a postat în spatele martorei. În acest moment, la poarta fabricii şi-au făcut apariţia şi martorii B.A.V.(fratele martorei) şi R.I., iar primul dintre aceştia a mers lângă autoturism şi a luat-o pe martoră de mână, spunându-i să se ducă în curtea fabricii. După ce martora a plecat, martorul B.A.V.le-a spus celor trei că a chemat poliţia, situaţie în care inculpatul C.L. a afirmat că ei sunt de la poliţie, arătându-i totodată pistolul pe care îl purta pe sub geacă. De asemenea, tot la

indicaţia inculpatului C.L., inculpatul B.L. F. a luat din maşină o legitimaţie cu insignă şi a arătat-o martorilor de la distanţă.

Inculpatul G.C. i-a ameninţat pe cei prezenţi după care cei trei au plecat.

Apartenenţa inculpatului B.L. la grupul inculpatului B.I. zis „N.C.”, a fost dovedită de convorbirile telefonice (din data de 30.03.2004, purtate intre inc. B.I. si UN D.) care au reliefat că acesta se baza pe inculpatul B.L. zis „L.”:

„...Il trimit pe L.”... ”N.: Bă L.le, ăla trebuie bătut rău de tot. Că pe ălalaltul îl bat eu. Trebuie bătut rău. „..”

Despre rolul inculpatului B.L.în cadrul grupului infarctI.al organizat condus de inculpatul B.I. zis „N.C.” a fost si convobirea telefonica purtata între acesta din urmă si inculpatul G.C. zis „M.”. Pozitia de subordonare a inculpatului B.L.in cadrul gruparii infractI.ale conduse de inculpatul B.I. a rezultat si din convorbirea telefonica de data de 14.09.2003, purtată intre cei doi.

Aceleasi aspecte au rezultat si din convorbirile telefonice din data de 14.09.2003 dintre inculpatii D.S. zis „F.” si B.L.zis L., pe de o parte si B.I. si D.S.pe de alta parte. Referitor la aceaste convorbiri telefonice, inculpatul D.S., fiind audiat pe parcursul urmaririi penale, a făcut următoarele precizari:

„.... În vara anului 2003, îmi amintesc faptul că un prieten G. C., un apropiat al lui „N.C.”, fusese bătut de „D.S.” din zona ...., motiv pentru care, la solicitarea lui „N.” ne-am strâns mai mulţi indivizi pentru a merge şi a-l răzbuna pe C..Astfel, la data şi ora respectivă, am fost sunat de „L.” care mi-a spus că „N.” a fost de acord să mergem peste „D.S.” pentru a-l bate.

Pentru a mă asigura că cele relatate de „L.” sunt adevărate, l-am sunat personal pe „N.” care mi-a confirmat acest lucru.” La data de 16.05.2006, cu ocazia audierii, martorul cu identitate protejată S.Z. a făcut unele precizări, pe care le-a mentinut si cu ocazia audierii sale de catre instanta de judecata in sedinta publica din 25.11.2008: „... Începând cu anul 2000 la această grupare infracţI.ală au aderat şi alte persoane dintre care amintesc pe :… „N. a lu G.”, G., R., L.zis ,,L.,, ...

Din actele dosarului a rezultat ca în mod constant inculpatul s-a sustras urmăririi penale, motiv pentru care a fost trimis in judecata în lipsă în această cauză si nici nu s-a prezentat pentru a fi audiat in fata instantei de judecata. De altfel, din verificările organelor de poliţie a rezultat că a plecat din România, imediat după ce au fost O.te primele arestări în această cauză.

În drept s-a apreciat că fapta inculpatului B.L., care in perioada 2003-2004 a aderat si sprijinit grupul infractI.al organizat condus de inculpatii B.I. si B.V., in scopul de a obtine foloase materiale prin savarsirea de infractiuni din cele prev de art 2 lit.b pct 1-2 din Legea 39/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003. Fapta inculpatului B.L., care în L. decembrie 2003 împreuna cu inculpatii G.C. si C.L.s-au deplasat la cererea liderului grupului infractI.al organizat, B.I., la Fabrica de Zahar din ..... unde au amenintat-o pe partea vatamata M.M. in vederea recuperarii unei datorii, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de santaj prev de art.194 alin 1 Cod penal.

Fapta inculpatului B.L.care la data de 5 ianuarie 2004, impreuna cu inculpatii G.C. si C.L., s-au deplasat la F.Z.din ..... in vederea recuperii unei datorii de la partea vatamata M.M., unde au agresat si lipsit de libertate personalul de paza - pazN.l D.T., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, prev de art 189 alin 1 si 2 Cod penal.

A.lizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta a constatat ca fiind dovedita vinovatia inculpatului in raport de faptele deduse judecatii, astfel incat a dispus condamnarea acestuia, in baza textelor legale incriminatoare la pedepse al caror cuantum a fost stabilit pe baza criteriilor generale prev de art 72 Cod penal, cu luarea in considerare a tuturor aspectelor care circumstantiaza savarsirea faptelor.

Instanta a avut în vedere ca inculpatul a depus la dosar probe în circumstantiere din care a rezultat ca a avut o bună conduită anterior săvârsirii faptelor ce fac obiectul prezentei cauze, aspecte care au rezultat din caracterizările depuse la dosar, alaturi de copia diplomei de obtinere a centurii maro in arte martiale. In aceste conditii, instanta a apreciat ca un cuantum al pedepsei O.at catre minimul special prevazut de lege este suficient pentru reeducarea inculpatului, asigurand indeplinirea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt acestea reglementate in cuprinsul disp. art.52 Cod penal.

Constatând că faptele deduse judecatii au fost savarsite in concurs real, in baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate pentru fiecare dintre faptele reţinute in sarcina sa, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a si b Cod penal, pe timp de 3 ani.

Privitor la masurile asiguratorii dispuse pe parcursul urmaririi penale, instanta de fond, in raport de solutia de condamnare pronuntată

in privinta tuturor inculpatilor, cu execeptia inculpatei M. V., in privinta careia insa nu au fost luate masuri asiguratorii, în baza art.13 din Legea nr.39/2003 rap la art.118 lit.e Cod penal a dispus confiscarea următoarelor bunuri de la următorii inculpati:- suma de 350 franci elvetieni (CHF), suma indisponibilizata prin instituirea sechestrului asigurator de la inculpata V.A..- de la inculpatul B.I. imobilul situat in ......., …… si respectiv imobilul situat in ………., dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1521/23.04.2003.- de la inculpatul B.V. bunul imobil situat in ….., dobandit prin contractul de vanzare –cumparare autentificat sub nr.1255/6.11.2003 ,precum si suma de 7.990.000 ROL.- de la inculpata S.S. autoturismul marca ………, cu numar de identificare …., carte de identitate …. an de fabricatie ….- de la inculpata S.A. imobilul situat in Bucuresti, str ............ nr.28 sector 5.- de la inculpatul U.C.imobilul situat in Bucuresti, str.Cascadei nr.17, sector 5, numai pentru cota 3/8 .- de la inculpatul D.S. imobilul situat in …..; imobilul situat in …, numai in cota de 50%, acesta fiind in indiviziune cu S.L., dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2309/30.06.2003; imobilul situat in …., dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1153/28.08.2003, precum si suma de 40 euro.- de la inculpatul S.S. 320 mO.de din metal galben, inscriptI.ate pe fata cu „50 PESOS , 37,5 gr.ORO PURO , 1821-1947„ , iar pe verso sunt inscriptI.ate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr 257 , lot „….”.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, constatand ca partea vatamata P.S. s-a constituit parte civila in cauza, solicitand restituirea bunurilor care i-au fost sustrase cu ocazia savarsirii infractiunii de talharie din noaptea din 7/8.09.2003, a carei victima a fost, Tribunalul, in baza art 346 Cod pr.penală,14-15 Cod penal, rap la art 998 si urm Cod civil a admis, in parte. actiuN.civila a partii civile P.S.si in baza art 357 alin 2 lit.e Cod pr.penală a dispus restituirea catre partea civila P.S. a urmatoarelor bunuri: bijuterii – grup 243, lot „P.” constand in inele din metal alb (aur) cu mai multe pietre mici de culoare alba si atasate trei lantisoare din zale conice cu bulbi in terminatie, masa brută -9,71 grame; inel din metal galben (aur) cu piatră mare de culoare albastru, masa bruta -3,23 grame; o pereche de cercei din metal galben (aur) cu sistem de prindere în formă alungită si încovoiată, masa brută - 3,38 grame; o pereche de cercei din metal galben (aur) cu sistem de prindere în formă de triunghi cu câte două filigrame în lateral, masa brută -2,32 grame ; o pereche de cercei din metal de culoare

alb (aur) cu sistem de prindere în ax. care prezintă câte două lănţişoare cu terminaţie bulb, masa brută - 2,73 grame ; un cercel din două piese din metal de culoare alb (aur) şi respectiv galben (aur) cu sistem de prindere, masa brută - 1,47 grame.

Totodată, instanţa a menţinut masurile asiguratorii dispuse in cauza şi masurile de siguranta privind confiscarea speciala a bunurilor la care s-a făcut referire in cuprinsul sentintei penale nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti-sectia I-a penala, astfel cum au ramas definitivă prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a Inaltei Curte de Casaţie şi Justiţie care se refera la inculpatii din prezenta cauza, pentru a fi avute in vedere disp.art.35 alin.4 si 5 Cod penal la emiterea noilor mandate de executare a pedepsei.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apeluri:- Ministerul Public -Parchetul de pe lângă I.C.C.J. DIICOT, - inculpaţii B.I., B.V., L.I., G.C., R.L., C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M..,

P.A., S.M., B.L., S.C., D.A., G.S., G.E., B.G.I. T., B.R.C., C.A.C.., V.A., D.S., S.S., S.A., A.I., S.G.A., C.S., R.B., P.C.S. şi partea vătămată P.S.. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I.C.C.J. Directia de

Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism critică soluţia primei instanţe sub două aspecte:

- greşita achitare a inculpatei M.A. V.pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003 şi

- greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A.I. şi Ş.G.A..

Cu privire la primul motiv de apel se arată, în dezvoltarea motivelor depuse în scris la dosar, că instanţa de fond a interpretat greşit materialul probator al cauzei despre care consideră că nu susţine concluzia că activitatea inculpatei ar reaL.elementul material al infracţiunii în vreuna din modalităţile alternative şi nici elementul subiectiv cerut de lege, lipsind intenţia. Mai arată apelantul Ministerul Public că din sintagma „grup infracţI.al organizat", definită de legiuitor ca fiind „grupul structural, format din trei sau mai multe persoane care există pentru o perioadă şi acţiO.ază în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni", se desprind următoarele trăsături: grupurile sunt constituite din mai mulţi infractori (trei sau mai multe persoane), au o structură bine definită, reguli de comportare şi acţiune; grupurile respective îşi propun să săvârşească infracţiuni; activitatea grupului urmează a se desfăşura pe o perioadă mai îndelungată şi în mod coordonat, ceea ce presupune asigurarea de informaţii, de mijloace de executare şi de valorificare a produselor rezultate din infracţiuni; scopul grupărilor criminale este obţinerea de profituri maxime într-un timp cât mai scurt posibil; grupările criminale îşi

concentrează activitatea spre acele tipuri de activităţi care aduc profituri mari şi rapide.

Potrivit art. 2 lit. b pct.4 din Legea 39/2003, infracţiuN.de şantaj face parte din infracţiunile grave, care pot constitui scop al grupului infracţI.al organizat, pentru această infracţiune fiind prevăzute mai multe modalităţi normative, respectiv iniţierea sau constituirea unui grup infracţI.al organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

Arată apelantul că din definiţia legală a acestei infracţiuni rezultă că legiuitorul pe lângă incriminarea activităţii desfăşurată de iniţiatorul unui grup infracţI.al, a înţeles să includă în conţiN.l acesteia şi activităţile desfăşurate de persoane care, deşi nu au avut nicio contribuţie la punerea bazelor activităţii unui astfel de grup, ulterior, prin faptele lor, fie au sprijinit în orice mod activitatea grupului, fie au aderat la această activitate în vederea realizării scopului infracţI.al, A.că obţinerea directă sau indirectă a unor beneficii financiare sau a altor beneficii materiale. Definiţiile legale ale infracţiunii de crimă organizată sunt completate pentru aspectele ce o caracterizează şi de doctrina juridică, în sensul că preocuparea grupurilor constă şi în: folosirea oricăror mijloace pentru atingerea scopurilor grupului şi pentru asigurarea disciplinei interne şi a secretului acţiunilor (O.ţiunilor) infracţI.ale; ascunderea surselor de venit şi reciclarea banilor proveniţi din O.ţiuni criminale, prin înfiinţarea de societăţi comerciale cu aparenţă de legalitate sau prin alte modalităţi: investiţii în O.ţii comerciale, bancare, de asigurări.

Ministerul Public susţine că activitatea infracţI.ală a inculpatei M.V. se circumscrie atât modalităţii de aderare la grupul infracţI.al organizat, cât şi modalităţii de sprijinire a activităţii acestui grup în vederea obţinerii directe de beneficii financiare. Astfel, participarea inculpatei la săvârşirea infracţiunii de şantaj sub forma instigării şi vinovăţia acesteia au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat, printr-o hotărâre judecătoreşti definitivă de condamnare iar probatoriul administrat în prezentul dosar o prezintă pe inculpată în calitate de „abonată" la serviciile prestate de B.I. şi grupul infracţI.al coordonat şi condus de acesta, etapele acestei activităţi fiind distincte.

În primă etapă M.V. a apelat la B.I. pentru a-şi regla neînţelegerile pe care le avea cu părţile vătămate M.M. şi M.G., prin utilizarea unor O.ţiuni în forţă, situate în afara legii, în schimbul unui comisI.de 30% din suma totală recuperată. In ceea de a doua etapă inculpata i-a coordonat şi condus pe inculpaţii C.L., L.I. şi G.C. în perioada decembrie 2003 -ianuarie 2004, şi prin ameninţare şi violenţă a încercat să le determine pe cele două părţi vătămate să-i restituie o sumă de bani. S-a stabilit că fiecare deplasare la fabrica de zahăr a avut loc la iniţiativa inculpatei, discuţiile purtate cu părţile vătămate fiind conduse de aceasta, iar

atitudiN.agresivă şi violentă a celorlalţi inculpaţi a fost determinată în mod direct de către inculpată.

Aşa fiind, apelantul apreciază că motivarea instanţei de fond în sensul că inculpata nu ar aparţine grupului infracţI.al organizat condus de inculpatul B.I. este neconformă realităţii, în condiţiile în care M.V. a acţI.at în cadrul grupului aproximativ o lună, iar în această perioadă a acţI.at ca un înlocuitor la comandă a inculpatului B.I., coordonând personal întreaga activitate infracţI.ală desfăşurată de inculpaţii C.L., L.I. şi G.C. la R.. Se mai susţine faptul că deşi ulterior inculpata nu a mai acţI.at în cadrul grupului condus de inculpatul B.I., acest lucru nu înlătură în nici un mod activitatea sa distinctă de aderare şi sprijinire a activităţilor infracţI.ale desfăşurate în numele şi în folosul său material, injust, direct şi imediat.

Privitor la cel de-al doilea motiv de apel - reprezentat de greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A.I. şi Ş.G.A. – Ministerul Public arată că instanţa de fond nu a ţinut seama de dispoziţiile art.72 Cod penal. Avându-se în vedere gravitatea faptelor săvârşite de cei doi inculpaţi, apelantul apreciază că trebuia să primeze circumstanţele reale de comiterea a faptelor de către aceştia faţă de circumstanţele lor personale, participaţia fiecăruia dintre ei având aceeaşi importanţă, încadrându-se în mod necesar în lanţul cauzal al activităţii penale. Din modalitatea concretă de desfăşurare a actelor materiale ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor a reieşit faptul că, fără concursul vreunuia dintre inculpaţi, nu ar fi fost favorizată întinderea faptelor pe o perioadă îndelungată, consecinţele ar fi avut alte valenţe, mult diminuate sau chiar inexistente. Mai mult, cei doi inculpaţi au avut o poziţie procesuală de negare a faptelor, aceştia dovedind că nu înţeleg nici la acest moment să-şi asume responsabilitatea pentru faptele comise.

Soluţia primei instanţe este criticată pentru aceea că a dat eficienţă numai circumstanţelor personale ale celor doi inculpaţi, O.ându-se spre pedepse în cuantum îndreptat spre minimul special prevăzut de lege, suspendând totodată condiţI.at executarea acestora, pedepsele aplicate fiind nejustificat de blânde, N.ând în considerare gR.l de pericol social concret al faptelor comise de inculpaţi, numărul mare de persoane incluse în activităţile de proxenetism, şi nici beneficiile materiale deosebit de ridicate obţinute de aceştia în urma comiterii infracţiunilor.

Se apreciază că scopul preventiv şi educativ al pedepselor aplicate nu va putea fi atins, acestea fiind lipsite de orice finalitate practică, cei doi inculpaţi nefiind îndepărtaţi din mediul care a reprezentat un factor favorizant al activităţii infracţI.ale, neexistând nicio garanţie că aceştia nu îşi vor continua activitatea aducătoare de venituri însemnate.

Pentru motivele arătate, în baza art.379 pct.2 lit.a) Cod pr.penală, se solicită admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei primei instanţe şi, rejudecând, pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice.

Apelul inculpatei V.A. vizează pedeapsa aplicată pe care o consideră ca fiind prea mare, apreciind că, în realitate, este o victimă întrucât nu a săvârşit acte în vedere constituirii grupului infracţI.al organizat şi nici nu a determinat pregătirea constituirii respectivului grup ci se poate aprecia că aderarea sa la acest grup a avut loc în mod accidental, nefiind de ignorat nici vârsta sa – de circa 20 ani la momentul când a cuunoscut unele dintre persoanele aparţinând grupului. Mai arată apelanta că in raport de gR.l său de participare pedeapsa este exagerată, acesta făcând trimitere la pedeapsa ce i-a fost aplicată pentru infracţiuN.scop.

Inculpatul B.I. critică soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.1. În dezvoltarea motivelor de apel depuse în scris la dosar (filele 111-121 vol.I ds.apel) se solicită încetarea procesului penal în temeiul art.11 pct.2 lit.b rap la art. 10 lit.f Cod pr.penală întrucât, în legătură cu fapta dedusă judecăţii, există autoritate de lucru judecat, problema existenţei grupului infracţI.al organizat fiind rezolvată prin hotărâre judecătorească definitivă dată în cauza ce a avut ca obiect toate infracţiunile scop la care se face referire în prezenta cauză. Cu privire la acest prim motiv de apel se arată că deşi prin rechizitoriul din 2004 inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 alin.1 şi 3 din Legea nr. 39/2003, fapta de constituire a unui grup infracţI.al organizat a fost descrisă în actul de sesizare astfel că instanţa de la acea vreme (Tribunalul Bucureşti) a fost sesizată şi cu această ultimă faptă potrivit art.317 Cod pr.penală, chiar dacă P.ul nu a indicat şi încadrarea juridică în dispozitivul rechizitoriului. Se mai arată că instanţa, astfel sesizată cu toate faptele (printre care şi cele prev.de art.211, 189, 215, 194, 329, 264 Cod penal, etc.) descrise în rechizitoriu, avea indatorirea de a pune în discuţie încadrarea juridică a tuturor faptelor expuse de P. în actul de investire iar faptul nepunerii în discuţie a încadrării juridice pentru această faptă conduce la concluzia că instanţele au socotit în cauza finalizată prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti că nu există infracţiuN.prev.de art.7 alin.1 şi 3 din Legea 39/2003.

Pe de altă parte, arată apelantul, prin decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti (în apelul promovat impotriva susmenţI.atei sentinţe penale), decizie menţinută in recurs de către I.C.C.J. s-a tratat problema existenţei unui grup infracţinal organizat şi în urma unei A.lize amănunţite a probelor dar şi a noţiunii de „grup infracţI.al organizat” s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că în săvârşirea infracţiunii de lipsire de

libertate nu s-a acţI.at în cadrul unui grup infracţI.al organizat din care inculpaţii să facă parte şi că toate infracţiunile de lipsire de libertate în mod neleG.au fost comise în condiţiile unei pluralităţi ocazI.ale.2. În cel de-al doilea motiv de apel inculpatul B.I. solicită achitarea fie în temeiul art.10 lit.a Cod pr.penală fie al art.10 lit.c Cod pr.penală. Prima variantă a achitării – art.10 lit.a Cod pr.penală - se referă la inexistenţa vreunui grup infracţI.al organizat care să fi avut ca scop săvârşirea infracţiunilor pentru care toţi inculpaţii au fost deja condamnaţi definitiv, în condiţiile în care problema grupului infracţI.al organizat a făcut obiectul A.lizei celor două instanţe în legătură cu toate infracţiunile de lipsire de libertate în mod neleG.dar şi în legătură cu toate infracţiunile săvârşite de inculpatul B.I..

Arată apelantul că toate probele pe care se intemeiază acuzarea in cauza de faţă sunt cele administrate în cauza precedentă (ce a avut ca obiect infracţiunile scop), probe ce au fost obţinute în mod neleG.şi pe care instanţele care au judecat infracţiunile scop nu le-au folosit.

Faptul că nu există nicio probă care să susţină acuzarea inculpatului in sensul constituirii de către acesta a unui grup infracţI.al organizat conduce la concluzia inexistenţei faptei şi implicit la soluţia de achitare.

Se mai solicită achitarea in temeiul art.10 lit.c Cod pr.penală întrucât la dosarul cauzei nu sunt probe că inculpatul B.I. ar fi constituit şi organizat un grup infracţI.al şi nici că a aderat sau ar fi sprijint un astfel de grup. În susţinerea acestei afirmaţii se arată că in perioada 2002-2004, in care a fiinţat pretinsul grup infracţI.al, inculpatul B.I. a comis o complicitate la şantaj prev.de art.26 rap la art.194 alin.1 Cod penal şi o infracţiune de favorizare a infractorului prev.de art.264 Cod penal, dintre care numai prima face parte din infracţiunile scop prev.de art.2 lit.b din Legea nr.39/2003, punându-se întrebarea cum este posibil ca tocmai liderul fondator al „grupului infracţI.al” să participe doar la săvârşirea uneia dintre infracţiuni dar şi aceea de o gravitate mult redusă faţă de cele ale celorlalţi inculpaţi.3. Cel de-al treilea motiv de apel al inculpatului B.I. vizează nelegalitatea pedepsei ce i-a fost aplicată motivat de aceea că instanţa fondului a stabilit o pedeapsă mai mare decât sancţiuN.prevăzută de lege pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţI.al organizat - în speţă şantajul prev.de art.194 alin.1 Cod penal pentru care legea prevede pedeapsa maximă de 7 ani închisoare.4. Prin cel de-al patrulea motiv de apel, inculpatul arată că în mod mod greşit instanţa de fond a reţinut în încadrarea juridică dată faptei ambele forme ale stării de mare recidivă, respectiv art.37 lit.a şi b Cod penal iar ulterior, prin incheierea din 19.06.2009 îndreaptă „eroarea materială” conform disp.art. 195 Cod pr.penală deşi în cauză nu este

vorba despre vreo eroare materială. Subliniază apelantul inculpat că faptele pentru care a fost condamnat prin sentinţele penale nr.204/2003 şi nr.966/2005 sunt in concurs real cu cea pentru care este judecat in prezenta cauză iar pentru celelalte condamnări s-a implinit termenul de reabilitare aşa incat, conform art.38 alin.1 şi 2 Cod penal la stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de acestea.

Solicită înlăturarea aplicării art.37 Cod penal.5. În ultimul motiv de apel, inculpatul critică pentru nelegalitate şi netemeinicie soluţia de confiscare a celor două imobile proprietatea sa asupra cărora în cursul urmăririi penale prin ordonanţa nr.147/2004 din 06.07.2005 fusese instituit un nou sechestru asigurător deşi prin sentinţa nr.966/2005, Tribunalul Bucureşti ridicase sechestrul asigurător instituit de parchet asupra imobilului din ………..

In susţinerea acestui motiv de apel inculaptul arată că instanţa de fond a dispus confiscarea celor două imobile fără a motiva în vreun fel luarea acestei măsuri. Mai precizează apelantul că nu există nicio dovadă că aceste două imobile au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii dar nici că ar fi fost achiziţI.ate cu sume dobândite prin săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 alin.1 din Lg.39/2003 ori prin săvârşirea faptei de complicitate la şantaj ca infracţiune scop.

Solicită înlăturarea măsurii confiscării şi ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr.147/P/2005 a Parchetului de pe lângă I.C.C.J. asupra imobilelor – proprietate inculpatului B.I., situate in ……

Prin motivele comune de apel, depuse în scris la dosarul cauzei (vol I ds.apel, filele 307-323, inculpaţii B.I. şi B.V. formulează critici atât cu privire la latura penală a cauzei cât şi la cea civilă, apelanţii făcând referire la o serie de elemente de fapt şi de drept care, în opinia lor, concură la dovedirea greşelilor de judecată comise de prima instanţă şi care dovedesc indubitabil modul in care instanţa a apcliat in cauză dispoziţii şi instituţii juridice care nu se pot reţine, precum şi motivări netemeinice; modalitatea eronată de soluţI.are a laturii penale sub aspectul calculului pedepselor şi a soluţI.ării laturii civile. În esenţă, se arată că: - prima instanţă a ignorat cu desăvârşire cele mai elementare norme de imparţialitate apreciind in mod părtinitor că probele au fost legitim strânse, iar convorbirile telefonice sunt valide şi pot fi utilizate intrucât conţin indicii privind săvârşirea de infracţiuni, in condiţiile în care înregistrările convorbirilor telefonice nu se regăsesc la dosarul cauzei lipsind şi autorizaţiile de interceptare a convorbirilor telefonice dar şi suportii oriG.li de stocare a acestor convorbiri, informaţii care nu au fost niciodată declasificate aşa cum rezultă din răspunsurile trimise de către Cabinetul P.ului general, respectiv de către S.R.I şi de Guvernul

României, ataşate la dosarul nr. 27733 al Curtea de Apel Bucureşti Sectia a II-a Penală. Se solicită admiterea apelului şi în fond restituirea cauzei la P. în raport de disp.art.332 alin.2 Cod pr.penală pentru refacerea urmăririi penale şi a actului de sesizare;- în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că în cauză există elemente care completează înregistrările şi acestea pot fi reţinute in mod coroborat, indiferent dacă au fost leG.ori nu obţinute, câtă vreme conţin elemente de natură a dovedi existenţa unor infracţiuni;- instanţa de fond in mod greşit a respins cererea de expertizare a mijloacelor tehnice folosite la interceptarea comunicaţiilor dintre inculpaţi şi a calificat-o ca fiind o încercare de tergiversare a aflării adevărului şi de pR.ngire nejustificată a procedurii în condiţiile în care, în realitate, o asemeN.constatare era necesară pentru a demonstra autenticitatea şi validitatea informaţiilor cuprinse in transcrierea convorbirilor telefonice;- in mod eronat tribunalul a respins cererea de schimbare a incadrării juridice dată faptelor reţinute in sarcina inculpaţilor in art.323 Cod penal,- în mod neleG.s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător şi luarea măsurii confiscării speciale prev.de art.13 din Legea nr.39/2003, deşi s-a reţinut că nu a fost comisă o infracţiune de patrimoniu.

Inculpatul D.S. (fila 127 vol.I, ds.apel) critică soluţia instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie solicitând admiterea căii de atac, desfiinţarea sentinţei atacate şi in fond reindividualizarea pedepsei prin acordarea efectelor cuvenite aplicării prevederilor art.9 lit.a şi b din Legea nr.39/2003 şi a disp.art.19 din Legea nr.682/2002.

Inculpatul Ş.G.A., (filele 261-266 vol I ds.apel) prin apelul formulat în cauză, solicită desfiinţarea hotărârii atacate şi în fond achitarea sa în temeiul art. 10 lit.c Cod pr.penală întrucât din întreg probatoriul administrat nu rezultă că a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată, întreaga sa acuzare bazându-se pe supoziţii, deduceri ilogice şi dirijarea unor mărturii prin mijloace neprofesI.ale. Proba pe care acuzarea se sprijină este înregistrarea convorbirii dintre inculpat şi martora C.T.. din data de 28.02.2004 - pe care inculpatul o apreciază ca nefiind concludentă, în primul rând acesta manifestând dubii cu privire la legalitatea modului în care a fost transcrisă convorbirea iar in al doilea rând considerând că din reproducerea convorbirii nu rezultă comiterea faptei reţinute în sarcina sa – al cărei conţinut, în opinia apelantului, nu se coroborează cu declaraţia numitei C.T...

Mai arată apelantul că au fost nesocotite disp.art.68 Cod pr.penală, asupra martorelor U.N., C.O.. şi B.L.fiind exercitate presiuni pentru a declara într-un anume fel dorit de organele de cercetare penală iar declaraţia martorei C.T.. din 06.06.2004 este contrazisă de declaraţia ulterioară a acesteia din 14.06.2006.

Inculpaţii B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. critică sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 – 143 vol.II ds.apel):

- instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat, încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod pr.penală. În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de fond,

in cazul inculpatului B.V., a schimbat, printr-o incheiere de îndreptare eroare, calificarea juridică a faptelor în sensul reţinerii concursului real in locul celui ideal fără a pune in discuţie acest lucru, astfel cum impun disp.art.334 Cod pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat flagrant dreptul inculpatului la apărare, la un proces echitabil – garanţii procesuale reglementate în art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.

- nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori (art.40 din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea judecării acestor cauze de către complete specializate pentru minori şi familie, ceea ce atrage, in opinia apelanţilor, incidenţa disp.art.197 alin.2 Cod pr.penală;Privitor la acest motiv de apel se arată că din incheierile

premergătoare soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinăţei nu rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004.

- încălcarea disp.art.354-356 Cod pr.penală, instanţa de fond omiţând a face menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce atrage, fără echivoc, nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr.penală;

- încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte administrarea probatoriilor.Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată că în mod

neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire penală cu o parte din inculpati sau cu martorii, în perioada 2002—2004, pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care autorizatiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că

aceste probe trebuiau inlăturate din ansamblul probator intrucât contravin disp.art.64 Cod pr.penală şi art.6 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În raport de aceste susţineri se solicită casarea cu trimitere spre rejudecare la instanţa de fond pentru administrarea de probe noi.

Mai arată apelanţii că o parte dintre inculpaţii condamnaţi în dosarul nr. 28733/3/2005 au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta cauză urmare a adoptării unei soluţii de netrimitere în judecată, cum este cazul martorei C.I. sau au beneficiat de o recompensă procesuală, constând în reducerea pedepsei la jumătate cu încălcarea dispoziţiilor legale (art.68 Cod pr.penală) – cum este cazul inculpaţilor G.C., I.A., I.D., D.S. şi R.L..

Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.

Mai arată apelanţii că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără audierea tuturor inculpaţilor, imprejurare ce afectează fundamental dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând in acest mod instanţa a incălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele declarate la urmărirea penală.

Prin neaudierea inculpaţilor B.L., V.A., G.F., ş.a. instanţa a încălcat şi dispoziţiile procesual penale interne, mai exact disp.art.323, 324 Cod pr.penală ce nu prevăd sub nicio formă posibilitatea derogării instanţei de la obligaţia audierii tuturor inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât, potrivit art.287 Cod pr.penală, instanţa trebuia să manifeste rol activ în aflarea adevărului în cauză, ce presupuN.în mod obligatoriu minima diligenţă de a audia toţi inculpaţii în cauză.

- instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării juridice din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in infracţiuN.prev.de art.323 Cod penal.

În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism a

dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor pentu săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 reţinând, în fapt, în esenţă, că in perioada 2002-2006 aceştia au iniţiat, constituit şi sprijinit sub orice formă un grup infracţI.al organizat, in scopul săvârşirii de infracţiuni, pentru a obţine beneficii financiare sau materiale, încadrarea juridică reţinută prin actul de sesizare a instanţei şi pentru care s-a dispus condamnarea în fond este, în opinia apelanţilor, nelegală sub trei aspecte: este imprecisă - nu se face disctie intre formele infracţiunii prev.de art.7 din legea specială; săvârşirea acestei fapte sub forma iniţierii ori constituirii unui grup infracţI.al organizat se epuizează la momentul in care se constituie structura, aşa incat incriminarae acestor activităţi ulterior săvârşirii lor, prin intrarea in vigoare a unei legi noi, reprezintă o veritaB. încălcare a principiului neretroactivităţii legii penale; între conţiN.l leG.al infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat şi conţiN.l concret al faptelor există o evidentă neconcordanţă, faptele inculpaţilor fiind mai degrabă concordante cu conţiN.l leG.al infracţiunii prev.de art.323 Cod penal.

În legătură cu această susţinere se arată că sub nicio formă nu se poate vorbi de întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de grup infracţI.al organizat câtă vreme săvârşirea infracţiunii ori a infracţiunilor scop la care face referire textul art.2 din Legea nr.39/2003 nu a fost urmărită de către toţi membrii grupului ci doar de către o parte din aceştia şi de asemeN.- arată apelanţii - nu se poate reţine în speţă faptul că inculpaţii au acţI.at în baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at sub comanda unuia dintre ei câtă vreme majoritatea rezoluţiilor infracţI.ale sunt determinate de reacţii spontane, în speţă fiind vorba deci de o pluralitate ocazI.ală ca formă a pluralităţii de infractori iar nu de o pluralitate constituită.

O altă critică adusă hotărârii date în fond este aceea a neindividualizării în concret a infracţiunilor ce se presupune a fi constituit scopul grupului infracţI.al organizat, situaţie ce a condus la incălcarea disp.art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, din a căror interpretare rezultă că pedeapsa aplicată inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat nu poate să depăşească maximul prevăzut de lege pentru infracţiunile ce intră în scopul grupului.

- Inculpatul B.V. a solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cod pr.penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de proxenetism, prev.de art.329 alin.1 Cod penal.

In susţinerea acestui motiv de apel se arată că din probele administrate in cauză nu rezultă că inculpatul B.V. ar fi acţI.at cu intenţia de a obţine beneficii materiale ca urmare a săvârşirii prostituţiei de către R.M. şi R.C., latura subiectivă a infracţiunii nefiind astfel intrunită. Dintr-o altă perspectivă se precizează că in speţă nu s-a făcut dovada existenţei

unei legături de cauzalitate intre faptele celor două prostituate şi sumele de bani ce au fost folosite la achiziţI.area diferitelor bunuri in sensul că sumele respective de bani provin din practicarea prostituţiei, astfel că prezumţia de nevinovăţie nu a fost răsturnată nici cu privire la acest aspect.

Cum probele in acuzare nu au un caracter cert, nefiind decisive ori sunt incomplete, instanţa neîntemeindu-şi soluţia de condamnare pe probe certe, sigure şi complete de vinovăţie, se solicită instanţei de control judiciar să dea eficienţă principiului „in dubio pro reo”, îndoiala operând în favoarea inculpatului şi, pe cale de consecinţă, să pronunţe achitarea acestuia.

Inculpatul B.I. G.critică soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie (filele 58-61 vol.II ds.apel), aspectele vizate fiind următoarele:1. greşita încadrare juridică dată faptelor reţinânute în sarcina sa, respectiv săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 189 alin.1,2, 5 Cod penal şi tâlhărie prev.de art.211 alin.1,2 lit.b şi alin.21 lit.a şi c Cod penal, în opinia inculpatului, încadrarea corectă fiind cea prev.de art.189 alin.2 Cod penal.2. nelegalitatea hotărârii constând în aceea că nu a soluţI.at fondul cauzei, respectiv în considerente instanţa reţine două fapte iar în dispozitiv este condamnat pentru una singură,3. nelegala sa condamnare pe baza reţinerii unei situaţii de fapt care nu rezultă din probele administrate.

În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că acuzarea se bazează în principal pe declaraţiile martorei C.I. – persoană interesată in menţinerea calităţii de martor ina cest proces penal; declaraţiile coinculpaţilor D.S. şi G.C. care neagă participarea lor la faptă dar care nu se coroborează cu alte mijloace de probă.

Deoarece participarea sa este neprobată, inculpatul solicită achitarea conform art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.c Cod pr.penală.4. cuantumul pedepsei aplicate de prima instanţă. Apelantul inculpat solicită redozarea pedepsei in sensul reducerii cuantumului acesteia pe care o apreciază ca fiind prea mare in raport de faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.

Apelul inculpatului G.C. vizează individualizarea pedepsei aplicate în cauză, acesta apreciind că aplicarea de către instanţa de fond a unei pedepse apropiate de maximul special este nejustificată prin raportare la disp.art.72, 74 Cod penal şi art.52 Cod penal. Mai mult – arată apelantul – instanţa nu trebuie să ignore perioada lungă de timp scursă de la momentul creării situaţiei de fapt supuse A.lizei, faptele P.cându-se între 2003-2004, rezonanţa socială negativă fiind mult diminuată, nemaiputându-se discuta, după aproape 6 ani, de o lezare

puternică a valorilor sociale ocrotite de lege. Se solicită admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi in fond reducerea cuantumului pedepsei aplicate către minimul special.

Inculpatul S.S., prin calea de atac promovată solicită, de asemenea, reducerea cuantumului pedepsei aplicate. În susţinerea cererii inculpatul arată că prin raportare la circumstanţele care caracterizează favorabil persO. sa – tânăr, cu posibilităţi de reintegrare, care a inţeles pe deplin consecinţele faptelor sale şi care a avut o contribuţie redusă la comiterea lor, prin raportare la alţi inculpaţi, se poate aprecia că scopul pedepsei poate fi atins şi in condiţiile diminuării cuantumului pedepsei către minimul special.

Apelantul inculpat R.L. critică soluţia instanţei de fond, în primul rând pentru greşita sa condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 în cauză nefiind intrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, din materialul probator nerezultând cu certitudine existenţa unui grup infracţI.al organizat in inţelesul dat noţiunii de art.2 lit.a din aceeaşi lege. Cel de-al doilea motiv de apel vizează individuzalizarea pedepsei arătând că in mod greşit instanţa de fond nu a reţinut in favoarea sa şi circumstanţele atenuante prev.de art.74 lit.a şi c Cod penal, ce ar fi avut drept consecinţă coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege sau stabilirea ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere prev.de art.861 Cod pr.penală.

Solicită admiterea căii de atac, desfiinţarea sentinţei apelate şi, în fond, in principal achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală iar in subsidiar reducerea pedepsei prin reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante prev.de art.74 lit.a şi c Cod penal cu aplicarea art. 81 sau 861 Cod penal.

Prin apelul declarat, inculpatul G.E. critică hotărârea pronunţată de instanţa de fond în primul rând pentru aceea că nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia, respectiv nu prevede ce fapte a săvârşit inculpatul ori prin ce activităţi a sprijinit grupul infracţI.al, nefiind descrisă in mod clar situaţia de fapt. În al doilea rând, sentinţa este criticată şi pentru greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului pe care acesta o consideră a fi mult prea aspră în raport de toate circumstanţele reale şi personale - necunoscut cu antecedente penale, cu bune referiţe pentru perioada executată în Penitenciarul ........, având un loc de muncă dar şi un copil minor în întreţinere, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privarea sa de libertate, în condiţiile art.81, 861 ori 866 Cod penal.

Inculpatul A.I.a solicitat instanţei de prim control judiciar admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi in fond, achitarea sa in temeiul

art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.a Cod pr.penală, întrucât fapta reţinută în sarcina sa nu există.

In dezvoltarea motivului de apel inculpatul arată că din probele administrate in cauză rezultă că nu se face vinovat de comiterea faptei reţinute în sarcina sa, invocând în susţinerea celor afirmate decizia nr.38/01.03.2001 emisa de SC C. H. SA din care rezultă că incepând cu 01.03.2002 consumaţia obligatorie pentru clienţii Discotecii H. este în valoare minimă de 1.500.000 lei vechi pentru fiecare masă ocupată, taxa fiind deci instituită de conducerea unităţii iar nu de el personal. Mai arată apelantul că nu era singurul şef de sală de la aceea vreme, in unitate funcţI.ând 3 şefi de sală, prin rotaţie, toţi cu aceleaşi atribuţii de coordonare a bunului mers al activităţii compexului in ansamblul său.

Inculpatul S.M.arată, prin apelul formulat, că hotărârea atacată este netemeinică motivat de faptul că in mod neleG.i s-a aplicat o pedeapsă pentru infracţiuN.prev.de art. 7 alin.1 şi 3 din Legea nr. 39/2003. Astfel, arată apelantul, prin rechizitoriul din 2004 Tribunalul Bucureşti a fost sesizat cu privire la mai multe fapte, printre care şi fapta de constituire a unui grup infracţI.al organizat, insă instanţa a apreciat că aceasta nu există, chiar dacă P.ul nu a indicat şi incadrarea juridică in dispozitivul actului de sesizare. Mai mult, prin decizia Curtea de Apel Bucureşti menţinută in recurs de I.C.C.J. a fost tratată problema existenţei grupului infracţI.al organizat stabilindu-se cu autoritate de lucru judecat că nu s-a acţI.at in cadrul unui grup din care inculpaţii să facă parte iar infracţiunile au fost comise in condiţiile pluralităţii ocazI.ale.

Se arată că lipseşte modalitatea de determinare a structurii de comandă şi a celei de execuţie, atât P.ul cât şi prima instanţă reţinând eronat că faptele s-ar circumscrie existenţei unui grup delimitat, „grupul” pretins nefiind stabilit precis cu roluri şi funcţii şi nici măcar ca şi compO.nţă, toate rezoluţiile infracţI.le fiind luate de fiecare inculpat in mod intamplator, atunci cand se decidea să comită fapte prevăzute de legea penală şi care nu aveau legătură cu alţi inculpaţi. Faţă de acestea, apreciază apelantul inculpat nu sunt intrunite cerinţele textu.lui de lege incriminator.

Inculpatul solicită achitarea sa in temeiul art. 10 lit.d ori art. 10 lit.a Cod pr.penală, iar în cazul in care nu este primită această apărare, solicită incetarea procesului penal pentru existenţa autorităţii de lucru judecat, in temeiul art.10 lit.j Cod pr.penală. În cazul in care se reţine vinovăţia sa in comiterea infracţiunii pentru care a fost trimis in judecată, inculpatul solicită instanţei de apel reducerea pedepsei aplicate la un cuantum apt să răspundă exigenţelor prev.de art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, respectiv să i se aplice o pedeapsă de până la 6 ani închisoare.

Inculpatul D.A. solicită admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi in fond achitarea sa in temeiul art.22 pct.2 lit.a rap la art. 10 lit.c Cod pr.penală intrucât nu săvârşit faptele pentru care a fost condamnat in primă instanţă. Apelantul inculpat precizează, in esenţă, in dezvoltarea motivelor de apel depuse in scris la dosar că tribunalul a incadrat faptele reţinute in sarcina sa in infracţiuN.prev.de art.329 alin.1 şi 2 Cod penal, la reţinerea situaţiei de fapt bazându-se pe o serie de declaraţii lovite de nulitate, bazându-se pe mărturia cel puţin dubitaB. a martorului cu identitate protejată S.Z..

Fără a solicita reindividualizarea pedepsei, apelantul inculpat arată că instanţa de fond nu a avut in vedere la dozarea pedepsei existenţa unor circumstanţe atenuante in ceea ce îl priveşte, respectiv: buna sa conduită şi lipsa antecedentelor penale, la momentul pronunţării hotărârii fiind implinit termenul de reabilitare de drept.

Inculpatul L.I. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita apreciere a probelor în reţinerea infracţiunii de crimă organizată şi a cerut redozarea pedepsei aplicate pe care o consideră excesivă.

Inculpatul C.L.critică hotărârea deoarece în mod greşit s-ar fi dispus condamnarea sa câtă vreme nu sunt dovezi care să probeze infracţiuN.de crimă organizată, astfel că se impune soluţia de achitare, în baza art. 10 litera a cod proc. pen.

Inculpatul I.D. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita interpretare a legii invocând existenţa autorităţii de lucru judecat şi cerând rejudecarea cazului său, iar în subsidiar a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, cerând să fie redusă la minim.

Inculpatul M.. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa în baza art. 10 litera a cod proc. pen. deoarece în prima parte din rechizitoriu nu se face nicio referire la persO. sa, în plus încadrarea juridică dată faptei este greşită, fiind în realitate vorba despre infracţiuN.prev. de art. 323 cod penal. Totodată invocă existenţa autorităţii de lucru judecat.

Inculpatul B.R.C. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa deoarece faptele imputate nu au fost probate, iar în cazul în care vor fi valorificate probele aşa cum au fost expuse de P.i să se reţină contribuţia sa redusă şi să fie dispusă o pedeapsă cu suspendare.

Inculpatul P.A. a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte. A subscris la apărările formulate de fraţii B., reiterând:

a). nulitatea incheierii de îndreptare a erorii materiale, b). încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,

contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte

administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004, pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.

c). renunţarea în mod eronat la audierea tuturor martorilor şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 Cod proc. pen.;

d). inculpatul a mai solicitat trimiterea cauzei spre rejudecate sau pronunţarea soluţiei achitării sale;

e). a susţinut şi existenţa autorităţii de lucru judecat. Inculpatul B.L. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita

apreciere a probelor în reţinerea infracţiunii de crimă organizată dar şi a celorlalte fapte dând eficienţă declaraţiilor unui singur martor (D.), astfel a solicitat să fie achitat pentru toate infracţiunile.

Inculpatul G.Ş. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa deoarece faptele imputate nu au fost probate. Susţine că era un apropiat al familiei B., se ocupa de transportul copiilor lor fără să fi comis infracţiuni, iar în cazul în care vor fi valorificate probele aşa cum au fost expuse de P.i să se reţină contribuţia sa redusă şi să fie redusă pedeapsa aplicată.

Inculpatul C.A.C. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita apreciere a probelor şi a cerut redozarea pedepsei aplicate măcar prin reducerea sporului.

Inculpatul C.Ş. a apelat hotărârea primei instanţe, fără însă a indica în concret care sunt motivele de nelegalitate şi/sau netemeinicie, solicitând, cu ocazia dezbaterilor în faţa Curţii, admiterea căii de atac şi

în fond, în principal, achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală iar, in subsidiar, aplicarea unei pedepse mult diminuate faţă de cea aplicată de instanţa de fond.

Inculpatul R.B. a declarat apel însă nu a arătat motivele de nelegalitate şi/sau netemeinicie.

Inculpatul P.C.S. , prin calea de atac promovată solicită, achitarea sa pentru infracţiuN.de crimă organizată în baza art. 10 litera a cod proc. pen, deoarece pentru infracţiuN.de lipsire de libertate a fost condamnat anterior. În subsidiar, a cerut reducerea cuantumului pedepsei aplicate. În susţinerea cererii inculpatul arată că prin raportare la circumstanţele care caracterizează favorabil persO. sa – tânăr, căsătorit şi fără antecedente penale pedeapsa aplicată este prea mare.

Partea vătămată P.S. critică soluţia primei instanţe sub aspectul laturii civile a cauzei, arătând că solicită admiterea în intregime a acţiunii civile şi obligarea inculpaţilor, în solidar, la acoperirea prejudiciului material. Se solicită restituirea şi a celorlalte bijuterii, apelantul subliniind că instanţa de fond a dispus restituirea bijuteriilor găsite in urma percheziţiei domiciliare la inculpatul C.Ş. iar din probatoriul administrat (declaraţii inculpaţii) rezultă că bijuteriile sale au fost găsite şi la alţi inculpaţi. In acest sens, inculpatul precizează că instanţa de fond a dispus restituirea unui număr de 7 bijuterii găsite la inculpatul Călin, însă se cuvine a se dispune obligarea inculpaţilor la restituirea celorlalte bijuterii reţinute de inculpaţii S., N., M., L., vândute de L..

Totodată, partea vătămată solicită instanţei de control judiciar să dispună restituirea altor bunuri respectiv: a uneltelor de lucru pentru bijuterii cu privire la care instanţa de fond nu s-a pronunţat; a altor bunuri (genţi din piele in care se aflau bunurile, pixuri şi stilouri Mont Blanc, 16 telefoane, două perechi de ochelari, un pistol marca Cobra 9 mm, vesta antiglonţ) precum şi a sumelor achitate de către apelant pentru spitalizare şi tratament in sumă de 1.600 lei/lună, a sumelor sustrase ce se aflau in posesia sa in momentul când a fost tâlhărit – 60-70.000 euro.

Apelantul solicită obligarea inculpaţilor la plata daunelor morale în suma de 5.000 lei, necesară compensării traumei suferite de acesta.

În faţa Curţii, la data de 11.11.2009 numitul M.C.Ş.N. in nume propriu dar şi in calitate de administrator al SC C. SRL a formulat în temeiul art. 168 alin.1 şi art. 169 alin.1 Cod pr.penală, cerere de ridicare a sechestrului asigurător instituit de către P. in dosarul nr. 147/D/P/2004, asupra imobilului din …. întrucât aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr.5888/2007 a Judecătoriei sector 4 Bucureşti nu îi mai aparţine inculpatului D.S..

Tot astfel, numita S.L.a formulat cerere de ridicare a sechestrului asigurător instituit de către P. in dosarul nr. 147/D/P/2004, asupra

imobilului din ……… intrucât aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr. 13117/23.02.2006 a Judecătoriei sector 5 Bucureşti, acesta îi aparţine.

Examinând sentinţa penală apelată, prin prisma tuturor

criticilor formulate, dar şi din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 371 Cod pr.penală, Curtea reţine următoarele:

Hotărârea instanţei de fond este, în bună parte, nelegală, într-o alta netemeinică, doar în privinţa a 7 din cei 32 de apelanţi fiind făcută o corectă aplicare a dispoziţiilor legale.

Sintetizând, Curtea reţine că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii, cu consecinţa aplicării de pedepse în afara limitelor prevăzute de lege (cazul inculpatului B.I.); o greşită apreciere a probelor administrate în faza de urmărire penală şi în faza cercetării judecătoreşti, cu consecinţa reţinerii unor situaţii de fapt eronate ce a avut urmare condamnarea greşită a inculpatului C.A.C., stabilirea unor pedepse greşit individualizate, iar în privinţa multora dintre măsurile dispuse lipsind motivarea.

Caracterul neleG.al hotărârii este dat şi de:- folosirea ca argumente hotărâtoare pentru soluţia de condamnare în cazul infracţiunii de crimă organizată a unor fapte pentru care instanţele (Curtea de Apel Bucureşti prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J.) i-au achitat definitiv pe unii dintre inculpaţi; - R.area, în susţinerea infracţiunii de crimă organizată, a unor depoziţii şi discuţii telefonice apreciate în mod definitiv irelevante şi insuficiente pentru a conduce la condamnarea unora dintre inculpaţi şi considerând valabile probe cu privire la care, prin aceleaşi hotărâri, s-a stabilit cu valoare de lucru judecat că sunt probe neleG.administrate;- condamnarea pentru aceeaşi faptă a unuia dintre inculpaţi (D.A.) de două ori, atât pentru infracţiuN.de proxenetism cât şi pentru cea de trafic de persoane deşi Decizia pronunţată în interesul legii nr. 16/2007 de către I.C.C.J., obligatorie pentru instanţe, exclude acest procedeu pe situaţia de fapt dată;

Hotărârea cuprinde considerente care vor fi înlăturate, unele străine cauzei, altele nejuridice şi de care Curtea se delimitează, aşa cum se va arăta pe parcursul motivării deciziei.

Astfel, Curtea va cenzura referirile instanţei la persO. inculpaţilor în partea în care depăşeşte probatoriul cauzei şi sunt rezultatul unor raţI.amente proprii, nesusţinute de probe. Trimiterile la aspectul fizic sau la nivelul intelectual al persoanelor se pot constitui într-un potenţial risc de încălcare a demnităţii umane, şi, pe cale de consecinţă, o încălcarea dispoziţiilor art. 5 1 Cod proc. pen. Este vorba despre pasaje precum:

- „există unii oameni dintre inculpaţii cercetaţi în prezenta cauză de o perversitate, egoism, răutate şi lăcomie fără margini”;

- „maniera concretă de desfăşurare a activităţii infracţI.ale este un aspect care conturează fizI.omia unora dintre infractori”;

- referindu-se la unul dintre inculpaţi, tribunalul notează: „persoană cu intelect limitat” pag. 370;

- caracterizând un alt inculpat arată: „răutatea şi aroganţa inculpatei depăşesc limitele normale” pag. 469.

De asemenea, Curtea va da o motivare proprie respingerii cererii de expertizare a suporţilor de stocare a convorbirilor (a se vedea mai jos pct. I) cenzurând astfel motivarea în cuprinsul încheierii interlocutorii din data de 17 decembrie 2008 (Vol.V) prin care s-a respins respectiva solicitare pentru că „e inutilă, deoarece rezultă din cuprinsul actelor dosarului că s-au respectat toate garanţiile procesuale”, deoarece se contestă chiar realitatea unor pasaje din transcrieri, ceea ce instanţa de judecată nu ar putea stabili „din cuprinsul actelor dosarului”, fiind necesar un examen tehnic comparativ (suporţi-convorbiri-transcrieri).

Curtea nu poate primi motivarea instanţei de respingere a unor apărări formulate în cauză, în combaterea acuzaţiilor, dincolo de ceea ce depăşeşte cadrul juridic, deoarece induce ideea că soluţia dată nu este rezultatul examinării tuturor celor dezbătute în cauză, atât în acuzare cât şi în apărare, ci rezultatul abordării cu prejudecată a unora dintre apărările formulate. În concret, este vorba despre răspunsurile date de instanţa de fond unor cereri formulate de apărare în sensul că:- „apărările formulate în cauză sunt încercări penibile de a abate atenţia de la subiect”;- solicitările formulate prin trimitere la jurisprudenţa CEDO sunt respinse pentru că: "în România, recurgerea la jurisdicţia bazată pe CEDO tinde să devină un mijloc de şicană la adresa organelor judiciare”;

Curtea subliniază că pentru a asigura părţilor un proces achitabil, judecătorul trebuie să fie şi să apară imparţial. El trebuie să îşi îndeplinească sarcinile cu moderaţie faţă de toate persoanele implicate.

Imparţialitatea presupune lipsa oricărei prejudecăţi a judecătorului în cauza pe care trebuie să o soluţiO.ze.

Drept urmare, folosirea de către instanţa de fond, pe alocuri, a unor argumente peste nivelul de adecvare la cerinţele procesului echitabil sunt corectate de Curte, atât în cadrul părţii introductive cât şi în examenul devolutiv în cazul fiecărui inculpat.

* * *Curtea va examina, preliminar, unele aspecte comune surprinse în

apărările inculpaţilor, care sunt şi chestiuni prealabile şi, dacă ar fi admise, ar face inutilă A.L.cauzei pe fond.

Astfel, va A.liza:- chestiunile prealabile invocate vizând nulitatea hotărârii şi care

ţin de: - legalitatea administrării şi interpretării probelor. Problema interceptărilor şi înregistrărilor efectuate în cauză. Respingerea cererilor de expertizare a mijloacelor tehnice;

- rezolvarea unor probleme de drept pe calea „încheierii de îndreptare a erorii materiale; - legala sesizare a instanţei din perspectiva folosirii unor probe care nu se regăsesc la dosarul cauzei;- problema conflictului de legi penale în timp şi corecta

încadrare juridică a faptelor de criminalitate organizată;- autoritatea de lucru judecat; - temeinicia acuzaţiilor; individualizarea pedepselor.

I. CHESTIUNI PREALABILE INVOCATE VIZÂND NULITATEA HOTĂRÂRII şi care ţin de:

1). legalitatea administrării şi interpretării probelor. Problema interceptărilor şi înregistrărilor efectuate în cauză. Respingerea cererilor de expertizare a mijloacelor tehnice.

O amplă parte a apărărilor a fost construită pe margiN.interceptărilor şi înregistrărilor efectuate în cauză. S-a susţinut că prima instanţă a ignorat cu desăvârşire cele mai elementare norme de imparţialitate apreciind, în mod părtinitor, că probele au fost legitim strânse, iar convorbirile telefonice sunt valide şi pot fi utilizate în condiţiile în care înregistrările convorbirilor telefonice nu se regăsesc la dosarul cauzei lipsind şi autorizaţiile de interceptare a convorbirilor telefonice dar şi suporţii oriG.li de stocare a acestor convorbiri, informaţii care nu au fost niciodată declasificate, aşa cum rezultă din răspunsurile trimise de către Cabinetul P.ului general, respectiv de către S.R.I şi de Guvernul României, ataşate la dosarul nr. 27733 al Curtea de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală.

S-a mai susţinut că instanţa de fond a apreciat în mod neleG.că înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele ale convorbirilor purtate în perioada 2002—2004 în mediu ambiental de organele de urmărire penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul

penal în condiţiile în care autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată fi cenzurate de instanţă. Faţă de această situaţie au solicitat să fie înlăturate din ansamblul probator întrucât contravin dispoziţiilor art.64 Cod proc. pen. şi art.6 şi 8 din Convenţia Europeană pentru Drepturilor Omului.

În dezacord cu poziţia tribunalului, Curtea va ţine seama întru totul de cele dezlegate, cu valoare de lucru judecat, de către Curtea de Apel Bucureşti prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J., în legătură cu aceeaşi problematică ridicată de apelanţi pe margiN.aceloraşi interceptări şi înregistrări.

Astfel, nu se va ţine seama în evaluarea probatoriului de convorbirile ce au fost interceptate/înregistrate în baza Legii siguranţei naţI.ale nr. 51/1991 având în vedere că la dosarul cauzei nu au fost ataşate autorizaţiile emise pentru a putea face controlul judiciar corespunzător al acestora, dar mai cu seamă în considerarea faptului că au fost emise de P. cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.

Fără a R.a argumentele juridice expuse prin decizia menţI.ată, obligatorie ulterior pentru instanţe pe problemele de drept dezlegate cu putere de lucru judecat, trebuie arătat că statul român a continuat să fie condamnat, cu consecvenţă, de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru aspecte similare celor din speţa dedusă judecăţii (interceptări şi înregistrări ale convorbirilor efectuate în baza autorizaţiei emise de P.) amintim doar cauzele Calmanocivi împotriva României, V. Burzo împotriva României, reţinând lipsa de independenţă a P.ilor români care, acţI.ând în calitate de magistraţi ai Ministerului Public, nu îndeplinesc cerinţa de independenţă faţă de executiv .

Curtea reţine că pe parcursul judecăţii, inculpaţii au contestat legalitatea înregistrărilor susmenţI.ate, în condiţiile în care la dosar nu exista autorizaţiile în baza cărora s-ar fi procedat la interceptarea convorbirilor telefonice (emise in baza legii 51/1991 privind siguranţa naţI.ală a României şi având regimul informaţiilor clasificate) şi nici suporţii tehnici. În plus, au solicitat efectuarea unei expertize tehnice a înregistrărilor. Or, efectuarea unei asemeN.expertize nu este posiB., deoarece echipamentele care trebuie expertizate sunt incluse în categoria secretelor de stat, ceea ce a pus anterior în cauză problema accesului unui expert independent la aceste echipamente.

În acest fel, controlul judecatoresc este exclus atât în ce priveşte autorizarea înregistrărilor comunicaţiilor unei persoane, cât şi în posibilitatea cenzurării ulterioare a acestor înregistrări, din punctul de

vedere al legalităţii administrării acestui mijloc de probă şi al veridicităţii celor retinute în transcrierile înregistrărilor depuse la dosar.

Controlul judecatoresc nu trebuie să se rezume la verificarea existenţei tuturor autorizaţiilor, în materialitatea lor, ci trebuie să aibă în vedere si condiţiile în care acestea au fost emise şi pR.ngite.

Curtea aminteşte că înainte de a aprecia asupra valorii unei probe, instanţa trebuie să cenzureze, sub aspectul legalităţii, mijoacele de proba prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca proba, câtă vreme, potrvit art.64 alin. (2) Cod proc. pen., mijloacele de proba obtinute în mod neleG.(cazul interceptărilor obţinute în baza autorizaţiilor emise de P. chiar şi după modificările aduse în materie prin Legea nr. 281/2003) nu pot fi folosite în procesul penal.

Drept urmare, în condiţiile în care la dosar nu există autorizaţiile mentI.ate în procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, instanţele se gasesc în imposibilitatea de a cenzura legalitatea administrării acestor mijloce de probă, părţile nu-şi pot exercita dreptul la apărare în mod corespunzător, astfel că vor fi înlăturate din ansamblul probatoriului, ca o garanţei a dreptului la un proces echitabil, stabilit de art.6 din C.E.D.O.

Curtea va înlătura din ansamblul probelor invocate în acuzare şi înregistrările audio-video ale unor dialoguri purtate în cursul cercetărilor din faza de urmărire penala între organe de cercetare penală sau P.i cu inculpaţii, probe excluse prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă, la a căror considerente subscrie în totalitate, fiind vorba despre mijloace de probă obţinute cu încălcarea dispoziţiilor legale (ex: pag. 417 motivare, ş.a.m.d).

2). rezolvarea unor probleme de drept pe calea „încheierii de îndreptare a erorii materiale”

Prin încheierea de şedinţă din data de 19.06.2009 tribunalul, încălcând dispoziţiile art. 195-196 Cod proc. pen. şi pe cele prev. de art. 357 Cod proc. pen., a intervenit în încadrarea juridică dată faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.I., suprimând incidenţa art. 37 litera a) Cod pen.

Procedura prevăzută de art. 195 Cod proc. pen. nu se poate folosi în cazul în care greşelile pot avea consecinţe asupra răspunderii penale a inculpatului, cum e cazul de faţă, deoarece, într-un astfel de caz „greşeala” ce se încearcă a se îndrepta constituie o problemă de legalitate a hotărârii pronunţate, incidenţa instituţiei „îndreptării erorii materiale” fiind exclusă.

Drept urmare, apelul formulat de inculpatul B.I. va fi admis, iar încheierea de şedinţă din data de 19.06.2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală va fi desfiinţată.

3). legala sesizare a instanţei din perspectiva folosirii unor probe care nu se regăsesc la dosarul cauzei (autorizaţiile de interceptare, suporţii oriG.li de stocare a interceptărilor convorbirilor telefonice, informaţii care nu au fost declasificate pe parcursul procesului) ceea ce impune, susţine apărarea, restituirea cauzei la P. în condiţiile prev. de art. 332 alin. (2) cod proc. pen.

Curtea retine că problema legalei sesizări a instanţei pune în discuţie condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească actul de sesizare, atât in ce priveşte conţiN.l său, cât şi sub aspect formal.

Împrejurarea ca unele dintre probele invocate în actul de sesizare nu au fost administrate în condiţiile legii, sau că anumite înscrisuri sau suporţi de stocare lipsesc, nu poate duce le concluzia că instanţa nu a fost leG.sesizată. SancţiuN.într-o asemeN.ipoteza nu poate fi nulitatea absoluta, ci înlăturarea respectivelor mijloace de probă din ansamblul probator ce va fi avut in vedere la soluţI.area cauzei, aşa cum s-a arătat la pct. I.1.

II. PROBLEMA CONFLICTULUI DE LEGI PENALE ÎN TIMP ŞI CORECTA ÎNCADRARE JURIDICĂ A FAPTELOR DE CRIMĂ ORGANIZATĂ

Privitor la conflictul de legi în timp, Curtea reţine următoarele:Principiul activităţii legii penale este un principiu de bază al aplicării

legii penale în timp - ce dă expresie şi decurge din principiul legalităţii -, reglementat de art.10 Cod penal, potrivit căruia legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Între intrarea in vigoare şi ieşirea din vigoare, legea penală este activă, se aplică faptelor săvârşite in acest interval de timp, aplicarea legii penale neridicând probleme când infracţiuN.s-a săvârşit şi se judecă în timp ce este în vigoare aceeaşi lege penală, probleme speciale ridicându-se în cazul infracţiunilor ce încep a fi săvârşite sub incidenţa unei legi şi se epuizează sub incidenţa altei legi, cum este cazul în speţă.

Doctrina penală şi practica judiciară sunt unanime în a aprecia că legea aplicaB. infracţiunilor a căror consumare se întinde pe durata a două sau mai multe legi este cea din momentul epuizării infracţiunii, a producerii ultimului rezultat.

InfracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 este o infracţiune continuă iar în cazul în care în timpul duratei unei infracţiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracţI.ală s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a început şi a durat o perioadă de timp. În aceleaşi sens este şi practica Înaltei Curţi care, printr-o decizie de speţă (decizia nr.2570 din 18.04.2005 a Secţiei Penale) a hotărât că legea aplicaB.

este cea în vigoare la momentul la care activitatea infracţI.ală comisivă continuă s-a epuizat şi, in conformitate cu principiul activităţii legii penale, s-a apreciat că activitatea infracţI.ală continuă de aderare şi sprijinire a unui grup organizat – desfăşurată de inculpat începând din anul 2002 – a continuat şi s-a încheiat în decembrie 2003, sub imperiul Legii nr.39/2003 publicată la 29.01.2003 şi intrată in vigoare în martie 2004.

Chiar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cauza Puhk contra Estonia – a decis că în cazul infracţiunilor continue sau continuate, dacă în prima perioadă a săvârşirii faptelor acestea nu au fost incriminate, fapta se încadrează potrivit legii de incriminare, cu corectivul că se ţine seama numai de actele comise după incriminare, nu şi de cele anterioare.

Curtea – ca instanţă ce apel în prezenta cauză – nu poate primi criticile formulate de inculpaţii B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. în sensul că ar fi nelegală condamnarea acestora întrucât săvârşirea faptei prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 sub forma iniţierii ori constituirii unui grup infracţI.al organizat se epuizează la momentul în care se constituie structura, aşa încât incriminarea acestor activităţi ulterior săvârşirii lor, prin intrarea în vigoare a unei legi noi, reprezintă o veritaB. încălcare a principiului neretroactivităţii legii penale.

Astfel, este adevărat că prin disp. art.11 din Codul penal se consacră regula că nimeni nu poate fi ţinut să răspundă de o faptă care la data săvârşirii ei nu era prevăzută ca infracţiune (nullum crimen sine lege praevia) - această regulă constituind o completare a principiului legalităţii, o garanţie a libertăţii indivizilor - însă, în speţă, instanţa de apel reţine că este vorba de o infracţiune comisivă continuă, ca formă a unităţii naturale de infracţiune, care se epuizează la momentul intervenţiei unei forţe contrare ce poate avea o diferită sursă (voinţa făptuitorului însuşi, intervenţia autorităţii, intervenţia altei persoane ori chiar a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare) iar nu la momentul in care s-a constituit structura – grupul infracţI.al organizat.

III. PROBLEMA AUTORITĂŢII DE LUCRU JUDECAT

Critica inculpaţilor vizând existenţa autorităţii de lucru judecat în legătură cu problematica „grupului infracţI.al organizat”, problemă care ar fi fost tranşată anterior, odată cu judecarea infracţiunilor scop, când s-ar fi stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că în săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate nu s-a acţI.at în cadrul unui „grup organizat” din care inculpaţii să facă parte şi că toate infracţiunile de lipsire de libertate în mod neleG.au fost comise în condiţiile unei pluralităţi ocazI.ale, nu este primită de Curte.

Este adevărat că prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J. s-a statuat în sensul în care afirmă inculpaţii însă numai în legătură cu infracţiuN.de lipsire de libertate prev. de art. 189 cod penal şi doar în ceea ce priveşte alineatului 5 pe aspectul „dacă fapta de lipsire de libertate a fost comisă de o persoană care face parte dintr-un grup organizat”.

Acest aspect era unul circumstanţial infracţiunii de lipsire de libertate în cazul părţii vătămate P.S., iar nu o A.liză în contextul tuturor faptelor incriminate ca elemente materiale ale infracţiunii de crimă organizată, A.liză pe care instanţa în procesul anterior nici nu o putea face deoarece nu fusese învestită cu judecarea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

IV. TEMEINICIA ACUZAŢIILOR. INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR

IV. 1. B.I.

Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu aplic. art.37 lit. a şi b Cod penal, condamnarea acestuia …… la pedeapsa închisorii de 13 ani.

În baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art.64 lit. a si b Cod penal pe timp de 6 ani după executarea pedepsei, în condiţiile art. 66 Cod penal.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a si b Cod penal.S-a constatat ca fapta dedusă judecăţii în prezenta cauza este

concurentă cu faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penala,definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a I.C.C.J., precum si cu infracţiunile prev. de art.211 alin.2 cu aplic. art. 37 lit. a si b Cod penal şi cu infracţiuN.prev. art. 189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art 37 Cod penal pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare prin sentinta penala nr.204/07.02.2003, definitiva prin decizia penala nr.1444/29.07.2004 a Curţii de Apel Bucureşti.

A fost descontopită pedeapsa rezultanta aplicata prin sentintele mai sus amintite in pedepsele compO.nte, respectiv:

- 2 pedepse a cate 2 ani si 6 luni inchisoare fiecare;

- sporul de o L. si 17 zile inchisoare ; - 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art.189

alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 37 lit.b C.p.- 6 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de 211

alin 2 cu aplic.art.37 lit.b C.p., pedepse pe care le repune in individualitatea lor.

În baza art 33 lit.a, 34 lit.b, 35 Cod penal au fost contopite pedepsele principale stabilind ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea a inchisorii de 13 ani, ca pedeapsa rezultantă, alături de care s-a dispus a se executa pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, pe timp de 6 ani.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă prevenţia şi durata executata, respectiv de la 12.07.2004, la zi.

Inculpatul B.I. a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.

a. În dezvoltarea motivelor de apel depuse în scris la dosar (filele 111-121 vol. I ds. apel) a solicitat încetarea procesului penal în temeiul art.11 pct.2 lit. b rap. la art. 10 lit. f Cod pr. penală întrucât, în legătură cu fapta dedusă judecăţii, există autoritate de lucru judecat, problema existenţei grupului infracţI.al organizat fiind rezolvată prin hotărâre judecătorească definitivă dată în cauza ce a avut ca obiect toate infracţiunile scop la care se face referire în prezenta cauză. Cu privire la acest prim motiv de apel arată că deşi prin rechizitoriul din 2004 inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.7 alin.1 şi 3 din Legea nr. 39/2003, fapta de constituire a unui grup infracţI.al organizat a fost descrisă în actul de sesizare astfel că instanţa de la acea vreme (Tribunalul Bucureşti) a fost sesizată şi cu această ultimă faptă potrivit art.317 Cod pr. penală, chiar dacă P.ul nu a indicat şi încadrarea juridică în dispozitivul rechizitoriului. Se mai arată că instanţa, astfel sesizată cu toate faptele (printre care şi cele prev. de art. 211, 189, 215, 194, 329, 264 Cod penal, etc.) descrise în rechizitoriu, avea îndatorirea de a pune în discuţie încadrarea juridică a tuturor faptelor expuse de P. în actul de investire iar faptul nepunerii în discuţie a încadrării juridice pentru această faptă conduce la concluzia că instanţele au socotit în cauza finalizată prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti că nu există infracţiuN.prev. de art.7 alin.1 şi 3 din Legea 39/2003.

Pe de altă parte, arată apelantul, prin decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti (în apelul promovat împotriva susmenţI.atei sentinţe penale), decizie menţinută in recurs de către I.C.C.J. s-a tratat problema existenţei unui grup infracţI.al organizat şi în urma unei A.lize amănunţite a probelor dar şi a noţiunii de „grup infracţI.al organizat” s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că în săvârşirea infracţiunii de lipsire de

libertate nu s-a acţI.at în cadrul unui grup infracţI.al organizat din care inculpaţii să facă parte şi că toate infracţiunile de lipsire de libertate în mod neleG.au fost comise în condiţiile unei pluralităţi ocazI.ale.

b. În cel de-al doilea motiv de apel inculpatul B.I. solicită achitarea fie în temeiul art.10 lit. a Cod pr. penală fie al art.10 lit.c Cod pr. penală.

Prima variantă a achitării – art.10 lit. a Cod pr. penală - se referă la inexistenţa vreunui grup infracţI.al organizat care să fi avut ca scop săvârşirea infracţiunilor pentru care toţi inculpaţii au fost deja condamnaţi definitiv, în condiţiile în care problema grupului infracţI.al organizat a făcut obiectul A.lizei celor două instanţe în legătură cu toate infracţiunile de lipsire de libertate în mod neleG.dar şi în legătură cu toate infracţiunile săvârşite de inculpatul B.I..

Arată apelantul că toate probele pe care se întemeiază acuzarea în cauza de faţă sunt cele administrate în cauza precedentă (ce a avut ca obiect infracţiunile scop), probe ce au fost obţinute în mod neleG.şi pe care instanţele care au judecat infracţiunile scop nu le-au folosit.

Faptul că nu există nicio probă care să susţină acuzarea inculpatului in sensul constituirii de către acesta a unui grup infracţI.al organizat conduce la concluzia inexistenţei faptei şi implicit la soluţia de achitare.

Se mai solicită achitarea in temeiul art.10 lit. c Cod pr. penală întrucât la dosarul cauzei nu sunt probe că inculpatul B.I. ar fi constituit şi organizat un grup infracţI.al şi nici că a aderat sau ar fi sprijint un astfel de grup. În susţinerea acestei afirmaţii se arată că in perioada 2002-2004, în care a fiinţat pretinsul grup infracţI.al, inculpatul B.I. a comis o complicitate la şantaj prev. de art.26 rap la art.194 alin.1 Cod penal şi o infracţiune de favorizare a infractorului prev.de art.264 Cod penal, dintre care numai prima face parte din infracţiunile scop prev. de art. 2 lit. b din Legea nr.39/2003, punându-se întrebarea cum este posibil ca tocmai liderul fondator al „grupului infracţI.al” să participe doar la săvârşirea uneia dintre infracţiuni dar şi aceea de o gravitate mult redusă faţă de cele ale celorlalţi inculpaţi.

c. Cel de-al treilea motiv de apel al inculpatului B.I. vizează nelegalitatea pedepsei ce i-a fost aplicată motivat de aceea că instanţa fondului a stabilit o pedeapsă mai mare decât sancţiuN.prevăzută de lege pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţI.al organizat - în speţă şantajul prev. de art.194 alin.1 Cod penal pentru care legea prevede pedeapsa maximă de 7 ani închisoare.

d. Prin cel de-al patrulea motiv de apel, inculpatul arată că în mod mod greşit instanţa de fond a reţinut în încadrarea juridică dată faptei ambele forme ale stării de mare recidivă, respectiv art.37 lit.a şi b Cod penal iar ulterior, prin incheierea din 19.06.2009 îndreaptă

„eroarea materială” conform disp.art. 195 Cod pr.penală deşi în cauză nu este vorba despre vreo eroare materială. Subliniază apelantul inculpat că faptele pentru care a fost condamnat prin sentinţele penale nr.204/2003 şi nr.966/2005 sunt in concurs real cu cea pentru care este judecat in prezenta cauză iar pentru celelalte condamnări s-a implinit termenul de reabilitare aşa incat, conform art.38 alin.1 şi 2 Cod penal la stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de acestea. Solicită înlăturarea aplicării art.37 Cod penal.

e. În ultimul motiv de apel, inculpatul critică pentru nelegalitate şi netemeinicie soluţia de confiscare a celor două imobile proprietatea sa asupra cărora în cursul urmăririi penale prin ordonanţa nr.147/2004 din 06.07.2005 fusese instituit un nou sechestru asigurător deşi prin sentinţa nr.966/2005, Tribunalul Bucureşti ridicase sechestrul asigurător instituit de parchet asupra imobilului din ………………

In susţinerea acestui motiv de apel inculpatul arată că instanţa de fond a dispus confiscarea celor două imobile fără a motiva în vreun fel luarea acestei măsuri. Mai precizează că nu există nicio dovadă că aceste două imobile au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii dar nici că ar fi fost achiziţI.ate cu sume dobândite prin săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin.1 din Lg.39/2003 ori prin săvârşirea faptei de complicitate la şantaj ca infracţiune scop.

Solicită înlăturarea măsurii confiscării şi ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr.147/P/2005 a Parchetului de pe lângă I.C.C.J. asupra imobilelor – proprietate inculpatului B.I., situate in ………

Prin motivele comune de apel, depuse în scris la dosarul cauzei (vol I ds. apel, filele 307-323), împreună cu B.V. formulează critici atât cu privire la latura penală a cauzei cât şi la cea civilă, făcând referire la o serie de elemente de fapt şi de drept care, în opinia lor, concură la dovedirea greşelilor de judecată comise de prima instanţă şi care dovedesc indubitabil modul in care instanţa a aplicat in cauză dispoziţii şi instituţii juridice care nu se pot reţine, precum şi motivări netemeinice; modalitatea eronată de soluţI.are a laturii penale sub aspectul calculului pedepselor şi a soluţI.ării laturii civile. În esenţă, se arată că:

- prima instanţă a ignorat cu desăvârşire cele mai elementare norme de imparţialitate apreciind in mod părtinitor că probele au fost legitim strânse, iar convorbirile telefonice sunt valide şi pot fi utilizate întrucât conţin indicii privind săvârşirea de infracţiuni, în condiţiile în care înregistrările convorbirilor telefonice nu se regăsesc la dosarul cauzei lipsind şi autorizaţiile de interceptare a convorbirilor telefonice dar şi suportii oriG.li de stocare a acestor convorbiri, informaţii care nu au fost niciodată declasificate aşa cum rezultă din răspunsurile trimise de către Cabinetul P.ului general, respectiv de către S.R.I şi de Guvernul

României, ataşate la dosarul nr. 27733 al Curtea de Apel Bucureşti Sectia a II-a Penală.

- în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că în cauză există elemente care completează înregistrările şi acestea pot fi reţinute în mod coroborat, indiferent dacă au fost leG.ori nu obţinute, câtă vreme conţin elemente de natură a dovedi existenţa unor infracţiuni;

- instanţa de fond în mod greşit a respins cererea de expertizare a mijloacelor tehnice folosite la interceptarea comunicaţiilor dintre inculpaţi şi a calificat-o ca fiind o încercare de tergiversare a aflării adevărului şi de pR.ngire nejustificată a procedurii în condiţiile în care, în realitate, o asemeN.constatare era necesară pentru a demonstra autenticitatea şi validitatea informaţiilor cuprinse in transcrierea convorbirilor telefonice;

- în mod eronat tribunalul a respins cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptelor reţinute in sarcina inculpaţilor in art. 323 Cod penal.

Criticile formulate de inculpatul B.I. sunt apreciate de Curte, în mare parte, întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie admis, în considerarea următoarelor argumente:

Instanţa de fond a făcut, în cazul său, o greşită interpretare şi aplicare a legii, cu consecinţa aplicării de pedepse în afara limitelor prevăzute de lege, o greşită apreciere a probelor administrate în faza de urmărire penală şi în faza cercetării judecătoreşti, folosind drept argumente hotărâtoare pentru soluţia de condamnare în cazul infracţiunii de crimă organizată a unor fapte pentru care instanţele (Curtea de Apel Bucureşti prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J.) l-au achitat definitiv pe inculpat, R.ând, în susţinerea infracţiunii de crimă organizată, depoziţii şi discuţii telefonice apreciate în mod definitiv irelevante şi insuficiente pentru a conduce la condamnarea inculpatului B.I..

Astfel, infracţiuN.de crimă organizată prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul B.I. (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.

În cazul inculpatului B.I. s-a dispus, prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, după cum urmează:

În baza art.26 C. pen. rap. la art.211 alin.2 lit. b şi alin.21 lit. a şi c C. pen. cu aplic, art.74 alin.2 şi art.76 alin.1 lit. b C.pen, a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 ani - partea vătămată P.S., achitat însă prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de

Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.264 C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni (pedeapsă rămasă definitivă).

În baza art.25 C.pen. rap. la art.194 alin.1 C.pen. cu aplic.75 lit. a C. pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni - parte vătămată G.G.A. C., achitat însă prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.26 C. pen. rap. la art.194 alin.1 C. pen. cu aplic, art.75 lit. a C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni – (părţi vătămate M.M. şi M.G.- condamnare definitivă).

În baza art.329 alin.1 şi 2 C. pen. cu aplic. art.41 alin.2 C. pen., art.37 lit. b C. pen. şi art.13 C. pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 5 ani, infracţiune prescrisă, astfel că s-a încetat procesul penal prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.26 C. pen. rap. la art.215 alin.1, 3 şi 5 C. pen. cu aplic. art.75 lit. a C. pen., art.74 alin.2 C. pen., art.76 C. pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 ani (-partea vătămată V.R. G.) achitat însă prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

Din cele 6 condamnări dispuse de instanţa de fond au fost menţinute doar două, stabilindu-se, prin hotărâre definitivă, ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare, 17 luni şi 17 zile.

Drept urmare, tribunalul nu putea să se raporteze la infracţiunile scop judecate în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de achitare a inculpatului B.I., atunci când a A.lizat actele materiale de crimă organizată, decât prin încălcarea legii.

Cu toate acestea, pe fondul achitării pentru că fapta nu ar fi fost săvârşită de inculpatul B.I. (art. 10 litera c cod proc. pen.) sau că fapta nu e prevăzută de legea penală, tribunalul reia întregul probator administrat în faza procesuală anterioară şi argumentează unele acte materiale de crimă organizată pe elemente probatorii pentru care s-a dispus achitarea.

În mod explicit (paG. 372 din hotărâre) instanţa se referă la fapta de instigare la infracţiuN.de şantaj (art.25 C.pen. rap. la art.194 alin.1 C.pen.) pretins comisă de inculpat în dauna părţii vătămate G.G.A. C., dar pentru care a fost achitat prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie

2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală. Cu toate acestea, tribunalul reţine că actele de recuperare faţă de partea vătămată G.G.A. C. s-au făcut la iniţiativa inculpatului B.I..

Tribunalul reţine, ca element material de crimă organizată, şi fapta de proxenetism pentru care s-a constatat intervenită prescripţia şi a fost încetat procesul penal.

În dezacord cu tribunalul, Curtea apreciază că în raport de data comiterii faptelor de proxenetism (pentru care inculpatul nu a cerut continuarea procesului penal pentru a-şi dovedi nevinovăţia), respectiv iunie 1994-28 septembrie 1994, fapta nu se poate reţine ca element material de crimă organizată, având în vedere dispoziţiile art. 10 -11 din Codul penal.

Aşa cum s-a expus în A.L.făcută conflictului de legi penale în timp (pct. II) principiul activităţii legii penale este un principiu de bază al aplicării legii penale în timp - ce dă expresie şi decurge din principiul legalităţii -, reglementat de art.10 Cod penal, potrivit căruia legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.

Legea aplicaB. infracţiunilor a căror consumare se întinde pe durata a două sau mai multe legi este cea din momentul epuizării infracţiunii, a producerii ultimului rezultat.

InfracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 este o infracţiune continuă iar în cazul în care în timpul duratei unei infracţiuni continue se adoptă mai multe legi penale, fapta se încadrează potrivit legii în vigoare la data când activitatea infracţI.ală s-a încheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a început şi a durat o perioadă de timp.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa – în cauza Puhk contra Estonia – a decis că în cazul infracţiunilor continue sau continuate, dacă în prima perioadă a săvârşirii faptelor acestea nu au fost incriminate, fapta se încadrează potrivit legii de incriminare, cu corectivul că se ţine seama numai de actele comise după incriminare, nu şi de cele anterioare.

Având în vedere aceste argumente Curtea va cenzura acest act material ca element constitutiv al infracţiunii de crimă organizată, greu de conceput, de altfel, având în vedere faptul că de la data comiterii acestora au trecut 9 ani până la conturarea, cu adevărat, a unor activităţi specifice unui grup infracţI.al organizat.

Curtea nu va ţine seama nici de actul material de complicitate la tâlhărie, prev. de art.26 C. pen. rap. la art.211 alin.2 lit. b şi alin.21 lit. a şi c C. pen. în dauna părţii vătămate P.S., care este amintit de tribunal în cuprinsul hotărârii, deoarece şi pentru această infracţiune inculpatul a fost achitat, pentru că fapta nu a fost comisă de el, conform deciziei penale nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a

Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

Drept urmare, ceea ce va fi avut în vedere drept infracţiuni scop dovedite al grupului infracţI.al, în cazul inculpatului B.I. sunt doar:

- cea de favorizare a infractorului prev. de art.264 C. pen. pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni;

- complicitate la infracţiuN.de şantaj, pev. de art.26 C. pen. rap. la art.194 alin.1 C. pen. pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni (părţi vătămate M.M. şi M.G.);

infracţiuni pentru care s-a stabilit pedeapsa finală de 2 ani închisoare, 17 luni şi 17 zile.

Cu toate aceste corective, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind unul din „capii” grupării.

Incontestabil, B.I. a jucat un rol important în activităţile ilicite derulate, iar în decursul respectivilor ani activităţile desfăşurate au fost descrise ca „activităţi de crimă organizată” chiar de apropiaţi ai săi, unii dintre ei aderând în timp la aceste activităţi.

Structura, funcţI.area grupării infracţI.ale, precum şi rolul inculpatului B.I. au fost descrise de martori, învinuiţi ori inculpaţi audiaţi în cauză, dintre care amintim:

- declaraţiile inculpatului D.S.,: „...N.C. le dădea sarcini precise (n.n. locotenenţilor săi) pentru derularea „afacerilor”. Acest lucru era cunoscut de toate persoanele din antuR.ul lui N. şi era recunoscut în lumea interlopă ca un adevărat „punct de comandă” al grupării.”

- martora C.E.I., o persoană apropiată de fraţii B., a declarat la data de 30.08.2005: „Fraţii B.şi aceşti oameni din atuR.ul lor au lăsat tot timpul impresia că alcătuiesc un grup organizat, având ca lider pe N.C.. Referitor la aceste recuperări, arăt că întreaga activitate era coordonată atât de S., cât şi de N.C., în funcţie de persO. care avea de recuperat banii. În asemeN.situaţii, cei doi fraţi aveau următorul mod de O.re: dacă persO. datornică întârzia să restituie împrumutul sau dobânda, cei doi fraţi trimiteau mai întâi două sau trei persoane să contacteze datorN.l şi să-l determine să-şi achite datoria, dar fără a folosi violenţa. În cazul în care persoanele trimise nu rezolvau nimic, era anunţat imediat N. sau S.C., care, la rândul lor, desemnau alte persoane care să se deplaseze la datornic şi să-i determine să restituie împrumutul sau bunurile cu care garantase acele împrumuturi (maşini,imobile, etc.).” „Din suma pe care N. o primea, plătea şi persoanele care se ocupau strict de recuperarea acestor sume de bani”. „Referitor la amendă, precizez că era aplicată atât de S., cât şi de N. persoanelor din antuR.ul acestor, sau chiar persoanelor străine care greşeau faţă

de ei.” „Erau aplicate aceste amenzi persoanelor din antuR.ul lor în cazul în care nu supravegheau afacerile acestora în derulare, sau în cazul în care unul din membrii grupului făcea o „combinaţie” fără că N. şi S. să cunoască aceste aspecte...”

- declaraţiile inculpatului G.C. zis „M.”: „N.C.” mi-a spus că cele două au fost „perpelite de unul … în sensul că au fost înşelate cu nişte bani şi să stau de vorbă cu ele, să văd care e situaţia şi să mă ocup de rezolvarea problemei. Din discuţie era evident că rezolvarea problemei însemna recuperarea sumei de bani de la acel individ”. „După întâlnirea din 10.12.2003 de la fabrica de zahăr R., când l-am cunoscut pe M.M., am fost la hotelul lui „N.C.” unde i-am confirmat faptul că într-adevăr M. are de achitat o datorie către M.V., acesta spunându-mi să mă ocup în continuare de recuperarea banilor, spunându-mi că, dacă reuşim să recuperăm banii, M. ne va da 30% din suma recuperată” (faptă pentru care inculpatul B.I. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare).

- declaraţia martorului S.I.zis „M.” (pe margiN.aceleiaşi fapte);- la data de 24.08.2005, inculpatul R.L., persoană în măsură să

cunoască organizarea şi funcţI.area grupării, a declarat: „Era vorba de o grupare organizată având că lider necontestat pe B.I., alături de fratele său, B.V., iar în antuR.ul apropiat al acestora se aflau următoarele persoane: „F.”, L.I. zis „I.”, G.C. zis „M. ”, F.B., N., G., I.B., P.A. zis „L.”, M., N.G., S.H..” „De acordarea împrumuturilor cu camătă se mai ocupau şi alte persoane din acest grup infracţI.al organizat, însă, la solicitarea lui N.C., aceştia erau obligaţi să-i plătească un procent din cametele percepute, fapt ce demonstrează că N. era un lider al acestui grup şi nimeni nu avea cuR.ul să-i conteste deciziile. În situaţia în care persoanele care împrumutaseră bani de la membrii acestiui grup nu aveau posibitatea să returneze sumele la timpul potrivit, fraţii B.îşi trimiteau oameni de încredere din subordiN.acestora care încercau recuperarea sumelor de bani sau a bunurilor cu care se garantase împrumutul. De asemenea, existau situaţii când la N.C. apelau diverse persoane solicitându-i să le recupereze diverse sume de bani de la datornici, urmând că acesta să opreacă un procent din suma recuperată; în aceste condiţii N.C. trimitea la astfel de recuperări tot oameni de încredere din brigada sa, iar din banii obţinuţi în acest fel, aşa cum am arătat mai sus, N.C. îşi oprea un procent din care îi plătea şi pe oamenii folosiţi la această recuperare”. „Atunci când oameni din antuR.ul lui N.C. pregăteau comiterea unei activiţăţi ilicite îl informau mai întâi pe N.C. despre planurile lor cu scopul de a afla dacă prin acţiunile lor aduc

atingere unor persoane aflate sub protecţia lui N. sau pentru a primi protecţia acestuia. În situaţia în care N. era de acord cu acest lucru şi îşi dădea aceptul cu privire la aceste acţiuni ilicite, erau obligaţi să-i plătească acestuia o cotă parte din banii obţinuţi”.

- în acelaşi sens sunt declaraţiile martorilor cu identitate protejată A.V., C.V., A.A., T.I., S.Z., P.M., O.L., P.L., G.D.precum şi a martorilor C.N. şi F.V..

Drept urmare, critica inculpatului B.I. în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de Curte.

Ceea ce este susţinut în apărarea inculpatului, este faptul că tribunalul a pronunţat o pedeapsă în afara limitelor legale, după cum se va arăta.

Aşa cum rezultă din cele ce preced, Curtea va avea în vedere drept infracţiuni scop dovedite al grupului infracţI.al doar:

- cea de favorizare a infractorului prev. de art.264 C. pen. pedepsită cu închisoare cuprinsă între 3 luni şi 7 ani;

- complicitate la infracţiuN.de şantaj, pev. de art.26 C. pen. rap. la art.194 alin.1 C. pen. pedepsită cu închisoare cuprinsă între 6 luni şi 5 ani.

Este adevărat că potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 iniţierea sau constituirea unui grup infracţI.al organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani numai că alin. (2) al aceluiaşi text de lege stabileşte că „ pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiuN.prevăzută de lege pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţI.al organizat”.

Cum pedeapsa pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul grupului este închisoare de 7 ani, iar tribunalul l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 13 ani închisoare este evident că suntem în prezenţa unei greşite interpretări şi aplicări a legii, cu consecinţa stabilirii unei pedepse în afara limitelor prevăzute de lege.

Această nelegalitate impune Curţii să procedeze la individualizarea corectă a pedepsei aplicate incupatului B.I..

În procesul de individualizare judiciară a pedepsei Curtea, în considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa – ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.

Astfel, va da semnificaţia cuvenită tuturor criteriilor generale prev. de art.72 Cod penal, în procesul C. de individualizare trebuind a fi avute in vedere atât datele care circumstanţiază persO. inculpatului (vârsta, antecedentele penale) cât şi gR.l de pericol social concret al faptei, pus în evidenţă de împrejurările şi modalitatea în care a acţI.at.

Raportându-se la limita maximă prevăzută de lege în cazul său (7 ani închisoare) Curtea va ţine seama de rolul şi contribuţia inculpatului B.I. în cadrul grupării de crimă organizată, de pedeapsa anterior aplicate pentru infracţiunile scop (2 ani , 7 luni, 17 zile închisoare), de pericolul social ridicat al faptelor comise, de perioada mare de timp scursă de la data comiterii dar şi de împrejurarea că este cunoscut cu antecedente penale.

Va aplica inculpatului o pedeapsă O.ată spre maxim, respectiv 6 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie. Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.

Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru judecat în legătură cu problematica „grupului infracţI.al organizat”, problemă care ar fi fost tranşată anterior, odată cu judecarea infracţiunilor scop, când s-ar fi stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că în săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate nu s-a acţI.at în cadrul unui grup infracţI.al organizat din care inculpaţii să facă parte şi că toate infracţiunile de lipsire de libertate în mod neleG.au fost comise în condiţiile unei pluralităţi ocazI.ale nu este primită de Curte.

Este adevărat că prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J. s-a statuat în sensul în care afirmă inculpatul însă numai în legătură cu infracţiuN.de lipsire de libertate prev. de art. 189 cod penal şi doar în ceea ce priveşte alineatului 5 pe aspectul „dacă fapta de lipsire de libertate a fost comisă de o persoană care face parte dintr-un grup organizat”.

Nu numai că acest aspect era unul circumstanţial infracţiunii de lipsire de libertate în cazul părţii vătămate P.S., iar nu o A.liză în contextul tuturor faptelor incriminate ca elemente materiale ale infracţiunii de crimă organizată, A.liză pe care instanţa în procesul anterior nici nu o putea face deoarece nu fusese învestită cu judecarea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, dar Curtea nu a reţinut nicio participaţie penală legat de această infracţiune în cazul inculpatului B.I. câtă vreme a fost achitat prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală.

Asupra criticilor formulate de inculpatul B.I. pe margiN.legalităţii administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.

Măsura de siguranţă a confiscării dispusă de către instanţa de fond este apreciată de către Curte una nelegală.

Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal a confiscat, de la inculpatul B.I., imobilul situat in ………………, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1521/23.04.2003. Măsura nu este motivată de instanţă fiind indicate doar textele de lege incidente.

Trebuie remarcat, în primul rând, faptul că imobilele au fost dobândite anterior comiterii faptelor (în prima jumătate a anului 2003).

Este adevărat că legiuitorul a ales din ansamblul de măsuri menite să combată fenomenul infracţI.al al criminalităţii organizate şi măsura confiscării speciale, ca măsură de siguranţă.

Necesitatea prevederii în cuprinsul legii speciale a acestei măsuri de indisponibilizare rezidă tocmai în caracterul ei extrem de important in sprijinirea eforturilor specifice de combatere a acestui tip de fenomen infracţI.al, căruia instanţa i-a dat eficienţă juridică.

Curtea apreciază, însă, că atâta vreme cât nu s-a dovedit că imobilul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina inculpatului, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani dobândită de inculpat din activităţile respective, în cauză neexistând nicio evaluare a unui eventual beneficiu material obţinut de acesta, măsura confiscării apare ca fiind abuzivă.

Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării dispuse pentru cele 2 imobile urmând să ridice şi măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT, bunurile fiind indisponibilizate de aproape 10 ani.

IV. 2. B.V.

Tribunalul a hotărât, în baza art.329 al.1 C.p. cu aplic.art 41 alin 2 C.p., cu aplic.art 37 lit.b Cod pen., condamnarea acestuia la pedeapsa de 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp. art.71, 64 lit. a si b Cod penal.În baza art. 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exerciţiul

drepturilor prev. de art. 64 lit.a si b Cod penal pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 Cod pen.

În baza art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003, cu aplic art.37 lit. a si b C.p. a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.71, 64 lit. a si b Cod penal.In baza art 65 Cod penal i s-a interzis inculpatului exerciţiul

drepturilor prev.de art 64 lit.a si b C.p. pe timp de 7 ani, în condiţiile art. 66 C.p.

S-a constatat că faptele deduse judecăţii în prezenta cauza sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti- Sectia I Penala, definitivă prin decizia penala nr.769/4.03.2008 a ICCJ.

A fost descontopită pedeapsa principală rezultanta si pedeapsa complementara rezultantă aplicate prin sentinta mai sus amintita in pedepsele compO.nte si sporul de pedeapsa de 2 ani inchisoare.

Au fost descontopite pedepsele rezultante aplicate pentru savarsirea celor 3 infractiuni prev de art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.art 37 lit.a Cod penal si art 33 lit.b Cod penal, in trei pedepse a cate 9 ani inchisoare, fiecare, si restul ramas neexecutat, de 271 zile inchisoare din pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2089/1995 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/1996 a Tribunalului .......(parti vatamate U.N., C.A., C.V.).

În baza art 61 Cod penal a fost contopit restul ramas neexecutat de 271 zile inchisoare din pedeapsa mai sus amintita, cu fiecare din cele 3 pedepse de cate 9 ani inchisoare aplicate prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......si cu pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata prin prezenta sentinta, inculpatul urmand sa execute 3 pedepse a cate 9 ani inchisoare fiecare pentru infractiuN.prev de art.189 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic.37 lit.a Cod penal si art.33 lit.b Cod penal, si o pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata pentru infractiuN.prev de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, cu aplic.art.37 lit a si b Cod penal.

S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 Cod penal pe lângă fiecare dintre aceste pedepse, precum si disp art.65 Cod penal pe langa pedeapsa aplicata in cauza de fata, respectiv aceea de 15 ani închisoare stabilita pentru infractiuN.prev de art 7 alin 1-3 din Legea 39/2003.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă aplicată prin sentinţa penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti-Sectia I-a Penala, definitiva prin decizia penala nr.769/4.03.2008, a ICCJ, pentru infractiuN.prev de

art.189 alin 1 si 2 C.p, cu aplic.art 37 lit.a Cod penal în pedeapsa de 9 ani inchisoare si restul ramas neexecutat de 271 zile inchisoare din pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2089/1995 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.13/1996 a Tribunalului .......(parte vatamata U.N.).

In baza art 61 Cod penal a fost contopit restul ramas neexecutat de 271 zile inchisoare din pedeapsa mai sus amintita, cu pedeapsa de 15 ani inchisoare, aplicata in aceasta cauza si cu pedeapsa de 9 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, pentru infractiuN.prev de art 189 alin.1 si 2 Cod pen., cu aplic.art 37 lit.a Cod pen., inculpatul urmand sa execute doua pedepse cu inchisoarea, respectiv 15 ani inchisoare si 9 ani inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp art.71, 64 lit.a si b Cod penal pe langa fiecare dintre aceste pedepse, precum si disp art 65 Cod penal pe langa pedeapsa de 15 ani inchisoare aplicata in cauza de fata.

In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 Cod penal au fost contopite toate pedepsele mentI.ate mai sus, inclusiv sporul de 2 ani inchisoare si pedepsele de 11 ani inchisoare, 10 ani inchisoare si 9 ani inchisoare, aplicate pentru infractiunile prev de art.26 rap la art 211 alin 1,alin 2 lit.b si alin.2/1 lit.a si c Cod penal, cu aplic.art 37 lit.b Cod penal; prev de art 26 rap la art.189 alin 1 si 2 Cod penal ,cu aplic.art 37 lit.b C.p. si prev. de art. 12 alin.1 ,2 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic.art 37 lit.b si art 41 alin.2 Cod penal, inculpatului fiindu-i dată spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 15 ani inchisoare si 7 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod penal.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b Cod penal.În baza art 88 Cod penal si 39 alin.2 Cod penal s-a dedus din

pedeapsa retinerea si arestarea preventiva si durata executata din pedeapsa de la 02.05.2004 la zi.

A fost anulat M.E.P.I. emis în baza sentinţei penale nr.966/2005 a Tribunalului .......si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedepsele rezultante aplicate.

Inculpatul B.V. a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.

Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. incupatul B.V. a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 – 143 vol.II ds.apel):

a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat, încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod

pr. penală. În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de fond, in cazul inculpatului B.V., a schimbat, printr-o incheiere de îndreptare eroare, calificarea juridică a faptelor în sensul reţinerii concursului real in locul celui ideal fără a pune in discuţie acest lucru, astfel cum impun disp.art.334 Cod pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat flagrant dreptul inculpatului la apărare, la un proces echitabil – garanţii procesuale reglementate în art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.

b). nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori (art.40 din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea judecării acestor cauze de către complete specializate pentru minori şi familie, ceea ce atrage, în opinia apelanţilor, incidenţa disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. Privitor la acest motiv de apel se arată că din încheierile premergătoare soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004.

c) încălcarea disp.art.354-356 Cod pr. penală, instanţa de fond omiţând a face menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce atrage, fără echivoc, nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr. penală;

d) încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004, pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.


Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost

readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.

Mai arată apelanţii că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără audierea tuturor inculpaţilor, împrejurare ce afectează fundamental dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând în acest mod instanţa a încălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele declarate la urmărirea penală.

Prin neaudierea inculpaţilor B.L., V.A., G.F., ş.a. instanţa a încălcat şi dispoziţiile procesual penale interne, mai exact disp.art.323, 324 Cod pr. penală ce nu prevăd sub nicio formă posibilitatea derogării instanţei de la obligaţia audierii tuturor inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât, potrivit art.287 Cod pr. penală, instanţa trebuia să manifeste rol activ în aflarea adevărului în cauză, ce presupuN.în mod obligatoriu minima diligenţă de a audia toţi inculpaţii în cauză.

e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării juridice din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in infracţiuN.prev.de art.323 Cod penal.

În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism a dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor pentu săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 reţinând, în fapt, în esenţă, că in perioada 2002-2006 aceştia au iniţiat, constituit şi sprijinit sub orice formă un grup infracţI.al organizat, in scopul săvârşirii de infracţiuni, pentru a obţine beneficii financiare sau materiale, încadrarea juridică reţinută prin actul de sesizare a instanţei şi pentru care s-a dispus condamnarea în fond este, în opinia apelanţilor, nelegală sub trei aspecte: este imprecisă - nu se face distincţie între formele infracţiunii prev. de art.7 din legea specială; săvârşirea acestei fapte sub forma iniţierii ori constituirii unui grup infracţI.al organizat se epuizează la momentul in care se constituie structura, aşa încât incriminarea acestor activităţi ulterior săvârşirii lor, prin intrarea in vigoare a unei legi noi, reprezintă o veritaB. încălcare a principiului neretroactivităţii legii penale; între conţiN.l leG.al infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat

şi conţiN.l concret al faptelor există o evidentă neconcordanţă, faptele inculpaţilor fiind mai degrabă concordante cu conţiN.l leG.al infracţiunii prev. de art.323 Cod penal.


f). O altă critică adusă hotărârii date în fond este aceea a neindividualizării în concret a infracţiunilor ce se presupune a fi constituit scopul grupului infracţI.al organizat, situaţie ce a condus la încălcarea disp.art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, din a căror interpretare rezultă că pedeapsa aplicată inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat nu poate să depăşească maximul prevăzut de lege pentru infracţiunile ce intră în scopul grupului.

g) Inculpatul B.V. a mai solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit. d Cod pr. penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de proxenetism, prev.de art.329 alin.1 Cod penal. În susţinerea acestui motiv de apel a aratat că din probele administrate in cauză nu rezultă că inculpatul ar fi acţI.at cu intenţia de a obţine beneficii materiale ca urmare a săvârşirii prostituţiei de către R.M. şi R.C., latura subiectivă a infracţiunii nefiind astfel intrunită. Dintr-o altă perspectivă se precizează că in speţă nu s-a făcut dovada existenţei unei legături de cauzalitate intre faptele celor două prostituate şi sumele de bani ce au fost folosite la achiziţI.area diferitelor bunuri in sensul că sumele respective de bani provin din practicarea prostituţiei, astfel că prezumţia de nevinovăţie nu a fost răsturnată nici cu privire la acest aspect.

Cum probele in acuzare nu au un caracter cert, nefiind decisive ori sunt incomplete, instanţa neîntemeindu-şi soluţia de condamnare pe probe certe, sigure şi complete de vinovăţie, se solicită instanţei de control judiciar să dea eficienţă principiului „in dubio pro reo”, îndoiala operând în favoarea inculpatului şi, pe cale de consecinţă, să pronunţe achitarea acestuia.

h) Prin motivele comune de apel, depuse în scris la dosarul cauzei (vol I ds.apel, filele 307-323, alături de inculpatul B.I., a formulat critici atât cu privire la latura penală a cauzei cât şi la cea civilă, apelanţii făcând referire la o serie de elemente de fapt şi de drept care, în opinia

lor, concură la dovedirea greşelilor de judecată comise de prima instanţă şi care dovedesc indubitabil modul în care instanţa a aplicat în cauză dispoziţii şi instituţii juridice care nu se pot reţine, precum şi motivări netemeinice; modalitatea eronată de soluţI.are a laturii penale sub aspectul calculului pedepselor şi a soluţI.ării laturii civile. În esenţă, au fost R.ate criticile privind legalitatea administrării probelor, greşuita încadrare juridică a infracţiunilor în crimă organizată, în realitate punându-se problema infracţiunii pev. de art.323 Cod penal.

i) a mai criticat măsura confiscării speciale pe care a apreciat-o nelegală.

O parte din criticile formulate de inculpatul B.V. sunt apreciate de Curte întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie admis, însă numai sub aspectul individualizării pedepselor şi a măsurii de siguranţă a confiscării speciale, în considerarea următoarelor argumente:

Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă pentru 2 infracţiuni:

- de proxenetism, prev. de art.329 al.1 C.p. cu aplic.art 41 alin 2 Cod pen., cu aplic.art 37 lit.b Cod pen.;

- de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003, cu aplic art.37 lit. a si b Cod pen.

La fel ca şi în cazul inculpatului B.I., infracţiuN.de crimă organizată prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul B.V. (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.

În cazul inculpatului B.V., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus după cum urmează:

În baza art.26 rap. la art.211 alin.1, alin.2 lit.b şi alin.21 lit. a şi c C.pen. cu aplic, art.37 lit.b C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 11 ani – (partea vătămată P.S.) pedeapsă rămasă definitivă.

În baza art.26 rap. la art.189 alin.1, 2 cu aplic, art.37 lit.b C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (partea vătămată P.S.) –redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.26 rap. la art.215 alin.1, 3 şi 5 cu aplic, art.75 lit.a C.pen. şi art.37 lit.b C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 11 ani (partea vătămată V.R. G.) achitat însă prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală,

decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.189 alin.1, 2 cu aplic, art.37 lit. a şi art.33 lit. b C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (partea vătămată U.N.) –redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.189 alin.1, 2 cu aplic, art.37 lit. a art.33 lit.b C.pen.a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (partea vătămată

C.A.) –redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

în baza art.189 alin.1, 2 cu aplic, art.37 lit. a art.33 lit. b C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (-partea vătămată C.V.) –redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.194 alin.1 C.pen. cu aplic, art.37 lit. a C.pen. a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare (partea vătămată U.N.) achitat însă prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.189 alin.1 şi 2 C. pen. cu aplic, art 37 lit. a C. pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (-partea vătămată U.N.) –redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.12 alin.1, 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu aplic, art.37 lit. b C. pen. şi art.41 al. 2 Cod penal a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani.

în baza art.329 alin.1 şi 2 C. pen. cu aplic, art.41 alin.2 C.pen. şi art.13 C.pen. precum şi art.37 lit.b C. pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 5 ani, însă în căile de atac s-a considerat prescrisă, astfel că s-a dispus încetarea procesului penal.

S-a stabilit ca inculpatul B.V. să execute pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare.

Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de condamnare definitivă a inculpatului B.V..

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr.

39/2003, fiind unul dintre cei mai importanţi membrii ai grupării, lider, alături de fratele său B.I..

Activităţi derulate de inculpatul B.V. în sfera proxenetismului, a traficului de persoane, lipsire de libertate, şantaj, au fost confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei organizate”. Chiar apropiaţi de-ai săi, unii dintre ei aderând în timp la aceste activităţi, au confirmat acţiunile ilicite desfăşurate de inculpat.

Sunt amintite câteva dintre cele mai relevante declaraţii care susţin acuzaţiile formulate împotriva acestuia:

- inculpatul I.D., a declarat: ,,Precizez că în mediul lumii interlope şi în special a proxeneţilor, activitatea de proxenetism din H. era cunoscută că fiind „şmecheria” lui S. şi N.C.l, în sensul că nici un proxenet nu-şi putea aduce prostituatele în această locaţie decât cu acordul lor şi al surorii acestora, A.C.l.


În cazul în care vreunul din aceşti proxeneţi nu achitau la timp taxa de protecţie, S.C. îi ordona „brigăzii” A. să sechestreze una sau mai multe din prostituatele acelui proxenet, eliberându-le doar în urma achitării restanţelor şi a unei „amenzi„ suplimentare. Un exemplu în acest sens îl constituie sechestrarea a trei prostituate aparţinând lui T., de către U.C., M.., G.Ş.şi M..


- martorul O.A., a declarat: „Cunosc că gruparea cea mai importantă de proxeneţi din cadrul discotecii (n.n. H.), a fost constituită din „C.C.” şi anume „S.C.”, sora sa A..... fratele lor S.C., U.C., B.I. şi I.D.. Această grupare de proxeneţi coordona activitatea de prostituţie a circa 20 de prostituate... În spatele acestei grupări se afla „S.C.” ... el menţinând legătura cu gruparea organizată prin doi interpuşi pe care-i cunosc cu numele de „A.” (n.n. inculpatul I.A.) şi „A.” (n.n. inculpatul D.A.) ...” „Am discutat personal cu A. şi A., persoane de legătură între S.C. şi gruparea de proxeneţi la care m-am referit, care mi-au spus la rândul lor, că la dispoziţia lui S.au de la A.şi U. o parte din sumele de bani încasate de aceştia de la prostituate şi le predau lui S.C....” Totodată, martorul a relatat modalitatea în care inculpatul B.V. percepea taxe de protecţie de la grupările rivale de proxeneţi sau proxeneţii care acţI.au individual şi a precizat modalitatea în care inculpatul B.V. sechestra prostituatele acelor

proxeneţi care întârziau sau omiteau să plătească taxele de protecţie. În situaţia în care aceşti proxeneţi refuzau să plătească aceste sume (n.n. lui B.V.) aceştia obişnuiau să sechestreze una sau două din prostituatele lor iar apoi le determinau pe acestea să practice prostituţia şi să le plătească lor sumele pe care le încasau de la clienţi, iar în alte cazuri îi determină pe proxeneţii acestora să le răscumpere, în schimbul eliberării lor, în acest caz sumele încasate reprezentând răscumpărarea prostituatelor, fiind cuprinse între 500 – 1000 dolari sau euro. Acest mod de O.re era folosit şi de …B.V., care se folosea de sprijinul unui cetăţean italian…care contacta telefonic prostituata aparţinând proxeneţilor care refuzau să plătească ,,taxele pretinse”, prezentându-se acesteia drept client…prostituata respectivă…pleca împreună cu el având reprezentarea că va fi condusă la o locaţie …pentru a întreţine cu el raporturi sexuale contra cost. În realitate italianul o transporta pe pe aceasta la locuinţa lui S.C. …unde o preda acestuia.”

-inculpatul I.A., a declarat: ,În condiţiile în care devenisem un om de încredere al lui S., cunosc că o parte din proxeneţii din discoteca „H.” plăteau taxe de protecţie lui S.C., iar alţi proxeneţi plăteau aceste taxe lui A.C.. Unii dintre aceşti proxeneţi, dintre care enumăr pe S., plăteau taxe de protecţie atât A. C., cât şi lui S.C.. Din câte îmi amintesc, banii care mi s-au plătit mie de diverşi proxeneţi pentru S.C. erau cuprinşi între 200-500 de dolari. ,,Arăt că am fost de faţă, în ……… – L., când S.C., după ce a ademenit câte o prostituată a unui anume D., F.şi a lui C.B., le-a cerut acestora să plătească o sumă de bani pentru a-şi răscumpăra prostituatele. Arăt că am fost de faţă şi cunosc că proxeneţii pe care îi cunosc cu numele de D. şi F.i-au plătit lui S. sumele solicitate de acesta.” La data de 10.05.2006, fiind audiat, inculpatul I.A. a declarat: „În perioada 2000 – 2002, am fost unul din oamenii de încredere al lui B.V., ajutându-l cu precădere în activitatea de proxenetism pe care o desfăşura”.„Eram folosit de S. atât la transportul prostituatelor, cât şi pentru colectarea diferitelor sume de bani”. „Am fost ajutaţi în această activitate de F. (n.n. inculpatul G.Ş.) şi D.(n.n. A. D.)” „D.ra desemnat să stea în parcarea discotecii H. pentru a supraveghea prostituatele şi uneori ... încasa banii de la prostituate pe care-i dădea lui „S.C.”.

- martora C.E.I. a declarat: „S. îşi avea propriile afaceri de proxenetism, furturi şi tâlhării, împreună cu : P.A., zis „L.”, I.B.V., P., D.S.. În activitatea de proxenetism omul de bază a lui S.C. era P.A., zis „L.”, care se ocupa cu transportarea prostituatelor, racolarea clienţilor şi încasarea sumelor de bani de la aceştia, care în cele din urmă ajungeau la S.C.. Cu ocazia unei vizite în locuinţa lui S. am cunoscut trei dintre aceste prostituate care locuiau într-o cameră de la un etaj superior. Ştiu că erau strigate C., A.şi M.. Dintr-o discuţie cu S. am aflat că într-adevăr sunt prostituatele lui, că fuseseră în Spania pentru a practica prostituţia,

dar întrucât nu făcuseră bani, le-a adus înapoi în ţară şi le trimitea să se prostitueze prin intermediul unui anume A., în discoteca H.”.

- martora R.M. a declarat: „S. mi-a spus ... că banii obţinuţi din prostituţie să-i împart jumătate cu el … obţineam 600 euro pe săptămână”. „S. se ferea să pună mâna direct pe banii obţinuţi din prostituţie ... lucru pentru care îl trimitea pe F. care veN.zilnic ... şi lua de la mine partea de bani care-i reveN.lui S.”. Martora a mai relatat că exploatarea sa de către inculpatul B.V. a fost realizată şi după ce „S.C.” a fost arestat, de exploatarea sa în concret ocupându-se martora R.C., coordonată de inculpatul B.V. şi prin intermediul telefonului, iar o parte din bani ajungeau la „S.C.”, prin intermediul inculpatului G.Ş..

- partea vătămată S.C.a confirmat prin declaraţia sa: ”S.C. m-a chemat în sufrageria apartamentului, unde a început să mă supună la mai multe întrebări în legătură cu faptul dacă am proxenet şi cine m-a adus în discoteca H.. Eu i-am spus acestuia că nu sunt în legătura vreunui proxenet, lucrez pe cont propriu, aspect pe care el mi l-a reproşat, spunându-mi cum îmi permit să lucrez singură întrucât toate fetele din discotecă se prostituează în interesul lui. S.C. a început să mă agreseze fizic cu pumnii şi picioarele pentru a mă determina să accept să-i plătesc din sumele obţinute de la clienţi ,,taxă” (n.n. taxă de protecţie). Mi-am dat seama din modul cum ele au fost abordate de S.C. (n.n. alte două prostituate) că au fost aduse în locuinţa lui pe motiv că proxeneţii lor nu au plătit acestuia taxele pretinse”

- activitatea de proxenetism a fost descrisă şi de martorul cu identitate protejată S.Z., care a declarat: „ După anul 2000, S.C. cu ajutorul unor oameni de încredere ca „F.” şi „A.” a continuat să coordO.ze activitatea de prostituţie având ca loc de racolare a clienţilor în special discoteca H.. Un om de baza în activitatea de proxenetism coordonată de S.C. era A. zis „L.” care la rândul sau coordona activitatea de prostituţie a mai multor tinere, printre care şi minore, profitul obţinut de acesta revenind în mare parte lui S.C.. Un exemplu în ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor reprezentativ pentru S. C., il constituie actiuN.intitulata de acesta ,,L.”, denumirea fiind inspirata dupa actiuN.cu acelasi nume desfasurata de autoritati. Astfel, S., dorind sa-şi înnoiască lotul de prostituate, a dat dispoziţii lui A., A. „B.”, F., D.F.zis „C.” şi un individ pe nume S., să meargă în anumite locuri frecventate de prostituatele altor proxeneţi, locuri ce fuseseră identificate de A. în prealabil, să le ademenească în autoturisme prezentându-se drept clienţi, după care sa le transporte la vila lui din ........ În acea seară cei patru menţI.aţi mai sus s-au deplasat în oraş cu două autoturisme, reuşind sa racoleze mai multe prostituate, pe care le-au transporta în mai multe rânduri la vila din ......., unde erau aşteptaţi de S. care s-a ocupat personal de selectarea acestora. Pe măsură ce erau aduse la vila din

sos. ......., prostituatele erau intrebate de B.V. dacă îl cunosc şi dacă au auzit de S.C.. Prostituatele cu aspect fizic placut au fost oprite de S. pentru a fi exploatate în interes personal, o alta parte au fost vândute altor proxeneţi, iar alte cateva, care nu corespundeau din punct de vedere fizic, au fost eliberate. Precizez că, în timpul transportului, prostituatelor le-au fost puse pungi pe cap pentru a nu recunoaşte traseul şi locaţia unde erau conduse.”

- tot în acuzare sunt declaraţiile inculpatului G.C., martorei R.C., martorului M.P.zis „T.”, a martorilor cu identitate protejată A.A., C.V., T.I., P.M., A.V., O.L., ale inculpatului D.S., zis ,,F.”, ale martorului S.M.., inculpatului I.D..

Astfel, critica inculpatului B.V. în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată şi proxenetism nu este primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că aceasta a constituit împreună cu inculpaţii B.I. şi S. A.un grup infracţI.al organizat la care au aderat ori l-au sprijinit, pe diverse paliere, coinculpaţii S.C., U.C., P.A., D.A., I.D., G.E., M.., B. Ş., V.A., D.S., în scopul săvârşirii infracţiunilor de proxenetism, lipsire de libertate, trafic de persoane.

Curtea va reevalua pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. Reţine că în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, în considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa – ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.

Subliniind rolul deosebit jucat de inculpatul B.V. în comiterea infracţiunilor scop, gR.l de pericol social concret ridicat al acestora, faptul că inculpatul este recidivist, dar şi faptul că de la data comiterii faptelor a trecut o perioadă mare de timp, (7 ani în raport de cea mai recentă), Curtea apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza procesuală anterioară când au fost judecate infracţiunile scop (de 13 ani închisoare) aplicarea unei pedepse cu 2 ani închisoare mai mare în prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.

Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 15 ani închisoare, la 13 ani închisoare, pedeapsă O.ată spre maxim, cu executare în regim de detenţie. Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.

Asupra criticilor formulate de inculpatul B.V. pe margiN.legalităţii administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.

Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă de B.V.. În plus, o astfel de competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.

Nici argumentul că s-ar fi încălcat disp.art.354-356 Cod pr. penală, deoarece instanţa de fond a omis să facă menţiuN.că încheierea de amânare a deliberării şi pronunţării hotărârii face corp comun cu sentinţa atacată, ceea ce ar atrage nulitatea în condiţiile art.197 alin.2 Cod pr. penală, nu este susţinut.

Regimul nulităţilor absolute, la care se face trimitere, este strict reglementat, cazurile care pot atrage o astfel de nulitate fiind limitativ şi expres prevăzute de lege, între acestea nefiind reglementat şi cazul menţI.at de apelant.

Pentru ca o nulitate relativă (cum ar putea fi calificat cazul invocat) să conducă la anularea actului trebuie să existe o vătămare, dovedită, vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea acelui act, ceea ce nu a fost invocat şi nici probat.

Nici critica vizând încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte administrarea probatoriilor, nu este primită decât în parte.

Problematica legalităţii administrării probelor a fost tratată de Curte la pct. I.1., excluzând dinte acestea pe cele care au fost administrate cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel,

se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi prezentaţi pentru audieri.

Problematica încadrării corecte a faptei în infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost A.lizată de Curte în cadrul pct. II. în cadrul secţiunii „conflictului de legi penale în timp”, astfel că nu va fi R.ată.

Critica inculpatului vizând existenţa autorităţii de lucru a fost A.lizată în cadrul pct. III.

Măsura de siguranţă a confiscării dispusă de către instanţa de fond este apreciată de către Curte ca fiind nelegală.

Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal a confiscat, de la inculpatul B.V. bunul imobil situat ………, dobândit prin contractul de vânzare–cumpărare autentificat sub nr.1255/6.11.2003, precum si suma de 7.990.000 ROL.

Nici în cazul său măsura nu este motivată de instanţă fiind indicate doar textele de lege incidente.

Curtea îşi menţine consideraţiile făcute pe aceeaşi problemă de drept în cazul inculpatului B.I. şi conchide că atâta vreme cât nu s-a dovedit că imobilul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina inculpatului, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani dobândită de inculpat din activităţile respective, în cauză neexistând nicio evaluare a unui eventual beneficiu material obţinut de acesta, măsura confiscării nu poate fi menţinută, fiind nelegală.

Organului de urmărire penală îi revine obligaţia de a proba atât elementele fiecărei infracţiuni pentru care formulează o acuzaţie, cât şi justeţea luării oricărei alte măsuri, inclusiv a uneia de siguranţă şi care aduce atingere patrimoniului persoanei, în toate elementele necesare şi utile ca o instanţă de judecată să poată decide dincolo de orice arbitrar.

Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării dispuse pentru respectivul imobil şi în legătură cu suma de bani, urmând să ridice şi măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT, bunurile fiind indisponibilizate de aproape 10 ani.

IV. 3. L.I. Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003

condamnarea sa la pedeapsa de 7 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit. a si b Cod penal.În baza art.65 Cod penal, i s-a interzis inculpatului exercitiul

drepturilor prev. de art.64 lit. a si b Cod penal pe timp de 4 ani, în condiţiile art. 66 Cod penal.

In baza art.67 alin.3 Cod penal, s-a dispus degradarea militara a inculpatului.

S-a constatat ca fapta dedusa judecăţii in prezenta cauza este in concurs real cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, pentru sav. infr. prev. de art.194 alin.1 Cod penal.

In baza art 33 lit.a ,art. 33 lit.b Cod penal si art.35 Cod penal au fost contopite pedepsele, respectiv cea de 7 ani inchisoare aplicata prin prezenta sentinta si cea de 2 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 966/2005, a Tribunalului Bucuresti, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani inchisoare, precum si pedepsele complementare constand în interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art 64 lit. a si b Cp pe timp de 4 ani si degradarea militara. S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod penal.

Inculpatul L.I. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita apreciere a probelor în reţinerea infracţiunii de crimă organizată şi a cerut redozarea pedepsei aplicate pe care o consideră excesivă.

Apelul declarat de inculpatul L.I. este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor argumente:

În cauză s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că inculpatul L.I. a săvârşit cu vinovăţie infracţiuN.de şantaj, prev. de art. 194 Cod penal constând în aceea că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani, fiind condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, conform sentinţei penale nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală. La comiterea aceleiaşi fapte au participat şi inculpaţii B.I., C.L., G.C., M.V., B.L..

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că aceasta a aderat la gruparea de crimă organizată constituită de B.I..

În dezacord cu tribunalul, Curtea reţine că inculpatul L.I. nu era un membru marcant al acestei grupări infracţI.ale, dovadă fiind faptul

că a fost stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că a comis o singură infracţiune în cadrul acestui grup.

Este adevărat că atât martori cât şi unii coinculpaţi îl plasează pe inculpatul L.I. în proximitatea inculpatului B.I., „sfătuitor şi omul de încredere a lui B.I., zis “N.C.” însă aceste declaraţii nu pot avea o altă valoare decât aceea de a proba aderarea lui la acest grup de cimă organizată.

Dintre aceste declaraţii amintim pe cea a inculpatului D.S., a inculpatului G.C. zis „M.”, a inculpatului R.L., a martorei C.I.E., a inculpatului I.A., a martorilor cu identitate protejată A.V., C.V., A.A., T.I., S.Z., O.L..

Curtea va reevalua pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Reţine că în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, în considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa – ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.

Subliniind rolul redus jucat de inculpatul L.I. în comiterea faptei, gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că inculpatul este fără antecedente penale, că pentru „infracţiuN.scop” i-a fost aplicată pedeapsa de doar 2 ani şi 6 luni închisoare, Curtea apreciază că stabilirea unei pedepse cu 4 ani şi 6 luni închisoare mai mare în prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.

Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, Curtea va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie. Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială. O pedeapsă prea severă poate fi ineficientă şi poate conduce la obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de reintegrare ale persoanei condamnate.

Pentru aceleaşi argumente, va educe şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 4 ani la 2 ani.

IV. 4. G.C. Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 cu

aplic. art 9 alin 2 din Legea 39/2003, condamnarea sa la pedeapsa de 8 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit. a si b Cod pen. In baza art 65 Cod pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul

drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod pen. pe timp de 5 ani, în condiţiile art 66 Cod pen.

S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare aplicată prin sentinta mai sus amintita în pedepsele compO.nte care au fost repuse in individualitatea lor astfel:

- o pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev. de art 189 alin 1 si 2 Cod pen. ;

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 221 Cod pen. ;

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art.194 alin.1 Cod pen. si

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 Cod pen. , cu aplic.75 lit.a Cod pen.

În baza art.33 lit.a, art 34 lit.b si art 35 Cod pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani inchisoare, ca pedeapsa principala rezultanta, alaturi de care s-a dispus a fi executată si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art .64 lit.a si b Cod pen., pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen. In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la 7.06.2004 –

21.04.2005, si de la 6.03.2008 la zi.Apelul inculpatului G.C. vizează individualizarea pedepsei

aplicate în cauză, acesta apreciind că aplicarea de către instanţa de fond a unei pedepse apropiate de maximul special este nejustificată prin raportare la disp.art.72, 74 Cod penal şi art.52 Cod penal. Mai mult – arată apelantul – instanţa nu trebuie să ignore perioada lungă de timp scursă de la momentul creării situaţiei de fapt supuse A.lizei, faptele P.cându-se între 2003-2004, rezonanţa socială negativă fiind mult diminuată, nemaiputându-se discuta, după aproape 6 ani, de o lezare puternică a valorilor sociale ocrotite de lege. Se solicită admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi in fond reducerea cuantumului pedepsei aplicate către minimul special.

Curtea apreciază că apelul declarat de inculpatul G.C. este întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor argumente:

Se reţine, în primul rând, că inculpatul nu contestă comiterea faptei imputate iar Curtea apreciază că fapta reţinută în sarcina sa a fost pe deplin dovedită, astfel că în mod corect s-a constatat că sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală.

Curtea va reevalua, însă, pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Punând în balanţă scopul pedepsei aşa cum este reglementat de art. 52 din Codul penal şi ţinând seama de rolul redus jucat de inculpatul G.C. în comiterea faptei, gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că inculpatul era fără antecedente penale, că pentru „infracţiuN.scop” i-a fost aplicată pedeapsa de 7 ani închisoare, Curtea apreciază că stabilirea unei pedepse cu 1 an închisoare mai mare în prezenta cauză, care nu aduce elemente probatorii suplimentare care să justifice a abordare mai energică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.

Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 8 ani închisoare, la 7 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie. Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială. O pedeapsă mai severă poate fi ineficientă şi poate conduce la obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de reintegrare ale persoanei condamnate.

IV. 5. R.L. Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003

condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p. S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in


A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor ,dupa cum urmeaza:

- o pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p., cu aplic.art 75 lit.a

C.p. ,art.74 alin.1 lit.c C.p., art.74 alin.2 C.p. si art. 76 alin 1 lit.e Cp.;

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 75 lit.a C.p., art 74 alin 1 lit.c C.p., art.74 alin.2 C.p. si art 76 alin.1 lit.b C.p.În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani inchisoare, alaturi de care s-a dispus executarea si a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev de art .64 lit.a si b C.p. , pe timp de 3 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit. a si b C.p. In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia si perioada executata

respectiv: retinerea de o zi de la data de 7.05.2004, perioada retinerii si arestarii preventive de la data de 26.07.2004 la 24.12.2004, perioada de la 7.03.2008 la zi.

Apelantul inculpat R.L. critică soluţia instanţei de fond, în primul rând pentru greşita sa condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 în cauză nefiind intrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, din materialul probator nerezultând cu certitudine existenţa unui grup infracţI.al organizat in inţelesul dat noţiunii de art.2 lit. a din aceeaşi lege. Cel de-al doilea motiv de apel vizează individuzalizarea pedepsei arătând că in mod greşit instanţa de fond nu a reţinut in favoarea sa şi circumstanţele atenuante prev. de art.74 lit. a şi c Cod penal, ce ar fi avut drept consecinţă coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege sau stabilirea ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere prev.de art.861 Cod pr. penală.

Curtea apreciază că apelul declarat este întemeiat şi urmează a fi admis, însă numai în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, în considerarea următoarelor argumente:

În cauză s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că inculpatul R.L. a săvârşit cu vinovăţie o infracţiune de şantaj, prev. de art. 194 Cod penal şi una de lipsire de libertate în mod ilegal, deoarece la data de 03.03.2004, împreună cu mai multe persoane a lipsit de libertate şi constrâns prin folosirea de acte de violenţă şi ameninţări pe partea vătămată D.I.A. să scrie o chitanţă prin care aceasta recunoştea o datorie inexistentă de 5.500 USD. Pentru aceasta fapta inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea de 3 ani prin sentinţa penala 966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală.

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că aceasta a aderat la gruparea de crimă organizată constituită de B.I. şi

B.V., făcând parte din „gruparea” constituită în subordiN.inculpatului D.S., principalul locotenent al fraţilor B..

Faptele pentru care a fost condamnat la o pedeapsa cu închisoarea de 3 ani prin sentinţa penala 966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală sunt infracţiuni „scop” reţinute în cadrul actelor materiale de crimă organizată, iar aderarea sa la acest grup infracţI.al este probată de:

- martorul S.M.., un alt membru al acestei brigazi, în măsură să cunoască modul de organizare şi rolul fiecărui membru al brigăzii, care a declarat la data de 06.03.2006,următoarele: „În aceste condiţii, devenind o persoană apropiată acestuia, am constatat că are pe lângă el mai multe persoane de încredere care-l ascultau şi-l însoţeau ori de câte ori „F.” solicita acest lucru. Pot spune că era un fel de brigadă aflată sub conducerea lui „F.”, brigadă în care, pe parcurs, am fost acceptat şi eu. Dintre persoanele care făceau parte din brigadă, amintesc pe R.L.zis „R.”, „F.”, „B.”, P.C.şi M.F.. Existau situaţii în care persoanele care împrumutau sume de bani de la acesta să intre într-o criză financiară şi să nu mai aibă posibilitatea să-i plătească dobânzile sau să-i returneze suma împrumută, motiv pentru care, „F.” şi oamenii săi încercau recuperarea prin violenţă şi ameninţări.

- martorul cu identitate protejată S.Z., care a relatat că: „Dacă existau informaţii că datorN.l ar putea raspunde tot prin violenţă erau desemnaţi cu precădere să recupereze banii G., N. şi „F.”. Ultimul avea şi el o brigada formata din finul său R., C., B., F. şi P.. Revin şi arăt că şi „F.” avea mai mulţi indivizi în subordiN.sa care îi ascultau dispoziţiile răspunzând pozitiv ori de câte ori acesta le solicita să intervină în cazul unor recuperări sau acţiuni cu violenţă. Dintre aceste persoane le amintesc pe : R.L. zis ,,R.”, C.Ş. zis ,,F.”, P.C.şi R.B. zis ,,B.”.

- martorul cu identitate protejată A.V.care a declarat următoarele: ,,Unii din aceştia aveau propriile „brigăzi” şi exemplific în acest sens pe D.S., care avea următorii oameni de încredere: S.M.., finul său R.L., R.B. zis B., C.Ş. zis F., S.zis „S.”, „D.” din ........, P.C.şi alţi. Toate persoanele enumerate de mine erau cunoscute cu manifestări violente, marea majoritate aveau ţinută atletică, unii au făcut sport şi simpla lor prezenţă inspira teamă, iar de cele mai multe ori când interveneau foloseau atât violenţa verbală, cât şi fizică. La fiecare acţiune de acest gen toate persoanele participante erau înarmate cu bâte, săbii, cuţite, lanţuri.”

În acelaşi sens sunt declaraţiile martorilor A.A., O.L., P.V..Curtea respinge, astfel, apărările formulate de inculpat în sensul că

în mod greşit a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003.

Apelul inculpatului va fi admis din perspectiva individualizării pedepsei aplicate pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Reţine că în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, în considerarea dispoziţiilor art.52 Cod penal, va constată că pedeapsa – ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare.

Subliniind rolul redus jucat de inculpatul R.L. în comiterea faptei, gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că pentru „infracţiuN.scop” i-a fost aplicată pedeapsa de doar 3 ani închisoare, Curtea apreciază că stabilirea unei pedepse cu 1 an închisoare mai mare în prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.

Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, Curtea va reduce pedeapsa de la 4 ani închisoare, la 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie. Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.


IV. 6. C.L.Tribunalul a dispus în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003

condamnarea inculpatului C.L., la pedeapsa de 7 ani si 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea disp. art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor


In baza art.67 C.p, s-a dispus degradarea militara a inculpatului .S-a constatat ca fapta prev. de art.7 din Legea 39/2003 este

concurenta cu faptele prev. de art.189 alin.1 si 2 C.p. si art.194 alin.1 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului ....... la pedeapsa de 7 ani inchisoare şi respectiv 2 ani si 6 luni inchisoare.

Au fost descontopite pedepsele si repuse în individualitatea lor, respectiv doua pedepse a câte 3 ani închisoare si 7 ani si 6 luni inchisoare, rezultate ca urmare a revocarii gratierii conditI.ate a pedepsei de 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.2309/2002 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr.499/20.06.2003 a Curtii de Apel Brasov.

In baza art.10 din Legea 543/2002 a fost revocată gratierea conditI.ata a pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin mai sus amintita sentinta si s-a adăugat această pedeapsa la pedeapsa aplicata in prezenta cauza, inculpatul avand de executat trei pedepse cu inchisoarea, respectiv:

- 8 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 7 alin 1 – 3 din Legea 39/2003;

- 7 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p.;

- 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p.S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p. pe langa fiecare

pedeapsă.In baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executarea pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani si degradarea militara.


29.04.2004 si de la data de 30.08.2004 la 21.04.2005.Inculpatul C.L.critică hotărârea deoarece în mod greşit s-ar fi

dispus condamnarea sa câtă vreme nu sunt dovezi care să probeze infracţiuN.de crimă organizată, astfel că se impune soluţia de achitare, în baza art. 10 litera a cod proc. pen.

Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că a inculpatul făcut parte din grupul infracţI.al organizat creat în jurul inculpatului B.I. „N.C.”, fiind folosit la recuperări când era necesar să se săvârşească infracţiuni de violenţă.

Prin hotărâre definitivă (sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti) s-a stabilit că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani, iar la data de 05.01.2004, împreună cu alţi doi inculpaţi (toţi făcând parte dintr-un grup organizat) au lipsit de libertate pe partea vătămată D.T., fapte pentru a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare.

Actele materiale de crimă organizată au fost dovedite prin declaraţiile date în cauza ce s-a finalizat cu pronunţarea sentinţei penale nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti, Curtea apreciind că şi acesta a aderat la gruparea infracţI.ală constituită în jurul fraţilor B..

Modul în care a acţI.at în cazul faptelor pentru care a fost conamnat, ca „locotenent” ai unei „brigăzi” conduse de inculpatul G.C., sub coordonarea inculpatului B.I., faptul că au purtat armă, au avut o atitudine intimidantă, prin modul de manifestare (au stat pe parcursul unei zile întregi la poarta fabricii, au prezentat legitimatii false de ofiteri de poliţie) face ca activitatea acestora infracţI.ală să fie privită ca una a unor membri ai unei grupări cu caracter mafiot, nefiind de conceput ca astfel de asocieri de persoane să desfăşoare activităţi de genul celor arătate, fără a ţine seama de regulile de convieţuire socială, de existenţa unor forţe de ordine chemate să asigure respectarea acestora. Inculpatul C.L.a fost o persO. de încredere pentru liderul acestei grupări infracţI.ale fiind apreciat datorită rezultatelor obţinute pe plan sportiv care a practicat o perioada lunga de timp arte martiale. Inculpatul era cunoscut ca o persoană violentă care impuN.respect şi prin aspectul fizic, fapt pentru care era solicitat de liderii grupării atunci când se preconizau acţiuni în forţă sau prin intimidare, aşa cum au fost prezentate mai sus.

La data de 04.06.2005, martorul cu identitate protejată C.V., o persoană în măsură să cunoască activitatea infracţI.ală a inculpatului C.L., a declarat următoarele: ,,R., C.L., B. sunt sportivi care erau chemaţi atunci când se preconiza o bătaie sau încăierare, aceştia fiind chemaţi la nevoie de „F.”. Cei trei sportivi pe care i-am menţI.at în caz de nevoie puteau la rândul lor să solicite prezenta altor persoane dispuse să participe la bătăi. ”

Aceste considerente fac instanţa de control judiciar să aprecieze că inculpatul este vinovat de comiterea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, iar angajarea răspunderii sale penale de către instanţa de fond este corectă.

Totuşi, apelul inculpatului va fi admis însă pentru alte considerente decât cele invocate.

Curtea constată că inculpatul a fost condamnat în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, la pedeapsa de 7 ani si 6 luni închisoare iar în

O.ţiunii contopirii a stabilit o pedeapsă rezultantă greşită, de 8 ani închisoare, deoarece niciuna dintre pedepsele pentru infracţiunile concurente stabilite prin condamnările anterioare nu au fost mai mari de 7 ani şi 6 luni.

Astfel, inculpatul C.L.a fost condamnat la două pedepse cu închisoare de 2 ani şi 6 luni, respectiv 7 ani, prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......- Sectia I Penală, în final, având de executat pedeapsa cea mai grea, de 7 ani, sporită până la 8 ani închisoare, însă a fost redusă în apel la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni inchisoare.

Drept urmare, Curtea va corecta eroarea tribunalului şi va stabili ca inculpatul să execute, ca efect al aplicării art. 33-34 Cod penal, pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare.

Legat de individualizarea pedepsei aplicate în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, (7 ani si 6 luni închisoare), sub aspectul cuantumului acesteia, tribunalul a făcut o corectă individualizare, stabilind o pedeapsă în cuantum O.at către spre minimul special prevăzut de lege, aptă să satisfacă exigenţele art.52 respectiv art. 72 din Codul penal.

IV. 7. U.C. Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 , cu

aplic.art 37 lit.a C.p. condamnarea inculpatului U.C.la pedeapsa de 9 ani închisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 6 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauza este in

concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin decizia penala nr.769/2008 a I.C.C.J., la pedeapsa inchisorii de 10 ani.

A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă si pedeapsa complementară rezultantă, aplicate prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele compO.nte, care au fost repuse în individualitatea lor, precum si restul ramas neexecutat de un an si 128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr.3853/2000 a Judecatoriei sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti, dupa cum urmează:

- o pedeapsa cu închisoarea de 10 ani si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. aplicate pentru savarsirea infractiunii prev de art 13 alin 1,2,3,4 din Legea 678/2001, cu aplic.art.41 alin 2 C.p. si art 37 lit.a C.p.;

- o pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p, aplicate pentru savarsirea infractiunii prev de art 329 alin.1 C.p. , cu aplic. art 41 alin 2 C.p. si art 37 lit.a C.p.;

- trei pedepse a câte 8 ani inchisoare aplicate pentru săvârşirea infractiunii prev de art.25 rap la art.189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art 37 lit.a C.p. si art 33 lit.b C.p.;In baza art 61 C.p., instanţa a contopit fiecare dintre pedepsele

principale mentI.ate mai sus cu restul de pedeapsa ramas neexecutat de 1 an si 128 zile inchisoare din pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 3853/2000 a Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.895/7.06.2001 a Curtii de Apel Bucuresti, inculpatul urmand sa execute pedepsele principale rezultante de 9 ani inchisoare,10 ani inchisoare, 3 ani inchisoare si 3 pedepse a cate 8 ani inchisoare fiecare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. pe langa fiecare dintre aceste pedepse.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani inchisoare, sporita cu un an, deci 11 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara si a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 6 ani.


la zi. Inculpatul U.C. a criticat soluţia primei instanţe pentru

nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii S.C., S.S., B.I.,

S.A. şi B.V. incupatul U.C. a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 – 143 vol.II ds.apel):

a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat, încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de fond, a schimbat, printr-o încheiere de îndreptare eroare, calificarea juridică a faptelor în sensul reţinerii concursului real in locul celui ideal fără a pune in discuţie acest lucru, astfel cum impun disp.art.334 Cod pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat flagrant dreptul inculpatului la apărare, la un proces echitabil – garanţii procesuale reglementate în art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.





Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat

inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.



e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării juridice din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in infracţiuN.prev.de art.323 Cod penal. Sub nicio formă nu se poate vorbi de întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de grup infracţI.al organizat câtă vreme săvârşirea infracţiunii ori a infracţiunilor scop la care face referire textul art.2 din Legea nr.39/2003 nu a fost urmărită de către toţi membrii grupului ci doar de către o parte din aceştia şi de asemeN.- arată apelanţii - nu se poate reţine în speţă faptul că inculpaţii au acţI.at în baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at sub comanda unuia dintre ei câtă vreme majoritatea rezoluţiilor infracţI.ale sunt determinate de reacţii spontane, în speţă fiind vorba deci de o pluralitate ocazI.ală ca formă a pluralităţii de infractori iar nu de o pluralitate constituită.


g) Inculpatul a mai solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit. d Cod pr. penală.

h) a mai criticat măsura confiscării speciale pe care a apreciat-o nelegală.

O parte din criticile formulate de inculpatul U.C. sunt apreciate de Curte întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie

admis, însă numai sub aspectul sporului de 1 an aplicat după contopirea pedepselor şi a măsurii de siguranţă a confiscării speciale, în considerarea următoarelor argumente:

Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003.

InfracţiuN.de crimă organizată a fost construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.

În cazul inculpatului U.C., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus după cum urmează:

În baza art.13 alin.1, 2, 3 şi 4 din Legea nr.678/2001 cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. şi art.37 lit.a C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani.

În baza art.329 alin.1 C. pen. cu aplic, art.41 alin.2 C.pen. şi art.37 lit.a C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani.

în baza art.25 rap. la art.189 alin.1, 2 şi 5 C.pen. cu aplic, art.37 lit. a şi art.33 lit.b C.pen. a fost condamnat la 8 ani închisoare (- partea vătămată U.N.).

În baza art.25 rap. la art.189 alin.1, 2 şi 5 C. pen. cu aplic, art.37 lit.a şi art.33 lit. b C.pen. a fost condamnat la 8 ani închisoare (- partea vătămată C.V.).

În baza art.25 rap. la art.189 alin.1, 2 şi 5 C.pen. cu aplic, art.37 lit.a şi art.33 lit.b C.pen. a fost condamnat la 8 ani închisoare (- partea vătămată C.A.).

În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.pen. s-a stabilit ca inculpatul U.C. să execute pedeapsa cea mai grea respectiv pedeapsa închisorii de 10 ani sporită la 11 ani închisoare -redusă la 10 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de condamnare definitivă a inculpatului U.C..

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind unul dintre cei mai importanţi membrii ai grupării constituite în jurul inculpatei S.A. şi a lui B.V..

Activităţi derulate de inculpatul în sfera proxenetismului şi a traficului de persoane au fost confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, astfel că instanţa nu va mai insista asupra lor, activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei organizate”.

Astfel, critica inculpatului U.C. în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că acesta a comis acte de sprijinire în sensul art. 7 din lege a grupului de crimă organizată constituit de inculpaţii B.V. şi S. A.pe palierul infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane.

Curtea va reevalua sporul de 1 an închisoare aplicat inculpatului în urma O.ţiunii de contopire, pe care îl va înlătura, apreciind că pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare este suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Asupra criticilor formulate de inculpat pe margiN.legalităţii administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.

Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă de U.C.. În plus, o astfel de competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.



Pentru ca o nulitate relativă (cum ar putea fi calificat cazul invocat) să conducă la anularea actului trebuie să existe o vătămare, dovedită,

vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea acelui act, ceea ce nu a fost invocat şi nici probat.



Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel, se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi prezentaţi pentru audieri.




Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal a confiscat, de la inculpatul U.C. imobilul situat în …………


Curtea îşi menţine consideraţiile făcute pe aceeaşi problemă de drept în cazul inculpaţilor B.I. şi B.V. şi conchide că atâta vreme cât nu s-a dovedit că imobilul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina inculpatului, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani dobândită de inculpat din activităţile respective, în cauză neexistând nicio evaluare a unui eventual beneficiu material obţinut de acesta, măsura confiscării nu poate fi menţinută, fiind nelegală.

Organului de urmărire penală îi revine obligaţia de a proba atât elementele fiecărei infracţiuni pentru care formulează o acuzaţie, cât şi justeţea luării oricărei alte măsuri, inclusiv a uneia de siguranţă şi care

aduce atingere patrimoniului persoanei, în toate elementele necesare şi utile ca o instanţă de judecată să poată decide dincolo de orice arbitrar.

Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării dispuse pentru respectivul imobil urmând să ridice şi măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT.

IV. 8. B.I. Tribunalul a hotărât condamnarea inculpatului, în baza art.7 alin 1-

3 din Legea 39/2003, la pedeapsa de 7 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat că fapta dedusa judecatii în prezenta cauza este in

concurs real cu fapta de proxenetism prev de art .329 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 41 alin.2 C.p., pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

In baza art.33 lit.a , art.34 lit.b si art 35 C.p., a fost contopită pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata în cauza de fata cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicata prin sentinta penala 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare ca pedeapsa rezultanta principală si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.


30.04.2007. Inculpatul B.I. a criticat soluţia primei instanţe pentru

nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii S.C., S.S., B.V.,

S.A. şi U.C. incupatul B.I. a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 – 143 vol.II ds.apel):

a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat, încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de fond, in cazul inculpatului B.V., a schimbat, printr-o incheiere de îndreptare eroare, calificarea juridică a faptelor în sensul reţinerii concursului real in locul celui ideal fără a pune in discuţie acest lucru,

astfel cum impun disp.art.334 Cod pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat flagrant dreptul inculpatului la apărare, la un proces echitabil – garanţii procesuale reglementate în art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.





Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in

mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.



e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării juridice din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in infracţiuN.prev.de art.323 Cod penal.

În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism a dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor pentu săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 reţinând, în fapt, în esenţă, că in perioada 2002-2006 aceştia au iniţiat, constituit şi sprijinit sub orice formă un grup infracţI.al organizat, in scopul săvârşirii de infracţiuni, pentru a obţine beneficii financiare sau materiale, încadrarea juridică reţinută prin actul de sesizare a instanţei şi pentru care s-a dispus condamnarea în fond este, în opinia apelanţilor, nelegală sub trei aspecte: este imprecisă - nu se face distincţie între formele infracţiunii prev. de art.7 din legea specială; săvârşirea acestei fapte sub forma iniţierii ori constituirii unui grup infracţI.al organizat se epuizează la momentul in care se constituie structura, aşa încât incriminarea acestor activităţi ulterior săvârşirii lor, prin intrarea in vigoare a unei legi noi, reprezintă o veritaB. încălcare a principiului neretroactivităţii legii penale; între conţiN.l leG.al infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat şi conţiN.l concret al faptelor există o evidentă neconcordanţă, faptele inculpaţilor fiind mai degrabă concordante cu conţiN.l leG.al infracţiunii prev. de art.323 Cod penal.



Criticile formulate de inculpatul B.I. sunt apreciate de Curte întemeiate în parte ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie admis, însă numai sub aspectul individualizării pedepsei, în considerarea următoarelor argumente:

Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003, infracţiune construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.

În cazul inculpatului B.I. prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus condamnarea sa la 4 ani închisoare pentru infracţiuN.de proxenetism.

Şi în cazul său, în A.L.actelor materiale de crimă organizată raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de condamnare definitivă a inculpatului B.I..

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind unul dintre apropiaţii inculpatei S.A., importantă membră a grupării infracţI.ale alături de fratele ei B.V., pe segmentul proxenetismului şi traficului de persoane.

În cadrul grupului de crimă organizată, inculpatul B.I., acţI.a ca un veritabil lider în discoteca H., susţinând-o pe S.A. în desfăşurarea activităţii de proxenetism în loC.l susmenţI.at.

Activităţile derulate de inculpat au fost confirmate prin declaraţiile coinculpaţilor I.D., I.A., ale martorilor C.A., N.S.P., T.I., G.A.M., U.N., P.C., Ş.C., O.L., S.Z., R.M., C.C..I.a.

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de control judiciar reţine că aceasta a efectuat acte de sprijinire, în sensul art. 7 din lege, a grupului de crimă organizată constituit de inculpaţii B.V. şi S. A.pe palierul infracţiunilor de proxenetism.

Drept urmare, critica inculpatului în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată şi proxenetism nu este primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.


Subliniind rolul redus jucat de inculpatul B.I. în comiterea infracţiunii, acesta fiind condamnat definitiv doar pentru o singură infracţiune scop, gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că inculpatul este fără antecedente penale, dar şi faptul că de la data comiterii faptelor a trecut o perioadă mare de timp, (7 ani), Curtea apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza procesuală anterioară când au fost judecate infracţiunile scop (de 4 ani închisoare) aplicarea unei pedepse cu 3 ani închisoare mai mare în prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.

Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, văzând şi conduita sa bună anterioară comiterii faptelor, Curtea va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie.

Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.

O pedeapsă prea severă poate fi ineficientă şi poate conduce la obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de reintegrare ale persoanei condamnate.



Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă de inculpat. În plus, o astfel de competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.






Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La

judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel, se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi prezentaţi pentru audieri.



IV. 9. S.S. Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 ,cu

aplic.art 74 lit.a, art 76 C.p., condamnarea inculpatei S.S. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.

S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauza este in concurs real cu fapta de proxenetism prev de art .329 alin 1 si 3 C.p., cu aplic.art.41 alin.2 C.p., pentru care inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit.a si b C.p., prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele inculpatei dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare ca pedeapsa rezultantă principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 3 ani.

In baza art 88 C.p, s-a dedus retinerea de 24 ore din data de 28.08.2004 .

In baza art.861, 862 C.p., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare pe durata unui termen de incercare de 7 ani.

In baza art 863 C.p. i s-a pus în vedere inculpatei să respecte obligaţiile prevazute la art.863 alin.1 literele a,b,c,d , respectiv: sa se prezinte la datele fixate de Consilierul de Probatiune la Serviciul de Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor de pe langa Tribunalul Bucuresti; sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum

si intoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a-i putea fi controlate mijloacele de existenta.

In baza art.863 alin 3 lit.d C.p., i s-a pus in vedere inculpatei să nu intre în legatura cu coinculpatii, partile vatamate si martorii din prezenta cauza, precum si cu coinculpatii din cauza penală nr.28733/3/2005, în care s-a pronuntat sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ, cu exceptia inculpaţilor B. I., B.V., S.C. si S.A..

In baza art 359 C.p.p., i s-a atras atenţia inculpatei asupra disp.art 864 C.p.

Inculpata S.S. a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.

Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii S.C., B.V., B.I., S.A. şi U.C. incupata a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 – 143 vol.II ds.apel):

a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat, încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată.



d) încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004, pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia

instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.




e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile comise se circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării juridice din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in infracţiuN.prev.de art.323 Cod penal.

În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism a dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaţilor pentu săvârşirea infracţiunii prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 reţinând, în fapt, în esenţă, că in perioada 2002-2006 aceştia au iniţiat, constituit şi sprijinit sub orice formă un grup infracţI.al organizat, in scopul săvârşirii de infracţiuni, pentru a obţine beneficii financiare sau materiale, încadrarea juridică reţinută prin actul de sesizare a instanţei şi pentru care s-a dispus condamnarea în fond este, în opinia apelanţilor, nelegală sub trei aspecte: este imprecisă - nu se face distincţie între formele infracţiunii

prev. de art.7 din legea specială; săvârşirea acestei fapte sub forma iniţierii ori constituirii unui grup infracţI.al organizat se epuizează la momentul in care se constituie structura, aşa încât incriminarea acestor activităţi ulterior săvârşirii lor, prin intrarea in vigoare a unei legi noi, reprezintă o veritaB. încălcare a principiului neretroactivităţii legii penale; între conţiN.l leG.al infracţiunii de constituire de grup infracţI.al organizat şi conţiN.l concret al faptelor există o evidentă neconcordanţă, faptele inculpaţilor fiind mai degrabă concordante cu conţiN.l leG.al infracţiunii prev. de art.323 Cod penal.



g) a mai criticat măsura confiscării speciale pe care a apreciat-o nelegală.

Criticile formulate de inculpata S.S. sunt apreciate de Curte întemeiate doar în parte, ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie admis, în considerarea următoarelor argumente:

Inculpata a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003.

InfracţiuN.de crimă organizată prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpata (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.

În cazul inculpatei S.S., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus

condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru infracţiuN.de proxenetism.

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpata a comis infracţiuN.pentru a fost trimisă în judecată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în perioada cuprinsă între 2001 şi 2004 împreună cu inculpatul S.C. zis „G.”, acţI.ând în baza unor rezoluţii infracţI.ale unice, au racolat diferite persoane de sex feminin, dintre care şi minore, în vederea practicării prostituţiei, le-au înlesnit această activitate şi au tras foloase de pe urma ei.

Împreună cu fiul său, inculpatul S.C., s-a ocupat de găzduirea unor persoane de sex feminin care fuseseră constrânse să practice prostituţia fie de către aceştia, fie de către inculpata S.A. ori de către U.C.. AcţI.ând în acelaşi scopuri şi în mod coordonat cu inculpatii S.A. şi S.C., inculpata S.S. a sprijinit grupul infracţI.al organizat prin punerea la dispoziţie în vederea găzduirii prostituatelor a două imobile care îi aparţineau, situate în ………...

Sunt amintite câteva dintre cele mai relevante declaraţii care susţin acuzaţiile formulate împotriva acesteia: inculpaţii I.D. şi martorii B.N.S., G.D., Martora J.M., T.L., C.E.I., C.V., B.N.S., O.A..

Astfel, criticile formulate de inculpată în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu sunt primite de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.

Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea apreciază că prin raportare la criteriile prev. de art.72 Cod penal instanţa de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului cât şi al modalităţii de executare, aceasta fiind de natură a satisface exigenţele art.52 Cod penal.

Astfel, privitor la individualizare, instanţa de prim control judiciar constată că atât din circumstanţele reale în care au fost comise infracţiunile scop (respectiv proxenetism) dar şi din cele personale ale inculpatei, nu rezultă elemente ca să justifice reducerea pedepsei aplicate pentru infracţiuN.cadru.

Curtea are în vedere atât gR.l ridicat de pericol social al infracţiunii cadru, dedus din circumstanţele în care infracţiunile scop au fost comise, de contribuţia concretă a acesteia la săvârşirea lor, de conduita sa procesuală, criterii în raport de care apreciază că pedeapsa aplicată este aptă să asigure atât prevenţia generală cât şi pe cea specială aşa încât nu se impune reducerea ei.

Totuşi, tribunalul a făcut o greşită aplicare a legii atunci când a dispus „să fie anulat mandatul de executare a pedepsei aplicate anterior şi să fie emis un nou mandat în vederea executării pedepsei aplicate în

prezenta cauză” deoarece executarea pedepsei închisorii a fost suspendată sub supraveghere, în condiţiile art. 86 1 Cod penal. Drept urmare, Curtea va înlătura această măsură dispusă de instanţa de fond.

Asupra criticilor formulate de inculpatei S.S. pe margiN.legalităţii administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.

Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei încheieri a menţiunii la care se referă apelanta, iar faptul că nu este menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă. În plus, o astfel de competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.


Regimul nulităţilor absolute, la care se face trimitere, este strict reglementat, cazurile care pot atrage o astfel de nulitate fiind limitativ şi expres prevăzute de lege, între acestea nefiind reglementat şi cazul menţI.at de apelantă.




Pe de altă parte, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a încălcat principiile nemijlocirii şi nici pe cel al contrA.ctorialităţii. La judecata în fond au fost administrate probele esenţiale (audiere de inculpaţi, audieri de martori, proba cu înscrisuri, ş.a.m.d) în şedinţe publice, în prezenţa părţilor, atunci când s-au prezentat la proces. Astfel, se constată că au fost audiaţi 25 dintre inculpaţi (mai puţin pe cei care nu s-au prezentat) şi 36 de martori. Pe drept temei instanţa a făcut aplicarea

dispoziţiilor legale privind renunţarea la audierea unora dintre martori după ce, în ciuda tuturor diligenţelor făcute, aceştia nu au putut fi prezentaţi pentru audieri.


Critica inculpatei vizând existenţa autorităţii de lucru a fost A.lizată în cadrul pct. III.


Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal a confiscat, de la inculpata S.S. autoturismul marca …., cu număr de identificare ……… carte de identitate ………., an de fabricaţie ….


Curtea îşi menţine consideraţiile făcute pe aceeaşi problemă de drept în cazul celorlalţi inculpaţi şi conchide că atâta vreme cât nu s-a dovedit că bunul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina inculpatei, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani dobândită de inculpat din activităţile respective, în cauză neexistând nicio evaluare a unui eventual beneficiu material obţinut de acesta, măsura confiscării nu poate fi menţinută, fiind nelegală.


Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării dispuse pentru respectivul bun, urmând să ridice şi măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT.

IV. 10. I.D. Tribunalul a dispus în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003, cu

aplic.art.9 alin.2 din Legea 39/2003 condamnarea inculpatului I.D., la pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare.


prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in condiţiile art 66 C.p.

Inculpatul I.D. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita interpretare a legii invocând existenţa autorităţii de lucru judecat şi cerând rejudecarea cazului său, iar în subsidiar a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, cerând să fie redusă la minim.

Apelul declarat de inculpatul I.D. este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor argumente:

Instanţa de apel reţine, în esenţă, că aşa cum a recunoscut chiar inculpatul care în baza atitudinii procesuale a beneficiat de dispoziţiile art. 9 alin. (2) din lege, în fapt, a fost un alt membru al grupării A.S., cu atribuţii pe linie de proxenetism şi trafic de persoane, care a acţI.at în perioada anilor 2002 – 2005, ajutând-o pe aceasta în cadrul acţiunilor desfăşurate în discoteca H.. Apartenenţa sa la ,,brigada” A.S. nu a fost dată numai de legătura de afinitate dintre aceştia („cumetria” – faptul că era finul ei), ci de faptul că în discoteca H. „industria” proxenetismului acţI.a ca o maşină extrem de bine pusă la punct. Astfel, acest inculpat, la începutul activităţii sale, a coordonat activitatea de prostituţie a numitelor S.R. şi „V. N.”, cărora le percepea o cotă de 50% din sumele de bani proveniţi din practicare prostituţiei. Pentru ca tinerele să poată practica prostituţia în discoteca H. era necesară permisiuN.A.S., iar pentru a primi aprobarea acesteia, inculpatul I.D. îi plătea L.r o taxă de protecţie de 600 de euro, aspect confirmat de declaraţia acestuia: „A.a fost de acord să-i permită accesul R.în discotecă, cu condiţia ca aceasta să-i plătească L.r o taxă de protecţie în valoare de 600 de USD. În urma acestui eveniment, am început să mă împrietenesc cu A.C. şi cu ceilalţi membrii ai „brigăzii” sale, şi anume : „C.B.”, U.C., M.., M., „R.” şi G.E.. Aceşti indivizi o ajutau pe A.în coordonarea activităţilor infracţI.ale din discotecă.”

Ulterior, S.A. zisă ,,A.C.”, l-a scutit de plata taxei menţI.ate, în schimbul apartenenţei sale la gruparea de proxeneţi a cărei activitate o coordona.

În acest sens, ca membru al grupării din care făceau parte S.A. zisă „A.C.”, B.I. zis „B.C.”, U.C., G.E., B.R.C., G.Ş., M.., S.C. zis „G.” şi alţii, inculpatului I.D. îi reveN.rolul că alături de ceilalţi membrii menţI.aţi să asigure paza prostituatelor ce aparţineau ,,C.C.”, să impună plata taxelor de protecţie proxeneţilor care acţI.au în mod independent în discoteca H., uneori prin folosirea violenţei, dacă era necesar. Este de remarcat că, după ce devenise un om de încredere al „A. C.”, aceasta i-a trasat sarcina să transporte prostituatele ei, alături de S.C. şi U.C., în Elveţia, inculpatul fiind primul care a reliefat aceste aspecte,datorită conduitei sale procesuale de recunoaştere a faptelor.

Curtea apreciază că fapta reţinută a fost dovedită cu declaraţiile date în cauză pe parcursul procesului de chiar inculpatul I.D., de coinculpaţii I.A., G.E., de martorii O.L., S.Z., N.P., G.D., B.C., R.M., P.M..

Pe baza acestora a rezultat, fără dubiu, că inculpatul a comis fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, aderând (la) şi sprijinind gruparea de crimă organizată constituită de S.A..

Curtea apreciază că în raport de contribuţia inculpatului, de legăturile sale cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, de contribuţia sa efectivă la stabilirea faptelor şi tragerea la răspundere a celorlalţi inculpaţi, inculpatul nemaifiind implicat nici anterior şi nici ulterior în alte activităţi infracţI.ale, de vârsta sa – apreciază că pedeapsa aplicată acestuia nu a fost corect dozată.

Astfel, în raport de cele reţinute, Curtea va reduce pedeapsa de la 4 ani şi 6 luni închisoare, la 3 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsă care, atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.

Pentru aceleaşi considerente va reduce şi pedeapsa complementară de la 3 la 2 ani.


IV. 11. M.. Tribunalul a dispus în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului M.., la pedeapsa de 5 ani si 6 luni închisoare.S-a făcut aplicarea disp. art 71, 64 lit. a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor

prev. de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in condiţiile art 66 C.p.In baza art 88 C.p, s-a dedus prevenţia de la data de 02.07.2005 –

12.02.2007, când a fot liberat sub control judiciar de sub puterea MAP nr.260/2005 emis de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a Penala.

Inculpatul M.. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa în baza art. 10 litera a cod proc. pen. deoarece în prima parte din rechizitoriu nu se face nicio referire la persO. sa, în plus încadrarea juridică dată faptei este greşită, fiind în realitate vorba despre infracţiuN.prev. de art. 323 cod penal. Totodată invocă existenţa autorităţii de lucru judecat.

Apelul declarat de inculpatul M.. este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, însă numai în limitele ce se vor arăta în considerarea următoarelor argumente:

Instanţa de apel reţine, în esenţă, că, în fapt, inculpatul a fost un alt membru al grupării A.S.. În perioada 2002 – 2004, acţI.ând în baza aceleaşi rezoluţii infracţI.ale, inculpatul M.. (împreună cu B.R.C.) a

derulat activităţi de proxenetism în cadrul discotecii H.. În acest sens, a înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe tinere, le-au asigurat protecţia, le-au transportat la discotecă ori la clienţii racolaţi de acestea şi au tras totodată foloase materiale de pe urma acestor activităţi, obţinând de la prostituatele pe care le controlau o parte din banii proveniţi din întreţinerea de raporturi sexuale.

De asemenea, a acţI.at la ordinul ,,A. C.”, având misiuN.de a impune plata taxelor de protecţie celorlalţi proxeneţi care aduceau prostituate în discoteca H., adesea folosind violenţa. Pentru a-şi reaL.obiectivul, folosea ca mod de O.re sechestrarea prostituatelor ce aparţineau unor proxeneţi independenţi, care nu înţelegeau că aveau obligaţia de a achita periodic diverse sume de bani cu titlu de taxe de protecţie ,,A. C.”.

În acest sens s-a retinuat rolul pe care cei doi inculpaţi l-au avut în lipsirea de libertate în mod ileG.a martorelor U.N., C.V. şi C.A., oriG.re din Republica Moldova. Acestea se aflau pe teritoriul ţării noastre din perioada anilor 2000 - 2002, locuiau într-un apartament închiriat de numitul M.P., situat pe strada ........şi practicau prostituţia sub protecţia şi coordonarea acestuia – trimis în judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2004. În condiţiile în care părţile vătămate frecventau discoteca H. de unde îşi racolau clienţii, acestea au intrat în atenţia grupării de proxeneţi condusă de S.A. zisă „A.C.”, întrucât proxenetul acestora, M.P., refuza să se supună regulilor instituite în discotecă şi să achite taxa de protecţie care fusese impusă. In L. iunie 2003, numita S.A. a pus la cale o metodă prin care proxenetului M.P.să-i fie atrasă atenţia cu privire la taxele de protecţie care-i erau solicitate. Asfel, într-o dimineaţă, în jurul orelor 03.00 inculpaţii M.. zis „I.L.” şi B.R.C. împreună cu U.C., G.Ş.zis „Ş.S.L” (cunoscut cu numele de G.) şi „M.”, acţI.ând în baza rezoluţiei infracţI.ale care le-a fost insuflată de conducătoarea grupării din care făceau parte, S.A., au blocat în forţă cu diverse autovehicule, autoturismul taxi în care se aflau martorele U.N., C.A.şi C.V. care plecau de la discoteca H., mergând spre casă şi le-au răpit.


Curtea apreciază că fapta reţinută a fost dovedită cu declaraţiile date în cauză pe parcursul procesului de inculpaţii I.D., I.A., G.E., de martorii O.L., S.Z., N.P., P.C., C.V..


Curtea apreciază că în raport de contribuţia redusă a inculpatului la doar o singură faptă, de legăturile sale cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, de vârsta sa – apreciază că pedeapsa aplicată acestuia nu a fost corect individualizată.

Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, văzând şi conduita sa bună anterioară comiterii faptelor (acesta nefiind recidivist), Curtea va reduce pedeapsa de la 5 ani şi 6 luni închisoare, la 3 ani şi 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie. Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.





IV. 12. P.A.Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului P.A., la pedeapsa de 7 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p.,i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.In baza art 67 C.p. s-a dispus degradarea militara a inculpatului.

S-a constatat că fapta dedusă judecatii în prezenta cauză este în concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 4 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

Au fost descontopite pedepsele, principală si complementara, rezultante, respectiv pedeapsa inchisorii de 4 ani si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p., pe timp de 2 ani, în pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor, si anume:

- 4 pedepse a cate 4 ani închisoare fiecare;- 4 pedepse complementare constand în interzicerea drepturilor

prev de art 64 lit.a si b C.p pe timp de 2 ani;In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite

pedepsele principale si pedepsele complementare, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa rezultantă 7 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani, precum si degradarea militara.


23.05.2008.A fost anulat MEPI emis în baza sentintei penale nr.966/2005 a


Inculpatul P.A. a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte. A subscris la apărările formulate de fraţii B., reiterând:

a). nulitatea incheierii de îndreptare a erorii materiale, b). încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii,

contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte administrarea probatoriilor. Privitor la acest motiv de apel, inculpaţii arată că în mod neleG.instanţa de fond a apreciat că înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi sau între aceştia şi alte persoane, ori cele ale convorbirilor purtate în mediu ambiental de organele de urmărire penală cu o parte din inculpaţi sau cu martorii, în perioada 2002—2004, pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal în condiţiile în care autorizaţiile de înregistrare a acestora nu au fost puse la dispoziţia instanţei şi fără ca interceptările precum şi transcrierile acestora să poată fi cenzurate de instanţă. Faţă de aceste imprejurări se apreciază că aceste probe trebuiau înlăturate din ansamblul probator întrucât contravin disp.art.64 Cod pr. penală şi art.6 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva

dreptului la apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.

c). renunţarea în mod eronat la audierea tuturor martorilor şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 Cod proc. pen.;

d). inculpatul a mai solicitat trimiterea cauzei spre rejudecate sau pronunţarea soluţiei achitării sale;

e). a susţinut şi existenţa autorităţii de lucru judecat. O parte din criticile formulate de inculpatul P.A. sunt apreciate de

Curte întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie admis, însă numai sub aspectul individualizării pedepsei, în considerarea următoarelor argumente:



În cazul inculpatului P.A., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus după cum urmează:

În baza art. 13 alin.1 din Legea nr.678/2001 cu aplic, art.74 lit.a, c C.pen., art.75 alin. ultim, art.80 C.pen. a fost condamnat la trei pedeapse cu închisoarea de câte 6 ani fiecare - părţi vătămate P.A.. N., P.A. D., M.I.a M., -reduse la câte 4 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J...

În baza art.329 alin.1 şi 2 C.pen. cu aplic, art.41 alin.2 C.pen., art.74 lit.a, c C.pen., art.75 alin. ultim, art.80 C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a şi b C.pen., -redusă la 4 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În baza art.26 rap. la art.194 alin.1 C.pen. cu aplic, art.74 lit.a, c C.pen., art.75 alin. ultim, art.80 C.pen a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 1 ani şi 6 luni - partea vătămată U.N. -achitat prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J...

În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de condamnare definitivă a inculpatului P.A..

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind unul dintre cei mai importanţi membrii ai grupării constituite în jurul inculpatei S.A. şi a lui B.V..

Activităţi derulate de inculpat în sfera proxenetismului şi a traficului de persoane au fost confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, astfel că instanţa nu va mai insista asupra lor, activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei organizate”.

Astfel, critica inculpatului P.A. în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că acesta a comis acte de sprijinire în sensul art. 7 din lege a grupului de crimă organizată constituit de inculpaţii B.V. şi S. A.pe palierul infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane.


Subliniind rolul efectiv jucat de inculpatul B.I. în comiterea infracţiunii (unul mediu), gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că inculpatul era fără antecedente penale, dar şi faptul că de la data comiterii faptelor a trecut o perioadă mare de timp, (7 ani), Curtea apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza procesuală anterioară când au fost judecate infracţiunile scop (de 4 ani închisoare) aplicarea unei pedepse cu 3 ani închisoare mai mare în prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii

deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.

Astfel, reţinând circumstanţele favorabile privind persO. inculpatului, că atât anterior cât şi după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, Curtea va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie, apreciind că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.



Critica vizând încălcarea de către instanţă a principiilor nemijlocirii, contrA.ctorialităţii şi legalităţii procesului penal, în ce priveşte administrarea probatoriilor, nu este primită decât în parte.





IV. 13. S.M..Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului S.M.., la pedeapsa de 7 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor


S-a constatat că fapta dedusa judecăţii in prezenta cauza este in concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p. prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

Au fost descontopite pedepsele, principală si complementara, rezultante, respectiv pedeapsa închisorii de 6 ani si interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p., pe timp de 5 ani, în pedepsele compO.nte, care au fost repuse in individualitatea lor, si anume:

- o pedeapsa de 6 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit a si b C.p.,pentru savarsirea infractiunii prev de art.13 alin 1 din legea 678/2001;

- o pedeapsa de 5 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit. a si b C.p., pentru savarsirea infractiunii prev. de art 329 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art 41 alin 2 C.p.;

- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin 1 C.p.In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p. au fost contopite



05.10.2004 – 24.06.2008.Inculpatul S.M.a arătat, prin apelul formulat, că hotărârea atacată

este netemeinică motivat de faptul că in mod neleG.i s-a aplicat o pedeapsă pentru infracţiuN.prev.de art. 7 alin.1 şi 3 din Legea nr. 39/2003. Astfel, arată apelantul, prin rechizitoriul din 2004 Tribunalul Bucureşti a fost sesizat cu privire la mai multe fapte, printre care şi fapta de constituire a unui grup infracţI.al organizat, insă instanţa a apreciat că aceasta nu există, chiar dacă P.ul nu a indicat şi încadrarea juridică in dispozitivul actului de sesizare. Mai mult, prin decizia Curtea de Apel Bucureşti menţinută in recurs de I.C.C.J. a fost tratată problema existenţei grupului infracţI.al organizat stabilindu-se cu autoritate de lucru judecat că nu s-a acţI.at in cadrul unui grup din care inculpaţii să facă parte iar infracţiunile au fost comise in condiţiile pluralităţii ocazI.ale.

Se arată că lipseşte modalitatea de determinare a structurii de comandă şi a celei de execuţie, atât P.ul cât şi prima instanţă reţinând eronat că faptele s-ar circumscrie existenţei unui grup delimitat, „grupul” pretins nefiind stabilit precis cu roluri şi funcţii şi nici măcar ca şi compO.nţă, toate rezoluţiile infracţI.ale fiind luate de fiecare inculpat in

mod întamplator, atunci cand se decidea să comită fapte prevăzute de legea penală şi care nu aveau legătură cu alţi inculpaţi. Faţă de acestea, apreciază apelantul inculpat nu sunt intrunite cerinţele textului de lege incriminator.

Inculpatul solicită achitarea sa in temeiul art. 10 lit.d ori art. 10 lit.a Cod pr. penală, iar în cazul in care nu este primită această apărare, solicită încetarea procesului penal pentru existenţa autorităţii de lucru judecat, in temeiul art.10 lit.j Cod pr.penală. În cazul in care se reţine vinovăţia sa in comiterea infracţiunii pentru care a fost trimis in judecată, inculpatul solicită instanţei de apel reducerea pedepsei aplicate la un cuantum apt să răspundă exigenţelor prev.de art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, respectiv să i se aplice o pedeapsă de până la 6 ani închisoare.

O parte din criticile formulate de inculpatul S.M.sunt apreciate de Curte întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie admis, însă numai sub aspectul individualizării pedepsei, în considerarea următoarelor argumente:



În cazul inculpatului S.M.., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus după cum urmează:

În baza art. 13 alin.1 din Legea nr.678/2001 a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 ani (- partea vătămată M.I.a M.).

În baza art.329 alin.1 şi 2 C.pen. cu aplic, art.41 alin.2 C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 5 ani.

În baza art.194 alin.1 C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 6 luni (- partea vătămată P.A.A.).

În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.pen. s-a stabilit ca inculpatul S.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a şi b C.pen.

Ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi, în A.L.actelor materiale de crimă organizată raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de condamnare definitivă a inculpatului S.M..

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind unul dintre membrii grupării constituite în jurul inculpatului B.V..

Activităţi derulate de inculpat în sfera proxenetismului şi a traficului de persoane au fost confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, astfel că instanţa nu va mai insista asupra lor, activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei organizate”.

Astfel, critica inculpatului S.M.în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că acesta a comis acte de sprijinire în sensul art. 7 din lege a grupului de crimă organizată constituit de inculpatul B.V. pe palierul infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane.

S.M. a fost angajat de-a lungul timpului ca agent de pază (bodyguard) la o serie de loC.ri de noapte şi discoteci, şi totodată un apropiat al „C.C.”, fiind o persoană care avea toate „calităţile” necesare pentru a putea pune, împreună cu martora C.T.., bazele unei grupări care să tragă foloase materiale din activitatea de prostituţie. În cadrul grupului de crimă organizată, inculpatul S.M. a avut o poziţie superioară, demonstrată prin aceea că s-a bucurat de oarecare independenţă. Astfel, avea fete care se prostituau pentru el, sprijinindu-l pe B.V., în mod direct, cu sume de bani, fapt arătat şi de convorbirile telefonice interceptate în mod autorizat, cât şi indirect, prin aceea că îi dădea numitului „L.” – inculpatul P.A., jumătate din sumele de bani obţinute din prostituarea „fetelor” sale, cu acea parte a clienţilor racolaţi de către „ L.”, sume de bani care urmau un adevărat circuit, prin aceea că ajungeau la „S.C.”.

Urmărind eficientizarea activităţilor de proxenetism şi trafic de persoane, C.T.., inculpatul S.M. împreună cu inculpatul P.A. au constituit o grupare infracţI.ală organizată, legătura dintre aceştia şi inculpatul B.V. fiind realizată prin intermediul inculpatului P.A., care, în schimbul protecţiei de care beneficia, era obligat să-i remită inculpatului B.V. o parte din veniturile obţinute din exploatarea prostituatelor.

În condiţiile în care pentru cei trei inculpaţi obţinerea de venituri cât mai mari, constituia un obiectiv, aceştia şi-au creat o reţea de sprijin formată din diverse persoane care furnizau clienţi dispuşi să plătească diverse sume de bani în schimbul întreţinerii de raporturi sexuale.

Activităţile ilicite derulate de acesta au fost confirmate de inculpaţii P.A., I.A., I.D., respectiv de martorii C.T.., S.M.., T.I., M.P..

Curtea va reevalua pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Reţinând rolul efectiv jucat de inculpatul S.M.în comiterea infracţiunii (unul ridicat), gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că de la data comiterii faptelor a trecut o perioadă mare de timp, (7 ani), Curtea apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza procesuală anterioară când au fost judecate infracţiunile scop (de 6 ani închisoare) aplicarea unei pedepse cu 1 an închisoare mai mare în prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.

Astfel, reţinând circumstanţele favorabile privind persO. inculpatului, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, Curtea va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 6 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie, apreciind că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.


Asupra criticilor formulate de inculpat pe margiN.legalităţii administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1.



IV. 14. B.L.Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului B.L., la pedeapsa de 5 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen. In baza art 65 Cod pen. , i s-a interzis inculpatului exercitiul

drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod pen. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 Cod pen.

În baza art.194 alin.1 Cod pen. , a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa inchisorii la 2 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen.

În baza art.189 alin.1 si 2 Cod pen. , a fost condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 7 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen. În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod pen. , au fost contopite

pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod pen., pe timp de 3 ani.

Inculpatul B.L.a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita apreciere a probelor în reţinerea infracţiunii de crimă organizată dar şi a celorlalte fapte dând eficienţă declaraţiilor unui singur martor (D.), astfel a solicitat să fie achitat pentru toate infracţiunile.

Apelul declarat de inculpatul B.L.este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea argumentelor ce se vor arăta:

Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că în perioada decembrie 2003 – ianuarie 2004, prin folosirea de violenţe şi ameninţări, a încercat să determine pe părţile vătămate M.M. şi M.G.să restituie o sumă de bani (infracţiuN.de şantaj), iar la data de 05.01.2004, împreună cu alţi doi inculpaţi (toţi făcând parte dintr-un grup organizat) au lipsit de libertate pe partea vătămată D.T. cu complicitatea inculpatului B.I..

Astfel, în perioada noiembrie-decembrie 2003, martora M.V.A.pe margiN.derulării unui contract, a început să facă presiuni asupra părţilor vătămate M.M. şi M.G., solicitându-le să plătească suma de 400.000 USD. Având în vedere că părţile vătămate nu au achitat datoria pretinsă, în această perioadă, martora M.V.A.a apelat, prin intermediul prietenei sale, martora T.M., la inculpatul B.I. zis “N.C.” despre care stia că este un membru marcant al lumii interlope şi se poate ocupa de recuperarea acestei sume de bani. Inculpatul B.I. zis “N.C.” l-a chemat la această întâlnire şi pe inculpatul G.C. zis „M.”, explicându-i acestuia faptul că cele două femei au de recuperat nişte bani şi spunându-i să se ocupe de acest caz. La data de 22.12.2003, martora M.V.A.s-a deplasat la fabrica de zahăr din R., însoţită de inculpatul B.L. F. şi G.C. zis „M.”. Aceştia au observat că de la brutăria fabricii a plecat un transport cu făină, fapt pentru care inculpatul G.C. zis „M.” i-a reproşat pe un ton ameninţător părţii vătămate M.M. că vinde produse fără ştirea lor în condiţiile în care acesta le datorează bani, exprimându-se: ”tu îţi baţi joc de noi?”, „păi noi îţi luăm gâtul”. Tot cu această ocazie, inculpatul G.C. zis „M.” a insistat ca partea vătămată să îl însoţească în Bucureşti, pentru a semna actele de înstrăinare a fabricii în schimbul datoriei. În faţa refuzului exprimat de partea vătămată, inculpatul G.C. zis „M.” a solicitat telefonic să îi fie

trimisă „o brigadă” cu scopul de a se asigura că din fabrică nu va mai ieşi nici un mijloc de transport încărcat cu marfă. Astfel, după aproximativ două ore, la poarta fabricii au sosit două-trei autoturisme, din care au coborât mai mulţi indivizi, care, prin prezenţa lor, au sporit starea de temere creată de inculpaţi părţilor vătămate. Printre aceştia a fost remarcată de către partea vătămată M.M. prezenţa inculpatului C.L.. În timp ce se afla la poartă, inculpatul G.C. zis „M.” a observat în incinta fabricii un autotir pregătit pentru încărcarea unei cantităţi de zahăr şi a dat dispoziţie să nu mai fie scos nimic din unitate. Pentru a nu avea probleme, martorul S.I.cel care urma sa ridice cantitate de zahar, a dat dispoziţie ca autotirul să părăsească incinta fabricii, fără a mai lua zahărul.

La scurt timp după aceasta au plecat şi inculpatul G.C. zis „M.”, inc.M.V.A.şi inculpatul B.L. F., precum şi ceilalţi indivizi care sosiseră ulterior.

În dimineaţa zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 08:00, inculpatul G.C. zis „M.” s-a deplasat din nou la R., însoţit de data aceasta de inculpatul C.L. şi de inculpatul B.L. F.pentru a le pune din nou în vedere partilor vatamate sa-şi achite datoria. Desi prezente în fabrica, partile vatamate au refuzat sa stea de vorba cu inculpatul G.C., motiv pentru care martorul B.G.C. i-a comunicat că acestia nu se afla în fabrica în acel moment. Tot atunci inculpatul G.C. zis „M.” a dat dispoziţie ca pe poarta fabricii să nu mai între şi să nu mai iasă nimeni, sens în care i-a lăsat pe inculpatul C.L. şi pe inculpatul B.L. F.să supravegheze intrarea, aceştia rămânând în autoturismul ……. aparţinând inculpatului C.L., până în jurul orelor 18,00-19,00.


În seara zilei de 05.01.2004, în jurul orelor 22:00, inculpatul B.L., inc. C.L. şi inculpatul G.C. au revenit la fabrica de zahăr aflând de la pazN.l fabricii că M.M. nu era în fabrica la acea ora. Cu toate acestea cei trei inculpati l-au luat cu forţa pe pazN.l D.T. care a refuzat să le permită accesul, ducându-l în incinta fabricii pentru a verifica dacă M.M. este în unitate.

Astfel, din declaraţia părţii vătămate D.T. a rezultat că cei trei indivizi au devenit agresivi atunci când nu le-a permis accesul în unitate, afirmând că ei sunt patronii fabricii, iar doi dintre aceştia l-au prins de mâini şi l-au ridicat, ducându-l în incinta fabricii.

Afirmaţiile părţii vătămate D.T. au fost susţinute de declaraţiile martorilor oculari Z.M., M.I.şi S.D., care se aflau în acel moment în cabina de la poarta fabricii, dar şi de cele ale lui C.L., P.G., B. A.-R., P.S., S.E..

Tot astfel, instanţa de fond a dat şi în drept o justă încadrare juridică faptelor a cărei comitere a fost dovedită aşa cum s-a expus anterior, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, art.194 alin.1 Cod pen şi art.189 alin.1 si 2 Cod pen.

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, instanţa de prim control judiciar reţine că aceasta a aderat la şi sprijinit gruparea de crimă organizată constituită de B.I..

Curtea apreciază că în raport de contribuţia redusă a inculpatului (acesta participând la o singură acţiune- Fabrica de zahăr R.) de legăturile sale izolate cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, de vârsta sa, de faptul că este fără antecedente penale – apreciază că pedepsele aplicate acestuia nu au fost corect individualizate.

Astfel, va reţine circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a Cod penal constând în conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunii, şi în raport şi de celelalte elemente circumstanţiale, atât reale cât şi personale, Curtea va reduce pedepsele după cum urmează:

- pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal;

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 194 alin. 1 cod penal de la 2 ani închisoare la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal;

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 189 alin. 1 si 2 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal;

iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedepsa cea mai grea de 5 ani închisoare.


IV. 15. S.C. Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului S.C., la pedeapsa de 7 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 5 ani, în conditiile art 66 C.p.

În baza art 12 alin 1 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic art 41 alin 2 C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzice inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.pS-a constatat că faptele deduse judecatii in prezenta cauza sunt in

concurs real cu fapta prev de art.329 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 41 alin 2 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 88 C.p, s-a dedus retinerea si arestarea din data de

28.08.2004 si respectiv de la data de 18.11.2004 la data de 16.05.2006.

Inculpatul S.C. a criticat soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte.

Prin motive comune de apel formulate cu inculpaţii U.C., S.S., B.I., S.A. şi B.V. incupatul S.C. a criticat sentinţa Tribunalului Bucureşti pentru nelegalitate şi netemeinicie sub următoarele aspecte (filele 124 – 143 vol.II ds.apel):

a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat, încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că instanţa de fond, a schimbat, printr-o încheiere de îndreptare eroare, calificarea juridică a faptelor în sensul reţinerii concursului real in locul celui ideal fără a pune in discuţie acest lucru, astfel cum impun disp.art.334 Cod pr.penală şi prin aceasta s-a încălcat flagrant dreptul inculpatului la apărare, la un proces echitabil – garanţii procesuale reglementate în art.6 paragraf 3 din Convenţia Europeană.

b). nesocotirea de către instanţa de fond a normelor de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori (art.40 din Legea nr.304/2004) ce instituie obligativitatea judecării acestor cauze de către complete specializate pentru minori şi familie, ceea ce atrage, în opinia apelanţilor, incidenţa disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală. Privitor la acest motiv de apel se arată că din încheierile premergătoare soluţI.ării

cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004.





Mai arată apelanţii că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără audierea tuturor inculpaţilor, împrejurare ce afectează fundamental dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând în acest mod instanţa a încălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi

cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele declarate la urmărirea penală.


e). instanţa de fond nu a stabilit în concret care dintre infracţiunile comise de apelanţii inculpaţi B.V., S.C., S.S., B.I., S.A. şi U.C. se circumscriu scopului presupusului grup infracţI.al organizat şi în mod neîntemeiat a respins cererea acestora de schimbare a încadrării juridice din infracţiuN.prev.de art.7 din Legea nr.39/2003 in infracţiuN.prev.de art.323 Cod penal. Sub nicio formă nu se poate vorbi de întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de grup infracţI.al organizat câtă vreme săvârşirea infracţiunii ori a infracţiunilor scop la care face referire textul art.2 din Legea nr.39/2003 nu a fost urmărită de către toţi membrii grupului ci doar de către o parte din aceştia şi de asemeN.- arată apelanţii - nu se poate reţine în speţă faptul că inculpaţii au acţI.at în baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at sub comanda unuia dintre ei câtă vreme majoritatea rezoluţiilor infracţI.ale sunt determinate de reacţii spontane, în speţă fiind vorba deci de o pluralitate ocazI.ală ca formă a pluralităţii de infractori iar nu de o pluralitate constituită.


g) Inculpatul a mai solicitat achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit. d Cod pr. penală.

O parte din criticile formulate de inculpat sunt apreciate de Curte întemeiate ceea ce va face ca apelul pe care l-a declarat să fie admis, însă numai sub aspectul individualizării pedepselor, în considerarea următoarelor argumente:

Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003 şi cea de trafic de persoane în formă continuată.

InfracţiuN.de crimă organizată a fost construită de acuzare, în parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru una

dintre infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.

În cazul inculpatului S.C., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracţiuN.de proxenetism.

Curtea constată că în prezenta cauză instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că în perioada cuprinsă între 2001 şi 2004 inculpatul S.C. zis „G.”, acţI.ând în baza unor rezoluţii infracţI.ale unice, a racolat diferite persoane de sex feminin, dintre care şi minore, în vederea practicării prostituţiei, le-a înlesnit această activitate şi a tras foloase de pe urma ei.

Inculpatul S.C. a devenit un membru important al grupării conduse de sora sa, S.A., fiind alături de U.C. unul din membrii importanţi ai ,,brigăzii” de proxeneţi care acţI.a în discoteca H., recunoscut ca unul din principalii ajutori a A.S. (în special datorită legăturii de rudenie). Una din principalele sale sarcini în cadrul grupării ce acţI.a în discoteca H. era de a asigura paza prostituatelor, având misiuN.ca, în situaţia în care reuşeau să fugă, să le urmărească, să identifice locaţiile în care s-au ascuns şi împreună cu U.C. să le readucă sub controlul A. C., folosind violenţa.

Activitatea infracţI.ală a membrilor grupării infracţI.ale „C.C.” a fost una diversificată, iar faptele de proxenetism şi trafic de persoane nu s-au rezumat doar la controlul şi coordonarea proxenetismului şi a prostituţiei din discoteca H. şi traficul de fiinţe umane în vederea exploatării ca prostituate doar în cadrul acestui local, ci au şi o valenţă internaţI.ală. Astfel, inculpaţii S.A., S.C., U.C. şi alţii din cadrul grupării acestora obţineau foloase materiale de la un număr de tinere românce care practicau prostituţia în Elveţia.

Faptele sunt confirmate de declaraţiile martorilor O.A., P.M., S.Z., G.D., J.M., S.A.M., V.R. G., P.C., A.C.R. şi ale coinculpaţilor I.D., G.E..

Tot astfel, Curtea reţine că instanţa de fond a dat şi în drept o justă încadrare juridică faptelor a cărei comitere a fost dovedită aşa cum s-a expus anterior, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003, art. 12 alin 1 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic art 41 alin 2 C.p. Legat de această din urmă infracţiune, trebuie menţI.at faptul că este vorba despre acte materiale distincte de cele pentru care a fost condamnat anterior pentru infracţiuN.de proxenetism, astfel că nu se pun probleme de eventuală calificare juridică a acestora faţă de dispoziţiile Deciziei pronunţate în interesul legii nr. 16/2007 de către I.C.C.J..

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, instanţa de prim control judiciar reţine că

aceasta a aderat la şi sprijinit gruparea de crimă organizată constituită de S.A..

Astfel, critica inculpatului S.C. în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiunile imputate nu este primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.

Privitor la individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea apreciază că în raport de contribuţia efectivă a inculpatului, de legăturile sale cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, de vârsta sa, de faptul că la data comiterii faptelor era fără antecedente penale – apreciază că pedepsele aplicate acestuia nu au fost corect individualizate.

Astfel, reţinând conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunilor, faptul că anterior pentru una dintre infracţiunile scop a fost condamnat la pedeapsa de doar 3 ani închisoare, şi în raport şi de celelalte elemente circumstanţiale, atât reale cât şi personale, Curtea va reduce pedepsele după cum urmează:

- pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare,

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. 1 şi 2 litera a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal de la 6 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare,

iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare.



Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă. În plus, o astfel de

competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.









IV. 16. D.A. Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului D.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen. In baza art 65 Cod pen. i s-a interzis inculpatului exercitiul

drepturilor prev de art.64 lit.a si b Cod pen. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.p

În baza art 329 alin 1 si 2 Cod pen. cu aplic art 41 alin 2 Cod pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa inchisorii de 4 ani.

Aplica disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen. In baza art 65 Cod pen. i s-a interzis inculpatului exercitiul


În baza art 12 alin 1 din Legea 678/2001, cu aplic.art 41 alin 2 Cod pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa inchisorii de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen. In baza art 65 Cod pen. i s-a interzis inculpatului exercitiul


In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art.35 Cod pen. , au fost contopite pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsă rezultantă principală si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b Cod pen. pe timp de 5 ani.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b Cod pen. Inculpatul D.A. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei

atacate şi in fond achitarea sa in temeiul art.11 pct.2 lit.a rap la art. 10 lit.c Cod pr.penală întrucât nu săvârşit faptele pentru care a fost condamnat in primă instanţă. Apelantul inculpat precizează, in esenţă, in dezvoltarea motivelor de apel depuse in scris la dosar că tribunalul a încadrat faptele reţinute in sarcina sa în infracţiuN.prev.de art.329 alin.1 şi 2 Cod penal, la reţinerea situaţiei de fapt bazându-se pe o serie de declaraţii lovite de nulitate, bazându-se pe mărturia cel puţin dubitaB. a martorului cu identitate protejată S.Z..

Apelantul inculpat a mai aratat că instanţa de fond nu a avut in vedere la dozarea pedepsei existenţa unor circumstanţe atenuante in ceea ce îl priveşte, respectiv: buna sa conduită şi lipsa antecedentelor penale, la momentul pronunţării hotărârii fiind împlinit termenul de reabilitare de drept.

Apelul declarat de inculpatul D.A. este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea argumentelor ce se vor arăta:

Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că la sprijinit pe inculpatul B.V. în activitatea de proxenetism. Iniţial a avut doar rolul de a supraveghea prostituatele lui B.V. din Discoteca B-O., iar apoi, după anul

2000, a transportat prostituatele acestuia în discoteca H., alături de inculpatul I.A., deoarece el nu avea permis de conducere, loc în care le şi supraveghea. De asemenea, încasa banii obţinuţi de acestea din prostituarea lor cu diverşi clienţi, bani pe care îi preda la rândul său „patronului” – B.V..

Activităţile desfăşurate de inculpat au fost confirmate de inculpaţii I.A., D.S., I.D. şi de martorii R.C., N.C.C., O.L., S.Z., C.I. E.,

Curtea reţine că instanţa de fond a dat doar în parte în drept o corectă încadrarea juridică faptelor a cărei comitere a fost dovedită aşa cum s-a expus anterior, şi a hotărât, doar în parte, o justă condamnare a inculpatului, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003 şi art. 329 alin 1 si 2 Cod pen. cu aplic art 41 alin 2 Cod pen. , nu şi cele prev. de art. 12 alin 1 din Legea 678/2001, cu aplic. art 41 alin 2 Cod pen.

În primul rând, legat de modalitatea în care inculpatul a comis fapta prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, instanţa de prim control judiciar reţine că aceasta a aderat la şi sprijinit gruparea de crimă organizată constituită de B.V..

În al doilea rând, aşa cum a rezultat din probele amintite, inculpatul a comis infracţiuN.de proxenetism prevăzută de art. 329 alin 1 si 2 Cod pen. cu aplic art. 41 alin 2 Cod pen.

În al treilea rând, în raport de dispoziţiile Deciziei pronunţate în interesul legii nr. 16/2007 de către I.C.C.J. inculpatul D.A. nu putea săvârşi în acelaşi timp, în legătură cu aceleaşi persoane, în aceeaşi modalitate, atât infracţiuN.de proxenetism cât şi pe acea de trafic de persoane.

Potrivit deciziei, obligatorie pentru instanţe, decizie prin care se face distincţia între infracţiuN.de proxenetism cât şi pe acea de trafic de persoane, în cazul în care o persoană, fără întrebuinţarea constrângerii, înlesneşte practicarea prostituţiei ori trage foloase de pe urma ei săvârşeşte infracţiuN.de proxenetism.

Numai în cazul în care actele de recrutare, transport, ş.a.m.d., se fac prin ameninţare, violenţă, răpire, înşelăciune, abuz de autoritate, alte forme de constrângere în scopul exploatării persoanei fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de Legea nr. 678/2001.

Or, în cauza faţă nu pot fi reţinute, din probele administrate în cauză, elemente specifice infracţiunii de trafic de persoane, ci doar tipice infracţiunii de proxenetism, astfel că în baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera d cod proc. pen. îl va achita pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 12 alin 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.

Curtea apreciază că inculpatul D.A. a avut o contribuţie redusă la comiterea infracţiunii de crimă organizată.

Aşa cum chiar parchetul menţiO.ază, inculpatul D.A. a avut o poziţie de simplu executant, astfel că în raport de legăturile sale izolate cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, de vârsta sa, apreciază că pedeapsa aplicată pentru infracţiuN.de crimă organizată nu a fost corect individualizată.

Astfel, elementele circumstanţiale menţI.ate mai sus vor fi valorificate de Curte în circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) Cod penal şi va reduce pedeapsa pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare reţinând dispoziţiile art. 76 cod penal.


IV. 17. G.S.Tribunalul a dispus, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului G.Ş. la pedeapsa de 5 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.pS-a constatat că fapta dedusa judecaţii in prezenta cauza este

concurenta cu fapta prev de art. 12 alin 1 din Legea 678/2001, cu aplic art 41 alin 2 C.p. pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit.a teza a II-a si lit.b C.p. prin sentinta penala nr. 933/21.06.2007, definitiva prin decizia penala nr.63/10.01.2008 a ICCJ.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 3 ani.

In baza art 88 C.p, s-a dedus preventia de la data de 09.03.2006 -25.11.2008.

Inculpatul G.Ş. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa deoarece faptele imputate nu au fost probate. Susţine că era un apropiat al familiei B., se ocupa de transportul copiilor lor fără să fi comis infracţiuni, iar în cazul în care vor fi valorificate probele aşa cum au fost expuse de P.i să se reţină contribuţia sa redusă şi să fie redusă pedeapsa aplicată.

Apelul declarat de inculpatul G.Ş. este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, însă numai în limitele ce se vor arăta, în considerarea următoarelor argumente:

Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de prima instanţă pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art.7 alin.1 -3 din Legea 39/2003, infracţiune construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiuN.scop , cauza fiind soluţI.ată definitiv.

În cazul inculpatului G.Ş. prin sentinţa penală nr. 933/21.06.2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală, definitiva prin decizia penală nr.63/10.01.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus condamnarea sa la 4 ani închisoare pentru infracţiuN.de proxenetism.

Şi în cazul său, în A.L.actelor materiale de crimă organizată raportarea se face la infracţiuN.scop judecată în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 933/21.06.2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de condamnare definitivă a inculpatului.

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind unul dintre executanţii inculpatului B.V., pe segmentul traficului de persoane.

Activitatea sa consta, în general, în aceea că transporta prostituatele lui B.V. la discoteca H. şi încasa banii pe care acestea le obţineau prin prostituţie.

Activităţile derulate de inculpat au fost confirmate prin declaraţiile coinculpaţilor I.A. şi I.D., respectiv declaraţiile martorilor P.L., T.I., R.M., R.C., O.L., S.Z..

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de control judiciar reţine că aceasta a efectuat acte de sprijinire, în sensul art. 7 din lege, a grupului de crimă organizată constituit de inculpatul B.V..

Drept urmare, critica inculpatului în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.

Subliniind rolul redus jucat de inculpatul G.Ş. în comiterea infracţiunii, acesta fiind condamnat definitiv doar pentru o singură infracţiune scop, gR.l de pericol social concret al acesteia, faptul că inculpatul era fără antecedente penale, dar şi faptul că de la data comiterii faptelor a trecut o perioadă mare de timp, (7 ani), Curtea apreciază că în raport de pedeapsa rezultantă aplicată în faza

procesuală anterioară când au fost judecată infracţiuN.scop (de 4 ani închisoare) aplicarea unei pedepse cu 1 an închisoare mai mare în prezenta cauză care nu aduce elemente suplimentare probatorii deosebite, care să justifice a abordare şi mai drastică a regimului sancţI.ator faţă de ceea ce deja s-a stabilit anterior, nu se justifică.

Astfel, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (2) Cod penal constând în contribuţia sa redusă în activitatea grupului infracţI.al organizat, că după ce P.ii au descoperit faptele şi declanşat urmărirea penală acesta nu s-a mai implicat în activităţi ilicite, văzând şi conduita sa bună anterioară comiterii faptelor, Curtea va reduce pedeapsa de la 5 ani închisoare, la 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie.



IV. 18. G.E.Tribunalul a dispus, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003

condamnarea inculpatului G.E., la pedeapsa de 5 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in condiţiile art 66 C.p.Prin apelul declarat, inculpatul G.E. critică hotărârea pronunţată de

instanţa de fond în primul rând pentru aceea că nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia, respectiv nu prevede ce fapte a săvârşit inculpatul ori prin ce activităţi a sprijinit grupul infracţI.al, nefiind descrisă in mod clar situaţia de fapt. În al doilea rând, sentinţa este criticată şi pentru greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului pe care acesta o consideră a fi mult prea aspră în raport de toate circumstanţele reale şi personale - necunoscut cu antecedente penale, cu bune referiţe pentru perioada executată în Penitenciarul ........, având un loc de muncă dar şi un copil minor în întreţinere, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privarea sa de libertate, în condiţiile art.81, 861 ori 866 Cod penal.

Apelul declarat de inculpatul G.E. este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, însă numai în limitele ce se vor arăta, în considerarea următoarelor argumente:

Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că inculpatul a aderat la gruparea infracţI.ală constituită de inculpata S.A., în legătură cu fapte de proxenetism din discoteca H..

Apartenenţa lui la grupul A. C., care acţI.a în H., sub forma aderării şi sprijinirii grupului acesteia a fost reliefată de probatoriul preponderent testimonial, respectiv: martorii O.L., P.L., N.P. S., I.F.A., P.C. E., C.Ş., S.M., D.N.N.precum şi inculpatii I.D. si I.A..

Tot astfel, instanţa de fond a dat şi în drept o justă încadrare juridică faptelor a cărei comitere a fost dovedită aşa cum s-a expus anterior, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003.

Drept urmare, critica inculpatului în sensul că în mod greşit a fost condamnat pentru infracţiuN.de crimă organizată nu este primită de Curte, soluţia de condamnare dispusă de instanţa de fond fiind una justă, în acord cu probele administrate în cauză.

Curtea apreciază că în raport de contribuţia redusă a inculpatului la comiterea faptei de crimă organizată, de legăturile sale cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, de vârsta sa, de faptul că este fără antecedente penale – apreciază că pedeapsa aplicată acestuia nu a fost corect individualizată.

Astfel, va reţine circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a Cod penal constând în conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunii, şi în raport şi de celelalte elemente circumstanţiale, atât reale cât şi personale, Curtea va reduce pedeapsa de la 5 ani închisoare, la 4 ani închisoare.

Legat de individualizarea executării pedepsei, instanţa de apel apreciază, ţinând seama de persO. inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, atât înainte de săvârşirea infracţiunii cât şi după săvârşirea acesteia a avut un comportament normal în societate şi o conduită bună, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai săvârşi infracţiuni, astfel că va dispune suspendarea pedepsei sub supraveghere, în condiţiile art. 86 1 şi urm. Cod penal.


În consecinţă, în baza art. 86/1 cod penal va suspenda executarea pedepsei aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 86/3 cod penal va stabili ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 cod penal va atrage inculpatului atenţia asupra dispoziţiilor art. 86/4 cod penal.

Pentru aceleaşi argumente, va reduce şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani şi va aplica art. 71 alin. 5 cod penal.

IV. 19. B.G.I.T.Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului B.G.I. la pedeapsa de 5 ani închisoare . S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, in conditiile art 66 C.pÎn baza art.211 alin.1, 2 lit.b si alin 21 lit.a si c C.p., a fost

condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 7 ani.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.În baza art 189 alin 1,2,5 C.p., a fost condamnat acelaşi inculpat la

pedeapsa de 7 ani închisoare.Aplica disp.art 71, 64 lit.a si b C.p. În baza art 33 lit.a, art.34 lit.b şi art 35 C.p., au fost contopite


S-a făcut aplicarea disp. art 71, 64 lit.a si b C.p.Inculpatul B.I. G.critică soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi

netemeinicie (filele 58-61 vol.II ds.apel), aspectele vizate fiind următoarele:1. greşita încadrare juridică dată faptelor reţinute în sarcina sa, respectiv săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 189 alin.1,2, 5 Cod penal şi tâlhărie prev.de art.211 alin.1,2 lit.b şi alin.21 lit.a şi c Cod penal, în opinia inculpatului, încadrarea corectă fiind cea prev.de art.189 alin.2 Cod penal.2. nelegalitatea hotărârii constând în aceea că nu a soluţI.at fondul cauzei, respectiv în considerente instanţa reţine două fapte iar în dispozitiv este condamnat pentru una singură,3. nelegala sa condamnare pe baza reţinerii unei situaţii de fapt care nu rezultă din probele administrate.

În dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că acuzarea se bazează în principal pe declaraţiile martorei C.I. – persoană interesată in

menţinerea calităţii de martor în acest proces penal; declaraţiile coinculpaţilor D.S. şi G.C. care neagă participarea lor la faptă dar care nu se coroborează cu alte mijloace de probă.

Deoarece participarea sa este neprobată, inculpatul solicită achitarea conform art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.c Cod pr.penală.4. cuantumul pedepsei aplicate de prima instanţă. Apelantul inculpat solicită redozarea pedepsei in sensul reducerii cuantumului acesteia pe care o apreciază ca fiind prea mare in raport de faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.

Apelul declarat de inculpatul B.G.I. este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea argumentelor ce se vor arăta:

Curtea constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că, alături de alte persoane, a participat la săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi tâlhărie comise asupra părţii vătămate P.S., acţiune ce a fost coordonata de inculpatul B.V., aşa cum s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală şi când au fost judecaţi cei mai mulţi dintre participanţii la comiterea infracţiunii, mai puţin inculpaţii B.G.I. şi G.F..

Curtea va A.L.doar aspectele probatorii vizându-l pe inculpatul B.G.I. faţă de împrejurarea că vinovăţia celorlalţi participanţi a fost stabilită prin hotărâre este definitivă.

Astfel, inculpatul neagă participarea sa la săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi tâlhărie comise asupra părţii vătămate P.S., considerând condamnarea sa nelegală, făcută pe baza reţinerii unei situaţii de fapt care nu rezultă din probele administrate, în condiţiile în care acuzarea se bazează în principal pe declaraţiile martorei C.I. – persoană interesată in menţinerea calităţii de martor în acest proces penal. Astfel, deoarece participarea sa este neprobată, inculpatul a solicitat achitarea, conform art.11 pct.2 lit.a rap la art.10 lit.c Cod pr. penală.

Curtea constată, în dezacord cu susţinerile apărării, că participarea inculpatului B.G.I. la comiterea infracţiunilor de lipsire de libertate şi tâlhărie comise asupra părţii vătămate P.S. este confirmată nu doar de declaraţiile martorei C.I. (participantă la comiterea infracţiunilor), dar şi de cele ale inculpaţilor D.S., G.C. precum şi de recunoaşterea după planşe foto, potrivit proceselor-verbale de prezentare pentru vizualizarea acestora.

Astfel, din materialul probator administrat în cauza rezultă că şi inculpatul G.F. şi inculpatul B.G.I.T. au făcut parte din echipa care a savârsit aceasta infractiune, fiind prezenţi atât în locuinta unde se afla

partea vătămată, cât şi în imobilul inculpatului D.S., unde au fost împartite bunurile sustrase partii vatamate.

Relevantă sunt declaraţia inculpatului D.S.care, la data de 15.09.2006, a învederat următoarele: „Pe drum, de la B. (n.n. inculpatul G.F.) am aflat că, de fapt, împreună cu S., I.B.V. şi cu C.E.I. stabiliseră să-l deposedăm de o sumă mare de bani pe cetăţeanul israelian P.S., concubinul lui C.E.I. care în aceea noapte se afla la domiciliul acesteia.” Rezultă că inculpatul B.G.I. a ştiut încă de la început de planul de actiune, rolul său fiind acela de a-i conduce pe ceilalţi inculpati la domiciliul numitei C.E.I. unde erau aşteptaţi de aceasta.

Acest aspect a mai fost cuprins în declaratia inculpatului D.S.care detaliază: „Deoarece nu ştiam unde stă C.E.ne-am întâlnit cu “I.B.V.” în zona ………..pentru a ne conduce la adresa acesteia, constatând că şi I. cunoştea planul de acţiune. Până a ajunge în zona ……….. am discutat telefonic cu C.E., B.V. şi “I.B.V.” (n.n. inc. B.G.I.T.) detalii ale faptei ce urma să o săvârşim”.

Potrivit declaraţiilor amintite, brigada lui „F.”, compusă din inculpatul B.G.I. şi inc. G.F. împreună cu inc. D.S., s-au prezentat la uşa imobilului situat în ……….. dându-se drept poliţişti, trezind-o pe partea vătămată, pretinzându-i sub acest pretext să meargă cu ei la Poliţia Capitalei pentru cercetări, pentru un presupus trafic de droguri. După ce au reuşit să-l scoată din bloc pe P.S., inculpatii B.G.I.T.şi R.B. l-au urcat într-un autoturism marca ……., la volanul căruia se afla inc. G.F. şi l-au transportat pA. în zona ………., în fata restaurantului ,,L.M.” unde l-au abandonat. In acest sens a fost şi declaraţia martorei C.I. care susţine aspectele declarate de alţi participanţi la faptă.

La scurt timp inculpatul B.G.I. împreuna cu persoanele care transportaseră pe partea vătămată s-au deplasat la un imobil situat în str. ............, Bucureşti – sectorul 5, aparţinând inculpatului D.S.(locul stabilit pentru împărţirea bunurilor), unde au fost impartite bunurile sustrase.

Aceste aspecte au fost susţinute atât de martora C.I., cât şi de inculpatul D.S., în declaraţiile lor.

Cu privire la aspectele prezentate inculpatul G.C. a declarat următoarele: ,,Precizez că S. mi-a spus despre faptul că I.are un ,,fraier” care are 200.000 de dolari şi o să-l faca în seara asta. B.V. zis S. C. mi-a spus că a trimis în seara asta o brigada formata din: B., I. (n.n.B.G.I.T.), “F.”, iar pe mine nu m-a trimis deoarece m-a vazut că sunt cu sotia la masa.” Inculpatul G.C. a mai declarat că în momentul în care a ajuns la imobilul din ............ împreună cu B.V. a constatat că la faţa locului, printre alte persoane, se mai aflau şi inculpaţii G.F. şi B.G.I. care au participat şi ei la impartirea bunurilor sustrase partii vatamate, însă nu mai poate preciza ce suma de bani sau ce bunuri le-au revenit acestora.

Potrivit aceloraşi declaraţii, după ce inculpaţii G.F. şi R.B. l-au scos pe P.S. din locuinţa martorei C.E.I., inculpatul D.S.l-a trimis pe inculpatul B.G.I.T.după aceştia cu cheile de la apartamentul părţii vătămate, actele de identitate ale acestuia precum şi unul din telefoanele mobile aparţinând lui P.S. cu nr.de apel ………….. şi pe care acesta îl folosise în cursul zilei pentru a o apela pe martora C.E.I..

Fiindu-i prezentate planşe cu fotografiile mai multor persoane cu fizI.omii asemănătoare cu cele ale persoanelor suspecte că ar fi participat la tâlhărirea acestuia, partea vătămată a recunoscut pe inculpaţii D.S. şi G.F., iar martora C.I. şi inculpatul G.C., l-au indicat pe inculpatul B.G.I.T. ca fiind unul dintre participanţii la faptă, respectiv acel „I.”. La solicitarea inculpatului au fost audiaţi 3 martori pe situaţia de fapt, în persO. numitelor M.S.I., V.F.şi P.M., ale căror depoziţii au fost apreciate, pe drept temei, nesincere faţă de redarea de către acestea cu precizie a unor elemente, în ciuda faptului că trecuse un interval mare de timp de la eveniment, coroborat cu datele ce au rezultat din detectarea comportamentului lor cu testul poligraf.

Drept urmare, Curtea apreciază că şi inculpatul B.G.I. a participat la săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi tâlhărie comise asupra părţii vătămate P.S., astfel că instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt dar şi încadrarea juridică dată faptelor.

Cât priveşte infracţiuN.de crimă organizată, activitatea de aderare (la) şi sprijin a grupului infracţI.al constituit în jurul inculpatului B.V. a fost susţinută prin declaraţiile martorilor C.E.I., A.V., C.V., A.A., T.I., S.Z., O.L., S.M.şi ale inculpaţilor G.C., D.S., R.L..

Inculpatul a invocat greşita încadrare juridică dată faptelor reţinute în sarcina sa, respectiv săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 189 alin.1,2, 5 Cod penal şi tâlhărie prev.de art.211 alin.1,2 lit.b şi alin.21 lit.a şi c Cod penal, încadrarea corectă fiind cea prev. de art.189 alin.2 Cod penal.

Critica nu este fondată. Aşa cum s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat, prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală rămasă definitivă, faptele celor care au participat la săvârşirea infracţiunilor de lipsire de libertate şi deposedarea prin violenţă şi ameninţare de bunuri pe partea vătămată P.S., întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art.211 alin.1, 2 lit.b si alin 21 lit.a si c C., respectiv art 189 alin 1,2, C.p.

Este adevărat că prin controlul judiciar exercitat asupra sentinţei penale nr. 966/18 iulie 2005 (decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J.) a fost suprimat alineatul 5 al art. 189 cod penal reţinându-se că fapta nu s-a comis într-un grup infracţI.al organizat, numai că, în opinia Curţii, la acel

moment instanţa nu fusese sesizată să A.lizeze, în contextul tuturor faptelor incriminate ca elemente materiale ale infracţiunii de crimă organizată, A.liză pe care în procesul anterior nici nu o putea face.

Date fiind limitele sesizării actuale şi probatoriul prezentat de acuzare, este pe deplin justificată reţinerea art. 189 alin 1,2,5 Cod penal.

Nu este susţinută nici critica nelegalităţii hotărârii constând în aceea că nu a soluţI.at fondul cauzei, pentru că în considerente instanţa ar reţine două fapte iar în dispozitiv este condamnat pentru una singură. Dispozitivul hotărârii se referă, în realitate, la 3 infracţiuni, aşa cum au fost A.lizate şi în cuprinsul hotărârii apelate.

Critica vizând modul de individualizare a pedepsei aplicate este apreciată de instanţă întemeiată, astfel că apelul inculpatului va fi admis.

Curtea va pune în balanţă contribuţia efectivă a inculpatului la comiterea faptelor, gR.l de pericol social ridicat al acestora, atitudiN.procesuală a inculpatului dar şi legăturile sale izolate cu grupul infracţI.al organizat (doar în privinţa părţii vătămate P.S. fiind probate efectiv), perioada de timp scursă de la comiterea acestora, de vârsta sa, de faptul că este fără antecedente penale – astfel apreciază că pedepsele aplicate acestuia nu au fost corect individualizate.

Va reţine circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a Cod penal constând în conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunii, şi în raport şi de celelalte elemente circumstanţiale, atât reale cât şi personale, Curtea va reduce pedepsele după cum urmează:

- pentru infracţiunea prev. de art.211 alin 1, 2 lit. b şi alin 2/1 lit. a si c Cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal;

- pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art.189 alin 1, 2, 5 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal;

iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare cu executare în regim de detenţie.


IV. 20. B.R.C.Tribunalul a dispus, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului B.R.C. la pedeapsa de 5 ani inchisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.pIn baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor


Inculpatul B.R.C. a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita interpretare a legii şi a probelor administrate solicitând achitarea sa deoarece faptele imputate nu au fost probate, iar în cazul în care vor fi valorificate probele aşa cum au fost expuse de P.i să se reţină contribuţia sa redusă şi să fie dispusă o pedeapsă cu suspendare.

Apelul declarat de inculpatul B.R.C. este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, însă numai în limitele ce se vor arăta, în considerarea următoarelor argumente:

Instanţa de apel reţine, în esenţă, că, în fapt, inculpatul a fost un alt membru al grupării A.S.. În perioada 2002 – 2004, acţI.ând în baza aceleaşi rezoluţii infracţI.ale (împreună cu M..) a derulat activităţi de proxenetism în cadrul discotecii H.. În acest sens, a înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe tinere, le-au asigurat protecţia, le-au transportat la discotecă ori la clienţii racolaţi de acestea şi au tras totodată foloase materiale de pe urma acestor activităţi, obţinând de la prostituatele pe care le controlau o parte din banii proveniţi din întreţinerea de raporturi sexuale.

De asemenea, a acţI.at la ordinul ,,A. C.”, având misiuN.de a impune plata taxelor de protecţie celorlalţi proxeneţi care aduceau prostituate în discoteca H., adesea folosind violenţa. Pentru a-şi reaL.obiectivul, folosea ca mod de O.re sechestrarea prostituatelor ce aparţineau unor proxeneţi independenţi, care nu înţelegeau că aveau obligaţia de a achita periodic diverse sume de bani cu titlu de taxe de protecţie ,,A. C.”.

În acest sens s-a retinuat rolul pe care cei doi inculpaţi l-au avut în lipsirea de libertate în mod ileG.a martorelor U.N., C.V. şi C.A., oriG.re din Republica Moldova. Acestea se aflau pe teritoriul ţării noastre din perioada anilor 2000 - 2002, locuiau într-un apartament închiriat de numitul M.P., situat pe strada ........şi practicau prostituţia sub protecţia şi coordonarea acestuia – trimis în judecată prin rechizitoriul 367/D/P/2004. În condiţiile în care părţile vătămate frecventau discoteca H. de unde îşi racolau clienţii, acestea au intrat în atenţia grupării de proxeneţi condusă de S.A. zisă „A.C.”, întrucât proxenetul acestora, M.P., refuza să se supună regulilor instituite în discotecă şi să achite taxa de protecţie care fusese impusă. In L. iunie 2003, numita S.A. a pus la cale o metodă prin care proxenetului M.P.să-i fie atrasă atenţia cu privire la taxele de protecţie care-i erau solicitate. Asfel, într-o dimineaţă, în jurul orelor 03.00 inculpaţii M.. zis „I.L.” şi B.R.C. împreună cu U.C., G.Ş.zis „Ş.S.L” (cunoscut cu numele de G.) şi „M.”, acţI.ând în baza rezoluţiei infracţI.ale care le-a fost insuflată de conducătoarea grupării din care făceau parte, S.A., au blocat în forţă cu diverse autovehicule, autoturismul taxi în care se aflau martorele U.N., C.A.şi C.V. care plecau de la discoteca H., mergând spre casă şi le-au răpit.


Curtea apreciază că fapta reţinută a fost dovedită cu declaraţiile date în cauză pe parcursul procesului de inculpaţii I.D., I.A., G.E., de martorii O.L., S.Z., N.P., P.C., C.V..


Curtea apreciază că în raport de contribuţia redusă a inculpatului la doar o singură faptă, de legăturile sale cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, de vârsta sa, de faptul că este fără antecedente penale – apreciază că pedeapsa aplicată acestuia nu a fost corect individualizată.

Astfel, va reţine circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a Cod penal constând în conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunii, şi în raport şi de celelalte elemente circumstanţiale, atât reale cât şi personale, Curtea va reduce pedeapsa de la 5 ani închisoare, la 3 ani închisoare.

Legat de individualizarea executării pedepsei, instanţa de apel apreciază, ţinând seama de persO. inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, atât înainte de săvârşirea infracţiunii cât şi după săvârşirea acesteia a avut un comportament normal în societate şi o conduită bună, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai săvârşi infracţiuni, astfel că va dispune suspendarea pedepsei sub supraveghere, în condiţiile art. 86 1 şi urm. Cod penal.


În consecinţă, în baza art. 86/1 cod penal va suspenda executarea pedepsei aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 86/3 cod penal va stabili ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.


Pentru aceleaşi argumente, va reduce şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani şi va aplica art. 71 alin. 5 cod penal.

IV. 21. C.A.C.Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003 cu

aplic.art. 99 si urm. C.p. condamnarea inculpatului C.A.C.la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este

concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......in pedepsele compO.nte, respectiv:

- 7 pedepse a cate 3 ani si 6 luni inchisoare fiecare pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p. cu aplic art 99 C.p. si art 33 lit.b C.p.

- o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art. 321 alin 1 si 2 C,.p ,cu aplic.art 99 C.p. si art 75 lit.a C.p,

- o pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 183 C.p. cu aplic art 99 C.p.In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b C.p. au fost contopite pedepsele,

inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani si 6 luni închisoare, sporita cu 6 luni, deci 4 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principală.


data de 01.05.2004 - 14.05.2004; 18.06.2004 – 13.12.2004; 13.12.2004 – 09.05.2005 si de la 07.03.2008 la zi.

Inculpatul C.A.C.a criticat soluţia primei instanţe pentru greşita apreciere a probelor şi a cerut redozarea pedepsei aplicate măcar prin reducerea sporului.

Apelul declarat de inculpatul C.A.C.este apreciat de Curte ca fiind întemeiat şi urmează a fi admis, iar inculpatul achitat în considerarea următoarelor argumente:

Inculpatul, minor la data săvârşirii faptelor, în vârstă de 15 ani, nu a comis acte specifice de crimă organizată, nici de sprijin, nici de aderare şi cu atât mai puţin de constituire.

Atât parchetul cât şi instanţa de fond au construit acuzarea, respectiv l-a condamnat pe inculpat pentru 2 incidente penale P.cute, unul la data de 25 februarie 2004 iar altul la un interval de cca 2 luni. În baza evenimentelor P.cute la aceste două date instanţa a apreciat că „a aderat la gruparea infractI.ala organizata condusa de inculpatul D.S.plasat in subordiN.inculpatilor B.”.

Curtea găseşte lipsită de suport probator această concluzie având în vedere următoarele:

Cel dintâi incident (din 25 februarie 2004) s-a derulat în cadrul unui restaurant (Restaurantul B.), când inculpatul C.A.C.a participat ca invitat la P.cerea la care îşi serba ziua de naştere un alt minor cu care era apropiat, băiatul inculpatului D.S.. La respectiva P.cere au participat aproximativ 25 de persoane, dintre care 11 erau minori.

În timpul P.cerii s-au iscat tensiuni care s-au amplificat, inculpatul Dudiţă şi apropiaţii săi, nemulţumiţi de prestaţia formatiei muzicale au adus injurii membrilor acesteia si patroanei restaurantului, respectiv numitei A.C., sechestrându-i in incinta loC.lui si obligându-i să îşi desfăşoare in continuare activitatea peste orele de program.

Pentru aceste fapte în care a fost implicat şi minorul de 15 ani C.A.C., au fost condamnaţi toţi participanţii, în privinţa inculpatului stabilindu-se o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunile prev. de art.189 alin.1, 2 C.pen., art. 321 alin. 1,2 cod penal.

Ulterior, la cca 2 luni şi fără nicio legătură cu vreunul dintre inculpaţii din prezenta cauză, inculpatul a mai fost implicat într-o infracţiune de loviri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 cod penal pe fondul unui conflict spontan, victima S.C. căreia i-a aplicat o lovitură cu pumnul în faţă, a căzut la pământ şi în urma impactului cu asfaltul a decedat.

Cum faptele P.cute la Restaurantul B. erau concurente cu cea din urmă, inculpatul a fost trimis în judecată prin acelaşi act de inculpare şi condamnat.

Prin urmare, această din urmă faptă nu are nicio legătură cauzală cu activităţile de crimă organizată săvârşite de membrii grupului infracţI.al, astfel că va fi exclusă de către Curte din examenul actelor materiale care ar putea constitui infracţiuN.prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Revenind la cel dintâi eveniment, Curtea reţine că probele pe care s-a fundamentat acuzarea şi condamnarea inculpatului C.A.C.pentru infracţiuN.de crimă organizată sunt aceleaşi care au susţinut infracţiunile prev. de art.189 alin.1, 2 C.pen., art. 321 alin. 1,2 cod penal, pentru care

inculpatul a fost condamnat. Toate depoziţiile martorilor configurează amploarea incidentului de la acea dată, evocă detalii cu privire la scenele de violenţă P.cute şi la L.jul folosit de apropiaţii lui D.S. (a se vedea declaraţiile martorului S.P., Frunză Eusebiu, S.M., S.M.).

Curtea constată că din perspectiva contribuţiei inculpatului C.A.C.incidentul P.cut la Restaurantul B. a fost unul izbucnit spontan, fără o chibzuire anterioară (de altfel, sărbătoreau ziua de naştere a unui minor), şi fără organizarea vreunui mod de a acţI.a. Faţă de natura evenimentului la care participau, era inevitaB. întâlnirea lor într-un „grup” însă de această dată şi potrivit rolului jucat de inculpat, reunirea persoanelor a fost temporară.

„Organizarea” presupune o un plan adecvat şi chibzuit, o coordonare şi o repartizare a sarcinilor.

„Grupul organizat” nu este o asociere spontană, temporară a unor persoane, ci presupune o structură determinată, cu ierarhie şi roluri clar stabilite între membrii grupului, o continuitate a acţiunilor membrilor săi potrivit unui plan.

În speţă, în cea ce îl priveşte pe inculpatul C.A.C.nu se regăseşte niciunul dintre aceste elemente, ceea ce face ca instanţa de apel să dispună achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera c Cod proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003, acestuia neputându-i-se reţine, pe bază de probe certe, că ar fi comis acte specifice de crimă organizată, nici de sprijin, nici de aderare şi cu atât mai puţin de constituire.

IV. 22. V.A.Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003

condamnarea inculpatei V.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatei exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.Apelul inculpatei V.A. vizează pedeapsa aplicată pe care o

consideră ca fiind prea mare, apreciind că, în realitate, este o victimă întrucât nu a săvârşit acte în vedere constituirii grupului infracţI.al organizat şi nici nu a determinat pregătirea constituirii respectivului grup ci se poate aprecia că aderarea sa la acest grup a avut loc în mod accidental, nefiind de ignorat nici vârsta sa – de circa 20 ani la momentul când a cunoscut unele dintre persoanele aparţinând grupului. Mai arată apelanta că in raport de gR.l său de participare pedeapsa este exagerată, acesta făcând trimitere la pedeapsa ce i-a fost aplicată pentru infracţiuN.scop.

Cu ocazia dezbaterilor s-a susţinut autoritatea de lucru judecat, şi contrar motivelor formulate în scurs, a cerut achitarea în baza art. 10 litera a Cod proc. pen.

Curtea apreciază că apelul declarat de inculpata V.A. este întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor argumente:

Se reţine, în primul rând, că fapta reţinută în sarcina sa a fost pe deplin dovedită, astfel că în mod corect s-a constatat că sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală.

Inculpata s-a integrat în gruparea infracţI.ala a fraţilor B.V. şi S.A. prin sprijinul pe care l-a acordat in activitatea de proxenetism desfasurata la Discoteca H.si ulterior in Elvetia. Inculpata era, asa cum au sustinut martorii cu identitate protejata N.P. S. si G.D., „concubina lui U. si totodata prostituata’’.

Din interceptarile convorbirilor telefonice purtate intre inculpata V.A. si inculpatii U.C.si S.A. la data de 15.10.2004, a rezultat implicarea infractI.ala a acesteia in activitatile de crima organizata desfasurată de membrii gruparii infarctI.ale din subordiN.inculpatilor B.V., S.A. precum si relatia apropiata pe care aceasta inculpată o avea cu unii din membrii grupului (inculpatii U. C.).

Astfel, din probatoriul administrat pe parcursul urmăririi penale, a rezultat ca inculpata V.A. le-a indemnat pe martorele B.N.S., P.A.zisa I., T. V.si pe celelalte prostituate ale gruparii A.i C. sa practice prostitutia in discoteca H.si le-a inlesnit aceasta activitate ocupandu-se alaturi de inculpatul U.C.de colectarea sumelor de bani de la prostituate.

Contributia sa infractI.ala a fost si pe linia proxenetismului desfasurat in Elvetia, relevantă fiind in acest sens declaratiile martorului S.Z. si ale inculpatului I.D..

Din actele aflate la dosarul de urmarire penala s-a reţinut ca banii obtinuti de prostituate in Elvetia erau trimisi in Romania de catre un anume „F.C.”, identitate fictiva sub care fetele trimiteau bani pe numele inculpatelor S.S. sau V.A., in cazul in care banii nu erau adusi personal de catre inculpatul S.C. zis G..

Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea va reevalua, însă, pedeapsa aplicată acesteia pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Punând în balanţă scopul pedepsei aşa cum este reglementat de art. 52 din Codul penal şi ţinând seama de rolul redus jucat de aceasta în comiterea faptei, gR.l de pericol social concret al acestei, faptul că inculpata era fără antecedente penale, ţinând seama şi de vârsta acesteia şi perspectivele de reintegrare socială, Curtea apreciază că stabilirea unei pedepse de 5 ani închisoare nu se justifică.

Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 5 ani închisoare, la 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie, reţinând circumstanţa atenuantă a art. 74 alin. (1) litera a Cod penal constând în conduita sa bună anterior săvârşirii infracţiunii.

Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatei este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.

O pedeapsă mai severă poate fi ineficientă şi poate conduce la obţinerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de reintegrare ale persoanei condamnate.

Criticile formulate de către apărare vizând excepţia autorităţii de lucru judecat sunt neîntemeiate, problematica fiind A.lizată în cadrul pct. III astfel că nu va mai fi R.ată.

IV. 23. D.S.Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 cu aplic.art.9 alin.2 din

Legea 39/2003 condamnarea inculpatului D.S.la pedeapsa de 7 ani inchisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe pe timp de 5 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat că fapta dedusă judecătii in prezenta cauza este in


A fost descontopită pedeapsa rezultanta in pedepsele compO.nte si sporul de un an inchisoare, dupa cum urmeaza :

- o pedeapsa de 11 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art.211 alin.1 , alin.2 lit.b si alin.,2/1 lita si c C.p. (parte vatamata P.S. );

- o pedeapsa de 9 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 (parte vatamata P.S.);

- o pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 194 alin.1 C.p. cu aplic.art 75 lit.a C.p.(parte vatamata D.I.A.);

- o pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art.189 alin.1 si 2 C.p. cu aplic.art 75 lit.a C.p. (parte vatamata D.I.A.);

- 7 pedepse a câte 8 ani inchisoare fiecare, aplicate pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 alin 1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.c C.p. si art 33 lit.b C.p.

- o pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev de art 321 alin 1 si 2 C.p., cu aplic art 75 lit.a si c C.p.;In baza art 33 lit.a , 34 lit.b C.p si art 35 C.p. au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 11 ani inchisoare plus sporul de 1 an inchisoare stabilit prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......deci, în final, inculpatului dându-i-se spre executare ca pedeapsa principala rezultanta pedeapsa de 12 ani închisoare, alături de care s-a dispus a se executa si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art.64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.

Inculpatul D.S. (fila 127 vol.I, ds. apel) critică soluţia instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie solicitând admiterea căii de atac, desfiinţarea sentinţei atacate şi in fond reindividualizarea pedepsei prin acordarea efectelor cuvenite aplicării prevederilor art.9 lit. a şi b din Legea nr.39/2003 şi a disp.art.19 din Legea nr.682/2002.

Cu ocazia dezbaterilor, a susţinut excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de ceilalţi inculpaţi, invocând jurisprudenţa CEDO, (cauza Samoilă, CI.ca împotriva României), obligativitatea respectării dreptului la un proces echitabil, subliniind că despărţirea acuzaţiilor în forma făcută de P. este inacceptaB..

A mai solicitat încetarea procesului penal în baza art. 10 litera i Cod proc. pen. deoarece există o cauză de nepedepsire (art. 9 litera a din Legea nr. 39/2003), declaraţiile inculpatului stând la baza identificării şi tragerii la răspundere penală a altor persoane.

Curtea apreciază că apelul declarat de inculpatul D.S. este întemeiat şi urmează a fi admis însă numai în privinţa individualizării pedepsei şi în cea ce priveşte măsura confiscării, în considerarea următoarelor argumente:

Se reţine, în primul rând, că inculpatul nu contestă comiterea faptei imputate, de altfel el a recunoscut şi chiar a beneficiat de dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, iar Curtea apreciază că fapta reţinută în sarcina sa a fost pe deplin dovedită, astfel că în mod corect s-a constatat că sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală.

Curtea va reevalua, însă, pedeapsa aplicată acestuia pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Punând în balanţă scopul pedepsei aşa cum este reglementat de art. 52 din Codul penal şi ţinând seama de rolul jucat de aceasta în comiterea faptelor, gR.l de pericol social concret al acestei, ţinând seama şi de importanţa atitudinii sale procesuale care prin colaborarea cu organele de urmărire penală a facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a mai multor persoane, astfel Curtea apreciază că

tribunalul nu a dat suficientă semnificaţie dispoziţiilor art. 9 alin. 2 din lege, pedeapsa de 7 ani închisoare stabilită nefiind just individualizată.

Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 6 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie, iar ca efect al contopirii va executa pedeapsa de 12 ani închisoare.


Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal a confiscat, de la inculpatul D.S. imobilul situat ……………, numai în cota de 50%, acesta fiind in indiviziune cu S.L., dobândit in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2309/30.06.2003; a imobilului situat în ……… dobândit in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1153/28.08.2003, precum si suma de 40 euro.

Curtea îşi menţine consideraţiile făcute pe aceeaşi problemă de drept în cazul inculpaţilor B.I. şi B.V., U.C., S.S. şi conchide că atâta vreme cât nu s-a dovedit că imobilul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina inculpatului, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani dobândită de inculpat din activităţile respective, în cauză neexistând nicio evaluare a unui eventual beneficiu material obţinut de acesta, măsura confiscării nu poate fi menţinută, fiind nelegală.


Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării dispuse pentru respectivul imobilele menţI.ate şi pentru suma de bani urmând să ridice şi măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT.

Criticile formulate de către apărare vizând excepţia autorităţii de lucru judecat sunt neîntemeiate, problematica fiind A.lizată în cadrul pct. III astfel că nu va mai fi R.ată.

Susţinerea că există o cauză de nepedepsire (art. 9 litera a din Legea nr. 39/2003) deoarece declaraţiile inculpatului au stat la baza identificării şi tragerii la răspundere penală a altor persoane, astfel că s-ar impune soluţia de încetare a procesului penal în baza art. 10 litera i Cod proc. pen. este nefondată.

Inculpatul D.S. nu se află în situaţia prev. de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 deoarece nu a denunţat autorităţilor grupul infracţI.al organizat mai înainte de a fi fost descoperit, ci în aceea reglementată la

alin. (2) de a fi denunţat şi facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a mai multor membri ai unui grup infracţI.al organizat, atitudine procesuală pentru care a beneficiat de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

IV. 24. S.S.Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin.1-3 din Legea 39/2003

condamnarea inculpatului S.S. la pedeapsa de 7 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp. art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 3 ani, in conditiile art 66 C.p.S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in

concurs real cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ. la pedeapsa inchisorii de 6 ani.

A fost descontopită pedeapsa rezultanta de 6 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.966/2005 a Tribunalului .......în pedepsele compO.nte, pe care le repune in individualitatea lor ,dupa cum urmeaza :

- 2 pedepse a cate 3 ani inchisoare fiecare pentru savarsirea a doua infractiuni prev de art 194 alin. 1 C.p., cu aplic.art 75 lit.a C.p.;

- pedeapsa de 5 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea unei infractiuni prev de art 321 alin 1 si 2 C.p. cu aplic.art. 75 lit.a C.p.;

- sporul de un an inchisoare.In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite

pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare ca pedeapsă rezultantă principală si pedepsele complementare ale interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 3 ani.


zi. Inculpatul S.S., prin calea de atac promovată solicită, de

asemenea, reducerea cuantumului pedepsei aplicate. În susţinerea cererii inculpatul arată că prin raportare la circumstanţele care caracterizează favorabil persO. sa – tânăr, cu posibilităţi de reintegrare, care a înţeles pe deplin consecinţele faptelor sale şi care a avut o contribuţie redusă la comiterea lor, prin raportare la alţi inculpaţi, se poate aprecia că scopul pedepsei poate fi atins şi in condiţiile diminuării cuantumului pedepsei către minimul special.

Curtea apreciază că şi apelul declarat de inculpatul S.S. este întemeiat şi urmează a fi admis, în considerarea următoarelor argumente:

Se reţine, în primul rând, că inculpatul nu contestă comiterea faptei imputate, iar Curtea apreciază că fapta reţinută în sarcina sa a fost pe deplin dovedită, astfel că în mod corect s-a constatat că sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală.

Curtea va reevalua, însă, pedeapsa aplicată acesteia pentru infracţiuN.de crimă organizată, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Reţine, în primul, rând că instanţa de fond i-a aplicat inculpatului pedeapsa maximă pe care o putea da în limitele prevăzute de lege, ceea ce nu a considerat necesar în niciun alt caz.

Aşa cum rezultă din cele ce preced, infracţiuni scop dovedite pentru care inculpatul a fost găsit vinovat şi condamnat definitiv sunt:

- cea de ultR. de art.321 C. pen. pedepsită cu închisoare cuprinsă între 2 şi 7 ani;

- de şantaj, prevart.194 alin.1 C. pen. pedepsită cu închisoare cuprinsă între 6 luni şi 5 ani.

Este adevărat că potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 iniţierea sau constituirea unui grup infracţI.al organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani numai că alin. (2) al aceluiaşi text de lege stabileşte că „ pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiuN.prevăzută de lege pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţI.al organizat”.

Cum pedeapsa pentru infracţiuN.cea mai gravă care intră în scopul grupului este închisoare de 7 ani, se constată că tribunalul l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare , A.că limita maximă prevăzută de lege.

O atare pedeapsă nu se justifică nici din perspectiva contribuţiei pe care acesta a avut-o în cadrul grupului (izolată, potrivit probelor administrate în cauză), nici a gR.lui de pericol social concret al acesteia şi nici în raport de datele care caracterizează persO. inculpatului.

Astfel, Curtea va reduce pedeapsa de la 7 ani închisoare, la 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie.

Curtea apreciază că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatei este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.


Astfel, în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal a confiscat, de la inculpatul S.S. a 320 mO.de din metal galben, inscriptI.ate pe fata cu „50 PESOS , 37,5 gr.ORO PURO , 1821-1947” ,

iar pe verso inscriptI.ate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr 257, lot „R..V.”.

Curtea îşi menţine argumentele exprimate anterior făcute pe aceeaşi problemă de drept în cazul inculpaţilor B.I. şi B.V., U.C., S.S. şi conchide că atâta vreme cât nu s-a dovedit că bunurile confiscate au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunilor scop sau folosite la săvârşirea lor, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina inculpatului, măsura confiscării nu poate fi menţinută, fiind nelegală.


Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării dispuse pentru respectivele bunuri menţI.ate urmând să ridice şi măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT.

IV. 25. S.A.Una dintre criticile aduse hotărârii primei instanţe de inculpata S.A.,

prin apărătorul său ales, este aceea că Tribunalul nu a stabilit modalitatea în care a fost săvârşită infracţiuN.prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, ci doar a reţinut, în mod sumar, că în perioada 2002-2004 inculpaţii au constituit, iniţiat şi sprijinit sub orice formă un grup infracţI.al organizat, deşi trebuia să se indice care dintre laturile obiective ale acestei infracţiuni sunt săvârşite de către fiecare inculpat în parte.

Totodată, inculpata a precizat că instanţa de fond nu a reuşit să arate, în concret, care dintre infracţiunile săvârşite de către inculpaţi au reprezentat ori s-au circumscris scopului grupului infracţI.al organizat ci, mai mult, s-a apreciat, în mod eronat, că în scopul grupului infracţI.al organizat a intrat săvârşirea de către o parte din inculpaţi a infracţiunii prev. de art.189 alin.1,2 Cod penal.

In primul rând, instanţa de apel ţine să menţiO.ze că se delimitează total de maniera în care instanţa de fond a motivat hotărârea, însă nu poate să nu constate că, într-adevăr, în cauză s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că inculpata S.A. a săvârşit cu vinovăţie următoarele infracţiuni: trafic de persoane in forma agravata prev. de art. 13 alin.1,2,3,4 din Legea 678/2001 cu aplic art.41 alin.2 Cod penal si art. 37 lit.a Cod penal; proxenetism prev. de art. 329 alin 1 Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal si art. 37 lit.a Cod penal; trei infracţiuni de instigare la lipsire de libertate in mod ileG.prev. de art. 25 rap. la art.189 alin.1 si 2 Cod penal, cu aplic art. 37 lit. a Cod penal si art. 33 lit.b Cod penal.

Astfel, s-a reţinut în esenţă că inculpata S.A., in L. iunie a anului 2003, a participat ca instigator la lipsirea de libertate a martorelor U.N., C.V. si C.A., care au fost luate de la Discoteca H.si transportate la un imobil aparţinând inculpatului B.V., unde, în schimbul eliberării lor, s-au purtat negocieri cu proxenetul acestora - numitul M.P.zis T., stabilindu-se ca inculpatul B.V. sa suma de 300 euro precum si pe una dintre fete care sa se prostitueze in folosul „C.C.” in perioada următoare.

Prin aceeaşi hotărâre s-a mai constatat ca în perioada 2001-2004 inculpata S.A., acţI.ând in baza aceleiaşi rezoluţii infracţI.ale, a înlesnit si a tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către mai multe persoane de sex feminin majore, printre care E., V., C., A., F., V..

De asemenea, în ceea ce o priveşte pe inculpata S.A. s-a dovedit , cu autoritate de lucru judecat, ca in baza unei rezoluţii infracţI.ale unice, în perioada anilor 2001-2004, împreuna cu inculpatul U. C., le-a traficat, prin ameninţări si violenţe, pe minorele D.A.G., B.N.S.si J.M., prima dintre acestea având vârsta de 14 ani, în scopul exploatării lor prin prostituţie.

Prin urmare, s-a stabilit în mod definitiv participarea cu vinovăţie a inculpatei S.A. la săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii in dosarul nr.28733/3/2005 in care s-a pronunţat sentinţa penala nr.966 din 18.07.2005 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I-a Penală si prin care inculpata a fost condamnata la pedeapsa rezultantă a închisorii de 12 ani si la pedeapsa complementara a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art 64 lit. a si b Cod penal pe timp de 5 ani in condiţiile art. 66 Cod penal. Totodată, s-a reţinut în sarcina inculpatei starea de recidiva postcondamnatorie prev de art.37 lit.a Cod penal, avându-se in vedere faptul ca pedeapsa de 2 ani închisoare ce îi fusese aplicata inculpatei S.A. prin sentinţa penală nr.3521/28.10.1999 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, rămasă definitiva prin decizia penala nr. 1524 din 27.09.2000 a Curtii de Apel Bucureşti, nu era executata sau considerata ca executata la momentul săvârşirii faptelor deduse judecăţii in prezenta cauza (aspect reţinut si prin sentinţa penala nr.966/18.07.2005 a Tribunalului Bucureşti) si s-a avut în vedere faptul ca pedeapsa a fost graţiată condiţI.at in baza Legii nr.137/1997 iar, ca urmare a săvârşirii de noi infracţiuni în cadrul termenului de încercare stabilit prin lege, beneficiul graţierii condiţI.ate a fost revocat de către instanţa ce a soluţI.at dosarul nr.28733/3/2005, in care s-a pronunţat sentinţa 966/2005 prin care inculpata a fost definitiv condamnată la pedeapsa de 12 ani închisoare.

Privitor la modalitatea în care inculpata S.A. a comis fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că aceasta a constituit împreună cu inculpaţii B.I. şi B.V. un grup infracţI.al organizat la care au aderat ori l-au sprijinit, pe diverse paliere,

coinculpaţii S.C., U.C., P.A., D.A., I.D., G.E., M.., B. Ş., V.A., în scopul săvârşirii infracţiunilor de proxenetism, lipsire de libertate, trafic de persoane.

Curtea nu poate primi critica adusă de inculpata S.A. in sensul că infracţiuN.de lipsire de libertate in mod ileG.nu intră in categoria noţiunii de „infracţiune gravă” reglementată de art.2 din Legea nr.39/2003, în condiţiile în care aceasta este expres prevăzută la lit.b pct.2 al acestui text de lege.

Este adevărat că în apelul formulat împotriva sentinţei prin care inculpata a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunilor scop (proxenetism, lipsire de libertate, trafic de persoane) a înlăturat disp.alin.5 ale art.189 Cod penal însă aceasta nu conduce la concluzia că lipsirea de libertate, în variantele reglementate de alin.1 şi 2 ale aceluiaşi text de lege nu s-ar circumscrie noţiunii de „infracţiune gravă” de vreme ce legiuitorul nu distinge între forma tip ori formele agravate ale acestei infracţiuni.

În altă ordine de idei, s-a susţinut că în cauză există autoritate de lucru judecat cu privire la faptul că inculpaţii nu ar fi acţI.at in baza unei înţelegeri anterioare ori că au acţI.at sub comanda unuia dintre ei, majoritatea rezoluţiilor infracţI.ale fiind determinate de reacţii spontane, în speţă fiind deci vorba de o pluralitate ocazI.ală iar nu de una constituită.

Pe de altă parte apărările formulate pe margiN.acestui aspect au fost A.lizate la pct. III astfel că vor mai fi R.ate.

Curtea constată că în cauză sunt întrunite condiţiile de existenţă a pluralităţii constituite de infractori prevăzute de art.7 din Legea nr.39/2003, cu privire la gruparea de persoane, la scopul urmărit – săvârşirea de infracţiuni grave, astfel cum sunt acestea definite in art.2 lit.a şi b ale aceluiaşi text de lege, la organizarea acesteia de durată pentru a reaL.pluralitatea constituită, în speţă nefiind vorba despre o simplă conlucrare între inculpaţi întrucât „conlucrarea” acestora a avut la bază o înţelegere chiar tacit acceptată de membrii grupării de a lucra o perioadă de timp, conform unui plan prestabilit, cu atribuţii pentru fiecare făptuitor.

Referitor la măsura dispusă de instanţa de fond in baza art.13 din Legea nr.39/2003 rap. la art.118 lit. e Cod penal prin care luat măsura confiscării de la inculpată a imobilului situat in Bucureşti, str. ............ nr.28, sector 5 Bucureşti, Curtea apreciază că aceasta este total nelegală, aşa încât, sub acest aspect, apelul inculpatei va fi admis.

În esenţă, prima instanţă a reţinut din interpretarea textului de lege mai sus amintit că această măsură este obligatoriu a fi luată de organele judiciare, dispoziţia legală fiind una imperativă iar nu dispozitivă şi că aprecierea asupra oportunităţii luării măsurii confiscării speciale nu este

lăsată la latitudiN.P.ului sau a instanţei ci este obligatorie, dispunerea măsurii putând fi însoţită de măsurile asigurătorii legale. Instanţa a mai reţinut că există o prevedere legală expresă care instituie posibilitatea luării măsurilor asigurătorii în scopul asigurării eficienţei măsurii confiscării speciale prev. de art.118 Cod penal, ceea ce este perfect legal, conform dispoziţiilor art.163 alin.1 Cod pr. penală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006. Mergând la A.L.raţiunii pentru care s-a instituit această regulă, instanţa a constatat că legiuitorul a ales din ansamblul de măsuri menite să combată fenomenul infracţI.al al criminalităţii organizate şi măsura confiscării speciale, ca măsură de siguranţă. În realizarea acestui deziderat, prin mijloacele legale mai sus amintite, s-au instituit sechestre mobiliare şi imobiliare de către organele de urmărire penală, despre care s-a făcut vorbire mai sus. Necesitatea prevederii în cuprinsul legii speciale a acestei măsuri de indisponibilizare rezidă tocmai în caracterul ei extrem de important in sprijinirea eforturilor specifice de combatere a acestui tip de fenomen infracţI.al, căruia instanţa i-a dat eficienţă juridică.

Cu toate acestea, o astfel de măsură poate fi dispusă numai în acord cu dispoziţiile legale incidente în materie.

Curtea apreciază că atâta vreme cât nu s-a dovedit dincolo de orice dubiu că imobilul supus confiscării a fost dobândit prin săvârşirea infracţiunilor scop, reţinute cu autoritate de lucru judecat în sarcina inculpatei, cu ocazia judecării acestora organele judiciare nefăcând nici măcar vreo trimitere cu privire la vreo sumă de bani, in cauză neexistând nicio evaluare a unui eventual prejudiciu, măsura confiscării apare ca fiind abuzivă.


Faţă de aceste argumente, Curtea va înlătura măsura confiscării dispuse pentru respectivul imobil urmând să ridice şi măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT.

Inculpata a mai criticat hotărârea şi pentru nelegalitate sub următoarele aspecte (filele 124 – 143 vol.II ds.apel):

a). instanţa de fond s-a autoinvestit cu soluţI.area unei cereri de îndreptare a unei erori materiale, schimbând astfel, în mod eronat, încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, ceea ce impune casarea hotărârii cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti, fiind incidente disp.art.197 alin.2 Cod pr. penală.




Mai arată apelanta că o parte dintre inculpaţii condamnaţi în dosarul nr. 28733/3/2005 au fost audiaţi în calitate de martori în prezenta cauză urmare a adoptării unei soluţii de netrimitere în judecată, cum este cazul martorei C.I. sau au beneficiat de o recompensă procesuală, constând în reducerea pedepsei la jumătate cu încălcarea dispoziţiilor legale (art.68 Cod pr.penală) – cum este cazul inculpaţilor G.C., I.A., I.D., D.S. şi R.L..

Hotărârea primei instanţe este criticată şi pentru aceea că majoritatea probelor administrate în cursul urmăririi penale nu au fost readministrate in cursul judecăţii, in condiţii de publicitate şi contrA.ctorialitate, aducându-se astfel atingere disp.art.6 paragraful 3 lit.d din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului. În virtutea textului de lege anterior invocat s-a subliniat in mod constant importanţa pe care o prezintă din perspectiva dreptului la apărare administrarte in faza de judecată a tuturor probelor, aşa incat

inculpatul să beneficieze de o posibilitate efectivă de a combate elementele relevate cu ajutorul probatoriilor.

Mai arată apelanta că instanţa de fond a soluţI.at cauza fără audierea tuturor inculpaţilor, împrejurare ce afectează fundamental dreptul la apărare al acestora fiind indubitabil că procedând în acest mod instanţa a încălcat flagrant dreptul la apărare atât al inculpaţilor neaudiaţi cât şi al celor audiaţi, cărora nu li s-a dat posibilitatea de a combate cele declarate la urmărirea penală.


Asupra criticilor formulate de inculpată pe margiN.legalităţii administrării probelor Curtea s-a pronunţat la pct. I.1, iar în legătură cu îndreptarea de eroare materială la pct.I.3.

Cât priveşte invocarea că ar fi fost nesocotite de către instanţa de fond normele de competenţă privitoare la judecarea cauzelor în care există şi inculpaţi minori, deoarece din încheierile premergătoare soluţI.ării cauzei precum şi din practicaua sentinţei nu rezultă că instanţa de fond ar fi fost competentă să soluţiO.ze cauze de genul celor la care face referire art.40 Lg.304/2004, Curtea o apreciază neîntemeiată, fiind o simplă speculaţie. Nu există obligativitatea înserării în cuprinsul unei încheieri a menţiunii la care se referă apelantul, iar faptul că nu este menţI.at nu poate conduce la concluzia trasă. În plus, o astfel de competenţă îl priveşte exclusiv pe inculpatul C. A., astfel că nu poate nici să producă vătămare şi nici să profite altor părţi.








IV. 26.Cu privire la inculpatul A.I., instanţa de apel reţine, în esenţă, că,

în fapt, în calitate de şef de sală la Discoteca H., în perioada 2000-2004, în baza unei rezoluţii infracţI.ale unice, a înlesnit activitatea de prostituţie şi proxenetism a reţelei de prostituate coordonată de inculpata S.A. dar şi de inculpatul B.V., prin aceea că a pus la dispoziţia acestora Discoteca H., în vederea racolării de clienţi şi a tras foloase materiale din activităţile de prostituţie desfăşurate de către persoanele de sex feminin aduse în acest scop de către proxeneţii lor în incinta loC.lui.

Curtea apreciază că fapta reţinută în sarcina inculpatului a fost dovedită cu declaraţiile date în cauză pe parcursul procesului de inculpaţii I.A., I.D., U.C., de martorele B.N.S., D.N.N., C.I.C. şi martorele cu identitate protejată N.P. şi S.Ş.ia A., precum şi cu cele date de numitele A.C..şi G. O. M.. Declaraţiile acestora s-au coroborat şi cu declaraţiile martorului B.R. – propus de inculpatul A.. Pe baza acestora a rezultat, fără dubiu, că între conducerea loC.lui şi proxeneţii care îşi desfăşurau activitatea în Discoteca H. a existat o oarecare înţelegere din care ambele părţi au câştigat diverse sume de bani, pe seama persoanelor care se prostituau.

Totodată, faptei comise de inculpatul A.I. i s-a dat şi în drept o justă încadrare juridică şi constatându-se întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală, în raport de criteriile generale de individualizare

prev.de art.72 Cod penal, pedeapsa a primit o corectă individualizare atât sub aspectul cuantumului cât şi al modalităţii de executare, prima instanţă in mod temeinic având in vedere, în egală măsură, atât circumstanţele reale ale comiterii faptei cât şi cele personale ale inculpatului, dar şi de cauzele care agravează răspunderea penală.

Curtea – în raport de modalitatea şi gravitatea faptei săvârşite, de contribuţia inculpatului, de inexistenţa altor legături cu grupul infracţI.al organizat, de perioada de timp scursă de la comiterea acesteia, inculpatul nemaifiind implicat nici anterior şi nici ulterior în alte activităţi infracţI.ale, de vârsta acestuia şi de referinţele bune de care acesta se bucură în societate – apreciază că pedeapsa aplicată acestuia, în cuantum uşor peste minimul special, a fost corect dozată.

Punând în balanţă cele mai sus expuse, instanţa de apel nu poate primi critica Ministerului Public – Pachetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în sensul că la stabilirea cuantumului pedepsei ar trebui să primeze circumstanţele reale ale comiterii faptelor. Tot astfel, nu poate fi primit nici argumentul Ministerului Public vizând faptul că activitatea inculpatului A. ar fi favorizat întinderea faptelor pe o perioadă îndelungată şi că această activitate ar fi dat alte valenţe activităţii desfăşurate de gruparea infracţI.ală, în condiţiile în care aceste aspecte nu pot fi probate.

Prin apelul formulat în cauză, inculpatul A.I.a solicitat instanţei achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod pr.penală.

Singurul temei al răspunderii penale este săvârşirea unei infracţiuni iar existenţa infracţiunii implică in mod necesar existenţa unei fapte care prezintă anumite trăsături caracteristice.

Prin reglementarea acestei cauze de stingere a acţiunii penale, legiuitorul a avut în vedere situaţia in care fapta nu există in materialitatea ei, altfel spus nu a fost comisă o faptă care să fi produs modificări fizice in lumea înconjurătoare.

În cauză nu se poate susţine că fapta nu există, în condiţiile în care din probele existente în cauză rezultă, fără dubiu, că inculpatul a pretins şi primit bani pentru aceea că, în perioada de referinţă, a permis prostituatelor aparţinând grupării coordonate de inculpaţii S.A. şi B.V. să îşi racoleze clienţii din incinta Discotecii H. – catalogată de inculpatul I.D. ca fiind „cel mai mare stabiliment din ţară, unde se practica prostituţia la nivel industrial”. Atât inculpaţii cât şi martorii audiaţi au făcut trimitere, în declaraţiile date, la existenţa unei „taxe” impuse sub aparenţa unei consumaţii obligatorii.

În raport de cele mai sus expuse şi Curtea apreciază că scopul pedepsei, reglementat de art.52 Cod penal, poate fi atins şi fără privarea inculpatului de libertate, astfel că va menţine soluţia primei instanţe.

Pentru aceste considerente, constatând nefondate criticile aduse hotărârii primei instanţe, Curtea, în temeiul art. 379 pct.1 lit.a Cod pr. penală, va respinge atât apelul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti cât şi apelul formulat de inculpatul A..

IV. 27.Referitor la inculpatul Ş.G.A. , Curtea constată că instanţa de fond a

reţinut în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că în cursul anului 2003, fiind angajat al Hotelului L., în funcţia de curier şi cunoscând despre martora B.L. că desfăşoară activităţi de prostituţie a abordat-o pe aceasta şi i-a propus să-i lase un număr de telefon pentru a o putea contacta în cazul în care îi va găsi „clienţi” în vederea practicării prostituţiei. Urmare acestei abordări B.L. i-a transmis inculpatului atât numărul său de telefon cât şi pe cel al numitei C.T.. care o găzduia pe cea dintâi. Ulterior, inculpatul Ş.G.A. a racolat clienţi pentru prostituatele aparţinând reţelei coordonate de C.T.. – martoră în prezenta cauză (ce a suferit o condamnare definitivă, prin sentinţa penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti, pentru comiterea faptei de proxenetism), înlesnind astfel practicarea prostituţiei de către numitele B.L., C.O.., U.N., activitate din care a tras foloase materiale.

Tot astfel, instanţa de fond, reţinând legătura dintre inculpatul Ş.şi prostituate, a dat şi în drept o justă încadrare juridică faptei a cărei comitere a fost dovedită, fără putinţă de tăgadă, prin declaraţiile martorei C.T.. (care la data de 14.06.2006 a recunoscut participaţia sa la săvârşirea faptei de proxenetism şi care a arătat că „… una dintre persoanele care le-a înlesnit practicarea prostituţiei tinerelor care locuiau cu mine a fost Ş.A.……. Din banii obţinuţi de tinerele amintite mai sus din practicarea prostituţiei cu clienţii racolaţi de Ş., acesta îşi oprea un comisI.de 50%......”) şi care s-au coroborat cu cele ale martorelor B.L., C.O.., U.N. (persoane care au desfăşurat activităţi de prostituţie) dar şi de cele ale martorilor U.G.(portar la acelaşi hotel) şi M.C. (recepţiO.r la acelaşi hotel), dar şi cu menţiunile cuprinse în adresa emisă de administraţia Hotelului L. prin care s-a comunicat organelor judiciare că intrările in hotel ale „fetelor” (martore în cauză) coincid cu declaraţiile acestora, inclusiv cu interceptarea convorbirii telefonice dintre Ş.A. şi martora C.T.. purtată in noaptea de 27/28.02.2004 (când inculpatul i-a solicitat acesteia din urmă două prostituate pentru doi clienţi cazaţi în hotel).

De asemenea, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului Ş.G., tribunalul a făcut o corectă individualizare, stabilind o pedeapsă în cuantum O.at către spre minimul special prevăzut de lege, aptă să satisfacă exigenţele art.52 respectiv art. 72 din Codul penal.

În conformitate cu dispoziţiile art.72 Cod penal, la stabilirea pedepsei se ţine seama de gR.l de pericol social al faptei săvârşite, de persO. inculpatului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Curtea găseşte neîntemeiată critica Parchetului vizând greşita individualizare a pedepsei ce i-au fost aplicată inculpatului Ş.G., apreciind că prima instanţă a dat semnificaţia cuvenită tuturor criteriilor generale prev.de art.72 Cod penal, în procesul C. de individualizare trebuind a fi avute in vedere atât datele care circumstanţiază persO. inculpatului (vârsta, antecedentele penale) cât şi gR.l de pericol social concret al faptei, pus în evidenţă de împrejurările şi modalitatea în care a acţI.at.

Astfel, instanţa de prim control judiciar ţine seama, în acord cu tribunalul, de conduita inculpatului avută anterior cât şi ulterior comiterii faptei – acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale fiind la primul conflict cu legea penală, neavând alte legături cu gruparea infracţI.ală, are un loc de muncă de unde îşi câştigă cele necesare traiului zilnic şi este bine caracterizat în societate. Nu în ultimul rând, instanţa de apel are în vedere şi perioada mare de timp scursă de la data comiterii faptei.

Având în vedere dispoziţiile art.52 Cod penal, Curtea constată că pedeapsa – ca măsură de constrângere – are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte faptele penale săvârşite cât şi în ce priveşte comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, atât pedeapsa cât şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare, ceea ce a şi făcut prima instanţă prin aplicarea, ca şi în cazul inculpatului A., a unei pedepse cu închisoarea în cuantum O.at uşor spre minimul special prevăzut de lege, fără executare în regim de detenţie.

Curtea constată că atât prin cuantum cât şi prin modalitatea de executare, pedeapsa aplicată inculpatului Ş.G.A. este aptă să atingă atât prevenţia generală cât şi prevenţia specială.

În raport de toate aceste considerente, instanţa de prim control judiciar conchide că nu poate fi primită nici solicitarea inculpatului de achitare a sa în temeiul art. 10 lit. c Cod pr.penală, convingerea instanţelor că inculpatul se face vinovat de comiterea infracţiunii de proxenetism în formă continuată având la bază probe certe de vinovăţie, probatoriul administrat fiind unul concludent; în scopul aflării adevărului instanţele apreciind fiecare probă in urma examinării tuturor probelor administrate.

Aşa fiind, Curtea, în temeiul art. 379 pct.1 lit.a Cod pr.penală va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de inculpatul Ş.G.A..

IV. 28.Inculpatul C.Ş. a apelat hotărârea primei instanţe, fără însă a

indica în concret care sunt motivele de nelegalitate şi/sau netemeinicie, solicitând, cu ocazia dezbaterilor în faţa Curţii, admiterea căii de atac şi în fond, în principal, achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală iar, in subsidiar, aplicarea unei pedepse mult diminuate faţă de cea aplicată de instanţa de fond.

Instanţa de prim control judiciar constată că tribunalul a reţinut în mod corect ca fiind probată în sarcina inculpatului C.Ş. fapta dedusă judecăţii in prezenta cauză - constând în aceea că a aderat la gruparea infracţI.ală condusă de inculpatul D.S. zis „F.”, acţI.ând coordonat în scopul comiterii de infracţiuni dintre cele prev.de art.2 lit.b pct.1-2 din Legea nr.39/2003, pentru obţinerea de diverse foloase materiale - căreia i-a dat şi in drept o justă încadrare juridică.

Astfel, Curtea reţine, în esenţă, că inculpatul a fost condamnat definitiv prin decizia penală nr.966/2005 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr.53/A/07.02.2007 a Curţii de Apel Bucureşti Sectia a II-a Penală, la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor prev.de art.194 alin.1 şi art. 189 alin.1 şi 2 Cod penal, stabilindu-se cu autoritate de lucru judecat că în data de 03.03.2004 împreună cu alte persoane a lipsit de libertate şi a constrâns pe partea vătămată D.I.A. să scrie o chitanţă prin care acesta a recunoscut o datorie inexistentă de 5.500 dolari (USD) datorată numitului A.V.R..

Pentru a reţine că inculpatul C.Ş. se face vinovat de comiterea faptei prev. de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003, tribunalul a avut în vedere materialul probator administrat pe parcursul procesului ce a avut ca obiect infracţiunile scop pentru care a fost creată gruparea infracţI.ală organizată şi coordonată de D.S., inculpatul Călin fiind unul dintre membrii ei.

Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea apreciază că prin raportare la criteriile prev.de art.72 Cod penal instanţa de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului cât şi al modalităţii de executare, aceasta fiind de natură a satisface exigenţele art.52 Cod penal, fiind în concordanţă cu nevoia de reeducare a inculpatului.

Astfel, privitor la individualizare, instanţa de prim control judiciar constată că atât din circumstanţele reale în care au fost comise infracţiunile scop (respectiv lipsire de libertate şi şantaj împotriva părţii vătămate Dumitraşcu A.) dar şi din cele personale ale inculpatului, nu rezultă elemente ca să justifice reducerea pedepsei aplicate pentru infracţiuN.cadru.

Curtea are în vedere atât gR.l ridicat de pericol social al infracţiunii cadru, dedus din circumstanţele în care infracţiunile scop au fost comise, de contribuţia concretă a inculpatului la săvârşirea lor, de conduita sa procesuală – constant nesinceră, criterii în raport de care apreciază că pedeapsa aplicată este aptă să asigure atât prevenţia generală cât şi pe cea specială aşa încât nu se impune reducerea ei.

În raport de aceste considerente, solicitarea inculpatului de a se dispune achitarea sa întrucât infracţiunii îi lipseşte unul din elementele constitutive apare ca fiind neîntemeiată.

Constatând că criticile aduse hotărârii primei instanţe sunt neîntemeiate, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C.Ş., menţinând în ceea ce îl priveşte pe acesta dispoziţiile sentinţei atacate.

IV. 29. R.B. Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului R.B., la pedeapsa de 8 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p., i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor

prev de art.64 lit.a si b C.p. pe timp de 4 ani, în conditiile art 66 C.p. S-a constatat ca fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este in


A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă în pedepsele compO.nte si restul de 182 zile inchisoare ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.360/23.04.2004 a Tribunalului Bucuresti, definitivă prin decizia penală nr.2484/27.05.2003 a CSJ şi care au fost repusee in individualitatea lor, si anume:

- o pedeapsa de 9 ani inchisoare ,pentru savarsirea infractiunii prev de art 189 al. 1 si 2 C.p. ,cu aplic.art.37 lit.a C.p.

- o pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 211 al.1 al.2 lit.b si al.2/1 lit .a si c C.p, cu aplic.art.37 lit.a C.p.

In baza art 39 C.p., a fost contopit restul de pedeapsă de 182 zile inchisoare din pedeapsa de 3 ani aplicata prin sentinta penala mai sus mentI.ata cu fiecare dintre pedepsele inchisorii aplicate prin prezenta sentinta si prin sentinta penala nr.967/2005 a Tribunalului Bucuresti, respectiv cu pedepsele de: 8 ani inchisoare, de 9 ani inchisoare si 10 ani inchisoare, inculpatul urmand sa execute 3 pedepse rezultante, respectiv: 8 ani închisoare, 9 ani închisoare si 10 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp.art.71, 64 lit.a si b C.p. pe lângă fiecare dintre aceste pedepse.

In baza art.33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare, ca pedeapsa rezultantă principală si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 4 ani.

In baza art. 88 C.p, s-a dedus prevenţia si perioada executata de la 03.08.2000 – 21.12.2000 si perioada executată de la 28.06.2004 la 08.08.2006 data punerii în libertate a inculpatului de sub puterea M.E.P.I. nr.404/2003 emis de Tribunalul Bucureşti-Secţia I-a penală.

Inculpatul R.B. a declarat apel însă nu a arătat motivele de nelegalitate şi/sau netemeinicie.


La fel ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi infracţiuN.de crimă organizată prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.

În cazul inculpatului R.B., prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus după cum urmează:

În baza art.211 alin.1, alin.2 lit.b şi alin.21 lit. a şi c C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani – (partea vătămată P.S.) pedeapsă rămasă definitivă.

În baza art.189 alin.1,2 cu aplic, art.37 lit.b C.pen. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 ani (partea vătămată P.S.) –redusă la 9 ani prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, decizie definitivă prin decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

S-a stabilit ca inculpatul R.B. să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.

Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de condamnare definitivă a inculpatului.

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Activităţi derulate de inculpatul R.B. au fost confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei organizate”.

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că aceasta a aderat la grupul infracţI.al organizat de B.V..

Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea apreciază că prin raportare la criteriile prev. de art.72 Cod penal instanţa de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului cât şi al modalităţii de executare, aceasta fiind de natură a satisface exigenţele art.52 Cod penal, fiind în concordanţă cu nevoia de reeducare a inculpatului.

Astfel, privitor la individualizare, instanţa de prim control judiciar constată că atât din circumstanţele reale în care au fost comise infracţiunile scop dar şi din cele personale ale inculpatului, nu rezultă elemente ca să justifice reducerea pedepsei aplicate pentru infracţiuN.cadru.

Curtea are în vedere atât gR.l ridicat de pericol social al infracţiunii cadru, dedus din circumstanţele în care infracţiunile scop au fost comise, de contribuţia concretă a inculpatului la săvârşirea lor, de conduita sa procesuală, criterii în raport de care apreciază că pedeapsa aplicată este aptă să asigure atât prevenţia generală cât şi pe cea specială aşa încât nu se impune reducerea ei.

Astfel, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C.Ş., menţinând în ceea ce îl priveşte pe acesta dispoziţiile sentinţei atacate.

IV. 30. P.C.S.Tribunalul a hotărât, în baza art.7 alin 1-3 din Legea 39/2003,

condamnarea inculpatului P.C.S., la pedeapsa de 6 ani închisoare.S-a făcut aplicarea disp.art 71, 64 lit.a si b C.p.In baza art 65 C.p. i s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor


S-a constatat că fapta dedusa judecatii in prezenta cauza este concurenta cu infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare prin sentinta penala nr. 966/2005 a Tribunalului Bucuresti, definitiva prin decizia penala nr.769/2008 a ICCJ.

A fost descontopită pedeapsa principală rezultantă de 7 ani inchisoare mentI.ata mai sus, în pedepsele compO.nte, respectiv:

- 7 pedepse a cate 7 ani închisoare fiecare pentru savarsirea infractiunii prev de art. 189 alin.1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.c C.p. si art 33 lit.b C.p.

- o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii prev de art 321 alin 1 si 2 C.p., cu aplic.art 75 lit.a si c C.p.

In baza art 33 lit.a, art.34 lit.b si art 35 C.p., au fost contopite pedepsele, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani inchisoare, ca pedeapsa rezultanta principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev de art 64 lit.a si b C.p., pe timp de 5 ani.


data de 18.06.2004 – 06.04.2005 si de la 06.03.2008, la zi.Inculpatul P.C.S., prin calea de atac promovată solicită, achitarea

sa pentru infracţiuN.de crimă organizată în baza art. 10 litera a cod proc. pen, deoarece pentru infracţiuN.de lipsire de libertate a fost condamnat anterior. În subsidiar, a cerut reducerea cuantumului pedepsei aplicate. În susţinerea cererii inculpatul arată că prin raportare la circumstanţele care caracterizează favorabil persO. sa – tânăr, căsătorit şi fără antecedente penale pedeapsa aplicată este prea mare.


La fel ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi infracţiuN.de crimă organizată prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 a fost construită de acuzare, în cea mai mare parte, pe baza probelor administrate în faza procesuală anterioară când inculpatul (alături de alte persoane) a fost trimis în judecată pentru infracţiunile scop (infracţiunile pentru care s-a constituit grupul infracţI.al organizat incriminat), cauza fiind soluţI.ată definitiv.

În cazul inculpatului P. C. Sorin, prin sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, s-a dispus condamnarea la o pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea a 7 infracţiuni de lipsire de libertate in mod ilegal, prev. de art.189 alin.1,2 Cod penal si a unei infracţiuni de ultR. contra bunelor

moravuri si tulburarea liniştii publice, prev. de art.321 alin.1 si 2 Cod penal.

Drept urmare, în A.L.actelor materiale de crimă organizată raportarea se face la infracţiunile scop judecate în faza procesuală anterioară (sentinţa penală nr. 966/18 iulie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală) pentru care a fost dispusă soluţia de condamnare definitivă a inculpatului.

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că inculpatul a comis infracţiuN.pentru a fost trimis în judecată prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Activităţi derulate de inculpatul P.C.S. au fost confirmate prin hotărâre judecătorească definitivă, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, activităţile desfăşurate fiind şi acte materiale specifice „crimei organizate”.

Este adevărat că toate condamnările anterioare se raportează la incidentul din Restaurantul B. şi aceasta ar putea părea o acţiune izolată a inculpatului P.C.S..

Evaluând probele administrate în cauză se reţine că inculpatul era un apropiat al lui D.S. împreună cu care s-a mai implicat în activităţi ilicite de aceeaşi natură, potrivit declaraţiilor inculpatului R.L., ale martorilor S.Z., B.A., S.M.. si P.V..

Privitor la modalitatea în care inculpatul a comis fapta de crimă organizată dedusă judecăţii în prezenta cauză, instanţa de prim control judiciar reţine că aceasta a aderat la grupul infracţI.al organizat de D.S. (în subordiN.lui aflându-se şi R.B., R.L., C.S.).

Constatând întrunite condiţiile răspunderii penale pentru fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea apreciază că prin raportare la criteriile prev. de art.72 Cod penal instanţa de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului cât şi al modalităţii de executare, aceasta fiind de natură a satisface exigenţele art.52 Cod penal, fiind în concordanţă cu nevoia de reeducare a inculpatului.

Astfel, privitor la individualizare, instanţa de prim control judiciar constată că atât din circumstanţele reale în care au fost comise infracţiunile scop dar şi din cele personale ale inculpatului, nu rezultă elemente ca să justifice reducerea pedepsei aplicate pentru infracţiuN.cadru.

Curtea are în vedere atât gR.l ridicat de pericol social al infracţiunii cadru, dedus din circumstanţele în care infracţiunile scop au fost comise, de contribuţia concretă a inculpatului la săvârşirea lor, de conduita sa procesuală, criterii în raport de care apreciază că pedeapsa aplicată este aptă să asigure atât prevenţia generală cât şi pe cea specială aşa încât nu se impune reducerea ei.

Astfel, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P.C.S. menţinând în ceea ce îl priveşte pe acesta dispoziţiile sentinţei atacate.

IV. 31. Apelul Parchetului de pe lângă I.C.C.J. Directia de Investigare

a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a vizat:- greşita achitare a inculpatei M.A. V.pentru săvârşirea infracţiunii

prev.de art.7 alin.1-3 din Legea nr.39/2003 şi - greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A.I. şi

Ş.G.A..Cu privire la inculpaţii A.I. şi Ş.G.A. Curtea s-a pronunţat prin pct.

IV 26-27, astfel că argumentele expuse deja nu vor mai fi R.ate.În privinţa inculpatei M.A. V.se arată că instanţa de fond a

interpretat greşit materialul probator al cauzei despre care consideră că nu susţine concluzia că activitatea inculpatei ar reaL.elementul material al infracţiunii în vreuna din modalităţile alternative şi nici elementul subiectiv cerut de lege, lipsind intenţia. Mai arată apelantul Ministerul Public că din sintagma „grup infracţI.al organizat", definită de legiuitor ca fiind „grupul structural, format din trei sau mai multe persoane care există pentru o perioadă şi acţiO.ază în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni", se desprind următoarele trăsături: grupurile sunt constituite din mai mulţi infractori (trei sau mai multe persoane), au o structură bine definită, reguli de comportare şi acţiune; grupurile respective îşi propun să săvârşească infracţiuni; activitatea grupului urmează a se desfăşura pe o perioadă mai îndelungată şi în mod coordonat, ceea ce presupune asigurarea de informaţii, de mijloace de executare şi de valorificare a produselor rezultate din infracţiuni; scopul grupărilor criminale este obţinerea de profituri maxime într-un timp cât mai scurt posibil; grupările criminale îşi concentrează activitatea spre acele tipuri de activităţi care aduc profituri mari şi rapide.

Potrivit art. 2 lit. b pct.4 din Legea 39/2003, infracţiuN.de şantaj face parte din infracţiunile grave, care pot constitui scop al grupului infracţI.al organizat, pentru această infracţiune fiind prevăzute mai multe modalităţi normative, respectiv iniţierea sau constituirea unui grup infracţI.al organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

Arată apelantul că din definiţia legală a acestei infracţiuni rezultă că legiuitorul pe lângă incriminarea activităţii desfăşurată de iniţiatorul unui grup infracţI.al, a înţeles să includă în conţiN.l acesteia şi activităţile desfăşurate de persoane care, deşi nu au avut nicio contribuţie la punerea bazelor activităţii unui astfel de grup, ulterior, prin faptele lor, fie

au sprijinit în orice mod activitatea grupului, fie au aderat la această activitate în vederea realizării scopului infracţI.al, A.că obţinerea directă sau indirectă a unor beneficii financiare sau a altor beneficii materiale. Definiţiile legale ale infracţiunii de crimă organizată sunt completate pentru aspectele ce o caracterizează şi de doctrina juridică, în sensul că preocuparea grupurilor constă şi în: folosirea oricăror mijloace pentru atingerea scopurilor grupului şi pentru asigurarea disciplinei interne şi a secretului acţiunilor (O.ţiunilor) infracţI.ale; ascunderea surselor de venit şi reciclarea banilor proveniţi din O.ţiuni criminale, prin înfiinţarea de societăţi comerciale cu aparenţă de legalitate sau prin alte modalităţi: investiţii în O.ţii comerciale, bancare, de asigurări.

Ministerul Public susţine că activitatea infracţI.ală a inculpatei M.V. se circumscrie atât modalităţii de aderare la grupul infracţI.al organizat, cât şi modalităţii de sprijinire a activităţii acestui grup în vederea obţinerii directe de beneficii financiare. Astfel, participarea inculpatei la săvârşirea infracţiunii de şantaj sub forma instigării şi vinovăţia acesteia au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat, printr-o hotărâre judecătoreşti definitivă de condamnare iar probatoriul administrat în prezentul dosar o prezintă pe inculpată în calitate de „abonată" la serviciile prestate de B.I. şi grupul infracţI.al coordonat şi condus de acesta, etapele acestei activităţi fiind distincte.

În primă etapă M.V. a apelat la B.I. pentru a-şi regla neînţelegerile pe care le avea cu părţile vătămate M.M. şi M.G., prin utilizarea unor O.ţiuni în forţă, situate în afara legii, în schimbul unui comisI.de 30% din suma totală recuperată. In ceea de a doua etapă inculpata i-a coordonat şi condus pe inculpaţii C.L., L.I. şi G.C. în perioada decembrie 2003 -ianuarie 2004, şi prin ameninţare şi violenţă a încercat să le determine pe cele două părţi vătămate să-i restituie o sumă de bani. S-a stabilit că fiecare deplasare la fabrica de zahăr a avut loc la iniţiativa inculpatei, discuţiile purtate cu părţile vătămate fiind conduse de aceasta, iar atitudiN.agresivă şi violentă a celorlalţi inculpaţi a fost determinată în mod direct de către inculpată.

Aşa fiind, apelantul apreciază că motivarea instanţei de fond în sensul că inculpata nu ar aparţine grupului infracţI.al organizat condus de inculpatul B.I. este neconformă realităţii, în condiţiile în care M.V. a acţI.at în cadrul grupului aproximativ o lună, iar în această perioadă a acţI.at ca un înlocuitor la comandă a inculpatului B.I., coordonând personal întreaga activitate infracţI.ală desfăşurată de inculpaţii C.L., L.I. şi G.C. la R.. Se mai susţine faptul că deşi ulterior inculpata nu a mai acţI.at în cadrul grupului condus de inculpatul B.I., acest lucru nu înlătură în nici un mod activitatea sa distinctă de aderare şi sprijinire a activităţilor infracţI.ale desfăşurate în numele şi în folosul său material, injust, direct şi imediat.

În acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază, în baza probelor administrate în cauză, că inculpata M.A. V.nu a comis infracţiuN.prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, iar soluţia de achitare este corectă.

Fără a R.a argumentele instanţei de fond, corecte în privinţa inculpatei, instanţa de apel subliniază că un „grup infracţI.al organizat” nu este o asociere spontană, temporară a unor persoane, ci presupune o structură determinată, cu ierarhie şi roluri clar stabilite între membrii grupului, o continuitate a acţiunilor membrilor săi potrivit unui plan. „Organizarea” presupune o coordonare şi o repartizare a sarcinilor.

În speţă, în cea ce o priveşte pe inculpată, nu se regăseşte niciunul dintre aceste elemente, ceea ce face ca instanţa de apel să aprecieze corectă soluţia de achitarea sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003, acesteia neputându-i-se reţine, pe bază de probe certe, că ar fi comis acte specifice de crimă organizată, nici de sprijin, nici de aderare şi cu atât mai puţin de constituire.

Participarea inculpatei la comiterea faptelor de la „Fabrica de zahăr R.” a fost circumscrisă doar mobilului urmărit prin faptele comise (de recuperare a unor sume de bani) şi pentru care a fost condamnată anterior prin hotărâre definitivă pentru instigare la şantaj, în baza art.25 C.pen. rap. la art.194 alin.1 C.pen. la pedeapsa închisorii 6 luni cu suspendare condiţI.ată a executării pedepsei, aşadar o „participaţie ocazI.ală” fără nicio legătură cu activităţile de ansamblu ale inculpatului B.I..

Pentru aceste considerente şi pentru cele expuse la pct. pct. IV 26-27, apelul declarat de Parchetul de pe lângă I.C.C.J. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism va fi respins ca nefondat.

IV. 32. partea civilă P.S.(LATURA CIVILĂ)Tribunalul a hotărât, în privinţa părţii civile P.h S., admisterea în

parte actiuN.civile iar în baza art.357 alin 2 lit. e C.p.p. s-a dispus restituirea următoarelor bunuri: bijuterii – grup 243, lot „P.” constand in inele din metal alb (aur) cu mai multe pietre mici de culoare alba si ataşate trei lantisoare din zale conice cu bulbi in terminaţie, masa brută -9,71 grame; inel din metal galben (aur) cu piatră mare de culoare albastru, masa bruta -3,23 grame; o pereche de cercei din metal galben (aur) cu sistem de prindere în formă alungită si încovoiată, masa brută - 3,38 grame; o pereche de cercei din metal galben (aur) cu sistem de prindere în formă de triunghi cu câte două filigrame în lateral, masa brută -2,32 grame; o pereche de cercei din metal de culoare alb (aur) cu sistem de prindere în ax. care prezintă câte două lănţişoare cu terminaţie bulb, masa brută - 2,73 grame; un cercel din

două piese din metal de culoare alb (aur) şi respectiv galben (aur) cu sistem de prindere, masa brută - 1,47 grame.

Apelantul P.S. critică soluţia primei instanţe sub aspectul laturii civile a cauzei, arătând că solicită admiterea în întregime a acţiunii civile şi obligarea inculpaţilor, în solidar, la acoperirea prejudiciului material. Se solicită restituirea şi a celorlalte bijuterii, apelantul subliniind că instanţa de fond a dispus restituirea bijuteriilor găsite in urma percheziţiei domiciliare la inculpatul C.Ş. iar din probatoriul administrat (declaraţii inculpaţii) rezultă că bijuteriile sale au fost găsite şi la alţi inculpaţi. In acest sens, inculpatul precizează că instanţa de fond a dispus restituirea unui număr de 7 bijuterii găsite la inculpatul Călin, însă se cuvine a se dispune obligarea inculpaţilor la restituirea celorlalte bijuterii reţinute de inculpaţii S., N., M., L., vândute de L.. Totodată, partea vătămată solicită instanţei de control judiciar să dispună restituirea altor bunuri respectiv: a uneltelor de lucru pentru bijuterii cu privire la care instanţa de fond nu s-a pronunţat; a altor bunuri (genţi din piele in care se aflau bunurile, pixuri şi stilouri Mont Blanc, 16 telefoane, două perechi de ochelari, un pistol marca …., vesta antiglonţ) precum şi a sumelor achitate de către apelant pentru spitalizare şi tratament in sumă de 1.600 lei/lună, a sumelor sustrase ce se aflau in posesia sa in momentul când a fost tâlhărit – 60-70.000 euro. Apelantul solicită obligarea inculpaţilor la plata daunelor morale în suma de 5.000 lei, necesară compensării traumei suferite de acesta.

Apelul formulat de partea civilă P.S.va fi respins ca nefondat. Despăgubirile solicitate de partea civilă în prezenta cauză (daune

morale şi materiale) nu sunt în legătură cu infracţiuN.de crimă organizată, ci cu faptele de lipsire de libertate şi tâlhărie judecate în procesul penal anterior, finalizat cu pronunţarea sentinţei penale nr. 966/18 iulie 2005 a Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 53/A/7 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, respectiv decizia penală nr. 769/4 martie 2008 pronunţată de I.C.C.J..

În acel proces partea vătămată a formulat toate cererile de constituire civilă, a indicat daunele (materiale şi morale) pentru care judecata s-a făcut cu autoritate de lucru judecat.

De altfel, în baza art.14 rap. la art.346 C.proc.pen., art.998 şi urm. C.civ. a fost admisă în parte acţiuN.civilă formulată de partea vătămată P.S. şi obligaţi inculpaţii D.S., C.I. E., R.B., B.V. în solidar la plata către acesta a echivalentului în lei al sumei de 22.900 USD la cursul BNR din ziua efectuării plăţii precum şi la plata sumei de 20.000.000 lei ROL/2.000 RON, toate aceste sume cu titlu de despăgubiri materiale şi la plata sumei de 50.000.000 lei ROL/5.000 RON către aceeaşi parte civilă cu titlu de daune morale.

Or, pentru aceleaşi fapte cauzatoare de prejudicii partea vătămată nu poate formula pretenţii civile împotriva aceloraşi părţi decât dacă sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 20 alin. (3) Cod proc. pen., ceea ce apelantul nu a invocat şi nici nu a probat.

Pe de altă parte, Curtea reţine că în legătură cu restituirea bunurilor s-a pronunţat instanţa de fond, partea vătămată neprobând existenţa altora sustrase de inculpaţi sau indisponibilizate prin măsuri asigurătorii cu privire la care cele două instanţe să nu se fi pronunţat, astfel că nu se impune modificarea hotărârii sub acest aspect.

Astfel, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă P.h S., menţinând în ceea ce îl priveşte dispoziţiile sentinţei atacate.

Cererile de ridicare a sechestrului asigurător formulate de M.C.Ş.N., SC C.lo SRL şi S.L.vor fi respinse ca rămase fără obiect în raport de soluţia dispusă pe măsura confiscării speciale în cazul inculpaţilor.

Faţă de toate argumentele de fapt şi drept expuse, Curtea, în baza art. 379 Cod proc. pen. va dispune:- admiterea apelurilor declarate de inculpaţii B.I., B.V., L.I., G.C.,

R.L., C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M.., P.A., S.M., B.L., S.C., D.A., G.S., G.E., B.G.I. T., B. R.C., C.A.C.., V. A., D.S., S. S. şi S.A..

Va desfiinţa în parte sentinţa penală nr. sentinţa penala nr.114 din 03.02.2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II – a Penală în dosarul nr.13805/3/2007 şi în tot încheierea de şedinţă din data de 19.06.2009 şi rejudecând:

În privinţa inculpatului B.I.:Va înlătură prevederile art. 37 litera a cod penal. Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal de la 13 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În baza art. 88 Cod penal va deduce durata executată. Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale în privinţa

inculpatului. În privinţa inculpatului B.V.:Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 37 lit. a si b Cod penal de la 15 ani închisoare la pedeapsa de 13 ani închisoare iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale în privinţa inculpatului.

În privinţa inculpatului L.I.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Va reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 4 ani la 2 ani.

În privinţa inculpatului G.C.:Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin 2 din Legea 39/2003 de la 8 ani închisoare la pedeapsa de 7 ani închisoare iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare. În privinţa inculpatului R.L.:

Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la 4 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.


În privinţa inculpatului C.L.: În temeiul art. 33-34 cod penal va aplică inculpatului pedeapsa cea

mai grea de 7 ani si 6 luni închisoare.În privinţa inculpatului U. C.: Va înlătură sporul de 1 an închisoare aplicat, urmând inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare.În privinţa inculpatului B.I.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.


În privinţa inculpatei S.S.:Va înlătură dispoziţia de anulare a mandatului de executare a

pedepsei precum şi dispoziţia de emitere unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta sentinţă.

În privinţa inculpatului I.D.:

Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la 4 ani şi 6 luni închisoare la pedeapsa de 3 şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani.

În privinţa inculpatului M..: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani şi 6 luni închisoare la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal iar pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani.

În privinţa inculpatului P.A.:Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare. Va reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 5 ani la 3 ani.

În privinţa inculpatului S.M.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 5 ani la 3 ani.

În privinţa inculpatului B.L.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 194 alin. 1 cod penal de la 2 ani închisoare la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 189 alin. 1 si 2 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedepsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

În privinţa inculpatului S.C.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. 1 şi 2 litera a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal de la 6 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare.

În privinţa inculpatului D.A.:

Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal, de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera d cod proc. pen. va achită pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 12 alin 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.

În privinţa inculpatului G.S.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal.

În privinţa inculpatului G.E.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a şi alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal.

În baza art. 86/1 cod penal va suspenda executarea pedepsei aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 86/3 cod penal va stabili ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.


Va reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani pe care o va suspenda conform art. 71 alin. 5 cod penal.

În privinţa inculpatului B.G.I. T.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art.211

alin 1, 2 lit. b şi alin 2/1 lit. a si c Cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art.189 alin 1, 2, 5 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În privinţa inculpatului B. R.C.:

Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal.

În baza art. 86/1 cod penal va suspenda executarea pedepsei aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 86/3 cod penal va stabili ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.


Va reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani pe care o va suspenda în baza art. 71 alin. 5 cod penal.

În privinţa inculpatului C.A.C..: În baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera c Cod proc. pen. îl va achită pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003.

Va înlătura dispoziţia de obligare a acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

În privinţa inculpatei V. A.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal.

În privinţa inculpatului D.S.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la 7ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 12 ani închisoare.

În privinţa inculpatului S. S.: Va reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare, iar ca efect al contopirii va stabili ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 5 ani închisoare.

Vor fi înlăturate dispoziţiile de confiscare dispuse în baza art. 13 din Legea 39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal şi va fi ridicată măsura

sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr. 147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT:

- cu privire la inculpatul B.I. pentru imobilul situat in ………., dobândit în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1521/23.04.2003.

- cu privire inculpatul B.V. pentru bunul imobil situat in ………….., precum si pentru suma de 7.990.000 ROL.

- cu privire inculpata S.S., autoturismul marca …………, cu număr de identificare …….., carte de identitate …., an de fabricaţie …

- cu privire inculpata S.A. imobilul situat in ……….- cu privire inculpatul U.C.imobilul situat in ………- cu privire inculpatul D.S., imobilul situat in ……… dobândit

in baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1153/28.08.2003, precum si pentru suma de 40 euro.

- cu privire inculpatul S.S. înlătură măsura confiscării şi dispune restituirea a 320 mO.de din metal galben, inscrisţionate pe fata cu „50 PESOS, 37,5 gr. ORO PURO, 1821-1947„ iar pe verso sunt inscrisţionate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr 257, ..”.

Vor fi restituite bunurilor mobile indisponibilizate:- către inculpatul B.V. a sumei de 7.990.000 ROL; - inculpata S.S., autoturismul marca …….,cu număr de

identificare ., carte de identitate ., an de fabricaţie ..- către inculpatul D.S.pentru suma de 40 euro;- către inculpatul S.S. a 320 mO.de din metal galben,

inscrisţionate pe fata cu „50 PESOS, 37,5 gr. ORO PURO, 1821-1947„ iar pe verso sunt inscrisţionate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr. 257, lot „R..V.”.

Vor fi respinse ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă I.C.C.J. DIICOT, inculpaţii A.I., S.G.A., C. S., R.B., P.C.S. şi de către partea vătămată P.S. şi ca rămase fără obiect cererile de ridicare a sechestrului asigurător formulate de M.C.Ş.N., SC C.lo SRL şi S.L..

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.În baza art. 192 Cod proc. pen. va obliga pe apelanţii A. I., S.G.A.,

C. S., R.B., P.C.S., G.F. şi P.S. la plata a câte 500 lai cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare vor rămân în sarcina statului în cazul inculpaţilor B.I., B.V., L.I., G.C., R.L., C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M.., P.A., S.M., B.L., S.C., D.A., G.S., G.E., B.G.I. T., B.R.C., C.A.C.., V. A., D.S., S.S., M.V. şi S.A..

Va acorda onorariul parţial pentru avocaţii din oficiu ai inculpaţilor: B.G.I.T., B.R.C., C.Ş., D.A., G.C., G.E., I.D., M.., P.A., S.S., S.C., U.C.,

M.V. A., câte 200 lei pentru fiecare care se vor suporta din fondurile Ministerului Justiţiei şi va stabili ca onorariul integral pentru avocaţii din oficiu ai inculpaţilor: L.I., G.Ş., R.B., V.A., C.Ş., P.C., C.L., D.I., G.F., I.A. de câte 400 lei să se suporte din fondurile Ministerului Justiţiei.

DISPOZITIV:

Admite apelurile declarate de inculpaţii B.I., B.V., L.I., G.C., R.L., C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M.., P.A., S.M., B.L., S.C., D.A., G.S., G.E., B.G.I. T., B.R.C., C.A.C.., V.A., D.S., S.S. şi S.A..

Desfiinţează în parte sentinţa penală nr.114 din 03.02.2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II– a Penală în dosarul nr.13805/3/2007 şi în tot încheierea de şedinţă din data de 19.06.2009 şi rejudecând:

1. În privinţa inculpatului B.I. (……Înlătură prevederile art.37 litera a cod penal. Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal de la 13 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

În baza art. 88 Cod penal deduce durata executată, respectiv de la 12.07.2004 la 9.06.2010.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale în privinţa inculpatului.

2. În privinţa inculpatului B.V. ……Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art 7 alin 1-

3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 37 lit. a si b Cod penal de la 15 ani închisoare la pedeapsa de 13 ani închisoare iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 13 ani închisoare.


3. În privinţa inculpatului L.I. ……….Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 4 ani la 2 ani.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 4. În privinţa inculpatului G.C. ……..

Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin 2 din Legea 39/2003 de la 8 ani închisoare la pedeapsa de 7 ani închisoare iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.


5. În privinţa inculpatului R.L…….. Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la 4 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art.76 cod penal iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.


Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 6. În privinţa inculpatului C.L.(……… În temeiul art. 33-34 cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea

mai grea de 7 ani si 6 luni închisoare. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 7. În privinţa inculpatului U.C…..Înlătură sporul de 1 an închisoare aplicat, urmând inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 8. În privinţa inculpatului B.I. …..Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare reţinând dispoziţiile art.74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.


Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 9. În privinţa inculpatei S.S. ………Înlătură dispoziţia de anulare a mandatului de executare a

pedepsei precum şi dispoziţia de emitere unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta sentinţă.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 10. În privinţa inculpatului I.D……….Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la 4 ani şi 6 luni închisoare la pedeapsa de 3 şi 6 luni închisoare.


Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 11. În privinţa inculpatului M.. ……..Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani şi 6 luni închisoare la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, reţinând dispoziţiile art.74 alin.2 cod penal şi art.76 cod penal iar pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3 ani la 2 ani.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.12. În privinţa inculpatului P.A. (………. Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.



13. În privinţa inculpatului S.M. …….. Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare.


Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 14. În privinţa inculpatului B.L….Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare reţinând dispoziţiile art.74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 194 alin. 1 cod penal de la 2 ani închisoare la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 189 alin. 1 si 2 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 închisoare reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedepsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 15. În privinţa inculpatului S.C. (…………… . .Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 12

alin. 1 şi 2 litera a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal de la 6 ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 16. În privinţa inculpatului D.A. ……..Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal, de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera d cod proc. pen. achită pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 12 alin 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 17. În privinţa inculpatului G.Ş.(……….Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 18. În privinţa inculpatului G.E. (………..Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a şi alin. 2 cod penal şi art. 76 cod penal.

În baza art.861 cod penal suspenda executarea pedepsei aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 863 cod penal stabileşte ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti;b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 cod penal atrage inculpatului atenţia asupra dispoziţiilor art. 864 cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 cod penal suspendă executarea pedepsei.Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3

ani la 2 ani. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.

19. În privinţa inculpatului B.G.I.T.(………..Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiuN.prev. de art.211 alin 1,

2 lit. b şi alin 2/1 lit. a si c Cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art.189 alin 1, 2, 5 cod penal de la 7 ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art.74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 20. În privinţa inculpatului B.R.C. ………..Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 3 ani închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal.

În baza art. 861 cod penal suspenda executarea pedepsei aplicate sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 863 cod penal stabileşte ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele

lui de existenţă. În baza art.359 cod penal atrage inculpatului atenţia asupra

dispoziţiilor art. 864 cod penal. În baza art. 71 alin. 5 cod penal suspendă executarea pedepsei Reduce pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de la 3

ani la 2 ani. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 21. În privinţa inculpatului C.A.C.. ………În baza art. 11 pct. 2 litera a rap. la art. 10 litera c Cod proc. pen.

achită pe inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 alin 1-3 din Legea nr.39/2003.

Înlătură dispoziţia de obligare a acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

22. În privinţa inculpatei V.A. ……….Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 5 ani închisoare la pedeapsa de 4 ani

închisoare, reţinând dispoziţiile art. 74 alin. 1 litera a cod penal şi art. 76 cod penal.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 23. În privinţa inculpatului D.S………..Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art. 9 alin.2 din Legea 39/2003 de la 7ani închisoare la pedeapsa de 6 ani închisoare, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 12 ani închisoare.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. 24. În privinţa inculpatului S.S. ………… Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin

1-3 din Legea nr.39/2003 de la 7ani închisoare la pedeapsa de 5 ani închisoare, iar ca efect al contopirii stabileşte ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 5 ani închisoare.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. În baza art. 88 Cod penal deduce prevenţia de la data de

23.07.2004 la 20.05.2009. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. Înlătură dispoziţia de confiscare dispusă în baza art.13 din Legea

39/2003 rap. la art. 118 lit. e Cod penal, ridică măsura sechestrului dispusă conform Ordonanţei nr.147/P/2004 a Parchetului de pe lângă ÎCCJ DIICOT: - cu privire la inculpatul B.I. pentru imobilul situat in …….. si respectiv imobilul situat în …….., dobândit în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1521/23.04.2003. - cu privire inculpatul B.V. pentru bunul imobil situat in ……, dobândit prin contractul de vânzare–cumpărare autentificat sub nr.1255/6.11.2003, precum si pentru suma de 7.990.000 ROL. - cu privire inculpata S.S., autoturismul marca …………, cu număr de identificare ……….., carte de identitate ………, an de fabricaţie ….- cu privire inculpata S.A. imobilul situat in Bucureşti, ……….- cu privire inculpatul U.C.imobilul situat in …..- cu privire inculpatul D.S., imobilul situat in ……., dobândit in baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1153/28.08.2003, precum si pentru suma de 40 euro. - cu privire inculpatul S.S. înlătură măsura confiscării şi dispune restituirea a 320 mO.de din metal galben, inscrisţionate pe fata cu „50 PESOS, 37,5 gr. ORO PURO, 1821-1947„ iar pe verso sunt inscrisţionate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr 257, lot „R..V.”.

Dispune restituirea bunurilor mobile indisponibilizate: - către inculpatul B.V. a sumei de 7.990.000 ROL;

- inculpata S.S., autoturismul marca ……….. cu număr de identificare ………, carte de identitate …., an de fabricaţie …. - către inculpatul D.S.pentru suma de 40 euro; - către inculpatul S.S. a 320 mO.de din metal galben, inscrisţionate pe fata cu „50 PESOS, 37,5 gr. ORO PURO, 1821-1947„ iar pe verso sunt inscrisţionate „ESTADOS UNIDOS MEXICANOS” – grup nr. 257, lot „R..V.”.

Respinge ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă I.C.C.J. DIICOT, inculpaţii A.I., S.G.A., C.S., R.B., P.C.S. şi de către partea vătămată P.S..

Respinge ca rămase fără obiect cererile de ridicare a sechestrului asigurător formulate de M.C.Ş.N., SC C.lo SRL şi S.L..

Obligă pe apelanţii A.I., S.G.A., C.S., R.B., P.C.S., G.F. şi P.S. la plata a câte 500 lai cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului în cazul inculpaţilor B.I., B.V., L.I., G.C., R.L., C.L., U. C., B.I., S.S., I.D., M.., P.A., S.M., B.L., S.C., D.A., G.S., G.E., B.G.I. T., B.R.C., C.A.C.., V.A., D.S., S.S., M.V. şi S.A..

Acordă onorariul parţial pentru avocaţii din oficiu ai inculpaţilor: B.G.I.T., B.R.C., C.Ş., D.A., G.C., G.E., I.D., M.., P.A., S.S., S.C., U.C., M.V. A., câte 200 lei pentru fiecare care se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Onorariu integral pentru avocaţii din oficiu ai inculpaţilor: L.I., G.Ş., R.B., V.A., C.Ş., P.C., C.L., D.I., G.F., I.A. de câte 400 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de recurs în 10 zile.Pronunţată în şedinţă publică azi, 11 aprilie 2011..

.

· Web viewR O M Â N I A CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A II-A PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU...

Documents

Transcript of · Web viewR O M Â N I A CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A II-A PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU...