ISTOBIA IGIE:\EIDE

Dr. I. FELIXMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.

PARTEA III

IGIENA SCOLARA

EXTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROMANE

Seria II.Tom. XXV.MEMORIILE SEOTIUNII SOIINTIFICE.

BUCURESCIINST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" S-sor I. ST. RASIDESCU

16, STRADA DOMNEI, 16.1903. 8532

IGIENA SCOLARA

ISTORIA El, STAREA El ACTUALADE

Dr. I. FELIXMelaka. al Academiei Romano.

qedinfa de la 7 Martie 1903.

Introducer e.

Educatiunea, arta de a cresce copiii, are scopul a forma omul Intreg,a desvolta simultan faculthtile lui fisice, morale si intelectuale, con-ditiune carei este subordinate prosperitatea individului Si a statului.0 natiune mica trebue, pentru intarirea ei, sy formeze din fiecarecetatean o forth' fisice, morale intelectuale. Educatiunea Incepe infamilie, ar trebul dar sa numim partea Igienel pe care o tratam aciIgiena educatiunil. Dar in tote terile majoritatea poporatiunii estelipsita de aptitudinea de a da copiilor in familie o educatiune rationale,a ridica prin exemplu moralul inteligenta lor, si in aceste casuri nu-morose, in cari vieta in familie nu 'Ate serve ca media educativ, re-mane scola, pane la un grad Ore-care casarma, aprope singurelemedii de civilisare, cari umplu golul lasat de educatiunea in familie,earl day tineretului nu numal instructiune, ci in limitele posibilitetiii educatiune, cari indrepteza multe vitiuri ale educatiunit gresite din

familie. Basa invetamintubii, a progresului, a civilisatiunfi este dar scelaprimard, i statul, care oblige. pe parintI ca sa trimita copiii for lascola primary in etate frageda, cand corpul Inca nu este desvoltat, con-solidat, statul este dator se. ingrijesca, ca sc6la sa nu vateme sana-tatea scolarilor.

Analele A. R.Torn. XXV.Mernoriile Seef. Sciin(ifice. 1

§i

§i

§i

2 DR, I. FELIX

In tOte terile culte administratiunile scolare ingrijesc dar, in limi-tele mijlocolor de earl dispun, ca actiunea binefacetOre a scOlei sanu fie slabita prin influente cari turbura sdndtatea copiilor in modimediat on tardiv, dar sc6lele au fost multe secole, si mai sunt adesea-ori astacli isvOre de 1361e si de infirmitatl ale scolarilor.

Regretatul nostril coleg A. Odobescu a definit scOla, din punctulde vedere pedagogic, ca cuprindend trei lucruri tot de °data: o cash',o carte, un dascal (Revista pedagog., I, 1902); iar cele trel lucruri, fardde earl harnicul inspector scolar S. Ha lita nu 'Dote concepe ideia descold bung, sunt: invettitor bine pregdtit devotat misiunii sale, localbun $i inzestrat cu tOte cele necesare si elevi cari sa o frecuentezeregulat (Bulet. ofie. al Minist. Cultelor si Instruetiunii; publ., VI, 1899).Din punctul de vedere igienic insd acesti factori al scolei se compundin mai multe elemente, ast-fel scola constitue un mecanism corn-plicat, fie-care din aceste elemente pOte exercita actiunea sa asu-pra fisicului, moralului si intelectului copilului, fie-care din ele pciteafecta sanatatea copiilor : localul instalatiunile scolare nepotrivite,mobilierul red construit i red asezat, aglomerarea in camere strimte,aerul stricat, praful, iluminarea i incaldirea vitiosa, literele prea midi

prea indesate ale cArtilor, sederea nepotrivita la cetire, la scriere,la lucrul de mina, apropierea prea mare de ochi a &LID', a hartiei,a obiectelor de lucru, metoda rea a invetdmintului, schimbarea pri-pita a obiceiurilor copiilor, disciplina aspra, frica copilului de pedepsd,atentiunea prelungitd, invetatura nepotrivitd cu capacitatea mintalda copiilor, Vara alternarea rationald a materiel, fard intreruperearepausul necesar, fard exercitiul corporal, immultirea materiel didacticesi a orelor de clash', teme de scris, lucruri numerOse de fdcut acasa,cari trag dupa sine reducerea timpului necesar pentru somn, presentain scold de scolari on de invetatori bolnavi de bole contagiose.

Igiena scolard indreptezd aceste neajunsuri, ea nu trebue insa saremand numai igiend negativd, sa se marginescd in inlaturarea cau-selor cari produc Miele scolare, cari opresc desvoltarea normald a or-ganismului. Igiena positiva cere ca toil copiii teril sa primescd edu-catiunea instructiunea necesara, pentru formarea moralei $i inteli-gentel lor, pentru prosperarea for fisica Si economics, ca nisi un copilsa nu remand lipsit de binefacerile colei, cari numai din scold maiales copilul teranului se va trezi ()data luminat. Cu incotul numai noapropiem de implinirea acestui desiderat, gratie nouelor programeale scolelor primare rurale, cu imphrtirea scolarilor in done serif,din earl fie-care invata numai o jumatate do qi. Trebue sa. no folo-

$i

gl

gi

gl

si

oi

91

IGIE/1A $COLA11A, I. 8

sim de aflarea in §c6la a generatiunilor intregi, pentru a inlesni des-voltarea fisiologica a organelor copiilor, pentru a complete in limiteleposibilului educatiunea for fisica pe langa cea morals, intelectuala §itechnics, pentru a-I povatul asupra mijlOcelor de conservarea doperfectionarea sanatatil, pentru a-I pregati la lupta pentru existents,la dobandirea maximului posibil de productivitate. Economia politica,economia nationala ne impune datoria, ca sa ingrijim Si de educa-tiunea fortei musculare, sa facem ceea ce se pOte face cu mijlOcele astaclidisponibile, §i suntem siguri ca urma§iI no§tri vor da Igienei positiveparte mai large in privegherea sanitary a cOlel.

Urmarind evolutiunea treptata a Igienei §colare, constatam, ca eaca sciinta exacta s'a format mai tarciiil decat cele-lalte Orli ale Igi-

tratatele de Igiend mai vechi se ocupa putin de §cOla, ast-fel, spre exemplu, primul tratat unguresc de Igiend, acela al lui F.Toldi, tiparit la Budapesta in anul 1851 (Az Egeszseg ket konyve) nicinu face mentiune de §cOla. Istoria Igienei §colare nu s'a scris pansastacji, posedam deja o literatura vasty a Igienei §colare in tote lirn-bile dar istoria ei nu exists, precum nu exists o istorie corn-pieta a Igienei in general; cu exceptiunea unor schite scurte din pro-fata unor tractate de Igiena §i a unel incercari nereu§ite, unel car -ticele midi scrise de A. Gottstein (Geseltichte der Ilygiene im XIXJahrhundert, Berlin 1901). invetatii earl au scris istoria allavut in vedere numai partea pedagogics a §cOlei, nu s'ail preocupatde influenta el asupra sandtatii ; insemnata lucrare a lui V. A. Urechiaasupra §cOlelor romane merge numai 'Ana la anul 1864, iar Igiena§colara abia pe atuncia incepuse a se forma. Autorii cari au studiatistoria medicinei au negligiat mai tots Igiena, mai ales insa acea partea el, care nu apartine exclusiv medicines, §i care este resultatul con-lucraril medicului cu architectul, pedagogul, administratoru], legistul,economistul. Este dar natural ea lucrarea de fats nu va fi liberd delacune.

Mai bine decat cu istoria Igienei colare stem cu istoria Pedago-giei, nu ne lipsesc asupra el lucrari importante §i literatura romanscontine scrieri pedagogics de valOre, pe carl trebue sa be consulte §iigienistul, Si pe carl le-am insemnat la finele acestei lucrari. in exe-cutarea masurilor de Igiena §colara, pedagogul, invetatorul are partemai large deck medicul. Isv6rele lucrarii de fats sunt dar scrieriledespre istoria generals, despre istoria civilisatiunii, a pedagogiei, a§cOlelor, a sciintelor, colectiunile de legi, de regulamente, darile de somaadministrative din diferite teri din diferite timpuri, raportele ge-

si

enei,

culte,

sc6lelor,

si

4 DR. I. FELIX

nerale asupra serviciulul sanitar din diferite state, publicatiunile sta-tistice, darile de semi ale congreselor de igiena, de medicina, tractateledespre etiologia bolelor, scrierile patologistilor si clinicianilor asuprab6lelor care se ivesc mai adesea-ori la scolari.

In cercetarile nOstre asupra istoriei scOlelor nu vom merge inapoipang la Asirienl, Indi, Persi, Egipteni, ci vom imcepe cu Elenii, earlail comunicat cultura for Romanilor. Deja in anticitate a fost recunoscutprincipiul, ca educatiunea trebue sa desvolte simultan Eisicul, moralulsi intelectul; Platon a clis ca numai acea educatiune este bung, caredä atat corpului precum si sufletului tots frumusetea, tots perfectiuneade eari sunt capabile, si de fapt in Grecia veche sc6la era ast-fel or-ganisata, in cat nu putea sa aduca vatemare fisicului, ci din contraea avea menirea a-1 perfectiona. Acest principiil al educatiunil simul-tane a corpului si a sufletului trece din Elada in Roma si se exprimain versurile nemuritore ale lui Juvenal:

Optandum est utSit mens sana in corpore sano ;

acest principiil a fost afirmat de pedagogii luminati al tuturor timpu-rilor posteriOre, mai ales de Montaigne, care 1-a propovaduit, clicenddi pentru fortificarea sufletului trebue sa intarim muschii; a fostrecunoscut de pedagogii moderni, straini si romani, de dincOce si dedincolo de muntl, mai ales insa de I. Gavanescu, care care educato-rilor, ca sa." perfectioneze corpul scolarilor, pentru ca el la rindul forsa-1 transmits intarit urmasilor, pentru ca sa devie capabili a-si insuslcele clout,' mare virtuti personale : curagiul si cumpetarea, cad numaicorpul forte e capabil sa suporte durerea si sa renunte la placere candtrebue.

La desvoltarea istoriei Igienei scolare din secolul XIX, vom vedeca. Romania si terile romane in general n'ail remas inapoi in Igienascolard, Ca mai ales in cele din urma done decenii ale secolului XIX,child in tOta lumea civilisata a fost recunoscuta necesitatea unei in-grijiri igienice mai intensive a tineretulul crescut in scOla, in Romaniaigienistii, pedagogii, administratorii, barbatiI de stat, legistii ail luatparte activa la realisarea acestor aspiratiuni, ca in special unit colegial nostri din Academia Romans ail lucrat cu succes in acesta directiune.Cultivarea Igienei scolare este la not o consecinta a intreguluc pro-gres cultural, care se manifesta prin immultirea crescendi a num.&rului scolarilor din sc6lele primare, intr'o poportiune mai larga decatcea a cresceril poporatiunel prin nasceri. Mai ales acela p6te aprecia

IGIENA COLARA, I. 5

cu nepartinire progresele ce la not a facut Igiena scolara cu pasi lentidar siguri, care a vedut si a cercetat scelele din Romania deja intimpul uniril Principatolor Romano si le visitoza astacji din noti.

Intrand in studiul amanuntit al istoriei Igienei scolare, vom incepecu localul, cu tote ea nu localul si dascalul este primul factor in or-ganisatiunea scolard, sl vom vorbl treptat despre mobilierul, despreinternatele si gazdele scolarilor, despre gradinile de copii, despre me-todele invetamintului, programele scolare si supramenagiul, desprecopiii cu facultatile mintale mai slabe decat cele normale, despre pe-depse, despre educatiunea fetelor, despre cantinele scolare si coloniiledo vacautti, despre exercitiul corporal, despre bolele scolarilor, despreinspectiunile medicale ale scelelor si despre invetatura Igienei in scold.La finele acestei lucrari urmezil bibliografia romana a Igienei scolare.

1. Localul §c6161.

Cele dintal stole avut localul for propritt De la mai multiscriitori greci aflam ca in timpurile mai departate invetatorul elensedea cu elevii sei pe pamintul gol sau pc) niscal-va pietre in aerulliber, ca Dionysios tiranul, isgonit din Siracusa, a venit la Atena undes'a facut dascal, invetand copiii in strada. Mai tarcjiu scold, didaska-leion, paidagogion, a fost instalata in casa privata a dascalului ; elfiind reu retribuit, n'a putut sa ingrijesca de un local mai spatios.Dupa inflorirea Greciei s'ati construit stole marl. in multe orase gre-cesci. Instructia din scold, in care baetil intrati la Atena in etateade 7, la Sparta de 6 ani si in cari invetail cetirea, scrierea, aritmetica,cantul, era completata prin cea din palestra, scOla privata pentruexercitiul corporal, pregatitOre pentru gimnasiti, condusa de un pe-dotrib. Cu 15 ani baetil intrau in gimnasiti, institutiune a Statului,inzestrata cu cladiri frumose, largi, cu sail deschise intr'o parte, incari se faceatiz in timp de ploie exercitii "gimnastice sj lupte va-riate, cu vestiare, bai, colonade acoperite si curb vaste.

La Roma educatiunea a remas mult timp incredintata aprOpe ex-clusiv familiei; pang in timpul imperatilor au existat numai putinestole private, in cari gramatistii invetau pe copii cetirea, scrierea sisocotela; in al doilea secol dinaintea erei crestine, cand din Greciaau emigrat in Italia dascali, gramatisti elini, s'atl infiintat stole inmai multe orase ale statului Roman, s'a introdus sj limba greed caobject de invetamint; 100 de ani inaintea lui Christos au existat la

6 DR. I. FELIX

Roma scOle publice si private de retorica latina si grecescg, din eleau esit pedagogi insemnati, ca istoriograful Plutarch, ca retorul Quin-tilian (35-120 d. Ch.), ale cdror maxime de Igiena pedagogics suntsi astacji admise ca bune. In autorii latini nu gdsim insd amanunteasupra modului de cladire a scOlelor, dar clima dulce a Italiei, carepermitea aerarea perfecta si neintrerupta chiar a localurilor scolareneincapetore, le faced aprOpe nevatematOre. Ca Grecii cultivail si Ro-manii exercitiile gimnastice metodice, in locale adaptate pentru aceststop, si diferitele jocuri pregatitOre pentru viola militara. Pe campullui Marto se practicail exercitii militare si felurite jocuri, despre carivom vorbl in capitolul asupra gimnasticei.

In secolul II s'ail infiintat scOle bisericesci, catechetice, pentru catoti crestinii sa primesca ore -care invetaturd religiOsd; se pare ca a-ceste stole n'ail avut localurile for proprii, ea ele au fost asezate inbiserica. Tendinta de a generalise institutiunea scOlelor eclesiasticen'a reusit. Dupe invasiunea barbarilor in imperial roman, scOlele aildisparut de acolo si ail r6sdrit din noil in Bizant si in Orient. Insecolul V si VI fondat in Occident si in Orient mai multe scolimAnastiresci in incinta manastirilor. Carol-cel-Mare, regele Francilor,a zidit numerOse locale de scold, dar organisatiunea data de el in-vetdmintului n'a fost trainia, dupd mOrtea lui acele stole ail disparut.In secolul XII se da in Occident din nou sc6lelor Ore-care impor-tantd si se clddesc ici cold stole, in earl predomnesce invetatura re-ligiOsd.

Diva renascere, dupd reformatiune, in mai multe tell ale Occi-dentului Statul si municipalitatile cladesc stole. ScOlelor protestantele fac concurentd scOlele ordinului Iesuitilor, fundat in anul 1540 ;Iesuitil au ingrijit bine de Igiena scOlelor, in tOrile catolice el ail de-venit stapani al culturil intelectuale, au restrins-o insd in limitele earlle credeail folositOre stOpaniril lor; scOlele Iesuitilor, prin mai multesecole, superiOre in privinta fisica, igienica, au r'emas insd in privintamorals sl intelectuala inferiOre scOlelor protestante. Cladirile scolareale Iesuitilor ail servit mai bine decat doue" secole de model celor-laltestole. Pentru scOlele laice au fost stabilite conditiunile igienice ale lo-calului de I. Furttenbach, in 1649, si de pedagogul cel mai insemnat alsecolului XVII Ioan Amos Comenius in Didactica magna, imprimatala Amsterdam in 1628 si 1657, tradusd in limba romans de P. Gar-boviceanu ; I. A. Comenius cere ca casa scOlei sa fie large, luminOsa,placutd si curate, cu curte si grading pentru jocuri. In Occidentul Eu-ropei scOlele laice s'ail immultit in secolul XVII, dar de obste comu-

s'ad

IGIENA ySCOLARX, I. 7

nele au fost lipsite de mijlece, pentru ca sa construescd locale salubrepentru scola.

La Romani, ca si la multe alts popore, trebue sa cautam inceputulscalei in biserica. Istoria scolelor din terile romane incepe cu secolulXV, cu Alexandru-cel-Bun, Domnul Moldova 1401 1436. In Munte-tenia, in Moldova, in Ardel si in Banat, prin secolul XVI si XVII s'ailinfiintat scale pe langa biserici si manastiri, in Carl' preotii, calugarii,cantaretil au instruit cetirea si scrierea, nu scim insa nimica despreigiena si intocmirea interlard a primelor locale ale scalelor cari, fiindasezate in dependintele bisericilor si manastirilor, nu posedau easelsfor proprii. Cele dintai sciri vage despre calitatile localelor scolaredin Principatele Romane dateza din secolul XVII; cronicarii no spun,ca in anul 1644 Domnul Vasile Lupu a construit, in cuprinsul manas-tirii Trel-Erarchi din Iasi, un palat pentru scala domnescd, numita maitardifi. gimnasiul Vasilian; ca in Muntenia Mateiii Basarab (1633-1654),*erban Cantacuzino (1679-1689), Constantin Brancoveanu (1707-1709),au cladit case buns §i au facut tocmeli, ca sd fie scale de invetat carte.Dincolo de Carpati afldm in secolul XVI si XVII scale publice pentrumireni numai la Alba Iulia (Belgrad), si dupd ce in anil 1668 1697se Meuse unirea intre o parte din Romanii Ardeleni si biserica catolica,Iesuitii au deschis cate-va scale in Ardeal. AprOpe singura calitate build ascolelor iesuite era ingrijirea de igiena scolard, el' au cladit locale sand-Vise pentru scale. Dupa instituirea confiniilor militare, construit pela inceputul secolului XVIII in Banat, in a doua jumatate a acelui se-col in Transilvania, multe scale bane.

Dincece de Carpati scalele functionat firs intrerupere, mai alessub domnia Fanariotilor ele au disparut adesea-ori, de °data cu Domnulcare le-a protegiat, spre a fi redeschise de alt Domn; do multe oriele au fost inchise din causa rasboielor, a epidemiilor de ciuma, anepesarii si relei vointe a eforilor sl epistatilor, cari au lasat cladirilescolare sd cads in mina.

Nu afidm material pentru istoria Igienei scolare din Romania in cro-nicele secolului XVIII, in cari sunt numai enumerate scalele cladite, in-zestrate, organisate, recladite si reparate de diferiti domni. Intre 1792si 1803 Mitropolitul Moldovei Jacob Stamati a alcatuit un proiect deorganisare a scolelor ; capitolul I al acestui proiect trateza despre modulde construire a scalelor, dar el n'a fost pus in practicd. In tot secolulXVIII, in amandoue Principatele, au existat multe scale private ; scoleleincepetore, uncle se inveta a ceti si a scrie, se tineau in tinda biseri-

s'ail

--

8 DR. I. FELIX

cilor, in jurul for si pe la casele preotilor, vara se tined scold in aerulliber. Starea ace'sta s'a urmat la sate pang la anul 1830.

(Sc. soc. Iesu, Ratio ac Institutio studiorum,1599. Joh. Amos Come-nius. Didactica magna, Amstelodami 1628. I. Furttenbach der elungere,Teutsches Schulgebdu, Augsburg 1649. John Locke, Some thougth con-cerning education, London 1693. Fr. Nazi, Historia Regni Ilungariae,Claudiopoli 1742. Elladius, Status praesens Ecclesiae graecae 1760. I. H.Benigni von Mildenberg, Statistische Skizzen der Siebenburg Alilitar-Graenze, Hermannstadt 1816. T. Codrescu, Uricariul,laei, 1852. A. Has-

Discursul tinut la solenznitatea polard din Hotin, tradus de C.Stamati, Iasi 1855. G. Missail, ;Sea/de 0 inveldtura la Romani, in cBuleti-nul Instruct. publ. ) I, Bucuresci 1865 1 866. I. P. Eliade, Istoria Peda-

Ploesci 1880. A. Xenopol si C. Erbiceanu, Serbarea scolard dela Ia$i, Iasi 1885. V. A. Urechia, Istoria scOlelor, Bucuresci 1892 1901.I. S. Floru, Educaliunea si instructiunea la Releni, Bucuresci 1892.P. Garboviceanu, loan Amos Conzenius, Didactica magna, tradusa,Bucuresci 1893. V. Gr. Borgovan, Istoria Pedagogiei, Bucuresci 1897 si1898. N. Iorga, Istoria literaturil romdne in secolul XVIII, Bucu-resci 1901. Virgilia otropa, Istoria fcOlelor Ndsciudene in «Transilvnia», 1902 si 1903. H. Weimer, Geschichte der Paedagogik, Leipzig 1902.)

In Occidentul Europei, in a doua jumatate a secolului XVIII, pecla-gogii luminati I. B. Basedow (1723-1790) si I. II. Pestalozzi (1746-1827)au recunoscut vat marea sanatatil copiilor, ce 'Ate isvori din localescolare insalubre si in cea dintai scriere rationale de Igiena din so-colul XVIII, in tratatul WY. I. P. Frank : System einer vollslaendigenmedizinischen Polizey, 2 vol., Mannheim 1786, el recomanda construireade case scolare spatiOse, aerate, luminOse i stabilesce si alto reguleexcelente de igiend scolard, dar sfaturile lul ca acele ale pedago-gilor Basedow si Pestalozzi fost ascultate. Abia de la jumatateasecolului XIX, dupd co amenii de sciinta pregatisera terenul, dupd cepedagogil convins de influenta starii fisice a scolarilor asupramuncil for intelectuale, s'a introdus cu incetul o imbunatatire a con-ditiunilor materiale ale scOlelor si mac ales ale cladirilor scolare.

In Germania, deja in anul 1836, C. I. Lorinser in scrierea importanta,publicatd la Berlin : Zuni Schulze der Gesundheit in den Schulen, acriticat conditiunile in earl so construes° si se mobilOza scOlele si apregatit terenul pentru reforma, pentru care Inca nu venise timpulnici in Germania, nici in Franta. In anul 1842, Leblanc a analisataerul dintr'o ,scold din Paris dupd 3 ore de class, si a gasit ca elconfine aprOpe 1°/0 acid carbonic; acesta analisa a dat indemnul numai

deil,

gogiei,

si

si

n'aft

s'ad

IGIENA $COLARA, I. 9

la o discutiune academics, fare consecinte practice, asupra limitei deaglomerare in sdlile scOlelor, masuratd dupe cantitatea de acid car-bonic in aerul scOlei. Tot pe atunci au publicat in Franta G. Andralsi Gavarret luerdrile for insemnate asupra atmosferii localelor in-chise. Tocmai cu 20 ani in urmai Igienistii si Pedagogii au deschiscampania contra aglomerdril scolarilor in sdli neincaptitOre, neaerate,suht influenta puternica a nouelor publicatiuni de Igiena scolard alui D. G. M. Schreber (Das Sclzulwesen, Leipzig 1858), a intemeieto-rului Igienei experimentale Max von Pettenkofer (Ueber tuft in denSchulen, Miinchen 1862), a elvetianului L. Guillaume (Die Gesundheits-pflege in der Schule, Aarau 1865, apdrutd tot de °data si in limbafrancesd), a lui R. Virchow (Ueber gewisse die Gesundheit benachthei-ligende Einfliisse der Schule, Berlin 1869, scriere care a fost la Paristradusd si in limba francesd de E. Decaisne tot in 1869). In Pru-sia s'a regulamentat oonstruirea scOlelor in 1872, in Saxonia in 1873,in Franta in 1881. Publicatiunea lui M. von Pettenkofer a provocatnumer6se analise ulteriOre ale atmosferei scOlelor, executate de frun-tasil sciintei A. Bezold, E. Voit, Forster si altil, cari au avut ca con-secinta imediatd, studii experimentale pentru imbunatAtirea aerarii sia scOlelor. Cu tote ca aerul inchis al localelor in earl pe-trec multe persone, ca scold, teatre, casarme, cafenele, s. a., contine pelanga acidul carbonic si alte substante eliminate din corpul omenescprin plamani, prin piele, earl mdresc actiunea vdtematOre a aciduluicarbonic; cu tote ca singurul acid carbonic, liber de alte materii dinaerul corupt, nu produce actiune toxica deja in aceasi concentratiune,ca in casul cand el este insotit de cele-lalte producte ale respira-tiunil pulmonare si de cele ale respiratiunii cutane, se mai mantinesi astacji cantitatea acidului carbonic ca masura coruptiunii aeruluiinchis, din cause ca cele-lalte necuratenii din atmosfera nu se potdetermine cu aceeasi inlesnire, cu aceeasi iuteld ca acidul carbonic. M.von Pettenkofer a stabilit ca in scOle si in alte locale, in cari se adundmulte persone, maximum admisibil de acid carbonic in aer este 10 /00dar acestd cerere nu se pOte satisface chiar in scOlele bine clddite sibine ingrijite; in timpul lectiunilor cantitatea de acid carbonic dinaerul claselor trece peste limita indicatd de Pettenkofer, si ne mul-tumim dach acea cantitate nu este mai mare dealt 2 la 1.000. Unautor modern, competinte in Igiena scolara, H Griesbach (Gesund-heit and Schule, Leipzig 1901), considerd ca limits admisibild a aci-dului carbonic din aerul scOlelor 2,5 Voo

Mai sunt alte cause ale stricaril atmosferei din scold: fumul care ese

incdlcsliril

10 DR. I. FELIX

din sobele reu construite si reu intretinute, praful din noroiul uscat,adus in class cu incaltamintele scolarilor, vaporii murdari de la vest-mintele udate do ploie, de la mantale, cojOce, caciuli, tartane, sosoni,umbrele. Pentru indreptarea acestui din urma neajuns, luat inDanemarca masuri deja in anul 1856 ; legea danesa asupra instruc-tiunii din acel an opresce atarnarea in class a mantalelor si paid-riilor udate de ploie, prescrie construirea pe langa tote scOlele devestiare pentru pastrarea si uscarea mantalelor si altor vestminteudate si asezarea in vestibulul scOlei de aparate pentru stergereapiciOrelor. Astacji la not si in mai multe alto tori, scOlele noui5 poseddvestiare luminOse, aerate, incallite in timpul ernii. Construirea de ves-tiare este prescrisa de programul do constructiune a sccilelor primaredin Londra din anul 1871, din Suedia din anul 1878, din Franta din1880, din Olanda din 1883, din Nor vegia din 1889, din ducatul Badendin 1898, din cantonul Zurich din 1900. In Prusia constructiunea ves-tiarelor este prescrisa din anul 1894 numal pentru scolele secundarede fete, la Miinchen si la Paris ele functioneza astacji si in gradinilede copii. Regulamentul frances pentru sc6lele primare si pentru gra-dinile de copii din anal 1880, spre a inlatura transmiterea microorga-nismelor infectiOse si a insectelor de la mantalele si paltonele copiilorbolnavi on murdari la cele ale copiilor sanatosi si curati, prescrieca in vestiar sa nu se atarne paltOnele si mantalele unul peste altul,ci fie-care copil sa alba cuierul sea, departat de eel vecin cu 25 cen-timetri. In Romania construirea de vestiare a fost recomandata pentruscOlele urbane in proiectul de regulament alcatuit de Sp. C. Haret inanul 1887; regulamentul asupra constructiunii de scole primare urbanesi rurale din anul 1893 face vestiarul obligator pentru tote scOlele,urmand ca in scolele rurale vestibulul sä serve de vestiar, masuragreil de implinit, caci de obste vestibulul este prea mic si adesea-oriel lipsesce cu totul. In Bucuresci unele stole primare construite de laanal 1876 inainte inzestrat deja cu vestiare.

Pentru ca sa se restringa cantitatea de pulbere suspendata in at-mosfera scolei, se opresce maturarea uscata. In Bucuresci deja in anii1880-1890 s'a ordonat ca dusumelele scOlelor si locul intre band sase mature numai dupd stropirea prealabila cu apa si cu matura udata.Instructiunile sanitare pentru scolele primare publice si private, pu-blicate in anul 1893 de Primaria orasului Bucuresci, prescriil matu-rarea claselor si a coridOrelor se va face tot-deauna dupd plecareascolarilor, cu usile si ferestrele deschise si dupa ce mai intaiii s'audat pa jos, iar °data pa septamand, Sambata, se va spela pardosela

s'au

s'atl

IGIENA COLARA, I. 11

claselor. Nol am propus ca sd se mai adauge tole urmdtOre: La ma-turarea claselor se va uda bine si se va matura i partea pardosoleTintro bdnci; odatd pe septamand, Sambdta, se vor scOte baneile din loc,spre a se pute curets bine locul ocupat de ele. (I. Felix, Raport generalasupra serviciuldi sanitar pe anul 1893). Causa principald a prafuluTdin clasd este noroiul adus cu incaltamintea. Pentru a so inldtura acOstticausa de impuritate a atmosferii colei, precum pentru ca copilsd nu skid in clash cu piciOrele ude, s'a introdus in cel din urmdani aT secoluluT XIX o inovatiune utild : in Danemarca copiil aduc inscold Incaltdminte de reserva, in dilele ploiOse ei isi schimbd ghetelein vestiar i lash' pe tale ude aco]o ca sa se usuce. Aceeasi masura s'aluat in unele cant6ne ale Elvetiei. In Colonia si in comunelo circum-vecine comuna inzestrezd scOlele cu un numor de pantofi de pasldon de lemn pentru acest scop, in multe alte comune germane societd-tile de binefacere procura scOlelor pantofi de reservd (Zeitsehrift farSehulgesundheitspflege, Hamburg 1900). Pantofil de reservd sunt nece-sarT si pentru exercitiile gimnastice, earl' se fac adesea -orl in localeumplute cu praf din noroiul adus cu incaltdmintea scolarilor; in multescoll din strainatate scolarii au pentru sala de gimnasticd incaltd-minte osebitd, care se pdstreza in vestiar. La noT mare parte din sco-lari sunt grad si nu li se pOte impune ca sd-si aducd incaltdminteosebita pentru exercitille gimnastice.

0 influents insemnatd asupra progresulul Igienei scolare au exer-citat unele expositiuni internationale, mai ales mareta expositiune deIgiend din Berlin din anul 1883, la care si Regatul Romaniei a par-ticipat ; planurile, modelele, descriptiunile edificiilor scolare si a totmaterialului didactic din mai tots Europa, ca si conferintele tinute laexpositiune de igienisti din mai multe teri, au inlesnit igienistilor, peda-gogilor administratorilor, cars interesat de progresul scOlelor,o comparatiune dreptd a starii for materiale, o alegere justa a ino-vatiunilor recomandate. Expositiunea internationald de Igiend dinLondra din anul 1884 n'a fost pregdtita i organisatd cu aceeasi in-grijire consciintiOsA ca cea din Berlin, n'a represintat o imagine fidelda stdrii IgieneT in general $i a Igienel scolare in parte din acel timp;asemenea expositia internationald de Igiend din Viena din anul 1888,deli in privinta scolelor mai bogatd decat cea din Londra, nu s'a ri-dicat la nivelul celel din Berlin. Chiar la expositiunea universald dinParis din anul 1900, sectiunea de Igiend obioctele do Igiend scolara,expuse in diferite alte sectiuni, n'ati corespuns cu caracterul inter-

s'ati

si

si

si

12 DR I. FELIX

national al expositiunii, n'ad permis compararea progreselor Igieneiscolare, realisate pand atunci in diferitele teri.

Prescriptiunile asupra orientaril cladirilor scolare, asupra exposi-tiunii ferestrelor, forte variate in diferitele tOri, ad obicinuit numai ovalOre teoretica. 0 sa le studiam, cand vom compara cu prescriptiunileromane pe Cole straine asupra orientatiunii, asupra luminarii naturale,asupra dimensiunilor terenulul si edificiului scolei, asupra ventilarii siincalcjirii lui si asupra altor amanunte cari se refers la local.

Satisfacerea perfecta a cerintelor igienel costa multi bani, si acestaeste causa deselor nepotriviri intro teorie si practica, acesta ne explicaca chiar in unele state avute nu s'ail putut indeplinl tote proiectelereferitore la igiena scolara. Ca sa dam numal done exemple mentio-Dam ca in Ungaria localele, mai ales ale multor scOle rurale, s'adaflat in anul 1892 lute° stare forte rea, si pentru ca ele sa nu va-tome sanatatea scolarilor, vara, pe cat se pole, se tin lectiunile in curte,sub cerul liber (H. Schuschny, Ueber Schulltygiene in Ungarn, Leipzig1892); ca in orasul Berlin in anul 1900 ad functionat 231 scOle pri-mare cu 2.050 sail de clash' pentru baeti si 2.055 pentru fete, ocupatede 206.419 scolari de ambe sexe, numal 3.577 clase au fost instalatein edificil earl* apartin comunei, 408 clase in case luate cu chirie, carinu corespundead cu totul scopulul (R. BOckh, Statistisehes Jahrbuelz,der Stadt Berlin, XXVI. Jahrg., Berlin 1902).

La inceputul secolului XIX gasim cladiri scolare la Bucuresci, Iasi,Craiova, Galati, Focsani, Ramnicu-Valcei, Buzeu, Ramnicu-Sarat, Cer-neti, Targu-Jid, Barlad, Chisin Oil, Roman, Husi, apol cate-va scoff ma-nastiresci, din cari unele avead chilii spatiose, ca cea din Tartasesci,si mai multe scOle rurale. ScOla domaOscd (grecOsca) din Iasi, stabi-lity in «zidul de afara al Mitropoliei., dispunea de local spatios, cu-princlend 8 odai, 4 sus si 4 jos (Andy. Wolf, N. Iorga). So mai zi-desce scOla la Slatina, undo in 1806 invetau romanesce si grecesceaprOpe 100 copii. In anul 1801, sub domnia lui Alexandru Moruzi, afost reclddita din temelie scola de la manastirea Sf. Gheorghe dinBucuresci, construitd deja de Voda Scarlat Ghica. La 1803, in urmacutremurului mare, localul scolei domnesci de la manastirea DomnitaMasa din Bucuresci s'a ddrapanat si Mitropolitul Dositeid a mutatacea scOla in metocul de langa biserica Magureanu (V. A. Urechia, N.Iorga.) In anul 1815, Domnul Munteniei Joan Ca ragea a organisat dinnod gimnasiul grecesc din Bucuresci, asezat tot langa biserica Md-gureanu, intr'un local reparat radical. Scolarii nu er au toti internatila un loc, ci egumenii manastirilor din Bucuresci au fost obligati ca

IGIENA $COLARA, I. 13

sa destine in mana.stire cate o camera pentru adepostirea a cate 2pang la 4 scolarl, dandu-le tote cele trebuinciOse de intretinere. Gim-nasiul de la Magureanu, avend peste 320 scolari si localul ne mai findincapetor, Domnul Than Caragea a ordonat ca sa se mai zidesca ca-mere none, dupd recoraandatia eforilor sc6lelor cart o cer, pentruca sä nu patimesca atat ucenicii, cat 5i dascalii, cu stenahoria caselor,cand sed la paradosis, si cart gasesc de cuviinta ca sa so maresca cele4 oddi de la pOrta. In anul 1818, mandstirea Sf. Sava din Bucurescis'a aflat in ruing, 5i in acele ruine George Lazar a deschis scOla ro-mama de Bogoslovie si Inginerie (G. Missail, V. A. Urechia).

In Moldova, uncle din causa Eteriei grecesci scOlele au stat inchisede la anul 1821 pans la 1828, Domnul Joan Sandu Sturza a redeschisvechiul gimnasiu Vasilian in man astirea Trei-Erarchi, 5i a obligat aceamanastire inchinata ca sa intocinesca cu cheltuela sa case none despremiada-di a bisericii, spre a servl pentru tot-deauna do scOld 5i de in-ternat pentru 6 bursieri (T. Codrescu, A. Xenopol, N. Iorga, V. A. Urechia).

In Regulamentele organice nu gasim preseriptiuni suficiente pentrudesvoltarea ulteribra a sc6lelor, pe cart le-au gasit in fiinta autorii aces-tor regulamente. Despre invetamintul satenilor in sc6lele Statului, nugasim nici o urma in Regulamentele organice. Regulamentul organical Munteniei prescrie infiintarea de scOle incepetOre in tote capitalelede judet, Regulamentul organic al Moldovei core numai crearea de stolein orasele Iasi, Roman, Husi, Galati, Focsani, Barlad si Botosani. Aman-done Regulamentele hotarese, ca sa se infiinteze in cele done capitaleale Principatelor cate done internate secundare ale Statului, pentru fitsi fiice ale dregetorilor Statului.

Pentru scolele primare urbane nu s'ail gasit case incapetOre, cad.metodul invotemintului mutual, Lancastrian, pe atunci in vig6re, a cerutlocale forte spatiOse, pentru ca sa se pOta forma numerOse cercuri ongrupe de cate 6-9 copil, ineredintati cate unui monitor, ast-fel ca unsingur institutor cu un monitor general 5i mai multi monitori, scolarfmai destepti, sa p6te instrul simultan pang la 300 scolari. In Romaniagasim metodul Lancastrian functionand pentru prima Ora in anul 1820la o sc6la din Iasi, intretinuta de Domnul Michail $utu (T. Codrescu,Uricarul, N. Iorga, Istoria literat. roni. in sec. XVIII). In Muntenias'au zidit dar intro anil 1831-1836 in mai multe orase locale spatiOsepentru scOle, in alte orase ele au fost asezate in case luate cu chirie.Unele administratiuni orasenesci au cerut Eforiei scolelor planurfpentru construirea de locale scolare, 5i in anul 1836 s'a organisat deLogofetia Credintei a Munteniel un serviciu special al zidirilor scolare

14 DR. I. rELIX

si bisericesci, sub numirea de Directiunea architectoroscd. In Bucuresciinfiintat in anul 1833 done stole incepetOre, in manastirea Sf.

Gheorghe-vechiii si in curtea bisericii Amza, pe langa cele 3 existentede mai nainte in incinta manastirilor Coltea si Domnita Masa si incurtea bisericii Precupeti, dintre earl' scola Domnita Balasa avealocal mai incapetor. In curtea bisericii Antim exista scOla bisericOsca.Colegiul Sf. Sava cu internat a fost reparat si completat. S'ail maiaflat in Bucuresci mai multe scoli private, romanesci, grecesci, francese,unele cu internate, tote asezate in case cu chirie (V. A. Urechia, G.Missail).

La Craiova s'a zidit de Guvern un colegiil in anul 1833. Din putinelescoli satesci private, cari au veg e tat in Muntenia Inainte de 1831, numai gasim urma dupd intrarea in yip:5re a Regulamentului organic.In Moldova mai aftam despre existenta unei stole satesci in anii 1835-1836 pe mosia Flamanda a Domnitorului Michail $utu ; in anul 1838Hatmanul Anast. Basota zidesce pe mosia lui o scold pentru invdta-tura copiilor de ter ani, in anul 1839 Clucerul Fundatescu infiintezascOla satesca pe mosia Boziani, si Logoretul Lupu Bals cladesce pealts mosie, numita tot Bozieni, o scold- internat pentru 24 sarmani siorfani (V. A. Urechia ; A. Xenopol ; I. Gabrilescu, Pedagogia; Bulet.

publ., II, 1868; Analele parlamentare).In 6 capitale de judete ale Moldovei infiintat in 1833 scoli in-

cepetOre, frecuentate in anul 1835 de 487 baeti. La Iasi gimnasiul Va-silian cu internat a fost asezat intr'un local bun, la Trei-Erarchi ; pen-tru Academia Michailena s'a cumporat si adaptat In anul 1836 de laP. Casimir otelul Petersburg. In anul 1834 s'a deschis la Iasi un in-ternat pentru crescerea fiicelor de dregetori ai Statului, conform cuprescriptiunile Regulamentului organic. Pand la anul 1838 Eforia sc6le-lor Ingrijesce de cumperarea a 10 case pentru stole (Buletinul Min.Instruct. publ., II, Buc. 1868; Analele parlamentare; V. A. Urechia).

In Muntenia pang la anul 1838 so gasesc putine urme de stole sa-tesci, afara de pridvorul bisericii, unde se propune carte de titre dasca-iul on preotul satului. in acel an se ordona infiintarea scOlelor satesci.Eforia scOlelor a alcatuit un plan de sad rurala, pe care I-a trimisocarmuitorilor de judete ; ei interesat putin de zidirea de scoll siau procedat, ca si Eforia, in mod biurocratic, din acesta causa statis-tica sc6lelor satesci a lui P. Poenar, directorul scOlelor, care a decla-rat ca in anul 1838-1839 ar fi functionat in Muntenia in mod regulat1.975 stole satesci, n'a fost exacta. Profesorul Jorj din Bucuresci, in-sarcinat in anul 1840 cu inspectarea scolelor satesci din judetul Ilfov,

Instr.

s'ail

sale

sale

IGIENA $COLARA, I. 15

a gAsit functionand in acel judet 56 §cOle, din earl numai 2 in staremai buna ; in unele sate copiii invetau in tinda easel invetatorului, inaltele in case aflate in cea mai prOsta stare ; din cele 2 case de §c6la maibune numai una era zidita dupd model; din tote §cOlele din judetenumai una avea band. in anul 1841 tot revisorul Jorj a raportat canumai in putine sate s'a inceput zidirea de case pentru §cOle, dar in-tr'un mod atat de re'il, in cat acele else in nici un chip nu pot servlde §cOla. in anul 1842, revisorul §c6lelor arata ca in judetul Ilfov aprOpe100 candidati in in case private rele cate cats -va MeV. In modanalog se raporteza despre §cOlele din Prahova §i Mehedinti. cOlelesatesci n'ail putut functions in tote localitatile, pentru earl se numiseinvetatori, din cause ca nu s'ail facut incaperi, ca cele facute n'au fostpotrivite cu trebuinta, ca lipsiati band, semi-cercuri, lemne de foc. inanul 1844 revisorul §cOlelor de Ilfov raporteza din noil despre stareaticalOsa a localelor de §cOld, mai Vote casele fiind nepotrivite in ceea ceprivesce marimea, forma, materialul, unele au inceput deja a se darima;in multe sate, in be de a se cladi §cOle din nal, s'ail cumperat darima-turi de case do la sateni §i proprietari. Revisorul conchide ca on -comeremet se va chibzul a se mai face acestor case va fi de prisos, afardde vre-o cate-va case, §i acestea nu au marimea potrivita. Noul a§eza-mint §colar legiuit de Bibescu in anul 1846, de§1 cuprinde prescriptiunii asupra §c6lelor satesci, nu be aduce insa nici o imbunatatire. In anul

1848 s'ail inchis co'lele §i tocmai in anul 1857 s'a ordonat reparareacaselor §colelor. Dar §cOlele secundare all fost fOrte poporate §i cla-sele ail adapostit mai multi colari decat permitea capacitatea for (Bulet.Min. Instr. publ.; V. A. Urechia).

in Moldova §colele satesci ail fost infiintate mai tan:Jill; in mod ex-ceptional, afard de cele 3 §cole Wesel' create de particulari in anti1838-1839, despre cari am vorbit mai sus, s'a mai deschis §i de cateun alt proprietar §cold pe mNia lui; activitatea administratiuniT §c6-lelor privesce mai mult §cOlele secundare i putinele §cOle primareurbane. Printr'un chrisov domnesc din anul 1840 s'ail declarat de pro-prietate perpetua a §c6lelor : palatul Academiel din Ia§1, institutulbaetilor pe langa aimnasiii, casa §cOlei de fete, casa §cOlei de artsi meserii zidita din noil, o casa de c61a la Roman §i alta la Barlad.

Dar o comisiune numita din obOesca Adunare, insarcinata cu cerce-tarea c4:51elor, constata ca chiar in ora§ul Ia§1 §colele primare se aflain locale miserabile. Legea §cOlelor, promulgate de Grigorie GhicaVoda in anul 1850, prescrie infiintarea de 63 §cole elementare de prinsate, cate una in fie-care ocol (plasa), in apropierea centrului celui

16 DR. I.

mai impoporat, nu s'ail luat insa masuri pentru deschiderea for ime-diata. De la anul 1853 se obliga arendasii mosiilor manastiresci princontractele arendarii, ca sa construesca locale de scale; in anul 1854unii proprietari particulari au inceput a pregati locale pentru scolesatesci, dar manastirile ail mai intardiat. In anul 1857 administratiuneacentrala a scolelor a alcatuit un plan pentru scale satesci, prea luxos,in cat a trebuit sa se simplifice in anul 1859. In fine in anul 1858

deschis in Moldova 8 scale satesci in locale potrivite, in anul1859 ail functionat deja 24 scale satesci, 20 in case propril, 4 in caseoferite de proprietari. Tot deodata construit case bune pentruscalele secundare, pentru scola reala din Galati, pentru gimnasiile dinBotosani SI Barlad, pentru seminariile din Husi, Roman Si manastireaNemtu. In anul 1862 ail functionat in Moldova 24 scale urbane debaeti, 25 de fete, cele mai multe asezate in case cu chirie Si 64 scalesatesci (A. Xenopol; V. A. Urechia; Bulel. Minist. Instr. publ; Analeleparlamentare).

Dupa unirea Principatelor s'a promulgat in anul 1864 prima legeasupra instructiunii pentru intrega Romanie; acea lege face instruc-tiunea primara obligatorie Si gratuita pentru copiii de 8 pang la 12 ani;pune in sarcina comunelor localul Scolei, mobilierul Si incaldirea Siprescrie ca fie-care comuna urband sa aiba cel putin o scald primarade baeti Si una de fete, iar fie-care comund rurala cel putin o scoldmixtd, iar comunele rurale mai marl sal de fete deosebita de ceade baeti. Obligativitatea invetamintului primar a mai fost pre-scrisa in anul 1866 de Constitutiune. Pe langd acesta Si legea comu-nala din anul 1864, care a conferit consiliilor comunale o mai mareautonomie si tot de odata o Ospundere mai mare, a dat indemnul cain unelo orase sa se incepa cu construirea do case de scold ; in co-munele rurale insa a trebuit sa treed mult timp, pentru ca cel putino mica parte din locuitori sa -Si faca educatiunea politica, sa -Si deasema de datoriile ce sistemul representativ impune cetatenilor. Chiarin orasul Bucuresci localele scalelor primare ail mai r'emas mult timpinsalubre. In anul 1864-1865 s'aii construit in pripela tamna, asuprainceperil cursurilor, cate-va locale do scald din nuiele lipite cu lut, cuparii batuti direct in pamint, fara prispe, une-ors cu acopereminte ne-ispravite. In anul 1866, A. Treb. Laurian si A. Florian, insarcinati cuinspectarea scalelor din capitala, gasesc mai cu s'ema cele 7 Scale pri-mare publice de fete asezate in locale nepotrivite, 6 din ele in casecu chirie neincapetare, intr'o camera ingusta aglomerate 100 fete.

In anul 1866, Ministrul Instructiunii publice C. A. Rosetti a adresat

FOLIO

s'ail

s'ail

IGIENA $COLARA, f.

primarilor comunelor rurale direct o circulard, redigiata in acel limbagiiladmirabil, care a caracterisat si corespondentele administrative ale luiC. A. Rosetti, explicandu-le datoria ce ail, ca sd cladesca pentru sc(515case bune, incapetOre, sanatOse, uscate, la loc bun, neumed, nemldstinos,departat de carciumd; o circulard analogd a trimis C. A. Rosetti pro-prietarilor arendasilor de mosli si de paduri, rugandu-I ca sa ajutecomunele la clddirea de scOle satesci, si o altd circulars severs pre-fectilor de judete, in care a blamat metoda biurocratica a administra-tiunii lor, lipsa lor de initiative pentru construirea de locale de scolerurale. Aceste circuldri au avut un succes slab, cats -va proprietari demosli au construit locale do scold, consiliile comunale nu s'ail grabitcu construirea lor, i multe consilii ale comunelor urbane ail r'emasinactive, in cat C. A. Rosetti a facut chiar primarului Bucurescilor omustrare pentru amanarea cladirii de stole primare. Tocmai in anul1875 s'a proiectat construirea de 2 stole primare in capitals, in stradaClementei, earl au fost deschise in anul scolar 1877-1878.

Ca in multe alto teri si la nos, cu introducerea obligativitatii instruc-tiunii elementare, ail devenit casele scolelor insuficiente, in ceea ceprivesce numerul capacitatea lor. In anii 1866-1868, revisoril scolarisi institutorii superiori s'ai1 plans ea lipsa de capacitate a scOlelorurbane, ca amanarea clddirii de stole urbane si rurale, opresce pu-nerea in lucrare a obligativitatii invetdmintului primar. In Martie 1872a aparut in Monitorul Oficial un raport al colegului nostru Gr. *te-fanescu asupra scOlelor primare, din care reiese marea lipsd de localescolare, mai ales in comunele rurale ale judetelor Ilfov, Dambovita,Ramnicul-Sarat, Tutova, in cel din urma judet din causa sdrdciel co-munelor. Igiena, inimica cea mai mare a ignorantei, salutd obligati-vitatea instructiunii ca un progres cultural, care va contribul la indl-tarea nivelului igienic al poporatiunil regrets ca nici pand astddiacesta obligativitate n'a putut deveni reala, generald.

Principiul obligativitatii instructiunii nu este noil, ea a fost recla-math' deja de legislatoril filosofii anticitatii. La Eleni supraveghe-rea invetdmintului intra in atributiunile AreopaguluI, care lua mdsuricontra parintilor neingrijitori de instructiunea fiilor lor. In Romaveche s'ati infiintat in secolul II stole bisericesci, catechetice, cu obli-gatiunea pentru tots crestinil a le frecuenta.; acesta generalisare ainstiuctiunii religiose n'a reusit, precum reusit incercarile rege-lui Francilor Carol-eel-Mare de a face obligatorie invetarea de carte,nici cele analoge ale reformatorilor din secolul XVI. In Prusia inve-tdmintul primar devine obligatoriii in prima jumatate a secolulul XIX

11

§i

§i

§i

§i

nail

18 bh. i VELIk

si abia in a doua jumatate a acestui secol se face treptat in totestatele germane invetamintul primar obligatoril In Franta s'a legiuitin anul 1882, ca frecuentarea scOlei primare este obigatorie pentrutoti copiii in varsta de 6-13 ani, acesta prescriptiune a fost insa nu-mai treptat indeplinita prin comunele rurale.

In Romania gasim la Iasi deja in anul 1749 un fel de obligativi-tate a instructiunii elementare si religiose; Mitropolitul Moldovei Ni-chifor scrie la protopopi, ca sa faca catagrafia de copiii prostimel dela 3 ani in sus, sa merga sa invete carte la Sf. Nicolae, la Sf. Vinerisi la Sf. Sava ; pentru copiii de mazili, de negutatori si de alte breslede cinste, obligativitatea va fi de 9 ani (de la 3-12 ani), pentru fe-ciori de preoti de 17 ani, adeca de la varsta de 3 pang la 20 de antAm aratat mai sus, ca obligativitatea invetamintului primar a fost lanot prescrisa de legea instructiunii publice din anul 1864 si de Con-stitutiune in anul 1866 (V. A. Urechia, Istoria pOlelor, I, Bucuresci1892. I. S. Floru, Educ. instruct. la Elea, Bucuresci 1892. H. Wei-mer, Gesehiehte der Padagogilc, Leipzig 1902).

La intrebarea, cari sunt causele earl impedica frecuentarea scoleisatesci, ne respunde C. Dimitrescu-Iasi in Revista pedagogied dinanul 1891, ca aceste cause sunt : ignoranta parintilor, nepesarea lor;reua vointa pentru scold din partea celor, cari ar fi chemati sa seintereseze de viitorul scOlei din sat ; saracia parintilor, earl pe alo-curi nu all cu ce sa imbrace copilul $i cu ce cumpere calif pentrua-1 trimite la scold ; aiurea scela este prea departe do catun, in cattrimiterea la §cola, mai cu soma pe vreme rea, devine imposibila ; infine, teranul are nevoie de copilul ce-va mai resarit pentru muncacampului.

Causa principals, pentru care nu se pote tot-deauna procede cutots asprimea legii contra parintilor, earl nu- trimit copiii la sc615,este lipsa de capacitate a localului ei pentru toti copiii in varsta descold; acesta causa va fi in parte inlaturata prin noul program al

rurale cu done serif de scolari, din cari fie-care urmeza scOlanumal cite o jumatate

Am aratat mai sus ca, deli de la anul 1836 inainte au aparut inliteratura germana francesa cate-va scrieri de Igiena scolara,studiat numal de la anul 1862 intr'un mod mai exact calitatile ce tre-bue sa insusesca localele sc6lelor, Ca numai d'atunci inainte s'ail pre-cisat diferitele dimensiuni ce trebue sa poseda acele locale, precum

modul de iluminare, de aerare, de incaldire al lor. In Romania eeldintaiil care a recomandat Ore-care regule igienice de observat la

fi

scolei

sa-1

di.

si s'ad

8i

IGIENA $COLAnX, f.

construirea de locale de sad. a fost A. Fetu in Proiectul de organi-sare a polijiei sanitare in Romania, Iasi 1863; in anul 1868 a aparuto lucrare oficiala, ca calduza pentru cladirea de sae rurale: Locale lede ,stole salesci, text de V. A. Urechid, planurile delineate de archi-tectul Burelli, Bucuresci 1868 ; executarea acestor planuri cered insdcheltueli peste mijlocele forte modeste ale comunelor rurale, si de aceeaele n'ail adus folosul asteptat. In anul 1870, I. Felix a scris cite -vaarticole despre Igiena scolara si despre salubritatea cladirilor scolarein FOia societatii pentru invelatiera poporula roman. In Bucuresci,Consiliul de igiena, cu ocasiunea inspectiunilor periodice ale sc6lelor,a staruit mai ales asupra capacitdtii lor, asupra iluminaril si aerdrilfor suficiente, pentru ca sa se satisfacd, in limitele posibilitatii, ce-rintele elementare de igiena in casele luate cu chirie, in care multiani ail remas instalate cele mai multe dintre scolele primare (I. Felix,RapOrtele generale asupra serviciului sanitar al orapda Bucuresci peanii 1868-1891). In anul 1873 a publicat colegul nostru Gr. Stefanescuo mica scriere : Considera(iuni asupra instructiuna publice 0 pri-vate in Romania, in care arata conditiunile pe cari trebue sa le in-susosca casa de scold. Ne vom..mal ocupa de acesta lucrare in capi-tolul despre mobilierul scOlei. In anal 1881 ail aparut done scrieribune, in cari se explica influenta vr.tematere asupra sandtatii copiilora salilor de clasd insalubre, neincapetOre, intunecOse, neaerate: Igienaorapclui Bucuresci de V. Bianu, Bucuresci 1881 si Maternologia de I.C. Dragescu, Constanta 1881. Unele tratate romane de pedagogie seocupd si de igiena scolard, mai ales cartea Educa(iunea Instrue-fiunea de G. Munteanu si P. Solomon, Blasiii 1874, expune bineigiena localului scOlei.

In anul 1884, Sp. G. Haret, Inspector general al scOlelor, in ra-portul general anual asupra invetamintului, constata ca Inca nuformat locale in conformitate cu legea instructiunii din anul 1864, camulte stole, nu numai cele rurale, ci si sc6lele urbane, primare si se-cundare, mai sunt instalate in locale earl ameninta sanatatea

ca se tine scola prin ruine strimte, umede, intunecose, infecte ;ea in unele internate in dormitore paturile sunt asezate pe doue ran-duel, unele peste altele, din lipsa de lot, ca Did un internat n'are localde MT, ca a inceput deja o miscare pentru indreptarea acestor nea-junsuri, care miscare trebue sa fie dirigiata si incuragiatd de Minis-terul Instructiunii ; ca acest Minister a luat masuri pentru construireamai multor locale de licee si seminare, ea mai multe comune urbaneau zidit deja stole, ca unele judete urmeza aceeasi impulsiune, in spe-

110

fi

sail

scola-rilor,

20 bit. I. FELIX

cial judetul Iasi, ca §i unii particulari fundoza cole, ca a mai remasinsa forte mult de Mout. Sp. C. Haret propune Ministerului, ca sa re-comande planuri de §cole bine studiate, potrivite cu mipacele comu-nelor Si cu regiunea, ca Ministerul sa inlesnesca comunelor imprumu-turi la Cassa de depuneri, sail sa contracteze singur un mare imprumutpentru comunele §i judetele, earl' ar fi obligate sa" inscrie in budgetulfor anuit5tile.

In anul §colar 1885-1886, statistica inveVimintului public primarurban §i rural, alcatuita de inspectorii colari V. Pal lade §i St. Mi-chailescu, arata iar o mica imbunatAtire ; pentru a treia parte dintotalul scolelor existail deja locale de paiantA, de grindi §i de zid,cladite cam cu ingrijire, cu incaperi suficiente pentru §c(516 §i pentruinvetatori, din cars 1110 unele nu oferiaii capacitatea cubica trebui-

pentru satisfacerea cerintelor igienei, mai ales in vederea uneipoporatiuni mai marl' a acelor §cOle; douil treimi din ele erail localeconstruite de valatuci Si de nuiele ; din totalul de 2.575 case de §c615.erail 549 inchiriate de comuna §i 140 oferite comunelor de particularipe timp determinat. Cu immultirea inscrierilor de scolari aceste localeail devenit cu totul neincgpetOre §i multe din casele de nuiele §i devalatuci, construite in pripa, cadeail in ruing ca §i altele luate cuchirie ; mare parte din ele erail insuficient iluminate, rail ingrijite, cuperetii strApun§i de umecjelg, cu lutul pe jos covetit, neincgldite deajuns in timpul ernii, dispuse tale mai multe on cu u§ile de-adreptulin bataia vintului §i a frigului, de aspect desgustator, adeverate cui-burl de infectiune. Multe locale de zid construite in anii mai din urmaail fost reu cladite, cu caramida insuficient arsg, cu var prost, ele ailfost mai strabatute de umedOld cleat casele de valatuci Si de nuiele,in judetul Nemtu unele §c6le din lemn intrasera deja in putredire. Sa-llie de clash au fost in general prea mici in raport cu numerul co-piilor in etate de scold ; ail facut exceptiune §c6lele din Dobrogeaconstruite din noil, cu locale mai marl, mai bine intretinute.

In luna Martie 1886, Ministrul Instructiunil D. Sturdza a supus Cor-purilor legiuitOre un proiect de lege privitor la cladirile §colare ; ex-punerea de motive la acel proiect confine date importante, earl ilu-str6za starea rea a localelor colare ; din cause politice acel projectn'a devenit lege, Camera a votat insa un credit de 22 milione leipentru constructiuni §colare.

La 25 Septemvrie 1887, Ministrul Cultelor §i al Instructiunii publiceD. Sturdza a trimis primarilor urbani prefectilor de judete o cir-culars, in care resuma tas partea igienei §colare care privesce casa

tOre

§i

IGIENA COLARA, I. 21

si mobilierul scolei ; Ministrul To dice ca sunt spaimintatore constata-rile ce face, consultand datele statistice de curand reunite la Minister ;ca sunt 23 ani de cand legea instructiunii este in vigore cu toteacestea prea putine comune urbane poseda locale sistematice pentruscOlele lor, despre comunele rurale nici nu este de vorbit. Ministrulexplica ca se cere curte spatiOsa, in class spatiti suficient lumina,o class de 50 copii reclama suprafata de 62,5 metri patrati, volumulde 250 metri cubi, la not insa realitatea lucrurilor este nemasurat mairea decat pOte tine -va sa-si inchipu6sca. Circulara da exemple sallde class incapelOre numal de 8-17 copii cari contin 40-60 scolari,arata ca do cati-va ani unele comune urbane ail Inceput a vede reulsi ail cautat sa-1 remedieze, ca ail remas insa multe, clase unde pefie-care inetru patrat sed cate 3 copii, uncle lumina este rai distribuita,de Ore-ce ferestrele sunt midi, red asezate si de multe on dail in co-ridOre sail in curd inguste, ca cele mai multe stole ail latrine infecte

lipsesc curd de recreatiune; ca pentru scolele rurale situatiuneaeste si mai rea, cele mai multe din ele se compun dintr'o singura ca-mera de cate 15-25 metri patrati, cu o inaltime de tavan do 2,20metri, si dada n'ar fi gaurile in pereti grin cari vintul trece, copiii s'arasfixia. Bancile sunt primitive si nici acestea nu sunt do ajuns: copiiistail pe ferestra, pe treptele catedrei, pe jos, neavend loc in band.Reparatiunile localului sunt negligiate, intarcliate pang dupa incepe-rea scolei. Circulara conchide in cererea ca comunele sa construescascOle, ca sa inceteze sistomul inchirieril penlru stole de case parti-culars, adesea-ori aflate in mina arata ca din 304 stole primareurbane numai 157 sunt proprietatea comunei, 5 proprietatea Statului,3 a judetului, 139 inchiriate.

Pe timpul acesta, mare parte din comunele de pe Domeniul Coroneiposedail deja ,stole excelente, incapetore, zidite do AdministratiuneaDomeniului cu soliditate si dupa planuri bine chibzuite, potrivite culocalitatea, bine mobilate, inzestrate cu ateliero de lucru manual si demid industrii i cu terenurile i materialul necesar pentru invetemin-tul agricol i orticol; de atunci scOlele rurale de pe Domeniul CorOneiail mai fost immultite perfectionate, ast-fel ele servesc de modelde institutiuni scolare.

Tot in anul 1887, Sp. C. Haret, atunci Secretar general al Ministe-rului Cultelor si al Instructiunii, a alcatuit un proiect de regulamentpentru constructiunea localelor de scold primary urband i rurala,care a fost publicat atat in revista George Lazar, precum si in bro-suri (Sp. C. Haret, Localele de §.eble primare, propuneri, reguli eon-

§i

§i

§i ca

§i

§i

,Si

22 DR. I FELIX

silii pentru elddirea dotarea lor, Bar lad, 1889). Acest proiect con-stitue o lucrare moderns, de acord perfect cu cerintele igienei scolaredin timpul cand proiectul a fost scris, si astadi am ave putin deschimbat din prescriptiunile propuse. Vom supune acel proiect la corn-paratiune cu lucrarile Si regulamentele analOge strain° si cu cerintelede astacji ale igienei scolare.

Proiectul cere ca din terenul ocupat de scold sä revie pentru fie-care scalar din suprafata tota1s eel putin 15 metri patrati in comu-nele rurale, 10 metri patrati in cele urbane, ca terenul intreg sa nufie mai mic de 800 metri patrati, ca tote scOlele ss alba curti de re-creatiune descoperite, regulate, prunduite si bine nisipate, ca undomijlOcele ar permite sa se infiinteze soprOne acoperite pentru re-creatiune in dilele ploiOse. Este folositor ca eel putin pentru viitorsa se cera un teren cat de larg pentru ,stela, cu tote ca in strainatateunele programe pentru constructiunile scolare alcatuite de comisiunisciintifice competinte, unele regulamente astacji in vigOre, contin pre-scriptiuni mai modeste. Pentru curte cu locuri pentru jocuri este pre-scris ca minimum, in cele mai multe cantOne ale Elvetiei, de la anul1878 inc6ce, 8 metri patrati 'de scalar; in Franta, de la anul 1882, 3metri patrati; in Norvegia, de la anul 1886, 3 metri patrati; in Prusia,din anul 1895, 3 metri patrati, afard de orase marl, unde se admite 1,5metri pgtrati; in cantonul Geneva, din anul 1898, 4 metri patrati ; inAnglia 2,8 metri patrati. Este insa de observat ca in orasele marl'ale Mare.'" Britanii se imitOza deja inovatiunea americana, de a seintrebuinta ca be de recreatiune podul neacoperit, platformul ca-selor stole., adaptat pentru acest stop. G. Bogdan in cartea: Sdnatatea

crescerea copiilor colari, Iasi 1895, recomanda ca teren total alscOlei 10 metri patrati de copil, ca minimum terenului total 500 metripatrati, dar pentru internate cate 20 metri patrati de scolar. Regula-mentul roman pentru construirea localelor de scOle primare urbaneSi rurale din anul 1893 prescrie pentru fie-care scalar cite 7 metripatrati din terenul total al scOlel. Instructiunile Belgiane pentru in-ternate cer terenul fOrte intins de 80 metri patrati de elev.

Proiectul tontine prescriptiuni amanuntite despre modul de con-structiune a easel. de scold, despre fundatiuni, ziduri, material, dupddiferitele regiuni si dupa mijlocele comunei, si nu uita a ordona cala cladirile de caramida sail de pietra, fata superiOrd a soclului sase isoleze de zidaria peretilor prin un strat de 3 centimetri grosimede mortar de ciment sail de asfalt, ca acesta isolare sa se fats pentrutoti peretii fara deosebire, ca sä fie continua si pe tots latimea teme-

fi

pi

sf

IGIENA *COLARA, I. 23

liilor, ca remediti preventiv contra umiditatil. Acesta masura impor-tanta s'a prescris la not mai intaill in capitals, pentru tote cladi-rile fara deosebire, prin Regulamentul asupra salubritaii construe -%iunilor §i locuintelor din anul 1878, de uncle a fost adoptat §i de ad-ministratiunile mai multor altor ora§e, §i de la anul 1892 inainte eaa fost treptat introdusa in acele regulamente de constructiuni ale ur-belor, earl pan5 atunci Inca nu o adoptasera. Stratul isolator esto pre-scris la constructiunile §colare in Prusia do la anul 1884, in unelecantone ale Elvetiei de la anul 1888, in Saxonia de la 1873, dar numaiin casul cand terenul este umed. In Austria stratul isolator nu esteprescris §i numai recomandat.

Pentru sable de class prescrie proiectul Haret, ca numerul locurilordintr'o class sa nu treed nisi oda ta peste 80 in comunele rurale §ipeste 70 in tale urbane. Aceste numere sunt mari din punctul de ve-dere pedagogic, dar consideratiunile financiare silesc administratiu-nile §colare din multe state, ca sa admits aceste numere ca limite ma-ximale. In ceea ce privesce Igiena, marimea salilor este subordonatanumerului elevilor ; in deob§te astadi nu se mai construesc sali vastede class cum se cerea in trecut, din causa ca copiii nu ved bine dindepartare prea mare ceea ce s'a scris pe tabla, §i radele directe de lu-mina nu tree pang la extremitatea unei sali prea late. Astadi tale maimulte instructiuni asupra cladirii §cOlelor stabilesc ca maximum allungimii salilor de class 9 metri, fiind-ca intr'o departare mai marecopiii nu pot vede bine chiar literele grose, inalte de 4 centimetri,scrise pe tabla ; asemenea latimea cea mai mare admisibila a saliido class este de 5,5 metri pang la 6 metri, caci la latime mai mare,nu sunt de ajuns luminate §i ventilate locurile din partea opusa doferestre. Proiectul Haret mai admite latimea clasei pang la 7 metri,conform cu vederile din acel timp, cu prescriptiunile in vigore inanul 1887 in Franta, Germania, Austria, Elvetia, dar modificate aprOpede finele secolului XIX. In Franta mai predomnesc salile de classpatrate, cu lungime §i latime egala, §i se inlocuesc treptat cu sari incari lungimea §i latimea se and in raport de 9 : 8, de vreme ce inGermania, Austria, Elvetia, Italia se admite raportul de 3 : 2 de 4 : 3.

Ca minimum inaltimil tavanului prescrie proiectul Haret 4 metri, ordi-nal circular din 1903 prescrie 3 m. 80, regulamentul belgian din anul 1892prescrie 4,5 metri, eel al cantonului Berna din anul 1901 prescrie 3-4metri. Tavanurile mai inalte de 4 metri nu sunt necesare.

Pentru calcularea intinderii claselor, proiectul iea de bass 1 'Anala 1,25 metri patrati de suprafata pentru fie-care elev; circulara mini-

si

24 DR. I. FELIX

strului Dim. Sturdza din anul 1887, mentionata mai sus, prescrie tot 1,25metri do scolar, pentru scOlele rurale, ordinul circular al Ministrului Sp.Haret din 1903 prescrie 0 m. 80 ca minimum, o ordonanta ministeriala dinPrusia din anul 1888 prescrie ca minimum pentru fie-care scolar 1 metrupatrat, ca si regulamentul cantonului Berna din anul 1901. Ca spatid oncapacitate a clasei prescrie proiectul Haret din 1887 pentru fie-care elev4 metri cubi, circulara Ministrului Sturdza, din 1887, 5 metri cubi, circu-lara Ministrului Haret din 1903 pentru scOlele rurale minimum de 3m. cubi, cele mai multe regulamente straine cer de scolar 4-5 metricubi. Aceste prescriptiuni sunt b asate pe teoria lui Max von Petten-kofer, despre limita admisibila de cel mult 1 la 1.000 de acid carbonicin atmosfera scOlei, ele sunt dar numal atunci eficace, cand pe langacubagiul suficient si ventilatiunea este bine regulata.

Prescriptiunile din proiectul de regulament al lui Haret asupra ilu-minarii claselor sunt bine chibzuite, ele cer sad iluminarea unilaterala,cu ferestre la stanga elevului, sad bilaterals, din drepta si din stanga,oprind iluminarea dinainte, din napoi, on de sus prin tavan, hota-resc ca suprafata de lumina a ferestrelor unei clase sa fie egala cu eelputin a cincia parte din suprafata totals a parchetului clasei; ca fe-restrele sa fie inalte pang la tavan, ca pervazurile ferestrelor, ca spa-tiurile pline dintre ferestre, sa fie cat de mici; ca ferestrele sä fie de-partate cu cel putin 8 metri de on -ce imprejmuire on cladire; ca fe-restrele O. fie drepte, nu cu marginea superiors semi-circulara, si capartea superiors a ferestrelor sa se pOta deschide in sensul orizontal,simultaned atat cele din afard precum si cele din nauntru, printr'unmecanism special. Prescriptiunile mai vechi asupra localelor scOlelorprimare se ocupa putin de marimea ferestrelor si de cantitatea luminii.Astadi marea majoritate a igienistilor si pedagogilor admit iluminareaunilaterala si bilaterals, din stanga on din stanga si tot de-odata dindrepta, Insa fara oblOnele recomandate de E. Trelat pentru ferestreledin drepta. Pentru suprafata minimala a ferestrelor, a proportiunii in-tre suma gemurilor si intro suprafata pardoselei clasei, prescriptiunilestraine varieza intro 1: 4 pang la 1: 6, In practica Insa multe stolesunt Inca departe de a indeplini acOsta conditiune ; in Germania s'adgasit intre anii 1893 si 1900 numerOse stole, uncle acosta proportiuneera numai de 1: 11, chiar de 1: 14 (L. Burgerstein, A. Netolitzky).Stabilirea marimil minimale a ferestrelor in raport cu parchetul numai satisface astacji pe toti igienistii, mai ales pe cel speciali in fisio-logia si patologia organelor vederii. Deja in anul 1882 comisiunea fran-cesa de Igiena scolara a propus ca masura minimala de lumina nece-

IGIENA COLARA, I. 25

sara §colarului, ca el, de la locul cel mai putin luminat din class, samai vada cerul prin 30 centimetri din inaltimea ferestrel. Regulamentul§colar al oraplui Geneva din anul 1898 prescrie, ca ferestrele §cOleisa fie ast-fel departate de casele vecine, ca de la locul §colarului celmai departat de ferestra, sa se mai vada cerul prin eel putin 30 centi-metri din partea superiOra a fere strei §i ca suma gemurilor ferestreisa fie egala cu eel putin a patra parte a parchetului clasel. In practiceaceste conditiuni nu se vor puto tot-deauna indeplinl in ora§e, dar nutrebue sa construim §c6lele urbane in fata stradei, ci cu mai multi me-tre inapoi, pentru ca catul de jos sa nu fie expus sa perda luminadirects a sOrelui, din causa cladirilor inalte ce se pot zidi in parteaopusa a stradei. Din aceste causa prescrie noul regulament §colar alcantonului Berna din anul 1901, ca la cladirile, libere, la carI luminanu este intereeputa prin edificii aflate in fata lor, marimea ferestrelorsa fie egala cu a 6-a parte a suprafetel parchetului, iar in §cOlele cariau in fata lor, in partea opusa a stradei on a curtii, alto cladiri, ma-rimea ferestrelor sd fie egald cu a 4-a parte a parchetului. In ceea ceprivesce perderea insemnata de lumina din causa pervasurilor de lemnsolide §i largl, precum le cer ferestrele marl, s'a inceput in straina-tate intrebuintarea .mai frecuenta a pervazurilor de fer vapsite alb,cari se pot face subtirl, fare ca sa perda din soliditate.

Prescriptiunile despre orientarea cladiril §colare sunt in mare parteacademice, subordonate conditiunilor fOrte variate, §i proiectul Haretprevede ca situatiunea cladirii pe teren, atarnand de la imprejurarilocale, remane a se determine pentru fie-care cas deosebit. Cu toteacestea, in instructiunile anexate proiectului do regulament, se reco-manda ca ferestrele claselor sa des do preferintd spre Sud-Est, sa soevite bataia crivetului de Nord-Est, iar acolo uncle se destiny sala spe-cials pentru desemn, ea 'Dote fi expusd spre Nord. Ne unim cu acesteregule §i nu admitem dispositiunea propusa deja de C. Reclam in anul1880, de E. Trelat in anul 1882 §i mai sustinuta astadi de unil igie-ni§ti §i oftalmologi, ca clasele sa alba ferestrele dirigiate spre Nord,fiind-ca atunci n'aft trebuinta de storuri, de transparente §i colarii nusunt superati de excesul de lumina. Fr. Erismann recomanda orien-tarea spre Nord-Est, Nord, Nord-Vest (Correspondenzblatt f. Schwei-zer Aerzte, 13, 1901. Monatschrift fur Gesundheitspfiege, XX, Wien 1902).G. Bogdan este de parere ca, pentru clima Romaniel sa se evite Su-dul §i Sud-Vestul, cari daii mare caldura vara Si sa se prefere Estul§i Nord-Estul, pentru a ave sOrele inainte ca elevii sa intro in class,dace insa lumina este bilaterals, sa se pue axa §cOlei in directiunea

26 DR. I. FELIX

do la Nord spre Sud (G. Bogdan, Scineitatea ?i crescerea copiilor vco-lari, Iasi 1895). Noi credem ca copiii, mai ales eel din clasele ince-p6tOre, au trebuint5. indispensabila de rad.ele solare, ca ematma forsufera, dach clasa nu vede lumina sOrelui in cantitate de ajuns, si deaceea nu admitem orientatiunea spre Nord, Nord-Est on Nord-Vest.Instructiunile earl insotesc proiectul do regulament din 1887 cer castorurile, transparentele, sa se inchidai de jos in sus, in be de a se'Asa de sus in jos.

Pentru ventilarea claselor proiectul si instructiunile cari-1 insotescinlatura cu drept cuvint aparatele ventilatOre complicate si costisitOre,prescrie inainte de bite intrebuintarea larga a ferestrelormai ales deschiderea in mod orizontal a pa'rtii de sus a ferestrelor,eari pot remane in continuil deschise, apol deschiderea ferestrelor in-tregi si a usilor in timpul recreatiunii, ca.nd copiii trebue s.6 esa totidin clash' pentru 10 minute. Desi erna prin deschiderea ferestrelor incele 10 minute de recreatiune, aerul din clasa va perde parte din cal-dura, acesta scadere a temperaturil nu 'Ate deveni vatematOre, cadafara de soba si zidurile din clasa inc61clita ail acumulat o cantitatede caldura. Instructiunile proiectate de Sp. C. Haret mai recomandaalts aparate ventilatOre, intrebuintate la not si in spitale, in efectulfor insa inferiors ferestrelor : canale in zidul spre strada sail spre curte,inzestrate cu capac, pentru intrarea aerului curat, iar pentru esireaaerului stricat instructiunile recomanda scOterea lui printr'un mic ca-nal, tot cu capac, deschis in cos. In unele stole din Germania si Austriacanalele pentru intrarea aerului cura t nu se deschid in clasa imediatdupa ce au strapuns zidul, ci in timpul ernii aerul curat este prin acelecanale condus in spatiul dintre soba si mantaua on paravanul care in-conjord soba, si in care spatiti aerul este putin incaldit inainte de ase imprastia in clasa, iar pentru ca sa se inlesnesca aspiratiunea onextractiunea aerului stricat prin cos, unele regulamente scolare pre-

ca in interiorul cosului sa arda o lamps do petrol on o gura degaz luminator in timpul verb', ca.nd cosul nu este in alt mod incalclit.

In Germania cestiunea ventilatiunii a fost studiata de curand, laCongresul societatii germane de Igiena publics, tinut la Rostock in1901; s'a constatat ca, cu tote ca la Universitatea politechnica dinCharlottenburg se infiintase o catedra specials pentru studiul apa-ratelor de ventilare si de incalcjire, acesta ramura a Igienei nu pro-greseza, ca nu se mai fac in stole, spitale, locale de adungri constatariale gradului de reinoirea aerului, ale efectului ventilatiunii, a canti-tatit de acid carbonic in atmosfeed, ceea ce este vat'emator mai ales

si usilor,

serif'

IGIENA 5COLARA, I. 27

pentru copii si s'a conchis ca Statul este dator sa prescrie gradulminimal de improspotarea aerului in scOle si in alto locale in cari seaduna multe persOne, ca societatea de Igiend este chemata sa pove-tuesca massele poporului asupra necesitatii ventilarii. Noi credem caacest din urma scop se pate lesne implini, cand insusi copilul vedein §cOld executarea procedarilor simple de ventilare, deschiderea regu-lata a ferestrelor §i u§ilor, si cand se explica scolarilor scopul acestormasuri.

In ceea ce privesce temperatura atmosferei din class, proiectul Haretcere 14 ° -16 °, ceea ce cer si astadi instructiunile englese, belgiene §ifrancese; temperatura de 16° este suficienta, fiind-ca copiii mai tidiedtemperatura cu corpul lor, dar pentru gradinile do copii putem sa maiadaugam 2 grade. A. Fetu a recomandat in anul 1863 temperatura de15° R., G. Bogdan, in anul 1895, 15 ° -17 °, regulamentele elvetiane astacjiin vigore prescrid 15 ° -17° C., cele ale regatului Wiirtenberg 16°-200,cele ale Prusiei cer eel putin 15° C la parchet, eel mult 19°C la inal-timea capului invetatorului.

Instructiile cari insotesc proi ectul in cestiune explica greutatile eco-noniice earl se opun la not incalc irii centrale a scolelor cu vapori, cuapa ferbinte, cu apa calda on cu aer cald, greutati cari dispar in oraselemarl din alte tent ca Berlin, Hamburg, Munchen, Viena, uncle §ccileleprimare sunt instalate in edificii vaste cu numerOse clase divisionare,unde o singura §cOld primara are adesea-ori pang la 20 si 24 sail declass sub cond ucerea unui singur director. Deja in anul 1896 in 18orase germane sobele §c6lelor au fost incaldite cu gaz luminator, pro-cedare care la not ar fi prea stumps. Instructiunile Haret lass ad-ministratiunile locale sa alega intre sobele de caramida, de faianta, deOle, de fer Meidinger. Instructiunile reproduc aratarea gre§ita, care semai gasesce si astacji in unele tratate noue de Igiena, ca sobele ordi-nare de fer, cand se infierbinta, devin permeabile pentru oxidul decarbon care se formeza la arderea combustibilelor §i strica atmosferaclasei; dar pentru ca acel gaz sa treed prin poril peretilor sobei, elar trebul sa fie supus la o presiune forte, care lipsesce, drumul sprecos Bind deschis, §i nu exists nici un motiv, ca chiar o mica parte agazelor toxice nascute in soba sa treed prin peretii ei intregi, necrepati.Ro§irea sobei de fer se opresce lesne, data ea se imbraca pe dinnauntru cu un strat subtire de lut. Trebue sa obsery insa, ca sobeleearl se fabrics si se vind la not in tera ca sobe Meidinger nu me-rita acesta denumire. Adeve'rata soba H. Meidinger, inventata in anul1869, ca §i soba francesa mai veche a lui POclet, cu inveli§ dublu,

28 DR. I. FELIX

construita pentru prima Ord in anul 1842, servo de odata pentru in-calclire si pentru ventilare, aerul curat din afard trece printr'un canalasezat de desubtul parchetului si intro in spatiul dintre soba si man-taua, paravanul, care o InconjOrd; daca acest canal de aer nu se curetsadesea ori, el devine un deposit de praf pe care it aduce in class, siasemenea aparate nu ne procurd dar nici odata aer de acelasi gradde curetenie, ca acela care intro prin ferestrele deschise. Mai tOte so-bele de for usuca aerul prea tare, prin incaldirea lui Area repede, deaceea este necesar ca sd se puie de-asupra sobei un vas larg, deschis,umplut cu apd, care evaporand opresce uscarea excesiva a atmosferei.In Franta instructiunile din anul 1882 pentru scOlele prim are si grddinilede copii prescriti : fie-care sobd va ave un reservoriii de apa cu su-prafata de evaporare. In Bucuresci pand la anul 1890, tOte edificiilescolare nou6 au fost inzestrate cu sobe Meidinger si cu reservorii des-chise de apa de-asupra sobei, si Consiliul de Igiend a elaborat nisceinstructiuni asupra ingrijiril acelor sobe (I. Felix, Rapartele generaleasupra serviciului sanitar at orasulza, Bueuresei, pe anti; 1890 si 1891).Se intelege ca proiectul se ocupd si de apa de Mut.

Proiectul de regulament al lui Haret da latrinelor importanta ce elemerits din punctul de vedere al Igienei, in instructii se accentueza siinsemnatatea for ca mijloc educativ, deprindendu-se copiii cu cur6tenia.Pentru orate cu servicii centrale de distribuirea de apa prin strade,curd si case, proiectul recomanda water-closete, pentru alto comune,earth-closete, butoie ori cutii metalice, transportabile, in loc de hasna,in earl excrementele sunt amestecate cu pamint uscat si pulverisat,care le desodoreza. Acest sistem este astadi parasit, mecanismul sestrica lesne, si hasnaua transportabild reclama golirea desa, din causaca marea cantitate de pdmint maresce volumul excrementelor. Asuprapositiunii de luat in latrine, asupra alegeril intre scaun si latrina forascaun, cu o mica ridicaturd pe care copilul pune piciOrele, opiniunilepedagogilor si igienistilor sunt divergente. Scaunul este do preferatacolo, undo copiii desprins deja acasa cu ast-fel de latrine siobicinuit sd le tiny curate. Am vt,',clut in scolele primare din Olanda,Belgia, Elvetia, latrine cu scaun intretinute fOrte curat. Se intelege dola sine, ca latrina trebue sd fie de ajuns iluminata. Latrinele sunt parteacea mai slabs a cladirilor nostre scolare, dar si in alto parte ici-coldstarea for mai lass de dorit; in anul 1896 s'au mai gasit in multe co-mune germane scole fard latrine, allele cu cote o singurd latrind pentrucopiii de ambele sexe si pentru invelatori. (L. Burgerstein, A. Ne-tolitzky).

sail

IGIENA $COLARX, I. 29

Instructiunile mai recomandd o inovatiune, care merits sd fie introdusdin mod general: aparate pentru spelat manile (lavabouri), earl se potaseza in vestiar.

Proiectul de regulament, pe care l'am comparat cu alto lucrdri straineanaloge, este completat prin trei project° de legi financiare, unulasupra unul imprumut de 15 miliOne lei in rents, platibili do titrecomune, pentru clddirea de locale de scold primare, al doilea pentruun imprumut de 5 miliOne lei, din cari sa se acorde ajutore comunelorlipsite de mijlOce pentru cladirea de locale de stole primare, si altreilea pentru a procura comunelor gratuit din Waffle statului lem-naria necesard pentru construirea de case de stole primare.

In anii 1888-1891 medical general A. Fotino, ca membru al Con-siliului sanitar superior, a inspectat scolele din mai multe judete sile-a descris cum urrneza: In scOlele sdtesci ferestre midi, fixe si apoilipite cu hartie cu multi ingrijire, tavanul pfind la capul dascdlului,peretil acoperiti de un strat gros de pulbere, gunoiul nu se scot° dinscold decat la Mile marl, o donita on o galetd cu apd in care baldcesctoti copiii. colelo primare urbane, des]. ca locale ar presinta ce-va,dar gospoddria for interiors este ast-fel dispusd, ca cele mai banecamere sau sunt afectate ca locuinte personalului didactic al scOlei,sau ca cancelarie, si in unele locuri am observat si improvisatiuni desalon do primire; curetenia pretutindenea negligiata, nicaeri nu existsun sistem de ventilatiune, copiii beau apd toti din acelasi vas neaco-perit. In unele judete medicii de judet si de oral nu se ocupa de igienascolara. In afard de aceste neajunsuri, aglomeratiunea este fOrte mare,si prin scOlele pe unde am intrat pe la sfarsitul orelor de curs, aerulera cu desdvarsire irespirabil. Copiii n'au caldurd erna si vara Didapa de beat.

In anul 1891, colegul nostru P. Poni, atunci Ministru al Cultelor si alInstructiunii, a Matt o incercare neisbutita do a modifica legea instruc-tiunii; el proiectase stabilirea mijlOcelor, prin cari statul ar pate ventin ajutorul comunelor, mai ales celor rurale, pentru a le inlesnl ga."-sirea capitalurilor necesare pentru construirea localelor scolare.

La 1893, fiind Ministru al Cultelor si al Instructiunii public° Take Io-nescu, s'a promulgat legea asupra invetdmintului primar si normal pri-mar; ea hotaresce cs comunele vor zidl localele necesare scOlelor pri-mare, dupd regulamentul elaborat de Ministerul Instructiunii si dupdplanurile aprobate, le vor mobila si inzestra cu materialul didactic, con-form regulelor, planurilor si listelor ce se vor stabill de Minister ; cdcomunele urbane vor construe si transforms aceste locale treptat si

30 DR. I. VEL.IX

in termen maximum de 15 ani de la promulgarea legii, ca pentru aco-perirea acestor cheltueli, comunele urbane sunt in drept a se impru-muta ; ca consiliile generale din fie-care judet stint insarcinate cu con-struirea si transformarea localelor de scold din comunele rurale,precum i cu mobilarea i inzestrarea lor, ca in 15 ani tote scOlelnrurale din judete sa fie ispravite, ca pentru acoperirea cheltuelilor,consiliile judetene vor put contracts imprumuturi, a caror anuitatese va inscrie din oficiti in budgetul lor.

Pe basa acestei legi s'a decretat in anul 1893 Regulamentul pentruconstructiunea localelor de sc6le primare urbane si rurale, care regu-lament, deli nu este in tote partile atat de amanuntit ca proiectulinstructiunile alcatuite de Sp. C. Haret in anul 1889, tontine numerOseprescriptiuni aprope identice cu cele din proiectul Haret, despre caream vorbit mai sus. Regulamentul din 1893 core lush' pentru terenulintreg al scOlei 7 metri patrati de scolar, pentru ferestre suprafalagemurilor egala cu V, parte a pardoselii, prescrie ca in strade strimtecladirea colei sa fie retrasa cu eel putin 18 metri de la casa din fata,vestiarul este obligatoriti., in scOlele rurale va servi vestibulul de vestiar;pentru salile de class raportul intre lungime largime va fi de 5 : 3,se admite lungimea maxima a shill de 12 metri, latimea maximalade 6,50 metri, expositia va fi &ate Est, Sud-Est sail Sud-Vest, in niciun cas catre Vest, Nord-Vest sail Nord. Sobele de fonts se inter -cu e, pentru latrine regulamentul Take Ionescu adopts prescriptiunilepentru internatele francese, ca usa latrinei sa incepa en 20 centimetride la sol i sa aibA inaltimea de 1.10 metri ; scaunul latrinei poke fide ciment, piotra, fonts; latrina sa fie luminosa.

Prescriptiunea legii asupra invetamintului primar si normal primardin anul 1893, ca consiliile judetene si cele comunale pot face impru-muturi pentru construirea de scold, n'a avut resultate imediate; con-siliul judetului Iasi Meuse deja in anul 1882 un imprumut pentru aputo construi 72 locale de stole rurale, asemenea judetul Romanatiin anul 1887 pentru 30 locale de ,stole, judetul Inv in anul 1892pentru 41 locale, iar in urma promulgarii legii din 1893 numai judetulFalciii a fost autorisat in anul 1895 ca sa faca un imprumut pentruconstruirea a 26 case de scold.

in anul 1896, find Ministru al Instructiunii colegul nostru P. Poni, s'apromulgat legea pentru facerea cladirilor scolare primare infiintareaCasei scOlelor. Casa scolelor este menita a administra tote fondurilecreate prin legi scolare, in scop de a ajuta comunele la construirealocalelor de stole primare si la dotarea lor cu mobilier $i cu material

§i

§i

§i

TGItNA $COLARA, I. 31

didactic, a administra sail a priveghia si a controla Vote fonduriledestinate invetdmintului, earl provin din legate si donatiuni. Fie-carecomund urbana rurald este datOre sa construesca sail sa transforme

mobileze localele necesare scOlelor sale primary, conform pla-nurilor, instructiunilor i regulamentelor date de Minister ; acestelucrari se vor face in comunele urbane capitale de judet de catrecomund, car in comunele urbane neresedinte de prefictura si in celerurale de catre autoritatea judetena. Cheltuelile necesare pentru exe-cutarea acestor lucrari se vor face de catre comune sail din propriilefor mijloce, dacd le vor ave., sat. din imprumuturi contractate la Casasccilelor. Ministerul Instructiunii va hotdri in fie-care an earl sunt lo-calele de scold, earl trebuesc construite on modificate mobilate incursul anului urmator. Pentru a face imprumutdrile comunelor si ju-detelor, Casa scolelor se va cloth' de catre stat cu un capital de 30milione lei efectiv, versati in curs de 6 ani, cate 5 milione lei anual,cu incepere do la 1 Aprilie 1897. 'Me fundatiunile scolare existente,cari prin actele for de fundare nu sunt puse sub o administratiunespeciala, vor trece sub administratiunea Casei scolelor.

Casa scolelor a intocmit planuri si proiecte tip pentru diferitelecategorii de scold, insa din causa crisei financiare statul n'a putut sd-1deb.' cele 5 miliOne lei pe an prevklute in lege. Casa scOlelor n'a pututdar sa face impruinuturi mac marl, afard de anul 1900. In anii 1897pang la 1901, Casa a dat comunelor cu imprumut pentra construireade stole peste tot 41/2 miliOne lei; de la 1901 panel. la 1903, ea a dispuspe an numai de cate 50.000 lei, cu cari a ajutat unele comune caridispuneail deja de fonduri ; in budgetul pe anul 1903-4 s'a inscrispentru acest stop suma 100.000 lei din venitul propriil al Casei scOlelor.De la infiintarea Casei scolelor pa.nd la finele anului 1902, ea a pusla tale clddirea a 414 stole, afard de 118 alte stole neterminate ondate numai in intreprindere pentru anul 1903.

Legea din anul 1896 asupra invetdmintului primar si normal primar,mantine indatoririle administratiunilor comunale relative la procurareasi intretinerea localelor de scOld primary cu materialul didactic si laobligativitatea invetamintului primar, ea face numai mac aplicabilepenalitdtile pentru neobservarea obligativite ii. Acosta lege, modificatein anul 1900, a fost reintegrate in anul 1901.

Pe basa acestei legi din anul 1896 s'a decretat, tot in 1896, Regu-lamentul pentru scOlele private, prin care s'ail luat masuri pentru asi-gurarea igienei lor. Directorii acestor stole trebue sa presinte Minis-terului Instructiunii schi1a localului cu ardtarea numerului maxi-

§i

§i sa

§i

scaler,

32 DR. I. FELIX

mal de scolari, destinatiunea fie -carol camere, cu dimensiunile el, ma-rimea curtil sail a gradinel; Ministerul numesce o comisiune din careface parte un medic, care inspectOza localul constata data este igienic.

Legea asupra invetdmintului secundar si superior din 23 Martie 1898si Regulamentul scOlelor secundare din 1898 asupra executarii acesteilegi contin prescriptiuni importante asupra internatelor si asupra gaz-delor elevilor, despre cari vom vorbl in alt capitol. Acosta lege a fostmodificata in 1900 si reintegrata, impreund cu regulamentul el, inanul 1901.

In anul 1898 numerul localelor scolelor primare rurale din tota Oraa fost de 3.558, din cari 1.278 locale bune, 1.296 mediocre, 984 rele;

din aceste locale an fost cladite de comune 1,748. . . . . judete 120

. . . , stat . 68

. . . . Adm. Dom. Coronei 30. . . . . M. S. Regele. 8

. . daruiLe . parliculari. 582. . . oferite pe timp marginit. 97). . . inchiriate 905

Cele mai multe locale sunt de nuele lipite cu piimint, in al doileaplan yin cele construite de valatuci, din ciamur, din paiante, din lemndurat, in mai putin numer sunt cele de zid. In multe comune de munteexista edificii scolare bune din lemn durat ; mai ales unele stole con-struite prin munificenta M. S. Regelui si a Administratiunii DomeniuluiCorOnei, din grind cioplite, asezate orizontal unele peste altele, suntspatiOse, luminose, inzestrate cu tote dependintele necesare, cu mobilier

alt material modern, cu gradini terene de cultura agricold, cuateliere de lucru manual si pot servl ca stole model.

In anul scolar 1899-1900 ail functionat in tota Ora stole primare4.035, din earl:

Scole rurale: 19 de baeti, 17 de fete, 3.449 mixte, 468 de catun, total 3.653 ;urbane: 95 » 174 » 13 » 382;

In acel an scolar ail fost in 0'0 Lora copii in virsta de scold :in comunele rurale 701.039, 380.034 baep, 324.005 fete, din cariinscrisi in scold 265.048, 218.433 » 46.615 fete.in comunele urbane 109.901, 58.977 » 50.924 » 79.738 romani, 30.153 strainI;inscrisi in scold 73 611, 42.496 b 28.766(M. Demetrescu, Statistica inveMmintului primar, Bucuresci 1901).

Acura, cand Casa scolelor nu dispune de najlocele necesare, spre

§i

*

*

§i §i

2

IGIENA COLARA, I. 33

a pute contribul in mod mai larg la construirea de scole satesci, Mi-nisterul Instructiunil a dat voie ca sa se face. constructiunea for dinon -ce material, cu singura conditiune ca se. alba dimensiunile prescrisede lege si cerute de Igiena. In luna Maid 1901, acel Ministru a invitatpe prefectii judetelor, ca se. grabescd construirea de scOle rurale, inlipsd de mijlOce, chiar de paiante, valatuci, gard, dar in dimensiunileprescrise. In luna lanuarie 1903, in vederea noului orarid al sc6lelorprimare rurale, cu impartirea copiilor in doue serif, din call fie-carefrecuenteza scOla numai cate o jurnatate cJi, Ministrul a fixat dimensiu-nile unel sail de clash la minimum de 3 metri cubici de capacitate$i de 80 centimetri pdtrati de suprafata orizontald pentru fie-care co-pil, inaltimea tavanului la minimum de 3 m. 80, dirnensiunea minim :1e.a unei sail de clash pentru 80 copii la 64 metri pgtrati suprafata ori-zontalg, la 240 metri cubici de capacitate, on -care ar fi numerul co-piilor in etate de scold din comuna.

In tote timpurile au fost la not localele scolelor secundare mai bineconstruite i ingrijite, mai putin neigienice, decat casele scOlelor pri-mare. In anul 1900-1901 ail functionat in tad tera :19 licee 17 in locale proprii, 2 in case cu chide.24 gimnasii 17 » » 7

9 stole secundare de fete de gradul I . . 4 » 4

1 §c(51d secundard de fete de gradul II . 1

9 scale normale de invetatori si de invetatore 7 » 2

1 scola normala de institutore 1

6 seminare ortodoxe 4 2

1 seminar musulman ..... 1

5 ,stole comerciale de gr. I. 5 » »

5 stole comerciale de gr. II 419 ,tole profesionale de fete 7 » » 11

In anul 1899-1900 all fost frecuentate :Liceele gimnasiile de 16.149 scolariSeminariile » 922Scolele normale de invetatori si institutori. , 1.104Scolele comerciale A 1.203Externatele secundare de fete . . . . . , 1.879 eleveScOlele normale de invetatore si de institutore » 385Scolele profesionale de fete » 2.417 A

2. Mobilierul

Irr anticitate cele dintai stole n'avead nici local nici mobilier osebit.Colegul nostru At. Marienescu, intr'un articol: Instrumentele de seri-

>

>

> >

,

,.

,

.

1

&i

scoleI.

34 DR. I. FELIX

ere de cultures la Greci la Romanii vechi, publicat in «Transil-vania», anul XXXIII, Sibiiu 1902, dice ca datina generald a scolarilora fost ca sa soda jos pe pamint, sa inconv6ie genuchil si sa-I tinain sus, ca sa servesca de rezim pentru asezarea tablitei on perga-mentuldi, ca ast-fel sa pOta scrie ; dar era datina si ca sa soda pescaune scunde si genuchil s6-1 tina de asemenea ca rezim pentru a-paratul de scris ; ca verosimil si in bathra (in banca de scOla) au sedutin acel mod. Asemenea I. S. Floru, in Educatiunea instructiuneala Heleni, Bucuresci 1892, scrie ca in timpurile vechi invetatorul sedeacu pe pdmint gol sail pe niscal-va pietre, ca pe timpul deInflorirea Grecilor se facusera stole marl. in multe cetati grecesci, incari mobilierul cuprindea lavite sail scaune midi pentru elevi si jeturlinalte cu spate f6rte inalte pentru dascal, ca scaunele elevilor Ewaltsail lung!, fares rezematOre pe spate, sail mici si purtarete, ca scolariiscriau si cetiati pe genuchi.

Despre mobilierul scOlelor din cele dintai timpuri ale crestinis-muldi si din tot evul mediil nu posedam sciinte. Se pare insa ca obi-ceiul de a ceti si de a scrie pe genuchi s'a pastrat mult timp, in Ger-mania chiar in secolul XVII, caci scrierea cea mai veche despre

scolare si despre mobilarea lor, cartea Teutsches Schulgebeiudevon I. Furttenbach dean Jungern, Augsburg 1649, vorbesce despre eBil-cherbrett, mica tables care tined. loc de masa si care se aseza pegenuchi.

Din secolul XVIII inainte, multe stole au avut Yana si mese, atrecut insa mult timp pans cand pedagogii si medicii au constatatun raport intre constructia vitiOsa a mobilierului stole! si intro 136-lele scolare.

In anul 1836, in Germania, anatomistul R. Froriep (BemerkungenAber den Einfluss der Schule auf die Gesundheit, Berlin 1836) si me-dicul C. I. Lorinser (Zurn Schutze der Gesundheit in den Schulen,Berlin 1836) ail demonstrat vatemarea sanatatil copiilor provenita dinsederea for incorecta in scold, din constructiunea vitiosa si asezareagresita a bancilor si meselor. In Statele-Unite ale Americei de Norda aparut cartea clasica a lift II. Barnard: School Arhitecture or contri-bution to the Improvement of School Houses, New York, 1838-1841,cunoscuta in Europa numai intr'o editiune posteriOra din anul 1854.Aceste publicatiuni n'ail avut un resultat imediat. Unele regulamentescolare, acela al Belgiei din anul 1852, al cantonului Schaffhausendin acelasi an, ordonanta Guvernuldi cantonului Zurich din anul1861, contin deja prescriptiuni despre mobilierul insa fOrte in-

elevii sec

dirile

cello!,

Si yi

016-

IGIENA $COLARA, I. 35

complete §i insuficiente. Asemenea au fost administratiunile §colareputin influentate de scrierile importante ale lui Parow, Ueber die Noth-wendigkeit einer Reform des Schultisches, in Schulzeitung, Berlin 1856,§i a lui D. G. M. Schreber, Fin aerztlicher Blick in das Schulwesen,Leipzig 1858. Un resultat mai fericit a dobandit elvetianul Fahr-ner cu carticelele: Das Kind und der Schultisch, aparuta in mai multeeditiuni la Zurich in anii 1863 1865, §i Studien fiber die Construc-tion des Schultisches, Wien und Leipzig 1863. Pang atunci §cOlele dinmai Vita Europa au fost mobilate cu mese orizontale, cu bandscaune fard rezematOre pentru spinare, departate de la masa cu 20-30centimetri. Fahrner a aratat din noil, ca dimensiunile obicinuite alemobilierului silesc pe copii la ederea vitiesa Si produc ca consecinta di-formatiuni ale columnei vertebrale §i turburari ale vederii; el a con-struit subsclii (pupitre), cu departarea intro masa §i scaun de zeropentru baeti, do 2 centimetri pentru fete, din causa imbracamintelmai voluminose a fetelor, cu scandura pentru rezemarea piciorelor,Mtg. de 7 9 centimetri, cu rezemator pentru §ele, cu masa lata de45 centimetri, din cari 9 centimetri orizontal §i 36 putin inclinat, cuband. pentru 2 §i 4 colari §i cu lungime de cate 48-60 centimetride §colar. Pentru lucrul de Juana, pentru §cOlele de fete, Fahrner acerut sail speciale cu mobilier special, cu masa pland, orizontala, cuscandura pentru rezomarea piciOrelor, cu scaune libere, mobile, putinscobite.

Principiile lui Fahrner au fost adoptate de multi igieni0i de valOre,au fost sustinute de autorii elvetieni §i francesi L. Guillaume 1865,Coindet 1865, Liebreich 1873, F. Buisson 1875, A. Riant 1876, Dally 1878,Iaval 1879-1381, de germanii W. Zwez 1864, C. Reclam 1865, H. Cohn1867 §i 1873, I. Frey 1868, A. Hermann 1868, R. Virchow 1869, Buchner1869, A. von Reuss 1877; ei all aratat ca mobilierul vechiti al §cOle-lor, care nu este potrivit cu statura tuturor §colarilor §i nu le permite§edere corecta, pe langa diformatiunile scheletului, pe langa turbura-rile in functionarea ochilor, causeza §i congestii §i dureri de cap, e-moragii nasale §i alte fenomene patologice.

Din Principatele Romane ne lipsesc cunoscinte despre mobilierul§cOlelor din timpurile vechi. Precum nu scim nimic despre localele§colelor create de la secolul XV, a§ezate obicinuit in dependintele bise-ricilor §i mandstirilor, nu posedam nici o scire despre ,inzestrareaacestor §cOle cu mobilier, nici asupra laice infiin-tate in secolul XVIII §i la Inceputul secolului XIX.

La punerea in aplicare a Regulamentelor organice all existat in a-

§i

mobildril scalelor

36 DR. I. VELIX

mandoue Principatele cate-va §c61e urbane §i rurale. In §c6lele urbaneinfiintate dupa promulgarea Regulamentelor, s'a introdus metodulLancastrian, ele au fost mobilate cu band, cu mese §i cu semicercu-rile necesaro pentru gruparea copiilor la invetAmintul mutual. in Mun-tenia s'a treat in anul 1838 un numer mai mare de cifIle satesci ; V.Pallade St. Michailescu (Statistica inveNmintului" public primarurban rural, Bucuresci 1387) cal acesto c61e ail remas mult timplipsite aprOpe complet do on -ce mobilier §i material didactic. in a-nul 1840, institutorul superior Jorj, insarcinat cu inspectarea celor 56§cOle rurale din judetul Ilfov, a gasit numal 2 din ele a§ezate in lo-cale bune, dar numai una avea band (V. A. Urechia, $cOlele satesciin Romania, Bucuresci 1868). Acela§1 revisor §colar raporteza in anul1842, ca in putinele comune cari au &Mit §c61e lipsesc band §i se-micercuri. Chiar in anul 1857 in judetul Ilfov din 67 §cOle rurale, 44n'ail band, 46 n'ail semicercuri, 54 n'ail table de litere, 55 n'ail tablede socotela, 48 n'all scaune §i mese pentru invetatori, 47 n'ail inveta-tori. In Moldova §cOlele satesci s'ai1 infiintat mai tardiil decat in Mumtenia i in numer mai mic, dar in conditiuni materiale mai bune. inanul 1858 ail functionat in Moldova 8 stole satesci, in anul 1859 deja24 ; ele fost lipsite de mobilierul necesar (Bulelinul Min. instruct.publ., II Bucur. 1868).

in literatura romana ga'sim cele dintal indicatiuni asupra vale-maril aduse sanatatii copiilor prin bancile §i mesele reu construite §ireu a§ezate, cu propuneri de indreptare, deja in cartea lui A. Fetu,Proiect de organisarea sanitare in Romania, Iasi 1863 ; in scri-erea lui V. A. lirechia despre §cOle §i bancile scolare, in Raportul a-nual al &dlei normale din Bucuresci; 1868; in articolele 1111 I. Felixdespre Igiena §colara in Foiea societci4ii pentru invegitura poporuluiroman, din anul 1870, §i in Raportele generale asupra Igiena publicedin orapil Bucuresci pe anil 1868-1891; in lucrarile colegului nostruGr. Stefanescu. Consideratiuni, asupra instructiunii publice privatein Romania, influen(a localului 0.1 a mobilierulur, asupra scind-tdOt copiilor, Bucuresci 1873, §i Influen(a mobilierulta$coler asupra copiilor, in «Revistasciintifica», t. IV., in cari Gr.Stefanescu adopta principiile lui Fahrner. In anul 1881, N. Manolescu afaciit cercetari importante prin §c6lele din Bucuresci §i a publicat re-sultatele lor, asupra c5rora vom reveni si vom mai enumera la fineleacestel lucrari numerOse alto scrieri romane despre Igiena scolara.Dincolo de Carpal P. Vasici a publicat la Gherla : Higiena fi qCO/a,

$i

sand- tata

diesi

n'ab

palijtiei

si

localutui si

IGIENA COLARA., I. 37

foie pentru sandtate, morbi, educatiune §i instructiune, 1876-1879, incare studiezd asemenea cestiunea mobilierului §cOlei.

Mi§carea in literatura Igienei din tote terile, impreund cu inte-resul ce unele publicatiuni pedagogice au adus cestiunil mobilieru-lui §colar, a influentat reformarea lui treptata. Inceputul 1-a fdcut Ba-varia cu regulamentul §colar din anul 1867, Wiirttemberg in 1868, apola urmat Olanda in anul 1883, Prusia a regulamentat mobilierul

tocmai in 1888, dar la exposit ;iunea internationals de Igiena dinBerlin din anul 1883, ail figurat deja pupitre moderne din Prusia §idin alto teri germane. In Romania introducerea noului mobilier §co-lar a fost inaugurat de o §celd privatd, de institutul §colar al lui V.A. Urechid in anul 1873 ; tocmai 7 aril in urmd a inceput Prima-ria ora§ului Bucuresci cu inlocuirea in §celele primare a vechilorband. §i mese prin pupitre de Cate 2 colari, conform cu cerinteleigienei, in 4 dimensiuni diferite. A mai remas insd la not atunci invigOre o prescriptiune, care nu se potrivesce cu scopul de a a§eza§colari in pupitrele corespuncletere cu mdrimea corpului lor, art. 45din regulamentul de ordine §i do discipline pentru §celele primare,din Oct. 1870, care ordona a§ezarea copiilor in banci dupd ordineanotes lunare.

Lungs este lista diferitelor tipuri de pupitre, recomandate §i intro-duse in diferite teri de la anul 1863 'And astadi, ele au figurat la di-ferite expositiuni nationals §i internationale, ail umplut museele §co-lare §i au provocat criticele cele mai variate. ivit diverginteasupra raportulul dintre bailed §i masa, asupra imprejurarii dacd estemai avantagios pentru Inlesnirea §ederii normale, ca marginea bancii§i a mesei sa cada in acea§i linie (distanta zero), sail dacd banca safie depdrtatd de masa cu 4-12 centimetri (distanta in plus), sail dacd.marginea mesa sd treed putin peste marginea bancii, dacd. banca safie varita sub masa* cu eel mult 5 centimetri (distanta in minus). Sailconstruit banci cu rezematere §i fdrd rezeinatOre pentru piciere, s'adat rezematoril pentru columna vertebrala, spatarului, stinghiei, forma§i indltime diferitd, dupe partea columnei vertebrale, despre care secredea ca are trebuintd de sprijin, dupd unii numal §elele, partea lum-bar* dupd altii §i partea spinaril de-asupra §elelor, in nici un casumerii ; unil constructors de pupitre ail scobit putin scaunul,construit band §i pupitre de 2 10 diferite marimi pentru §colarildin diferite clase §i cu desvoltarea diferitd a corpului; s'a fabricatun singur tip de pupitre, cu un mecanism care permite ridicarea§i coborirea scaunului §i a mesei dupd statura scolarului. Fiind-ca

sco-ter

S'ad

sad

38 DR. I. FELIX

la distanta in minus dintre banca. §i masa §colarul nu 'Ate §edo inpiciOre, s'a construit banca dupa modul fotoliurilor de teatru, cart sepot ridica §i da inapoi, on s'a construit masa, ast-fel ca ea sa se'iota da inapoi. Meat scaune de forma ovals, cari se pot invartl,spre a produce pentru scriere distanta in minus, pentru §ederea inpiciOre distanta in plus; s'ail inlocuit scaunele fixe cu scaune libere,mobile, cart se pot trage inainte on da inapoi, fara rOzematore despinare.

De§1 pupitrul pentru cate 2 Scolari presinta inlesnirea ca §colarul,cand trebue sa §Oda in piciOre, pot° e§1 din pupitru, fall a incomodape vecin, aceste pupitre putut sa fie introduse in mod general,fiind-ca ele ocupd un loc mai mare decat bancile pentru cate 4-6elevi. De la anul 1892 incoce insa unele administratiuni colare dinterile scandinave §i din State le-Unite ale Americei au mobilat §cOlelecu pupitre individuale, pentru ate un singur elev, cari ocupa o su-prafata de class cu mult mai mare decat pupitrele de cate 2 §colari.In Romania pupitrul individual a fost recomandat de A. Urechia(Noui elenzente de Igiend, Bucuresci 1902), not ne am pronuntat demult pentru pupitrul de cate 2 §colari, pe care 1-a introdus PrimariaCapita lei in §c6lele primare treptat de la anul 1881. Asemenea G.Bogdan a recomandat pupitrul de 2 §colari (Sdnd tatea crescereacopiilor vcolari, Ia0 1895) Pentru confectionarea pupitrelor serva nunumai lemnul, ci §i combinatiuni de fer i de lemn.

Yn anii 1894-1895, W. Goetze Si N. Hermann au construit nisce pu-pitre, in cari copiii pot alterna intre §edere pe scaun §i §edere in pi-ciOre, crecjend ca ast-fel vor combate obosela produsd de §ederea pescaun drepta prelungita. Este adeverat ca. §ederea drepta pe scauncere ore -care munca musculara, impedica putin circulatiunea prin corn-primarea unor vase sanguine, dar §ederea in piciOre cere munch' §i maimare, obosesce mai mult mu§chii intincjetori, produce compresiuneamai multor articulatiuni, face mai dificila intOrcerea sangelui venosla cord §i ostenesce mai cu soma columna vertebrala. Neajunsurile§ederii pe scaun le putem in parte inlatura on imputing prin rez6-marea columnei vertebrale, in special a §elelor, a partil lumbare acolumnei vertebrale pe o rezomatOre, pe un spatar, prin wzarea pi-ciorelor copiilor mai scurti la statura pe o scandura orizontald, carenu lass piciorul ca sä atarne liber, care prin urmare opresce compri-marea vaselor sanguine §i a nervilor din fosa poplitea (din regiuneaarticulatiunii genuchilor).

Astacji uncle autoritati competinte din Austria, igieni§tiT F. Hueppe

S'aii

n'ati

i

IGIENA ySCOLARA, I. 39

si A. Netolitzky $i pedagogul L. Burgerstein, recomanda cu caldurapupitrul lui F. Schenk, ca iinul care, in mod ideal, ar indeplinl con-ditiunile cerute. La acest pupitru, construit din lemn si din fer, pen-tru cate 2 scolari, se pot schimba inaltimile i distantele dupd trebuinta,ast-fel ca sa fie potrivit pentru copiii de tote varstele §i pentru adulti,dar mecanismul lui este complicat costisitor ; unele administratiunielvetiene au combinat acest pupitru cu alte sisteme, si in fine F. Schenks'a hotarit ca fabrice in 2 tipuri, unul pentru copiii de 6 9 anii altul pentru scolari mai mari.to Franta instructiunile astacji in vigOre pentru mobilierul gradi-

nilor de copii si al scOlelor primare, basate pe propunerile Comisiuniiscolare din anul 1887, recomanda 2 tipuri, atat mese inalte de 42 si45 centimetri scaune inalte de 22 si de 25 centimetri, precumpupitre pentru cate 2 scolari, cu rezematOrea pentru columna verte-braid lata de 8 centimetri, cu masa inalta de 42 si 45 centimetri, cuscaunul fix inalt de 22 si de 25 centimetri, ada.ne de 20 centimetri,departat de la masa cu + 5 centimetri.

In Germania se gasesc in scOlele publice pupitrele cele mai variate,intre earl predomnesce pupitrul fabricat de Lickroth and Comp. dinFrankenthal si Dresda, alcatuit din fer si din lemn ; scaunul se 'Ateda inapoi, la sedere scaunul este varit subt masa cu cel mult 5 cen-timetri, masa este asemenea mobila. Se mai intrebuinteza in multeparti ale Germaniei pupitrul Columbusbank, fabricat de Anselm dinBerlin, cu scaun care se ridica ca la fotoliurile de teatru, pupitrul luiHippauf din Dresden, cu un mecanism complicat, en scaun mobil, ast-fel ca sa pOta dobandi departarea lui de la masa" in plus si in minus,iar rezematOrea pentru spate se 'Ate cobori i ridica (R. Seyfert, Schul-praxis, Leipzig 1900). Afard de aceste pupitre se mai gAsesce in multesoil° germane pupitrul vechiu al lui I. Kaiser din Miinchen din anul1872, alcatuit in mod analog ca pupitrul Lickroth.

In Romania pupitrele moderne, introduse mai intaiii in anul 1873intr'o scOla privata, proprietatea lui V. A. Urechia, au fost confectionatedupa sistemul Fahrner. V. A. Urechia, Gr. $tefanescu si G. R. Melidonau facut cu un succes slab numerOse incercari de a inlocul si in alto cOlepublice si private din Ora mobilierul vechiu prin altul conform cu ce-rintele Igienel; asemenea n'au reusit indata staruintele analoge ale luiI. Felix pe langa Primaria orasului Bucuresci, din causa ca pupitrelepentru cate 2 scolari ocupd o suprafata mai mare, cere clase mai spa-tiOse si costa mai mult decat bancile sistemului vechiti ; cu tote acesteain anul 1876 s'all aflat in capitals 5 sc61e private cu pupitre bune. In

si

sd-1

si si

si

40 DR. I. FELIX

anul 1877, Consiliul general al instructiunil publice a fost invitat deMinister, ca sä resolve cestiunea mobilierului §colar, sa alega un modelcare sä se prescrie pentru constructiuneo pupitrelor, dar Consiliul nu s'aputut intelege asupra unui asemenea model, din causa ca timpul n'apermis a i so presinta in naturd cate-va modele. De la anul 1881, Pri-maria Capita lei a introdus treptat in §cOlele primare pupitre nou6de lemn de 4 marimi diferite, corespuncjetOre cu pupitrul elvetianFahrner.

cele-lalte ora§e reinoirea vechiului mobilier a intardiatI0 mai§i Ministrul Instructiunil D. Sturdza, printr'o circulars din 25

Sept. 1887, a cerut primarilor urbani Si prefectilor indreptarea maigrabnica, dicendu-le urmatOrele : ancercarile de a introduce niscebanci sail pupitre rationale, in locul bancilor de sisteme invechite, suntInca §i mai rare decat incercarile de a cladi locale convenabile. colelesunt incd pline de acele primitive banci, pe cari toti le cunOscem, caripot fi considerate ca nisce adeverate instruments de tortura. Nepotri-vite cu talia copiilor, cu masa prea departe de scaun, fara nici un spri-jin pentru spate, do o lungime care este o perpetud causa de pertur-batiuni in clash' §i care impedicd cu totul mi§carile, ele sunt o causade unde derivd o multime de Nile ale copiilor in etate de §cOld. Demulte on insa nici acestea nu sunt de ajuns, nu sunt rare §cOlele undecopiii stail pe ferestra, pe treptele catedrei sail pe jos, neavend locin banci..

Acosta circulars a avut ore -care succes. Deja in anul 1888, StefanMichailescu a putut constata (incercari critice asupra inveVimintuluinostru primar, Bucuresci 1888), ca. §i in capitalele judetelor primariileau inceput a inzestra §c6lele cele din noil cladite cu un mobilier maimultumitor. Dar la multe §c61e rurale mobilierul mai consta din:te'ru0batuti in pdmint, de earl se prind cu stinghii douti-trei scanduri brute,luate de unde intimplarea a dat. Acosta timplarie salbatica tine locde masa i de band. §colard. Tabla clasei e asemenea potrivita dinbards Si din cate-vMscurtaturi de blani albe i imposibile la scris. Maie de spas ca dascalul n'are adesea catedra, n'are scaun, ba de multeon nici o cadetura de masa pe ce sa-§i puns catalogul, sa-0 sprijineo caliinarg. Acosta e o imagine fidela la mai jumatatea cifilelor ruraledin Vla§ca.

Proiectul de regulament pentru construirea localelor de §c6le pri-mare §i pentru mobilierul §colar, elaborat de colegul nostru Sp. Haretin anul 1887 (Localele de cote primare, Barlad 1889), prescrie 4 tipuride pupitre pentru 1 0 2 colari, precisand dimensiunile mesei, ale bancii

Inmull,

IGIENA $COLARA, I. 41

§i inaltimea rezematorel, a stinghiei de la spate de-asupra bancii, inraport cu statura §colarului, dimensiuni aprope identice cu instruetiu-nile ministeriale pentru §cOlele primare din Franta §i hotaresce cadepartarea dintre banca §i masa sa fie egald cu zero.

Regulamentul pentru constructiunea localelor de §cOle primare ur-bane §i rurale din anul 1893 (Ministrul Instructiunii Take Ionescu)admite numai pupitre pentru cate 2 §colari, cu dimensiuni identice cucele din regulamentul frances §i din proiectul Haret.

Dintre Romanii cari au scris asupra igienei educatiunii, s'a mai ocupatG. Bogdan de pupitre, recomandand 5 marimi diferite, cari se deose-besc putin de cele prescrise de regulamentul frances (G. Bogdan, Sci-nalatea si crescerea copiilor Ia§i 1895); dar la Ia§i sfaturilelui Bogdan n'ail fost ascultate, §i in anul 1897, G. Rojnita, in Raportulgeneral asupra Igienei orasului Ia$1, raporteza ca in acel ora§ mobi-lierul §colar este tot cel

Legea din Martie 1896 pentru facerea cladirilor §colare primare §ipentru infiintarea easel §cOlelor a avut menirea sa indrepteze §i vi-tiurile mobilierului §colelor, Si Casa §colelor a §i alcdtuit planuri depupitre §i de band. pentru §c6lele urbane, de pupitre de eke 2 §colari;pentru §cOlele rurale, pe langa pupitre de 2, §i band §i mese cu ate4 §i 5 locuri. In Septemvrie 1898, Ministerul Instructiunii a adresat pri-marilor urbani o circulard, prin care ii invita ca sä inzestreze §c6lelecu mobilier dupd tipurile rationale, comode §i ef tine, ce le va da Casa§c6lelor.

La aprecierea conditiunilor earl se cer de la pupitre, este necesarca sa se observe bine modul cum §ed copiii la inceputul lectiunii §iapoi cum §ed dupd ce sunt osteniti. Pentru locul din balled on scaunse cere o largime mai mica decat pentru partea mesei necesard co-pilului la scris, dar ceea ce ne intereseza mai mult la scaun este adan-cimea lui, care trebue sa fie egald cu doue treimi din lungimea copsei(a femurului), pentru ca copilul sa pOta §ede corect. Landsberger (Ar-chie fiir Anthropologie, 17. B.. Braunschweig 1888) a stabilit propor-tiunea intro lungimea femurului §i cea a corpului intreg, §i a gasitca la baeti in etate de 6 ani cOpsa are lungimea de 28,5°/. din 11161-timea corpului intreg, la 7 aril de 28.6°/0, la 8 ani de 29,7%, la 9 anide 30,1°/0, la 10 ani de 30,2 °!,, la 11 ani de 30,9%, la 12 ani de 31%,la 13 ani de 31,5°/0. Daca scaunul este mai adanc deck egal cu dou6treimi din lungimea femurului, §colarul nu se p6te folosi de-rezelna-tore §i este necesar ca ea sa nu fie prea departata, pentru ca la scriere

colari,

vechhi.

42 DR. I. FELIX

*colarul sd nu fie silit a se retrage de dinsa *i a nuli put6 rezemacolumna vertebrala.

Pupitrele cele mai bune nu aduc nisi un folos *i pot chiar vat6masanatatea copiilor, data nu ii masuram eel putin de 2 on pe an, pentrua a*eza pe fie-care in pupitrul proportionat cu marimea lul, data fie-care *cola nu posedd un numer mai mare de pupitre decat numerul*colarilor, dacd n'are in deposit cate-va pupitre de dimensiuni diferite,pentru casul cand se gdsesce in ,*cola un numer de copii de o anu-mita statura, mai mare decat num6rul pupitrelor disponibile, potrivitecu acea statura. Statisticile mdsuratOrei *colarilor nu sunt bogate,cele facute intr'o Hera nu sunt tot-deauna aplicabile in alts Ord,copiii bine hraniti *i bine ingrijiti crest obicinuit mai regulat decatcei saraci lipsiti de hrand suficientd; fetele crest mai mult decatMeta pand la 13 ani, de atunci inainte mai incet. in Germania copiiila 6 ani impliniti au statura medie de 109,3 centimetri, la 8 ani de118, la 10 alit' de 128,5, la 12 aril de 138 centimetri. Nol nu posedamasemenea statistics a staturil *colarilor roman.

Asemenea nu posedam date statistics asupra mobilierului *cOlelorprimare din tots tera, ci numai pentru acela al *cOlelor secundare ;putem insd constata, ca nu numar in *c6lele primare urbane disparetreptat mobilierul veehiu *i se inlocuesce cu pupitre moderne, dari numerdse *Mile rurale posedd deja pupitre igienice ; ast-fel in judetul

Ilfov, din 293 *tole satesci, 113 sunt inzestrate cu pupitre corespunc16-tore cu cerintele Igienei.

La finele anului 1902, in Regatul roman, din cele

18 licee 9 au avut pupitre moderne, 19 mese si band vechl23 gimnasil 8'

77 7715

10 stole secundare de fete de gr. I. 177 77

9 /7

7 stole norm. de invet. si invetatore 437

35 stole de comert gr. I. 2 I) 34 ,, 1 3

77

Pe langd pupitre ne intereseza i alts mobile ale *Wei. Tabla*cOlei trebue sd fie negra, mats, fard lustru, ast-fel a*ezats cacopiii sa vada bine ceea ce se scrie pe ea. T6to *c6lele nu pot ayevestiare, dar tote trebue sa alba un numer suficient de cuiere, nu inclasa, ci in coridor, pentru atarnarea caciulilor, palariilor, paltonelor,mantalelor, zeghelor, cojOcelor, tartanelor; in coridor trebue sa se lase*i umbrelele. in anul 1892, Ministerul Instructiunilpublice a adresat o circulard primarilor urban!, prefectilor i reviso-rilor *colari, cerOndu-le sa iea masuri ca copiii de ambe-sexe sd nu

§i

§i

ca

7)

71

77 71

§i

galosh, sosonil,

IGIENA ECOLARA, I. 43

stea in clash' imbracati cu paltOne, fularuri, sosoni, cu hainegrilse, legati la gat cu fularuri, baidiruri sail glugi, sa se improvisezecuiere pe peretele eel mai larg din culuar sail din class, sail sa. sedestine o banca pe care elevii vor pune imbracamintea lor. Ultimulraport general asupra Igienei publice serviciului sanitar din Regatulroman, publicat la inceputul anului 1899, constata ca pe atunci Incamulte ,stole urbane nu posedasera un numer suficient de cuiere, ca inmulte sec-4e rurale ele lipsiail cu totul. Este necesar ca vasele cu apade bent sa aiba robinet sa nu lipsOsca inlesnirile necesare pentruclatirea paharelor. Mobilierul scOlei se completeza cu scuipatori, carisunt indispensabile din punctul de vedere igienic Si din eel educativ,insusi invetatorul institutorul trebue sa des exemplu, ferindu-se ascuipa pe jos. In scola cea mai saraca se pot improvise scuipatoridin vase largi umplute cu putina apa.

Vom mai studia in capitolul asupra bcilelor scolare infiuenta mobi-lierului asupra sanatatii scolarilor.

3. Internatele. Gazdele scolarilor.

In anticitate gasim numal in Sparta veche internate, institutiuni pu-blice destinate a da educatiune military fiilor tuturor cetatenilor. Cain Atena, educatiunea era si la Roma incredintata famine)", si sc6la eraexternat. In evul meditt exists internate in Occident, mai ales in Ger-mania, alipite de scOlele mandstiresci, si numai dupa reformatiune, pela finele secolului XVI, treat si externate, dar nu internate laice,intretinute de stat. In te'rile batolice, Iesuitii au inceput a infiinta in-ternate din secolul XVI in conditiuni igenice (H. Weimer, Geschichteder Padagogik, Leipzig 1902).

In Principatele Romane eel dintaiil internat, despre care avem sci-inta, s'a intocmit in secolul XVI de Despot Voda la scOla din Cotnari,mentionat in Vita Iacobi Despotae Moldavi Reguli descripta a Io-hanne Sommero Pinensi, Vittenbergae 1587. In secolul XVII all exi-stat internate in amandou'e Principatele : scOla zidita de Vasile Lupuin incinta manastirii Trei-Ierarchi din Iasi, ca Si scOlele fundate laBucuresci de Mateiil Basarab si de Serban Cantacuzino, ail fost inter-nate. Despre internatele scolare existents in Principatele Romane insecolul XVIII, gasim date amanuntite in Uricariul lui T. Codrescu, inIstoria Roma nilor de A. Xenopol, in Istoria colelor de V. A. Urechia,in Cronicarii greci din epoca fanariotei de C. Erbiceanu, in Istorialiteraturii romeine din secolul XVIII de N. Iorga.

§i

§i

§i

sail

galoti,

44 DR. I. FELIX

In anul 1736 ail existat la Iasi douo stole-internate, una grecesca sicea-laltd slavonesca. Pe atunci in Muntenia, Sandul Bucsdnescu bivSardar a zidit schitul Berisldvesci, 1-a inzestrat si a infiintat in acelschit un mic internat de invetatura pentru 6 copil. In anul 1761, scOlade la Sf. Sava din Bucuresci, fondata de Vodd $erban Cantacuzino,1679-1659, are internat ; localitl aflandu se in prOsta stare, Voda Con-stantin Nic. Mavrocordat a ordonat repararea chiliilor. Alexandru Ipsi-lant a reorganisat internatul scOlei domnesci de la Sf. Sava, el dicein chrisovul din anul 1776: cFiind-ca am gasit in Bucuresci, resedintanOstra Domnescd, o scold cam negligiata din causa imprejurdrilortimpului, am luat asuprd-ne o grija, nu numai aceea a o construl, cia o si marl si regula cele relativ la ea. Hotarim ca sd. se dad hranasi straiele trebuinciOse pentru 75 din scolaril fdra mijlOce din cele 5clase. Epitropii vor ordndul intendenti, cari au sd punk' ordine si sapregatescd la timp tote cele necesare. In fie-care di se va pune masafie-carui din profesori impreund cu scolarii oranduiti ; de 2 on pe anse vor da celor 75 scolari straiele trebuinciose, cari vor fi la fel pentrutoff. Pentru fie -care clash' va fi eke un .,pedagog, earl vor priveghiatote ocupatiunile si miscarile scolarilor. In fie-care din camerele

pe cari le-am dada spatiOse, pentru ca mai multi scolari salocuescd in aceeasi camera, sa fie alipit un servitor. colaril sa n'aibdvarsta mai mica de 7 ani». Regulamentul scOlei-internat, reprodus deC. Erbiceanu in Cronicarg, greci, prescrie impartirea timpului scolarilor,modul recreatiunii, exercitil gimnastice, plimbari afard din oral. In anil1785 si 1786 s'a numit un medic la scOla-internat de la Sf. Sava. inanul 1791, Domnul Michail $utu a mutat scOla-internat de la Sf. Savain ruinele de la Domnita Bdlasa, pentru ca sa se adapte mandstirea Sf.Sava pentru sederea proprie a Domnului, si manastirea Domnita Ba-lava a fost in grabd reparatd.

In Moldova Grigore A. Ghica Voda, in budgetul Academiei pe anul1766, prevede cheltuelile de intretinere a 20 ucenici strains si saracice se vor afla la scold, pentru mancarea lor, hartie si camera., cu bu-ditarul si aparul for si 30 care lemne pentru tots ce vor locul in scold.Acest internat n'a functionat insd multi ani, cad in anul 1797 Jacob,Mitropolitul Moldovei. propune ca la Academia din Iasi sa se infiin-teze internat de 24 ucenici. in anul 1804, Mitropolitul Veniamin Costachia fundat seminarul-internat Socola. Domnul Joan Sandu Sturza, in anul1828, a obligat mandstirea Trei-Ierarchi, ca pentru vechiul gimnasiuVasilian sä zid6sca o cask' spatiOsa pentru scold si internat de 12 scolari.

sco-larilor,

IGIENA $COLARA, I. 45

La Iasi a existat in anul 1812 un pensionat privat de fete nobile,dirigiat de sotii Germont (Revista pedagogics, 1892).

In Muntenia in anul 1814, la scOla din Craiova, intretinuta de Stat,era anexat un intern at cu 10 ucenici. In Bucuresci internatul scOleidomnesci nu mai exists in anul 1815, caci Voda Joan Caragea a ordonatin acel an, ca pentru internarea elevilor scOlei de la Magureanu, egu-menii mandstirilor marl din Bucuresci sa destine cate o camera, undesa se pad interns cate 3-4 scolari, dandu-le tote cele necesare deintretinere.

In timpul ocupatiunii rusesci infiintat in amandou6 Principateleinternate private de educatiune, la Iasi in anul 1830 pensionatul debaeti al lui Victor Cunin, in anul 1831 pensionatul de fete al lui T.Burada si alt pensionat la Miroslava pentru tineri nobili, condus defrancesii Lencourt, Cheufneuf si B agarn ; la Bucuresci pensionatulde baeti Vaillant si cel de fete Bonnat.

Regulamentele organice au prescris crearea de internate ale statului.La Iasi s'a deschis in anu11832, pe langa gimnasiul Vasi]ian, un internatpentru 20 bursieri, RI de boeri functionari, pe langa primit sicats -va «alumni= din clasa de jos. Regulamentul internatului AcademielMich:lilene din Iasi din anul 1835 prescrie ca acel internat va adaposti50 fii de dregetori si 24 stipendisti, copii de omens saraci, ca inter-natul va ave intirmerie, medic si o femee infirmiera. Regulamentulorganic al Munteniei a legiuit ea la colegiul Sf. Sava se va infiintainternat cu bursieri al Statului si elevi cu plata, Ca internatul va ayeinfirmeria osebita de dormitor, cu medic si cu o muere ingrijitOre ;inteun mod analog se regulezd crearea until pensionat al Statuluipentru fete. De o cam data, pana la deschiderea acestor done internatein Bucuresci, Guvernul a intretinut in anul 1S33 in internatul Vaillant6 bursieri, elevi ai colegiului Sf. Sava, si a subventionat pensionatulde fete Bonnat. In anul 1835 s'a asezat in mandstirea Antim din Bu-curesci Seminarul central en internatul seu. In anul 1839, LogofetulLupu Bats tidied o scold cu internat pe mosia Bozieni din Moldovapentru 24 sarmani si orfani, ce erail sa fie hraniti si crescuti cu chel-tuela lui. Treptat s'a marit numerul bursierilor si bursierelor din in-ternatele Statului.

Dupd Unirea Principatelor s'a promulgat, in anul 1864, prima legeorganied asupra instructiunil din Romania; ea prescrie ca, pe langafie-care liceu, se va infiinta un internat in acelasi local, sub directiuneadirectorului liceului, cu bursieri si solventi, ca asemenea se vor des-chide stole secundare de fete cu internate, ca in fie-care internat se va

earl" s'ail

s'afi

46 DR. I. FELIX

instala o infirmerie, ca un medic va visita institutul cel putin de 3 onpe sdptamand, ca aparate gimnastice se vor aseza in internate pentruexercitil gimnastice in timpul recreatiunii, ca dispositiuni mai desvol-tate asupra moralei, igienei, disciplinei, asupra materialului si comp-tabilitatii internatului se vor stabill printr'un regulament special ; cainternatele fondate i intretinute cu cheltuelile particularilor, ale muni-cipalitatilor sail altor corpuri, se vor regula ca si intern atele instituitede Stat, in lipsa de dispositiuni diferite din partea fondatorilor ; ca inVote orasele unde sunt licee, se vor stabill stole secundare de fete, caelevele acestor stole vor fi tole interne, unele stipendiste, altele sol-vente, ca se va alcdtul un regulament pentru internatele de fete. Inanul 1865, Ministrul N. Kretzulescu a publicat un mic regulament alinternatelor, care insa n'a fost pus in lucrare.

in &ma anului scolar 1865-1866, o comisiune din sinul Consiliuluide igiend al Capitalel, compusd din I. Felix, N. Comboti si G. Schrumm,inspectand scOlele internatele din Bucuresci, le gasesce in mare parteintr'o stare insalubra, cu locale neincdpetOre, umede, intunecose,lipsite de un regulament asupra alimentatiunii i asupra igienei ingeneral; aceste constatari au fost comunicate Ministerului CultelorInstructiunii. In luna Maiti 1866, Ministrul Instructiunii C. A. Rosettia insdrcinat o comisiune, compusa din I. Felix, P. Iatropulo si D. Zi-teos, cu inspectarea amanuntitd a internatului Sf. Sava din Bucuresci,care a confirmat constatarile anteriOre ale comisiunii din sinul Consi-liulu! de igiena: ca clasele sunt umede si murdare, dormitOrele nein-capetore, suficiente abia pentru jumatatea numerului elevilor pre-senti, ca infirmeria este umeda, intunecOsa, lipsita de mobilierul indis-pensabil, neavend macar nici un vas de nOpte, un lighian, un pahar,ca hrana internilor este insuficienta, ca latrinele sunt murdare, inparte neaccesibile, ea multi din elevi presinta un aspect bolndvicios,fata paha, ca es nu fac exercititi corporal, din causa lipsei unel grddiniors a unui alt teren potrivit, cad. curtea este nepavatd, neasternutacu pietris ors cu nisip, ca exercitiile gimnastice nu sunt inlocuite niciprin plimbars, Ca elevii nu fac nici bas. Comisiunea a propus, ca con-form cu legea, sdi se alcatuescd un regulament asupra igienei inter-natelor. Ministerul Instructiunii a insdrcinat Consiliul medical superiorcu elaborarea unui asemenea proiect de regulament, iar acest Con -siliil invitat pe consiliile locale de igiend ca ele sd.-1 proiecteze, regu-lamentul nu s'a facut. In anul 1869, Ministerul Instructiunii publice anumit o comisiune, compusa din C. Davila, G. Alexianu, I. Felix si D.Sergiti, care sa elaboreze un regulament asupra igienel internatelor

a

ei

si

1i

IGIENA COLARA, I. 47

dar proiectul alcatuit de acesta comisiune n'a fost investit cu formelelegale spre a put6 sal fie pus in lucrare.

In anul 1875, Consiliul de igiena al Capita lei; pentru a aduce me-toda si uniformitate in inspectiunile sanitare ale internatelor, a alca-tuit un program, care cuprindea tOte amanuntele ce trebue sa fie cer-cetate ; in urma inspectiunilor executate in conformitate cu acest pro-gram in orasul Bucuresci, s'a impus unor internate indreptarea -nea-junsurilor constatate, iar altele all fost inchise. La 5 Aprilie 1877, findMinistru al Instructiunii G. Chitu, s'a publicat un regulament asupraigienel internatelor de ambe-sexe, care continea prescriptiuni asuprasalilor de studiil si iluminarii lor, asupra dormibirelor, paturilor, lo-calului de spelat, bailor, sufrageriei, infirmeriei, latrinelor, asupra cu-reteniel corporale, gimnasticei, hranei, serviciulul medical al interna-tului. Acest regulament a fost curand pus la uitare persOnele che-mate sa-1 puny in lucrare $i a controls executarea lui nici n'ail avutcunoscinta de el, nu numai in anul 1877, cand tOte spiritele au fostpreocupate de rasboiul national, ci in anii nrmatori. In anul 1884,Sp. Haret, Inspector general al soilelor, in raportul general anualasupra invetamintului, constata ca mai exista la not internate, unclein dormitOre paturile sunt asezate pe dou6 randuri, unul peste altul,din lipsa de loc, ca bai nu se aft' nicaeri in localul ScOlei, ca ali-mentarea nu este supusa la nici o regula de igiena mobilie-rul este primitiv. Pentru indreptarea acestor neajunsurl, in cat eleprivesc internatele statului, s'a hotarit alcatuirea unei legi specialeasupra cladirilor scolare, care a fost supusa Corpurilor legiuitOre inanul 1886.

Pe vremea acesta se discuta in strainatate si la not cestiunea man -tinerii sail suprimaril internatelor; reprosul principal ce li se aduceeste acela, ca internatele nu pot inlocul in mod perfect ingrijirile mo-rale si fisice ale educatiunii parintesci ; se face insa distinctiune intrenecesitatea existentel intern atelor de baeti, care nu este pretutindenearecunoscuta, si a celor de fete, considerate ca folositOre, cad nu latoti parintii le da mana, ca sa savarsesca in familie educatiunea fete-lor. Internatele secundare de fete sunt dar numerOse in tOte tarile,cele de baeti mai frecuentate in tai ile latine decat in cele germane $ienglese. Belgia a reglementat internatele publice si private deja inanul 1866 si apoi in 1880, Franta in 1866 si 1881, Austria, Bavaria,Wurttemberg in 1873 si 1874. In Germania de Nord si in Anglia, in-ternatele secundare de baeti sunt putin numerOse ; vestitele lux(5-sele colegil-internate de la Oxford si Cambridge nu sunt stole secun-

si

si

si ca

si

48 DR. I. FELIX

dare ci institutiuni universitare. Internatele sunt indispensabile pentrucopil de proprietari rurali, de arendasi Si de alte persOne cari locuescla tern ; orfelinatele trebue sa fie internate prin natura lor, precumtrebue sa fie internate scOlele normale de invetatori, care -Si recrutezascolaril la tera Si seminarele, poporate in mare parte cu flu de preotiSi de invetatori rurali.

Pe not ne interesezd mai mult cestiunea sanitara, Si din acest punctde vedere unit pedagogi Si igienisti ail observat ca ratacirile sexualeale scolarilor ar fi aparend mai adesea-ori Si chiar in forma epide-mica in internate, decat in externate ; ca Miele infectiose s'ar 141 mailesne in internate. Experientele nOstre nu confirma aceste acusatiuni.Ratacirile sexuale se pot prevenl, mai ales cand copiii in etate doscolaritato sunt povetuiti, eh fie-care atingere a organelor sexuale faranecesitate absoluta este vatemdtore Si constitue un pacat. ImportareabOlelor epidemice in internat se 'Ate opri, data, in timp de epidemiiin oral, elevii nu sunt congediati in dilele de Dumineca Si serbatorifara precautiuni special°, data se opresce, pe cat este posibil, ames-tecul elevilor interni cu elevii externi, Si data se cogedieza de timpurillde la scold scolarii externi din familiile in cari a aparut o bold in-fectiosa. Fie-care internat trebue sa aiba done infirmerii, una pentruMiele ordinare Si alta, cu total isolata, pentru Mel° infectiOse. Segasesc in tote terile internate bune, in earl, in termen Inediu, copiiisunt mai bine ingrijitt decat in casa multor parinti saraci, negligentl,vitiosi, in casa unui parinte remanend vaduv ; se gasesc asemeneain tote terile Si internate rele ; ca exemplu putem da resultatul in-spectiunilor igienice ale scolelor Si internatelor din Londra, eari des-veluesc defecte mult mai grave decat cele constatate la not (Reportson the hygienic condition and administration of Metropolitan Dis-trict and separate Schools), reproduse in The British coed. journ., 1897Si 1898).

La not cestiunea internatelor a fost studiata cu ocasiunea proiec-tului de lege privitor la cladirile scolare, supus Corpurilor legiuitorein anul 1886 de Ministrul D. Sturdza, care proiect insa n'a devenitlege. Yn expunerea de motive care insotia acel proiect, cestiunea man-tineril sail suprimdrii internatelor nu s'a lratat in abstracto, ci s'aexaminat din punctul de vedere al situatiunii speciale a elevilor nostri.Pe de o parte avem parinti lipsiti de mijlOce, al caror copii, data n'arfi ajutati de stat, nu ar puto studia ; pe de alta parte, sunt parintiprin localitati lipsite de scOle secundare, earl sunt siliti a se despartlde copiii lor. Mai este acesta cestiune in legiltura cu cea a gazdelor

IGIENA $COLARA, I. 49

scolarilor, care in anul 1886 Inca nu atrdsese atentiunea pedagogilorSi igienistilor nostri despre care vom mai vorbi mai jos.

Pretinsa liusd de regulament asupra igienei internatelor a fost in-deplinita prin ordine speciale. In anul 1892, Ministrul Instructiunii TakeIonescu prescrie prin circulari, ca hrana elevilor sd fie de bund cali-tate, ca carnea sa formeze tot-deauna fondul alimentatiunii, ca sa sedea elevilor cate o bae completd pe septamana, ca acolo unde sepOte, sal se instaleze bae in scold, ca sd se deprindd elevii i cu basreel; aceleasi regule prescris i pentru elevii pensionatelor par-ticulare directorii internatelor publice si private ail fost invitati casa scOta elevii la preumblare in grAdinile publice i afara de oral ;aceste ordine fost observate.

In anul 1893, C. Istrati, Inspector general al invelamintului secundar,scrie in memoriul asupra internatelor statului, adresat MinisteruluiCultelor si al Instructiunii ca mai tote Ministerele nostre ail internatede diferite naturi si in vederea unei tinte anumite, ca insd. internateleMinisterului Instructiunii sunt cele mai numer6se, ca acel Ministerare 2.370 interns, dar n'are in vigOre regulament de igiend si de ma-terial pentru internate, ca in nici un internat si nici la Minister nuse gasesce un exemplar al vechiului regulament. S'a intocmit dar inanul 1893 o comisiune, compusa din C. Istrati, St. C. Michallescu, Zam-phirolu, V. Pallade, Meisner $i d-na Zoe Grant, care a intocmit unproiect de regulament pentru internate, care proiect insd n'a fost a-probat decretat.

In anul 1896 s'a decretat Regulamentul pentru scolele private, incare sunt prescrise regulele principale de igiena internatelor, diferiteleincaperi ce trebue sd posOda un internat, dimensiunile for ; in dormitorspatiul de eel putin 12 metri cubi de elev, in sala de studiii, osebitade sala de clasa, 4 metri cubi, 2 infirmerii, una pentru bOlele ordinarei alta cu totul isolatd. pentru Miele infectiOse. Legea asupra invka-

mintului secundar si superior din anul 1898 tontine prescriptiuniasupra internatelor Statului ; regulamentul pentru §cOlele secunderedin anul 1898 preciseza datoria directorilor scOlelor cars au internatde a priveghia starea for igienica.

Aruncand o privire retrospective asupra istoriei igienei internate-lor in Romania, constatam ca in timpurile trecute, pand la jumatateasecolului XIX, ea este putin ingrijitd, ca de la a doua jumdtate a se-colului XVIII pand la Unirea Principatelor, actiunea sanitara in in-ternate se marginesce in cautarea elevilor bolnavi, ca d'atunci, cutote neregularitatile constatate de persOnele competinte, starea inter-

4

li

si

n'an

st

50 DR. I. FELIX

natelor s'a imbundtatit treptat, sl ca la inceputul secolului XX, inurma controlului necontenit exercitat cu cunoscintd si cu consciintd,internatele publice si private de ambe-sexe se and astdcli, cu putineexceptiuni, in conditiuni igienice, ca unele din ele, mai ale3 unele inter-nate de fete, sunt institutiuni exemplare, carora le inherd numai ne-ajunsul general al tuturor asezdmintelor de asemenea naturd, provenitdin imprejurarea, ea fetele suportd mai anevoie fdra vatemarea sand-tatil claustratiunea si sederea prelungitd decat ca ele ail nevoiesi mai mare deck bdetil de exercitiul corporal clilnic. ImbunatAtirease pote lesne constata prin aspectul, prin fata rumens, prin infatisareasdnatOsd a color mai multi dintre scolarii intern!". Despre scola in-ternat de fete Ottetelesanu, institutiune model unicd in felul el, vomvorbI in capitolul despre educatiunea fetelor.

Igiena din scOld se completeza prin igiena afard din scOld, in in-ternat, in familie, in gazda.

Scolarii de ambe-sexe cari frecuentezd scOlele secundare si al carorpdrinti locuesc in alto comune, in cari nu se and asemenea scOle, nusunt tot! asezati in internate publice on private, si multi dintre elsod in gazde de diferita naturd. Asezarea acestor copii cu plata in-tr'o familie, care traesce in conctitiuni igienice si in sinul careia

gdsesc un adapost sanatos si o priveghere, capabila a inloculpang la un grad Ere -care casa parintescd, este la not o exceptiunerara. Traiul scolarului intr'o asemenea gazda este superior aceluia ininternatul eel mai bun, in care multimea copiilor nu 'Ate prim! in-grijirile, cari se dail la 2-3 scolari asezati intr'o familie. Sunt insamulti copii de parinti saraci de la Ord, cari cu o plata minima suntprimiti in gazde miserabile, unde sufere moralul si fisicul lor. Vitiileacestor gazde do scolari, cari exists de mai mull timp, ail fost con-statate numai in ultimul deceniil al secolului XIX de pedagogi si igie-nisti roman!, mai ales raporturile sanitare ale celor din urma ail a-tras atentiunea autoritatilor competinte din strainatate, gasitmai intaiil in Bucovina, apoi si in Galitia, gazde de scolari in condi-tiuni analOge si chiar mai role decat la no!.

Deja inainte de a fi gimnasiile si liceele frecuentate de multi sco-lari saraci de la tera, intre anii 1870-1890, numerosi elevi externi alseminarelor ail fost reu gazduiti, dar atentiunea asupra gazdelor cutotul nesdnatose ale scolarilor din gimnasil si licee a fost desteptatdtocmai la anul 1890, mai intaiu de serviciul sanitar al orasului Bucu-resci, in anul 1893 do Inspectorul sc6lelor C. Istrati, apoi Directo-rul general al serviciului sanitar in anii 1892-1899 a insdreinat con-

Meth',

§co-'aril

§i

IGIENA $COLARA, I. 51

siliile locale de igiend ca, pe langd $Cole, sd inspecteze i gazdelecolarilor §i sa propund autoritatilor competinte masuri pentru in-

dreptarea neregularitatilor igienice constatate. C. Istrati scrie urma-Orel°, in memoriul asupra internatelor statului din anul 1893: 4,anot nu so gdsesc ca in Elvetia i in Germania numerese familii, earlsä se ocupe §i cu educatia elevilor. In Oltenia gimnasiile liceelesunt frecuentate de copii de la Ord, earl traesc cel mult cu 5 lei pelung pe la carciumi, undo tot timpul liber de c(51d servesc ca servi-tors ori ca argati, intr'o atmosfera morald pacdtesti, adesea-ori chi-nuiti prin nemancare, prin munca §i lipsd de orii-ce ingrijire cuviin-ciesd. colarului aflat in gazda, obicinuit, parintil aduc, adesea de ladistante forte marl, odata pe septamand, mdlaiu, branza, fasole Si ceps.Adesea-ori copiii sunt lasati in locuri infecte, in conditiuni igienicemorale de necredut do rele. Gazde bune, familii tutelare au existat

la not mai nainte, cand actiunea tutelard a profesorului era multmai activa deck astacji ; ceea ce cerem se petrece pe o largg scarsin Transilvania, uncle directorul *cOlei este §i parintele moral al§colarilor.

In anul 1896, Ministerul Instructiunii a luat mdsuri eficace pentrudesfiintarea gazdelor de §colari rele. Prin regulamentul §colelor se-cundare din anul 1896 all fost obligati directorii profesorii, ca sdprivegheze pe §colari afard de *cold. Gazdele §colare sunt contro-late do o comisiune compusa de directorul §c61ei, un delegat al pri-marului §i un medic comunal. Comisiunea intervine la trebuintd, pen-tru ca comuna, judetul, statul §i caritatea privata sd vind in ajutorcu subventiuni de bani, pentru gazduire §i pentru hrana mai bung acolarilor saraci. Pe alocurea aceste comisiuni au adus imbunatdtiri

insemnate in traiul §colarilor de la tern ; la Ploesci profesorii secun-dari au strins prin contributiuni benevole capitalul necesar, pentru in-fiintarea unui internat salubru, care inlocuesce gazdele murdare ale§colarilor de la tell.

Regulamentul §colelor secundare de ambe sexe din anul 1898 cu-prinde prescriptiuni amanuntite asupra gazdelor §colarilor, cari tre-buesc ad fie ardtate directorului ori directerei chiar la inscriere. Nupot tine §colari in gazde, persenele cari in stabilimente publice dooff-co naturd. Directiunea colei tine un registru special do acestegazde cu tote indicatiunile necesare pentru un control serios ; acestcontrol se exercitd de director §i de inspectori, la cas de trebuinta eicur coneursul autorithtil comunale i in special al medicilor comunali.Regulamentul precisezd conditiunile igienice Si morale, pe cari trebue

§i

§i

§i

§i

§i

52 DR. I. FELIX

sa le insuOsca gazdele. Regulamentul pentru §cOlele secundare dinAugust 1901 mantine aceste prescriptiuni, asemenea regulamentul §có-lelor profesionale de fete de gradul I, din August 1902.

Ca exemplu al coruptiunii isvorite din gazdele rele ale colarilor, vommentions §c6la de inofip rurale din Craiova, proiectata in anil 1898-1899, deschisa in 1900, destinata a forma mo§e Wesel din femei deterani, cu cari populatiunea rurald s'ar impaca mai lesne decat cucele originare din ora§e. In loc de a se interns elevele in spital §i ase intrebuinta ca infirmiere, ele au remas colare externe libere ingazde, expuse seductiunii, parte din ele au lepedat portul teranese §iail dus o vieta imorala. Administratiunea a credut ca, contra acestordesordine, nu exista alt lee decat desfiintarea §cOlei.

In strainatate cestiunea gazdelor §colare a preocupat mai ales au-toritatile §colare din imperiul Austriei in anul 1897. In Bucovina s'ailgesit in cate-va ora§e nisce gazde de §colari, despre Carl L. Burgerstein§i A. Netolitzky (Handbuch der Schulhygiene, II. Aufl., Jena 1902) scrieurmatOrele: Scolaril primesc in gazda locuinta, incaldire i ilumi-nare contra platii de 2-9 corOne pe hula, pentru hrana le trimit pa-rintii in fie-care lung un sac de faina de porumb, din care li se facemarnaliga, care cate ()data constitue singurul for aliment. tate° micacamera locuesc cate °data 6-7 persone, o familie cu 3 .colari pe cari1.1 gazduesce tot mobilierul camera ocupate de aceste 6-7 persOne,se compune adesea-ori din 3 paturi Wernute cu paie, in gazde maiconfortabile cu tin cer§ef de panza gross §i cu o perna umpluta cupaie; plapoma se inlocuesce prin palton. Unii §colari dorm in buca-tarii subterane, cari serva i gainilor de adapost. Numero0 §colarimai stint a§ezati in nisce internate midi numite cburse», intretinute desocietati de binefacere, in earl' se primesc §i §colari cu plata modest..In Galitia exists gazde de colari in conditiuni analoge, descrise deKotelmann (Zeitschritt fur Schulgesundheitspflege, II, Hamburg 1898).In anul 1892 Ministerul austriac al Cultelor §i al Instructiunii a ordo-nat facerea unei anchete, despre raportul dintre qcOld §i casa parintesca§i despre gazdele §colarilor din Scolele secundare ; la finele anului 1897,acel Minister a decis ca supravegherea gazdelor colarilor este decompetinta autoritatii comunale, cu care trebue sa se intelega directorii§cOlelor secundare §i i-a indemnat ca sa inlesnesca formarea de '<con-victe >, de internate conduse de profesori, in earl so vor priml §colarisaraci. Consiliul colar provincial al Austriei de jos a publicat nisceinstructiuni, in cari se preciseza conditiunile cerute de la gazdele §co-larilor, cari conditiuni sunt cam sarace in comparatiune cu regula-

§i

§i

IGIENA COLAIII, I. 53

mentul nostru, ocupandu-se forte putin cu igiena. De curand Consiliulsanitar provincial al Austriei-de-jos a fost insarcinat ca el sa elaborezeinstructiuni pentru familiile, earl ioail in gazda scolari din scOle se-cundare.

4. Gradinile de copii.

Pena la etatea scolard educatiunea ar trebul sa incumbe numai fa-miliei, numai parintilor, gradina de copil, scOla Froebeliana, ar tre-bui sa adapostesca numai copiii acelor parinti, earl se aft' in nepu-tinta a indeplini datoria de a da copiilor prima crescere morale, pri-mele povete referitOre la desvoltarea simturilor, a-I pregati pentru in-vetatura in scola primard. SA' nu confundam dar scola Froebelianacu asilul pentru copiii parintilor saraci din centrele industriale, carifiind siliti a se ocupa cu munca afara din casa lor, nu pot ingriji decopiii lor, Si aduc in asil pentru timpul cjilei copii chiar de etatea ceamai frageda. Cu cat copilul este mai mic, prin urmare mai putin re-sistent contra diferitilor factori morbiferi, cu atat el trebue sa fie fe-rit mai mult de acele influence vatematOre, cari provin din munca core-braid premature, precoce, din contactul cu alti copil earl pot aducein scOla germenil bOlelor infectiOse, $i nu este rational ca sa supunemcreeril Inca necopti la munch' metodica, nepotrivita cu virsta copilului,ca sa-I ocupam cu memorisarea mecanica, care aduce incordarea preamare a facultatilor intelectuale, care sdruncina sistemul nervos al mi-cului copil aflat in desvoltare. Consecintele muncil mintale nemasuratea copiilor mid nu sunt tot-deauna imediate ci §i tardive, multe bolenervose grave Isi trag originea din pripa cu care incarcam memoriacopilului cu poesil lungi pe cari nu le inteleg.

Gradina de copii, deli utila, nu este un element necesar al organismu-lui scolar. Ea are, afara de insemnatatea sociala, scopul a desvoltafacultatile naturale ale copilului prin ocupatiunea potrivita, care excitecuriositatea copilului, destepta simturile, deprinde copilul cu ordine,cu atentiune, formeza abilitatea lul, provOca spontaneitatea activi-tatea libera, satisface trebuinta exercitiului musculaturii prin liber-tatea micarii, prin jocuri in aerul liber ; exercitiurile gimnastice suntobicinuit in gradina de copii mascate prin jocuri placute, insotite decantari. Adevorata gradina de copii, cared primesce deja cu 3 ani im-pliniti, ar trebui sa exclude invetatura cetiril, scrierii, socotelii ; cu toteacestea, in unele teri, copiii de 5-7 aril invata in gradina de copil ma-teriile principale prescrise pentru clasa I a sc6lei primare. Pentru ca

gi

si

gi

54 DR. I. FELIX

mamele earl aii timpul necesar sa pOta indeplinl singure, in familie,menirea for educative, spre a se putO lipsi de gradina Froebeliana,ele trebue sa invete eel putin in §cOla secundara notiunile pedagogice,cari ail fost introduse in acele §cOle in mod obligatoriil numai de la1 Aprilie 1899.

Ideia educatiunii copiilor in gradina de copii nu este noud ; deja I.Amos Commenius, eel mai mare pedagog al secolului XVII, in carteamagistrala: Didactica magna, imprimata la Amsterdam in anul 1657§i tradusa in romanesce do P. Garboviceanu, imparte §cOlele in 4grade : §cOla materna, scOla elementara, §c6la latina sail gimnasiul §iAcademia. Dar sada materna a lui I. Amos Commenius n'a fost nu-mai un externat cum it intelegem astad.i, ci Commenius a cerut camamele sa exercite organele simturilor copiilor in case, in familie.Mai mult, I. B. Basedow (Methodenbuch, 1770) Si H. Pestalozzi (1746-1827) ail recomandat infiintarea de gradini de copii, insa fare succes.Mai fericit a fost elvetianul Fr. Froebel (1782-1852), el a putut rea-lisa ideile lui Pestalozzi §i a infiintat prima gradina de copii in anul1840 la Blankenberg in Turingia, insa numai pentru copiii parintilorcu dare do mina. Francesii atribue prima infiintare de gradini decopii preotului protestant I. F. Oberlin in departamentul Vogesilor(1740-1826).

Numai cu incetul s'ail popularisat aceste institutiuni. in anul 1859s'ail aflat in tOta Germania 52 gradini de copii, in Anglia §i in Frantacate 5, mai multe in Elvetia in Olanda. La Berlin primele gradinipublice de copii ail fost infiintate in anii 1862-1865, primele asemeneagradini private in anii 1867-1880; in anul 1900 ail functionat la Berlin14 c61e Froebeliane publice si 5 private, frecuentate de cate 25 -258copil de cate 3-5 ani cate 5--11 ore pe di, afara de 8 asile private(Kleinkinderbewahranstalten) pentru copiii parintilor ocupati afaradin case, poporate cu cate 30-369 copil de 3-7 ani 4-12 ore pedi. Decretul frances din anul 1881 asupra organisatiunii gradinilorde copii (Ecole maternelle, salle d'asyle) dice ca ele sunt a§ezamintede educatiune, in cari copiii de la 2-7 ani primesc ingrijirile cerutopentru desvoltarea for fisica, intelectuala i morale ; inve'tatura inacele §cOle cuprinde §i cetirea, scrierea pe table de ardesie, calcu-lul elementar, cele 4 operatiuni, cantul §i gimnastica. (A. Layet inDiet. encycl. des se. nu de Dechambre, Paris 1887. C. Istrati, Consi-derafiuni; asupra gimnastica, Bucur. 1880. H. Weimer, Gesch. der Pae-dagogik, Leipzig 1902. R. Boeckh, Statist. Jahrbuch der Stadt Berlin,XXV, Berlin 1902.)

§i

IGIENA COLARX, I. 55

Yn Bucuresci cea mai veche grading. do copil este cea din stradaPutul-cu-Plopi, instituita de o asociatiune de dame filantropice in anul1873, inzestratd de Fr. Hotsch cu o casa in anul 1875, trecutd in anul1896 in administratiunea comunitatil luterano si condusa do diaconise ;ea are cantina scolara si este frecuentatd in termen media de 125copil (Relatia pastorului evangelic Filtsch). Apoi vine scola Froebc-liana a Societatii pentru invetatura poporului roman, creatil de BarbuConstantinescu impreuna en Societatea romand pentru gradini de co-pii din Bucuresci in anul 1881, asezata la inceput iii localul do laSf. Ecaterina al Societatii pentru invetatura poporului roman, astachinstalata. in localul propriil din strada Eroului, sub administratiuneaSocietatii pentru invetatura poporului roman si subventionata de Pri-marie si de Administratiunea Asezamintelor Domnita Balasa (P. Gar-boviceanu, in Darea de soma despre mersul societatii pe 1894-1895si 1896-1897); gradina de copii de la Gara de Nord, deschisa in anul1889, pentru copiii lucratorilor din atelierele garii; gradina do copilfundata in anul 1890 de d-na Luisa I. NOrntu; sc6la Froebeliang a cg".-luggritelor institutulai catolic S-ta Maria si mai multe scole Froebo-liane israelite. In legislatiune s'a dat mai tarcjiil grddinilor de copiilocal cuvenit, regulamentarea for a fost propusa in proiectul de legescolara din anul 1886 (D. Sturdza si Sp. Haret), in acela din anul1891 (P. Poni), ele figurOza in legea asupra invetamintului primar sinormal primar din anul 1896 (P. Poni). Regulamentul scolelor privatedin anul 1896 se ocupa mai pe larg de gradina de copii, o definesceca stabiliment de prima educatiune, in care copiii de ambele sexe pri-mes° in comun ingrijirile reclamate de desvoltarea for fisica, intelec-tuala si morala, si un inceput de instructiune elementara, in care in-v'otamintul cuprinde jocuri, miscari graduate si insotite de cantari,exercitiul manual, primelo principil de educatiune morala, cunoscin-tele cele mai usuale, exercitii de vorbire, povestiri, prilnele elernentede desemn, leotard, scriere si calcul. Se intelege ca cele din ormamateril le vor inveta numai copiii de 51/2-7 ani. Regulamentul cu-prinde prescriptiuni do igiena a localului, cere ca in sala de exerci-Oil fie-care copil sa dispuna de eel putin 4 metri cubi de spatill, caaceeasi dimensiune sa o alba local acoperit in curte on in grading,destinat pentru jocuri in dilele ploicise de yard, ca in curte si in gra-ding', fie-care copil sa aiba cate 3 metri patrati din suprafata, ca sanu se primescd in scold copii bolnavi de bOle contagiOse sail din fa-miliile in earl bantue asemenea

Daca examinam poporatiunea putinelor scOle Froebeliane ce existabole.

56 DR. I. FELIX

la not, constatam ca ea se compune in mare parte din elemente stra-ine, ca familiile romd.ne can trimit copiii for in acele cote sunt inmare parte mai culte, cu dare de mans, prin urmare in positiunea da singure copilului prima educatiune fisica, morald i intelectuala,ca avantagiul, ca contactul cu alit copil constitue un factor edu-cativ §i formezd caracterul, §i-1 pot asigura acei pdrinti §i in afardde cola Froebeliand ; ne putem folosl de acest avantagiii cand co-pilul a implinit 7 ani, inscriindu-1 in cola primard. Iar Omenil sa-mei, earl' nu dispun de timpul necesar ca sa se ocupe cu copilul lor,sd-1 povetuesca §i sag pazesca tots cliva, nu trimit copilul la §colaFroebeliand, cad le lipsesc adesea-ort vestmintele calde de era, el n'aiitimpul necesar ca sa ducd copilul la §cola sd-1 adued iar acasa..

Fie-care §cola Froebeliand ar trebul sa poseda, pe langd cele-laltelocale, Si un mic dormitor, caci copiii pang la etatea de 4-5 ani simtin cursul (Mei trebuinta a dorml, precum §i o camera de isolare,pentru casul cand s'ar imbolnavi un copil care nu se 'Ate imediatinapoia. pdrintilor. Aparatele pentru spdlarea obrazului §i a manilorsunt indispensabile.

Dupd statistica alcatuita la Ministerul Cultelor §i al Instructiunil pu-blics, au functionat in tots tora :

In anul 1898-1899, 27 gradini de copil cu 861 eleviin anul 1899-1900, 28 > >

In Pitesci . 1 romans cu> 866 >

9 elevidin tole din urma au fost :

Botosani . 1 (?) 5* Braila . . . 1 elvetiand » 16

* Buzau . .

Constanta . .

1 romans1 elena 8105

Galati . . . 1 (?) » 35Craiova . 1 francesa 28

» Iasi. 1 franc., 2 isr.. . . » 87Bucuresci . 14, 7 rom., 7 straine > 454 * afara de asile israelite.Focsani . . 1 romans > 30Babadag . . 1 (?) » 22 *

Giurgia. . . 1 rom., 1 strains. . » 85 »

5. Metodele invelamintuluT si Programele scolare.Supramenagiul intelectual.

Munca intelectuald precoce, prelungitd, nepotrivitd cu etatea cufacultdtile mintale ale copiilor, precum §i programele §colare incar-

si

*

*

si

. .

.

. . .

. . .

. ....

.

IGIENA COLARA, I. 57

cate cu o cantitate mare de materii, vat'ema sanatatea copiilor ; vomexpune in alt capitol, in acela despre 1361ele §colare, mecanismul nas-ceril acestor bOle, din cari parte se manifests imediat, in timpul *co-laritatii, parte mai tarcliil.

In anticitate programele §colare n'ail fost mai sarace decat cele deastacji. La Heleni ca Si la Romani, materia invetamintului era corn-pusa din cetire, scriere, gramatica, desemn, musics, gimnastica, dininvetamintul intuitiv al mitologiei, geografiei, istorier, in clasele su-periOre din filosofie, matematica, morals, retorica. Regimiil cOlei eraaspru, deja pedagogul, care ducea copilul la scold, era un sclav incult,sever, si copiii se temeati de el. Metodele de invetatura ail fost vitiOse;in Grecia deja Heraclitos §i Platon ridicat contra memorisariimecanice, contra invetaturii pe din afara, precum §i mai tardiil inRoma Quintilian, pedagog §i retor, care a trait in primul secol, §iPlutarch, in secolul II, ail mai recomandat ca copiii sä fie tratati nucu asprime ci cu bland*, ca pedepsele corporale sa se restringa (I. S.Floru, Educatiunea $i instruc(iunea la Heleni, Bucuresci 1892. At.Marienescu, Instrumentele de scriere $i de cultures la Greci $i la Romaniivechi, in «Transilvania», XXXIII, Sibiiti 1902. H. Weimer, Geschichteder Paedagogik, Leipzig 1902).

In evul mediu regimul §cOlei a remas in Orient ca §i in Occidenttot fOrte sever, intro materiile de invetatura au predomnit cele re-ligiose. Pans la inventarea tiparului, metoda de invelatura a remas red,copiii lucrail forte mult cu memoria, §i cand dascalul, lipsit de cuno-scinte pedagogice, n'a putut indopa destul de iute cu materiile dinprogram creerii copilului crud, cu facultatile mintale Inca nedesvol-tate, a intervenit betul, nu6ua, biciul, postul §i carcerea. Pe la fineleevului mediu s'a nascut mi§carea umanista, cultura s'a completat custudiul autorilor clasici greci §i latini §i programele §colare se largest.In tot Occidentul discipline scolara a mai remas aspra, cu tote sfatu-rile lui Erasm din Rotterdam (1467-1536), care s'a pronuntat in modcategoric contra deselor pedepse corporale. In a doua jumatate a se-colului XVI, ordinul Iesuitilor deschide numerOse §cOle, in cari pre-domnesce studiul limbilor clasice, dar metodele de invetatura s'aiiImbunatatit in §c6lele Iesuitilor. Ratio et Institut° studiorum a §cOleloriesuite din anul 1599 prescrie ca sa nu se obosesca §colaril prin muncaexcesiva, ca sa se ingrijesca §i de sanatatea corpului prin exercitiigimnastice, prin recreatiuni bine impartite, ca lectiunile sa nu treedpeste 5 ore pe chi, ca in clasele inferiOre unele lectiuni mai grele, cacele do limba greed, sa nu treed peste un patrar de ors; Iesuitil au

58 DR. I. FELIX

inflintat internate dupd regulele igienice ale timpului si aceste pre-vederi, acesto ingrijiri ale fisicului tineretului, au inlesnit Iesuitilordobandirea influentei antisociale, vatemdtere intereselor statului incare ei au ajuns a fi un factor puternic. Programele scelelor primarosi secundare ale Iesuitilor ail fost putin incarcate, pe langa inveta-mintul religios se cultivail aprOpe exclusiv limbile clasice; pang laanul 1832, Ratio et Institutio studiorum din anul 1599 a fost putinmodificata, si matematica, istoria, geografia, sciintele fisice si naturaleau fost negligiate; din acesta cause scelele protestante au devenit su-periere color catolice. (A. Layet, Hygiene pedagogique, in Diet. encycl.Dechambre, Paris 1887. H. Weimer, Geschichte der Paedagogik, Leip-zig 1902.)

In secolul XVII, I. Amos Commenius, nascut in 1592, s'a plans de me-todele rele intrebuintate in scOla, unde se pun la munch' intelectualagrea copiii necopti, cu negligiarea faptului, ca testa osesa a capuluise inchide si creerii so consolideza abia in etate de 5-6 ani, el ascris cartea magistrald: Didactica magna, Amstelodarni 1628 si 1657,cap-d-opera de pedagogie, in care recomanda alcatuirea programelorscolare, conform cu capacitatea si desvoltarea copiilor; impartirea dileiin 3 parti egale de cate 8 ore, din earl una pentru invetatura, altapentru somn si a treia pentru exercitii corporale si jocuri; alternareaintro munch' si repaus si schimbarea metodica a materiilor. Didacticamagna a lui I. Amos Commenius a fost tradusa in limba romans sicomentata do P. Garboviceanu in anul 1893. in Anglia John'Locke(Some thoughts concerning education, London 1693) a propoveduitaceleasi principii pedagogice; ca predecesorul lui pe continent, I. AmosCommenius, si I. Locke cere ca disciplina scolei sa nu fie aspra, cacopiii mai midi sa invete jucand, ca lectiunile sa fie facute ast-fel, cacopilul sa le asculte cu placere.

Pedagogil distinsi ai secolului XVII reusit sa formeze un nu-Trier suficient de dascali buni, sa indulcesca disciplina scolara, sa mo-dereze cerintele exagerate ale programelor. In secolul XVIII, J. J.Rousseau, in propunerile pentru reforma educatiunii, era idealist, n'aavut in vedere scela, instructiunea masselor, ci a cite unui individ inparte. Pedagogi reformatori practici air fost germanul I. B. Basedow,care in Illethodenbuch, 1770, a expus vederi mai noire asupra inveta-mintului si au deschis in anul 1777 la Dresda o scold secundare cuprogram scolar redus, cu inlocuirea limbilor clasice prin limbile mo-derne (P. Garboviceanu, Die Didactik Basedows, Bucarest 1887), pre-cum si elvetianul H. Pestalozzi, 1746--1827, earl au luptatpentru re-

null

59

invierea vochiului principiii al Grecflor si al Romanilor, ca scopuleducatiunii si al instructiunii este des voltarea armonica a facultatilorfisice, intelectuale si morale.

In terile romane gasim in secolele trecute aceleasi erori, ca coldcomise in tot Occidentul la alcatuirea progranielor scolare, la aplicareametodelor do invetamint, si mai ales la primirea in scOla do copiiintr'o varsta prea fragedd. In so:Stele domnesci fundate de Vasile Lupuin 1614, do Mateiii Basarab (1633 1654) si do erban Cantacuzino in1679, pe langa limba romand, cultivate mai ales de tineri destinati ca-rierii preotesci, se invotail limbile clasice elend si latind, cu literaturalor, apoi cea greed moderns, cea slavond, italiana, francesd, retorich,poeticd, matematicile teoretice si aplicate, istoria generals si biseri-cosca, filosofia, teologia, metafisica, morala, sciintele fisico-naturale,astronomia, geografia. Gramatica elend se inveth in mod forte ama-nuntit si in tot timpul domniei fanariote. C. Erbiceanu dice (Croni-earii greci in epoca fanariotd, Bucuresci 1890) ca nu trebue sa noasteptdm la inceputul scOlelor nOstre, si nici chiar pe timpul scOlelorgrecesci pang la inceputul secolului XIX, la metode sistematica si po-dagogice, si lipsa de metode faces forte greoie invetatura cartii, maiales cea in limbi strains, ca a avut dreptate Iacob Mitropolitul a de-testa metodele grecesci din clasele incepetore, pentru ca un elev intrandin gramatica grecescd, 11 prindea groza, pentru ca se vedea aruncatintr'un chaos. Acesta se intimpla si cu InvetAtura slovenirii buchilorla Romani. Ucenicii trebuiati sa indure multe pedepse si aspre obser-vatiuni de la dascal, pang puteati inveth cele 45 de buchi, si do carinu aveau trebuinta rigurosa, pentru a exprima vorbirea romanescd.Atat reforma scOlelor de sub Dumitru Grigorie Ghica in Moldova, catsi reorganisarea lot. sub Ipsilante in Valachia, pe langa alts imbund-

aveatl in vedere si schimbarea metodelor de pang atunci. Insc6lele incepetOre se inveth mai intaiil cetirea buchilor, cari de ordinarse faceh do scolari pe o foe de hartie, scrisa de dascal si se incepehash (Cruce ajutd) Az, buchi, vedi, etc. Pe timpul acela nu erail inch*imprimate in deajuns Az IicOvne, alfavetare on abecedare. Dupe coscolarul, cam pests o hind, scapa de buchi, adeca scih a le recite, a lecunosce, dar nu si a le scrie, apoi incepea slovenirea ast fel: Buchi-az-ba, vedi-az-va, lude-est-le. Treba acesta tines cam pests sese luni.Indata ce scia a cetl, scolarul incepea a inveth rugaciuni din bucOvnesi din ceslOve. Daca scolarul terming bucOvna, incepea a inveth pe derost coslovul, pdrtile ce se cetesc dilnic in biserica, psaltirea, si trecea lascriere, la aritmetica, si incepea cu cantarea psaltichiei. Timpul stu-

tatiri,

60 DR. I. FELIX

diului era de la resaritul sorelui pand la amiacli, dupd ce mancailscolarii pand la apusul sOrelui. La finele secolului XVIII, Naum Pro-tosinghelul a introdus metodele grecesci noue si la inv6tatura cdrtiiromanesci.

Sä mai ascultam ce dice despre metodele vechi un invetator, FaunI. Gillorteanu, in Cd14uza inve7dlorttlia, Bucuresel 1889 : cIn tera nO-stra, in timpurile vechi, cu greil se putea gasi ca cine-va sa scie carte,acela trebuid sa fi avut cap de fer, $i pentru a dovedl acesta, n'avemdecat sa intrebam pe batranii nostri earl' mai traiesc. Pe acesti pe-depsiti, ca sa die asa, cum veniail, sail mai bine sa spunem drept,aduceail legati ferecati la sedla, ajunsi °data aici, numai decat das-cdlul dupa acele timpuri, ii punea in banci, daed ere", $i acl do-

cate 5-6 cesuri; spuindu-le dascalul, si el trebuiati sarepete dupa el, literele cu numirile urmatOre : az, buchi, vedi, glagoli,dobre, ij, mislete, nas, etc., sciindu-se ca copiii dupd acele timpuriluau lumea in cap, altii se prostiati. Dupd ce cu chin, cu vai invetailacele nasdravanii, Ii puneau la slovenire, acl era aci, eaci ca sa slove-nosed o vorbd ii treceati naduselile, numai ca II audiai, de exemplula vorba da, dicend ast-fel : dobreaz=da ; la vorba mana : misleteaz=ma, nasaz=na=mana ; dar la vorba preseura : pocoitlritaest=pre, slovdtacouc=seu, preset', rita az =ra, prescura. Aces-tea sunt usOre de dis, dar alte vorbe, cum : franghie, capdstru, stejar,pastrama, sunt asa de grele, in eat nici eh' se p6te and pedepsa maiaspra pentru copii, ca slovenirea unor ast-fel de vorbe ; eel earl insdnu puteati sa intelega, falanga Ii astepta. Era o pedepsd pentru sco-lar a memorisa numele literelor si a pronunta silabe, Mid ca sa leintelegd, neavend nici un sens. Pe acest poreclit metod de inv6tamintit inlocul metodul silabisiril, numit i metodul nominal; dupd acest me-tod se pronuntail literele pe numele lor, iar nu sunetele ce le repro-sinta : a, be, ce, de, fe, etc., cum si cele marl. Apoi inv6tatorul lua ovocald o consona, le pronunta el impreund, apoi punea si pe copiisa le repete. Pand mai eri, alaltderi, pOte chiar astadi prin unelescole invata copiii a ceti dupa acest metod al silabisirii. F. Olivier aintrodus metodul fonetic, basat pe exprimarea sunetelor, adecd : 's, 'miar nu: se me. Acest metod, care inlocul pe bdtranul metod al silabis-mulul, este metodul sundtdrii» P. Gillorteanu recomanda metodul scrip-tolog, pus in practicd pe la inceputul secolului XIX de carte peda-gogii germani Harnisch, Schulz, Grasel. Trebue sa mai addogam, cainstructiunea data dupd metoda lui Lancaster, introdusa la not dupapromulgarea Regulamentelor organice, este mai 'twit un exercitia ma-

ii

clan' dilnic

si

st

IGIENA COLARA, I. 61

§inal, decat o desvoltare intelectuala, ca el amortesce obosesce spi-ritul. In ceea ce privesce inriurirea psichica, influenta §colei asupramoralului copilului intrat din noil in c616, P. I. Gillorteanu sfatuescepe invetator ca, prin vorbe amicale blande, sa starue a inlatura de()data frica ce ar nutrl noi, -rata cu el, acesta pentru ca impre-siunea cea dintai are mare influents, ca la invetatura invOtatorul sase cobOre la nivelul inteligentei copilului, sa-1 facd sa intelega, calectiunea sa nu se tie mai mult decat 15-20 minute, apoi sa se facarecreatie.

Fr. I. Sulzer, in anul 1788, §i Andr. Wolff, in 1805, descriil c:51eledomnesci din Bucuresci Si din Ia§1 cu metodele for pedantice, cu me-morisarea multiplelor §i lungilor regule gramaticale chiar a traduc-tiunilor dupd Greci, cu disciplina crucla. Mitropolitul Moldovei IacobStamati (1792-1803) descrie asemenea modul mecanic al instructiunii,risipa de timp de munca cu studierea de gramatica Intr'un fir deani, in care ucenicii invata de rost ca papagalii fard a intelege ce-va.Copiii sunt la §cOld in etate prea cruda. In anul 1749, Mitropo-litul Moldovei Nichifor scrie protopopilor din IaV, ca sa facd catagra-fie de copii, ca copiii prostimet de la 3 ani in sus sa mOrga sa invetecarte la Sf. Nicolae, la Sf. Vineri *i la Sf. Sava, copiii de mazil, denegutatori §i de alte bresle de cinste vor merge la timp de 9ani (de la 3 la 12 ani), feciorii de preoVi 17 ani, adeca pand la varstade 20 de ani. Practica a dovedit dupa putini ani vatamarea acesteimasuri din punctul de vedere pedagogic igienic, §i in anul 1758Teodor Calimach, Domnul Moldo vei, ordond ca copiii sä nu intre incola deck cu 6 ani impliniti; cu tote acestea s'ail mai primit in §co-

lele manastiresci copii in etate de 5 ani, iar in Muntenia DomnitorulAlexandru Ipsilante in anul 1776, in chrisovul de reorganisarea §c6leidomnesci din Bucuresci, hotaresce ca sa nu se primesca in §cold co-pii mai mici de 7 ani. cola domnOsca era internat cu 75 bursieri, filde boeri sarmani, bine intretinut ; noul regulament al §cOlei din anul1776 are tendinta a modera munca intelectuald excesiva, vatemdtoredesvoltarii fisice, cad A. Ipsilante prescrie ca, dupa masa comundelevii ail recreatia cu gimnastica timp de 1 ora, ca odatd sail de 2on pe gptamand, ei vor e§1 cu peLlagogii on cu profesorii in unelelocuri din apropiere pentru exercitil corporale ; acela§i regulament in-terclice bataia. La *cola romans din manastirea Putna primit insecolul XVIII copii de 5 ani. In certificatul de studiil dat lui loan, fiulpreotului Gheorghe Vasilievici Bala§escu, se dice: ca a inv6tat in §cOlain varsta de la 5 pang la 12 ani: ceslovul, psaltirea, octoihul, catehi-

§i

§i

§colarii

§cOld

§i

s'ail

el

trimisi

62 DR. I. FELIX

sul moldovenesc si ruses c, alcatuirea scrisorilor moldovenesce, psal-tichia dupd melodia grecesca, gramatica, geografia cea talmacita deEpiscopul Amfilochie, retorica, pietra evangheliei, asupra despartirilbisericii resaritului de a apusului, epistolia archiepiscopului Eugenie,istoria bisericii, scurtata teologie Platonesca, tote bine, unele pe rostsi cu intelegere, si ea astadi s'a imbracat in cinul monachicesc. Acestcertificat din 1 Aprilie 1778 este intarit de Episcopul RadautululDionisie.

(Codicele Bandinus din anul 1646 in Anal. Academiei Rom., XVI,anul 1895. F. I. Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens,Wien 1788. Andr. Wolff, Beitraege zu einer statist. histor. Beschrei-bung des Fiirstenthums Moldau, Hermannstadt 1805. T. Codrescu,Uricariul, I, Iasi, 1852. A. Xenopol, Istoria Roineinilor. V. A. Urechia,Istoria scolelor. C. Erbiceanu, Cronicarii; greci din epoca fanariotei.)

In secolul XIX se interdice din nal si treptat primirea in sccila acopiilor mai midi si se scurteza numerul orelor de invetatura. In Mol-dova Hatmanul Bals in anul 1741 infiinteza scola publica pe mosiasa Darabanti, Domnitorul M. Sturdza o subventioneza si pune condi-tiune, ca copiii primiti vor fi intro 8 si 14 ani, la runner potrivit cuincaperea cases, ca clasele se ..vor tine vara 2 ore dimineta, si 2 latoca, iar erna 3 ore de rand. In Muntenia s'a stabilit in anul 1857,ca in scOlele rurale sa se primesca biletii de 7 ani impliniti, iar fetelesa.' nu se primesca de loc, iar in Moldova s'a prescris in anul 1859,ca fetele in varsta de 6-12 ani vor frecuenta scOla vara, cand baetiinu o visiteza, si pe cat se pole si Orna in 2 chile pe septamana, darsingure, nu impreund cu baetii (Bulelinul Instrucliunii publice, II,Bucuresci, 1868).

Influentele metodelor invetamintului si ale programelor scolareasupra sanatatil scolarilor ail lost cunoscute deja in timpurile vechisi semnalate in anticitate de Platon, Plutarch, Quintilian, in secolulXVI si XVII de Erasmus de Rotterdam, de I. Amos Commenius side J. Locke, in secolul XVIII de J. J. Rousseau, I. B. Basedow, H.Pestalozzi si I. P. Frank, in secolul XIX de C. I. Lorinser (Zum Schulzeder Gesundheit in der Schule, Berlin 1836), de D. G. M. Schreber(Ein aerztlicher Blick in das Schulwesen, Leipzig 1858), de L. Guil-laume (Hygiene scolaire, Geneve 1865), de R. Virchow (Ueber gewissedie Gesundheit benachtheiligende Einfliisse der Schulen, Berlin 1869,si Hygiene des e'coles, traduite par E. Decaisne, Paris 1869), de antro-pologul P. Broca, care a afirmat ca lucrarile mintale precoce ale co-piilor aduc desechilibrarea creerilor. Afard de media, de antropologi,

IGIENA COLARA, I. 63

de pedagogi, au blamat i unii barbati de stat, economi§ti i sociologi,munca inteloctuald excesiva Si sedentaritatea prelungita a §colarilor,intro earl Thiers, Duruy, Herbert Spencer.

La Paris, G. S. Lagneau a adus in anul 1885 cestiunea programelor§colare in Academia de Medicina, in Anglia H. Spencer (Intellectual,moral and physical education, London 1888) a recomandat din nor'reforma metodelor de invetamint §i a programelor §colare, reducereacantitatil muncii intelectuale a copiilor. Pe atunci s'a ndscut in Pa-tologia didactics un cuvint technic not, The educational over-pressure,The over-pressure at school, Le surmenage intellectual, Die Ueberbiir-dung der Schuljugend, supramenagiul mental, cuvint cu care se in-semnezd soma lucrdrilor ce intrece capacitatea fisica §i mintala a co-pilului §i care produce in organism prefaceri patologice : §colarulslabesce; perde rumenela fetei, taria carnurilor, vioiciunea, placereala lucrare i la joc, apetitul dispare, somnul este intrerupt, §colaruldevine lene§, distras, somnoros, apatic, sufere adesea-ors de curgerede sange din nas, de durere de cap, de palpitatil. Dupd Baginsky(Handb. der Schulhygiene, Stuttgart 1900) A. Netolitzky (Handb.der Schulhygiene, Jena 1902) predomnesce la §colaril de 6 8 anidispepsie i intardierea cresceril ; in periodul pubertatii anemie, pal-pitatii, lipsd de poftd de mancare, la colarii de la 16 ani in sus neu-ralgiile. TOte aceste simptome nu trebue insa sa proving neaperatde la calitatea §i cantitatea materiel de invetdmint, de la metodade la personalitatea invetatorului, ele mai pot aye alto cause : locuintainsalubrd, hrana insuficientd, culcare la ora tarcjie, crescerea repede,predispositiuni patologice motenite, lectiuni suplementare de musics.de limbi straine, participarea la sindrofil, beuturi excitante, ratacirisexuale. La nos, pots §i in altd parte, insa in proportiuni mai slabe,

secundare primesc §i elevi cu facultdti intelectuale nu in deajunsdesvoltate spre a puts satisface cerintele stabilite prin program; unfunctionar care are un fill mai slab la minte it trimite in liceu cutots inferioritatea lui mintala, Si ar considers de degradare sociald,dacd ar pune pe acel baiat sa invete o meserie. Munca care este im-poveratOre pentru un copil mai slab la minte, on cu nervi bolnavi,Vote sa fie potrivita pentru un copil sdnatos, cu inteligenta normald.Munca impoveratOre sleesce dar puterea, produce 1361e ale creerilor,ale intelectului, predispune in mod general la bOle.

Primele lucrari cari ocupat de supramenagiul §colar au fostrode ale observatiunii juste, ale cercetarilor clinice seriOse. Dar cestiuneade fata nu se pote resolva numai prin discutiuni teoretice on prin

si

$i

scOlele

64 DR. I. FELIX

metoda patologica, ci ea cere i conlucrarea metodei experimentale,care a fost introdusd in studiul patologiei scolare in cei din urma 24de ani, prin conlucrarea pedagogilor cu igienistii. Aceste studii expe-rimentale au fost precedate de cereetari antropologice asupra desvol-tarii creerilor in copilarie. Antropologul frances Topinard (1876) sipsichiatrul ongles R. Boyd (t 1883) au gdsit ca, in primul an dupdnascere, creerii copllului cresc cu 32,5°/0 din greutatea for ; de la 1pand la 4 ani cu cute 6 °/a pe an ; de la 4 la 7 ani cu cute 0,40/0 pe an.R. Boyd conchide ca Inainte de 4 ani, cand creerii cresc repede, ex-citatiunile for pot fi periculOse, in periodul acesta inteligenta se des-volta de la sine in virtutea curiositatii ; ca in varsta de la 4 la 7ani, cand creerii cresc mai inset, pot incepe impulsiunile educative ingradina de copii in limite restrinse, &del' creerii Inca nu sunt in starea elabora impresiunile primite, ci numai a le immagasina ; ca chiar inetate de 7 ani, cand copilul a ajuns in etate de scold, mai trebue sdmenageze memoria, Gael nimic nu produce obosela creerilor in acelasigrad, ca incarearea memoriei cu vorbe cu regule pe cari nu lepricepe copilul.

S'ail mai cubes date statistice asupra staturei scolarilor, asupra circum-ferintei cosului peptului, asupra crescerii for pe fie-care an, asupra

acestei cresceri in timpul anului scolar ; aceste luerari datinsa resultate convingetOre. Schmidt-Monard (Ueber den Einfluss derJahreszeit and Sehule auf das Wachsthum des Kindes, in Jahrh. f. Kin-derheilkunde,1895) afirmacd copiii mai bine hraniti, mai bine desvoltatiinvata in scold cu mai mult succes decat cei sldbanogi, nutriti in modinsuficient ; acesta afirmatiune insd n'a fost cu desavarsire probata prinexperiment, deli observatiuni numerese arata ca deplina sanatateMica inlesnesce munca intelectuala.

Prin munca intelectuala, precum i prin cea fisica, se modified ma-teria organica a corpului, i acesta modificare provoca simtirea oste-nelii. Dupg A. Mosso, ostenela este resultatul unui proces chimic, aaglomeraril unor producte ale descompositiunii organice nascute dinmunca, cari producte paraliseza on slabesc actiunea sistemului nervos,si acesta stare trece obicinuit dupd un repaus scurt. Prin exercitiiidobandim facultatea de a su porta ostenela, a nu o ceea ce nu e identiccu inlaturarea efectelor ei vatematore. Daca ostenela a devenit preamare, in cat n'a putut trece dupa un repaus relativ scurt, atunci senasce, ca resultat al supraincarearii sistemului nervos cu producteledescompositiunii organice, o sleire a sistemului nervos, carp nu dis-pare cu totul dupd odihna in timpul noptii (A. Mosso, Die Ermiidung,

intar-

11

n'au

simti,

MIENA $COLARA, 65

aus dem Italien. ilbersetzt, Leipzig 1892. E. Kraopelin, PsyehologiseheArbeiten, Leipzig 1895. E. Kraopelin, Zia. Hygiene der Arbeit, Jena 1896).Incarcarea prea mare a facultatilor intelectuale ale scolarului ingreu-neza cugetarea, rationarea la face munca spirituals mai lentil, maisuperficiala, slabesce puterea de combinare, scolarul bun simte nesi-guranta in lucrare si se descuragezd (H. Griesbach, HygienischeSehulreform, Hamburg and Leipzig 1899). Interesele Igienei, ca sicele ale Pedagogiei, cer ca scolarul sa nu fie lipsit de repausul ne-cesar, ca durata lectiunilor, numerul for in fie-care di, succesiunea ]or,recreatia intre lectiunile, temele, lucrarile de facet acasa, sa fie pro-portionate cu puterea medie a scolarului. Temele, exercitiile scrise defacut acasd, sa nu ocupe mai multe ore de sera, sa nu imputineze orelede somn, atilt de necesare copilului. Suedesul Axel Key (Sehulhygie-nische Untersuchungen, Hamburg 1899) a constatat in mod experi-mental efectele desastrose ale scurtarii timpului somnului, a culcariitarcjie si influenta salutara a somnului copiilor in orele inainte demedio-nepte. Fisiologitii ail mai discutat cestiunea, dacd ostenela esteo stare locala sail generald, si au conchis Ca ea este generals, cad'avem o singurd reserve de energie, care se and acumulata in sis-temul nervos.

Aceste fapte sunt astadi cunoscute pedagogilOr straini si romani.Deja I. I. Gabrielescu (Curs de pedagogic, Craiova 1891) dice ca a-tentiunea nu este aceeasi in tot cursul dilei, ca ea varieza cu orele

cu c ilele septamanii, cu intervalul care separa munca de repaos,ca atentiunea este mai puternica in orele de dimineta decat in oreledupa pranz, ca chiar de dimineta ea este mai forte in prima ors, caprin urmare sa se incepa cursul de dimineta cu obiectele cari cermai multd atentiune, ca in scola primara durata lectiunii sa nu treed'peste o jumatate de ors.

Unii fisiologiti, psichologi, psichiatri studiat maide-aprope prefacerile pe earl niunca intelectuala be produce in corpulomenesc si au gasit modificari ale activitatii intregi a organismului,a circulatiunii, respiratiunii, a producerii de caldurd, de forta mus-culard. Munca intelectuala intensive, dar scurta pang la 4 minute,accelereza contractiunile cordului cu 5-20 pulsatiuni pe minut, dupaincetarea acestei lucrari mintale pulsul mai 'Ate remane accelerat,cate ()data insa numerul pulsatiunilor pe minut devine mai mic decata fost inaintea experimentului. Prin munca intelectuald energicd, darde durata scurta, presiunea sangelui cresce ; prin munca intelectualdprelungita thnp de mai multe ore, circulatiunea capilard periferica

5

I.

$i igieni$ti, ail

si

bk. t. VELIX

devine mai slabil. (A. Binet et Courtier, Effet du travail intellectuelsur la circulation capillaire, Aimee psych., 1896, 1897. A. Binet et V.Henry, La fatigue intellectuelle, Paris 1898 )

Respiratiunea devine asemenea prin activitatea intelectuald mai fre-cuentd. dar §i mai superficiald, amplitudinea mi§cdrilor respiratoriiscade, prin lucrare mintald prelungita devine, de odatd cu actiuneacordului, §i cea a organelor respiratoril mai lenta. (A. Binet, Courtier,Mac Dougall).

Deja P. Broca gdsise ca temperatura corpului cresce prin muncaintelectuald, mai ales in regiunea frontala ; acest fapt a fost asemeneaconstatat de A. Mosso, de Marigliano de altii. Dupd A. Mosso fortamusculard cresce sub influenta unei activitati mentale de duratd scurtd ;dad. ea se prelungesce o ord.* intrega, forta musculara scade °data cuobosirea creerilor. Clavier° (Le travail intellectuel dans ses rapportsavec la force musculaire, 1901) a constatat ca munca intelectuala in-tensive, i prelungita timp de 2 ore, produce o insemnatd §i propor-tionata scddere a fortei musculare mdsuratd cu dinamometrul.

Metoda experimentala a fost intrebuintatd in mod special pentrumdsurarea cantitatil §i calitatil de munca intelectuald a §colarilor, careproduce obosirea facultdtilor mintale, a timpului care permite cola-rului a lucre fall a obosi. S'a cercetat capacitatea, puterea intelec-tuald a §colarilor de diminetd la inceperea primei lectiuni §i s'a corn-parat cu cea dupd 2 §i mai multe lectiuni, dupd masa, dupd ultimalectiune dupd. amiacji, §i pentru acestd masurare a oboselii spiritului,experimentatoril s'ai1 servit de diferite procedari.

Inceputul 1-a fdcut Sikorski de la St. Petersburg cu dictando (Si-korski, Sur les effets de la lassitude chez les enfants a l' age scolaire,Ann. d' Hy g. publ., Paris 1879), el a dictat cate unei clase intregi in cate-va Mile succesive o bucata scurtd de dimineta la Inceputul lectiunilor, lafinele lectiunilor din nainte de amiadl, apoi dupa amiadI la Inceputulprima lectiuni §i la finele celei din urrnd lectiuni, a constatat graduloboselii dupd numerul gre§elilor. Unul §i acela0 elev, care la Ince-putul lectiunii nu Meuse nici o gre§eld, a comis mai multe in ultimaord dupd cand in urma ostenelii atentiunea era sldbita. Aceea§iprocedare a fost mai tarcliil pusd in practice in Germania de I. Frie-drich (Einfluss der Arbeitsdauer and Arbeitspausen auf die geistigeLeistungsfahigkeit der Schulkinder, Leipzig 1896) i de L Hopfner(Ueber die geistige Ermiidung von Schulkindern, Zeistschr. f. Physiol.u. Psych., 1898); ei ail mai dat copiilor o probe mai lunge de dictando,

$i

$i

60

amia0li,

TGTENA ScOLAItA, I.

si au constatat in cea din u. ma parte a probei mai multe erori decatin prim ele randuri.

O altil metoda pentru determinarea gradulul oboselil scolarilor, dupdcite -va lectiuni, consta in masurarea sensibilitatii tactice, metoda ma-suratorii estiometrice ; ea se baseza pe faptul c5, data asezam pe oparte mai simtitore a pielel, spre exempla, pe degetele scolarului, cele2 piciore ori varfurile unui compas, scolarul in stare normala simto2 intepaturi, nu numal data picierele compasului sunt departate unulde altul, ci si data sunt apropiate unul de altul ; cu cat ins5. copilule mai ostenit, cu atat trebue ca picierele compasului sa fie mai dep5rtateunul de altul, pentru ca scolarul sä simta 2 intepaturi in be de una sin-gur5. Cu acesta metoda se pete constata ostenela chiar de diminet5,inaintea inceperil lectiunilor, la copiiT cart yin la scold de departe, cadnail dormit destul, find-ca au lucrat pang sera tarcjiil temele, au invetatlectiunile, sail earl sculat de timpuriil ; apol se constata oboselaaprepe de terminarea scolei ori dupe terminarea el la scolari bunt,atenti, mai ales la eel de constitutie slaba. La obosela cercurile

devin mai marl. Cand in urma muncii excesive fisice orT intelectuales'a sl5bit simtul tactului, slabesce adesea-ori si acela al aucjului sial vederii. N. Vaschide observe cu drept cuvint, ca presiunea exer-citata de aparat 'Ate modffica resultattil acestor cercetari. (Th. Vannod,La fatigue intellectuelle et ses influences sur la sensibilito cutanee,Geneve 1896. L. Wagner, Unterricht and Erniiidung, Berlin 1898. H.Griesbach, Gesundheit and Schule, Leipzig 1901. A. Baur, Das lcrankeSchullcind, Stuttgard 1902. N. Vaschide, Raport asupra activitatiicelui al IV-lea congres international de Psichologie, Paris 1900, in< Bulet. of. al Minist. Cult. si Instr.'', 1901.)

A. Mosso din Torino a m5surat ostenela intelectulul scolarilor prinreflexul ei asupra ostenelii musculaturil ; el examineza puterea unelgrupe de muscull, s. e. a musculilor flexori aT degetulul mediti cu Er-gograful (insenuitorld on Inregistratorul de muncd); cu acest aparatdegetul ridicg o sfOrd de care este atarnat un cilindru de fer degreutate de 3-4 kilograme, partea inregistratore a aparatulul in-semneza inaltimea la care greutatea a fost ridicat5, si de cate orT afost ridicata ; cu cat obosela este mai mare, cu atat degetul perdeputerea de a tidied povara la o inaltime determinate de mai multeori. Aceste experirnente all fost executate si la Iasi de G. Socor si C.Braileanu, cart au lucrat cu ergograful, dar au incercat sä-s1 inlocu-esca ergograful cu dinamometrul ; eT all eomparat puterea studentilorcu aceea a lucratorilor cu bratele ; la muncitorl ei au observat la munca

61

s'ati

sensibili-tatil

B8 DR. I. PELIX

o descrescere gradate a fortelor, pe tend intelectualii ail executatin primele momente o munch mai mare chiar decat un lucrator, darfortele for ail slabit repede si nu leail reca'petat decat cu atat mai

en cat obosela intelectuala era mai mare. La Paris Binet §iVaschide au construit pentru aceste cercetari un ergograf cu resort,destinat a inlocul ergograful lui Mosso (A. Mosso, Die physischeF,rziehung der Jugend, tradus din Ital., 1894. A. Keller, Peidago-gisch-psychometrische Studien, Biolog. Centralblatt, 1894. G. Socorsi C. Braileanu, Ccite-vci cercetciri asupra oboselii musculare la om,in ,Bulet. Soc. de Med. si Natur. din Ia0, XVI, Ia0 1902. C. BraileanuCate -va consideratiuni relativ la obosela muscularci la om, Tesa,Ia§111902.)

A patra metodd a masuraril ostenelii §colarilor este cea aritme-tica sail a memoriei; ei fac din memorie nisce socoteli scurte si le sera"'in urma pe hartie, numerul erorilor constatate la acesta probe esteproportionat cu timpul trecut de la inceperea lectiunilor, cu greutatealectiunilor precedente. Cele dintai 2 Stile ale septamanil sunt maipriinciese pentru lucru decat cele de la finele septamanii, provisia deresistenta, de agerime intelectuala adunata Dumineca, se manifests prinvalorea mai mare a muncii spirituale in dilele de Luni si Marti. Sam-bata da resultatele cele mai slabe. 0 lectiune grea, obositore, influ-enteza rut pe cea urmatore. (L. Burgerstein, Die .Arbeitskurve eincrSchullclasse, Zeitsch. f. Sehulhyg. Hamburg 1901. Marion E. Holmes,The fatigue of a schoolhour, Worcester 1895. G. Richter, Unterrichtand geistige Ermiidung, Halle 1895. F. Kemsies, Ermaclungsmessungenan Schalern, Wiesbaden 1897. P. Kemsies, Arbeitshygiene der Schule,Berlin 1898.)

K. Schmid-Monnard, A. Binet si V. Henry ail masurat pentru unperiod mai lung efectele muncii intelectuale asupra nutritiunii, maiales dupd cantitatea panii consumate in internate, in diferite periode aleanului scolar. Ei ail gdsit ca lucrarea intelectuala prelungita mic§o-reza apetitul §i slObesee nutritiunea, ea la inceputul anului scolar §idupe vacantele de Craciun §i de Pasci elevii mananed mai mult, intimpul pregatirii la examene putin de tot. Suedesul E. W. Wretlinda probat cu cantarul, ca in timpul vacantelor copiii de la 8 ani in suscresc in greutate mai mult decat in tot cursul anului scolar. Binet §iMairet au constatat in urine in dilele de munch intelectuala o canti-tate mai mica de azot decat in dilele de repaos, nutritiunea generalaa organismului slabind sub influenta lucrarii mintale prelungite, di-structiunea materiilor albuminOse clevine mai mica.

tardi5,

IGIENA §COLARA, I. 69

H. Ebbinghaus (Ueber eine neue Methode der Prufung geistigerFlihigkeiten bei Schulkindern, Zeitschr. f. Psych., XII, 1897) s'a servitde metoda combinatiunii, insarcinand pe §colari ca sa completezenisce texte incomplete, in earl lipsia lei, colo cats un cuvint on dou6.Acosta probe este considerate ca putin practice.

Medicil §i igieni§tii, impreund cu pedagogil, au constatat dar causelo§i consecintele supramenagiului mintal, inlaturarea for incumba lush'numai pedagogilor Si familiei.

Supramenagiul intelectual, produs prin metoda gre0.ta de inveta-tura, a existat §i a fost recunoscut §i in Principatele-Romane chiarin prima jumatate a secolului XIX, inainte de a fi cunoscut cuvintul«supramenagii1D. In gazeta oficiala publicata la Bucuresci, «Invotato-rul satuluiD, No. 18 din 15 Iunie 1843, gasim un articol intitulat : Da-toriile inve7citorului, semnat A. M. in care se dice intro altele : (Esteprea inteleptesce, ca nisi ()data invetatorul sa nu a§tepte a i se uricopilulul in lectiile sale, §i mac bine sa le prescurteze, sau sa macface o resuflare sand sand.' Lectiile scurte sunt mac bune decatlectiile lune. Supramenagiul intelectual mac exists la not ici, colo §i

astadi, dar in ultimul deceniil s'a exagerat existents §i influentala Deja in anul 1884, Sp. C. Haret, Inspector general al §cOlelor (Ra-port general asupra Invefdmintului, Bucuresci 1884), a facut incercare,de a reduce la adeverata for valore plangerile contra incarcarii tine-retului cu poveri intelectuale prea grele, a aratat ca in multe *solesecundare numerul 4ilelor de curs nu trece pests 200 pe an, ca soscurteza orele de class, ca lectiunile IncetPza cu sate -va clile inaintede termenul inceperil vacantelor, ca so immultesc dilele de serbatori,ca examenele de corigenti ocupa orele destinate pentru lectiuni, Cainsa causa principals a supramenagivlui intelectual este examenul dobacalaureat, care a ruinat examenele anuale Si a produs multime dedeclasati, in loc ca sa se exclude deja in clasele liceale inferiors ceilipsiti de capacitate a asimila instructiunea liceale. Bacalaureatul n'a fostun mijloc potrivit de selectiune a studentilor universitari, de aceea elfusese suprim at atat in proiectul de reforms al instructiunil publicsdin anul 1.886 (D. Sturdza §i Sp. C. Haret), precum §i in acela din anul1896 (P. Poni). In legea asupra invetamintului secundar §i superior dinanul 1898 a §i fost inlocuit in mod definitiv bacalaureatul printr'unexamen general (examen de absolvire), trecut la §c61a secundare.

In ceea ce privesce oprirea de la intrarea in liceil a §colarilor cu f a-cultatile intelectuale mac marginite, o circulars a Ministrului Sp. Ha-ret, adresata in anii 1897 §i 1898 directorilor §cOlelor secundare, re-

§i

¢i

70 DR I FELIX

lativ la aplicarea legii si regulamentului, le core limitarea admite-rilor in clasa I secundara, dupa media notelor de aritmetica si delimba romans in ultima clasa primara, limitarea numerului scolarilorin clasa I la 50. Ministrul le dice ca trebue sal intre in convingereacelui mai mare numer de Omeni ideia, ca intrarea in scOla secundaranu este un drept sau o datorie pentru toti copiii cari terminal cursul

ca nu on -tine pOte urma liceul, trebue pentru acesta ca ti-nerul sal aiba un grad de preparatiune suficient si ca tot se mai ad-mit in liceii copii, cari in majoritate nu sunt in stare sal urmeze liceul.

A remas insa bine constatat ca nu singura ostenOla intelectualaeste vatematore, ci numai excesul munch spirituale, excesul ostene-

munca care intrece forta fisica si intelectuala a copilului (E. Krae-pelin, Hygiene der Arbeit, Jena 1896), si in acesta privinta metodelede invetamint sunt pasibile de indreptare. Deja in anul 1891, la con-gresul didactic din Iasi, C. Meissner a observat («Revista pedagogica»1891) ea copiii invata prea molt din carti, ca acest mod de a invetaeste inferior aceluia de a se dobandi tote cunoscintele none directde la invetator ; manuale de aritmetica, de geometrie, de gramaticatrebue pentru invetator, nu insa pentru scolari. In loc de carte, fie-care elev are un caietel, in care se trece noua cunoscinta dobanditain mod euristic in clasa, impreuna cu un exemplu tipic. Tot in 1891I. I. Gabrielescu (Curs de pedagogic) a recomandat invetatorilor sal

facd instructiunea atragetOre, sal nu incordeze atentiunea copiilor pestemasura, sal des recreatiuni in cari copii sal petreca si sal castige forteleperdute, sal scie ca lectiunea se invata la scold si nu ca din non acasa,ca metodele de invetamint trebue a se conforms cu legile evolutiu-nii mintale in diversele etall ale vietil. In anul 1893, P. Dulfu a sfa-tuit pe invetatori («Revista pedagogica0 ca sal nu treca prea repedede la un lucru la altul, de la o idee la alta, sal nu se des scolarilorde odata sau intr'un time relativ prea scurt o cantitate prea marede cunoscinte, de Ore-ce mintea, spre a pricepe temeinic o idee, aretrebuinta de un timp ore -care. Iar dupd promulgarea actualei legi ainvetamintului secundar si superior, C. Dimitresculasi a dis profe-sorilor invetamintului secundar, Ca si pentru ei se deschide o cam-panic none, pentru a da ninth' reformelor inscrise in lege, mai pre-sus de tote o prapaganda vie pentru imbunatatirea metodelor (Re-vista peclagogicci, 1902).

Administratia sc6lelor a si tinut semi de cerinta igienei, ca sal nuse prelungesca peste masura sederea scolarilor pe bancd.Regularnen-tul de ordine si disciplina pentru scOlele primare urbane de ambe

primar,

IGIENA §COLARA, I. 71

sexe si pentru scOlele primare rurale de ambe sexe fixeza durataclaselor la 5 ore pe di, afard de lectiunile de musica vocala addogatdla aceste 5 ore. Legea asupra invetdmintului primar si normal pri-mar din anul 1893 (Take Ionescu) prescrie ca in nici o scold primaryelevii nu vor fi tinuti in clasa mai mult do 31/2 ore pe cji in eel' din-Val 2 ani, 11161 mai mult de 41/2 ore pe di in cei-lalti ani de studiii,remanend Ins ca sä se facd, afard de aceste ore, exercitii de gim-nastica, lucrdrile manuale, precum si aplicatiunile practice de gradindrie.

Una din causele supramenagiului consta in intrarea copiilor inscold intr'o etate prematurd. Legile anteriore celei actuale au admiscopil cu 6 ani in scOla primary, dupd legea astddi in vigOre ei nu suntprimiti decat cu 7 ani impliniti, dar chiar in acestd etate este nece-sar ca sa se mai menageze memoria. Regulamentele nOstre scolareprescrill ca la copiii incepetori lectiunile sa nu dureze peste 25 mi-nute si sa fie intrerupte de mici recreations, ca la copii mai marl sichiar in scolele secundare, dupe fie-care lectiune de o ore sd urmeze10 minute de recreatiune.

6. Copii cu facultatile mintale mai slabe deck ale copiilornormali.

In eel din urma 25 ani, Igiena scolard s'a ocupat si cu scolaril in-zestrati cu facultdtile mintale mai putin desvoltate decdt la majoritateacopiilor cu inteligenta normala. Pedagogii insd constatase cu mult ina-intea igienistilor, ca in scold infra si unii copii cu nivelul intelectualinferior, fatd cu media fortei intelectuale a copiilor sandtosi la mintesi ca acesti copil mai slabi de spirit impedica progresul clasei, o tinin loc, din causa ca institutorul perde mult timp cu scolaril slabi laminte, in detrimentul celor destepti.

Se observe neregularitdti in vieta sufletesca a acestor copii, o in-ferioritate morale si intelectuald, o psichopatie care nu constitue o a-deverata bola mintala, dar face ca copilul sa nu se pOta bucura decapacitate intelectuald normala ; memoria lul fiind fOrte slabd, el in-vata numai cu greutate cunciscerea literelor. Causele acestor psicho-patii sunt nisce anomalii ale sistemului nervos, mai ales ale creerilor,mostenite de la pdrinti demoralisati, alcoolici, sifilitici, bolnavi de 1361enervOse, sail psichopatia este dobandita din anomalii ale nutritiunii,din impedicarea respiratiunil nasale prin tumors, prin ingrosareamembranei mucose nasale, prin ipertrofia migdalelor, prin alto bolecars strimtoreza cane aeriane, din nutritiune insuficienta, din miserie

72 DE.. I FELIX

fisiologica in urma saraciei. Nu intra in cadrul inferioritatii mintaleadev6ratele bole mintale: smintire, idiotie, anomaliile psichice elemen-tare, ci numal psichopatiile usore, earl nu fac copilul cu desavarsire inca-pabil a inv6ta. Copiii acestia, la cari nivelul intelectual nu este cu totulscaclut, trebue sa primesca Ore-care invetatura, mai ales morale, caci eidail mai tarcjiil un contingent numeros la poporatiunea inchisorilor sia caselor de prostitutiune. Un institutor experimentat nu va pedepsica scolar lene§ un copil, care apartine categoriei color cu inferioritateamintala. (Bresgen, Lieber die Bedeutung behinderter Nasenathmungbei Schulkindern, Zeitschr. f. Schulhyg. Hamburg 1889. I. L. A. Koch,Die psychopathischen klinderwerthigkeiten, Iiavenburg 1891. L. vonStrilmpell, Die paedagogische Pathologic, Leipzig 1892. Schmid-Mon-nard, Die Ursachen der Minderbegabung von, Schulkindern, Zeit-schr. f. Schulgesundheitspflege, Hamburg 1900.)

Aceste elemente inferiOre privesc numai scOla primara ; scolarii deacesta categorie nu pot nici odata sa fie promovati in scOla se-cundara, dar ei nu pot remane nici in clasele primare alaturi cu sco-laril normali, find o pedica pentru inaintarea in invetatura a acestorelevi, si pedagogii au cautat mijloce pentru eliminarea for din claselecopiilor normali, fard ca sa-I lase neinstruiti. Inceputul s'a fdcut inPrusia deja in anul 1859 la Halle, prin crearea primei stole pentrucopii mai slabi la minte, care a remas mai mult timp singura insti-tutiune germane de acesta nature; in anul 1865 a urmat Danemarcacu o asemenea stole private ; in anu l 1870 o ordonanta a MinisteruluiscOlelor din Wurttemberg exclude de la invetatura normala pe idioti,copii cu inteligenta inferiOre, insd capabili a mai invota, copii cu de-fecte morale (mincino§i din obiceiti, hoti, piromani), copil cu aprinderisexuale, histerici, melancolici, isbiti de defecte ale simturilor, epilep-

fara ca sa deschida stole osebite pentru copii cu inteligenta in-feriOra. De la anul 1889 inainte infiintat asemenea stole in unelecantOne ale Elvetiei; tot in anul 1889 instructiunea osebita a copiilorcu inteligenta inferiOra a fost regulamentata in regatul Wurttemberg;in acelasi an ea a fost facuta obligatorie in Norvegia, in anul 1894in Prusia. Nu trebue sä se confunde aceste stole cu cele pentru edu-catiunea cretinilor. Elvetianul Guggenbiihl a infiintat in anul 1841la Abendberg langa Interlacken un institut pentru crescerea cretini-lor mai putin degradati ; exemplul lui a fost urmat in Austria si inGermania, dar aceste incercari au fost zadarnice, din cretin): nu sepot forma omens utili societatii ; de vreme ce instructiunea copiilorcu facultatile mintale inferiOre, earl nu sufera de adeverate bole min,-

tics,sail

IGIENA 4COLARA, I. 73

tale, reu§esce pe deplin, mai ales cand el sunt a§ezati in clase midicu cel mult 20 scolari, §i mai bine in internate speciale ; in Frantasi in alte tern li se da educatiune profesionala. In Franta el suntprimti in asile speciale de educatiune pentru idioti §i copii inapo-iati in privinta mintala (enfants arri6res), in clase speciale pentrucel earl: pot inveta carte. Anglia are la Eartswood un institut modelpentru copii cu faculfatile mintale mai slabe, in care sunt internati600 elevi ; la Londra au existat, in anul 1900, 53 scole pentru copii'mai slabi la minte, cu '2.154 §colari Si 119 institutori; in Germania ailfunctionat, in anul 1901, 70 ,stole speciale (selbststandige Hilfschulen)si 20 clase divisionare speciale (Nachhilfsklassen) cu 7.013 scolari, 3.940baeti §i 3.073 fete cu 300 institutori §i institutOre ; o scOla de felulacesta din Lipsca este internat. Suedia a avut, in anul 1901, 10 ase-menea institute cu institutOre femel. Imperiul Austriei poseda 7 in-stitute (internate) pentru copil cu inteligenta slabs, en 479 elevi, afarade 7 clase auxiliare din Austria de jos §i 1 clash' auxiliary la Linz,earl au impreuna 170 §eolari ; Stiria poseda la Bruck a. d. Mur o co-lonie agricold pentru copii cu minte inferiors. Dupa. Schmid-Monnard,in anul 1900, numerul §colarilor cu inteligenta inferiOra a fost in Ger-mania de 1 la 1.000 locuitori, de 1 la 100 §colari; in Anglia asemeneade 1 la 100 scolari; in Elvetia de 1,65 la 100 §colari. De vreme ce inGermania resultatele dobandite in §cOlele speciale pentru copii cumintea mai slabs sunt satisfacetOre, &del in diferitele regiuni ale im-periulul 60-1000/0 din acesti copii au devenit capabili de a tral dinmunca for (Schmid-Monnard), in imperiul Austriei f6rte putini din es devinde sine§i statatori, capabili a-si ca§tiga panea, probabil din causa canu se face selectiune, separarea celor necultivabili de cel carl potinveta. (Laquer, Ueber die aerztliche Bedeutung der Bilfssehulenfiir schwach befeihigle Kinder, Versanzmlung der Neurologen andlrrenaerzte, Baden-Baden 1900. A. Grothe, Ueber Schuleinrichtungenfur schwach begabte Kinder, Zeitsehr. f. Sehulgesundheitspfl. Ham-burg 1900. F. Gerenyi, Die Wohlfahrtspflege des Landes Niederoester-reich, Monatschr. f. Gesundheitspflege, XIX, Wien 1901.)

La Congresul psichiatrilor neurologilor din Baden-Baden dinanul 1900, Laquer a facut deosebire intre inferioritatea intelectuala §icea morala a copiilor, demonstrand ca numal copii cu inferioritateintelectuala pot fi crescuti in externate, ca eel cu inferioritateamorals trebue sa se wzo in asile pentru copil moralmente negli-giati (Zwangserziehungsanstalten). Laquer a mai cerut ca la intrareain §cOla a §colarilor nos, medicii insarcinati cu inspectarea §colelor,

§i

7t DR. I. FELIX

prin examinare minutiOsd sa recunosca inferioritatea intelectuald aunor §colari, earl vor fi separati de §colarii normali; acestd sarcindse pune medicilor colelor §i in unele orris germane. Ni so pare cainstitutorul singur va recunosce intr'un time scurt, dacd are a facecu un copil normal, on cu unul cu facultdtile mintale marginite, §ica dupd ce institutorul a atras atentiunea medicului asupra unul §co-lar slab, medicul va puts dupd un examen linutios sa apretiezestarea mintala a copilului.

No' nu poseddm date statistice asupra numerului §colarilor mai slabila minte din §colele romane, dar faptul ca ei sunt o pedica pentru pro-gresul §colarilor normali a fost cunoscut cu mult inainte de a existsIgiena §colard sciintifica. Vodd Alexandra Ipsilante, in chrisovul din1776 asupra organisdril §colei Domnesci din Bucuresci, reprodus de V.A. Urechid in 1st. IV, interclice primirea in acea §cOld a copiilortimpiti, ca sa nu slabesca silinta celor-lalti. Legea asupra invetamintuluiprimar §i normal primar din 1893 prescrie insd, ca intrarea in §cOlda copiilor nedesvoltati la minte se p6te ingadul §i la o varsta mai ina-intata cleat de 7 an', §i ca sa se excludd din §cOlele publice numaicopiii lipsiti cu desavar§ire de inteligentd. G. Bogdan, in cartea: Scinci-tatea i crescerea copiilor 14. 1895, dice ca copiii atin§i dediferite defecte somatice sail psichice au nevoie la §cOla de o educa-tiune §i de lectiuni particulare. Noi credein ea de o cam data aceste lee-tiuni particulare li s'ar pate da name in §cOle speciale private, caciastain numerNi copii normali mai sunt lipsiti de instructiune primary,din cattsa insuficientei §cOlelor primare publice pentru to' copiii normali.

In 1901-1903, G. Marinescu a facut la spitaiul Sf. Pantelimon in-cercdri cu instructiunea copiilor afectati de slabiciune mentald de di-ferite grade.

7. Pedepsele scolare.

Pedepsele §colarilor nepotrivite pot vatema sanatatea for in moddirect *i indirect, de aceea aplicarea pedepselor cere prudenta §i re-flectare prealabild. Din tote pedepsele cele corporate sunt mai peri-culOse; afard de lesiunile directe, ele mai pot provoca indirect 1361enervOse. Resistenta individuald difera la diferiti §colari; o simply lo-viturd la cap, peste urechi, p6te cate-odata sa producd lesiuni grave;influenta morald a pedepsei pole sa clod nascere la unii copii la tur-burari insemnate ale sistemului nervos. Chiar la educatiunea in famine

WI.,

IGIENA §COLARA, I. 75

pedepsele corporal° trebue sd se aplice fOrte rar Si numai in etatepang la 7 ani.

Din tote masurile de corectiune, intrebuintate atat la educatiuneain familie precum Si in scOld, bataia este cea mai veche, aplicata intote timpurile ca mdsurd disciplinard, recomandata ca mijloc educativde Testamentul vechiil, descrisd de autorii Eleni Si Romani, eternisatilde arta °lend Si romans. Pe vase vechi grecesci este desemnat Pedo-tribul, capul Palestrei, scOlei inferiore, care preceda gimnasiul, tinendin many o varga spintecatd in done, sau un biciil; la Herculanums'a gasit o picturd murald, care represinta bataia in scOld a unui sco-lar cu varga. In Roma veche instrumentul de pedepsa eel mai intro-buintat era ferula, un fel de lopdticd, cu care se bated copilul pestedegete, apoi varga ; biciul era reservat pentru fapte mai grave Si maimult pentru sclavi. Marele retor Si pedagog Quintilian, in lnstitutiooratoria, scrisd in secolul I, explicd vatemarea pedepsei cu bataia, Sirecomandd ca masurd disciplinard desteptarea ambitiunii. Povetelelui fost ascultate Si bataia n'a lipsit din Scold nici in intreg evulmedill; ea a fost prescrisa chiar de parintil bisericii, de Sf. AugustinSi de Sf. Chrisostom. In secolul XIV Si XV se mai intrebuintezd pe-depsele corporale Cara scrupul, biciul mai remane la mods, dupd ceScholasticismul a fost inlocuit cu Umanismul, cu Vote ca unul dintrepropagatorii lul eel mai insemnati, Vittorino de Feltre (-1- 1477), a re-comandat principiile educatiunil lui Quintilian, a condamnat disciplinasevers Si bataia din sctilele calugaresci.

Iii secolul XVI, in Germania, in scOlele latine protestante, bataia maiface parte din factoril educativi,, Si la introducerea unui profesor noili se presinta cu solemnitate varga. Dr. Ullo reproduce un raport dinanul 1589 al unel comisiuni scolare, insdrcinate cu inspectarea scOleilatinesci din Aschersleben, in care raport comisia stabilesce, ca bataiasd se execute cu varga, in clasele inferiOre ad nudas nates, in celesuperiore peste pantaloni. In scolele lesuitilor bdtaia este prescrisdin Ratio ac lnstitutio studiorunz din anul 1599. $i in scOlele calugd-ritelor din secolul XVII Si XVIII varga a jucat un rol important ineducatiunea fetelor. In secolul. XVIII se bateau scolarii Si in scOlelesuperiOre ale Iesuitilor din Franta Si din Polonia. In Germania sebated in secolul XVIII in tote scOlele primare Si secundare cu linia,cu varga, cu bastonul, cu coda de boil, pe mani Si ad posteriora. I.B. Basedow (1723-1790) a luptat pentru desiiintarea Mail in scold.In Anglia I. Rocke (1632-1704) a cerut restringerea pedepselor cor-porale la rare exceptiuni. I. P. Frank scrie in System einer vollstaen-

76 DR. I. FELIX

digen rnedicinischen Polizey, 1780-1796, ca o ordonanta a guvernuluiaustriac din acel timp a interdis bataia in scold.

(I. P. Eliade, Istoria Pedagogia, Ploesci 1880. A. Layet, Hygienepedagogique, in Dictionn. encyclop. d. se. med., Paris 1886. I. S. Floru,Educaliunea la Heleni, Tesa, Bucuresci 1892. Dr. Ul lo, Die Flagello-manie, die Straf and Erziehungsmittel, Dresden 1901. H. Weimer, Ge-schichte der Ridagogilc, Leipzig 1902.)

Ca in alte teri si in terile romane, bataia a remas din vechime pandaprope de dilele nOstre piOtra angulard a Pedagogiel. Sciri mai amd-nuntite despre aplicarea pedepselor in scOlele primare avem din se-colul XVIII. C. Erbiceanu scrie urmdtOrele in Gronicarii greci dinepoca fanariotd: «Val de scolarul lenes, on care null fdcea datoria.Dascalul de obiceill sedea pe divan sail'. pe scauni cu o varga lungdin mans, cu care bates tactul la scolaril ce cantail; altd data aveaun Weill de cures cu dou'e sail trei curele. 0 fried i un cutremur prin.dea pe scolarul cdruia ii venia randul sa spun5 table. In timpul as-cultaril tablelor audiai plansete, racnete, vaete, pentru ca dascalul nucruta pe nimeni dacd nu-si scia tabla, it ardea on cu varga on cubiciul, numit dichir i trichir ; priviai, dupa ascultat, pe unul standintr'un picior, pe altul in genuchi, pe altul pe grdunte in genuchi,pe altul in piciOre, pe altul cu ochii la sore. Pedepsele erail : bataiacu varga, en biciul, cu linia, cu un smoc de vargd, loviturile pesteobraz cu palma, chicuiturile si urecherile. Copiii erail bdtuti on lascaun, on tinuti de altul in spinare sail, data era mai mare, it in-tindea jos, cand era mai inddratnic, apoi ii aplica falanga. Copiiimid si neastimperati II punea cu chica in cuiil.>

Mai scim cd. Domnul Munteniei Alexandru Ipsilante, in anul 1776,a interdis bataia i biciuela in scola Domnesca din Bucuresci, darmetoda disciplinary prin groza nuelii mai este intrebuintata in secolulXIX. Vasile Alecsandri a mai v'edut aplicarea ei, si amintirile din co-pildria WI au dat nascere versurilor frumOse :

Trecii vremea cea frumos5,Cand un dascalos grecos,inarmat cu varga grosg.Paradosia faneros.

in anul 1832 instructiunile pentru scOlele tinutale din Moldova admitpedepsele urmatOre: ingenuchiare, sederea la locul defdimarii si incasuri mai grave aplicarea de la 5-20 lovituri cu varga, dupa varstascolarului i dup5 prealabila insciintare a parintilor scolarilor. in Re-

8i

8i

9i

IGIENA $COLARX, I. 77

gulamentul Acaderniel din Ia§i din anul 1835 nu figureza pedepsacorporals intro pedepsele permise, se pare insa ca ea a mai fost prac-ticata, caci in anul 1843, Ion Ghica, Inspectorul acelei Academii, a des-fiintat bataia in Academie ; Grigore Ghica V oda a desfiintat-o in tote§colile publice §i private din Moldova in anul 1850 prin noul regu-lament al cOlelor. in Muntenia in anul 1851 un ordin al Eforiei

catre institutorii §c6lelor primare dice: «Mustrarea cu bataia seridica cu totul dintre pedepsele copiilor..

Pedepsele corporale din §cOlia s'ail mai interdis prin regulamentulde ordine §i de discipline pentru §cOlele primare de ambe-sexe dinanul 1870. Art. 43 al acelui regulament dice : Este oprit a se aplicaelevilor §i elevelor pedepsele degradatOre, precum : punerea in genuchi.tragerea de per, palmuirea, bataia cu nuele §i altele ca acestea.» Re-gulamentul de ordine §1 de disciplind pentru §cOlele primare din anul1879 admite pentru pedepsa: §ederea in piciore la un loc isolat infata §colarilor in timp de un cuart de ors §i cal mult pang la o ors,oprirea de a merge acasa la pranz, arestarea in cancelaria §c6lei dela 12--2 dupe amiadi, obligat fiind culpabilul a memorise sail a copiapasage-dinteo carte. Regulamentul pentru administratia interiOra acOlelor primare rurale din anul 1898 interdice pedepsele corporale

cu addogire, ca invetatorul care le aplica va fi aspru pedepsit; ase-menea regulamentul pentru administratia interiord a §c6lelor primareurbane. Regulamentul §cOlelor secundare din anul 1896 dice la art.75 : «Vorbele de ocard §i de batjocura sunt riguros interdise; iar pro-fesorul care va intrebuinta bataia va fi, dupd gravitatea casului, aver-tisat sail dat judecatii..

Cu tote prescriptiunile cars interdic pedepsa prin lovirea §colarilor,cu tote ca Igiena condamna on -ce pedepsa corporals ca vatematOro§i ca periculOsa, multi pedagogi cred ca in unele casuri mai rare ba-taia ar fi necesard ca masura disciplinara, mai ales in casurile sandeducatiunea in familie a fost cu totul negligiata. inteo lucrare peda-gogics moderns : R. Seyfert, Schulpraxis, Leipzig 1900, gasesc aratareaurmatOre: «Pedepsa corporald este indispensabila ca remediil extremin casuri de resistenta, minciuna, maltratare de animate, lesiuni inten-tionate, stricare do arbori, de plantatiuni, ea sa se aplica insa fOrterar in §cOlele secundare., Yn *colele primare din Anglia, institutorulnu 'Ate aplica §colarilor bataia, fare autorisarea directorului, asemeneain Norvegia, Prusia, Elvetia. Astadi bataia este cu totul interdisa in*cOlele din Belgia, Franta, Italia, Austria, Romania. Pentru inlocuireapedepsei cu bataia, L. Burgerstein §i alai pedagogi au propus infiin-

*co-lelor

78 DR. I. VELIX

tare de clase speciale de corectiune cu cel mult 20 scolari din cei reunaraviti. Londra poseda asemenea scole de corectiune, internate plu-titOre asezate intr'un vas pe Tamisa, Truant Schools. In Norvegia,Prusia, Elvetia, pedepsa corporals nu se aplica la fetele in etate mai maredecal; de 10 ani. in terile in cari pedepsa corporals a scolarilor maieste permis5, ea se aplica cu Ore-cari formalita ti, la finele lectiunil sise inscrie intr'un registru special, cu motivele earl au filcut-o necesarti.

In ce privesce cele-lalte pedepse, regulamentul scolar al orasuluisi al cantonului Basel prescrie : cCopiarea si alte lucrari scrise sa seintrebuinteze cu moderatiune, pentru ca sa nu se sustraga copiluluicu totul timpul de recreatiuned> Regulamentul scolelor primare dinWiirttemberg core ca la copiii mai midi arestul sa nu treed peste ojumatate ord. Mai multe regulamente straine, ca si regulamentul romande ordine si de discipline pentru scOlele primare, limiteza sederea inpiciOre la 10-15 minute pang la 1 ors, restring pedepsele prin cariso scurteza prea mult timpul de repaus necesar scolarului si interdicsuprimarea dejunului prin retinerea scolarilor in scOla.

IGIENA SCOLARA

ISTORIA Ei, STAREA Et ACTUALADE

Dr. I. FELIXMembru al Academie Rom lime.

qedinla de la .14 Martie 1903.

8. Educatiunea fetelor.

Jules Simon a dis: oCand dati educatiune unui baiat, format' un omluminat, tend educati insa o fiica, treat' o familie luminata. ; econo-mistul L. Brentano a afirmat ca nu barbatul ci femeia determine vi-gOrea §i viitorul unei rase. in interesul vigurositatil generatiunilorviitOre, a intaririi nemului, cerem dar ca educatiunea fisice a fetelorsa nu fie considerate ca un factor secundar, sä nu fie negligiata dincausa desvoltarii exclusive a culturii intelectuale, ca §cOla sa nu im-plinesca un stop unilateral, ci sa formeze, pe cat este posibil, fiinte in-tree, fete sanatose, morale, inzestrate cu cunoscintele necesaro pen-tru menirea lor. Acest stop a fost urmarit de lumea antica. InSparta educatiunea se intindea §i asupra fetelor, ele aveati propriilefor gimnasii, unde se exercitail la fuga, la lupta §i la alte exercitiicorporale; in Atena, pe langa exercitiul corporal, parte din fete inve-tail a cetl, a scrie, a canta ; Pitagora (580 481 a. Cr.) tinea femeilordin Croton cursuri publice asupra morale' i gospodariei §i sotia luiPitagora, Theano, a scris asupra educatiunii pietatil; Platon (348a. Chr.) recomanda asemenea, ca sa nu se negligeze educatiunea fetelor.La Romani femeia ocupa positiunea §i influenta ce i se cuvine in so-cietate ma' mult in virtutea educatiunii decat a instructiunii ce pri

si

si

$i

Ao M. T. l'Euk

mise, i matronele Romane ail contribuit in masura large la putereasi la gloria statului Roman.

Crestinismul a proclamat egalitatea amanduror sexelor, care, recunos-cuta numai in teorie, n'a avut fiinta reala. Cuvintele unuia din pa-rintii Bisericii, «Mulier taceat in Ecclesia», ordonail numai excludereafemeil de la vieta publica, de la drepturile politice, cad' «Ecclesia»insemneza nu numai Biserica, ci adunarea publica politica. Edu-catiunea si instructiunea amanduror sexelor n'a fost egala dupe apa-ritiunea crestinismului, dar in bite timpurile un numer mic de femeicu talent s'a distins in diferite ramuri ale activitatii intelectuale, aexcelat prin eruditiune. Cultura, igiena, prosperitatea natiunilor acastigat fOrte putin de la aceste exceptiuni, marea majoritate a fe-meilor a remas multe secule ignorante, incapabile de a da copiilor e-ducatiune sanatosa. In secolul XVI, in occidentul Europe)", reformatorilreligiunii au cerut, ca instructiunea fetelor sa devie generala. In se-colul XVII marele pedagog Than Amos Comenius, ca si in secolul XVIIII. B. Basedow, au recomandat, ca fetele sa fie pregatite pentru misiu-nea for naturals, sa invete pe langa carte menagiul notiunilenecesare pentru educatiunea copiilor, pentru ca fie-care mums, caretrebue alapteze singura copilul, si cresca singura pana laetatea scolaritatii, exercite organele simturilor, sa infiinteze incasa, in familie, un fel de grading de copif.

Dar numai in a doua jumatate a secolului XIX instructiunea fetelora devenit treptat mai generala, unele popore de rasa anglo-germanedatoresc feria for materials Si morals instructiunil femeilor, care leface capabile a indeplini misiunea educative in familie. Educatiuneatrebue sa face si la no)" din femee agentul principal al civilisatiunil,prin urmare si al igienei in familie, in casa ; scola trebue sa pregatescape fats pentru acesta." menire, ea trebue sa invete rostul easel in MOintinderea ci, sa cunOsca conditiunile igienei easel, a actiunii bolelorinfectiose asupra locuintel, a igienei hranei, a valorii nutritive a di-feritelor alimente in raport cu pretul lor, tots igiena private, totul ceconstitue economia casnica i traiul sanatos al familie)", remaind bineinteles, ca nu numai sc6la de menagiii, ci muma are sa familiari-seze pe fiica cu practica acestor cunoscinte. In mai tots Europa insa,ca si in Statele-Unite ale America si la no)" numerOse fete si femelnu vroesc on nu pot sa iea in familie rolul ce le-a dat natura casotie si ca mums, intra in lupta pentru pane, facend concurentabarbatilor, silite find adesea-ori la acesta, din cause ca nu tote dinele se pot m5.rita, nu Vote au zestrea pe care o core barbatul, vedend

.1111111

tote

sa -si

si

at -I

of

ci

si

taltra $cotAiti, If. 8i

ca la not educatiunea gresita face si pe fetele fara zestre luxOse sipretenti6se; nu toti barbatil recunosc datoria do a intretine familiaprin munca for proprie.

Numer6se fete din orase ail gresit dar drumul, aspirand la func-tiuni publice, la carierele numite liberale, in be do a se pregatl pen-tru imperial din interiorul casei, al familiei, unde femeia este suverana,unde barbatul nu o pOte inlocul nici la educatiunea copiilor, nici ladirectiunea menagiului. Aceste femei sunt nefolositOre pentru stat, elelash' un gol in organismul societatii, care nu se pate implinl in modpotrivit; femeia functionara, data se marita, nu vroesce sa alba copil,si data nasce cate un copil, it cresce o persOna strains, care nici o-data nu pOte inlocui pe muma copilului. Sub presiunea opiniunii pu-blice, red inspirate, red dirigiate, s'a comis la not aceeasi gresela, caremai nainte se comisese in alte state, si in cele din urma doue decenils'a incuragiat si sprijinit functionarismul fetelor sl femeilor, prin e-ducatiunea speciala ce li s'a dat. Germania si Italia ail recunoscut dejagresela comisa in acesta privinta, si incep a restringe cu incetul nu-merul fetelor si al femeilor din serviciile telegrafo-telefono-postale, dincausa ca ele nu pot suporta munca egala cu barbatil. Iar in comu-nele rurale, cele mai multe fete reman fara instructiune, marginite inslaba educatiune ce ad primit de la o muma ignoranta si supersti-tiosa; este Inca mic numerul comunelor rurale, in cari uncle inveta-tore, devotate apostolatului lor, at reusit sa atraga In scold majori-tatea fetelor din sat si din catunele apropiate.

'Dana la jumatatea secolului XIX scOlele de fete din amandoue Prin-cipatele Romane ad fost putin numer6se. Este abia jumatate de vecde cand in orase s'a organisat instructiunea fetelor. In epoca fanariotanumai fetele boerilor invetail putina carte de la dascali greci si fran-cesi. La Iasi a existat in anul 1812 o scold de fete. Th. Burada a gasitin archiva romanesca din Chiselled. un raport al Hatmanului NicolaeStratilat, care la 15 Fevruarie 1812 a cercetat pensionatul de nobilefete din Iasi al d-lui si d-nei Germont. Stratilat aduce laude pensio-natului, in care fetele invata limba francesd, greed', italiand, forte-piano, harps, canto, dantul, desemnul, lucrul do mans. In acesta direc-tiune de lux a fost in genere indreptata la not educatiunea fetelordin familiile mai bine situate, pans pe la 1865 (C. Dimitrescu-Iasi,Revista pedagogicd, Bucuresci 1892).

Regulamentele organice preyed, in Muntenia, cladirea in Bucurescia unui pensionat pentru 50 de fete, fiice de functionari publici, incare se vor preda tote lectiunile in limba francesa, afard de catechis-

e

1,

82 DR. 1. FELIi

mul si limba romand, ele vor inveta si lucrul de many si mestqugulcuhniei, si in tote capitalele din judete se vor crew scoli incepetOre pentrub5eti si fete; in Moldova se prescrie infiintarea intr'o man5stire inve-cinata cu capitala a unui institut pentru crescerea. a 50 fete, fiice dedregetori al Statului; apoi deschiderea de scoli incepetore de bdeti side fete la Roman, IMO', Bar lad, Galati, Focsani si Botosani. Acestedin urma dispositiuni au fost tarditt indeplinite, aci V. A. Urechigarata (ht. fedi, III, Bucur. 1894) ca scola centrala de fete din Iasi s'ainfiintat in anul 1850, ca scOla din Bar lad s'a deschis in anul 1853-1854, do °data cu alto scale incepetore de fete la Nemtu, Panda, Odo-hese'!" si Tecuciu. Legea scolelor pentru Moldova, promulgate in anul1851 de Grigorie Ghica, prescrie infiintarea de stole de fete in toteorasele. In anul 1859 au existat in tote Moldova 11 stole primare defete, in anul 1862, 25 asemenea stole (G. Missail, ,Icolele la Romani,1846-1860, in < Bulet. Instruct. publ.>, Bucur. 1866).

In Muntenia, Noul asezdmint scolar promulgat in anul 1846 de VoddG. Bibescu prescrie crearea de stole de fete in orase. PrincipesaStirbei a deschis la Bucuresci in anul 1846-1847 o scold de fete ; prinjudete aflat in anul 1848, stole de fete numai la Craiova, Slatina siPloesci. La 14 August 1848, Locotenenta Domnesca a decretat creareade stole de fete, motiviind-o cu cuvintele urmdtore: <<Pang nu vomave cetatene bune, sOte si mame bune, nu vom ave nici generatiileviitore mai bune; este dar necesar ca invetatura sd fie egalti si pa-raleld pentru amandouo sexele. Pe langd scola Domnel cetdtenei Stirbeise vor mai infiinta in capitald 4 stole de fete; prin judete aflandu-sestole de fete numai in Craiova, Slatina si Ploesci, se vor infiinta siin cele-lalte judete ate una». Aceste stole primare de fete din judete

deschis treptal, cea din Buzeil in anul 1852, in alto orase si maitardil In anul 1859, Principesa Bibescu a infiintat stole de fete laCraiova si Caracal; din fondurile Asezamintelor Brancovenescitreat 5 stole de fete la Cerneti, Ramnicu-Valcei, Pitesci si Tar-goviste, iar Eforia scolelor a mai addogat, in anii 1860-1861, 9 stoledo fete in unele orase mai mici (V. A. Urechid).

In scolele sgtesci, infiintate in Muntenia de la 1838 inainte, fetelefost primite, asemenea Regulamentul intocmit do Eforia scOlelor

in anul 1857 le exclude, iar in Moldova s'a hotdrit in anul 1859, ca fetelede 6-12 ani vor frecuenta scolele rurale vara, tend baetii nu le fre-cuentezd, si pe cat se pote si orna 2 Bile pe septamand, dar singure,nu impreund cu bgetil (Bulet. Instr. publ., II, 1868).

Legea instructiunii din anu11864 prescrie ca instructiunea elementary

n'aii

s'au

s'au

IGIENA sCOLARA, II. 83

este obligatorie pentru toti copiii de amandoue sexele, incepend de la8 pand la 12 ani impliniti ai etatii, ca in fie-care comund urband seva infiinta una sari mai multe stole primare de fete, deosebite de celede baeti, cu cate 2 institutere, impdrtite in 3 clase, in cari nu se vorpriml copil mai midi de 7 ani; ca in fie-care comund rurala se va in-stitul cel putin 1 scold primary de baeti si de fete cu 1 invetdtor, afardde casul cand Ministerul va permite ca 2 comune sa aibd o singurd

ca in comunele marl, poporate, se va infiinta si o scold separatade fete, ca fetele vor primi aceeasi invetdturd ca si baetii, cugiro de lucru de mina, ca in scelele mixte fetele vor ocupa o partedeosebita a scelei si nu so vor tine decal pang la varsta do 12 ani ;ca in tote orasele unde se and licee, se vor deschide stole secundarede fete cu 5 clase si cu internat. A.cestd lege n'a putut sti fie aplicatdin tote comunele nici pang astdcli, in ceea co privesce obligativitateainvetdmintului primar.

Legea asupra invotamintului primar si normal primar din anul 1893hotaresce ca obligativitatea invetdmintului so va aplica treptat infie-care comuna, pe masurd ce se va constata ca localele de scold suntsuficiente pentru poporatiunea in varsta de scold a comunei, ca incasul de insuficienta localului obligativitatea se va aplicd de preferintabgetilor. Legea asupra invetdmintului primar si normal primar dinanul 1896 mantine acestd preferintd pentru baeti la aplicarea

In anal scolar 1899-1900 au functionat in Regatul Roman 174 stoleprimare urbane public° de fete si 13 stole primare urbane mixte ; 17stole primare rurale de fete, 3.449 stole primare rurale mixte, 168 stolemixte de cdtun ; 33 sec-A.0 secundare Si profesionale de fete (19 *Oleprofesionale, 10 externate secundare, 4 stole normale de invetdteresi de institutere). In acelasi an au existat stole private frecuentate defete : 28 gradini de copiii de ambe sexe (fall asilele confesionale),72 stole primare private de fete cu programul Statului, 17 stole pri-mare private mixte cu programul Statului, 42 stole secundare do feteprivate cu programul Statului, 31 stole primare private do fete cuprogramul proprin, 9 stole primare mixte cu programul proprin, 31stole secundare private de fete cu programul propril

in anul 1900 inregistrat in comunele rurale 324.005 fete in varsta de scold,din earl aft fost inscrise in scold numai 46 615 fete = 14,470s'aii presintat la examen 32.478an fost promovate 23 143 x.

an fost absolvente numai 1 099 x,

scold,adau-

obit-

s'ail

84 DR. I. FELIX

in comunele urbane s'au inregistrat in anul 1900 . 50.924 fete in varsta de qcoladin cari au fost inscrise in ,cola publics 28.756 )

presintat la examen 22.177 2

au fost promovate 17 060 2

absolvente 3 265

In anul 1900-1901 au fost inscrise :in §colele profesionale de fete 2.658 din earl promovate 1.935 fetein externatele secundare 1 714 n 1.330in colele normale 409 ) 302

La Universitatile romane au fost inscrise, In anul 1900-1901, 490 fete.La Universitatea din Bucuresci 322 romance §i 24 fete straine, anume:

la drept 31 romance 1 strainslitere 167 7

sciinte 64 ) 9 )medicind . 28 ) 5 )

farmacie . . . 32 ) 2 )

La Universitatea din Ia0 134 romance §i 10 straine, anume :la drept romance straine

litere 89 ) 5 2

sciinte 31 )

medicina. 14 ) 5 2

(Minist. Instr. publ. §i al Cult. Statist. Inv etarn. pe anul 1899-1900§i 1900-1901, redig. de N. Demetrescu, Bucur. 1900 §i 1902).

Este cu totul suficient pentru trebuintele nostre sociale, pentru civi-lisatiunea nOstrd, acest numer de fete cari aspira la cultura superior*cari devin capabile a o respandl, precum Si numerul fetelor earl fre-cuentezd universitatile, pentru ca cunoscintele dobandite sd le serveca mijloc de trait', de c4tigare de pane, Si nu dorim crescerea ne-mdsurata a acestuI numer, care ar sdruncina cladirea nOstra sociald, ardistruge familia in cercurile culte ale poporatiunii ora§enescl. Acostacredintd a nostrd, contrarie unei parti a opiniunii publice, hranite de partedin presd, nu este rodul unui ci convingerea until igienist,care nu 'Ate separa interesele morale i intelectuale ale natiunil decele materiale, economice, de necesitatea intaririi fisiculuI genera-tiunilor viitore, care respects drepturile femeii, care Irish' crede catemelia societatii, sfintenia familieT, trebue sd remand neatinsd de moda

do aspiratiunile contraril legilor naturii. Recunoscem insd ca nus'a clis ultimul cuvint in acestd cestiune sociald, de la care depindeprosperitatea natiunil.

»

Wad

. . .

.

. . . .

prejudititi,

si

IGIENA COLARA, II. 85

Idealul educatiunii fetelor romane nu trebue sa-1 cautam in stu-diile universitare, ci intr'o scold putin pretentiosa, modesta, in carese cultiva acele insusiri, acele cunoscinte, acele practice ale gospo-dariel, earl caracterisoza pe vrednicele si virtuOsele femei romane dinunele familii culte.

in statistica de mai sus nu este cuprins Institutul de fete cIoan Ot-tetelesanu», institutiune unica in felul el, organisata de colegul nostruIoan Kalinderu, executorul testamentului lui Ioan Ottetelesanu si al so-tiei sale Elena Ottetelesanu, si de Comisia alesa de Academia Romans.Comisiunea do fundatiune a acestei scOle, delegata de Academia Ro-mani, s'a compus din d -nil I. Kalinderu, D. A. Sturdza, I. C. Nogruzzi siV. A. Urechia. Din anul 1893, Institutul se afla sub ocrotirea Academieisi are 6 clase cu cite 16 eleve de class, tote interne. Recrutarea forse face prin concurs, la care se admit fete sanatose, sarace, cu absol-virea scOlei primare. ScOla-internat este asezatd in castelul marini-mosului testator loan Ottetelesanu si in 2 alts edificii construite dinnod, in comuna Magurele, judetul Ilfov. Institutul este menit a formafemei romane, cari sa devind sotii bune, mame de familie bune, ade-verate stapane de cash', cari sa practice singure si sa propage in so-cietatea romanesca spiritul casnic, vederi sanatOse despre traiul fa-milies, bune moravuri, simtiminte patriotice. Educatiunea fisica si ceamorals sunt bine ingrijite, fetele ieail parte la lucrarile do gospoda-rie, cultiva gradina de legume, fac gimnastica de ajuns, si cand tim-pul este frumos, lucrul de many face in pare. Elevele de cl. V-aisi conduc singure gospodaria. In ultima class li se dab. povetedespre crescerea copiilor. Institutul Ottetelesanu. constitue o familienumerOsa, ai cares parinti sunt Directorea, d-na Slavici, si d-1 Slavici.Totul se face de eleve, ele gatesc bucatele, ele fac curatenie in clash',dormitoriii. si refectoriti, ele spala rufele, ele isi fac rufele si isi croeschainele, ele servesc la masa, ele ingrijesc de pase'rile din curte, elelucreza in .gradina si altoiesc pomii. 0 descriptiune amanuntita a Insti-tutului se gasesce in raportul Inspectorului general al inv'etamintuluiC. Meissner, inserat in cBulet. ofic. al Minist. Instr. publ., din anul 1898.

De vreme ce scolele secundare do fete, ca si scOlele superiOre, santdar frecuentate de un num'or mare de fete din orase, fetele teranilormai sunt in mare parte lipsite de instructiunea primary ; lipsa de in-vetatura a fetelor de Went este si mai pagubitOre prosperitatil Sta-tului decat afluenta prea mare a fetelor din orase la studiile univer-sitare.

Femeia satenului care n'a trecut prin scOla n'a avut ocasiunea

se

86 DR. I FELIX

a-§i insu§1 multe notiuni indispensabile carmuitOrel din nduntru aeasel, primel educatere a pruncilor, §i in lipsa unei mume culte, in-teligente, consciente de datorie, incumbd §c6lei misiunea a pregdti fe-tele pentru menirea lor, de aceea dorim ca obligativitatea invetamin-tului primar sa devind mai curand reald pentru tote fetele de terani,pentru ca sä dispara mai curand nesciinta §i superstitia din familiaterdnesca, crescerea neigienicd a copiilor, cu lecuri babesci §i cu des-cantece, tote miseriile morale i materiale de earl suferd astacii gos-poddria sdtenului, pentru ca femeia sa pOtd contribui la eOrea luidin sdracie, indemnandu-1 la hdrnicie in gospoddrie, retinendu-1 langacdmin, in loc ca sa mergd la carciumg, indestuland casa §i ingrijindde ea cu economie, producend singura mijloce do ca4tig. Este necesarca noua directiune practica, economics, data de curand §colelor nOstrerurale, sa nu folosesca numai bdietilor ci §i fetelor, §i speram ea acestneajuns se va indrepta treptat, eel putin in parte, prin nouele pro-grame ale §cOlelor rurale, cu impdrtirea §colarilor in 2 serif, din earlfie-care frecuentezd §c6la numai ate o jumdtate de di.

Prin ora§e se presinta fenomenul invers, pe care 1-am ilustrat cucite -va date statistice. Recunescem ca cu cat femeia este mai culla,cu, atat devine mai capabild a-§i indeplini misiunea de sotie, demums, de gospodina, dar Igiena nu pOte aproba in mod absolutegalitatea silintelor, sfortdrilor la amandoue sexele, fats cu inegali-tatea predispositiunilor organice ; majoritatea fetelor nu p6te suportamunca egala cu baetif, nisi in copildrie, nici in etate do adulte; nutote fetele nici toti baetif poseda capacitatea intelectuald, pentru casa pOtd urma cu succes studiile liceale universitare ; munca mintaldincordatd, care intrece puterile fetelor, sedentaritatea prelungitd in-tr'o epoca, cand corpul se afla in evolutiune, cand se petrec intr'in-sul prefaceri importante cart reclamd repaos, le sldbesce organismul,produce perturbatiuni mai ales in functionarea sistemului nervos, leface nervOse, isterice, neurastenice. Femeia afectatd de bole de nervieste o fiintd inutild, ea sufere §i face pe altii sa sufere, ea remaneincapabild a procrea copil sdadto*i. Numai in putine internate §i ex-ternate se ieati mdsuri preventive contra supramenagiului fetelor, prinimpArtirea potrivitd a lectiunilor §i a recreatiunilor, prin exercitiicorporale, prin jocuri §colare earl ldrgesc plamanif, intaresc cordulmusculatura, prin §ederea corecta la lucru de mans, la care feteleocupd obicinuit o positiune vdtematOre sandtdtii. Plimbdrile la pas aCate doue nu pot inlocul exercitiile gimnastice, cari trebue falcute intote cjilele cel putin cate 30 40 minute.

§i

1i

MENA COLARA, II. 87

Pentru a da Ore-cari povete morale §i economice, pentru a suplinlpans la un punct Ore-care lipsa de instructiune §colara in comunelerurale, in earl tOte fetele nu pot frecuenta §cola din causa lipsei de

precum §i pentru a se continua influenta salutara a §c61ei a-supra fetelor cari aft trecut deja prin §c616., Ministerul Instructiunii §ial Cultelor, in luna Mail 1902, a recomandat invotatorelor §i inveta-torilor rurali tinerea de §ecIOtOre. Ele au fost infiintate in multe co-mune de invetatore §i de sotiile invatatorilor, cu fete §i femei, la cari§eclatOre se atrag fetele §i femeile cu lucrul, §i tend ele cos, croesc,in convorbiri, li se dail sfaturi de igiena, de intocmirea §i de intreti-nerea gospodariei §i se cetesc carti folositore. In satele de pe Dome-niul CorOnei organisat deja de cats -va ani asemenea §ecjetoreperiodice. In zMonitorul Oficialb din 23 Iulie 1902 s'a publicat un ra-port forte instructiv al Revisorului §colar al judetului Covurluiu, despre§edetorele infiintate in acel judet. Intr'un mod analog lucreza cercu-rile §i societatile culturale §i economice, organisate de la anul 1897 maiintaiii in satele de pe Domeniul CorOnei, apoi dupd indemnul dat in-vatqtorilor de Ministrul Sp. Haret, in tOte judetele ; la conferinteledin aceste cercuri participa *i fete §i femei.

Scolele de menaghl constituesc un factor important al educatiuniifetelor, Deja la unele natiuni culte ale anticitatii fetele au fost pregatitepentru administratiunea interiors a easel. Pitagora (580-481 a. Chr.)tines femeilor din Croton cursuri publice asupra credintei conjugale,castitatii §i gospodariel (V. Gr. Borgovan, Istoria Pedagogia, Bucu-resci 1897). In secolul XVII marele pedagog loan Amos Comenius acerut, precum de asemenea in secolul XVIII I. B. Basedow, ca fetele Wainvete menagiul. In Romania invatamintul de Economia casnica estomentionat pentru prima Ora in anul 1843, in proiectul do organisareal §c6lelor din Moldova, in programul §cOlei normale de fete figurezain clasul II: Istoria naturals cu aplicatiunea la deprinderea lucrurilorfemeesci, la dilnice trebuinte ale Economiei casnice ; in clasul III: a-semenea conspectul istoriei naturale cu cunoscinte de Economie cas-nica (V. A. Urechia, Istor. fedi., II). Invetatura acesta, mai mult teore-tied, figureza in legea instructiunii din anul 1864 numai la §cola con-trala de fete §i la externatele secundare de fete : deprinderi economice,ocupatiunea economice necesara unei mume de familie. In anul 1878 afost introdusa in el. IV a §cOlelor primare urbane de fete invetatura deEconomia casnica; de la anul 1881 ea figureza in §c6lele secundare defete in cl. V cu 1 ors pe septamana, de la anul 1893 in §colele normalede institutore tot cu 1 ors pe saptamana. In programul analitic al

spatid,

s'ad

88 DR. I. FELIX

colelor secundare do fete de gr. I cl. V, §i gr. II cl. I din 1 Aprilie 1899,figureza Economia domestics de 2 on pe septamand §i cu addogire,ca in internate se va face cate-va ore §i practica celor invetate.scris §i cate-va manuale de Economia casnica in limba romans, dinearl mentiondm : Ermina Kaminski §i Ortensia Buzoianu, Curs elemen-tar de Economia casnica, Botopni 1897. Aplicatiunea practica aEconomiei casnice o invata fetele in mod perfect in Institutul Ottete-lepnu, de asemenea in §cOlele de menaj, ea incumbd insd inainte detote familiei.

ScOlele de menaj sunt creatiuni moderne. In Wurttemberg in anu11878s'ail infiintat pe 'ADO unele §cOle rurale cursuri de bucdtarie *i in anul1881 s'a introdus in §c6lele normale de invetatOre un curs practicdo menaj, §i anexat §cole de menaj la unele §cOle primare ur-bane. in Baden s'ail numit in 1890 maestro ambulante de bucatarie §ila Carlsruhe functionezd astacji 6 maestro de bucatarie. In Suedia

treat de la anul 1889 mai multe §cOle de menaj §i de la anul 1896,la construirea de §cOle primare de fete, se clddesce §i o clasd de bucd-tarie. Astddi se and in Germania, afard de cate-va §cOle normale debucatarie, numerOse §c6le de menaj, atat de sine§i statAtore, precum§i anexate la §cole primare §i primare superiOre de fete. in Germaniase considerd invetatura practica a economies casnice §i a bucatarielca masurs principald pentru imbundtatirea hranel lucratorilor, §i doaceea in unele regiuni se face obligatorie acesta invetatura impreundcu comptabilitatea gospoddriei. in §cOlele germane de bucatarie lec-tiunile practice in cate 4 ore, pentru ca fetele sa invete tote proce-(Wile gdtirii until dejun on ale unui pranz, ele indeplinesc totelucrarile de bucdtarie, de la aprinderea focului pang la spelareavaselor dupd mancare §i wzarea for la loc. In unele parti aleGermaniei, Economia casnica cu bucatdria se mai invata in §c6leleprimare complementare, pentru fetele cars ail terminat invetaturaobligatorie. (K. Knauss, Die Stellung der Schule zur Volksernahrung,Stuttgart 1898). La Londra functionezd o §cola normald de bucatarie:National training school for cookery, §i cursuri obligati:5re de menajpe langd multe §cOle primare urbane §i rurale, in cars fetele invatamenajul, bucatdria, speldtoria §i intretinerea locuintei. In Franta seinvata menajul in mod practio in §c6lele normale de institutore dela anul 1882, la Paris in cursurile specials anoxate la §cOlele primarede fete, in tots Franta in numerosele §c6le de fete intretinute de in-stitutiuni religiose, de calugarite. in Belgia exists cursuri de menaj§i de bucdtarie in §c6lele normale do invetdtore. in Norvegia ail fost

s'ad

IGIENA COLARA, II. 89

infiintate mai multe scale de menaj in anul 1900. In Elvetia ele existsin cantonelo Zurich, Basel, Soloturn, in Austria ele ail fost create deputini ani in cite -va orase, intretinute de comune i de asociatiunifilantropice. Sasii din Transilvania ail fundat stole analoge, in anul 1888asociatiunea de dame evangelice a creat la Sibiiil o scOla de menajsi de bucatarie.

In Romania, in Asilul Elena Domna din Bucuresci, a fost inv6tatmenajul in mod practic Inca inaintea anului 1875; elevele au fost exer-citate si la comptabilitatea gospoddriel, fdand pe rand targuelile dilnicenecesare pentru hrana lor. Prin legea invetamintului primar si normalprimar din anul 1893 se hotdr6sce ca Asilul Elena DOmna va aye" osectiune profesionald cu diferite meseril, in acestd sectiune se vor in-veta lucrdrile de menaj. Astadi Asilul Elena Domna poseda o sec-tiune de menaj mai completd, facend parte din internatul Asilului ;ea a fost regulamentatd in anul 1898. In scOla profesionald de fete«Protopopul Tudor din Bucuresci se invata bucataria in mod practic.La 1 Octomvrie 1902, Ministerul Instructiunil publice a mai deschisin Bucuresci in str. Labirint o scold de menaj externs, in care elevelesd pad dobandi cunoscintele necesare unei bune gospodine; acea scOld.are 3 sectiunl: de bucdtarie, de spelat i &Meat si de croitorie ru-f hie; pe langd aceste indeletniciri practice se mai predd elevelor eco-nomia casnica, calculul, comptabilitatea menajerd igiena populard.Despre invetatura practica a menajului in Institutul Ottetelesanu amvorbit mai sus. 0 §c(51d practica privatd de gospoddrie pentru fetelede terani a fost deschisd in anul 1902 de dOmnele: Principesa Bibescw,Esarcu Susana Eremia in comuna Epureni diu judetul Tutova.In Bucuresci, Primaria intretine scola de menaj Elena Eraclide pentru30 fete orfane. In anul 1903, Epitropia Bisericil Madona Dudu dinCraiova va infiinta acolo o scold de menaj externs.

Legea asupra inveldmintului profesional din Martie 1899 prescrieinfiintarea de scoli elementare de agriculturd si de gospoddrie rurald.Art. 7 al acelei legi dice: Pentru fete se vor infiinta scoll elementarede gospoddrie rurala, in cari sa se deprinda cu practica gospoddrieiterdnesci, cu utilisarea productelor, cu ingrijirea vitelor. Aceste scolivor fi sail de sine statatOre sail alaturate pe langa o scold elementaryde agriculturd, sail pe langa o scold primary de fete.

Cantina scolara ar puto asemenea servl ca scOla practica de bucd-tdrie si de menaj fetelor de Oran, earl altd ocasiune ca sa in-vete gatirea economics de bucate gustose, variatiunea necesara a

§i

§i

§i

§i

n'ail

90 DR. I. FELIX

mancarilor cu cheltueala mica, §i ast-fel s'ar put() cu timpul indreptahrana miserabila a majoritatil teranilor.

ScOlele profesionale de fete ail mare insemnatate igienica, in elefetele de parinti cu dare de 'liana invata multe lucruri utile pentruviitOrea lor gospoddrie, cele sarace se formeza pentru exercitarea unelmeserii corespundetore cu aspiratiunile lor, care le permite asiguraprin munca un traiiz cinstit. Instituirea acestor c(51e nu dateza de mult,atat in strainatate cat §i la not Legea romans a instructiunii din anul1864 face mentiune numai de §coll profesionale de baeti: cele pentrufete ail fost reglementate pentru prima Ora do Ministrul G. Chitu;programul lor din anul 1877 prevede cusutul de albituri, broderie,cusutul cu mmina, croitul, facerea de haine, fabricatiunea de flori arti-ficiale, confectionarea de palarii. Legea asupra invetamintului primar,primar normal §i primar profesional din anul 1896 mai adaoga laaceste meserii: corsetarie, manu§erie, impletituri, picture, sculpture.Legea asupra invetamintului profesional din Martie 1899 da acestor§cele o desvoltare mai mare i tinde la immultirea lor. In anul 1900au functionat in toll 19 cote profesionale de fete ale statului.

In eel din urma 15 ani pedagogii i igieni*tii din mai tote Wile cerca fetele sa fie pregatite pentru menirea de educatore ale copiilor,prin invetarea elementelor de pedagogie, sa devie capabile a le dain familie eel putin instructiunea §celei froebeliane. Trimiterea lagradina de copil ii expune la infectarea cu bole infectiOse, pentru earlsunt mai primitori in varsta mai frageda ducat de la 7-8 ani in sus.Pentru parinti all scris de mult §i pedagogii romani tratate de peda-gogie, proem I. P. Eliado la Ploesel, 1867 1874, Simeon Barnutiil1864 (1870), §. a., dincolo de munti M. Velceanu, 1877 (SibiiiI), S. a., daraceste carti fost cetite de cei pentru earl all fost scrise, inanul 1892X: Dimitrescu-I4I se plange in «Revista pedagogicab, ca nuse gap?Sesce aprope nimeni la cultura pedagogics in familie, ca pe-dagogia este privita in casul eel mai bun ca arta de a face buni pro-fesori, el cere ca familia sa prepare terenul pentru lucrarea educati-unii §colare, ceea ce este posibil numai in familii cu positiunea socialsmai fericita; se schimba Insa lucrul in acele familii desmWenite, acaror vieta introga se resume in lupta neintrerupta cu ignoranta §icu miseriile existentei. In bordeiul muncitorului ignoranta Si miseriaconstituesc o bariera aprope neinvinsa, contra on -care'i incercari deameliorare a cresceril copiilor. In acest cas reforma educatiunii estestrins legate de imbunatatirea starii economics. Legea instructiunildin anul 1864 face la §celele secundare de fete invetatura pedagogiei

§i

a-s1

si

mIENA $001,AEX, II. 91

facultative, ea este obligatorie numal pentru fetele cari se destind laprofesorat. Programa §celelor secundare din 1 Aprilie 1899 o face obli-gatorie pentru tote elevelo, §i prescrie invetdtura pedagogiei eke 3 orepe septamand in clasa V a §colelor secundare de fete de gradul I §i cate2 ore pe septamand in clasa IV a colelor secundare de fete de gradul II.

Igiena §colara se mai intereseza de inlaturarea ccrsetelor pe carile mai portd fetele, §i in general de vestmintele §i incaltamintele strImtela toff copiii cari frecuenteza §cola. Corsetul nu este de origine romans,bandeletele §i cingetorele, fascia castula zona cu care fetele romanei§i stringeail peptul §i de earl fac mentiune Martial, Ovidiil §i mediculGalien, n'ati avut ose on alte intdrituri §i n'ail fost identice cu consetul. In literatura romane ele ail fost descrise in carticica: .Moda,de E. Baican, Foc§ani 1887. Corsetul are o istorie interesanta, pe carenu o vom urmari §i nu vom discuta cestiunea in litigiu, dad. Isabelade Bavaria in secolul XV, on regina Angliei Elisabeta sail Caterinade Medicis In secolul XVI a inventat corsetul ; este cert a el a fostpurtat in secolul XVI, &del celebrul chirurg frances Ambrosiil Pare,1517-1590, a combdtut ca vatematore stringerea tare a trunchiuluifemeii prin corset. In Principatele Romane corsetul a fost introdusla inceputul secolului XIX, C. Varnav scrie in Physiographia Molda-viae, Budae 1836, ca in Moldova demnele romane nobile au adoptatde curand corsetul §i valsul nemtesc. Corsetul cu intdririle sale de os,de lemn §i do fer, tend se stringe taro, micpreza capacitatea toracelui,comprima toracele §i pantecele, impedecd functionarea regulata aplamanilor, cordului, stomachului, ficatului, produce dislocarea organe-lor pantecelui §i ale lighenului, nutrirea insuficienta a organelor corn-primate, atrofia musculaturil spinarii, provecd anomie, chlorosd, boleale stomachului, ale sistemului nervos, ale rinichilor, ale mitrei, consti-patiunea, diformatiunea scheletului, perturbatiuni ale menstruatiunii,durere do cap, ametold. G. von Bunge a constatat ca corsetul dis-boa. §i comprima glandele mamale, aduce incapacitatea femeii laaldptarea copiilor §i acesta incapacitate, mo§tenita prin mai multe ge-neratiuni, aduce atrofia a celor glande la un nem intreg (G. von Bunge,Die zunehmende Unfeihigkeit der Frauen ihre Kinder zu stillen, Basel1900). Actiunea vMemdtore a corsetului a fost recunoscutd §i descrisade medici invetati, de la A. Pare pand in dilele nostre; acesta actiunenu este insa un atribut exclusiv al corsetului, ci al tuturor vestmin-telor, tuturor obiectelor aplicate pe suprafata corpului care-1 string,ea se produce prin pantaloni strimti, prin gulere inguste, ca §i prinscutecul ingust. Un simplu camison, peptar on veston, dace este strimt,

si

92 DR. I. FRIAX

dacd dupd crescerea copilului n'a fost largit, opresce respiratiunea sicirculatiunea normala; vatemarea analogd cu corsetul se produce prinlegarea strimtd a fustelor, prin curele, prin incdltgminte strimte; maiales la exercitiile gimnastice si la jocuri trebue sd fie comode imbra-camintele si incaltdmintele.

Ca cele mai importante dintre scrierile vechi asupra vatemarii cor-setului mentionam: Aliberti, Dissertatio de vestibus vitiis mop borumcausis, Hallao 1729. Buchner, Diss. de nzorbis ex varia conditionevestimentorum oriundis, Hallae 1750. Oelsner, Von schaedlichen Miss-brauche der Schniirbruste and Planchetten, Breslau 1754. Bonn aud,Degradation de l'espace humaine par l'usage des corps et baleine, 1770.Leroy, Recherches sur les habiliments des femmes et des enfants, Paris1772. Th. Soemmering, Ueber die SchadlichIceit der Schniirbriiste,Leipzig 1788. Vaughan, An Essay Phil. and Med. concerning modernclothing, London 1792.

La not mai toti autorii cari au scris asupra Igienel scolei si a vest-mintelor ail explicat efectele rele ale corsetelor, incepend cu An. Fetu(Proiect de organisarea Poli iei sanitare, Iasi 1863) pand in cjiva deastadi. Intro scrierile romanesci speciale mai none asupra acestui sub-iect se disting mai ales doue: D. Gerota, Efectele desavantagiilepurtdra corsetului, Bucuresci 1899, si Ermina Kamiski, finbreiceinzinteafemeii", Bucuresci 1902.

Din causa vdtemarii care o aduce purtarea corsetului, ea a fostinterdisa fdrd succes in diferite timpuri, in difer,ite teri, in Franta deHenri IV si de Parlamentul d'Aix in anul 1619, in Austria de Impe-ratul Iosef II in anul 1770. Din scolele publice si private corsetul afost eliminat in Romania in anul 1897 si 1899; L. Burgerstein scriein anul 1902 (Handb. der Schulhygiene, Jena 1902) ca numal in Ro-mania s'ar fi interdis purtarea corsetului in scold ; D-na Dr. Tylickaaratd insa ca si in Rusia nu este permisd purtarea corsetului in scO-lele secundare si superiore (M-me Tylicka, Du Corset, Paris 1899). Cueliminarea corsetului din scold n'am fdcut insd totul, ci trebue sa con-vingem pe fete, ca si dupd esirea din scold sd renunte la stringereacorpului prin corset, si acl lucrarea nOstra e mai dificila. Se pretex-tezd ca nu intrebuintarea corsetului, ci numal abusul, stringerea preatare vateind sdnatatea, ca corsetul ar fi necesar pentru suportareavestmintelor inferiore earl, dacd s'ar legs in jurul corpului lipsit decorset, ar stringe stomachul si ficatul mai mult decat corsetul, ca su-portarea acestor vestminte de umeri prin bretele ar fi uritd, ca lepe-darea corsetului ar fi posibild numai dupa reforma radicald a imbra-

IGIENA $COLARi, 93

camintelor femeesci. propus §i se intrebuinteza deja, dar fOrterar, mai multe centure, cingetOre late, elastice §i neelastice, pe carise fixeza vesmintele inferiOre. Dintre aceste surogate ale corsetuluid-na Tylicka propune un camison (brassiere) de panza forte, carese cobord pans la eine Ore, se incheie din nainte cu nasturi, avendinsa in fie-care parte 2 Ose. F. Bulin (Le Corset, Paris 1900) Inlocu-esce corsetul printr'o centura larga fara Ose, fara balene, care are O.suporte vestmintele inferiOre ; ele se fix6za cu copci on cu nasturi.D-na Dr. Gaches-Sarraute (Le Corset, Paris 1900) a alcatuit un corsetabdominal care se rezema pe lighian. D-1 Gerota recomanda pieptarosail vestOne, imbricate de-asupra cama§ii, provelute cu butoniere, copcisad agrafe, de cari se pot atarna done sau trei fuste de desubt. Dr.Ermina Kaminski se pronunta contra suportarii pe §olduri a greutatilfustelor §i recomanda tot de odata, ca §i D. Gerota, o alts inovatiuneimportanta, ceruta de mult, dar fara succes, de mai toti ingieni§til, carochiile sa nu atinga pamintul, pentru ca sa nu ridice praful in atmos-ferd. In anul 1903 a mai aparut la Paris o carte de valOre dubiOsa,O'Followell, influence du Corset sur le torax et sur la fonction res:piratoire, in care autorul, basat pe masuratori ale toracelui, pe cer-cetari radiografice §i. spirometrice, afirma ca cu nedrept se incrimi-neza corsetul, ca vatemarea produsa de corset, descrisa in diferitetimpuri, ar fi datorita numai abusului corsetului, ca corsetul modern,cu totul diferit de acela al timpurilor trecute, ar fi inofensiv, daca nueste tare strins.

g. Cantinele scolare. Coloniile de vacanta.

Copiii flamancji nu invata bine, creerii red nutriti nu pot lucra inmod normal, §i §colarul care muncesce cu corpul on cu capul, faraca sä fie tot de odata hranit de ajuns, remane inapoi in dosvoltareafisica §i devine incapabil a implini aceea§i munca intelectuala on fi-sica §i cu aceea§1 agerime §i forts ca copiii bine nutriti. Este darnecesar ca, pe cat se 'Ate, sa se asigure hrana suficienta copiilorcari frecuenteza §cOla, §i daca parintil nu sunt in stare sa procurecopiilor for alimente de calitate Si in cantitate potrivita, se suplinesceacesta lipsa de caritatea privata on de cea publics, §i acesta suplinireo indeplinesc in mai multe teri cantinele §colare. Pe langa scopul de ascuti de drumuri lungi pe copiii, ai caror parinti locuesc departe de §cOld,a inlesnl pe ace§ti copii, ca in be de a se int6rce la amiacji acasa §ia vent inapoi dupa mancare, sa iea dejunul la §cOld; cantinele §colare

II.

S'aii

94 DR. I. VELIX

mai indeplinesc §i scopul mai important do a procura copiilor saraci celputin o mancare sandtosa pa di, pentru ca fisicul for sa nu remandinapoi, sa nu se amane crescerea for normald din causa hranei in-suficiente.

In Romania cantinele §colare au origine veche. Johannes Sommerus(Vita Iacobi Despotae Moldavorum reguli, Wittembergae 1587) aratilca in §c61a de la Cotnari, intemeiatd de Despot Vodd cu dascall dintera nemtesed, pruncii moldoveni au fost intretinuti nu numai cu in-vetAtura, dar §i cu hrana. Dupd. T. Codrescu (Uricarul), V. A. Urechid(1st. §i N. Iorga (1st. liter. roan. in secolul XVIII), in anul 1736,*cola grecescd §i cea slavonesca din Ia§i n'ati fost internate, dar §co-larii saraci au primit in *cold §i hrana §i in anul 1747 Grigorie Ghica,Domnul Moldovel, a hotarit ca Mitropolitul sa hrdnescd §colaril saracidin §c6lele din la§i,

In Muntenia in anul 1767, sub Vodd Alexandru Ghica, §c61a Dom-nescd de la Sf. Sava n'a fost internat, dar acel Domn a insarcinatpe Mitropolitul sa ingrijescd ca ucenicii saraci din acea §cOld sa fiehrdniti prin ingrijirea egumenilor. In anul 1815, Vodd Caragea a or-donat asemenea ca fie-care din manastirile marl din Bucuresci saindestuleze cu hrand cate 3-4 §colari (V. A. Urechig, 1st. scot.).

Dincolo de Carpati §colele Blajului, sub Episcopul Petru Pavel Aron,aveati. In anul 1754, 300 §colarl, dintre cari cei mai saraci erail ajutaticu pane §1 fierturi (Virg. otropa, 1st. scot. Ndiliudului, in «Transilvania,,XXXIII, Sibiiu 1902).

In timpul modern, cu introducerea obligativitdtii generale la fre-cuentarea §colei primare, necesitatea infiintdrii cantinelor §colare a de-venit impericisd in occidentul Europei. La Bruxelles s'a constatat inanul 1894, ca mai mult decat 25°/0 din numerul §colarilor din §c6leleprimare nu sunt de ajuns hranitl. La Zurich s'a legiuit in anul 1882,ed. administratiunea §colara este datore sa ajute pe §colarii lipsiti debrand, de vestminte §i do incaltaminte. D'atunci infiintat cantinecolare treptat §i in alte cantone ale Elvetiei, in unele ora§e ale Frantel,

Germaniei, Austriei, Belgiei, Suediei, de caritatea privatd §i de comune.La Berlin §colaril saraci din §colele primare primesc inaintea ince-peril clasei primul dejun : lapte fiert, supd on pane cu unt. La can-tinele §colare din Paris primesc atat copiii saraci gratuit, precumalai copii cu plata de 10 centime, un dejun cald la 12 ore, contra unuijeton care se presinta la intrarea in sofragerie ; jetonele le imparteinstitutorul, ast-fel ca nu exists deosebire intro copiii cari platesc de,junul for §i intro cei cari it primesc in mod gratuit.

fool.)

*i

s'ad

TattNA CIDLARA, II. 95

La no! cantinele §colare au fost introduse de Ministerul Instructuniiin anul 1898, Ministerul le-a acordat ajutore pentru instalatiune §i ainsarcinat pe Inspectorul invetamintului primar §i pe revisoril §colari,ca sa staru6sca pe langa prim grille comunelor §i sa le ajute la orga-nisarea cantinelor, mai ales in comunele rurale ; in aceste comuneexists 2 feluri de cantine, cantine numai de cji, §i cantine de cji §i dencipte. Deja in anul 1866, B. I. Popescu, revisorul c(51e1or din judetulRomanati a aratat Ministerulul («Bulet. Instr. pubb., I, 1866), ca instruc-tiunea pOte deven1 obligatorie i in catunele departate de satul undee §cOla, facendu-se pe langa localul §cOlei done camere, una pentruHeti §i una pentru fete, cu atatea paturi §i saltele de paie cati copildin satele departate vor urma la §ccilä, obligandu-se parintii de a leda merindele necesare ; ca se mai pot da copiii in cuartir pe la lo-cuitoril din satul undo se afla cola, indatorandu-se numal parintii ale da merindele trebuinciose. Acosta propunere n'a lost pe atunci luatain soma.

In Ianuarie 1898, Ministrul Instructiunii Sp. Haret, intr'o circuluraadresata revisorilor §colari le-a cjis urmatorele : Unele imprejuraride forta majors zadarnicesc buna-vointa parintilor de all trimitecopiii la §c61a §i fac aprOpe imposibila frecuentarea ei, precum ave-zarea topografica a multor comune rurale. Mare parte din aceste co-mune, de§1 formate din o singura catuna, sunt resfirato pe intinderimarl, a§a. ca §colaril trebue sa strabatd distante destul de insemnatepana. la §cOld. In comunele formate de mai multe catuna, nu in fie-carecatuna se afia §cold. Distantele marl cari le separa de catunul cu §cOldsunt, mai ales pe timp de erns, greil de strabatut, §i de multe onnu fard pericol, §i in ast-fel de imprejurarii pdrintil prefers a nullmai trimite copiii la §c(515. eolarii cari locuesc departe de §cold sänu mai merga la amiac l acasa, ci sa iea masa la §ccila, aducendu-§1mancare de acasa. In localitatile undo parintii se vor invol, sa se in-fiinteze cantine §colare, in car! §colarii ar putO cdpeta pentru 5-10bani o mancare calda. Sala de mancare sa se aranjeze la cola, dacalocul permite, sail in o casa particulard din apropiere de §cOla.rintii copiilor pot da §i in natura tale trebuinciose; cantiniera ar pute"fi sail sotia invetatorului sail o femee din sat, angagiata in acest stop,sail masa comund a §colarilor s'ar pute pregdti cu randul de inse0mumele elevilor. Chiria case!, daca localul §colei n'ar dispune de in-caperi pentru cantina §i bucatarie, Si alto mid cheltueli s'ar pute acoperidin budgetul comunel, sail prin contributiuni benevole, se vor gas! §iproprietari earl vor veni in ajutorul cantina In fie-care dimineta §i

Pa-

MI. I. PELI5i

sera se pot transports copiii din catune departate cu carul la §celd§i inapoi, sail se pole infiinta un fel de internat, o sala de dormirela col'a." sail in o casa inchiriata in acest scop. Ace§ti §colari trans-portati Luni dimineta la §c61a cu carul, aprovisionati fie-care pentru oseptamana cu cele trebuinciese mancaril, care se va prepara in can-tina, vor remane OVA septamana in catunul cu §cOld, §i vor fi tran-sportati iar in acela§1 fel Sambata sera la parinti, spre a fi premenititai ingrijiti. Administrarea §i privegherea cantinei §i a dormitoriului vafi a invetatoruluid>

Acosta circulars a avut ca efect un inceput modest de infiintare decite -va cantine §colare primitive. Apoi organisat in multe parkcomitete, s'ai1 facut ofrande insemnate, §i in unele ora§e s'a formatun capital pentru cantine. Prin initiativa privata, prin staruinta conpului didactic, cu ajutorul unor marl' proprietari immultit canti-nele *i de prin comunele rurale, primariile ail dat lemnele necesare§i Casa §celelor a contribuit cu sumele alocate in budgetul el'.

In anii 1899 §i 1900 activitatea cantinelor scolare a scaclut, in anul§colar 1901 -1902; gratie staruintelor corpului didactic, a concursuluicaritatil publice §i max ales a celei private, ele desvoltat im-multit. Cele dintai cantine §colare au fost infiintate in Bucuresci.Din initiativa institutorilor, sub pre§edinta revisorului §colar A. B.Sini§teanu, s'a constituit o societate patronata de domne, care a strinsfonduri, a adunat donatiunl, a organisat concerte si serbari §colarein folosul cantinelor ; ea poseda deja un capital de 43.000 lei; astacjifunctioneza la §cOlele marginw ale ora§ului Bucuresci 10 cantine§colare pentru copiii do ambe sexe, cari platesc cate 5 *i 10 bani deportiune ; in erna 1901-1902, ele au hranit 2.900 §colari cu 3.600 por-tiuni gratuite §i 47.400 portiuni cu plata. Societati analoge s'ail con-stituit la Iasi, Craiova, Braila §i in numerOse alto orw. in Dolj e-xists 2 societati cari se ocupa de cantinele din judet si din oral ; so-cietatea q0spetaria §colara., condusa de domnele Craiovei, dispune deun fond de aprope 30.000 lei §i intretine 5 cantine; din cause morale§i economice, pe earl nu le vom discuta, ea nu acorda gratuitateacompleta nici chiar copiilor cu desavar§ire saraci. in orw copiii ieailla cantina masa numai la pranz.

In judete comitetele cantinelor §colare rurale suet formate mai alesdo invetatori, avOnd in fruntea for pe revisorii scolari. La cantinelede cli copiii lead masa numal la pranz, la cele cu dormitoriti la pranzsi sera. Cantinele de la §celele satesci se intretin din ajutorul Casei§celelor, din fondurile comitetelor locale sail ale societatilor §i din

s'ai1

si

Jli

s'ad

s'ad Wad

IGIENA COLAIIX, 01

ceea ce aduc in nature copiii de acasa fasole, linte,cartofi, cepa, oue, branzg, carne i altele din earl' se prepard o masabung, fie de sotia invetatorului, fie de o femee tocmita ca cantiniera.In orase cantinele sunt visitate de medicil comunali, in comunele ruraleeate °data de unii dintre medicil de plasa. Folosele cantinelor scolaresunt imense. A. B. Sinisteanu, G. Stoenescu alti revisori scolari auconstatat ca la scelele (rurale) cu cantine numerul scolarilor s'a im-multit, ca frecuentarea a devenit mai regulate, ca dupd cat-va timpcopiii slabi i anemici devin rumeni, viol, forti, buni scolari, ca can-tinele exercita i o actiune educativa.

Dupd datele statistics adunate de A. B. Sinisteanu, functioneza astadiin tote tera 241 cantine scolare, dintre cari 61 cu dormitorid si 180 numaide chi; in anul scolar 1901-1902 ele au fost frecuentate de 8.475 copii.

In anul 1903, s'a mai infiintat cats o cantina scolara pe langa fie-care din scolele elementare de meseril si de agriculture.

(Bulet. of. al Minist. Cult. si al Instrucf., VI, Bucuresci 1899. C. S.Negoescu, Anuarul ofic. al Casa, sea., I, Bucuresci 1900. Memoriiiasupra mersulta cantinelor scolare din Bucuresci, Bucuresci 1900.Memoriul lui A. B. Sinisteanu. Statistica adunata de Casa scelelor.)

Coloniile do vacanta sunt institutiuni de igiena preventive pentruscolari slabi saraci, nu insa pentru bolnavi, cari au trebuintd de in-grijiri deosebite, ele au scopul ca sa inlesnesca scolarilor debili, enervatidin munca intelectuala, intremarea sanatatii prin sederea la WA', cupreferinta la munte sail la malurile marl in timp de cate-va septa-mani. Obiectul for este o curd' de aer, ajutata de exercitii corporale incampil munti, de hrana bung, de curatenie veselie. Istoria coloniilorde vacanta are pentru not un interes deosebit; se crede in general caintemeietorul for ar fi fost preotul protestant Bion din Zurich, care inanul 1876 a apelat la caritatea private pentru a puts trimite la terapentru timpul vacantelor pe elevii slabi Si bolnaviciosi din diferitele stoledin Zurich. Doctorul Davila, in calitate de efor al spitalelor si de ad-ministrator al asilului Elena Domna, a trimis regulat in timpul vacan-telor un flumer de eleve ale Asilului in munti, la una din manastirileEforiei, cu 10 ani inaintea constituirii coloniilor de vacanta din Zurich.Exemplul dat de Davila a remas insa la not multi ani isolat, pang inanul 1898, cand Ministerul Instructiunii publice a organisat sanatoriulde vacanta de la Predeal.

Astacji se organisezd asemenea colonii in Germania, Belgia, Olanda,Elvetia, Franta, Austria, Transilvania, Danemarca, in unele orase aleRusiei. In Germania, caritatea private i primariile oraselor inlesnesc

7

II.

: malaiu, faint,

§i

§i

§i 01

08 Int I. FE=

pe fie-care an unui numer de peste 250.000 scolari, in Elvetia de 24.000copii, ca sa-si imputernicesca sanatatea prin sederea la tera in condi-tiuni igienice ; ei sunt obicinuit adapostiti in localele unor scele ruralesail dati la cuartir in casele teranesci mai salubre ; alimentele for segates° de o bucataresa insarcinata special cu acesta, rufele for suntspelate intr'un mod analog si el se afla in tot timpul sederil la ternsub privegherea unui institutor on unei institutere. Proprietarii, pri-marii si preotil din localitate concura pentru a le asigura confortulsi distractiuni. Atat la plecare, precum si la IntOrcere, starea hsica aacestor copil este controlata prin cantarirea corpului, prin masurareacircumferintei toracice, prin examinarea volumului musculaturiT, si seconstata in general, ca copiii se intorc dupa terminarea vacantelormai viol, mai robust'', mai capabili a suporta munca intelectuala a nouluian scolar. Orasul Zurich a Mout do mult ceea ce s'a fa'cut in eel' dinurma ani si la noi, el a instalat un sanatoriti permanent pentru co-loniile de vacanta, cumperand un edificid spatios in munti. Coloniilede vacanta nu trebue sa se confunde cu ceea ce francesii numesc co-loniile volante, cu excursiunile in timpul unei chile, de la cart scolarilso intorc sera. Forma cea mai practied a coloniilor de vacante esteceea ce li s'a dat la not de Ministerul Cultelor si al Instructiunii lasanatoriul de la Predeal, cladit special pentru acest stop, organisat ca uninternat, cu personalul necesar pus sub ascultarea directoruldi sanato-riului. La sanatoriul din Predeal, care este o institutiune de stat, Ministe-rul Instructiunii publice si al Cultelor trimite pe fie-care an pe timpulveril 100 elevi on fisic debil, pentru recrearea si restaurarea sanatatillor, el stint recrutati dintre bursierii statului, intretinuti in internatelescelelor secundaro si profesionale; in sanatoriti ei sunt bine adapostitl,bine hranitl si au ca ocupatiune de capetenie exercitiile gimnastice, jo-curile, dansurile si excursiunile. Ministerul Instructiunii mai adaptezamanastirea Tismana pentru un sanatorig scolar.

Este de dorit ca si scolaril do ambe sexe saraci, anemici si debilldin scelele primare sa fie trimisi in colonii de vacanta in numer maimare. Acesta incumba primariilor urbane si societatilor de binefacere.Dintre Primarii, cea a orasului Bucuresci a trimis pentru intaia Orain anul scolar 1901-1902 in munti un numer de copil din scOlele pri-mare pentru timpul vacantelor de -yard; dintre societatile de binefacere,asociatiunea femeilor romane «Sprijinul= a organisat cu incepere dela anul 1901 colonii de vacanta pentru scolarii debill din scelele primare.

Sanatoriul maritim Tichir-Ghiol al Eforiei, institutiune forte folo-sitore, nu are menirea de colonie de vacanta ordinara, find destinat

IGIENA COLARA, IL 99

de preferinta pentru copiii bolnavi de scrofulosd, earl au trebuinta debal Orate naturale.

Cu coloniile de vacanta s'a facut dar la not un inceput bun, si estonecesar ca ele sä fie desvoltate si immultite.

Actiunea cantinelor scolare $i a coloniilor de vacanta se comple-tOza de numerosele societati pentru imbracarea scolarilor sdraci, cariexistd in mai multe orase, dintre cari societatea eAjutorul elevilor sa-raci, din Bucuresci este coa mai avutd, prin donatiunile spociale alemai multor proprietari de mosii, earl asemenea imbracd incaltd pefie-care an un numer do copii din scolele rurale.

10. Exercitiile corporale.

invetatura, cultura intelectuald este misiunea principals a scOlei, nuinsd singura ei misiune ; interesele individului ca si ale Statului cercrescerea armonica a intelectului si a fisicului copiilor, scola are dardatoria nu numal a cultiva spiritul, ci si a veghia asupra sdndtatiiscolarilor, a preveni vaTemarea el, a inlesni perfectionarea el, prinfunctionarea regulatd a organelor de cari depinde desvoltarea nor-maid a corpulul, mai ales a cordului si a pldmanilor, a contribul laintdrirea organismului, la mdrirea resistentei lui, a inldtura, pe cateste posibil, in intelegere cu familia scolarului, chiar lipsurile nutri-tiunii, Carl ar put amana crescerea corpulul, ar pute slabi activitateacreerilor.

Acosta all recunoscut-o pedagogii insemnati al tutulor timpurilor,si la not aceste principii all fost afirmate, de cand Pedagogia a apdrutin literatura romand, de la Antoniil Velini si Simeon Barnutitl (1860),cunosc6tori perfecti ai firil copilului, al raportului ce exista intro des-voltarea lui fisicd i cea morald intelectuald, pang astadi, pang lalucrdrile pedagogice cole mai none.

Pentru atingerca acestui scop, nu este de ajuns ca localulfie spatios, luminos, aerat, ca mobilierul scOlei sd inlesnescd sedereacorecta a copiilor, ca intro lectiuni sd se intrepund un mic repaus,ci trebue sa alterneze munca mintald cu exercitiile corporale. Intimpul cand copiii sed nemiscati in bailed, respiratiunea for este su-perficiald, incompletd, sangele primesce o cantitate insuficienta deoxigen, aceste lipsd trebue sd se implinescd prin miscarea corpululin timpul recreatiunii, prin exercitiul metodic al musculaturii care ldr-gesce peptul, maresce activitatea plamanilor si a cordului, prin gim-nasticd si jocuri la scolari mai marl, numal prin jocuri scolare la eel

sisi

si

si

9e6lol ad

100 DR. I. FELIX

mai midi. Exercitiul corporal in general manse° resistenta organis-mului ; exercitiul organelor cari se afld in raport cu respiratiunea, careproduce largirea toracelui §i a pldmanilor, mi§carea diafragmei, con-stitue §i o bund gimnasticd pentru cord §i stomach, §i intro exercitiilerespiratorii ocupd §i cantul un loc important.

Sa nu se creda insa ca munca corporald constitue o adeverata con-trabalansare a lucrarilor intelectuale excesive. Fie-care munca, ceafisica ca §i cea mintald, produce obosirea corpului, prin actiune asupranervilor, a productelor descompositiunii organic° care insotesce munca,§i acesta actiune este mai mare la copii Inca nedeprin§i cu munca ;ea reclama un repaus potrivit cu greutatea lucrarii. Munca ex-cesiva, neintrerupta, prelungitd, a unuia §i aceluia§i organ este vate-matOre, §i de aceea se impune alternarea lucrdrilor mintale cu celefisice. Gimnastica, care consta in lucrarea metodicd a diferitelor gru-puri de musculi, nu este dar o distractiune, o arta de placer° ca jo-curile, gimnastica este o discipline severs, care trebue sa se impund§colarilor (mai ales color de la 14 ani in sus), ca o necesitate, ca odatorie, pentru ca sa contribue la desvoltarea armonica a corpului.Gimnastica are pe laugh' scopul igienic §i altul estetic §i etic, ea for-mezd abilitatea, dexteritatea, forta, dd. mipdrilor Ore-care elegantd,de§teptd presenta de spirit §i curagiul, contribue la formarea carac-terului §i la fete ea previne marea susceptibilitate nervosa. Gimnas-tica educativa nu trebue insd ss degenereze in exercitil atletice, in re-presentatiuni acrobatice.

Astacli organisatiunea societatil cere ca copiii ss asimileze o can-titate mare de cunoscinte, ceea ce nu ne permite ca sa acorddm inc(51a exercitiilor corporale acela§i timp ca celor intelectuale, dar trebue

ca, pe langd maximum acestor din urma lucrdri, sa stabilim un mi-nimum de exercitii fisice, care minimum trebue sa fie mai larg decdtacela al programelor in vigOre. In acesta privinta nu putem admiteastddi impgrtirea timpului prescrisa de maril educatori ai Elenilor §irecomandata de celebrul pedagog al secolului XVII, I. Amos Comme-nius, impartirea color 24 ore ale cjilei in 3 parti egale, din cari 8 safie consacrate muncii intelectuale, alto 8 exercitiilor corporale §i celedin urma 8 somnului, dar timpul pe care-1 acordam astacii exercitiilorcorporale metodice, gimnastice, sa nu fie prea scurt §i ele sa fie impar-tite peste tote dilele de lucru, sa se facd in tote dilele eke 40 do mi-nute in §cOlele primare §i secundare.

Educatiunea in familie §i §cOld are dar sa formeze pe omul intreg,corpul §i sufletul, §i acesta actiune educativa a §cOlei continua in Ca-

IGIENA SCOLARA, II. 101

sarma in timpul serviciului militar. In acesta privinta au mare insem-natate cuvintele, rostite de batranul feldmaresal Moltke in anul 1874,inteun discurs tinut in Reichstagul german : «S'a cis ca inv6tatorii ger-marii au castigat batdliile germane, dar singura invetatura intelectualanu ridica pe om la acel punct, ca sä fie Bata a sacrifice vieta pentruo idee, pentru implinirea datoriei, pentru onOrea patriei, acesta o pro-duce numai educatiunea omului intreg. Nu invgtatorul, ci educatorul,Statul, a castigat bataliile, Statul care .a crescut natiunea prin serviciulmilitar la forta corporals si intelectualg, la ordine si punctualitate, lacredinta si ascultare, la amorul patriei si la barbatie, armata este scolacare formeza natiunea.»

Originea exercitiilor gimnastice se perde in timpurile mitice. Omera cantat frumusetea luptei gimnice. Elenii credeail ca jocurile olimpicear fi fost introduse de Hercule, dupd IntOrcerea din expeditiunea contraArgonautilor. Asclepios din Tesalia, 1.300 ani inaintea erei crestine, arecomandat Elenilor gimnastica, Aristotele si Platon, in secolul III a.Chr. au demonstrat utilitatea gimnasticei pentru copil. Platon a impartitgimnastica in gimnastica de dant si gimnastica de lupta. Jocurile siexercitiile gimnastice au constituit la Grecii vechi parte din educatiuneade la anul al 7-lea al varstei. Pe langa scold, Meta frecuentail Palestra,unde se exercitail in sarire, alergare, aruncarea discului, a Mucci, inmanuirea arcului, a sagetii. Cu 15 ani tingrul intra In gimnasiii, incare se pregatia pentru luptele olimpice. Pe laugh invetatura metodicga gimnasticei, se cultivau si jocurile; la exercitiile din programul Pa-lestrei se mai adaoga in gimnasiu tranta, lupta in piciOre, lupta jos,pugilatul, pancratiul (pugilatul unit cu lupta), inotul. La Sparta si laAtena existau gimnasil osebit pentru fete. (A. Amar Durivier et I. E.Jauffret, La gymnastique de la jeunesse, Paris a. XI, 1803. C. I. Istrati,Considerajiuni asupra gimnasticei, Bucuresci 1880. I. S. Floru, Edu-ca(iunea instruefiunea la Bucuresci 1892. Bergeron etd'Heilly, Hygiene infantile, Paris 1897.)

Invetamintul gimnasticei la Romani este descris in cartea luiDe sanitate tuenda; el a impartit gimnastica in gimnastica militarg,atleticd, medicaid si igienica. Gimnastica militard cuprindea mai alessarirea, discul, lupta, alergarea pe jos si cu carul ; la ceremoniile pu-blice gimnastica militara a fost cultivatd, biruitorii onorati si rtispld-titi. La Roma exercitiile corporale se practicail pe campul lui Marte,tineril se deprindeau cu manuirea a tot soiul de arme, a arunch lanceacu vigore si cu gratie, a trage cu arcul, a manul prastia cu abilitate,a se juca cu discul, cu tot soiul de mingi, cu cercul, se exercitail cu sfe-

,Si Relent,

Galenin,

102 DR. I. FELIX

romahia (box), la sarit, la alergare, la ridicarea greutdtilor, la scrima,la luptd, la palestrd. La Roma practicail maestrii de scrima numit1 «Lan-cistae,. Gimnastica atleticd a fost despretuita de Galeniti, ca §i lup-tele gladiatorilor. Gimnastica medicaid axed scopul de a conserve §i arestabill sandtatea prin exercitiii. In secolul lui August, Corneliil Celsiila recomandat printre exercitiile salutaril: cetirea cu vocea tare, armele,jocul cu mingea (pilaris lusio), alergarea §i preumblarea pe terenaccidentat.

Pupa invasiunea barbarilor in Statul roman, exercitiile gimnasticeail dispdrut din §cold §i fost exercitate nice de adulti. In evulluptele militare, turnire, erati reservate numai claselor privilegiate, idcolo insa burgesimea s' a deprins cu scrima, cu manuirea arcului, necesarepentru aperarea ora§elor, amenintate de cavaleril rapaci.

In epoca Renascerri §i in secolele urmatore se fac cate-va incercarinereu§ite, pentru readucerea gimnasticei in §cOld. In Italia Vittorinodi Feltre ( -t- 1477), unul dintre intemeietoril umanismului, al studiilorclasice, a introdus in §cola din Mantua, dirigiata de el, §i exercitiilecorporals ale Elenilor §i Romanilor : scrima, luptd, natatiune, alergare,manuirea arcului §i a sagetii, jocurile rasboinice, dar acesta inovatiunea lost efemerd. In Germania *i in Elvetia, reform atorii bisericil M. Luther,Melanchthon, Zwingli au recomandat pentru tineret exercitiile gim-nastice. Din colectiunile vechl de legI §i de ordonante, prin cart se ieailin §cole §i in alto locale de intruniri masuri contra ldtirii ciumei, aflamca in anul 1563 la Wiirzburg, in anul 1594 la Luzern, §colarit au facutexercitil gimnastice. Hieronymus Mercurialis a publicat vestitul tractat:Arils gymnasticae apud antiquos celeberrimae, nostris temporibusignoratae, libri sex, Venetiae 1573, §i retiparit Amstelodami 1672. insecolul XVII, I. Amos Commenius, in Didactica magna, 1628, explicdinfluenta salutarie a gimnasticel §i a jocurilor §colare, asemenea engle-sul John Locke, in Some thoughts concerning education, London 1693,el n'ail fost insd indatd ascultati. In secolul XVIII, J. J. Rousseau, inEmile ou l'education, 1762, a demonstrat ca exercitiul corporal esteun element indispensabil al crescerii copiilor §i I. B. Basedow, in Me-thodenbuch, 1770, a aratat necesitatea de a se insoti educatiunea in-telectuald cu cea fisica, a so intarl corpul prin exercitiul muscular,a se deprinde copiii cu mivdrile metodice §i in acela§i timp elvetianulI. H. Pestalozzi, 1746-1827, a propoveduit principiul, ca educatiuneaare sa desvolte in mod armonic facultdtile fisice, intelectuale §i morale.

Sfaturile acestor pedagogi autorisati, ca sd nu se negligeze crescereafisica, flindcd instructiunea intelectuald nu pote forma singurd un om

n'aiz medid,

IGIENA ECOLARA, II. 103

Intreg, fara concursul educatiunii fisice, ail fost ascultate nuinai in modexceptional in forte putine institutiuni de educatiune ; de aceea estesurprincletor faptul, ca in Tera-romanesca s'a facut dej a in secolul XVIIIincercarea de a se introduce exercitiile gimnastice in §cola. C. Erbi-ceanu (Chronicarii gred din epoea fanariotd, Bucuresci 1890) a repro-dus un chrisov al Voevodului Ipsilante din anul 1776, prin care regula-menteza scOla domnesca (grecesca) de la Sf. Sava din Bucuresci, cuinternatul ei, §i prescrie ca §colarii sa faca in tole cjilele timp de o oragimnastica, §i odata on de 2 on pe gptamand vor e §i cu profesorilori cu pedagogii in unele locuri din apropiere pentru exercitii corporale.

In Germania s'a introdus gimnastica in a. 1777, in §cOla din Dessau.J. Guts Muths, care scrisese prima teorie a invetamintului gimnastic,Gymnastik far die Jugend, 1793, §i prima carte asupra jocurilor *colare,Spielbuch 1796, a organisat exercitiile gimnastice in §cOla de la Schnep-fenthal, dirigiata de pedagogul Chr. G. Salzmann (t 1811); Vieht a publi-cat in anu11794 Eneykloveidie der Leibesiibungen, in anu11810 Fr. LudwigJahn a deschis o §cola de gimnastica, in anul 1811, dupa cererea lui Fr. L.Jahn, Ministrul Instructiunii din Prusia a recomandat natatiunea ca

util, dar in anii 1816-1820, cand in Germania ori-ce suflare libe-raid a fost suprimata, s'ail inchis tote §cOlele de gimnastica, ca focarerevolutionare. Tocmai in anul 1842, in unele ora§e germane, exercitiilegimnastice au fost permise din noil, insa cu modificari insemnate: jo-curile §i exercitiile ail fost stramutate din aerul liber in locale inchise,gimnastica scolard a degenerat in gimnastica artistica cu exercitii unila-terale, atletice, pe aparate complicate, a§ezate adesea-ori in locale insa-lubre. In loc de a contribul la desvoltarea armonica a corpului intreg,gimnastica pe aparate a intarit numai cate o singura grupd de muscull.In modul acesta gimnastica a fost introdusa in anul 1844 in §cOlele debaeti din Prusia, cu putin mac tardill treptat §i in cele-lalte state ger-mane; in anul 1872 in §colele normale do institutors din Prusia. Tarcjiilde tot s'a indreptat prin K. Koch si Hermann directiunea gre§ita datagimnasticei §colare in Germania, el ail reu§it in anul 1876 la Braun-schweig, in anul 1882 in Prusia, §i cu introducerea jocurilor §colarein §c6lele secundare, in anul 1888 obligatorie in §cOlele primare, apoi

in alte teri germane.In Franta Sabbathier, in anul 1772, §i Tissot, 1781, s'ail incercat fara

succes a introduce in §cOla invetamintul gimnasticei ; in anu11803, A.Amar Durivier §i I. E. Jauffert au publicat: La Gymnastique de lajeunesse, Paris, an. XI; ei trateza pe langa exercitiile gimnastice libere§i la aparat §i alto exercitii corporale, lupta, scrima, dantul, calaritul,

exer-citiii

si

104 DR I. FELIX

patinagiul, biliardul, jocul cu mingea, cu popice, cu smel Tocmai in anul1854, dupd ce Ph. Berard supusese Ministerului Instructiunii importantulRapport sur l'enseignement de la gymnastique, gimnastica a fost in-trodusa in unele licee, §i in anul 1869, in urma staruintei lui Hillairet §iin unele §c6le primare. In anul 1880, invetamintul gimnasticei a devenitobligatoriil In tote §c6lele de baeti, s'au cultivat mai ales exercitiile mi-litare, s'ail format batalione §colare, earl in anul 1882 ail fost inlocuitecu jocurile §colare, lipsite insa de o indrumare rationale ; in fine in anul1889 s'a constituit in Fr anta La ligue nationale pour l' education phy-sique, care insa n'a reu§it ca sa des exercitiilor corporale aceea§i des-voltare ea in Anglia.

In Suedia, P. H. Ling (1775-1839) a fundat in 1814 institutul cen-tral de gimnastica din Stockholm cu 3 ramuri : gimnastica pedagogics,militara §i medicala, care functioneza §i astacli; cursul dureza pentrufemel 2 ani, pentru barbati 3 ani (N. Demetrescu-Teranu, Raport asupraeducatiunii fisice in Suedia ?i Anglia, 4Bulet. Of. al Min. Cult. §i Instr.»,VI, 1899).

In Belgia, in anul 1879, exercitiile gimnastice ail devenit obligatorii inc:51ele primare §i normale.In Austria gimnastica a fost introdusa in mod facultativ in §colele

secundare in anul 1849, in mod obligatoriil in §colele primare in anul1869, in cele secundare in anul 1897. In .anul 1890, Ministerul Instruc-tiunii a recomandat §i natatiunea, patinagiul §i jocurile §colare. In anul1899 Guvernul Austriei a organisat la Viena un curs de 2 ani pentruformarea de maestri de gimnastica pentru §eOlele secundare.

In Italia, in anul 1878, exercitiile gimnastice au fost introduse in §c6-lele primare, secundare §i normale de ambe sexe.

Despre Romania vom vorbi mai jos amanuntit, vom yea' atunci eaafara de aparitiunea trecetOre a gimnasticei in §cOld in anul 1776, eamai figureza in unele programe Scolare in anii 1832, 1841, 1850, 1864.

In Danemarca, in anul 1804, regele Frederic VI, a fundat la Copenhagaprima §cOld normale de gimnastica, din care ail exit numero§i maestride gimnastica pentru colele civile §i militara. Gimnastica a devenitobligatorie in §colele primare de MeV in anul 1814.

Jocurile §colare cari, in multe privinte, exercita o actiune igienicamai intensive decat exercitiile gimnastice ordinare, au fost deja la in-ceputul secolului XIX desvoltate in Anglia, de uncle tocmai in cele dinurma 2 decenii ale acelui secol importat pe continent, deli litera-tura francesa §i germane mai veche nu este lipsita de publicatiuniasupra jocurilor §colare. Afars de scrierile pe cari le. am mentionat deja

sad

IGIENA COLARA., II. 105

sunt mai importante: I. C. F. Guts Muths, Spiele zur Uebung und Er-holung des Korpers und des Geistes, 1796. C. Langer, GymnastischeSpiele im Freien far die weibliche Jugend, Leipzig 1843. E. L. Rochholz,Kinderspiele aus der Schweiz, Leipzig 1857. A. Kohler, Die Bewegungs-spiele des Kindergartens, Weimar 1862. Marie Leske, Spielbuch lib.111 eidchen, Leipzig 1864. K. Koch, F us sb all, Braunschweig 1875. K. Koch,Englische Sehulspiele, 1882. F. W. Rocquet, Englische Spiele, Goet-tingen 1882.

Pe langd jocurile §colare s'a cultivat in Germania alergarea moto-dica pe gheta, patinagiul, despre care s'au scris 2 carti bune : Chr.I. Zindel, Der Eislauf oder das Schlittschuhfahren, Nurnberg 1825 §iI. Ceylos, Die Kunst des Schlittschuh fahr ens , Weimar 1854, §i de la anul1870, primariile multor ora§e ail destinat locuri potrivite pentru pati-nagiul §colarilor.

Mai apare in primele decenii ale secolului XIX in Germania §i inFranta un alt exercititi corporal al tineretului, natatiunea. In Germa-nia deja I Chr. Fr. Guts Muths §i Fr. L. Jahn recomandase natatiu-nea ca un exercitiii salutariii, Generalul von Pfuel, care fundase laBerlin primul institut de natatiune, a publicat carticica Ueber dasSchwimmen, Berlin 1817; in acela§i timp s'ail scris in Franta: Thesmot,La natation; M. Roger, La natation, tradusa §i in limba germana, DerSchwimmmeister, Ilmenau 1826, apol d'Argy, L'instruction de la na-tation dans l' arm,ee francaise, tradusa asemenea in limba germana,cu o prefata de Generalul von Weiss, Berlin 1857. La Berlin s'a in-fiintat in anul 1851 un curs de natatiune facultativ pentru elevii §cOle-lor normale de gimnastica, §i in anul 1877 acest curs a devenit obli-gatoriii.

In Prusia in anul 1886, H. Reydt, director de gimnasiii real, a fosttrimis in Anglia §i Scotia, cu spesele unel fundatiuni facute de Prin-cipele Bismarck pentru scopuri §colare, spre a studia educatiunea fi-sica a junimei in Marea Britanie. Esto cunoscut ca educatiunea en-glesa se ocupa nu numai cu desvoltarea inteligentel, ci §i a fisicului,cu omul intreg, ca ea, prin cultivarea jocurilor §colare, contribue laformarea caracterului. In Marea Britanie §cOlele publice §i cele pri-vate de tote gradele poseda terenuri vaste, destinate pentru jocurile§colarilor, considerate ca indispensabile. Jocurile §colare, Cricket,Football, §. a., sunt regulate in acela§i mod obligatoriti ca §i activitateaintelectuala. De§1 jocurile sunt dirigiate de unul dintre elevi, institu-toril Si profesoril ieati parte la ele, in imbracamintele speciale de fla-neld, egale cu vestmintele do joc ale §colarilor. In Anglia §i multi

106 DR. I. FELIX

adulti participa la jocuri in gradinile publice, afectate pentru aceststop, barbati, fete, femei, juni meseria§i §i lucratori din fabrici, maiales Sambata dupa amiacli, cad fabricile §i usinele se inchid in mareparte Sambata la 2 ore dupa amiacli. In mai nici un sat engles nulipsesce clubul de jocuri. Jocurile §colare Si exercitiile corporale din*cOlele englese §i scotiane contribue la intarina tineretului, la impu-ternicirea natiunii §i constitue un factor educativ important. Mi§carearepede in aerul liber face respiratiunea mai energica, mai profunda,§i lucreza mai tare asupra ematosei decat simpla plimbare; ele suntmai folositore decat gimnastica ordinara, flind-ca la jocuri se exercitamai tots musculii, la ele se and diafragma intr'o mivare necontenita,care se comunica §i organelor pantecelui. Jocurile §colare ail §i o in-fluenta morala, disciplina jocului este alta decat a gimnasticei, la jot§colarul trebue sa se decida repede asupra actiunii de urmat, trebuesa subordone interesul personal celui comun, sa se de prinda cu ascul-tarea. (H. Reydt, Englische Schulbilder, Hanover 1889). Pe langa H. Reydt(1886-1891) ail Mout in Germania F. A. Schmidt (1892) §i von Schencken-dorff (1892) propaganda pentru jocurile §colare ; s'au format asocia-tiuni pentru cultivarea lor, cari ail tinut congrese anuale cu partici-parea de delegati ai Ministerului Cultelor §i al Instructiunii; asocia-tiunea germand pentru progresul aperarii rationale prin educatiuneflsica a recomandat cultivarea tuturor exercitiilor corporale, pe langagimnastica §i jocurile colare, natatiune, umblarea cu luntrea, marulgimnastic, patinagiul; in 11 orate germane s'ail organisat cursuri dejocuri colare pentru institutori §i institutore, la cari (dupd L. Burger-stein) pang la anul 1900 ail lost instruiti 3.736 institutori §i 1.956 in-stitutore.

Asemenea se cultiva astacji jocurile §colare in Franta i in Elvetia.Guvernul ungar a organisat in anul 1900 cursuri de jocuri §colarepentru institutori.

In §colele de fete exercitiile corporale ail fost mai in tote terilenegligiate. in Germania, Fr. L. Jahn ceruse deja in anul 1810 intro-ducerea gimnasticei in §cOlele de fete, in anul 1832 E. Eiseler a des-chis la Berlin o §cOld privata de gimnastica pentru fete, care n'a func-tionat multa vreme. Conferinta *colard convocata la Berlin in anul1873, pentru ca sa studieze reformele de introdus in invetamintulpublic, a cerut introducerea gimnasticei in §cOlele primare §i normalede fete, in acel an ail §i fost exercitiile gimnastice inscrise in pro-gramul §cOlelor primare de ambe sexe in Saxonia, in anul 1874 inacela al §cOlelor normale de fete din Prusia, in anul 1878 in acela al

IGIENA $COLARA, 107

scOlelor primare si secundare de ambe sexe din Italia, in anul 1884in scOlele de fete din Alsacia-Lorania, in anul 1880 in Romania laAsilul Elena D6mna. In Franta legea instructiunii din anul 1880 a facutgimnastica obligatorie numai in scOlele de baeti. Astacji invetamintulgimnasticei este obligatoriil in scOlele de fete din mai tote Europa. Inanul 1900, asociatiunea germand pentru cultivarea jocurilor scolare,in congresul es anual, precum si comitetul acelei asociatiuni, insarcinatcu studiul mijlocelor pentru ridicarea fortel de aperare nationals, aucerut Guvernului imperial german, ca prin tote inipecele sd so per-fectioneze educatiunea fisica a fetelor, ca conditiune de intarire a ge-neratiunilor viitOre.

Precum am aratat mai sus, in Romania invetamintul gimnasticcuse deja aparitiunea lui efemera in seela Domnesca de la Sf. Savadin Bucuresci in anul 1776 sub Alex andru Ipsilante Voda, apoi figu-reza in hudgetul scOlelor muntenesci din anul 1832 2 profesori de gim-nastica, unul la Sf. Sava din Bucuresci si altul la scola centrals dinCraiova. Regulamentul colegiului si internatului Sf. Sava din anul1834 prescrie ca in timpul recreatiunii se vor da scolarilor mijlocea face exercitii gimnastice, earl le pot intari corpul si s face indrasneti,se vor pazi insa de a nu se sus in copaci, de a nu alerga. La Aca-demia din Iasi s'a numit in anul 1841 un profesor de gimnastica, Luz-zato, cu lefa de lei 2.000 pe an, cu indatorire ca sa des lectiunile Du-mineca dupd leturgie si Joia dupd amiadi, cate 3 ore, erna in salaAcademiei, vara in aerul liber, cumperat aparatele necesarepentru gimnastica cu lei 333; aceste lectiuni au fost dupil un timpOre-care intrerupte si in anul 1846 Luzzato a fost din noil numit pro-fesor de gimnastica la Academia Michaileana si aparatele necesare ailfost lucrate la scOla de meserii. Noul regulament al scolelor din Moldovadin anu11850 enumera gimnastica intre obiectele de invelat in scOlele se-cundare (V. A. Urechia, Ist. $col. Analele Parlamenlare ale Rom., XI).

Pe la anul 1857 a venit in Bucuresci maestrul de gimnastica Spinzi,care lash' i-a dat o directiune mai mult acrobats; el fu numit profesorde gimnastica la pompieri, iar in anul 1859 fu mutat la scola militaradin Iasi. In acelasi timp a venit in Ora polonesul Remboff, care afunctionat ca maestru de gimnastica la institutul de educatiune Co-dreanu. Gimnastica pompierilor a fost formate de la anul 1857 ina-inte, mai mult de Capitanul, mai tardie. Colonel Badea Dan. In anul1863, invetamintul gimnasticei a fost introdus in tote armata, in totescOlele militare. De la 1859-1861 trey maestri de gimnastica francesi,Cyrille, Suyris si Pare, au venit in Bucuresci si ail deschis done scOle

M-

tI

si sal

108 M.. I. ITL/It

de gimnastica §i de scrima, una la Ateneul vechiti. §i alta in Pasagiulroman. Patin timp dupil acesta Suyris §i Pare dus la Ia§i, undeail continuat scrima. In anul 1863 a venit G. Moceanu din Cluj, undefunctionase ca profesor de gimnastica la gimnasiii, el fu numit pro-fesor de gimnastica la liceele Sf. Sava §i Mateid Basarab, mai incolo§i la unele internate private. Moceanu a cultivat gimnastica dupa sis-temul lui Fr. L. Jahn, gimnastica pe aparat.

Legea asupra instructiunii din anul 1864 a prescris invetatura gim-nasticei §i a musicel vocale in §cOlele secundare de baeti, §i in anul1865, Ministerul Instructiunii a numit profesori do gimnastica la toteliceele, deschis §cOle private de gimnastica, §i treptat §i multiadulti au inceput sa cultive acesta arta. In anul 1864 s'a fundat Bu-carester-Turnverein, in fosta grading Buchholtzer, peste drum de Epis-copie, avend ca maestru do gimnastica mai intaiil pe Koroschetz,fost ofiter in armata austro-ungara, mai tarcjiii. pe C. Muller ; la acestasocietate au participat multi romani. Prin initiativa lui ConstantinConstantiniu s'a instituit in anul 1867 Societatea romans de arme, gim-nastica §i dare la semn, in Pasagiul Roman, apoi in gradina IancuMano ; primul pre§edinte al acestei societate a fost V. A. Urechia, carein urma staruintil sale a obtinut de la Guvern pentru societate maiintaiu locul de tir do la Cuibul cu Barza, §i mai tardiu, in anul 1880,localul de la sf. Spiridon vechiil pe splaiul Dambovitei, unde se aflaastacji §c6la societatii de scrima, gimnastica, tir §i inotare. Ca mae-stri de gimnastica §i de arme au functionat la societate C. Constan-tiniu, G. Moceanu §i Capitanul Stanica. Societatea a format multi mae-stri de gimnastica §i de scrima, din earl unil de la anul 1876 ail fostnumiti la diferite §colo civile §i militare. La desvoltarea gimnasticeiin Ora au mai contribuit maestrii de gimnastica V. Negruti din Ia§1§i F. Settelin von Trunkelsberg din Craiova, mai multi din maestriide gimnastica din Ora sunt elevii lui V. Negruti. Ca in alto statea fost §i la not in anul 1879 introdus exercitiul militar in §cOlele pri-mare urbane §i rurale. ValOrea igienica §i morals a acestor exercitileste contestata, §i not preferim la copii exercitiile libere §i jocurile §co-lare, ca gimnastica mai eficace pentru plamani, cord §i nervi (Rule-tinul Instr. Publ., II, Bucuresci 1868. C. I. Istrati, Consideratiuni asupraimportanta vi necesitaii gimnasticei, Bucuresci 1880. G. Moceanu,Memorii asupra gimnasticei, edit. II, Bucuresci 1895. D. Ionescu, Gim-nasticul Roman, Bucuresci 1892-1896).

Am aratat deja ca legea instructiunii din anul 1864 a prescris in-vetatura gimnasticei numai in §cOlele secundare de baetl, in progra-

s'ail

s'ati

IGIgNA COLARA, H. 109

mele acelor *colt figurezd pand in anul 1874 exercitiile gimnastice cate2 ore pe septamana, in anul 1875 cate 3 ore gimnastica exercitiulmilitar, de la 1876 iar numai 2 ore pe septamana exercitil gimnastice.to anul 1878 s'a introdus gimnastica in *colele primare urbane delodeti *i in cele rurale, in anul 1886 in *cOlele normale de institutors.In *cOlele rurale de pe Domeniul Corona s'a dat in tot-deauna ose-bad ingrijire gimnasticei. Circulara Administratorului Domeniului Co_rOnei din 18 Noemvrie 1888 (I. Kalinderu, indrumdri dale AgenfilorDomeniuldi CorOnei, Bucuresei 1900) (lice, cu drept euvint, ca copiii sa-teni trebuinta de exercitil gimnastice pentru a obtine vig6rea fi-sicd, gimnastica le-ar da insa ceea ce le lipsesce, mladierea sprin-tenia corpului, ordinea regularitatea in mi*carY, cars sunt o bundpregatire pentru disciplina i viota militara. S'a trimis fie -carte in-vetator de pe Domeniul CoroneI un exemplar al Manualului de gim-nastica de G. Moceanu, li s'ail dat cheltueli de instalare pentru gim-nastica atelierul *colar din Bu*teni a lucrat pusci de lemn pentruexercitiul militar, dupe. care s'ail trimis modele la tote cele-lalte *tolede pe Domeniul Coronei, ca se. le lucreze *i acolo.

G. Moceanu a publicat deja in anul 1887 carte de gimnastica pentrufete. Sp. C. Haret, in proiectul de regulament pentru localele *c6lelorprimare urbane *i rurale din anul 1887, prescrie ca fie-care *cOld farddeosebire, prin urmare *colele de fete, sd alba pentru gimnasticaun local adapostit sae un teren pentru exercitiile gimnastice in ae-rul liber. Regulamentul pentru constructiunea localelor de *tole pri-mare urbane *i rurale din anul 1893 (lice : ca este de dorit ca la *co-lele urbane sa se face. said de gimnastica, putend a fi incaldita in timpde &ma, a fi deschisd vara. In anul 1893, F. Settelin, maestru de gim-nastica la Craiova, a supus Ministerului Instructiunii un memoria asu-pra gimnasticei in *colele normale de fete. 0 comisiune compusa dinmaestrii de gimnastica, D. Ionescu, N. Bddescu, F. Schubert *i F. Set-telin, insarcinatd cu alcatuirea programelor pentru invetatura gimnas-ticei in *cOlele primare, a stabilit intinderea acestei invetatura in*cOlele primare de fete, in care a *i fost introdusa in anul 1893, pre-cum asemenea in *cOlele normale de invetatore *i de institutOre. Astadifigurezd la not invetatura de gimnastica in bite *c6lele primaresecundare do ambe sexes

Sub forma de jocuri, poporul roman pdstreza din vechime practi-cele gimnastice cars ii sustin puterea i abilitatea, dar cars din nenoro-cire vor cade in desuetudine, data nu vor fi relnviate respanditeprin *cOld. Multe din ele sunt de origine greco-italicd, vechi de 20-25

si

sisi

si

si

si

si

si

n'ail

110 DR. I. FELIX

secole ; in literatura romans gasim mai multe colectiuni de jocuri ro-manesci : Ehrlich, Cdntece $i jocuri; romane, Iasi 1850 ; Lambrior, in«Convorbiri literare, 1875; Teodorescu G. Dem.; P. Ispirescu, Juedriifi jocuri de copii, Sibiiil 1885; D. Constantinescu, in «Revista noud*,1894; G. I. Pitis, «Revista noud», an. I; I. S. Flor, in «Convorbiri li-terare », an. XXVII.; Petru V. Hanes, in «Nona Revista Rom..>, 1900 ; P.N. Papahagi-Vurdund a cules jocurile copilaresci do la Romanii dinMacedonia, in Anal. Acad. ROM., t. XV ; I. Gavanescu a descris folo-sole for educative ; in revista «Literaturd §i Sciinta populard», Piatra1903, s'aii publicat cate-va articole asupra jocurilor. C. Istrati a enu-merat asemenea multe din aceste jocuri usitate in diferite Orli aleOHL In §cOld introdus la not jocurile cam tarcliil. Ele ail foststudiate in straindtate de Dim. Ionescu, distins maestru de gimnastice,care a §i publicat un memoriil asupra introducerii jocurilor in inter-natele nOstre de ambe sexe, in Ecluca(iunea fzsica, III, 8, 13ucnresci 1894.Legea asupra inveldmintului primar §i normal primar din anul 1893prescrie intro materiile do inv'etamint jocurile gimnastice §i exercitiulmilitar, dar acestd prescriptiune n'a fost intelesa in sensul cum sointeleg jocurile §colare in Anglia, in Germania §i in alto teri, undosunt conduse de scolari §i nu de institutors, earl insa pot participa§i ei la acele jocuri. Legea asupra inveTamintului primar si normalprimar din anul 1896 m tintine prescriptiunea din 1893, ca si legeamodificata in anut 1901. In programele §c6lelor secundare de tote gra-dele, do MeV §i de fete, din 1 A prilie 1899, se prescrie mai lamurit:se va face o intrebuintare mai desd a jocurilor, ce desvolta in modpractic activitatea fisica §i morald a individului. In fie-care hind seva fare o preumblare sau o excursiune. In programul analitic pentruseminare din anul 1902, se specified diferite jocuri aruncarea mingeicu piciorul, cu pumnul, aruncarea javelotului, mingea intro bariere,bu§ita in cerc, drapelul, barul, oina.

La 10 Maiil 1898, Ministerul Cultelor §1 al Instructiunii a instituit con-cursuri anuale de jocul oina pentru toff §colaril din §cOlele primare,normale §i secundare, §i la 1 Fevr uarie 1899 el a regulamentat tine-rea concursurilor de oina intre diferite *Ole. Oina sail hrina este unjot cu mingea, jot rasboinic, la care pot sa ied parte 16-24 jucatoriimpartiti in doue partide. Pentru executarea lift este necesar un beliber de 100 m. lungime pe 80 ldtime, o minge §i un lemn de batut de50-70 centimetri lungime, de forma dreptunghiulara la capul de bd-tut, rotund la eel de apucat, descris de Dim. Ionescu, in «Albina»,anul 1898.

s'ail

iGIENA $COLARX, If. iiiCantul constitue o gimnastica bung a aparatului respirator si un

ajutor al disciplinei, el formeza vorbirea frumosa si auclirea corectasi exercita inspiratiunea si mai ales expiratiunea, fiind-ca sunetele seproduc mai ales la expiratiune. Prin cant plamanil se largest, seventileza mai complet decat la alto exercitil si se maresce prin ur-mare cantitatea oxigenului ce trece in sange. Ca la on -cetrebue sa ne forim la inviltarea cantului de exageratii, de lucrare in-delungata fare intrerupere, fara repaus, de obosela aparatului fonetic.Este necesar ca maestrul do musica sä examineze, inaintea inceperiilectiunilor, capacitatea, volumul vocei fie-carui scolar in parte si säindividualiseze invetatura, sa nu supund la cantare lunge copiii inperiodul rnutatiunil vocii. La cantare organele respiratiunil sa nufie strinse prin gulere inguste, curele, corsete (Wassiljeff, 1892. I. Bros-gen, 1897. Imhofer, 1901, A. Netolitzky 1902).

La Eleni si la Romani s'a cultivat in scold musica, cetirea era unitecu musica si invetata de acelasi &seal, se cantatt cantece nationalevechi si rasboinice (I. S. Floru, H. Weimer`.

In terile romane in secolul XVIII si probabil si in secolele prece-dente, se inv'eta in stole musica vocala, dar cea bisericesca; in anul1781 functions la scOla Domnesca de la Sf. Sava un dascal musicos,pentru a inveta pe ucenici me stesugul cantarilor ; in anul 1786 soinveta asemenea musica bisericesca in mai multe stole din Moldova.In despartirea cesurilor de la scola Domnesca Sf. Niculae din Iasi fi-gureza in anul 1812 cantarile in tote clasele, de 5 on pe septamanacate 3 ore, predate de psaltul Constantin. In anul 1830 figureza dejamusica vocala laica in programul gimnasiului Vasilian din Iasi, insaca lectiune facultative, in anul 1831 ea se introduce si la scOla dinTrei Ierarchi. (T. Codrescu, Uricariul. V. A. Urechia, Istoria c6lelor.)

Dupd Unirea Principatelor, invetatura do musica vocala este pre-scrisa pentru scOlele secundare de ambe sexe de legea instructiuniidin anul 1861; in *Miele primare urbane de ambe sexe ea figurezain programele de la anul 1876, in cele rurale din 1878; ea este cultivatecu deosebita ingrijire in scolele de pe Domeniul CorOnei, uncleinfiintat coruri scolare ; asemenea s'au instituit coruri in multe altostole urbane si rurale. Pentru acest invetamint publicat manualebune de Mugur, Podoleanu, s. a.

Ceea ce se face la not pentru educatiunea fisica a tineretului nueste de ajuns si pasibil de largire, de desvoltare. Timpul numai de2 ore pe septamana fixat pentru invetatura gimnasticel prin progra-mele nostre, ca si prin multe din programele scolare straine, este in-

*

exercitiu,

sad

bit f. PELbt

suficient, si acest neajuns trebue sa se indrepteze prin desvoltareadata jocurilor scolare, prin destinarea in orase de terenuri vaste, pusela dispositiunea scOlelor pentru acele jocuri, prin facerea exercitiilorgimnastice in aerul liber, on de cite on o permite timpul, prin cultiva-rea mai mare a gimnasticel in scOlele de fete, prin inldturarea pra-fului din halele de gimnasticd, oprindu-se scolaril din scOlele secun-dare de a infra in hard cu incaltdmintele lor ordinare, cu cari cardnoroiti in localul do gimnastica, obligandu-se a aye pentru aceste exer-citii pantofi speciali, cari se pot [Astra in vestiar. Impulsiunilor datede la centru pentru crescerea fisicd mai rationald a tineretului nurespunde o actiune destul de vie din partea directorilor scOlelor deambe sexe si a primdriilor urbane. Preumblarile, excursiunile, pre-mise de programul analitic al sc6lelor secundare, nu se fac in totepartile. Alte exercitil corporale, ca dantul, scrima, calaria, patinarea,inotarea, umblarea cu luntrea, sunt accesibile numai unui mic num&de scolari.

In literature pedagogics si igienica romans necesitatea exercitiilorgimnastice a fost demonstratd si ele au fost recomandate deja de pe-dagogii mai vechi, Simeon Barnutifi, 1860 (publicatiune postumd 1870),de Ant. Velini, 1860, I. P. Eliade, 1867, de G. R. Melidon, 1874, pang laeel de astddi C. Dimitrescu-Iasi, V. Gr. Borgovanu, P. Garboviceanu,I. Gdvdnescu, s. a., dincolo de munti de Ilarion Puscariil, 1880, de JoanPopescu, 1892, care cunosce bine valorea jocurilor scolare pentru edu-caliunea fisica si pentru formarea caracterului ; de igienistii A. Fetu(Proieet de organisarea Politiei sanitare, Iasi 1863), de I. Felix (Rapdr-tele generale asupra Igienei publiee, 1868-1897, cFOia pentru invetd-tura poperului roman»,1870), dincolo de munti de P. Vasici (Higiena siqcOla, fOie pentru sdnatate, morbi, educatiune si instructiune, Gherla,1876-1889) si de toti alti autori romani, cari in eel din urma 20 ani

ocupat de Igiena scolard, de Igiena educatiunii, de Igiena copi-lariei, de revistele populare, menite a respandi igiena, ca «Aperdtorulsandtdtib (N. Manolescu, 1891-1896), Calduza sanitard (I. tefanescu,1899-1903), de revista enciclopedica populard « AlbinaD (1898-1903), derevistele earl se ocupd in special de propagarea si cultivarea gim-nasticel, ca Gimnastieul roman (D. Ionescu, 1890-1896), Educafiuneafisied (C. Constantiniu, D. Ionescu si F. StAnciulescu, 1894). S'ail serfsate-ya manuale bune, cari pot servi ca cdlduze maestrilor si maestre-lor de gimnasticd, unele speciale pentru fete; cite -va din aceste ma-nuale se ocupd si de jocurile scolare (G. Moceanu 1869, 1886, Moceanusi N. Velescu, 1890, N. St. Velescu. 1891, Elian de la Gruia, 1894, M.

1 12

s'ail

IGIENA CoLAIII, It. 113

T. Ionescu, 1897, D. Ionescu, 1899, N. Velescu §i N. Dimitrescu-pranu,1899, §. a.

Intro exercitiile corporale trebue sa mentionam i bicicleta, veloci-pedul. Istoria velocipedului a fost scrisa de Merkel in «DeutscheVierteljahrschr. f. off. Gesundheitspflege., Braunschweig 1901. DupaMerkel velocipedul n'ar fi o inventiune noun, ci in anul 1650 lacatu§ulHantsch din Nurnberg ar fi facut deja incercdri cu fabricarea unuiasemenea vehicul, cari au fost repetate in anul 1817 de francesul Drai-sine, silvicultor la Drais, in anul 1835 de inginerul de mine von Beder;in anul 1846 francesul Lacon a inzestrat rotele din nainte cu pedale §iin anul 1867 Michaud a expus deja un velociped perfectionat la expo-sitiunea universals din Paris. De vreme ce umblarea moderata cuvelocipedul este o gimnastica salutary, sportul, maniarea prelungitaa bicicletel, umbletul prea repede cu ea, aduc bole cronice ale cor-dului §i ale rinichilor, respiratiunea i circulatiunea suferd tot-deauna,cand corpul este inclinat Inainte mai mult deal cu 15 °; R. Virchoweroded ca positiunea inclinata a velocipediOilor ar fi causa bolelor derinichi ce se observa la ei in urma compresiunii, indoituril vaselorsanguine celor marl (Vierteljahrschr. f. off. Gesundheitspflege, 1898,Suppl.) In nici un cas nu trebue sa se permits umblarea cu velocipe-dul copiilor mai midi de 14 ant Este invederat ca asemenea exerci-tii, facute pe §osele acoperite cu praf gros, sunt vatematOre. IgienistulProels a experimentat mult cu velocipedul a publicat in anul 1901resultatul acelor experimente (Ueber die sanitaetspolizeiliche Ueber-wachung des Radelns in Aerztl. Sachverstaendig en- Zeilung ). Dupd Proelsumblarea cu velocipedul este sanatOsa pentru amandou6 sexele, daca seexercita cu masurd, nu cu iuteld prea mare, nu prea mult timp, pentrubarbati cel mult 1 kilom. in 4 minute, pentru femel in 5 minute; copiiisa nu umble cu velocipedul, sa faca alts gimnastica, sa se joce cu mingea.Proels permite velocipedul tinerilor de ambe sexe numai de la 17 aniin sus. Velocipedistul sa Soda drept, sa dins gura inchisa, sa respireprin nas i sa opresca velocipedul, daca iutela pulsului a trecut peste90, sa nu fumeze pe velociped. 0 priveghere deosebitd trebue sa serecomande administratiunilor publice, cari ocupa parte din personalulfor cu umblarea pe velociped : armata, po§ta, politia, serviciile dru-murilor, pompierii; ele trebue sa ingrijesch ca aparatele sa fie bine al-catuite, bine Intretinute, ca personele cari umbla cu velocipedul sa po-sedd vestminte potrivite, sa fie sdndtose in ceea-ce privesce vederea,aucjul, plamanii, cordul, desvoltarea generald.

Exercitiile gimnastice se mai completeza prin lucrarea manualg,8

ei

114 MI. i. PELik

Slojd al Suecjilor, mai ales prin lucrarile de lemn, de nuele, de paie,de sirma si de cartonagiii; ele constitue un mijloc de educatiunesi dati ocasiune la munca musculaturii manil, la variatiunea exerci-tiului muscular, la miscarea masselor marl de musculi, influenteza sis-temul nervos in mod salutar si deprinde copiii cu atentiunea, cu scru-pulositatea. Gimnastica ordinary nu pOte sa." des ochilor si manilor o-casiune la acelasi exercititl ca lucrul de mans. Ca la scris, trebue si lalucrul manual sa ocupe copiii o positiune corecta a corpulta, el trebuesa so deprinda cu disciplina la lucru, cu tempo lent, cu prevenirearespiratiunil neregulate si a oboselii timpurie, cu schimbarea manilor,cu exercitarea mama' drepte si stangi, cu exercitarea musculaturif dinarnandoue jumatatile corpului. Se intelege de sine ca atelierele scolaretrebue sa fie lumincise, bine aerate, ca sa se departeze prafu] care arpure strica atmosfera atelierului. Istoria lucrului manual a lost resu-mata si de colegul nostru I. Kalinderu, in introducerea la carticica aVI-a a Bibliotecil populare a Administratiunii Domeniului Coronel(D. Popescu, Confectiunea palariilor de paie, Bucuresci 1901). DejaI. Amos Commenius, adeveratul intemeietor al pedagogiei rationale,cerea in secolul XVII, ca copiii sal invete cea mai trebuinciOsa mese-rie, asemenea J. Locke si in secolul XVIII J. J. Rousseau. In timpulmodern lucrul manual in scold (Slojd) s'a nascut in Finlanda pe laanul 1866, a trecut in Suedia, 1876 (Salomon), Danemarca, 1877 (Meed-gaard, Mikkelson), in Belgia, Germania (W. Goetze, von Schencken-dorff), Anglia, Franta, Italia, Romania, Norvegia (Solheim), Austria,Ungaria, Elvetia; in Franta de la 1882 el este obligatoria in scolelenormale primare (0. Janke, Die Hygiene der Knabenhandarbeit,Leipzig and Hamburg 1893. A. Jully, Lecons techniques a l'atelierscolaire, Paris 1893. Aksel Mikkelson, Stellungen bei der Arbeit,traducere, Copenhagen 1894. P. Guttenberg, Die hygien. Bedeutungder Knabenarbeiten, VIII. internat. Congress f. Hyg. u Demogr., 1894.Danische Instruction fiir den Slojd, traducere, 1896. A. Hertel, Hand-fertigheitsunterricht, Copenhagen 1899. A. Mica, Memoriul asuprascolelor de lucrul manual din Suedia fi Danemarca, cBulet. of. alMin. Cult. si Instr.., Vol IX, 1902. A. Muresianu, Memoriul asupralucrului manual, ibidem. V. S. Moga, Teoria pedagogics a lucruluimanual, in .Albina», VI., 20., Buc. 1903. V. S. Moga, ,5'cola de lucrulmanual de la Naas in Suedia, «Albina., 1903).

La not s'a facut deja in anul 1866 incercare pentru introducerea lu-crului manual in scold. La 19 Main 1866, Ministerul Cultelor si alIn-structiunii C. A Rosetti a trimis prefectilor o circulars, prin care ii

IGIENA COLARA., II. 115

1'60 s. incurageze atelierele si micele scoll profesionale de prin co-munele rurale, pentru sari posedd subventiuni, dar pe atunci Inca nuse studiase influenta educative si igienica a acestor ateliere, li s'a atri-buit alt scop, si de aceea acele incercdri n'ail reusit. Dintre pedagogiiromani a fost G. R. Melidon (Elemente de IPedagogze, Bucuresci 1874)eel dintaiil care a recunoscut importanta pedagogics si igienica a lu-crului manual, a < me§tepgdrii». Invetatorii romani din Transilvaniase ocupd de mult de lucrul manual in scOld si in anul 1887 s'a tinutde catre G. Moian si C. Mustea la Brasov primul curs public de lucrumanual pentru invotatori; de atunci s'ail mac organisat in Brasov,Sibiiu si in alto localitati alto cursuri de acostd nature. Asemonea arecomandat lucrul manual dincolo de Carpal I. Popescu, in Pedagogia,publican.' la Sibiiu in anal 1892 (edit. II). DincOce do munti cultivarealucrului manual in scOlele primare rurale datezd de la anul 1888. Ad-ministratia Domeniului CorOnel a luat initiativa introduceril lucruluimanual in scold, infiintand ateliere, Inlosnind invotatorilor din comu-nele de pe domeniile sale Familiarisarea cu acesta invetdturdIn vara anului 1890, acea Administratiune a organisat la Mdlini dinjudetul Suco va un curs de lucru manual pentru invetatori, tinut derevisorul scolar Serafim Ionescu, si a mac Inlesnit invetatorilor de pecomunele Domeniului CorOnei frecuentarea cursurilor analoge, insti-tuite de Ministerul Instructiunii in alto judete, precum si a color or-ganisate dincolo de Carpati, la Brasov; asemenea si in anii urmatorisi de la anul 1893, tote scOlele de pe Domeniul CorOnei posedd atelierede lucru manual bine Intocmite, bine inzestrate, si in localul Admini-stratiunii Domeniului CorOnei s'a instituit un Museil scolar, in careobiectele lucrate in acele ateliere ocupd partea principald.. Desi la notin multe scOle a fost introdus lucrul manual treptat de la anul 1888-1889, el este prescris in programul scOlelor primare de baeti numalde la anul 1893, <To cat posibil>, in acelea din anul 1898 in sco-lele primare urbane in cl. III-a si IV-a eel putin 2 ore pe septdmand,in scOlele primare rurale in tOte divisiunile col putin 3 ore pe sep-tdmand. V. S. Moga a publicat in anul 1903, in «Albina., un articolinstructiv asupra scOlei de lucru manual din Naas in Suedia, la carescold s'ail format numerosi institutors din tOte terile civilisate. Un re-sultat igienic important al exercitiului lucrului manual in scOlele nOstrerurale constd in acosta, ca in multe comune tdranil perd obiceiulnesdndtos de a purta si vara cdciuli sail pdlaril de pasld grea si toInlocuesc cu paldril de pale facute de copiii lor.

Lucrarea in gradina scolard, ca si invetilmintal agricol practie, da

utild.

116 DR. I. FELIX

asemenea *colarilor ocasiune la exercitiul corporal; avantagiile econo-nomice *i igienice ale acestor lucrari ail fost bine descrise de Inspec-torul *colar S. Ha lita, in <Bulk. Ofic. al Minist. Cult. *i Instr., VI., 1899.

11. Bole le scolare.

Cea mai mare parte a cresceril corpului, a massel lui, a greutatii,largimii lungimil lui, a prefacerilor biologice ale constitutiunii tes6-turilor, cade in timpul color dintai 14 ani ai vietil (Quetelet, Cam-merer, Vierordt). Comisiunea *colara danesa cea suedesa au constatatca copiii Arad, reu hraniti, cresc mai incet decat cei bine hraniti.Inceputul timpului inv'etaturil *colare corespunde cu periodul ores-cora celei mai lento a corpului copilului, dupa Schmid-Monnard, dincausa *ederil prelungito intr'o atmosfera stricata, dupa R. Virchow,din causa *ederii prelungite intr'o positiune adesea-ori rea *i a munciicreerilor, dupa. A. Baur, din causa respiratiunil vitiose care provOca

circulatiune imperfecta, lenta i, ca consecinta a ei, durere de cap, cur-gore de singe din nas, lipsa de pofta de mancare i constipatie.Sangele stagnOza in creeri din causa *ederii vitiose, din aplecareacapului inainte prin care se comprima vinele superficiale, precumdin congestiunea active a creerilor care insotesce ori-ce munca into-lectuala. Mai obser yam ca sangele circula mai repede la copii earl*ed in piciOre decat la eel car' *ed jod pe scaun. Copiii in etate de7 ani earl nu merg la *cola cresc obicinuit mai regulat, mai iute, de-cat copiii de aceea*1 varsta car.' invata la *cola ; obicinuit fetele sedesvolta fisicesce mai repede decat baetil (R. Virchow, Ueber gewissedie Gesundheit benaehtheiligende Einfliisse der Sehulen, Berlin 1869.K. Schmid-Monnard, Die ehronische Kraenklichkeit in unseren Schu-len, 1897. A Baur, Das kranlce Sehulkind, Stuttgart 1902).

Multi *colari din *Wel° rurale fac drumuri lungi pada. la *cola,adesea-ori pe vreme rea, red imbracati i sunt ast-fel expu*I la recOld.*cOlele rurale sunt adesea-ori a*ezate in locale insalubre, din causasaraciel comunelor *i a nepriceperii consiliilor comunale. Este darnatural ca *cola Foote vatama sanatatea *colarilor, pOte produce bOleimediat ori dupa trecerea unui timp mai lung, *i este misiunea igienei*colare ca sa prevind aceste bOle.

Ounoscinta for exacta, ca i mai tote igiena *colara, dateza de curand,*i vasta literature asupra bolelor *colare a luat originea in eel' dinurma 40 de ant Le vom studia in ordinea cronologica in care ail fostdescrise.

§i

§i

§i

§i

IGIENA COLARA7 II. 117

Bo tele ochilor.

Miele anoinalii ale vederiT, uncle Me ale ochilor sent nascate inainteaintrarii copiilor in scc515, allele sunt dobandite in timpul scolaritatilsi in scold. Este necesar ca pretutindenT, unde o permit mijlOcele, sase supund ochil scolarilor la examinari periodico, pentru ca sa seconstate la timp neregularitatile in functionarea for si sä se pOta luamasuri de Indreptare. in Bucuresci deja in anul 1881, N. Manolescua examinat °chit scolarilor, in anul 1887 s'a numit un medic-oculistal scolelor primare din Bucuresci, G. Crainiceanu, care insa a fune-tionat numai 2 anT.

Miopia, vederea seurici, este cea mai frecuenta dintre Miele scolareale ochilor. Afirmatiunea ca ea ar fi adesea-ori mostenita de la pa-rinti nu este probata, este insa sigur ca iluminarea insuficienta a lo-cului unde sede scolarul, constructiunea vitiOsa a bancilor si meselor,caracterele prea mici ale cartilor, sederea incorecta, apropierea preamare a ochilor do carte, de hartie, de obiectul lucrarif de mana,acomodarea silita a ochilor la vederea obieetelor fine, prowled miopiasi ca aceste cause pot desvolta actiunea for si afara de scold, acasa.S'a mai acusat scrierea plecata, oblica, ca causa miopiel si a scoliosel.La fetele mai mari contribue la nascerea miopiel moda de a purta unvel care ocopere obrazul ; velul este vatemator, mai ales cand esteImpodobit cu puncte si figuri, si este de dorit ca sa dispara acestamoda. Acomodarea ochilor devine mai Brea, predispune la miopie,dad. copiii, in loc sa scrie cu cernold negra pe hartie alba, scriil cucreion pe tabla do ardesie, adeca cu cenusirt mai deschis pe cenusirtinehis. Tot ast-fel au ostenit ochii cele dintai lectiuni do scriere penisip, usitate si in Moldova Inca pe la anul 1860.

La finele secolului XIII s'ati inventat ochelarii si scrierea a devenitEtta, de atunci datoza, dupd Javal, miopia gramaticilor si carturarilor,caci scrierea mica a scriitorilor a produs si miopia cetitorilor. La scrieremica a contribuit si scumpetea pergamentului si a hartiei. Hartia dincarpe de in a fost inventata la inceputul secolului XIV. Dupd efti-nirea hartiei, scrietoril au Mout risipa cu hartia, nu insa tipografil, carifat si astacji economic, si ast-fel caracterele de tipar art devenit mici.0 alts greutate la cetire se nasce, data hartia este transparenta. Dejain anul 1618 a aparut in Wurttemberg o ordonanta, prin care s'ainterdis intrebuintarea de hartie prOsta la imprimarea cartilor scolare;in anul 1746, in Austria, un patent imperial a oprit asemenea intre-

118 DR. I. FELIX

buintarea de call. scolare reu imprimate pe hartie prostd. I. P. Franka constatat in anii 1780-1796, ca iluminarea insuficienta a scOlei pro-duce bole de ochi. James Ware a facut in anul 1813 la Londra aceeasiobservatiune. In Germania, in anul 1840, Solicit-mayor a gasit in see"-lele elementare ale ducatului Baden 50/07 in scolele secundare 180/0-500/0dintre elevi miopi. In Franta, Szokolski a aflat in anul 1848 introelevii claselor superiore ale unor licee pang. la 61°i° miopi, in Belgia,in anul 1861, van Roosbroeek a constatat frecuenta miopiei in scOlelesecundare deja inaintea anului al 15-lea al vietii. Aceste date nu suntinsd sigure, cad. pang la jumatatea secolului XIX, examinarea ochi-lor se fdcea in mod imperfect ; numai dupd ce H. Helmholtz din Berlin,in anul 1851, a descoperit oftalmoscopul, si dupd ce in anul 1861, C.Jaeger von Jaxtthal din Viena 1-a perfectionat, s'ad putut constata cuprecisiune diferitele bole ale ochilor, numai do atunci avem sciri posi-tive despre intinderea miopiei in diferitele ter: si despre ivirea el intimpul scolaritaitil. In cei dintai ani dupa deprinderea medicilor-oculisti cu intrebuintarea oftalmoscopului, numerul miopilor din stolea fost inspdimantator. in anul 1865, H. Cohn din Breslau a gasit inscOlelo primare rurale pang. la 3,20/, , in cele urbane de bgeti 6,70/0,in cele de fete 7,1 °/07 in gimnasil 10,3°/0, in scOlele reale 19,70/0, inlicee 26,2°/0 miopi; in anul 1866, Gaertner a aflat intre studentiifacultatil do teologie din Tubingen 81°/0 miopi, in anul 1870, Schulz aconstatat la scolarii liceului din Upsala 370/0 miopi, la 1871, Maklakoffla liceul din Moscva 33°/0, la 1874, von Reuss la Viena, in claseleliceale 420/0. In Bucuresci a gasit N. Manolescu in anul 1881 miopi :in scOlele primare de bdeti la romani 2,20/0, la strain: 14,80/0, in gim-nasil la romani 3,5°/0, la straini 10,60/0, in licee la romani 9,050/0, lastraini 21,05%; in scOlele primare do fete la romance 0,510/0, la straine6,52°/ in scOlele secundare la romance 11,299/0, la straine 22,220/0. N.Manolescu a gasit miopia mai intinsd intre israeliti decat intro ro-mani. Dupa co aceste constatdri au alarmat administratiunile scolaredin mai tote terile civilisate, au fost imbundtatite conditiunile igieniceale scolelor si ale materialului scolar si statisticile cele mai nonearata o micsorare insemnata a nume'rului miopilor. In anii 1902-1903,in scOlele primare din Bucuresci, N. Staicovici a mai gasit 9,50°/0 dinscolari cu turburdri visuale ; miopi din romani 2,991/,, din straini4,930/0, dar cu miopia in general slaba, pang la 4 dioptrii, N. Costinin acelasi period in scOlele primare de MeV miopi romani 1,83°/0,straini 3,220/0, in scOlele de fete romance miOpe 1,50°/0.

Miopia se nasce din prelungirea axe: sagitale, a axe: din nainte

IGIEN4 $COLARA, II. 119

spre inapoi a ochiului, din turtirea globului ocular, care devine ast-felova], in urma compresiunil lui, a acomoddrii lui neincetate la vedereade obiecte prea apropiato de ochi. Perceperea vederil se operezdde nervii mombranei retinel, cari captusesc fundul ochiului, §i el otransmit creerilor; la ochiul normal se unesc pe retina radele lumin6sevenite de la obiectul pe care-1 vedem, dupd ce acele rage ail fost res-frante la trecerea prin lentila ochiului. Dacd insa axa sagitald a ochiului

este prelungitd, prin hrmare fundul ochiului cu retina mai departatde obiectul pe care-1 vedem, atunci racjele luminose se intrunese nupe retina ci Inaintea el, si obiectele departate nu se ved limpede.Miopia cresce cu varsta §i cu munca indelungata si devine mai in-tensive, ea constitue, precum a demonstrat-o deja in anul 1848 F. C.Ponders din Utrecht o bOld seriOsa, din causa perturbatiunilor incirculatiunea si in presiunea intra-oculara, datorita prefacerii anato-mice a ochiului. La gradele inaintate ale miopiei se observd turburareacorpului sticlos al ochiului, choroidite, emoragii in interiorul ochiului,deslipirea §i distrugerea retinei.

Pr evenirea miopiei consta in observarea regulelor de igiena §co-lard, mai ales color cari privesc iluminarea clasei. si construirea pu-pitrelor, disciplina sederii corecte, potrivita cu diferitele lucrari; copiiisa nu incepa prea mici a scrie, sa scrie pe cat se p6te cu cerneld pehartie, nu cu creionul pe table de ardesie, cu tote ca pedagogil strainlsi romani afirma ca tabla de ardesie ar fi greil de inlocuit in clasa I§i II la lectiunile de aritmetica; copiii sa tine la scris condeiul corect,ca sa vadd bine varful condeiului fdra ca sa incline capul; sd nu Lindcartea si hartia de scris mai aprope de ochi decat 30 centimetri ; lacopiii din clasa I §i II primard scrierea sd se intrerupd dupd 20-30minute pentru 10 minute. Caracterele (literele) cartilor didactice sd nufie prea mici, spre exemplu litera n sa nu fie mai scurta decat 1,5 mi-limetri, depdrtarea Intre randuri sd nu fie mai mica decat cate 2,5 mi-limetri, lungimea randurilor sa nu treed peste 8 centimetri. Literele sanu fie prea apropiate una de alta, sa nu mergd pe centimetrul linearmai mult decat 6-7 litere. La invetdtura de scriere sd se incepa encaractere destul de marl. Instructiile pentru §colele elementare dinMoldova din anul 1860 recomandd, inlocuirea scrierii pe nisip cu pldcide piOtrd, inceperea cu scrisOre mare de 1 centimetru si coborireatreptatd la scrisOrea cea find de 2 milimetri, ceea ce constitue limitamarimii admisibile. Aceleasi instructiuni cer ca caietele sd nu fie prealungi, pentru ca scolarul sa nu se piece mult asupra mesei, sa nu ceao positiune impedicat6re organelor respiratiunii si ale mistuirii. Aceste

120 DR. I. FELIX

instructiuni sunt subsemnate de Secretarul general al MinisteruluiCultelor §i Instructiunii, V. A. Urechid.

Dupd N. Manolescu trebue sa se refuse on ce carte §colard care,bine luminata cu luminarea la departarea de un metru, ar inceta dea se puts ceti la distal* do 80 centimetri. N. Manolescu examinand,in anul 1883, 21 &dill didactic°, a constatat o legibilitate forte variata,nu numai de la una la alta, dar chiar §i in acee41 carte. Cea mai micalegibilitate co a gg.sit in multe °gill a fost de 40-45 centimetri, legi-bilitatea obicinuita ce a constatat in cartile §colare a fost de 50-75 cm.

In vechirne s'a scris drept, vertical, de la secolul XVI a inceputscrierea oblica, inclinata; la not Inca de la 1859-1860, cand s'aii in-locuit literele cirilice cu cele latine. Asupra influentei vatdmatore cescrierea inclinata exercita asupra ochilor, a atras eel dintaiil P. Schu-bert din Munchen atentiunea pedagogilor a igieni§tilor in anul 1880,apoi Javal la Paris, 1881-1882, la not N. Manolescu, 1883. Fixatiuneabinoculars devino mai dificila, dacd punctul de fixat se afla la o partede la planul sagital al capului, planul care ar impari capul in 2 ju-matati simetrice; la scrierea oblica spre drepta, amandoi ochil acomo-deza in mod diferit, de acl provine intOrcerea capului spre dr6ptai positiunea incorecta a corpului, ochiul drept se apropie mai mult

de masa decat eel stang. Aceste neajunsuri se pot inlatura in parteprin discipline, prin §oderea corecta la scriere, Para ca sa se impunascrierea verticald, care cere mai mult Limp §i nu permite scrierea iute.Numal de la anul 1890 s'a facut in strainatate scrierea verticals obli-gatorie in §cOlele primare, la not in anul 1895, dar ca in alta partea fost §i la not resultatul diibios. Pedagogi cu autoritato afirma cacopiii pot .edif) drept §i corect, atat la scrierea oblica ca §i la ceadrOpta. Pentru prevenirea miopiei mai este necesar ca, la lucrarea domans, fetele mai mici do 10 ani sa nu lucreze obiecte prea fine, sal nule apropie de ochi mai mult de 26 cm.

(Billet. Instr. publ., II, Bucuresci 1868. C. Horner, Griffel, Bleistiftand Feder, in cD. Vierteljahrschr. f. off. Gesundheitspflege», 1870. Javal,Les livres et la nzyopie, in «Revue scientif , 1877. P. Schubert, Ueber denEinfluss der rechtsschiefen Schrift auf das Auge des Schulkindev,Munchen 1880. Minist. de 1'Instr. publ. de la France, Rapport de laComission de l'hygiene de la vue, Paris 1881. Javal, Le meeanismede l'Ocriture, in «Revue scientif. >, 1882. L. Ellinger, Die Physiologie desSchreibens, Berlin 1882. N. Manolescu, Studiul asupra 7niopid, Bucu-resci 1883. H. Cohn, Die aerztliche Ueberwachung der Schulen, Wien

si

$i

IGIENA $COLARA, II. 121

1887. H. Cohn, Lehrbuch der Hygiene des Auges, Wien and Leipzig1892. G. Crainiceanu, Igiena ochilor, Bucuresci 1900.)

Ipermetropia este opusa mioplei. Daca axa ochiului este prea scurta,racjele luminose se intrunesc dincolo de retina, obiectele din apropierenu se desemneza bine pe retina; un asemenea ochill este ipermetropic.Acest se gasesce la multi copil. N. Manolescu 1-a gasit in 1881Qi la colarii din Bucuresci. N. Staicovici, in anul 1902-1903, a gasitin §c6lele primare din Bucuresci 2.6°/0 din colari ipermetropi.

Daltonismul, Achromatopsie, Dychromatopsie, inaptitudinea de adistinge culorile, a fost descrisa pentru prima ora de fisicianul englesI. Dalton in anul 1798. Daltonismul se observa cate °data la copii §ise pot vindeca prin exercititi chiar in c4ild. H. Cohn §i H. Magnusau gasit in Germania 3 Ph, din colari dalto nici, parte pentru o sin-gura colOre, parte pentru tote culorile. Daca Daltonismul nu se vin-deed, persOna daltonica remane incapabila . pentru unele profesiuni,precum s. e. serviciul tailor ferate. Nu posedam date statistice despredaltonismul la colari.i romani (H. Cohn, Der Daltonismus bei derSchuljugend, Heidelberg 1878. H. Magnus, Zur Erziehung des Farben-sinns der Schul jugend, in qD. medic. Wochenschrd>, 1878. A. Layet, LeDaltonisme chez les Ocoliers, Bordeaux 1883. A. Netolitzky, Handb. derSchulhygiene, Jena 1902).

Astigmatismul se nasce din neregularitatile boltirii corneei alentilei ochiului, din abaterea for de la curbatura normala, din carecausa radele luminose, earl intra paralel in ochiii, nu se resfrang totein acela§i mod *i nu se pot unl intr'un singer punct, imaginea perdudar din claritate. Astigmatismul este cunoscut do mult ; celebrul ma-tematician engles Th. Young a constatat in anul 1810 diformatiuneacorneei care produce astigmatism, in anul 1818 1-a descris Carras dinRoma, in anul 1827 Airy din Greenwich. Helmholtz, prin inventarea of-talmometrului in anul 1851, a deschis un camp mai larg investigatiu-nilor aparatului vederii, §i masuratorile intreprinse de Knapp, Donders,von Reuss, Mauthner asupra radel boltei corneei au permis ca sä seconstate forma el cu precisiune. E. Jav al §i Schlotz all simplificat of-talmometrul §i cercetarile asupra astigmatismului immultit de la1880. in mai multe teri gasit §colari astigmatici; in §colele pri-mare din Bucuresci, N. Manolescu a constatat in anul 1883 astigma-tismul la mai multi §colari. N. Staicovici a gasit in anul 1902-1903 in§colele primare din Bucuresci din 1.315 §colari 3 astigmatici (A. Col-lineau, L' Hygiene a l' ecole, Paris 1889. N. Manolescu, 1883. A. Neto-litzky, 1902. N. Staicovici, 1903).

vital

$i

s'ailsten

122 DR. I. FELIX

Diformatiunile columnei vertebrale.

Diformatiunile columnei vertebrale la colari §i produse de §cOld aufost descrise mai intaiii in Germania in anul 1861 de anatonaistul Her-mann Mayer §i de ortopedul Klepsch, in anul 1862 do Eulenburg, inElvetia in anul 1865 de Fahrner, apoi tot in 1865 de Parrow, in 1877de El linger. In anul 1876, Ministerul Instructiunii regatului Wurttem-berg a atras atentiunea autoritatilor §colare asupra diformithtilorscheletului, provenite din §ederea rea la scris ; in anul 1879 Dally, inanul 1881 Javal, au supus Ministerului Instructiunil Frantel obser-vatiunile for asupra acestor bole la colari. In patologia chirurgicaldse deosebesc diferitele deViatiuni ale axe' columnei vertebrale de lalinia of normald : Kifosa, diformatiunea cu convexitate spre indarat,in gradul of cel mai inaintat columna vertebrald formezd uno indoiturd, o coco§d ; Lordosa cu convexitatea inainte ; Scoliosa,deviatiunea laterals a columnei vertebrale in forma de S, mai adesea-off spre drepta decat spre stanga. In timpul §colaritdtii se observdScoliosa mai adesea-or' decat Kifosa §i Lordosa.

La §ederea pe scaun nu se odihnesc tot' musculii §i parte din el seand in activitate, tinOnd trunchiul in positiune drepta ; la §ederea pre-lungitd ei ostenesc, partea superiord a corpului so incovOie inainte,§i umerul drept se ridicd in sus §i atunci partea superiord a columneivertebrale se intOrce in jurul axei of §i se inconvOie spre drepta. DaedacOstd inflectiune §i inclinatiune a vertebrelor se repeta necontenitdurezd multd vreme, daed constructiunea vitiosd a meselor §i ban-cilor causozd §edere vitiosa, copilul se deprinde cu diformatiunea co-lumnei vertebrale §i ea devine permanentd. In anul 1878, Dally (Lesdifformites scolaires) a descris mecanismul form Aril Scoliosei. Dupd Dailyintre positiunile §colare sunt mai ales dou'El car' produc consecintegrave: 1. Convexitatea inainte a pdrtil lombare a columnei ver-tebrale (les reins creux, ensellure des reins); 2. *ederea unifesieril stangacu torsiunea corpului de la drepta spre stanga. Comisiunea franceshde igiend §colard din anul 1882 a recomandat : ca §colarul sa §eddpe amandoue fesele, linia umerilor sh fie orizontald §i paraleld cu mar-ginea mesei, columna vertebrald sd nu fie excavate in regiunea lom-bard, §colarul sa nu razeme un singur cot pe masa, ci nici unul onamandoue, §i scrierea sd fie verticald, spre a se inlatura causa Sco-liosef. Scoliosa este nu numal o simply diformitate, ci o bOld grave,ea modified positiunea cOstelor §i prin urmare economia intregd a or-

unghin,

at

IGItNA $COLAIZA, 123

ganismului, ea stringe, mic§or6z a capacitatea toracelui, a plamanilor,respiratiunea devine incom pieta, circulatiunea sangelui impedicata.Este insa nedrept ca sa se atribue numai §colei originea strimbarilorcolumnei vertebrale; ele ail §i alts causa, ele apar §i la copii maimici decat de 7 ant Deja chirurgul engles Pott in anul 1779 a acusatscrofulosa §i tuberculosa ca causa multor diformatii ale columnei ver-tebrale, §i toti cari ail studiat acesta cestiune au vedut §i copii intrandin §c61a deja cu columna vertebrala diforma.

Dupd Eulenburg §i A. Netolitzky, din tote scoliosele aprOpe 30 0/0 seivesc inainte de anul al 7-lea al vietii, 56 0/0 intre 7 §i 10 ani, 10,7 0/0intre 10 §i 14 ani, 2,71'1/0 intre 15 §i 20 ani. Pe langa §ederea vitiosain §cola, intretinuta prin mobilierul feu construit §i prin disciplinaslabs, contribue la nascerea acestei diformitati slabiciunea inascuta acopiilor, cea dobandita prin alimentatiunea vitiOsa §i insuficienta, ra-chita §i alte bole ale oselor, §ederea incorecta afara din §c616, acasa,la clavir, la scris, purtarea intr'o singura parte, tot-deauna cu acee4mans, a ghiosdanului greil, a legaturii grele cu card §i caiete.

Diformitatile columnei vertebrale se preintimpina dar prin masuride igiena generals, prin intarirea corpului, prin constructiunea corectaa pupitrelor, prin a§ezarea §colarilor in pupitre corespundetOre custatura lor, prin §ederea corecta in §cola §i acasa, prin prevenirea obo-selii. La cetire sa §eda §colarii rezOmati cu partea lombara a columneivertebrale pe rezematore, pe spatar; la scriere sa puns amandoue bra-tele pe masa. Purtarea multor card intr'o singura parte, fard schim-barea bratului, a fost de mult recunoscuta ca vatematare, mai alespentru fete. Deja in anul 1865 s'a prescris in cantonul Waadt dinElvetia, ca in §cOld sa se afle dulapuri pentru pastrarea cartilor decari §colarii n'ail trebuinta acasa ; la Londra se afla in §cOla rafturiin cari copiii lass cartile lor. Yn Prusia o ordonanta din anul 1894 pre-scrie ca in §colele de fete sa se dispuna ca cartile lor sa pOth remanein class, ca din uncle card fetele sa alba cate done exemplare, unulin §cOla, altul acasa. La ancheta §colara din Prusia din anul 1896 1897,pentru determinarea greutatii gentei cu card a §colarilor, s'ail gasitcopii de 10-14 ani cari purtail ghiosdane cu card de 4-5 kilogramegreutate, §i in multe §cOle s'a Mout obligatorie purtarea cartilor pespinare intr'o ranita, ea lash' bratele §i manile libere i inlesnesce ti-nerea drepta a trunchiului (G. Dynast, Eine Lanze fur den alien Schul-ranzen, in <Zeitschr. f. Schulgesundheitspflege», 1893. A. Eulenburg,Zur Sehulfiberbiirdung, in cD. medic. Wochenschr.», Berlin 1895. L.Burgerstein u. A. Netolitzky, Randb. d. Sehulhyg., Jena 1902).

IT.

124 bR. I. MIX

Pentru Romania nu posedam o statistics a diformitatilor columneivertebrale, dar se pare ca ele nu sunt la not prea numerose la sco-lari, ca ele sunt rare la copii cari frecuentOza scOlele rurale, ca ele seobserve mai adesea-ori la poporatiunile industriale dec t la cele agricole.

Scrierea inclinata spre drOpta a fost acusatil ca contribue la strim-barea columnel vertebrale si la nascerea miopiei. Deja Fahrner, inge-niosul reformator al mobilierului scolar, a observat in anul 1865, capositiunea °Hod a liniei scripturil trage dupa sine inclinatiunea eapului,care altereza positiunea corpului intreg. In anul 1879 s'a organisat oancheta in Bavaria, pentru determinarea influentei patogene a scrieriioblice. In anul 1881, in raportul Comisiunil de 1giena scolard, numitade Ministerul frances al Instructiunii, Javal a expus faptul, ca scolarulcand scrie cu caracterele plecate spre stanga, tinend caietul drept inainteasa, se nasce scoliosa cu convexitate spre drepta; si cand scrie carac-terele plecate spre drepta, tinend caietul drept Tnaintea 'ha, se formezascoliosa cu convexitate spre stanga ; Javal a recomandat dar scriereadrepta, pe caiet asez at drept pe masa, tinendu-se capul drept. Javal recu-nOsce insa ca scrierea verticala cere mai mult timp decal cea inclinata,de aceea el recomanda cea din urma pentru adulti, ca sal pold scriemai iute (Javal, Le Inecanisine de l'ecriture, in «Revue scientif.», 1882).La aceeasi conclusiune ajunge K. H. Gross (Die reehtsschiefe Schreib-weise, Stuttgart 1881), Berlin und Remboldt (Untersuehungen fiber denEinfluss des Schreibens auf Auge und Korperhaltung, Stuttgart 1883),si P. Schubert (Ueber den heutigen Stand deb Sehiefsehriftfrage, in«Berliner klin. Wochenschrd>, 1884).

Ca in Franta s'a facut si in Germania, Austria, Elvetia, Danemarca,propaganda pentru scrierea verticala, care a gasit numerosi aperatoriintre pedagogi, dar si adversari, mai ales intre pe-dagogi, la cari, dupa cati-va ani de experienta, a scadut entusiasmulcu care imbratisasera acOsta inovatiune. Resumatul succeselor dobanditepand la finele secolului XIX cu scrierea verticala datele statisticedestinate a ilustra aceste succese nu probeza avantagiile acestei scrieri.Mai ales din publicatiunea importanta a lui Th. Gelpke din Carlsruhe,Ueber den Einfluss der Steilsehrift auf die Augen und die Sehreib-haltung, cZeitschr. f. Schulhygiene», XII, Hamburg 1899, $i cea a luiLangsdorf din aceeasi revista din anul 1900, resulta ca in multe locuriincercarile a introduce scrierea verticala sunt far parasite, din causalca ea n'a adus folosele asteptate, i ca cu disciplind se pot inlatura,pang la un grad Ore-care, neajunsurile scrierii inclinate. colarii maimid sa nu se ocupe cu exercitiile de scris mai mult decat cate o juma-

oeulisstt, igieni9li,

1i

IGIENA $COLARA., 125

tate ors, dui dupd acest timp obosesc §i nu mai §ed drept; asemeneasd se restringd scrierea de pedepsd. Cultura nostra cere §i scriereainclinatd, fiind-ca, and cine-va scrie iute, este mai comod sa scrie oblic.

Sunt mai bine do 200 de ani, de cand in occidentul Europei s'a pa-rdsit scrierea verticald *i se scrie oblic. La not alfabetul cirilic a fostlep'edat in favOrea celui latin in anul 1859 §i 1860; in Muntenia loanGhica a Mout obligatorio scrierea cu litere latine in corespondenteleoficiale, in Moldova V. A. Urechid a inceput sd o introducd in ci515.

Scrierea verticald a fost la not prescrisd in clasa III §i IV a §cOlelorprimare in anul 1895; programul §colelor primare urbane i rurale deambe sexe din anul 1895 dice la caligrafie: scrierea cursive va fiverticald. Resultatele acestei reforme sunt la not dubiose, ca gi in altdparte.

Bolele circula(iunii si ale composifiunii sangelui.

$ederea vitiosd a §colarilor, provocata prin mobilierul defectuos§i prin disciplina slabd, aplecarea capului inainte, produce la unii§colari congestiuni la cap, stagnarea sangelui in creeri, durere de cap,curgere de singe din nas. Durerea de cap se mai nasce din muncaintelectuald nemdsuratd, acesta a constatat-o deja R. Virchow in anul1869 ; in colele din Bucuresci, I. Felix in rapOrtele generale din anii1868-1875. Compositiunea sangelui sufere din oxigenarea lui slabd larespirarea superficiald, din otravirea lui in localele de §cold neaerate,in atmosfera claselor in cari, prin aglomerare, prin vestminte Si incal-tanainte ude, prin praful nascut din noroiul adus cu incaltdmintele, prinfumul de la soba red construita, raj intretinutd, crepatd, prin oprireaintrarii in clash' a radelor directe ale sOrelui in cantitate suficientd, aeruls'a stricat inteun grad mai simtitor ; copiii devin anemici, palidi, perdpofta de mancare; mai ales fetele earl petrec mult timp inteo asemeneaatmosferd insalubrd ostenesc lesne, simt palpitatiunile cordului dupdplating muncd corporald. Aceste role se pot inlatura numai prin obser-varea regulelor generale de igiend in §cOld acasa, prin impArtireapotrivitA a lectiunilor §i a recreatiunilor, prin §ederea corecta la dile-ritele lucrari. in general copiii bine hrdniti suporta mai lesne §edereain aerul stricat al claselor, dealt eel cari suferd de lipsd de alimente.

Bolele sislemuldi nervos.

Munca intelectuala, nepotrivita cu varsta copiilor, §i chiar la colarilmai marl lucrarea spirituald nemAsuratd, numai putin intreruptd prin

si

0.

126 DR. 1. FELIX

miscarea in aerul liber, prin o cupatiuni cari nu cer incordarea facul-tatilor mintale, produc diferite bole ale sistemului nerves. Am vorbitdeja la supramenagiul intelectual despre causele acestor bole, mai fre-cuente la scolari cu facultatile mintale mai slabe $i supusi la hranirearea, insuficienta. In tote timpurile s'a recunoscut vatemarea muncil in-telectuale excesiv e, in anticitate do filosoful Platen, de istoriografulPlutarch, de retorul si pedagogul Quintilian ; in secolul XVII de marelepedagog I. Amos Commenius; efectele ei patologico au fost descrisein secolul XIX "i'lltr'un mod mai general de C. I. Lorinser, 1836, doelvetianul H. Guillaume, 1865, de H. Virchow, 1869, de francesul G. I.Lagneau, 1885, de danesul Axel Hartel, 1888, In mod mai precis, maiamanuntit, de italianul A. Mosso, 1885, de suedesul Axel Key, 1889, do

clinicianii nervopatologistil modorni L. v. Striimpell, 1892,E. Kraepelin 1896-- 1902, A. Binet si V. Henry, 1898, si de mai multialtii. descris ea bele ale sistemului nerves originare din scOla:nervositatea, durerea de cap, terOrea nocturna, chorea, isteria, neuras-tenia, dar. nu toti scolaril bolnavi de aceste bOle imbolnavit inscOla, ea are partea el la nascerea lor, dar ele ieau originea si din pre-dispositiunea mostenita, din educatiunea gresita primita in casa pa-rintesca, din lipsa do somn, din invetatura excesiva, din participareacopiilor la sindrofii si la alto placeri premature, din cetirea do carpcari aprind fantasia, din excitatiuni sexuale, din fum area de tutun. Pre-venirea for consta dar in inlaturarea acestor cause. Literatura medicaidremand, dell duprinde mai multe lucrari de valore asupra Meier sis-temului nervos, nu tontine insa nici o publicatiune speciald asuprabOlelor nervose originare din scola.

Durerea de cap fi nervositatea mare se observa la scolaril de aman-done sexele, dar mai adesea-orf la fete, ca simptom al anemiei, alneurasteniei, ca consecinta a nutritiunil rele, a constipatiunii, a lipseide repaus, de somn, de lumina, a ostenelii ochilor, a respirarii intr'oatmosferd stricata, a sederii incorecte, a vecinatatii sobei, a calduriimarl in class, a stringerii gatului prin guler ingust, in fine durerea decap apare Si la co pii la cari respiratiunea nasals este impedicata prin1361e ale nasului (Axel Hartel, Ermildungskopfschmerz, in cZeitschr.f. Schulhygiene,» Hamburg 1888. Axel Key, Schulhygien. Untersuchun-gen, aus dem Schwedischen fibers., Hamburg 1889. Ufer, Nervositaetand Madchenerziehung, Wiesbaden 1890. A. Mosso, Die Ermildung,aus dem Ital. fibers. v. I. Glinzer, Leipzig 1892).

Terorile nocturne ale copiilor au fost descrise deja de Cerise in anul1842 (Des fonctions et des maladies nerveuses, Paris), dar ca bola sco-

s'afi

si

iafENA $COLARI, If. 127

lard mai intaiii de A. Mosso in anul 1885. Copiii de 5-8 ani, ate °datacopiii mai maricei, se de*tepta nOptea din somn, obsediati de terOre

chimericg, cu tipete patrunclotOre, tremurand de fricg, ei sar din pat*i fug inteun colt al easel, on se ascund sub plapoma. Aceste accesedureza dupa Mosso 5-30 minute *i apoi copilul adorme din noil. Cateodata aceste accese de terore *i de anxietate nocturna coincid cu emi-siunea involuntary de uring. Aceste acceso provin adesea-ori de lasupraexcitatiunea sistemului nervos, provocata de povestiri despreiadul cu torturile lui fara sfar*it, despre draci Si despre diferite su-perstitiuni earl excita fantasia *i intuneca judecata copilului, de laamestecarea de lucruri supranaturale in invOtatura copiilor. Multe me-ningite, epilepsii, dement° premature, idiotii tardive ieail originea dinasemenea supraexcitatii nervose. Terorile nocturne se pot nasce *i dinemotiunile ce sufere un copil intrat de curand in *cold, condusa deTin invetator brutal, lipsit de iubirea copiilor, de experienta pedago-gicg, din fried de pedepsa care stapanesce pe un copil Inca nedeprinscu *cola, fata cu aplicarea pedepselor la convolari *i cu amenintarileinvetAtorului (A. Mosso, Sulla paura, Torino 1885. A. Collineau, L'hy-gi6ne a l' ecole, Paris 1889. L. v. Striimpell, Paedagogische Pathologic,3 Aufl., Leipzig 1892).

Chorea, Chorea minor, consta intr'o turburare a mi*carilor volun-tare, fara febre, fara perderea cunoscintei, cu producere de mirariinvoluntary, necoordonate. Daca bOla dureza mai mult timp, apar tur-burari ale sensibilitatii, ale vorbirii, slabirea memoriei, *colarii nuscriu curat. Tendinta copiilor la imitatiune 'Ate provoca in class midepidemil de chorea. Chorea provine din turburarile nutritive ale sub-stantei nervose a creerilor la copiii rein hraniti, anemici, nervo*I, lacopiii earl se masturbeza, earl au mo*tenit predispositiune la acestabola de la parinti alcoolici ; supramenagiul intelectual in *co-la acasg,invopturile accesorii de piano *i de alto obiecte, lipsa de somn, ceti-rea de carti cari produc emotiuni sufietesci, contribue la ivirea choreei.Cate odata Chorea este causata din Impedicarea respiratiunil nasalei dispare dupd inlaturarea causei *i in alte casuri ; in deob*te Chorea

se vindeca lesne prin masuri igienice. Chorea este cunoscuta do mull,rnentionata in cartea fOrte veche a Hindului Susruta, in scrierile me-dicilor greci romani, aparuta in Germania in secolul XIV *i XV,descrisa in secolul XVIII in mod clasic de Sydenham, constatatapentru prima Ord ca bOla *colara de englesul Bedingfield in anul 1816(Iacobi, L. v. Striimpell).

Isteria este o neurosa centrals, o bola functionala a substantei co-

si

si

si

*

128 1311. I. VELIIC

nu§ii a loburilor mars ale creerilor, observata in timpurile cele maivechi de medicii eleni, romani, arabi, cari insa au conside-rat-o ca bola organolor sexuale ale femeii, pans in secolul XVII,cand Piso §i Willis ail recunoscut originea cerebrald a isteriei. Syden-ham (1736) a fost eel dintaiil care a aratat ca §i barbatii pot suferide isterie. Ca bola scolara, isteria a fost vecluta pentru prima Ora deAlbers in Hannover si descrisa in cHufelands Journah in anul 1813.Isteria provOca mi§cari ritmice, involuntare, ale unor grupe de muscull,earl' miFari inceteza in timpul somnului, spasmuri ale laringelui §idiafragmei, cu plans, cu tipete, ris, ragaela, tuse, acusare de dureri,accese cataleptice, paralisii. Dupd vindecare, roman adese-ori semneleneurasteniei. Causele isteriei sunt acelea§i ca ale nervositatii in ge-neral §i ale Choreei ; slabiciunea fisica inlesnesce ivirea ei (Loos, Hys-teric der Kinder, 1894. Berdach, Hysteric bei Schullcindern, Wienermedic. Wochenschr., 1899. A. Baur, Das kranke Sehulkind, Stutt-gart 1902).

Neurastenia. Neurastenia nu figureza in tratatele mai vechi de pa-tologie, de acs nu results insa Ca ea n'a existat in timpurile trecute ;ea a fost pentru prima Ora bine descrisa, bine delimitate de Beardin anul 1880; d'atunci Neurastenia, slabiciunea nervilor este la moda,diagnosa el este comoda §i se desemneza cu acest nume afectiuni va-riate. Neurastenia consta in sleirea cronica a sistemului nervos, con-stituita dupe Moebius dintr'o intoxicatiune cronica prin producteledescompositiunii musculare', prin materiile ce se nasc in musculiiearl lucreza. Obosela fisica §i intelectuala produce o mic§orare pro-gresiva a capacitatii de a lucre, care impinge la repausare. Sleireanervosa se manifests prin neplacere crescendi de lucru, prin ostenelacrescendi, neproportionata cu lucrarea savar§ita, prin somn intrerupt,iritabilitate morale, dispositiune rea, simtire de a fi bolnav, ipochondriecu simtiri neplacute la cap §i in alto parti ale corpului, mai incoloprin lipsa do poftd de mancare, scaderea greutatii corpului, turburariale digestiunii §i ale ematosei. Neurastenia 'Ate fi nascuta prin ere-ditate, forma mai grave, sail dobandita prin supramenagiul intelectual,moral on fisic. La copii adesea-ori educatiunea defectuosd prepareterenul Neurasteniei viitore ; factoril principall cari predispun la acestanevrosa sunt: supramenagiul §colar, munca intelectuala prelungita, careproduce depresiune in functiunile organice Si modificari in fenome-nele psichice, fapt constant §i neinlaturabil la copii al caror sistemnervos este slabit prin motenire. Ca bola scolara, Neurastenia a fostdescrisd de curand de E. Kraepelin (Die Diagnose do. Neurastlienie,

indi,

IGIENA SCOT./MX, II. 129

in «Milnchner Medic. Wochenschr», 1902), de Iadwiga Szejko (Influencede l'Oducation sur le d6veloppement de la Neurastlanie, Lyon 1902)i de altii.

Bole le organelor vorbirii.

Miele organelor vorbirii nu se nasc in §cOld, copiii intrd cu ele in*cold §i ele crest in timpul $colaritatii, data nu se ieail masuri pentruindreptarea lor ; cele mai dese dintre ele sunt gangavirea §i vorbireapeltic, din causa inervatiunii anormale a musculilor cari conlucrezdla respiratia, la fonatia, la articulatia vorbelor. Inervatiunea neregu-latd provOcd mi§cari involuntare, cari insotesc incercarile copiilor dea pronunta vorbele curat. tmpedicarea respiratiunii nasale inlesnesceformarea de anomalii ale vorbirii, nu le produce insd singurd, fdraconlucrarea altor factori, a defectelor organice on a functiunil anor-male a centrelor sistemului nervos, inascute on provenite din boleinfectiose on din lesiuni traumatice ale capului. Indreptarea timpuriea acestor bOle apartine familiei; dach ea a fost negligiatd de mums,ea intra in competinta institutorului impreund cu medicul; copiii cartsuferd de Melo vorbirii trebue sa facd exercitii de gimnastica fo-neticd, sa se deprindd cu respiratia regulatd, sa invete a pronuntacorect, §i tot de-odata va fi adesea-ori necesar un tratament psichic.In Germania Wail organisat in anul 1886 cursuri speciale, in cari in-stitutorii invata tratarea pedagogics a copiilor isbiti de anomalii alevorbirii, in Austria s'ail format cursuri, in earl' copiii gangavi suntsupu§i la un tratament pedagogic in grupe mici do cate 8 §colari. Separe ea la not Miele orgauelor vorbirii nu ar fi atat de frecuenteca in alte teri. In anul 1889 s'ail aflat in $cOlele primare din Berlin1.550, in cele din Breslau 2.400 copil cu defecte ale vorbirii; in anul1898, la Copenhaga s'ail numerat 749 asemenea copii, 2,20/0. La notG. Marinescu a intreprins cu Ore-care succes cautarea bOlelor orga-nelor vorbirii prin gimnasticd foneticd.

(H. Gutzmann, Die Verhalung and Belceimpfung des Stotterns inder Schule, Leipzig 1889. Bresgen, Lieber die Bedeutung behinderterNasenathmung bei Schulkindern, in «Zeitschr. f. Schulgesundheits-pflege., Hambug 1889. Bergeron et d'Heilly, Hygiene infantile, Paris1897. Westergard, Haufigkeit der Sprachgebrechen bei Schulkindern,in «Medic. pedagog. Monatschr.», 1898. L. Burgerstein u. A. Netolitzky,Handb. der Schulhygiene, Jena l202.)

e

I80 tR. I. FELIX

Bole le urechilor i ale nasului.

Bolele urechilor si ale nasului nu so nasc in scold ori din scold,Mel° audului impedica insa pe scolarii cart sufera de ele, ca sa in-vete de o potriva cu cel sanatosi; insuccesul la invetaturd al scolari-lor, causat de fanctionarea vitiosa a organului audirii, pike sa fieluat drept lenevie, lipsa de atentiune, drept distractiune on slabiciunea facultatilor intelectuale, de aceea este necesar ca invetatorul sa cu-nosed' existenta acestui defect, pe care adesea-ori parintil it ignorezaori negligeza. Cel dintaill care a semnalat frecuenta bOlelor de urechila scolari, si care a aratat necesitatea examenelor periodice ale urechi-lor scolarilor, a fost W. v. Reichard din Riga in anul 1878, el a con-statat la 22°/0 din scolari faeultatile audului mai slabe; Well la Stutt-gard in anul 1881 la 10 300/0; Moure la Bordeaux, 1884, la 170/0, Genela Paris in anul 1883 la 22--250/0, Bezold la Munchen in anul 1885 la250/ Barr la Glasgow la 27°/0, Lupin la St. Petersburg in anul 1889la 14 ° /°, Eug. Felix la Bucuresci in anul 1903 la 31,5°A. Ca cause ale sla-biril audului la seolari au fost semnalate : start patologice ale cana-lului auditor extern, provocate de necuratenie, de eczeme ; inflama-tiuni ale membranei mucOse a nasului si vegetatiuni adenoide innas si in faringe ; diferite b6le infectiOse, pojar, scarlatina, difterie,lesiuni mecanice. La unit scolari odorea fetida a puroiului descompus,care se scurge din urechia bulnava, supers pe vecinil acestor bolnavi.La multe b6le ale nasului, respiratiunea nasals este iinpedicata si sco-larii tin gura deschisa. La catarul cronic al nasului, mucii intra lesneprin trompeta in urechia medie, mai ales in urma suflaril forte a na-sului, catarul se propagd in urechia medie si slabesce audul. Vege-tatiunile adenoide in cavul retro-nasal, naso-faringian, fac respiratiunea

produc otita medie supurata si congestii cerebrale, shibesc f a-cultatile mintale, modifiea vorbirea, timbrul vocil. Aceste vegetatiuniau fost descrise pentru prima Ora de H. W. Mayer din Copenhaga,care le-a constatat la 10/0 din scolari in anul 1868. In anul 1885, oto-logul danes Lange, cu cats -va ani mai tardiil A. Hartmann din Berlin,a atras atentiunea igienistilor si pedagogilor asupra vegetatiuniloradenoide in nas si in faringele nasal. La not in anul 1902, Chr. Oreseusi A. Costiniu, in anul 1903 Eug. Felix, ail atras atentiunea medicilorsi pedagogilor romans asupra importantei acestor vegetatiuni. Cu WO.frecuenta bOlelor de urechi, se fac numai de putini ani in unele oraseale occidentului Europei si ale Statelor-Unite ale Americel de Nord

.

dificila,

IGIENA ySCOLARA, II. 131

examindri periodice ale urechilor scolarilor. in Bucuresci s'ati fdcutasemenea cercetari in sceilele primare de Eugenia Felix in anu119021903, el a gdsit la 31,5'70 din scolari afectiuni do diferite grade aleaudului, la 32% vegetatiuni adenoide, din acesti din urma 35°/0 cuaucjul slab ; la toti scolarii cu defecte ale aucjului ele sunt la 36°/0

provocate de vegetatiuni adenoide (Gelle, Conditions de l'auditiondans l' ecole, in «Annales d'hyg. pubb Paris 1883. Bez old, Ergebnisseder Schuluntersuchungen fiber das kindliche Borvermogen, in «Aerztl.Intelligenzblatt >, Miinchen 1885. Keller, Der Gelairsinn and seine Be-ziehungen zur Schule, in «Zeitschr. f. Schulgesundheitspflege> , Ham-burg 1888. Bresgen, Ueber die Bedeutung behinderter Nasenathmungbei Schulkindern, in «Zeitschr. f. Schulges.), Hamburg 1889. G. Gran-denigo, Die Hypertrophie der Rachentonsillen, Jena 1901. L. Burger-stein u. A. Netolitzky, Ilandb. der Schulhyg., Jena 1902. Chr. Orescu,Vegetatiunile adenoide, Comunicare f a cute la Congresul roman desciinte la Iasi, 1902. A. Costiniu, Vegetatiunile adenoide, 1902. Eug.Felix, Imp9rtanta examen,ului: aparatulul; auditiv la copiii din cci-

tele primare, Bucuresci 1903).

Miele infecliose.

Copiii sunt in deobste mai primitori pentru bole infectiOse deckadultii, scOla devine dar lesne un focar pentru nascerea si propagareade epidemil, si din acesta cause este necesara conlucrarea invotato-rului la prevenirea si limitarea epidemiilor. Desi nu putem cere mem-brilor corpului didactic cunoscinta exacta a bOlelor, ei sunt preggtitide ajuns, pentru ca sa pcita indeplini rolul ce le incumba in acestaprivinta, prin invetatura ce as primit in scOlele secundare on nor-male si prin numerose scrieri poporane. Prevenirea bolelor infectiOseeste in tote statele civilisate prescrisa prin legi, cari se baseza peprincipil identice: inocularea preventive (vaccinatiunea si revaccinatiu-nea), declaratiunea obligatorie a Mel, isolarea bolnavului si a locuin-tei infectate, cautarea medicaid a bolnavului, desinfectarea persOnelor,caselor si a tuturor obiectelor contaminate. cola are misiunea indoita,a participa la executarea acestor masuri in cat ele privesc sccila siscolaril si a-i povetul asupra modului propagarii bolelor infectiose siasupra preintimpinarii tor. La not ca si in alte teri, se vaccineza sise revaccineza scolarii, se congediOza din sc6la nu numai copiii bolnavion afectati de simptome earl pot constitul prodromele unei 1361e acute, cisi toti copiii din casele infectate de bole infectiOse acute, se interence sco-

132 DR. I. FELIX

larilor sanatosi comunicarea cu eel bolnavi si cu personele sanatose dincasele contaminate, participarea la pomeni in casa unui mort de MAinfectiOsa, se include chiar scola vremelnicesce in anumite casuri si sereprimesc in scold numai dupA un timp determinat copiii earl' ail zacutde bole contagibse. De exclus la not din scold copiiibolnavi de Me molipsitOre. Instructiunile pentru scOlele tinutale dinMoldova din anul 1832 prescriil ca sa nu se admita in ,scold copilcu bole lipiciOse. Curand dupe promulgarea Regulamentelor organices'a introdus in amandoue Principatele vaccinatiunea regulata in scold.Ordinul Eforiei scOlelor din Muntenia din anul 1845, ca la intrarea co-piilor in scOla sa li se cOra certificat de vaccinare, n'a putut sa sepazesca, pentru ca scOlele sa nu remaie gole, acest certificat s'a cerutinsa la intrarea in internate de la anul 1864, la intrarea in gimnasii silicee de la anul 1866, la intrarea in scOlele primare urbane de la anul 1889,la intrarea in scOlele rurale de la anul 1893. Asemenea s'a introdus tim-

revaccinatiunea in scOlele publice si private, in Bucuresci ea afost executata regulat de la a. 1865-1866, treptat respandita in tadtOra, in anul 1893 facuta obligatorie prin legea sanitara. Masurile contrabOlelor infectiose acute earl se ivesc la copii, mai ales congediarea dinscold a copiilor chiar sanatosi din casele in earl s'a ivit o asemeneabola, s'ail luat in Bucuresci de la anul 1883 si au fost prescrise inanul 1891 de regulamentul pentru prevenirea bolelor infectiOse, valabilpentru tote tOra. Pentru prevenirea in scold a Conjuetivitei granuldses'aii hotarit masurile necesare printr'un regulament special dinanul 1890.

Pentru prevenirea in scOla a Tubereulosei, sunt suliciente masurileaenerale de igiend scolara : aerarea regulata a claselor, maturareanumai dupd stropirea prealabila a pardoselei cu apa, sederea corectaa scolarilor, deprinderea for cu curatenia, cu respirarea adanca, scui-parea numai in scuipatori umplute cu apa, esirea in aerul liber intimpul recreatiunilor intro lectiuni, intarirea organismului prin exer-citiul corporal si prin hrana suficienta, la scolarii saraci prin cantinelescolare. In timpul vacantelor, un numer, relativ mic, de scolari maislabi se trimit in sanatoriile scolare si in coloniile de vacanta. Nu-mArul scolarilor tuberculosi este is not neinsemnat. In orasul Bucu-resci, medicul scOlelor N.Drugescu a gasit in anul 1900, din numerul totalde 14.562 scolari de ambe sexe examinati, 403 bolnavi, din cari 3 tu-berculosi, in anul 1901, din numerul de 27.972 scolari de ambe sexe cer-cetati, 1.175 bolnavi, din cari numai 4 tuberculosi (N. Georgescu, Ra-port general asupra serviefului sanitar at Capitalei pe anul 1900 si

timpuriil

puriii

s'ad

IGIENA COLARA, 133

1901). Nu arare-ori se gasesc insa bolnavi do Tuberculosa pulmonardinstitutorii de ambe sexe ; profesiunea lor, vorbirea indelungata cuvocea tare intr'o atmosfera." adesea-ori corupta, sederea timp de maimulte ore la masa do scris pentru corigiarea lucrarilor sense ale sco-larilor, lipsa de exercitiii corporal si prin urmare de respirare pro-fundd, II predispune la Tuberculosa pulmonard. invetatorii i institu-torii tuberculosi, cu Tuberculosa deschisa, trebue sa se congedieze,cari vorbind tusind, el infecteza atmosfera clasei cu picaturile fortefine de flegme cari es din organele for respiratore. Asemenea trebuesa se congedieze servitoril tuberculosi ai scOlelor.

Ca masura preventive contra bolelor infectiOse s'a propus desin-fectarea cartilor didactice ale scolarilor earl suet ori au fost bolnavi ;acOsta mdsurd este gra' do realisat prin alt mijloc, decat prin arde-rea acestor carte, necesitatea ei nu este 1.110 demonstrate, mai alesfiind-ca fiecare scolar are cartile sale proprii, de cari nu trebue sd seserve alt scolar. Mai necesara ar fi desfiintarea tablelor de pietrd, deardesie, pe cari copiii le sterg adesea-ori cu scuipat lingandu le, oricu un burete murdar pe care scuipa i interdicerea imprumutarii mu-tuale a creionelor si a tocurilor de condeiu, pe earl multi scolari leioati in gura, le rod.

(G. Bogdan, Scineitatea crescerea copiilor ?colari, Iasi 1895. I.Felix, _RapOrtele generale asupra Igienei publice, B ucuresci 1893-1899.Plique, La tuberculose des instituteurs, in «Presse med.», 1901 si Revued'Hygiene», XXII, Paris 1901. Instruction ministerielle concernant laprophylaxie de la tuberculose dans les e;coles en France, Paris 1902.)

La scolari se mai observd unele bole contagiose parasitare ale ca-pului, cari reclamd congediarea scolarilor pang la vindecare : Herpesfavus, causat prin ciupercuta Trichophyton tonsurans, care distrugeradacinile perului, ast-fel ca firele lui se rup de la raddcind, lasandpete denudate, inconjurate de besicute mititele ; Alopecia areata, Pe-lada francesilor, produce plesuvia, parasitul el Inca n'a fost isolat.Litre parasitii propagati prin scold trebue sa mentionam pciduchii ;un scolar neingrijit, murdar, II 'Dote comunica vecinilor ; un remediiisimplu contra for consta in ungerea p'erului cu petrol, luandu-se insaprecautiunile necesare (D. Grecescu, De l' Acherion Schoenleinii, Paris1868. J. Neumann, Lausesucht in Vollcsschulen, in Zeitschr. f. Schulhy-gieneo Hamburg 1896. A. Weichselbaum, Parasitologie, Jena 1898).

si

$i

II.

si

134 DR. I. FELIX

Bole le dinfilor.

Bole le dintilor nu sunt bole scolare, nascute in scola si din sc515;nu este probath afirmatiunea medicilor francesi Galippe si Lucas-Championniere si a englesilor Siterwod si Harlan, eh ar fi existandun raport intro supramenagiul scolar i intre bOlele dintilor, este insdadmisibila explicatiunea, ca insarcinarea scolarilor cu multe lucruri defacut acash nu le lash timpul necesar pentru curatirea gurei. Estefolositor ca scOla sa indrepteze lipsa de ingrijire in casa parintesca,ca scolarii sa fie povetuiti asupra necesitatii de a tine gura curata, dea spelh dimineta $i sera dintii cu peria, on in lipsa de perie cu carpasi cu shpun si gura, sa fie insciintati ca simpla clhtire a guril,fard actiunea mecanica, fara frecarea dintilor, nu este suticienta pentrudephrtarea resturilor de mancari remase in gurg, in interstitiile din-tilor, in gaunositatile for si aflate in fermentatiune. In unele orase me-dicii scelelor i chiar medicii-dentisti examineza periodic gura scolarilorsi ieail mhsuri terapeutice pentru indreptarea on dephrtarea dintilorbolnavi. In Bucuresci, in anul 1887, s'a numit un medic-dentist al scO-lelor primary, care insh a functionat numai un an.

Onicofagia.

Onicofagia, obiceiul copiilor de all rode unghiile, este nesanatosunit trebue sa se combats prin disciplina scolard. La Paris, Be-rillon a gasit 'bite° scold primary cu 265 scolari 65 onicofagi (M. Pottet,L'onycophagie, in «Journ. d'Hygiene >, Paris 1902).

Onania, Masturbatiunea.

Masturbatiunea, Onania, excitarea mecanica intentionata a orga-nelor genitale, se observa si la copii mai midi decat la eel aflati invarsth scolard, chiar la copii de 1-2 ant, cari provocati de mancarimeace simt la partite genitale, be freed in mod inconscient cu manile oncu extremitatile inferiere. Onania a fost descrisa ca bola scolard lafinele secolului XVIII si la inceputul secolului XIX de Tissot, pe lajumatatea acelui secol de R. Froriep. Acest vitiil se gasesce rar in scó-lele rurale, mai adesea-ori in cele urbane. Institutorul i institutorea,chnd vor banul ca un elev ori o elevh este dedat acestei patimi, tre-bue sa proceda cu multh prudenta, sa se convinga de acest fapt, ina-inte do a povetui intre patru ochi pe scolarul vinovat; sa vegheze

clati

titi ti

IGIENA $COLARA, 135

ca copiii sa §edd in positiune decentd, sa nu puna extremitatile infe-riOre una peste alta, sal nu facd mWdri ritmice suspecte, sa nu bagemanile in buzunar on sub ,sort, sa nu OA adesea-ors la privata §isa nu §edd multd vreme acolo. Invetatorul sa instruesca copiii, ca fie-care atingere a organelor genitale fard necesitate absolutd este \rate-matore sandtatii 5i constitue un pacat. Dar cOla singurd, fara conlu-crarea educatiunii in familie, nu este tot-deauna in stare sA previeacest vitiil §i sa indrepteze copiii cart ii sunt dedati (P. Ffirbringer,Onanie, Berlin 1888. A. Hager, Der Geschlechtstrieb, Stuttgart 1894.A. Netolitzky, Ilandb. der Schulhygiene, Jena 1902. I. Felix, Mediculpoporului, in cBibl. Soc. cSteuay> No. 5, Bucuresci 1903).

12. Inspectiunea medical, a scOleT. MediciT scolelor.

Pentru ca §cOla sa formeze nu numai intelectul moralul, ci peomul intreg, pedagogia are trebuintd de concursul igienei, al medicinel;invetatorul singur nu p6te aprecia diferitele anomalii fisice pe carsle an' la §colari, examinarea ochilor, a columnel vertebrele, a cordu-lui, pldmanilor, nasului, urechilor, dintilor, recun6scerea bOlelor siste-multii nervos, a turburgrilor psichice ale §colarilor, propunerea masu-rilor menite a indrepta neajunsurile fisice con statate, cer cunoscintespeciale §i experienta in exercitiul medicinei, de aceea trebue §i medi-cal sa se puie in serviciul c61ei, fArd ca sa slA besca activitatea pe-dagogicd §i autoritatea invetatorului, sa intervie cu tactul necesar,spre a nu lesd susceptibilitatea invetdtorului §i a parintilor §colari-lor. Aceste conditiuni, dupd aparentd lesne de indeplinit, cel putin inorate, intimpind la aplicarea for diferite obstacole mai ales finantiare,§i in unele state inaintate in cultura, serviciile medicale ale §c6lelormai sunt inapoiate. Facem de o cam data abstractiune de medicil in-ternatelor i vorbim numai de intervenirea mediculul pentru ape'rareai perfectionarea sandtdtil §colarilor din externate.Inceputul acestei masuri 1-a facut Suedia, instituind in anul 1832

o ancheta medicaid a c6lelor. In anul 1840 au fost la Stockholm me-dici speciall insarcinati cu visitarea §cOlelor secundare §i cu cdutarea§colarilor saraci, de la anul 1878 sunt in Suedia, la inceputul anului§colar, top: §colarii examinati de medici, cars raportoza asupra resul-tatului acestui examen. In anii 1881-1883, Axel Key in Suedia §i AxelHertel in Danemarca au examinat sandtatea a mil de §colari §i aurecomandat masurile preventive conforme cu resultatele acestor exa-mindri. In Austria §i Ungaria dep.' in anil 1850-1860, in unele state

II.

si

136 DR. I. FELIX

germane do la anul 1875, medicii de districte si de orase, in Frantadelegatil Consiliilor de igiena au Mout obicinuit ()data pe an o in-spectiune a scOlelor, care privia insa mai mult salubritatea localului

cate °data vaccinatiunile, in casurile de epidemil acesti me-did recomandad i ore -cars masuri profilactice.

In Romania medicii de judet si de oral Inca in timpurile regula-mentare ail visitat cate odata scOlele, spre a se incredinta de stareaigienica a localului si de resultatele vaccinatiunilor ; de la unirea ser-viciilor sanitare din amandoue Principatele, in anul 1862, aceste inspec-tiuni au fost prescrise in mod precis, cu ocasiunea noun organisaria acestor servicii, la care organisare autorul acestei scrieri a conlu-crat cu C. Davila. Instructiunile alcatuite in anul 1862 pentru mediciiprimari de judete, pentru medicii de plasa creati din nou, pentru me-dicii-sefi al oraselor Bucuresci i Iasi, pentru medicii de despartiridin Bucuresci, Iasi si Galati, il obligh ca sa visiteze periodic scOlelepublice si private, sa constate starea for igienica, sa cora locului com-petinte indreptarea vitiilor gasite, sa raporteze asupra neregularita-tilor constatate. De la anul 1868 s'a dat in Bucuresci acestor visite oimportanta mai mare, fiind-ca cu ocasiunea for medicii comunali ausi prescris medicamente gratuite scolarilor bolnavi. saraci. Obligatiuneamedicilor din serviciul judetelor si oraselor la visitarea scOlelor a fostcodificata in legea sanitary din anul 1874.

Efectul inspectiunilor scolare a remas multa vreme forte slab, lanot ca in alte teri, cu exceptiunea celor scandinave, fiind-ca nu s'aexaminat periodic fie-care scalar in parte. In anul 1867, Hermann Cohndin Breslau a dat alarma cu scrierea: Untersuehung der Augen von10.060 Schulkindern, nebst Vorsehleigen zur Verbesserung der denAugen nachtlieiligen Sehuleinriehtungen, Leipzig 1867, si cercurilecompetinte au inteles ca va fi util ca un medic oculist sa examinezecate °data ochii scolarilor. In anul .1869, Congresul german al medi-cilor naturalistilor a discutat cestiunea medicilor scolari, a lamuritbine rolul lor, dar nici o administratiune publica din Germania si Au-stria n'a luat Inca initiativa pentru introducerea medicilor de scolaspeciali; ea a fost luata in alta parte, la Bruxelles, undo in anul 1874ad fost insarcinati de o cam data medicii comunali, ca sä inspecteze scO-lele eel putin de 3 on pe hula, ocupandu-se nu numai cu localulmobilierul, ci cu copiii ; treptat s'a dat acestui serviciti o desvoltaremai mare, ast-fel ca in anul 1896 ail functionat in acel bras 52 me-dia al §c6lelor, dintre earl' §i specialists de bole de ochi, de urechi,de dintI, insarcinati cu alcdtuirea de buletine sanitare individuale pen-

si

si

si

sisi

IGIENA QCOLARA, II. 137

tru fie-care scolar i cu medicatia preventive; la trebuinta ei cautascolaril bolnavi si in locuinta lor. Exemplul dat de orasul Bruxellesa fost imitat de cate-va alte orase ale Belgiei. In Rusia numitde la anul 1871 numai medici pentru scOlele secundare, la Moscovade la anul 1888 si 2 medici femei pentru scolele secundare de fete sinumai de la anul 1895 si medici pentru cele 72 scold primare dinMoscova. La Paris s'ail infiintat in anul 1884 posturile unui medic-inspector si 126 medici ai scolelor, retribuiti peste tot cu 100.800 francipe an; fiecare din acesti medici are cate o scold primara cu 1.200-1.800 scolarl de visitat, pe cari-i cercet6za cel putin de 2 on pe lung,ii vaccineza i revaccinoza.

In anul 1887 s'a organisat la Lausanne un serviciu analog ca laBruxelles pentru examinarea metodica a scolarilor, in anii 1888-1900mai multe alte orase ale Elvetiei au introdus treptat servicii medicaleanaloge. La Luzerna regulamentul din anul 1902 pentru medicii sc6-lelor prescrie numirea de 2 asemenea medici cu cate 1.000 francipe an, iar la trebuinta se chema medici speciali platiti cu cate 1 francde copil si de visits; acesti medici ai scOlelor privegheza sanatateascolarilor, examineza toti copiii in cele dintai 8 silptamani ale anu-lui scolar, cerceteza starea simturilor. De 3 on pe an institutorul can-taresce copiii, masOrd statura lor, trece resultatul in buletin, iar me-dicul noteza dace un copil are trebuinta de privighere medicaid' ne-contenita, ceea ce se comunica parintilor acelul copil. Medicil mai exa-mineza localul, luminatul, aerarea, incalditul, sederea scolarilor, modulasezarii lor in pupitre ; in timpul de epidemil acesti medici visitezasccila adesea-ori. La inceputul anului ei aleg pe scolaril cu facultatilemintale mai slabe, cari apoi formeza o class speciala. In Norvegia ser-viciul medical al scOlelor este obligatoriti de la anul 1891 numai in orase,in Ungaria numai pentru scOlele secundare. La Edinburg s'ail numit, inanul 1892, 2 medici al scOlelor, din earl' o femee. La Lipsca functioneza,de la anul 1892, 15 medici de stole, platiti cu cate 500 marci pe an,din cari fie-care ingrijesce 3.000-4.000 copii si osebit 4 specialisti pen-tru Me de ochi, urechi, gat nas. Un serviciii medical al scOlelor,considerat ca exemplar, s'a infiintat la Wiesbaden in anul 1897,numit 6 medici, platiti cu cate 600 marci pe an, pentru ingrijirea acate 1.000-1.200 copil, acesti medici sunt indatorati, ca la cate 2 septa-mani sa face o visits scolara de 2 ore. In anul 1898, Ministerul In-structiunii Prusiei a recomandat tuturor primdriilor urbane numi-rea de medici de scOle, i multe orase conformat. La Berlinserviciul medical al scolelor este incredintat la 10 medici, din cari fie-

s'ail

platiti

sis'ail

s'aii.

138 DR. I. FELIX

care are 2 stole de ingrijit si primesce ate 1.000 marci pe an (la Ber-lin sunt stole cu cate 20 -24 clase). Multe orase mall ale Germaniei,ca Munchen, Stuttgart, Hamburg, Bremen n'ati medici de stole. De laanul 1897 s'a intro dus institutiunea medicilor do scold primary in maimulte orase ale Austriei, de la anul 1901 s'au organisat si la unelegimnasii din Austria examindri medicale periodice ale ochilor, urechilor,faringelui, dintilor scolarilor, esecutate de medici

Instructiunile medicilor scOlelor din Wiesbaden sunt astddi conside-rate ca cele mai perfecte si recomandate pentru a fi introduse si inalto orase, de aceea reproducem parte din ele : medicii scOlelor supra-vegheza sandtatea scolarilor, ieail parte la inspectiunile localului, alemobilierului, ale instalatiunilor scOlei; scolarii intratl din not] suntexaminati spre a so constata, dacd au trebuintd de o priveghere me-dicaid necontenitd, de scutirea invetdmintului unor materii, ca gim-nastica, cantul, sad de locuri speciale din causa vitiilor aucjului onale vederii. Fie-care scolar are un buletin medical, in care medicultrece resultatul examenului, necesitatea controlului medical continuo,constitutiunea , circumferinta toracica, starea peptului, pantecelui,ochilor, urechilor, gurii, nasului, vorbirii, vaccinatiei, observatil pentruparinti, iar institutorul clasei, care masOra si cantaresce pe scolaride 2 on pe an, notezd in buletin statura si greutatea. In timpul nor-mal medicul visitOza scOla la ate 2 sEiptdmani, in time de epidemiimai adesea-ori, asemenea cand este chemat do directorul scolei. Lavisita, medicul supune toti scolarii la visita extern/ in class, si pe eelcari au trebuinta de examinare special/ ii cercetoza in cancelariascOlei. La fie-care visits, medicul controlezd modul sederil scolarilor,ventilarea si incaldirea claselor. La mutarea unui copil in alt/ scold,se trimite buletinul medical directorului acelei stole. In casuri extra-ordinare medicul visitozd in locuinta pdrintilor unui copil care lipsescedin scold, spre a control/ causa lipsirii. La adundrile anuale ale in-stitutorilor, medicii scOlelor tin conferinte de igiend scolard, el fac Cateun raport anual, eel mai vechid dintre medicii scOlelor adund acesterapOrte, le resuma si le inaintezd primarului.

Serviciul medical al scOlelor se generalisezd si se completezd forteincet; in acele orase germane in cari el functionezd, el se ocupd numaide scOlele primare urbane ; in Austria de scOlele primare si de gra-dinile de copii urbane si de cate-va gimnasii; in Ungaria si in Rusia,afar/ de orasul Moscova, numai de scOlele secundare, la Paris de scó-lobe primare, cele secundare avend de multi ani medici pentru inter-natele lor, in unele orase din Elvetia de scOlele primare si secundare,

IGIENA $COLARA, II 139

in altele numal de scOlele primare. Scolarii scOlelor rurale nu bene-ficieza de acestd institutiune, cu singura exceptiune a micului ducatSachsen-Meiningen. Ca in alta parte lipsesc si la not mijlOcele, pentrua asigura scOlelor rurale, pe langd inspectiunile periodice rare si unserviciii medical permanent, de aceea este necesar ca acele inspectiuniperiodice sa se facd cu ingrijire, cu metodd, eel putin de 3 on pe an,ca ele sa aibai in vedere nu flume vieta scolara, si in interesul ge-neral al igienei, al conser va'rii si perfectiondrii sandtdtil, al tratamen-tului profilactic al copiilor mai slabi, trebue sa ne folosim de inlesni-rea ce ne presintd scold, ca acolo gasim la un loc adunatd o gene-ratiune intregd a unei localitdti. In unele casuri medicul afld din exa-minarea scolarilor, ca un sat intreg este bantuit de raie, lard ca exis-tenta acestei epidemif sa fi fost cunoscutd primdriei si adusd la cu.noscinta autoritatii competinte. La examinarea amdnuntitd a scolarilorse descoperd bole necunoscute pdrintilor, cars cer intervenirea medi-caid hernii, lesiuni ale cordului, vegetatiuni in nas ; la asezarea co-piilor in bancd, la alegerea locului ce trebue sit ocupe cei cu auclulslab, cu vederea scurti, se intalnesc interesele pedagogice cu cele me-dicale. Medicul, pe langd actiunea preventivd, trebue sd alba si mi-siune curative fatd cu scolaril saraci, cars trebue sa primescal medi-caments gratuite fare multd formalitate. In uncle casuri medicul, cuconcursul inveidtorului, trebue sa influenteze si conditiunile igieniceale copiilor afard din scold, sa le asigure hrana mai blind, fe-r6scd de ocupatiune excesivai in case si la camp. Am expus deja in«RapOrtele generale asupra serviciului sanitar al Regatului Roman»,pe anii 1892 1897, lipsa de ingrijire medicaid a scolarilor bolnavi dincomunele rurale, acelasi lucru a constatat si G. Bogdan in anul 1895,fdeend observatiunea cd. copilul Veranului nostru, atins de o bold cro-nic5, care insd nu-1 oblige a sta culcat, nu va fi nici odatd ingrijitsi cautat dupd cum trebue, pe tend in scold, sub privegherea Omeni-lor competinti, dinsul 'Ate fi supus unui tratament eficace si inteli-gent, care adesea-ors va aduce vindecare.

Monitorul medical, I, Bucuresci 1862. Axel Key, Schulhygien.Untersuchungen, Leipzig 1889. I. Felix, Raport. gener. asupra serv.sanit. al Regat. Rom., Bucuresci 1893-1899. Mangenot, L'examenindividuel et le bulletin sanitaire des ecoliers, in «Revue d'Hygieneh,Paris 1894. G. Bogdan, Seineitatea si crescerea copiilor feolari, Iasi1895. A. Schattenfroh, Zur Schulartztfrage, in «Monatschrift fiir Ge-sundheitspflege», XX, Wien 1902. L. Burgerstein u. A. Netolitzky,Handb. der Schulhygiene, Jena 1902.)

sd-I

140 FtI,IX

In Principatele Romane gasim prima numire formal a unui medic§colar in anul 1785, este insa aprope sigur ca si mai nainte, ca chiarin secolul XVII, n'a lipsit din §cOlele din Bucuresci si din Iasi ac-tiunea si influenta medicinei, cad' unii dintre profesorii §c6lelor dom-nesci au fost medial instruiti. Din scrierea colegului nostru C. Erbi-ceanu asupra Cronicarilor greci din epoca fanariota, putem sa extra-gem o lista bogata de medicil-profesori al §colei domnesci de la Sf.Sava din Bucuresci, care incepe cu Joan Comnen Irotheiu, protomedical lui Constantin Brancoveanu, 1680-1700, §i so terming cu doctorulConstantin Vardalah, directorul Academiei din Bucuresci, 1805-1815.In anul 1785, Domnul Munteniei Michail Sutu a numit pe Joan Manicatdoctor al §colei domnesci, §i in anul 1786 Domnul Nicolae Mavrogheninumesce asemenea pe doctoral Constantin doctor al §c6lelor. In anul1803, Domnul Moldovei Alexandru Moruzi hotari ca §colele sä fievisitate de media In anul 1814, Voda Caragea, organisiind din noil.§cOla Sf. Sava din Bucuresci, decide ca §cola sa alba 4 profesori §i1 medic platit din budgetul §colei; in anul 1816, Caragea fixeza retri-butiunea doctorului §cOlei Obedeanu din Craiova. In budgetul §co-lelor muntene pe anii 1824 §i 1825 figurOza 2 doctori ai §cOlelor, Ha-riton platit cu lei 2.000 §i Panaiotache cu lei 1.800 pe an. In anul 1832doctorii Cihac §i Cuciureanu din Iasi stint consultati de guvorn laalcatuirea regulamentului gimnasiului Vasilian ; Academia Michaileandin Iasi avea in anul 1835 doctor §i infirmerie cu infirmiera. La Bu-curesci, in anul 1833, doctorul Vasilopolu este numit doctor al inter-natului Sf. Sava. In budgetul §c6lelor muntenesci pe anul 1839 figu-reza intro cheltuelile scolei Iona§cu din Slatina lefa doctorului Lep,intre cheltuelele Colegiului Sf. Sava din Bucuresci lef a doctoruluiFormion; asemenea pe anii 1840-1842. In Moldova, in anul 1841, func-tiona ca medic al seminarului Socola doctoral Viola, in anal 1842 doe-torul C. Varnay. Regulamentul §cOlelor publice din Moldova din anul1851 prescrie : fie-care internat va ave infirmerie, un medic se va o-randul ca sa morga in tote Vele, la cesul hotarit, sa cerceteze desprestarea sanatatii la instituturile de interns si la §cola de fete ; la bolegrave medicul va fi chemat indata; la aceste infirmerie va fi un in-grijitor de bolnavi e<Manualul admin. al Princ. Moldovei», Iasi 1856.G. Missail, $colele si inve7citura la Romani inainte de Regulament,in cBulet. Instruct. publ.., I, Bucuresci 1865-1866. C. Erbiceanu, Cro-nicarir, greci din epoea fanariota, Bucuresci 1890. V. A. Urechia, 1st.col., 1892-1902. G. I. lonnescu -Gion, 1st. Bueureseilor, 1899. N. lorga,

DD. I.

f

IGIENA $COLARA, 141

1st. Literal. rom. in sec. X VIII, Bucuresci 1901. Anal. parlament. ale.Rom., Bucuresci 1899-1902).

Am aratat deja mai sus, ea in anul 1862 s'ail introdus in Romaniainspectiunile regulate, periodice ale tuturor colelor. Deja Ministrul In-structiunil publice C. A. Rosetti a inteles perfect menirea medicului§c61ei; intr'o circulard din anul 1866, adresata medicilor internatelor,Ministrul ii invita ca sa nu se ocupe numai de elevii bolnavi, ci sa.ingrijOsca §i de sanatatea elevilor earl' nu sunt bolnavi, spre a prevenl1361a, ss propue masurile igienice necesare in internat §i in externat.De la anul 1866, Consiliile de igiena au facut inspectiunile periodice ale§cOlelor urbane prin delegati din sinul lor. Legea sanitary din anul1874 insarcineza pe medicii din serviciul judetelor §i ora§elor cu inspec-tarea periodica a §c6lelor. In Bucuresci inspectiunile medicale ale c6-lelor au devenit mai metodice de la anul 1875, cand Consiliul de igiendal Capitalel a elaborat un program, menit a face acesta lucrare uni-forma, care program cuprindea Vote elementele corespunclelore cu ce-rintele Igienei §colare din acel timp, dar lipsia la aceste inspectiuniun medic familiarisat cu technica examenului ochilor. In anul 1881,medicul §ef al orawlui (I. Felix) a rugat pe colegul sea N. Manolescuca sa constate intinderea intre §colari a diferitelor vitiuri ale organelorvederil §i N. Manolescu a primit in mod gratuit acOsta insarcinare, a exa-minat in curs de 2 ani ochil a aprope 3.000 §colari §i a publicat resultatulacestor cercetari in cartea : Studii" asupra miopiei, Bucuresci 1883. Efec-tul practic a fost imbunatatirea unor conditiuni igienice ale §cOlelor,mai ales a mobilierului §i numirea in anul 1887 a unui medic oculistal cOlelor primare din Bucuresci, dar acesta functiune a fost iar des-fiintata prin budgetul ora§ului pe anul 1889-1890. Tocmai in anul1902-1903, in urma impulsiunii particulare date de N. Manolescu §iI. Felix, examinat din nal ochil §colarilor din §cOlele primaredin Bucuresci de N. Staicovici i N. Costin ; in acela§i timp s'a cercetatde Fug. Felix aparatul auditiv al §colarilor din §colele primare dinBucuresci.

Constatarea starii igienice a localului §i a tuturor instalatiunilor§calei nu incumba numai medicilor. Regulamentul Ministerului In-structiunil pentru serviciul de inspectiune al §colelor din anul 1885prescrie ca in privinta materials, inspectorii Si revisorii §colari as saobserve starea igienica a localului §i a mobilierului §colei, reparatiunilenecesare, curatenia, tot ce privesce salubritatea §colei, in internatenutrimentul, imbracamintea §i tad intretinerea internilor. Regulamentulpentru §colele private din anul 1896 prescrie ca inspectiunea §c6lelor

142 DR. I. PtLIX

private de on -ce natura se va face prin inspectoril invetamintuluisecundar si primar, prin revisorii scolari, prin delegati speciali numitide Ministerul Instructiunii, din punctul de vedere medical de mediciicomunali, judeteni si de alti medici delegati sail de Ministerul Instruc-tiunii, sail de Directorul general al serviciului sanitar. Intro allele seva constata prin inspectiune, dacd nu se compromite sdnatatea elevilor;resultatul fie-cdrei inspectiuni, fie scolard, fie medicaid, se va consemnainteun proces-verbal.

In ceea ce privesce inspectiunile medicate ale scolelor nOstre intimpul de laid, am ardtat mai sus ea ele mai lash' mult de dorit, eaele au trebuinta ca sa fie reformate, mai ales in comunele rurale, undochiar cu mijlOcele actuale s'ar pute face mai mutt decat ceea co soface astadi. Dar si in orasele nestre, serviciul medical al scolelor estefOrte imperfect si so impune ca cel putin in orasele mai marl sa soinsareineze medici speciali cu serviciul medical al scOlelor. In orasulBucuresci au functionat, de la anul 1896 pang la anul 1900, 2 mediciinsdrcinati cu acest servicill, de la anul 1901 functionezd in Bucuresciun singur medic al scOlelor, care luerezd conform cu instructiunilespeciale din anul 1895, cari sunt pasibile de modernisare, in sensulcolor pentru orasul Wiesbaden reproduse mai sus. Dar un singurmedic nu pote examina. In mod metodic, amanuntit, si de mai multeon pe an, 14.000-15.000 scolari. *colelor private se pOte impune casa aiba midicil for in parte, ast-fel ca medicii primari on alti delegatiai administratiunii centrale sa fie insareinati numal cu controlul ser-viciului medical al scOlelor private.

13. invetatura Igienei in sc1:516.

Pentru ca scola fach pe omul capabil la munch', la lupta pentruasigura un traiil cinstit si fericit, ea trebue sa-1 invete cum are

sa-si conserve si sa-si perfectioneze sdnatatea, sa o apere in contranumeroselor pericole ce o ameninta. Prevenirea bolelor privesce ata.tpe individ, precum si pe stat, dar atat profilaxia individuald precumsi conlucrarea fie-carui cetacean la mdsurile colective, luate pentru ape-rarea, conservarea si imbunatatirea sandtatii, sunt subordonate cu-noseintel utilitatii masurilor recomandate si prescrise in acest scop.Tot poporul trebue sa posedd dar eel putin notiuni elementare despretrebuintele fisice ale organismului omenesc si animal si despre bOleleisvorite din neindeplinirea acestor trebuinte. Numai scola va desrd-ddcina superstitiunea care mai domnesce in casa teranului, care in-

saa-si

/GIENA $dol.ARA, It. 143

fluentOza crescerea fisich a pruncilor i causezd marea for mortalitate,numal §c6la va invinge apatia tdranului Ltd cu masurile prescrisepentru limitarea §i starpirea epidemiilor §i epizootiilor, numai inve-tatura de igiend va convinge pe terance, ca copilul el ca §i vita eltrebue sa fie crescut §i ingrijit in alt mod deck cum se cresce §i seingrijesce astadi. In clasele primare, afara de lectiunile de Igiend, in-vetatorul propaga cunoscintele de Igiend prin exemplul sou, princultivarea igienei *colare, a igienei personale proprii, prin influentareaparintilor, prin povetuirea tineretului asupra diferitelor cestiuni deIgiena, pentru cari se presinta ocasiune la cetire, la invetatura ele-mentelor de istorie naturald, de fisica, prin explicarea folosului ma-surilor de curatenie, cu cari mai ales invetatOrea deprinde copiii, sta-mind ca sa nu vie la §cold decat spdlati, peptanati, cu manile curate,cu vestmintele §i incaltd.mintele curdtate, cu batista in buzunar, casa nu scuipe pe jos ci in scuipatOre. In §cOlele secundare se predd uncurs sistematic de Igiend.

Este necesar ca viitorul invetator i institutor sä studieze Igienasistematic in §cOla normald, dar acOsta necesitate a fost recunoscutatarcjiti, cu exceptiunea unor casuri isolate efemere, relatate in scrierilegermane de pedagogie. Regulamentul csfilei din Eichstaedt (Eich-staedtische Schulordnung) din anul 1785, programul colei norm ale deinstitutors din Hildburghausen din anul 1795, programul §c61ei primaresuperiOre (Bilrgerschule) din Lipsca din anul 1803, enumera §i Igienaintro obiectele de invetat (Kotelmanns Zeitsclir. f. Schulgesundheits-pflege, Hamburg 1897. L. Burgerstein u. A. Netolitzky, Handb. d.Schulhyg. Jena 1902). Aceste programe avut vieta lungs, peda-gogil de la finele secolului XVIII Inca nu erail copti pentru direc-tiunea practica ce s'a dat §cOlei cu 60-75 ani mai tarditi, cand s'ainceput in mod forte imperfect cu invetamintul asupra conservdrilsdnatatil. In anul 1872, cand s'a introdus invetamintul Igienei in c(5-

lele normale din Prusia, el s'a limitat in cunoscinta corpului omenescprin desemne in povete asupra curateniei §i asupra primului ajutorin casul de accidente cari pericliteza vieta omului. In seminare inve-tatura Igienei a fost introdusa in Wurttemberg in anul 1889, in Austriain anul 1891.

La nos, de mult, legile instructiunil §i programele *colare au prescrisinvetatura Igienei. La seminariul Socola s'au dat in anul 1842 lectiunide ginstructil sanitare», in anul 1843 de medicina populard. Legea in-structiunil din anul 1864 mantine in seminare cursul de medicind po-pulard, care in fapt a devenit tot do °data i curs de Igiend, §i in

§i

nail

1i

144 f. VELAR

programul analitic al seminarelor din anul 1902 figureza medicina po-pulara §i Igiena. In §c6lele primare, invetamintul Igienei a devenitobligatoriii. in Romania in anul 1864-1865, in Prusia in anul 1872, inBelgia in Bavaria in anul 1880. Astadi el este introdus in §cOleleprimare ale mai tuturor statelor civilisate. In §c61e1e secundare s'aintrodus invetsatura Igienei in Prusia in anul 1872, in Romania inanul 1874, in Ungaria in anul 1876, in Franta in anul 1880 1881,Ins limitat numai la 12 lectiuni, in Belgia in 1881, in Norvegia in1896, in Austria in 1901. In §c6lele normale primare se precla cursulde Igiend in Prusia de la anul 1872, in Romania de la anul 1876, inFranta de la anul 1881, in Bavaria §i in unele cant6ne ale Elvetieide la anul 1898, in Austria de la anul 1901. In Romania se mai preclaIgiena in §cOla normala superiOra de fete de la anul 1898.

Din invetamintul general al Igienei face parte §i invetdmintul an-tialcoolic; el nu este de data cu totul not* in literatura poporandromans el exists chiar de la inceputul secolului XIX. De multi anise respandesc prin cartea de cetire a *cOlei primare povete asupraurmarilor abusului beuturilor spirtose, atat la not precum §i in Tran-silvania, Austria, Germania. Aprope de finale secolului XIX s'a simtitnecesitatea unei propagande mai active prin §c6le contra alcoolismului,in Transilvania deja in anii 1854-1860, in Belgia do la anul 1887, inFranta de la 1895, in Romania de la 1897; astdcji participa la acestilmicare §c6lele primare §i secundare din mai tots Europa. La not dola anul 1897 §i 1898, dupe indemnul Ministerului Cultelor §i al Instruc-tiunii, invetatorii §i institutorii au purtat propaganda antialcoolica §iafard din *c615, in conferinte populare, §i inaltul cler a invitat pepreotil din tots tera ca §i ei sa indemne poporul la sobrietate.

Este folositor ca sa se combats prin Sc61a §i abusul tutunului, camdsurd preventive contra Nicotismului, cdruia nu i se dd atentiuneace i se cuvine.

14. Bibliografia romans a Igienei scolare.

1800-1850.

V. Aaron, Vorbire in versuri de glume intre Leonat, betivul din Longobarda,intre Dorofata, Bucuresci 1803.

N. D. Goussy, Les deviations de la colonne vertebrale, These, Paris 1828.A. Pann, Indreptatorul betivilor, Bucuresci 1832.Const. nobilis a Yernav, Rudimentum Physiographiae Moldaviae, Dissertatio inau-

guralis, Budae 1836.

bk.

si

IGIENA $COLARA, II. 145

Foia satesca a Principatului Moldovei, Iasi, 1839 -1851.Invetatorul satului, Bucuresci, 1843, 1844.

1850-1870.

Ehrlich, Cantece si jocuri romane, Iasi 1850.T. Codrescu, Uricariul, Iasi 1852-1855.A. Pann, Cantatorul betiei, editia II. Bucuresci 1852.I. Petrie §i G. Munteanu, Infricosatele stricaciuni ale beuturilor de vinars-rachiii,

Brasov 1854.D. Ralet, Betivul, chute° comic, Bucuresci 1857.A. Velini, Manual de Metodica si Pedagogic, Iasi 1860.Monitorul Medical al Romania, Bucuresci, 1862-1866.A. Fetu, Proiect de organisare a Politiei sanitare, Iasi 1863.A. H. Bassereau, Curs eleinentar de Antropologie si de Medicind populard, Iasi 1864.Legea Instructiunii publice, Bucuresci 1864,Maria C. Rosetti, Mama si copilul, piar de Duminica, Bucuresci, 1865, 1866.Buletinul Instrucjiunii pub lice, Bucuresci, 1865, 1866.I. P. Eliade, Elemente de Pedagogic si Metodologie, Ploesci 1867.I. Felix, Raportele generale asupra Igienei publice si asupra serviciului sanitar al

orasului Bucuresci, Bucuresci 1868-1891.D. Grecescu, De 1'Achorion Schoenleinii, Paris 1868.I. C. Lerescu, Manual de Igiena, Bucuresci 1863.V. A. Urechid, Localurile de scale satesci in Romania, Bucuresci 1868.V. A. Urechia, Raportul anual al scolei normale din Bucuresci, Bucuresci 1868.G. Iuliano, Curs de Igiena, Iasi 1869.G. Moceanu, Gimnastica, Bucuresci 1869.

1870-1880.

S. Barnutiu, Pedagogic, Iasi 1870.I. Felix, Igiena scolelor, in cl'oia Societatii pentru invetatura poporului roman ,

an. I, Bucuresci 1870.I. Felix, Tratat de Igiena si de Politia sanitara, vol. I, Bucuresci 1870, vol. 11 1889.P. Vasici, Catechismul sanatatii, Timisora 1870.A. Fau, Manual de Medicina popular* Iasi 1871.N. Ioninit, Despre Raie, Iasi 1872.N. Negurei, Igiena public5. si privata, Bucuresci 1873.T. Codrescu, Doctorul satenilor, Iasi 1874.Lege sanitara, Bucuresci 1874.G. R. Melidon, Manualul invetatorului, Bucuresci '1874.G. Munteanu §i P. Solomon, Educatiunea si Instructiunea, Blasiu 1874.D. R. Cordescu, Noliuni de Igiend privata, Bucuresci 1875.G. Moceanu, Gimnastica populara rationata, dupa Junot et Senglet, Bucuresci 1875.M. Petrini-Galan i, Curs de Higiena prof .sat la gimnasiul din Galati, Galati 4875.G. Moceanu, Istoria si Higiena gimnasticei, Bucuresci 1876.P. Vasici, Higiena si *cola, f6ie pentru sada-tate, morbi, educatiune si instructiune,

Gherla, 1876-1879.D. Cantemir, Conclusiuni igienice pentru crescerea copiilor, Piatra 1877.

10

146 DR. I. FELIX

M. Velceanu, Educatiunea de scOla- si acasa, Sibiia 1877.C. Constantiniu, Raport asupra studiilor de Gimnastic5. scolara Monte in straina-

tate, cRomanulv 1878.G. Moceanu, Memoriul asupra Gimnasticei si a calatoriilor sale, edit. I. Buc. 1879.Chr. Pdunescu, Elemente de Igiena, Ploesci 1879.

1880-1885.

C. C. Codrescu, Compendia de Igiena generals si aplicata, Bar lad 1880.I. Drdgescu, Maternologia, educatia igienica, Ploesci 1880.I. P. Eliade, Istoria Pedagogiei, Ploesci 1880.T. Filipescu, Raportele generale asupra Igienei publice si serviciului sanitar al o-

rasului Iasi, Iasi 1880-1888.C. I. Istrati, Consideratiuni asupra importantei si necesitatii Gimnasticei, Buc. 1880.I. Lerescu, Manual de Igiena, edit, II, Bucuresci 1880.Ilarion Pugcariti, Principii din Pedagogia generals, Sibiin 1880.V. Bianu, Igiena orasului Bucuresci, Tesa, Bucuresci 1851.C. Codrescu, Liceul din urbea Barlad, Barlad 1881.N. P. Takeanu, Elemente de Igiena, Galati 1881.C. Codrescu, Medicina populara, Barlad 1882.Raportele membrilor Consiliului sanitar superior asupra inspectiunilor sanitare a-

nuale, in «Moult. ofic.., 1882-1891.S'cola Romdnd, revista scolard, Ploesci 1882, 1883, 1884.I. Felix, Dare de sema despre Expositiunea de Igiend din Berlin din anul 1883, Bu-

curesci 1883.N. Manolescu, Studii asupra Miopiei cu examenul a 2.991 elevi din scolele din

Bucuresci, Bucuresci 1883.G. Angelescu, Medicina poporala, Buzeil 1884.I. Banciii, Medicina poporala, Craiova 1884.I. Felix, Dare de sem5. asupra Exposillunii de Igiend din Londra din anul 1884,

Bucuresci 1884.Sp. C. Haret, Raport general anual al invetamintului, Bucuresci 1884.G. Vuia, Igiena poporala, Arad 1884.

1885 -1890.

C. Codrescu, Compendia de Igiena, edit. II, Barlad 1885.Curs elementar de Economie domestics pentru clasa IV primary de fete, de o aso-

ciatiune de invetatori, edit. II, Bucuresci 4885.I. Felix, Manual de Igiena pentru scolele rurale, Bucuresci 1885.I. Felix, Mai multe articole de Igiena scolara, in .Zeitschrift fiir Schulgesundheits-

pfl6gep, Hamburg, 1885-1899.I. E. Florescu (General), lnstructiunea military basata pe scóla, conferinta, Bucu-

resci, 1885.Instructiunile Consiliului sanitar superior asupra masurilor de luat in comunele

rurale contra bolelor molipsitore, Bucuresci 1885.P. Ispirescu, Jucaril si jocuri de copil, Sibiiii 1885.E. Rizzi, Prescurtare de Igiena si de Medicind poporala pentru scolele primare ru-

rale, Iasi 1885.

IGIENA qCOLARA, II. 147

A. D. Xenopol, Memoriul asupra invetamintului superior in Moldova, Iasi 1885.A. D. Xenopol qi C. Erbiceanu, Serbarea §colara de la Iasi, Iasi 1885.I. Alexie §i N. C. Lafcu, Curs elementar de Economie domestics pentru clasa IV

primara de fete, Bucuresci 1886.I. Atanasescu, Resumat din cursul de Igiena, Craiova 1886.I. C. Dragescu, Igiena poporala, Constanta 1886.N. Ieremievici-Dubciii, Manual de Gimnastica, Cernauti 1886.G. Moceanu, Cursul de Gimnastica pentru scolele de fete, Bucuresci 1886.E. Baican, Moda, Focsani 1887.D. I. Buzeii, Importanta inedicinei in invetamintul clerical, Pitesci 1887.D. I. Buzeft, Igiena rurala, Bucuresci 1887.A. Fotino, Raport asupra inspectiunii sanitare pe anul 1886, Bucuresci 1887.I. Geirboviceanu, Die Didaktik Basedows im Vergleiche zur Didaktik des Comenius,

Bucarest 1887.Ifiajna (Irina Campineanu), Simples causeries d'une mere, Bucarest 1887.G. Moceanu §i N. Velescu, Gimnastica poporala rationata, Bucuresci 1887.D. A. Sturdza, Discursuri pedagogice, Bucuresci 1887.I. C. Dragescu, Igiena si Medicina poporand, Constanta 1888.I. Felix, Dare de salad asupra Congresului VI international de Igiena si de Demo-

grafie si asupra Expositiunii de Igiend din Viena, Bucuresci 4888.Ministerul Cultelor si al Instructiunii publice, Tabele statistice relative la cladirile,

mobilierul, populatiunea si intretinerea scolelor primare urbane, Bucu-resci 1888.

A. N. Vitzu, Studiti asupra invetamintului secundar, Bucuresci 1888.D. Braviceanu, Notiuni de Igiend si Medicina populara pentru scolele primare,

Craiova 1889.A. Fotino, Raport asupra inspectiunii sanitare facute in anul 1888, Bucuresci 1889.G. I. Gillorteanu, Calauza invetatorului, Bucuresci 1889.C. D. Gheorghiu, Manual complet de Gimnastica, Piatra 1889.S. C. Haret, Locale le de scold primal* Bar lad 4889.G. Rojnitd, Raportele generale asupra Igienel publice si serviciului sanitar al ora-

sului Iasi, 1889-1899.Theodori, Raport asupra inspectiunii sanitare, in «Monit. Ofic.', 1889.

1890-1895.

I. Felix, Igiena la Expositiunea universals de la Paris din anul 1889, Bucuresci 1890.Gimnasticul Roman, revista mensuala dirig de D. Ionescu, Bucuresci 1890-1897.G. Leonescu, Igiena vederil, 1890.N. Malddrescu, Raport asupra inspectiunii sanitare facute in anul 1889, Bucu-

resci 1890.Scolele nostre satesci, localurile, Bucuresci 1890.Hermina Walch, Studii asupra starii igenice a scOlelor publice din Bucuresci, Bu-

curesci 1890.Statutele societatii romane pentru gradini de copil (Capitala Bucuresci), Bucu-

resci 1890.C. Dimitrescu-Ia0, Revista pedagogicA, Bucuresci, 1891-1898.

I.

148 DR. I. FELIX

I. Felix, Raport asupra Congresului international de Igiena si Demografie dinLondra, in cMonit. ofic.,, 1891.

L I. Gabrilescu, Curs de Pedagogie, Craiova 1891.N. Manolescu, Aperatorul sanatatii, Bucuresci, 1891-1896.G. Miletica, Cate-va regule igienice pentru scOlele primare, Craiova 1891.A. T. Puid, Notiuni de Igiena si Medicina poporala pentru scOlele primare de ambe

sexe, Iasi 1891.C. Rizu, Schita de Igiena si de Medicina poporala, Iasi 1891.N. St. Velescu, Gimnastica de cask Bucuresci 1891.D. I. Buzed, Medicina populara, Bucuresci 4892.C. Constantiniu, D. Ionescu §i F. St'dnciulescu, Educatiunea fisica, revista mensuala

a societ. profesorilor de gimnasticd, Bucuresci, 1892-1896.I. S. Floru, Educatiunea si Instructiunea la Heleni, Bucuresci 1892.A. Fotino, Raport asupra inspectiunii sanitare din anul 1891, Bucuresci 1892.N. Georgescu, Raportele generale asupra Igienei publice si serviciului sanitar a ora-

sului Bucuresci, Bucuresci 1892-1903.E. Lebell, Manual de Igiena, Iasi 1892.I. Popescu, Pedagogia, lucrata pe basele psichologice si etice ale realismului Her-

bartian, edit. II, Sibiiu 1892.M. Timus, Educatia, revista lunard, 1892.V. A. Urechid, Istoria scolelor, Bucuresci 1892-1901.A. Urechid, Igiena, Bucuresci 1892.I. Bucovineanu, D. Teodor, V. Mdndru, C. Ionescu, I. Burghelea §i C. Bucovineanu,

Manual pentru exercitii fisice, Botosani 1893.A. Costiniu, Abusurile la copii, Bucuresci 1893.I. Felix, RapOrtele generale asupra Igienei publice si asupra servicialui sanitar al

Regatului Roman, Bucuresci 1893-1899.P. Gdrboviceanu, loan Amos Comenius, Didactica magna, tradusa si insolita de

precuvintare si introducere, Bucuresci 1893.C. Istrati, Memoriul asupra internatelor Statului, Bucuresci 1893.Legea sanitara (modificata), Bucuresci 1893.L. A. Legond, Igiena cantaretului, tradusa de M. Cordoneanu, Bucuresci 1893.Regulamentul pentru constructiunea localelor pentru stole primare urbane si rurale,

Bucuresci 1893.F. Settelin, Gimnastica in scolele normale de fete, Bucuresci 1893.D. I. Buzed, Sarcologia medicala, Bucuresci 1894.Elian de la Gruia, Exercitil si Jocuri gimnastice, Bucuresci 1894.D. Ionescu, Memoriii asupra introducerii jocurilor in internatele nostre de ambe

sexe, in revista Educatiunea fisica., III, Bucuresci 1894.N. Manolescu, Memoriii asupra Conjunctivitei granulose, Bucuresci 1894.Regulament pentru serviciul sanitar de judete, Bucuresci 1894.Regulament pentru prevenirea bolelor infectiOse, Bucuresci 1894.I. ,Syteldnescu, Consideratiuni asupra Igienel si Demografiei judetului Ilfov, Bucu-

resci 1894.

1895-1900.

Z. Arbore, Anuarul statistic al orasului Bucuresci, 1895-1902.G. Bogdan, Sanatatea si educatiunea copiilor nostri, Iasi 1895.

IGIENA VOLARA, II. 149

R. S. Corbu, Congresul de Gimnastica tinut la Breslau in 1894, Braila 1895.P. Gcirboviceanu, Darea de sema asupra mersulul Societatei pentru invetatura po-

porului roman si scolele el, froebeliand, primary si norrnala, pe anul1894-1895, Bucuresci 1895.

Ministerul Cultelor si al Instructiunii publice, Statistica cladirilor scolare, Bucu-resci, 1895-1899.

G. Moceanu, Memoriile asuprki istoriei Gimnasticei in Romania, editiunea II, Bucu-resci 1895.

Primaria orasului Bucuresci, instructiuni asupra inspectiunilor sanitare ale see-lelor, Bucuresci 1805.

I. 6tefcinescu, Mersul Igienei piablice in judetul Ilfov in anul 1895-1896.S. Stoica, Igiena copi4ului, Sibilu 1895.Lege pentru facerea cladirilor oolare primare si infiintarea Casei scolelor, Bucu-

resci 1896.Albina, revista enciclopedica populara, redigiata de I. Kalinderu P. Garboviceanu,

G. Cosbuc, I. Otescu, P. Dulfu, Col. P. V.-Nasturel, Gh. Adamescu, V.S. Moga, N. Nicolaescv, Gr. Teodosiu, C. Popovici-Tasca, Bucuresci,1897-1903.

Biblioteca Ligel Romane in contra Alcoolismului, Iasi, 1897-1903.V. Gr. Borgovanu, Istoria Pedagogiei, Bucuresci 1897-1898.D. I. Buzeii, Igiena si arta medicala pentru seminare, stole normale si licee, Bucu-

resci 1897.D. Cantemir, Consilii igienice pentrit crescerea copiilor, Piatra 1897.C. Diaconovits, Enciclopedia Romany;, Sibiiu, 1897-1903.P. Garboviceanu, Dare de sema asupra mersului Societatil pentru invetatura po-

porului roman si scolelor el pe anul 1896-1897, Bucuresci 1897.M. I. Ionescu, Manual de Gimnastica, Craiova 1897.

Kalinderu, Cum trebue sa fie invetatorul, in Discursuri, Bucuresci 1897.Ermina Kaminski si Ortensia Buzoianu, Curs elementar de Economia casnica pentru

scolele secundare de fete, Botosani 1897.S. Arg qianu, Notiuni de Igiena si Medicind poporala, Bucuresci 1898.Biblioteca antialcoolica a Ministerulul Instructiunii publice si al Cultelor, Bucuresci,

4898-1903.A. Nicolad, Protectiunea copiilor maltratatl si moralmente parasiti, Bucuresci 1898.Oina, in Albina., I, 1898.I. Rizu, Notiuni do Anatomie si de Gimnastica pentru scolele secundare, Bucuresc11898.I. ,S'lefeinescu, Calauza sanitary si igienica, revista bilunara, Bucuresci, 1898-1903.T. Vasilescu, Educatiunea fisica, Campulung 1898.I. Giivanescu, Curs de Pedagogie, Bucuresci 1899.D. Gerota, Efectele si desavantagele purtaril corsetului, conferinta, Bucuresci 1899.D. Ionescu, Gimnastica in Cornisiunea pentru alcatuirea nouelor programe scolare,

Bucuresci 1899.Ministerul Instructiunii publice si al Cultelor, Regulament pentru concursuri de

Oina, Bucuresci 1899.Ministerul Instructiunii publice si al Cultelor, Statistica invetamintului, Bucuresci,

1899-1903.P. Pelissier, Tratat elementar de Higiena practica si socials, Piatra 1899.

I.

150 DR. I. FELIX

N. Velescu gi N. Dimitrescu-Teranu, Gimnastica si Jocuri, Influenta exercitiilor fi-sice asupra diferitelor functiuni, Bucuresci 1899.

1900-1903.

0. Blasianu, Dare de sema asupra serviciului sanitar al judetului Ilfov pe anul1899-1900, Bucuresci 1900.

G. Crdiniceanu, Igiena ochilor, Bucuresci 1900.Die Gesundheitspflege der Augen, Tiibingen 1900.

I. Kalinderu, indrumari date agentilor Domeniului Coronel, Bucuresci 1900.Ermina Kaminski, Rolul femeei in Igiena casnica, Bucuresci 1900.M. Minovic, Antialcoolul, organul Ligel Bucuresci 1900.Memoriii asupra cantinelor scolare, Bucuresci 1900kCr. S. Negoescu, Anuarul oficial al Ousel *eolelor, ahul I, 1899-1900, Bucuresci 1900.B. V. Achille, Metodologia Gimnasticei si a Canqui, Bucuresci 1901.Alexandrescu- Dorna, Casa scolelor, infiintarea si hctivitatea ei. Bucuresci 1901.13udgetul de venituri si cheltueli al Ousel seolelot, 1901-1902, Bucuresci 1901.V. Dobrin, Mijloce pentru cladirea seolelor rurate, Iasi 1901.P. Gclrboviceanu, Dare de sema despre mersul Societatil pentru invetatura popo-

rului roman, Bucuresci 1900 si 1901.A. Georgescu, Elemente de Gimnastica, CalaraSi 1901.I. Kalinderu, Despre lucrul manual in ,stole. Prefata la earticica VI-a a Bibliotecii

populare a Administratiunii Domeniului Coronel, Bucuresci 1901.C. Lascar $i I. Bibiri, Colectiunea legilor si regulamentelor asupra instructiunii,

Bucuresci 1901.Lege asupra in vetilmintului primar si normal primar, Bucuresci 1901.Lege asupra invetamintului profesional, Bucuresci 1901.Lege asupra invetamintului secundar si superior, Bucuresci 1901.Calistrat Scuteirescu, Educatia copiilor, Piatra 1901.Societatea sc.-lit. Tinerimea Romand, Regulamentul concursului de educatiune fi-

sica, Bucuresci 1901.G. D. Spineanu, Surmenagiul intelectual in scola si societate, conferinta, Bucu-

resci 1901.Statutul Societatil =Cantina kJ colaral. din judetul Covurluiului, Iasi 1901.A. Urechid, Noue elemente de Igiena, Bucuresci 1901.C. Brciileanu, Cate-va consideratiuni relative la obosela musculara, Tesa, Iasi 1902.M. M. Dobrovici, Educatiunea mamelor, conferinta, Craiova 1902.A. Galcd, Memoria asupra scolelor de lucru manual din Suedia si Danemarca si

despre respandirea acestui invetamint la noi, in «Buletinul oficial al Mi-nisterului Cultelor si al Instructiunii,, vol. IX, Bucuresci 1902.

Ermina Kaminski, Imbracamintea femeii, conferinta, Bucuresci 1902.At. Marienescu, Instrumente de scriere si de cultura la Grecil si la Romanil vechi,

in .Transilvaniav, XXXIII, 3, Sibiiu 1902.A. Murefianu, Memoria asupra luerului manual, in ((Buletinul oficial al Ministerului

Instructiuniiv, IX, 1902.St. Nanulescu, Curs practic de Musica vocals, Bucuresci 1902.Cr. Orescu, Vegetatiunile adenoide, Bucuresci 1902.Virgil 6otropa, Istoria scolelor Nasaudene, in e Tr an silvania , XXXIII, Sibila 1902.

antialcooli°e,

IGIENA ECOLARA, II. 151

N. Severeanu si M. Severeanu, Curs elementar de Musica vocals pentru scolelesecundare, Bucuresci 1902.

G. Socor si C. Brciileanu, Cate-va cercetari asupra oboselei musculare la om, in«Buletinul Societatii de medici si naturalisti din Iasi", XVI, Iasi 1902.

Statute le Societatii pentru ajutorul elevilor saraci din Pitesci si a Catinelor scolaredin judetul Arges, Pitesci 1902.

Statute le Societatii Cantinele scolare din judetul Ilfov, Bucuresci 1902.Eugeniu Felix, Importanta examenului aparatului auditiv la copiii din scolele pri-

mare, Bucuresci 1903.I. Felix, Medicul poporului, in «Biblioteca Societatii Stella >, No. 5, Bucuresci 1903.V. S. Moga, yScola de lucru manual de la NAds din Suedia, in «Albina" VI, Bucu-

resci 1903.V. S. Moga, Teoria pedagogics a lucrului manual, in «Albina., VI, Bucuresci 1903.I. St. Paulian, Coruri pentru scolele secundare, Bucuresci 1903.A. Urechici, Notiuni de Igiena, Bucuresci 1903.

CUPRINSUL

Png.

Introducere 1

1. Localul Eocolei 52. Mobilierul 333. Internatele, Gazdele colarilor 434. Gradinile de copii 535. Metodele invetdmintulul Programele colare. Supramenagiul intelectual. 566. Copii cu facultatile mintale mai slabe decat ale copiilor normali.. 71

7. Pedepsele colare 748. Educatiunea fetelor 799. Cantinele §colare, Coloniile de vacantd. 93

10. Exercitiul corporal 9911. Miele Scolare 116

Miele ochilor 117Diformatiunile columnel vertebrale. 122Bole le circulatiunii ale sangelui 125Bole le sistemului nervosBole le organelor vorbirii. 129Bolele urechilor i ale nasului 130Miele infectiose 131Bole le dintilor 134OnicofagiaOnania, Masturbatiunea

12. Inspectiunea medicaid a Scolelor, Medicil colelor 13513. invetatara Igienel in §cold 14214. Bibliografia romand a Igienel §colare 144

scolei

$i

si

.

.