Justportal.just.ro/4/SiteAssets/SitePages/instanta/RAPORT... · Web viewinformatică fiind...

Raport anual de activitate pentru

anul 2019

Judecătoria Sector 4 Bucureşti

2019

Preşedinte Mihaela-Oana Puţintei15.01.2020

Raport Anual de Activitate – 2019 JUDECĂTORIA SECTOR 4 BUCUREŞTI

Cuprins

CAPITOLUL I - DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANȚEI JUDECĂTOREŞTI...- 9 -

I.1. Volumul de activitate..........................................................................................................................- 9 -

I.2. Încărcătura pe judecător și pe schemă.............................................................................................- 21 -

I.3. Indicatori de eficienţă.......................................................................................................................- 23 -

I.4. Indicii de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti..........................................................................- 35 -

I.5. Indicii de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti............................................................................- 36 -

CAPITOLUL II. DATE STATISTICE PRIVIND RESURSELE UMANE...............................................- 37 -

II.1. Situaţia posturilor(de judecător, de personal auxiliar de specialitate)..........................................- 37 -

II.2. Situaţia sancţiunilor disciplinare şi penale aplicate în cursul anului 2019 pe fiecare categorie de persona. Încălcări ale codului deontologic........................................................................................................- 47 -

CAPITOLUL III. FORMAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI................................................- 56 -

CAPITOLUL IV. INFRASTRUCTURA INSTANŢEI…………………………………………………. - 59-

CAPITOLUL IV. CONCLUZII. PROPUNERILE INSTANŢEI ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII

ACTIVITĂŢII..................................................................................................................................................- 66 -

2


INTRODUCERE

1. Structura organizatorică

Judecătoria Sector 4 Bucureşti este una din cele 6 instanţe de primă

jurisdicţie de pe raza Municipiului Bucureşti, funcţionând în circumscripţia

Tribunalului Bucureşti şi a Curţii de Apel Bucureşti, şi una din cele 21 instanţe

de primă jurisdicţie funcţionând în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.

Comparativ cu celelalte instanţe egale în grad din ţară, Judecătoria Sector

4 Bucureşti este o instanţă cu un nivel de activitate ridicat, concluzie ce poate fi

trasă din analiza volumului anual de activitate (36.376 dosare nou intrate în anul

2019), prin raportare la schema de personal (54 de judecători).

Volumul de activitate a instanţei este în continuă creştere, cu tendinţe

ascendente şi pentru viitor, în principal datorită cauzelor având ca obiect

executarea silită, confirmarea internării medicale nevoluntare și cereri privind

persoanele aflate în stare de detenție în Penitenciarul Jilava şi Penitenciarul

Spital Jilava.

Începând cu anul 2007, Judecătoria Sector 4 Bucureşti are constituite

două secţii: Secţia Civilă şi Secţia Penală, în cadrul fiecărei secţii funcţionând

complete specializate în materiile prevăzute de lege - fond funciar, minori şi

familie, azil, insolvenţa persoanei fizice, corupţie.

În ceea ce priveşte compartimentele auxiliare prevăzute de Legea nr.

304/2004, republicată, şi de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.

1375/17.12.2015, cu modificările ulterioare, Judecătoria Sector 4 Bucureşti are

în structura organizatorică următoarele compartimente: registratură, arhivă,

birou de informare şi relaţii publice şi bibliotecă.

3


Deşi la nivelul instanţei funcţionează două secţii, având în vedere

insuficienţa spaţiului în care instanţa îşi desfăşoară activitatea (Judecătoria

Sector 4 Bucureşti împărţind clădirea din Bucureşti, str. Gheorghe Danielopol

nr. 2-4, sector 4 cu Judecătoria Sector 1 Bucureşti), dar şi datorită personalului

auxiliar insuficient, în acord cu prevederile art. 68 din Regulamentul de ordine

interioară al instanţelor judecătoreşti, la momentul constituirii secţiilor s-a decis

ca în cadrul instanţei să funcţioneze o registratură şi o arhivă comună pentru cele

două secţii. Biroul de Informare şi Relaţii Publice şi Biblioteca deservesc

întreaga instanţă, Biblioteca aflându-se în gestiunea grefierului-şef.

Totodată, în structura instanţei au fost constituite, în conformitate cu

dispoziţiile legale, biroul de executări penale (cu o activitate extrem de

importantă în condiţiile în care în raza de competenţă a Judecătoriei Sector 4

Bucureşti se situează Penitenciarul Jilava şi Spitalul Penitenciar Jilava, această

instanţă fiind competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele aflate

în stare de detenţie în aceste două penitenciare), biroul de executări silite civile

(relaţia cu executorii judecătoreşti), biroul de executări contravenţionale şi

biroul pentru înregistrarea şi evidenţa persoanelor juridice.

Datorită volumului mare de activitate, în cadrul instanţei, prin decizie a

preşedintelui instanţei, este constituit un birou distinct de citaţii şi expediţii, doi

grefieri din cadrul personalului auxiliar fiind desemnaţi cu atribuţii distincte

privind emiterea comunicărilor în procedura prealabilă reglementată de Noul

Cod de procedură civilă, precum şi a citaţiilor în dosarele aflate la prim termen

de judecată în materie civilă – vechea procedură, respectiv cu atribuţii distincte

privind expedierea documentelor emise de instanţă – citaţii şi alte acte de

procedură.

Spre deosebire de instanţele ierarhic superioare, Judecătoria Sector 4

Bucureşti nu are în structura sa un compartiment distinct de informatică juridică

şi nici un departament economico-financiar şi administrativ, activitatea de

4


informatică fiind desfăşurată de un informatician cu studii superioare de

specialitate din cadrul Tribunalului Bucureşti, iar activitatea economico-

financiară fiind coordonată de managerul economic subordonat Preşedintelui

Tribunalului Bucureşti.

2. Domeniul de activitate. Competenţe speciale

În cursul anului 2019, marcat de o relativă stabilitate legislativă, în cadrul

Judecătoriei Sector 4 Bucureşti s-a pus accentul pe organizarea eficientă a

activităţii, acordându-se o importanţă deosebită acelor măsuri a căror realizare

constituie o responsabilitate directă a fiecărei instanţe, cum ar fi: repartizarea

aleatorie a cauzelor, funcţionarea secţiilor specializate în materie civilă şi penală

şi funcţionarea completelor specializate în materiile prevăzute de lege, aplicarea

riguroasă a normelor de procedură care asigură soluţionarea cauzelor într-un

termen rezonabil, realizarea transparentă a actului de justiţie şi respectarea

prevederilor Legii nr. 544/2001 privind furnizarea informaţiilor de interes public

şi ale Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002

privind dreptul de petiţionare, prin intermediul Biroului de informaţii şi relaţii

publice.

În materie civilă, judecătoriei îi revine în prezent competenţa de

soluţionare a cauzelor civile, cu sau fără profesionişti, prevăzute de art. 94 din

Noul Cod de Procedură Civilă, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.

310/2018, în vigoare din data de 21.12.2018, între care cererile evaluabile în

bani cu o valoare sub 200.000 lei, cererile de împărţeală judiciară, indiferent de

valoare, cererile în materie de moştenire, indiferent de valoare, cererile privind

uzucapiunea, indiferent de valoare, cererile de evacuare, cererile date de Noul

Cod civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, cererile privind

obligaţiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, etc. Potrivit Noului

Cod de Procedură Civilă, judecătoria nu mai are plenitudine de competenţă

materială, aceasta fiindu-i atribuită tribunalului.

5


În raport de prevederile art. 651 din Noul Cod de Procedură Civilă,

Judecătoria Sector 4 Bucureşti are calitatea de instanţă de executare, competenţa

sa fiind dată de situarea în raza sa teritorială a domiciliului/sediului debitorului.

În materia cauzelor cu minori şi de dreptul familiei, principalele obiecte

înregistrate pe rolul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti sunt cele legate de

desfacerea căsătoriei, de efectele patrimoniale şi nepatrimoniale ale desfacerii

căsătoriei şi de relaţiile personale şi patrimoniale dintre părinţi şi copii

(exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea locuinţei minorului, stabilirea

modului de desfăşurare a relaţiilor personale dintre copilul minor şi părintele la

care acesta nu locuieşte, stabilirea/majorarea/reducerea/sistarea pensiei de

întreţinere pentru copilul minor sau major), aceste din urmă cereri fiind

formulate atât pe calea dreptului comun, cât şi pe calea specială a ordonanţei

preşedinţiale. În aceeaşi materie, ca urmare a intrării în vigoare la data de

01.10.2011 a Noului Cod civil, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a devenit instanţă

de tutelă.

Conform prevederilor Legii nr. 217/2003, pentru prevenirea şi combaterea

violenţei domestice, republicată, Judecătoria Sector 4 Bucureşti este competentă

în soluţionarea cererilor de emitere a ordinului de protecţie pentru victimele

agresiunii în familie, în condiţiile art. 227 alin. (6) şi (7) şi art. 23-35, în cazul în

care acestea îşi au domiciliul sau reşedinţa pe raza sectorului 4 Bucureşti,

precum şi a contestaţiilor împotriva ordinului de protecţie provizoriu, în

condiţiile art. 228 din actul normativ menţionat.

Faţă de dispoziţiile Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu

tulburări psihice, nr. 487/2002, republicată, Judecătoria Sector 4 Bucureşti este

competentă în soluţionarea cererilor privind confirmarea măsurii internării

nevoluntare a persoanelor cu tulburări psihice, precum şi externarea persoanelor

internate nevoluntar, dat fiind că Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr.

Alexandru Obregia”, singura instituţie medicală din Bucureşti abilitată

6


actualmente să dispună măsura internării nevoluntare, funcţionează în raza de

competență teritorială a acestei instanţe. Judecătoria Sector 4 Bucureşti a început

să fie sesizată cu astfel de cereri de la data de 13.11.2014, numărul acestor cereri

fiind în continuă creștere.

În materia contenciosului administrativ şi fiscal, competenţa Judecătoriei

Sector 4 Bucureşti este limitată, cuprinzând în principal cauze având ca obiect

anularea proceselor-verbale de contravenţie şi transformarea sancţiunii amenzii

contravenţionale în sancţiunea muncii în folosul comunităţii. Conform Legii nr.

122/2006 privind azilul în România, Judecătoria Sector 4 Bucureşti are

competenţă în soluţionarea plângerilor în materia azilului, în raport de faptul că

pe raza sa teritorială se află sediul Inspectoratului General pentru Imigrări. În

această materie sunt înregistrate plângeri privind acordarea statutului de refugiat

sau a protecţiei subsidiare, privind acordarea accesului la o nouă procedură şi

privind procedura accelerată.

În materia litigiilor de muncă, competenţa judecătoriei este limitată,

obiectele înregistrate în această materie fiind: contestaţie la executare, atunci

când titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească prin care s-au

acordat drepturi salariale, şi rectificare carnet de muncă.

În materie penală, Secţia specializată a Judecătoriei sector 4 Bucureşti

judecă în primă instanţă, conform art. 35 din Noul Cod de Procedură Penală,

toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

Pe lângă competenţa generală stabilită de Noul Cod de Procedură Penală,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor

şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul

procesului penal şi de cele ale art. 3 din O.U.G. nr. 116/2013 privind măsurile

necesare pentru funcţionarea comisiilor de evaluare din penitenciare, din

centrele de reeducare şi din centrele de reţinere şi arestare preventivă, precum şi

pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcţionări a instanţelor pe durata

7


desfăşurării activităţii acestor comisii, Judecătoria Sector 4 Bucureşti este

competentă în soluţionarea cererilor şi contestaţiilor în materia executării

pedepselor privative de libertate privind deţinuţii aflaţi în executarea unei

pedepse privative de libertate la Penitenciarele Bucureşti Jilava şi Spital Jilava.

În cadrul penitenciarelor menţionate funcţionează un judecător delegat de la

Judecătoria Sector 4 Bucureşti, membru al secției penale, existând desemnaţi şi

patru judecători supleanţi.

Structura cauzelor în materie penală se caracterizează prin aceea că un

număr mare de dosare vizează faza de executare a pedepselor (contestaţii la

executare, cereri de contopire a pedepselor, cereri de liberare condiţionată),

precum şi plângerile formulate de persoanele aflate în executarea pedepselor

privative de libertate împotriva încheierii pronunţate de judecătorul delegat,

potrivit Legii nr. 254/2013.

Capitolul I - DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANȚEI JUDECĂTOREŞTI

I.1. Volumul de activitate

8


În anul 2019, la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti au fost înregistrate un

număr de 36.376 de cauze, în creştere faţă de anul 2019, când s-a înregistrat un

număr total de 34.052 dosare, aşadar cu 2.324 dosare mai puţin.

Prin raportare la stocul scriptic (4.624 dosare), cu care Judecătoria sector

4 Bucureşti a început anul 2019, numărul total al cauzelor aflate pe rolul acestei

instanţe în anul 2019 a fost de 41.000.

În raport de stocul din aplicaţia STATIS, care consideră ca dosare

soluţionate numai pe cele cu documentul de redactare închis, stoc de 7.767

dosare la începutul anului 2019, numărul total al cauzelor aflate pe rolul acestei

instanţe în anul 2019 a fost de 44.143.

În ceea ce priveşte numărul de cauze soluţionate, este de menţionat faptul

că au fost finalizate prin hotărâre sau prin încheiere un număr de 36.256 de

cauze.

Conform aplicaţiei STATIS, în anul 2019 au fost închise un număr de

35.967 dosare.

Anu

l

Dos

are

înre

gist

rate

Stoc

scri

ptic

la în

cepu

tul

anul

uiC

auze

pe

rol

Dos

are

pron

unţa

te

Stoc

scri

ptic

la sf

ârşi

tul

anul

ui

Dos

are

susp

enda

te

2019 36.376

4.624 41.000 36.256

4.744 843

2018 34.052

5.431 39.483 34.859

4.624 868

2017 34.055

6.462 40.517 35.086

5.431 1.123

2016 35.075

7.152 42.227 35.765

6.462 1.340

2015 46.220

9.618 55.838 48.686

7.152 1.613

2014 39.148

11.346 50.494 40.876

9.618 1.764

9


2013 35.268

12.211 47.479 36.133

11.346 2.113

2012 41.488

7.028 48.516 36.305

12.211 1.773

2011 33.500

6.485 39.985 32.957

7.028 1.704

2010 26.547

7.420 33.967 27.482

6.485 1.539

2009 21.318

3.767 25.085 17.665

7.420 1.422

2008 11.669

2.965 14.634 10.867

3.767 1.342

2007 11.902

2.795 14.697 11.732

2.965 1.065

Din perspectiva volumului de activitate, Judecătoria Sector 4 Bucureşti se

încadrează în prezent, la nivel de ţară, între instanţele cu un volum mare de

activitate, remarcându-se o creştere substanţială în ultimii ani a numărului de

dosare nou înregistrate şi a volumului de activitate, astfel cum se poate observa

din tabelul de mai sus. Dacă după anul 2015, când s-a înregistrat cel mai mare

număr de dosare nou înregistrate din toată perioada avută în vedere, numărul

cauzelor nou înregistrate a fost în scădere în anii 2016-2018, în anul 2019

numărul acestora a crescut, înregistrându-se cu 2.324 dosare mai mult decât în

anul 2018, cu 2.321 dosare mai mult decât în anul 2017 şi cu 1.301 dosare mai

mult decât în anul 2016.

Este de menţionat şi faptul că instanţa se situează în raport de numărul

cauzelor nou intrate pe locul 3 între judecătoriile din Bucureşti, după Judecătoria

sector 1 (42.073 dosare) şi Judecătoria sector 3 (36.948 dosare). În funcţie de

punctele de complexitate alocate dosarelor nou intrate, Judecătoria sector 4

Bucureşti se situează pe locul 2 între judecătoriile din Bucureşti, cu un număr de

170.119 puncte, după Judecătoria sector 1 (204.405 puncte), punctajul acumulat

10


de Judecătoria sector 3 fiind de 146.345 puncte. În ce priveşte situaţia la nivel

naţional, Judecătoria sector 4 Bucureşti se situează pe locul 7.

Trebuie precizat că volumul de activitate nu ia în considerare şi activitatea

judecătorului delegat la Penitenciarul Jilava şi la Spitalul Penitenciar Jilava, care

a soluţionat în cursul anului 2019 un număr de 992 dosare din 1.005 dosare

înregistrate.

Numărul de cauze care s-au înregistrat în cursul anului 2019 este mare

prin raportare la personalul şi la spaţiul de care dispune instanţa. Sub acest

aspect este de menţionat faptul că schema de personal a fost modificată în cursul

anului 2016 numai în ceea ce priveşte numărul de judecători, însă din

perspectiva posturilor de personal auxiliar alocate, aceasta este mult

subdimensionată, astfel încât sunt necesare ajustări ale schemei de personal,

pentru a se realiza soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

Se poate concluziona că în ultimii 10 ani (2009-2019) s-a dublat volumul

de activitate, iar procedura încuviinţării executării silite, precum şi dosarele

având ca obiect confirmare internare medicală nevoluntară/externare nu fac

decât să încarce şi pe viitor, în mod excesiv, volumul de activitate al instanţei,

angrenând resurse materiale şi de personal care ar putea fi redirecţionate către

alte activităţi.

Numărul mare de dosare aflate pe rol poate afecta calitatea actului de

justiţie în contextul în care schema de personal auxiliar a instanţei este grav

subdimensionată, numărul de grefieri fiind insuficient în raport de numărul de

judecători din schema de personal şi în raport de compartimentele auxiliare a

căror activitate necesită alocarea unor grefieri care nu pot participa la şedinţele

de judecată, precum şi în raport de numeroasele registre şi evidenţe care trebuie

întocmite conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor, aprobat

prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015.

11


Din analiza volumului de activitate se poate remarca o creştere a

numărului de cauze nou intrate în materiile non penale şi o scădere a numărului

de cauze nou intrate în materia penal.

Volumul de activitate pe materii în anul 2017 - scriptic

MaterieStoc la

01.01.2017Intrate Dosare

pe rolSoluţionate Stoc la

31.12.2017Pondere materii în raport de dosarele

pe rol

Civil 2.835 16.263 19.098 16.483 2.615 47,76%

Penal 565 6.720 7.285 6.840 445 19,73%Contencios administrativ 1.171 2.705 3.876 2.836 1.040 7,94%Litigii cu profesioniştii 1.220 1.063 2.283 1.528 755 3,12%Minori şi Familie 566 7.297 7.863 7.304 559 21,43%Litigii de muncă 105 7 112 95 17 0,02%


MaterieStoc la




nou intrateCivil 2.615 14.317 16.932 15.126 1.806 42,04%Penal 445 6.846 7.291 6.800 491 20,10%Contencios administrativ 1.040 2.228 3.268 2.485 783 6,54%Litigii cu profesioniştii 755 1.900 2.655 1.575 1.080 5,58%Minori şi Familie 559 8.758 9.317 8.858 459 25,72%Litigii de muncă 17 3 20 15 5 0,01%


MaterieStoc la




nou intrateCivil 1.806 15.008 16.814 15.177 1.637 41,26%Penal 491 6.586 7.077 6.721 356 18,10%Contencios administrativ 783 3.084 3.867 2.527 1.340 8,48%Litigii cu profesionişti 1.080 2.203 3.283 2.269 1.014 6,06%Minori şi Familie 459 9.483 9.942 9.548 394 26,07%Litigii de muncă 5 11 16 14 2 0,03%Asigurări sociale 0 1 1 0 1 0,003%

12


Structura pe materii a cauzelor nou intrate în anul 2019

Civil; 41,26%

Minori şi familie; 26,07%

Penal; 18,10%Contencios administrativ şi fiscal;

8,48%

Litigii cu profesioniştii; 6,06% Litigii de muncă; 0,03%

structură nou intrate

În ce priveşte stocul, acesta a crescut. Astfel, la finalul anului 2018,

Judecătoria Sector 4 Bucureşti figura cu un stoc de 4.624 cauze, în timp ce la

finalul anului 2019, numărul de dosare nesoluţionate este de 4.744,

înregistrându-se o creştere a stocului cu 120 de dosare.

Stocul din aplicaţia Statis, de 7.767 dosare la începutul anului 2019, este

explicat prin aceea că aplicaţia în discuţie consideră ca dosare soluţionate

dosarele cu documentul de finalizare redactat şi închis. Conform aceleiaşi

aplicaţii, la finalul anului 2019, stocul a crescut la 8.176 dosare, deci cu 409

dosare.

Stocul scriptic înregistrat la sfârşitul anului 2019 este structurat astfel: 356

cauze penale, din care 1 suspendată, şi 4.388 cauze non penale, din care 842

suspendate. Faţă de anul anterior, stocul a crescut în materie civilă cu un număr

de 255 de dosare, dar a scăzut în materie penală, respectiv cu un număr de 135

de dosare.

13


Este de menţionat faptul că o parte din dosarele aflate în stoc se află în

prezent în procedura de cameră preliminară sau în procedura prealabilă civilă,

respectiv un număr de 1.767 dosare, din care cel mai vechi dosar a fost

înregistrat pe rolul instanţei în luna aprilie 2019.

Din analiza stocului se poate observa că din totalul de 4.744 cauze în stoc,

843 îl reprezintă dosare suspendate, respectiv 17,77%, iar numărul cauzelor mai

vechi de un an este de 203 dosare (188 civile şi 15 penale), respectiv 4,28% din

totalul dosarelor nesoluţionate la sfârşitul anului 2019.

Dosare pe rol Soluţionate Stoc la 31.12.2019

16,8

14

15,1

77

1,63

7

7,07

7

6,72

1

356

3,86

7

2,52

7

1,34

03,28

3

2,26

9

1,01

4

9,94

2

9,54

8

394

16 14 2

Analiză volum de activitate pe materii - 2019

Civil Penal Contencios administrativLitigii cu profesioniştii Minori şi Familie Litigii de muncăAsigurări sociale

a) Volumul de activitate pe Secţia civilă în anul 2018

Volumul de activitate al Secţiei Civile în cursul anului 2019 porneşte de

la un stoc de 4.133 dosare la sfârşitul anului 2018, la care s-au adăugat 29.790

de cauze civile nou intrate (incluzând toate materiile juridice cu excepţia

penalului), numărul de dosare pe rol înregistrat fiind de 33.923, din care au fost

soluţionate 29.535, stocul final la sfârşitul anului 2019 fiind de 4.388 dosare, din

care 842 dosare suspendate.

14


Prin comparaţie cu anul anterior, numărul dosarelor intrate şi al dosarelor

soluţionate în materiile non-penale a fost mai mare decât în anul 2018,

înregistrându-se însă şi o creştere a stocului cu 255 de dosare.

.Anul

Stoc la 01 ianuarie

Intrate Dosarepe rol

Soluţionate Stoc la31

decembrie

Suspendate

2019 4.133 29.790 33.923 29.535 4.388 842

2018 4.986 27.206 32.192 28.059 4.133 866

2017 5.897 27.335 33.232 28.246 4.986 1.120

Pe parcursul anului 2019 au funcţionat în cadrul Judecătoriei Sector 4

Bucureşti un număr de 8 complete specializate în materia dreptului familiei, la

care se adăugă 2 complete speciale pentru soluţionarea cererilor privind ordinele

de protecţie (Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei

domestice) şi 2 complete speciale pentru soluţionarea cererilor privind

confirmarea internării nevoluntare/a externării (Legea sănătăţii mintale şi a

protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002), precum şi 3 complete

specializate în materia fondului funciar.

De asemenea, au funcţionat în cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti un

număr de 13 complete specializate în materia executării silite, 4 complete

specializate în materia azilului, 2 complete specializate în materia soluţionării

cererilor referitoare la persoane juridice non profit (asociaţii şi fundaţii, asociaţii

de proprietari, sindicate, etc.), şi 8 complete specializate în materia insolvenţei

persoanei fizice.

Pe lângă fiecare din cele 38 de complete de fond a funcţionat un complet

de încuviinţare a executării silite.

15


În materia executării silite, activitatea instanţei s-a desfăşurat în principal

în ceea ce priveşte încuviinţarea executării silite, contestaţia la executare,

validarea popririi şi întoarcerea executării silite, fiind înregistrate şi alte tipuri de

cereri în această materie, fără ca numărul acestora din urmă să fie relevant.

Numărul de cereri privind încuviinţarea executării silite înregistrate în

cursul anului 2019 a fost de 10.017, în creştere cu 359 de dosare faţă de anul

2018, când s-au înregistrat 9.658 dosare. Încuviinţările de executare reprezintă

33,62% din numărul de cauze non-penale înregistrate în cursul anului 2019 pe

rolul instanţei.

În ceea ce priveşte contestaţiile la executare, se poate observa o scădere a

numărului de cauze, fiind înregistrate un număr de 1.392 cauze, faţă de 1.404

cauze în anul 2018, iar în ceea ce priveşte validarea de poprire numărul de cauze

înregistrate a fost de dosare 677, aproape dublu faţă de anul 2018, când s-au

înregistrat 356 cauze.

Referitor la activitatea completelor specializate în materia soluţionării

cererilor care au ca obiect acordarea personalităţii juridice, în anul 2019, pe rolul

acestora s-au înregistrat 423 de dosare, în creştere faţă de anul 2018, când s-au

înregistrat un număr de 410 dosare.

Completele specializate în materia fondului funciar au primit spre

soluţionare în cursul anului 2019 un număr de 27 de dosare, mult în scădere faţă

de anul 2018, când s-au înregistrat în această materie un număr de 51 dosare.

În materia contenciosului administrativ şi fiscal, volumul de activitate şi

dinamica cauzelor nou intrate pe rolul instanţei au înregistrat pe parcursul anului

2019 o uşoară creştere sub aspectul plângerilor contravenţionale, unde s-au

înregistrat un număr de 1.801 dosare, faţă de 1.767 cauze în cursul anului 2018,

dar şi în ceea ce priveşte cererile referitoare la procedura azilului, fiind

înregistrate în cursul anului 2019 un număr de 335 dosare, faţă de 311 de cereri

în

16


cursul anului 2018. De asemenea, s-au înregistrat 914 cauze având ca obiect

înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii, cu mult faţă de anul 2018,

când s-au înregistrat numai 335 de cauze cu acest obiect.

Completele specializate în materia dreptului familiei au avut de soluţionat

în cursul anului 2019 un număr de 9.483 de dosare nou intrate, în creştere faţă

de anul 2018, când s-au înregistrat 8.758 de cauze în această materie.

În materia dreptului familiei se poate observa şi în acest an o creştere

semnificativă a volumului de activitate, respectiv cu 725 de dosare, creştere

datorată cererilor privind procedura de confirmare internare medicală

nevoluntară/externare, în conformitate cu prevederile Legii sănătăţii mintale şi a

protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, cu care instanţa este

sesizată începând cu luna noiembrie 2014. Astfel, în cursul anului 2019 au fost

înregistrate un număr de 8.182 de cauze cu acest obiect, mai mult cu 753 dosare

faţă de anul 2018, când s-au înregistrat 7.429 de astfel de cauze. Internările

nevoluntare reprezintă 27,46% din numărul de cauze non-penale înregistrate în

cursul anului 2019 pe rolul instanţei.

Tot în materia minori şi familie au fost înregistrate un număr de 215

dosare având ca obiect ordin de protecţie (Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea

şi combaterea violenţei domestice), în creştere faţă de anul 2018, când s-au

înregistrat un număr de 160 de dosare cu acest obiect.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererilor de emitere a ordinului de

protecţie, procedura se desfăşoară în Camera de Consiliu, în termen de maxim

72 de ore de la înregistrarea dosarului, cu participarea procurorului şi cu

respectarea dispozițiilor privind asigurarea asistenţei juridice a persoanei

împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie, fiind emisă adresă către Barou

pentru asigurarea asistenţei juridice în situaţiile în care persoana nu are apărător

ales.

17


În materia litigii cu profesionişti, în cursul anului 2019 s-au înregistrat pe

rolul acestei instanţei 2.203 dosare (pretenţii – 309 dosare, cereri de valoare

redusă – 1.165 dosare, ordonanţă de plată – 588 dosare, etc.), faţă de 1.900

dosare în cursul anului 2018 (pretenţii – 416 dosare, cereri de valoare redusă –

817 dosare, ordonanţă de plată – 536 dosare, etc.).

Cât priveşte cauzele în materia litigiilor de muncă, în cursul anului 2019

s-au înregistrat un număr de 11 dosare noi în această materie, faţă de 3 dosare în

anul 2018.

Referitor la materia insolvenţei persoanei fizice, ca urmare a intrării în

vigoare la data de 01.01.2018 a Legii nr. 151/2015, în cursul anului 2019 nu s-a

înregistrat nicio cauză cu acest obiect.

b) Volumul de activitate al Secţiei penale în anul 2019

Pe parcursul anului 2019 au funcţionat în cadrul Judecătoriei Sector 4

Bucureşti un număr de 12 complete penale, cu aceeaşi configuraţie, toate

specializate în soluţionarea cauzelor de corupţie şi de minori.

Volumul de activitate al Secţiei Penale a cunoscut o uşoară scădere în

cursul anului 2019 comparativ cu anul anterior, respectiv cu 260 de dosare,

scăzând uşor, respectiv cu 79 de dosare, şi numărul dosarelor soluţionate (6.721)

- 3.773 sentinţe penale şi 2.948 încheieri, faţă de anul 2018, când s-au soluţionat

6.800 dosare, din care 4.023 prin sentinţă şi 2.777 prin încheiere.

Anul Stoc la 01 ianuarie

Intrate

Dosare

pe rol

Soluţionate

Stoc la

31 decembrie

Suspendate

2019 491 6.586 7.077 6.721 356 1

2018 445 6.846 7.291 6.800 491 2

18


2017 565 6.720 7.285 6.840 445 2

S-au înregistrat un număr de 522 de rechizitorii, faţă de 430, câte s-au

înregistrat în anul 2018. De asemenea, s-au înregistrat un număr de 743 de

dosare având ca obiect confirmare renunţare la urmărirea penală (faţă de 688

dosare în anul 2018), un număr de 326 de dosare având ca obiect confiscarea

specială (faţă de 176 dosare în anul 2018), un număr de 230 de dosare având ca

obiect plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (faţă de 162 dosare în

anul 2018), un număr de 627 dosare având ca obiect contestaţia la executare

(faţă de 719 dosare în anul 2018), un număr de 353 de dosare având ca obiect

plângere conform art. 39 din Legea nr. 254/2013 (plângere împotriva încheierii

judecătorului delegat) - faţă de 366 dosare în anul 2018 şi un număr de 1.400

dosare având ca obiect liberarea condiţionată (faţă de 1.710 dosare în anul 2018)

Trebuie menţionat că în numărul total de dosare intră şi dosarele asociate

create în materie potrivit art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 1375/2015, în număr de 956, faţă de 859 în anul 2018.

S-au pronunţat în cursul anului 2019 un număr de 2.948 încheieri, din care

1.014 încheieri de dezînvestire, 1.816 încheieri finale de cameră preliminară, 2

încheieri finale cameră de consiliu, 77 încheieri privind luarea măsurii arestării

preventive, 29 de încheieri privind percheziţia, 9 încheieri privind percheziţia

informatică şi o încheiere privind percheziţionarea trimiterilor poştale. În cadrul

încheierilor de dezînvestire au fost pronunţate 10 încheieri de prelungire a

arestării preventive, 73 încheieri de supraveghere tehnică, 30 încheieri de

prelungire supraveghere tehnică, 3 încheieri de confirmare supraveghere tehnică,

232 de încheieri de obţinere date comunicări electronice, 14 încheieri de

obţinere date privind tranzacţii financiare şi 2 încheieri privind obţinerea datelor

financiare.

19


În activitatea de soluţionare a cererilor privind măsurile preventive au fost

emise 80 mandate de arestare preventivă în cursul urmăririi penale, 8 mandate

de arestare preventivă în cursul procedurii de cameră preliminară, 8 mandate de

arestare preventivă în cursul judecăţii, 133 mandate de percheziţie, 232 mandate

de supraveghere tehnică şi 23 mandate privind tranzacţiile financiare.

În materia cooperării judiciare internaţionale s-au înregistrat 26 de dosare

de comisie rogatorie internaţională şi 44 de cereri de recunoaştere a hotărârilor

penale sau a altor acte judiciare străine (Legea nr. 302/2004 privind cooperarea

judiciară internaţională în materie penală), nefiind înregistrate cereri de

extrădare activă sau pasivă. Instanţa a emis 6 cereri de comisie rogatorie

internaţională activă, adresate direct autorităţilor de executare. Totodată, instanţa

a emis 4 solicitări privind ordinul european de anchetă şi a primit spre executare

o solicitare privind ordinul european de anchetă.

În vederea executării hotărârilor penale pronunţate au fost deschise în

Registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale un număr de

6.779 poziţii, fiind emise 283 mandate de executare a pedepsei închisorii, din

care un număr de 24 de mandate nu au fost confirmate până la această dată.

Pentru mandatele neconfirmate, din care 7 emise în luna decembrie 2019,

există emise ordine de interzicere a părăsirii ţării, fiind făcute reveniri la

termenele prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti.

Biroul de Executări Penale a formulat un număr de 27 de contestaţii la

executare, 17 cereri de înlocuire a amenzii penale, 5 cereri privind confirmarea

sau înlocuirea unor măsuri medicale, 4 cereri de revocare a amânării aplicării

pedepsei/executării pedepsei sub supraveghere, 1 cerere de anulare a suspendării

executării pedepsei sub supraveghere, 4 cereri de modificare a pedepselor şi 2

cereri de revocare a liberării condiţionate.

20


Totodată, ca urmare a solicitării serviciilor de probaţiune, Biroul de

Executări Penale a formulat un număr de 33 de cereri de revocare a amânării

aplicării pedepsei/executării pedepsei sub supraveghere, 21de cereri privind

încetarea/modificarea obligaţiilor, 1 contestaţie la executare şi 4 cereri privind

prelungirea/înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate.

La solicitarea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru

Obregia, s-au înregistrat 4 cereri de înlocuire/încetare obligare tratament

medical.

Referitor la activitatea judecătorului delegat pentru supravegherea

executării pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Jilava, la

Penitenciarul Spital Bucureşti Jilava şi la Serviciul Independent de Reţinere şi

Arestare Preventivă – CRAP nr. 1, în anul 2019 au fost înregistrate un număr

total de 1.005 cereri, din care 804 la Penitenciarul Jilava, 194 la Spitalul

Penitenciar Jilava şi 7 la Serviciul Independent de Reţinere şi Arestare

Preventivă – CRAP nr. 1, fiind pronunţate un număr de 992 încheieri, la care se

adaugă şi participarea la Comisia de liberare condiţionată privind un număr de

1.165 de persoane condamnate.

De asemenea, au fost înregistrate: un număr de 13 refuzuri de hrană

declarate de către persoanele private de libertate, potrivit dispoziţiilor art. 54 din

Legea nr. 254/2013, şi un număr de 360 cereri de audienţă formulate de către

persoanele private de libertate.

I.2. Încărcătura pe judecător și pe schemă

În ceea ce priveşte încărcătura raportată la schema de personal este de

menţionat faptul că instanţa a funcţionat în cursul anului 2019 iniţial cu o

schemă de personal de 55 de judecători, apoi cu o schemă de 54 de judecători,

întrucât prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru

judecători nr. 480/14.03.2019 şi prin Ordinul Ministerului Justiţiei nr.

21


2239/C/17.05.2019, din cele 55 de posturi de judecători, un post a fost transferat

temporar la Judecătoria Cornetu.

În medie au fost la serviciu un număr de 49 de judecători, înregistrându-se

o creştere atât a încărcăturii medii raportată la schema de judecători, cât şi a

încărcăturii medii raportată la numărul de judecători prezenţi efectiv la serviciu.

Statistica scriptică

An

Media dosarelor

nou intrate/

judecător schemă

Media dosarelor

soluţionate/judecător schemă

Media cauzelor pe

rol/judecător schemă

Media dosarelor nou

intrate/judecător

Media dosarelor

soluţionate/judecător

Media cauze pe

rol/judecător

2019 673,63 671,41 759,26 742,37 739,92 836,73

2018 619,13 633,80 717,87 694,94 711,40 805,78

2017 619,18 637,93 736,67 667,75 687,96 794,45

2016 637,7 650,2 767,7 947,9 966,6 1.141,2

2015 1.185 1.248 1.432 1.359 1.432 1.642

2014 1.087 1.135 1.403 1.263 1.319 1.629

2013 1.008 1.032 1.357 1.260 1.290 1.696

2012 1.338 1.171 1.565 1.729 1.513 2.022

2011 1.081 1.063 1.290 1.395 1.373 1.666

2010 856 887 1.096 1.154 1.195 1.477

2009 688 570 809 1.041 869 1.234

Statistica STATIS

An

Media dosarelor

nou intrate/judecător schemă

Media cauzelor pe rol/

judecător schemă

Medie naţională

schema nou intrate/judecător schemă

Media naţională

cauzelor pe rol/

judecător schemă

Media dosarelor

nou intrate/judecător

Media cauzelor pe rol/

judecător

Media naţională

nou intrate/judecător

Media naţională

cauzelor pe rol/

judecător

2019 673,63 817,46 663,1 882,7 742,37 900,88 870,2 1.158,3

2018 619,13 774,05 639,4 866,3 694,94 863,5 832,9 1.128,4

2017 619,18 779,31 645,80 867,98 670,4 843,7 832,7 1.119,1

201 637,7 835,6 660,2 874,4 942,9 1.235,4 817,4 1.082,7

22


6201

5 1.185 1.536 639,9 917 1.359 1.762 739,2 1.060

2014 1.087 1.574 722,06 1.061 1.263 1.796 822,13 1.208

În ceea ce priveşte numărul de şedinţe desfăşurate de magistraţii acestei

instanţe pe parcursul anului 2019 se poate observa că aceştia au participat la un

număr de 1.240 de şedinţe de judecată, la numărul de şedinţe nefiind

contabilizate şi şedinţele organizate pentru soluţionarea cauzelor având ca obiect

măsuri preventive sau cereri incidentale cum ar fi preschimbarea termenului de

judecată, acordarea ajutorului public judiciar ori suspendarea de executare silită.

În raport de numărul dosarelor soluţionate, se poate observa că 60,23%

din dosarele rulate în şedinţele de judecată au fost soluţionate.

Încărcătură/ judecător 2019

Nr. şedinţe Dosarerulate

Nr. dosaresoluţionate

Hotărâriredactate

Total 1.240 58.529 35.256 35.256

I.3. Indicatori de eficienţă

Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei

activităţii instanţelor sunt următorii:

1) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în

raport de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în

perioada de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă,

exprimată procentual;

2) Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la

finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de

apel şi 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe;

23


3) Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor

finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportat la suma

tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;

4) Durata medie de soluţionare, pe materii sau pe obiecte (numai pentru

stadiul procesual fond şi mai puţin pentru curţile de apel) - reprezintă timpul

mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului

final;

5) Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul instanţei

respective de redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip

final Hotărâre.

Rezultatul grafic al cumulării celor cinci indicatori de eficienţă a

activităţii instanţei în cursul anului 2019, astfel cum reiese din aplicaţia Statis

Semicentral este:

Cumulând cei cinci indicatori, valoarea medie a eficienţei instanţei este

redată cu culoarea galbenă care indică gradul de eficienţă „eficient”.

24


În concluzie, după ce timp de patru ani consecutiv a înregistrat

calificativul „foarte eficient”, în anul 2019, instanţa s-a încadrat în gradul de

performanţă „eficient”.

1. Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv

în raport de dosarele nou intrate.

În perioada de referinţă, instanţa a înregistrat un număr de 36.376 dosare

nou intrate şi un număr de 35.967 dosare soluţionate (închise), rata de

soluţionare fiind de 98,9%, Judecătoria Sector 4 Bucureşti încadrându-se la acest

indicator în gradul „satisfăcător” potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin

Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei de Judecători a Consiliului Superior a

Magistraturii, cu modificările ulterioare, astfel cum rezultă din tabelul de mai

jos.

25


Rata de soluționare a dosarelor este în scădere față de anul 2018, când

acest indicator a înregistrat un procent de 102,9%.

În ce priveşte operativitatea scriptică, raportată la totalul dosarelor aflate

pe rolul instanţei în cursul anului 2019 (41.000 dosare), la dosarele soluționate

(pronunțate) – 36.256 dosare și la dosarele suspendate - 843, aceasta a fost de

90,28%, mai mare cu 0,01% decât anul trecut, când operativitatea raportată la

totalul dosarelor aflate pe rolul instanţei a fost de 90,27%.

2) Stocul de dosare

La data de referinţă 31.12.2019, din totalul de 8.176 dosare, un număr de

343 dosare, reprezentând un procent de 4,2%, sunt mai vechi de 1 an şi 6 luni.

În consecinţă, la indicatorul „vechime dosare în stoc”, instanţa s-a

încadrat în gradul „foarte eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin

Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei de Judecători a Consiliului Superior al

Magistraturii, cu modificările ulterioare.

3) Ponderea dosarelor închise într-un an

26


În perioada de referinţă, din totalul de 35.967 dosare soluţionate, un

număr de 35.311 dosare au fost soluţionate în termen de maxim un an de la

înregistrare, reprezentând un procent de 98,2%, ușor mai crescut decât în anul

2018, când procentul a fost de 97,6%.

În consecinţă, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte eficent” potrivit

plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei de

Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare.

4) Durata medie de soluţionare

Durata medie de soluţionare în materiile non penal a fost de 2,3 luni, faţă de 2,7 luni în anul 2018, instanţa încadrându-se în gradul „foarte eficient”.

În penal, această durată a fost de 2,2 luni, faţă de 1,9 luni în anul 2018, instanţa încadrându-se în gradul „foarte eficient”.

27


Referitor la durata de soluţionare a cauzelor, amintim că o garanţie de

ordin procedural înscrisă în art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului este aceea a termenului rezonabil în care orice persoană are

dreptul să fie judecată, garanţie ce dă contur principiului celerităţii procedurilor

judiciare. Prin impunerea respectării unui termen rezonabil pentru înfăptuirea

actului de justiţie, Convenţia subliniază importanţa faptului că justiţia trebuie să

fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea şi

credibilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor

sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare.

Faţă de datele statistice prezentate, apreciem că termenele de soluţionare a

cauzelor la această instanţă au fost rezonabile şi, de asemenea, termenele de

redactare a hotărârilor judecătoreşti au fost pe cât posibil respectate de către

judecătorii instanţei.

5) Redactările peste termenul legal

28


În perioada de referinţă, din totalul de 23.851 dosare soluţionate prin

hotărâre, un număr de 4.539 dosare au fost redactate peste termen, determinând

încadrarea instanţei în gradul „eficient”.

Se poate observa că în ceea ce priveşte media zilelor de depăşire de 37,2

zile, instanţa se încadrează la gradul „eficient”, termenul mediu de redactare

fiind de 31,4 de zile, iar media zilelor de redactare fiind de 25,2 zile, ceea ce

demonstrează că există posibilitatea îmbunătăţirii acestui indicator şi pe viitor.

Ponderea dosarelor cu termen de redactare depășit a fost de 19% faţă de

23,4% în anul precedent, în scădere cu 4,4%. Tot astfel, media zilelor de

redactare a scăzut de la 27,5 zile la 25,2 zile. Termenul mediu

de redactare a rămas neschimbat, fiind de 31,4 zile.

Analiza pe materii

În ceea ce priveşte analiza pe materii, se poate observa faptul că în

materia minori şi familie şi în materia litigii de muncă, instanţa se încadrează la

gradul „foarte eficient”, în materie penală şi în materia litigii cu profesioniştii,

29


instanţa se încadrează la gradul „eficient”, iar în celelalte materii la gradul

„satisfăcător”.

În materia civil, ponderea hotărârilor redactate peste termen a scăzut în

raport de anul 2018 de la 33,7% la 30,8%, în materia contencios administrativ şi

fiscal de la 40,8% la 31,0%, în materia litigii cu profesioniştii de la 35% la

27,3%, în materia litigiilor de muncă de la 45,5% la 7,7%, în materia minori şi

familie de la 9,1% la 6,2%, iar în materia penal ponderea hotărârilor redactate

peste termen a scăzut în raport de anul 2018 de la de la 25,1% la 23,4%.

30


Analiză obiecte urgente

Minori şi familie

31


Civil

32


Litigii cu profesioniştii

Contencios administrativ şi fiscal

33


Sub aspectul întârzierilor înregistrate este de menţionat faptul că în anul

2019 a avut loc o creştere a numărul de dosare nou intrate de la 34.052 dosare în

cursul anului 2018 la 36.376 dosare.

Din analiza comparativă a datelor statistice se poate observa că

preocuparea colectivului pentru redactarea în termen a hotărârilor a dat rezultate,

procentul cauzelor la care termenul de redactare a fost depășit scăzând de la

38,01% în anul 2014 la 24,2% în anul 2017, la 23,4% în anul 2018 şi la 19% în

anul 2019.

În ceea ce priveşte redactarea în termen, deşi se poate observa că s-au

făcut eforturi în scopul menţinerii activităţii la parametrul „eficient” pe tot

parcursul anului 2019, apreciem că lipsa personalului auxiliar, cauzată de

subdimensionarea schemei instanţei afectează activitatea de redactare a

hotărârilor.

În cadrul aceste analize se impune a se menţiona şi faptul că noţiunea

„dosare soluţionate” are în aplicaţia de statistică o interpretare diferită faţă de

cea avută în trecut, în sensul că până la nivelul anului 2013, indicatorul „dosare

soluţionate” reprezenta totalitatea dosarelor pronunţate în cursul unei perioade

de evaluare, în timp ce în prezent, această noţiune este definită ca reprezentând

totalitatea dosarelor redactate şi închise în aplicaţia ECRIS în cursul perioadei

de evaluare.

Chiar şi aşa, după cum s-a observat, în condiţiile în care în anul 2019 au

fost înregistrate 36.376 dosare noi, respectiv cu 2.324 mai multe dosare faţă de

anul 2018, când au fost înregistrate 34.052 dosare noi, datorită eforturilor

susţinute ale colectivului, în anul 2019, stocul de dosare a crescut doar cu 120 de

dosare, fiind pronunţate un număr de 36.256 de dosare, mai mult cu 1.397

dosare faţă de anul 2018, iar numărul dosarelor redactate peste termenul legal a

scăzut de la 5.319 dosare la 4.539 dosare, determinând încadrarea instanţei la

acest criteriu în gradul „eficient”.

34


I.4. Indicii de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti

Cel mai important indicator care reflectă calitatea actului de justiţie îl

reprezintă ponderea atacabilităţii hotărârilor şi indicele de casare a hotărârilor

judecătoreşti.

În cursul anului 2019 au fost promovate un număr de 4.200 căi de atac

raportat la un număr de 36.256 de dosare soluţionate, numărul căilor de atac

promovate fiind mai mare decât în anul 2018, când s-au promovat un număr de

4.115 căi de atac. Indicele de atacabilitate a fost, aşadar, în anul 2019 de

11,58%.

Raportat la numărul de cauze soluţionate în cursul anului 2019, aceste

cifre pot fi interpretate în sensul că cetăţenii care s-au adresat Judecătoriei

Sectorului 4 Bucureşti au fost în mare măsură mulţumiţi de soluţiile pronunţate,

nepromovând căi de atac.

88.42%

11.58%

Total dosare soluţionate - 36.256

Nerecurate Căi de atac promovate

Indicele de atacabilitate a înregistrat o uşoară scădere faţă de anul

anterior, când acesta a fost în procent de 11,77%.

În ceea ce priveşte situaţia hotărârilor desființate/casate, acestea au fost în

număr de 718.

35


Judecătoria Sector 4 a înregistrat un procent de desfiinţare a hotărârilor de

1,98%, mai mic decât în anul 2018, când acesta a fost de 2,09%.

Numărul hotărârilor desfiinţate este nesemnificativ în raport de numărul

hotărârilor pronunţate în decursul anului.

I.5. Indicele de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti

Anul Total hotărâri pronunţate

Total hotărâri desfiinţate

Indice de casare raportatla căile de atac admise imputabile şi

neimputabile2019 36.256 718 1,98%2018 34.859 729 2,09%2017 35.086 362 1,03%2016 35.765 388 1,08%2015 48.686 987 2,03%2014 40.876 1.090 2,67%2013 36.133 942 2,60%2012 36.305 493 1,36%

Referitor la indicele de desfiinţare, apreciem că specializarea judecătorilor

pe anumite ramuri de drept reprezintă o măsură de natură să aducă o sporire a

calităţii actului de justiţie, magistraţii având posibilitatea de a-şi perfecţiona şi

aprofunda cunoştinţele teoretice pe un anumit segment de drept, pe care urmează

să le folosească în practică, dobândind experienţă în domeniul respectiv.

Analizând practica de casare în materie civilă şi penală, se poate observa

ca, în general, soluţiile pronunţate au fost bine structurate în fapt şi în drept,

probatoriul administrat fiind evaluat în mod corect, iar dispoziţiile legale

aplicate temeinic.

În considerentele hotărârilor pronunţate se regăsesc probleme legate de

aplicarea legii în timp şi în spaţiu, interpretare şi calificare juridică, efecte ale

conflictelor ivite între normele procedurale.

36


Redactarea hotărârilor judecătoreşti s-a realizat, în general, cu respectarea

termenelor legale, unele întârzieri datorându-se soluţionării unui număr foarte

mare de cauze într-o şedinţă de judecată şi complexităţii unor cauze.

Calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti este apreciabilă şi aceasta se

datorează preocupării continue a magistraţilor ce funcţionează la această instanţă

de a se perfecţiona profesional, de a fi întotdeauna la curent cu toate modificările

legislative şi orientările practicii judiciare a instanţelor ierarhic superioare.

În ansamblu, activitatea desfăşurată de magistraţii ce funcţionează la

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti se conturează ca fiind una de bună calitate

din perspectiva soluţiilor pronunţate de aceştia, în majoritatea lor covârşitoare

menţinute în căile de atac.

CAPITOLUL II. DATE STATISTICE PRIVIND RESURSELE UMANE

II.1. Situaţia posturilor

În prezent, sunt prevăzute în schema de personal un număr de 55 posturi

de judecători şi 69 de membri ai personalului auxiliar.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru

judecători nr. 480/14.03.2019 şi prin Ordinul Ministerului Justiţiei nr.

2239/C/17.05.2019, din cele 55 de posturi de judecători, un post a fost transferat

temporar la Judecătoria Cornetu.

Întrucât Penitenciarul Jilava şi Penitenciarul Spital Jilava au rămas în

sfera de competenţă a Judecătoriei sector 4 Bucureşti, dispărând, prin urmare,

motivul pentru care postul menţionat a fost transferat, acesta ar trebui să revină

în schema de magistraţi a Judecătoriei sector 4 Bucureşti.

37


Din cele 54 de posturi de judecători rămase, 42 sunt repartizate în Secţia

civilă şi 12 în Secţia penală.

La cele 54 de posturi de judecători din schemă se adaugă cele 3 posturi

alocate instanţei, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia

pentru judecători, în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, pentru posturile

vacantate temporar ale celor doi judecători detaşaţi la începutul anului 2019 la

Consiliul Superior şi al judecătorului delegat la Penitenciarul Jilava şi la

Penitenciarul Spital Jilava.

Cele 3 posturi menţionate au fost repartizate două în Secţia civilă şi unul

în Secţia penală.

Numărul mediu de magistraţi care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2019

în cadrul instanţei a fost de 49.

Pe parcursul anului 2019, schema de personal în privinţa magistraţilor s-a

bucurat de o relativă stabilitate a gradului de ocupare, locurile vacantate fiind, ca

regulă, ocupate în scurt timp.

Astfel, la începutul anului 2019, respectiv la datele de 01.02.2019 şi

01.03.2019, doi judecători au fost detaşaţi, pentru o perioadă de 3 ani, în cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru aceste două posturi vacantate

temporar, Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători a alocat

instanţei 2 posturi în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, posturi ce au

fost ocupate prin transfer începând cu data de 01.04.2019.

Ca urmare a absolvirii examenului de capacitate, la Judecătoria sector 4

Bucureşti au fost numiţi, începând cu data de 16.04.2019, 2 judecători definitivi,

unul dintre aceştia fiind anterior judecător stagiar în cadrul instanţei.

38


Începând cu data de 03.01.2019, ca urmare a absolvirii Institutului

Naţional al Magistraturii, la Judecătoria sector 4 Bucureşti a fost repartizat un

judecător stagiar.

În cursul anului 2019, doi judecători s-au întors din concediul de creştere

a copilului, unul la data de 01.03.2019, iar celălalt la data de 01.10.2019. În

toamna anului 2019, un alt judecător a intrat în concediu de sarcină şi lăuzie,

urmat de concediul de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani.

În tot cursul anului 2019, un judecător s-a aflat în concediu fără plată.

În perioada 01.04 - 31.10.2019, un judecător a fost delegat, prin Decizie a

Preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti, în cadrul Tribunalului Bucureşti, acelaşi

judecător fiind delegat începând cu data de 01.11.2019 în cadrul Curţii de Apel

Bucureşti.

Începând cu data de 01.10.2019, un judecător din cadrul Judecătoriei

Alexandria a fost delegat, pentru o perioadă de 6 luni, la Judecătoria sector 4

Bucureşti, prin Decizie a Preşedintelui Curţii de Apel Bucureşti.

Pe parcursul anului 2019, schema de personal nu a suferit modificări nici

în privinţa magistraţilor şi nici în cea a personalului auxiliar. Schimbări majore

ale schemei de personal privind magistraţii au avut loc în cursul anului 2016, în

sensul că aceasta a crescut cu 2 posturi în luna iunie 2016 şi cu încă 14 posturi în

luna noiembrie, astfel că de la o schemă de 39 de posturi la sfârşitul anului 2015

s-a ajuns la o schemă de 55 de posturi la sfârşitul anului 2016.

Din păcate, majorarea schemei de personal privind magistraţii, măsură ce

a condus la o îmbunătăţire vizibilă a activităţii instanţei şi la creşterea eficienţei

acesteia, nu a fost însoţită şi de o majorare a schemei de personal privind

personalul auxiliar, ceea ce a condus la o supraîncărcare a grefierilor de şedinţă,

ce fac eforturi considerabile pentru a-şi îndeplini în condiţii corespunzătoare

atribuţiile de serviciu.

39


Învederăm că din totalul de 69 de posturi ale schemei de personal auxiliar

şi conex, doar 56 de posturi sunt de grefieri de şedinţă, schema de personal

incluzând: grefierul-şef de instanţă, 2 grefieri-şefi de secţie, 53 de grefieri de

şedinţă, 7 grefieri arhivari, 1 aprod, 1 agent procedural, 2 muncitori, 2 şoferi.

După cum se poate observa, din cele 69 de posturi cuprinse în schemă un număr

de 13 posturi reprezintă personal fără atribuţii legale în ceea ce priveşte şedinţa

de judecată (grefieri arhivari, aprozi, agent procedural, muncitori şi şoferi).

Arătăm, totodată, şi că nu toate posturile de grefieri de şedinţă din schema

de personal au putut fi afectate activităţii de judecată, unei părţi din grefierii în

discuţie fiindu-le stabilite alte atribuţii, iar grefierul-şef şi grefierul-şef de secţie

civilă neparticipând la şedinţele de judecată.

Astfel, pentru buna desfăşurare a activităţii la Biroul de Executări Penale

au fost desemnaţi 4 grefieri, numărul grefierilor repartizaţi fiind stabilit în raport

de volumul mare de activitate al acestei instanţe în materie penală, ce are în

circumscripţie Penitenciarul Jilava şi Penitenciarul Spital Jilava, şi de faptul că

după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală, numărul cauzelor

soluţionate a fost mai mare, crescând şi numărul operaţiunilor efectuate la Biroul

de Executări Penale.

De asemenea, un grefier a fost desemnat pentru a exercita activităţi

privind Biroul de Executări Civile - relaţia cu executorii judecătoreşti, iar un alt

grefier pentru a exercita activităţi privind Biroul de Executări Contravenţionale

şi Biroul de Persoane Juridice.

Tot astfel, un grefier de şedinţă a fost desemnat cu atribuţii de întocmire a

citativelor şi a citaţiilor pentru primul termen de judecată în dosarele înregistrate

sub imperiul vechiului Cod de procedură civilă şi cu întocmirea actelor de

procedură pentru procedura prealabilă în dosarele înregistrate după regulile

Noului Cod de Procedură Civilă.

40


Pentru expedierea actelor de procedură a fost desemnat un alt grefier,

instanţa având constituit un compartiment de expediţii, numărul dosarelor aflate

pe rolul instanţei în cursul anului 2019 fiind de 41.000, numărul dosarelor rulate

în şedinţele de judecată de 58.529, iar numărul citaţiilor, comunicărilor şi

adreselor emise de 175.903, din care un număr de 44.710 efectuate prin agent

procedural, respectiv 7.040 citaţii, 19.265 comunicări şi 18.405 adrese, iar

131.193 acte de procedură transmise prin poştă.

Totodată, 5 persoane au fost desemnate pentru a exercita activităţi în

cadrul Serviciului Registratură, îndeplinind atribuţii privind: înregistrarea

dosarelor și repartizarea aleatorie a cauzelor; înregistrarea părţilor în dosarelor

nou intrate, completarea datelor statistice şi realizarea activităţilor vizând

aplicaţia „dosarul electronic”; înregistrarea corespondenţei primite prin

intermediul poştei sau prin alte mijloace de comunicare; înregistrarea cererilor

depuse personal de părţi şi a dosarelor revenite din căile de atac, înregistrarea în

sistemul informatic Ecris a dovezilor de comunicare a hotărârilor judecătoreşti şi

a încheierilor de dezînvestire şi realizarea activităţilor vizând aplicaţia „dosarul

electronic”; legalizarea hotărârilor și eliberarea certificatelor de grefă, precum şi

gestionarea procedurii administrative privind cererile de punere sub interdicţie şi

de declarare judecătorească a morţii, patru dintre aceste persoane fiind grefieri

de şedinţă, iar una grefier arhivar.

Având în vedere faptul că pentru Serviciul Arhivă sunt disponibili,

conform celor de mai sus, un număr de 6 grefieri arhivari, iar numărul total de

dosare gestionate de arhiva instanţei este foarte mare, arhiva fiind organizată în

trei clădiri diferite, din care una în afara localităţii (comuna Tunari), 3 grefieri de

şedinţă au fost desemnaţi să efectueze activităţi la compartimentul Arhivă, dintre

care unul ţine arhiva dosarelor suspendate, activităţi conexe îndeplinind la acest

compartiment şi una dintre persoanele care ocupă postul de muncitor.

Întrucât dosarele vechi din anii 1963-1995, 2005-2010 şi 2013-2016 se

află

41


arhivate în comuna Tunari, personalul arhivei este obligat să se deplaseze în

afara localităţii pentru a asigura transportul dosarelor programate de justiţiabili,

cel puţin o dată pe săptămână doi grefieri arhivari din cadrul compartimentului

arhivă fiind scoşi din activitatea lor curentă şi trebuind să se deplaseze la spaţiile

de arhivare din comuna Tunari, pentru identificarea şi aducerea în instanţă sau,

după caz, pentru restituirea dosarelor şi arhivarea lor în rafturi, activitate

epuizantă din punct de vedere fizic şi consumatoare de timp şi de energie.

De asemenea, un grefier de şedinţă a fost desemnat să exercite atribuţii

privind Biroul de Informare şi Relaţii Publice, unde în cursul anului 2019 au fost

formulate un număr de 62 de cereri de furnizare de informații de interes public,

13 de la persoane fizice şi 49 de la persoane juridice, și un număr de 1.881 de

petiții. Numărul estimativ de vizitatori ai biroului a fost de aproximativ de 6.600

persoane, iar în jur de 5.000 persoane (25 –30 persoane în fiecare zi) au apelat

telefonic Biroul de Informare şi Relaţii Publice.

Prin urmare, numărul grefierilor de şedinţă care au efectiv atribuţii privind

şedinţa de judecată este de 37. Media grefierilor de şedinţă care au funcţionat în

mod efectiv la instanţă în anul 2019 a fost de 34.

Or, în cursul anului 2019, în cadrul Secţiei Civile au funcţionat constant

38 de complete de judecată, iar în cadrul Secţiei Penale 12 complete de judecată.

În cadrul Secţiei penale, doar 10 din cele 12 complete de judecată au în

constituire un grefier de şedinţă stabil, pe celelalte 2 complete intrând, prin

rotaţie, toţi grefierii Secţiei penale. Menţionăm că pe lângă şedinţele de judecată,

cei 10 grefieri de şedinţă ai Secţiei penale asigură şi permanenţa pentru

activitatea privind măsurile preventive.

În cadrul Secţiei civile, numărul mic de grefieri de şedinţă face ca

majoritatea acestora să lucreze cu câte doi judecători. Arătăm că pe lângă

şedinţele de judecată obişnuite, grefierii de şedinţă din cadrul Secţiei civile intră

în

42


constituirea celor două complete speciale ce judecă dosarele având ca obiect

confirmarea internării nevoluntare/a externării, cu activitate zilnică, şi a celor

două complete speciale ce judecă dosarele având ca obiect emiterea ordinului de

protecţie, cu activitate aproape zilnică.

Arătăm că numărul grefierilor de şedinţă prezenţi efectiv la serviciu nu a

fost, în cursul anului 2019, unul stabil: un grefier din Secția civilă a fost delegat

la Tribunalul București în tot cursul anului 2019; un grefier din cadrul Biroului

de Executări Contravenționale și Biroului Persoane Juridice a fost detaşat la

Tribunalul București în tot cursul anului 2019; un grefier din Secția penală a fost

detașat la Curtea de Apel București până în luna iulie 2019, când a revenit la

instanţă ca urmare a intrării în concediul de sarcină şi lăuzie, iar apoi în

concediul de creştere a copilului de până la 2 ani; un alt grefier din Secția penală

a fost detașat la Curtea de Apel București începând cu luna martie 2019; un

grefier din Secția civilă se află în concediu de creștere a copilului din luna

septembrie 2019; un grefier din Secţia civilă a lipsit în tot cursul anului 2019,

aflându-se mai întâi în concediu de sarcină şi lăuzie, iar din data de 25.02.2019

în concediu de creştere a copilului; un grefier din cadrul Secţiei penale a intrat în

luna octombrie 2019 în concediu de sarcină și lăuzie, ce va fi urmat de concediu

de creștere a copilului; un grefier din cadrul Secţiei penale a demisionat

începând cu data de 09.09.2019; un grefier din cadrul Secţiei penale s-a

pensionat la data de 01.12.2019.

De asemenea, un grefier arhivar a fost detaşat la Curtea de Apel Bucureşti

pe tot parcursul anului 2019.

Totodată, unul dintre șoferii instanței a fost delegat la Tribunalul

București în perioada 01.01.2019 – 12.09.2019, iar la data de 01.01.2020 s-a

pensionat. În acest caz, Judecătoria sector 4 Bucureşti a solicitat transformarea

postului de şofer în post de grefier de şedinţă sau de grefier arhivar.

43


Aceste situaţii s-au rezolvat parţial cu sprijinul Tribunalului Bucureşti şi

al Curţii de Apel Bucureşti, în sensul că la momentul de faţă, în cadrul instanţei

funcţionează 6 grefieri de şedinţă temporari, din care 4 angajaţi în cursul anului

2019, şi un grefier arhivar temporar. Totodată, începând cu data de 10.09.2019,

un grefier de şedinţă a fost transferat la Judecătoria sector 4 Bucureşti, pe locul

grefierului care a demisionat. De asemenea, începând cu data de 19.12.2019, un

grefier de ședință și-a început activitatea în cadrul instanței ca urmare a

repartizării în urma absolvirii Şcolii Naţionale de Grefieri, pe locul grefierului

care s-a pensionat, ce a fost transformat din post cu studii medii în post cu studii

superioare.

Volumul de activitate înregistrat de Judecătoria sector 4 Bucureşti în

cursul anului 2019 a fost unul ridicat, fiind în continuă creştere. Astfel, conform

datelor preluate din aplicaţia Statis semicentral, în anul 2019, Judecătoria sector

4 Bucureşti s-a situat, din punctul de vedere al dosarelor nou intrate, pe locul 3

în rândul judecătoriilor din Bucureşti.

Este evident că în acest context, grefierii de şedinţă din cadrul

Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, într-un număr foarte mic prin raportare la

schema de magistraţi şi la volumul de activitate existent, sunt supraîncărcaţi,

aspect reflectat, de altfel, şi de datele statistice.

În acest sens, arătăm că, potrivit datelor preluate din aplicaţia Statis

semicentral, în anul 2019, Judecătoria sector 4 Bucureşti s-a situat, din punctul

de vedere al încărcăturii pe grefier, pe locul 1 în rândul judecătoriilor din

Bucureşti.

Astfel, la un număr mediu de 36,8 de grefieri prezenți la serviciu,

încărcătura raportată la dosarele nou intrate a fost de 988,5 dosare/grefier, faţă

de 984,2 dosare/grefier în anul 2018, iar încărcătura raportată la dosarele intrate

plus stoc a fost de 1.199,5 dosare/grefier, faţă de 1.230,4 dosare/grefier în anul

44


2018. Menţionăm că în realitate în cursul anului 2019 a fost prezent la serviciu

un număr mediu de 34 de grefieri.

Raportat la volumul de activitate al instanței, la specificul cauzelor

soluționate de aceasta, la competenţa specială atribuită Judecătoriei sector 4

Bucureşti de Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări

psihice, nr. 487/2002, republicată, la faptul că instanţa are în circumscripţie

Spitalul Jilava şi Spitalul Penitenciar Jilava, precum şi la mărirea schemei de

personal privind magistrații, care a implicat crearea unor complete de judecată

noi, este evident că schema de personal privind personalul auxiliar se impune a

fi mărită cât mai repede cu putință.

Astfel, apreciem ca necesară suplimentarea schemei cu un număr de cel

puţin 20 de posturi de grefieri de şedinţă, dar și cu cel puțin 4 posturi de grefieri

arhivari și 4 posturi de grefieri registratori şi cu cel puțin 3 posturi de agenţi

procedurali, ţinând cont de numărul mare al procedurilor de comunicare

realizate prin intermediul acestora din urmă, mai ales în contextul în care

cererile de emitere a ordinelor de protecţie, în număr din ce în ce mai mare,

impun realizarea procedurii de citare în regim de urgenţă, de cele mai multe ori

chiar în ziua înregistrării cererii.

Considerăm că este absolut necesară păstrarea unui nivel echilibrat şi

rezonabil al activităţii grefierilor din şedinţele de judecată, întrucât, în vederea

înfăptuirii actului de justiţie, munca grefierilor constituie un real sprijin pentru

magistraţi, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce le revin jucând un

rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţei. Grefierul

contribuie în mod semnificativ la soluţionarea cu celeritate a cauzelor aflate pe

rolul instanţei judecătoreşti, fiind în acelaşi timp şi cel ce intră în contact direct

cu publicul, aspect relevant pentru crearea imaginii justiţiei.

Este important a se arăta că atât magistraţii, cât şi grefierii din cadrul

instanţei, în special din cadrul secţiei civile, s-au confruntat de-a lungul anului

45


cu un număr mare de dosare pe şedinţa de judecată, şedinţelor de judecată

obişnuite adăugându-li-se şedinţele privind cererile de încuviinţare a executării

silite, şedinţele privind cererile de confirmare a internării medicale nevoluntare/a

externării, şedinţele privind cererile de emitere a ordinului de protecţie şi

şedinţele privind cererile de suspendare provizorie a executării silite.

Astfel, în fiecare săptămână au funcţionat în anul 2019 două complete

speciale de confirmare a internării medicale nevoluntare/a externării, prezidate,

conform unei planificări lunare, pe o perioadă de o săptămână, de toţi judecătorii

secţiei civile, şedinţele de judecată ale acestor complete fiind zilnice. La aceste

ședințe s-au adăugat cele privind ordinele de protecție, în cadrul instanței

existând în anul 2019 două complete speciale care au soluționat cauzele cu acest

obiect, prezidate, conform unei planificări lunare, pe o perioadă de câte o

săptămână, de judecătorii specializați în materia minori și familie.

Concluzionând, arătăm că în anul 2019, încărcătura medie pe grefierii de

şedinţă prezenţi la serviciu, raportată la dosarele rulate (58.529 dosare), a fost de

955 de cauze în secţia penală şi de 2.041 cauze în secţia civilă.

Apreciem că problema acută cu care se confruntă Judecătoria sectorului 4

Bucureşti în privinţa schemei insuficiente de personal auxiliar ar putea fi

rezolvată dacă schema de personal auxiliar la nivel de judecătorii ar fi regândită,

cu consecinţa redistribuirii posturilor de personal auxiliar de la judecătoriile mai

puţin încărcate şi cu un volum de activitate mai mic.

Considerăm că deşi nu am reuşit să obţinem majorarea schemei privind

personalul auxiliar, am reuşit totuşi, cu sprijinul instanţelor superioare, ca

posturile existente să fie tot timpul ocupate. Totodată, prin modul de organizare

a activităţii, am reuşit în mare parte ca repartizarea muncii între grefierii de

şedinţă să fie echilibrată. De asemenea, s-a încercat să se găsească soluţii care

să uşureze munca grefierilor de şedinţă şi să reducă volumul lor de activitate.

46


Toate aceste măsuri au făcut ca, în ciuda supraîncărcării, atmosfera de lucru să

fie una liniştită, netensionsată şi eficientă.

II.2. Situaţia sancţiunilor disciplinare şi penale aplicate în cursul anului 2019 pe fiecare categorie de personal. Încălcări ale Codului deontologic

Art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 statuează principiul independenței

judecătorilor în exercitarea profesiei, punând în corelaţie această garanţie a

desfăşurării unui proces echitabil cu obligaţia de imparţialitate („judecătorii sunt

independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali”).

Sub aspectul asigurării independenţei judecătorilor în cadrul instanţei este

de menţionat că în cursul anului 2019 nu au fost semnalate situaţii de încălcări

ale acestui principiu fundamental pentru exercitarea profesiei de judecător.

În ceea ce priveşte răspunderea personalului instanţei trebuie reținut

nivelul deosebit de conduită etică şi profesională de care atât judecătorii

instanţei, cât şi personalul auxiliar au dat dovadă pe parcursul anului 2019,

nefiind înregistrate situaţii cu privire la care să fie necesară luarea unor măsuri

disciplinare.

Referitor la răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în cursul

anului 2019 nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare, disfuncţionalităţile

constatate în activitatea personalului auxiliar fiind menţionate în rapoartele de

control şi luându-se măsuri de remediere a acestora şi de monitorizare a

persoanelor care nu au dovedit eficienţă în activitatea desfăşurată.

Repartizarea personalului auxiliar în compartimentele de specialitate a

urmărit organizarea eficientă a activităţii instanţei, în fapt la repartizarea

personalului fiind avute în vedere criterii specifice cum ar fi: disponibilitatea

postului, pregătirea profesională a ocupantului postului, abilităţile de

47


comunicare, abilităţile personale ale fiecărui grefier, cunoaşterea în profunzime

a activităţii desfăşurate, disponibilitatea de a desfăşura activităţi în cadrul unui

compartiment.

Fluctuaţia personalului auxiliar în cadrul instanţei a determinat schimbări

în cadrul compartimentelor şi a afectat activitatea grefierilor de şedinţă, care

deseori au fost nevoiţi să preia pe lângă activitatea de şedinţă şi activităţi privind

compartimentele auxiliare sau să suplinească lipsa altor grefieri de ședință.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu, preşedintele instanţei a aprobat

fişele postului pentru grefieri, documente care conţin atât atribuţiile generale

prevăzute de legile speciale şi de Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătorești, cât şi atribuţiile specifice postului.

În contextul în care schema de personal auxiliar este mult

subdimensionată, concluzia care se impune este aceea că supraîncărcarea şi

schimbările de atribuţii determinate de modificările legislative afectează

performanţele personalului, reduc motivaţia acestuia şi conduc la necunoaşterea

activităţii tuturor compartimentelor instanţei.

O bună pârghie pentru evitarea unor posibile situaţii de atragere a

răspunderii disciplinare a personalului instanţei o constituie organizarea

eficientă a învăţământului profesional pentru personalul auxiliar, fiind necesar

ca temele abordate să fie de actualitate şi orientate spre specificul activităţii

personalului căruia i se adresează, constituind de asemenea o ocazie bună pentru

cunoaşterea colectivului şi îmbunătăţirea comunicării în cadrul instanţei.

De asemenea, se impune realizarea unei evaluări a activităţii

departamentelor instanţei în trei forme: autoevaluare, evaluarea realizată de către

judecători şi evaluarea interdepartamentală, aceasta putând fi o bună bază de

plecare pentru o eventuală reorganizare a activităţii şi de identificare a unor

disfuncţionalităţi interne.

48


O altă măsură ce se impune este pregătirea noilor grefieri prin rotirea lor

între compartimente, astfel încât să cunoască în profunzime toate procedurile şi

activităţile efectuate.

Conducerea instanţei a încercat să asigure pregătirea şi perfecţionarea

personalului, astfel încât să fie evitate eventualele erori în exercitarea profesiei,

determinând adoptarea unei conduite corespunzătoare atât din punct de vedere

etic, cât şi din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor de serviciu.

În acest sens, pe parcursul întregului an s-au desfăşurat şedinţe, în special

cu personalul auxiliar, în care s-a reamintit necesitatea respectării normelor de

conduită etică şi deontologică atât în relaţia cu publicul, cât şi în relaţia cu

colegii de serviciu.

De asemenea, în scopul evitării unor întârzieri în exercitarea unor atribuţii

de serviciu ale personalului, conducerea instanţei şi grefierii-şefi, împreună cu

judecătorii delegaţi cu supravegherea compartimentelor auxiliare, au realizat

controale periodice care au preîntâmpinat ivirea unor situaţii care să necesite

atragerea răspunderii disciplinare.

În anul 2019, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a continuat măsurile derulate

anterior şi apreciate ca fiind eficiente pentru asigurarea transparenţei activităţii

instanţei, prin actualizarea portalului instanţei şi publicarea jurisprudenţei

relevante.

Creşterea transparenţei actului de justiţie impune continuarea măsurilor

deja întreprinse, astfel încât justiţia să-şi consolideze rolul şi imaginea de

serviciu public aflat în slujba cetăţeanului. Sunt avute în vedere în principal

pregătirea magistraţilor, a personalului auxiliar şi a purtătorului de cuvânt al

instanţei în domeniul comunicării publice.

Legătura instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă s-a

realizat pe parcursul anului 2019 prin Biroul de Informare şi Relaţii cu Publicul

49


din cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, care şi-a propus ca obiective

îmbunătăţirea imaginii instituţiei şi realizarea transparenţei activităţii.

CAPITOLUL III. Pregătirea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar

50


Obligaţia privind formarea continuă este prevăzută de art. 35 din Legea

303/2004 ca o garanţie a independenţei şi imparţialităţii judecătorilor în

exercitarea funcţiei. Cadrul legal privind modul de desfăşurare a cursurilor de

formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi de atestare a

rezultatelor obţinute este stabilit prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 322/24 august 2005, cu modificările ulterioare, care prevede la

art. 5 organizarea formării profesionale continue atât la nivelul Institutului

Naţional al Magistraturii, cât şi descentralizat, la nivelul curţilor de apel, precum

şi la instanţele din circumscripţiile acestora.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, prin decizia preşedintelui instanţei,

au fost desemnaţi pentru îndeplinirea acestor atribuţii în anul 2019, preşedinţii

celor două secţii, civilă şi penală, care funcţionează în cadrul instanţei.

Responsabilii cu activitatea de formare continuă la nivelul instanţei au

propus şi au transmis judecătorului desemnat de la nivelul Curţii de Apel

Bucureşti propunerile de formare continuă ale magistraţilor, au colaborat cu

judecătorul desemnat la nivelul Curţii de Apel Bucureşti la întocmirea planului

de formare continuă descentralizată şi pentru realizarea selecţiei participanţilor

la activităţile de formare la nivel descentralizat, au organizat activităţile de

formare continuă descentralizată de la nivelul instanţei, au întocmit semestrial

raportări privind activităţile de formare continuă descentralizată organizate la

nivelul instanţei şi au propus temele de învăţământ profesional privind

personalul auxiliar.

Tematica de formare profesională continuă la nivelul Judecătoriei Sector 4

Bucureşti ţine seama de dinamica procesului legislativ şi are ca scop cunoaşterea

şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la

care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii

Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a

51


Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor

deontologice.

În anul 2019, au fost pregătite, în scris, de către judecătorii desemnaţi,

referate în materie civilă şi în materie penală şi s-au desfăşurat dezbateri ale

judecătorilor, lunar, la datele stabilite conform programului, fiind întocmit cu

fiecare ocazie, tabel privind participanţii.

În concret, în anul 2019, în materie civilă, au fost dezbătute următoarele

teme: 1. Legea nr. 212 din 25 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii

contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative – analiză cu

accent pe măsurile cu incidenţă în practica instanţelor; 2. Noutăţile legislative în

materia executării silite; 3. Cadrul legislativ naţional actual şi cerinţele Curţii

Europene a Drepturilor Omului în materia legilor privind restituirea

proprietăţilor; 4. Datele cu caracter personal, actualul cadru legislativ naţional şi

european şi implicaţiile acestuia în concret; 5. Legea nr. 151/2015 privind

insolvenţa persoanelor fizice – prezentare generală şi stadiu actual al legislaţiei;

6. Noutăţi în materia titlurilor executorii; 7. Legea nr.185/2018 pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea şi

completarea Legii cadastrului si a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 – analiză cu

accent pe măsurile cu incidenţă în practica instanţelor; 8. Legea nr. 203/2018

privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale - analiză

cu accent pe măsurile cu incidenţă în practica instanţelor, în special pe cele care

rezultă din modificarea OG nr. 2/2001 şi a OUG nr. 195/2002; 9. Modificările

aduse Legii nr. 217/2003 prin Legea nr. 174/2018, cu accent special pe

prevederile privind ordinul de protecţie; 10. Legea nr.247 din 5 noiembrie 2018

pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor

în România – analiză cu accent pe măsurile cu incidenţă în practica instanţelor

de azil, în special din perspectiva dispoziţiilor art. 131 ind. 1 (nou introdus) care

reglementează modalitatea de stabilire a vârstei minorilor neînsoţiţi.

52


În materie penală, în cursul anului 2019, au fost propuse şi organizate

teme la învăţământul profesional pentru judecători cuprinzând diverse probleme

de drept, după cum urmează: 1. Protecția penală a victimelor minore în cazul

violenței domestice. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza

D.M.D. c. României; 2. Principiul nemijlocirii în procesul penal prin prisma

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Cauza Cutean c.

României; 3. Folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual (art. 299 Cod penal); 4.

Redeschiderea procesului penal în cazul judecății în lipsa persoanei condamnate;

5. Dreptul la libertate și siguranță prin prisma jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului; 6. Prescripția răspunderii penale. Reglementare,

continuitate și implicațiile Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018

referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155

alin. (1) din Codul penal; 7. Nulităţile şi efectele acestora în procesul penal.

Decizia Curții Constituționale nr. 302/2017 referitoare la admiterea excepţiei de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură penală și Decizia Curții Constituționale nr. 554/2017 referitoare la

admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. (2) din

Codul de procedură penală. Aspecte teoretice și practice; 8. Măsurile asigurătorii

în procesul penal; 9. Aplicarea dispozițiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013,

modificată prin Legea nr. 169/2017, privind recursul compensatoriu, în faza

executării hotărârilor penale; 10. Efectuarea de operaţiuni financiare în mod

fraudulos. Aspecte teoretice și practice prin prisma relației cu infracțiuni conexe

și efectul asupra determinării competenței materiale a instanței de judecată.

De asemenea, în anul 2019, au fost pregătite şi prezentate de către

persoanele desemnate referate privind teme de învăţământ profesional pentru

personalul auxiliar în materie civilă şi penală. Temele abordate au vizat

dobândirea de către grefieri a unor cunoştinţe temeinice, cu aplicabilitate

practică şi care au impact în activitatea profesională desfăşurată în cadrul

instanţei, fiind avute în vedere următoarele teme:

53


A. Secția Civilă: 1. Etica în relaţiile cu publicul:

a) în timpul şedinţei; b) în timpul activităţii la serviciile destinate publicului; 2.

Procedura citării în străinătate: a) în zona statelor din afara Uniunii Europene; b)

în zona statelor din Uniunea Europeană; 3. Obligaţiile profesionale ale

grefierului de şedinţă potrivit Regulamentului de organizare interioară a

instanţelor, adoptat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015: a) comunicarea

hotărârilor judecătoreşti (încheieri, sentinţe), inclusiv în format electronic; b)

citarea şi încunoştinţarea părţilor şi comunicarea actelor prin telefon, telegraf,

prin poştă electronică sau fax sau prin alte mijloace prevăzute de lege; c)

tehnoredactarea lucrărilor repartizate de conducerea instanţei şi a hotărârilor

judecătoreşti; d) la solicitarea membrilor completului de judecată şi sub

îndrumarea acestora, tehnoredactarea proiectelor de hotărâri, pe baza modelului

dat de aceştia; e) orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei,

preşedintele de secţie sau de preşedintele completului de judecată; 4. Procedura

de citare – reguli generale şi situaţii de practică neunitară:

a) problema întoarcerii dovezii de citare cu menţiunea că „partea citată nu

locuieşte la adresă” – persoane fizice / persoane juridice; b) problema citării prin

depunerea documentelor la instanţă sau la primăria de la locul citării; c)

problema posibilităţii citării prin publicitate a persoanelor juridice etc. 5. Date cu

caracter personal în încheieri şi hotărâri.

B. Secţia Penală: 1. Plângerea împotriva încheierilor pronunțate de judecătorul

de supraveghere a privării de libertate; 2. Aspecte teoretice și practice privind

încetarea de drept, revocarea şi înlocuirea măsurilor preventive; 3. Procedura

privind judecata în cazul recunoaşterii învinuirii; 4. Arestul la domiciliu.

Aspecte teoretice și practice.

În scopul asigurării unei practici unitare atât la nivelul instanţei, cât şi

pentru punerea în acord cu practica judiciară a instanţelor superioare,

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, prin preşedintele de secţie şi judecătorii

54


delegați cu practica de casare, au verificat soluţiile pronunţate de către instanţele

superioare în căile de atac în diverse probleme de drept, soluţii care au fost apoi

prelucrate în întâlnirile periodice ale secţiilor.

Au fost întocmite referate de către judecătorii delegați cu practica de

casare. De asemenea, au fost dezbătute în cadrul întâlnirilor de colectiv diverse

probleme de drept pentru a fi avute în vedere la asigurarea unei practici unitare

la nivelul instanţei.

Totodată, personalul acestei instanţe a participat la cursurile şi seminariile

organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi de Şcoala Naţională de

Grefieri, dar şi la dezbaterile privind practica neunitară şi la activităţile de

formare continuă descentralizată organizate de Curtea de Apel Bucureşti,

precum şi la seminarii internaţionale ERA, EJTN sau EASO.

Ca o manifestare a responsabilităţii pentru formarea profesională continuă

a judecătorilor prin pregătire individuală, menţionăm şi numeroasele participări

ale judecătorilor acestui colectiv la seminarii naţionale şi internaţionale.

CAPITOLUL IV. INFRASTRUCTURA INSTANŢEI

Referitor la condiţiile materiale ale desfăşurării activităţii Judecătoriei

Sectorului 4 Bucureşti în anul 2019, instanţa a funcţionat şi în acest an în

55


clădirea situată în Bucureşti, str. Gheorghe Danielopol nr. 2 - 4, sector 4, spaţiu

ocupat împreună cu Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi care a devenit

neîncăpător în condiţiile majorării schemei de personal, dar şi în raport de

intrarea în vigoare la data de 15.02.2013 a Noului Cod de procedură civilă şi a

Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală la data de 01.02.2014.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a avut la dispoziţie un număr de 4 săli

de şedinţă, trei destinate şedinţelor civile şi una şedinţelor penale, în care, în

cursul anului 2019, au funcţionat 50 de complete de judecată, 38 specializate în

judecarea cauzelor civile, cu completele de încuviinţare a executării silite

ataşate, şi 12 în judecarea cauzelor penale, la care se adaugă completele

specializate în soluţionarea propunerilor de luare a măsurilor preventive,

completele specializate în soluționarea cauzelor privind confirmarea internării

medicale nevoluntare/a externării, precum şi cele specializate în soluționarea

cauzelor privind ordinele de protecţie.

Din cauza spaţiului insuficient au fost situaţii în care şedinţe privind

propuneri de luare a măsurilor preventive s-au desfăşurat în birourile grefierilor

de şedinţă din Secţia penală.

Pentru desfăşurarea activităţii de către judecătorii instanţei există 12

birouri, care, deşi în suprafaţă destul de redusă, sunt ocupate de 4, 5 sau chiar 6

judecători. La acestea se adaugă biroul preşedintelui instanţei. Vicepreședintele

instanței și președinții de secții nu dispun de birouri proprii.

Pentru desfăşurarea activităţii personalului auxiliar există 8 birouri de

grefieri de şedinţă, într-unul dintre acestea desfășurându-și activitatea și aprodul

şi agenţii procedurali ai instanței, iar în altul şi grefierul-șef de secție penală, un

birou pentru Serviciul Registratură, un birou pentru compartimentul Executări

Penale, un birou pentru compartimentul Executări civile, Executări

contravenționale şi Persoane juridice, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea

şi grefierul desemnat cu expedierea citaţiilor, a comunicărilor şi a altor acte de

56


procedură, un birou pentru Biroul de Informare şi Relaţii cu Publicul, în cadrul

căruia îşi desfăşoară activitatea şi grefierul-șef de secție civilă, un birou pentru

grefierul-şef al instanţei, în cadrul căruia funcționează și doi grefieri de ședință

şi 3 încăperi destinate arhivei.

În ce priveşte birourile grefierilor de şedinţă, există inconvenientul că 6

dintre acestea sunt situate la demisolul clădirii ce găzduieşte instanţa, unde

lumina naturală este insuficientă desfăşurării activităţii acestora, care constă în

cea mai mare parte în muncă la calculator.

În plus, toate birourile grefierilor de şedinţă sunt ocupate de 4, 5 sau chiar

6 grefieri, spaţiul existent dovedindu-se insuficient faţă de numărul acestora şi

de necesitatea păstrării temporare de către fiecare grefier a dosarelor aflate în

lucru, în număr mare, mai ales în materie civilă, unde, dosarelor din şedinţa de

judecată, li se adaugă cele aflate în procedura prealabilă conform Noului Cod de

procedură civilă.

În ciuda lipsei de spaţiu de care s-a făcut vorbire mai sus, colectivul

Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la nivelul anului 2019 a fost extrem de

eficient, rezultatele obţinute fiind foarte bune.

În condiţiile în care schema de magistraţi s-a mărit, creându-se complete

de judecată noi, zilnic se desfăşoară şedinţe ale completelor specializate în

soluţionarea cauzelor privind confirmarea internării nevoluntare/a externării şi

aproape zilnic şedinţe ale completelor specializate în soluţionarea cauzelor

privind ordinele de protecţie, precum şi ale completelor penale de drepturi şi

libertăţi, se impune suplimentarea numărului de săli de şedinţă.

Având în vedere atribuţiile extinse ale judecătorului de drepturi şi

libertăţi, apreciem că ar fi necesară alocarea unei săli de judecată separate pentru

desfăşurarea acestor şedinţe, mai ales că, dată fiind imprevizibilitatea şi urgenţa

acestor cauze, de cele mai multe ori judecata lor se suprapune cu şedinţele de

57


judecată normale, deja programate. În plus, şedinţele desfăşurate în birourilor

grefierilor nu garantează siguranţa personalului instanţei.

Mărirea schemei de magistraţi implică, de asemenea, şi nevoia de alocare

de birouri suplimentare pentru ca desfăşurarea activității instanţei să se realizeze

în condiţii de normalitate.

Toate birourile instanţei sunt echipate cu tehnică de calcul, calculatoare şi

imprimante şi unele dintre ele şi cu aer condiţionat. Întrucât în timpul verii,

birourile se supraîncălzesc, activitatea în aceste condiţii fiind greu de desfăşurat,

unii dintre judecători au optat pentru achiziţionarea pe cont propriu de aparate de

aer condiţionat.

Dotarea cu aparate de aer condiţionat nu lipseşte în nici una din cele 4 săli

de şedinţă ale instanţei.

Toate sălile de judecată sunt echipate cu aparatură de înregistrare audio,

iar personalul instanţei a fost instruit pentru utilizarea acesteia.

În colaborare cu Tribunalul Bucureşti, în calitate de ordonator de credite,

s-a asigurat permanent aprovizionarea instanţei cu materialele necesare

desfăşurării activităţii acesteia, respectiv tonere, papetărie, hârtie xerox, coperte

de dosare şi alte materiale utile.

Se impune însă a fi menţionat faptul că în prezent instanţa se confruntă cu

probleme serioase în ceea ce priveşte asigurarea echipamentelor IT necesare în

raport de schema majorată de personal, existând judecători care şi-au

achiziţionat singuri calculatoarele necesare desfăşurării activităţii. Totodată, o

mare parte dintre calculatoarele existente sunt vechi, neavând spaţiu de stocare

suficient şi viteză mare de procesare sau nepermiţând derularea aplicaţiilor noi

de natură să eficientizeze activitatea. În cursul anului 2019, pe rând au cedat mai

multe calculatoare, cu ajutorul specialistul IT din cadrul instanţei, acestea fiind,

cel puţin provizoriu, reparate.

58


În condiţiile în care din luna iulie 2019, Judecătoria sector 4 Bucureşti a

demarat aplicaţia „dosarul electronic”, instanţa are nevoie de cel puţin 2 aparate

de scanat performante, care să fie folosite în cadrul compartimentului

registratură, unde se scanează cea mai mare parte a documentelor destinate

instanţei.

Atât judecători, cât şi grefieri s-au ocupat pe cont propriu de igienizarea şi

dotarea birourilor în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de igienizarea

spaţiilor de lucru, serviciul de curăţenie care deserveşte sediul instanţei nefiind

eficient. În cursul anului 2019, cu ajutorul Tribunalului Bucureşti, o parte din

birouri au fost zugrăvite, această activitate continuând şi în anul 2020.

Pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei, trebuie acordată o atenţie

sporită rezolvării problemelor legate de asigurarea spaţiului necesar activităţii

arhivei.

Serviciul Arhivă al instanţei beneficiază în clădirea din str. Gheorghe

Danielopol de 3 încăperi principale situate la demisolul clădirii, dintre care două

camere destinate arhivei curente, unde se păstrează și dosare soluționate în anii

recenți (parţial 2017, 2018 şi 2019), și o altă cameră, cu o suprafață destul de

mică, devenită insuficientă, destinată păstrării sentenţierelor, a mapelor de

hotărâri provenind din dosarele defrişate şi a registrelor instanţei. A patra

cameră aparținând arhivei, de la parterul clădirii, ce era destinată conservării

dosarelor soluţionate, a fost cedată în cursul anului 2017, la solicitarea

Tribunalului București, Judecătoriei sectorului 1 București, ce funcționează în

aceeași clădire.

De asemenea, în clădirea anexă sediului instanţei (fosta contabilitate) sunt

depozitate într-o cameră dosarele soluţionate aferente anului 2016, parțial, și

anului 2017, parțial.

59


Din cauza lipsei de spaţiu, cea mai mare parte a arhivei se află în comuna

Tunari, judeţul Ilfov, deja menționată, în cadrul depozitelor asigurate de U.M.

02384, unde sunt depozitate în 3 încăperi, în condiţii destul de precare,

neîncălzite și fără lumină naturală, dosarele arhivate din perioada 1963-1995,

2005-2010, 2013-2015 și 2016 parțial, o mare parte a dosarelor privind

încuviinţarea executării silite şi dosarele privind internarea medicală nevoluntară

din anii 2014-2018.

Numărul cererilor care privesc dosarele arhivate în comuna Tunari este de

aproximativ 100 dosare/săptămână, acest lucru îngreunând desfăşurarea

programului de lucru cu publicul, grefierii arhivari fiind nevoiţi să se deplaseze

în comuna Tunari o dată pe săptămână pentru a asigura selecţia şi transportul la

sediul instanţei a dosarelor cu privire la care s-au formulat cereri de consultare,

de eliberare de acte sau de copii, de legalizare, etc.

Pentru a veni în sprijinul instanţelor din București, prin proiectul demarat

în colaborare cu S.C. Archivit S.R.L., în anul 2014, Tribunalul Bucureşti a

început procedura de externalizare a arhivei instanţelor judecătoreşti din

Bucureşti. Conform acestei proceduri, S.C. Archivit S.R.L. preia spre păstrare

dosare ale instanţelor judecătoreşti, depozitate în cutii pregătite, sigilate şi

contorizate de instanţe, punându-le la dispoziţia instanţelor ori de câte ori sunt

solicitate de acestea.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a predat către S.C. Archivit S.R.L.

dosare, în cutii sigilate, cu cod de bare şi cu opis de dosare, având ca obiect

societăţi comerciale, datând din anii 1991-1997, şi toate dosarele înregistrate

între anii 1996-2004 şi 2011-2012. În aceeaşi manieră s-au predat şi dosare de

încuviinţare a executării silite/învestire cu formulă executorie, din perioada 2010

– 2016 (parţial).

S-a urmărit a se preda numai dosare care nu sunt cerute frecvent de

justițiabili, dat fiind că S.C. Archivit S.R.L. nu are acces la interiorul cutiilor în

60


care sunt păstrate dosarele, astfel că atunci când este solicitat un dosar, se

înaintează instanţei întreaga cutie în care acesta se află, ceea ce, evident,

conduce la o supraaglomerare a spațiului arhivei curente, deja insuficient.

În mod separat, sunt ţinute arhiva dosarelor privind persoanele juridice,

păstrată în cadrul compartimentului Persoane Juridice, într-o cameră aflată la

parterul clădirii judecătoriei și în fișete închise de pe holurile instanței, arhiva

dosarelor de încuviinţare a executării silite, ce sunt într-un număr foarte mare,

păstrată în cadrul compartimentului Executări Civile, într-o cameră comună cu

serviciul menţionat anterior, în garajul închis anexă clădirii instanței și în arhiva

din comuna Tunari, la acestea adăugându-se arhiva dosarelor a căror judecată a

fost suspendată, păstrată în fişete aflate la etajul 1 al clădirii instanţei.

Pe lângă faptul că spaţiul destinat arhivei este, aşa cum se poate observa,

foarte disipat, acesta se dovedeşte în continuare total insuficient pentru

conservarea dosarelor, înregistrate pe rolul instanţei în continuare într-un număr

foarte mare, impunând găsirea unor soluţii rapide pentru procurarea de noi spaţii

de depozitare sau reluarea activității de predare a dosarelor soluționate către S.C.

Archivit S.R.L. sau către o altă societate cu obiect de activitate similar.

Menționăm că Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a continuat, prin

intermediul personalului de la arhiva instanţei, activitatea de selecţie a dosarelor

al căror termen de păstrare a expirat, în vederea predării acestora către Arhivele

Naţionale. Astfel, în cursul anului 2019 s-a finalizat procedura de selecţie

privind dosarele din anul 1994, ce a fost avizată de Arhivele Naţionale. În

prezent, procedura vizează dosarele din anul 2005 şi este realizată zilnic de către

grefierul arhivar şef, care a fost scos provizoriu din cadrul compartimentului

Arhivă pentru a se putea ocupa exclusiv de această activitate.

Procedura anterior menţionată, deși este cea mai ușor de abordat și poate

avea rezultate reale rapide, este însă destul de anevoioasă din cauza personalului

auxiliar insuficient şi a faptului că implică mai mulți pași, respectiv realizarea

61


inventarului, stabilirea pentru fiecare obiect în parte a termenului de păstrare

conform Nomenclatorului Arhivistic, verificarea fiecărui dosar în parte și

determinarea datei rămânerii definitive a hotărârii, cu realizarea mențiunii

corespunzătoare pe hotărâre, extragerea din dosarele al căror termen de păstrare

a expirat a hotărârii judecătorești definitive de la fond și din căile de atac,

crearea mapei cu aceste hotărâri, completarea tabelului anexă la Legea arhivelor

naționale, și înaintarea către Arhivele Naționale a dosarelor anterior amintite,

spre topire, după primirea avizului favorabil din partea acestei instituții.

Pentru a asigura buna desfăşurare a activităţii instanţei şi eficientizarea

acesteia, propunerile Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti cu privire la dotările

materiale minimale pentru perioada imediat următoare se referă la dotarea

compartimentului arhivă cu cel puţin trei camere de dimensiuni mari (peste 50

m.p. fiecare) pentru a avea posibilitatea unificării arhivelor instanţei în acelaşi

sediu sau la achiziţionarea de echipamente care să permită utilizarea la maxim a

spaţiului existent.

62


Rezultă cu evidenţă din cele de mai sus că instanţa se confruntă cu o lipsă

acută de spaţiu. Soluţia cea mai eficientă pe termen lung o reprezintă acordarea

de sedii distincte celor două judecătorii ce funcţionează în prezent în acelaşi

sediu, devenit de mult neîncăpător. În această manieră s-ar asigura și condiții

Arhiva

În sediul instanţei

Arhiva curenta - 2 camere demisol: dosare pe rol şi

soluţionate ani 2017 parţial , 2018 şi 2019

Arhiva Sentenţiere - 1 camera demisol

Arhiva încuviinţări executare pe rol şi persoane juridice - 1

cameră şi fişete parter

Arhiva dosare suspendate - fisete etaj 1

În afara sediului instanţei

Garaj dezafectat anexă - încuviințări executare

soluționate

Cladire anexă fosta contabilitate- 1 cameră - anul

2016 parţial şi anul 2017 parțial

În afara localităţiicomuna Tunari

Tunari - 3 camere 1963 - 1995, 2005 - 2010, 2013-2015 și 2016 parțial, plus internări nevoluntare şi încuviințări

executare

Archivit 1996 - 2004, 2011-2012 şi dosare de încuviinţare a

executării silite/învestire cu formulaăexecutorie, din

perioada 2010 – 2016 (parţial)

63


corespunzătoare de muncă magistraților, care nu ar trebui să se mai înghesuie în

birouri neîncăpătoare, precum și personalului auxiliar, care, prin mutarea

birourilor de la demisolul clădirii, vor beneficia în sfârșit de lumină naturală. De

asemenea, s-ar putea acorda spațiu corespunzător de lucru și reprezentanților

Parchetelor de pe lângă cele două judecătorii colocatare, care în prezent, deși

depășesc ca număr 10 persoane, împart o încăpere unică.

Totodată, s-ar rezolva problema sălilor de judecată, cu consecința

planificării ședințelor de judecată la intervale mai scurte de timp, cele 4 săli de

judecată de care instanța dispune în prezent acoperind cu greu nevoile acesteia

raportat la numărul mare de judecători și la cerințele de desfășurare a ședințelor

impuse de noile coduri de procedură civilă și penală.

Tot astfel, s-ar rezolva problema arhivării dosarelor şi s-ar putea acorda o

încăpere distinctă, cu spaţiu suficient, pentru fiecare dintre compartimentele

instanţei.

Revenind la măsurile ce pot fi luate mai curând, considerăm că se impune

montarea unui generator de curent alternativ, care să ofere alimentare cu energie

electrică în cazul întreruperii de tensiune electrică de la furnizorul extern,

precum şi redimensionarea instalaţiei electrice a clădirii pentru a furniza

suficientă energie electrică în condiţiile creşterii în ultimii ani a numărului de

echipamente IT.

Având în vedere dispoziţiile legale privind paza contra incendiilor, se

impune şi achiziţionarea unui stingător pentru fiecare încăpere din cadrul

instanţei, precum şi dotarea suplimentară la nivelul instanţei cu panouri P.S.I.,

utilate cu aparatura necesară.

Totodată, considerăm necesară luarea tuturor măsurilor corespunzătoare

în vederea asigurării accesului la justiție a persoanelor cu handicap, în prezent

accesul acestora la etajul clădirii instanței nefiind posibil din cauza lipsei unei

64


rampe de acces, imposibil de montat din cauza structurii clădirii, ceea ce impune

mutarea ședințelor de judecată în care aceste persoane sunt implicate în sălile de

judecată de la parterul clădirii.

De asemenea, apreciem că este necesară achiziţionarea de fişete metalice

cu casă de valori pentru securizarea documentelor clasificate, a corpurilor

delicte, a dosarelor de interceptări, a recipiselor de consemnare, precum şi a

tuturor documentelor ce nu sunt destinate publicităţii.

65


CAPITOLUL V. CONCLUZII. PROPUNERILE INSTANŢEI ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII ACTIVITĂŢII

Rezultatele foarte bune obţinute în anul 2019 dovedesc obiectiv calitatea

deosebită a membrilor colectivului care funcţionează la Judecătoria Sector 4

Bucureşti, dedicaţia şi devotamentul acestora pentru activitatea desfăşurată.

Chiar dacă instanţa nu s-a mai încadrat la parametrul de eficienţă „foarte

eficient” nu pot trece neobservate eforturile întregului colectiv pentru

soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi redactarea de calitate a hotărârilor

judecătoreşti şi nici faptul că faţă de anul 2018, numărul dosarelor nou intrate a

crescut cu 2.324 dosare, context în care stocul scriptic s-a mărit cu doar 120 de

dosare.

Menţionăm aici şi importanţa avută pentru eficientizarea activităţii de

aplicaţiile dezvoltate de doi dintre judecătorii instanţei, printre care o aplicaţie ce

vizează crearea unei rezoluţii electronice în materie civilă şi în materie penală,

rezoluţia civilă putând fi folosită de judecători în tot cursul procedurii prealabile,

până la fixarea primului termen de judecată şi permiţând inclusiv calcularea

taxei judiciare de timbru datorată de părţi, precum şi o aplicaţie ce permite

redactarea cu celeritate a încheierilor de încuviinţare a executării silite prin

folosirea listei de şedinţă generată de programul informatic Ecris, urmată de

comunicarea rapidă a acestora către executorii judecătoreşti şi creditori, cărora,

din luna iulie 2019, încheierea de admitere a cererii de încuviinţare le este

transmisă prin intermediul poştei electronice, la adresa de e-mail comunicată de

executorul judecătoresc.

Trebuie precizat că anul 2019 a fost unul greu în condiţiile în care

instanţa s-a confruntat cu reale dificultăţi cauzate de neajustarea schemei de

personal auxiliar concomitent cu creşterea schemei de personal privind

66


magistraţii, schema de personal auxiliar dovedindu-se mult subdimensionată faţă

de nevoile actuale ale instanţei, ceea ce a condus la dificultăţi în constituirea

completelor de judecată şi în organizarea şedinţelor de judecată şi a activităţii

compartimentelor auxiliare, precum şi cu reale dificultăţi legate de lipsa

spaţiului, atât pentru birourile judecătorilor şi ale personalului auxiliar, cât şi

pentru sălile de judecată şi arhivarea dosarelor.

În acest context, numai prin efortul susţinut al colectivului şi prin

dedicaţia membrilor acestuia, judecători şi grefieri, s-au putut obţine rezultatele

bune reflectate de datele statistice prezentate în capitolele anterioare.

Prin urmare, ajustarea schemei de personal auxiliar şi asigurarea unei

infrastructuri corespunzătoare ar permite colectivului instanţei să îşi canalizeze

toate energiile în scopul îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie şi a soluţionării

cu celeritate a cauzelor.

Considerăm că la volumul de activitate avut de instanţă, un număr adecvat

de personal va avea ca rezultat reducerea substanţială a duratei de soluţionare a

cererilor adresate instanţei şi scăderea stocului de dosare.

Apreciem ca necesară şi continuarea activităţii de normare a muncii

judecătorului şi grefierului, pentru a crea condiţiile desfăşurării activităţii de

judecată în limite normale şi fireşti, cu îndeplinirea cerinţelor de calitate pretinse

de societatea românească.

Deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este scăzut şi există motive

obiective care justifică numărul acestora, apreciem că se impune în continuare

monitorizarea acestora, în vederea sporirii eforturilor din partea magistraţilor

pentru eliminarea din activitatea lor a cauzelor care duc la tergiversarea

soluţionării dosarelor în termen.

Din perspectiva resurselor materiale, în cursul anului 2019 nu s-au

înregistrat deficienţe grave, fiind de remarcat în mod deosebit sprijinul pe care

67


l-am avut din partea Tribunalului Bucureşti şi a Curţii de Apel Bucureşti. Nu au

putut fi rezolvate însă problemele legate de infrastructura instanţei, care ar putea

fi înlăturate prin mutarea uneia din cele două instanţe care funcţionează în

clădire.

Analizând activitatea instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă în

cursul anului 2019 se poate observa că instanţa se situează la 3 din cei 5

indicatori la nivelul foarte eficient, astfel încât există premisele ca pe viitor să se

realizeze corectarea tuturor parametrilor, astfel încât să fie reflectat corect şi

obiectiv efortul depus de acest colectiv în activitatea desfăşurată.

În concluzie, apreciem că activitatea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti în

anul 2019 poate fi autoevaluată de către colectivul acestei instanţe ca fiind

„foarte bună” şi ne propunem menţinerea aceloraşi standarde pentru anul în curs.

Ca şi propuneri în vederea îmbunătăţirii activităţii instanţei, menţionăm:

a) mărirea schemei de personal auxiliar, total subdimensionată în raport

de volumul de activitate a instanţei, de mărimea schemei de magistraţi şi de

activităţile multiple şi complexe pe care personalul auxiliar le are de îndeplinit;

b) mutarea Judecătoriei sector 1 Bucureşti din clădirea din strada

Gheorghe Danielopol, devenită de mult timp neîncăpătoare pentru găzduirea

ambelor instanţe – birouri, spaţii de arhivare, săli de judecată insuficiente;

c) alocarea unor spaţii de arhivare corespunzătoare, în afara sediului

instanţei şi în apropierea acestuia, sau externalizarea serviciului de arhivare,

spaţiile din comuna Tunari, de care dispune Judecătoria sector 4 Bucureşti, pe

lângă faptul că sunt situate la o distanţă considerabilă, fiind inadecvate păstrării

în condiţii optime a dosarelor şi devenind şi acestea neîncăpătoare;

d) externalizarea serviciului de scanare a documentelor pentru

aplicaţia „dosarul electronic”, precum şi a serviciului de selecţionare a

68


documentelor pentru care termenul de păstrare a expirat, personalul auxiliar

existent fiind insuficient pentru desfăşurarea constantă şi cu celeritate a acestor

activităţi;

e) dotarea logistică corespunzătoare a instanţei (calculatoare, aparate de

scanat şi imprimante noi şi performante; acces gratuit la programe de

jurisprudenţă; mobilier birouri);

f) modificări legislative care să conducă la eliminarea unor documente

devenite inutile ca urmare a generalizării utilizării aplicaţiei Ecris şi a căror

arhivare reclamă spaţiu ce ar putea fi folosit în alte scopuri, precum al doilea

exemplar al hotărârii judecătoreşti sau condica şedinţelor de judecată.

69

Justportal.just.ro/4/SiteAssets/SitePages/instanta/RAPORT... · Web viewinformatică fiind...

Documents

Transcript of Justportal.just.ro/4/SiteAssets/SitePages/instanta/RAPORT... · Web viewinformatică fiind...