IONU} BUDI{TEANU, INFORMATICIAN: S~RB~TORI …/cite> · ANUL

|n perioada 10-17 aprilie, Baza 71 Aerian`General Emanoil Ionescu a g`zduit exerci]iul

bilateral româno-american DACIAN VIPER

2014. La activitate au participat peste 200 demilitari români, pilo]i [i personal tehnic, cu

aeronave MiG-21 LanceR [i aproximativ 250de militari ai For]elor Aeriene

ale Statelor Unite ale Americii,cu aeronave F-16 Fighting Falcon.

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

� ANUL XXIII NR. 16 (1253) 23 APRILIE – 6 MAI 2014 � 24 PAGINI � 1,20 LEI �

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

Pagina 24

www.mapn.ro

INTERVIUIONU} BUDI{TEANU, INFORMATICIAN:

EU NU MUNCESC, PUR {I SIMPLUM~ JOC CU PASIUNEA MEA!

30 APRILIE – ZIUA INFANTERIEI

INSTRUC}IE

În prima decad` a lunii aprilie, în poligonul M`lina din jude]ul Gala]i, militariiBatalionului 284 Tancuri Cuza Vod` din Brigada 282 Infanterie Mecanizat`Unirea Principatelor au participat la un exerci]iu cu trageri de lupt`. Bazându-sepe un scenariu fictiv, Compania 3 Tancuri s-a antrenat \n contextul uneiac]iuni ofensive. �

FOR}~ {I ADRENALIN~

Paginile 8-9

Pagina 5

UCENICULPO}IUNILOR

S~RB~TORIPASCALE

|N AFGANISTAN

Pentru redirec]ionarea a 2% dinimpozitul pe venitul datorat pentru

anul 2013, c`tre Asocia]ia CAMARAZII,trebuie s` completa]i formularul 230 [i s`-l depune]i la administra]ia financiar` decare apar]ine]i, pân` la 23 mai 2014.

În situa]ia în care nu pute]i depunepersonal formularul, transmite]i docu-mentul pe adresa U.M. 02585 Bucure[ti,strada Drumul Taberei, nr. 7-9, sector 6,Bucure[ti, cel târziu pân` la 16 mai 2014.

Rela]ii suplimentare se pot ob]ine latelefon 021-3195858 int. 2690/2692, STAR9710182692/9710182690.

LINIA |NT@I

ANTRENAMENTROMÂNO-AMERICAN

Militarii români din comandamentul Batalionului 20 Infanterie, cunoscu]isub denumirea de Scorpionii Negri, au avut pl`cuta surpriz` s`primeasc` invita]ia, din partea militarilor americani apar]inând grupului deelicoptere care ac]ioneaz` în baza de opera]ii înaintat` Apache, de aorganiza, împreun`, un exerci]iu de tip Familiarisation Fire. �

ALMA MATER

Pagina 10

Pagina 4

Paginile 12-13

DACIAN VIPER 2014DACIAN VIPER 2014|n perioada 10-17 aprilie, Baza 71 Aerian`

General Emanoil Ionescu a g`zduit exerci]iulbilateral româno-american DACIAN VIPER

2014. La activitate au participat peste 200 demilitari români, pilo]i [i personal tehnic, cu

aeronave MiG-21 LanceR [i aproximativ 250de militari ai For]elor Aeriene

ale Statelor Unite ale Americii,cu aeronave F-16 Fighting Falcon.

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

LINIA |NT@I

� PE SCURT � PE SCURT � PE SCURT � PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

DARURI DE PA{TI

CONFERIN}~ {TIIN}IFIC~ INTERNA}IONAL~

Mar]i, 15 aprilie, Statul Major al For]elor Terestre împreun`cu Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de

Biruin]` au adus un strop de bucurie [i o pic`tur` de speran]`pentru copiii din Casele de tip familial Sfânta Elena din Corabia,jude]ul Olt, c`rora le-au împ`r]it cadouri cu ocazia S`rb`torilorPascale. Personalul For]elor Terestre [i Funda]ia Sfântul Mare

Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]` sunt partenerii den`dejde ai centrului, fiind al`turi de ace[ti copii din anul 2008atât prin ini]iative personale, cât [i în cadrul unor programespecial dedicate. Copiii [i tinerii [i-au întâmpinat oaspe]ii, ca defiecare dat`, cu un zâmbet c`lduros [i un mic spectacol de poezie.

În aceea[i zi, tot cu ocazia apropierii Pa[telui, militari dinBrigada 8 LAROM Alexandru Ioan Cuza au vizitat copiii dinModulul de Tip Familial Dumbr`veni, din jude]ul Vrancea. Peparcursul vizitei, militarii au discutat cu copiii, a c`ror principal`

Bucuriile vin din lucruri m`runte,

lini[tea vine din credin]` [i fapte,

lumina din inima fiec`ruia. Poate la aceste

lucruri s-au gândit [i militarii din mai multe

garnizoane ale ]`rii, în S`pt`mâna Mare,

atunci când au ales s` fie mai aproape de

semeni de-ai lor, n`p`stui]i de soart`.

acas` pentru a le asigura un minim de trai. Fata cea mare,Florentina, în vârst` de 14 ani, elev` în clasa a VII-a, stàcas` numai în timpul zilei, pentru a-[i ajuta mama [i pentrua avea grij` de fra]ii mai mici, iar noaptea doarme la bunic`,dintr-un singur motiv: nu mai au loc cu to]ii într-un singurpat. Totu[i, aceste condi]ii le-au fost suficiente copiilorpentru fi premian]i la [coal`.

Psihologul Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat` Unirea

Principatelor, maior Camelia Tudor, a profitat de aceast`vizit` [i a oferit consiliere de specialitate familiei, discutândcu copiii despre problemele pe care le au, despre visurile[i dorin]ele lor. De asemenea, plutonierul Iulian Temelie,comandant de grup` în cadrul Plutonului Medical dinBatalionul 280 Infanterie Mecanizat`, a considerat necesars` le ofere copiilor o scurt` consiliere medical`. Un momentdeosebit pentru copii l-a constituit cadoul simbolic care le-afost oferit, placheta cu Drapelul României [i cu ImnulNa]ional, prin care militarii Batalionului 280 InfanterieMecanizat` C`pitan Valter M`r`cineanu au marcats`rb`torirea Zilei For]elor Terestre, din data de 23 aprilie.

Devenit` deja tradi]ie, vizita militarilor Brig`zii 18Infanterie Banat la Centrul de zi pentru copii cu dizabilit`]i

Podul Lung din Timi[oara s-a bucurat, s`pt`mâna trecut`,de c`ldura [i ospitalitatea gazdelor. Gestul simplu f`cut de

LA REALIZAREA ARTICOLULUI AU CONTRIBUIT:

LOCOTENENT-COLONELUL TONI ENE, MAIORII EUGEN CIOBOTARU

{I ADRIAN JIANU {I LOCOTENENTUL GAROFI}A BUZOIANU

În zilele de 24 [i 25 aprilie, Cercul MilitarNa]ional din Bucure[ti g`zduie[te cea mai

mare manifestare [tiin]ific` în domeniul eLearning-ului din România – Conferin]a [tiin]ific` interna]ionalèLearning and software for education, organizat` deUniversitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I,Universitatea Bucure[ti, Universitatea Politehnic`Timi[oara [i Romanian ADL Partnership Lab.

LOCOTENENT CRISTINA BARNA Ajuns` la a X-a edi]ie, conferin]a reune[te personalit`]iinterna]ionale de marc` în domeniu, reprezentan]i ai mediuluiacademic, cercet`tori [tiin]ifici [i cadre didactice universitare,manageri [i dezvoltatori de con]inut digital din diverse companiidin ]ar` [i din strìn`tate.

Astfel, Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I creeaz`, prinDepartamentul pentru înv`]`mânt distribuit avansat la distan]`, oplatform` de dialog deschis care permite schimbul de idei [i derezultate ale cercet`rii în domeniu, aducând în prim- plan inova]iiletehnologiei [i solu]iile de înv`]are pentru viitor. �

Generalul de brigad` Lucian Foca, al`turi de copiii interna]i la Spitalul

Jude]ean de Urgen]` Buzù.

frumoase ale oamenilor, nu [tiu de ce pre]uim mai mult ni[te

lucruri, decât un copil care alearg` s` te îmbr`]i[eze, [tiu doar c`

nimic nu este mai de pre] decât s`n`tatea [i bucuria copiilor.

Tot în S`pt`mâna Mare, militarii Batalionului 280Infanterie Mecanizat` C`pitan Valter M`r`cineanu au adusun strop de bucurie unei familii cu [apte copii din ora[ulOdobe[ti, c`rora le-au d`ruit cadouri cu ocazia Pa[telui.Ca [i alt`dat` atmosfera a fost înc`rcat` de emo]ie. {aptecopii, unul de numai nou` luni, locuiesc al`turi de mamalor într-o singur` camer`, tat`l fiind plecat foarte des de

� Ziua Justi]iei Militare. Ziua Justi]iei Militare va fis`rb`torit` vineri, 25 aprilie, printr-o ceremonie organizat` la PalatulCercului Militar din Capital`. La data de 25 aprilie 2014 se împlinesc95 de ani de la semnarea Decretului-Lege nr.1625/1919 de c`treRegele Ferdinand, prin care s-a statuat modul de organizare [ifunc]ionare a primei structuri juridice din Armata României, faptce marcheaz` în istoria Armatei înfiin]area armei Justi]ie Militar`.

� Militari al`turi de popula]ia afectat` de inunda]ii.Sâmb`t`, 19 aprilie, militari din cadrul Batalionului 325 Artileriedin Caracal au fost al`turi de popula]ia afectat` de inunda]ii,transportând ap` potabil` în localit`]ile Schitu [i {erb`ne[ti,jude]ul Olt. De asemenea, în prima zi de Pa[ti, militari [i tehnic`din cadrul Regimentului 51 Artilerie Mixt` din Slobozia au venitîn sprijinul autorit`]ilor locale, ajutând la înt`rirea digului dinlocalitatea Adâncata, jude]ul Ialomi]a.

� Ceremonie religioas` la Foc[ani. La Spitalul Militar deUrgen]` {tefan Popescu din Foc[ani a fost sfin]it` [i dat` în folosin]`Capela cu hramul Sfântul Calinic de la Cernica. Prima slujb`religioas` a fost ]inut` la 11 aprilie, chiar în ziua în care ortodoc[iiîl s`rb`toresc pe sfântul al c`rui nume îl poart` l`ca[ul derug`ciune. La procesiune a fost prezent |PS Ciprian, arhiepiscopulBuzùlui [i Vrancei, care a vorbit despre importan]a unui loc derug`ciune pentru cei afla]i în suferin]` [i care, mai ales atuncicând lupt` cu boala, simt mai puternic nevoia de a fi într-un spa]iuîn care î[i pot aduna gândurile [i g`si alinarea. (PLUTONIER-MAJOR

ALINA-SONIA RAICU)

� {edin]` a Ligii Navale Române. De curând, la Baza depreg`tire marin`reasc` de la Mamaia a avut loc [edin]a BirouluiExecutiv al Consiliului Director al Ligii Navale Române (LNR). Încadrul întâlnirii au fost discutate m`surile operative pentrudesf`[urarea în apele teritoriale române[ti a regatei interna]ionaleprilejuit` de s`rb`torirea, în luna mai, a 75 de ani de la intrarea înserviciu a Navei-{coal` Mircea. Cu aceast` ocazie, în portul militarConstan]a vor avea loc serb`ri marin`re[ti la care [i-au anun]atparticiparea mai multe nave-[coal` sub diverse pavilioane, invitatela s`rb`toarea marinarilor români, precum [i lans`ri de c`r]ianiversare [i omagiale. (ILARION BARBU)

� Miracolul Învierii în art`. Cercul Militar din Constan]aa g`zduit, s`pt`mâna trecut`, o întâlnire de lucru a Cenacluluiliterar Mihail Sadoveanu dedicat` S`rb`torilor Pascale. Laactivitate a fost prezent ÎPS Teodosie, Arhiepiscopului Tomisului,care a vorbit despre însemn`tatea Pa[telui [i înv`]`turile ce sedesprind din miracolul Învierii Domnului. Lumini]a Scarlat aprezentat o expozi]ie de pictur` religioas` realizat` pe lemn [ipiatr`, acesta fiind urmat de un recital de versuri din crea]iamembrilor cenaclului. Pentru c` Sfintele Pa[te sunt o s`rb`toaremult îndr`git` de copii, Îngera[ii, îndruma]i de profesoara MihaelaPatachia au prezentat un moment artistic intitulat Mirajulcopil riei. (PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU)

problem` este lipsa unei familii [i acomunic`rii cu societatea, despreproblemele, nevoile [i dorin]eleacestora [i le-au oferit daruriconstând în juc`rii, îmbr`c`minte[i înc`l]`minte.

Joi, 17 aprilie, a fost rândulmilitarilor din Divizia 2 InfanterieGetica s` aduc` un dram desperan]` [i s` aline suferin]e pringestul lor umanitar. Mai precis,militarii buzoieni au achizi]ionatproduse electronice, medicale,dar [i alimente pe care le-audonat Sec]iei de Pediatrie dincadrul Spitalului Jude]ean deUrgen]` Buzù. Prezent al`turide militari, comandantul Diviziei2 Infanterie Getica, general debrigad` Lucian Foca, a declarat:Nu [tiu ce ne face s nu vedem p`r]ile

militarii brig`zii, de a aduce pu]in` bucurie în preajmaS`rb`torilor Pascale, a fost un nou prilej de a se revedea cucopiii centrului timi[orean. De[i au avut curajulresponsabilit`]ii unei misiuni externe [i au înfruntat atâteapericole în teatrele de opera]ii, militarii b`n`]eni au fostmarca]i de emo]ia momentului atunci când au rela]ionatcu semenii fa]` de care destinul a fost mai pu]in generos. �

Mar]i, 22 aprilie, au început înscrierile pentru ceade-a XI-a edi]ie a Cursului pentru jurnali[tii care

transmit din zone de conflict. Direc]ia informare [i rela]iipublice a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cu sprijinul StatuluiMajor al For]elor Terestre [i al Statului Major al For]elorAeriene, organizeaz`, în perioada 7-12 iulie, cea de-a XI-a edi]iea Cursului pentru jurnali[tii care transmit din zone de conflict.

Cursul se va desf`[ura în garnizoana Târgu Mure[ [i vaaborda, teoretic [i practic, teme privind procedurile deacreditare [i de lucru ale jurnali[tilor pe timpul opera]iilormilitare, reguli de siguran]` [i protec]ie în zonele de conflict,

CURSUL PENTRU JURNALI{TII CARE TRANSMIT

DIN ZONE DE CONFLICT

aspecte privind securitatea opera]ional`, caracterizareateatrelor de opera]ii din punct de vedere al riscurilor [iproceduri de acordare a primului ajutor.

Detalii privind organizarea cursului [i documentele deînscriere pot fi ob]inute accesând site-ul www.mapn.ro/

corespondenti. Dup` completare, documentele solicitate vorfi transmise, prin fax sau e-mail, la Direc]ia informare [i rela]iipublice, pân` la data de 15 mai 2014, ora 12.00. Persoan` decontact pentru informa]ii suplimentare: colonel RenatoNadolu, tel.: 021/402.34.00 int. 1011630, fax 021/319.56.98, e-mail: [email protected]. �

CHUCK HAGELSECRETARUL AP~R~RII, SUA

SURSA: MEDIAFAX

Continu`m programul stabilit al

proiectului «Abordare adaptiv`

etapizat`», în scopul îndeplinirii

angajamentelor asumate pentru

protejarea intereselor Poloniei,

României [i partenerilor NATO.

� BUCURE{TI. Academia Tehnic` Militar` a acordatmiercuri, 23 aprilie, în Aula Magna, înalta distinc]ie de DoctorHonoris Causa ambasadorului Republicii Franceze la Bucure[ti,Philippe Gustin. De la sosirea sa în România, Philippe Gustin acontribuit permanent la dezvoltarea rela]iilor de cooperare întreAcademia Tehnic` Militar` (ATM) [i universit`]i militare [icivile din Fran]a [i, în special, cu {colile Militare SpecialeCöetquidan-Saint Cyr. În cadrul colabor`rilor româno-franceze,studen]i [i cadre didactice ale ATM au sus]inut cursuri, auparcurs stagii [i programe de cercetare în universit`]i [i institu]iiimportante din Fran]a.�

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

C

EZ

AR

S

TR

OE

FO

TO

: M

AIS

TR

U M

ILIT

AR

C

LA

SA

I

IUL

IAN

C

AD

UL

EN

CU

3Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

ZIUAFOR}ELORTERESTRE

Manifest`rile din Bucure[ti aufost organizate de Statul Major alFor]elor Terestre [i au debutat laMonumentul Eroilor militari c`zu]iîn misiune în teatrele de opera]ii [i

Miercuri, 23 aprilie, în Capital` [i în garnizoanele din ]ar` a fost aniversat`Ziua For]elor Terestre, al c`ror patron spiritual este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

– Purt`torul de Biruin]`. Cu acest prilej au fost desf`[urate ceremonii militare de omagierea jertfelor înainta[ilor [i de evocare a tradi]iilor de lupt` ale unit`]ilor, precum [i adun`rifestive, simpozioane, expozi]ii de carte [i fotografie.

ocazia s`rb`toririi Zilei For]elorTerestre.

La Cluj-Napoca, la sediul Diviziei 4Infanterie Gemina, în prima parte aprogramului, personalulcomandamentului a participat la unsimpozion cu tematica anivers`rii zilei,dup` care a urmat festivitatea acord`riiunor distinc]ii onorifice din parteae[aloanelor superioare celor maimerituo[i camarazi ai marii unit`]i.Activitatea s-a încheiat cu prezentareaunui portret de lupt`tor, în persoanaplutonierului-major Vasile Zbânc`, dinBatalionul 812 Infanterie Bistri]a,militar r`nit într-o misiune de patrulareîn Afganistan, în 2010. Ziua Por]ilorDeschise, organizat` de Divizia 4Infanterie Gemina, a oferit tuturorcelor interesa]i prilejul s`-i cunoasc` pepurt`torii uniformei militare de la Cluj-Napoca, s` asiste la exerci]iidemonstrative [i s` viziteze o expozi]iede armament, tehnic` de lupt` [iechipament militar. De asemenea,Muzica militar` a diviziei a sus]inut unrecital de muzic` de fanfar` în Pia]aAvram Iancu, din municipiul

VIDEOTELECONFERIN}~Ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea

Du[a, [i viceprim-ministrul pentru

securitatea na]ional`,ministrul afacerilor inter-

ne, Gabriel Oprea,au sus]inut, în diminea]a

zilei de joi, 17 aprilie, ovideoteleconferin]` cu

militarii români dindeta[amentele dislocate în

teatrele de opera]ii dinAfganistan, Kosovo

[i Bosnia [i Her]egovina.

Sunt bucuros de fiecare dat` când am ocazia s` vorbesc cu dumneavoastr`,comandan]ii deta[amentelor române[ti din teatrele de opera]ii [i v` felicit pentrulucrurile deosebite pe care le face]i, în primul rând în sprijinul popula]iei locale, le-a transmis militarilor ministrul Mircea Du[a.

De asemenea, ministrul ap`r`rii na]ionale a ]inut s` le spun` militarilor c`,de fiecare dat` când se întâlne[te cu oficiali NATO [i UE, prime[te cuvinte delaud` la adresa modului de executare a misiunilor, ultima dat` fiind la reuniuneaConsiliului Afaceri Externe al UE în formatul mini[trilor ap`r`rii.

Ieri i-am vizitat pe colegii vo[tri r`ni]i în incidentul de la sfâr[itul lunii martie,starea lor de s`n`tate e spre îmbun`t`]ire [i m-au rugat s` v` transmit gândurilelor bune [i mult succes pentru a duce la final cu bine misiunea, le-a mai spusministrul Du[a.

Comandan]ii deta[amentelor române[ti din teatrele de opera]ii au informatconducerea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale despre modul de îndeplinire amisiunilor [i rela]iile pe care le au cu ceilal]i militari alia]i sau structurile desecuritate locale.

La final, cei doi oficiali le-au transmis militarilor sprijinul [i gândurile buneale conducerii ministerului cu ocazia sfintelor S`rb`tori Pascale.

MILITARII R~NI}IINTERNA}I

ÎN GERMANIA,VIZITA}I DE FAMILII

Militarii r`ni]i interna]i în Centrulmedical regional american din

Landstuhl, Germania, au fost vizita]i miercuri,16 aprilie, de familiile acestora, împreun` cuministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a.

Starea de s`n`tate a militarilor are o evolu]ie pozitiv`. Acestlucru a reie[it din informarea f`cut` de echipa medical` aspitalului.

Ministrul Du[a a mul]umit comandantului CentruluiMedical, colonel Judith Lee, în numele tuturor militarilor români,pentru îngrijirile [i condi]iile asigurate r`ni]ilor, oferindu-iacesteia Emblema de Onoare a Armatei României: De-a lungultimpului, prin acest spital au trecut peste 65 de militari români,r`ni]i în diferite teatre de opera]ii. M` bucur s` m` aflu ast`ziaici, împreun` cu familiile militarilor no[tri, mai ales c` se apro-pie [i S`rb`torile Pascale, s` simt` c` sunt mai aproape de cas`.

La rândul sù, colonelul Lee a spus: Vreau s` v` asigur c`vom fi mereu aici pentru a v` îngriji r`ni]ii. {i doresc s` mul]umesctuturor militarilor români pentru participarea la opera]iuniledin teatrul de opera]ii din Afganistan.

În cadrul unei scurte ceremonii, ministrul ap`r`rii na]ionalel-a înaintat în grad pe sublocotenentul Ionu] Alin Marinescu,mul]umindu-i pentru curajul sù [i pentru felul în care [i-a f`cutdatoria, exprimându-[i speran]a c` prezen]a familiei îi va aducealinare. Imediat ce se d` citire ordinului, te vom l`sa numai cu

familia ta, a spus ministrul Du[a, iar locotenentul Marinescu i-areplicat: Domnule ministru, [i dumneavoastr` face]i parte dinfamilia mea. Sunt mândru c` am reu[it s` îmi îndeplinescatribu]iile, c` am reu[it s` îmi servesc ]ara, dar îmi pare rùpentru camaradul pierdut.

De asemenea, ministrul ap`r`rii le-a înmânat Emblema deMerit în Slujba P`cii, clasa I, caporalilor clasa a III-a MariusBogdan Radu [i Eugen Valentin P`tru.

Pe timpul vizitei la baza militar` din Ramstein, ministrulDu[a s-a întâlnit cu generalul-maior Richard C. Longo,loc]iitor al comandantului For]elor Terestre Americanedislocate în Europa [i comandant al For]elor Terestre aleSUA în cadrul NATO.

Cluj-Napoca. În cadrul manifest`riloraniversare, la comandamentul Brig`zii81 Mecanizat` General Grigore B`landin Bistri]a au fost decorate, cuEmblema de Onoare a Statului MajorGeneral, Drapelele de Lupt` aleBatalionului 812 Infanterie Bistri]a [iBatalionului 811 Infanterie Dej. ZiuaFor]elor Terestre a fost s`rb`torit` [i launit`]ile subordonate brig`zii dingarnizoanele Prundu-Bârgùlui, Dej[i Turda.

Tot miercuri, 23 aprilie, în cadrulunor ceremonii, Batalionul 21 Vân`toride Munte General Leonard Mociulschidin Predeal a primit Emblema deOnoare a Statului Major General, întimp ce {colii Militare de Mai[triMilitari [i Subofi]eri a For]elorTerestre Basarab I din Pite[ti i s-aacordat Emblema de Onoare aFor]elor Terestre.

LA REALIZAREA ARTICOLULUI AUCONTRIBUIT: LOCOTENEN}I-COLONEII

MARCEL ARAM~, TONI ENE {IFLORIN AP~F~IAN, MAIORII

DAN CRI{AN, C~T~LIN BUNESCU {ICIPRIAN MURE{AN,

PLUTONIERUL-ADJUTANT ERVIN OROS

COMANDANTUL COMANDAMENTULUI ALIAT ÎNTRUNITDIN NAPOLI, ÎN ROMÂNIA

miralul Bruce W. Clingan, comandantulComandamentului Aliat Întrunit din Napoli (JFC),a efectuat, în zilele de 22 [i 23 aprilie, o vizit` oficial`în ]ara noastr`. Cu aceast` ocazie, amiralul Clingana fost primit atât de ministrul ap`r`rii na]ionale,Mircea Du[a, cât [i de [eful Statului Major General,general-locotenent {tefan D`nil`. Comandantul JFCa analizat împreun` cu partea român` relevan]am`surilor luate la nivel aliat, exerci]iile [i posibilele

Ministrul ap`r`rii na]ionale l-a înaintat în gradpe sublocotenentul Ionu] Alin Marinescu.

FO

TO

: M

~D

~L

INA

IL

INC

A

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

pe teritoriul României (PalatulCopiilor), acolo unde ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, a participat laceremonia militar` de depuneri decoroane [i jerbe de flori. O ceremoniesimilar` a avut loc [i la MonumentulInfanteriei (Parcul Kiseleff). Seara,militari din Regimentul 30 Gard`Mihai Viteazul s-au retras cu tor]e petraseul Palatul Cercului MilitarNa]ional, Opera Na]ional` Român`,Palatul Cotroceni, Statul Major alFor]elor Terestre. La activit`]ileaniversare din Bucure[ti au participatnumero[i reprezentan]i ai MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, ai autorit`]ilorpublice locale, cadre militare în rezerv`[i în retragere, veterani de r`zboi.

Comandamentul Diviziei 2Infanterie Getica din Buzù a fostmiercuri, 23 aprilie, gazda unuisimpozion în care au fost reliefateistoria, rolul, locul [i perspectiveleFor]elor Terestre. În cadrulactivit`]ilor desf`[urate la sediuldiviziei, s-au înmânat diplomecâ[tig`torilor concursurilor sportivedesf`[urate în garnizoana Buzù, cu

ac]iuni viitoare ale Alian]ei. În discu]iile cu ministrulromân, comandantul Comandamentului Aliat aafirmat c` zona M`rii Negre este important` pentruAlian]`, iar România, Bulgaria [i Turcia sunt ]`ririverane la Marea Neagr` care beneficiaz` desecuritatea oferit` de apartenen]a la Alian]a Nord-Atlantic`, subliniind faptul c` prezen]a sa în Româniavine ca o confirmare în plus a viziunii Alian]ei privindaceast` zon`.

FOTO: EUGEN MIHAI

A

4 LINIA |NT@I Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


ANTRENAMENT ROMÂNO-AMERICAN

Exerci]iul s-a desf`[urat în poligonul

din incinta bazei de opera]ii [i a fost

dedicat cunoa[terii armamentului [i

execut`rii tragerilor atât cu armamentul

individual de infanterie, cât [i cu

armamentul folosit de o grup` de infanterie

în lupt`. Invita]ia a venit din partea unor

militari care sunt obi[nui]i mai mult cu

zborul la în`l]ime, decât cu ac]iunile de la

sol, acolo unde ac]ioneaz`, de obicei,

trupele terestre.

Pentru cei afla]i la prima experien]` de

acest fel a fost un moment extraordinar,

deoarece au avut ocazia s` vad` arma

american` M-4, care are la origine celebra

pu[c` M-16, cunoscut` doar din filmele de

ac]iune americane.

Eram curios cum se desf`[oar` o astfel

de [edin]` la militarii americani, gândind,

în sinea mea, c` ei sunt diferi]i în ac]iuni

fa]` de noi. Dar am constatat cu uimire c`

[i ace[tia desf`[oar` acela[i gen de

preg`tire a activit`]ii, iar siguran]a

personalului la un astfel de eveniment este

la fel ca la noi, prioritar`. Dup` prelucrarea

regulilor de siguran]`, un sergent

american a prezentat ]intele din poligon [i

fiecare aliniament de tragere, acolo unde

era pozi]ionat câte un model de armament.

Militarii americani au pus la dispozi]ie dou`

modele: pu[ca de asalt M-4 [i pu[ca

mitralier` de grup` M 249, ambele de

calibrul 5,56 mm. Scorpionii Negri s-au

prezentat în poligon cu pu[ca automat` de

calibru 5,45 [i pu[ca mitralier` destinat`

unei grupe de infanterie, de acela[i calibru.

Dup` preg`tirea teoretic`, ne-am

ocupat locurile în dispozitiv [i am început

s` tragem fiecare cu armamentul

partenerului. Cu toate c` eram la a doua

experien]` de acest fel, dup` cea din 2011,

când am executat o astfel de [edin]` de

tragere în poligonul Pol-E Charki din

Kabul cu instructorii români din

deta[amentul ANA Training, care

preg`teau for]ele militare afgane, tot am

Militarii români din comandamentul Batalionului 20

Infanterie, cunoscu]i sub denumirea de Scorpionii Negri,

au avut pl`cuta surpriz` s` primeasc` invita]ia, din partea

militarilor americani apar]inând grupului de elicoptere care

ac]ioneaz` în baza de opera]ii înaintat` Apache, de a organiza,

împreun`, un exerci]iu de tip Familiarisation Fire.

LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL

EMBLEMA DE ONOARE A ARMATEI

ROMÂNIEI PENTRU EROUL ZILEI

Pe 15 aprilie, în baza Scorpionilor Ro[ii

din Kandahar, caporalul Ionu]

Adrian V`duva a primit Emblema de Onoare

a Armatei României, cu însemn de r`zboi.

Distinc]ia îi fusese conferit` de ministrul

ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, pe 27

februarie, când, aflat în misiune de patrulare

în zona adiacent` aeroportului din Kandahar,

caporalul V`duva a identificat un obiect

suspect care, ulterior, a fost confirmat ca fiind

un DEI (Dispozitiv Exploziv Improvizat) de

ultim` genera]ie, fiind luate m`surile

necesare pentru neutralizarea acestuia.

Pentru reu[ita sa, Adrian a primit din

partea conducerii RC-South [i distinc]ia

Hero of the Day. �

LOCOTENENT GEORGE T~NASE

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R L

AU

RE

N}

IU T

UR

OI

Colonelul Marian Botea, [eful echipei de leg`tur` la ComandamentulRC-South, îi acord` caporalului V`duva Emblema de Onoare a

Armatei României.

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

OL

IVE

R A

NG

HE

L

r`mas pl`cut impresionat de calit`]ile

acestuia. Pu[ca de asalt M-4 [i pu[ca

mitralier` M 249 sunt u[or de manevrat [i

au un recul abia sesizabil. Precizia este

foarte bun`, iar ca orice arm` care are în

dotare [i lunet`, acestea devin imbatabile

la distan]`. Dup` câteva serii de tragere,

pot s` spun c` s-a creat un mic moment de

dest`inuiri. Militarii americani erau foarte

curio[i s` vad` armamentul nostru [i prin

prisma faptului c` acesta era, pân` acum

câ]iva ani buni, în perioada R`zboiului

rece, armamentul inamicului. Aveau

cuno[tin]e despre el, dar nu reu[iser` s` îl

ating`. Iar acum au avut prilejul s`-l

cunoasc` [i, mai mult decât atât, au r`mas

[i impresiona]i de performan]ele lui.

Construc]ie simpl`, design corect,

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

OL

IVE

R A

NG

HE

L

Rom#ni [i americani pe aliniamentul de tragere.

Militar rom#n execut#nd tragerea cu pu[ca de asalt

american` M-4 de cal. 5,56 mm.

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

OL

IVE

R A

NG

HE

L

fiabilitate, robust [i eficace. La final,

comandantul grupului de militari din

Compania Alfa a escadrilei de elicoptere,

sublocotenent Nicholas Sullivan, a

declarat: Armamentul românesc este

extraordinar. A fost o mare oportunitate

pentru mine [i solda]ii mei s` particip`m la

un astfel de eveniment. Eram foarte

ner`bd`tori s` cunoa[tem sistemele de

armament de provenien]` ruseasc` care se

g`sesc, în continuare, în dotarea multor

armate ale lumii. Pentru noi, aceast`

activitate a fost deosebit`, pentru c` este

foarte important s` cuno[ti armamentul

partenerilor t`i [i, mai ales, s` [tii s` lup]i

cu el. De asemenea, la terminarea

exerci]iului, comandantul Scorpionilor

Negri, locotenent-colonel C`t`lin Jianu, s-a

declarat foarte mul]umit de acest schimb

de experien]`. Partenerul american, mi-a

declarat c` armamentul românesc nu difer`

de cel american. A fost un schimb de

experien]` util de ambele p`r]i în vederea

cooper`rii, având în vedere c` lucr`m

împreun`. Militarii americani au fost

mul]umi]i de caracteristicile tehnico-tactice

ale armamentului românesc, cum [i noi

suntem mul]umi]i de calit`]ile

armamentului american, a spus ofi]erul.

Un schimb de experien]` util, care la

final s-a materializat cu o fotografie de

grup [i cu promisiunea din ambele p`r]i

c` vor mai repeta astfel de activit`]i. �

Din tainele func]ion`rii pu[tii

automate rom#ne[ti.


Observatorul militarwww.presamil.roLINIA |NT@I

Preotul Mihalcea i-a chemat lamiezul nop]ii, în numeleDomnului, pe to]i militarii români[i americani prezen]i la slujb`, sìa lumin`. Pildele [i în]elepciuneacuvintelor lui Hristos [i aleapostolilor, auzite în timpulslujbei, au avut darul de a neîmb`rb`ta, fiind convin[i c` acolo,sus, cineva ne c`lùze[te pa[ii [i,în acela[i timp, ne apreciaz`determinarea pe care o dovedimîn ac]iunile noastre.

Se spune c` acela care mergeîn numele lui Dumnezeu are toate[ansele de izbând` în demersurile

S~RB~TORI PASCALE

|N AFGANISTAN

Capela militar` a FOB Apache, provincia Zabul,a devenit neînc`p`toare în seara zilei de 19

aprilie, atunci când preotul militar al Batalionului20 Infanterie Scorpionii Negri, Florin Mihalcea, aoficiat slujba de |nviere a Domnului Iisus Hristospentru militarii români încartirui]i în aceast` baz`.

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

C

RIS

TIA

N S

UR

UG

IU

Slujb`, în capela militar` din FOB Apache, oficiat` de preotul Batalionului 20Infanterie Scorpionii Negri, p`rintele Florin Mihalcea.

pe care le întreprinde în folosul luisau al semenilor sì. Prinizb`virea sufleteasc`, pe caredoar credin]a în Dumnezeu ]i-opoate oferi, tu, militar român, e[ticonvins c` vei reu[i [i vei l`sa înurma ta ceva ce poate fi remarcat[i poate dìnui.

Credin]a în Dumnezeu îldetermin` pe militarul aflat ladatorie în teatrul de opera]ii dinAfganistan sau la el acas` s` î[iîndeplineasc` misiunile curesponsabilitate, deoarececredin]a te face mai bun, mairespectuos, dovedind

compasiune fa]` de propriii tìsemeni. Misiunile umanitare [ide sprijin medical, proiectele de

În cadrul întâlnirii cu militariiromâni, generalului Anderson i-aufost prezentate de seniorul na]ionalreprezentativ al României înAfganistan, colonel Marian Botea,principalele misiuni desf`[urate destructurile militare române[ti înAfganistan. Colonelul Botea i-aprezentat generalului Anderson, deasemenea, aspecte privind situa]iade securitate din zonele de opera]iiîn care ac]ioneaz` militarii români[i angajamentele Armatei Românieiîn Afganistan.

Generalul Anderson amul]umit pentru extraordinaracontribu]ie pe care militariiromâni o au în Afganistan lareu[ita Opera]iei ISAF: V`mul]umesc pentru efortul

COMANDANTUL ISAF-JC,ÎN CAMPUL ROMÂNESC

DIN KANDAHAR

Comandantul ISAF-Joint Command (IJC), general-

locotenent Joseph Anderson, al`turi de coman-

dantul Comandamentului Regional de Sud (RC-South)

din Kandahar, general-maior Paul LaCamera, au vizitat,

la 21 aprilie, campul românesc din baza militar` din

Kandahar. Oficialii americani au participat la un

briefing în campul unde î[i desf`[oar` activitatea

Elementul Na]ional de Sprijin, precum [i Compania de

Infanterie KAF-GDA, parte a Batalionului 26 Infanterie

Scorpionii Ro[ii, structur` militar` ce are ca principal`misiune ap`rarea terestr` a bazei aeriene din Kandahar.

vostru, al tuturor militarilorromâni prezen]i în Afganistan,pentru misiunile pe care leîndeplini]i. Sunte]i alia]iextraordinari [i, f`r` prezen]avoastr` aici, misiunea noastràr fi fost mult mai dificil`. Amauzit de pierderea camaraduluivostru, Claudiu Vulpoiu, dincadrul Task Force 20 ScorpioniiNegri, care ac]ioneaz` în unadintre cele mai grele zone deopera]ii din Afganistan,provincia Zabul. Îmi exprimprofundul regret pentru aceast`grea pierdere. V` mul]umescînc` o dat` pentru tot ceea ceface]i [i sunt convins c` [i înviitor ve]i reu[i acela[iperforman]e ca [i pân` acum! �

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

O

LIV

ER

A

NG

HE

L

Dup` intonarea Imnuluina]ional al României, cei doicomandan]i români au prezentatraportul de final de misiune,respectiv de început de misiune,seniorului na]ional reprezentativ alRomâniei în Afganistan, colonelulMarian Botea. În timpulceremoniei, comandantul în func]ieal Elementului Na]ional de Sprijin,colonelul Bixi-Pompiliu Mocanu, aoferit colonelului Svetozar Bohus,precum [i consilierului acestuia, 1st

sergent Lubos Strumko, Emblemade Onoare a Logisticii, distinc]iiacordate de [eful Statului MajorGeneral, general-locotenent {tefanD`nil`, în semn de aprecierepentru sprijinul continuu oferitmilitarilor români din cadrulElementului Na]ional de Sprijin,afla]i în misiune în baza militar` dinKandahar, Afganistan. Deasemenea, în semn de aprecierepentru cooperarea deosebit`realizat` între cele dou`contingente, român [i slovac,colonelul Bixi-Pompiliu Mocanu,al`turi de consilierul sù pe

TRANSFER

DE

AUTORITATE

În prima zi a Sfintelor Pa[ti, în baza militar din Kandahar (KAF) a avut loc ceremonia

dedicat transferului de autoritate a Elementului Na]ional de Sprijin. Noua echip ,

comandat de colonelul Valentin Becheru, a preluat misiunea [i responsabilit ]ile echipei

condus de colonelul Bixi-Pompiliu Mocanu. La acest eveniment au participat, din partea

Comandamentului Regional de Sud (RC-South) din Afganistan, loc]iitorii pentru opera]ii

[i pentru sprijin ai comandantului RC-South, generalii de brigad (US) James Rainey [i

John Thomson, loc]iitorul comandantului bazei militare KAF, colonel (Den) Uffe Holstener,

seniorul reprezentativ al Slovaciei în Afganistan, colonel Svetozar Bohus, [i comandantul

contingentului bulgar din Kandahar, locotenent-colonel Atanas Georgiev. Din partea

Comandamentului Logistic Întrunit din România, a participat colonelul Ivan R ileanu,

[eful de stat major al acestei structuri.

dezvoltare a infrastructurii carevin în sprijinul poporului afgan sefac cu speran]a c` rezultatele vor

fi benefice, adùgând un dramde bucurie membrilorcomunit`]ilor. �

probleme de subofi]eri, mai[trimilitari [i solda]i grada]i voluntari,plutonier-adjutant principal StelianM`nescu, au fost decora]i deministrul ap`r`rii din RepublicaSlovac` cu Medalia Comemorativ`pentru Participarea la Opera]iiMilitare, decora]iile fiind oferitemilitarilor români de colonelulSvetozar Bohus.

Pe timpul desf`[ur`riiceremoniei, generalii de brigad`(US) James Rainey [i JohnThomson [i colonelul (Den) UffeHolstener au oferit Medalia Non-Article V pentru mai mul]imilitari români din cadrulcontingentului care [i-auîncheiat misiunea.

Colonelul Bixi-PompiliuMocanu a mul]umit celorprezen]i la ceremonie pentrusprijinul oferit militarilor români[i excelenta rela]ie de prieteniecare s-a legat între parteneriidin cadrul misiunii ISAF. Larândul sù, colonelul ValentinBecheru a precizat c` structurape care o conduce va acorda tot

sprijinul [i va asigura încontinuare suportul logisticpentru toate for]ele române[tidislocate în teatrul de opera]iidin Afganistan. Acest fapt nu vafi posibil f`r` sprijinulpartenerilor din cadrul coali]ieiinterna]ionale ce ac]ioneaz` înAfganistan.

La finalul ceremoniei,colonelul Marian Botea s-aadresat auditoriului declarând: Înnumele autorit`]ilor militareromâne[ti, a[ dori s` felicitc`lduros echipa ElementuluiNa]ional de Sprijin, pentruextraordinara realizare a misiunii,pentru profesionalismul [iatitudinea dovedit` în timpulmisiunii. Îmi exprim încrederea înnoua echip` [i comandantul ei.Sunte]i bine preg`ti]i, ave]iexperien]` [i sunt convins c`,al`turi de partenerii no[tri dincadrul ISAF, v` ve]i îndepliniobiectivele stabilite de comandan]iiromâni [i de cei ai misiunii ISAFîn aceast` faz` final` a opera]ieidin Afganistan! �

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHEL

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

O

LIV

ER

A

NG

HE

L

6 INSTRUC}IE Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


SECUNDELE DECISIVEC~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

Un interesant exerci]iu cu ]inte aeriene marcate s-a desf`[urat recent laRegimentul 53 Rachete Antiaeriene „Tropaeum Traiani” din Medgidia.

Scopul sù a fost de a verifica nivelul de instruire a echipajelor [i starea deîntre]inere a tehnicii de radioloca]ie.

Este vorba despre unuldintre cele mai importanteexerci]ii f`r` trageri de lupt` pecare le execut` o structur` deartilerie [i rachete antiaeriene.De altfel, comandantul unit`]ii,colonel Gheorghe Rotariu, amen]ionat faptul c` [iantrenamentele cu ]inteaeriene imitate sau cele pehart` î[i au rolul lor, numai c`,atunci când ]inta este real`,„trìe[ti chiar realitateacâmpului de lupt`”.

}intele au fost dou` avioaneMiG-21 LanceR, de la Baza 86

Comandant de bateriela sistemul de rache-

te antiaeriene KUB estelocotenentul AlexandraLe]a, o tân`r` cu dejamul]i ani de armat` (a fost[i la Colegiul Militar Lice-al „Dimitrie Cantemir”din Breaza, [i la AcademiaFor]elor Aeriene „HenriCoand`” din Bra[ov). „Amajuns în armat` dintr-oambi]ie personal`”, sus-]ine Alexandra, care-[iaminte[te c` în promo]iade la liceul militar eraumai multe fete decât bìe]i.Când a ajuns în unitate, alucrat de la început peKUB, pentru care f`cuse opasiune înc` din [coal`,datorit` unui instructor. Înprivin]a antrenamentuluicu ]inte aeriene marcate,crede c` îi ajut` pe ceiimplica]i s`-[i perfec]io-neze viteza de reac]ie:„Lupta cu inamicul aeriane o chestiune de secunde.Important e s`-]i cuno[tiatribu]iile [i s` ai o capa-citate de reac]ie foartebun`”. Altfel, despre atitu-dinea colegilor de serviciufa]` de ea: „Au fost res-pectuo[i. Poate chiar mairespectuo[i fa]` de cum arfi fost dac` în locul meuar fi venit un b`rbat. Credc` au înv`]at s` se auto-cenzureze”.

Comandantul Bazei 86Aerian`, general de

flotil` aerian` C`t`lin B`h-neanu, men]ioneaz` c` acestgen de activitate face partedin antrenamentele necesarepreg`tirii pilo]ilor. „Pe dealt` parte, ac]ionând al`turide colegii din For]ele Teres-tre, ne ajut`m unii pe al]ii.Beneficiile sunt reciproce.”

Sublocotenentul SilviuMarius Ili[anu a sosit în

Regimentul 53 RacheteAntiaeriene în urm` cu doiani [i este acum coman-dantul unei baterii din com-plexul antiaerian Gepard.Are 20 de subordona]i, celmai în vârst` fiind pluto-nierul-adjutant Mitic` Pam-blic` (45 de ani). „Ca la oriceînceput de drum, i-a fost maigreu o perioad`, pân` s-aobi[nuit cu documentele ba-teriei”, spune subofi]eruldespre acomodarea luiSilviu. SublocotenentulIli[anu îi este recunosc`tor:„R`spunde întotdeaunaprompt [i m-a ajutat foartemult, mai ales la început”.Silviu î[i aminte[te cupl`cere perioada de stagiu,când a venit în aceea[iunitate [i a participat chiar[i la genul acesta de exer-ci]iu, ca membru de echipaj.De data aceasta, el a coor-donat activitatea subunit`]iisale, pe baza informa]iilorprimite de la punctul de bazàl regimentului.

Aerian`, activitatea f`când partedin planul de cooperare întrestatele majore ale categoriilorde for]e.

Astfel, pilo]ii [i-au verificatcapacitatea de a sc`pa de subinciden]a undelorelectromagnetice, cu care aufost „ataca]i” de la sol, iarartileri[tii [i racheti[tiiantiaerieni, abilit`]ile îndescoperirea, identificarea,urm`rirea [i combaterea]intelor aeriene reale. Pede alt` parte, în privin]amijloacelor de cercetarede radioloca]ie, acestorali s-a verificat atâtstarea deîntre]inere, cât [iposibilit`]ile delucru.

„Ini]ial, pilo]ii auurmat traseeleprestabilite, ladiverse altitudini,dup` care auîncercat s` eviteinterceptarea, prindiverse procedurispecifice”, a maiprecizat colonelulRotariu, familiarizatcu astfel de activit`]idin perioada în carea comandatBatalionul 3 Ap`rareAntiaerian`„Potaissa” din Turda,când coopera cupilo]ii de la Baza 71Aerian`.

Regimentul 53Rachete Antiaeriene„Tropaeum Traiani” aintrat în „joc” custa]iile deradioloca]ie [i cu uncomplex antiaerianGepard, pe care aufost „rotite” toateechipajele.Concomitent, s-auantrenat [i militariicare lucreaz` în

postul de observare vizual`,precum [i plan[eti[tii, dictoriisau radiotelefoni[tii.

Post-activitate, a fostprev`zut` o întâlnire cu pilo]ii,pentru a vedea ce „a mers” [i cenu în cele dou` tabere. De

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

FO

TO

: C

RIS

TIA

N L

EN

GA

altfel, trebuie [tiut faptul càctivitatea personalului de la sol,în special cea a militarilor dincomplexul antiaerian, a fostchiar [i filmat`, pentru o maibun` analiz` a erorilor decoordonare.

Caporalul Mitic` Constantin, plan[etist,marc#nd ]intele dup` informa]iile primite de la dictor.

Concluzia? „Ne trebuiefoarte mult antrenamentîmpreun`”, a precizatcomandantul Regimentului 53.„Clar avem p`r]i bune [i relefiecare dintre noi, generate deechipamente, de starea defunc]ionare a sistemelor sau destarea de între]inere, precum [ide preg`tirea personalului.”

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)

Plutonier-majorNicolae Zbîngu

Activit`]ile s-au desf`[urat laCentrul de InstruireMultina]ional` (JMRC)Hohenfels, din Germania,beneficiarul ac]iunilordeta[amentului românesc fiind ostructur` MAT (MilitaryAdvisory Team) din Bulgaria.

Dup` consumareaactivit`]ilor administrative, luareaîn primire a tehnicii [i executareapreg`tirii teoretice, au urmat zilelede instruc]ie specific` opera]iilorde sprijin [i stabilitate dintr-unteatru de opera]ii. Primireamisiunii, declan[area procesuluimilitar de luare a deciziei (MDMP– Miliary Decision Making Process)[i emiterea ordinului de opera]iiau constituit pentru militarii careau încadrat structurile unuicomandament de batalionmomentul oportun pentru a-[idezvolta [i perfec]ionadeprinderile necesare sus]ineriiacestui proces. Utilizarea limbiiengleze pe timpul desf`[ur`riibriefingurilor, lucrul în mediuinterna]ional, cooperarea petimpul planific`rii cu partenerii deinstruc]ie (militari americani,afgani, bulgari, slovaci, cehi),diversitatea [i complexitateamisiunilor planificate au constituitmijloacele de care au dus laîndeplinirea obiectivelor propuse.

Odat` cu primirea misiunii,comandantul subunit`]ii demanevr` a declan[atprocedurile de conducere atrupelor (TLP – Troops LeadingProcedures) a planificat modulde executare a misiunii primite[i a transmis sarcinilesubordona]ilor. Au fostmomentele în care comandan]iide plutoane [i grupe au aplicatcuno[tin]ele acumulate în [colilede aplica]ie.

Executarea misiunii a adus onou` provocare pentru fiecarecomandant [i militar din cadrul

EXERCI}IU ÎN GERMANIAC~PITAN BOGDAN N~STASE

Deta[amentul ANA Replicator 1/2014 din Bata-lionul 2 Infanterie C`lug`reni al Brig`zii 1

Mecanizat` Argedava a participat, în perioada 17 martie– 2 aprilie, la un modul de instruire multina]ional` cen-tralizat` NATO, unde a jucat rolurile unui comandamentde batalion [i al unei subunit`]i de manevr`, apar]i-nând Armatei Na]ionale Afgane.

elementului de manevr` [ianume punerea în practic` atacticilor, tehnicilor [iprocedurilor specifice de reac]iela contact în diferite situa]ii:executarea unui foc izolat asuprapatrulei (SAF – Small Arms Fire),descoperirea unui element demuni]ie neexplodat sau a unuidispozitiv exploziv improvizat(UXO/ IED – UnexplodedOrdnance/Improvised ExplosiveDevice), explozia unui astfel dedispozitiv cu efecte diverseasupra tehnicii [i membrilorpatrulei, concomitent cu

executarea unei ambuscade,solicitarea [i utilizarea sprijinuluiaerian real (MEDEVAC, CAS),

solicitarea [i utilizarea sprijinuluiartileriei pentru neutralizareaunor ]inte (CFF – Call for Fire).

identificate au încheiatperioada petrecut` în cadrulJMRC Hohenfels. Întregulproces a beneficiat de sprijinulunor ofi]eri afgani care aureprezentat exper]ii peprobleme de cultur` afgan` [iau asigurat derulareaîntregului proces de instruire,cu respectarea [i în]elegereamediului în care vor operamilitarii echipei de asisten]`bulgare.

Aprecierile pozitive aleinstructorilor americani, faptulc` militarii bulgari au fostinteresa]i permanent s` afledetalii despre mediul în carevor opera, de la membriideta[amentului românesc cuexperien]` în teatrul deopera]ii din Afganistan, [irecunoa[terea din parteaofi]erilor afgani a moduluiprofesionist [i adaptat larealit`]ile afgane în care auîndeplinit sarcinile [i misiunileprimite au permis militarilorrom#ni s` raportezecomandantului Batalionului 2Infanterie C`lug`reni,locotenent-colonel LunguOvidiu, c` obiectivele trasate laînceputul acestei activit`]i aufost îndeplinite în totalitate.

Analiza plusurilor [iminusurilor constatate [iînregistrarea lec]iilor

Coloan` constituit` pentru mar[ la plecarea în misiune.

Statul major la un briefing de informare pentruluarea deciziilor în stabilirea cursurilor de ac]iune.

Sprijinul aerian pentru evacuarea r`ni]ilor.Antrenament în cazul exploziei unui DEIcu diverse efecte asupra tehnicii [i membrilor patrulei.

8 Observatorul militar INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)

FOR}~ {I ADRENALIN~

DDDDDesf`[urate pe plutoane,esf`[urate pe plutoane,esf`[urate pe plutoane,esf`[urate pe plutoane,esf`[urate pe plutoane,tancurile au cutremurattancurile au cutremurattancurile au cutremurattancurile au cutremurattancurile au cutremurat

poligonul de instruc]ie. poligonul de instruc]ie. poligonul de instruc]ie. poligonul de instruc]ie. poligonul de instruc]ie. Au fostAu fostAu fostAu fostAu fostsimulate condi]ii realesimulate condi]ii realesimulate condi]ii realesimulate condi]ii realesimulate condi]ii reale

pentru lupta ofensiv`, iarpentru lupta ofensiv`, iarpentru lupta ofensiv`, iarpentru lupta ofensiv`, iarpentru lupta ofensiv`, iarmomentele tactice au vizatmomentele tactice au vizatmomentele tactice au vizatmomentele tactice au vizatmomentele tactice au vizatatât capacitatea de tragereatât capacitatea de tragereatât capacitatea de tragereatât capacitatea de tragereatât capacitatea de tragere

cu muni]ie real`, cât [icu muni]ie real`, cât [icu muni]ie real`, cât [icu muni]ie real`, cât [icu muni]ie real`, cât [icomunicarea cu ceilal]icomunicarea cu ceilal]icomunicarea cu ceilal]icomunicarea cu ceilal]icomunicarea cu ceilal]i

membri ai echipajelor [imembri ai echipajelor [imembri ai echipajelor [imembri ai echipajelor [imembri ai echipajelor [iechipa de comand`.echipa de comand`.echipa de comand`.echipa de comand`.echipa de comand`.

Înc` de la început s-a pututÎnc` de la început s-a pututÎnc` de la început s-a pututÎnc` de la început s-a pututÎnc` de la început s-a pututvedeavedeavedeavedeavedea entuziasmul entuziasmul entuziasmul entuziasmul entuziasmul

militarilor de a participamilitarilor de a participamilitarilor de a participamilitarilor de a participamilitarilor de a participala un astfel de exerci]iu.la un astfel de exerci]iu.la un astfel de exerci]iu.la un astfel de exerci]iu.la un astfel de exerci]iu.

Preocuparea pentru detalii aPreocuparea pentru detalii aPreocuparea pentru detalii aPreocuparea pentru detalii aPreocuparea pentru detalii ademonstrat minu]iozitateademonstrat minu]iozitateademonstrat minu]iozitateademonstrat minu]iozitateademonstrat minu]iozitatea

preg`tiri i dinaintea tragerii.preg`tiri i dinaintea tragerii.preg`tiri i dinaintea tragerii.preg`tiri i dinaintea tragerii.preg`tiri i dinaintea tragerii.Fiecare echipaj trebuie s`Fiecare echipaj trebuie s`Fiecare echipaj trebuie s`Fiecare echipaj trebuie s`Fiecare echipaj trebuie s`

formeze un tot care s`formeze un tot care s`formeze un tot care s`formeze un tot care s`formeze un tot care s`func]ioneze cu preciziefunc]ioneze cu preciziefunc]ioneze cu preciziefunc]ioneze cu preciziefunc]ioneze cu precizie,,,,, pentru pentru pentru pentru pentru

c` cele aproximativc` cele aproximativc` cele aproximativc` cele aproximativc` cele aproximativ50 de tone ale unei [enilate50 de tone ale unei [enilate50 de tone ale unei [enilate50 de tone ale unei [enilate50 de tone ale unei [enilate

nu sunt u[or de strunit.nu sunt u[or de strunit.nu sunt u[or de strunit.nu sunt u[or de strunit.nu sunt u[or de strunit. Doar prin instruc]ia Doar prin instruc]ia Doar prin instruc]ia Doar prin instruc]ia Doar prin instruc]ia la caldla caldla caldla caldla caldpot fi verificate adev`ratelepot fi verificate adev`ratelepot fi verificate adev`ratelepot fi verificate adev`ratelepot fi verificate adev`ratele

cuno[tin]ecuno[tin]ecuno[tin]ecuno[tin]ecuno[tin]e dobândite în cursuldobândite în cursuldobândite în cursuldobândite în cursuldobândite în cursulanului [i pot fi remediateanului [i pot fi remediateanului [i pot fi remediateanului [i pot fi remediateanului [i pot fi remediate

eventualele probleme care poteventualele probleme care poteventualele probleme care poteventualele probleme care poteventualele probleme care potap`rea în manevrareaap`rea în manevrareaap`rea în manevrareaap`rea în manevrareaap`rea în manevrarea

tancurilortancurilortancurilortancurilortancurilor. Într-o situa]ie real`. Într-o situa]ie real`. Într-o situa]ie real`. Într-o situa]ie real`. Într-o situa]ie real`,,,,,nu este timp pentru ezit`ri [inu este timp pentru ezit`ri [inu este timp pentru ezit`ri [inu este timp pentru ezit`ri [inu este timp pentru ezit`ri [i

nici loc de gre[eli.nici loc de gre[eli.nici loc de gre[eli.nici loc de gre[eli.nici loc de gre[eli.Doar în poligon putem vedeaDoar în poligon putem vedeaDoar în poligon putem vedeaDoar în poligon putem vedeaDoar în poligon putem vedea

ce se poate întâmpla într-oce se poate întâmpla într-oce se poate întâmpla într-oce se poate întâmpla într-oce se poate întâmpla într-ositua]ie real`, deoarece nusitua]ie real`, deoarece nusitua]ie real`, deoarece nusitua]ie real`, deoarece nusitua]ie real`, deoarece nu

particip`m zilnic la astfel departicip`m zilnic la astfel departicip`m zilnic la astfel departicip`m zilnic la astfel departicip`m zilnic la astfel deantrenamente. antrenamente. antrenamente. antrenamente. antrenamente. NNNNNe verific`me verific`me verific`me verific`me verific`m

cuno[tin]ele [i depist`m dac`cuno[tin]ele [i depist`m dac`cuno[tin]ele [i depist`m dac`cuno[tin]ele [i depist`m dac`cuno[tin]ele [i depist`m dac`sunt necesare lucr`ri desunt necesare lucr`ri desunt necesare lucr`ri desunt necesare lucr`ri desunt necesare lucr`ri de

mentenan]` pentru tancuri, mentenan]` pentru tancuri, mentenan]` pentru tancuri, mentenan]` pentru tancuri, mentenan]` pentru tancuri, aaaaaspus plutonierul-adjutantspus plutonierul-adjutantspus plutonierul-adjutantspus plutonierul-adjutantspus plutonierul-adjutant

VVVVValentin Stanciu,alentin Stanciu,alentin Stanciu,alentin Stanciu,alentin Stanciu,comandant de pluton.comandant de pluton.comandant de pluton.comandant de pluton.comandant de pluton.

TTTTToate echipajele [i-auoate echipajele [i-auoate echipajele [i-auoate echipajele [i-auoate echipajele [i-auîndeplinit misiunea.îndeplinit misiunea.îndeplinit misiunea.îndeplinit misiunea.îndeplinit misiunea.

Au st`pânit [i manevratAu st`pânit [i manevratAu st`pânit [i manevratAu st`pânit [i manevratAu st`pânit [i manevratblindatele într-un cumulblindatele într-un cumulblindatele într-un cumulblindatele într-un cumulblindatele într-un cumulimpresionant de for]` [iimpresionant de for]` [iimpresionant de for]` [iimpresionant de for]` [iimpresionant de for]` [i

adrenalin`. Pentru ei, aceastaadrenalin`. Pentru ei, aceastaadrenalin`. Pentru ei, aceastaadrenalin`. Pentru ei, aceastaadrenalin`. Pentru ei, aceastaeste r`splata: s` î[i atingèste r`splata: s` î[i atingèste r`splata: s` î[i atingèste r`splata: s` î[i atingèste r`splata: s` î[i ating`

obiectivele [i sòbiectivele [i sòbiectivele [i sòbiectivele [i sòbiectivele [i s`nu rateze nicio ]int`.nu rateze nicio ]int`.nu rateze nicio ]int`.nu rateze nicio ]int`.nu rateze nicio ]int`.

EEEEExerci]iuxerci]iuxerci]iuxerci]iuxerci]iulllll a reprezentat [i a reprezentat [i a reprezentat [i a reprezentat [i a reprezentat [i eeeeetapa final` de antretapa final` de antretapa final` de antretapa final` de antretapa final` de antrenanananana-----

ment [i evaluarement [i evaluarement [i evaluarement [i evaluarement [i evaluarepentru ppentru ppentru ppentru ppentru participarea laarticiparea laarticiparea laarticiparea laarticiparea la

exerci]iul multina]ionalexerci]iul multina]ionalexerci]iul multina]ionalexerci]iul multina]ionalexerci]iul multina]ionalEuropean Rotation ForceEuropean Rotation ForceEuropean Rotation ForceEuropean Rotation ForceEuropean Rotation Force

(ERF 14)(ERF 14)(ERF 14)(ERF 14)(ERF 14), care se va desf`[ura, care se va desf`[ura, care se va desf`[ura, care se va desf`[ura, care se va desf`[uraîn luna mai, în Germania, laîn luna mai, în Germania, laîn luna mai, în Germania, laîn luna mai, în Germania, laîn luna mai, în Germania, la

care vor lua parte 12 na]iuni.care vor lua parte 12 na]iuni.care vor lua parte 12 na]iuni.care vor lua parte 12 na]iuni.care vor lua parte 12 na]iuni.La aceast` activitate,La aceast` activitate,La aceast` activitate,La aceast` activitate,La aceast` activitate,

Batalionul 284 Batalionul 284 Batalionul 284 Batalionul 284 Batalionul 284 TTTTTancuri ancuri ancuri ancuri ancuri CuzaCuzaCuzaCuzaCuzaVVVVVodòdòdòdòd` a fost desemnat s` a fost desemnat s` a fost desemnat s` a fost desemnat s` a fost desemnat s`participe cu o companie,participe cu o companie,participe cu o companie,participe cu o companie,participe cu o companie,

iar militarii au spus c` î[iiar militarii au spus c` î[iiar militarii au spus c` î[iiar militarii au spus c` î[iiar militarii au spus c` î[idoresc s` dovedeasc` valoareadoresc s` dovedeasc` valoareadoresc s` dovedeasc` valoareadoresc s` dovedeasc` valoareadoresc s` dovedeasc` valoarea

structurii din care fac parte, ostructurii din care fac parte, ostructurii din care fac parte, ostructurii din care fac parte, ostructurii din care fac parte, ounitate de lupt` profesionist`. unitate de lupt` profesionist`. unitate de lupt` profesionist`. unitate de lupt` profesionist`. unitate de lupt` profesionist`.

PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICUFOTO: PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

În prima decad` a lunii aprilie, în poligo-nul M`lina din jude]ul Gala]i, militarii

Batalionului 284 Tancuri Cuza Vod` din Brigada282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelorau participat la un exerci]iu cu trageri de lupt`.Bazându-se pe un scenariu fictiv, Compania 3Tancuri s-a antrenat \n contextul unei ofensive.

O evaluare atent` a machetei de instruc]ieînainte de desf`[urarea în teren.

|n[urubarea focoaselor la proiectilele cumulative.

Gata de lupt` în a[teptarea ordinului de tragere.

Preg`ti]i pentru asalt.

Un rezultat final pozitivdepinde de o bun`coordonare [i comunicare.

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 9Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

În ac]iune, pe plutoane,\nainte de intrarea \n dispozitiv de lupt`.

Machetele din teren – obiective atinse de at#tea genera]ii de tancuri.

Plutonier-adjutant Valentin Stanciu,un tanchist experimentat.

Instruc]ia la cald demonstreaz` adev`ratacapacitate de lupt` a blindatelor.

Focul dezl`n]uit din cele peste 50 de tone for]`.

Preg`tirea muni]iei pentru tragere.

10 ALMA MATERNr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militarwww.presamil.ro

Chimia începe s` fie studiat`în clasa a VII-a. Profesoara dechimie de la [coala pe care ourma Vlad, Belamia Ichim, pelâng` faptul c`-i era vecin`, îl mai[i [tia din [coal` c` este pasionatde fizic` [i matematic`, a[a c` i-aspus: Eu [tiu c` ai poten]ial, vrei

s` faci chimie? „Fiind copil, n-amputut s` o refuz, mai ales c` are[i un stil foarte frumos depredare [i i-am spus c` vin,încerc. Apoi am început. Veneamacas` cu 40-50 de probleme derezolvat pentru a doua zi [i, de[inu erau dificile, num`rul lorp`rea mare la vârsta aceea”, î[iaminte[te el primul contact cumateria. Apoi a venit [i parteapractic`, cea care l-a f`cut s`r`mân` legat de aceast` [tiin]`.„Întrebarea pe care i-am adresat-oprofesoarei de chimie în [coalageneral`, dup` câteva temerezolvate, a fost când mergem înlaborator. {i r`spunsul a fost:Dup` ce termini toate problemele

pe care ]i le-am dat! V` da]iseama cu ce sete am lucrat.Dup` o bucat` de vreme, când[tiam deja ce am voie s` fac [i cenu, m` l`sa singur în laborator [iaceea a fost cea mai frumoas`perioad`”.

Ascult` muzic` – prefer`rockul clasic –, înva]` s` cânte lachitar`, face sport – alearg`,merge la sal`, joac` fotbal –, bachiar [i înviorarea îi place înultimul timp: „Într-o vreme nuapreciam înviorarea, dar acumsunt câteva s`pt`mâni de cândalerg diminea]a”. Este un tip câtse poate de normal. Munca estecea care l-a scos în eviden]`, pelâng` talent. „Elevi cum esteVlad Morozan nu avem în fiecarezi; avem mul]i elevi talenta]i,doar c` pe lâng` talent estenevoie [i de munc`”, spuneactuala lui profesoar` de chimie,Dorina Fântân`. Vlad s-a s`turato singur` dat` de munc`; înclasa a V-a, când, într-unmoment de rebeliune a spusgata, el nu mai înva]`. „M-alini[tit repede mama [i m-amreapucat de înv`]at. Dar n-austat niciodat` p`rin]ii cu bâtadup` mine: „copchile ia [i-nva]`c` dac` nu...”.

La nivelul acesta, îmi spuneprofesoara Fântân`, nu se poateajunge cu o singur` or` de

UCENICULPO}IUNILOR

C~PITAN BOGDAN OPROIU

[email protected]

St` în fa]a mea, înalt [i sub]ire, îmbr`cat în uniforma

albastr`, cu gradele de plutonier-adjutant pe epole]i [i

încerc s` mi-l imaginez în halat, amestecând substan]e,

pentru c` îi plac experimentele în urma c`rora rezult`

culori, a c`ror provenien]` încearc` s` o determine.

Vorbe[te calm [i uniform [i, din când în când, atunci

când ajunge la subiectul preferat, pasiunea apas` ca un

accent ascu]it pe cuvintele rostite. Este cel mai bun elev

de colegiu militar la chimie, „art`”, dup` propriile-i

spuse, pe care o înva]` de la începuturi, din clasa a VII-a.

Vlad Morozan este [i cel mai bun elev din Colegiul Militar

Liceal „{tefan cel Mare”, reprezentantul colegilor sì în

fa]a conducerii institu]iei.

chimie, cât au în program`colegiile militare. Este nevoie demunc` benevol`, pentru c`nimeni nu-i poate obliga pe elevis` înve]e materie cât este nevoiepentru a ajunge la faza na]ionalà olimpiadei. „Îmi d` teme el mie,nivelul lui este foarte ridicat [itrebuie s` m` preg`tesc pentru aputea s`-i r`spund lui. {i ce estefoarte important, reu[e[te s` seorganizeze foarte bine, pentru c`timpul este scurt”, spune

înzestrat cu r`bdarea [i calmulde care are nevoie cineva caretrebuie s`-i fac` pe al]ii s`în]eleag`. Pe lâng` propriile-iprobleme, le are adesea [i peale altora. Nu este prea mult`chimie, îl întreb? „Un lucruf`cut mult prea des, la unmoment te satur`”, a începuts`-mi explice, f`cându-m` sà[tept o continuare care, \nmintea mea, implica aruncat deculegeri pe geam. Am gre[it:„Dar dup` o pauz` de câtevaore, î]i vine iar`[i în minte oreac]ie, te gânde[ti s` maiîncerci ceva la ea... n-ai cum,devine una cu tine dup` câ]ivaani de practic`. Îmi imaginez c`într-un an, doi, o s` uitmajoritatea subtilit`]ilor,pentru c` n-o s` le folosesc lanivelul la care le-am înv`]at,dar oricum le voi folosi foartemult pentru a în]elege lucruri”.Î[i imagineaz` c` le va uita,pentru c` are de gând sùrmeze cursurile InstitutuluiMedico-Militar, unde, de altfel,are locul asigurat datorit`

acolo”, spune, f`r` s` m` fac`s` simt vreun fel de emfaz` înglasul sù. Pare un tip calculat,care nu-[i face niciodat`planuri ce-i dep`[esc puterile,dar care nu preget` s` depunèfort suplimentar pentru aajunge acolo unde-[i dore[te.„Am venit la CML pentru c` mi-ampropus din clasa a VII-a s` facmedicin` militar` [i, dac` totera a[a, mi-am zis Na, s` v`d

cum e cu milit`ria! Ini]ial, amspus c` vreau s` m` duc lamedicin` [i apoi m-am gânditc` e o op]iune mai bun`medicina militar`, pentru c`sunt alte condi]ii. Este vorba [ide statut [i de faptul c` odat`ce ai absolvit-o, ai asigurat unpost undeva, ceea ce în via]acivil` nu se întâmpl`; [i dacè[ti foarte bun, tot po]i s` r`mâipe tu[`”. Dac` pentru unii elevimilitari literatura, spreexemplu, a fost momentul deevadare din cotidianul uneoriap`s`tor, pentru Vlad, chimia afost [i scop [i mijloc în anii deliceu: „F`r` s` fi f`cut chimie...

Elev plutonier-adjutant

Vlad Morozan

profesoara. Dintr-a noua pân`-ntradoisprezecea, Vlad s-a calificat, înfiecare an, la etapa na]ional` aolimpiadei. Anul trecut, a avutcel mai bun rezultat; cea maibun` lucrare teoretic` [i loculIII dup` proba practic`. Anulacesta a ob]inut men]iune.Înainte de faza na]ional`, îmispunea: „Olimpiada este [i unconcurs de [anse. Dac` te ui]ipe clasament, primii 15 serotesc de la an la an, dar suntaceia[i.” Când este între ceicare îi împ`rt`[esc pasiunea,Vlad se simte cel mai bine. E oalt` chimie între ei, chiar dac`nu chimia este subiectulprincipal de discu]ie: „nuvorbim decât accidental desprechimie. Când ne mai tr`sne[tecâte o idee despre o reac]ie, unmecanism sau vreo problem`mai ciudat`, mai vorbim [idespre asta, îns`, în general,vorbim despre chestii ca to]ioamenii.” Pentru c` este [i celmai bun la chimie [i plutonier-adjutant, rolul de team lider

este implicit. Profesoara îlapreciaz` ca un bun echipier,

datoria fa]` de to]i profesorii [ianul trecut l-a absolvit cu media10, unul din motivele pentru carea [i fost numit elev plutonier-adjutant: „Unele materii se [iprind de mine, altele mai greu,dar mi-am dorit s` ajung înpozi]ia asta [i, fiind singura cale,am ales s` înv`]”. Pozi]ia de primelev al colegiului [i-a dorit-o [ipentru a ajuta la o schimbare. Lamodificarea unor mentalit`]i pecare el le define[te ca fiind „unpic absurde”: „A fost mai greu s`m` adaptez cu rigiditateasistemului [i regulile. Eu v`dlucrurile un pic altfel, nu maisuntem pe vremea când singurareac]ie pentru a te face în]elesera s` ]ipi sau s` dai pedepse. Ecazul s` avem [i o parte decomunicare, c` doar am evoluat.Dar am avut [i mul]i oameni careau participat la dialog, m-auîn]eles, [i când am avut într-adev`rdreptate, mi-au dat-o, iar când n-amavut, mi-au [i explicat de ce”.Acum, aproape de final, vedeliceul ca o experien]` formatoare,„cu de toate”, f`r` a-i definicalitatea: „Nu [tiu dac` este binesau rù, pentru c` n-am dat pieptcu via]a dincolo de zidurileliceului.”

Este un pic psiholog acestcâmpulungean care, precumcineva cu mai mult` experien]`de via]`, [tie c` este imposibil s`placi tuturor [i nici nu încearcàsta, con[tient de valoarea sa,dar [i de ceea ce-[i dore[te, fiinddispus s`-[i sacrifice pl`cerilepentru viitor; este gata s`modifice echilibrul„miligramelor de substan]e decare depindem pentru asupravie]ui” cu încredereaunuia care se bazeaz` mai pu]inpe intui]ie [i mai mult pecunoa[tere, care îns` îi d`încrederea s` ac]ioneze a[a cumsimte: „M` comport cum îmivine, nu stau s` analizez ogroaz` de posibilit`]i, pentru c`m` istovesc. Îmi place s` fiuspontan, nu stau s` m` gândescde o sut` de ori înainte, poate [ipentru c` lucrurile îmi ies, deobicei, din prima. Am avut[ansele mele...” �

calific`rilor la faza na]ional` aolimpiadei. „Îmi place medicinapentru c` este cea maiimportant` [tiin]`, pentru cùne[te aplica]iile tuturor[tiin]elor. Medicina este pentruoamenii care nu se v`d f`cândaltceva [i nu m` v`d stând într-unlaborator realiz#ndexperimente. M` v`d cu via]aomului în mân` [i ]inând-o

sigur ar fi fost altceva. M` faces` uit c` sunt aici [i, de multeori, când m` preocup` ceva uitde ce este în jur. Este relaxant,dar [i obositor în acela[i timp”.De[i l-a ajutat în rela]iile cuceilal]i profesori, care [tiau c`trebuie s`-[i canalizezeeforturile pentru a faceperforman]`, Vlad n-a utilizatchimia ca scuz`. {i-a f`cut

Profesoara de chimie, Dorina Fântân`.

11FEMINANr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


DOCTORUL DE CARTEPLUTONIER ALINA CRI{AN

L`cr`mioara a urmat cursurile[colii de restaurare la Centrul depatologie a c`r]ii din cadrulBibliotecii Na]ionale a României,practicând, în acela[i timp, cadeta[at`, la Muzeul MilitarNa]ional. Suportul papetar,specializarea ei, are foarte pu]iniadep]i. La mare cùtare suntcursurile pentru restaurareapicturilor, textilelor sau metalelor.

Când am fost pus` pentruprima oar` în fa]a unei c`r]i scrisecu aur, din anii 1200-1300, la[coal`, m-a marcat [i m-aentuziasmat pentru o via]`întreag`. Restauratorul este ca unmedic de carte. Chiar lucr`m, înprocesul de restaurare, cuinstrumente chirurgicale. LaMuzeul Militar Na]ional amlucrat sub supravegherea CorineiMatei. Ea mi-a pus, pentru primadat`, bisturiul în mân` [i m-aînv`]at c` a[a cum doctorul î[iprive[te pacientul, la fel proced`m[i noi cu fiecare tip`ritur`. Ovedem, îi punem un diagnostic,începem s` o trat`m [i scoatem ocarte s`n`toas`, î[i aminte[teL`cr`mioara.

Procesul de restaurare estefoarte complex [i poate dura maibine de un an, în func]ie degrosimea c`r]ii [i de gradul dedeteriorare. Cartea se prime[te pebaza unui proces verbal [i i secreeaz` un dosar. Restauratorulfotografiaz` p`r]ile uzate sauavariate – fotografii careconstituie m`rturii –, întocme[teun buletin biologic [i chimic,propune un tratament [i ata[eaz`totul în dosarul respectiv. Seîntrune[te apoi o comisie format`din speciali[ti (chimi[ti, biologi [i[eful biroului de restaurare) caredezbat tratamentul propus. Încazul în care i se d` und` verde,începe restaurarea prin cur`]area

paginilor. Cur`]area este de dou`feluri: umed` sau uscat`. Ceaumed` presupune un test prealabilde solubilitate asupra cernelii,

L`cr`mioara Stoian lucreaz` la Biblioteca Militar` Na]ional` ca

restaurator pe suport papetar. Are, pe lâng` cursul de biblioteconomie,

specializarea în restaurare de carte veche, o meserie rar` care ofer` mai mult

beneficii suflete[ti, decât financiare. S-a întâlnit cu istoria în fiecare pagin` lucrat`

[i a oferit, prin iscusin]a mâinilor, [i altora prilejul de a lua cuno[tin]` de ea.

scrisului [i [tampilei [i serealizeaz` prin sp`lare,introducerea în ap` cu substan]especiale pentru îndep`rtareapetelor de pe pagini. Dac` nu trecetestul, hârtia se cur`]` uscat, prin[tergere [i tamponare. Cea maiu[oar` [i eficient` modalitate deînl`turare a petelor este ceaumed`. În afar` de testele pe caretrebuie s` le treac`, sp`larea

necesit` lucrul pevolum desf`cut. Iar astase întâmpl` numai dac`leg`tura c`r]ii nu estebun` [i trebuieref`cut`. Când lucrezipe volum nedesf`cut,exist` avantaje [idezavantaje. Este maigreu de lucrat, dar r`mâimai aproape de original,nu mai intervii [iasupra leg`turii.Respectareaoriginalului esteprincipala grij` arestauratorului.Conteaz` [i unmilimetru din original,indiferent cât` muncìmplic` sau cât de micisunt [ansele de reu[it`în salvarea lui.

Dup` sp`lare, se usuc` pefiltre [i se pun filele la presat.Pentru asta se folose[te o pres`special` cu platane [i hârtie de

filtru, unde se las` cât e nevoie, înfunc]ie de hârtia fiec`rei c`r]i.Apoi începe restaurarea propriu-zis`, mai exact completareapaginilor, a rupturilor [i adeterior`rilor. Sunt necesare, înaceast` etap`, mâini de chirurg,stabile [i precise, fiindc` selucreaz` la milimetru.Completarea se face cu hârtiejaponez`, turnat` manual, [i v`l

japonez. Aceasta este foarte fin`, detrei sau [apte microni, [i seachizi]ioneaz`doar prin comand`din Japonia.Lucr`m cu unmicrometru, ca s`nu se simt`trecerea [i folosim,pentru lipire,adezivi speciali.Dup` ce amterminat, sepreseaz` iar filele.

Asupratextului nu sepoate intervenidecât în situa]ia încare exist`m`rturii îndosarul c`r]ii.Chiar dac`lipse[te doar uncuvânt sau oliter`, f`r`m`rturiirestauratorul este

obligat s` lase textul incomplet.Completeaz` hârtia lips` [i atât.Tocmai de aceea sunt foarteimportante fotografiile f`cuteînainte [i dup` fiecare etap` aprocesului de restaurare, pozecare vor servi drept indiciu încazul deterior`rilor ulterioare alerespectivei c`r]i.

Cea mai veche lucrare pe carea restaurat-o era din 1400, o cartereligioas`. L`cr`mioara Stoian aref`cut manuscrise în chirilic`,greac`, latin`, germana veche,iar dup` 1800 încoace în românaveche, româna stâlcit`. Dar foartegrea i s-a p`rut restaurarea pedocumente din timpul r`zboiului,la Muzeul Militar. Î]i era [i fric` s`respiri lâng` ele. Trebuiauacoperite imediat cu v`l japonez.Nu se puteau cur`]a nici uscat,nici umed. Erau mai mult un praf,se f`râmi]au.

Migala [i r`bdarea necesareacestei meserii sunt în contrastcu felul de a fi al L`cr`mioarei.Vorbe[te repede [i nu st` o clip`locului, îns` atunci când are înfa]` o carte veche [i valoroas`,parc` se transform`. Pasiuneapentru restaurare [i respectulpentru carte îi dau toat` r`bdarea[i lini[tea de care are nevoie. Estefoarte important s`-]i plac`. Defelul meu, sunt mai repezit`. Darsunt atât de îndr`gostit` demeseria aceasta, încât amdescoperit în mine [i r`bdarea.Dac` ar fi s` o practic [i gratis, a[face-o cu drag` inim`, pentru cèste o munc` frumoas`, care îmiofer` satisfac]ii foarte mari.Contribui la între]inerea uneipagini de istorie [i la propriu, [i lafigurat. Când intr` o carte distrus`în mâna ta [i iese ref`cut`, sim]ic` îi dai via]`. �

Responsabilitatea pe care o impune valoarea unei c`r]i

vechi este întrecut` numai de satisfac]ia sim]it` atunci

când redai via]a unei c`r]i unicat.

L~CR~MIOARA STOIAN

’’

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

Exerci]iul DACIAN VIPER 2014, desf`[urat peaerodromul de la Câmpia Turzii, a fost planificat cu un

an în urm` [i a ajuns deja la a patra edi]ie. Ac]iuni similare aumai avut loc tot în aceea[i loca]ie în anii 2006, 2008 [i 2012.Militarii americani fac parte din Escadrila 510 de la cunoscutabaz` aerian` de la Aviano, Italia.

Activitatea a avut ca principal obiectiv antrenamentul încomun al pilo]ilor, personalului tehnic, controlorilor de traficaerian [i ofi]erilor de stat major în condi]ii reale, pentruplanificarea [i executarea unor misiuni de zbor în forma]ii mixte,dar [i cu echipaje mixte româno-americane.

Zilele exerci]iului s-au scurs repede, chiar dac` vremea s-adorit a fi un inamic perfid. Vântul, ploaia, uneori [i frigul au dorits` pun` piedici, îns` profesionalismul [i experien]a militarilorparticipan]i [i-au spus cuvântul. S-a zburat foarte bine, încondi]ii meteo grele. Tot ce înseamn` avia]ie s-a sim]it din plinpe aerodromul din inima Transilvaniei, spre bucuria tuturorcelor care au participat la activitate.

Au fost executate misiuni de interceptare tactic` doi versusunu [i doi versus doi pentru lans`ri simulate de rachete aer-aer[i atacuri cu tunul de bord. La final, s-au efectuat scenarii pepachete de for]e ofensive [i defensive cu toate avioaneleparticipante. De asemenea, au avut loc zboruri în echipaje mixteatât cu avionul MiG-21 LanceR, cât [i cu F-16, acestea avândscopul de a înt`ri coeziunea dintre militarii participan]i, de afamiliariza pilo]ii români cu platformele ce vor intra în dotareaFor]elor Aeriene Române, cât [i pentru recompensareaaviatorilor tineri.

În acest exerci]iu, am reu[it s` ridic`m gradul de preg`tirepentru un num`r de pilo]i opera]ionali, s`-i calific`m superiornivelului de]inut, de la pilot coechipier la lider de misiune, astfel c`acum, la final, putem afirma c` subunitatea noastr` de]ine ungrad superior de preg`tire opera]ional` pentru îndeplinireamisiunilor de baz` repartizate For]elor Aeriene Române, adeclarat comandatul Escadrilei 711, comandor Adrian Motorga.

Exerci]iul este un antrenament normal în cadrul NATO. Nebucur`m s` fim la Câmpia Turzii [i s` ne preg`tim împreun` cuprietenii no[tri români în cre[terea interoperabilit`]ii. Este unexerci]iu în care au avut loc misiuni de interceptare la careparticip` avioanele MiG-21 LanceR [i F-16, a spus comandantulEscadrilei 510, colonel Christopher Austin.

Joi, 17 aprilie, pe aerodromul de la Câmpia Turzii a avut locZiua Distin[ilor Vizitatori. La activitate au participat prim-ministrul Victor Ponta, pre[edintele Senatului, C`lin PopescuT`riceanu, viceprim-ministrul pentru securitate na]ional` [iministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, [eful Statului Major al For]elor Aeriene,general-maior Laurian Anastasof, reprezentan]i ai autorit`]ilorpublice locale, precum [i ai ambasadei SUA la Bucure[ti.

DACIAN VIPER 2014FOTO: MAIOR IOANA TEI{ANU

{I PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

n perioada 10-17 aprilie, Baza 71 Aerian`General Emanoil Ionescu a g`zduit exerci]iul

bilateral româno-american DACIAN VIPER2014. La activitate au participat peste 200 demilitari români, pilo]i [i personal tehnic, cu

aeronave MiG-21 LanceR [i aproximativ 250 demilitari ai For]elor Aeriene ale Statelor Unite

ale Americii, cu aeronave F-16 Fighting Falcon.

P`[ind, cu \ncredere, spre viitor.

Sus, tot mai sus.

{i ... trec MiG-urile 21 LanceR!

Gata de misiune! Revitalizarea avioanelor \nain

Î

13ORTAJ Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Forma]ie de F-16.

Forma]ie mixt` de F-16 [i MiG21 LanceR.

nte de alt zbor.

Un altfel de z#mbet.

{i...zbor!

Preg`tirea pentru zbor cu un F 16 a unui echipaj mixtamericano-rom#n.

F-urile 16, gata de ac]iune!

14 Observatorul militar Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)PORTRET www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

O POVESTEDE PESTE 40 DE ANI

PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

S`pt`mâna trecut`, am descoperit, la Batalionul 96 Geniu,pe unul dintre cei mai longevivi angaja]i din armata

român`. Dan Nedelcu lucreaz` aici de aproape 40 de ani. Impre-sionat` de vechimea în munc` [i gândindu-m` la toate transfor-m`rile petrecute în acest timp, l-am îndemnat pe nea Dan, cum îispun colegii, s` ne povesteasc` despre dumnealui. O poveste depeste 40 de ani petrecu]i în sistemul militar.

Dan Nedelcu este salariat civil laserviciul financiar al batalionului

din octombrie 1974. Abia terminase armata,tot la arma geniu [i, îndemnat de tat`l sù, aacceptat s` se angajeze, temporar, în sistemulmilitar. Am vrut s` lucrez doar o jum`tate dean [i am r`mas 40, spune nea Dan.

A f`cut armata la Caransebe[ [i la TurnuM`gurele. Nu a fost atras neap`rat de ocarier` militar`, visul sù fiind acela de a

ajunge profesor de geografie. A urmatcursuri de contabilitate înainte de a fiîncorporat. Nu s-a gândit îns` niciodat` càceast` specializare îi va deveni profesie [iastfel va ie[i la pensie.

Zece comandan]i,acelea[i atribu]ii

Odat` ce ajungi s` îl cuno[ti pe neaDan, descoperi c` este acel om rar care nuse laud` cu ce a realizat. Via]a unui omcurge cu bune [i cu rele [i tot ceea ce trebuies` faci este s` te adaptezi, spune DanNedelcu. Recunoa[te c` [i-ar fi dorit maimulte. Destinul sù nu a fost lipsit degreut`]i, îns` le-a înfruntat pe toate la felde viteaz ca un soldat. Spune c` aceast`t`rie i-a fost dat` [i de anii petrecu]i într-ocazarm`.

Avea 22 de ani când a fost încorporatca soldat genist la o unitate din Caran-sebe[, apoi \ndeplinindu-[i stagiul militarla Turnu M`gurele. Arma geniu nu este una

u[oar`, este convins Dan Nedelcu. Arespecificul ei [i îmi place s` spun c` geniulr`mâne al geniilor. Tata a fost [i el încadrattot la o unitate de geniu, a[a c` poate deaceea am ajuns s` lucrez în acest batalion.În 1974, la 13 octombrie, am fost angajat laBatalionul 96 Geniu, care era dislocat, peatunci, la Cernica. În 1988, ne-am mutat înaceast` cazarm`. Eram tân`r, aveam 24 de

ani. Am cunoscut o mul]ime de oamenideosebi]i [i pân` acum am avut zececomandan]i. Am prins vremurile cu militariîn termen [i am ajuns s` v`d [i cum este oarmat` cu militari profesioni[ti. Cred c` emai bine acum. Fiecare [tie ce are de f`cut.Sarcinile sunt clare, responsabilit`]ilefiec`ruia bine stabilite. Nu cred c` armataobligatorie este o solu]ie foarte bun`. Poatepentru c` odinioar` era [i alt` mentalitate.Nu se comunica deloc, totul se baza peobligativitate. Se impuneau ni[te lucruricare nu erau u[or de în]eles de toat` lumea.Am v`zut militari fugind din cazarm` pentruc` stilul de lucru cu oamenii nu era unula[ezat. Acum e altfel [i cred c` aceasta estecheia, faptul c` [tii ce ai de f`cut [i de ce.Am trecut [i eu prin multe [i [tiu ce spun.Când î]i pui mintea la contribu]ie,rezultatele sunt mult mai bune. Eu m-amadaptat la toate [i atunci, [i acum. În fond,am [tiut dintotdeauna care îmi suntobliga]iile. Mi-am v`zut de treab` [i doarasta m-a interesat, afirm` nea Dan.

f`cute cu creionul. Nu era o solu]ie prea bun`.Din 2000, am trecut la contabilitatea dubl` [ila lucrul pe calculator. M-am adaptat repede,pentru c` am o înclina]ie spre tehnic [i suntomul c`ruia i-a pl`cut mereu noul. Aveamdeja 50 de ani, îns` computerul nu a fost unmister pentru mine. E drept, sunt tineri carenu s-au deprins cu tainele informaticii, darnumai dac` nu vrei nu po]i.

Nea Dan a v`zut o mul]ime de genera]ii,de la cele care erau înv`]ate cu televizorulalb-negru pân` la cele de acum, care au laîndemân` ultimele apari]ii în domeniultehnologic. Copiii ace[tia sunt altfel, vor unr`spuns imediat la orice problem`. Nu tottimpul este a[a [i nu mereu rezolvarea og`se[ti pe Internet. Trebuie s` te ui]i în jurultù, s` î]i deschizi mintea [i s` judeci singur.Eu mereu spun c` omul trebuie s` fac` unefort. Întotdeauna. Nimic nu este u[or învia]` [i nu po]i s` faci fa]` dac` nu pui osul latreab`. Eu am muncit mult [i m-am achitatîntotdeauna de sarcini, chiar dac` asta aînsemnat s` renun] la timpul meu liber [i s`r`mân în cazarm` cu nop]ile. Asta înseamn`s` fii responsabil, s` î]i îndepline[ti planurile.

Mi-a povestit despre solda]ii pe care i-aîntâlnit [i pe care i-a îndrumat s`-[i g`seascùn rost în via]`. A[a a fost, spre exemplu,colegul sù, Aurel Botez. Aurel era militarîn termen [i un bìat extraordinar. Mi-apl`cut felul lui de a fi [i l-am îndrumat s` seangajeze în armat`. De atunci au trecut maibine de 30 de ani [i suntem colegi în acestbatalion.

În luna octombrie a acestui an, nea Danva ie[i la pensie. Sper` s` se adapteze la noulstatut, pentru c` nu e înv`]at s` aib` timppentru el. Sper` s` c`l`toreasc`, [i-a doritacest lucru dintotdeauna. Îns` spunehot`rât c` va deschide destul de des poartaunit`]ii. Doar s` fie s`n`tos, ceea ce îi dorim[i noi!

Vremuri vechi [i vremuri noi

Dan Nedelcu nu s-a gândit la pensie, nua avut niciodat` în orizontul sù acestmoment care marcheaz` finalul unei cariere

Bosnia [i Her]egovina (SFOR, 2003)

Construire [i amenajare drum. (2012)

profesionale. A început s` lucreze încontabilitate atunci când nu exista un sistemcomputerizat. }ineam contabilitate primar`.Asta era mai simpl`, cu adun`ri [i sc`deri

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

15Observatorul militarwww.presamil.roLUMEA DE AZINr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

PROGRAME BRAZILIENE DE ÎNZESTRAREBrazilia inten]ioneaz s î[i fabrice un portavion în contextul programului de modernizare

a for]elor sale armate, potrivit ministrului ap`r`rii, Celso Amorim, citat de AFP.În ultimii ani, Brazilia a achizi]ionat submarine, elicoptere [i avioane prin acorduri de

transfer de tehnologie care cuprindeau o clauz de fabricare a echipamentelor în Brazilia.Acela[i principiu se dore[te a fi respectat [i în cazul construirii unui nou portavion. Singurulportavion pe care îl are Brazilia în prezent (ex-Foch, cump`rat de la francezi), din clasaClemenceau, denumit Sao Paulo (foto), a intrat în serviciu în anul 2000. Este foarte probabilca, în viitor, Brazilia s decid construirea altor dou portavioane.

În decembrie, Brazilia a fost de acord s cumpere 36 de avioane de lupt suedezeGripen NG, iar Amorim a spus c va efectua o vizit în Suedia pentru a pune la punctdetaliile contractului evaluat la 4,5 miliarde de dolari. Surse din domeniul ap`r`rii sus]in c`Brazilia ar putea comanda aproximativ 160 de avioane Gripen, pân în 2030.

De asemenea, Brazilia î[i va construiprimul sù submarin nuclear pân în 2023.În prezent, statul brazilian de]ine tot lan]ultehnologic pentru producerea reactoarelornucleare care sunt instalate pe aceste vase.Fran]a ofer asisten] privind elaborarea[i dezvoltarea sistemului de control alechipamentelor.

Interesele geopolitice ale acestui statsunt în plin` expansiune, Brazilia fiindconsiderat una din cele mai importante]`ri din Atlanticul de Sud, conformanali[tilor geopolitici. Ei consider c aceast ]ar , membr a grupului BRICS (Brazilia,Rusia, India, China [i Africa de Sud), va începe s -[i extind influen]a pentru a-[i protejainteresele na]ionale [i activit`]ile din zone mai îndep`rtate, pentru care va avea nevoie deo flot . Potrivit rapoartelor, pentru asigurarea activit`]ilor în întreaga regiune a Atlanticuluide Sud, ]ara ar avea nevoie, în total, de patru-cinci submarine nucleare.

UTILIZARE MILITAR~ PENTRU GOOGLE GLASSO unitate de cercetare format` din civili [i militari, denumit` Batman, apar]inând

For]elor Aeriene americane, testeaz` o versiune modificat` a ochelarilor inteligen]i dela Google pentru o posibil` utilizare în misiuni pe câmpul de lupt`. Militarii sunt interesa]ide acest dispozitiv din perspectiva accesului rapid la informa]ii [i a folosirii lor decontrolorii de trafic aerian din pozi]ii înaintate pentru dirijarea avioanelor de lupt` [i abombardierelor c`tre ]inte, pentru a ajuta echipele de cùtare-salvare [i pentru aînlesni comunicarea cu aeronavele [i trupele din teren.

Test`rile vin în contextul în care Pentagonul aîncurajat, în ultimii ani, finan]area programelorvizând cre[terea [i dezvoltarea noilor tehnologii maiflexibile [i a unor echipamente u[or de purtat, inclu-siv utilizarea de smartphone sau tablete. Aceea[iechip` de cercet`tori a pus la punct dezvoltarea uneidrone-elicopter controlat` de o simpl` tablet`.Problema cu acest tip de utilizare r`mâne securitateainforma]iilor în fa]a riscului pirateriei cibernetice.

ACORD MILITAR FRANCO-BRITANICMarea Britanie [i Fran]a vor produce în comun noi rachete antinav , în cadrul unui

proiect de 600 de milioane de euro care este parte a acordului de cooperare în domeniulap`r`rii dintre cele dou state, conform Ministerului britanic al Ap`r`rii.

Consor]iul multina]ional MBDA a primit contractul pentru producerea de rachete cevor fi montate pe elicoptere, acestea urmânds utilizeze tehnologie avansat de identificare[i atac asupra ]intelor de dimensiuni mici [imedii. Marina britanic` le va folosi pentruechiparea elicopterelor Wildcat.

Acesta este primul proiect comunanun]at la summitul franco-britanicdesf`[urat în ianuarie, în Anglia, [i esteapreciat ca fiind un pas semnificativ înainteîn cooperarea în domeniul produceriiarmamentelor complexe.

SISTEM INDIAN DE NAVIGA}IE PRIN SATELITIndia va avea propriul sistem de naviga]ie prin satelit pân` în primul trimestru al

anului 2015, când va de]ine patru sateli]i proprii lansa]i pe orbit`, potrivit unui oficialal agen]iei spa]iale indiene, citat de agen]ia de [tiri IANS.

Organiza]ia de cercetare spa]ial` indian` (Indian Space Research Organization– ISRO) a lansat cel de al doilea satelit de naviga]ie, denumit Indian regionalNavigation Satellite System-1B (IRNSS-1B), la 4 aprilie.

IRNSS, cu o durat` de via]` de zece ani, este proiectat s` asigure o pozi]ionareprecis` pe teritoriul Indiei, la o distan]` de 1.500 de kilometri în jurul grani]elor ]`rii [ieste similar sistemelor GPS american,Glonass rusesc, Galileo european, BeiDouchinez sau Quasi Zenith japonez. Acestava putea fi utilizat pentru naviga]ie teres-tr`, marin` [i aerian`, pentru manage-mentul dezastrelor, monitorizarea flotelorde vehicule [i va fi integrat cu sistemelede telefonie mobil`. De[i ISRO nu adeclarat nimic în leg`tur` cu aplica]iilestrategice ale sistemului, este clar c va fiutilizat [i pentru scopuri de ap`rare.

PROIECTULF-35 JOINT STRIKE FIGHTER

În ciuda problemelor tehnice [i a întârzierilor, armata american`nu inten]ioneaz` s` renun]e la cel mai costisitor program de înzestrare

din istorie, noul avion de lupt` F-35, potrivit unei analize publicate de AFP.

Programul de construc]ie a avionului F-35 JointStrike Fighter a suferit nenum`rate întârzieri careau dus la o dep`[ire a graficului de timp cu [apte ani[i a bugetului cu 167 de miliarde de dolari. Dac` seiau în calcul costurile de zbor [i de mentenan]` pedurata de via]` a aeronavei, programul ar putea de-p`[i un trilion de dolari, potrivit GAO (GovernmentAccountability Office). Principala cauz` a întârzieriia fost o decizie de a începe construc]ia avionuluiînainte de finalizarea testelor. Drept rezultat, apardiferite probleme teh-nice care necesit` re-para]ii sau chiar efor-turi de reproiectare,fapt care încetine[teprocesul de produc]ie.Cele 24 de milioane delinii de comand` alesoftware-ului avionu-lui au fost o problem`constant` [i aeronavanu a ajuns, înc`, lanivelul de performan]`[i încredere a[teptat.

Proiectul se bucu-r îns de o larg sus-]inere din partea Con-gresului american, având în vedere c produc`torul,Lockheed Martin, [i-a dispersat unit`]ile de produc]iecare contribuie la fabricarea aeronavei în 45 de stateamericane.

Din punct de vedere tehnic, F-35 este prezentatca un avion de atac cu un design revolu]ionar, laconstruirea c`ruia s-au folosit materiale speciale careîi permit s evite detectarea prin radar. Echipat pentrua zbura la viteze supersonice [i dotat cu tehnologie deultim` genera]ie, F-35 seam`n` cu un computerzbur`tor. Prin vizorul unei c`[ti hi-tech conectat lacamere de luat vederi montate pe avion, pilotul poatevedea prin podeaua cockpitului c`tre sol, facilitatecare ofer o viziune nemaiîntâlnit de 360 de grade.

Avionul nu va intra în serviciu mai devreme deanul 2016, la zece ani dup ce a efectuat primul sùzbor. Oficialii insist c nu mai este cale de întoarcere,având în vedere c acest avion va constitui baza viitoareiflote de aeronave de lupt a armatei americane. For]eleAeriene americane [i Corpul Infanteriei Marine nu auinvestit în nici o alt alternativ , mizând totul pe F-35.For]ele Navale, pe de alt parte, teoretic ar putea ie[idin program prin achizi]ionarea unui num`r mai marede avioane F-18, dar nu se dore[te acest lucru.

Pentagonul inten]iona s cheltuiasc , în total, circa390 de miliarde de dolari pentru 2.443 de aeronavede acest tip, asta ducând costul unei aeronave la 160de milioane de dolari. Problemele tehnice m`resccosturile fiec`rei aeronave, fapt care determinàrmata s` reduc` num`rul de avioane achizi]ionate.

Pentru anul fiscal 2015, Pentagonul a anun]atc` inten]ioneaz` s` achizi]ioneze doar 34 deaeronave F-35, fa]` de cele 42 planificate ini]ial. Înafara Statelor Unite, alte opt state sunt parte aprogramului: Australia, Canada, Danemarca, Italia,Marea Britanie, Norvegia [i Turcia. Totodat`, [i-auexprimat interesul fa]` de acest avion Israelul,Japonia, Coreea de Sud [i Singapore.

REDUCEREA NUM~RULUIDE BAZE MILITARE AMERICANE

În condi]iile reducerilor bugetare [i pe m`sur` ce efectivele trupelorterestre americane se reduc la 490.000 de militari, este necesar` [i

eliminarea excesului de elemente de infrastructur`, potrivit speciali[tilorcita]i de serviciul de pres` ai For]elor Terestre americane.

Sunt foarte multe spa]ii [i facilit`]i în bazeleamericane de pe teritoriul SUA care nu sunt utilizateîn nici un fel sau sunt folosite doar par]ial. Cu toateacestea, potrivit legii, armata american` este obligat`s` le men]in` [i s` le între]in`. For]ele Terestre auf`cut o recomandare c`tre secretarul american alAp`r`rii, Chuck Hagel, de a aproba o nou` rund` dereduceri ale infrastructurii în anul 2017. Ac]iuneaeste cunoscut` sub numele BRAC (Base Realignmentand Closure).

În acest scop, For]ele Terestre vor finalizaactualizarea bazei de date cu situa]ia infrastructuriide pe întregul teritoriu al SUA [i vor înaintadocumentele rezultate c`tre secretarul Ap`r`rii.Acesta, la rândul sù, ar urma s` prezinte Congre-sului, sub forma unui proiect de lege, cel mai probabilîn aprilie, recomand`rile For]elor Terestre, al`turide cele ale altor categorii de for]e ale armatei. Închi-derea bazelor militare este o m`sur` sensibil` pentru

c` va avea efecte asupra comu-nit`]ilor din jurul acestora, în sensulc` vor duce la pierderea de locuride munc`, diminuarea de venituriîn domeniul hotelier, fast-food,imobiliar etc.

În cadrul BRAC, prin lege,comunit`]ile locale au un cuvânt despus asupra modului în careconstruc]iile [i terenurile bazelorsupuse procesului de restructurareurmeaz s fie reintroduse în circuituleconomic local. Ultimul proces BRACa avut loc în 2005. Se pare c [i for]elede rezerv`, în special Garda Na]io-nal`, [i-au exprimat interesul într-onou rund BRAC.

16 Observatorul militar Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)AUDIT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

„CASA CALIT~}II” AUDITULUI PUBLIC INTERN (II)COLONEL CONF. UNIV. DR. FLORIN PETRE OAN}~

„Casa calit`]ii” auditului public intern.

Enumeram, în num`rul trecut al s`pt`mânalului„Observatorul militar”, cei [apte piloni, [ase

institu]ionali (Standardizare, Metodologie, Atestare [iCertificare, Calificare, Cooperare & Complementaritate,Comitetul de audit) [i unul managerial (Sistemul deManagement al Calit`]ii), pe care se sprijin` legisla]iana]ional` în domeniul auditului public intern.Aminteam de standardizare [i metodologie [i voicontinua cu prezentarea celorlal]i piloni ai casei calit`]iiauditului public intern.

Oamenii reprezint cea maipre]ioas resurs a auditului

public intern, certificarea [iatestarea competen]elorprofesionale dobândite constituindun deziderat mai vechi al auditorilorinterni, consacrat definitiv prinprevederile Legii nr. 191/27.10.2011.La modul general, certificareareprezint „o procedur prin care oter] parte d asigurarea scris c unprodus, proces sau serviciu este înconformitate cu cerin]ele specificate”(Defini]ie: Ghidul 2 ISO/CEI:1996).Pot fi supuse procedurii de certificareatât sistemul de management alcalit ]ii, cât [i personalul. În cazulspecific al auditului public intern,certificarea desemneaz proceduraprin care organismul na]ional deatestare ofer o asigurare scris ,concretizat în emiterea unuicertificat, prin care se garanteaz`conformitatea cuno[tin]elorde]in torului cu cele prev`zute încadrul general de competen]e. Unimportant pas înainte dar [i un saltcalitativ semnificativ s-au produs prinapari]ia Normelor privindcoordonarea [i desf [urareaproceselor de atestare na]ional [i depreg tire profesional continu aauditorilor interni din sectorul public[i a persoanelor fizice, aprobate prinH.G.R. nr. 1.259/12.12.2012. Potrivitprevederilor acestor norme,organismul de atestare na]ional aauditorilor interni (Comisia deatestare din cadrul MinisteruluiFinan]elor Publice) emite un certificatde atestare prin care se confirm [i serecunoa[te c persoana de]in toareposed cuno[tin]ele, abilit ]ile [ivalorile necesare [i confer`încrederea c este competent pentrua planifica [i realiza misiuni de auditintern la entit ]ile publice.Actul normativ invocat prevedecondi]iile de eliberare a certificatuluide atestare, precum [i pe cele depierdere a valabilit ]ii acestuia,deoarece certificatul de atestare faceparte din categoria extrem de selecta certificatelor care î[i pierdvalabilitatea în cazul neexercit rii uneiactivit ]i sau profesii, un anumitinterval de timp (5 ani în cazulprofesiei de auditor intern). Pe cale deconsecin] , odat ob]inut certificatulde atestare trebuie men]inut atât prinexercitarea profesiei, cât [i printr-oformare profesional continu , caretrebuie dovedit prin documentejustificative din care s rezultecuno[tin]ele, abilit ]ile [i valoriledobândite. Prin urmare, prin modul încare a fost conceput, procesul decertificare [i atestare contribuie lacultivarea [i stimularea asigur`rii [iîmbun t ]irii continue a calit ]iiresursei umane [i, implicit, a calit ]iiserviciilor furnizate de func]ia de auditintern, cu atât mai mult cu cât dup`data de 27 octombrie 2017 exercitareaprofesiei de auditor intern va fi

condi]ionat de ob]inereacertificatului de atestare.

C alificarea reprezint` cel de-al patrulea pilon

institu]ional ce s-a concretizat înelaborarea, la data de 22 iulie 2009, aStandardului Ocupa]ional „Auditorintern în sectorul public”, documentaprobat pe data de 15 aprilie 2010, înbaza prevederilor Legii nr. 132/1999privind înfiin]area, organizarea [ifunc]ionarea Consiliului Na]ional alCalific`rilor [i al Form`rii Profesionalea Adul]ilor, republicat , cumodific`rile [i complet rile ulterioare,în care au fost precizate unit ]ile decompeten] (opt unit ]i cheie, cinciunit ]i generale [i 25 unit ]i decompeten] specifice), cuno[tin]ele(cel pu]in în domeniile: audit intern,managementul riscului, control intern[i guvernan] , contabilitate, finan]epublice, management, IT [i drept, ceformeaz cadrul general decompeten]e profesionale), abilit ]ile(planificare, cercetare [i analiz ,evaluare, comunicare [i raportare,consiliere, evaluare, perfec]ionareacontinu a preg tirii profesionale) [ivalorile (personale, morale,profesionale), precum [i nivelulcalitativ asociat rezultateloractivit ]ilor specifice privind ocupa]iade auditor intern în sectorul public.Existen]a unui standard ocupa]ionalreprezint o contribu]ie important laasigurarea calit ]ii auditului intern însectorul public prin stabilirea unorreferen]iale pe baza c`rora s serealizeze atât accesul în profesie, cât [ievaluarea obiectiv a performan]eiob]inut în exercitarea acesteia.

func]iei de audit public intern,deschide atât calea accesului lacapacit ]i de audit func]ionale aentit ]ilor publice locale dedimensiuni reduse, dar [i faciliteaz`concentrarea auditorilor interni încapacit ]i de audit func]ionale [iviabile, permi]ând, printre altele, [irespectarea prevederilorStandardului 1310-Evalu`ri aleprogramului de calitate în sensulimplement rii, realiz`rii, monitoriz`rii[i evalu`rii unui program deasigurare [i îmbun t ]ire a calit ]iifunc]iei de audit intern.

Complementaritatea ofer cadrulpropice dezvolt rii [i consolid`riicooper`rii între auditul public intern [iauditul public extern exercitat deCurtea de Conturi a României, prininstituirea unei rela]ii bazat pe sprijin[i încredere reciproc . Se creeazàstfel condi]iile amplific`rii eficien]ei înexercitarea celor dou func]ii însectorul public, prin evitarea unorsuprapuneri, printr-o mai bun`coordonare a planurilor [i misiunilorîn vederea concentr`rii pe riscurilesemnificative, printr-un schimb deinforma]ii mai benefic [i printr-o maiconsistent [i eficace sprijinirereciproc a eforturilor întreprinse înîndeplinirea obiectivelor specifice. Prinaplicarea efectiv a colabor`rii pe bazaprincipiului complementarit ]iiauditorii interni ar fi stimula]i s -[iîmbun`t`]easc permanentpreg tirea profesional [i calitateaactivit ]ilor desf [urate, pe fondulcre[terii semnificative a nivelului degarantare c recomand`rileauditorilor vor fi implementate, prin

deruleaz în cursul unui exerci]iubugetar un buget mai mare de2.000.000.000 lei, este obligatorieînfiin]area comitetelor de audit intern.Prev`zute a fi alc tuite din 5-7membri, care dispun de o preg tireprofesional excelent , numi]i deconduc torul institu]iei centrale, dincare jum tate î[i desf [oaràctivitatea în alte institu]ii publice carenu sunt subordonate, aflate încoordonarea sau sub autoritateainstitu]iei publice în cauz , comitetelede audit ar urma s vegheze (dup cevor fi fost constituite) la asigurareacalit ]ii exercit rii func]iei de auditintern [i prevenirea denatur`riisemnificative a informa]iiloreconomico-financiare, într-un mediucaracterizat de o cre[tere alarmant atentativelor de fraud . Comitetul deaudit beneficiaz de evalu`rileprofesionale [i independente aleauditorilor interni asupramanagementului riscului, controluluiintern [i proceselor guvernan]ei dininstitu]ia public respectiv ,ac]ionând la rândul sù pentruconsacrarea [i garantareaindependen]ei auditorilor interni,condi]ie f r de care nu pate ficonceput asigurarea calit ]ii înexercitarea func]iei de audit intern.

S istemul de management al calit ]ii s-a aflat [i se afl în

centrul preocup`rilor speciali[tilor,mai ales începând din a douajum tate a secolului al XX-lea,literatura de specialitate consacrând oserie de termeni cum ar fi: controlulcalit ]ii tuturor activit ]ilor (CWQC –

Company Wide Quality Control),controlul total al calit`]ii (TQC –Total Quality Control),managementul calit`]ii totale(TQM – Total QualityManagement).

Aplicarea principiilormanagementului calit`]ii totale înexercitarea func]iei de audit publicintern presupune un procescomplex prin care toate activit`]iledesf`[urate [i serviciile oferite deauditul intern respect` condi]iile decalitate prescrise, fiind orientate însprijinirea managementuluientit`]ilor publice, în efortul deîndeplinire a obiectivelor fixate, prinangajarea managementului [iimplicarea con[tient` a întreguluipersonal în efortul de asigurare [iîmbun`t`]ire continu` a calit`]ii.

S nu uit m deci cìmplementarea unui sistem func]ionalde management al calit ]ii totalepresupune un efort (ba chiar a[îndr`zni s spun o „art ”) deconvingere, antrenare [i de implicarea tuturor angaja]ilor în direc]iaasigur`rii [i îmbun`t`]irii continue acalit`]ii, în toate etapele, fazele [iactivit`]ile proceselor desf`[urate lanivelul structurii de audit intern.Prin urmare, realizarea unui sistemal calit`]ii totale eficace nu este oproblem` de resurse, ci constituie,în primul rând, o problem` demanagement, adic` a modului(inteligent sau nu) în care suntgestionate aceste resurse.

O posibil politic` îndomeniul calit ]ii

auditului intern din sectorul public,în viziunea proprie, ar trebui s`porneasc de la promovarea com-peten]ei [i a excelen]ei profesionale,ar trebui s continue cu asumarear spunderii pentru erori, derapaje [ineconformit`]i [i ar trebui s` seîncheie printr-un demers sus]inut [itransparent de informare [i educarea beneficiarilor. Obiectivele politiciiîn domeniul calit`]ii audituluipublic intern trebuie circumscriseîmbun`t`]irii continue a calit`]ii [ifacilit`rii asimil`rii bunelor practiciîn domeniu.

Politica în domeniul calit ]iitrebuie s se sprijine pe existen]a unorplanuri [i programe deîmbun t ]ire a calit ]ii [i deasigurare a form`rii profesionalecontinue, care s con]in m`surieficiente care s stimuleze auditorii înorientarea permanent a activit ]iiprofesionale pe coordonatele calit ]ii.

Îns` nu este suficient s` avemun cadru normativ în domeniulcalit`]ii, politici proiectate pe oinfrastructur` modern` (piloniinstitu]ionali [i manageriali, din careunii afla]i în plin proces deimplementare [i consolidare) [i peplanuri [i programe, ci maiimportant este ca prevederiletuturor acestora s` se aplice cuegal` judecat` [i m`sur`, iarorganiza]iile care constituieinfrastructura auditului intern dindomeniul public s` fie func]ionale,credibile [i performante,implementarea unui sistem alcalit`]ii în auditul intern trebuind s`înceap` cu sectorul public [i s` seconcretizeze în crearea unui mediutransparent, omogen [i credibil.

„Casa calit ]ii” este gata s -[iprimeasc „locatarii”. S nu o l s`ms se transforme într-un muzeu!

C ooperare & Complementaritate

reprezint un alt pilon institu]ionalextrem de important al asigur`riicalit ]ii în exercitarea func]iei de auditpublic intern.

Cooperarea între mai multeentit ]i publice locale, cu scopul de aasigura în comun func]ia de auditintern, reglementat prin prevederileH.G.R. nr. 1.183/04.12.2012 pentruaprobarea Normelor privind sistemulde cooperare pentru asigurarea

supravegherea reciproc` a acestuiproces.

C omitetul de audit de la nivelul entit ]ilor publice

mari constituie un important pilon alcasei calit ]ii, având „proiectul”aprobat, dar aflat înc în proces de„construc]ie”. Acesta constituie, înprezent, în buna practicìnterna]ional atât interfa]a audituluiintern cu top managementul, cât [i ungarant al respect rii calit ]iiactivit ]ilor de audit interndesf [urate. Conform prevederilorLegii nr. 191/27.10.2011, începând cudata de 1 ianuarie 2012, la nivelulentit ]ilor publice centrale, care


Observatorul militarwww.presamil.roV~ INTERESEAZ~!

ÎNAINTE DE TOATE, SUNTEM OAMENI!PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

[email protected] la înfiin]area sa, în lunamai 2008, Asocia]ia de Ca-

ritate din Armata României –CAMARAZII a contribuit la so-lu]ionarea unui num`r semnifi-cativ de cazuri medicale [i soci-ale grave, identificate în rândul

membrilor [i familiilor aces-tora, r`ni]ilor, invalizilor [iurma[ilor celor deceda]i în

teatrele de opera]ii, precum [ial cadrelor militare în rezerv`

sau în retragere/veteranilor der`zboi. Sub deviza Înainte de toate,

suntem OAMENI!, a acordat sprijin pentruinterven]i i chirurgicale deosebite, ce nu au putut fidecontate prin sistemul public de asigur`ri de s`n`tate,achizi]ionarea unor scaune rulante cu ac]ionare electric`, proteze,orteze [i alte dispozitive medicale. Totodat`, a asigurat ajutoaresociale de urgen]` pentru decese, inunda]ii sau pentru repatriereatrupurilor neînsufle]ite [i p`strarea memoriei unor camarazideceda]i în afara grani]elor ]`rii.

Asocia]ia s-a deta[at ca principal partener neguvernamentalal Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pe linia problematicii sociale,desf`[urând o activitate remarcabil`, necesar` [i util`, comple-mentar` efortului depus de institu]ia public` în a c`rei sfer` decompeten]` func]ioneaz`. Pentru conduita sa de excep]ie, în anul2012, a fost recunoscut` de Guvernul României, prin H.G. nr. 287,ca fiind organiza]ie de utilitate public`.

Pentru redirec]ionarea a 2% din impozitul pe venitul datorat pentru anul 2013, c`treAsocia]ia CAMARAZII, trebuie s` completa]i formularul 230 [i s`-l depune]i la

administra]ia financiar` de care apar]ine]i, pân` la data de 23 mai 2014.În situa]ia în care nu pute]i depune personal formularul, transmite]i documentul pe

adresa U.M. 02585 Bucure[ti, strada Drumul Taberei, nr. 7-9, sector 6, Bucure[ti, celtârziu pân` pe data de 16 mai 2014.

P este 400 de cazuri medicale [i sociale grave au fost sprijinite de Asocia]ia CAMARAZII, din 2008

pân` acum. Numai în anul 2013, au fostfinan]ate 147 cazuri socio-medicale alepersonalului în activitate sau în rezerv`/retragere, precum [i ale familiilor acestuia,care au presupus un efort financiar depeste 1.000.000 lei. Dac` la jum`tateaanului 2011, asocia]ia num`ra sub 500 demembri, acum are aproape 18.000, dintoate structurile [i categoriile de personalale armatei. Principalele surse de finan]areconstau în viramentul de 2% din impozitulpe venitul salarial anual, dona]ii [isponsoriz`ri, precum [i cotiza]iilemembrilor.

Pentru urma[ii celor deceda]i în ac]iunimilitare, m`surile de sprijin acordateconstau în: ajutor pentru deces; ajutorpentru copiii care nu beneficiaz` de burs`de studii, în limita a 1.000 lei/lun`; cadourila aniversarea zilei de na[tere pentru to]icopiii, pân` la împlinirea vârstei de 14 ani;organizarea Zilei Copilului [i a Pomului deCr`ciun (al`turi de orfani, particip` [i copiiicelor r`ni]i în ac]iuni militare). Persoanelecare au suferit afec]iuni medicale/r`niri/invalidit`]i produse în timpul [i din cauzaserviciului militar beneficiaz` de ajutorpentru rezolvarea unor probleme medicalegrave. Pentru membrii asocia]iei se acordàjutoare în urm`toarele cazuri: pentrudecesul membrului asocia]iei, so]iei/so]uluisau copiilor afla]i în între]inere; pentrucopiii minori/so]ul supravie]uitor, în cazuldecesului membrului asocia]iei; pentrurefacerea locuin]ei, în caz de inunda]ii,incendii, cutremure sau alte calamit`]inaturale; pentru rezolvarea unor problememedicale grave, ale membrului asocia]iei,so]iei/so]ului sau copiilor afla]i înîntre]inere.

P re[edintele executiv al asocia]iei, colonel Nicolae Anghelescu, ne-a precizat c`, în acest an, principala

provocare const` în lansarea [i implemen-tarea proiectului Fondul de solidaritatepentru veterani. Este un proiect ce se vaderula sub deviza Respect pentru veterani,urmând îndemnul latin ACTA NONVERBA! Asemenea demersuri suntpracticate în state cu o bogat` experien]`democratic`, îndeosebi din spa]iuloccidental, un proiect de referin]` fiindFloarea Memoriei (macul ro[u). Înconstituirea fondului, Asocia]ia CAMARAZIIconceptualizeaz` [i gestioneaz` integralproiectul, iar Ministerul Ap`r`rii Na]ionaleasigur` suportul privind promovarea.

Fondul de solidaritate pentru veteraniare urm`toarele obiective: acumularea deresurse financiare [i/sau materiale pentrusprijinirea veteranilor, invalizilor [iv`duvelor de r`zboi, precum [i pentrur`ni]ii, invalizii [i urma[ii celor deceda]i caurmare a particip`rii la ac]iuni militare, careîntâmpin` dificult`]i medico-sociale dincauza vârstei înaintate [i/sau a st`rii des`n`tate ori a situa]iei sociale precare; con[tientizarea opiniei publice asuprarespectului care se cuvine celor care s-ausacrificat pentru ]ar`; educa]ia tinereigenera]ii în sprijinul solidarit`]ii cu per-soanele vârstnice [i, în general, cu cele careîntâmpin` probleme medico-sociale grave.Promovarea culturii voluntariatului [i aspiritului umanitar; cre[terea coeziuniisociale în jurul unui proiect care vizeaz`valori fundamentale ale statului, respectivArmata României [i veteranii ]`rii.

Ideea de înfiin]are a fondului a avut labaz` mai multe considerente. Cel maiimportant este acela c` veteranii, invalizii [iv`duvele de r`zboi, precum [i r`ni]ii,invalizii [i urma[ii celor deceda]i ca urmarea particip`rii la ac]iuni militare constituiecategorii sociale absolut speciale, care artrebui s` se bucure de respect [i

recuno[tin]`, din partea societ`]ii, îngeneral, [i din partea institu]iilor militare, înmod special. Pentru c` statul, prin organelesale abilitate, nu are întotdeauna capa-citatea de a gestiona, integral [i la nivelulcomplexit`]ii lor, problemele de ordin socio-medical cu care se confrunt` categoriilemen]ionate, se impun interven]ii comple-mentare ale unor organiza]ii neguverna-mentale cu profil social, care colecteaz`, înacest sens, fonduri private. Fondul desolidaritate pentru veterani ar puteaconstitui o modalitate foarte eficient` desensibilizare [i capacitare a persoanelorfizice [i juridice care doresc s` contribuiefinanciar [i/sau material, strict pentruaceste categorii, care sunt, astfel, depar-tajate de marea mas` a subiec]ilor ac]iunilorcaritabile [i, implicit, mai bine focalizate.

Prin utilizarea infrastructurii disponibiledin patrimoniul Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, fondul ar urma s` fie utilizatpentru a se finan]a/cofinan]a proiectele carepresupun acumulare substan]ial` de fonduri(implicit termen mai lung), cum sunt: uncentru de asisten]` socio-medical` tipc`min-spital, pentru persoanele vârstnicedin rândul veteranilor de r`zboi [i cadrelormilitare în retragere; un centru derecuperare medical`, pentru r`ni]ii/invaliziidin teatrele de opera]ii [i din misiuni peteritoriul na]ional. De asemenea, vor putea fifinan]ate/cofinan]ate proiecte/ac]iuni carenu presupun fonduri semnificative [i pot fiderulate relativ rapid, astfel: un puncttranzit în cadrul SUUMC, pentru r`ni]ii/invalizii din teatrele de opera]ii [i din misiunipe teritoriul na]ional; câte un punct INFO-MED în fiecare institu]ie medical` militarìmportant`, pentru consilierea veteranilor [iinvalizilor, respectiv a cadrelor militare înretragere de vârst` înaintat`, care accesea-z` serviciile structurilor medicale dinre]eaua proprie a Ministerului Ap`r`riiNa]ionale.

Po]i ajuta [i tu!Doneaz` 2% din impozit!

Noi te asigur`m c` îi vom îndrepta c`trecei care chiar au nevoie de ajutor: un omgrav bolnav care e dep`[it de situa]ia în care seafl`; un copil bolnav de o boal` rar` [i grav`,cu care p`rin]ii nu mai [tiu încotro s-o apuce; un coleg care a suferit afec]iuni în timpul [idin cauza serviciului militar; un camaradcare a r`mas f`r ad`post în urma unei calamit`]inaturale; v`duvele [i orfanii unor colegi dece-da]i; oriunde e nevoie de ajutor, speran]`,încredere [i solidaritate.

Numai pentru un singur caz medicalgrav e nevoie de viramentele a peste 200de persoane!

Fii al`turi de Camarazii tì!Noi vrem s` ajut`m, în continuare, cât

mai mul]i oameni pe care, altfel, via]a i-arîngenunchea.

Vrem s` punem laolalt idei, energii [i re-surse [i s cultiv`m omenia sub toate formele ei.

Vrem s` dezvolt`m [i programe dedicatecre[terii coeziunii de grup, culturii volunta-riatului [i gândirii pozitive.

Sper`m s` reu[im m`car câte pu]in dintoate acestea, cu dedica]ie [i transparen]`, darmai ales cu mult suflet din partea staffului tehnical asocia]iei.

Nu putem s` facem mai nimic f`r` o con-tribu]ie, fie [i minimal`, a membrilor [i simpati-zan]ilor asocia]iei [i a cât mai multor altorpersoane care rezoneaz` cu profilul [i spiritulorganiza]iei noastre.

Din toate motivele expuse, v` rug`m s` nefi]i al`turi, moral [i material, pentru a dezvoltaaceast` frumoas` punte uman`.

Cea mai simpl` cale e viramentul de 2%din impozitul pe venitul salarial.

CONSILIUL DIRECTOR AL ASOCIA}IEIDE CARITATE DIN ARMATA ROMÂNIEI – CAMARAZII

Sistemul gen Floarea Memoriei va consta înconfec]ionarea unei insigne, pentrupersoane fizice, [i a unei plachete,

pentru persoane juridice. Costurile vor fi achi-tate din fondurile Asocia]iei CAMARAZII.Însemnele vor fi conferite unor persoanecare au afinitate pentru veterani [i careau donat c`tre asocia]ie, pentru fond, osum` mai mare decât costurile deconfec]ionare a insignei (minimum 50 delei). Insigna va putea fi purtat` la rever,îndeosebi la evenimentele cu profund`conota]ie na]ional`, cum sunt: Ziua Unirii –24 Ianuarie, Ziua Veteranilor de R`zboi – 29Aprilie, Ziua Victoriei – 9 Mai, Ziua Eroilor, ZiuaArmatei României – 25 Octombrie [i Ziua Na]ionalà României – 1 Decembrie.

Dup` realizarea dona]iei [i conferirea insignei/plachetei, Asocia]ia CAMARAZII î[irecupereaz` fondurile cheltuite pentru confec]ionarea acestora [i a atestatului, iar cudiferen]a de bani se alimenteaz` fondul, care va cuprinde dou` componente, respectivdou` conturi distincte de virament, aferente celor dou` categorii de veterani (de r`zboi[i din teatrele de opera]ii).

În paralel cu insigna/placheta, se va promova în înv`]`mântul gimnazial ideea ca,la orele de lucru manual [i educa]ie civic`, copiii s` confec]ioneze cocarde, avândacela[i model cu insigna (lucrate în culorile na]ionale, cu macul ro[u suprapus peconturul României [i cu mesajele respective). Materialele de lucru manual (hârtiecreponat`, lipici, acuarele etc.) se asigur` din fondurile Asocia]iei CAMARAZII. Acestaar putea constitui parte a unui sub-proiect distinct, intitulat Punte între genera]ii, carevizeaz`: cunoa[terea de c`tre genera]ia foarte tân`r` a ultimilor veterani de r`zboi aiRomâniei [i a problemelor cu care se confrunt` genera]ia vârstnic` (în ideea de a secultiva solidaritatea tineri-vârstnici); cre[terea îndemân`rii [i aten]iei la detalii;în]elegerea [i întip`rirea mai clar` în mintea copiilor a unor simboluri, cum sunt harta]`rii, laurii (izbând`) [i cele trei culori na]ionale.

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CERCUL MILITAR NA}IONAL

PATIM~ {I P~TIMIRE

Locotenent-colonelSTEREA COSTESCU,

Din carnetul unui c`pitan.Însemn`ri [i amintiri din

R`sboiul pentruîntregirea neamului

(1 august 1916 –1 aprilie 1917),

Foc[ani, 1927, p. 180-181

DRAPELUL SILVIA [email protected]

CULTURALInterferen]e culturaleJoi, 24 aprilie, ora

17.15, Sala de Cinema:Expunerea cu tema

Capodopere rossiniene - LaCenerentolla din cadrulprogramului cultural Perso-nalit`]i ale muzicii clasice,

sus]inut` de profesorul universitar dr. GrigoreConstantinescu, muzicolog. Expunerea este în-so]it` de ilustrarea audio-video a unui frag-ment din opera Cenu[`reasa, în interpretareacelebrei mezzosoprane Cecilia Bartoli.

Intrarea este liber`.

EXPOZI}IIGaleria Artelor. Ex-

pozi]ia retrospectiv` depictur` a artistului plasticHorea Cucerzan, deschi-s` în perioada 21 aprilie-8mai a.c. Artistul este mem-bru al Uniunii Arti[tilorPlastici din România [i areîn palmares o bogat` acti-vitate expozi]ional` în ]ar`[i în strìn`tate. Expozi]iaa fost vernisat` mar]i, 22aprilie, de criticul de art`Mihaela Varga.

Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` aartistului plastic Ion Pùnescu, deschis` înperioada 14-27aprilie.

Sala Rond`.Expoz i ] i a deicoane pe sticl`Muguri de lumi-n` a artistei IoanaStoil`, deschis`în perioada 14-27aprilie.

Expozi]i i lepot fi vizitatezilnic, între orele11.00-19.00.

Ioana Stoil`

DILEMA OP}IUNILOREXISTEN}IALE {ITEAMA DE E{EC

P hilip Roth este unul dintre cei mai aprecia]i romancieri americani, c`ruia i-au fost decernate numeroase distinc]ii [i premii de Academia american`, fiind [i de]in`torul premiului Pulitzer în anul 1997, pentru romanul Pastorala American`.

Roth este singurul scriitor în via]` a c`rui oper` va fi publicat` într-o edi]ie complet` deLibrary of America. Cartea pe care o propunem spre lectur` din crea]ia acestui autor,Nemesis, este o lucrare interesant` care invit`, printre rânduri, la o incursiune fin` înculisele con[tiin]ei umane.

Potrivit dic]ionarului mitologic, Nemesis, fiica lui Nyx (Noaptea), era, în mitologiagreac`, una dintre divinit`]ile infernale. Slujitoare a echilibrului [i a ordinii din univers, eacânt`rea fericirea [i nenorocirile oamenilor, faptele lor bune [i f`r`delegile s`vâr[ite [iab`tea asupra lor pedeapsa cuvenit`, c`lùzindu-le soarta. Mai târziu, datorit` acestuiatribut, Nemesis devine personificarea r`zbun`rii divine. Ea îi urm`re[te [i-i pedepse[tepe muritori pentru crimele s`vâr[ite.

PHILIP ROTHNemesis

Editura Polirom,2011

Bucky Cantor, profesor de sport în Newark, este m`cinat de un sentiment de vinov`]iepentru c` nu [i-a putut servi ]ara al`turi de prietenii sì în Al Doilea R`zboi Mondial, fiindrespins din cauza unor probleme cu vederea. Sentimentul datoriei, pe care îl are s`dit în sufletde bunicul sù, îl face pe Cantor s` se simt` vinovat s` fie v`zut în haine civile [i ru[inat atuncicând urm`rea jurnalele de front difuzate înaintea filmelor de la cinematograf. Cantor g`se[tetotu[i o supap` de refulare a acestui sentiment al datoriei în dedica]ia fa]` de comunitatea sagreu încercat` în anul 1944 de o epidemie de poliomielit`.

La un nivel profund, cartea nu este despre lupta lui Cantor cu epidemia, ci despre lupta sacu sine însu[i. Personajul principal este atât de încercat de regrete pentru gestul sù de a plecadin comunitate, interpretat în adâncul con[tiin]ei sale ca un act de tr`dare, încât ajunge s` secread` vinovat personal de diseminarea bolii. Pedeapsa divin`, care stabile[te [i o rela]iesimbolic` cu titlul c`r]ii, apare sub forma extinderii epidemiei care pare c` îl urm`re[te peCantor. Îndoiala din sufletul sù îl face incapabil s` mai cread` în ceva, nu în]elege cine [i cumpermite asemenea suferin]e pentru ni[te copii. Astfel, treptat, î[i fac loc în sufletul sù teama,panica, furia, nedumerirea [i durerea.

În ultima parte a romanului, Roth aduce în aten]ia cititorului o tem` filozofic` peren` [ianume nedreptatea [i implacabilitatea destinului sau a sor]ii. Din aceast` perspectiv`, Cantorasist` neputincios la trecerea t`v`lugului istoriei care determin` tulburarea profund` a vie]iisale de om obi[nuit. Interesant este [i faptul c` naratorul este un alt locuitor al ora[ului, careofer` un portret dual, împletit, conjugat, al unei comunit`]i [i al unui personaj reprezentativ.

Cartea este de fapt o parabol` despre îmbr`]i[area sufocant` a con[tiin]ei. Nara]iuneasus]inut`, precis`, descriptiv` captureaz` cititorul în interiorul universului dinamic, [i uneoricontradictoriu, al gândurilor personajului principal. În acela[i timp, ne prezint` o tem` dereflec]ie asupra contradic]iei dintre hazard [i destin, subliniind în mod special importan]aresponsabilit`]ii în fa]a culpabilit`]ii.

Substantivul feminin „patim`” înseamn`, dup` cumrezult` din m`nunchiul numeros de în]elesuriacumulate pân` în prezent în articolul de dic]ionar

înjghebat în timp la Institutul de Lingvistic` al Academiei,sentiment puternic [i violent, fie de iubire, fie de ur`, pasiune,pornire nest`pânit`, suferin]`, chin, boal` („Dic]ionarul explicatival limbii române”, edi]ia a II-a rev`zut` [i adùgit`, EdituraUnivers Enciclopedic, 2009 / DEX). Este sinonim cu „entuziasm”,„n`rav”, „viciu”, „cusur” „defect”, „meteahn`”, (Mircea [i LuizaSeche, „Dic]ionar de sinonime”, Editura Litera International,Bucure[ti, 2002). Sunt dic]ionare unde în]elesurile acestui cuvântau fost ierarhizate: suferin[]e], în special cele îndurate de Isus”,„pasiune, mai ales de un caracter violent [i dezordonat”,„p`rtinire”, „boal`” (Laz`r {ìneanu, „Dic]ionarul universal allimbii române”, Editura „Scrisul românesc S.A.”, ed. a VI-a,Craiova, 1929): „acel Ierusalim care […] Îl va primi cu «Osana»[…] [i îndat` dup` aceea, […] Îl va supune patimilor [i mor]ii”(Antonie Pl`m`deala, „Predic` la Duminica Sfintei MariaEgipteanca”, crestinortodox.ro/predici); „se certau tot mai desîn ultimele zile, din cauza patimii pentru bùtur`” (bzi.ro);„patimile unei familii cu trei copii” (cluj.tvr.ro); „contrarietatea

patimilor, dorul vag de poet […] îl aruncau […] în cea maiîntunecat` melancolie” (I. L. Caragiale. „Ironie”, în „Timpul”, 15iulie 1890, p. 1); „se-ndep`rta zburând,/prin aer [i prin ziduristr`b`tând/cu cartea-n mâini, citind cu patim`/necontenit`”(Nichita St`nescu, „Îngerul cu o carte în mân`”).

„Din „patim`”, în conformitate cu lexicografia academic`,s-a ivit verbul „a p`timi”, cu în]elesurile „a suferi”, „a îndura”, „a

r`bda”, „a fi bolnav”, „a z`cea” (DEX). Din „a p`timi”, a derivatsubstantivul (infinitivul lung) „p`timire”, c`ruia, academic, is-au stabilit doar unele din semnifica]iile „patimii”, [i anume„suferin]`”, „chin”, „boal`”, .admi]ându-se [i sinonimia cu„patim`” (DEX): „Nu cumva din nevedere sau din ciudadep`rt`rii,/Dup-atâta p`timire, s` m` dai [i tu uit`rii” (CostacheConachi, „Scrisoare c`tre Zulnia”); „crâmpeie din memorialulp`timirii sale în temni]e” (napocanews.ro); „Domni]a B`la[a -prin]esa marilor p`timiri brâncovene” (formula-as.ro).

Cele dou` substantive, „patim`” [i „p`timire”, sunt folositeca sinonime: „Deniile din S`pt`mâna Sfintelor Patimi sau P`ti-miri ale Domnului nostru Iisus Hristos au în centrul lor tainasuferin]elor suflete[ti [i trupe[ti ale Mântuitorului” (basi-lica.ro/stiri/deniile-din-saptamana-patimilor); „S`rb`toareaIntr`rii Domnului face trecerea de la Postul cel de 40 de zileal Sfintelor Pa[ti [i intrarea în S`pt`mâna Sfintelor Patimi sauP`timiri ale Lui Hristos” (Daniel, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne, „Foame [i sete dup` Dumnezeu – în]elesul [i folosulpostului”, Editura „Basilica” a Patriarhiei Române, Bucure[ti,2008, p. 190).

Într-un cuvânt de înv`]`tur` festiv, dar cu exigen]aimpus` de s`rb`toare, s-a f`cut îns` o distinc]ie semantic` demaxim` fine]e: „R`stimpul acesta pân` la Sfintele Pa[ti, pân`\n Sâmb`ta cea Mare inclusiv, se nume[te S`pt`mâna Pati-milor sau poate c` mai corect S`pt`mâna P`timirilor Dom-nului Hristos, pentru c` în acest r`stimp se pomenesc eveni-mente legate de suferin]ele Mântuitorului” (Teofil P`rìan,„Bucuriile credin]ei”, 2006).

[13 noiembrie 1916]

F ac o ultim revizie prin [coal , înso]it de T`bârc , spre a vedea de nu s-a uitat

ceva. Ne uit`m pe fereastra de la camera debibliotec a [colii. C`r]ile stau nemi[cate în rafturilelor. Într-un col], st uitat primul drapel al [colii,încredin]at în 1886 de M.S. Regele Carol. Edrapelul drapelelor, prin fa]a c`ruia s-au perindattoate genera]iunile noastre de ofi]eri. E drapelulpe care au jurat „credin] [i supunere” aproapeto]i ofi]erii activi, care sunt acum în r`zboi...

Acest simbol al mândriei noastre ost`[e[tinu poate fi l sat aici. Repede dar cheile spre a-llua [i duce în pribegie, odat` cu noi... Cheilesunt îns tocmai la Boto[ani, iar u[a solid de tot.Umerii lui T`bârc intr în ac]iune, c`ci la umerii[i mâinile mele nu e mare n`dejde. Se opinte[teel astfel de zor. În cele din urm , u[a e spart [iridic`m drapelul. Privesc cu smerenie acestdrapel, în cutele c`ruia st scris o bun partedin însu[i istoricul armatei române.

Aproape nu-mi vine s` cred când T`bârc`îl ia la spinare [i merge cu el, f`r` s` mai sunecorni[tii „Onorul la drapel”, f`r` s` mai cântemuzicile, f`r` ca trupele s` mai prezinte armele,iar drept orice gard`, eu, un ofi]er r`nit!...

T`bârc` duce drapelul [i-l pune bini[or înlocuin]a lui, parc` ar vrea s` nu-l supere sauderanjeze prea mult. Eu, cu grij` îi spunîntruna: - „Bag` bine seama, s` nu-l ui]icumva!” El, contrariat, r`spunde: „L`sa]i,domnule c`pitan, se poate s` uit eu drapelul?”.Are dreptate. Ca vechi osta[, hâr[it în alemilit`riei, nu e nevoie s`-i fac recomanda]ii dedou` ori. {i totu[i nu m` pot ab]ine. Edrapelul... vechiul drapel al [colii.


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

„

„

„

PE LOC, REPAUS!

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

Cu cât te por]i mai bine, maiCu cât te por]i mai bine, maiCu cât te por]i mai bine, maiCu cât te por]i mai bine, maiCu cât te por]i mai bine, mai

elegant, mai politicos cuelegant, mai politicos cuelegant, mai politicos cuelegant, mai politicos cuelegant, mai politicos cu

prostia, cu atât ea î]i vaprostia, cu atât ea î]i vaprostia, cu atât ea î]i vaprostia, cu atât ea î]i vaprostia, cu atât ea î]i va

r`spunde cu mai multe ifose,r`spunde cu mai multe ifose,r`spunde cu mai multe ifose,r`spunde cu mai multe ifose,r`spunde cu mai multe ifose,

cu o mai mare arogan]`.cu o mai mare arogan]`.cu o mai mare arogan]`.cu o mai mare arogan]`.cu o mai mare arogan]`.

Mintea limpede se aseam`n cu o ap limpede: poate avea adâncimi neb`nuite.• Omenirea se afl` într-un mare impas, într-o situa]ie care poate avea efecte

de neprev`zut: peste tot în lume, a început s` creasc` num`rul c`r]ilor necitite.• Cronofagia este o inven]ie a celor care, neavând capacitatea [i expertiza necesarepentru a folosi timpul eficient, se limiteaz` la a-l consuma inutil, dar agitat, g`l`gios.Ei sunt cei care î[i doresc fapte memorabile, ridicând monumente din nimic, pentrunimic. • Important nu este ca s` alergi cu o vitez` nùcitoare. Ci s` [tii unde mergi [is` ajungi acolo când [i cum trebuie, la timp. • C`s`toria este [i un risc asumat. Nupentru partenerul pe care ]i-l alegi, ci pentru soacra pe care o prime[ti la pachet.• Suprafa]a plan` a fost inventat` de cei a c`ror minte nu a reu[it niciodat` s` fac nicim`car un salt, cu atât mai pu]in unul memorabil, care s conteze. • Ne planific`m via]aîn exces: proiecte, prognoze, programe, calendare, bugete... {i ne trìm via]a dup`bunul plac al unei realit`]i care pare c ne scap de sub control. {i, ceea ce este cel maidureros, uneori avem senza]ia c` al]ii sunt cei care ne trìesc via]a... • O schimbare,o transformare real` are loc atunci când oamenii buni sunt înlocui]i cu oamenicompeten]i. • În via] e ca în sport: victoria care mul]ume[te sau de care se bucur ungrup foarte mic de oameni este suspect` [i are ceva lipsit de glorie. • Dragostea [iprietenia, ca [i reversul lor – ura [i du[m`nia –, nu pot trece prin via]a unui om f`r` s`lase urme. • Cel mai important moment de pe traiectoria vie]ii tale este acela în carete descoperi ca om, când în]elegi cine [i ce e[ti, ce reprezin]i, ce valoare ai, ce po]i...De fapt, ce înseamn s fii tu... • Doamne, î]i mul]umim c nu ne-ai dat soarta melcilor!Oare cum s-ar fi descurcat cu c`ratul în spate cei care au dou` sau mai multe case?!• Scurt` poveste: A început prin a cùta acul în carul cu fân. {i lumea îl credea dus cucapul. Dar dup` ce l-a g`sit, ei au v`zut în el un om deosebit, formidabil, predestinat.{i i-au asigurat un destin pe m`sur . Chiar dac el n-a mai g`sit, niciodat , niciun alt ac.Pentru el a fost foarte important, îns`, faptul c` lumea n-a aflat, niciodat`, c` [i cu aculg`sit, el venise, de fapt, de acas . • }ine]i la calitatea muncii voastre. {i v bate]i pentruea. Dar, aten]ie: pân la un punct, adic pân atunci când observa]i c , procedând a[a,deveni]i suspec]i pentru cei din jur. • Oamenii se c`s`toresc din dragoste. Printre ei,[i cei care o fac din dragostea pentru bani, case, averi, pozi]ii... • În]eleg c` nu existàlt` variant` decât aceea de a m` min]i. Dar, f`-o elegant, conving`tor... Minte-m`, terog, frumos! • Dac` ai sc`pat cu bine de stadiul de miel, mai ai o singur` cump`n` învia]`: trecerea cu brio peste situa]ia de a fi... berbec. • Reputa]ia unui om ]ine pasul,de obicei, cu via]a lui. Dar pot fi [i situa]ii când reputa]ia o ia înainte: atunci când faimaomului este determinat` de valoarea sa. • Cu cât o idee nou` este mai îndr`znea]`,mai revolu]ionar , cu atât mai mult ai de luptat pentru promovarea [i impunerea ei. {inu uita: cei mai înver[una]i adversari sunt cei din jurul tù, în comoditatea [i rutinac`rora love[ti, prin atitudinea ta inovativ`. • Cu cât te por]i mai bine, mai elegant, maipoliticos cu prostia, cu atât ea î]i va r`spunde cu mai multe ifose, cu o mai marearogan]`. • Una dintre cele mai grave boli ale civiliza]iei este suficien]a. De aceea,v` rog s` nu v` opri]i niciodat` din înv`]at. V` rog s` m` crede]i c` este în favoareadumneavoastr`. • Exist` [i unele tipuri de paradis care, prin suma tenta]iilordiavole[ti pe care le promoveaz`, au tr`s`turi de infern. De exemplu, paradisurilefinanciare... • Potrivit nivelului lor de preg`tire, cei mai mul]i oameni rezolv`problemele cu care se confrunt` pe baza cuno[tin]elor pe care le-au acumulat. Darsunt [i unele persoane care pot rezolva acelea[i probleme sau chiar mai multe,folosindu-se de o singur` cuno[tin]`. Dar bine plasat` ierarhic. • Un plan sau unprogram oarecare, ce se îndepline[te integral, la termenele, în condi]iile [i curezultatele stabilite, a[a cum au fost ele prev`zute la etapa proiect`rii sale, trebuieprivit cu suspiciune. Altfel, trebuie acceptat` ideea c` hazardul a atins perfec]iunea.• Civiliza]ia uman` s-a maturizat în momentul în care omul a descoperit valoarea [iputerea simplit`]ii. • Înv`]a]i s` v` asuma]i [i s` v` gestiona]i riscul. Este primul paspe calea care duce la victorie. • Ce bine c nu avem o via] total cibernetizat , integralprogramat [i planificat : înc putem min]i u[or, oricât, despre orice, oriunde, oricând,oricum... • Un subaltern ideal este cel care, chiar dac` are p`reri proprii, nu este deacord cu ele. • Suntem oameni. Ca urmare, epigrama [i caricatura nu vor fi niciodat`în [omaj. • Economia de pia]` este performant` atunci când asigur` echilibru întrecerere, ofert` [i refuz. • Glasul min]ii trebuie auzit. Glasul inimii trebuie sim]it. �C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

Poate c` dac` toate unit`]ilePoate c` dac` toate unit`]ilePoate c` dac` toate unit`]ilePoate c` dac` toate unit`]ilePoate c` dac` toate unit`]ile

militare din România ar folosimilitare din România ar folosimilitare din România ar folosimilitare din România ar folosimilitare din România ar folosi

fontul recomandat de elevul dinfontul recomandat de elevul dinfontul recomandat de elevul dinfontul recomandat de elevul dinfontul recomandat de elevul din

Statele Unite, ne-am permite caStatele Unite, ne-am permite caStatele Unite, ne-am permite caStatele Unite, ne-am permite caStatele Unite, ne-am permite ca

la un exerci]iu în teren s` nu maila un exerci]iu în teren s` nu maila un exerci]iu în teren s` nu maila un exerci]iu în teren s` nu maila un exerci]iu în teren s` nu mai

rotimrotimrotimrotimrotim echipajele pe acela[i echipajele pe acela[i echipajele pe acela[i echipajele pe acela[i echipajele pe acela[i

mijloc pentru a face economiemijloc pentru a face economiemijloc pentru a face economiemijloc pentru a face economiemijloc pentru a face economie

de combustibil.de combustibil.de combustibil.de combustibil.de combustibil.

REDUCERI

A[ zice c` e mai degrab` ca-n chestiunea aceeacu piatra aruncat` de-un nebun. Nu s-au

îngr`m`dit [apte s` o caute, dar m`car unul tot a f`cut-o.Mai [ti]i comentariul acela în care propuneam s`

[tergem cratima din documente? Nu m` bazam pe nimicatunci când sus]ineam c` „m`car câte o cratim` scoas`din fiecare document ar duce la o economie uria[` decerneal` [i de bani”, dar b`nuiam c` aceasta ar putea s`ne conduc`, într-o zi, c`tre achizi]ia unui avion multirol.Cine se gândea c` o pietricic` aruncat` în România vaajunge s` produc` efecte în America?

„S-ar putea compune un studio serios pe tema asta [idup` aceea s` scoatem [i virgulele, mai ales pe aceleadintre subiect [i predicat, c` sunt destule...” A[a scriam,ca un „c`pit`na[” vis`tor, anul trecut, în octombrie. Eibine, n-au trecut decât câteva luni [i „Dilema veche” neinformeaz` c` „un elev de liceu din SUA a f`cut un studiucu privire la consumul de hârtie [i toner în institu]iilestatului”. Elevul nu a studiat impactul extragerii cratimeidin context, ci al tipului de font folosit în documente. Astfel,analizând patru tipuri de font, a ajuns la concluzia c` „celmai ieftin e s` se scrie cu Garamond: litera este ceva maiîngust`, stilul bold e mai pu]in marcat, a[a c` seeconomise[te toner; în plus, pe fiecare coal` încape maimult text decât dac` s-ar folosi alte fonturi”. {i a calculatelevul pân` i-a dat c`, dac` toate institu]iile din Americaar folosi Garamond, s-ar putea economisi anual pân` la370 de milioane de dolari.

Poate c` dac` toate unit`]ile militare din Româniaar folosi fontul recomandat de elevul din Statele Unite,ne-am permite ca la un exerci]iu în teren s` nu mai„rotim” echipajele pe acela[i mijloc pentru a faceeconomie de combustibil. Când am întocmidocumentele pentru acelea[i exerci]ii, n-am mai punebani din buzunarele proprii pentru tonere [i topuri dehârtie. Iar când am vizita un veteran, am g`si printr-uncotlon ni[te b`nu]i ca s`-i cump`r`m o aten]ieprotocolar` [i n-am mai fi nevoi]i s` facem chet`. Amputea s` ne îngrijim monumentele [i s` neînfrumuse]`m caz`rmile f`r` s` apel`m la fondurile

vreunei funda]ii care-ar prefera s`-i p`streze pentrucei, nu pu]ini, r`ni]i în teatrele de opera]ii.

Sunt de apreciat comandan]ii care scriu de mân`pe faxuri formulele acelea speciale - „cu aleas`considera]ie” sau „cu deosebit respect”. Este un primgest prin care nu mai consum` tonerul inutil. Dac` artransforma [i fontul de deasupra din Arial sau TimesNew Roman în Garamond, poate c` economia ar fisemnificativ`. Dar [ti]i cine ar fi cel mai bun ca mentorîn toat` treaba aceasta? Hemingway. El, sigur c` nune-ar sf`tui s` uit`m de cratime [i virgule, dar ne-arrecomanda s` reducem orice text la jum`tate. �

A fost un Pa[te însângerat, atunci! Nu credeam,

niciodat`, c` ura de ras` [i diferen]ele culturale

sau de religie pot na[te asemenea atrocit`]i...

COMANDOR ALEXANDRU [email protected]

Cu mai bine de 11 ani înurm`, înainte de Sfintele

S`rb`tori de Pa[ti, via]a sau, maidegrab`, serviciul m-a dus tocmaiîn Kosovo. O ]ar` m`cinat` peatunci de r`zboiul destr`m`rii [ir`v`[it` de ura interetnic`. Amv`zut biserici bombardate sauincendiate, cimitire devastate,lespezi de mormânt sparte [i crucid`râmate. Era ca dup` un soi der`zboi absurd cu str`mo[ii, cu totce ]ine de tradi]ii, de obiceiuri, dedatini. Zidurile înalte ale Patriarhieisârbe din Pecs purtau înc` urmede gloan]e, iar gheretele blindatepentru protec]ia for]elor demen]inere a p`cii erau ciuruite derafalele de mitralier`.

În acea prim`var` fierbinte, amavut ocazia s` asist, din nou, dinp`cate pe viu, la o nou` revolu]ie.Ca în Decembrie ’89, la noi.M`rturisesc c` emo]iile [i trìrileau reînviat imediat [i au fost,oarecum, similare.

Au ucis, mai întâi, câ]iva copiide alt` etnie, pe malul unui râu. Cascânteia zâzaniei s` devinìreversibil`. Au pornit, apoi, sàsalteze satele, s` le incendieze [is` se împu[te între ei. Totul adegenerat. Ura interetnic`,men]inut` în stare latent`, mocnit`pân` atunci, a r`bufnit cu [i maimare for]`. Au tras sporadic [iasupra bazelor militare, doar ca sìncite, pentru provocare.

A fost un Pa[te însângerat,atunci! Nu credeam, niciodat`, cùra de ras` [i diferen]ele culturalesau de religie pot na[te asemenea

F~R~ BISERICI BOMBARDATE…atrocit`]i. De fapt, [tiam doar dinc`r]ile de istorie [i din filme...

Înainte de ’89, pe vremea cânderam elev la liceul militar de laBreaza, când ne întorceam dinvacan]a de prim`var`, care seîntâmpla s` cuprind`, uneori, [iSfânta Înviere a Domnului, neopreau pe to]i la intrare, s`cur`]`m... ou`le aduse de acas`.Erau de toate culorile. Dar politicapartidului unic spunea, probabil, c`vopsitul lor de Pa[ti este un obiceiobscurantist, retrograd... Nea[teptau, dup` aleea principal` deacces (la rond, pentru cunosc`tori)

lâng` Panoul frunta[ilor, cu o ben`pentru gunoi. Ofi]erii, cumvastânjeni]i [i ei de acest ordinimbecil, venit de sus, nu ne d`deauprea multe explica]ii. Pretextau,vezi, Doamne!, c` „s-ar umplecazarma de coji colorate”. Poate càr fi fost o atmosfer` un pic maivesel`...

Situa]ia era, oricum, umilitoare.Dar, nu prea o luam în seam`.Eram tineri... Ne aliniam frumos, peplutoane, ne a[ezam pe vine,desf`ceam bagajele [i decojeamtacticos ou`le. Nu înainte îns` de ale ciocni [i de a spune, f`r` niciofereal`, Hristos a Înviat! Acolo, pejos, la intrare...

{i, înc` o întâmplare, carecumva se leag`... Tot în liceu,aveam un profesor de economiepolitic`. Îl porecleam „Banditul”,pentru c` avea o uit`tur` maiaprig`. To]i profesorii aveauporecle... Î[i începea mereu lec]iilescriind pe tabl`, cu litere de-o[chioap`: ÎSS – adic`,Întreprinderea Socialist` de Stat.Probabil, s` ne intre bine în cap...

Peste ani, dup` ’90, am mersîn documentare, pentru oemisiune de radio Ora armatei, laSecretariatul de Stat pentruCulte. Stagiul militar era încòbligatoriu, dar se introduseseclauza de con[tiin]`. Adic` erauscuti]i de armat` cei care f`ceaudovada apartenen]ei la un cultreligios recunoscut de stat [icereau acest lucru.

Ei bine, când am intrat înbiroul secretarului de stat, numic` mi-a fost mirarea s` constatc`, la Culte, era chiar...„Banditul”, fostul meu profesor.

Mi-a v`zut expresia de pe chip [inici nu am apucat bine s`-l întreb:„Ce mai face]i, dom’ profesor?”, c`[i-a [i pus degetul la buze [i mi-af`cut semn s` tac, nu care cumvas` îl dau de gol. Mi-a spus totu[ic`, imediat dup` ’90, s-a reprofilat[i a f`cut Teologia. Oricum, amsim]it c` întâlnirea nu i-a f`cutdeloc pl`cere, iar pentruinterviu, Slav` Domnului!, adesemnat pe altcineva. ÎSS-ul setransformase, peste noapte, înÎnalt Prea Sfin]ia Sa...

De ce mi-am adus aminte,acum, în S`pt`mâna Luminat`,de aceste întâmpl`ri? Pentru c`îmi doresc s` nu mai v`dvreodat` biserici arse saubombardate. Dar nici ideologicare se pot schimba, cameleonic,de la un regim la altul, cozi detopor care s` îmi interzic`datinile, obiceiurile [i tradi]iileneamului meu.

Vreau s` pot rosti, cu bucurie,f`r` nicio temere, urarea Învieriisacre a lui Hristos. A[a s` ne ajuteDumnezeu! �

20 Observatorul militar Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PROMO}II Promo]ia 1974 a Liceului Militar{tefan cel Mare Câmpulung Moldo-venesc s`rb`tore[te, la sediulinstitu]iei, în perioada 29-31 august,40 de ani de la absolvire. Cei caredoresc s participe vor depune pân ladata de 1 august, suma de 300 lei depersoan în cont aniversare, deschis laRaiffeisen Bank, filiala CâmpulungMoldovenesc, num rul R014RZBR000006001662 9045, pe numeleBo]an Dumitru. Prezentarea la liceuse va face în data de 29 august, pânla ora 18.00. Detalii se pot ob]ine de laCârnu F`nic` – 0735.806.210,Tucan Constantin – 0745.121.821,Grecu Ioan – 0722.380.092, T taruCostel – 0722.669.362, SighinazConstantin – 0745.120.643, T rbanNicolae – 0724.323.252, Ab l ieseiConstantin – 0721.284.267 [i Bo]anDumitru – 0744.555.535

Promo]ia 1984 a Liceului MilitarMihai Viteazul Alba Iulia s`rb`to-re[te, la sediul institu]iei, în data de 14iunie, 30 de ani de la absolvire. Detaliig si]i pe site-ul colegiului: www.colmil-mv.ro, rubrica Întâlniri promo]ii.

Absolven]ii {colii Militare deOfi]eri Activi de Transmisiuni,promo]ia 1959, organizeaz`, înperioada 15-17.08.2014, la sediul[colii din Sibiu, întâlnirea festiv`prilejuit de împlinirea a 55 de anide la absolvire. Persoane de contact:Mihai Radu, tel. 0745.765.895,mihai.radu @gmail. com; GrigoreChirù, tel. 0744.436.300, VasileDra[oveanu, tel. 0743.292.970.

Promo]ia 1974 Erou c pitan ing.Vidrean Ion a Facult ]ii de meca-nic`, specialitatea subingineriartilerie, din Academia Tehnic`Militar , serbeaz 40 de ani de laabsolvire. Întrucât anterior nu s-a maiorganizat nici o revedere a pro-mo]iei, to]i membrii grupei suntruga]i s ia leg tura cu locotenent-colonelul (r) ing. Adrian Brahneatel. 0729 042 736 sau e-mail:adibrahnea @yahoo.com, pentru ase stabili detaliile revederii promo]iei.

8: Pl. 1 Ioan Ciupei, tel. 0744 358 179,[email protected]; Pl. 2 DoleaDumitru, tel. 0721 210 179; Pl. 3 Lau-ren]iu Domni[oru, tel. 0744 358 032,laurentiudomnisoru @gmail.com; Pl.4 Bran Constantin, tel. 0722 121 731,bran_ constantin@ymail. com; Pl. 5Olaru Mihai, tel. 0746 674 232, nasumisu@yahoo. com; La Compania 9:Pl. VM Grigorescu Ioachim,tel. 0749.983.559, [email protected]; Pl. Cc. UrecheatuConstantin, tel. 0744 344 081,[email protected].

Promo]ia 1984 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Transmisiuni Sibiuorganizeaz întâlnirea ocazionat deîmplinirea a 30 de ani de la absolvire,în zilele de 30 [i 31 mai. Strigareacatalogului se va face în ziua de 30 mai,ora 10.00, la Centrul de Instruire pentruComunica]ii [i Informatic DecebalSibiu. Cei care doresc s participe vordepune suma de 100 lei pentru luareaîn eviden] , \n contul: Ordean Tiberiu,CODIBAN:RO41BRDE330SV75229753300. Persoane de contact: colo-nel Ilie Mihai, tel. 0742 041 030, 2103/102; colonel Nicolae Hane[, tel. 0745515 058, 2103/105; locotenent-colo-nel Tiberiu Ordean, tel. 0733 737 827.

Promo]ia 1984 a Liceului Militar {tefancel Mare organizeaz întâlnirea de 30de ani de la absolvirea liceului, în zilelede 27 [i 28.06.2014. Activitatea festivse va desf [ura la data de 28.06.2014,începând cu orele 10.00, în incintaLiceului Militar {tefan cel Mare. Cazarea[i masa este asigurat` la hotelul{andru din Câmpulung Moldovenesc.Costul estimativ al activit ]ii este de 700lei de familie. Colegii care doresc sparticipe sunt ruga]i s depun minim350 lei, pân pe data de 15 mai, încontul RO84RZBR0000060016599946 deschis la Raiffeisen Bank,Sucursala Suceava, pe nume titularMoraru Ion. Diferen]a se va depunepân la data de 5 iunie în acela[i cont.Detalii despre activitate se pot ob]ine dela: Ioan Lahman, tel. STAR 6148/100,0745 132 788; Cristian Vasiliu, tel. STAR6141/203, 0744 203 653; Ion Moraru,tel. 0745 521 630; Gheorghe Soare –tel. STAR 4308/105, 0749 413 500;

eveniment, pentru buna organizare,rela]ionare [i comunicare a fost creatsite-ul cu urm toarea adres : http://lmtvcraiova.microhost.ro, pe care,celor interesa]i, le adres m rug minteade a-l accesa [i de a se înregistra. Toatedetaliile organizatorice: loca]ie, costuri,cazare, date de contact, fotografii [i altelesunt pe site-ul men]ionat. În situa]ia încare nu ave]i posibilitatea acces`rii,detaliile generale sunt urm toarele:· costuri: 135 lei/persoan , banii potfi depu[i în contul deschis penumele Micu-S`ceanu Victor laBanca UNICREDIT }IRIAC BANK:RO98BACX0000003049483001;masa festiv la restaurantul militar, iarcazarea la Hotelul Militar; Pentru detaliisuplimentare, pot fi contacta]i urm toriicolegi din colectivul de organizare dinCraiova: Balaci Cristian - 0746 940 302;Boldeanu Marinu[ - 0740 851 956;Micu Victor - 0744 692 526; MîndoiuLucian - 0769 517 748. V a[tept m!

Promo]ia 1989 a Liceului MilitarDimitrie Cantemir din Breaza organi-zeaz , pe 17 mai, Revederea de 25 deani. Vom fi bucuro[i, absolven]i, profe-sori [i comandan]i, s dep n m amintiridespre minunatele clipe petrecute înGr dina lui Cantemir. Detalii despreorganizarea evenimentului pute]i ob]inede la Romeo Feraru (tel. 0724 221 837[i e-mail: romeo_feraru@yahoo. com).

Promo]ia {colii Militare de Ofi]eriActivi Nicolae B lcescu, arma infanterie,s rb tore[te 40 ani de la absolvire [iavansarea la gradul de locotenent.Comitetul de ini]iativ constituit trans-mite invita]ia de a ne revedea la Acade-mia For]elor Terestre Sibiu, în perioa-da 22-24 august. Programul anivers rii[i detaliile referitoare la aceast activi-tate se pot ob]ine de la direc]ionaliimen]iona]i: La Compania 5: Pl. 1 ChirilConstantin, tel. 0723 685 202, constantinchirila59@ yahoo.com; Pl. 2 FasolaSpiridon, tel. 0729 995 980, [email protected]; Pl. 3 St ncule] Cristian,tel. 0722837691, [email protected]; Pl. 4 Postolache Sava, tel.0726 110 667, [email protected]; Pl. 5 Batca Ilie, tel. 0721 219 098,batca. [email protected]; La Compania

Gheorghe Iordache, tel. 0745 322 934;Cornel Maftei, tel. 0744 539 033; PaulAlexandru, tel. 0741 918 156; Cre]uNicu, tel. 0722 567 835.

Promo]ia 1984 a {colii Militare deOfi]eri Activi Nicolae B lcescu, specialitateaFinanciari, organizeaz , în perioada 12-14 septembrie 2014, în garnizoana Sibiu,întâlnirea la 30 de ani de la absolvire.Persoan de contact pentru detalii [iconfirmarea particip`rii: colonel (r)Dumitru Bunea, tel. 0744 358 054.

Promo]ia 1989 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Geniu, Construc]ii [i C iferate, arma Geniu, anun] inten]ia deorganizare a întâlnirii ocazionat deîmplinirea a 25 de ani de la absolvireainstitu]iei, la sediul Centrului de Instruirepentru Geniu, E.O.D. [i Ap`rareC.B.R.N. Panait Donici, Râmnicu Vâlcea,în zilele de 20 [i 21 septembrie 2014.Pentru rela]ii suplimentare privind organi-zarea [i desf [urarea activit ]ii v rug ms -l contacta]i pe locotenent-colo-nelul Constantin M`g`dan, la tel.0769.678.942, [i pe colonelul ing.Nicolae Manea, la tel. 0767.906.639.Doritorii sunt ruga]i s confirme prezen]aprin depunerea sumei de 150 lei încontul RO16FNNB000801064529RO02, deschis la filiala Craiova aCredit Europe Bank.

Asocia]ia Diploma]ilor Militari înRezerv [i în Retragere Al. I. Cuzaanun]` cu regret trecerea la celeve[nice a colonelului (ret) MICLEAVASILE, pe 15 aprilie. Ofi]er de o aleasnoble]e sufleteasc , colonelul (ret)Miclea Vasile va r mâne în memoriacelor care l-au cunoscut ca un exemplude pasiune [i devotament pentrumeseria c reia i s-a d ruit [i care l-af cut pre]uit de cei cu care a lucrat [icare l-au cunoscut. Suntem al turi defamilia îndurerat [i ne exprim`mregretul [i compasiunea în acestemomente de suferin] pricinuite degreaua pierdere. Sincere condolean]e!Dumnezeu s -l odihneasc în pace! Colectivul UM 01465 {imleuSilvaniei a aflat cu regret despre

CEREMONIE DE MEDALIEREMar]i, 15 aprilie, la {coala de Aplica]ie pentru Unit`]i de Lupt`

Mihai Viteazul din Pite[ti a avut loc ceremonia de acordare a Emble-mei de Onoare a For]elor Terestre, pentru îndeplinirea irepro[abilà misiunilor [i ob]inerea de rezultate meritorii în procesul instruiriimaistrului militar principal Lucaci Nicolae Adrian-Gheorghe [iplutonierului adjutant Neac[u-Mogo[ {tefan Florin-George. Laactivitate au participat consilierul [efului Statului MajorGeneral, maistrul militar principal Gabriel Enache, consilierul[efului Statului Major al For]elor Terestre, plutonier-adju-tant principal Marius Stoian, [i consilierii comandan]ilor din altestructuri de for]e. (I.L.)

Plutonierul Leonard Ciocoiu, în vârst de 34 de ani, cadru militar laUM 01458 Bârlad, diagnosticat cu tumor malign a ]esutului conjunctiv [ialte ]esuturi moi ale toracelui, are nevoie urgent (în maxim o lun`) de ointerven]ie chirurgical , pentru extirparea tumorii. Dona]iile se pot face înconturile beneficiarului, cu urm toarele caracteristici: nume client: CiocoiuMih i] Leonard; nr. cont: RO14RZBR0000060012761655, cont în lei, deschisla Raiffeisen Bank.

În urma unui control medical de rutin , sergentul-major ConstantinOvidiu Ru[anu, din Batalionul 2 Infanterie C lug`reni, a fost diagnosticatcu tumoare malign hepatic -metastazic de 15 cm. În acest sens, colegiidin unitate fac un apel c tre to]i camarazii din MApN pentru a se strângefondurile necesare urm`rii unui tratament de specialitate.

Dona]iile se pot face în contul în lei cu nr. RO25BTRL00301201G41415XX, deschis pe numele George Ru[anu, cu men]iunea Pentru Ovidiu.

Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a ini]iat ocampanie de colectare de fonduri pentru a-l sprijini pe Robert-SebastianUrsache, fiul maistrului militar Ioan-Corneliu Ursache, încadrat la UM02154 Constan]a.

Fiul maistrului militar, în vârst` de 18 ani, este diagnosticat cucancer hepatic [i urmeaz` s` efectueze o interven]ie chirurgical` deextirpare a lobului stâng al ficatului, la o clinic` din Regensburg(Germania). Opera]ia propriu-zis`, estimat` la 15.000 de euro, estesuportat` de Casa Na]ional` a Asigur`rilor de S`n`tate, iar suma de5.000 de euro îi este necesar` pentru transport, cazare, traduceri, analizeextraspitalice[ti [i alte opera]iuni aferente interven]iei chirurgicale.

Men]ion`m c Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii aacordat atât în anul 2012, cât [i în 2013, suma maxim prev zut în Regulamentulde Organizare [i Func]ionare al Asocia]iei de 20.000 lei, iar familia nu areposibilit ]ile materiale suport rii interven]iei din str in tate.

Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturilebancare ale asocia]iei, deschise la Banca Comercial Român , sucursala Izvor– Bucure[ti, cu men]iunea Pentru Robert, astfel: în lei – RO79RNCB0081101381270005, în euro – RO63RNCB008110138 1270002, în USD –RO36RNCB0081101381270003. St în puterile noastre s d`m unui tân`rsperan]e de via] .

Pentru mai multe detalii, ne pute]i contacta la numerele de telefon021.319.58.58 int. 2692 sau 2690 sau în re]eaua RNMC – 971018/2692 sau 2690.

V rug`m s ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui copila[. Alexandru-Mihai Plugariu este din Bucure[ti, are nou` ani [i este diagnosticat cuosteogenez imperfect (maladia Lobstein-boala oaselor de sticl ). Pân înmomentul de fa] , a avut 30 fracturi, majoritatea la membrele inferioare(femururi) [i antebra]. Toate fracturile survenite în perioada de sugar aufost imobilizate cu desou-uri de vat`, iar odat` cu cre[terea sa, a fostimobilizat cu ghips. Alexandru are nevoie, urgent, de dou tije telescopicepentru femururi, care cost circa 4.000 de euro/bucat . Mai multe detaliidespre Alexandru pute]i g`si la adresa de web: http://plugariu-alexandru.wordpress.com/, la email: [email protected] sau sunândla num`rul de telefon 0720.394.186. Cei care doresc, pot sprijini demersulumanitar prin dona]ii în conturile bancare, pe numele Plugariu Floren]a,deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti, Sucursala Mihai Bravu,astfel: în lei-RO32BTRL04301201C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201-C17354XX.

La numai 29 de ani, caporalul Octavian-Ionu] Barbu, din cadrulCompaniei Poli]ie Militar [i Protec]ia For]ei a UM 02211 Bucure[ti, a trecutprintr-o grea cump`n . A fost diagnosticat cu tumor de trunchi cerebralinfiltrativ , care, în aproximativ opt luni, a evoluat progresiv, provocându-i

tulbur ri de degluti]ie [i pareze. La 10 ianuarie 2013, a fost operat în SpitalulUniversitar de Urgen] Militar Central Dr. Carol Davila.

Octavian-Ionu] este unul dintre cei mai vechi militari profesioni[ti dinUM 02211. Colegii s i spun c mereu s-a eviden]iat prin grija fa] de ceilal]i[i prin dedica]ia de care a dat dovad în rezolvarea misiunilor în care a fostangrenat. Acum, spun ei, este momentul s -i întoarc faptele bune [i, deaceea, i-au fost [i îi sunt al turi în clipele de încercare. Dar, pe lâng sprijinulmoral, Octavian-Ionu] are nevoie [i de un sprijin material, iar colegii fac unapel, în acest sens, c tre camarazii din alte unit ]i. Aceia care doresc s îlajute o pot face prin dona]ii în contul RO88BRDE441SV63424244410.

Colectivul UM 01294 Br ila solicit ajutor umanitar pentru sprijinireafostului coleg, sergent-major (r) Ionu] Bâtc , diagnosticat la vârsta de 31 anicu encefalopatie post-anoxic` [i tetraparez` spastic`. Pentru continuareatratamentului în sum de aproximativ 16.000 lei, oricine dore[te [i îl poateajuta, o poate face în contul IBANRO19 RNCB0048137801 880001, deschis laBanca Comercial Român , având ca titular Asocia]ia Ionu] Bâtc . Pentruinforma]ii suplimentare, familia militarului poate fi contactat la nr. de tel.0771 265 533.

Plutonierul-major Claudiu Hermeneanu, din U.M. 01375 Constan]a,a fost diagnosticat cu adenocarcinom de colon descendent stadiul II cucolonostam (cancer de colon cu afectarea altor organe interne), actualmentefiind internat la Institutul de Oncologie Fundeni pentru noi investiga]ii [iinterven]ii chirurgicale. Subofi]erul a mai avut o interven]ie chirurgical la14 mai 2013, la Spitalul Militar de Urgen] Constan]a. So]ia sa nu are loc demunc [i a n`scut un b ie]el la 13 iunie 2013. Cei doi so]i de]in împreun olocuin] achizi]ionat prin credit ipotecar ce va fi scadent în anul 2040. Ceicare doresc s ajute financiar pentru continuarea tratamentului pot depuneorice sum de bani în contul lui Claudiu Hermeneanu: RO46RZBR0000060001911920 Raiffeisen Bank.

Colectivul U.M. 02490 F Bucure[ti solicit ajutor umanitar pentrusprijinirea colonelului (r) Ion Pùn, autor al programului sintetic de contabilitate[i salarizare, versiunile Cobol [i Windows, care a fost diagnosticat cu cancerla colon. În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului foartecostisitor (4.200 de euro o [edin] ), dup opera]ia efectuat în Turcia, oricinedore[te [i îl poate ajuta (în special cei care s-au folosit [i înc se mai folosescde programele dumnealui), cu orice sum , oricât de mic ar fi ea, o pot faceîn contul bancar deschis la Banca Pireus Bank, pe numele Pùn Ion, contîn lei: RO06PIRB4201353364001000. Pentru informa]ii suplimentare, îl pute]icontacta la num`rul de telefon 0722 774 362.

Sunt caporalul Ciprian-Dorin {uteu, încadrat la UM 01607 Cluj-Napoca, domiciliat în localitatea Morlaca (comuna Poieni), [i adresezrug`mintea de a fi ajutat în ob]inerea unor fonduri financiare necesare fiuluimeu, în vârst de doar zece luni, pentru efectuarea urgent a unui transplantde ficat. Fiul meu, Daniel-Gabriel {uteu, este diagnosticat cu ciroz hepatic`decompensat parenchimatos [i vascular, starea sa actual fiind foarte agravat ,necesitând urgent un transplant hepatic cu donator viu înrudit genetic.Costurile estimative sunt de 125.000 de euro, dac tratamentul este ales înfunc]ie de taxele generale ale spitalului sau 165.000 de euro, dac tratamentulales include tratamentul realizat de directorul clinicii. Men]ionez c împreun`cu familia, colegii sau cercul rela]ional la care am apelat nu pot sus]inefinanciar salvarea vie]ii copilului. Plata trebuie realizat înainte de începereatratamentului prin depunerea sumei mai sus men]ionate, în contul spitalului.Numele b`ncii: Sparkasse Regensburg; Cont nr. 780010500; BLZ: 75050000;IBAN: DE52750500000780010500; Swift-BIC: Byladem1RBG.

Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii [i în conturilebancare ale subsemnatului, deschise la Banca Transilvania, astfel: în lei: RO 47BTRL01301201A08237XX; în euro: RO09 BTRLEURCRT00A0823701. Persoan`de contact: maior Cristian Dumitru, tel. 0722 579 019, STAR 2343/179.

ANUN}URI UMANITARE

În perioada 3.03-25.04.2014, se desf`[oar` sesiunea ordinar` deevaluare a competen]ei lingvistice conform STANAG 6001 la limbile

englez`, francez` [i german`, la care particip` 2.223 de militari [i personalcivil din MApN.

În conformitate cu Anexa 4 din Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionaleM.21/2010 – Norme privind evaluarea competen]ei lingvistice în MinisterulAp`r`rii Na]ionale, corectarea lucr`rilor va fi finalizat` la 13.06.2014.

Ulterior acestei date, pân` la 30.06.2014, se vor efectua [i expediac`tre structurile centrale beneficiare, sub form` de tabel, rezultateleob]inute, urmând ca emiterea certificatelor de competen]` s` se efectuezecu începere de la 7.07.2014.

În conformitate cu art. 23 din Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionaleM.21/2010, contesta]iile privind rezultatele ob]inute se pot înainta, pecale ierarhic`, Direc]iei management resurse umane, în termen de 60 dezile de la luarea la cuno[tin]` a rezultatului. Acestea vor fi rezolvate, înfunc]ie de natura fiec`reia, într-un interval de 30-45 de zile de la dataînregistr`rii.

Absolven]ii {colii Militare Supe-rioare de Ofi]eri Activi Nicolae B lcescu,sec]ia artilerie [i rachete, promo]iadecembrie 1969, organizeaz`, înperioada 28-31 august, s`rb torireaa 45 de ani de la absolvirea [colii.Activitatea se va desf [ura la sediul{colii de Aplica]ie pentru Unit`]iSprijin de Lupt` General EremiaGrigorescu, din Sibiu, conform pro-gramului trecut în invita]ie. Sumaaferent` întregii activit`]i, inclusivexcursia din zona M rginimii Sibiului,din data de 30 august, este de 300lei/persoan [i va fi virat în contulRO70INGB000099990420 4213(RON), pe numele colonel (r) IoanL`p`dat. Persoane de contact: colonel(r) Ioan L`p`dat, tel. 0722. 263.471;0269.254.894 [i colonel (r) NicolaeMunteanu, tel. 0744.314.237.

Promo]ia 1984 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Tancuri [i Autoorganizeaz întâlnirea prilejuit des rb torirea a 30 de ani de la absolvire,în zilele de 20 [i 21 septembrie. Stri-garea catalogului se va face în ziua de 20septembrie, ora 11.00, la {coala deAplica]ie pentru Unit ]i de Lupt Pite[ti.Cei care doresc s participe vor depu-ne suma de 100 lei, pân pe data de 30mai 2014, pentru luarea în eviden] :D nu] Neagoe, Banca Transilvania, CodIBAN:RO12BTRL00301201502142XX,sucursala Pite[ti. Diferen]a de300 lei/familie va fi depus în acela[icont, pân la data de 31 iulie 2014. Per-soane de contact: colonel dr. AdrianB l l u, tel. 0742 073 103, colonelNiculaie Necula, tel. 0721 779 433,colonel ing. Cristian Petre, tel. 0744348 919, locotenent-colonel D`nu]Neagu, tel. 0745 061 665, locotenent-colonel Daniel Anca, tel. 0745 061 620sau comisar [ef (r) Nicolae Bahrim, tel.0722 574 536.

În data de 07.06.2014, absolven]iipromo]iei 1989 a Liceului Militar TudorVladimirescu din Craiova organizeaz ,în aceast garnizoan , revederea de 25de ani de la absolvire. Cu prilejul acestui

DECESE

trecerea la cele ve[nice alocotenentului inginer RARE{HA}EGAN. Ofi]er de aleas`noble]e sufleteasc`, Rare[ var mâne în memoria celor care l-aucunoscut ca un militar des`vâr[it,un exemplu de pasiune [i devo-tament pentru meseria c reia i s-ad`ruit [i l-a f cut pre]uit. Suntemal turi de familie [i ne exprim`mregretul [i compasiunea pricinuitde greaua pierdere. Dumnezeus -l odihneasc în pace! Colectivul Batalionului 113Artilerie B r ganul este al turi decomandantul batalionului, colonelD`nu] Geaba, în grelele momentepricinuite de trecerea în nefiin] amamei sale. Sincere condolean]efamiliei îndurerate! Dumnezeu s oodihneasc în pace! Colectivele Comandamentuluicomunica]iilor [i informaticii [iunit`]ilor militare subordonatesunt al`turi de colonelul Radu-Marius Pop în momentele de greaîncercare [i suferin]`, pricinuitede dureroasa pierdere a tat`lui,POP IOAN. Transmitem sincerecondolean]e [i întreaga noastr`compasiune familiei îndoliate.Dumnezeu s -l aib în paza Sa! Personalul UM 01751 Râ[noveste al`turi de colonelul RaduMarius Pop în greaua suferin]`pricinuit de trecerea în nefiin] atat lui s u. Suntem al turi de familiaîndurerat [i ne exprim`m regretul[i compasiunea în aceste momentede suferin] . Sincere condolean]efamiliei îndurerate! Dumnezeu s -lodihneasc în pace! Consiliul Director Central alAsocia]iei Cadrelor Militare înRezerv` [i Retragere din ArmaGeniu General Constantin N.Hârjeu, cu profund regret, anun]trecerea în nefiin] a coloneluluide geniu, în retragere, BRANEADORIAN-IOAN, fost comandant alRegimentului 54 Geniu Deva.Suntem al`turi de familia greuîncercat` [i, în numele tuturorcamarazilor Asocia]iei, exprim`msincere condolean]e. Dumnezeus -l odihneasc în pace!

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

CRIPTOGRAFIEORDINEREVENIRE (4,2,4,1-1,8,2,10)

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

Dezlegare la criptografia SPORTIV~ (2,6,6,2,6,8,7,8,2,5,4)din Observatorul militar nr.15/2014:

ÎN URM~ CU 55 DE ANI

Dezlegarela careulREBUS

dinObservatorul militar

nr. 15/2014

’’

{TIA}I C~...

ILARION BARBU

SFIN}I MILITARI

SECATURA,ILARI, AZ, R,

TAPATI,OCARINA, IAR,

COCA, PARADIT,URMARITA, CEAI,

NIT.

Au trecut primii la sosire, cucerind medalia, revenind pe locul prim.

...Meri[oarele cresc în p`durile umbroase aleSuediei, fiind o surs` important` de vitamina C atâtpentru oameni, cât [i pentru ur[i, lupi [i elani?

...În acest an, capitalele europene ale culturii suntora[ele: Riga, capitala Letoniei, [i Umeå, din Suedia?Riga este cel mai mare port din }`rile Baltice, iar Umeåse afl` la 600 km nord de Stockholm [i la circa 400 kmsud de Cercul Arctic.

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

Numai când fa-cem bine do-bândim ceea cerìi nu pot a-vea: lini[tea [ipacea – bunu-rile supreme.NICOLAE STEINDHARDT

Persoanele n`scute pedata de 27 au înclina]ii c`treactivit`]ile [i via]a spiritual`.Din fraged` copil`rie simt un

fel de chemare c`tre lucrurimai pu]in vizibile ochiului.

Arta este o form` deexprimare care îi ajut`

s` arate lumii o parte dinsufletul lor. Sensibilitatea îiîndreapt` cu u[urin]` c`tre

misiunile umanitare.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Micile disconforturi ce ]in desl`biciunea corpului le pute]i remedia mâncând mai multe legume

[i odihnindu-v` suficient. V` a[teapt` o s`pt`mân` înc`rcat` emo]ional.Prietenii [i familia doresc s` v` preg`teasc` surprize frumoase.

Taur (21 aprilie-20 mai): V` bucura]i de aten]ia superiorilormai ales c` de mult` vreme încerca]i s` scoate]i de la naftalin`

câteva idei bune care se vor potrivi cu planurile lor. Ave]i o agend` plin`de întâlniri cu diferite persoane care v` vor pune la curent cu ceea cedori]i s` v` documenta]i.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Sor]ii v` surâd în plan profesional,dar ve]i fi pus în situa]ia de a negocia fiecare fil` a unui contract

nou pentru a fi mul]umit pe deplin. În rela]ia de cuplu se petrec lucruriîngrijor`toare, deoarece v` adânci]i tot mai mult în propriile nemul]umirif`r` a le discuta cu partenerul.

Rac (22 iunie-22 iulie): Merge]i pe ideea c uneori este bine s`l sa]i totul s curg de la natur f`r a încerca s controla]i ceva.

Sim]i]i cum pune]i bazele unei echipe de lucru care func]ioneaz de minune.Va trebui s discuta]i serios cu rudele câteva aspecte ce ]in de o mo[tenire.

Leu (23 iulie-22 august): Lua]i leg`tura cu prietenii pentru asocializa [i v` sim]i]i în mare form`. Contura]i un plan de lucru la

care medita]i de ceva vreme. Cheltui]i mult pe lucruri care nu v` sunttocmai necesare.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Reu[i]i s` v` achita]itoate facturile [i chiar s` v` mai r`mân` bani. Planifica]i o serie de

activit`]i pe care le-a]i neglijat [i da]i curs invita]iilor din partea rudelor.V` a[teapt` o s`pt`mân` interesant` din toate punctele de vedere.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Echilibruldumneavoastr` este benefic pentru oamenii care v` sunt

al`turi, cu atât mai mult c` sunte]i implicat împreun` cu ace[tia înorganizarea unui eveniment. Pe plan sentimental v` sup`ra]i dindiverse nimicuri care v` consum` nervos.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Crearea uneirutine nu v` ofer` tocmai lini[tea [i mul]umirea la care v`

a[tepta]i. Ave]i mai multe sc`p`ri în planul comunic`rii din rela]iade cuplu, iar persoanei iubite nu-i scap` nici un detaliu.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Sunte]itentat s` accepta]i o ofert` de lucru chiar dac` pare riscant`.

V` comporta]i haotic cu familia [i genera]i discu]ii încontradictoriu.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Face]idiversiuni pentru a câ[tiga o sum` de bani. Rezolva]i o serie de

probleme ce ]in de partea administrativ`. Trebuie s` fi]i atent lamicile r`celi pentru a nu se agrava.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Dori]i s` v`concentra]i asupra planului profesional [i s` l`sa]i deoparte

nemul]umirile din rela]ia cu familia sau cea sentimental`. V` a[tepta]ila schimb`ri radicale în via]a dumneavoastr` [i sunte]i preg`tit s`primi]i totul f`r` a analiza în detaliu.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Sunte]i într-o form` deexcep]ie mai ales la locul de munc`, unde g`si]i solu]ii practice

la orice sarcini ce v` sunt repartizate. Pe plan sentimental reu[i]i sàjunge]i la un numitor comun cu persoana iubit`.

ORIZONTAL: 1) In-stan]` judec`toreasc`. 2)Diviziune a timpului geolo-gic – Învârtire. 3) Rege! –Rezolvarea conflictelor prinnegociere. 4) Act al organu-lui judiciar – A se ivi. 5) Undecret dat la sfâr[it! – \ndrep-tare de gre[eli. 6) Prevederilegale – În fa]`. 7) Separatoragricol. 8) Otr`vuri – Cape-tele Cartei. 9) Mioare – Acinsprezecea zi a lunii martieîn calendarul roman – Cadou.10) Bloc mare de piatr`.

VERTICAL: 1) Dataunui proces – Culegere dereguli judiciare. 2) Mandatdat de un organ de juris-dic]ie (pl.). 3) Vina înesen]`! 4) Atras. 5) Conse-cin]a – Plouat`. 6) Pete peunghii – Vehicul CFR. 7) Fir– State. 8) Locuitorii Libiei– Cada! 9) Religie – P`l`riamagistra]ilor. 10) Discu]ie\nainte de luarea hot`râriiîntr-un proces.

COGITO

S SSD +IIIII +

Hristofor mucenicul, † 9 mai 250Sfântul Hristofor a tr it pe vremea împ`ratului Deciu, la anii dou sute cincizeci. Acesta

era un tân`r mercenar barbar, ajuns împreun cu al]i osta[i într-un ora[ din R`s`rit, undeau supus la chinuri pe to]i cre[tinii ce i-au g`sit. De[i mare cât un uria[ la statur [i foarteurât la fa] , lui Reprove (c`ci a[a îi era numele înainte) i s-a f`cut mil de ace[ti oameni. Darneputând s gr iasc pe limba lor, s-a rugat lui Dumnezeu, [i a fost trimis la el îngerulDomnului, zicându-i: „Reprove, îmb`rb`teaz -te!” {i cum a atins îngerul buzele lui, a gr itel slobod. {i intrând în cetate, a înfruntat pe cei ce prigoneau pe cre[tini, [i erau r`t`ci]ipentru cele de[arte, de socoteau c cele f`r de suflet sunt zei.

Ajungând înaintea judec`]ii împ`ratului, acesta a poruncit s fie ]intuit cu piroane, peun instrument de chinuire f`cut din aram , iar dedesubtul lui a fost aprins foc mare. SfântulHristofor a fost chinuit în alte multe chipuri, la sfâr[it t indu-se capul.

Cu o s`pt`mân` înainte de examenul pentru ob]inerea titlului de radiotele-grafist de clas`, într-o subunitate, din care face parte ofi]erul Mihai Gìn`

(nu ni se spune de ce este mai important numele ofi]erului fa]` de cel a unit`]ii dincare face parte subunitatea), au loc test`ri preg`titoare. Militarii trebuie s` por-neasc` sta]iile în timp cât mai scurt [i s` r`spund` unor întreb`ri care le solicit`„eforturi intelectuale”. Cei mai mul]i au reac]ionat bine, îns` nu [i soldatul Ni]oiu,care, „la o întrebare, destul de simpl`, despre rezisten]`, nu a [tiut s` dea defini]iaprecis`”. Fire[te, comandantul, nenominalizat, a fost profund nemul]umit. Nu vrems` [tim câte permisii a pierdut soldatul Ni]oiu. (C.P.)

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIARNr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARObservatorul militarwww.presamil.ro

Radar economicCALM PE PIE}ELE VALUTARE

Ministerul FondurilorEuropene a lansat în consultarepublic`, prin Autoritatea deManagement a ProgramuluiOpera]ional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane,aflat` în directa sa coordonare,documentele necesare pentruimplementarea unei scheme deminimis prin care firmele vorprimi subven]ii pentru a angajatineri absolven]i.

Prin aceast` schem` de

minimis sus]inem angajarea

tinerilor, dar [i activitatea

mediului privat. Mai precis, vom

subven]iona plata salariilor

tinerilor absolven]i, elevi [i

studen]i, promo]ia 2014.

Subven]iile pentru plata salariilor

vor fi acordate pe o perioad` de

minimum 6 luni [i de maximum

12 luni, a declarat ministrulfondurilor europene, EugenTeodorovici. Pentru a beneficiade aceste subven]ii, angajatoriivor fi obliga]i s` p`strezeposturile nou create o period` detimp cel pu]in egal` cu ceapentru care au încasatsubven]ia. Firmele vor fi obligate

s` men]in` postul nou înfiin]at [i

nu persoana angajat` ini]ial, în

condi]iile în care prin aceast`

m`sur` vrem s` încuraj`m

FACILIT~}IPENTRU FIRMELECARE ANGAJEAZ~

TINERI ABSOLVEN}Icompeti]ia pe pia]a muncii, a maiprecizat ministrul EugenTeodorovici.

Valoarea orientativ` asubven]iei nete, care se vaacorda lunar, este de 1.300 de leipentru tinerii angaja]i care austudii superioare, respectiv de900 de lei pentru cei cu studiimedii. Totodat`, firmele care vorangaja absolven]i vor fi obligateprin acest program s` realizezeun plan educa]ional pentrufiecare tân`r angajat, pentru aproba desf`[urarea procesuluieduca]ional aferent înv`]`rii lalocul de munc`. Num`rulorientativ de posturi pentru carese vor acorda subven]ii, înfunc]ie de categoria în care seîncadreaz` beneficiarul schemeide minimis, este urm`torul:pentru microîntreprinderi – 3locuri de munc`; pentruîntreprinderile mijlocii – 7 locuride munc`; pentruîntreprinderile medii – 15 locuride munc`.

Potrivit MinisteruluiFondurilor Europene, o firm`poate încheia un singur acord petoat` perioada de implementare aproiectului, care poate fi modificatprin acte adi]ionale cu respectareaprevederilor legale. �

În cadrul Programului Rabladin acest an, pe lâng` cele 17.000de tichete alocate persoanelorfizice, alte 3.000 de tichete vor fidisponibile pentru persoanelejuridice [i institu]iile publice.Tichetele vor fi alocate electronic,în sistemul informatic gestionat deAFM. Dosarele se vor depune lasediul AFM, în perioada 30 aprilie -1 septembrie.

Persoanele juridice eligibile încadrul programului sunturm`toarele: unitateaadministrativ-teritorial`; unitateasau institu]ia de înv`]`mânt, de statsau privat`; organiza]ianeguvernamental`; institu]iapublic`, inclusiv institutul decercetare-dezvoltare înfiin]at cainstitu]ie public`; unitateaapar]inând unui cult religiosrecunoscut în România; operatoruleconomic, inclusiv institutul decercetare-dezvoltare care î[idesf`[oar` activitatea în regimeconomic; societ`]i profesionale cur`spundere limitat`, înfiin]atepotrivit prevederilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea [iexercitarea profesiei de avocat, cumodific`rile [i complet`rile

ÎNCEPE RABLA 2014 PENTRUPERSOANE JURIDICE{I INSTITU}II PUBLICE

De miercuri, 30

aprilie, se va deschide

sesiunea de depunere [i

validare a dosarelor pentru

persoanele juridice [i institu-

]iile publice în cadrul Progra-

mul de stimulare a înnoirii

Parcului auto na]ional

(Rabla) 2014, a anun]at Admi-

nistra]ia Fondului pentru

Mediu (AFM).

ulterioare; unit`]ile medico-sanitareînfiin]ate potrivit prevederilor Legiinr. 31/1990 privindsociet`]ile comerciale, cumodific`rile [i complet`rileulterioare.

Cei interesa]i pot consultaGhidul de finan]are publicat pe site-ulAFM, în care sunt prev`zute atâtcondi]iile de eligibilitate, cât [idocumenta]ia necesar` pentruînscrierea în program. Tot aici va fipublicat` [i lista persoanelorjuridice [i a institu]iilor publicevalidate s` participe în ProgramulRabla 2014.

AFM mai informeaz` [i c`, ladou` s`pt`mâni de la lansareaoficial`, din 8 aprilie, a ProgramuluiRabla 2014 pentru persoane fizice,din cele 17.000 de tichete mai erau

disponibile 14.140. Reamintim c`,în cadrul programului din acest an,se poate înscrie orice persoan` careare domiciliul sau re[edin]a înRomânia, nu are obliga]ii de plat`la bugetul local [i este proprietarulunui autovehicul cu o vechime deminimum 8 ani (pân` acum erauacceptate doar ma[inile cu ovechime de cel pu]in 10 ani).

Românii care renun]` lama[ina învechit` [i cump`r` altanou` beneficiaz` de o finan]arenerambursabil` de 6.500 de lei,aceasta reprezentând prima decasare. În plus, persoana fizic`poate primi primi câte un eco-bonus în valoare de 500 de lei, darnu mai mult de dou` eco-bonusuricumulate, în cazul achizi]ion`rii deautovehicule ecologice. �

� Ocuparea [i [omajul în România,anul trecut. Potrivit Institutului Na]ional deStatistic` (INS), rata de ocupare a popula]iei învârst` de munc` (15-64 ani) a fost de 59,7% anultrecut (în cre[tere cu 0,2% fa]` de 2012), iarnivelul [omajului de 7,3%. În 2013, popula]iaactiv` a României era de 9,977 milioane depersoane, din care 9,247 milioane de persoaneocupate [i 730 de mii de [omeri. Rata deocupare a popula]iei în vârst` de munc` avea, ca[i în anii anteriori, valori mai ridicate pentrub`rba]i (66,8%, fa]` de 52,6% pentru femei) [ipentru persoanele din mediul rural (60,7%,comparativ cu 58,9% în mediul urban). Pe de alt`parte, nivelul [omajului a crescut cu 0,3% raportatla 2012, ajungând la 7,3%. Pe sexe, diferen]adintre cele dou` rate ale [omajului a fost de 1,3 %(7,9% pentru b`rba]i, fa]` de 6,6% pentru femei),iar pe medii reziden]iale de 3,6 % (8,9% în urban,respectiv 5,3% în rural). Rata [omajului aveanivelul cel mai ridicat (23,6%) în rândul tinerilor(15-24 ani).

� Num`rul societ`]ilor intrate îninsolven]`, în sc`dere. În primul trimestru alacestui an, comparativ cu perioada similar` din2013, num`rul firmelor intrate în insolven]` asc`zut cu 9,75%, la 6.800 societ`]i, relev` datelepublicate de Oficiul Na]ional al RegistruluiComer]ului. Cel mai mare num`r de societ`]iintrate în insolven]` a fost înregistrat în Bucure[ti(1.182), la polul opus aflându-se jude]ul C`l`ra[i(27).

� Bosch va inaugura o nou` unitatede produc]ie în ]ara noastr`. Noua fabric`construit` de concernul german Bosch în parculTetarom III, din comuna clujean` Jucu, care va fiinaugurat` pe 9 mai, a fost premiat` internpentru c` a fost finalizat` [i pus` în func]iune întimp record, a anun]at compania. Bosch a investitini]ial 77 de milioane de euro la Cluj. Nouaunitate de cercetare [i produc]ie se întinde pe osuprafa]` total` de circa 38 de mii de metri p`tra]i[i va face parte din divizia Automotive Electronics,care dezvolt` [i produce unit`]i electronice decomand`, semiconductori [i senzori pentruindustria auto [i alte domenii. La începutul anului

2014, num`rul total de angaja]iai concernului Bosch înRomânia era de circa 2.000de persoane.

� Transelectricaface investi]ii de zeci demilioane de lei.Transportatorul na]ional deelectricitate, Transelectrica, a semnat recentcontractul de execu]ie pentru retehnologizareasta]iei 220/110/20 kV Câmpia Turzii, în valoarede 42,212 milioane de lei, conform unuicomunicat transmis Bursei de Valori Bucure[ti.Finalizarea proiectului [i punerea în func]iune

sunt estimate pentru anul 2017. De la 1 ianuarie2014, Transelectrica a demarat investi]ii noi învaloare de 84,5 milioane de lei, iar suplimentarproiecte în valoare de 312 milioane de lei se afl`în stadii avansate de derulare a procedurilor deachizi]ii, deja publicate pe SEAP, se mai arat` încomunicat.

� Rusia [terge 90% din datoriile Coreeide Nord. Duma de Stat (camera inferioar` aParlamentului rus) a aprobat, vinerea trecut`,anularea a 90% din datoria de aproximativ 11miliarde de dolari pe care Coreea de Nord o arefa]` de Rusia din perioada sovietic`, transmiteReuters. Restul datoriei va fi ree[alonat peurm`torii 20 de ani, banii urmând s` fie pl`ti]i întran[e egale, din [ase în [ase luni. M`sura faceparte dintr-un plan mai amplu al Rusiei, care, princompania de stat Gazprom, dore[te s` construiasc`o conduct` de gaz c`tre Coreea de Sud, via Coreeade Nord, care ar urma s` transporte anual 10miliarde de metri cubi de gaz. �

Pe plan local,în perioada 11-22 aprilie, leuls-a depreciat înraport cu euro,dolarulamerican [ilira sterlin`,cea din urm`valut`câ[tigând 5,61bani (1,04%)fa]` demonedana]ional`, pân`la 5,4437 lei. Înschimb,franculelve]ian apierdut 0,93banicomparativ culeul, fiind cotatde BancaNa]ional` aRomâniei(BNR), mar]i,22 aprilie, la3,6584 lei. Înaceea[i zi,dup` cinci[edin]econsecutive desc`dere, BNRafi[a un pre]de 134.2796 leipentru gramulde aur. �

Perioada S`rb`torilor Pascale a adus apatie [i, implicit, lichiditate

sc`zut` pe pie]ele valutare globale, unde paritatea euro/dolar se

tranzac]iona în jurul nivelului de 1,3820 la începutul acestei s`pt`mâni.


Observatorul militarwww.presamil.roCULTUL EROILOR

Asocia]ia Na]ional` Cultul Eroilor„Regina Maria” instituie, începând cu anul2014, Premiul „Comandor Virgil

Alexandru Dragalina” pentru cea maibun` lucrare despre soarta militarilorromâni în lag`rele de prizonieri dinUniunea Sovietic`, în Al Doilea R`zboiMondial. Premiul, în valoare de 500 dedolari, va fi acordat anual prin sus]inereafinanciar` a doamnei Opritsa DragalinaPopa, nepoata generalului Ioan Dragalina,eroul de la Jiu, în Primul R`zboi Mondial, [ifiica lui Virgil Alexandru Dragalina,comandor de marin`, veteran al celor dou`r`zboaie mondiale.

Ne-ar bucura dac` la aceast` sum` s-aradùga, în anii urm`tori, [i alte contribu]iifinanciare, scopul premiului fiind acela de astimula cercetarea istoric` asupra uneiperioade dramatice din istoriaromânilor. Aflând de ini]iativadoamnei Dragalina Popa, CornelDumitriu, din New York(SUA), a transmis un mesajprin care se angajeaz` s`dubleze valoareapremiului instituit deANCE: „So]ia mea,Nina, [i eu însumisuntem bucuro[i s`ne asociemprietenilor no[tri de ovia]`, Opritza DragalinaPopa [i Valentin, [i s`m`rim valoarea premiului cuînc` 500 de dolari. Pentru minepersonal este o onoare s` facaceast` modest` contribu]ie cu speran]ade a înaripa imagina]ia [i curiozitateatinerei genera]ii. Chiar dac` nu sunt istoriciconsacra]i, mul]i dintre ei sunt anima]i deinstincte jurnalistice autentice [i amconvingerea c` vor r`spunde cu interes îndezv`luirea misterului tragic care a înv`luitprizonieratul Armatei Române [ideport`rile neconsolate ale atâtor mii decivili. Prea adânc` [i prea îndelungat` a fostt`cerea. {i uitarea. Sunt încurajat s` cred c`[i al]ii vor urma acest exemplu.”

Dup` cum se [tie, despre soartaromânilor care au c`zut în prizonierat – fiec` a fost vorba despre cei lua]i în captivitatepe frontul de Est, fie despre cei captura]ipe frontul de Vest – s-a vorbit [i s-a scrisextrem de pu]in. Abia dup` evenimenteledin decembrie 1989 au ap`rut câteva c`r]ide memorialistic`, semnate îndeosebi deprizonierii români supravie]uitori ailag`relor din fosta U.R.S.S. Semnal`m,totodat`, [i prima lucrare de doctorat peaceast` tem`, sus]inut` de colonelul (r) IlieSchipor, sub coordonarea prof. univ. dr.Ion Dragoman (Universitatea Na]ional` deAp`rare „Carol I”).

Potrivit lucr`rii amintite, de la intrareaîn r`zboi [i pân` la încheierea acestuia (22

PREMIU ANUAL, INSTITUITDE ASOCIA}IA NA}IONAL~

CULTUL EROILOR „REGINA MARIA”COLONEL (R) DUMITRU ROMAN

Comandorul de marin` VirgilAlexandru Dragalina face parte dingenera]ia care a trecut prin ambeler`zboaie mondiale, dar [i prinholocaustul ro[u.

N`scut la 16 ianuarie 1890, laBucure[ti, în familia generalului IoanDragalina. Dup` absolvirea clasei I laGimnaziul „Mihail Kog`lniceanu” dinVaslui [i a claselor urm`toare laliceele militare din Craiova [i Ia[i, seînscrie la {coala Special` deArtilerie, Geniu [i Marin` dinBucure[ti. În 1910, la absolvirea[colii, este avansat la gradul desublocotenent de marin` [irepartizat la Divizia de Dun`re, deunde este deta[at pentru instruc]iela Divizia de Mare, pe cruci[`torul

Inteligent, cult, excelent

cunosc`tor al limbilor

francez`, german` [ienglez`, Virgil Dragalina

r`mâne unul dintre cei

mai str`luci]i [i distin[iofi]eri ai Armatei

Române.

Asocia]ia Na]ional` Cultul Eroilor „Regina Maria” lanseaz`

premiul „Comandor Virgil Alexandru Dragalina” pentru cea mai

bun` lucrare despre soarta militarilor români c`zu]i prizonieri în

ultima conflagra]ie mondial`.

Comandorul Virgil AlexandruDragalina (1890-1980)

iunie 1941 – 12 mai 1945), România apierdut aproape 1,2 milioane de oameni,din care peste jum`tate de milion oreprezint` prizonierii. Dintre ace[tia,445.153 de militari români au fost lua]iprizonieri de Armata Ro[ie: 309.533 petimpul Campaniei din Est [i 135.620 dup`23 august 1944. Lucr`rile de referin]` aleunor autori strìni înregistreaz` Româniacu pierderi cifrate la 500.000 de oameni.Cvasitotalitatea studiilor autohtoneapreciaz` pierderile la 794.562 de oamenisau – în cazurile istoricilor AlexandruDu]u, Florica Dobre [i Leonida Loghin –ele se ridic` la 930.171, din care 92.620mor]i, 367.966 disp`ru]i, 135.620dezarma]i dup` 23 august 1944 [i 333.966r`ni]i.

Aceast` statistic` nu reflect`, nici pedeparte, dimensiunilecalvarului prizonierilorromâni. Iat` de ce, Asocia]iaNa]ional` Cultul Eroilor„Regina Maria” dore[te s`

stimuleze cercet`rile înacest domeniu în

speran]a c` se vorob]ine r`spunsuriclare [i pertinentedespre o dram`care face parte dinistoria noastr`.

A[tept`m caspeciali[tii s` aduc` la

lumin` situa]ia militarilordiviziilor [i regimentelor

care au luptat în sudulUcrainei, între Nistru [i Prut [i mai ales înprima parte a opera]iei Ia[i – Chi[inù,început` la 20 august 1944, precum [isoarta celor 134.266 de militari dinArmatele 3 [i 4 române dezarma]i dup` 23august 1944 [i a celor 1.354 de marinaridin echipajele navelor române capturatede sovietici între 2 [i 19 septembrie 1944.

Condi]iile de acordare a

premiului. Vor fi luate în discu]ie toatelucr`rile de memorialistic` sau decercetare istoric`, ap`rute în anii 2013[i 2014, precum [i lucr`rile aflate înpreg`tire pentru tipar. Autorii caredoresc s` participe la concurs suntruga]i s` trimit` lucr`rile pe adresa:Asocia]ia Na]ional` Cultul Eroilor

„Regina Maria”, Bd. Ion Mihalache

nr. 124-126, Sector 1, Bucure[ti.

Cod Po[tal: 70764. Termenul-

limit` de depunere a lucr`rilor

(c`r]ilor): 30 octombrie 2014.

Lucrarea câ[tig`toare a premiului vafi stabilit` de un juriu a c`ruicomponen]` va fi aprobat` prin deciziaBiroului Executiv Central al Asocia]ieiNa]ionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.Premiul va fi înmânat la 1

decembrie 2014. �

englez Henderson, îns`rcinat deMinisterul de R`zboi cu studiul Bazeide Navale (15 aprilie-1 iulie 1930),[eful Biroului {coli din InspectoratulGeneral al Marinei (1 iulie 1930-31octombrie 1931); comandantul NMS“Regina Maria” (16 august 1932-1noiembrie 1933), comandantul {coliide Specialit`]i (1 noiembrie 1933-14noiembrie 1935). De la 15noiembrie 1935 este deta[at laServiciul Maritim Român, de unde va fiscos la pensie la sfâr[itul celui de-AlDoilea R`zboi Mondial, când, dupòcuparea ]`rii de c`tre inamicii din1918-1919, serviciul a fost desfiin]at[i înlocuit cu o întreprinderesovieto-român`, botezat`„Sovromtransport”.

„Elisabeta”, cu care, în toamnaanului 1912, particip`, al`turi de oflot` interna]ional`, lasupravegherea Bosforului.

În timpul Primului R`zboi Mondialeste numit la comanda unei forma]ii denave – faimoasele vedete de siguran]`– [i, la 7 octombrie 1918, este trimis lafrontiera de r`s`rit a României, peNistru, unde, cu o mân` de marinari,„c`pitanii mei”, cum îi nume[te înEscradila de Nistru, carte ap`rut`, în2011, la Editura militar`, reu[e[te s`z`d`rniceasc` ac]iunile trupelor ruse[tir`zvr`tite [i ale bandelor de bol[evicicare atacau [i jefuiau popula]iaromâneasc` din zon`.

Dup` r`zboi, pleac`, prin concurs,la studii de specialitate în Anglia (2martie 1920-16 aprilie 1922). Întorsîn ]ar`, îndepline[te diverse func]ii,unele de scurt` durat`, în:Comandamentul Marinei, Direc]iaMarinei din Ministerul de R`zboi,Comandamentul Diviziei de Mare,adjutant al A.S.R. Principele Nicolaeîn statul-major Regal. Între 20 august1927 [i 1 iulie 1929 este trimis înItalia, ca reprezentant al MarineiRegale pentru supraveghereaconstruc]iei distrug`toarelor tip R.,pentru ca, la revenirea în ]ar`, s` fienumit [eful Sec]iei III Opera]iiInstruc]ie din Inspectoratul Generalal Marinei (1 iulie 1929-1 iulie 1930),ofi]er de leg`tur` pe lâng` amiralul

Este autorul a numeroase lucr`ri despecialitate, între care studiile „IstoriculMarinei Comerciale”, „Serviciul labordul vaselor S.M.R.” [i „EnciclopediaMarinei Comerciale”. Lucr`rile sale dec`p`tâi, care îl vor impune definitiv înistorie, r`mân c`r]ile de memorialistic`,ap`rute postum: Via]a tat`lui meu,

generalul Ioan Dragalina (EdituraMilitar`, 2009) [i Escadrila de Nistru

(Editura Militar`, 2011).Dup` ultima conflagra]ie mondial`

[i schimb`rile politice din ]ar`, estenevoit s` se ocupe, ca mul]i al]i ofi]eriai Armatei Române Regale, cu diverseîndeletniciri pentru a-[i putea între]inefamilia. În 1975 emigreaz` în StateleUnite. Moare la 6 martie 1980, lavârsta de 90 de ani, [i esteînmormântat la New York, în CypressHills National Cemetery.

Inteligent, cult, excelentcunosc`tor al limbilor francez`,german` [i englez`, decorat cu„Crucea de R`zboi” francez` cu steade bronz, „Legiunea de Onoare”francez` în grad de Cavaler, „Cruceade R`zboi” francez`, distins cuOrdinul regal britanic „Victoria” îngrad de Comandor, precum [i cuOrdinul „Coroana României” cu spadeîn grad de ofi]er cu panglic` de„Virtutea Militar`”, „Steaua României”în grad de ofi]er, Virgil Dragalinar`mâne unul dintre cei mai str`luci]i [idistin[i ofi]eri ai Armatei Române. �

COLONEL (R) DUMITRU ROMAN

’’

24 Observatorul militar Nr. 16 (23 aprilie – 6 mai 2014)INTERVIU www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale

„Reproducerea de scurte extra-

se este permis` \n condi]iile

prev`zute de art. 33 din Legea

nr. 8/1996 privind dreptul de

autor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

� REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i � REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108.� SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124.� REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.

144

C.559/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.

CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .

FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.

DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,

Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: c`pitan Bogdan Oproiu

EU NU MUNCESC, PUR {I SIMPLUM~ JOC CU PASIUNEA MEA!

IONU} BUDI{TEANU, INFORMATICIAN:

Nu are o mo[tenire genetic aparte [i nici o educa]ie

special . E o interferen] subtil din toate.

A câ[tigat, în 2013, marele premiu de 75.000 de dolari

la concursul Intel International Science and Engineering

Fair (Intel ISEF) din Statele Unite ale Americii, cu un

sistem prin care automobilul se poate conduce singur.

Este inclus de revista Time în clasamentul celor mai

influen]i tineri din lume, unde ocup locul nou din cele

16 existente. A câ[tigat patru premii la o competi]ie de

[tiin] organizat de Intel, prezentând un proiect de

inteligen] artificial care i-ar putea ajuta pe nev z tori.

A participat la peste 130 de concursuri na]ionale [i 18

concursuri interna]ionale din 11 ] ri.

Se nume[te Ionu] Budi[teanu [i este student la Facultatea de

Matematic [i Informatic , din cadrul Universit ]ii din Bucure[ti. Cu

astfel de începuturi, îi doresc s poat renun]a la toate ispitele în

favoarea chem rilor înalte.

INTERVIUL INTEGRAL POATE FI CITITPE SITE-UL TRUSTULUI DE PRES~ AL MApN,

www.presamil.ro

INTERVIU REALIZAT DE ELENA DAVID

Faci corp comun cu uncomputer de la vârsta de 3 ani.În ce moment ai realizat c acestaface deja parte din via]a ta?

Am realizat c prietenul meu cel maibun, calculatorul, face parte din via]a

mea dintotdeauna, f r a putea delimita unmoment anume, chiar dac profesorii de la[coal îmi spuneau c îmi va strica ochii, c`nu este s`n tos deloc pentru mine... Credc înc de atunci am sim]it o fascina]iespecial pentru calculatoare [i dispozitiveelectronice.

Mul]i tineri te consider unmodel. În]eleg c Institutul MITLincoln Laboratory a anun]atc un asteroid va primi numelet u, în semn de recunoa[tere ameritelor tale. Au toate acesteperforman]e ale tale un pre] pecare îl pl te[ti?

Sunt foarte onorat dac am reu[it sàprind scânteia informaticii sau setea

cunoa[terii în câ]iva români, în câ]iva tineri.Eu sunt doar un alt tân r din Româniapentru care calculatorul este pasiunea lui [iface totul cu pl cere. Sunt foarte fericit c`înc un nume de român va fi folosit pentrudenumirile corpurilor cere[ti, ]inând contde faptul c predecesorii mei sunt doarpatru – laurea]ii Nobel de origine român .Tot ceea ce am f cut eu am f cut dinpasiune [i nu exist` niciun pre] pe carel-am pl tit pentru proiectele pe care le-amfinalizat sau la care lucrez. Ceea ce amf cut [i fac, pentru mine nu este o munc !Nu cred c cineva care face ceva dinpasiune munce[te! Eu nu muncesc, pur[i simplu m joc cu pasiunea mea! Via]aeste un lung [ir de compromisuri [irenun] ri... când faci ceva, renun]i laaltceva. Important e s le faci [i cu sufletul.

Mul]i tineri români valoro[ipleac s studieze [i s`munceasc` în str in`tate. Tuai refuzat Tesla Motors [iGoogle, de asemenea,propuneri de colaborare cumari companii din str in tatepentru a-]i urma visul de astudia în ]ar [i de a deveniprofesor universitar.

Cred c scopul omului e s înve]econtinuu de-a lungul existen]ei sale.

În ordinea priorit ]ilor, consider c pentru

mine, în momentul de fa] , educa]ia estecel mai important obiectiv – a înv ]a lucrurinoi în universitate, într-un mediu academic,în domeniile ce m preocup : informatica,electronica [i ingineria. De[i ar fi fost oexperien] foarte interesant [i unic s`lucrez la Tesla Motors câteva luni – s v`d,concret, cum se lucreaz într-o echip decercetare la un astfel de gigant – amconsiderat c este mai interesant [i maibine pentru mine s înv ] din propriaexperien] , dintr-un proiect personal, chiardac este de o anvergur mai mic .Aici s-a în]eles gre[it, iar presa a speculat [ia prezentat în mod eronat realitatea.Companii ca Google, Tesla Motors [iMicrosoft nu fac oferte pentru studen]i ca s`le strice parcursul educa]ional. Acestecompanii se ocup prioritar de educa]ie [iinvestesc milioane de dolari în aceasta.Într-adev`r, ofer [i joburi temporare,internship-uri sau diverse metode defamiliarizare [i cre[tere profesional astuden]ilor [i absolven]ilor, pune ladispozi]ie un start-up profesional la mii deabsolven]i din întreaga lume. Companii,precum Google, ofer de lucru la zeci demii de programatori, investesc [i eimiliarde în cercetare [i ofer , gratuit,pentru utilizare [i între]inere, un num`rfoarte mare de produse revolu]ionare(spre exemplu, Google, Google map streetview, ca s nu le men]ionez decât peacestea care sunt utilizate gratis de pesteun miliard de utilizatori).Prima ma[in care merge singur , chiardac a fost conceput la UniversitateaStanford de un grup de profesori,condus de Sebastian Trun, este unprodus Google [i aceast` ma[in` mi-aalimentat [i mie visele. Într-adev`r,am fost invitat, vara trecut`, la sediulcentral Google din Mountain View s`le prezint proiectul, dar invita]ia lor s-asuprapus cu perioada bacalaureatului.De altfel, au fost foarte multe ofertedin partea multor companii dinstrìn`tate, unele importante, dar carese fac c` nu percep rolul [colii înpreg`tirea unui specialist IT. Acesteasunt interesate doar de a g`sipersoane cu abilit`]i în programare,fiindc`, repet, Google, Tesla Motors [iMicrosoft sunt preocupate, în primulrând, de educa]ie.A[a c`, atât timp cât sunt student, os` refuz toate ofertele care vorveni, deoarece sunt interesat doarde studiul intens [i de proiectelemele.

Cum ai primit vestea [i cumau reac]ionat profesorii,familia, colegii, dup câ[tigareamarelui premiu Intel ISEF2013, cu inven]ia ta, ma[inaautonom` low cost?

În fiecare an în care am concurat,mi-am dorit marele premiu la

concursul Intel International Science andEngineering Fair – îns dup ultimii treiani eram mai mult decât convins c`pentru mine este imposibil de câ[tigat.În ultimii 20 de ani, nu a câ[tigat niciuneuropean. Concursul reune[te 1.700 detineri, selecta]i din peste [apte milioanede liceeni din toat lumea, care auparticipat la diverse etape na]ional-zonalede preselec]ie. Se concureaz pentru 17

{tiin]ele actuale î[i rescriu formalismele,bazându-se pe instrumentul informatic.

Informatica pare s fie totulsau nimic. Un punct gre[itanuleaz` toat` munca. E multmai dur` ca matematica. {itotu[i, ai ales-o, e pasiunea ta.Va exista vreodat o ma[in`mai inteligent ca omul?

Conceptul de Inteligen]Àrtificial este unul dintre cele mai

complexe din teoria calculatoarelor [i cucele mai vizibile rezultate. În ultimuldeceniu, puterea de calcul a crescutexponen]ial, oferind posibilitatea caanumite aplica]ii ale Inteligen]eiArtificiale s fie transpuse din domeniulteoretic în domeniul practic, chiaraccesibil end-user-ului. Aplica]ii care, încercetare, au rulat luni întregi pe fermede calculatoare, acum 20 de ani, pot firealizate pe calculatorul oric`rui elev,prin rul`ri de doar dou -trei ore.Inteligen]a Artificial are 50 de ani decercetare [i doar zece ani deaplicabilitate. În continuare, puterea decalcul deschide noi direc]ii c`tre noiaplica]ii. În viitor, reprezentarea datelorsub form de baze de cuno[tin]e vatransforma dramatic atât motoarele decùtare, cât [i restul aplica]iilor uzuale.Aceast schimbare de paradigm areprezent`rii datelor va produce o

{tiu c nu ai fost pedepsitniciodat [i afirmi cu toatresponsabilitatea c ai cei maibuni p`rin]i din lume. Camam , îmi înrourezi [i miesufletul. Care ar fi, dup tine,secretul educa]iei?

Cred c p rin]ii mei ar putea, în maimare m`sur , s r spund la aceast

întrebare. Secretul educa]iei, dup mine,const în a-l l sa pe copil s înve]e ce-iplace [i s poat transpune în practic toateconceptele studiate.

În ce domeniu vrei s tespecializezi în mod deosebit?

A[ dori s fac [i în continuarecercetare [i performan] în

informatic [i electronic – s îmbinelectronica [i programarea software.Momentan, sunt la o sec]ie de informatic`pur , poate la vremea masteratului.

La ce proiecte lucrezi acum?

Înc mai lucrez la ma[ina f r [ofer,dar încerc s dezvolt [i o aplica]ie

pentru telefonul mobil, s ajut persoanelenev z toare s vad cu ajutorul telefonului.Cea mai mare problem a persoanelor cudeficit de vedere este citirea de c r]i tip ritecare nu sunt în format electronic. Astfel,persoana cu deficit de vedere va ]inetelefonul în mâna stâng [i va ar ta sprepagina din carte, iar în c [ti va auzi paragrafelecitite automat de telefon. Atunci când sedeplaseaz , va auzi texte ce vor prezentamediul înconjur tor, de exemplu „RATB601", „M” – metrou, când va intra într-unsupermarket va putea ar ta cu degetul spreun produs [i va auzi în c [ti numeleprodusului. Va putea recunoa[te culoareasemaforului [i alte semne de circula]ie.Aceast aplica]ie are sprijinul [i avizuluniversit ]ii. Am aplicat cu ea la o burs oferitde statul român pentru cercetare pentrusec]iunea: Bursa tân rului cercet tor.

Practici o atitudine cre[tin , însensul c niciodat nu r`spunzila rù cu rù, chiar dac nupu]ine au fost momenteledelicate prin care ai trecut. E[tireligios, crezi în scânteia divin`?

Consider c fiecare om vine cu omisiune pe P`mânt, o misiune dat

de Dumnezeu – rostul meu e s facproiecte informatice, dispozitive electronicepe care s le pun în slujba celorlal]i. Nu credc exist vreo satisfac]ie mai mare decât s[tii c rodul muncii tale este un ajutornepre]uit, aproape vital pentru cineva dinAfrica, Asia etc. Momentan, e visul meu, darpoate deveni realitate.

Cum î]i vezi viitorul?

S folosesc calculatorul, ajutându-ipe ceilal]i. Sper doar s devin un

cercet tor, un profesor universitar [i s facceva practic, dar mai ales util.

Ce-ai dori s se [tie despre Ionu]Budi[teanu dup ani [i ani?

Creatorul unor aplica]ii software saudispozitive electronice care au adus

beneficii oamenilor [i dezvolt rii societ ]ii,în general. O ]int mare, dar am [i eudreptul s visez!

Recent, Ionu] Budi[teanu, tân`rulinventator român, a fost invitatul lui Jose Manuel

Barroso la Bruxelles, cu ocazia anivers`rii a 40 de ani dela inventarea cubului Rubik. A stat de vorb` cu pre[edintele

Comisiei Europene, [i-a prezentat inven]iile, dar [i-a expus [iopiniile \n privin]a educa]iei, [tiin]ei, IT-ului [i a felului în

care va evolua tehnologia în urm`torii ani.

specialit`]i/categorii, unde tinerii potpropune proiecte de cercetare, de lafizic la medicin , la biologie micro-celular` chiar. Am fost fericit când am luat locul I,Marele Premiu la categoria deInformatic , atunci când s-a strigat Fromthe category of computer science imediatam [tiut c eu sunt acela... visul meudevenea realitate. O realitate pe care otr iam aievea!

De fapt, ce înseamn` pentrutine un calculator?

Eu consider calculatorul ca fiindcea mai util descoperire pe care a

f`cut-o omul vreodat . În ultimii 50 deani, calculatorul a reu[it s schimbe totulîn societatea în care tr im. Exist doardou genera]ii de exper]i în domeniulIT, prima genera]ie sunt acei profesoriuniversitari care au pornit de lacalculatoarele cu cartele perforate,schimbând lumea, creând tot felul deaplica]ii software [i dispozitive, visând lacalculatoare cuantice. A doua genera]ie de exper]i îndomeniul IT suntem noi, tinerii, careîncerc`m s ne ridic`m baremul lanivelul a[tept`rii primei genera]ii deexper]i. Toate dispozitivele electronice,mecanice sunt create pe calculator,realizate de robo]i industriali digitali.

revolu]ie profund în IT. Legea luiMoore se aplic foarte bine înelectronic , dar [i în informatic , iarschimb`rile vor fi radicale în urm`toriiani. O predic]ie foarte bine elaborat deviitorologul Ray Kurzweil, f`cut acumzece ani, ne arat c , în urm`torii 40 deani, vor exista calculatoare maiinteligente decât omul [i, probabil, înurm`torii 60 de ani va ap`rea adev`ratama[in inteligent care va trece cu briotestul de inteligen] al lui Alan Turing.

Care este problemaprezentului nostru?

Noi, românii, ne crampon`m preamult de trecut. Realiz`m foarte

greu c intr`m într-o lume a viitorului, atehnologiei unde totul nu este s fiiprimul, ci s fii împreun cu primii, cuacel cluster care dicteaz direc]ia. Unlucru este clar: epoca internetului aajuns la maturitate, suntem în epocadispozitivelor mobile [i a inteligen]eiartificiale. În urm`torii 15 ani, vom intraîn epoca robo]ilor. Nu trebuie neglijatfaptul c România este num`rul unu înUniunea European , în privin]anum`rului de speciali[ti IT, [i num`rulcinci în lume, prin num`rul de exper]iIT raportat la popula]ie. Toate acestelucruri spun c , în acest domeniu,suntem pe direc]ia bun .

IONU} BUDI{TEANU, INFORMATICIAN: S~RB~TORI …/cite> · ANUL

Documents

Transcript of IONU} BUDI{TEANU, INFORMATICIAN: S~RB~TORI …/cite> · ANUL