REVISTA CDI NUMĂRUL 5, MARTIE 2012

Echipa de redactare a revistei:Profesori documentarişti:

Laura Păicuţ, Delia Vidican, Lavinia SocaPentru acest număr a contribuit:

Dan Silviu Chiriţă – Presedinte ACEPRO (prin intermediul doamnei Loredana Manolache)

Din cuprins:Editorial.Noul regulament al CDI şi al bibliotecilor şcolare.Perfecţionarea prin grade didactice: experienţe personale.Diverse.

ISSN 2067 – 5976

2

REVISTA C.D.I.Documentare – informare profesională

Revista profesorilor documentarişti

REVISTA CDI NUMĂRUL 5, MARTIE 2012

EditorialTrecem print-o perioadă despre care se spune că e una de criză financiară. Stau şi mă

întreb de ce trebuie să ne plafonăm din cauza acestei aşa-zise crize financiare. Din câte ştiu eu, atunci când faci ceva, ar trebui făcut cu plăcere şi cu drag. S-a uitat oare pasiunea pentru profesia didactică? Mai facem oare ceva azi din plăcere sau din pasiune? Sau facem ceea ce facem din obligaţie, pentru că, chiar nu avem unde pleca în altă parte? Ne plafonăm din cauza salarului? Chiar aşa să fie oare? Am uitat mulţi dintre noi să ne reinventăm? Ne mirăm că ni-s elevii indisciplinaţi şi needucaţi. Dar oare care este factorul care trebuie educat? Sau mai bine zis reinventat? Se tot fac atâtea cursuri de formare şi perfecţionare, dar nu prea am văzut practic metode de a-i disciplina pe elevi. Practic. Nu vorbe că o fi şi o păţi. Sunt clase de elevi la care poţi urla la nesfârşit şi nu rezolvi nimic.

Astăzi am avut o experienţă şi o idee mai neobişnuită. O profesoară a venit în CDI cu clasa a VII – a pentru a viziona un film documentar. Elevii ar fi trebuit să fie măcar curioşi de tema documentarului, în ideea că nu era o lecţie clasică de predare – învăţare în care să scrie după dicatre sau să conspecteze din manual. Dar ei nici măcar nu au fost interesaţi, ba chiar au făcut o gălăgie urâtă. Nu au reacţionat la încercările profesoarei şi ale mele de a-i domoli. Exasperată şi neştiind ce să mai fac, mi-a venit o idee. Am luat camera video şi am început să filmez grupul de elevi gălăgioşi. Încet, aceştia au început să conştientizeze că sunt filmaţi şi au început să se liniştească, dar nu complet. Filmarea intenţionez să o folosesc la următoarea oră de consiliere şi orientare (dirigenţie). O să-i propun dirigintelui o activitate în CDI în care, la început, vom urmări filmarea şi voi încerca să stârnesc reacţii atât din partea dirigintelui, cât şi din partea elevilor. Ce se va întâmpla? Vom afla împreună în numărul viitor.

În altă ordine de idei, trebuie să salut articolele ,,trimise” de colegii profesori documentaristi, anunţaţi prin mail din timp de apariţia noului număr al revistei. Se pare că există doar trei profesori documentarişti preocupaţi de apariţia revistei şi acest lucru se vede în articolele din revistă.

Avem în prezent în plină desfăşurare ,,Săptămâna mărţişorului”, cu expoziţia de desene şi felicitări şi serbările dedicate mamei. Urmează ,,Iepuraşul vine primăvara”, activitate prin care ne vom bucura de venirea primăverii, dar vom sărbători cum se cuvine şi Paştele. Ne pregătim sufletşte şi pentru ,,Săptămâna altfel”.

Fiind cel mai bun moment, acum când vine primăvara, vreau să vă doresc tuturor o primăvară frumoasă, multă sănătate şi înţelepciune. Văzând desenul de mai jos, vă îndemn să-l coloraţi fiecare în culorile sufletului vostru.LAURA PĂICUŢProf. documentarist GRI Şuncuiuş

3

REVISTA CDI NUMĂRUL 5, MARTIE 2012

Regulamentul CDI – ediţia 2011

În 7 octombrie 2011 a apărut în Monitorul Oficial, Ordinul privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibiliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare. Anexele Ordinului însumează 31 de pagini. Un material stufos care reglementează activitatea centrelor e documentare şi informare şi a bibliotecilor şcolare. Un element esenţial, important, prevăzut în actul normativ la articolul 42, alineatul 1, este acela că, pe termen mediu, biblioteca şcolară trebuie integrată în centrul de documentare şi informare. Acest lucru ar fi trebuit îndeplinit de către unităţile şcolare care au înfiinţat CDI, dar, din lipsă de spaţiu, nu s-a realizat. De remarcat este faptul că acest document reglementează activitatea atât a centrelor de documentare şi informare, dar şi a bibliotecilor şcolare. În CDI pot exista simultan, ca personal angajat, şi profesor documentarist şi bibliotecar. Cei doi îşi vor împărţi activităţile pe baza fişei postului specifică pentru fiecare. Dar cei doi vor colabora pentru activitatea şi gestionarea spaţiului în care funcţionează.

Ce este nou în acest regulament este politica documentară, evaluată prin fişa de evaluare (anexa 3), fişă structurată pe domeniile de competenţă a CDI-ului şi ale profesorului documentarist. O altă noutate este reprezentată de fişa de evaluare a CDI-ului. Cred că această fişă ar putea înlocui raportul de activitate, eventual, raportul ar putea fi întregit cu această fişă. Se pot discuta multe pe baza acestui regulament. Acesta păstrează, în mare, linile celui din 2008. Activităţile propuse se axează pe aceleaşi domenii (pedagogice, culturale, de comunicare şi de gestionare). Utilizarea spaţiului şi a resurselor CDI se realizează ca şi până acum, programat – în cadrul orelor, activităţi propuse de profesorul documentarist, de cadrele didactice ale colii, activităţi în colaborare.

Şi în acest document se pomeneşte de planul anual de activitate şi planurile semestriale ale activităţilor, care sunt, de fapt, echivalentul planificărilor celorlalte cadre didactice. Există anexa 1 în acest sens, anexă care propune structura cadru a acestui proiect.

LAURA PĂICUŢProf. documentarist GRI Şuncuiuş

4

REVISTA CDI NUMĂRUL 5, MARTIE 2012

Politica documentară Politica documentară a Bibliotecii Naţionale a României evidenţiază colecţiile pe care

aceasta le deţine într-un cadru coerent şi echilibrat, oferind de asemenea o reprezentare a acestora din perspectiva constituirii şi a evoluţiilor ulterioare. Politica documentară include:

Politica de selecţie a documentelor; Politica de conservare şi deselecţie ; Politica de comunicare .

Aceste politici sunt formalizate prin intermediul unor documente interne ale bibliotecii: Planul de dezvoltare a colecţiilor ; Protocolul de selecţie;

• Carta documentară.Obiectivele politicii documentare vizează:

identificarea clară a nevoilor documentare ale utilizatorilor; oferirea de resurse documentare şi informaţionale complexe tuturor categoriilor

de beneficiari, în concordanţă cu misiunea bibliotecii şi fără a se face o discriminare a   cerinţelor şi a practicilor de lectură;

formalizarea politicii de achiziţie de carte tipărită şi implementarea unui plan eficient şi eficace de dezvoltare a colecţiilor;

reconsiderarea locului deţinut de un document electronic sub toate formele şi în toate domeniile;

ameliorarea politicii de schimb bazată pe calitate şi nu pe cantitate; recuperarea documentelor care nu au fost trimise prin depozitul legal şi implementarea

proiectelor care să asigure depozit legal electronic pentru ziare şi reviste; diminuarea documentelor în limbi care au circulaţie prea restrânsă; umplerea lacunelor pentru colecţiile deficitare; originalitatea ofertei documentare propuse; diminuarea disciplinelor care nu constituie un punct forte pentru fond.

Politica de selecţie a documentelorPolitica de selecţie a documentelor are la bază principii echilibrate în concordanţă cu

misiunea, funcţiile şi tipurile de utilizatori ai bibliotecii. Procesul de selecţie a documentelor presupune trei elemente distincte:

identificarea unui titlu care prezintă interes; evaluarea relevanţei acestuia faţă de colecţiile bibliotecii; decizia achiziţionării sau acceptarea ofertei de donaţie.

Toate deciziile privind selecţia trebuie să aibă ca punct de plecare misiunea bibliotecii, analiza detaliată a colecţiilor existente, determinarea valorii informaţionale şi de patrimoniu, evaluarea gradului de adresabilitate şi utilizare al acestora, precum şi cercetarea categoriilor de beneficiari actuali sau potenţiali şi a nevoilor lor de informare şi documentare. Criteriile de selecţie, deşi diferă pentru fiecare tipologie documentară, includ în general aspecte legate de:

conţinut – domeniul tratat, adâncimea subiectului abordat, caracterul exhaustiv; actualitatea şi pertinenţa informaţiilor cuprinse;

5

REVISTA CDI NUMĂRUL 5, MARTIE 2012

adresabilitate – biblioteca are categorii variate de utilizatori, dar răspunde unor cerinţe bine  stabilite;

autoritatea autorului, a editurii sau a criticilor; gradul de erudiţie al lucrării; aria geografică – nu toate spaţiile trebuie luate în considerare; aria lingvistică – sunt de preferat limbile care au cea mai mare circulaţie şi sunt cele

mai  citite de către utilizatori; aria cronologică.

Biblioteca va achiziţiona cu prioritate publicaţiile noi de pe piaţa editorială naţională şi cea din străinătate, dar şi ediţii retrospective şi din categoria "Colecţii speciale". Acestea din urmă vor fi supuse unor criterii riguroase de evaluare în ceea ce priveşte valoarea pentru colecţiile Bibliotecii, raritatea, bibliofilia, calitatea imprimare (ilustraţii, gravuri, hărţi etc.), starea de conservare, elementele adăugate (ex libris, autografe, dedicaţii) etc. Ofertele sunt puse în discuţie, analizate conform criteriilor menţionate, priorităţilor anuale şi în final validate de membri comisiilor de achiziţie retrospectivă.o numărul citărilor în bibliografii şi lucrări de referinţă;o frecvenţa actualizărilor şi a revizuirilor – se preferă ediţiile recente, dar biblioteca   păstrează în depozite şi ediţiile mai vechi;o facilitarea regăsirii informaţiei (indexuri, glosare, rezumate disponibile în mai multe limbi,  aparat critic);o detaliile fizice: ilustraţii, calitatea hârtiei şi a legăturii, formatul, condiţiile de

tipărire.

Planul de dezvoltare a colecţiilorPlanul de dezvoltare a colecţiilor se actualizează anual, în concordanţă cu bugetul alocat

de ordonatorul de credite şi cu un set de cerinţe informaţionale care fixează limitele şi stabileşte priorităţile de achiziţie ale bibliotecii:

1. Un plan prioritar în achiziţia de publicaţii specifice, în concordanţă cu direcţiile de dezvoltare   strategică a bibliotecii;

2. Un mijloc eficient de a considera colecţia bibliotecii ca un ansamblu integrat constituit din : monografii, periodice, baze de date, documente din categoria colecţii

speciale, documente din categoria ROMÂNICA şi alte resurse electronice;3. Un document oficial care ţine cont de rezultatele precedentelor achiziţii;4. Un program anual foarte concret care propune repartiţiile bugetare pentru completarea

fondurilor bibliotecii;5. Un instrument de lucru în evitarea dubletelor în achiziţia de carte sau alte documente,

având în vedere că sursele de constituire ale colecţiilor Bibliotecii Naţionale a României sunt multiple: Depozit legal, donaţii, schimb internaţional de publicaţii, transfer;

6. Un plan de acţiune pentru cei implicaţi în achiziţia de publicaţii.Biblioteca susţine şi direcţionează politicile proprii de achiziţie şi asigură direcţiile de

dezvoltare a colecţiilor, precum şi noile servicii informaţionale şi documentare pentru utilizatori. Astfel, pe parcursul unui an, lista priorităţilor de achiziţie poate fi modificată, în concordanţă cu noile apariţii editoriale şi cerinţele informaţionale ale beneficiarilor.

6

REVISTA CDI NUMĂRUL 5, MARTIE 2012

Carta documentarăElaborarea politicii documentare a Bibliotecii Naţionale a României, prin principiile şi

instrumentele sale, constituie un pas important în management-ul colecţiilor bibliotecii şi completează strategia instituţiei pentru o perioadă de timp determinată. Primul instrument instituţional necesar procesului de implementare a politicii documentare este reprezentat de carta documentară.

Carta documentară sau carta colecţiilor are drept scop prezentarea obiectivelor generale ale bibliotecii, a principiilor de constituire a colecţiilor, precum şi a modului de organizare al acestora, în fapt formalizează şi pune în aplicare politica documentară a bibliotecii, cu toate componentele ei. Acest document strategic corespunde aşteptărilor beneficiarilor şi utilizatorilor bibliotecii, după validare are caracter de normă şi este concretizat în fiecare an printr-un plan de dezvoltare a colecţiilor, stabilit de departamentul dezvoltarea colecţiilor, în colaborare cu alte servicii implicate direct în gestionarea şi valorificarea colecţiilor. Carta documentară furnizează datele volumetrice, tematice şi lingvistice asupra tuturor colecţiilor care compun biblioteca, serveşte drept bază pentru analiza şi sinteza ideilor politicii documentare generale, identifică polii fundamentali pentru care BNR are o misiune naţională de anvergură şi dezvoltă colecţii de interes pentru categorii variate de utilizatori.

Principiile care susţin carta şi politica documentară: Caracterul de obiect de studiu privilegiat;Caracterul universal;Caracterul enciclopedic;Dimensiunea temporală;Originalitatea colecţiilor;Liberul acces; Respectarea dreptului de proprietate intelectuală. Carta documentară a Bibliotecii Naţionale a României a fost aprobată de către Consiliul

Ştiinţific în decembrie 2009, materialul putând fi consultat la Cabinetul Bibliologic.

Prof. doc. SOCA LAVINIA GABRIELALICEUL TEHNOLOGIC DOBREŞTIBibliografie: 1.http://www.bibnat.ro/Dezvoltarea-colectiilor-s76-ro.htm2. www.dacoromanica.ro/charta-documentara.aspx

7

REVISTA CDI NUMĂRUL 5, MARTIE 2012

1 Decembrie Ziua Naţională a României

1 Decembrie este ziua naţională a ţării noastre. La 1 decembrie 1918 s-au unit, în sfârşit, Transilvania cu România. Au sosit la Alba Iulia români din toate colţurile ţării, cei mai mulţi fiind din Ardeal, ca să-şi arate dorinţa. Visul de veacuri al românilor de pretutindeni s-a împlinit. Acum erau unite – într-o singură ţară – meleagurile pe care trăiau cei ce vorbeau, gândeau şi se purtau româneşte...

"...Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.(Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român, ed. Univers Enciclopedic, 1997) Şi noi am sărbătorit Ziua României, realizând desene în roşu, galben şi albastru, cântând şi dansând hora unirii.

Clasa a – V – a A

Elevii clasei a V – a A, au realizat din hârtie colorată (roşu, galben şi albastru) pe coală A4, diferite imagini (harta României, flori, steluţe etc.) prin care au arătat ce înseamnă pentru noi ziua de 1 Decembrie. Toata lumea a muncit cu drag. Prof. documentarist: Vidican Delia

8

REVISTA CDI NUMĂRUL 5, MARTIE 2012

PERFECŢIONAREA PRIN GRADE DIDACTICEEXPERIENŢE PERSONALE

Orice cadru didactic trece prin anumite etape de dezvoltare profesionale. Toţi profesorii calificaţi, fie ei suplinitori sau titulari, ar trebui să susţină gradele didactice. Dar, aceste lucruri se ştiu. Pentru mine, primul grad didactic, definitivatul, a fost la început o ceaţă densă datorată faptului că nu existau, la un moment dat, universităţi în ţară unde să se poată susţine gradele didactice sau persoane calificate să facă inspecţiile necesare pentru grade. Cum toate lucrurile bune în ţara asta apar greu, dar apar, la Universitatea din Oradea şi la una dintre universităţile din Bucureşti s-a organizat pentru prima dată perfecţionarea prin grade didactice pentru profesorii documentarişti, examene susţinute în august 2011. Am participat şi la pregătirea organizată în iunie 2011 la universitate, am avut şi inspecţia necesară, am susţinut examenele. Rezultatul meu, nota adică, se poate vedea pe site-ul Univeristăţii din Oradea, la secţiunea DPPPD – anunţuri.

Ca orice etapă într-o carieră, gradul didactic este şi o formă de evaluare a cadrului didactic. A fost o perioadă de emoţii, de stres – în sensul pozitiv, dar şi un efort financiar cam mare pentru un cadru didactic, fie el începător (definitvat), fie el la susţinerea ultimului grad didactic (gradul 1). Activităţile pregătite au fost bune, puteau fi şi mai bune. Am învăţat, după inspecţia pentru definitivat, că nu este necesar să ai nevoie numai de bune cunoştinţe pedagogice şi de specialitate, dar poate cel mai important, să fi un bun organizator, din toate punctele de vedere. Inspecţia de definitivat nu se poate organiza numai de către profesorul inspectat. Am avut norocul să am susţinerea necesară din partea colegilor, care mi-au cedat elevii de care aveam nevoie şi din partea direcţiunii şcolii.

Pregătirea organizată la universitate a fost una benefică pentru mine întrucât am învăţat multe lucruri practice şi utile pentru activitatea didactică. A fost un program încărcat, plin, dar benefic pentru mine. Examenele propriu – zise m-au făcut să-mi amintesc de sesiunile din facultate, iar pregătirea de dinaintea examenelor mi-a reamintit de studenţie şi pentru câteva clipe m-am simţit din nou studentă.LAURA PĂICUŢProf. documentarist GRI Şuncuiuş

9

REVISTA CDI NUMĂRUL 5, MARTIE 2012

DIVERSEACEPRO, alături de Universitatea Politehnică din Bucureşti, derulează

proiectul ,,Construieşte-ţi inteligent din timp cariera profesională!”, finanţat din Fondul Social European. Proiectul urmăreşte să dezvolte aptitudinile profesionale ale elevilor/studentilor încă de pe băncile şcolii, astfel încât să crească absorbţia pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi. În acest sens, în cadrul proiectului se va crea o reţea de instituţii de învăţământ de specialitate (licee şi universităţi) şi companii care activează în piaţa de profil, în vederea facilitării unui transfer de know-how de la profesionişti către elevi/studenţi. În esenţă, din cei 2350 elevi şi studenţi implicaţi in proiect pe tot parcursul acestuia, până în prezent au fost înregistraţi 1500 elevi de la 21 Colegii Tehnice şi Grupuri Şcolare Industriale din Bucureşti, Buzău şi Ploieşti şi 130 studenţi de la Universitatea Politehnică Bucureşti.

Materialul primit este foarte cuprinzător şi stă la dispoziţia oricărui doritor pentru a fi citit. Trebuie doar să ne contactaţi pe mail: laura.paicut@yahoo.com.

10