arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/5074_arpmbc_4163.doc · Web viewConform documentului...

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIUNr. 10 din 10.05.2006

Revizuita in data de 16. 04. 2010

Operatorul instalatiei: S.C. Centrala Electrica de Termoficare Iasi S.A

Adresa sediului social : jud. IASI, str.Calea Chisinaului nr.25

Instalatia : Centrala Electrica de Termoficare Iasi II - Holboca, Amplasare : judetul Iasi,com. Holboca, soseaua Iasi-Ungheni, Km 10

Categoria de activitate conform anexei 1 a OUG 152/2005: 1. Industrii energetice; 1.1.Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW Codul CAEN: 3530 – furnizare de abur si aer conditionat ,

3511 - producator de energie electrica

Cod EPRTR : 1.c. Sectorul energetic - centrale termice si alte instalatii de ardere cu o putere termica mai mare de 50 MW

Instalatia detine perioada de tranzitie pentru conformarea la Directiva 2001/80/CE(IMA ) si la Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor, pana la 31.12.2013 .

Emisa de : Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau, Serviciul Autorizarie si Controlul Conformarii

Data emiterii: 10. 05.2006Data revizuirii - Revizia I : 16. 04. 2010Valabila pana la: 31.12.2013 Prezenta autorizatie revizuita inlocuieste AIM nr 10/10.05.2006

Conducatorul institutiei,Iulian Ionel Movila

1Autorizatie integrate de mediu nr 10/10.05.2006 - revizia I 16.04.2010

CUPRINS

1. DATE DE IDENTIFICARE A ACTIVITATII pag. 42. TEMEIUL LEGAL pag. 53. CATEGORIA DE ACTIVITATE pag. 64. DOCUMENTATIA SOLICITARII pag. 75. MANAGEMENTUL ACTIVITATII pag. 86. MATERII PRIME SI AUXILIARE pag. 9

6.1. Combustibili utilizati6.2. Materii auxiliare6.3. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare6.4. Substante periculoase, activitati cu precursori

7. RESURSE : APA, ENERGIE pag. 137.1. Apa7.2. Utilizarea eficienta a energiei

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE PE AMPLASAMENT

pag. 16

8.1. Activitatea desfasurata8.2. Fluxurile tehnologice8.3. Instalatii si dotari

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

pag. 23

9.1. Aer9.2. Apa9.3. Sol9.4. Alte dotari

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

pag. 26

10.1. Aer10.2. Apa10.3. Sol10.4. Zgomot si vibratii

11. GESTIUNEA DESEURILOR pag. 3512. INTERVENTIA RAPIDA, PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI pag. 3813. MONITORIZAREA ACTIVITATII pag.39

13.1. Aer13.2. Apa13.3. Sol13.4. Zgomot13.5. Deseuri13.6. Mirosuri

14. RAPORTAREA LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA pag. 45

14.1. Raportari14.2. Continutul raportului anual de mediu

15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII pag. 4815.1. Obligatii15.2. Plan de actiuni

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR pag. 51


17. DISPOZITII FINALE Pag. 5118. GLOSAR DE TERMENI Pag. 52

Anexa – STANDARDE APLICABILE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢII DE MONITORIZARE AEMISIILOR PROVENITE DE LA INSTALAŢIILE MARI DE ARDERE Pag 54Anexa – Verificarea calculului inaltimii cosului Pag 56

Prezenta autorizatie contine 57 pagini si este valabila pana la 01.01.2014.


1.DATE DE IDENTIFICARE A ACTIVITATII

1.1. Numele operatorului instalatiei: S.C. Centrala Electrica de Termoficare Iasi S.A. 1.2. Adresa sediului social: Municipiul IASI, strada str.Calea Chisinaului nr.25 Telefon: 0232/298300 Fax:0232/298265

e-mail: [email protected]. Data înfiinţării societatii: S.C.CET Iaşi S.A. a luat fiinţă în anul 2002 conform HG nr. 104/14.02.2002.

1.4. Număr de înmatriculare: J22/677/26.06.2002

1.5. Cod Fiscal: R14718982

1.7. Data punerii in functiune a instalatiei: cazan nr.1- 1986 cazan nr.2 -1988

1.8.Obiectul autorizarii: Centrala electrica de termoficare de tip I, cu cogenerare, cu putere termica nominala de 610 MW , cu functionare pe combustibil solid(huila energetica), inclusiv instalatiile auxiliare, direct legate – sub aspect tehnic – de instalatia principala si aflate pe acelasi amplasament, precum si reţeaua de termoficare (transport energie termică) formata din puncte termice si sistem de transport energie termica.

1.9.Amplasamentul prevazut pentru operare: Amplasament nr 1 : Centrala electrica de termoficare CET Iasi II este amplasata in afara perimetrului municipiului Iasi, la cca. 10 km, pe directia est, in judetul Iasi, intre statiile CFR Holboca si Ungheni, incinta obiectivului avind urmatoarele vecinatati:

- la nord - calea ferata Holboca – Cristesti, teren agricol - la est - riul Jijia, S.C. CONEST S.A. si S.C. SAEM S.A- la sud - riul Bahlui, teren agricol - la vest – teren agricol

Accesul pe amplasament se face din soseaua Iasi – Ungheni, la km 10.

Coordonatele geografice ale centralei sunt:- longitudine - 27 grd si 6 min E- latitudine - 47 grd si 16 min N

Amplasament nr. 2 Depozitul de zgura si cenusa, legat tehnic de centrala de termoficare se afla in afara perimetrului obiectivului, pe teritoriul comunei Holboca , la cca 1,6 Km aval de centrala la confluenta raurilor Jijia si Bahlui.

Harta de amplasare –Anexa 2 la documentatie

1.10.Proprietarul terenului:Terenul pe care se afla amplasat CET Iaşi II este proprietate de stat.Construcţia CET Iaşi II cu funcţionare pe combustibil solid a fost aprobată prin :

- Decretul Consiliului de Stat nr. 405/29.12.1981- Decretul Consiliului de Stat nr. 294/09.08.1983

Suprafata totala ocupata de obiectiv este: incinta CET Iasi II Holbaoca - 551 303,75 mp . depozit de zgura si cenusa : 400 000 mp


mailto:[email protected]

1.11.Regim de functionare

Centrala C.E.T. Iasi II functioneaza in regim continuu, 3 schimburi pe zi in perioada recea anului (01.11- 15.04) In perioada calda, centrala nu functioneaza, se lucreaza doar schimbul I efectuindu-se lucrari de intretinere si reparatii.

2.TEMEIUL LEGAL

Ca urmare a cererii adresate de S.C. Centrala Electrica de Termoficare Iasi S.A., inregistrata la ARPM Bacau cu nr.2554/30.06.2009,

In urma actualizarii autorizatiei de ape, a contractelor de utilitati, Urmare a evaluarii conditiilor de operare si a realizarii unor masuri stabilite de organele de control si inspectie , in baza:

o Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006 si actualizata de OUG 57/2007, OUG 114/2007 si OUG 164/2008 ;

o Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr.84/2006;

o Ordinului 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu cu modificarile si completarile Ordinului 1158/2005

dupa parcurgerea etapelor procedurale:o analiza preliminara a documentelor de sustinere a solicitarii ,o verificarea amplasamentului si a modului de delimitare a instalatiei integrate,o consultarea publicului,o analiza detaliata a documentelor in cadrul sedintelor Comisiei de Analiza Tehnica Iasi, asigurand o abordare integrata si efectiva a autoritatilor implicate in procedura,

luand in considerare ca :o obiectivul este amplasat in zona industriala si nu sunt obiectiuni din partea publicului;

Se elibereaza prezenta autorizatie integrata de mediu revizuita ; prin respectarea prevederilor acestei autorizatii integrate de mediu se garanteaza desfasurarea activitatii cu asigurarea protectiei aerului, apei, solului si atingerea unui nivel ridicat de protectie a mediului, ca un intreg.

Activităţile specifice societăţii se vor desfăşura obligatoriu în conformitate cu urmatoarele prevederi ale legislatiei de mediu in vigoare care este în concordanţă cu Directivele UNIUNII EUROPENE:

Hotărârea de Guvern nr. 541/17.05.2003 (M. Of. nr. 365/29.05.2003) modificata si completata prin HG nr. 322/ 14.04.2005 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere care transpune DPEC 2001/81/CE;

Hotărârea de Guvern nr. 470/ 2007 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi

care transpune DC 99/32/CE;

Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000privind protecţia atmosferei care transpune DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE;

Hotararea de Guvern nr. 140/2008, privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului CE al Parlamentului european si al Consiliului nr. 166/2006 privind infiintarea Registrului European al poluantilor Emisi si Transferati si modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE si 96/61/CE


Legea nr. 360/2003 rivind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase care transpune DC67/548/EEC, D88/379/EEC, R793/93;

Legea nr. 426/2001 de aprobare a Ordonanţei nr. 78/2000 rivind regimul deşeurilor care transpune DC 75/442/CEE(amendata de DC91/156/CEE); DC 96/59/CE; DPEC 2000/76/CE; DPEC 94/62/CE; DC 99/31/CE.

Hotarire nr. 235 /07.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului (a valorilor de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri prin punctele de măsurare indicate de inspectorul de control);

Legea nr. 105/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 196/2005 privind fondul de mediu.

HG nr. 352 /21.04.2005 pentru modificarea HG nr. 188/28.02.2002 (M. Of. nr. 187/20.03.2002) privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate - Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificata de Directiva 98/15/CE;

HG 124/2003 privind prevenirea , reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest.

HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor

HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase

Încălcarea prevederilor legislaţiei de mai sus atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

3.CATEGORIA DE ACTIVITATE

Se autorizeaza :

Activitatea principala:

Categoria de activitate conform Anexei nr.1 a OUG nr.152/2005:1. Industria energetica1.1. Instalatie de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW

Codul CAEN: 3530 – furnizare de abur si aer conditionat , 3511 - producator de energie electrica

Activitatile auxiliare:

Depozitare deseuri industriale nepericuloase

Producerea aburului şi apei calde, : transportul şi distribuţia agent termic, depozitari produse petroliere, , gospodărirea resurselor de apă, captarea, aducţiunea şi tratarea apei.


4.DOCUMENTATIA:4.1. Pentru solicitarea autorizarii integrate de mediu

Cerere tip pentru emiterea autorizatiei integrate de mediuRaport de amplasamentDocument privind certificarea Sistemului de management al calitatii ISO 9001 Document privind certificarea Sistemului de management de mediu ISO 14001C.E.T.Iasi II - Cartograma terenurilor ocupate definitiv de obiectivul energetic. Documentatie tehnico-juridica pentru inscrierea in evidentele cadastrale ANEXA 1Schita incintei centralei electrice si de termoficare Iasi II ANEXA 1APlan de amplasament in zona ANEXA 2Decretul Consiliului de Stat nr. 405/29.12.1981 ANEXA 3Decretul Consiliului de Stat nr. 294/09.08.1983 ANEXA 4Hotarirea de Guvern nr. 104/14.02.2002 ANEXA 5Act constitutiv al societatii comerciale S.C.”C.E.T. IASI” S.A. ANEXA 6Certificat de inregistrare ANEXA 7Plan general ANEXA 8Vecinatatile incintei obiectivului ANEXA 9Vecinatatile depozitului de zgura si cenusa ANEXA 10Vecinatatile antestatiei CFU si racordului CF ANEXA 11Schita anexa la procesul verbal de recunoastere a vecinatatilor ANEXA 12Notificare activitate CET Iasi II intocmita pentru anul 2004 ANEXA 13Bloc diagrama culuarului Prut – Bahlui in zona C.E.T.Iasi II ANEXA 14Autorizatie de mediu cu program de conformare nr. 167/19.02.2003 ANEXA 15Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 16/31.01.2005 ANEXA 16Anexe la certificatul de inregistrare ANEXA 17Starea tehnica a constructiilor in cursul anului 2004 ANEXA 18Plan de interventie PSI ANEXA 19Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ANEXA 20Planul de urgenta interna ANEXA 21Contract prestari servicii nr. 142/08.08.2005 depozitare deseuri solide urbane ANEXA 22Contract nr. 146/2003 pentru prestari servicii salubritate agenti economici/institutii publice

ANEXA 23Schema tehnologica a unei statii de epurare cu decantor etajat (Imhoff) pentru 2 x 500 locuitori

ANEXA 24Regulamentul de exploatare si intretinere pentru canalizarea de incinta ANEXA 25Regulamentul de exploatare si intretinere pentru separatorii de pacura supraterani ANEXA 26Buletin analiza huila energetica aprovizionata pentru iarna 2005-2006 ANEXA 27Schema circuitului de termoficare la C.E.T. Iasi II ANEXA 28Contract bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare de pe raza judetului Iasi nr. U80/08.06.2004 cu R.A.J.A.C. Iasi ANEXA 29Contract abonament privind prestarea de servicii de gospodarire a apelor nr. 22514/2003 si act aditional nr. 7540/2004 ANEXA 30Regulamentul de exploatare si intretinere pentru electrofiltrele ANEXA 31Amplasarea punctelor de prelevare probe de sol – bilant de mediu nivel II ANEXA 32Coordonate in sistem STEREO 70 pentru puturile de la depozitul de zgura si cenusa ANEXA 33Buletin analiza ape uzate menajere si pluviale ANEXA 34Buletin analiza ape din puturile de observatie de la depozitul de zgura si cenusa ANEXA 35Buletin analiza ape din puturile de piezometrice de pe teritoriul centralei ANEXA 36Buletin analiza pulberi sedimentabile si in suspensie ANEXA 37Declaratia de politica in domeiul mediului ANEXA 38


Program de monitorizare si masurare a caracteristicilor evacuarilor in mediul inconjurator pentru C.E.T.Iasi II-Holboca ANEXA 39Studiu de impact asupra mediului a C.E.T. Iasi II la functionarea pe huila, intocmit in vederea efectuarii lucrarilor de conversie de la fucntionarea pe lignit la functionarea pe huila ANEXA 40Bilant de mediu nivel II, cu raport asupra bilantului de mediu nivel II ANEXA 41Masuratori de emisii poluante SO2, Nox si pulberi la cazanele de 420 t/h din C.E.T. Iasi II

ANEXA 42Masuratori de emisii poluante la cosurile de fum nr. 1 si 2 din C.E.T.Iasi I si cosul de fum nr. 2 din C.E.T.Iasi II; Masuratori de imisii in zonele CET Iasi I si C.E.T. Iasi II; Evaluarea impactului asupra mediului a celor doua centrale C.E.T.Iasi I si C.E.T.Iasi II ANEXA 43Circuit apa industriala si nod intrare apa industriala in centrala ANEXA 44Monitorizare SO2 si Nox la cosul de fum ANEXA 45Ancheta statistica privind gestiunea deseurilor, pentru generatorii de deseuri, in anul 2004

ANEXA 46Fise pentru calculul necesarului de apa si restitutie la C.E.T.Iasi II ANEXA 47 Schema retelelor de apa potabila si apa incendiu ANEXA 48Fise sondaje pentru puturile de observatie de la depozitul de zgura si cenusa ANEXA 49Schema circuitului de aer si gaze de ardere la un cazan de abur de 420 t/h ANEXA 50Cladirea principala – plande ansamblu si sectiune transversala ANEXA 51Documentatie tehnica pentru obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor ANEXA 52Propunere de Program pentru conformare;Dovada publicarii anuntului privind solicitarea autorizatiei integrate de mediu;Dovada achitarii taxelor si tarifelor. Raport de securitateAvize de functionare pentru operatiuni cu precursori NR. 4296/12.02.2003 PENTRU ACETONA,4295/12.02.2003 PNTRU TOLUEN, 4297/12.02.2003 PENTRU ACID SULFURIC,4298/12.02.2003 PENTRU ACID CLORHIDRIC

4.2. Pentru solicitarea revizuirii autorizatiei integrate de mediu

Formular de solicitare pentru revizuirea Autorizatiei integrate de mediuRaport de mediu pentru anul 2008 si 2009 Nota de constatare a conformarii nr. 20784/10.09.2009Autorizatie de Gospodarire a Apelor nr.16 din ianuarie 2005 revizuita la data de 18 decembrie 2009. Ancheta statistica privind gestiunea deseurilor, pentru generatorii de deseuri pentru anul 2008.

5.MANAGEMENTUL ACTIVITATII

S.C. Centrala Electrica de Termoficare Iasi S.A are implement sistemul de management de mediu SR EN ISO 14001/2005 . Activitatile de protectie a mediului sunt coordonate de un responsabil pentru protectia mediului si un responsabil cu managementul deseurilor si substantelor periculoase.

Obligatii :

1. Detinatorul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem eficient de management de mediu , care sa duca la indeplinirea urmatoarelor obiective :

diminuarea impactului activitatii asupra mediului conformarea cu cerintele legale cresterea performantei de mediu.


Principalele masuri necesare pentru a atinge obiectivele de mediu sunt :

stabilirea responsabilitatilor identificarea si evaluarea impactului semnificativ asupra mediului intretinerea preventiva a instalatiilor tehnologice, a dispozitivelor de depoluare, etc. planificarea modului de actiune in caz de poluari accidentale, avarii in instalatie monitorizarea si controlul emisiilor instruirea personalului in scopul cunoasterii obiectivelor de mediu

2. Performanta sistemului de management de mediu, va fi demonstrata de proceduri operationale care implementeaza legislatia de mediu in vigoare, evaluate sistematic , obiectiv si periodic din punct de vedere al performantelor, prin audituri de mediu.

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE

6.1 Combustibili utilizati

Nr. crt.

Denumire materie prima

Ambalare Depozitare Capacitati depozitare (tone)

Consum /2009

1 Huila energetica

Vagoane CF

HaldeEstacade

2 x 175 000 2 x 100 000 2 x 30 000

122912,9 tone

2 Pacura Cisterne CF Rezervoare3 X 5 000 1x 10 000 t 1467 tone

Huilã energetica - este un carbune superior, bituminos, cu putere calorica de 6000 kcal/kg si o concentratie de 72% carbon.

Pacura - se utilizeaza pentru pornirea /oprirea cazanelor si pentru sustinerea arderii cand calitatea huilei nu este corespunzatoare. Cantitatile anuale consumate sunt mici.

Tabel 6.1.2.Compozitia pacurii achizitionate in 2009.- conform Raportului de mediu pentru anul 2009.

Component Valoare UMSulf 0,25 % masaPutere calorifica 9947 kcal/kg

Compozitia huilei energetice utilizate, conform Formularului de solicitare a revizuirii si conform Buletinului 1689/01.01.2009 :

Component Valoare UMUmiditate totala 7-16 % masaCenusa, la anhidru

25,75 % masa

Carbon total 47,03 % masaMaterii volatile 22-32 % masaPutere calorifica inferioara

5250 - 6450 Kcal/Kg

Sulf 0,37-0,7 %masa


Consumul de gaze naturale este redus fiind utilizat ca si combustibil in centrala termica de pornire. Aceste cazane functioneaza un numar redus de ore pe an, nu produc energie electrica ci numai energie termica.

Consumurile de gaz metan inregistrate in anul 2009 sunt prezentate in continuare:

Consumuri gaz metan, Nm3

Agregat Ore functionare Consum combustibilGaz , Nmc

Cazan nr. 1 61 67792Cazan nr.2 541 595239

Obligatii: Conform Hotărârea de Guvern nr. 470/2007 privind limitarea conţinutului de sulf din

combustibilii lichizi, incepand cu 1 ianuarie 2007 se admite utilizarea numai a pacurii in care continutul de sulf nu depaseste 1,00%, in masa.

Operatorul instalatiei va achizitiona combustibilul solid insotit de buletine de analiza pentru metale grele. La fiecare schimbare a furnizorului de carbune SC CET IASI HOLBOCA va determina prin laboratoare terte radioactivitatea carbunelui .

6.2. Materii auxiliare

Tabel 6. 2. Materiale auxiliare

Nr. crt.


Ambalare Depozitare Capacitati depozitare

1. Sare gema Vrac Bazin dizolvare 2 x 1802 Var praf Vrac Silozuri 4 x 81 t

5 x 25 t3 Sulfat feros Saci Magazie

acoperita200 t

4 Lesie sodica-36% Vrac Cisterne 4 x 63

5 Acid clorhidric-32%

Vrac Cisterne 5 x 63

6 Amoniac-25% Butoaie plastic Magazie acoperita

2000 l

7 Uleiuri diverse CisterneButoaie

Rezervoare metalice

3 x 40 mc3 x 30 mc2 x10 mc

8 Vaseline diverse Butoaie tabla Magazie inchisa 20 t9 Fulgi +snur non

azbestAmbalaj original

Magazie inchisa -

10 Motorina Cisterne Rezervor metalic 2 x 7011 Vopsele Ambalaje

originaleMagazie inchisa -

Nr. crt.


Ambalare Depozitare Capacitati depozitare

12 Solventi Ambalaje originale

Magazie inchisa -

13 CO2 tuburi Tuburi Rampa speciala 100 tuburi 10

Autorizatie integrate de mediu nr 10/10.05.2006 - revizia I 16.04.2010

14 Oxigen Tuburi Rastel 60 tuburi15 Hidrogen Conducte - 6 x 20 Nmc/ora16 Hidroxid de

potasiuSticle ambalaj original

Magazie reactivi chimici

-

17 Azot tehnic Tuburi Rastel 10 tuburi18 Borax tehnic Saci Magazia de

reactivi-

19 Azotit de sodiu Saci Magazia de reactivi

-

20 Banda transportoare cauciuc

Vrac Platforma betonata

450 mp

6.3. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare materii prime si auxiliare

i. Materialele prime necesare proceselor de productie vor fi descarcate si depozitate in magazii, platforme si depozite ( acid, soda, pacura, huila) special amenajate.

ii. Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi receptionate, transportate, manipulate si depozitate conform cu prevederile Normelor Specifice de Protectie a Muncii - corespunzatoare fiecarei activitati .

iii. Deseurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislatiei specifice, in vigoare.iv. Traseele, pompele si echipamentele de descarcare, transport, manipulare ale materiilor prime si

materialelor vor functiona in conditii corespunzatoare.

6.4. Substante si preparate chimice periculoase, activitati cu precursori

Nr.crt.

Substanta(sau preparatul)

Natura chimica

/compozitie(Fraze R)

Fraza de risc Modul de stocare/conditii speciale de depozitare

1 Pacura Amestec hidrocarburi parafinice, olefinice si naftenice/

R45; Depozitare in rezervoare de pacura omologate, cu pereti dubli, dotate cu sistem de

control nivel si temperatura; bazin de retentie dimensionat

corespunzator2. Combustibil lichid

usor/combustibil auxiliar

Distilate usoare, cracare catalitica

motorina

R450 -XnR51/53

Rezervoare metalice supraterane, fara conditii speciale de depozitare

3. Amoniac solutie 25% NH3 sol.25 % R34; R50 Butoaiele sunt depozitate pe un singur rand, intr-o

incapere special destinata reactivilor chimici, cu

ventilatie de protectie, sistem de ventilat Antiex, placata

antiacid, prevazuta cu canal tehnologic

Nr.crt.

Substanta(sau preparatul)

Natura chimica /compozitie(Fraze R)

Fraza de risc Modul de stocare/conditii speciale de depozitare


4. Acid clorhidric , sol.32%

HCl 37% R34 -37 Cisterne cauciucate, amplasate pe platforma speciala reactivi chimici

industriali, prevazuta cu canal tehnologic

5. Motorina Produs petrolier R40, R65, R66, R51/53 Rezervoare metalice amplasate in gospodaria de

ulei, butoaie din tabla, amplasate in gospodaria de combustibil solid, magazie

inchisa.6. Oxigen comprimat Gaz tehnic

lichefiat, O-oxidant,

R8 - poate provoca incendii

Depozit special (rastel) executat conform normelor

PSI pentru recipienti cu gaze sub presiune

7. Hidrogen Gaz comprimat F+, R12 Rezervoare amplasate pe o platforma speciala, ingradita 3 rezervoare functionale si

trei in rezerva.Butelii de otel destinate

gazelor tehnice.

Obligatii:

1. Se va respecta legislatia specifica in vigoare pentru gestionarea substantelor si preparatelor chimice periculoase:

HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalare substantelor si preparatelor chimice periculoase,

REGULAMENTUL (CE) NR. 1907/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea șii restricționarea substanțelor chimice (REACH),

2. Gestiunea substantelor toxice si periculoase pe amplasament are in vedere respectarea normelor in vigoare privind:

-transportul cu mijloace adecvate, -depozitarea in conditii de siguranta, in functie de compatibilitati;-evidenta stricta a cantitatilor intrate si iesite din gestiune;-accesul, manipularea si utilizarea de catre persoane avizate.

3. In cazul utilizarii precursorilor de droguri se va respecta legislatia in vigoare.

4. La schimbarea gamei de produse finite, a combustibililor, a materiilor prime si auxiliare titularul are obligatia de a anunta autoritatea de mediu: ARPM BACAU.

5. Sunt interzise orice deversari de substante chimice periculoase sau scurgeri în reateaua de canalizare a societatii sau contaminare a solului


7. RESURSE: Apa, Energie.

7.1. APA Pentru procesele ce se desfasoara in cadrul unei centrale electrice sunt necesare cantitati considerabile de apa. Compartimentele importante consumatoare de apa sunt instalatiile de procesare a apei de racire, cazanele, instalatia de eliminare a cenusii prin procedeul umed, precum si instalatiile de separare a amestecurilor de apa-combustibil.

7.1.1. Alimentarea cu apa

Necesarul de apa potabila si industriala si pentru stins incendiile este asigurat de la reteaua de alimentare cu apa a municipiului Iasi, prin racord la conducta de aductiune Tutora-Iasi. Conform autorizatiei de gospodarire a apelor nr 16/2005 revizuita la data de 18.12.2009, modul de folosire a apei este urmatorul :Necesarul total de apa: maxim:86 725 mc/zi; mediu: 30 450 mc/ziCerinta totala de apa : maxim 9320mc/zi; mediu 4930 mc/ziGradul de recirculare a apei industriale realizabil datorita starii tehnice actuale a instalatiilor este de 80%. Sistemul de distributie a apei industrialeDe la gardul incintei , apa bruta este condusa la statia de tratare chimica a apei, prin doua conducte metalice ingropate.Din aceste conducte se asigura adaosul necesar in circuitul de zgura si cenusa, precum si apa necesara pentru etansare la presetupele pompelor Bagger .Inainte de a fi utilizata in consumul intern al termocentralei apa bruta este pretratata si apoi functie de destinatie este dedurizata si demineralizata. Apa demineralizata finisata este trimisa spre sala cazanelor. Apa demineralizata nefinisata este trimisa in urmatoarele directii:

- spre centrala termica de pornire- spre gospodaria de amoniac

- spre instalatia de regenerare a maselor ionice

Sistemul de distributie a apei potabileConducta de aductiune apa potabila asigura alimentarea rezervorului de inmagazinare a apei.De aici prin intermediul a doua electropompe apa potabila este trimisa in doua recipiente hidropneumatice si apoi prin intermediul retelelor de distributie la toti consumatorii din incinta.

Sistemul de distributie al apei pentru incendiu:Sistemul de alimentare cu apa pentru stins incendiile se compune din doua rezervoare de inmagazinare, o statie de pompe apa incendiu si o retea de distributie realizata inelar in jurul obiectivelor din cadrul uzinei asigurind alimentarea hidrantilor interiori de stins incendiile.

7.1.2. Consumuri de apaTabel 7.1.2.a.Consumul de apa :Anul Apa industriala

mc Apa potabila mc

Apa din recirculare mc

Apa evacuata in raul Bahlui mc

2008 697915 22653 8309000 26174492009 702433 29229 561946,4 178143

Tabel 7.1.2.b. Consumul specific de apa in anul 2008, 2009 a fost:

Anul Productia ( MWh) Consumul de apa(m3) Consumul specific(m3/MWh)

2008 789229 697915 0.88422009 844980 707609 0.83747.1.3.Evacuarea apelor menajere, uzate tehnologic si pluviale


Tabel 9.2.Modul de evacuare a apelor uzate menajere, tehnologice, pluviale

Categoria de apa- sursa de emisie

Modul de colectare, stocare , evacuare

Instalatii de retinere poluanti

Eficienta Receptor

Ape uzate menajere de la cantina,grupuri sanitare, cladire administratie

-retea de canalizare din tuburi de beton- bazin de retentie- Statie pompe

Statie de epurare cudecantor tip IMHOFF

45% Rau Bahlui

Ape uzate tehnologice de la gospodaria de pacura:

- retea de rigole de scurgere- statie pompe

-separator pacura subteran de cca 20 mc-separator suprateran pacura -2 bucati de 20 mc fiecare

75% canalizarea pluviala, Rau Bahlui

Apele uzate de la statia de pretratare chimica a apei - de la filtrele de limpezire

colectoare de canalizare bazin decantare

statie pompe Bagger, depozit zgura si cenusa

Ape agresive de la statia de demineralizare dedurizare colectoare de canalizare

pentru ape agresive

Bazin de neutralizare/omogenizare

apele fara neutralizare

apele neutralizate

statie pompe Bagger, depozit zgura si cenusa

canalizare, rau Bahlui

slam decantare -camine colectoare slam- bazin slam- pompe de slam

Depozit zgura si cenusa

Ape pluviale de la gospodaria de carbune

- canale deschise cu gratare- bazinul de retentie- statie pompe Bazin retentie

Rau Bahlui

Ape pluviale din incinta CET II

- colectoare de canalizare Rau Bahlui

Categoria de apa- sursa de emisie

Modul de colectare, stocare , evacuare

Instalatii de retinere poluanti

Eficienta Receptor

Ape pluviale de la baza digului de contur de la depozitul de zgura si cenusa

- bazin de aspiratie - statie pompe

in conductele de recirculare de la depozitul de zgura si cenusa

Ape de drenaj din incinta CET II

- - - Canalizarea pluviala, Rau Bahlui

Categoria de Modul de colectare, Instalatii de Eficienta Receptor 14


apa- sursa de emisie

stocare , evacuare retinere poluanti

Ape de drenaj de la depozitul de zgura si cenusa si apele recuperate din depozit prin sistemul de puturi si conducte colectoare

- bazin de aspiratie

- pompare

-stropire depozit-statie pompe Bagger- in Raul Bahlui in caz de avarii sau in cazul depasirii nivelului maxim

7.2. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI

Eficienta energetica

Eficienta energetica a unei centrale electrotermice este definita ca energia utila livrata la limita centralei electrice / energia produsa de arderea combustibilului .Energia combustibilului este masurata prin puterea calorifica inferioara a acestuia.Conform documentului BREFF-industria energetica, eficienta termica pentru instalatiile care ard combustibili solizi este de : 75-90 % in cazul cogenerarii de caldura si energie si 43-47 % in cazul arderii cu praf de carbune.

Tabel 7.2.2. Eficienta energetica pentru CET Iasi / 2009

Combustibil Consum, kg Putere calorifica, kcal/kg Caldura cedata GcalHuila 122 912 900 5637 692 860Pacura 1 456 000 9591 13 964TOTAL caldura cedata apei din cazan 706824

Energie electrica produsa 176265 MW 151588 GcalEnergie termica produsa 357326 Gcal 357 326GcalTOTAL energie produsa 508 914Gcal Energie consumata 40255 MW 34 619 Gcal Energie livrata 474295 Gcal

Energie livrata / Caldura cedata = 474295 Gcal/706824 Gcal = 0,671Eficienta energetica pentru anul 2009 = 0,671x 100 = 67,1%

In vederea reducerii emisiilor de CO2, in baza Protocolului de la Kyoto ,la cazanele de 420 t/h, este implementat in colaborare cu Danemarca, proiectul de tip JI: Utilizarea tehnologiei THERMACHEM de tratare a suprafeţelor de schimb de căldură .

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza prin statii de tensiune si transformatoare electrice.Uleiul electroizolant din transformatoare nu are contact direct cu atmosfera si numai rareori, pe parcursul functionarii, s-ar putea elimina in atmosfera mici cantitati de gaze rezultate din descompunerea unor cantitati foarte mici de ulei. Golirea transformatoarelor de uleiurile uzate si umplerea cu ulei nou se face cu instalatii speciale, etans, excluzindu-se scurgerile de ulei si contactul acestuia cu atmosfera. Transformatoarele sunt amplasate in cuve special construite, care pot capta intreaga cantitate de ulei din transformator, in caz de avarii. Din aceste cuve uleiul poate fi recuperat si reconditionat.


Alimentarea cu energie termica

Serviciile termice interne ale centralei CET Iasi II sunt alimentate cu abur de 10 - 16 ata si 1,2 - 2,5 ata. Principalele activitati auxiliare consumatoare de abur sunt: gospodaria de pacura, electrofiltrele, preincalzitorii de aer, aerotermele tunelului de dezghet, statia de tratare chimica a apei, inelul de stins incendii, termoficare incaperi incinta.

Consum specific de energie:

Consum specific de combustibil conventional pentru producerea energiei termice : 161 Kg cc /Gcal Consum cpecific de combustibil conventional pentru producerea energiei electrice: 263, 25

gcc/Mwh.

Obligatii: cantitatea de energie produsa/consumata va fi urmarita periodic si contorizata; operatorul va intreprinde eforturi pentru cresterea permanenta a eficientei energetice si

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT

8.1. Activitatea desfăşurată

CET Iasi II are in componenta un complex de instalatii care transforma energia chimica a combustibililor solizi in energie termica si electrica.Conform prevederilor HG 541/2003 centrala termica IASI II Holboca este o instalatie mare de ardere de tip I ( pusa in functiune in 1986) cu o putere termica nominala totala de 610 Mwt .CET Iasi II Holboca functioneaza prin interconectare cu CET Iasi I, furnizind energie termica sub forma de apa fierbinte, in amestecatorul de apa fierbinte din CET Iasi I. Anul punerii in functiune: cazanul nr 1 – 1986, luna august

cazanul nr. 2 – 1988, luna decembrieObiectul de activitate al CET Iaşi II este producerea de energie electrică şi energie termică sub formă de abur şi apă fierbinte, transportul, furnizarea şi distribuţia energiei termice.Aportul centralei electrice si de termoficare cu functionare pe combustibil solid la economia locala consta in:

alimentarea cu energie termica sub forma de apa fierbinte a sistemelor urbane de termoficare din municipiul Iasi;

alimentarea cu energie termica a unor consumatori industriali din zonă; alimentarea cu energie electrica a Sistemului Energetic National.

8.2.Fluxurile tehnologice

Combustibili - C.E.T. Iasi II utilizează drept combustibili pentru cazanele de abur de 420 t/h, huila energetica, iar la porniri-opriri de cazane, pacura. Pentru cazanele de abur industrial de la CTP ( centrala termica de pornire) se utilizeaza gazul metan sau pacura;

Apa de adaos cazane si adaos in termoficare – Se utilizeaza apa industriala, care este supusa unor tratamente chimice;


Aerul necesar arderii - Aerul necesar arderii combustibililor este aerul atmosferic si este introdus in cazan cu ajutorul ventilatoarelor de aer;Gazele de ardere - In focarele cazanelor are loc procesul de ardere a combustibilului, rezultind gaze de ardere, cu temperatura ridicata. Gazele de ardere cedeaza caldura fluidului de lucru, care este apa, realizindu-se in felul acesta si recuperarea caldurii; Fluxul de energie termica este constituit din magistralele de apa fierbinte de interconectare la platforma de amestec din C.E.T. Iasi I;Fluxul de energie electrica pentru serviciile interne reprezintă energia necesară pentru antrenarea tuturor consumatorilor interni ai C.E.T. Iaşi II;

Fluxul de energie electrica in Sistem – Evacuarea energiei electrice produse in Sistemul Energetic National se efectueaza printr-o statie electrica de 110 KV;

Fluxul de zgura si cenusa – Zgura si cenusa rezultata din arderea combustibilului solid este transportata la halda proprie de eliminare a deseurilor.

Fluxul apei de racire - Apa calda de la racitorii grupurilor de 50 MW este condusa spre turnul de racire cu tiraj natural, iar din radierul bazinului apa racita se intoarce la cazane.

8.3. Instalatii si dotari

A. Instalatii de ardereSC CET Iasi II Holboca are o instalatie mare de ardere dotata cu un cos de fum , la care sunt racordate doua cazane abur tip CR – 1244 de 420 t/h( 305 MW), functionand pe huila si pacura, echipate fiecare cu o turbina de abur de 50 Mw si cu un generator electric tip TH 60-2 de 60 MW. Fiecare cazan este echipat cu 16 arzatoare de tip RI Jet cu NOx redus, pe combustibil solid si 12 arzatoare mixte pacura-gaz pentru pornire si sustinere flacara. Alimentarea focarului cu carbune se realizeaza din buncarii aflati in blocurile 1 si 2, corespunzatoare celor doua cazane de abur. Fiecare cazan este prevazut cu 4 mori de strivire cu bile de 15 t/h, puterea consumata fiind de 155,9 kW. Cu ajutorul ventilatoarelor radiale se realizeaza usucarea si transportul amestecului aer-praf carbune spre arzatoarele de praf.

B.Instalatii pentru generarea energiei electrice- turbina de abur de condensatie , tip DSL 50-1. - turbina de abur cu actiune in contrapresiune, tip DKUL 50-1 . Ambele turbine sunt cuplate direct cu un generator electric de curent alternativ TH60 . Racirea generatorului se face cu hidrogen.

C.Centrala termica de pornire este echipata cu doua cazane de abur tip CR 16 cu capacitatea de 30 t/h fiecare, putand functiona pe combustibil pacura, gaz metan sau mixt.

D.Instalatii pentru producerea apei calde - doua boilere de baza cu capacitatea de 80 Gcal/h fiecare si doua boilere de varf cu capacitatea de 45 Gcal/h fiecare. CET II Iasi este conectata de CET I Iasi prin doua magistrale de termoficare tur-retur Dn 1100 mm si Dn 500mm.

E. Instalatii pentru transmiterea energiei electrice spre Sistemul Energetic NationalEvacuarea energiei produse degenerator se face prin intermediul unui transformator ridicator de 80 MVA 10,5/123 KV.

F. Retele tehnologice1) Reteua de abur tehnologic, asigura alimentarea cu abur a instalatiilor din incinta CET Iasi II (T=

250 0C, P= 10 ata);2) Reteaua de condens, asigura returnarea condensului de la instalatiile din incinta la statia de

tratare chimica (T= 80 - 130 0C, P= 14 ata);


3) Reteaua de transport pacura, asigura legaturile intre rampa de descarcare pacura, statia pompe transvazare, rezervoarele de pacura, statia de pompe treapta I, statia de pompe treapta a II-a si cazane (tur T= 150 0C, P= 40 kgf/cmp; retur T= 130 0C, P= 30 kgf/cmp);

4) Reteaua de distribuite a apei dedurizate, demineralizate, limpezite, finisate, care asigura alimentarea cazanelor si racirea diverselor instalatii (T= 25 - 30 0C, P= 45 - 50 mCA);

5) Reteaua de transport aer comprimat, care asigura legatura intre statia de compresoare si instalatiile tehnologice din centrala sau cu aparatele aferente diverselor instalatii, functie de destinatie: aer tehnologic sau aer instrumental (P cca 7 ata)

6) Retele auxiliare:- circuite de motorina (T = 60 - 130 0C, P = 10 kgf/cmp)- circuite de slam (T = 25 0C, P = 10 ata)- circuite de ulei (T mai mica de 50 0C, P = 4 bar)- circuite de hidrogen P = 10 ata)- circuite de hidrazina si amoniac (T = 25 0C).

G. Retele de termoficare sunt realizate din conducte de transport prevazute cu armaturi actionate manual si electric care transporta agentul termic(apa fierbinte )de la colectoarele de ducere spre consumatori.

H. Retele hidrotehniceSistemul de alimentare cu apa de racire este un circuit inchis compus din conducte de apa calda si apa rece, turn de racire, statie pompe circulatie si statie pompe golire turnuri.La CET Iasi II s-a prevazut un singur turn de racire, cu urmatoarele caracteristici:

- tirajul - natural- circulatia aerului - cu curent transversal- capacitatea 9000 mc/h- suprafata irigata 600 mp- volumul de racire 4000 mc

Sistemul de evacuare a apelor pluviale si de drenaje, realizat in sistem separativ se constituie din retele de canalizare, bazin retentie si statii de pompare.Sistemul de evacuare a apelor uzate menajere este dimensionat pentru un debit maxim de 35 mc/h.Modul de evacuare este descris in capitolul 9.2.Sistemul de evacuare a apelor uzate tehnologice cuprinde canalizarea industriala din zona gospodariei de pacura si canalizarea industriala din zona statiei de tratare chimica a apei.

I.Gospodaria de combustibili.

I.1.Gospodaria de combustibil solid avand rolul de a asigura alimentarea cu carbune concasat a buncarelor cazanelor, se compune din:- statie de dezghetare vagoane compusa din 2 tunele de dezghet a vagoanelor de carbune echipate cu doua platforme de producere a aerului cald si un racord de abur si statie electrica - statie de descarcare supraterana compusa din doua estacade de descarcare carbune , patru masini de preluare a carbunelui neconcasat cu rota cu cupe, care deservesc cele patru benzi transportoare la sol(nefiind protejate prin inchideri) si 4 estacade de benzi(protejate prin inchideri din placi deazbociment)- statie de sortare – concasare care este echipata cu:-trei bucati gratare cu bare rotative transversale , cu rolul de a elimina din fluxul de carbune granulatia 0-30 mm existenta, degrevand concasorul.- trei concasoare cu ciocane articulare , care au rolul de a reduce granulatia de la 0-300 mm la 0-30mm.- depozitul de carbune concasat, echipat cu trei masini combinate de depunere si preluare a carbunelui, turn de distributie a carbunelui, estacade inchise cu placi de asbociment, turn intermediar, statii electrice aferente concasarii, patru mori de strivire cu bile PETERES tipEM 59 (pentru fiecare cazan) si ventilator pentru prepararea prafului de carbune.


Depozitul de carbune asigura stocul de rezerva pentru termocentrala si contribuie la omogenizarea simpla a carbunelui in vederea uniformizari puterii calorifice a carbunelui. Capacitatea de depozitare a carbunelui este de cca.700 tone.

- transportoare cu banda de cauciuc ,care au rolul de a transporta carbunele , asigurand trei fluxuri operative(in functiune, in rezerva, in revizie)- Instalatii anexe:

o Instalatii de extragere si colectare metale feroase(separatoare electromagnetice tip Overband)

o installatii automate de prelevat si preparat probe de carbune;o instalatii de desprafuire;

Masuri la depozitare si stocarea carbunilor in depozitul de combustibil solid care sa evite autoaprinderea carbunelui

În momentul formării stivelor temperatura cărbunelui trebuie să fie sub +35°C-40°C.Nu se admite prezenta în masa cărbunelui din stive a corpurilor metalice.

Pentru stivele de rezervă se va face controlul temperaturii cărbunelui cu ajutorul sondelor cu termocuplă. Temperaturile se măsoară pe taluz şi la capetele stivei din 30 în 30m (cca. 12 puncte de măsură pe taluz), la un interval de 15 zile. Dacă temperatura depăşeşte valoarea critică de +65°C atunci aceasta se va măsura zilnic.

După aducerea stivelor la forma definitivă, pentru concasare, stivele de rezervă se vor acoperi cu un strat de bitum.

Periodic se va face un control vizual al stivelor în vederea depistării apariţiei unor eventuale focare de autoaprindere.

Lichidarea focarelor de autoaprindere se face prin tasarea suplimentară a zonei focarului (când este în fază incipientă), realizarea unei etanşări perfecte pe întreg perimetru parapetului şi la gurile de drenaj, introducerea cărbunelui autoaprins imediat în consum.

În urma controlului sistematic al temperaturilor din interiorul stivei, când se constată o creştere de peste +65°C, cărbunele din stiva respectivă va fi introdus imediat în consum.

Timpul de depozitare al cărbunelui cu substatante volatile mai mari de 13% nu trebuie să depăşească 6-8 luni.

I.2. Gospodaria de combustibil lichid este compusa din:- rampa de descarcare pacura , proiectata pentru un debit maxim de descarcare de 100 t/h, cu doua fronturi de descarcare cu L= 250 m fiecare prevazute cu rigole pentru colectarea si dirijarea spre separatoarele existente a eventualelor scurgeri de pacura.- statia de transvazare pacura, dotata cu pompe centrifuge si filtre mecanice brutePacura de la rampa este trimisa in rezervoarele de depozitare - depozit combustibil lichid care cuprinde doua unitati de depozitare:Unitatea nr. 1 este alcatuita din doua rezervoare metalice de 5000 t fiecareUnitatea nr 2 este alcatuita dintr-un rezervor de 5000 t si un rezervor de 10 000 tone Fiecare rezervor este prevazut cu serpentine interioare pentru incalzirea pacurii, instalatii de racire, dispozitive de masurare a nivelului si dispozitive de masurare a temperaturii. Rezervoarele sunt amplasate inr-o cuva de retentie cu un volum egal cu capacitatea celui mai mare rezervor. Fiecare unitate este dotate cu statie de pompe cu spuma pentru stins incendiile, .- statie pompe treapta I dotata cu 16 pompe volumetrice cu rolul de a prelua pacura din rezervoarele de depozitare si de a o trimite spre treapta a doua.- platforma de preincalzitori dotata cu filre mecanice fine are rol de a ridica temperatura pacurii de la 70-80ºC la 100-110 ºC - statie pompe treapta a II-a asigura presiune necesara la intrarea pacurii in injectoarele cazanelor - preincalzitori pacura treapta a II-a- ridica temperatura pacurii de la 100-110 ºC la 130 ºC -140 ºC.Intreg circuitul de pacura este prevazut cu conducte insotitoare de abur pentru prevenirea congelarii pacurii.Scurgerile de pacura datorate neetansietatilor ,apele meteorice si cele rezultate de la spalarea platformelor sunt colectate prin intermediul unei retele de rigole in separatoarele de pacura amplasate de o parte si de alta a canalului tehnologic.In CET II Iasi exista un separator de pacura subteran de 20 mc


care are rolul de cuva de retentie.Pacura colectata in separatorul subteran este trimisa cu doua electropompe la separatoarele supraterane , prin cadere libera intr-un rezervor metalic de2 mc si apoi recirculata intr-un rezervor de 5000t.

J. Gospodaria de uleiuri si lubrefiantiEste alcatuita dintr-un depozit de uleiuri in rezervoare si un depozit de uleiuri si lubrefianti in butoaie.

Tabel J : Depozitul de uleiuri in rezervoare Nr. crt.

Tip ulei Capacitati de depozitaremc

1 Ulei electroizolant 3 x 40 2. Ulei de turbina 3 x 30 3. Ulei ungere motor 1 x 10

1 x 6,34 Ulei ungere transmisii 1 x 10

1 x 6,3

Toate rezervoarele exterioare sunt montate intr-o cuva de beton cu scurgere la canalizare , inconjurata de un dig din pamant cu rol de protectie. Apele pluviale colectate la limita depozitului sunt trimise la separatorul de produse petroliere.Aprovizionarea cu uleiuri electroizolante si de turbina, cu uleiuri consistente si unsori se face cu cisterne auto speciale.

K. Gospodaria de producere a hidrogenului a fost realizata cu scopul de a furniza hidrogenul tehnic necesar racirii turboagregatelor din CET Iasi I si CET Iasi II.

Pentru a putea stoca produsele, statia este prevazuta cu doua platforme de depozitare a buteliilor de hidrogen si oxigen.Echipamentele principale si auxiliare aferente gospodariei de producere hidrogen sunt: Statie de electroliza , aflata in conservare , formata din :

1. instalatia de electroliza:2. instalatia de producere electrolit:3. instalatia de recuperare condens: 4. instalatia de uscare hidrogen: 5. instalatie automatizare

Generator de hidrogen prin electroliza tip G2, care foloseste ca electrolit hidroxid de sodiu Dispozitiv de purificare si uscare tip DPH6 care purifica si usuca hidrogenul in 2 coloane de uscare cu

azot . Compresor HASCHEL pentru ridicarea presiunii in rezervoarele de stocare

L.Gospodaria de tratare chimica a apeiScopul instalatiilor de tratare chimica a apei este producerea mai multor tipuri de apa tratata necesara consumului intern al temocentralei. Sursa de apa bruta este apa din riul Prut. Instalatiile de tratare chimica a apei de la CET Iasi II cuprind mai multe sisteme, dupa cum urmeaza: Sistemul de pretratare a apei , care cuprinde :

a) preincalzirea apei brute in doua amestecatoare apa - abur;b) coagularea, decarbonatarea, decantarea apei in trei decantoare cu recircularea slamului, cu

debitul nominal de 1000 mc/h;c) stocarea apei decantate in sapte bazine de beton;d) pomparea apei coagulate si decantate e) filtrarea mecanica a apei coagulate

Pe linga circuitul principal de tratare a apei descris mai sus, sistemul de pretratare mai contine urmatoarele:


ridicarea presiunii apei limpezite cu patru electropompe si trimiterea acesteia spre gospodaria de var

instalatii de stocare si evacuare a slamului de la decantoare la statia de pompe Bagger, compusa din bazin slam si patru pompe de slam

Sistemul de demineralizare a apei - se realizeaza demineralizarea apei limpezite prin filtrare ionica. Instalatia de demineralizare este echipata cu cinci linii de demineralizare, cu debitul de 85 - 100 mc/h si patru filtre cu pat mixt. Apa demineralizata finisata este trimisa spre sala cazanelor. Apa demineralizata nefinisata este trimisa in urmatoarele directii:

- spre centrala termica de pornire- spre gospodaria de amoniac si hidrazina- spre instalatia de regenerare a maselor ionice.

Pe linga circuitul principal, sistemul de demineralizare mai contine:- electropompe pentru spalarea in circuit inchis a filtrelor anionice, 2 buc.- un filtru pentru transvazare mase ionice.

Sistemul de dedurizare a apei - se realizeaza dedurizarea apei limpezite prin filtrare Na-cationica. Instalatia este compusa din 8 filtre ionice echipate cu mase ionice puternic acide in forma de ioni de sodiu (Na+). Capacitatea de proiect a instalatiei este de 400 mc/h, debitul pe filtru fiind de 100 - 120 mc/h. Regenerarea maselor ionice se face cu solutie 10% clorura de sodiu. Montajul filtrelor permite filtrarea in doua trepte.

Sistemul gospodariilor anexe pretratarii - se realizeaza prepararea solutiilor chimice necesare pretratarii apei. Se disting urmatoarele gospodarii:

- gospodaria de aer comprimat - gospodaria de var - gospodaria de sulfat feros- gospodaria de adjuvant de coagulare -gospodaria de clorura ferica - este realizata de catre beneficiar prin modificarea

gospodariei de acid sulfuric, la care s-a renuntat.Sistemul gospodariilor anexe demineralizarii si dedurizarii - se realizeaza prepararea solutiilor chimice necesare demineralizarii si dedurizarii apei. Se disting urmatoarele gospodarii:

- gospodaria de acid - gospodaria de hidroxid- gospodaria de amoniac - gospodaria de clorura de sodiu

Sistemul de neutralizare a apelor - se realizeaza urmatoarele operatii:- receptia apelor uzate agresive;- omogenizarea apelor;- evacuarea apelor.

Apele uzate se trimit la statia de pompe Bagger, fara neutralizare, in functionarea normala.Cladirea anexa statiei de demineralizare cuprinde incaperi destinate efectuarii analizelor fizico-chimice ale apei, aburului, combustibililor, uleiurilor, receptiei reactivilor chimici, camera de balante, depozite de sticlarie si reactivi chimici de laborator, camera macinare-sortare carbune, camera cuptoare - etuve, birouri, sala de instructaj pentru personal.

M.Gospodaria de zgura si cenusaDepozitul de zgura si cenusaCaracteristicile depozitului de zgura si cenusa:

Capacitate depozitare : 802 500 mc; Sistem de impermeabilizare: strat de argila grasa pe toata suprafata depozitului


Depozitul de zgura si cenusa este o unitate constructiva complexa de tipul lucrarilor hidrotehnice care trebuie considerat la etapa de inaltime finala; dezvoltarea lui se face pe verticala constand in lucrari de baza si lucrari de suprainaltare. Pe laturile dinspre raurile Bahlui si Jijia digul de contur al depozitului se unifica cu digurile de regularizare ale celor doua rauri. Pentru cresterea stabilitatii depozitului si pentru evitarea poluarii celor doua rauri s-au prevazut si executat urmatoarele lucrari:

- consolidarea digurilor de regularizare a celor doua rauri pe o latime de aproximativ 5 m- protectia apelor subterane si a celor doua rauri prin mentinerea continuitatii stratului

impermeabil de argila.- realizarea unui drenaj pe tot conturul depozitului in scopul evacuarii apelor infiltrate prevazut

cu camine de vizitareDiguri de compartimentare si acces la puturi realizate din material local, impart depozitul in trei compartimente aproximativ egale. Pentru urmarirea comportarii in exploatare a depozitului au fost executate: puturi de observatie, puturi piezometrice, repere de nivel , borne pentru marci de vizare pe baza carora se fac periodic masuratori si analize pentru determinarea comportarii constructiilor.Pentru a evita spulberarea particulelor fine de cenusa depuse in depozit si pentru a asigura gradul optim de umiditate depozitul este prevazut pe tot conturul cu instalatii de stropire ridicate la nivelul suprainaltarii nr.3.Obligatii :

Pentru a evita pericolul destabilizarii, in procesul de valorificare a zgurii si cenusii, se va respecta „ Proiectul privind metoda de exploatare a zgurii si cenusii din depozitul CET II, de catre SC Ceramica SA” , privind:

- Efectuarea excavatiilor- Amenajarea terenului dupa terminarea excavatiilor prin finisarea taluzelor si platformelor- Efectuarea lucrarilor de protectie a mediului prin placarea cu pamant a taluzelor.

Sistemul de transport zgura si cenusaDin palnia focarului , cu ajutorul transportorului cu racleti Kratzer , zgura si cenusa sunt evacuate intr-un concasor care sfarama bucatile mari. Din concasor zgura si cenusa cad libere in rigole prin care apa le transporta la statia de pompe Bagger.Cenusa zburatoare care pleaca din focar odata cu gazele arse este retinuta intr-o serie de palnii . Evacuarea cenusii din aceste palnii se face in stare uscata prin intermediul unor conducte verticale sau cu o panta foarte mare catre zavoarele hidraulice cu apa(ceainice). Aceste ceainice au rolul de etansare si evacuare fluida a cenusii din rigole catre statia de pompe Bagger.De la satatia de pompe Bagger se realizeaza transportul hidraulic al zgurii si cenusii spre depozit prin intermediul unei estacade de conducte metalice pozate pe stalpi din beton armat, pe taluzul exterior al digului, iar in interiorul depozitului pe stalpi metalici.Asigurarea evacuarii hidraulice a zgurii si cenusii se realizeaza printr-o estacada de conducte amplasata pe digul de baza de contur si prin gurile de debusare a hidroamestecului in depozit.Apa de depozit decantata este colectata in cate doua puturi colectoare pentru fiecare compartiment si recirculata in sistem.Conform Hotaririi 349/2005 privind depozitarea deseurilor, ANEXA 5, tabelul 5.8. Depozite de deşeuri industriale nepericuloase care sisteaza depozitarea deşeurilor lichide, SC CET Iasi S.A. – CET Iasi II Holboca are perioada de tranzitie pentru sistarea depozitarii hidraulice , pana la 31.12.2013. Societatea are prevazuta in acest sens, masura in programul de conformare: Modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii rezultate de la arderea combustibililor fosili.

N. Gospodaria de aer comprimatIn cadrul instalatiei de producere aer comprimat se disting urmatoarele circuite:

circuit aer instrumental circuit aer tehnologic

La functionarea normala a instalatiei , aerul necesar scopurilor tehnologice este asigurat de compresoare tip EC 10.

O. Parcul auto al centralei cuprinde 7 buldozere, un lansator, 4 ifroane, 2 macarale, 2 motostivuitoare.


P. Instalatia de automatizare este destinata conducerii instalatiilor tehnologice in conditii de siguranta in toate regimurile de exploatare, respectiv pornire, functionare, oprire.

R. Mijloace de transport si mentenanta, sunt reprezentate de : ateliarul de reparatii, Laboratorul AMC( aparate de masura si control), depozite si magazii, cai ferate, drumuri si platforme, depozite si platforme de echipamente, instalatia pentru cantarirea din mers a vagoanelor .

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA , EVACUAEA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

9.1.AER

Tabel 9.1. Modul de evacuarea,retinere si dispersie a poluantilor in aer

Nr.crt.

Sursa generatoare de noxe atmosferice

Com-bustibilutilizat

Debit maxim gaze de ardereNmc/h

Putere termicaMwt

Instalatie dispersie

instalatii retinere

Eficienta

1 Cazan abur tip CR 1244 de 420 t/h

Huila 1240000 305 Cos de fum – CD 4

Electrofiltru tip orizontal uscat -2buc/fiecare cazan

99,5%

2. Cazan abur tip CR 1244 de 420 t/h

Huila 1240000 305

3. CT pornire Cazan CR 16 de 30 t/h

Gaz Natural/pacura

Gaz natural-25354Pacura-24554

24,4 Cos de fum Cd1

- -

4. CT pornire Cazan CR 16De 30 t/h

24,4 Cos de fum Cd2

- -

Date referitoare la cosuri:

Simbol cos

Configuratie cos Temp. evacuare gaze arseº C

Viteza evacuare gaze arsem/s

Volum gaze umede evacuateMii Nmc/luna

Inaltimea(m)

Diametru int/ext(m)

CD 4 164 8,1/8,3 140-150 3-5 903674,637cd1, cd2

15 0,3 - - -

Constructia cosului de fum CD 4 , este conceputa in sistemul “cos in cos“, cu spatiu vizitabil intre structura exterioara si protectia anticoroziva. Soclul cosului este un cilindru tronconic, ce leaga radierul cu structura exterioara pina la coronament. Tubul de evacuare a gazelor asigura evacuarea lor si protectia structurii din beton armat. Spatiul vizitabil asigura eliminarea eventualelor scapari de gaze prin tirajul propriu, repararea si intretinerea protectiei cosului, asigurarea unei temperaturi constante.Cosurile aferente centralelor de pornire – cd1,2 sunt metalice cu izolatie din vata minerala.

Caracteristici electrofiltre:


- numar electrofiltre - doua bucati/cazan-tip electrofiltru - orizontal-uscat- debit de gaze (valoare maxima) - 1.240.000 mc/h- temperatura gazelor inainte de electrofiltru - 140 - 180 grdC- continut de praf la intrare - 70 g/Nmc- continut de praf in gazele epurate - 0,702 g/Nmc- debit total max. de praf evacuat - 52.400 kg- consum de energie electrica - 290 kW

Exploatarea electrofiltrelor se realizeaza conform Regulamentului intern de exploatare si intretinere electrofiltre.

Disfunctionalitati posibile : acumulare de cenusa in buncarul electrofiltrului ca urmare a functionarii defectuoase a instalatiei de

evacuare a cenusii; defectiuni la instalatia electrica de inalta tensiune; scurt circuit in interiorul electrofiltrului;

Efectele determinate de functionarea necorespunzatoare a electrofiltrului, sunt : eroziunea rapida la nivelul ventilatoarelor de gaze , poluarea mediului ambiant introducerea in focar prin gazele recirculate a unei cantitati mari de cenusa ce poate duce la

inabusirea focului.

Modul de actiune: se vor respecta instructiunile de actionare operativa in situatii de incidente si avarii, astfel:

- se vor lua masuri urgente de stabilire si remediere a cauzei declansarii si de repunere sub tensiune a electrofiltrului;

- daca defectul nu poate fi remediat cu cazanul in functie se va reduce sarcina cazanului la circa 50-65% si se vor inchide clapetele de izolare ale electrofiltrului defect;

9.2.APA

Statia preepurare ape menajereEste dimensionata pentru un debit de : 35 mc/hSe compune din: -statie pompare ape uzate

-doua decantoare etajate tip IMHOFF pentru 500 locuitori fiecare -bazin de clorinare -statie clorinare

- canal evacuare ape uzate epurate - bazin de stocare cu V=3500 mc , pentru ape menajere, ape pluviale si ape de drenaj

-statie pompare ape epurate -gura de varsare ape menajere epurate,ape pluviale si de drenaj in raul Bahlui.

Conform AGA nr 16/2005 revizuita in 2009, namolul colectat in decantorul IMHOFF este depus in depozitul de zgura si cenusa.SC CET IASI isi propune ca masura in Planul de actiuni modernizarea statiei de preepurare existenta.

Separatoare pacuraSeparator subteran – dimensionat la un debit de 40 mc/h este o constructie subterana din beton armat , tip cuva de retentie , avand dimensiunile de 11,6 x 3,6 mp.


Separatorul subteran preia amestecul de apa si pacura de la rampa de descarcare pacura, preincalzitoare de pacura, rezervoare de pacura 1 si 2, drenaje pacura estacada si statia transvazare plus drenaje C.L.U. Amestecul de apa si pacura este incalzit in separatorul subteran cu ajutorul unei serpentine de abur montata in partea inferioara a separatorului si apoi trimis cu pompele in separatorul suprateran Separatoare supraterane -2 buc Pacura colectata in separatoarele supraterane, in rezervorul de stocare (capacitate 2 m3) este incalzita cu ajutorul unei serpentine de abur si apoi trimisa cu ajutorul a doua pompe in rezervorul de pacura nr. 2,apele conventional curate fiind evacuate gravitational la canalizare. Bazinul de neutralizare cu o capacitate e 500 mc este o constructie tip cuva subterana cu doua compartimente, din beton armat cu rol de stocare , amestecare si neutralizare. Procesul de neutralizare are loc prin omogenizarea apelor agresive rezultate de la diversele procese de tratare a apei (demineralizare,regenerare filtre ionice , etc). 9.3.SOL

Pentru evitarea poluarii solului la depozitele de combustibili , lubrefianti, chimicale, prezente pe amplasament sunt construite cuve de preluare a unor potentiale deversari in caz de accident.Pentru preluarea uleiului de transformator in caz de accident la transformatoare, statia de transformatoare este prevazuta cu cuve betonate cu si /fara piatra sparta.

9.4.ALTE DOTARI

La depozit (halda ) de zgura si cenusa:

- impermebilizare cu un strat de argila grasa pe toata suprafata depozitului.- Instalatii de umectare si stabilizare a zgurei si cenusei in depozit pentru evitarea

spulberarii cenusii- 9 puturi de observatie pentru urmarirea calitatii apei freatice in zona depozitului

Instalatii de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor- atenuatoare de zgomot sunt montate la ambele cazane de abur .Atenuatoarele de zgomot sunt destinate reducerii zgomotului generat de esaparea in atmosfera a aburului de la cazanele de abur CR 1244 de 420 t/h.Zgomotul generat de esaparea aburului atinge in general valori de 150 – 160 dBA si s-a urmarit reducerea lui pana la aproximativ 80 – 90 dBA.

Instalatii de masura si control pentru supravegherea mediului

Aparatura fixa aflata in dotarea centralei la acest moment este:- analizor CO cu zirconiu marca FUJI, an fabricatie 1999, cite unul pe fiecare cazan- analizor O2 FUJI, an fabricatie 1999, cite unul pe fiecare cazan- analizor gaze arse ECOLINE PLUS, productie Italia, an fabricatie 1999, cite unul pe fiecare

cazanAparatura de monitorizare on-line a emisiilor, la cosul de fum CD, compusa din:

- echipament de prelevare, transport si conditionare probe gaz - convertor N2O/NO - analizor Xentra 4900 pentru NO, SO2, O2

- echipament analiza umiditate prind determinarea oxigenului pe baze umede si raportarea la oxigen pe baze uscate

- traductor de presiune absoluta - debitmetru ultrasonic - DFL 200 - sistem local de achizitii date datalogger ESC 8816 si module transmisie date catre PC - soft specializat achizitie, procesare, transmisie date


- aparatura tip Durag Industrie Elektronik Germany DR 290 – pentru pulberi

10.CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR , NIVEL DE ZGOMOT

10.1AER

10.1.1.Conditii locale Din analiza datelor de monitorizare furnizate de APM Iasi, la statia Tomesti, in perioada 2006-2008, nu se constata depasiri ale valorilor limita in aerul inconjurator pentru Nox si SO2. Pentru pulberi in suspensie(PM10) nu sunt date inregistrate.

10.1.2. Inventarul surselor de poluare şi al poluanţilor specifici

Pe amplasament, sursele de emisii poluante în atmosferă sunt:

surse fixe/staţionare : din procesul de ardere a combustibililor in cazane. Noxele specifice arderii combustibililor in cazane , conform Ghidului european pentru implementarea registrului european al poluantilor emisi si transferati, anexa 4, sunt : CO2, CO,CH4, N2O, Nox, SOx, pulberi, As, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, dioxine si furani, cloruri, floruri

surse difuze: pot sa apara de la rezervoarele de depozitare a pacurii, de la depozitul de produse chimice, de la statia de tratare a apei. Principalele noxe potential emise necontrolat pe amplasament sunt : COV, vapori de acid clorhidric, hidroxid de sodiu, amoniac, pulberi de var .Emisiile de COV pot apare in timpul operatiilor de tranzvazare a pacurii , prin gurile de aerisire ale rezervoarelor de depozitare, prin eventualele neetansietati ale conductelor de transport. Emisiile de pulberi de praf poot sa apara la transportul, incarcarea si depozitarea combustibililor in depozite intermediare (silozuri), la procesarea combustibililor (spargere, maruntire) precum si la transportul spre instaltiile de ardere.Emisiile de pulberi de praf pot aparea si la transportul in silozuri a cenusei si a cenusii de filtru precum si la incarcarea pentru evacuare.

10.1.3. Conditii de emisieA1. Emisii in conditii normale de functionare

Conditia 1 aer.

Instalatia mare de ardere CET II Holboca, va fi astfel exploatata incat emisiile de pulberi si Nox, la cosul de fum CD 4 , sa respecte VLE transpuse in legislatia nationala prin HG 541/2003 modificata de HG 322/2005, privind limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere, conform tabelului 10.1.3.1.

Conditia 2 aer

Pentru conformarea emisiilor de Nox la VLE de 200 mg/Nmc, incepand cu data de 01.01.2016, se vor stabili in timp util masuri de reducere a emisiilor.

Conditia 3 aer

Emisiile de SO2 la cosul de fum CD 4 se vor conforma VLE reglementate de HG 541/2003 incepand cu data de 01.01.2014. Pentru protectia atmosferei pana la data conformarii, emisiile de SO2 determinate ca o valoare medie la 48 de ore nu vor depasi 1000 mg/Nmc.


Conditia 4 aer Emisiile de noxe la cosurile cd1 si cd2 aferente centralelor de pornire, vor respecta VLE reglementate de Ordinului 462/1993,pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei, conform tabelului 10.1.3.1.Tabel 10.1.3.1. Valori Limita de Emisie

Punctul de emisie/ Sursa de emisie

Noxa Emisa

Limita conformlegislatiei nationale

VLEconformBATmg/Nmc6% O2

Tehnici BAT –optiuni pentru realizarea VLE

Tehnici BAT utilizate

Ordin 462/1993Mg/Nm3 Medii orare

HG 541/2003Mg/Nm36% O2

Cos de fum nr 4 CD/ Cazan abur 1,2 tip CR 12442 x305Ardere huilaDupa electrofiltru

Pulberi totale

- 50 ml 5-20 mz Electrofiltre si instalatie de desulfurare

2electrofiltre/cazan

NOx - 500 ml

200 ml, incepand cu data de 01.01.2016

90-200 mz

masuri primare de reducere masuri secundare SNCR/ SCR sau tehnicile combinate

01.01.2006Realizata modernizarea arzatoarelor cu NOx redus, existente

SO2 - 1000; medie la 48 de ore

400 ml, incepand cu data de 01.01.2014

20-200 mz

Combustibil cu sulf redus si instalatii de desulfurare; Tehnici combinate pentru reducerea de NOx si SO2

- masura in PA : instalatie de desulfurare

Cos de fum nr 4 CD/ Cazan abur 1,2 tip CR 12442 x305Ardere huilaDupa electrofiltru

CO - - 100-200 mz

Combustia completa; tehnici de control ale procesului si mentenanta sistemului de combustie

Controlul procesului de ardere

CT pornire 1,2Cazan CR 1624,4 MW Gaz natural/pacura

CO 100/170 - - - -

NOx 350/450 - - - -

SO2 35/1700 - - - -pulberi 5/50 - - - -

Nota: mz =medie zilnica, ml = medie lunara


Conditia 5 aer Se permite functionarea instalatiei la capacitatea proiectata cu conditia respectarii plafoanelor anuale de emisie, conform tabelelor 10.1.3.2.

Tabel 10.1.3.2. Perioade de tranzitie; Plafoane de emisii - SO2, NOx, pulberi

Cazan poluant Data Conformare

Plafoane emisii (tone/an)2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cos de fum nr 4 CD/ Cazan abur 1,2 tip CR 124422x305MWt

SO2 31.12.2013 5748 5748 5748 5748 5748 5748 345

NOx 31.12.2006 1631 1631 429 429 429 429 429

pulberi 31.12.2008 929 62 62 62 62 62 62

Conditia 6 aer- VLE BAT sunt valori tinta in cadrul strategiei de modernizare a instalatiilor cu perioada de

tranzitie. - Noxele la care nu s-au stabilit VLE se vor estima anual si se vor raporta in tone/an- VLE trebuiesc respectate in conditii de referinta: 6% oxigen in gazele de ardere pentru

arderea combustibililor solizi,3% oxigen pentru arderea combustibililor gazosi si lichizi.- Conform Legii 271/2003, VLE pentru metale grele pot fi inlocuite cu VLE pentru pulberi;

Monitorizarea continua a pulberilor si aplicarea de masuri BAT pentru reducerea emisiilor de pulberi este considerata a fi o masura BAT si pentru reducerea emisiilor de metale grele. Conformarea la VLE pentru pulberi implica si respectarea VLE pentru metale grele.

Conditia 7 aerConform art. 19 a HG 541/2003 pentru cosul de fum nr 4-CD unde se realizeaza monitorizarea continua a emisiilor, VLE se considera a fi respectate daca rezultatele acestor masuratori efectuate pentru orele de functionare dintr-un an calendaristic ,exceptand perioadele de functionare necorespunzatoare a instalatiilor de depoluare si perioadele de porniri/opriri , indeplinesc toate conditiile urmatoare:

- nici una dintre valorile medii lunare calendaristice pentru SO2, NOx, pulberi , nu depasesc valorile limita de emisie corespunzatoare ;

- 98% din toate valorile medii la 48 ore pentruSO2, pulberi, nu depasesc 110% din valorile limita de emisie corespunzatoare;

- 95% din toate valorile medii la 48 de ore pentru Nox, nu depasesc 110% din valorile limita de emisie corespunzatoare ;

Conditia 8 aerToate emisiile nedirijate (pulberi,noxe chimice, zgomot, mirosuri) de pe amplasament datorate activitatii vor fi permanent controlate pentru a evita impactul acestora in afara amplasamentului cu precadere in zona locuibila apropiata.


10.1.4.BAT-uri aplicate la instalaţia mare de ardere de la C.E.T. Iasi II, pentru reducerea emisiilor in aerTabel 10.1.4.

Sursa de poluare

Poluant Tehnica BAT recomandata Tehnica utilizata

Tehnica propusa

1. Descarcare depozitare si manevrare combustibil solid.

Pulberi

▪Utilizarea echipamentului adecvat de incarcare si descarcare pentru a minimiza inaltimea caderii de combustibil in spatii de depozitare, la reducerea producerii de praf fugitiv.▪Utilizarea sistemelor de pulverizare a apei pentru a reduce formarea de praf fugitiv din spatiile de depozitare pentru carbune.▪Ierbarea ariei de stocare a carbunelui pe termen lung pentru a preveni emisia fugitiva de praf si combustibilul pierdut prin oxidare in contact cu oxigenul din aer.▪Aplicarea transferului direct al lignitului cu benzi transportoare de la mine spre zona de stocare a lignitului. ▪Plasarea utilajului de transport in siguranta, in zone deschise deasupra pamantului astfel incat sa previna pagubele produse de vehicule si alte echipamente.▪Utilizarea procedurilor de curatare pentru benzile transportoare pentru a minimiza producerea de praf fugitiv.

▪Utilizarea echipamentului adecvat de incarcare si descarcare pentru a minimiza inaltimea caderii de combustibil in spatii de depozitare, la reducerea producerii de praf fugitiv.▪Plasarea utilajului de transport in siguranta, in zone deschise deasupra pamantului astfel incat sa previna pagubele produse de vehicule si alte echipamente.▪Utilizarea unor utilaje cu o buna conceptie, echipamentde filtrare si extragere robusta in puncte de transfer ale utilajului (conveier) pentru a preveni emisia de praf.▪Rationalizarea sistemelor de transport pentru a minimiza producerea si transportul prafului in incinta.

2. Tratarea preliminara a combustibilului

PrafGaze

▪Schimbarea combustibilului. ▪S-a inlocuit lignitul cu huila cu continut redus de cenuşsa si sulf.

3.Combusti

eNOx

▪Arzatoare cu NOx redus▪Sistem de control computerizat avansat pentru a obţine o performanţa ridicata a cazanului o data cu cresterea conditiilor de ardere astfel incit sa conduca la reducerea de emisii.

▪Arzatoare cu NOx redus▪Sistem automatizat modern – conducere cazan prin sistem DAMATIC.

Gaze cu efect de sera, CO2

▪Cogenerarea de caldura si energie (CHP).

▪Instalaţie CHP.

Pulberi

▪Electrofiltre performante emisii sub 50 mg/Nm3.▪Electrofiltre in combinatie cu instalatia de desulfurare.

▪Electrofiltre retehnologizate si modernizate

SO2 ▪Masuri primare, utilizarea combustibilului cu sulf redus.

▪Se utilizeaza huila cu continut de sulf 0,4-1 %.

▪Combustibil solid cu conţinut de sulf sub 0,5 %.


SO2, pulberi

▪Masuri secundare, instalatie de desulfurare.

- ▪Instalaţie de desulfurare

SO2, NOx

▪Tehnici combinate pentru reducerea de SO2 si NOx.

▪Arzătoare cu NOx redus, combustibil solid si lichid cu continut redus de sulf.

▪Instalatie de desulfurare si măsuri secundare.

Pulberi, oxizi de sulf si de azot din gazele de ardere

▪Monitorizare continua.▪Monitorizare prin masurari.

▪Achizitie si implementare sistem informatic de supraveghere continua la cosul de fum a emisiilor de poluanti din gazele de ardere.▪Analizor portabil de gaze de ardere, masurari periodice.

▪Monitorizare prin masuratori periodice efectuate cu terti.

10.1.5.Obligatii:1.Operatorul instalatiei va respecta toate obligatiile prevazute in OU 243/2000, privind protectia atmosferei si in HG 541/2003 cu modificarile si completarile din HG 322/2005 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere.2. Deoarece instalatiile de ardere care produc energie constitue surse fixe majore de emisii de poluanti organici persistenti (metale grele , dioxine si benzofurani) societatea va respecta toate obligatiile reglementate in Legea 271/2003, pentru ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi referitor la poluantii organici persistenti, metale grele,noxe acidifiante si eutrofizante.3.Se vor respecta conditiile de utilizare a combustibililor lichizi (pacura) cu continut redus de sulf, conform HG 470/2007.4. La schimbarea tipului de combustibilutil utilizat la arderile in cazane sau in cazul unei modificari in functionarea instalatiei se va anunta autoritatea de mediu , pentru stabilirea VLE corespunzatoare.5.In prezent CET II Holboca functioneaza cu cele doua cazane de 420 t/ora alternativ; Daca cererea de energie electrica o impune, functionarea concomitenta a celor doua cazane va fi permisa numai in conditiile in care sunt respectate VLE conform HG 541/2003 .

10.2.APA(incusiv apa subterana)

10.2.1.Conditii naturale

Apa desuprafataUltima sectiune a raului Bahlui este situata in amonte de varsarea acestuia in raul Jijia si aval de statia de epurare a municipiului Iasi. Apele uzate insuficient epurate a statiei de epurare Iasi influenteaza negativ echilibrul ecologic al raului Bahlui, sectiunea fiind incadrata in clasa a IV-a de calitate, din punct de vedere biologic.Apa subteranaIn general, calitatea apei subterane prezinta in conditii naturale pericol de risc pe termen scurt si mediu pentru sanatatea utilizatorului direct pentru scopuri potabile si menajere la indicatorii de calitate cum sunt calciu si magneziu.Sub aspect hidrochimic, in culoarul Bahluiului predomina tipul hidrochimic sulfat calcic, in care prezenta anionului sulfat este in general moderata, iar continutul de calciu detine o pondere puternica in balanta ionica. In culuarul Jijiei tipul hidrochimic predominant este sulfat-magnezian, cu pendulari spre tipul sulfat calcic si clorurat calcic.

10.2.2. Inventarul surselor de poluare si a poluantilor specifici 30


1. Evacuari directe in raul Bahlui , - ape tehnologice de la statia de epurare si evacuarile directe de ape pluviale din incinta CET II

Holboca prin gura de varsare GV1- apele de drenaj de la depozitul de zgura si cenusa (in caz de avarii sau depasiri ale nivelului

maxim in bazinul de aspiratie al statiei de pompe Bagger) prin gura de varsare GV2.

2.Evacuari indirecte in raul Bahlui , prin intermediul statiei de epurare- apele tehnologice de la gospodaria de pacura si de la statia de tratare chimica a apei,

Noxele specifice activitatii conform Ghidului nationalal emisiilor de poluanti sunt: metalele (Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn) , benzenul, toluenul, etilbenzenul, xilenii, hidrocarburile aromate policiclice, carbonul organic total, clorurile si florurile.La CET Iasi Holboca nu exista surse directe de emisii in apa subterana .Sursele de emisie in apa de suprafata, modul de evacuare a apelor uzate menajere, tehnologice, pluviale este descris in tabelul 9.2, capitolul 9, APA.

3. Emisii fugitive in apa de suprafata si in apa subterana- posibile infiltratii de acidul clorhidric si lesie de la gospodaria de reactivi chimici industriali, - posibile infiltratii de produse petroliere de la depozitul de pacura - posibile infiltratii de la depozitul de zgura si cenusa, poluantii fiind datorati apelelor de transport

si depozitare ale zgurii si cenusii .

10.2.3. Conditii de evacuare

Conditia 1 apa, pentru deversarile in apa de suprafata – in Rau Bahlui

- Din punct de vedere calitativ , apele evacuate in raul Bahlui se vor incadra in limitele maxime admisibile stabilite in autorizatia de gospodarire a apelor nr 16/31.01.2005 revizuita la data de 18.decembrie 2009, conform tabelului 10.2.3.

Tabelul nr. 10.2.3 Valori-limita de încărcare cu poluanti a apelor uzate industriale şi urbane evacuate în receptori naturali

-se aplica tuturor categoriilor de efluenti proveniţi sau nu din staţiile de epurare

Nr.crt.

Categoria apei Indicatorii de calitate

U/M Valori admise

Medoda de analiza

1. Ape uzate menajere+tehnologice+ape de drenaj+ape meteorice

temperatura ºC 35 -2 pH Unit.

Ph6,5-8,5 SR ISO 10523-97

3 CBO5 Mg/l 25 SR EN 1899-2/20024 CCOCr Mg/l 125 SR ISO 6060-965 Materii in suspensie Mg/l 60 STAS 6953-816 Azot

Amoniacal(NH4+)Mg/l 2,0 SR ISO 5664/2001

SR ISO 7150-1/20017 Azot total(N) Mg/l 10 SR EN ISO

13395/20028 Azotiti Mg/l 1,0 SR EN 26777/20029 Azotati Mg/l 25 SR ISO 7890-2/2000

SR ISO 7890/3/2000SR ISO 7890/1/98

10 Reziduu fix Mg/l 2000 STAS 9187/8411 Cloruri Mg/l 500 STAS 8663/7012 Sulfati Mg/l 600 STAS 8601/70


Ape uzate menajere+tehnologice+ape de drenaj+ape meteorice

13 Calciu Mg/l 300 STAS 3662-9014 Magneziu Mg/l 100 STAS 6674/77

SRISO 7980/9715 Sulfuri si hidrogen

sulfuratMg/l 0,5 SRISO 10530/97

SR 7510/9716 Fosfor total Mg/l 1,0 SREN 1189/200017 Fenoli antrenabilicu

vapori de apaMg/l 0,3 SR ISO 6439/2001

SR ISO 8165/1/200018 Fier total ionic Mg/l 5,0 SR ISO 6332/9619 Mangan total Mg/l 1,0 STAS 862/1-96

SR ISO 6332/9620 Substante

extractibile Mg/l 20 SR ISO 8288/2002

SR EN ISO 5961/2002

21 Produse petroliere Mg/l 5,0 suprafata receptor fara irizatii

STAS 8637/79

22 Cadmiu Mg/l 0,2 SR EN 1483/2003SR EN 12338/2003

23 Plumb Mg/l 0,2 SR 7587/9624 Mercur Mg/l 0,05 SR 7877/1-95

SR 7877/2-95

Nota: Prin primirea apelor uzate, temperatura receptorului natural nu va depăşi 35°C. Valorile au fost stabilite tanand cond de HG 118/2002 modificata si completata cu HG 352/2005-

NTPA 001 , privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate si HG 351/2005, privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase .

Indicatorii de calitate pentru care nu s-au precizat valori limita , nu vor depasi limitele de evacuare impuse de NTPA - 001/2005 si HG 351/2005.

VLE reprezinta probe momentane; ele se vor masura in ultimul camin inainte de descarcarea in receptorul natural; nu se admit concentratii medii .

Conditia 2 apa subterana

Avand in vedere lipsa unui normativ specific pentru apele subterane, dar existand posibilitatea ca apele subterane din zona sa fie captate in fantanile locuitorilor din localitatea Holboca, calitatea apei subteranese va fi evaluata urmarind diferentele calitative care pot apare in timp, la puturile piezometrice de pe platforma CET II Holboca , valorile de referinta fiind cele din raportul de amplasament.

10.2.4.BAT-uri aplicate la instalaţia mare de ardere de la C.E.T. Iasi II, pentru reducerea emisiilor in apa


Domeniu Poluant BATTehnica de tratare

Aplicata

Descarcare depozitare si manevrare combustibil solid.

Apa contaminata

▪Utilizarea de depozite pentru suprafetele asigurate cu drenaj, colectarea drenarii si tratarea apei la evacuare.▪Colectarea din zonele de depozitare a huilei si a apei de ploaie care cara particulele de combustibil departe, iar tratarea acestora printr-o colectare generala (evacuare) inainte de descarcare.

▪Colectarea din zonele de depozitare a carbunelui a apei de ploaie care antreneaza particulele de combustibil, si deversarea acestora in bazinul de retentie, care functioneaza ca un decantor, inainte de descarcare.

Reducerea,prevenirea si controlul poluarii apelor.

Apa uzata

▪Fluidizarea si transportul zgurii, circuit inchis de apa prin filtre si sedimentare.▪Regenerarea statiilor de demineralizare prin neutralizarea apelor.

▪Apele uzate sunt utilizate in circuit inchis la hidrotransportul cenusii si zgurii.▪Instalatie de neutralizare a apelor provenite de la regenerarile si spalarile filtrelor ionice din statia de tratare chimica a apei.

Ape freatice ▪Monitorizare prin masurari. ▪Analize trimestriale a calitatii apelor freatice din incinta si depozitul de zgura si cenusa.

Obligatii :

- Operatorul instalatiei trebuie sa respecte toate prevederile din AUTORIZAŢIA DE GOSPODĂRIREA APELOR in vigoare, eliberata de A.N. “ Apele Române” , Direcţia Apelor Prut Iasi.

10.3.1.Protectia solului

10.3.2. Surse potentiale de poluareSursele posibile de poluare a solului si subsolului datorate activitatii in CET II Holboca sunt:

- scaparile accidentale de produse petroliere de la instalatiile de transport, descarcare si depozitare pacura;

- praf de carbune in zona depozitului si a morilor- scapari accidentale de reactivi chimici industriali la descarcarea, manipularea si depozitarea

acestora;- depozitarile necontrolate de deseuri diverse;- deversarile accidentale de ape de la depozitul de zgura si cenusa; acest fenomen poate avea

loc doar in cazul ruperii digurilor de contur s-au in caz de exploatare necorespunzatoare a depozitului;

- spulberarea zgurii si cenusii din depozit, in conditii de vint ;

Indicatorii de poluare specifici activitatii , conform Anexei A.3.1. la Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, sunt:

- pH, metale grele, in special cadmiu si plumb total si praf de carbune, pentru toate punctele de prelevare

- sulfati, cloruri, pentru zona cisterne stoc de acid si soda- sulfati, pentru zona depozitul de zgura si cenusa, in apropierea statiei de pompe - produse petroliere, pentru zona rezervoarelor de pacura


10.3.3. Masuri de protectie

Conform OUG 195/2005 privind protectia mediului, protectia solului a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare,organizare,amenajare este obligatorie pentru toti detinatorii de terenuri.Operatorul instalatiei are urmatoarele obligatii:

- sa ia toate masurile de protectie pentru prevenirea poluarii solului si pentru respectarea caracteristicilor fizico-chimice reglementate de Ordinul 756/1997, pentru aprobarea Regementarii privind evaluarea poluarii mediului, descrise in tabelul 10.3.3.

Tabel 10.3.3. Limitele normate pentru solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997

Produse petroliere

SulfatiSulfuri

Sulf total

Metale grele

Cu Mn Pb As Cd Ni ZnValori

normale

(mg/kg

s.u.)

<100 - - - 20 900 20 5 1 20 100

Prag de

alerta1000 5000 400 5000 250 2000 250 25 5 200 700

Prag de

interventie2000 50 000 2000 20000 500 4000 1000 50 10 500 1500

- sa efectueze periodic lucrari de etansare, desprafuire si aspirarea pulberilor pe parcursul fluxului de transport si preparare a carbunelui

- sa controleze : functionarea corecta a buncarilor de colectare a cenusii si a separatoarelor de

pacura etansarea canalelor de gaze de ardere

- sa intretina conductele de evacuare a apelor uzate; desfundarea, decolmatarea si inlocuirea celor uzate;

- sa continue plantarea unei perdele de protectie cu arbori in zona depozitului de zgura si cenusa.

Concluziile Bilantului de Mediu nivel II au evidentiat in zona gospodariei de pacura depasiri ale valorile de referinta din anexa Ordinului756/1997privind calitatea solurilor mai putin sensibile , la indicatorul produs petrolier , din acest motiv amplasamentul CET Iasi Holboca , este inclus in lista siturilor potential contaminate.

Conform HG 1408 /2007, privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, pentru caracterizarea sitului potential contaminat,

titularul are obligatia efectuării investigării şi evaluării poluării mediului geologic în zonele afectate.

Programele de investigare se vor intocmi conform Ghidului Tehnic privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului” care urmeaza a fi aprobat prin Ordin comun al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, ministrul economiei şi finanţelor si ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, si va fi aviazt de ANPM.


Lucrările de investigare se execută de persoane fizice sau juridice, posesoare ale unui document de calificare care atestă calitatea şi competenţa de specialist/firmă specializată în domeniul ştiinţelor geologice şi pedologice.

Răspunderea privind calitatea şi corectitudinea informaţiilor rezultate în urma lucrărilor de investigare revine executanţilor acestora.

10.4.ZGOMOT SI VIBRATII

10.4.1. Surse si nivelurile de zgomotO sursa importanta de zgomot este reprezentată de esaparile de abur, caracterizate prin nivelul mare al zgomotului produs, raza mare de actiune si prin producerea discontinua a acestuia si zgomotul produs de turnul de racire cu tiraj natural. Cazanele de abur ale CET IASI HOLBOCA sunt dotate cu atenuatoare de zgomot, montate pe esapari, pentru reducerea nivelului de zgomot sub 90 dB.

10.4.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Instalatia CET IIHOLBOCA trebuie sa functioneze in asa fel incat la limita zonei functionale a centralei sa fie respectate urmatoarele valori limita:

Pentru nivelul de zgomot : 65 dB, conform STAS 10009/88 Pentru nivelul de vibratii :- limita maximă admisă este de 20 vibraţii, conform STAS

12025/2-81.

10.4.3. Mirosuri –nu este cazul

11. GESTIUNEA DESEURILOR

Tabel nr .11.1. Modul de gestiune a deseurilor nepericuloase

NrCrt

Denumiredeseu cod

compozitie Frecventa de colectare

Modul de stocare

Modul de refolosire

1 Zgura si cenusa 10 01 02

SiO2, Al2O3, Fe2O3,CaO,MgO,Na2O,K2O oxizi de matale grele

zilnic Definitiva/Halda de zgura si cenusa

Partial- valorificare de catre SC Ceramica SA

2 Cupru 17 04 01 Cu,Sn,Zn,Pb zilnic Temporara/Incinta inchisa

reciclare3 Bronz 17 04 014 Alama 17 04 01

5 Aluminiu 17 04 02Al zilnic Temporara/incinta

inchisaReutilizare/unitati reciclare

6 Fier si otel vechi 17 04 05

Fe si oxizi de fier zilnic Temporara/Platforma depozitare

reutilizare

7

Tevi diferite marimi-deseuri cu Pb

17 04 07

Pb zilnic Temporara/Incinta inchisa

reutilizare

8

Slam pretratrare apa industriala

10 01 21

Saruri,suspensii,sulfat feros, hidroxid de calciu

Zilnic Definitiv/halda de zgura

-


9 Carton + Hartie 15 01 01 celuloza Zilnic Temporara/incinta

inchisareutilizare

10 Resturi PVC 17 04 03PVC Zilnic Temporara/

Platforma depozitare

reutilizare

11 Cauciuc 19 12 04cauciuc Temporara/

Platforma depozitare

reutilizare

12 Deseuri municipale 20 03 01 Resturi menajere Zilnic containere -

13

Namoluri apoase de la spalarea cazanului de ardere

10 01 23

Suspensii apoase de cenusa

variabila Definitiv/halda de zgura

-

14

Rasini schimbatoare de ioni saturate sau epuizate

19.09.05

cationit puternic acidanionit slab bazic anionit puternic bazic

Foarte rar Definitiv/halda de zgura

-

Tabelul 11.2. Deşeuri periculoase gestionate pe amplasament

Nrcrt

Denumire deseu cod Compozitie

Modul de Depozitare

Modul de valorificare/Eliminare

1. Şlamul de la rezervoarele de păcura

13.07.03 * Pacura,apa

- Regenerare /unitati autorizate

2. Slam de la spalarea filtrelor grosiere si brute de la statiile de pacura

13.07.03 * Pacura,apa

Recuperare la rezervoarele cu pacura

3. Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si ungere

13.02. 05* - Temporara/Rezervoare

R8-Regenerare /unitati autorizate

4. Alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere

13 .02. 08* - Temporara/Rezervoare


5. Uleiuri minerale neclorinate izolante si de transmisie a caldurii

13. 03 .07* - Temporara/Rezervoare


6. Materiale de constructie cu continut de asbest

17 06 05* azbest temporar Unitati autorizate/ depozite de desuri nepericuloase in conditiile Ordinului 95/2005, capitolul 3.3.3. Criterii pentru deşeurile cu continut de aszbest care pot fi acceptate în depozitele de deşeuri nepericuloase

7. Slam carbid - carbit Definitiv/Groapa slam carbit


Obligatii:

Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Operatorul instalatiei va respecta cerintele tehnice si masurile operationale pentru depozitarea deseurilor cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul757/2004 si dispozitiile HG 349/2005 pentru exploatarea , inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor existente.

In ce priveste sistarea transportului hidraulic a zgurii si cenusii operatorul va prezenta autoritatii de mediu optiunile avute in vedere si varianta aleasa pentru transport si depozitare , in conformitate cu tehnologiile BAT in domeniu.

Conform art. 28/HG 349/2005 operatorii depozitelor existente care primesc autorizatie de mediu au obligatia sa isi constituie fondul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului de deseuri.

Se vor respecta reglementarile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate cu modificarile si complearile HG 441/2002 si HG 1159/2003

Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.

Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscriptionate.

Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe amplasament, fara acordul ARPM Bacau.

Operatiunile de valorificare a deseurilor se vor efectua numai cu operatori autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau depozitare definitiva, fara a afecta in sens negativ mediul.

Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu. Acest registru va contine urmatoarele rubrici:

Tip deseu

Cod deseu

Compozitie

Instalatia produ-catoare

Canti-tatea produsa

Data evacuarii deseului din instalatie

Modul de stocare

Modul de

refolosire

Data predarii deseului

Cantitatea predata catre trans-portator

Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor conform HG 856/2002 si Ordinului 95/2005:

- evidenţa cantitativă de deşeuri depozitate se va realiza lunar prin fişele interne de gestiune a deşeurilor,


- se va intocmi registru de depozitare cantitativă a deşeurilor.

Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005.

Societatea se va preocupa pentru gasirea unor modalitati de valorificare a zgurii si cenusii.

12. INTERVENTIA RAPIDA / PREVENIREA SI MANEGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI .

Centrala electrotermica CET Iasi II Hlboca nu intra sub incidenta HG nr.804/2007 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, Documentele elaborate la nivelul platformei, care stau la baza pregatirii pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns sunt:

b) Planul de interventie si combatere a poluarilor accidentalec) Planul de interventie PSId) Planul de aparare impotriva dezastrelor

Aceste documente se intocmesc cu respectarea prevederilor si normelor legislative specifice, in vigoare.

Documentele se revizuiesc periodic sau ori de cate ori apar modificari ale datelor care au stat la baza intocmirii lor.

Obligatii:

siguranta instalatiilor, protectia personalului si protectia mediului trebuie sa fie obiective prioritare in cadrul obiectivelor generale ale societatii;

verificarea periodica a sistemelor de alarmare, de evacuare in siguranta a personalului, de comunicare interna si externa;

regulamentele de operare a instalatiilor si instructiunile de lucru trebuie sa cuprinda masuri de prevenire a accidentelor, de protectie a muncii si de protectie a mediului in urmatoarele situatii:

punerea in functiune, operare, oprire accidentala sau planificata, intretinere.

se vor verifica periodic regulamentele si instructiunile; acestea se vor actualiza si adapta la conditiile de operare,

se vor lua masuri corespunzatoare de evitare a riscurilor de explozii, incendii, poluare accidentala a apelor

se vor respecta prevederile legale privind instalatiile sub presiune;

se vor respecta prevederile legislatiei specifice PSI,

Pentru prevenirea si controlul poluarilor accidentale se vor respecta procedurile cuprinse in “Planul de prevenire si combatere a poluărilor accidentale intocmit de a SC CET IAŞI II Holboca precum si Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale, conform tabelului nr. 12


Tabel nr 12 - PROGRAMUL DE MĂSURI ŞI LUCRĂRI ÎN VEDEREA PREVENIRII POLUĂRILOR ACIDENTALE

Nr.Crt. Măsura sau lucrarea Scopul Responsabilităţi

1. Revizia instalaţiilor din gospodăria de păcură

Eliminare pierderi prin neetanşeităţi la flanşe, presetupe, armături

Şef secţie termomecanicăOperatori secţie păcură

2. Revizia rampelor de păcură Izolarea pierderilor de păcură în cazul unei poluări accidentaleDirijarea pierderilor prin canale în separatoarele de produse petroliereRecuperarea păcurii în rezervoareCurăţirea zonei afectate

Şef secţie termomecanicăMaistru secţie termomecanicăOperatori păcură

3. Revizia rezervoarelor de păcură Recuperarea păcurii din cuvele de retenţieReintroducerea păcurii în rezervoareRecuperarea scăpărilor accidentale de păcură în separatoarele de produse petroliere

Şef secţie termomecanicăOperatori secţie păcurăMaiştri şefi tură păcură I şi II

4. Verificarea vizuală a cisternelor stoc de acid şi sodă

Urmărirea integrităţii fizice a cisternelor

Şef echipă reparaţii

5. Verificarea scăpărilor pe traseele de acid şi sodă

Urmărirea integrităţii traseelor de acid şi sodă

Maistru şef tură

6. Verificarea profilactică a pompelor Menţinerea în stare de funcţionare

Maistru şef tură

7. Verificarea vizuală a rezervoarelor de ulei

Urmărirea integrităţii rezervoarelor

Gestionar depozit ulei

Se va respecta “Planul de aparare impotriva dezastrelor ” In cazul producerii unui accident se va anunta imediat dispeceratul Inspectoratului pentru situatii

de Urgenta si Garda de mediu –Inspectoratul Judetean Iasi.si se vor aplica masurile de interventie stabilite prin planurile specifice fiecarui tip de accident.

13.MONITORIZARE

Conform prevederilor OUG nr.195/2005, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.152/2005, prevederilor documentului Breff – principii generale de monitoring, operatorul instalatiei are urmatoarele obligatii:

sa realizeze automonitorizarea emisiilor de poluanti in mediu prin laboratoare proprii sau contractante, utilizand:

metode de masurare validate, conform standardelor europene in vigoare sau conform metodelor nationale echivalente


la cererea autoritatii competente de mediu datele de automonitorizare vor fi validate prin expertize , utilizand laboratore terte acreditate

sa intocmeasca un plan de masuratori a emisiilor in fiecare factor de mediu , reactualizat anual avand in vedere sursele de poluare existente pe amplasament, noxele specifice si profilul emisiilor.

sa asigure cai de acces permanent si in siguranta la punctele de prelevare si monitorizare.

sa efectueze masuratorile in conditiile de exploatare in care emisiile sunt maxime.

Activitatea de supraveghere si monitorizare a emisiilor si a mediului va fi coordonata de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea unitatii.

13.1. AER

13.1.1. Monitorizarea emisiilor punctiforme

Operatorul instalatiei are urmatoarele obligatii:

Sa monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti la cos si sa raporteze rezultatele catre ARPM Bacau si APM Iasi respectand frecventa si metodele de analiza indicate in programul de monitorizare prezentat in tabelul nr 13.1.

Sa monitorizeze emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi si sa raporteze rezultatele ,in conformitate cu cerintele anexei 2 sectiunea A a HG 541/2003 modificata si completata de HG 322/2005.

Sa intocmeasca anual inventarul emisiilor atmosferice pentru raportarea la registrul EPRTR si pentru plata la fondul de mediu; Determinarea emisiilor totale anuale de SO2, Nox, Pulberi se va efectua conform HG 541/2003 , anexa 2, sectiunea B.

Sa tina evidenta functionarii necorespunzatoare a instalatiei mari de ardere si a situatiilor de intrerupere a functionarii dispozitivelor de reducere a emisiilor, avand obligatia monitorizarii emisiilor in perioada de nefunctionare a lor.

Sa realizeze controlul anual al sistemelor de masurare continua, prin masuratori paralele, utilizand metode de referinta, in conformitate cu prevederile standardelor CEN referitoare la masurarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.

Sa asigure calitatea datelor de automonitorizare

Sa pastreze si sa puna la dispozitia autoritatilor competente , inregistrarile datelor de monitorizare raportate la Registrul EPRTR, pe o perioada de 5 ani , incepand cu sfarsitul anului de raportare in cauza.

Tabelul nr 13.1 - PROGRAM DE MONITORIZARE EMISII


Nrcrt

Punctul de masurare

Metoda de monitorizareMasurare Estimare

Analiza Frecventa metoda Frecventa1

Cos CD4, aferent

cazanelor mari cu

functionare pe huila

pulbericonform Normelor

Europene, standrdelor ISO sau utilizand

metode echivalente

continua - -2 Oxizi de azot3 Oxizi de sulf4 oxigen5 Temperatura,

presiune6 umiditatea7 COV

exprimati in Carbon Organic Total

CORINAIRE anual

8 CH49 N2O10 CO conform Normelor

Europene, standrdelor ISO sau utilizand

metode echivalente

anual

11 Metale

la cererea autoritatii de mediu

12 cd1 si cd2 aferente CT de pornire

pulberi13 Oxizi de azot14 Oxizi de sulf15 Oxizi de

cabon CH4N2O

Nota : metodele EN/ISO in vigoare la dat revizuirii autorizatiei integrate de mediu sunt cele anexate

13.1.2. Monitorizarea emisiilor difuze, fugitive

Se vor lua toate masurile pentru reducerea la minim a emisiilor nedirijate, astfel incat impactul activitatii asupra personalului muncitor si a populatiei din zona invecinata sa fie minim.Se vor monitoriza imisiile la locurile de munca, conform prevederilor legislatiei specifice de protectie a muncii . O data pe an in perioada de functionare se vor determina pulberile in suspensie (PM10 ) in zona statiei de sortare –concasare si in zona estacadei de descarcare a carbunelui.

13.1.3.Monitorizarea calitatii aerului la limita amplasamentului (Monitorizarea impactului)

Monitorizarea de impact in conditii normale de functionare nu este necesar a se realiza deoarece obiectivul este situat in extravilan si din studiul de dispersie prezentat de SC CET Holboca se constata ca la receptorii de noxe, considerati pe directia predominanta a vantului nu sunt depasiri ale CMA pentru nici unul din poluantii reglementati prin OM 592/2002 si prin Standardul de calitate a atmosferei 12574/1987.

Monitorizarea de impact in conditii anormale de functionare este necesara in cazul apariritiei unei poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice cum ar fi : opriri, porniri, cadere a echipamentului de control sau de reducere a emisiilor , care ar putea determina aparitiei unui episod de


poluare cu posibil impact semnificativ asupra atmosferei . In toate aceste cazuri se va interveni rapid pentru reducerea impactului conform procedurilor de interventie in caz de poluari accientale si se va anunta imediat Autoritatea locala de mediu si Garda de Mediu. In cazul nefunctionarii corespunzatoare sau de intrerupere a functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor titularul va respecta toate obligatiile cuprinse la art 12. a HG 541/2003

Procedura pentru situatiile de functionare necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii echipamentelor la operator va contine :

1.Inregistrarea inreruperii functionarii sau a functionarii necorespunzatoare: , data, ora, cauza, efectul produs ( cresterea valorii emisiilor).2.Notificarea disfunctionalitatii catre autoritatea competenta de mediu (data, ora, cauza, efectul produs), conform tabelului.3. Luarea de urgenta a masurilor care se impun pentru remediere.( plan urgent de gestionare a situatiei) si transmiterea lor catre APM/ARPM.4.Solicitarea motivata a unei eventuale derogari de la limitele de timp admise conform art 12, punctul 3;5. Inregistrarea repunerii in functiune a instalatie: data , ora6.Notificarea punerii in functiune catre autoritatea competenta de mediu(buletinul de analiza a emisiilor la data si ora pornirii).

Obligatii: La solicitarea autoritatii locale de mediu operatorul instalatiei va participa la elaborarea

planurilor sau programelor de gestionare a calitatii aerului conform cerintelor HG 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului.

13.2. APA

13.2.1. Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata

Se va realiza monitorizarea calitativa si cantitativa a apei uzate evacuate in raul Bahlui, prin laboratorul propriu sau in colaborare cu laboratoare de specialitate, pentru indicatorii de calitate mentionati in Autorizatia de gospodarire a apelor, in vigoare, dupa cum urmeaza : Tabelul nr.13.2.1. Monitorizarea emisiilor in apa de suprafata

Nr.crt. Parametru Frecventa monitorizarii

GV1 GV2temperatura

Trimestrial, de catre titular

in momentul activarii prea plinului la depozitul de zgura trebuie sa existe deja o analiza a apei ce urmeaza a fi

deversata, urmand ca pe tot parcursul deversarii sa se efectueze analize in

amonte si in aval de GV2 in paralel cuD.A.Prut Iasi. Aceste analize se vor

nota in jurnalul de analize de la laboratorul central

2 pH3 CBO54 CCOCr5 Materii in suspensie6 Azot Amoniacal(NH4+)7 Azot total(N)8 Azotiti9 Azotati10 Reziduu filtrat la 105ºC11 Cloruri12 Sulfati13 Calciu14 Magneziu15 Sulfuri si hidrogen sulfurat


Trimestrial, de catre titular

in momentul activarii prea plinului la depozitul de zgura trebuie sa existe deja o analiza a apei ce urmeaza a fi

deversata, urmand ca pe tot parcursul deversarii sa se efectueze analize in

amonte si in aval de GV2 in paralel cuD.A.Prut Iasi. Aceste analize se vor nota in jurnalul de analize de la laboratorul central

16 Fosfor total17 Fenoli antrenabilicu vapori de

apa18 Fier total ionic19 Mangan total20 Substante extractibile21 Produse petroliere22 Cadmiu Anual de

catre labora-toare acreditate

23 Plumb24 Mercur

Nota:- orice modificare a Autorizatiei de gospodarire a apelor va fi anuntata la ARPM Bacau 13.2.2. Monitorizarea emisiilor in apa subterana

Pentru urmarirea si control calitatii apei subterane , avind in vedere principalele surse cu potential de poluare a solului si panzei freatice , pe amplasament exista o retea de 9 puturi piezometrice si 9 puturi de observatie in zona depozitului de zgura si cenusa.

Conform autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 16/2005 revizuita la data de 18.dec. 2009, calitatea panzei freatice se va urmari prin prelevari trimestriale de probe din puturile piezometrice de pe platforma si din puturile de observatie de la depozitul de zgura si cenusa; se vor determina trimestrial: ph-ul, CCOCr, suspensiile, ionul amoniu, clorurile, sulfatii, reziduu fix/conductivitatea, substantele extractibile,duritatea, bicarbonatii.

13.3.SOLUL

Analizele de sol se vor face astfel :

Punct de prelevare Indicatorul care se va monitoriza

Frecventa de monitorizare

gospodaria de pacura, zona rezervoarelor de pacura in functiune

Produs petrolier, sulfuri anual

La 30 m de estacada de descarcare a carbunelui

Cu, Mn, Pb, As, Cd, Ni, Zn O data la 3 ani, incepand cu anul 2010

La baza taluzului depozitului de zgura si cenusa

Produs petrolier, Sulfati, Cu, Mn, Pb, As, Cd, Ni, Zn

O data la 3 ani, incepand cu anul 2010

In apropierea depozitului de zgura si cenusa , in zona pompelor

Produs petrolier, Sulfati, Cu, Mn, Pb, As, Cd, Ni, Zn

O data la 3 ani, incepand cu anul 2010

Deal Caprita –referinta Produs petrolier, Sulfati, Cu, Mn, Pb, As, Cd, Ni, Zn O data la 3 ani

Nota : Prelevarea de probe de sol se va face in conformitate cu prevederile Ordinului 184/1997 privind Procedura de realizare a bilanturilor de mediu.Analiza probelor de sol se va realiza utilizand metode analitice ( standarde ) agreate la nivel international.


Raspunderea pentru acuratetetea si precizia rezultatelor va reveni partii care executa prelevarea probelor si laboratoarelor care executa analizele.

13.4.ZGOMOTUL

Monitorizarea Zgomotului se va realiza conform tabelului 13.4.

Tabel 13.4.Nr. crt.

Locul de masurare frecventa

1 Zona cazanelor, a esaparilor de abur anual

2 Zona turn racire anual3 Zona concasoare carbune anual4 Poarta principala-intrare incinta anual5 Poarta nr 2,acces la depozitul de zgura anual

13.5.DESEURIOperatorul instalatiei are obligatia automonitorizarii tehnologice si automonitorizarii factorilor de mediu in cazul depozitelor de deseuri-conform HG 349/2005

Titularul de activitate va tine evidenta deseurilor tenhnologice si a ambalajelor conform legislatiei in vigoare descrisa la capitolul gestiune deseuri.

Tabel 13.4.1.Monitorizarea deseurilor tehnologice si ambalajelor

Nr. crt.

Tip de deseu Responsabil monitorizare/evidente


Metoda de monitorizare

I Deseuri nepericuloasee

1.

Metale feroase (fier, fonta, otel, inox) si metale neferoase (cupru, alama, bronz, aluminiu, plumb)

Instalatii/sectii/departamente/ateliere/statii Sector AutoSector Protectia Mediului

Lunar/ anual Estimare – la generareCintarile – la valorificare

2.

Deseuri din constructii si demolari: sticla, lemn, caramizi, beton, vata minerala uzata

Instalatii/sectii/departamnte/ateliere/statiiSector Protectia Mediului tor Protectia Mediului


3 Acumulatori uzati Sectia Electrica,Sector AutoSector Protectia Mediului

Lunar/ anualEstimare – la generareCintarile – la valorificare

4 Anvelope uzate Sector Auto Serviciul aprovizionareSector Protectia Mediului


5Deseuri hartie si deseuri de ambalaje tonere / cerneluri de imprimanta

Birou AdministrativSector Protectia Mediului Lunar/ anual Estimare – la generare

Cintarile – la valorificare


Nr. crt.

Tip de deseu Responsabil monitorizare/evidente


Metoda de monitorizare

6

Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEE) / tuburi fluorescente

Sectia electrica, ATM,Sector Protectia Mediului Lunar/ anual Estimare – la generare

Cintarile – la valorificare

7. Deseuri menajere / resturi vegetale /

Birou AdministrativSector Protectia Mediului Lunar/ anual Pe baza de contract la

numar de containere

8.

Deseuri ambalaje de hartie si carton / metalice / plastice / sticla / lemn

Instalatii/sectii/departamnte/ateliere/ laboratoareDepartament achizitii Sector Protectia Mediului


II Deseuri periculoasee

1. Ulei uzat

Sectia Electrice, Sectia Cazane si turbineTermicaServiciu aprovizionareSector Protectia Mediului


3 Şlamul de la rezervoarele de păcura

▪ Gospodaria de pacura▪ Serviciu aprovizionare▪ Sector Protectia mediului

Cand este cazul Cintarile – la livrare

4 Materiale de constructie cu continut de asbest

▪ Instalatii/sectii/departamente

▪ Sector Protectia mediului

Cand este cazul cantarire

13.6.MIROSURI- nu este cazul

14.RAPOARTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA

14.1. RAPORTARI

14.1.1. Raportari periodice catre autoritatile de mediu

Nr.Crt.

Tip raport Frecventa raportarii

Autoritatea de mediu catre care se

face raportarea

Data depunerii raportului

1. Raport privind monitorizarea emisiilor : In aer :

Lunar, centralizat In cadrul Raportului anual de mediu

ARPM Bacau

in termen de 48 de ore de la analiza in caz de depasiri

2 Raport privind monitorizarea In apa, sol, zgomot

Anual, ca parte a Raportului anual de mediu


3 Evidenta disfunctionalitatilor , (opriri/porniri, functionare necorespunzatoare)Evidenta timpului in care s-a intrerupt functionarea instalatiilor de depoluareEvidenta timpului in care s-a inrerupt functionarea sistemului de monitorizare continua

Ca parte a Raportului anual de mediu

ARPM Bacau

4 Rezultatele Controlului sistemului de monitorizare

anual ARPM Bacau

5 Inventarul emisiilor pentru Registrul european al poluantilor emisi si transferati(ERTR)

anual APM Iasi/ARPM Bacau

Conform solicitarii APM Iasi

6 Raportul anual de mediu - RAM anual ARPM Bacau Pana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul precedent.

7 Alte raportari periodice Conf.solicitarilor

14.1.2. Raportari singulare(instiintari)

Nr.Crt.

Tipul raport Data depunerii Autoritatea de mediu la care se

depune documentul

Observatii

1. Notificare in cazul aparitiei situatiilor speciale: avarii, incidente, poluari accidentale

In maxim 24 de ore de la aparitie

GNM-CJ IasiDupa caz :APM IasiDA PrutARPM Bacau

2 Notificare in caz de accidente ( incendii, explozii, etc)

Urgent

In maxim 24 de ore

ISU Iasi, GNM –IJ Iasi

ARPM Bacau , APM Iasi

5. Notificare : stadiul realizarii masurilor din Planul de actiuni sau a altor masuri stabilite cu ocazia controalelor autoritatilor de mediu.

La expirarea termenului de finalizare, din PA /Ori de cate ori este cazul

GNM CJ Iasi, ARPM Bacau

Se includ si in Raportul anual de mediu

6. Alte date, informatii solicitate

Conform solicitatii autoritatii de mediu

Dupa caz

8. Notificarea schimbarii datelor care au stat la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu, inclusiv a autorizatiilor detinute

Ori de cate ori apar ARPM Bacau

14.1.3. Modele de Raportare

14.1.3.1. Rezultatul monitorizarii continue a emisiilor in aer

Data Media la VLE 46


48 de ore Conform HG 541/2003

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM 10Mg/Nmc

SO2Mg/Nmc

NoxMg/Nmc

PM10Mg/Nmc

..... ..... .... .... .... ....Media lunara

..... .... ....

In cazul in care sunt depasiri ale VLE se va calcula frecventa depasirilor si procentul cu care este depasita VLE.

14.1.3.2. Rezultatul monitorizarii discontinue a emisiilor in aer

Locul recoltarii / Data recoltari; de la ora pana la ora

Conditii de functionare

Noxe VLE,conform legislatiei in vigoare

Metoda utilizata/ sensibilitate

tip ValoareMasurata

Val.calculata a emisiilor in cond. de referinta

14.1.3.3. Monitorizarea emisiilor de apa uzata evacuata in apa de suprafata

Data efectuarii analizei

Punctul de prelevare

Parametru analizat

Valoare limita admisa /act de reglementare

Valoare realizata

14.1.3.4. Monitorizarea calitatii apelor subterane

Data efectuarii analizei


Parametru analizat

Valoarea limita admisa/act de reglementare

Valoarea realizata

14.1.3.5. Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei specifice, mentionate la capitolul III Monitorizare, punctul 4.

14.1.3.6. Monitorizarea calitatii solului Data efectuarii analizei


Parametru analizat

Valoarea limita admisa/act de reglementare

Valoarea realizata

14.1.3.7. Monitorizarea zgomotului:

Data efectuarii masuratorii

Locul efectuarii masuratorii

Vecinatati Valoare limita admisa

Valoare inregistrata

14.2. Continutul Raportului anual de mediu (RAM):

1. Prezentarea societatii


1.1. Date de identificare1.2 Acte de reglementare si contracte in vigoare detinute pe tema de mediu 1.3 Date privind functionarea si capacitatile de productie utilizate.Evidenta functionarii fiecarei

instalatii care constituie sursa de emisie; prezentarea disfunctionalitatilor instalatiilor tehnologice, a instalatiilor de depoluare, a instalatiei de monitorizare.

2. Sistemul de management de mediu2.1 Descrierea pe scurt a sistemului de management de mediu; proceduri existente, responsabilitati, planuri, programe de mediu existente ; bilanturi si concluziile auditurilor realizate.

3. Utilizarea materiilor prime , auxiliare, utilitati3.1. Materii prime si materiale auxiliare prelucrate in cursul anului. Scurta caracterizare a combustibililor utilizati; se vor anexa buletine de analiza pentru pacura ; pentru carbune.3.2. Actualizare SEVESO privind incadrarea obiectivului din punct de vedere al riscului producerii de accidente; 3.3. Consumul de utilitati comparativ cu anul precedent( consum utilitati /produs pentru a evidentia reducerea consumurilor); eficienta energetica a instalatiei.

4. Performanta de mediu – Bilant privind Impactul activitatii societatii asupra mediului in anul de raportare comparativ cu anul precedent si cu recomandarile BAT 4.1. Monitorizarea mediului . Emisii de poluanti in aer, apa , solTabele centralizatoare cu: punctele de prelevare , parametri relevanti , valorile momentane/medii zilnice/la 48 ore/lunare , conform cerintelor AIM , comparativ cu VLE stabilite in AIM. Se vor preciza maximile determinate si frecventa depasirilor daca este cazul. 4.2 Emisiile anuale in aer de SO2, Pulberi si No2, comparativ cu plafoanele alocate. 4.3. Metode de masurare / calcul utilizate; pentru sistemul de monitorizare continua se vor prezenta rezultatele controlului anual utilizand determinari paralele.4.4. Concluzii.4.5. Evidenta gestiunii deseurilor produse/depozitate temporar/eliminate

5. Investitii/costuri de mediu6. Stadiul de realizare a masurilor din planul de actiuni7. Sesizari si reclamatii - in acest capitol se vor prezenta problemele de mediu sesizate la

controalele de inspectie si modul de rezolvare a acestora precum si reclamatiile si sesizarile publicului.

8. Probleme intampinate ; propuneri modificari AIM daca este cazul

15.OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII

15.1.Obligatii

Operatorul instalatiei trebuie sa respecte toate reglementarile OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, si anume:

Luarea tuturor masurilor de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile.

Indeplinirea la termen a tuturor masurilor asumate in Programul de conformare Luarea masurilor care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata. Evitarea producerii de deseuri iar in cazul in care aceast lucru nu este posibil, valorificarea ,

neutralizarea sau eliminarea acestora. Utilizarea eficienta a energiei. Luarea masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora. Luarea masurilor necesare, in cazul incetarii definitive a activitatilor, pentru evitarea oricarui risc

de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora.


Conform Ordonanţei de urgenta Nr.195/2005 privind protectia mediului , operatorul instalatiei are urmatoarele obligatii:

Sa solicite actele de reglementare, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenta Nr.195/2005 privind protectia mediului ;

Sa respecte condiţiile din actele de reglementare obţinute; Sa nu puna în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limita stabilite prin actele de

reglementare; Sa organizeze structuri proprii specializate pentru protecţia mediului; sa asiste persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la

dispoziţie evidenta măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe;

sa asigure accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente acestora;

sa realizeze, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de constatare încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;

sa se supuna dispoziţiei scrise de încetare a activităţii; sa suporte costul pentru repararea prejudiciului şi sa inlature urmările produse de acesta,

restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul plăteşte"; sa asigure sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi pentru

automonitorizarea emisiilor poluante; sa asigure evidenta rezultatelor şi sa raporteze autorităţii competente pentru protecţia mediului

rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de reglementare; sa informeze autorităţile competente, în caz de eliminari accidentale de poluanti în mediu sau de

accident major;Operatorul va inregistra si investiga orice reclamatie sau sesizare referitoare la mediu, pe care o primeste. Inregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamatie/sesizare, investigarea facuta si orice actiune intreprinsa.

Sa depoziteaze deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens;

Operatorul instalatiei va inregistra si investiga orice reclamatie sau sesizare referitoare la mediu, pe care o primeste. Inregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamatie/sesizare, investigarea facuta si orice actiune intreprinsa.

Ca instalatie IMA aflata sub incidenta Directivei 2001/80/CE, , in vederea conformarii la VLE prevazute de directiva , SC CET IASI SA – CET IASI II Holboca are obligatia de a realiza masurile de retehnologizare BAT asumate in Programul de actiuni, , pana la 01.01.2014. Pentru conformarea la Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor societatea are obligatia sistarii depozitarii hidraulice a zgurii si cenusii pana la 01.01.2014.


15.2. Plan de actiuni- CET IASI IIHOLBOCA

PLANUL DE ACTIUNEPrivind realizarea lucrarilor si masurilor aferent AIM nr. 10/10.05.2006, revizia I

Nr. crt. Masura Tinte in realizarea

obiectivelorTermen de finalizare

Costuri (EU)

Sursa de finantare(NOTA)

Responsabili Efectul masurii

1 Instalatii de desulfurare, conform BAT

Respectarea VLE conform legislatiei in vigoare 31.12.2013 20 milioane 1 si 4 Conducerea

societatii Reducerea emisiilor de So2

2

Captarea in stare uscata a cenusii si zgurii rezultate din arderea combustibililor solizi(huila)

Conformarea depozitelor de zgura si cenusa cu cerintele stabilite de legislatia UE privind depozitarea

31.12.2013 10 milioane 1 si 4 Conducerea societatii

Reducerea consumului de apa si a cantitatii de zgura si cenusa depozitata

3 Instalatie de tratare a apelor uzate

Conformarea cu legislatia in vigoare 31.12.2013 5 milioane 1 Conducerea

societatiiCresterea calitatii apei evacuate in emisar

NOTA: 0 = sursa va trebui identificata; 1 = finantare proprie; 2 = credit bancar; 3 = institutie financiara internationala; 4 = finantare nerambursabila


16.MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI

La incetarea activitatii, operatorul instalatiei trebuie sa dezvolteun Plan de inchidere, agreat de autoritatea competenta pentru protectia mediului. Acesta va cuprinde masurile propuse la incetarea activitatii, care sa demonstreze ca titularul este capabil sa inceteze activitatea instalatiei in siguranta si masuri de refacere a amplasamentului, in vederea refolosirii lui. Planul de inchidere trebuie sa identifice resursele necesare pentru punerea lui in practica si sa declare mijloacele de asigurare a disponibilitatilor acestor resurse indiferent de situatia financiara a titularului.Dezafectarea , demolarea instalatiei si constructiilor se va face pe baza unui proiect. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente.

17. DISPOZITII FINALE

Datele cuprinse în prezenta autorizaţie nu sunt confidenţiale. Reexaminarea şi/sau modificarea autorizaţiei integrate de mediu se face in conditiile art .23 ,

capitolul V a OUG 152/20005, cand apar următoarele situaţii: o poluarea cauzată de desfăşurarea activităţii necesită revizuirea valorilor limită de

emisie stabilite prin autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie; o schimbări substanţiale şi/sau extinderea activităţii, pe acelaşi amplasament; o modificarea celor mai bune tehnici disponibile, care permit o reducere semnificativă a

emisiilor; o siguranţa exploatării instalaţiilor şi a desfăşurării activităţii face necesară introducerea

de tehnici speciale şi măsuri de management; o rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi,

neprecizate în documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizaţie;

o emiterea unor noi reglementări legale.o Are loc inchiderea definitiva a activitatii /cesiunea/transferul/vanzarea instalatiei

Transferul autorizaţiei este permis în condiţiile legii . Frecventa de monitorizare este valabila in perioada de functionare a instalatiei IMA; in conditii de

nefunctionare a instalatiei IMA nu este necesara monitorizarea emisiilor in mediu. Conform prevederilor OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, in cazul in care instalatia

urmeaza sa fie supus unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau in alte situatii care implica schimbarea operatorului, precum si in caz de dizolvare, urmata de lichidare, faliment, incetarea activitatii, este obligatorie notificarea ARPM Bacau pentru stabilirea obligatiilor de mediu, conform legii.

Nerespectarea prevederilor , ale obligatiilor si termenelor stabilite in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU, conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii, , in conditiile prevazute la art.17 a OUG 195/2005 privind protectia mediului, precum si la sanctionarea celor vinovati.

Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Iasi , Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau si Agentia pentru Protectia Mediului Iasi.

Prezenta autorizatie integrata de mediu este valabila pe tota durata derularii planului de actiune, pana la ultimul termen scadent de 01.01.2014.


18. GLOSAR DE TERMENI

ARPM Bacau Agenţia Regională pentruProtecţia Mediului BacauAPM Agenţia pentru Protecţia Mediului

BAT Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă

CAT Comisia de Analiză TehnicăCBO5 Consum Biologic de Oxigen la 5 zileCCO Consum Chimic de OxigenCOV Compusi Organici VolatilidB(A) Decibeli (ponderaţi)GC/SM Gaz cromatograf/Spectroscop de masăGhidul Tehnic General Ghidul aprobat prin OM nr. 36/2004În timpul nopţii Între orele 22.00 şi 08.00În timpul zilei Între orele 08.00 şi 22.00K KelvinKp Kilo PascalLeq Nivelul echivalent de zgomot continuu

Anual Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 12 luni consecutive

Lunar Cel puţin de 12 ori pe an la intervale de aproximativ o lună

TrimestrialToată perioada sau părţi ale unei perioade de 3 luni consecutive, începând cu prima zi a lunii ianuarie, aprilie, iulie sau octombrie

Zi Orice perioadă de 24 de ore

ZilnicÎn timpul tuturor zilelor de exploatare a instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe zi

VLE Valori limita de emisiiIMA Instalaţie mare de arderePA Prag de alertăPI Prag de intervenţieCAE Cazan de abur energeticCAI Cazan de abur industrialCAF Cazan de apă fierbinte

Locaţie sensibilă la zgomot

Orice locuinţă, hotel sau pensiune, centru de tratament, centru de învăţământ, loc de cult sau distracţie sau orice altă amenajare sau zonă cu atracţie ridicată care, pentru propria funcţionare, necesită absenţa zgomotului la un nivel supărător

Operaţiunea de eliminare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de eliminare a deşeurilor inclusă în Legea nr. 426/2001

Operaţiunea de recuperare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de recuperare inclusă în Legea nr. 426/2001

PA Plan de actiune

PM10 Particule cu un diametru nominal al particulei de ≤10 m, aşa cum s-a determinat prin măsurători adecvate

EN Norme EuropeneISO Organizatia de Standardizare InternationalaSR Standard RomanescPpm Părţi per milionProgram de modernizare Programul activitatilor identificate de catre titularul


activitatii in cadrul Sistemului propriu de Management de mediu

RAM Raportul Anual de MediuEPRTR Registrul European al Poluntilor Emisi si TransferatiTitularul autorizaţiei SC CET IASI – CET II HOLBOCA mz Medie zilnicaml Medie lunara

Conducatorul institutiei, Sef Serviciu ACC, Iulian Ionel Movila ing. Mihaela Munteanu

Comp. Juridic si contencios,Jr.Mosnegutu Elena

Intocmit,Ing. Cristina Tocila


Anexa 1STANDARDE APLICABILE ÎN CADRUL ACTIVITĂŢII DE MONITORIZARE AEMISIILOR PROVENITE DE LA INSTALAŢIILE MARI DE ARDERE

PulberiSR ISO 9096:2005 Emisii de la surse fixe. Determinare manuală a

concentraţiei masice de pulberi 20-1000 mg/mcSR EN 13284-1:2002 Emisii de la surse fixe. Determinarea

concentraţiei masice micide pulberi. Partea 1: Metoda gravimetrică manuală

SR EN 13284-2:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiilor masicescăzute de pulberi. Partea 2: Sisteme automate de măsurare

SO2ISO 7934:1989ISO 7934/Amd.1:1998

Emisii de la surse staionare- Determinarea concentratiilor masice de dioxid de sulf – peroxide de hydrogen/perclorat de bariu/metoda thorin

SR ISO 7935:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice dedioxid de sulf. Caracteristici de performanţă ale metodelor demăsurare automate

SR ISO 11632:2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice dedioxid de sulf. Metoda prin cromatografie ionică

SR EN 14791:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice dedioxid de sulf. Metodă de referinţă

NoxISO 10849:1996 Emisii de la surse fixe. Determinarea

concentraţiei masice de oxizi de azot. Caracteristici de performanta a sistemului de masurare automata

SR ISO 11564:2005 2005 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice deoxizi de azot. Metoda fotometrică cu naftiletilendiamină

SR EN 14792:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice deoxizi de azot (NOx). Metodă de referinţă: chemoluminescenţă

PrelevareSR ISO 10396:2001 Emisii ale surselor fixe – Prelevare pentru

determinareaautomata a concentraţiilor de gaze

Parametri auxiliari:ISO 10780:1994 Emisii de la surse fixe. Measurement of velocity


and volume flowrate of gas streams în ductsISO 14164:1999 Stationary source emissions -- Determination of

the volume flowrate of gas streams în ducts -- Automated method

ISO 12039/2001Stationary source emissions -- Determination of carbon monoxide, carbon dioxide and oxygen – Performance characteristics and calibration of automated measuring sistems

SR EN 14789:2006Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei volumice deoxigen (O2). Metodă de referinţă. Paramagnetism

SR EN 14790:2006 Emisii de la surse fixe. Determinarea vaporilor de apă înconducte

Asigurarea calitatiiSR EN ISO 14956:2003 Calitatea aerului – Evaluarea aplicabilităţii unei

proceduri demăsurare prin comparare cu o incertitudine de măsurarecerută (Specifică procedura QAL1)

SR EN 14181:2004 Emisii de la surse fixe. Asigurarea calităţii sistemelor automatede măsurare (Specifica procedurile QAL 2, QAL 3 şi AST)

EN ISO 9169:2006 Air quality - Definition and determination of performancecharacteristics of an automatic measuring system

ISO 11095:1996 Linear calibration using reference materialsSR EN ISO/CEI 17025:2005 Cerinţe generale pentru competenţa

laboratoarelor deîncercări şi etalonări


Anexa 2

Verificarea calculului inaltimii cosului de fum de la CET Iasi II

Date tehnice de calcul pentru cazanele de abur de 420 t/h ( 2 x 420 t/h)t - temperatura gazelor la ieşirea din coş = 1400C;d – diametrul coşului la vârf = 8,30 m;R – volumul gazelor reziduale = 1041084Nmc/h, calculat astfel:Limitele maxim admise:mg/Nmc

Nr. crt Valori limită SO2 NOX Pulberi

1. Medii lunare 400 500 502. Medii 48h – 97% 440 - 553. Medii 48h – 95% - 550 -

Combustibili - huila; Pcal.inf.=25,000 Mj/g - pacură ; Pcal.inf.=38,519 Mj/g

Pt = 2x 305 MWt - Consum orar maxim = 43920 kg/h huila ; = 14000 kg/h păcură;- Cantitate gaze reziduale ( la 0% oxigen) = 4,8 Nmc aer/kg huila x 43920 kg/h + 11,5 Nmc aer/kg păcură x 14000 kg/h păcură = 210816mc/h + 161000 Nmc/h= 371816 Nmc/h- Cantitate gaze reziduale ( la 6% oxigen) =371816 Nmc gaze reziduale x 21/(21-6) = 520542 Nmc/h

RO% =371816 Nmc/h x 2 = 743632 Nmc/h (cantitate de gaze reziduale);R6% = 520542 Nmc/h x 2 = 1041084 Nmc/h (cantitate de gaze reziduale).

Q – debitul masic = R x LMA (kg/h), calculat astfel:

- Pulberi : 1041084 Nmc/h x 55 mg/Nmc =57.26 kg/h- SO2 : 1041084Nmc/h x 440 mg/Nmc = 458 kg/h- NO2 : 1041084 Nmc/h x 550 Nmg/mc x 0,64 = 366.46 kg/h (0,64 – factor de conversie NOx – NO2)

Q/S – calculat astfel:S – factor pentru determinarea înălţimii coşului (din TA – LUFT – instrucţiuni tehnice pentru protecţia împrejurimilor şi a vecinătăţilor - Germania ):

Factor SOx NO2 Pulberi HCl HF CO Pb Cd H2SS 0,14 0,1 0,08 0,1 0,0018 7,5 0,0025 0,00013 0,003

Calculul raportului Q/S: - Pulberi – 57.26 kg/h / 0,08 = 715.75SO2 –458 kg/h / 0,14 = 3271.42NO2 –366.46 kg/h / 0,1 =3664.6Se ia valoarea cea mai mare, adica 3664.6


arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/5074_arpmbc_4163.doc · Web viewConform documentului...

Documents

Transcript of arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/5074_arpmbc_4163.doc · Web viewConform documentului...