arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/73862_1 RIM PARC EOLIAN BOTOSANI CC... · 2012-07-23 ·...

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, STATIE

COLECTARE SI TRANSFORMARE ENERGIE ELECTRICA

comunele Viișoara, Coțușca, Păltiniș, Rădăuți-Prut, județul BOTOȘANI,

LINIA ELECTRICA SUBTERANA PENTRU RACORDAREA PARCULUI EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA,

STAȚIE DE SUBSTRANSFORMARE comuna IPOTEȘTI, jud. SUCEAVA

Beneficiar: SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL

Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

1

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE

EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE

TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA,

STATIE COLECTARE SI

TRANSFORMARE ENERGIE ELECTRICA

comunele Viișoara, Coțușca, Păltiniș,

Rădăuți-Prut, județul BOTOȘANI,

LINIA ELECTRICA SUBTERANA

PENTRU RACORDAREA PARCULUI

EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA

SUCEAVA, STAȚIE DE

SUBSTRANSFORMARE comuna

IPOTEȘTI, jud. SUCEAVA









2

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE

EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE

TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, STATIE

COLECTARE SI TRANSFORMARE ENERGIE

ELECTRICA

comunele Viișoara, Coțușca, Păltiniș,

Rădăuți-Prut, județul BOTOȘANI,

LINIA ELECTRICA SUBTERANA

PENTRU RACORDAREA PARCULUI EOLIAN

LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA,

STAȚIE DE SUBSTRANSFORMARE comuna

IPOTEȘTI, jud. SUCEAVA











3

Cuprins

I. INFORMATII GENERALE .................................................................... 8

DENUMIREA PROIECTUL DE INVESTIŢIE ....................................... 10

TITULAR .................................................................................................. 10

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU: ............................ 11

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PROIECTULUI ......................................... 11

AMPLASAMENT ..................................................................................... 13

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,

functionare,demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere) ................... 30

Organizarea de santier ............................................................................... 58

Durata etapei de functionare...................................................................... 59

Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei ......................... 60

Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ... 60

Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de activitatea

propusa ...................................................................................................... 62

Analiza principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ............................................. 62

Alternativa „ZERO‖ ............................................................................... 63

Alternative de amplasare şi de proiectare .............................................. 64

Alternative tehnologice de producere a energiei electrice pe baza

energiei eoliene ...................................................................................... 65

II. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................. 66

Procese tehnologice de producţie .............................................................. 66

Etapa de construcţie a parcului eolian ....................................................... 66

Activităţi de dezafectare ............................................................................ 71

III. DEŞEURI ............................................................................................ 72

IV. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ....................... 77









4

Apa............................................................................................................. 77

Condițiile hidrogeologice ale amplasamentului .................................... 77

Managementul apelor uzate ................................................................... 80

Prognozarea impactului ......................................................................... 80

Aerul .......................................................................................................... 82

Clima şi calitatea aerului ........................................................................ 82

Prognozarea poluării aerului: ................................................................. 85

Zgomot ...................................................................................................... 86

Solul și subsolul ......................................................................................... 90

Prognozarea poluării solului și subsolului ............................................. 94

Biodiversitatea ........................................................................................... 97

Peisajul .................................................................................................... 111

Mediul social si economic ....................................................................... 111

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ..................................... 114

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite ................................. 115

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea

cablurilor electrice ................................................................................... 117

Impactul cumulat ..................................................................................... 118

Impactul tranfrontier ................................................................................ 119

V. EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT ............................... 121

Prognozarea impactului ........................................................................... 121

Analiza mărimii impactului ..................................................................... 122

VI. GESTIUNEA DESEURILOR ........................................................... 130

VII. MONITORIZAREA ...................................................................... 132

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE .................................. 140

VIII. SITUATII DE RISC ....................................................................... 141

IX. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ................................................ 144









5

X. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ...................................... 145

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE .................................. 172

Bibliografie .............................................................................................. 173









6

Figura 1. Plan de încadrare a PARCULUI EOLIAN COMUNELE VIIȘOARA, COȚUȘCA,

PĂLTINIȘ, RĂDĂUȚI PRUT, LINIE ELECTRICA SUBTERANA PENTRU RACORDAREA

PARCURILUI EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA. ......................................... 14 Figura 2. PLAN DE SITUAȚIE A AMPLASĂRII PARCULUI EOLIAN ....................................... 15 Figura 3. PLAN DE SITUATIE - LINIE ELECTRICA SUBTERANA PENTRU RACORDAREA

PARCULUI EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA .............................................. 16 Figura 4. PLAN DE SITUAȚIE - SUBSTATIE DE TRANSFORMARE JUD. SUCEAVA............. 17 Figura 5. Înclinarea maximă laterală a drumului de acces .......................................................... 33 Figura 6. Profile drum .................................................................................................................. 34 Figura 7. Secţiuni transversale prin drumul de acces la turbine şi platforma de montaj. ............ 34 Figura 8. Podeț tubular - vedere plană ......................................................................................... 36 Figura 9. Podeș tubular - secțiunea A-A ....................................................................................... 36 Figura 10. Secțiunea B-B - podeț tubular ..................................................................................... 37 Figura 11. Podeț tubular - secțiunea C-C ..................................................................................... 37 Figura 12. Plan fundație ............................................................................................................... 40 Figura 13. Sectiune plan fundație ................................................................................................. 41 Figura 14. Caracteristici tehnice turbina eoliana. ........................................................................ 43 Figura 15. Butuc turbină eoliană .................................................................................................. 45 Figura 16.Butuc turbină eoliană ................................................................................................... 46 Figura 17. Pală turbină eoliană. ................................................................................................... 46 Figura 18. Montajul nacelei unei turbine eoliene de mari dimensiuni ......................................... 47 Figura 19.Fundaţia unui pilon de turbină eoliană ........................................................................ 48 Figura 20.Tronson al unui pilon de turbină eoliană ..................................................................... 48 Figura 21.Arborele principal al unei turbine eoliene ................................................................... 49 Figura 22.Controler ...................................................................................................................... 51 Figura 23. Caracteristicile constructive ale șanturilor în care se vor poza cablurile electrice ... 53 Figura 24. Caracteristicile constructive ale șanturilor în care se vor poza cablurile electrice ... 54 Figura 25. Caracteristicile constructive ale șanturilor în care se vor poza cablurile electrice ... 54 Figura 26. Locațiile stațiilor de transformare .............................................................................. 55 Figura 27. aspecte de la realizarea fundației unei turbine ........................................................... 67 Figura 28. Imagini înălțarea turnului. .......................................................................................... 68 Figura 29. Înălțarea și montarea palelor ...................................................................................... 69 Figura 30. Staţie electrică de transformare .................................................................................. 70 Figura 31. Realizare traseu cabluri electrice ............................................................................... 70 Figura 32. Distanta fata de ROSPA0049 și ROSCI0399. ............................................................. 98 Figura 33. Distanța față de ROSPA0058 ...................................................................................... 99 Figura 34. Traseul liniei electrice prin siturile Natura 2000 – vedre generala .......................... 100 Figura 35. Traseul liniei electrice prin ROSPA0049 .................................................................. 101 Figura 36. Traseul liniei electrice prin ROSPA0116 și ROSCI0391 .......................................... 101 Figura 37. Traseul liniei electrice prin ROSCI0391 și ROSCI0380. .......................................... 102 Figura 38. Distanțele dintre parcurile eoliene dezvoltate in partea de nord est a judetului

Botosani. ...................................................................................................................................... 119 Figura 39. Distantele dintre parcul eolian si tările vecine. ........................................................ 120









7

Table 1 . BILANȚ TERITORIAL PARC EOLIAN VIIȘOARA, COȚUȘCA, RĂDĂUȚI PRUT,

PĂLTINIȘ JUD. BOTOSANI ......................................................................................................... 23 Table 2. Coordonatele STEREO 70 ALE TURBINELOR EOLIENE DIN CADRUL PARCULUI

EOLIAN VIIȘOARA, COȚUȘCA, PĂLTINIȘ, RĂDĂUTI PRUT, JUD. BOTOSANI .................... 24 Table 3. COORDONATELE STEREO 70 A TRASEULUI LINIEI ELECTRICE DE LA PARCUL

EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA JUD. SUCEAVA. ....................................................... 29 Table 4. COORDONATELE STEREO 70 A STATIEI DE SUBTRANSFORMARE DE

RACORDARE LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA. ........................................................ 30 Table 5. Caracteristicile tehnice la unele modele de turbine eoliene agreate de titular pentru

parcul eolian .................................................................................................................................. 44









8

I. INFORMATII GENERALE

BAZA LEGALĂ

- Ordonanţa de Urgenţa, nr. 195 din 22.12.2005, privind protecţia

mediului aprobată prin Legea nr. 265/2006 publicată în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 586 din 06/07/2006 și modificată prin O.U.G. nr. 114/2007

publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 713 din 22/10/2007, O.U.G. nr.

57/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06/2007,

O.U.G. nr. 164/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 808 din

03/12/2008, O.U.G. nr. 71/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.

637 din 06/09/2011,

- Hotărâre nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice şi private asupra mediului Publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 481 din 13/07/2009

- Ordinul nr. 135/2010 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de

evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor

metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului

asupra mediului;

- Legii apelor nr. 107/1996 republicată prin Legea nr. 310 din 28

iunie 2004 cu modificările și completările ulterioare;

- Hotărârea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea şi completarea

H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

- Lege nr. 211/2011 din 15/11/2011 Publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 837 din 25/11/2011 privind regimul deşeurilor

- Hotărârea nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi

pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aprobă ―Condiţiile

tehnice privind protecţia atmosferei‖, precum şi ―Normele metodologice

privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse

staţionare‖cu modificările și completările ulterioare

- Lege nr. 104/2011 din 15/06/2011 Publicat in Monitorul Oficial,

Partea I nr. 452 din 28/06/2011 privind calitatea aerului înconjurător









9

- Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

- Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi

acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori;

- Hotărârea de Guvern nr. 235 din 7 martie 2007 privind

gestionarea uleiurilor uzate;

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementării

privind evaluarea poluării mediului;

- STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime

admisibile ale zgomotului pentru zona locuită;

- STAS 12574/1987 - ―Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate‖;

- Ordonanţă de urgenţă nr. 57/2007 din 20/06/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice modificată șicompletată prin- O.U.G. nr. 154/2008 publicată în

Monitorul Oficial, Partea I nr. 787 din 25/11/2008, Legea nr. 329/2009

publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 761 din 09/11/2009, Legea nr.

49/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 262 din 13/04/2011

pentru aprobarea OUG 57/2007

- Ordinul nr 19/20010 pentru aprobarea Ghidului metodologic

privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar









10

DENUMIREA PROIECTUL DE INVESTIŢIE

PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI

ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, STATIE


comunele Viișoara, Coțușca, Păltiniș, Rădăuți-Prut, județul

BOTOȘANI, LINIA ELECTRICA SUBTERANA PENTRU

RACORDAREA PARCULUI EOLIAN LA STATIA

TRANSELECTRICA SUCEAVA, STAȚIE DE

SUBSTRANSFORMARE comuna IPOTEȘTI, jud. SUCEAVA

Proiectul propune realiarea unei investiții complexe în domeniul

producerii energiei electrice din surse regenerabile (energie eoliană)

prin realizarea următoarelor categorii de lucrări

generatoare eoliene;

retele electrice;

Linie electrică subterana

statii de transformare ridicatoare 30/220kV

Statia de transformare 30/220kV si de conexiuni 220kV;

statie ridicatoare 220/400kV –

drumuri de acces la generatoare și stații electrice;

reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente

TITULAR

SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL cu sediul la adresa: Str.

Centrala, nr.842, sat Paltinis, com. Paltinis, jud. Botosani, Inregistrata la

Oficiul Registrului Comertului sub nr. J07/46/11.02.2010, CUI 25303271

Persoană de contact dnul Bjorn Lars Ahlman, Tel 0731 855 323.









11

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al

elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8,

pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei

Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr. fax 0334 407239,

email [email protected], [email protected]

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PROIECTULUI

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei,

prin construirea unui parc eolian compus din 154 generatoare eoliene,

cu o capacitate totală instalată de până la 480 MW.

Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea

obligaţiilor ce revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate

prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată

prin H.G. 1535/2003 şi foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a

Acordului de aderare la UE.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus

din urmatoarele categorii de lucrari:

construire 154 generatoare eoliene;

retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei

electrice in reteaua de inalta tensiune;

Linie electrică subterana pentru racordarea parcului eolian

la statia TRANSELECTRICA de 400kw

2 statii de transformare ridicatoare 30/220kV vor fi

amplasate in zona localitatii Cotusca si respectiv Paltinis;

Statia de transformare 30/220kV si conexiuni 220kV va fi

amplasata in zona localitatii Viisoara care va racorda statii

de transformare de la Coțușca și Păltiniș și va fi racordată

cu o statie ridicătoare 220/400kw amplasată in com.

Ipotești, jud. Suceava;

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]









12

statie ridicatoare 220/400kV - substatie, amplasata in zona

localitatii Ipotesti, jud. Suceava ce va racorda Parcul eolian

cu statia de transformare 400kw TRANSELECTRICA, jud.

SUCEAVA.

drumuri de acces la generatoare si la statii pentru a asigura

serviciul de mentenanta la generatoare si echipamente pe

parcursul functionarii;

reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente;

Prin realizarea acestui parc se va aduce aport la creşterea gradului de

valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie

electrică şi termică in România cât şi atingerea cotei ţintă privind consumul

de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod

diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România).

Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră

prin crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură

realizate care vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente,

etc.









13

AMPLASAMENT

PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE,

DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE

ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI TRANSFORMARE

ENERGIE ELECTRICA este propus a se implementa în localitatea

Viișoara, Coțușca, Păltiniș, Rădăuți-Prut, județul BOTOȘANI.

Acesta este compus din:

- 154 turbine eoline amplasate pe raza comunelor Viișoara,

Coțușca, Rădăuți Prut, Păltiniș, jud. BOTOSANI.

- 2 statii de 30/220kV amplasate in com Coțușca și Păltiniș, jud.

BOTOȘANI;

- o stație de transformare 30/220kV si conexiuni 220kV amplasată

în com. Viișoara, jud. BOTOSANI

- Linie electrica subterana pentru racordarea parcului eolian la

statia TRANSELECTRICA jud. SUCEAVA.

- Stație de subtransformare de 220/400KV pentru racordare la

stația TRANSELECTRICA de 400KW jud. SUCEAVA

Vecinatati

NNV – Republica Ucraina

NNE – Republica Moldova

V – Orasul Darabani

S – comuna Avrameni si Draguseni, sud –vest comuna Mileanca

E - comunele Adaseni si Mitoc si cu Republica Moldova


PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI TRANSFORMARE ENERGIE ELECTRICA


LINIA ELECTRICA SUBTERANA PENTRU RACORDAREA PARCULUI EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA, STAȚIE DE SUBSTRANSFORMARE comuna IPOTEȘTI, jud. SUCEAVA



14

Figura 1. Plan de încadrare a PARCULUI EOLIAN COMUNELE VIIȘOARA, COȚUȘCA, PĂLTINIȘ, RĂDĂUȚI PRUT, LINIE ELECTRICA SUBTERANA

PENTRU RACORDAREA PARCURILUI EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA.


PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI TRANSFORMARE ENERGIE ELECTRICA


LINIA ELECTRICA SUBTERANA PENTRU RACORDAREA PARCULUI EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA, STAȚIE DE SUBSTRANSFORMARE comuna IPOTEȘTI, jud. SUCEAVA



15

Figura 2. PLAN DE SITUAȚIE A AMPLASĂRII PARCULUI EOLIAN









16

Figura 3. PLAN DE SITUATIE - LINIE ELECTRICA SUBTERANA PENTRU RACORDAREA PARCULUI

EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA









17

Figura 4. PLAN DE SITUAȚIE - SUBSTATIE DE TRANSFORMARE JUD. SUCEAVA

In cadrul județului, localitățile sunt amplasată în partea de nord – est a

acestuia la o distanţă de aproximativ 78 km de reşedinţa de judeţ, respectiv

municipiul Botoşani, prin oraşul Săveni şi 100 km prin municipiul Dorohoi.

Distanțele parcului eolian față de granițe:

2km și față Republicii Ucraina

aproximativ 950m față de Republica Moldova

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului

aprobate/adoptate şi/sau alte scheme/programe conform Certificatelor

de Urbanism:

1. Certificat de Urbanism nr.22/30.03.2011 - CONSTRUIRE PARC

EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI









18

ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, IN

EXTRAVILANUL COMUNEI PĂLTINIȘ

Regimul juridic :

- teren situat in extravilanul teritoriului administrativ al comunei Paltinis - teren proprietate privata: parcele cadastrale nr.: 242/36; 511/16; 511/64; 511/65; 518/32;

1024/300; 1026/57; 1027/144; 1027/275; 1027/4; 417; 1015/68; 1085/40; 1082; 843/40;

840/40; 491/27; 277/161; 287/33; 285/3; 286/4 ; 274/55; 274/73; 274/138; 243/34;

213/60; 393; 403; 596/3; 596/2; 415; 596/9; 596/10; 345; 1024/18; 1019/3; 1016/28;

1016/135 ; 1027/275; 511/116; 518/32; 373/91; 1085/16 ; 417 ; 574/34 ; 575/19 ; 574/2 ;

471 ; 433/72 ; 723/30 ; 725/1/2 ; 725/1/21 ; 802/64 ; 920/65 ; 274/2; 596/9; 596/10; 576;

1015/86; 1026/25; 1028/1/20; 1026/4; 276/45; 277/64; 277/137; 276/79; 277/6; 433/32;

433/33; 501/14 ; 501/15; 289/11; 289/13; 471/35; 441; 268/106; 268/161; 249 ; 268/40 ;

268/182; 1024;

-suprafata totală de teren: 90.900 mp

Regimul economic :

- teren categoria de folosinta: arabil si pasuni

- destinatia stabilită prin PATJ sunt permisiuni pentru construire parcuri

eoliene.

Regimul tehnic :

-FUNCTIUNE DOMINANTA: zone teren agricol; categoria de folosinta

arabil si pasuni, situate in extravilan

-FUNCTIUNI PERMISE: lucrari pentru ma4strale, cai de comunicatie,

imbunatatiri funciar rețele de telecomunicatii în alte lucrari, de

infrastructure, coristructii/amenaiari pentru combaterea prevenirea actiunii

factorilor naturali distructivi de oriqine naturals (inundatii, alunecari de

teren), precum și constructii si amenajari special.

-UTILITATI EXISTENTE: drumuri de exploatare si Iinii electrice existente

- Terenurile situate în extravilanul comunei Paltinis nu sunt incluse intr-o

documentatie urt anism avizata si aprobata legal, care sa reglementeze

conditiile de autorizare, respectiv executie a lucrarilor de construire.











19


EXTRAVILANUL COMUNEI VIIȘOARA.

Regimul juridic :

- teren situat in extravilanul si intravilanul teritoriului administrativ al

comunei Viisoara - teren proprietate privata:-parcelele cadastrale nr.: 75; 349; 349/163/1; 309; 280; 153/21;

153/52 ; 164/9; 164/32; 161/31; 179/163 ; 180/80; 82/120; 94; 101/8 ; 367/209; 367/311;

138/27; 179/6; 323; 156/57; 156/5; 306/1/41 ; 306/41; 305/41; 306/1/3; 169/20; , 167/20;

182/7; 128/42; 128/41; 128/70; 138/28; 191/1;

- suprafata totală de teren : 46.992 mp

Regimul economic :

- teren categoria de folosinta: arabil, pasuni si curti constructii

- destinatia stabilită prri PATJ sunt permisiuni pentru construire parcuri

eoliene

Regimul. Tehnic

-FUNCTIUNE DOMINĂNTA: zone teren agricol; categoria de folosinta

arabil; situate in extravilan

-FUNCTIUNI PERMISE: lucrari pentru magistrale, cai de comunicatie,

imbunatatiri funciare retele de telecomunicatii și alte lucrari, de

infrastructure, constructii/amenajari pentru combaterea si prevenirea actiunii

factorilor; naturali distructivi de origine naturală ,(inundatii, alunecari de

teren), precum și constructii si amenaiari speciale

-UTILITATI EXISTENTE: drumuri de exploatare linii electrice existente

- Terenurile situate in extravilanul comunei Viisoara nu sunt incluse intr-o

documentatie de urbanism avizata si aprobata legal care sa reglementeze

conditiile de autorizare, respectiv executie a lucrarilor de construire

3. Certificat de Urbanism nr. 7/03.05.2011 - CONSTRUIRE PARC

EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE,DRUMURI


EXTRAVILANUL COMUNEI COȚUȘCA









20

Regimul juridic:

- TEREN SITUAT IN EXTRAVILANUL TERITORIULUI

ADMINISTRATIV AL COMUNEI COTUSCA - TEREN PROPRIETATE PRIVATA, Parcelele cadastrale nr. 580/6; 211/38; 189;

580/25; 328/4; 381/1; 372/1; 392/10; 54/98; 281/157; 281/14; 676/1; 746/28; 695/1/10;

695/4; 574/6; 483; 514; 474/390; 464/7; 425/31; 550/19; 53/38; 54/18; 101/32; 101/120;

2057/3; 2056/3; 120/27; 120/29; 49/201; 49/179; 196/22; 211/45; 196/35; 10/14; 13/24;

250/131; 250/221; 250/126; 227/8; 227/63; 117/20; 124/3; 125/67; 117/17; 749/5; 749/1;

417/6;

- SUPRAFATA TOTALA = 8,33 ha

Regimul economic

- TEREN CATEGORIA DE FOLOSINTA: ARABIL si PASUNE

- DESTINATIA STABILITA PRIN PATJ SUNT PERMISIUNI PENTRU

CONSTRUIRE PARCURI EOLIENE

Regimul tehnic

- FUNCTIUNE DOMINANTA: zone teren agricol; categoria de folosinta

arabil si pasuni; situate in extravilan si intravilan

- FUNCTIUNI PERMISE: lucrari pentru magistrate, cai de comunicatie,

imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii și alte lucrari de

infrastructura, constructii/amenajari pentru combaterea si prevenirea actiunii

factorilor naturali distructivi de oriqine naturala (inundatii, alunecari de

teren), precum si constructii si amenajari speciale

- UTILITATI EXISTENTE: drumuri de exploatare si linii electrice existente

- Terenurile situate in extravilanul comunei Cotusca nu sunt incluse intr-o

documentatie de urbanism avizata si aprobata legal, care sa reglementeze





EXTRAVILANUL COMUNEI RADAUTI PRUT

Regimul juridic :

- teren situat in extravilanui administrativ at comunei Radauti Prut









21

- teren aflat in domeniul privat al comunei si proprietate privata - teren aflat in parcelele cadastrale : S 11 - PC 339 si PC 339/4; S 7 - PC 274/73; S 10 -

PC 338/20; S 7 - PC 301/22; S 7 - PC 293/37 si PC 293/80; S 7 - PC 293/30; S 5 - PC

240; S 3 — PC 184/41; S7 — PC 313/31; S7 - PC 305/1; S7 - PC 303/16; S3 - PC

184/16; S14 - PC 351/22; S 11 - PC 339/32 Si PC 339/45; S 1 - PC 2/4

- suprafata de teren pentru care se solicită certificat de urbanism: 26.070 mp.

Regimul economic :

- teren categoria de folosinta: arabil, pasune, cai comunicatii

Regimul tehnic :

FUNCTIUNE DOMINANTA : teren arabil si pasune situat in extravilan •

FUNCTIUNI PERMISE: lucrari pentru retele magistrale cai de comunicatie

imbunatatin funciare retele de telecomunicatii și alte lucrari de

infrastructure, constructii / amenajari pentru combaterea si prevenirea

actiunii factorilor naturali distructivi de origine naturală inundatii alunecari

de teren precum și constructii amenajari speciale

UTILITATI EXISTENTE: DN 24C, DJ 282 drumuri de exploatare, linii

electrice aeriene

5. Certificat de Urbanism nr. 24/17.05.2012 emis de Consiliul

Județean Botosani - LINIE ELECTRICA SUBTERANA

PENTRU RACORDAREA PARCURILOR EOLIENE

COTUSCA, PALTINIS, VIISOARA SI RADAUTI PRUT

JUDEIUL BOTOSANI LA STATIA TRANSELECTRICA

SUCEAVA - orasul BUCECEA, comuna VIISOARA,

MILEANCA, HAVARNA, CORLATENI, DIMACHENI,

CORDARENI, VORNICENI, BRAESTI, LEORDA, BUCECEA

Regimul juridic :


comunelor : Viisoara, Mileanca, Havarna, Cordareni, Vorniceni, Corlateni,

Dimacheni, Braiesti, Leorda si oras Bucecea.

- teren apartinand domeniului public - drumuri de interes local si iudetean.

Regimul economic :









22

- teren categoria de folosinta: cai de comunicatie

- destinatia stabilita prin PATJ sunt permisiuni pentru realizare lucrari de

infrastructure — utilitati.

Regimul tehnic :

- Reteaua electrica se executa pe teritorii ce apartin unitatilor administrativ

teritoriale a 9 comune si un oras si nu sunt incluse intr-o documentatie de

urbanism avizata și aprobata legal, care sa reglementeze conditiile de

autorizare respectiv executie a lucrarilor de construire

- Linie electrica subterana pentru evacuarea energiei electrice produse de

parcurile eoliene

- Tensiune de funcționare 220 kV

- Suprafata totală de teren: 78.090 mp

6. Certificat de Urbanism nr.26/05.06.2012 emis de Consiliul

Județean Suceava - LINIE ELECTRICA SUBTERANA PENTRU

RACORDAREA PARCURILOR EOLIENE COTUSCA,

PALTINIS, VIISOARA SI RADAUTI PRUT JUDEIUL

BOTOSANI LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA - ,

STATIE DE TRANSFORMARE ȘI DRUMURI DE ACCES, loc.

Suceava, Siminicea, Dumbăveni, Verești, Udești, Bosanci, Ipotești.

Regimul juridic :


judeșelor Suceava și Botoșani.

Pe teritoriul judetului Suceava, linia străbate comunele Siminicea,

Dumbrăveni, Veresti, Udești, Bosanci, Ipotești și municipiul Suceava.

- Terenul este propirietatea publică și private a persoanelor fizice și

juridice.

Regimul economic :

- Folosinta actuală – teren arabil, drum de exploatare, stației

electrică, albia majora a râului Siret și Suceava, drum județean,

drum national, cale ferată.









23

Regimul tehnic :


Table 1 . BILANȚ TERITORIAL PARC EOLIAN VIIȘOARA, COȚUȘCA, RĂDĂUȚI PRUT, PĂLTINIȘ

JUD. BOTOSANI

BILANT TERITORIAL

Nr. Crt.

Tip utilizare Suprafata (ha) Procent Observatii Scoatere din circuit

agricol propusa

1 Suprafata studiata cca. 9000

2 Suprafata aferenta

obiectivului conform RLU

34,628

3 Suprafata afectata

de obiective (turbine)

0,486 1,40 Stilp (pilon) turbina

R=3m

Suprafata scoasa definitiv din circuitul

agricol

4 Suprafata fundatii 5,097 14,72 Fundatie hexagonala in plan - incadrata intr-un

cerc cu R=10m

5 Suprafata sapatura

fundatii 7,445 21,50

Sapatura incadrata intr-un patrat cu L=22m

Suprafata scoasa temporar din circuitul

agricol

6 Suprafata platforme

transformator 0,277 0,80

Transformator adiacent pilonului turbinei

S=18mp


agricol

7

Suprafata statii de transformare

(Paltinis si Cotusca) si puncte trafo

0,175 0,51 Suprafata aferenta

statiilor de transformare si punctelor trafo


agricol

8

Suprafata statie de transformare

Viisoara (INTRAVILAN - scos

din circuit agricol)

1,399 4,04

Statie transformare interioara, situata pe o parcela in intravilanul comunei Viisoara, pe locul fostului sector

zootehnic, arie estimata cca. 1ha din 1.3992ha

Parcela in intravilan cu regim de folosinta conform extras CF =

CC (scoasa din circuitul agricol)

9

Suprafata statie de transformare Ipotesti (INTRAVILAN - scos

din circuit agricol)

1,000 2,89

Statie transformare interioara, situata pe o parcela in intravilanul comunei Ipotesti, arie estimata cca. 0.65ha

din 1ha


agricol









24

10 Suprafata afectata

de LES 8,909 25,73

Suprafata afectata de lucrarile de pozare in subteran a cablurilor


agricol

11 Suprafata platforme

montaj 10,231 29,55

Suprafata aferenta organizarii de santier

pentru montajul turbinelor


agricol

12 Suprafata drumuri

de exploatare noi si reabilitate

14,129 40,80

Suprafata aferenta organizarii circulatiilor de acces si a celor de

incinta


agricol

13 Suprafata teren scos

temporar din circuitul agricol

26,585 76,77

14 Suprafata teren scos definitiv din circuitul

agricol 16,067 46,40

P.O.T. = (5.097+0.277+0.175+1.00+0.65)/34.628x100=21.80%

C.U.T. = (5.097+0.277+0.175+1.00+0.65)/34.628=0.218

SUPRAFATA TOTALA LINIE ELECTRICA SUBTERANA

PENTRU RACORDAREA PARCURILOR EOLIENE COTUSCA,

PALTINIS, VIISOARA SI RADAUTI PRUT JUDEIUL BOTOSANI

LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA - , STATIE DE

TRANSFORMARE ȘI DRUMURI DE ACCES – 99 090 mp.

Coordonate geografice în sistem de proiecţie Stereo 1970 ale

turbinelor eoliene

Table 2. Coordonatele STEREO 70 ALE TURBINELOR EOLIENE DIN CADRUL PARCULUI EOLIAN

VIIȘOARA, COȚUȘCA, PĂLTINIȘ, RĂDĂUTI PRUT, JUD. BOTOSANI

PARCUL EOLIAN X Y Z

C1 637896.18 740709.55 257.48

C10 636508.25 735082.15 218.42

C12 638366.50 735461.19 171.79

C14 637418.70 741476.28 259.24

C16 639319.20 731861.66 180.50

C17 638798.77 731655.30 202.84

C18 639881.96 732911.92 168.33

C19 639115.80 733428.84 189.13

C2 634049.28 736494.29 207.65









25

C20 638342.24 732580.77 182.21

C24 641149.63 736297.16 231.10

C25 640471.18 737234.90 244.95

C26 640156.35 737839.19 245.46

C27 639850.60 738432.41 249.69

C28 636924.67 742089.07 253.05

C29 639606.22 735905.40 151.87

C3 634314.05 736770.90 221.82

C30 639338.88 737041.44 175.65

C31 639921.57 736547.86 190.90

C32 640510.02 735492.30 196.64

C33 640671.07 734577.45 160.75

C34 640232.58 735249.26 173.95

C37 638408.97 740122.24 251.08

C4 633738.62 737307.41 224.40

C5 633488.75 737030.85 206.43

C50 634697.33 735868.38 200.33

C51 634968.43 736151.60 198.83

C55 640770.98 735993.83 238.96

C57 635953.09 741180.42 209.89

C58 635663.97 740930.53 192.59

C59 633402.43 738383.68 210.10

C6 633103.33 738086.57 213.49

C60 635557.66 740191.47 177.20

C61 635341.75 739907.35 159.55

C7 632870.92 737429.50 187.42

C8 637553.72 733925.05 220.06

C9 637048.07 734453.45 221.38

CNY1 638057.61 735208.73 179.09

CNY10 637647.61 733046.20 205.56

CNY11 637712.39 734610.64 196.64

CNY12 632167.88 735803.28 207.97

CNY13 633346.08 735097.37 187.80

CNY14 633952.72 734812.28 186.39

CNY15 634472.62 734054.51 178.88

CNY18 636051.32 733386.42 182.24

CNY19 636310.88 733995.66 187.42

CNY2 636394.92 739295.14 174.18









26

CNY20 640218.40 738672.06 231.54

CNY21 636724.25 734246.09 202.18

CNY3 636169.08 739038.54 167.46

CNY4 641403.52 737243.58 225.20

CNY5 641906.23 736764.24 200.17

CNY6 641888.81 737705.26 183.61

CNY7 642406.37 737202.42 177.20

CNY8 640605.81 738131.50 213.82

CNY9 639856.57 733613.40 151.34

P1 620387.61 748604.84 246.36

P10 625908.29 747497.54 244.08

P11 626174.91 747718.01 226.61

P12 626396.42 747031.53 244.25

P13 627922.95 745743.43 194.5

P14 629912.86 745741.29 234.97

P15 629408.14 746397.17 239.06

P16 629598.37 745439.28 228.16

P17 628971.72 747061.73 241.37

P18 628544.68 747734.33 239.40

P19 628310.32 748430.84 228.90

P2 622333.43 744253.14 210.54

P20 627797.19 747906.19 221.41

P21 630821.36 747297.25 226.75

P22 630265.18 748195.88 222.01

P23 629803.70 748679.89 213.69

P24 630052.72 750377.69 198.82

P26 624915.83 747405.30 232.37

P27 624994.40 748568.69 204.38

P28 624076.91 749742.69 232.53

P29 623614.89 750250.00 226.13

P3 620792.67 747960.82 245.20

P30 621185.78 747315.35 238.03

P4 621557.07 744615.36 240.38

P6 621871.86 743913.80 234.68

P7 625158.02 743220.21 225.78

P8 622987.80 744022.87 191.67

P9 624533.20 743649.57 214.97









27

PNY1 623281.26 746626.80 250.94

PNY10 628663.89 746684.26 222.82

PNY11 628255.52 747262.19 219.18

PNY12 628929.69 747955.92 206.71

PNY13 626984.81 746304.64 230.50

PNY14 628348.46 745222.28 188.90

PNY15 621710.37 746686.43 212.14

PNY16 631002.07 747966.89 246.32

PNY17 622539.20 744686.53 195.08

PNY18 624552.74 745402.18 240.86

PNY19 625251.65 744895.69 249.38

PNY2 623704.30 745220.78 200.52

PNY20 625358.97 750495.72 210.66

PNY21 625857.08 749825.88 215.24

PNY22 626405.78 750115.46 219.32

PNY23 627175.13 749381.95 203.01

PNY24 624291.84 750014.97 218.21

PNY25 624750.03 743917.32 204.30

PNY26 624992.89 744603.24 224.17

PNY27 628056.06 748198.19 236.20

PNY28 630192.26 746246.77 226.54

PNY29 624490.31 749159.18 235.27

PNY3 623022.18 745318.20 190.32

PNY31 625598.51 747336.42 248.88

PNY32 624514.79 748380.45 225.96

PNY5 622568.13 746067.75 219.59

PNY6 623241.09 749824.87 242.57

PNY7 622662.00 750214.00 233.79

PNY8 623825.33 749409.20 248.72

PNY9 629127.15 746039.64 227.72

RP15 632406.27 747411.84 233.59

RP17 634460.66 744501.90 247.46

RP21 632281.69 746560.91 249.84

RP22 632730.88 746054.22 257.46

RP23 633298.87 745610.43 256.77

RP24 633800.67 745178.52 261.80

RP26 630918.00 746063.00 199.48









28

RP3 631996.48 746257.35 229.81

RP4 631788.07 745774.07 201.25

RP5 631624.38 745172.45 193.21

RP6 631320.70 746340.81 205.30

RP7 631442.34 748427.48 207.00

RP8 632766.18 748343.40 172.30

RP9 632701.77 747768.47 207.51

V1 626056.50 743105.83 213.67

V10 630870.94 739332.24 216.36

V11 630243.62 739570.59 232.25

V13 632180.97 739511.53 196.44

V14 632864.04 738980.45 208.71

V15 630323.01 745068.15 230.40

V16 630851.69 744571.26 228.61

V17 631348.96 744098.83 229.19

V18 631912.38 743584.08 220.00

V19 631511.07 743048.59 195.62

V2 626725.95 742570.41 213.13

V20 628577.90 740990.64 230.82

V3 627494.70 742107.87 221.05

V4 628244.72 741777.74 225.74

V5 628999.80 740455.30 245.09

V6 629688.77 739942.71 242.44

V7 630182.99 744237.15 206.05

V8 630993.48 743871.11 226.17

V9 631893.00 739128.00 196.96

VNY1 632626.02 743102.50 211.81

VNY2 633268.96 742524.19 180.96

VNY3 632653.58 738601.41 201.69

VNY4 632528.30 742284.35 203.52

VNY6 629116.40 744888.20 182.51

VNY7 628667.14 744378.89 156.81

VNY9 629804.96 743977.69 179.39

V-SUBS

631411.44 741673.81 N

631577.43 741546.03 E

631541.11 741512.02 S

631458.55 741551.69 1









29

631443.44 741554.18 2

631439.33 741557.30 3

631435.77 741559.80 4

631362.94 741612.71 V

631371.25 741623.27 NV

P-SUBS

626500.09 747148.65 N

626538.40 747101.42 E

626367.87 746960.47 S

626361.31 746973.92 SV

626336.08 747013.09 V

C-SUBS

636348.42 739249.50 N

636391.32 739211.30 E

636327.23 739139.97 S

636285.86 739179.26 V

Table 3. COORDONATELE STEREO 70 A TRASEULUI LINIEI ELECTRICE DE LA PARCUL EOLIAN

LA STATIA TRANSELECTRICA JUD. SUCEAVA.

Traseu Cablu 10km

Viisoara-Ipotesti

X Y

627421.11 734304.23

624635.41 727208.54

618544.67 721091.71

616188.74 714073.56

609965.54 709071.10

608051.27 702536.09

608618.98 694942.65

603565.56 689023.66

607118.71 683263.07

602749.06 678676.83

596022.18 679465.29

Ipotesti-Suceava

X Y









30

596012.86 679474.92

593723.92 680615.68

Table 4. COORDONATELE STEREO 70 A STATIEI DE SUBTRANSFORMARE DE RACORDARE LA

STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA.

X Y

595948.34 679489.69

595989.45 679409.34

596096.38 679409.18

596068.04 679451.00

596038.28 679490.96

596012.88 679524.16

596010.83 679527.30

595945.16 679496.10

595946.66 679492.70

595913.35 679476.18

595856.51 679449.93

595858.03 679447.21

595914.98 679473.20

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie,

functionare,demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere)

Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate

cronologic astfel:

Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor

funcţiuni;

Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui

obiectiv se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine

cronologică a dezvoltării parcului eolian.

Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru









31

Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai

după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în

conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de

proiectant. În cadrul acestei etape se vor pune bazele organizării de şantier.

În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la:

stabilirea baracamentelor;

modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a

lucrărilor;

modul de depozitare al materialelor folosite;

stabilirea utilajelor de construcţie necesare (tipul utilajelor și

numărul acestora);

instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de

exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a

fundaţiilor turbinelor eoliene.

Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape:

Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine,

pentru a determina capacitatea solului de a susţine greutatea instalaţiei.

Realizarea căilor de acces și modernizarea drumurilor de exploatare.

Acestea vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă modificate

pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în interiorul

parcelelor. În cazul care în zona drumurilor de acces sunt proiecate a fi

pozate cabluri subterane prin îngropare, aceste lucrări se vor efectua înainte

de realizarea căilor de acces respective.

Realizarea drumurilor de acces

Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor.

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri

permanente utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru

transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului

eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la

turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este temporară, drumurile

trebuie sa fie proiectate să reziste la utilizări extreme datorate gabaritelor









32

mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a

utilajelor ce vor opera pe amplasament în perioada de construcție.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor

turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de

întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie

condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament.

Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de

construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a

turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de

transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de la 10 tone pe ax

(osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru

betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta

încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească

următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

lăţimea minimă de 4 metri a benzii de rulare în linie dreaptă ;

maxim 8º înclinarea longitudinală;

înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim

2º;

masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi

uscate de trebuie să fie de minimum 17 tone;

presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de

minim 180 kN/m2

;

raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească

cerinţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi

echipamente operate şi transportate;

raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului

de acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.

vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de

minim 6,6 m de la suprafaţa acestuia;

compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine

gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o

drenare eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;

sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor

macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a









33

asigura controlul şi drenajul natural al apelor către zonele

libere.

după încheiera lucrărilor ce necesită accesul autovehiculelor cu

gabarit depășit, zonele ocupate temporar prin lărgirea razelor de

curbură ale drumurilor de acces se vor readuce la starea inițială,

după îndepărtarea substratului portant și a materialului geotextil

Figura 5. Înclinarea maximă laterală a drumului de acces









34

Figura 6. Profile drum

Figura 7. Secţiuni transversale prin drumul de acces la turbine şi platforma de montaj.

Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de acces

includ pe lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in transportul şi









35

operarea echipamentelor necesare construcţiei parcului eolian şi studii

privind topografia zonei, structura solurilor, investigaţii geotehnice.

Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta

drumuri de acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma

investigaţiilor si a informaţiilor din teren s-au stabilit principalele

caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin:

drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului

fiind nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime

minimă de 5,00 m;

drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate,

compactate şi pietruite având o lăţime minimă de 5,00 m;

Drumurile de acces sunt conectate pe de o parte la drumurile de

exploatare și pe de altă parte la platformele de operare a macaralelor

asigurând și accesul până la baza turbinei.

Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS

10.144/3 – Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul

capacitaţii de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor

de circulaţie a intersecţiilor de străzi.









36

În situația în care sunt necesare execuția de podețe acestea vor avea

următoarele caracteristici tehnice :

Figura 8. Podeț tubular - vedere plană

Figura 9. Podeș tubular - secțiunea A-A









37

Figura 10. Secțiunea B-B - podeț tubular

Figura 11. Podeț tubular - secțiunea C-C









38

Sistemul constructiv:

Fundaţia turnului se realizează din beton armat şi se are în vedere o

amprentă la sol cu lăţimea de maximum 18-20 metri. Configuraţia finală a

fundaţiei se stabileşte în momentul comandării turnurilor centralelor eoliene

în baza specificaţiilor producătorului şi a studiului geologic, printr-un

proiect de specialitate.

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) sunt

temporare doar în perioada de ridicare/asamblare a componentelor turbinei

eoliene, după finalizarea construcţiilor acestea sunt indepartate, in scopul

reamenajării zonei. Platforma se va reface în caz de nevoie de intervenţie cu

ajutorul macarelei asupra utilajului.

Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de

livrarea componentelor respectivei turbinei către amplasament şi sunt

menţinute pe perioada construcţiei şi instalării parcului eolian.

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească

următoarele cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei

eoliene:

înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie

să fie de maxim 2°;

platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum

200 kN/m2, presiune testată în fiecare colţ al platformei;

înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim

45° pentru a asigura scurgerea apelor pluviale;

compoziţia constructivă a platformei trebuie sa fie bine gradată

pe tipuri de aggregate utilizate, păstrându-se astfel o drenare

eficientă a apelor pluviale către rigole;

rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt

proiectate astfel încât să asigure o captare eficientă şi un drenaj

către zonele libere;

diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu

trebuie să depăşească 5 metri;

zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei

fiind situată în raza de operare a braţului macaralei;









39

Platformele sunt temporare și se realizează cu un substrat de bază

format din pământ compactat până la valoarea proiectată a modului de

deformare la reîncărcare. Peste platforma de pământ pe pereţii laterali ai

săpăturii se fixează un strat cu rol de separare urmat apoi de un strat de

geogril cu rol de ranforsare compactat până la obţinerea pantei transversale

necesare pentru dirijarea apelor către zona de drenare adiacentă

platformelor. Finalizarea platformelor se realizează dintr-un amestec de

agregate naturale de piatră concasată pe straturi de diferite dimensiuni.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia

drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de

acces şi implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de

operare şicăile de acces sunt proiectate şi construite în special să reziste la

solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a

camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte

asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totala poate

ajunge până la 100 t. Suprafeţele platformelor de montaj aferente fiecărei

turbine eoliene sunt suprapuse pe drumurile de acces având suprafaţa de 22

x30 mp.

Fundaţiile turbinelor eoliene sunt de tip izolat în forma poligonală,

elastice cu dimensiunile maxime în diametru de 19m şi descărcare pe

coloane forate până la adâncimea stratului portant, în general la adâncime de

de 20 m. Fundaţia este realizată din beton C30/37 si C35/45 si C16/20 iar pe

zona centrala sunt montate buloanele de ancoraj. Săpăturile se execută până

la cota -6.81 faţă de cota 0, se montează armăturile, se cofreazăşi se toarnă

betonul. După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argila

şi se acoperă cu un strat de sol vegetal până la baza inferioara a fundaţiei

(inel exterior). În funcție de cerințe fundațiile se vor plasa pe piloți de tip

forat sau o altă soluție echivalentă propusă de constructor.

Inelul exterior al fundaţiei rămas descoperit are o circumferinţa de

circa 6m şi o suprafaţă decirca 30mp.









40

Figura 12. Plan fundație









41

Figura 13. Sectiune plan fundație









42

Echipamentele tehnologice

Turbinele eoliene sunt în general generatoare asincrone trifazate de

tipul DFIG (Doubly Fed Induction Generators) sau convertoare full effect.

De cele mai multe ori, din cauză că rotația axului este de 5-20rpm, iar un

generator necesită 750-3600rpm, este necesară o cutie de viteză cuplată între

ax și generator. Pentru a mări plaja de funcționare, un convertor c.a/c.c/c.a.

este intercalat între generator și conexiunea la rețeaua electrică. În acest

mod, codul de acces la rețea este respectat în orice situație. Există însă și

turbine fără cutie de viteză, unde câmpul magnetic este creat prin magneți

permanenți compensarea pentru viteza de rotație scăzută făcându-se prin

mărirea diametrului rotorului.









43

Figura 14. Caracteristici tehnice turbina eoliana.

Conexiunea la reţea se realizează printr-un transformator de obicei la

tensiunea de 690V, dar majoritatea turbinelor au prevăzut un transformator

ridicător în interiorul turbinei, de exemplu 0,69/30kV (de obicei în partea

posterioară a nacelei) sau la baza turnului.

Caracteristicile tehnice complete ale turbinelor eoliene ce vor fi

instalate vor fi puse la dispoziţia operatorului de reţea după contractarea

acestora la firma furnizoare.

Caracteristicile tehnice ale turbinelor sunt urmatoarele:

Fiecare turbină funcţionează independent una de alta, funcţie de

domeniul de viteză a vântului în care a fost proiectată.









44

Turbina este proiectată să funcţioneze începând cu viteze ale vântului

de 4 m/s, pentru o viteză nominală a vântului de 12-15 m/s şi este oprită din

funcţionare pentru viteze de peste 25 m/s.

Turbinele sunt concepute să lucreze într-un domeniu de temperatură

de la - 20°C până la +40 °C. Toate componentele, lichide, uleiuri sunt alese

să reziste la temperaturi de pâna la – 40°C. Dacă temperatura în nacelă

depaşeşte 50 °C, turbina se opreşte.

Umiditatea relativă poate fi de maximum 100 % (maximum 10% din

timpul de viaţă).

Table 5. Caracteristicile tehnice la unele modele de turbine eoliene agreate de titular pentru parcul eolian

Turbine Model

Producător Clasa turbine

Putere nominală (MW)

Rotor Diameter (m)

Înălțime turn (m)

înălțimea maxima(turn+pală) (m)

ECO122 Alstom IIIA 2.7 122 119 180

N117/2400 Nordex III 2.4 116.8 120 178.4

3.2M114 Repower IIIA 3.2 114 123 180

V112-3MW

Vestas IIIA 3 112 119 175

Din tabel reiese că dimensiunile vor fi pentru rotor de ca. 122m

diametru, înălțimea turnului fiind de până la 125m.

PĂRŢILE COMPONENTE ALE TURBINEI EOLIENE

Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate

în figura 14, dar în principiu, cele mai importante părţi componente ale

turbinelor eoliene, sunt:

-butucul rotorului;

-paletele;

-nacela;

-pilonul;

-arborele principal (de turaţie redusă);

-multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;

-dispozitivul de frânare;

-arborele de turaţie ridicată;









45

-generatorul electric;

-sistemul de răcire al generatorului electric;

-sistemul de pivotare;

-girueta;

-anemometrul;

-sistemul de control (controller).

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei

şi este montat pe arborele principal al turbinei eoliene. În figurile 15 și 16

sunt prezentate două imagini ale unor butuci de turbine eoliene.

Figura 15. Butuc turbină eoliană









46

Figura 16.Butuc turbină eoliană

Paletele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale

turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai

adesea, paletele sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria

aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan rezistenţă

mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la

construcţia paletelor şi materiale metalice sau chiar lemnul. În figuria 17

sunt prezentate două palete de turbine eoliene de mari dimensiuni.

Figura 17. Pală turbină eoliană.









47

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se

montează în interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul

de turaţie, dispozitivul de frânare, arborele de turaţie ridicată, generatorul

electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de pivotare.

În figura 18 este prezentată o nacelă de dimensiuni mari.

Figura 18. Montajul nacelei unei turbine eoliene de mari dimensiuni

Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în

vederea exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii.

În interiorul pilonilor sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei

electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces spre nacelă. În

figura 19 este prezentată fundaţia unui pilon, iar în figura 20, este prezentat

un tronson de pilon pentru susţinerea unei turbine eoliene.









48

Figura 19.Fundaţia unui pilon de turbină eoliană

Figura 20.Tronson al unui pilon de turbină eoliană

Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite

mişcarea de rotaţie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi

dinţate. În funcţie de tipul turbinei eoliene, turaţia arborelui principal poate

să varieze între 20…400 rot/min. În figura 21 este prezentat un asemenea

arbore.









49

Figura 21.Arborele principal al unei turbine eoliene

Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de

la valoarea redusă a arborelui principal, la valoarea ridicată de care are

nevoie generatorul de curent electric.

Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează

pe arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul

electric. Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea

unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin

frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai

adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care

mecanismul de reglare a unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează

corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează

operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are

rolul de a transmite mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul

electric. Turaţia acestui arbore, ca şi cea a generatorului electric, are valori

între 1200…1800 rot/min.









50

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a

arborelui de turaţie ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele

rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat de stator şi astfel, în spire se

induce curent electric. Există atât generatoare electrice care furnizează

current continuu (de regulă pentru aplicaţii casnice şi turbine de dimensiuni

reduse), cât şi generatoare electrice du curent alternativ într-o gamă extrem

de variată de puteri.

Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură

produs în timpul funcţionării acestuia.

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite

orientarea turbinei după direcţia vântului. Componentele principale ale

acestui sistem sunt motorul de pivotare şi elementul de transmisie a mişcării.

Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate.

Acest mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistem automatizat,

la orice schimbare a direcţiei vântului, sesizată de giruetă.

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în

permanenţă după direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta

comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei.

În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după

direcţia vintului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem

suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului.

Acest aparat este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când

viteza vântului depăşeşte 3…4m/s, respective oprirea turbinei eoliene când

viteza vântului depăşeşte 25m/s.

Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care

cel puţin în cazul turbinelor de puteri mari, este integrat într-o reţea de

calculatoare, care controlează buna funcţionare a tuturor componentelor. De

regulă controler-ul este amplasat în nacelă, iar alte calculatoare pot fi

amplasate inclusiv la baza pilonilor. În figura 22 este prezentat un controler

din componenţa unei turbine eoliene.









51

Figura 22.Controler

Descrierea retelelor electrice pentru colectarea energiei produse si

evacuarea acesteia in reteaua Transelectrica

Transportul energiei electrice produse de grupurile generatoare

eoliene (GGE) până la rețeaua electrică de transport, existenta în zona stației

de transformare Suceava, apartinand CNTEE Transelectrica SA, se va face

prin cabluri subterane la tensiunile de 30kV, 220kV si 400kV și prin stații

electrice de transformare și conexiuni.

Prezentarea retelelor electrice subterane cu tensiunile de 30, 220 si

400kV.

Racordarea grupurilor eoliene la stațiile de transformare și a stațiilor

electrice de transformare între ele, se va face prin linii electrice, instalate

subteran, în cea mai mare parte pe trasee comune cu drumurile existente, sau

drumuri ce urmează a fi realizate pentru accesul la noile instalații.

Liniile electrice subterane la tensiunile de 30, 220 si 400kV se vor

realiza cu cabluri monopolare (cate unul pe faza) instalate în pămant la

adâncimi mai mari decât adâncimea de înghet din zona.









52

Cablurile monopolare utilizate vor fi cu conductor multifilar din

aluminiu sau cupru, rotund, compactizat, cu izolatie XLPE (polietilena

reticulata), cu barieră de protecție longitudinală și transversală la

pătrunderea apei, manta exterioară din PE (polietilena), având sectiuni

diferite, rezultate în urma calculelor de dimensionare și verificare efectuate

în conformitate cu normele tehnice specifice în vigoare și a recomandarile

furnizorului de cabluri.

Sectiunile uzuale, rezultate din calculele preliminare, vor fi intre 150

si 800mmp la 30kV, 2000/2500mmp la 220kV si 1000mmp la 400kV.

Pe întreg traseul, fiecare din liniile electrice subterane, va fi însotita de

un conductor de egalizare. Acesta va avea rol, atât în egalizare a

potențialelor prin realizarea de legaturi electrice între prizele de pamânt, cât

și în limitarea tensiunilor induse în mantalele cablurilor.

Pe tot traseul cablurilor de energie, simultan cu instalarea acestora, se

vor instala și cabluri de telecomunicatii din fibră optică necesare pentru

asigurarea canalelor pentru transmisie a datelor și telecomunicații.

Cablurile se vor poza in pǎmant, de regula, la adancimea de 1,2 m,

intre douǎ straturi de nisip de cate 10 cm grosime pe toată lungimea săpăturii

si vor fi protejate mecanic cu placi avertizoare peste care se vor monta folii

de avertizare. Foliile si placile de avertizare se vor instala pe toată lungimea

traseului si peste intreaga lătime a profilului (santului).

La subtraversarea drumurilor de acces, cablurile se vor poza in

pǎmant la aceiasi adancime, in tuburi de protectie din material plastic cu

dimensiuni corelate cu dimensiunile (diametrele) cablurilor, a

conductoarelor de insotire si a cablurilor de fibra optica.

Pe traseul liniilor subterane vor fi cateva portiuni speciale

(subtraversări de drumuri).

Subtraversarea acestora se va realiza prin foraj orizontal dirijat și

controlat si se va executa numai in prezenta delegatilor de la societătile care

detin obiectivele subtraversate.

Pentru foraj se vor utiliza instalatii moderne care să permită

introducerea tevilor de protectie fără afectarea instalatiilor si constructiilor

existente.

La intersectiile cu alte instalatii existente in zonǎ se vor respecta

conditiile de coexistenta impuse de avizele si acordurile obtinute, precum si









53

de NTE 007/2008 – „Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de

cabluri electrice”

Traseul liniilor subterane va fi marcat prin borne de marcaj la

suprafată. Distanta intre bornele de marcaj pe trasee rectilinii va fi de 100 m.

Se vor marca prin borne schimbările de directie, traversările de drumuri si

intersectiile cu alte canalizări subterane. Bornele vor fi fixate lateral de

cablu, la 0,8 m de axul lui, cu placa de inscriptie orientată spre cablu. Se vor

monta de asemenea, ball-markere din 100 in 100 de m , la schimbarile de

directie si la subtraversari.

Figura 23. Caracteristicile constructive ale șanturilor în care se vor poza cablurile electrice









54











55

Accesoriile, capetele terminale exterioare si mansoanele de jonctiune,

se vor monta dupa indicatiile furnizorului. Amplasarea exacta a mansoanelor

de jonctiune se va face in functie de lungimea efectiva de livrare a cablurilor

pe tamburi. Mansoanele de joncțiune a cablurilor vor fi protejate suplimentar

la indicația furnizorului de cablu prin gropi betonate și acoperite cu placi de

beton. Acestea vor fi amplasate la aceiasi adâncime de pozare ca și cablul și

vor fi marcate pentru identificare. La stabilirea rezervele de exploatare

pentru mansoane si capete terminale se va tine cont de indicatiile NTE 007,

si precizarile furnizorului de cabluri.

Prezentarea statiilor de transformare si conexiuni.

Prin intermediu a doua statii de transformare ridicatoare de la

tensiunea de 30kV la 220kV, energia produsa de grupurile eoliene, va fi

preluata si transportata la o statie ridicătoare 30/220kV și de conexiuni de

220kV.

Figura 26. Locațiile stațiilor de transformare

Statiile de transformare ridicatoare 30/220kV vor fi amplasate in zona

localitatii Cotusca si respectiv Paltinis, urmand a fi echipate astfel:









56

la tensiunea de 30kV - cu celule prefabricate amplasate in

interior (constructii usoare, sau containere prefabricate).

la tensiunea de 220kV - cu celule prefabricate in constructie

blindata – in anvelopa metalica, amplasate in interior (in constructii

usoare), sau exterior.

pentru instalatiile de control, protectie si cele auxiliare

(servicii interne) se vor realiza constructii din materiale prefabricate,

in tehnologie moderna.

transformatoare de putere 30/220kV – 240MVA - vor fi

amplasate in exterior pe fundatii adecvate, dotate cu amenajarile

necesare pentru protectia mediului in conformitate cu legislatia in

vigoare, instalatii pentru stingerea incendiilor si monitorizarea in timp

real a parametrilor de functionare.

Statia ridcătoare 30/220kV și de conexiuni 220kV va fi amplasata in

zona localitatii Viisoara, urmand a fi echipata astfel:

la tensiunea de 30kV - cu celule prefabricate amplasate in

interior (constructii usoare, sau containere prefabricate).



usoare), sau in exterior.




Din statia de conexiuni Viisoara energia produsa este transportata prin

cablu subteran de 220kV la o statie ridicatoare 220/400kV, amplasata in

zona localitatii Ipotesti, urmand a fi echipata astfel:












57







pentru instalatiile de compensare a puterii reactive se vor

realiza constructii din materiale prefabricate, in tehnologie moderna.

autotransformator de putere 220/400kV – 550MVA – sau

alternativ 2 X autotransformatoare de putere 220/400kV – 400MVA

va fi amplasat in exterior pe fundatie adecvata, dotata cu amenajarile

necesare pentru protectia mediului in conformitate cu legislatia in

vigoare, instalatii pentru stingerea incendiilor si monitorizarea in timp

real a parametrilor de functionare;

La toate statiile, cladirile in care vor fi amplasate echipamentele vor fi

constructii usoare realizate din elemente de structurǎ metalicǎ (stâlpi, grinzi,

etc.) cu închideri de pereţi şi acoperiş din panouri tristrat din douǎ table

profilate, având la mijloc un strat laminat de vatǎ mineralǎ.

In fiecare statie se vor face amenajari constructive pentru: iluminat,

drumuri si alei de acces, imprejmuiri, instalatii de securizare si alarmare,

prize de pamant, instalatii de protectie la supratensiuni atmosferice etc, cu

scopul de a asigura functionalitatea si siguranta echipamentelor, siguranta

personalului de exploatare si mentenanta si siguranta populatiei.

Impactul potenţial

Terenul propus realizării proiectului analizat a fost ales ţinând cont de

anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de

pregătirea de şantier, respectiv;

- posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la

construcţii -montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de

gradul de afectare a factorilor de mediu, modul de utilizare a

terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a









58

populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului, şi în mod

special de potenţialul eolian din zonă.

Prin implementarea proiectului va fi modificată structura şi

componenţa solului datorită realizării infrastructurii: modernizare drumurilor

de exploatare şi acces, a platformelor de operare, traseelor de cabluri şi a

fundaţiilor turbinelor eoliene.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului

implică utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier,

depozite temporare de materiale, precum şi concentrare de efective umane.

Toate aceste activităţi constituie surse potenţiale de poluare a factorilor de

mediu: apă, aer si sol. Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada

restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei parcului eolian.

În etapa de funcţionare a parcului eolian nu vor exista surse de poluare

a factorilor de mediu.

Organizarea de santier

Lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare şi realizarea

racordului electric aferent sunt părţi ale aceleaşi investiţii, dar din cauza

mărimii parcului este posibil faptul ca să fie nevoie de mai multe organizări

de şantier, estimativ între două și patru. Acest fapt va permite și o realizare

cât mai rapidă a lucrărilor de construcție. Lucrările specifice organizării de

şantier vor cuprinde:

- construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i

permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi

cele privind controlul execuţiei.

- toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control

necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi

normativele în vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:


modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;


tipul și numărul de utilaje de construcţie necesar;









59


În faza preliminară este necesară realizarea unei (sau a 2-3) zone de

depozitare în zona centrală a amplasamentului, astfel încât să faciliteze

accesul rapid la punctele de lucru. În aceasta zonă se vor depozita materiale

şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc

organizarea de şantier.

În faza preliminară execuţiei proiectului se vor stabili măsuri cu rolul

de a limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin:

Obligaţia antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier

corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;

Finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioada desemnată

cu respectarea timpilor tehnologici necesari.

Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie

trebuie limitată judicios la strictul necesar;

Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a

vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente;

Refacerea ecologică şi revegetarea zonelor afectate temporar prin

organizarea de şantier.

Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate.

Măsuri specifice pentru limitarea poluării factorilor de mediu.

Durata etapei de functionare

Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani.

Conform specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei

turbine eoliene este de aproximativ 20-25 de ani. În general, durata maximă

de utilizare nu este atinsă deoarece evoluţia exponenţială a realizărilor

tehnologice în domeniu, impune din considerente tehnico-economice

retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de expirarea duratei normate de

viaţă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente sunt înlocuite cu

turbine eoliene de ultimă generaţie care permit, atât creşterea gradului de

valorificare a potenţialului eolian (creşterea producţiei de energie electrică









60

pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind protecţia

factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a

experienţei în domeniul energiei eoliene).

Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de

echipamente pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este

evidenţiată de performanţele noilor generaţii de turbine eoliene. Valorificând

experienţa acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de

echipamente eoliene au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale turbinelor

eoliene de ultimă generaţie şi sub aspectul minimizării şi chiar reducerii

impactului negativ asupra factorilor de mediu sau a activităţilor socio-

economice desfăşurate în zona amplasamentului.

Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Din măsurătorile pentru determinarea potenţialului eolian şi ţinând

cont de caracteristicile echipamentelor eoliene se estimează o producţie

anuală de energie electrică de circa 1200 GWh/an.



cu o capacitate totală instalată de până la 480MW.

Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Producţia de energie electrică pe amplasament este realizată în

totalitate pe baza conversiei energiei eoliene (puterea vântului), fără

necesitatea utilizării altor surse de energie.

În componenţa turbinelor eoliene intră şi o serie de materiale

auxiliare, care au scopul de a asigura funcţionarea în condiţii de fiabilitate a

ansamblului. Astfel, echipamentele eoliene au în componenţă sisteme de









61

transmitere şi transformare a parametrilor energiei (cutie de viteză, generator

electric), care necesită răcire sau ungere. În procesele de răcire şi ungere

sunt utilizate o serie de substanţe şi preparate chimice intermediare precum:

ulei (pentru ungerea şi răcirea cutiei de viteze) şi apă (pentru răcirea

generatorului electric). Aceste substanţe nu sunt consumabile, ele fiind

vehiculate în circuite închise şi etanşe care împiedică scurgerea acestora în

exterior, căldura preluată fiind cedată aerului atmosferic prin transfer termic.

Dintre substanţele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact

potenţial asupra mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică şi

amplificatorul de turaţie, dar cantitatea aflată în circuite este relativ mică.

Astfel, o turbină eolină de 2 MW conţine circa 0,5 m3

(500 litri) de ulei.

Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate în instalaţii etanşe,

prevăzute cu dispozitive de identificare a scăpărilor accidentale şi de oprire

în condiţii de siguranţă a echipamentelor. Periodic sau atunci când condiţiile

tehnice de exploatare o impun, aceste substanţe sunt înlocuite în cadrul

lucrărilor de revizii/reparaţii, conform unor proceduri tehnice stabilite şi

utilizând echipamente speciale. Lichidele uzate colectate în recipiente etanşe

sunt recondiţionate/valorificate/eliminate prin agenţi economici specializaţi

şi autorizaţi în acest domeniu.

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau

preparatele chimice

Denumirea materiei

prime, a substanţei

sau preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/

Existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea

preparatelor chimice *

Categorie Periculozitate /

Fraze de risc

Ulei hidraulic 0,1 m3

/ 9 m3

P T – R 51/53

Ulei de transformator - / 25 tone P T – R 51/53

Ulei de ungere 2 tone / 10 tone P T – R 51/53

* Conform HG nr. 1408/2008

Cantitatea aflată în stoc include subsanţele aflate în circuitele

echipamentelor eoliene şi a staţiei de transformare.

Având în vedere cantităţile substanţe şi compuşi chimici aflaţi în

componenţa turbinelor eoliene şi faptul că pe amplasament nu vor exista









62

depozite de substanţe periculoase, obiectivul economic nu intră sub

incidenţa domeniului de reglementare al HG 804/2007 privind controlul

asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante

periculoase.

Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

Pe baza experienţei acumulate în timp privind funcţionarea parcurilor

eoliene s-a constatat apariţia următoarelor fenomene fizice cu impact

potențial asupra factorilor de mediu:

- creşterea nivelului de zgomot pe amplasamentul parcurilor eoliene şi

în vecinătatea acestora;

- producerea fenomenelor de umbrire sau sclipire în lumina soarelui;

- apariţia unor câmpuri electromagnetice generate de echipamentele şi

circuitele electrice din componenţa parcului eolian.

Analiza principalelor alternative studiate de titularul proiectului si

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al

protecţiei mediului atât alternative „Zero‖, cât şi alternativele studiate de

titularul proiectului.

Înainte de prezentarea rezultatelor acestor analize se apreciază ca

necesară evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privind

alternativele pentru producerea energiei electrice – cea mai importanţă

categorie de alternative – şi anume, producerea de energie electric utilizând

ca sursă energia eoliană.

Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene

prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu alte tehnologii:









63

• eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire

de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care

au asociate emisii importante de poluanţi atmosferici;

• producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră,

spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai

biomasei care sunt surse majore de gaze cu efect de seră;

• ocuparea definitivă a unor suprafețe mici de teren comparative cu

alte soluții (energie solară, utilizarea biomasei);

• contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene

privind producerea de energie din surse regenerabile, precum şi cu privire la

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

• contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale,

ţiţei, păduri, apă), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea

combustibililor;

• riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu

mult mai mici, atât ca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele

asociate tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia

nucleară;

• producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri,

spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi

pe energia nucleară care sunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în

cazul centralelor nucleare);

• impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de

impactul asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate

prezenta forme semnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi

persistenţă.

Alternativa „ZERO”

Alternativa „Zero‖ implică nerealizarea proiectului.

Consecinţele optării pentru această alternativă sunt:

• anularea contribuţiilor la atingerea ţintelor cu privire la: producerea

de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră, conservarea resurselor naturale;









64

• anularea premiselor pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi

economice din comunităţile locale, cu efecte negative privind locurile de

muncă, veniturile din chirii şi din compensaţii pentru proprietarii de terenuri,

veniturile din taxe şi impozite la bugetele locale, dezvoltarea unor activităţi

conexe (servicii);

• menţinerea situaţiei actuale privind condiţiile de mediu.

Luând în considerare faptul că impactul proiectului asupra mediului

este, în ansamblu, limitat atât ca extindere, cât şi ca intensitate, se apreciază

că pierderea beneficiilor asociate realizării acestuia nu va compensa

impactul potențial generat de implementarea proiectului.

Alternative de amplasare şi de proiectare

În etapa de pregătire a studiilor de oportunitate a investițiilor în

parcuri eoliene, titularul a efectuat un studiu complex a amplasamentelor

pretabile la construirea parcurilor eoliene, la nivelul întregii țări. Dintre

zonele studiate, au fost selectate aceela care îndeplinesc cumulativ mai multe

criterii, dintre care două au fost cele hotărâtoare respectiv potențialul eolian

și condițiile geotehnice.

Din studiile de vânt realizate, una dintre propunerile de amplasament

a fost cea din nord-estul județului Botoșani, respectiv a comunelor Păltiniș,

Rădăuți-Prut, Coțușca, Viișoara..

S-a trecut la identificarea amplasamentelor punctuale din cadrul

parcului eolian, prin studierea amănunțită a condițiilor locale, iar din

multitudinea de amplasamente care au fost verificate s-au propus cele

prezentate în documentație.

Selecția a fost realizată astfel încât aceste locații să corespundă atât

din punct de vedere a condițiilor geologice, a distanțelor necesare a fi

respectate între turbinele eoliene cât și a condițiilor de protecție a mediului,

conform legislației în vigoare.









65

Alternative tehnologice de producere a energiei electrice pe baza

energiei eoliene

Proiectantul a analizat diverse variante tehnologice disponibile pe

piaţă şi a optat pentru construirea unui număr mai mic de turbine eoliene de

putere mai mare, în locul alternativei unui număr mai mare de turbine

eoliene de dimensiuni mai mici, dar cu puteri mai reduse.

Pe baza experienţei internaţionale s-a demonstrat că sunt de preferat

turbinele de puteri mari în locul celor mai mici. Deşi la o primă analiză,

turbinele eoliene mai mici cu turnuri mai scurte ar părea că au un impact

oarecum mai mic, cel puţin din punct de vedere vizual, totuşi întreaga

infrastructură care le serveşte poate fi mult mai largă, pentru că este nevoie

de un număr de turbine mult mai mare pentru realizarea necesarului de

energie electrică optimă din punct de vedere economic. Din acest

considerent, lucrările de construire a infrastructurii de acces şi a celei de

colectare şi transmitere a energiei, precum şi suprafeţele solicitate de la

proprietarii de terenuri vor fi mai mari.

Turbinele eoliene propuse în acest proiect sunt fabricate pe baza celor

mai noi tehnologii din domeniu, realizându-se atât creşterea eficienţei şi a

securităţii, precum şi minimalizarea impactului asupra mediului. Pe baza

celor prezentate mai sus, se consideră optimă varianta tehnologică aleasă de

titular pentru construirea PARCULUI EOLIAN Păltiniș, Rădăuți-Prut,

Coțușca, Viișoara.









66

II. PROCESE TEHNOLOGICE

Procese tehnologice de producţie

Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul Păltiniș,

Rădăuți-Prut, Coțușca, Viișoara, judeţul Botoșani va fi producerea

energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian (forţa vântului). În

acest scop vor fi montate 154 de turbine eoliene moderne de capacitate 3 –

3,2 MW.Puterea totală instalată a parcului eolian va fi de 480 MW.

Structura generală a unui grup eolian este următoarea:

- pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita

curenţii de aer turbionari din zona solului, care ar putea influenţa

performanţele de funcţionare ale echipamentului;

- carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului;

- echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi

echipamente de măsură, control şi automatizare, amplasate în interiorul

nacelei.

Etapa de construcţie a parcului eolian

Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele:

realizarea fundaţiei turbinei eoliene.

Fundaţia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele

dimensiuni:

diametru la bază 19 m,

diametrul la vârf 4,2 m

adâncime 2,6 m.









67

Pentru realizarea fundaţiei unei turbine eoliene vor fi utilizaţi circa

400 m3

de beton. Fundaţia va fi construită de firme specializate, conform

proiectelor tehnice şi cu ajutorul echipamentelor mecanice clasice

(buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).

Pentru fiecare turbină în parte, pe amplasament vor realizate în prima

fază lucrări de excavaţie a solului şi de construcţie, în vederea realizării

fundaţiei cu o suprafaţă totală la sol de circa 300 m2

. După realizarea

fundaţiei aceasta va fi parţial acoperită cu pământ, suprafaţa vizibilă la sol

fiind mult mai mică.

Figura 27. aspecte de la realizarea fundației unei turbine

Lângă fundaţie vor fi realizate una/două platforme temporare de lucru

cu o suprafaţă totală de circa 2000 m2

pe care va fi amplasată macaraua de

mare tonaj şi se vor organiza lucrările de montaj al subansamblelor turbinei

eoliene. În funcție de condițiile solului, se vor utiliza piloți foarați turnați la

adâncimi de circa 15-20m, numărul acestora fiind determinat de condițiile

geotehnice existente la fiecare locație în parte.

înălţarea turnului.

Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor

autovehicule de transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe

platforme tractate. Modulele vor fi fixate în fundaţie şi între ele conform

proiectelor de execuţie, manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul

automacaralelor .









68

Figura 28. Imagini înălțarea turnului.

montarea nacelei

Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto

tractate şi va fi ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale

montarea palelor

Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de cca.60 m, o

lăţime de 4 m şi o greutate de circa 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va

fi realizată printr-o îmbinare demontabilă, manevrarea palelor şi a

subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei automacarale.









69

Figura 29. Înălțarea și montarea palelor

Racordarea la reţeaua electrică şi la sistemul centralizat de

conducere şi comandă.

Turbinele eoliene vor fi racordate la sistemul energetic naţional prin

intermediul a două staţii electrice de 30/220 kV, o stație de 30/220kV și

conexiuni 220kV precum și o stație de 220/400kV. Toate liniile electrice de

30kV, 220kV și 400kV vor fi linii subterane îngropate (LES) conform

normelor tehnice în vigoare.









70

Figura 30. Staţie electrică de transformare

Traseele electrice interne de cabluri care vor conecta turbinele eoliene

cu staţia electrică vor fi poziţionate îngropat (LES). Canale speciale de

cabluri vor urma traseul drumurilor de exploatare şi se vor realiza la o

adâncime de circa 1,2m, sub adâncimea de îngheț în zonă, astfel încât să fie

prevenit și eventualul pericol al ruperii acestora în cadrul lucrărilor agricole

ce se vor desfăşura pe amplasament.

Figura 31. Realizare traseu cabluri electrice

Conducerea şi comanda funcţionării turbinelor va fi realizată în sistem

automatizat dintr-o clădire ce va fi amplasată în zona staţiei electrice.

Clădirea de comandă va fi dotată cu o reţea de calculatoare care vor permite

controlul automatizat al regimurilor de funcţionare a turbinelor eoliene.

Reţeaua electrică pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru









71

comandă şi monitorizare va fi îngropată în canale de cable subterane,

realizate conform normativelor tehnice naţionale.

Amplasarea turbinelor eoliene va ţine cont de necesitatea

asigurării unei zone tampon de minim 300 de metri faţă de perimetrul

zonelor locuite (conform ORD.49/2007), astfel încât nivelul de zgomot să

nu depăşească valoarea reglementată de 45 dB(A).

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor

funcţionale din mediul urban, în conformitate cu prevederile STAS

10009/88 - "Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale

nivelului de zgomot", sunt următoarele:

- parcuri zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic

- 45 dB(A);

- incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii - 75

dB(A);

- pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber - 65 dB(A);

- incinte industriale - 65 dB(A).

Funcţionarea turbinelor eoliene poate genera interferenţe

electromagnetice datorită câmpurilor electromagnetice generate în zona

echipamentelor electrice de producere şi transport a energiei electrice.

Pentru prevenirea unor disfuncţii de această natură pentru emiterea

autorizaţiei de construcţie au fost solicitate şi avize de la: Autoritatea

Aeriană Română, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informaţii,

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, societăţile de telefonizare,

distribuitorul de energie electrică din zonă, distribuitorul de gaze naturale

din zonă.

Activităţi de dezafectare

Pe terenul pentru care se solicită acord de mediu în vederea realizării

parcului eolian nu sunt amplasate clădiri sau echipamente care să necesite

lucrări de dezafectare.









72

III. DEŞEURI

Perioada de construcţie a parcului eolian

Lucrările de construire ale parcului eolian sunt cele care generează cea

mai mare cantitate de deşeuri.

În faza de construcţie a parcului eolian pe amplasament vor fi

generate următoarele tipuri de deşeuri:

- sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a terenului;

- deşeuri din activitatea de construcţie;

- deşeuri de ambalaje echipamente şi materiale auxiliare;

- deşeuri menajere.

Gestionarea deşeurilor pe amplasament se va face în conformitate cu

prevederile legale, urmărind întregul traseu de la generare până la eliminarea

de pe amplasament prin valorificare sau evacuare în depozite finale.

Deşeurile generate vor fi inventariate, colectate, sortate, depozitate temporar

în spaţii special amenajate în funcţie de caracteristicile acestora. Pentru

activitatea de eliminare de pe amplasament vor fi încheiate contracte de

prestări servicii, cu firme specializate, având în vedere caracteristicile

deşeurilor. Pentru minimizarea impactului potențial asupra factorilor de

mediu şi a cantităţii de deşeuri generate, se vor adopta următoarele măsuri:

- acoperirea în proporţie completă (sau în proporție cât mai mare) a

fundaţiilor cu sol fertil, pe care să se poată desfăşura lucrări agricole;

- depozitarea temporară a deşeurilor din lucrările de construcţie se va

face în containere metalice închise, care să nu permită împrăştierea

acestora sub acţiunea vântului sau modificarea caracteristicilor

fizico-chimice ale solului;

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe

perioada de construcţie:

o deşeuri municipale amestecate 20 03 01 - 0,3 tone;









73

o deşeuri de ambalaje (15 01 01 -ambalaje de hârtie şi carton,

15 01 02 -ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 -ambalaje

de lemn, 15 01 06 -ambalaje amestecate.) - 0,5 tone;

o deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice - 0,3 tone;

o pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) - 3500 mc.

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe

perioada de funcţionare:

Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian

rezultă uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a

turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme

specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de

motor este estimată la aproximativ 465 l/turbina şi 71610 l/schimb

parc eolian.

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din

categoria 13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

(cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05,

12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi

de ungere, cod 13 02 05* -uleiuri minerale neclorurate de

motor, de transmisie şi de ungere.

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian

rezultă uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de

viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme

specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri

hidraulice este estimată la aproximativ 45 l/turbina şi 6930 l/schimb

parc eolian.

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din

categoria 13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

(cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05,

12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi

de ungere, cod 13 01 10* -uleiuri minerale hidraulice

neclorinate.









74

Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente

electrice şi electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG

448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice)

-societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de

echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea

acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a

acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat

corespunzător.

o Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din

categoria 16 -deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 -

deşeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02

14 -echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02

09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate

astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru

a limita impactul acestora asupra mediului.

Managementul deşeurilor

Denumir

ea

deşeului

*)

Cantitate

generată

an

Starea

S, L,

semisol

SS

Codul

deşeului

conform

HG nr.

856/2002

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă **) Colectare

Managementul

deşeurilor kg/an

V

E

R

Municipa

le ~0,3 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaj

e ~0,5 S 15 01 01 -

spaţii

special

amenajate

R5

- - S 15 01 02

S 15 01 03

S 15 01 06

Deşeuri

metalice

~0,3

t/perioada

construcţie

S 17 04 05 -

spaţii

special

amenajate

R4 - -

S 17 04 07

Pământ

excavat

~296000

mc/

perioada

constructiei S 17 05 04 - -

Rein

trod

ucer

e în

lucr

ările

- -









75

de

V -valorificare; E -eliminare; R –rămas în stoc;

Titularul împreună cu primăriile comunelor de pe raza cărora se

va realiza acest parc de eoliene, au stabilit locațiile unde se vor depozita

restul de pământ ce va rămâne în urma excavatiilor.

Calcul pentru o fundatie tipica

Volum sapatura radier – 1900m3 - include sapatura radier, sapatura

spatiu de lucru pentru cofrare radier, sapaturi necesare taluzarii zonei de

lucru

Volum sapatura piloti – 242 m3 - 18 piloti cu diametrul de 1m si o

lungime de 17m

Volum total sapatura – 2142 m3

Volum total transport – 1928 m3 - aproximativ 10% din volumul

excavat se foloseste in situ pentru compactari

Cotusca: (ca. 106.000mc)

Cotul Miculinti – Balastiera

Serparie p.c.216/227

Capatul tarlalei Murariu (ravene) p.c.44/42/42

Bodrun p.c.474

Tarlaua Balta Lata p.c 592

Paltinis: (ca. 110.000mc)

Esanca Tarla 15/16

Horodistea Holm Tarla 29

Zonele mlastinoase Ses Prut Horodistea + Paltinis

Radauti Prut: (ca. 30.000mc)

Islaz Comunal P240

Bulgarie P366

Viisoara: (ca. 50.000mc)









76

Tarina Benz Tarla 36

Islaz Comunal ravene Tarla 10

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

În perioada de funcţionare a Parcului Eolian substanţele periculoase

generate (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), vor fi colectate conform

contractului de preluare/eliminare a uleiurilor uzate generate de pe

amplasament de către o firmă specializată/autorizată.

După încetarea activităţii.

La încetarea activităţii turbinele eoliene şi celelalte construcţii

existente pe amplasament vor fi dezafectate, deşeurile rezultate fiind

colectate, sortate şi valorificate/eliminate de pe amplasament.

Dezafectarea va presupune lucrări de demontare a componentelor

turbinelor eoliene şi în funcţie de situaţia concretă la acel moment se va

putea recurge la valorificarea turbinelor eoliene şi a instalaţiilor electrice ca

echipamente second hand sau la valorificarea materialelor din care sunt

construite.

În cazul în care se va recurge la valorificarea materialelor,

dezmembrarea subansamblelor se va face numai la agenţi economici

specializaţi, care deţin hale industriale dotate corespunzător. Nu se vor

realiza lucrări de dezmembrare a subansamblelor pe amplasametul parcului

eolian.

O atenţie deosebită va trebui să fie acordată lucrărilor de dezafectare a

fundaţiilor turbinelor eoliene şi a canalelor subterane de cabluri. Fundaţiile şi

canalele tehnologice vor fi sparte şi excavate, deşeurile rezultate urmând a fi

utilizate ca material de construcţie sau depozitate definitiv în depozite pe

termen lung în funcţie de caracteristicile lor.

După eliminarea fundaţiilor şi a cablurilor subterane terenul va fi

nivelat prin acoperire cu sol fertil şi va fi redat circuitului agricol. Drumurile

de exploatare vor fi păstrate, în măsura necesităţilor, ca drumuri de

exploatare agricolă.









77

IV. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE

REDUCERE A ACESTORA

Apa

Condițiile hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul – PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE

EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE


ENERGIE ELECTRICA comunele Viișoara, Coțușca, Păltiniș,

Rădăuți-Prut, județul BOTOȘANI, este situat din punct de vedere

hidrogeologic, în bazinul hidrografic al râului Prut pe valea afluentului

Volovăț, care izvorăște pe teritoriul comunei din satul Cuza Vodă, are o

lungime de 43 km şi se varsă în râul Prut, lângă Ripiceni.

Râul Volovăț

— Codul râului: XIII.1.8 —

Date geografice

Emisar Prut

Date hidrologice

Bazin de recepție 214 km²

Lungimea cursului de apă 43 km

Debit maxim înregistrat 185,0 m³/s

Debit minim înregistrat 0,01 m³/s

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Prut









78

Afluenții râului Volovăț sunt Păstoaia, Adășeni, Zoitani și Răchita.

Debitele pe Râul Volovăț sunt monitorizate la Staţia hidrometrică

Manoleasa iar debitul mediu multianual calculat este de 0.434 (m3/s) .

Cursurile de apă: au o direcție nord - vest, sud - est, fiind formate

din Prut la nord si est și Siret la vest, Bașeu și Jijia în centru, cu afluenții

importanți: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi

cu lunci extinse ce brazdează județul, determinând crearea artificială a peste

150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigații, alimentare cu apă,

piscicultură. În zona localităților Stânca - Costești a fost construit un

important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări

din țară, cu un volum de 1,5 miliarde mc apă, cu o suprafață de 1600 ha și o

lungime de 70 km.

Nu exista risc de inundabilitate în zona amplasamentelor propuse

pentru turbinele eoliene.

În comuna Viişoara există două iazuri care sunt in mare parte

colmatate.

Calitatea apelor subterane

Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti, reprezentată

prin depozite cuaternare şi terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi

cretacice, siluriene şi chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape

subterane la diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi de

strat au, în general, debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.

Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilităţile

naturale de drenare, respectiv de legătură cu apele de suprafaţă, sunt sub

presiune şi libere.

În categoria apelor subterane libere se includ straturile acvifere lipsite

de presiune, la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descărcare,

drenate natural.

Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale

permeabile, alimentarea făcându-se din precipitaţii, din unităţile

hidrogeologice vecine şi local din revărsarea râurilor.

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Prut

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Siret

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ba%C8%99eu

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Jijia,_Prut

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Sitna

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Miletin

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Dresleuca









79

Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabile intercalate

între straturi argilomarnoase repartizate pe mai multe niveluri şi sunt

întâlnite în zonele secţionate de văile râurilor.

Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitaţii şi din

unităţile hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului, iar

drenarea se face prin capătul mai coborât. Deci, ele pot alimenta acviferele

freatice şi pot fi alimentate de acestea.

De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile

mineralizării apelor, la acestea se adaugă frecvent sărurile de pe soluri care

sunt spălate de precipitaţiile ce se infiltrează, ca urmare, au un grad ridicat

de mineralizare.

Sistemul de Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea

apei din 27 foraje de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund

cerinţelor legislaţiei în vigoare privind calitatea apei, şi anume: Rădăuţi-Prut

F1, Rădăuţi-Prut F3. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe

baza indicatorilor fizico-chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat

la indicatorii amoniu, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, mangan.

Apa subterană în zona studiată

În forajele executate in aceasta etapa pentru construirea parcului

eolian, apa subterana a fost interceptată la adancimia de 4,0 - 6,0m - in zona

forajelor F1- F3 iar in zona forajelor F4, F5 apa subterană nu a fost

interceptată fiind cantonată la adâncimi mai mari decat adâncimea forajelor

executate.

Informațiile cu privire la nivelul apei subterane vor fi completate dupa

executarea lucrărilor de prospectiuni, pe fiecare locație din aceasta investitie

prin realizarea de foraje și monitorizarea nivelului apei .

În ceea ce priveşte apele freatice, se disting două feluri de

impurificatori a apelor freatice:

a) Impurificare naturală produsă prin încărcarea excesivă a apelor cu

săruri din rocile pe care le traversează. Aversele de ploaie

contribuie la modificarea calităţii apei în corelaţie cu durata

acestora şi caracteristicile bazinului de recepţie (pantă, litologie,

grad de acoperire cu vegetaţie).









80

b) impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate

menajere, industriale, de la unităţi agrozootehnice sau de la alte

surse de poluare: depozite de gunoi pe malurile cursurilor de apă

sau lacurilor (Tabel nr. 12), batale de dejecţii la complexele

zootehnice.

Monitorizarea calitativă a apelor din județul Botoșani este realizată de

către laboratorul de calitatea apei SGA Botoșani, care efectuează analize

fizico-chimice, biologice și bacteriologice prin programe de monitoring.

Zona comunelor VIIȘOARA,COȚUȘCA, PĂLTINIȘ RĂDĂUȚI

PRUT fiind listată în Ordiul nr. 743/2008 pentru aprobarea listei

localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole ca

zona vulnerabilă la poluarea cu nitrați.

Managementul apelor uzate

Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje,

organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o

concentrare de efective umane.Toate aceste activităţi pot constitui surse de

poluare pentru apa, aer şi sol, în cazul în care nu este realizat și implementat

un plan de management de mediu corespunzător, corelat cu activitățile

specifice unui șantier de construcții.

Vecinătatea organizării de şantier poate uneori genera surse

punctiforme de poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate,

deșeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și

periculoase.

Prognozarea impactului

În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de

execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene

rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este

justificată şi de faptul că lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea

ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi









81

utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate

caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă.

Totuşi, se impun măsuri eficiente, de limitare, a interacțiunii dintre

organizarea de șantier și mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către

constructor a tuturor condițiilor de protecția a mediului.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la

evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este

utilizată pentru:

- igienizarea personalului care lucrează la construcţie

-la procesele tehnologice din construcţie.

Din toată cantitatea de apă necesară investiției, în apele uzate se

regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la construcţie,

pentru igienizare și o mică parte din alte utilizări, restul de apă se pierde prin

evaporare.

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în

containere etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija

constructorului la o staţie de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri

special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina

producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de

construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai

ales dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Trebuie menționat că tehnologiile ce vor fi utilizate pentru construcția

turbinelor eoliene nu implică utilizarea unor substanțe care să contribuie la

creșterea concentrațiilor de nitrați sau nitriți din apele freatice.

Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier va

fi asigurată este îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.

În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

eolian nu implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se

produc ape uzate în urma aplicării procesului tehnologic de generare a

energiei. Apele care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi,









82

pe amplasamnet nu vor exista surse de contaminare a acestor ape, care vor fi

drenate spre zona culturilor agricole. Produsul realizat de centrala de eoliane

este energia electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul

acvatic din zonă.

Aerul

Clima şi calitatea aerului

Comunele Viișoara, Coțușca, Rădăuți Prut, Păltiniș se află situate în

depresiunea Botoşani – Dărăbani, la contact cu dealurile vestice, situaţie

care îi imprimă acestei zone un climat continental excesiv (continentaism

specific).

Tipul de climat menţionat este caracterizat prin producerea unor

geruri mari iarna şi a unor călduri tropicale vara, frecvente viscole violente

şi secete prelungite în unii ani.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 8,6 ° C, cu

temperatura lunară minimă de – 4,1 ° C (ianuarie) şi temperatura lunară

maximă de + 20,1° C (iulie).

Precipitaţiile medii anuale sunt de cca 570 mm cu medii anuale

maxime de 950 mm si medii anuale minime de 340 mm.

Precipitaţiile care cad în zonă sunt direct proporţionale cu temperatura

aerului, originea maselor de aer, dinamica acestora, fiind influenţate şi de

orografia şi localizarea geografică a judeţului Botoşani. Astfel că, aceste

cauze impun ca 2/3 din cantitatea de precipitaţii să cadă în intervalul aprilie

– august, după care scad în intervalul decembrie-aprilie.În zona comunei

Viisoara şi comunele limitrofe, dominante sunt vânturile de nord – vest (

23,6 % ) sud-est ( 18,7 % ), nord ( 10,7 %), vest ( 2,1 % ), est ( 1,7 % ) .

Din datele disponibile pe site-ul administrației de meteorologie se pot

observa variațiile temperaturilor medii si a precipitatiilor înregistrate pentru județul

Botoșani









83

Fenomenul îngheţului apare cel mai devreme în lunile octombrie, iar cele

din urmă zile de îngheţ se întâlnesc chiar şi pe la începutul lunii mai. Cam în

aceleași perioade sunt primele şi ultimile ninsori.

Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic, căruia îi

aparţine comunele pe care se va amplsa parcul eolian, impune încadrarea în

zona C – după STAS 10101/21-92 şi zona B – după STAS 10101/20-92.

Adâncimea maximă de îngheţ, conform STAS 6054-77 este

considerată 100110 cm.

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe sunt

acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie localizată în spaţiu, cum









84

ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile

sunt legate de mijloacele de transport.

În zona amplasamentului analizat nu există surse fixe de poluare a

aerului, iar sursele mobile (traficul rutier) au emisii care se încadrează în

limitele legale.

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile:

Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau

menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.

România a ratificat Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice la

nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat

să reducă emisiile gazelor ce produc efectul de seră cu 8% față de valorile

anului 1989.

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANĂ

2001/80/Ec, Guvernul României a pregătit un proiect de hotârare referitoare

la limitarea emisiilor în atmosferă provenind de la centralele mari de peste

50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele UNIUNII EUROPENE

(emisii de materii solide, SO2 și NOX).

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin

apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi

biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din

surse artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite

condiţii elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin

emanaţii, cutremurele generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse

artificiale de poluare, sunt cele legate de activitatea umană în industrie,

transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate pe perioada de realizare a

investiţiei:

Sursele de poluare atmosferică în viitorul parc eolian din locaţia

situată în Comunele Viisoara, Coțușca, Rădăuți Prut, Păltiniș, judeţul

BOTOSANI sunt:









85

Sursele mobile materializate de mijloace de transport,

echipate cu motoare cu ardere internă ce funcţionează pe

motorină și benzină;

Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele

organice care se degajă de la o eventuală gospodărire de

combustibili și lubrifianţi amenajată în timpul organizării de

şantier.

Prognozarea poluării aerului:

Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în

special în faza de construcţie a investiţiei datorită mijloacelor de

transport şi utilajelor de construcţii care utilizează motoare cu ardere

internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea

mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se

realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate

individual sau simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei

poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare

semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că

mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zonă nu ar

consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.

Poluarea dată de sursele mobile nu poate avea efecte directe asupra

populației luând în considerare faptul că desfăşurarea activităţii de

construcţii - montaj se face la o distanţă de mai bine de 300 m de cea mai

apropiată locuință, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că

la nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie

de combustibil şi ca urmare dispare o eventuala sursă de emisii volatile a

compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a

investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din

potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.









86

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care

utilizează substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea

compuşilor organici volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp

capacitatea carcaselor tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă

(maxim 10 litri) ca să poată genera o cantitate remarcabilă de substanţe

volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului

din zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea

amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondială de

generare a energiei electrice folosind energia eoliană, a cunoscut o creștere

cu mai mult de 30% pe an, astfel a sărit de la mai puțin de 5.000 megawați în

1995, la 39.000 megawați în 2005 – o creștere de aproape opt ori.

Zgomot

Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în

funcționare zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a

despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul

stâlpului de susținere, când se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu

avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot

sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine și se iau măsuri

tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma unor

măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare

a zgomotelor produse de turbina respectivă.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii

distincte pentru amplasamentul de realizare a PARCULUI EOLIAN

COMUNELE VIISOARA, COȚUȘCA, RĂDĂUȚI PRUT, PĂLTINIȘ,

JUDEŢUL BOTOȘANI, respectiv în perioada de realizare a construcţiei şi

în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei

electrice din potenţial eolian.

Perioada de execuție: Activităţile de construcţie a PARCULUI

EOLIAN COMUNELE VIISOARA, COȚUȘCA, RĂDĂUȚI PRUT,









87

PĂLTINIȘ, JUDEŢUL BOTOȘANI, sunt lucrări de construcţii montaj şi

sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei

nivele de observare:

zgomot la sursă;

zgomot în câmp apropiat;

zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum

ar fi: condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia

terenului, vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au

următoarele puteri acustice asociate (tabelul urmator):

Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117

4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din

zonă. Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se

estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A)

pentru scurte intervale de timp.

NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A

CONSTRUCŢIEI

FAZE A B

Pregătirea terenului 84 84

Excavare 88 78

Cimentare, compactare şi armarea

şanţurilor.

88 88

Aşezarea structurii 79 78

Terminarea, inclusivcurătarea 84 84

A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul

zgomotului şi vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul









88

solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se

apreciază că începând de la distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra

niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibraţii beneficiarul

investitiei va trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu

grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte

și alte noxe. Consultanţii în acustică, Southampton şi Machynlleth au

constatat că practic, orice mașină sau utilaj cu părţile aflate în mişcare va

face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac excepţie. Turbinele eoliene sunt

bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi în comparaţie cu

zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de construcţie

etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de peste

300 m de un parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă

aflat la 50 – 100 m distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt.

Acest lucru este similar cu nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice

cu un foc de gaz pornit, sau în sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau

într-un birou liniştit, cu aer condiţionat. Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB (A)

Pragul de auz 0

Circulatia Rurală în timpul nopţii de fundal 20-40

Linişte 88 35

Parc eolian la 350 m 35-45

Masina la 40 mph la 100 m 55

Ocupatii generale de birou 60

Camion la 30 mph la 100 m 65

Găurit 88pneumatic la 7 m 95

Avion cu reacţie la 250 m 105

Pragul de durere 140

Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A:

eoliană, A.27. Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.

După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt

mai mic decât cel obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când

creşte viteza vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice:

În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;

Funcţionarea generatorului electric;









89

Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot

nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi

caracteristici fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din țările Uniunii Europene

care deţin suprafețe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu

sunt zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului

turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent

cu un zgomot din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii

sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB (A),

ceea ce echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m

zgomotul scade la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o

locuință, iar la distanța de peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se

confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din

direcție contrară, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB (A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul

de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe

suficiente față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții

publice, monumente istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte

așezăminte de interes public.

În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină

(funcţie de viteza vântului) scade şi ea.

Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea

proporţional cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea

nivelului de zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu,

DIN ISO 9613-2 au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

puterea turbinei;

viteza vântului;

distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 3 MW la viteza vântului

de 10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m

distanță) şi 35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare

fiind de 5,0 şi 10 m.









90

Solul și subsolul

COMUNELE VIISOARA, COȚUȘCA, RĂDĂUȚI PRUT, PĂLTINIȘ,

JUDEŢUL BOTOȘANI se încadrează în unitatea „Câmpia Moldovei‖,

subdiviziunea Jijia Superioară şi a Başeului ce apare ca o zonă deluroasă,

fragmentată prin văi de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reţelei

hidrografice a Jijiei. Prezintă un aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare,

deluroase sau sub forma de platouri joase, toate acestea lasand impresia ca

provin dintr-o suprafață unică tăiată în râuri.

Substratul geologic este constituit predominant din depozite argilo-

nisipoase, apartinand ca varsta Sarmatianului inferior. Structura acestor

depozite este foarte simpla, stratele fiind inclinate usor, de la nord-vest spre

sud-est. Peste formatiunile sarmatiene sunt asezate cele mai noi depozite de

varsta cuaternara (pleisticen si holocen), alcatuite din aluviuni pe sesuri,

dealuri si versanti si numai pe unele dealuri din luturi loessoide.

Din punct de vedere geologic, zona studiată este situată pe Platforma

Moldovenească, ce are un fundament format din şisturi cristaline magmatice

şi roci eruptive, care alcătuiesc un soclu rigid, soclu ce a suferit mişcări de

coborâre (transgresiuni marine) şi ridicare (regresiuni marine). Vârsta

soclului este precambriană şi este cutat şi metamorfozat în timpul

proterozoicului mediu. În perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat

sedimente de depuneri ce au format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile,

care erau determinate de mişcările de coborâre, au avut loc mişcările de

erodare însoţite de regresiuni marine în timpul cărora erau prezente formele

denudaţionale, care au acţionat asupra reliefului existent.

Formaţiunile întâlnite în zona studiată aparţin cuaternarului şi

sarmaţianului. Sarmaţianul formează fundamentul întregii zone şi este

puternic degradat la suprafaţă de acţiunea apelor subterane care descompun

argila marnoasă, schimbându-i caracterul iniţial.









91

Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prăfos, uneori nisipos

sau cu intercalaţii subţiri de nisip. În anumite zone acest orizont are caracter

loessoid.

Tectonica

COMUNELE VIISOARA, COȚUȘCA, RĂDĂUȚI PRUT,

PĂLTINIȘ, JUDEŢUL BOTOȘANI sunt situate in apropierea de fractura

care trece pe langa localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni .

Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local,

dar labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai

indepartate.

In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme

locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le

numeste „cutremure moldavice‖ ).

Intre 1893 – 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :

In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;

In 28 decembrie 1898 – 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;

In 7 mai 1902 – 16h 35 min., Botosani, gr. , local.

Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia

Botosani – Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au

focarele pe linii ale Platformei Podolice.

Intre anii 1893 – 1916 – pe linia Botosani – Dorohoi s-au inregistrat

cutremurele:

10 septembrie 1893 – Botosani gr., Curtesti gr. 3;

31 august 1884 - Botosani gr. 4, Dorohoi gr. 3;

6 februarie 1904 – Botosani gr. 3;

6 octombrie 1908 – Botosani gr.4;

7 iunie 1912 – Botosani si Dorohoi gr.4.

Categoria geotehnică

Având în vedere caracteristicile investitiei precum şi condiţiile de

teren, se estimează, o categorie geotehnică 2, iar riscul geotehnic moderat.

In vederea stabilirii categoriei geotehnice, s-a procedat conform tabel

B3 din anexa 1.1.a Indicativului NP 074/2007 luindu-se in consideratie

factorii de risc geotehnic .









92

Factori de avut in vedere Aprecieri Punctaj Conditiile de teren Terenuri medii 3

Apa subterana Cu epuismente normale 2

Clasificarea constructiei dupa

categoria de importanta.

Normala

3

Vecinatati Risc moderat 3

Riscul seismic a(g) = 0,16 1

Riscul geotehnic Moderat 12pct.

Incadrarea in categorii geotehnice se face in functie de punctajul mai sus

obtinut, conform urmatorului tabel.

Nr.crt.

Risc geotehnic

Categoria

geotehnica Tip Limite punctaj

1 Redus 6……..9 1

2

Moderat 10…….14

2

3

Major 15…….21 3

Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice

Pentru cunoasterea şi precizarea caracteristicilor geotehnice ale

pamânturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrări de cercetere

geotehnică constand din executarea unor foraje geotehnice, cu foreza

geotehnica din dotarea unitatii.

Din lucrarile de prospectare s-a evidenţiat următoarea stratificaţie:

- sol vegetal negru ;

- argilă prafoasa galbena plastic vartoasa;

- argila nisipoasa galbena plastic vartoasa ;

- argila galbena plastic vartoasa;

- argila marnoasa vartoasa la tare.

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor

Terenurile interceptate sunt constituite din:

argile prafoase









93

argile,

argile nisipoase

argila marnoasa, de consistenta medie care in adancime devine

plastic vartoasa sau plastic vartoasa la tare .

Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor vor fi prezentate in

urmatoarele faze de proiectare dupa incheierea lucrarilor de laborator.

Amplasamentul studiat nu ridica probleme de stabilitate si se poate

realiza parcul eolian cu o putere totala instalata de 480MW.

Terenul studiat pentru amplasarea investitiei nu este supus pericolului

inundatiilor.

Surse de poluare a solurilor

Implementarea proiectului pentru Parcul eolian analizat, este propusă

pe un amplasament a cărui folosință actuală este teren agricol.

Activitatea desfășurată în prezent pe aceste terenuri nu poate fi

considerată ca sursă de poluare a solului decât in cazul utilizării în exces a

îngrășămintelor chimice și pesticidelor, comuna Volovăț fiind menționată ca

zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați

Pentru perioada de implementare a proiectului, trebuie sa distingem

faptul că se propune schimbarea destinației actuale a unor suprafețe reduse

de teren, disparate pe amplasamentul analizat, restul zonei rămâne cu aceiași

destinație și folosință.

Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de

semnificaţie, respectiv:

• Nivelul I- surse de poluare permanente;

• Nivelul II- surse potenţiale de poluare;

• Nivelul III- surse de poluare indirecte:

Poluarea solului se manifestă prin :

• Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii;

• Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de metale

grele, pesticide şi ca urmare modificarea pH-ului;

• Degradare biologică, determinată de germeni patogeni.









94

Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea

normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în

general activităţile de producţie care pot genera una din degradările

menţionate anterior.

Surse de poluare a solurilor

Solul utilizat pentru construcţia Parcului Eolian are drept întrebuinţare

ca teren agricol, utilizat în special pentru păşunat.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:

Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte

şi excavarea acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de

depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot

duce la inundaţii şi alunecări de teren.

Metale grele, care în urma depozitării

necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate,

difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

Materiale radioactive, care în urma depozitării

necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate

utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.

Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă

sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.

Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la

creşterea conţinutului de nitraţi din sol.

Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în

exces încarcă solul cu substanţe ce duc la degradarea chimică a

lui.

Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din

scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea

produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină

o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei

vegetaţii.

Prognozarea poluării solului și subsolului









95

Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două

etape distincte:

Etapa de realizare a construcţiei;

Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru

producerea energiei electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate menționa că pentru

obiectivul propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care

generarea de deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi

mai mici de materiale de construcție clasice și implicit cantităţi mult mai

mici de deşeuri care rezultă din aceste activități.

În același timp, perioada de realizare a construcției se reduce

considerabil, ca și personalul executant necesar.

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea proiectului propus

implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de șantier,

depozite temporare de materiale, precum și o concentrare de efective umane.

Toate aceste activități pot constitui surse de poluare temporară pentru

apă, aer și sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de

poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri

menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a

parcului eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv

prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se

mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de

construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei

şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în

perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de

produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac

pentru fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj

şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din

moluzul rezultat din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie

- montaj.









96

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot

afecta solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în

structura solului și a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de

acces, a realizării platformelor de montaj, a turnarii fundațiilor (beton

armat), a realizării camerei de comandă și liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi

corespunzătoare fiecărei situaţii în parte.

Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a

turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce

gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai

bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii

specifice exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu

deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi

ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la

întreţinerea instalaţiei.

Titulatul activității va fi asigura colectatea corspunzătoate a tuturor

tipurilor de deșeuri care ar putea afecta calitatea solului și eliminarea

acestora de pe amplasamenet.

Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat

în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene,

distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6 – 10 diametre rotorice,

ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un

kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar

ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din

jurul nostru, dar cu care ne-am obișnuit și pe care nu le mai consideram cu

un impact negativ asupra peisajului.

Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16

rotații/minut, deci nu provoacă și nici nu induce nici un fel de senzație

negativă.

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din

total) - ca și în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare

terenul pentru agricultură sau pășunat.









97

Biodiversitatea

In urma analizei caracteristicilor mediului din zona amplasamentului

propus pentru proiectul PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE

EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE



Viișoara, Coțușca, Păltiniș, Rădăuți-Prut, județul BOTOȘANI, LINIA

ELECTRICA SUBTERANA PENTRU RACORDAREA PARCULUI

EOLIAN LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA, STAȚIE DE


a fost identificată o singură problemă care ar putea influența acest

plan și anume posibilitatea ca zona să constitue un culoar de migrație

pentru păsările de interes comunitar aflate în pasaj către nordul

Europei.

Amplasamentului se afla la o distanta 5km de Aria de protectie

avifaunistica ROSPA0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-

Podrigăi” (HG 1284/2007 cu modificari ulterioare prin HG 971/2011). Din

salba de lacuri care intra in comonenta acestei arii protejate, lacul

Lișmănița care este si punctual cel mai apropiat de parc ( 2km ) este

secat din anii 1960, actualmente terenul este utilizat ca teren agricol. Amplasamentul Parcului eolian se află la o distanță 8,5km față de

Situl Comunitar NATURA 2000 ROSCI0399 Suharau – Darabani aprobat

prin ORD. 2387/2011.









98

Figura 32. Distanta fata de ROSPA0049 și ROSCI0399.

Amplasamentul Parcului eolian se află la o distanță 20km față de Situl

Comunitar NATURA 2000 ROSSPA0058 Lacul Stânca Costești aprobat

prin (HG 1284/2007 cu modificari ulterioare prin HG 971/2011).









99

Figura 33. Distanța față de ROSPA0058

Zona poate constitui un culoar de migratie pentru pasarile de

interes comunitar aflate in pasaj.

Analiza impactului asupra speciilor și habitatelor din Siturile

Natura 2000 s-a efectuat in STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA,

elaborat conform ORD. 19/2010 și a intresat impactul generat de

vecinatate cea mai apropiată - ROSPA0049 „Iazurile de pe valea

Ibănesei-Başeului-Podrigăi”

În urma observatiilor noastre in teren (martie 2010 – martie 2011) au

fost inregistrate 65 specii de păsări, aflate în pasaj sau hrănindu-se în zone

de băltire din vecinatatea pertimetrului analizat. Am mai facut observaţii şi

în lunca râului Prut pentru a putea stabili dacă speciile de păsări care vin în

pasaj trec şi peste perimetrul viitorului parc eolian întrucât întreg acest

tronson reprezintă şi un important culoar de migraţie pentru păsări. De

asemenea, am ţinut cont şi de speciile descrise în formularul standard al

sitului Natura 2000 ROSPA0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-









100

Podrigăi” întrucât limita parcului eolian se află la circa .. km de cel mai

apropiat iaz al acestui sit.

LINIA ELECTRICA SUBTERANA PENTRU RACORDAREA

PARCURILOR EOLIENE COTUSCA, PALTINIS, VIISOARA SI

RADAUTI PRUT LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA

traverseaza ROSPA0049 - „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-

Podrigăi” , ROSPA0116 - Dorohoi - Șaua Bucecei, ROSCI0391 - Siretul

Mijlociu - Bucecea, ROSCI0380 - Râul Suceava Liteni

Figura 34. Traseul liniei electrice prin siturile Natura 2000 – vedre generala









101

Figura 35. Traseul liniei electrice prin ROSPA0049

Figura 36. Traseul liniei electrice prin ROSPA0116 și ROSCI0391









102

Figura 37. Traseul liniei electrice prin ROSCI0391 și ROSCI0380.

Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces

până în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri

agricole şi zonele păşunate.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a

urmărit turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de

minute interval de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse

activităţi (deplasări de la un trup la altul de pădure/zonă umedă,

căutarea hranei, adăpare, manifestări teritoriale). Observaţiile s-au

făcut cu ajutorul binoclului şi prin identificarea de semnale sonore

specifice.

Multe specii de păsări se abat de la culoarul principal de migraţie

pe anumite segmente pentru că găsesc în anumite zone hrană şi loc de

odihnă. Astfel unele văi devin căi de migraţie secundare.

Amplasamentul viitorului parc eolian se află pe un important culoar de









103

migraţie a păsărilor şi anume: calea est-elbică. Majoritatea speciilor de

păsări preferă în timpul migraţiei calea apelor (râuri, lunci, iazuri,

mlaştini). Perimetrul nostru se află între râul Prut şi situl Natura 2000

ROSPA0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi”. Era

important pentru noi să depistăm dacă specii din Directiva Păsări trec

şi peste amplasament sau prin vecinătatea acestuia.

Din totatul de specii , 9 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte,

13 sunt specii de balta frecvent intalnite in perioada de primavara. Restul

speciilor sunt caracteristice zonelor de câmp deschis cu terenuri cultivate ce

constituie sursa de hrana.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza

ca aceste specii au ales acest culoar de migratie spre ROSPA0049 „Iazurile

de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” datorita surselor de hrana

accesibile in aceasta perioada cât şi datorită condiţiilor favorabile de adăpost

şi odihnă. In perioada de toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de

specii, probabil nu au mai gasit sursa de hrana si sau indreptat spre alte

locuri.

Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne

demonstreaza faptul ca acestea sunt in cautarea hranei constituită din

micromamifere, amfibieni, reptile şi păsări.

Din observațiile lunare efectuate de către SC Mediu Research SRL pe

parcursul unui an de zile doar o singură specie (Ciconia ciconia – barza

albă) a fost observată în vecinătatea amplasamentului. Celelalte specii

descrise în Formularul Standard Natura 2000 nu au fost observate în zona în

care se vor monta turbinele eoliene. Aceasta înseamnă că speciile de păsări

nu au culoarul de migrație (coridor ecologic) peste suprafața viitorului parc

eolian.

În afara speciilor de păsări descrise si analizate in STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA au mai fost identificate și unelele specii de

amfibieni și reptile precum: Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă),

Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis

(broască râioasă verde), Rana temporaria (broasca roșie de munte) și

Lacerta agilis (șopârla de câmp).

În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul

viitorului parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).









104

Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian

s-a realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României

(Ciocârlan V., 2008) şi Flora României vol I-XIII (Savulescu T. (red.),

1952-1976).

Au fost efectuate observaţii în perimetrele în care urmează a fi

amplasate turbinele eoliene cât şi în vecinătatea acestora.

Plecând de la aceste informaţii culese din literatura de specialitate am

trecut la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.

Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de

habitat de culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care

sunt influenţate în mare măsură de un climat continental.

Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice.

Releveele demonstrează ca in zonă se edifica un habitat de Pajişti cu

Festuca valesiaca corespunzătoar asociaţiei vegetale Medicagini minime-

Festucetum valesiacae Wagner 1940 aflat printre terenurile agricole .

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă.

De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că

producţia acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la

alta în funcţie de gradul de degradare al islazului.

Vegetaţia este dominată de păiuş - Festuca valesiaca, pir crestat –

Agropyron repens şi colilie – Stipa capillata, printre care cresc un mumăr

mare de graminee şi dicotiledonate perene. Pe lângă speciile edificatoare, se

întâlnesc în mod frecvent: Dactylis glomerata, Taraxacum serotinum,

Taraxacum officinale, Achillea milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium

cicutarium, Senecio vernalis, Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata,

Erophila verna, Cardaria draba, Trifolium arvense etc.

În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact

generat de amplasarea şi funcționarea turbinele eoliene asupra biodiversităţii

din situl Natura 2000 ROSPA 0049 ―Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului

– Podrigăi‖ cât şi asupra culoarului de migraţie de pe râul Prut (calea est-

elbica).

Obiectivele de conservare a ariilor de protecție de interes comunitar

stabilite conform caracteristicilor fiecărei arii naturale protejate constituie









105

obiectivul principal a elaborării Planurilor de management a fiecărei arii de

protecție care trebuie elaborate de fiecare custode până în anul 2013.

Integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar este

afectată dacă PP poate:

Amplasare parc eolian in comunele Viișoara,

Coțușca, Radauti – Prut, Paltinis în

vecinatatesitului Natura 2000 –

ROSPA0049“Iazurile de pe valea

Ibănesei - Başeului – Podrigăi”

să reducă suprafaţa

habitatelor şi/sau numărul

exemplarelor speciilor de interes

comunitar;

Amplasarea Parcului Eolian Comuna

RĂDĂUȚI PRUT nu se vor reduce

suprafata habitatelor sau numărul de specii

protejate.

să ducă la fragmentarea

habitatelor de interes comunitar;

Nu se vor fragmenta habitatele de

interes comunitar, perimetrul viitorului parc

eolian fiind situat la 5km în afara sitului

Natura 2000.

să aibă impact negativ asupra

factorilor care determină menţinerea

stării favorabile de conservare a

ariei naturale protejate de interes

comunitar;

Nu va exista un impact negativ asupra

conditiilor de habitat necesare speciilor de

vieţuitoare declarate protejate. Terenul de

amplasare a turbinelor eoliene nu prezinta

conditii specifice de cuibarire, surse de hrana

sau de popas

Zona de amplasare a parcului eolian

este un teren agricol, supus in fiecare an

lucrarilor mecanizate de aratura fapt care

conduce la limitarea suprafeţelor de cuibărit.

să producă modificări ale

dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei

naturale protejate de interes

comunitar.

Amplasarea turbinelor eoliene nu va

modifica funcția ariei naturale protejate de

interes avifaunistic.









106




Amplasarea LINIA ELECTRICA

SUBTERANA PENTRU RACORDAREA

PARCURILOR EOLIENE COTUSCA,

PALTINIS, VIISOARA SI RADAUTI PRUT

LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA

traverseaza ROSPA0049 - „Iazurile de pe

valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi” ,




comunitar;

Amplasarea liniei electrice nu va reduce

suprafata habitatelor sau numărul de specii

protejate.


habitatelor de interes comunitar;

Nu se vor fragmenta habitatele de

interes comunitar.



stării favorabile de conservare a ariei


comunitar;

Nu va exista un impact negativ asupra

conditiilor de habitat necesare speciilor de

vieţuitoare declarate protejate. Terenul de

amplasare a liniei electrice nu prezinta conditii

specifice de cuibarire, surse de hrana sau de

popas

Zona de amplasare a liniei electrice

este de teren neproductiv aflat in lungul

arterelor de circulație .





comunitar.

Amplasarea liniei electrice nu va

modifica funcția ariei naturale protejate de

interes avifaunistic.









107









traverseaza, ROSPA0116 - Dorohoi - Șaua

Bucecei, să reducă suprafaţa



comunitar;


reduce suprafata habitatelor sau numărul de

specii protejate.


habitatelor de interes comunitar; Nu se vor fragmenta habitatele de

interes comunitar.





comunitar;

Nu va exista un impact negativ

asupra conditiilor de habitat necesare speciilor

de vieţuitoare declarate protejate. Terenul de



popas





comunitar.

Zona de amplasare a liniei

electrice este de teren neproductiv aflat in

lungul arterelor de circulație .

Amplasarea liniei electrice nu va modifica

funcția ariei naturale protejate de interes

comunitar.









108









traverseaza ROSCI0391 - Siretul Mijlociu -

Bucecea, ROSCI0380 - Râul Suceava Liteni




comunitar;



specii protejate.



interes comunitar.





comunitar;






popas





comunitar.






comunitar.









109









traverseaza ROSCI0380 - Râul Suceava Liteni




comunitar;



specii protejate.



interes comunitar.





comunitar;






popas





comunitar.






comunitar.

În cadrul studiului de evaluare adecvată s-a procedat la identificarea

şi evaluarea tuturor tipurilor de impact potențial negativ al proiectul propus

PARC EOLIAN COMUNELE VIIȘOARA, COȚUȘCA, PĂLTINIȘ,

RADAUTI PRUT, jud. BOTOSANI susceptibile să afecteze în mod

semnificativ aria naturală protejată de interes avifaunistic..









110

CONCLUZII

Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile

biocenozei, cât şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe

baza acestor relaţii, ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii

esenţiale: funcţia energetică, funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de

autoreglare.

Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie

şi materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de

substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt

alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi

minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon,

oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.

În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate

organismele de pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are

o anumită structură trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi

substanţe în teritoriul sistemului, reprezintă un ecosistem.

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea

ariei sunt legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o

parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi

care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de

habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai

mult sau mai puţin integritatea ariei.

În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea

parcului eolian, nu vor afecta habitatele speciilor descrise în Formularul

Standard Natura 2000 ROSPA0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-

Başeului-Podrigăi” deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o

distanță de 7,5 km de iazuri. Acesta înseamnă că din punct de vedere al

zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de construcție

și nici în faza de funcționare a parcului. Menționăm de la început faptul că

proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silențioase, astfel

încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform legislației din

vigoare.









111

Peisajul

Amplasamentul PARCULUI EOLIAN este într-o zonă cu relief de

deal.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu

vegetaţie naturală de stepă pitică.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare,

platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului

eolian şi diverse materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor

consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi

retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea

mult mai atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi

elementelor antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de

montaj sunt vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului

se va face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii -

montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va

diminua efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii

la distanţă.

Mediul social si economic

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce

investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale

populaţiei, asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor

familiale, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra

solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie

publică ş.a.









112

Locaţia parcului eolian din comunele Viișoara, Coțușca, Păltiniș și

Rădăuti Prut judeţul Botosani este situată într-o zona extravilană cu

funcţiune de teren agricol.

Locatia liniei electrice ce asigura conexiunea parcului eolian cu statia

de subtransformare de la Ipotești, jud. Suceava se află de-a lungul cailor de

acces, pe teren neproductiv.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce

modificări în sens pozitiv asupra indicatorilor sociali, în special asupra

populaţiei din zonele propuse prin prezentul proiect.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică

operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă

sau din zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în

medie 100-200 oameni/zi (forță de muncă locală cu calificare medie și

necalificată) pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor

lucrări specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al

investiţiei pe amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din

zonă, respectiv cu primariile comunelor implicate in proiect și care

reprezentă şi punctul de vedere al Consiliuliilor Locale, şi cu proprietari a

unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra existenţei

unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii- montaj

cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele

intervievate a fost ca nu pot avea efecte negative, din contră au manifestat o

atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă și pe

plan local, care devine ca indicator social semnificativ deoarece

numărul turbinelor montate este mare;

În perioada de construcție, datorită specificului acestor lucrări,

acestea vor fi contractate în marea majoritate cu antreprenori și

firme locale, acest lucru generând un efect pozitiv prin posibilitatea

de dezvoltare a acestora cu repercursiuni economico-sociale

pozitive.









113

În perioada de construcție și montaj există o solicitare de servicii

pe plan local, cum ar fi: servicii de cazare, pensiuni, hotel,

alimentație, distribuție, pază, întreținere, transport, etc. care pot da

posibilități de dezvoltare întregii comunități locale. De menționat

că de aceste servicii vor beneficia întreaga forță de muncă

implicată în realizarea parcului eolian.

Va exista o cerere de servicii pe plan local și după încheierea

lucrărilor de construcție și montaj, precum servicii de întreținere,

pază, transport, etc.

Orice investiție induce un efect de multiplicare al acestei investiții

în zona respectivă, banii introduși în cadrul comunității locale vor

genera la rândul lor o cerere de alte servicii și produse. În general,

factorul de multiplicare al investiției este de 2 până la 5.

Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la

nivel industrial determină modificări semnificative pe indicatorii

sociali analizaţi.

Ca un impact social important alături de impactul

economic analizat trebuie menţionat că analizele la nivel European

făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să se

importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor

găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să

ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care

alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

Tot ca impact social important se poate cita, reducerea

costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice.

Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care

producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a

însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50% faţă de

vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune mai durează o

perioadă de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de

sine stătătoare in cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum

considerabil de timp şi un consum semnificativ de resurse materiale şi

financiare, de asemenea utilizarea unor resurse umane de înaltă calificare.









114

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le

aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei

şi a mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian, nu are nici un

impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea

populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de

mediu, sol apă şi aer. Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în

discuţii este zgomotul în perioada de construcţie, care ar putea avea efect

asupra populaţiei, dar construcţia se află departe de zonele locuite. Impactul

dat de umbra turbinelor este de asemenea nesemnificativ pentru sănătatea

populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite face ca umbra să nu

atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a aerului atmosferic

care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele provenite de la

încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai repede

dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai

mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale

pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli

specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la

realizarea construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice

activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament

corespunzător de protecţia muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de

turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact

semnificativ asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural









115

In zona propusă pentru investiţie nu sunt valori ale patrimoniului

cultural, nici elemente culturale sau etnice care să fie afectate şi să necesite

protecţie.

De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavând valoare

arheologică şi neafectând vreun monument istoric.

Recomandari suplimentare necesare la inceperea lucrarilor

Avand in vedere cerintele formulate de participantii la dezbaterea publica a

din etapa de analiză a planurilor de urbanism întocmite pentru acest proiect,

a fost solicitat un punct de vedere de la Directia de Cultura si Patrimoniu a

Muzeului de Istorie Botosani și Suceava si de asemenea a fost consemnat si

investitorul are in vedere faptul ca pe parcursul executatii sapaturilor va fi

angajata o colaborare cu un arheolog autorizat pentru supravegherea din

punct de vedere arheologic a lucrarilor.

De asemenea vor fi convocati si reprezentanti ISU in vederea identificarii a

posible ramasite de corpuri explozive ramase din timpul razboaielor si care

nu au fost identificate (bombe, grenade, etc...)

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele

impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul

WindPro (modulul Shadow).









116

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti

parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita

pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul

acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea

mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii

sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente

in format electronic in baza de date a programului

caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine,

orientare versanti) fiecarei turbine

In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai

dezavantajoasa (worst/case‖), când:

- durata de strălucire a Soarelui este continuă;

- turbina este permanent in funcţiune;

- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar

acesta este acoperit in proporţie de 20% de către rotor;

- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului

(la valori mai mici se considera un impact nul).

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona

Coțușca, Păltiniș, Rădăuți Prut și Viișoara cu cu amplasamentele similare

din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza analizei hărţilor realizate prin









117

simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de turbinele eoliene rezultă

un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare, peste 200 m

faţă de ultima locuinta din imediata apropiere a amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al

umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea

impactului real al umbrei turbinelor.

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi

proximitatea cablurilor electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice

produc diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.

Ca și exemplu, în cazul Liniilor Elecrice Aeriene (LEA) de înaltă

tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii

de transport de 400kV, în aerul de la nivelul solului se generează un câmp

electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc curenţi electrici de până

la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă, robusteţe, şi alte

caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea

tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În cazul Liniilor Electrice Subterane (LES) îngropate câmpul electric

este practic inexistent iar câmpul magnetic este mult mai redus comparativ

cu o linie aeriană (LEA). Astfel, câmpul magnetic la o distanță de 5 m față

de axul unei linii subterane LES este comparativ cu câmpul magnetic emis

de un uscător de păr obișnuit la o distanță de 0,5m sau câpul magnetic la o

distanță de 130m față de o linie aeriană (LEA). De asemenea campul

magnetic se atenuează rapid cu creșterea distanței.

În zona de interes LES de înaltă tensiune sunt protejate corespunzător,

cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor, faunei şi florei.









118

Și în cazul parcului eolian, este de remarcat că racordarea postului de

transformare se face cu tot prin cabluri subterane protejate corespunzător cu

un efect nesemnificativ asupra oamenilor, faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic

din potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor

magnetice şi electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp

electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru

personalul care deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru

instalaţiile care deservesc turbinele eoliene.

Impactul cumulat

În arealul analizat pentru elaborarea PARC EOLIAN CU STATIE

DE TRANSFORMARE SI RACORD ELECTRIC‖ în extravilanul

comunelor Viișoara, Coțușca, Rădăuți Prut și Păltiniș, nu au fost identificate

planuri sau proiecte cu care acesta să poată avea un impact cumulat. De

asemenea având în vedere că nu a fost identificat un impact semnificativ

asupra nici unui factor de mediu, nu se pune problema cumularii acestora cu

efectele altor planuri, programe sau proiecte care ar putea fi dezvoltate în

zonă.

In zonă se vor mai dezvolta alte două parcuri de eoliene, aflate la

următoarele distante fată de prezentul parc analizat in prezenta

documentatie:

- PARC EOLIAN 46 turbine pe raza comunei MITOC, aflat la

o distanță de 2,7km;

- PARC EOLIAN 16 turbine pe raza comunelor ADĂȘENI,

AVRĂMENI, aflat la o distanța de 4km.

Estimăm inpact cumulat 0.









119

Figura 38. Distanțele dintre parcurile eoliene dezvoltate in partea de nord est a judetului

Botosani.

Impactul tranfrontier

Construcţia şi amplasarea turbinelor eoliene PARCULUI EOLIAN

COMUNELE VIIȘOARA, COȚUȘCA, PĂLTINIȘ RĂDĂUȚI PRUT,

judeţul Botoșani, nu poate avea un impact semnificativ asupra factorilor de

mediu din zonă şi cu atât mai puţin în context transfrontalier.

Distanta de la amplasamentul parcului eolian analizat :

- 1,5km față de granita cu UCRAINA ;

- 740m față de granița cu REPUBLICA MOLDOVA









120

Figura 39. Distantele dintre parcul eolian si tările vecine.

De remarcat este că această investiţie vine în întâmpinarea politicilor

Europene de protecţia mediului, prin producerea de energie curată.









121

V. EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT

Prognozarea impactului

PROGNOZAREA EFECTELOR NEGATIVE

1 Direct Apa Impact prognozat 0

Aer Impact prognozat 0

Sol Impact prognozat 0

Zgomot Impact prognozat 0

Flora si

fauna

Impact prognozat in limite

admisibile sunt necesare respectarea

masurilor de reducere a impactului

Sanatatea

populatiei si

mediul

social

Impact pronozat +2

Peisajului Impact pronozat 0

Patrimoniu

cultural

Impact prognozat 0

2 Secundar In perioada

de

construire




In perioada

de

functionare




In perioada

de

dezafectare

Impact prognozat 0

3 Temporar

/Pe termen

scurt




4 Permanent/

Pe termen Impact prognozat 0









122

lung

5 Accidentale Impact prognozat in limite



6 Indirecte Impact prognozat in limite



7 Cumulative Impact prognozat 0

8 Rezidual Impact prognozat 0

Analiza mărimii impactului

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în

ansamblu s-au elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze

aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de

interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.

Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi

pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.

Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o ―mărime‖ care se

determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce

caracterizează efectele.

Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile se face

printr-o metodă care permite agregarea şi medierea lor pe o scară de tipul:

―+‖ influenţă pozitivă;

―0‖ fără influenţă;

―-‖ influenţă negativă.

Pentru o mai bună identificare a efectelor efectele secundare,

cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si

temporare, pozitive si negative. privind implementarea PARC EOLIAN

COMPUS DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE

TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI









123

TRANSFORMARE ENERGIE ELECTRICA este propus a se

implementa în localitatea Viișoara, Coțușca, Păltiniș, Rădăuți-Prut,

județul BOTOȘANI, LINIA ELECTRICA SUBTERANA PENTRU



SUBSTRANSFORMARE comuna IPOTEȘTI, jud. SUCEAVA, a fost

realizată o matrice de impact in care au fost analizaţi factori de mediu apă,

aer, sol şi subsol, biodiversitate, mediu economic, sănătatea populaţiei,

social, turism, peisaj.

Pentru evidenţierea impactului sa utilizat o scară cu valori cuprinse

intre -2 pană la +2, după cum arată:

+2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus

+1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus

0 : nici un impact

-1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus

-2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus

Factorii de mediu

Indicatori Impact în timpul executării obiectivului

Impact datorat funcţionării obiectivului

Periodicitatea efectelor si impactul pe termen

pozitive

Negative

permanente

temporare

pozitive

negative

permanente

temporare

Pe termen scurt

Pe termen lung

Pe termen mediu

Evaluarea impactului direct

AER Pulberi în suspensie

0 -

1

0 -

1

0 0 0 0 -

1

0 0

Bioxid de sulf

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de azot

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0









124

Poluanţi organici persistenţi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

APA Siguranţa acviferului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nutrienţi (azot, fosfor)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deversari de Produse petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nitriti,nitrati

BIODIVERSITATE

Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0









125

în procente);

Durata sau persistenţa fragmentării;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);

0 -

1

0 0 0 -

1

0 0 -

1

0 0

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT Efecte psihologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte asupra comunicării

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL UMAN

+

2

0 +

2

+

2

+

2

0 +

2

+

2

+

2

+

2

+

2

CULTURAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -

1 0

ECONOMIC

+

2

0 +

2

+

2

+

2

0 +

2

+

2

+

2

+

2

+

2









126

TOTAL PUNCTAJ +

4

-

2

+

4

-

1

+

2

-

1

+

4

+

4

+

2

+

3

+

4

Evaluarea impactului indirect


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bioxid de sulf

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de azot

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nitriti,nitrati

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERSITATE

Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

-

1

-

1

-

1

Stare de conservare

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0









127

specii


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL UMAN

+

2

0 +

2

+

2

+

2

0 +

2

+

2

+

2

+

2

+

2

CULTURAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMIC

+

2

0 +

2

+

2

+

2

0 +

2

+

2

+

2

+

2

+

2

TOTAL PUNCTAJ +

4

-

1

+

4

+

4 +

4 -

1

+

4 +

4 +

3

+

4 +

4 Evaluarea impactului secundar


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bioxid de sulf

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de azot

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cd 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0









128

SOL Metale grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nitriti,nitrati

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVERSITATE

Evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;

0 -

1

0 0 0 -

1

0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOMIC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 -

1

0 0 0 -

1

0 0 0 0 0

Evaluarea efecte sinergice

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVER

SITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0









129

CULTURA

L

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOM

IC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Evaluarea impactului cumultativ al planului/proiectului propus cu alte planuri/proiecte

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVER

SITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURA

L

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOM

IC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte reziduale care rămân după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul/proiectul propus.

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVER

SITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0









130

CULTURA

L

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOM

IC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

VI. GESTIUNEA DESEURILOR

În faza de construcţie:

Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face

obiectul organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare,

aceste deșeuri vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de

depozitare în vederea neutralizării lor.

Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :

menajere sau asimilabile ;

metalice rezultate din activitățile de execuție a

structurilor metalice de rezistență și din activitatea de

întreținere a utilejelor;

deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă

graficele de lucru și se rebutează încarcături de betoane;

deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe

şantier;

anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte

produse petroliere uzate ;

cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din

cadrul organizarii de șantier.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind

depozitarea deşeurilor, deșeurile menajere și cele asimilabile acestora vor fi

colectate în interiorul organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute

cu containere tip pubele.









131

Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la

rampa de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu ARPM Regiunea

Nord - Est şi ARPM Bacău.

Deseurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta

amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate prin grija

titularului.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite

din punct de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste

deșeuri împreună cu deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate

temporar într-un spațiu special amenajat pe amplasament, urmând a fi

folosite ulterior la umpluturi, construirea căilor de acces permanente în zonă.

Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate

pe locurile special amenajate.

Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau

valorificate ca lemn de foc pentru populație.

Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi

stocați și păstrați corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile

specializate. Trebuie menționat numărul redus de acumulatori uzați posibil a

fi pe amplasament având în vedre că întreținerea și reparea utilajelor de

construcții se face în afara amplasamentului, în societăți specializate,

autorizate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul, vor fi depozitate în locuri special

amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate

pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor de acest tip.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al

gradului de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de

poluarea mediului.

În faza de funcţionare:

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod

continuu.

Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din

întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile

tipice rezultate din această activitate sunt:

uleiuri uzate;









132

decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;

piese de schimb (mai rar);

piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

materiale textile de curăţat;

ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;

ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului

vegetal rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene.

Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt

biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul

incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al

terenului vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.

De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu

constituie o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de

mediu.

Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare

curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi

transferate unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.

VII. MONITORIZAREA

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea

activitatilor destinate protectiei mediului în lucrărilor de construcţii

montaj

În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele

situaţii care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere

monitorizarea acelor activităţi care pot genera asemenea situaţii. Astfel, se

impune :

Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca

aceştia să nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;

Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu

producă poluarea aerului;









133

Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;

Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul

vopselelor, diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi

anorganici;

Monitorizarea respectării regulelor PSI;

Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post

construcţii montaj.

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea

activitatilor destinate protectiei mediului în timpul funcţionării

Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare

permanentă a agentului economic care exploatează PARC EOLIAN








SUBSTRANSFORMARE comuna IPOTEȘTI, jud. SUCEAVA. Monitorizarea activităţii se va face pentru:

- deşeurile rezultate din construcţii, în special pentru materialele

rezultate din excavaţiile necesare la construcţia fundaţiilor turbinelor,

- nivelul de zgomot generat de funcţionarea turbinelor din parc

- impactul potențial asupra florei şi a faunei din zona

amplasamentului.

Pentru că o parte din piatra rezultată din excavaţii poate fi utilizată în

construcţia fundaţiilor evacuarea cantităților suplimentare se va face când

construcţia întregului parc, va fi finalizată. Până la evacuarea excavaţiilor de

pe amplasament acestea se vor constituii în depozit temporar de deşeuri

Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de

pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta

evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante, biodiversitatea

din zonă









134

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării

drenarea lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea

fundaţiilor turbinelor.

După intrare în exploatare a parcului eolian vor fi necesare şi activităţi

de monitorizarea zgomotului. Aceasta se va face :

În apropierea turbinelor eoliene;

La limita parcului eolian;

La limita localităţilor din apropiere.

MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA

BIODIVERSITATII

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi

subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele

nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din

OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care

trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile

ciclului lor biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de

creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor

şi/sau ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din

activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea

deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a

nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;









135

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor

şi/sau ouălor din natură;

culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt

goale;

perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere,

de creştere şi de migraţie;

deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea

şi capturarea;

comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse

provenite de la acestea, uşor de identificat.

Este interzisă vânătoarea păsărilor acvatice pe teritoriul ariei protejate

și la mai puţin de 100 m de limitele ei.

Alte măsuri de conservare specială:

Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la

vânătoare, în afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe

parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.

Zona propusă amplasării PARC EOLIAN COMPUS DIN

TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT

ENERGIE ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI







nu afectează integritatea siturilor Natura 2000 care au fost analizate

in detaliu in capitolele anterioare.

nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă

comunitară;

nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă

comunitară;









136

nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei

naturale protejate de interes comunitar;

nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar;

nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau

floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale

protejate de interes comunitar.

Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a

parcului eolian și în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu

normele tehnologice și a legislaţiei de mediu în vigoare, și în mod

special respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram

că factorii de mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia,

vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât

impactul să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă

impactul asupra avifaunei nu se va manifesta semnificativ, asfel încât

să afecteze semnificativ biodiversitatea, parcul eolian va constitui un

beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

Având în vedere că nu există impact asupra populațiilor de păsări care

poposesc sau se află în migrație spre situl Natura 2000 propunem o serie de

masuri ce vor fi luate în considerare în vederea diminuării potențialelor

efecte atât în perioada de funcționare cât și de construire.

O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare în vederea

diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra mediului în

perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos

Factor de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementare

Supraveghere

Zgomot din

activ. de

constr.

montaj

Restricţii referitoare la orele de lucru,

utilizarea unor amortizoare de zgomot

pentru echipamente, furnizarea de

informaţii pentru public, pentru a se

respecta SR 10009/1998

constructor Titular

Pulberi

(Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea

camioanelor care transportă material

de umplutură se vor instala structuri

Constructor Titular









137

tip portal ce vor pulveriza apa pe

pământul din autobasculantele care

vor trece pe sub ele, pentru a forma o

crustă care să împiedice antrenarea

pământului de curenţii de aer;

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme

utilizarea unor dispozitive de stopare a

mirosurilor

Constructor Titular

Vegetaţie Se va urmări identificarea speciilor

protejate si strict protejate, endemice,

incluse in lista rosie naţionala si in

convenţii internaţionale (inclusiv cele

de la Berna, Bonn şi cea privind

biodiversitatea).

Se va proceda la refacerea vegetaţiei

prin reconstrucţia ecologica în zona de

impact. Exemplarele de vegetaţie

protejată din locaţiile în care se vor

executa lucrări de construcţii vor fi

identificate anterior realizării

lucrărilor si se va proceda la

strămutarea acestora în arealul

rezervaţiei în care se regăsesc condiţii

identice de sol.

Constructor

Titular

Faună

Supravegherea zonei şi asigurarea

identificării si protejării exemplarelor

importante.

Realizarea unei monitorizari asupra

populatiilor de pasari in perioadele de

migratie (martie-aprilie și septembrie-

octombrie) timp de doi ani în perioada

de functionare a Parcului Eolian

Constructor Titular

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor

uzate, transport prin pompare şi

depozitare, asigurarea de servicii

specializate, pentru respectarea HG

352/2005

Interzicerea descărcării oricăror

materiale în apă.

Utilizarea unor tehnologii moderne de

depoluare în cazul poluării cu

Constructor Titular









138

hidrocarburi

Gestionarea

materialului

excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a

materialului inert excavat, in aceeaşi

zona pentru refacerea habitatelor

Evacuarea excavaţiilor în exces, după

examinarea corespunzătoare, la

depozite de deşeuri inerte;

Constructor Titular

Protecţia

proprietăţilor

adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente

Furnizarea de informaţii către public;

solicitarea accesului temporar

Constructor Constructor

Sănătatea

populaţiei şi

a

personalului

Managementul tehnic şi al resurselor

corect executat. Elaborarea planului

de intervenţie în caz de poluări

accidentale.

Constructor Titular

Mediu

ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii

mediului

Constructor Titular

Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a

proiectului de detaliu în vederea diminuării efectelor potentiale

negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de

exploatare a este dată în tabelul de mai jos:

Problema de

mediu

Măsuri de reducere a

impactului

Resp.

implementar

e

Supraveghere

Impact

vizual

Alegerea unor materiale care

se armonizează cu

împrejurimile Utilizarea de

elemente naturale pentru

ecranare

Păstrarea construcţiilor în

stare tehnică bună

Proiectant Titular

Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin

reconstrucţia ecologica în

zona de impact.

Titular Autoritatea

competentă

Faună Protejarea faunei și avifaunei Autoritate Autoritatea









139

întâlnită local. cu atribuţii în

acest sens

competentă

Dacă pe perioada funcționării

parcului eolian în urma

activităților de monitorizare

ce se vor efectua se vor

constata efecte negative

asupra populațiilor de păsări

în perioada de migrație

(păsări moarte sau rănite

incluse în Formularul

Standard a sitului Natura

2000 ROSPA0049)

recomandăm să se reducă

activitatea turbinelor care se

află amplasate cel mai

apropape de situl Natura

2000 în perioada de migratie.

Titular Titular

Sănătatea

populaţiei şi

a

personalului

Folosirea procedurilor şi

echipamentelor de protecţie

corespunzătoare instalaţii de

iluminat şi semne de

avertizare.

Întreţinerea instalaţiilor.

Pentru siguranţa, populaţia

trebuie avertizată şi anunţată

de acţiunile desfăşurate in

timpul exploatării care o pot

afecta accidental.

Constructor/

Titular

Autoritatea

competentă

Deşeuri Colectarea corespunzătoare,

selectarea, depozitarea şi

transportul deşeurilor de către

servicii specializate

Titular Autoritatea

competentă

Mediu

ambiant

Monitorizarea factorilor de

mediu posibil a fi afectaţi

Titular /

Autoritatea

Autoritatea

competentă









140

competentă

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE

Factor de

Mediu

Indicator Loc Frecventă/an

FAUNA Monitorizarea

populatiilor de specii de păsări

incluse în Formularul Standard a

sitului Natura 2000

ROSPA00498 – Lunca Siretului

Inferior, în perioadele de

migratie timp de 2 ani.

Ampasamentul

Parcului Eolian

Perioadele de

migratie ( martie-

aprilie )timp de 2 ani.

Sol În zona organizării de

şantier

Monitorizare pe toata

durata lucrărilor


durata lucrărilor

pentru prevenirea

poluării solului cu

produse petroliere

Ape uzate

menajere

Instalaţie de

colectarea ecologică a

apelor menajere

Periodic de câte ori

va fi cazul Colectarea

se va face de către

firme specializate

Deşeuri Deşeuri menajere şi deşeuri

rezultate din materialele de

construcţii;

Produse petroliere

Colectarea şi stocarea

provizorie în pubele

metalice standard

Colectarea se va face

în locuri special

amenajate, de unde

vor fi selectate pentru

revalorificare


va fi cazul

(transportul şi

eliminarea lor revin

în sarcina firmelor de

salubrizare

Periodic, se va urmări

tehnologia adoptată

pentru revalorificare









141

Pentru perioada de funcţionare se propune monitorizarea unor factori de

mediu legaţi în special de biodiversitatea din zona de interes.

VIII. SITUATII DE RISC

Analiza situatiilor de risc se prezinta astfel:

riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren

etc.);

accidente potenţiale (analiza de risc);

analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu

impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ

semnificativ dincolo de graniţele ţării;

planuri pentru situaţii de risc;

măsuri de prevenire a accidentelor.

Respectarea celor mai bune tehnici disponibile in domeniu reprezinta

cea mai buna solutie pentru evitarea riscurilor.

Intervenţia rapidă/prevenirea şi managementul situaţiilor de

urgenţă

Declaratie de Mediu

MGA Manualul sistemului de management al mediului

001 Evaluarea aspectelor de mediu si dispunerea analizei

002 Managementul si actualizarea prevederilor normative, legislative

si ale

003 Politica, obiective si scopuri legate de mediu

004 Formare, sensibilizare si competente

005 Comitete de siguranta, sanatate si mediu

006 Comunicare

007 Managementul documentatiei si inregistrarilor

008 Exploatarea instalatiei

009 Managementul Intretinerii

010 Managementul combustibilului

011 Monitorizarea emisiilor in atmosfera

012 Managementul deseurilor









142

013 Managementul ciclului apei

014 Managementul substantelor periculoase

015 Managementul si controlul societatilor externe

016 Modalitati de calificare a furnizorilor

017 Interventii in caz di accidente si/sau situatii de urgenta

018 Supraveghere si masuratori

019 Managementul activitatilor de control al calibrarii instrumentelor

020 Neconformitati mediu, actiuni corective si preventive

021 Audit al sistemului de management al mediului

022 Reexaminarea conducerii

La aceasta documentatie se vor adauga instructiunile de functionare,

fascicolele informative si toate documentele de inregistrare a sistemului.

Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în

timpul activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în

conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale aplicabile. Astfel, se

va avea în vedere :

Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor,

echipamentelor şi sculelor;

Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile

unde se impune aceasta;

Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii electrice

se vor realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile

de risc;

Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor

şi reducerea efectelor acestora;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de vânt puternic pentru lucrările la

înălţime;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru

protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe

amplasament.


Avand in vedere cerintele formulate de participantii la dezbaterea publica

desfășurată în cadrul procedurii de evaluare de mediu pentru planurile de

urbanism pentru acest proiect, a fost solicitat un punct de vedere de la









143

Directia de Cultura si Patrimoniu a Muzeului de Istorie Galati si de

asemenea a fost consemnat si investitorul are in vedere faptul ca pe

parcursul executatii sapaturilor va fi angajata o colaborare cu un arheolog

autorizat pentru supravegherea din punct de vedere arheologic a lucrarilor.




Factori de risc în perioada de exploatare a PARC EOLIAN





județul BOTOȘANI.

Tinând cont de condiţiile de exploatare a instalaţiilor de turbine

eoliene s-au detaşat următorii factori de risc: Tipurile de

subsisteme surse

de pericol

Etapa

punerii

in opera

(proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie)

Eveniment iniţiator Eveniment iniţial Infuentele cimp. Factori

climatici Distanta sursa-

tinta

Extern

Mediu activ

Intern De

natura

intriseca

Asociat de

mat. de constr.

Asociat

fluidului

Evenim.

principal

Evenim. final

Stâlp turbina Proiectare,

construcţie,

exploatare

Vant,

cutremur,

precipitaţii ,

diferente de

temp

incarcari

statice

Comprimare,

rupere, indoire,

răsturnare

Coroziune,

oboseala

materialului

îndoire,

răsturnare

Rupere -

distrugerea

intregii structuri

Pale turbina Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Vant,

precipitaţii,

descărcări

electrice,

inghet,

dezgheţ

Forte

dinamice

Ciobire,

rupere 0.5

Desprinderea

bucăţilor de

gheata

Ciobire,

rupere 2.5

Rupere

Nacela Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Vant.

precipitaţii

descărcări

electice,

inghet

dezgheţ,

Forte

dinamice.

Comprimare,

răsturnare Răsturnare Distrugerea

ansamblului









144

Rotor Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Rupere Rupere Distrugerea

rotorului si a

palelor turbinei

Sistem de rotire a

nacelei

Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Compresiun. Defectare,

blocare

Scăderea

productivităţii

turbinei,

distrugerea

structurii

Sistem de rotire a

nacelei

Proiectare,

construcţie,

exploatare,

reparaţie

Forte

dinamice

Compresiun. Defectare,

blocare

Scăderea

productivităţii

turbinei,

distrugerea

structurii

Frâna

mecanica

Proiectare,

exploatare Forte

dinamice

Uzura, rupere Defectare, Scăderea

productivităţii

turbinei

Distrugerea

str.structurii

IX. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat fără dificultăţi

tehnice sau practice.









145

X. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Titular

SC TERRA ROMANIA SPV ONE SRL cu sediul la adresa: Str.

Centrala, nr.842, sat Paltinis, com. Paltinis, jud. Botosani, Inregistrata la

Oficiul Registrului Comertului sub nr. J07/46/11.02.2010, CUI 25303271

Persoană de contact dnul Bjorn Lars Ahlman, Tel 0731 855 323.

Denumirea proiectului

PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE, DRUMURI

ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE ELECTRICA, STATIE


comunele Viișoara, Coțușca, Păltiniș, Rădăuți-Prut, județul

BOTOȘANI, LINIA ELECTRICA SUBTERANA PENTRU




Proiectul propune realiarea unei investiții complexe în domeniul

producerii energiei electrice din surse regenerabile (energie eoliană)

prin realizarea următoarelor categorii de lucrări

generatoare eoliene;

retele electrice;

Linie electrică subterana

statii de transformare ridicatoare 30/220kV

Statia de conexiuni 220kV;

statie ridicatoare 220/400kV –

drumuri de acces la generatoare;

reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente

Scopul și obiectivele



cu o capacitate totală instalată de până la 480 MW.









146

Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea

obligaţiilor ce revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate

prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată

prin H.G. 1535/2003 şi foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a

Acordului de aderare la UE.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus

din urmatoarele categorii de lucrari:

construire 154 generatoare eoliene;

retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei

electrice in reteaua de inalta tensiune;

Linie electrică subterana pentru racordarea parcului eolian

la statia TRANSELECTRICA de 400kw

2 statii de transformare ridicatoare 30/220kV vor fi

amplasate in zona localitatii Cotusca si respectiv Paltinis;

Statia transformare 30/220kV și de conexiuni 220kV va fi

amplasata in zona localitatii Viisoara care va racorda statii

de transformare de la Coțușca și Păltiniș și va fi racordată

cu o statie ridicătoare 220/400kw amplasată in com.

Ipotești, jud. Suceava;

statie ridicatoare 220/400kV - substatie, amplasata in zona

localitatii Ipotesti, jud. Suceava ce va racorda Parcul eolian

cu statia de transformare 400kw TRANSELECTRICA, jud.

SUCEAVA.

drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul

de mentenanta la generatoare pe parcursul functionarii;

reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente;

Prin realizarea acestui parc se va aduce aport la creşterea gradului de

valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie

electrică şi termică in România cât şi atingerea cotei ţintă privind consumul

de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod

diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România).









147

Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră

prin crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură

realizate care vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente,

etc.

Amplasament

PARC EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE,

DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT ENERGIE



Viișoara, Coțușca, Păltiniș, Rădăuți-Prut, județul BOTOȘANI.

Acesta este compus din:

- 154 turbine eoline amplasate pe raza comunelor Viișoara,

Coțușca, Rădăuți Prut, Păltiniș, jud. BOTOSANI.

- 2 statii de 30/220kV amplasate in com Coțușca și Păltiniș, jud.

BOTOȘANI;

- o stație de transformare 30/220kV si conexiuni 220kV amplasată

în com. Viișoara, jud. BOTOSANI

- Linie electrica subterana pentru racordarea parcului eolian la

statia TRANSELECTRICA jud. SUCEAVA.

- Stație de subtransformare de 220/400KV pentru racordare la

stația TRANSELECTRICA de 400KW jud. SUCEAVA

Vecinatati

NNV – Republica Ucraina

NNE – Republica Moldova

V – Orasul Darabani

S – comuna Avrameni si Draguseni, sud –vest comuna Mileanca

E - comunele Adaseni si Mitoc si cu Republica Moldova









148

In cadrul județului, localitățile sunt amplasată în partea de nord – est a

acestuia la o distanţă de aproximativ 78 km de reşedinţa de judeţ, respectiv

municipiul Botoşani, prin oraşul Săveni şi 100 km prin municipiul Dorohoi.

Distanțele parcului eolian față de granițe:

2km și față Republicii Ucraina

aproximativ 950m față de Republica Moldova

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului

aprobate/adoptate şi/sau alte scheme/programe conform Certificatelor

de Urbanism:




EXTRAVILANUL COMUNEI PĂLTINIȘ

Regimul juridic :

- teren situat in extravilanul teritoriului administrativ al comunei Paltinis - teren proprietate privata: parcele cadastrale nr.: 242/36; 511/16; 511/64; 511/65; 518/32;

1024/300; 1026/57; 1027/144; 1027/275; 1027/4; 417; 1015/68; 1085/40; 1082; 843/40;

840/40; 491/27; 277/161; 287/33; 285/3; 286/4 ; 274/55; 274/73; 274/138; 243/34;

213/60; 393; 403; 596/3; 596/2; 415; 596/9; 596/10; 345; 1024/18; 1019/3; 1016/28;

1016/135 ; 1027/275; 511/116; 518/32; 373/91; 1085/16 ; 417 ; 574/34 ; 575/19 ; 574/2 ;

471 ; 433/72 ; 723/30 ; 725/1/2 ; 725/1/21 ; 802/64 ; 920/65 ; 274/2; 596/9; 596/10; 576;

1015/86; 1026/25; 1028/1/20; 1026/4; 276/45; 277/64; 277/137; 276/79; 277/6; 433/32;

433/33; 501/14 ; 501/15; 289/11; 289/13; 471/35; 441; 268/106; 268/161; 249 ; 268/40 ;

268/182; 1024;

-suprafata totală de teren: 90.900 mp

Regimul economic :

- teren categoria de folosinta: arabil si pasuni

- destinatia stabilită prin PATJ sunt permisiuni pentru construire parcuri

eoliene.









149

Regimul tehnic :

-FUNCTIUNE DOMINANTA: zone teren agricol; categoria de folosinta

arabil si pasuni, situate in extravilan

-FUNCTIUNI PERMISE: lucrari pentru ma4strale, cai de comunicatie,

imbunatatiri funciar rețele de telecomunicatii în alte lucrari, de

infrastructure, coristructii/amenaiari pentru combaterea prevenirea actiunii

factorilor naturali distructivi de oriqine naturals (inundatii, alunecari de

teren), precum și constructii si amenajari special.

-UTILITATI EXISTENTE: drumuri de exploatare si Iinii electrice existente

- Terenurile situate în extravilanul comunei Paltinis nu sunt incluse intr-o

documentatie urt anism avizata si aprobata legal, care sa reglementeze





EXTRAVILANUL COMUNEI VIIȘOARA.

Regimul juridic :


comunei Viisoara - teren proprietate privata:-parcelele cadastrale nr.: 75; 349; 349/163/1; 309; 280; 153/21;

153/52 ; 164/9; 164/32; 161/31; 179/163 ; 180/80; 82/120; 94; 101/8 ; 367/209; 367/311;

138/27; 179/6; 323; 156/57; 156/5; 306/1/41 ; 306/41; 305/41; 306/1/3; 169/20; , 167/20;

182/7; 128/42; 128/41; 128/70; 138/28; 191/1;

- suprafata totală de teren : 46.992 mp

Regimul economic :

- teren categoria de folosinta: arabil, pasuni si curti constructii

- destinatia stabilită prri PATJ sunt permisiuni pentru construire parcuri

eoliene

Regimul. Tehnic

-FUNCTIUNE DOMINĂNTA: zone teren agricol; categoria de folosinta

arabil; situate in extravilan









150

-FUNCTIUNI PERMISE: lucrari pentru magistrale, cai de comunicatie,

imbunatatiri funciare retele de telecomunicatii și alte lucrari, de

infrastructure, constructii/amenajari pentru combaterea si prevenirea actiunii

factorilor; naturali distructivi de origine naturală ,(inundatii, alunecari de

teren), precum și constructii si amenaiari speciale

-UTILITATI EXISTENTE: drumuri de exploatare linii electrice existente

- Terenurile situate in extravilanul comunei Viisoara nu sunt incluse intr-o

documentatie de urbanism avizata si aprobata legal care sa reglementeze

conditiile de autorizare, respectiv executie a lucrarilor de construire

9. Certificat de Urbanism nr. 7/03.05.2011 - CONSTRUIRE PARC

EOLIAN COMPUS DIN TURBINE EOLIENE,DRUMURI


EXTRAVILANUL COMUNEI COȚUȘCA

Regimul juridic:

- TEREN SITUAT IN EXTRAVILANUL TERITORIULUI

ADMINISTRATIV AL COMUNEI COTUSCA - TEREN PROPRIETATE PRIVATA, Parcelele cadastrale nr. 580/6; 211/38; 189;

580/25; 328/4; 381/1; 372/1; 392/10; 54/98; 281/157; 281/14; 676/1; 746/28; 695/1/10;

695/4; 574/6; 483; 514; 474/390; 464/7; 425/31; 550/19; 53/38; 54/18; 101/32; 101/120;

2057/3; 2056/3; 120/27; 120/29; 49/201; 49/179; 196/22; 211/45; 196/35; 10/14; 13/24;

250/131; 250/221; 250/126; 227/8; 227/63; 117/20; 124/3; 125/67; 117/17; 749/5; 749/1;

417/6;

- SUPRAFATA TOTALA = 8,33 ha

Regimul economic

- TEREN CATEGORIA DE FOLOSINTA: ARABIL si PASUNE

- DESTINATIA STABILITA PRIN PATJ SUNT PERMISIUNI PENTRU

CONSTRUIRE PARCURI EOLIENE

Regimul tehnic

- FUNCTIUNE DOMINANTA: zone teren agricol; categoria de folosinta

arabil si pasuni; situate in extravilan si intravilan









151

- FUNCTIUNI PERMISE: lucrari pentru magistrate, cai de comunicatie,

imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii și alte lucrari de

infrastructura, constructii/amenajari pentru combaterea si prevenirea actiunii

factorilor naturali distructivi de oriqine naturala (inundatii, alunecari de

teren), precum si constructii si amenajari speciale

- UTILITATI EXISTENTE: drumuri de exploatare si linii electrice existente

- Terenurile situate in extravilanul comunei Cotusca nu sunt incluse intr-o

documentatie de urbanism avizata si aprobata legal, care sa reglementeze





EXTRAVILANUL COMUNEI RADAUTI PRUT

Regimul juridic :

- teren situat in extravilanui administrativ at comunei Radauti Prut

- teren aflat in domeniul privat al comunei si proprietate privata - teren aflat in parcelele cadastrale : S 11 - PC 339 si PC 339/4; S 7 - PC 274/73; S 10 -

PC 338/20; S 7 - PC 301/22; S 7 - PC 293/37 si PC 293/80; S 7 - PC 293/30; S 5 - PC

240; S 3 — PC 184/41; S7 — PC 313/31; S7 - PC 305/1; S7 - PC 303/16; S3 - PC

184/16; S14 - PC 351/22; S 11 - PC 339/32 Si PC 339/45; S 1 - PC 2/4

- suprafata de teren pentru care se solicită certificat de urbanism: 26.070 mp.

Regimul economic :

- teren categoria de folosinta: arabil, pasune, cai comunicatii

Regimul tehnic :

FUNCTIUNE DOMINANTA : teren arabil si pasune situat in extravilan •

FUNCTIUNI PERMISE: lucrari pentru retele magistrale cai de comunicatie

imbunatatin funciare retele de telecomunicatii și alte lucrari de

infrastructure, constructii / amenajari pentru combaterea si prevenirea

actiunii factorilor naturali distructivi de origine naturală inundatii alunecari

de teren precum și constructii amenajari speciale

UTILITATI EXISTENTE: DN 24C, DJ 282 drumuri de exploatare, linii

electrice aeriene









152

11. Certificat de Urbanism nr. 24/17.05.2012 emis de Consiliul

Județean Botosani - LINIE ELECTRICA SUBTERANA

PENTRU RACORDAREA PARCURILOR EOLIENE

COTUSCA, PALTINIS, VIISOARA SI RADAUTI PRUT

JUDEIUL BOTOSANI LA STATIA TRANSELECTRICA

SUCEAVA - orasul BUCECEA, comuna VIISOARA,

MILEANCA, HAVARNA, CORLATENI, DIMACHENI,

CORDARENI, VORNICENI, BRAESTI, LEORDA, BUCECEA

Regimul juridic :


comunelor : Viisoara, Mileanca, Havarna, Cordareni, Vorniceni, Corlateni,

Dimacheni, Braiesti, Leorda si oras Bucecea.

- teren apartinand domeniului public - drumuri de interes local si iudetean.

Regimul economic :

- teren categoria de folosinta: cai de comunicatie

- destinatia stabilita prin PATJ sunt permisiuni pentru realizare lucrari de

infrastructure — utilitati.

Regimul tehnic :

- Reteaua electrica se executa pe teritorii ce apartin unitatilor administrativ

teritoriale a 9 comune si un oras si nu sunt incluse intr-o documentatie de

urbanism avizata și aprobata legal, care sa reglementeze conditiile de

autorizare respectiv executie a lucrarilor de construire

- Linie electrica subterana pentru evacuarea energiei electrice produse de

parcurile eoliene

- Tensiune de funcționare 220 kV


12. Certificat de Urbanism nr.26/05.06.2012 emis de Consiliul

Județean Suceava - LINIE ELECTRICA SUBTERANA PENTRU

RACORDAREA PARCURILOR EOLIENE COTUSCA,

PALTINIS, VIISOARA SI RADAUTI PRUT JUDEIUL









153

BOTOSANI LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA - ,

STATIE DE TRANSFORMARE ȘI DRUMURI DE ACCES, loc.

Suceava, Siminicea, Dumbăveni, Verești, Udești, Bosanci, Ipotești.

Regimul juridic :


judeșelor Suceava și Botoșani.

Pe teritoriul judetului Suceava, linia străbate comunele Siminicea,

Dumbrăveni, Veresti, Udești, Bosanci, Ipotești și municipiul Suceava.

- Terenul este propirietatea publică și private a persoanelor fizice și

juridice.

Regimul economic :

- Folosinta actuală – teren arabil, drum de exploatare, stației

electrică, albia majora a râului Siret și Suceava, drum județean,

drum national, cale ferată.

Regimul tehnic :


SUPRAFATA TOTALA LINIE ELECTRICA SUBTERANA

PENTRU RACORDAREA PARCURILOR EOLIENE COTUSCA,

PALTINIS, VIISOARA SI RADAUTI PRUT JUDEIUL BOTOSANI

LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA - , STATIE DE

TRANSFORMARE ȘI DRUMURI DE ACCES – 99 090 mp.

Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate

cronologic astfel:

Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor

funcţiuni;

Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui

obiectiv se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine

cronologică a dezvoltării parcului eolian.









154

Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru

Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai

după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în

conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de

proiectant. În cadrul acestei etape se vor pune bazele organizării de şantier.

În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la:


modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a

lucrărilor;


stabilirea utilajelor de construcţie necesare (tipul utilajelor și

numărul acestora);


Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de

exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a fundaţiilor

turbinelor eoliene.

Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape:

Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine,

pentru a determina capacitatea solului de a susţine greutatea instalaţiei.

Realizarea căilor de acces și modernizarea drumurilor de exploatare.

Acestea vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă modificate

pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în interiorul

parcelelor.

Realizarea drumurilor de acces

Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor.

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri

permanente utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru

transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului

eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la

turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este temporară, drumurile

trebuie sa fie proiectate să reziste la utilizări extreme datorate gabaritelor









155

mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a

utilajelor ce vor opera pe amplasament în perioada de construcție.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor

turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de

întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie

condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament.

Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de

construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a

turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de

transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de la 10 tone pe ax

(osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru

betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta

încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească

următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

lăţimea minimă de 4 metri a benzii de rulare în linie dreaptă ;

maxim 8º înclinarea longitudinală;

înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim

2º;

masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi

uscate de trebuie să fie de minimum 17 tone;

presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de

minim 180 kN/m2

;

raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească

cerinţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi

echipamente operate şi transportate;

raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului

de acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.

vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de

minim 6,6 m de la suprafaţa acestuia;

compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine

gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o

drenare eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;

sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor

macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a









156

asigura controlul şi drenajul natural al apelor către zonele

libere.

Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de acces

includ pe lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in transportul şi

operarea echipamentelor necesare construcţiei parcului eolian şi studii

privind topografia zonei, structura solurilor, investigaţii geotehnice.

Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta

drumuri de acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma

investigaţiilor si a informaţiilor din teren s-au stabilit principalele

caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin:

drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului

fiind nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime

minimă de 5,00 m;

drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate,

compactate şi pietruite având o lăţime minimă de 5,00 m;

Drumurile de acces sunt conectate pe de o parte la drumurile de

exploatare și pe de altă parte la platformele de operare a macaralelor.

Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS

10.144/3 – Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul

capacitaţii de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor

de circulaţie a intersecţiilor de străzi.

Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani.

Conform specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei

turbine eoliene este de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de

utilizare nu este atinsă deoarece evoluţia exponenţială a realizărilor

tehnologice în domeniu, impune din considerente tehnico-economice

retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de expirarea duratei normate de

viaţă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente sunt înlocuite cu

turbine eoliene de ultimă generaţie care permit, atât creşterea gradului de

valorificare a potenţialului eolian (creşterea producţiei de energie electrică

pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind protecţia









157

factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a

experienţei în domeniul energiei eoliene).

Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de

echipamente pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este

evidenţiată de performanţele noilor generaţii de turbine eoliene. Valorificând

experienţa acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de

echipamente eoliene au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale turbinelor

eoliene de ultimă generaţie şi sub aspectul minimizării şi chiar reducerii

impactului negativ asupra factorilor de mediu sau a activităţilor socio-

economice desfăşurate în zona amplasamentului.

Impactul potential asupra componentelor de mediu

Factorul de mediu apă

În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi

a tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene rezultă că

generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de

faptul că lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că

nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în

tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care

cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. Totuşi, se impun

măsuri eficiente, de limitare, a interacțiunii dintre organizarea de șantier și

mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către

constructor a tuturor condițiilor de protecția a mediului.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la

evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este

utilizată pentru:

- igienizarea personalului care lucrează la construcţie

- la procesele tehnologice din construcţie.

Din toată cantitatea de apă necesară investiției, în apele uzate se regăseşte

aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la construcţie, pentru

igienizare și o mică parte din alte utilizări, restul de apă se pierde prin

evaporare.









158

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere

etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o

staţie de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri

special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina

producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de

construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai

ales dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Trebuie menționat că tehnologiile ce vor fi utilizate pentru construcția

turbinelor eoliene nu implică utilizarea unor substanțe care să contribuie la

creșterea concentrațiilor de nitrați sau nitriți din apele freatice.

Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier va fi

asigurată este îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.

În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu

implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape

uzate în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei. Apele

care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, pe

amplasamnet nu vor exista surse de contaminare a acestor ape, care vor fi

drenate spre zona culturilor agricole. Produsul realizat de centrala de eoliane

este energia electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul

acvatic din zonă.

Factorul de mediu aerul Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în

special în faza de construcţie a investiţiei datorită mijloacelor de transport şi

utilajelor de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea

mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se

realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate

individual sau simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei

poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare

semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că









159

mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zonă nu ar

consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.

Poluarea dată de sursele mobile nu poate avea efecte directe asupra

populației luând în considerare faptul că desfăşurarea activităţii de

construcţii - montaj se face la o distanţă de mai bine de 300 m de ultima

locuință, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că

la nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie

de combustibil şi ca urmare dispare o eventuala sursă de emisii volatile a

compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a

investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care

utilizează substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea

compuşilor organici volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp

capacitatea carcaselor tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă

(maxim 10 litri) ca să poată genera o cantitate remarcabilă de substanţe

volatile.

Factorul de mediu sol și subsol

Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două

etape distincte:

Etapa de realizare a construcţiei;

Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru

producerea energiei electrice.

În etapa de realizare a investiţiei se poate menționa că pentru

obiectivul propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care

generarea de deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi

mai mici de materiale de construcție clasice și implicit cantităţi mult mai

mici de deşeuri care rezultă din aceste activități.

În același timp, perioada de realizare a construcției se reduce

considerabil, ca și personalul executant necesar.









160

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea proiectului propus

implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de șantier,

depozite temporare de materiale, precum și o concentrare de efective umane.

Toate aceste activități pot constitui surse de poluare temporară pentru

apă, aer și sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de

poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate, deșeuri

menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanțe toxice și periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a

parcului eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv

prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se

mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de

construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei

şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în

perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de

produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de

construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac

pentru fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj

şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din

moluzul rezultat din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie

- montaj.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot

afecta solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și în

structura solului și a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de

acces, a realizării platformelor de montaj, a turnarii fundațiilor (beton

armat), a realizării camerei de comandă și liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi

corespunzătoare fiecărei situaţii în parte.

Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a

turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce

gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai

bine gestionaţi.









161

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii

specifice exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu

deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi

ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la

întreţinerea instalaţiei.

Titulatul activității va fi asigura colectatea corspunzătoate a tuturor

tipurilor de deșeuri care ar putea afecta calitatea solului și eliminarea

acestora de pe amplasamenet.

Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat

în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene,

distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6 – 10 diametre rotorice,

ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un

kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar

ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din

jurul nostru, dar cu care ne-am obișnuit și pe care nu le mai consideram cu

un impact negativ asupra peisajului.

Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16

rotații/minut, deci nu provoacă și nici nu induce nici un fel de senzație

negativă.

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din

total) - ca și în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare

terenul pentru agricultură sau pășunat.

Biodiversitatea

In urma analizei caracteristicilor mediului din zona

amplasamentului propus pentru proiectul PARC EOLIAN COMPUS DIN

TURBINE EOLIENE, DRUMURI ACCES, RETELE TRANSPORT

ENERGIE ELECTRICA, STATIE COLECTARE SI TRANSFORMARE

ENERGIE ELECTRICA este propus a se implementa în localitatea Viișoara,

Coțușca, Păltiniș, Rădăuți-Prut, județul BOTOȘANI, LINIA ELECTRICA

SUBTERANA PENTRU RACORDAREA PARCULUI EOLIAN LA

STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA, STAȚIE DE

SUBSTRANSFORMARE comuna IPOTEȘTI, jud. SUCEAVA, a fost

identificată o singură problemă care ar putea influența acest plan și anume









162

posibilitatea ca zona să constitue un culoar de migrație pentru păsărilede

interes comunitar aflate în pasaj către nordul Europei.

Amplasamentului se afla la o distanta 5km de Aria de protectie avifaunistica

ROSPA0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi‖ (HG

1284/2007 cu modificari ulterioare prin HG 971/2011). Din salba de lacuri

care intra in comonenta acestei arii protejate, lacul Lișmănița care este si

punctual cel mai apropiat de parc ( 2km ) este secat din anii 1960,

actualmente terenul este utilizat ca teren agricol.

Amplasamentul Parcului eolian se află la o distanță 8,5km față de Situl

Comunitar NATURA 2000 ROSCI0399 Suharau – Darabani aprobat prin

ORD. 2387/2011.

Amplasamentul Parcului eolian se află la o distanță 20km față de Situl

Comunitar NATURA 2000 ROSSPA0058 Lacul Stânca Costești aprobat

prin (HG 1284/2007 cu modificari ulterioare prin HG 971/2011).

Zona poate constitui un culoar de migratie pentru pasarile de interes

comunitar aflate in pasaj.

Analiza impactului asupra speciilor și habitatelor din Siturile Natura

2000 s-a efectuat in STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA, elaborat

conform ORD. 19/2010 și a intresat impactul generat de vecinatate cea mai

apropiată - ROSPA0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi‖

În urma observatiilor noastre in teren (martie 2010 – martie 2011) au

fost inregistrate 65 specii de păsări, aflate în pasaj sau hrănindu-se în zone

de băltire din vecinatatea pertimetrului analizat. Am mai facut observaţii şi

în lunca râului Prut pentru a putea stabili dacă speciile de păsări care vin în

pasaj trec şi peste perimetrul viitorului parc eolian întrucât întreg acest

tronson reprezintă şi un important culoar de migraţie pentru păsări. De

asemenea, am ţinut cont şi de speciile descrise în formularul standard al

sitului Natura 2000 ROSPA0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-

Podrigăi‖ întrucât limita parcului eolian se află la circa .. km de cel mai

apropiat iaz al acestui sit.

LINIA ELECTRICA SUBTERANA PENTRU RACORDAREA

PARCURILOR EOLIENE COTUSCA, PALTINIS, VIISOARA SI

RADAUTI PRUT LA STATIA TRANSELECTRICA SUCEAVA









163

traverseaza ROSPA0049 - „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi‖

, ROSPA0116 - Dorohoi - Șaua Bucecei, ROSCI0391 - Siretul Mijlociu -

Bucecea, ROSCI0380 - Râul Suceava Liteni

Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până

în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi

zonele păşunate.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit

turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval

de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări

de la un trup la altul de pădure/zonă umedă, căutarea hranei, adăpare,

manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin

identificarea de semnale sonore specifice.

Multe specii de păsări se abat de la culoarul principal de migraţie pe

anumite segmente pentru că găsesc în anumite zone hrană şi loc de odihnă.

Astfel unele văi devin căi de migraţie secundare. Amplasamentul viitorului

parc eolian se află pe un important culoar de migraţie a păsărilor şi anume:

calea est-elbică. Majoritatea speciilor de păsări preferă în timpul migraţiei

calea apelor (râuri, lunci, iazuri, mlaştini). Perimetrul nostru se află între râul

Prut şi situl Natura 2000 ROSPA0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-

Başeului-Podrigăi‖. Era important pentru noi să depistăm dacă specii din

Directiva Păsări trec şi peste amplasament sau prin vecinătatea acestuia.

Din totatul de specii , 9 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte,

13 sunt specii de balta frecvent intalnite in perioada de primavara. Restul

speciilor sunt caracteristice zonelor de câmp deschis cu terenuri cultivate ce

constituie sursa de hrana.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza

ca aceste specii au ales acest culoar de migratie spre ROSPA0049 „Iazurile

de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi‖ datorita surselor de hrana accesibile

in aceasta perioada cât şi datorită condiţiilor favorabile de adăpost şi odihnă.

In perioada de toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de specii,

probabil nu au mai gasit sursa de hrana si sau indreptat spre alte locuri.

Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne

demonstreaza faptul ca acestea sunt in cautarea hranei constituită din

micromamifere, amfibieni, reptile şi păsări.









164

Din observațiile lunare efectuate de către SC Mediu Research SRL pe

parcursul unui an de zile doar o singură specie (Ciconia ciconia – barza

albă) a fost observată în vecinătatea amplasamentului. Celelalte specii

descrise în Formularul Standard Natura 2000 nu au fost observate în zona în

care se vor monta turbinele eoliene. Aceasta înseamnă că speciile de păsări

nu au culoarul de migrație (coridor ecologic) peste suprafața viitorului parc

eolian.

În afara speciilor de păsări descrise si analizate in STUDIUL DE

EVALUARE ADECVATA au mai fost identificate și unelele specii de

amfibieni și reptile precum: Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă),

Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis

(broască râioasă verde), Rana temporaria (broasca roșie de munte) și

Lacerta agilis (șopârla de câmp).

În ceea ce privește mamiferele am identificat pe amplasamentul

viitorului parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Identificarea speciilor de plante aflate pe terenul viitorului parc eolian

s-a realizat folosind ca lucrări de referinţă: Flora Ilustrată a României

(Ciocârlan V., 2008) şi Flora României vol I-XIII (Savulescu T. (red.),

1952-1976).

Au fost efectuate observaţii în perimetrele în care urmează a fi

amplasate turbinele eoliene cât şi în vecinătatea acestora.

Plecând de la aceste informaţii culese din literatura de specialitate am

trecut la identificarea speciilor aflate pe terenul viitorului parc eolian.

Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de

habitat de culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care

sunt influenţate în mare măsură de un climat continental.

Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice.

Releveele demonstrează ca in zonă se edifica un habitat de Pajişti cu

Festuca valesiaca corespunzătoar asociaţiei vegetale Medicagini minime-

Festucetum valesiacae Wagner 1940 aflat printre terenurile agricole .

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă.

De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că

producţia acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la

alta în funcţie de gradul de degradare al islazului.









165

Vegetaţia este dominată de păiuş - Festuca valesiaca, pir crestat –

Agropyron repens şi colilie – Stipa capillata, printre care cresc un mumăr

mare de graminee şi dicotiledonate perene. Pe lângă speciile edificatoare, se

întâlnesc în mod frecvent: Dactylis glomerata, Taraxacum serotinum,

Taraxacum officinale, Achillea milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium

cicutarium, Senecio vernalis, Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata,

Erophila verna, Cardaria draba, Trifolium arvense etc.

În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact

generat de amplasarea şi funcționarea turbinele eoliene asupra biodiversităţii

din situl Natura 2000 ROSPA 0049 ―Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului

– Podrigăi‖ cât şi asupra culoarului de migraţie de pe râul Prut (calea est-

elbica).

Obiectivele de conservare a ariilor de protecție de interes comunitar

stabilite conform caracteristicilor fiecărei arii naturale protejate constituie

obiectivul principal a elaborării Planurilor de management a fiecărei arii de

protecție care trebuie elaborate de fiecare custode până în anul 2013.

CONCLUZII

Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile

biocenozei, cât şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe

baza acestor relaţii, ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii

esenţiale: funcţia energetică, funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de

autoreglare.

Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie

şi materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de

substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt

alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi

minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon,

oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.

În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate

organismele de pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are

o anumită structură trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi

substanţe în teritoriul sistemului, reprezintă un ecosistem.

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea

ariei sunt legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o









166

parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi

care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de

habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai

mult sau mai puţin integritatea ariei.

În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea

parcului eolian, nu vor afecta habitatele speciilor descrise în Formularul

Standard Natura 2000 ROSPA0049 „Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-

Podrigăi‖ deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distanță de

7,5 km de iazuri. Acesta înseamnă că din punct de vedere al zgomotelor și

vibrațiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de construcție și nici în faza

de funcționare a parcului. Menționăm de la început faptul că proiectantul

parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silențioase, astfel încât, acestea să

fie încadrate în limitele admise conform legislației din vigoare.

Peisajul

Amplasamentul PARCULUI EOLIAN este într-o zonă cu relief de

deal.

Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu

vegetaţie naturală de stepă pitică.

În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare,

platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului

eolian şi diverse materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor

consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi

retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea

mult mai atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi

elementelor antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de

montaj sunt vizibile de la distanţe mari.









167

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului

se va face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii -

montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va

diminua efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii

la distanţă.

Mediul social și economic

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:

În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă și pe

plan local, care devine ca indicator social semnificativ deoarece

numărul turbinelor montate este mare;

În perioada de construcție, datorită specificului acestor lucrări,

acestea vor fi contractate în marea majoritate cu antreprenori și

firme locale, acest lucru generând un efect pozitiv prin posibilitatea

de dezvoltare a acestora cu repercursiuni economico-sociale

pozitive.

În perioada de construcție și montaj există o solicitare de servicii

pe plan local, cum ar fi: servicii de cazare, pensiuni, hotel,

alimentație, distribuție, pază, întreținere, transport, etc. care pot da

posibilități de dezvoltare întregii comunități locale. De menționat

că de aceste servicii vor beneficia întreaga forță de muncă

implicată în realizarea parcului eolian.

Va exista o cerere de servicii pe plan local și după încheierea

lucrărilor de construcție și montaj, precum servicii de întreținere,

pază, transport, etc.

Orice investiție induce un efect de multiplicare al acestei investiții

în zona respectivă, banii introduși în cadrul comunității locale vor

genera la rândul lor o cerere de alte servicii și produse. În general,

factorul de multiplicare al investiției este de 2 până la 5.

Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la

nivel industrial determină modificări semnificative pe indicatorii

sociali analizaţi.









168

Ca un impact social important alături de impactul

economic analizat trebuie menţionat că analizele la nivel European

făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să se

importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor

găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să

ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care

alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

Tot ca impact social important se poate cita, reducerea

costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice.

Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care

producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a

însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50% faţă de

vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune mai durează o

perioadă de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de

sine stătătoare in cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum

considerabil de timp şi un consum semnificativ de resurse materiale şi

financiare, de asemenea utilizarea unor resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le

aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei

şi a mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian, nu are nici un

impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea

populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de

mediu, sol apă şi aer. Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în

discuţii este zgomotul în perioada de construcţie, care ar putea avea efect

asupra populaţiei, dar construcţia se află departe de zonele locuite. Impactul

dat de umbra turbinelor este de asemenea nesemnificativ pentru sănătatea

populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite face ca umbra să nu

atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a aerului atmosferic

care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele provenite de la

încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai repede

dispersate.









169

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.

Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de

construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai

mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale

pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli

specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la

realizarea construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice

activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament

corespunzător de protecţia muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de

turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact

semnificativ asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

Condiții culturale și entice, patrimonial cultural

In zona propusă pentru investiţie nu sunt valori ale patrimoniului

cultural, nici elemente culturale sau etnice care să fie afectate şi să necesite

protecţie.

De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavând valoare

arheologică şi neafectând vreun monument istoric.


Avand in vedere cerintele formulate de participantii la dezbaterea publica a

din etapa de analiză a planurilor de urbanism întocmite pentru acest proiect,

a fost solicitat un punct de vedere de la Directia de Cultura si Patrimoniu a

Muzeului de Istorie Botosani și Suceava si de asemenea a fost consemnat si

investitorul are in vedere faptul ca pe parcursul executatii sapaturilor va fi

angajata o colaborare cu un arheolog autorizat pentru supravegherea din

punct de vedere arheologic a lucrarilor.




Impactul turbine asupra zonelor locuite









170

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele

impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul

WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti

parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita

pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul

acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea

mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii

sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente

in format electronic in baza de date a programului

caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine,

orientare versanti) fiecarei turbine

In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai

dezavantajoasa (worst/case‖), când:

- durata de strălucire a Soarelui este continuă;

- turbina este permanent in funcţiune;

- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar

acesta este acoperit in proporţie de 20% de către rotor;

- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului

(la valori mai mici se considera un impact nul).

Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona cu

amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza analizei

hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de

turbinele eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare 200 m faţă de

ultima locuinta şi zona aridă din imediata apropiere a amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al

umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea

impactului real al umbrei turbinelor.

Impactul cumulat

În arealul analizat pentru elaborarea PARC EOLIAN CU STATIE

DE TRANSFORMARE SI RACORD ELECTRIC‖ în extravilanul









171

comunelor Viișoara, Coțușca, Rădăuți Prut și Păltiniș, nu au fost identificate

planuri sau proiecte cu care acesta să poată avea un impact cumulat. De

asemenea având în vedere că nu a fost identificat un impact semnificativ

asupra nici unui factor de mediu, nu se pune problema cumularii acestora cu

efectele altor planuri, programe sau proiecte care ar putea fi dezvoltate în

zonă.

In zonă se vor mai dezvolta alte două parcuri de eoliene, aflate la

următoarele distante fată de prezentul parc analizat in prezenta

documentatie:

- PARC EOLIAN 46 turbine pe raza comunei MITOC, aflat la

o distanță de 2,7km;

- PARC EOLIAN 16 turbine pe raza comunelor ADĂȘENI,

AVRĂMENI, aflat la o distanța de 4km.

Estimăm inpact cumulat 0.

Impactul transfrontier

Construcţia şi amplasarea turbinelor eoliene PARCULUI EOLIAN

COMUNELE VIIȘOARA, COȚUȘCA, PĂLTINIȘ RĂDĂUȚI PRUT,

judeţul Botoșani, nu poate avea un impact semnificativ asupra factorilor de

mediu din zonă şi cu atât mai puţin în context transfrontalier.

Distanta de la amplasamentul parcului eolian analizat :

- 1,5km față de granita cu UCRAINA ;

- 740m față de granița cu REPUBLICA MOLDOVA

De remarcat este că această investiţie vine în întâmpinarea politicilor

Europene de protecţia mediului, prin producerea de energie curată.









172

PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE

Factor de

Mediu

Indicator Loc Frecventă/an

FAUNA Monitorizarea populatiilor de

specii de păsări incluse în

Formularul Standard a sitului

Natura 2000 ROSPA00498 –

Lunca Siretului Inferior, în

perioadele de migratie timp de 2

ani.

Ampasamentul

Parcului Eolian

Perioadele de

migratie ( martie-

aprilie )timp de 2 ani.

Sol În zona organizării de

şantier


durata lucrărilor


durata lucrărilor

pentru prevenirea

poluării solului cu

produse petroliere

Ape uzate

menajere

Instalaţie de

colectarea ecologică a

apelor menajere


va fi cazul Colectarea

se va face de către

firme specializate

Deşeuri Deşeuri menajere şi deşeuri

rezultate din materialele de

construcţii;

Produse petroliere

Colectarea şi stocarea

provizorie în pubele

metalice standard

Colectarea se va face

în locuri special

amenajate, de unde

vor fi selectate pentru

revalorificare


va fi cazul

(transportul şi

eliminarea lor revin

în sarcina firmelor de

salubrizare

Periodic, se va urmări

tehnologia adoptată

pentru revalorificare

Pentru perioada de funcţionare se propune monitorizarea unor factori de

mediu legaţi în special de biodiversitatea din zona de interes.









173

Bibliografie

****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul

PNUD ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG

305/15.04.1999.

****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române,

Bucuresti.

BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status

assesment. Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets –

www.birdlife.org;

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare

dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea

Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et

Spermatophyta, Ed. Ceres, Bucureşti

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si

Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea

Bucureşti, p. 1-6.

Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les

associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.

Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-

est (Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote

techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine

collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind

farm. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p.

296-298.

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice

în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti

Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.

http://www.birdlife.org/









174

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona,

Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,

496 pp.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona,

Biriş A., 2005. Habitatele din România, Modificări conform

amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate

(92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of

wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP

Tehnopress, Iasi, p. 35-37

Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring

plant and animal populations, Blackwell Science.

GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.

Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.

Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ.

Soc. Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din

Romania - Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma

Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română.

Studiu geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica.

Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed.

Economica 2002.

Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei

Române, Bucureşti.

Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.

Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed.

Economica.

Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul

de Mediu, Ed. ASE Bucuresti.

Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.









175

Anexe









176

arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/73862_1 RIM PARC EOLIAN BOTOSANI CC... · 2012-07-23 ·...

Documents

Transcript of arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/73862_1 RIM PARC EOLIAN BOTOSANI CC... · 2012-07-23 ·...