IMPACT SONDA 4 BATRANESTI - arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/13701_3132.pdf · petrostar s.a....

PETROSTAR S.A. COMPANIE DE CERCETARE, INGINERIE TEHNOLOGICĂ ŞI PROIECTARE

PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE PETROL ŞI GAZE

NR. PROIECT. 900/2815 RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI PENTRU LUCRĂRI PREGĂTITOARE PROVIZORII, FORAJ ŞI PROBE DE PRODUCłIE LA SONDA 4 BĂTRÂNEŞTI SUD

DOCUMENT: FV03GG00.DOC Pagina 1 din 60 Fişier: fv03gg00.doc

PROIECT NR. 900/2815

RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE LUCRĂRI PREGĂTITOARE PROVIZORII, FORAJ ŞI PROBE DE PRODUCłIE LA SONDA

4 BĂTRÂNEŞTI SUD

ing. G. G. ing. I. M. 0 08.2009 Emis pentru avizare

Rev. nr. Data Descriere

Elaborat Proiectant de specialitate

Consilier

Codul documentului CLIENT: S.N.G.N ROMGAZ S.A. MEDIAŞ SUCURSALA MEDIAŞ FV 03 GG 00





CUPRINS 1. INFORMAłII GENERALE ........................................................................................................................ 4 1.1. INFORMAłII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI ....................................................................... 4 1.2. INFORMAłII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI...................................................................................................................................... 4 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI........................................................................................................... 5 1.4. AMPLASAMENT OBIECTIV............................................................................................................. 5 1.5. SCOP, NECESITATE, OPORTUNITATE......................................................................................... 5 1.6. UTILITATEA PUBLICĂ..................................................................................................................... 5 1.7. DESCRIEREA LUCRĂRILOR .......................................................................................................... 5 1.8. DURATA ETAPEI DE REALIZARE ................................................................................................ 11 1.9. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA ŞI RESURSELE NECESARE.............................................. 11 1.10. INFORMAłII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANłELE SAU PREPARATELE CHIMICE ..................................................................................................................................................... 11 1.11. INFORMAłII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ PRODUSE DE ACTIVITATE ........... 12

2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................... 13 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCłIE .............................................................................. 13 2.2. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACTIVITĂłII......................................................... 14

2.2.1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE ...................................................................................................... 14 2.2.1.1. Drumul de acces proiectat ..................................................................................................................... 14 2.2.1.2. Amenajare careu sondă......................................................................................................................... 15 2.2.1.3. Lucrari protectie mediu ......................................................................................................................... 16 2.2.1.4. Alimentarea cu apa................................................................................................................................ 17 2.2.1.5. Alimentarea cu energie electrică ........................................................................................................... 17 2.2.1.6. Alimentarea cu gaze.............................................................................................................................. 17 2.2.1.7. Canalizare.............................................................................................................................................. 17 2.2.1.8. Aprovizionarea sondei ........................................................................................................................... 17

2.2.2. DERULAREA PROCESULUI DE FORAJ.................................................................................. 17 2.2.3. EFECTUAREA PROBELOR DE PRODUCłIE.......................................................................... 24 2.2.4. ACTIVITĂłI DE DEZAFECTARE .............................................................................................. 24

3. DEŞEURI ................................................................................................................................................ 26

4. IMPACTUL POTENłIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA....................................................................................................................................................... 28 4.1. APA ................................................................................................................................................ 28

4.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ ........................................................................................................... 29 4.1.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI ................................................................................................ 33 4.1.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................ 34

4.2. AERUL............................................................................................................................................ 35 4.2.1. DATE GENERALE..................................................................................................................... 35 4.2.2. SURSE DE POLUARE............................................................................................................... 36 4.2.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ................................................................................................ 37 4.2.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................ 39

4.3. SOLUL............................................................................................................................................ 39 4.3.1. CARACTERISTICILE SOLULUI ................................................................................................ 39

Caracterizarea geotehnică a terenului ................................................................................................. 40 4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR ..................................................................................... 40 4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI ................................................................ 40 4.3.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................ 41

4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAłII ................................................................................................................... 41 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraŃii ......................................................................................................... 41 4.4.2. Nivelul de zgomot...........................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit. 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot /vibraŃii ........Eroare! Marcaj în document nedefinit.

4.5. GEOLOGIA SUBSOLULUI............................................................................................................. 47 4.5.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI........................................................................................... 47





4.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT ......................................................................................................... 48 4.5.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................ 48

4.6. BIODIVERSITATEA ....................................................................................................................... 49 4.7. PEISAJUL....................................................................................................................................... 49

4.7.1. IMPACTUL PROGNOZAT ......................................................................................................... 49 4.7.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................ 50

4.8. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC................................................................................................... 50 4.8.1. IMPACTUL POTENłIAL ............................................................................................................ 50 4.8.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................ 50

4.9. CONSIDERAłII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL....................................... 51

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................................. 51

6. MONITORIZAREA MEDIULUI ............................................................................................................... 51

7. SITUAłII DE RISC.................................................................................................................................. 52 7.1. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR.................................................................................... 54

7.1.1. Măsuri de prevenire a accidentelor pe perioada de foraj sondă – probe...................................... 54 de producŃie ............................................................................................................................................ 54 7.1.2. Măsuri generale de prevenire a poluării ........................................................................................ 56

7.2. PLAN DE RECONSTRUCłIE ECOLOGICĂ A AMPLASAMENTELOR LA.......................................... 57 ÎNCETAREA ACTIVITĂłII........................................................................................................................... 57

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR.......................................................................................................... 58

9. REZUMAT............................................................................................................................................... 58





1. INFORMAłII GENERALE

1.1. INFORMAłII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI Titular proiect: S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞ SUCURSALA MEDIAŞ Adresa: Str.Unirii, Nr.4, Mediaş, Jud. Sibiu. Telefon: 0269 839467 FAX: 004 0269 306340

1.2. INFORMAłII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Autor atestat: S.C. PETROSTAR S.A. Adresa: Bd. Bucureşti nr. 37, Ploieşti, jud. Prahova Telefon: 0244 513777 FAX: 0244 575412 Cuvinte cheie

Sonda – construcŃie specială de forma unei găuri cilindrice, săpată în scoarŃa pământului, vertical sau înclinat, cu mijloace mecanizate, prin care se pot face cercetări geologice sau se pot extrage la suprafaŃă minerale fluide;

Foraj – un complex de lucrări legate de traversarea, consolidarea şi izolarea formaŃiunilor geologice ale scoarŃei terestre, de la suprafaŃă până la o anumită adâncime, în scopul realizării sondei;

Ciclul de foraj – succesiunea lucrărilor legate de forajul unei sonde; Fluid de foraj (fluid de circulaŃie, de spălare) – fluid circulat de la suprafaŃă la

talpa sondei şi apoi la suprafaŃă; Burlane de foraj – tuburi din oŃel cu ajutorul cărora se consolidează pereŃii sondei; Detritus – sfărâmături de rocă scoase la suprafaŃă prin lucrările de foraj; Garnitura de foraj – tuburi metalice asamblate prin filet, care coboară sapa până

la talpa sondei; Talpa sondei – partea inferioară a sondei; Gura sondei – partea superioară a unei sonde; Utilajul de foraj – utilajele, maşinile, dispozitivele şi sculele ce compun instalaŃia

de foraj; Manevră – introducerea şi scoaterea materialului tubular din sondă; Material tubular – prăjini de foraj, prăjini grele, burlane, Ńevi de extracŃie; Echipament de circulaŃie – ansamblul de utilaje şi dispozitive care servesc la

prepararea, tratarea şi circulaŃia fluidului de foraj în sonde; InstalaŃie de prevenire a erupŃiei – instalaŃie montată la gura sondei cu rolul de a

închide etanş şi sigur gura puŃului în caz de nevoie şi de a permite desfăşurarea operaŃiilor necesare omorârii sondei;

Tubarea sondei – operaŃia de introducere în sondă a unei coloane formată din burlane metalice îmbinate prin înşurubare sau sudare, în scopul consolidării găurii de sondă;

Cimentarea sondei – operaŃie care constă în plasarea unei cantităŃi bine stabilite de pastă de ciment în spaŃiul inelar dintre coloana de burlane şi teren.





1.3. DENUMIREA PROIECTULUI Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producŃie la sonda 4 Bătrâneşti Sud, ce are ca scop explorarea – evaluarea zăcămintelor de gaze de pe structura gazeiferă Bătrâneşti.

1.4. AMPLASAMENT OBIECTIV Sonda se va amplasa în extravilanul comunei Dămieneşti, judeŃul Bacău. Fata de zona locuibila a localitatii, sonda se va amplasa la cca. 250 – 280 m E. Accesul la sondă se va face din D.J.159, pe un drum de câmp ce se va amenaja.

Coordonatele sondei (STEREO 70): X = 584.400,00; (lat 46°44’30,347”) Y = 653.100,00; (long 27°0’8,326”)

1.5. SCOP, NECESITATE, OPORTUNITATE. Pentru descoperirea de noi rezerve de gaz metan, prin elaborarea unor proiecte

geologice de catre S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞ, s-a prevăzut săparea sondei de explorare – deschidere 4 Bătrâneşti Sud, având ca obiectiv verificarea existenŃei acumulărilor de hidrocarburi în SarmaŃianul inferior .

1.6. UTILITATEA PUBLICĂ Zăcământul de hidrocarburi reprezintă o formaŃiune geologică de roci poros

permeabile în care acestea s-au acumulat şi care pot fi exploatate industrial. SubstanŃa minerală fluidă care urmează a fi exploatată este destinată consumului

industrial şi pentru combustie, reprezentând una dintre cele mai importante resurse de materii prime şi energetice.

După gradul de cunoaştere rezervele de hidrocarburi se împart în următoarele categorii : dovedite, probabile şi posibile.

Amplasamentul sondelor de explorare - evaluare este determinat de informaŃiile geologice existente la data prognozării lucrării cu privire la existenŃa stratului în care s-au acumulat hidrocarburile.

1.7. DESCRIEREA LUCRĂRILOR În categoria lucrărilor de explorare - exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze,

ramura industriei petroliere, se încadrează lucrările privind forajul sondelor - cu caracter temporar durata acestora depinzând de adâncimea la care se află obiectivul, construcŃia sondei şi condiŃiile geologo-fizice ale structurii. În vederea realizării obiectivului se prevăd următoarele etape (ciclu de foraj): 1. Lucrări de suprafaŃă: - amenajarea terenului; - montarea instalaŃiei; - montarea construcŃiilor anexe; 2. Lucrări pregătitoare - verificarea calităŃii montajului; - verificarea funcŃionării utilajelor; - lucrări de montaj în completare;





- săparea şi consolidarea găurii prăjinii de antrenare şi a găurii pentru bucata de avansare;

3. Lucrări de săpare a găurii de sondă (de foraj propriu-zis) - cuprind un ciclu de operaŃii ce se repetă la fiecare sapă nou introdusă şi anume:

- introducerea sapei noi şi a garniturii până la talpa sondei; - săparea în teren până la uzarea sapei; - extragerea garniturii pentru schimbarea sapei; 4. Lucrări de consolidare şi izolare a găurii de sondă – executate periodic prin

tubarea si cimentarea coloanelor de burlane; 5. Lucrări speciale (măsurători geofizice); 6. Lucrări de încercare a productivităŃii stratelor şi punerea sondei în producŃie 7. Lucrări de demontare a instalaŃiei şi transportul la o nouă locaŃie sau la baza

de utilaje a constructorului; 8. Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial la vechiul

proprietar (lucrări de reconstrucŃie ecologicã).

Pentru realizarea obiectivului “Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producŃie la sonda 4 Bătrâneşti Sud ” este necesară o suprafaŃă totală de 8250 m2 (din care 6300 m2 pentru careul sondei, 600 m2 pentru grup social si 1350 m2 pentru amenajare drum acces). Terenul necesar obiectivului (8250 m2 ), are categoria de folosinŃă actuală arabil.





Forajul propriu – zis După terminarea fazei de mobilizare în legătură cu instalaŃia de foraj se vor executa lucrările propriu-zise de foraj, conform programului de construcŃie prevăzut în proiectul tehnic. Procesul tehnologic de forare al unei sonde constă în săparea unui puŃ cu diametre descrescătoare, de la suprafaŃă şi până la baza stratului productiv cu ajutorul unui sistem rotativ-hidraulic acŃionat de la suprafaŃă. Procesul de foraj se realizează în întregime cu mijloace mecanizate (utilajul instalaŃiei de foraj). Metoda de foraj rotativă este caracterizată prin acŃionarea elementului de dislocare (sapa de foraj) cu ajutorul garniturii de prăjini de foraj de la suprafaŃă. La această metodă de foraj este absolut necesar ca în timpul lucrului sapei, detritusul (roca sfarâmată) să fie îndepărtat permanent de pe talpa sondei şi transportat la suprafaŃă, iar sapa trebuie răcită, lucru realizat de fluidul de foraj. Fluidul de foraj este pompat de la suprafaŃă cu ajutorul pompelor cu pistoane tip 2 PN 700, prin interiorul prăjinilor de foraj. După ce iese prin orificiile sapei fluidul de foraj se încarcă cu detritus pe care-l transportă la suprafaŃă prin spaŃiul inelar dintre prăjini şi pereŃii găurii de sondă. La suprafaŃă fluidul de foraj este curăŃat cu ajutorul sitelor vibratoare şi al separatoarelor de tip hidrociclon, detritusul fiind depozitat într-o habă metalică cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat în fluxul tehnologic de foraj. În procesul de foraj, fluidul este vehiculat în circuit închis, astfel încât printr-o exploatare normală nu au loc pierderi pe faze. După executarea forajului fiecărui interval are loc consolidarea găurii de sondă prin tubarea acestuia cu ajutorul unor coloane din Ńevi de oŃel având diametrul corespunzător intervalului săpat. Tubarea sondei reprezintă operaŃia de introducere în gaura de sondă a unor burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sondă şi de a crea canalul sigur de exploatare a hidrocarburilor. Prin executarea operaŃiei de tubare se are în vedere:

- consolidarea peretelui găurii de sondă. - împiedicarea contaminării apelor de suprafaŃă cu fluidele aflate în sondă - izolarea stratelor care conŃin hidrocarburi (petrol sau gaze) a căror exploatare se

urmăreşte, prevenind contaminarea cu acestea a apelor de suprafaŃă.





Programul de construcŃie al sondei. Rolul coloanelor de tubaj : Prin acest program se realizează consolidarea sondei. Programul de tubare cuprinde coloanele de ghidaj, ancoraj, şi de exploatare.

− Coloana de ghidaj Ø 600 mm Se va tuba circa 5-6 m adâncime într-un puŃ săpat manual de 1000/1000 mm,

pentru pentru izolarea formaŃiunilor de suprafaŃă, combatera posibilelor pierderi de circulaŃie şi protejarea fundaŃiei instalaŃiei de foraj de infiltraŃii ale fluidului de foraj. Totodată această coloană creează posibilitatea curgerii fluidului de foraj către sitele vibratoare şi habele sistemului de circulaŃie. Coloana ∅ 600 mm este alcătuită din burlane confecŃionate din tablă cu grosimea de 6 mm, îmbinate prin sudură. Inainte de tubarea coloanei de ghidaj se va realiza beciul sondei care va avea urmatoarele dimensiuni: 2,3 x 2,2 x 1,45 = 7,40 m3.

Coloana de ghidaj îndeplineşte următoarele funcŃii :

- dirijează fluidul de foraj din sondă în sistemul de curăŃire şi stocare a acestuia;

- închide formaŃiunile superioare cuaternare slab consolidate, împiedicând poluarea apelor subterane ;

- protejează gura sondei şi fundaŃiile instalaŃiei de foraj ; - izolează circuitul fluidului de foraj de apele de suprafaŃă şi subterane.

− Coloana de protecŃie Ø 13.3/8 in Conform programului geologo-tehnic de foraj, se va începe săparea cu o sapă de

311,2 mm (12 ¼ in) şi dacă la depăşirea adâncimii de 50 m nu vor apărea dificultăŃi legate de pierderile de circulaŃie se va continua forajul până la adâncimea de fixare a coloaneide 9 5/8 in, renunŃându-se la tubarea coloanei de 13 3/8 in.





În cazul apariŃiei unor pierderi de circulaŃie care nu vor putea fi depăşite decât prin tubarea unei coloane de ghidaj, se impune lărgirea sondei cu sapă de 17 1/2 in.

Coloana de protecŃie se va cimenta pe toată lungimea cu pastă de ciment tip S1 cu densitatea 1,650-1,700 kg / dmc.

− Coloana de ancoraj Ø 9.5/8 in Coloana ancoraj ∅ 9.5/8 in va fi tubată la adâncimea de 300 m. Coloana va fi cimentată până la suprafaŃă cu o pastă de ciment tip S1 cu densitatea de 1,700-1,750 kg/dmc condiŃionată cu aditivi de cimentare. La stabilirea adâncimii de fixare a coloanei de ancoraj s-a tinut cont şi de art. 27 din RPE/1982.

Coloana va permite montarea unui sistem de prevenire a erupŃiilor capabil să asigure securitatea sondei la continuarea forajului până la finalul sondei, unde se estimează un gradient de presiune de 1,07 at/10 m. Pe acestă coloană se va monta instalaŃia de prevenire a erupŃiilor cu presiunea nominală de 210 bar.

c) Coloana de exploatare Ø 5.1/2 in Coloana de exploatare cu diametrul de 5.1/2 in se va tuba la adâncimea de 1600 m, permiŃând efectuarea probării stratelor şi eventual exploatarea sondei. Coloana se va cimenta cu pastă de ciment tip S2 cu densitatea de 1,700-1,750 kg / dmc pe intervalul 0-1200 m şi cu pastă de ciment tip G cu densitatea de 1,700-1,750 kg / dmc pe intervalul 1200-1600 m aditivată corespunzător. Pentru aceste sonde construcŃia se prezintă astfel:

Tabel nr.1.7 Denumirea coloanei Diametrul

coloanei (in) Adâncimea de tubaj

(m) Interval de

cimentare (m) (*) Protectie 13.3/8 50 50-0 Ancoraj 9.5/8 300 300-0

Exploatare 5.1/2 1600 1600-0 (*) Pentru evitarea contaminarii solului si subsolului, s-a prevăzut tubarea unei

coloane de protectie cu diametrul de 13.3/8 in la adancimea de 50 m. După executarea tubării fiecărei coloane are loc cimentarea spaŃiului inelar dintre

coloană şi peretele găurii de sondă. Prin cimentul de sondă se înŃelege o categorie foarte largă de materiale liante, fin măcinate, care pompate sub formă de suspensii stabile în sonde, se întăresc şi capătă proprietăŃile fizico – mecanice dorite : rezistenŃă mecanică şi anticorozivă, aderenŃă la burlane şi roci, impermeabilitate, rezistenŃă.

Echiparea sondei constă în introducerea Ńevilor de extracŃie şi efectuarea etanşării. După efectuarea acestei operaŃii practic forajul sondei s-a încheiat.

Lucrări de refacere / restaurare a amplasamentului

Lucrările de bază (foraj – probe) odată finalizate, sunt urmate de lucrări specifice de redare a amplasamentului la starea iniŃială.

După terminarea forajului, terenul închiriat se redă proprietarilor la starea iniŃială, respectând orografia zonei cât şi calitativ, respectiv la cel puŃin clasa de calitate avută iniŃial.

După terminarea lucrărilor de foraj se vor executa următoarele operaŃii: • Efectuarea probelor de producŃie. • Demontarea instalaŃiei de foraj. • Transportul instalaŃiei de foraj din incinta careului la baza de producŃie pentru

revizii şi operaŃii de întreŃinere.





• Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial la vechiul proprietar (lucrări de reconstrucŃie ecologicã).

La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale şi deşeuri şi se trece la reconstrucŃia ecologică prin lucrări agrotehnice specifice. După terminarea lucrărilor de foraj şi probare strate, dacă sonda se dovedeşte productivă, din suprafaŃa necesară obiectivului (8250 m2) se va reda în circuitul iniŃial o suprafaŃă de 8226 m2, restul de 24 m2 fiind utilizaŃi pentru echiparea şi exploatarea sondei.

1.8. DURATA ETAPEI DE REALIZARE Lucrările la sonda vor dura circa 57 zile, din care:

− mobilizare – demobilizare instalaŃii = 20 zile; − foraj = 32 zile; − probare sondă = 5 zile;

1.9. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA ŞI RESURSELE NECESARE Pentru descoperirea de noi rezerve de gaz metan, s-a prevăzut săparea sondei de explorare – deschidere 4 Bătrâneşti Sud, având ca obiectiv: cercetarea SarmaŃianului inferior în scopul obŃinerii de date necesare precizării aranjamentului structural, stabilirii succesiunii litostratigrafice şi determinării conŃinutului în fluide al colectoarelor transversale şi a celor indicate ca posibil gazeifere de informatica seismică. Sonda se va fora la adâncimea de 1600 m, cu ajutorul unei instalaŃii de foraj tip F 100 cu acŃionare termică.

Capacitatea de producŃie pentru această sondă nu a fost prognozată deocamdată fiind sondă de cercetare. Resursele energetice necesare, folosite în scopul asigurării activităŃii, sunt:

Tabel nr.1.9 SPECIFICAłIA U.M. SURSA CANTITAłI

Apă tehnologică m3/zi Transport cu autocisterna 5,433 Apă potabilă m3/zi Sursă autorizată

(PET-uri de la supermarket)

0,72

Energia electrică Kwh LEA 20 kV - CarburanŃi tonă/lună Depozit PECO 180

LubrifianŃi (uleiuri, vaselină)

tonă/lună Depozit PECO 0,3÷0,5

Materiale fluid foraj tone/sondă Contractor fluide 74,264 Ciment tone/sondă ROMPETROL WELL

SERVICES Ploiesti 85

Pentru forajul sondei se va utiliza o instalatie de foraj de tip F 100 cu acŃionare

termică si nu necesita alimentare cu energie electrica.

1.10. INFORMAłII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANłELE SAU PREPARATELE CHIMICE

Principalele materiale folosite în desfăşurarea procesului de foraj şi probe sunt:





• ciment necesar consolidării coloanelor tubate 85 to; • apă tehnologică pentru cimentare 51,3 m3; • fluid de foraj necesar 120 m3 • apă tehnologică pentru fluidele de foraj 106 m3; • apă tehnologică pentru intretinere instalatie foraj 44,6 m3; • apă tehnologică pentru rezerva de incendiu 110,0 m3; • materiale necesare pentru prepararea fluidului de foraj prevăzut a se

consuma 74,264 tone. Materiale necesare preparării fluidului de foraj:

Tabel nr.1.10 PRODUS U.M. CANTITATE

Faza l + Faza lI Faza lll Total sondă Tunnel Gel Plus tone 3,213 - 3,213 Sodă calcinată(ctrl. duritate) tone 0,185 - 0,185 Sodă caustică (reglare pH) tone 0,185 0,229 0,414 Bicarbonat tone 0,110 0,399 0,509 CMC-LV(control filtrare) tone 0,585 - 0,585 Barită tone 9,428 - 9,428 KCl (inhibitie marne si argile) tone - 14,100 14,100 Barazan tone - 0,538 0,538 GEM-GP tone - 6,300 6,300 PAC-L tone - 1,835 1,835 Dextrid tone - 0,807 0,807 Drill’n Slide tone - 0,907 0,907 Aldacide tone - 0,215 0,215 Baracarb tone - 35,228 35,228 TOTAL tone 13,706 60,558 74,264

Aprovizionarea cu materiale se va realiza periodic, la sonda neexistând stocuri de materiale in cantitati mari.

Depozitarea materialelor şi chimicalelor utilizate se face în baraca de chimicale, protejată cu platformă impermeabilă pentru evitarea infestării solului şi a apelor freatice. La manipularea produşilor sub formă de pulbere (bentonite, sodă calcinată, sodă caustică) se va evita inhalarea şi răspândirea lor pe sol. Utilizarea sodei caustice, se va face cu atenŃie pentru a nu se produce accidente umane sau deversări accidentale, la sol.

1.11. INFORMAłII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ PRODUSE DE ACTIVITATE

Principalele surse de zgomot şi vibraŃii rezultă de la exploatarea instalaŃiei de foraj a utilajelor anexe, de la mijloacele de transport. Zgomotele şi vibraŃiile se produc în situaŃii normale de exploatare a instalaŃiei de foraj, au caracter temporar şi nu au efecte negative asupra mediului. În timpul operaŃiilor desfăşurate la sondă nu se manipulează surse de radiaŃii care pot afecta nivelul natural al radiaŃiilor din zonă.





Sunetul este un fenomen provocat de variaŃiile de presiune ale aerului în jurul presiunii medii reprezentate de presiunea atmosferică. Din punct de vedere fizic, sunetul este definit de doi factori:

- intensitatea, corespunzând mărimii variaŃiei presiunii în jurul poziŃiei sale de echilibru;

- înălŃimea sau frecvenŃa sunetului corespunzător rapidităŃii variaŃiilor de presiune.

Parametrul care caracterizează intensitatea zgomotului este nivelul acustic. Nivelul acustic se măsoară în dB, iar determinarea lui se face cu ajutorul unui sonometru. În timpul realizării activităŃilor de foraj, sursele de zgomot şi vibraŃii sunt reprezentate de utilajele care execută

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCłIE Proiectul are în vedere procesul tehnologic pentru foraj, aspectele legate de executarea acestuia în condiŃii tehnice de siguranŃă şi lucrările executate în vederea protecŃiei mediului în timpul forajului şi după încheierea lucrărilor. În acest context, sunt luate în discuŃie: sistemul de realizare, durata procesului tehnologic, caracteristicile, consumurile şi volumele de reziduuri rezultate, acestea fiind dependente de adâncimea de foraj şi de condiŃiile geologo – tehnice care influenŃează derularea normală a procesului de foraj şi/sau în condiŃii de risc. Aceste aspecte rezultă din:

− Sistem de realizare : tip hidraulic, cu acŃionare de la suprafaŃă. − Durata de realizare: 57 zile; − Adâncimea sondei: 1600 m; − Caracteristici zăcământ: Structura Bătrâneşti este situată la circa 10 km sud de municipiul Roman, în

sectorul sud-vestic al Platformei Moldoveneşti, în vecinătatea liniei pericarpatice la sud-est de zona productivă a câmpului gazeifer Roman. Cercetarea geologică a zonei a început în anii '50, prin foraje de referinŃă şi sporadic prin profile seismice analoge. Ulterior, s-au executat o serie de foraje care au permis conturarea şi exploatarea acumulărilor de hidrocarburi din componenŃa câmpului Roman. Lucrările sistematice de explorare (utilizând prospecŃiunea seismică) au început după concesionarea perimetrelor de explorare de către Romgaz, în anul 1997, continuând seria de profile de deschidere realizată în 1994. De menŃionat că primele foraje de prospecŃiune realizate imediat în 1997 la sud de câmpul Roman au amânat prin rezultatele negative intensificarea lucrărilor de explorare pentru o perioadă de timp. SecvenŃele stratigrafice de interes din zonă sunt cantonate la nivelul ciclului de sedimentare terŃiar (Badenian superior - MeoŃian). Acest ciclu de sedimentare debutează după o îndelungată perioadă de exondare ce s-a încheiat în faza de orogeneză stirică nouă. Bademianul terminal-postanhidritic este caracterizat de un facies predominant pelitic cu rare intercalaŃii de roci psefitice şi nu depăşeşte în grosime 70-100 m. Depozitele acestui subetaj sunt rezultatul unei transgresiuni marine majore pe întreaga platformă, fapt ce explică succesiunea petrografică destul de variată.





SarmaŃianul depus în continuitate de sedimentare este reprezentat de complexe litologice extrem de variate prin faciesul lor, datorită domeniilor sedimentare de tranziŃie de tip deltaic, pe care le reprezintă. Aflate la limita influenŃelor exercitate de domeniile marin şi respectiv lacustru-continental, depozitele acumulate au fost influenŃate de migrarea permanentă a limitelor de confluenŃă, combinată cu o subsidenŃa activă, dar şi scurte perioade de exondare însoŃite de procese erozionale slabe, toate acestea ducând la repetări aproape ciclice ale faciesurilor sedimentare. Instalarea domeniului deltaic a fost facilitată de existenŃa unor paleovăi ce au dat naştere în zona lor de debuşare în partea proximală a seifului marin la mai multe aparate deltaice care se succed în general de la vechi la nou dinspre NNV spre SSE. Rezultatul concret al acestei evoluŃii complexe, influenŃată de factori sedimentogeni variabili îl constituie dezvoltarea limitată a depozitelor nisipos-grezoase, cu aspect lentiliform care reprezintă fără îndoială depozite detritice de tipul cordoanelor litorale sau bancurilor nisipoase incluse de materialul pelitic şi capabile astfel să se constituie în capcane pentru hidrocarburi. MeoŃianul este reprezentat printr-o alternanŃă de nisipuri şi argile cu intercalaŃii de gresii în plăci, conglomerate şi cinerite andezitice. în acest context, informaŃiile seismice în special, dublate parŃial de date geochimice Gore - Sorber, dar mai ales de rezultatele obŃinute prin săparea sondei 1 Bătrâneşti, relevă pregnant menŃinerea aceloraşi condiŃii de ordin structural, litologic şi de acumulare a hidrocarburilor pentru complexele stratigrafice ale SarmaŃianului inferior pe o arie extinsă la sud de perimetrul de dezvoltare Roman. Zona Bătrâneşti este situată foarte aproape de limita acestui perimetru. Profilele seismice cu orientare est-vest din 1994 şi 1997, dar şi cele mai recente din 2005 şi 2006, pun foarte clar în evidenŃă un aliniament structural, orientat aproximativ nord-sud, în care faliile F1 -conformă şi F2-contrară, dezvoltate aproape paralel, delimitează un horst alungit cu extindere regională. Al doilea element definitoriu al capcanei este reprezentat de caracterul variabil al litofaciesului întregului complex sarmaŃian inferior, pregnant evidenŃiat de diagrafiile electrice standart înregistrate în sondele săpate în zonă.

2.2. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACTIVITĂłII În vederea realizării obiectivului se prevăd următoarele etape:

a) Executarea lucrărilor de pregătire şi organizare prin lucrări de construcŃii-montaj în legătură cu instalaŃia de foraj.

b) Executarea lucrărilor de foraj propriu-zise; c) Executarea probelor de producŃie; d) Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial la vechiul proprietar

(lucrări de reconstrucŃie ecologicã).

2.2.1. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

2.2.1.1. Drumul de acces proiectat Pentru accesul la sondă este necesar să se realizeze un drum nou proiectat în lungime de 225 m pe dale de beton armat şi să se reamenajeze D.J.159 în porŃiunile deteriorate.





Pentru amenajarea drumului de acces L = 225 m se vor executa următoarele lucrări de terasamente:

• decopertare strat vegetal = 405 m3 (1350 m2 x 0,30 m); • nivelat suprafaŃă decopertată: 1350 m2; • pregătire pat drum: 900 m2;

Sistem rutier este compus din: • fundaŃie din balast de 20 cm grosime; • îmbrăcăminte din dale prefabricate din beton armat de 4 x 1 x 0,20 m;

Racordul de acces are următoarele elemente geometrice: • lungime = 225 m; • lăŃime carosabilă = 4 m; • suprafaŃă carosabilă = 900 m2 ;

La intrarea în drumul de acces proiectat este prevăzut un podeŃ tubular din beton Ǿ 600 mm, L = 10 m. Drumul de acces nou proiectat se încadrează în categoria drumurilor de utilitate privată în conformitate cu OrdonanŃa Guvernului nr. 43/1997 aprobată cu Legea 82/1998.

2.2.1.2. Amenajare careu sondă Pentru amenajarea careului sondei 4 Bătrâneşti Sud pe care se va amplasa

instalaŃia de foraj F 100 cu acŃionare termică, sunt prevăzute următoarele lucrări: • Decopertarea solului vegetal şi depozitarea stratului vegetal în incinta careului

sondei, aceasta constituind depozitul de sol vegetal care va fi folosit la redarea terenului după terminarea lucrărilor de foraj;

• Nivelarea terenului la o singură cotă pentru montarea instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia.

Amplasarea instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia se face pe un careu având următoarele caracteristici:

– suprafaŃă ocupată: 6300 m2 . Pentru amenajarea careului sondei se vor executa următoarele lucrări de

terasament: – volum săpătură : 4368 m3. – Volum umplutură: 2338 m2; – pregătire pat platformă: 3740 m2; – şanŃ din pământ scurgere ape pluviale L =258 m; – şanŃ colectare scursori din dale de beton 50 x 50 x 8 cm pe un strat filtrant de

nisip de 5 cm grosime L =234 m; – podeŃ tub beton (2 buc.) L =5 m

În incinta nivelată a careului se vor construi un drum interior şi o platformă tehnologică.

Sistemul rutier va avea următoarea stratificaŃie: • îmbrăcăminte din dale prefabricate din beton armat de 4 x 1 x 0,20 m; • fundaŃie din balast 20 cm grosime;

În interiorul careului astfel amenajat se va monta instalaŃia de foraj F 100-2DH cu acŃionare termică împreună cu anexele acesteia (rampă prăjini, habe de noroi, grup motopompă, grup electrogen, distribuitor electric, baracamente, etc.).

• haba ptr. detritus: 40 m3 x 2 buc; • habe ptr. fluid de foraj rezervă: 40 m3 x 2 buc.;





• haba ptr. curăŃire fluid de foraj: 40 m3 x 1 buc.; • habă tratare fluid foraj: 40 m3 x 1 buc.; • haba ptr. aspiraŃie: 40 m3 x 1 buc.;

FundaŃiile pentru susŃinerea instalaŃiei de foraj vor fi din prefabricate tip beton armat, aşezate pe un strat de nisip de 5 cm grosime. InstalaŃia se va monta conform planului de amplasare anexat.

Amplasarea unei instalatii de foraj

2.2.1.3. Lucrari protectie mediu Avand în vedere caracterul temporar al lucrarilor de foraj, în vederea protejarii

mediului (locatie sonde si mediu inconjurator) s-au prevazut urmatoarele lucrări specifice: • Construire şanŃ de colectare pentru apele reziduale. ŞanŃul va avea lungimea

de 234 m. ŞanŃul va fi construit din dale de beton recuperabile (50 x 50 x 8 cm), rosturile dintre dale fiind umplute cu mortar de ciment.

• Construire şanŃ pluvial din pământ exterior careului. • Montare habe pentru depozitare si transfer fluid de foraj pe dale de beton

prefabricate. • Construire bazin colector ape reziduale. Bazinul constă dintr-o habă metalică

etanşă cu capacitatea de 40 m3 ce se va îngropa şi proteja cu capac metalic. • Amplasarea a două habe metalice semiîngropate pentru depozitarea

detritusului colectat de la sitele vibratoare. Habele vor avea capacitatea de 40 m3 şi vor fi îngropate la 1 m de nivelul solului;

Toate scurgerile lichide accidentale de pe platforma sondei vor fi recuperate în beciul betonat şi impermeabilizat al sondei, de unde cu ajutorul unei pompe vor fi reintegrate in circuitul fluidului de foraj.





2.2.1.4. Alimentarea cu apa Alimentarea cu apă tehnologică a instalaŃiei de foraj se va realiza prin transport cu

autocisterna. Alimentarea cu apă potabilă revine contractorului lucrărilor şi se face prin achizitionare de apă îmbuteliată In PET-uri de plastic.

Receptorul apelor uzate şi meteorice îl constituie haba metalică de 40 m3. Aceste ape sunt reintegrate fluxului preparării fluidelor de foraj.

Necesarul de apă folosit la forajul sondei 4 Bătrâneşti Sud este compus din: • necesar de apă potabilă folosită de personalul muncitor pentru băut şi

spălat pe mâini (0,72 x 37,16 zile =26,75 m3); • necesar de apă pentru consumul tehnologic (311,9 m3) ce se compune din:

• necesar de apă pentru preparare fluide de foraj (106 m3); • necesar de apă pentru preparare paste de ciment, folosite la

cimentarea coloanelor de burlane (51,3 m3); • necesar de apă pentru întreŃinere (răcire frâne troliu foraj, curăŃirea

podului sondei) (44,6 m3); • necesar de apă pentru rezerva intangibilă P.S.I. (110 m3).

2.2.1.5. Alimentarea cu energie electrică InstalaŃia de foraj este de tip F 100 – 2 DH cu acŃionare termică.

Alimentarea cu energie electrică a motoarelor electrice auxiliare, ale instalaŃiei de foraj se va realiza cu ajutorul unui grup electrogen din dotarea instalaŃiei .

2.2.1.6. Alimentarea cu gaze Nu este cazul.

2.2.1.7. Canalizare Nu este cazul, in incinta careului urmand a se construi un WC uscat, conŃinutul acestuia fiind periodic vidanjat. Contractorul lucrărilor de foraj va încheia contract cu o societate de salubritate contract de preluare a conŃiuntului WC-ului. In faza de proiectare nu se cunoaşte contractorul, acesta fiind stabilit prin licitaŃie organizată de catre beneficiar.

2.2.1.8. Aprovizionarea sondei Aprovizionarea sondei cu material tubular, chimicale şi alte materiale necesare derulării procesului de foraj se execută eşalonat, în funcŃie de operaŃia în curs de desfăşurare. OperaŃiile de aprovizionare pot afecta negativ factorii de mediu în afara careului sondei şi a drumului de acces, în mod accidental. Deoarece procesul de foraj necesită aprovizionare zilnică, aceasta va duce la creşterea traficului rutier şi în mod implicit şi a unor efecte secundare determinate de mişcarea autovehiculelor.

2.2.2. DERULAREA PROCESULUI DE FORAJ Forajul se execută conform proiectului tehnic, prin sistem rotativ cu acŃionare de la

suprafaŃă. Gaura de sondă este realizată cu ajutorul sapelor cu role, introduse la talpa sondei cu ajutorul unor Ńevi înşurubate una în alta, numite prăjini. Dupa forajul fiecarui interval, are loc tubarea coloanelor şi cimentarea spaŃiului inelar dintre coloană si gaura de sondă.





Sonda se va fora la adâncimea de 1600 m cu ajutorul unei instalaŃii de foraj tip F 100-2 DH cu acŃionare termică. Prepararea, condiŃionarea, tratarea şi întreŃinerea fluidului de foraj Conform proiectului tehnic, prepararea, condiŃionarea şi tratarea fluidului de foraj se fac la sondă. Pentru evitarea complicaŃiilor ce pot proveni din acŃiunea fluidelor de foraj asupra factorilor de mediu, acestea sunt tratate pentru reducerea filtratului şi pentru menŃinerea proprietăŃilor reologice corespunzătoare.

În funcŃie de gradienŃii de presiune şi dificultăŃile care se pot întâlni pe traiectul fiecărei sonde, se prepară fluidele de foraj specifice pentru fiecare interval săpat. Conform programului geologic în cadrul acestei sonde se va utiliza fluid de foraj tip NATURAL- DISPERSAT pentru faza I şi a II-a şi INHIBITIV pentru faza a-III-a. Fluidul de foraj se prepară la sondă şi se depoziteaza in habe metalice etanse. Cantitatea totală de fluid de foraj utilizată la forarea acestei sonde este de 120 m3.

Caracteristicile fluidului de foraj trebuiesc adaptate functie de adâncime, presiunea din porii formatiunilor geologice traversate, compozitia stratelor traversate. Principalele caracteristici ale fluidului de foraj pentru intervalul 0-300 m sunt: - tip natural-dispersat ; - densitate:1,150-1,170 kg/dm3 ; - vâscozitate Marsh: 50-65 sec ; - vâscozitate plastică: 15-30 cP ; - tensiune dinamica de forfecare: 10-20 lb/100 ft2 ; - gelaŃia la 10 sec. : 5-10 lb/100 ft2 ; - gelaŃia la 10 min. : 20-40 lb/100 ft2 ; - filtrat API : 6-8 cm3 - indice pH: 9,5 -11; - turta : 1,0-1,5 mm; - conŃinut solide : sub 12 % din volum. Principalele caracteristici ale fluidului de foraj pentru intervalul 300-1600 m sunt: - tip inhibitiv ; - densitate:1,200-1,250 kg/dm3 ; - vâscozitate Marsh: 50-65 sec ; - vâscozitate plastică: 20-30 cP ; - gelaŃia la 10 sec. : 10-18 lb/100 ft2 ; - gelaŃia la 10 min. : 15-30 lb/100 ft2 ; - filtrat API : < 4 cm3 / 30 min - indice pH: 8 - 9,5; - turta : 0,5-1 mm; - cloruri : > 50000 mg/l. Se vor menŃine caracteristicile recomandate fluidelor de foraj pentru realizarea unei bune capacităŃi de transport şi pentru evitarea pierderilor de circulaŃie. ProprietăŃile reologice ale fluidului de foraj se obŃin/menŃin prin tratamente cu diferiŃi produşi, conform proiectului tehnic. În fluidul de foraj sunt incluse chimicale şi materiale de preparare şi tratare, ca: bentonită, sodă calcinată, sodă caustică, CMC HV şi altele.

Pentru stocarea materialelor şi a aditivilor folosiŃi la prepararea fluidelor de foraj, în careul sondei s-a amplasat baraca pentru chimicale. Aceasta este realizată din tablă de oŃel, cu acoperiş cu învelitoare impermeabilă. Baraca este montată pe dale din beton.





SubstanŃele sunt păstrate în ambalajele originale ale furnizorului, sunt etichetate conform OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului 200/2000. Aprovizionarea materialelor, depozitarea acestora, manipularea şi utilizarea acestora se efectuează de către operatorul specializat în fluide de foraj.

Sistemul de depozitare a fluidului de foraj la sondă





InstalaŃii pentru curăŃirea mecanică a fluidului de foraj.

Sitele vibratoare sunt montate deasupra habei sitelor. În habă se depun

particulele grosiere separate (detritus), iar fluidul ajunge pe jgheaburi în celelalte habe de stocare. Sitele vibratoare sunt primele elemente plasate pe linia curgerii fluidului de foraj în vederea îndepărtării solidelor, separând particule cu dimensiuni cuprinse între 74-500 µm, fiind singurul echipament din sistem ce face o separare a particulelor bazată pe dimensiunile acestora. Numărul necesar de site din sistem depinde de debitul de circulaŃie şi vâscozitatea fluidului, iar în situaŃia utilizării simultane a mai multor site este necesară alimentarea uniformă a acestora, prin distribuirea egală a debitului de curgere. Cele mai eficiente site vibratoare sunt cele de tipul ASL II (tip SWACO) echipate cu plasă de sită cu Ńesătură stratificată (două sau trei plase suprapuse), în care plasa de deasupra este cu circa 20 mesh mai fină decât cele inferioare.

Hidrocicloanele şi centrifugele sunt destinate să îndepărteze particulele foarte fine ce nu pot fi îndepărtate cu ajutorul sitelor. Prin folosirea acestor instalaŃii performante practic detritusul nu mai conŃine fluid de foraj, devenind un deşeu inert.

Grupul pentru deznisipare 6×8 in A (D-sander) se utilizează ca echipament de curăŃire a fluidului de foraj, în prealabil cernut de către sitele vibratoare. Este destinat separării particulelor grosiere cu diametrul mai mare de 44 µ, prin metoda centrifugării. Se recomandă să lucreze în tandem cu grupul de dezmâluire şi în amonte de acesta. Se utilizează ca echipament de curăŃire a fluidului de foraj, în prealabil cernut de sitele vibratoare şi denisipat cu ajutorul deznisipatorului. Grupul de dezmâluire 12 x 4 in HA este destinat separării particulelor cu diametru mai mare de 25 µ, prin metoda centrifugării. Separatoare centrifugale SC 414 si SC 518 Sunt dispozitive destinate să îndepărteze barita din fluidul de foraj prelucrat, în vederea recuperării ei (particule solide cu diametru cuprins între 4 şi 10 µm. Centrifuga decantoare are diametrul de 14 in şi lungime de 860 mm, prevazuta cu rotor din otel inoxidabil şi ansamblu transportor. Centrifuga decantoare are in componenta un ansamblu profilat cu rotor, ce include protectii pe fetele zonelor de alimentare cu carburi de tungsten, şi pe fata interioara a transportorului.

Prin folosirea acestor instalaŃii performante practic detritusul nu mai conŃine fluid de foraj, devenind un deşeu inert care va fi transportat la depozitul specific de la Ogra (jud. Mureş).





Tratarea şi condiŃionarea fluidului de foraj se fac conform cu prescripŃiile proiectului tehnic. ProprietăŃile fluidului de foraj se măsoară continuu. Acest proces de măsurare (monitorizare) face parte din procesul tehnologic.





Programul de tubare şi cimentare Prin acest program se realizează consolidarea sondei. Programul de tubare cuprinde coloanele de ghidaj, ancoraj, şi de exploatare. La gura sondei se tubează şi se betonează într-un beci săpat manual un burlan de ghidare. Coloanele de ghidare şi de ancorare au rolul:

- dirijează fluidul de furaj din sondă în sistemul de curăŃire şi stocare a acestuia; - închide formaŃiunile superioare cuaternare slab consolidate, împiedicând

poluarea apelor subterane ; - protejează gura sondei şi fundaŃiile instalaŃiei de foraj ; - izolează circuitul fluidului de foraj de apele de suprafaŃă şi subterane ; - împiedică ieşirea gazelor de suprafaŃă din stratele fisurate.

Adâncimea coloanei de ancorare este de 300 m. Prin cimentul de sondă se înŃelege o categorie foarte largă de materiale liante, fin măcinate, care pompate sub formă de suspensii stabile în sonde, se întăresc şi capătă proprietăŃile fizico – mecanice dorite : rezistenŃă mecanică şi anticorozivă, aderenŃă la burlane şi roci, impermeabilitate, rezistenŃă. În cazul acestei sonde se va utiliza pastă pe bază de ciment Portland cu diferite adaosuri . Echiparea sondei constă în introducerea Ńevilor de extracŃie şi efectuarea etanşării. După efectuarea acestei operaŃii practic forajul sondei s-a încheiat.

2.2.3. EFECTUAREA PROBELOR DE PRODUCłIE Durata probelor de producŃie este de 5 zile. În vederea protectiei factorilor de mediu sol, subsol, ape subterane şi de suprafaŃã se vor folosi lucrările de protecŃia mediului realizate la forajul sondei. Pentru efectuarea probelor de producŃie se vor efectua următoarele operaŃii:

− echiparea gurii puŃului (sondei) cu echipament de suprafaŃă corespunzător, conform Regulamentului de prevenire a erupŃiilor, ed. 1982, astfel încât să se elimine în totalitate eventualele scăpări de gaze ;

− executarea operaŃiilor electrometrice de către societate specializată în astfel de operaŃii, care să determine cu exactitate adâncimea şi grosimea eventualului strat purtător de hidrocarburi ;

− efectuarea legăturilor la habe şi/sau la conducte (linii de amestec); − perforarea stratului ; − efectuarea probelor de producŃie cu urmărirea şi etalonarea sondei;

2.2.4. ACTIVITĂłI DE DEZAFECTARE Lucrările de bază (foraj – probe) odată finalizate, sunt urmate de lucrări specifice de

redare a amplasamentului la starea iniŃială. La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale şi deşeuri şi se

trece la reconstrucŃia ecologică prin lucrări agrotehnice specifice. După terminarea lucrărilor de foraj şi probare strate, dacă sonda se dovedeşte

productivă, din suprafaŃa necesară obiectivului (8250 m2) se va reda în circuitul iniŃial o suprafaŃă de 8226 m2, restul de 24 m2 fiind utilizaŃi pentru echiparea şi exploatarea sondei.

În ordinea desfăşurării operaŃiunilor de refacere a amplasamentului acestea sunt : − demontarea şi transportul instalaŃiilor şi dotărilor din careul sondei;





− transportul materialelor şi deşeurilor (detritus, ape reziduale); − transportul materialelor folosite la amenajarea platformelor (dale, balast, piatră

spartă ) în baza de producŃie a constructorului sau la altă locaŃie ; − împingerea cu buldozerul a pământului din depozitul de pământ pe toată

suprafaŃa, astuparea şanŃului de gardă perimetral; − scarificarea, urmată de arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi

anorganice ; − prelevarea de probe de sol cu respectarea Ordinului 756/1997 al MAPPM şi

analiza acestora în laboratoare specializate (OJSPA); rezultatele analizelor se compară cu valorile determinate iniŃial (înainte de începerea lucrărilor la obiectiv), pentru a se verifica modul de refacere a amplasamentului; buletinele de analiză (iniŃial şi final) sunt documente păstrate la cartea construcŃiei sondei





3. DEŞEURI Deşeurile rezultate din activitatea de foraj sunt :

• detritusul si solidele umede; • deşeurile metalice; • deşeurile de ambalaje; • deşeurile din materiale de construcŃii; • deşeuri menajere.

Detritusul este adus la suprafaŃă de fluidul de circulaŃie şi separat din acesta cu ajutorul instalaŃiilor de curăŃire. Fluidul de foraj excedentar va fi centrifugat şi floculat cu unitatea de floculare (DEWATERING UNIT), rezultând solide umede care se vor transporta impreună cu detritusul. In cazul în care clientul are în foraj alte sonde, fluidul de foraj excenetar se poate reutiliza pentru forajul acestora. In aceste cazuri costul fluidului si implicit costul dispozării acestuia va scădea.

La forajul acestor sonde va rezulta cca 109,44 mc de detritus. Acesta este colectat în habe metalice de stocare cu volum de 40 m3, de unde este

încărcat cu un utilaj cu cupă în autocamion şi transportat la depozitul specific din localitatea Ogra, judeŃul Mureş.

Managementul deşeurilor

Tabelul nr. 3.

Managementul deşeurilor - cantitatea prevăzută a fi generată -

Denumirea deşeului

Cantitatea

prevăzută a fi generată

Starea fizică

(Solid-S, Lichd-L

Semisolid-SS

Codul

deşeului*)

Codul privind principala proprietate

periculoasă**)

Codul

clasificării statistice**

*)

valorificată

eliminată

rămasă în stoc

- - - - - - - - - Detritus 109,44 m3 SS 010506* H4 şi H14 - 0,0 109,44m3 0,0





Deşeurile metalice, sunt deşeuri feroase care rezultă la tăierea coloanelor, cabluri de oŃel, piese de schimb înlocuite. Deşeurile metalice se estimează că se produc în cantitate de cca. 2,5 tone/sondă. Aceste deşeuri se valorifică la unităŃi de colectare specializate. Deşeurile de ambalaje ; ambalajele materiilor prime sunt:

• butoaie metalice, care se reutilizează ; • ambalaje din hârtie şi carton care se colectează şi se predau la unităŃile de

colectare autorizate. Cu privire la gestiunea ambalajelor se vor respecta prevederile HG 349/2001.

Deşeurile din materiale de construcŃie ; la amenajarea terenului se folosesc dale din beton armat specifice pentru activităŃile de foraj. Dalele sunt reutilizate la alte locaŃii, dar există posibilitatea ca la manipulare să se producă deteriorarea unor dale, devenind astfel deşeuri. Aceste deşeuri sunt utilizate la repararea şi întreŃinerea drumurilor de schelă (permanente), sau sunt transportate la rampele (bazele) de producŃie a societăŃii care va câştiga licitaŃia pentru executarea lucrărilor de foraj. Deşeurile menajere, sunt precolectate în containere (pubele) amplasate în careul sondei. Eliminarea deşeurilor menajere se face prin depozitare finală la groapa de gunoi a localităŃii din zona obiectivului. Se estimează o cantitate de 3 m3/sondă de deşeuri menajere. Ambalajele rămase după consumarea chimicalelor, necesare pentru fluidul de foraj, sunt recuperate şi transportate la magazia de chimicale a contractorului de foraj sau valorificate la bazele autorizate. Deşeurile textile (lavete) impregnate cu produse petroliere ; lavetele se utilizează de către salariaŃi pentru şters mâini. Aceste deşeuri se colectează în recipienŃi etanşi (pubele) şi sunt transportate la depozitul de deşeuri specifice ;

Managementul deseurilor – cantitate prognozata a fi

generată-

Denum

ire deşeu

Cantitate

prognozată a fi

generată

Stare fizică

S- solid

L- lichid

SS-sem

isolid

Cod deşeu

Cod privind

principala

proprietate

periculoasa

Cod clasificare

statistica

Valorificată

Elim

inată

Răm

asa in

stoc

Detritus 109,44 mc SS Da

Ape uzate - L Reintegrate in fluxul

fluidului de foraj

Ambalaje saci S Da Deşeuri metalice

2,5 to S Da

Deşeuri menajere

3 m3 S Da

Pentru nevoi personale la sondă se va amplasa un WC uscat construit din tuburi de beton. Fundul WC-ului va fi betonat, rezultând o construcŃie etanşă. Peste acesta se va monta o cabină. ConŃinutul fosei (WC-ului) din incinta careului va fi vidanjat periodic cu cisterna aparŃinând contractorului şi se transportă la staŃia de epurare din zonă. La terminarea lucrărilor fosa va fi demobilizată urmând a se utiliza la altă locatie.





Contractorul lucrărilor de foraj va încheia contract cu o societate de salubritate contract de preluare a conŃiuntului WC-ului. In faza de proiectare nu se cunoaşte contractorul, acesta fiind stabilit prin licitaŃie publică sau încredintare directă de catre beneficiar. Cu privire la gestiunea deşeurilor se impun următoarele concluzii : La forajul sondelor se va utilizeză o cantitate de cca 120 m3 fluid de foraj. InstalaŃiile de curăŃire din dotare: site vibratoare şi hidrocicloane, reduc la minim cantitatea de fluid de foraj care se poate impurifica, necesitând eliminarea. Detritusul care necesită eliminarea, este colectat în habe metalice de stocare şi transportat la depozitul special amenajat. Fluidul de foraj necesar desfăsurării lucrarilor va fi depozitat în habe metalice etanşe pentru noroi cu capacitatea de 40 m3/buc.

Fluidul de foraj excedentar va fi centrifugat şi floculat cu unitatea de floculare (DEWATERING UNIT), rezultand solide umede care se vor transporta impreună cu detritusul. In cazul în care clientul are în foraj alte sonde, fluidul de foraj excenetar se poate reutiliza pentru forajul acestora. In aceste cazuri costul fluidului si implicit costul dispozării acestuia va scădea. EvidenŃa gestiunii deşeurilor este Ńinută de către personalul de la punctul de lucru şi monitorizată de către serviciul de protecŃie a mediului al beneficiarului. Apele pluviale şi cele uzate sunt colectate în haba de 40 m3 şi sunt reintegrate procesului tehnologic de preparare a fluidului de foraj. Partea solidă, decantată, este transportată împreună cu detritusul la depozitul de reziduuri.

4. IMPACTUL POTENłIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. APA CondiŃii hidrografice ale amplasamentului Structura Bătrâneşti este situată la circa 10 km sud de municipiul Roman, în sectorul sud-vestic al Platformei Moldoveneşti, în vecinătatea liniei pericarpatice la sud-est de zona productivă a câmpului gazeifer Roman.

Sonda 4 Bătrâneşti Sud este situată în extravilanul localităŃii Dămieneşti, judeŃul Bacău. Accesul la sondă se va face din D.J. 159 pe un drum de câmp cu o lungime de 225 m care se va amenaja pentru a asigura accesul utilajelor specifice activitătilor de foraj la platforma de forare.

Cel mai apropiat curs de apă este pârâul Rîpaş situat la circa 870 m sud-sud-est de sonda 4 Bătrâneşti Sud. Câteva date hidrologice despre pârâul Rîpaş, cod cadastral XII-1.46:

• lungime = 17 km • altitudine = 345 m amonte; = 162 m aval • panta medie = 11 %o • coeficient de sinuozitate = 1,44 • SuprafaŃa bazinului hidrografic = 55 km2 • SuprafaŃa fondului forestier = 711 ha

Aceste date au fost extrase din ”Atlasul Cadastrului Apelor din România“ ediŃia 1992.





4.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ

Alimentarea cu apă potabilă revine contractorului lucrărilor şi se face prin achizitionare de apă îmbuteliată în PET-uri de plastic. Alimentarea cu apă tehnologică se face prin transport cu autocisterna din pârâul Glodeni, de la o distanŃă de circa 1,5 km de locaŃia sondei. Necesarul de apă folosit la forajul unei sonde este compus din: - necesar de apă potabilă folosită de personalul muncitor pentru băut şi spălat pe

mâini; - necesar de apă pentru consumul tehnologic, din care: - necesar de apă pentru preparare fluide de foraj; - necesar de apă pentru preparare paste de ciment, folosite la cimentarea coloanelor

de burlane; - necesar de apă pentru întreŃinere (răcire frâne troliu foraj, curăŃirea podului sondei); - necesar de apă pentru rezerva intangibilă de apărare împotriva incendiilor.

1. Necesarul de apă potabilă se calculează conform STAS 1478 - 90 şi SR 1343 - 1/2006. Debitul mediu zilnic (m3/zi) este:

( ) ( )Q N i q izi med s

i

m

kk

n

= ⋅

==∑∑

1

1000 11

Debitul maxim zilnic (m3/zi) este:

( ) ( ) ( )Q N i q i k izi s zi

i

m

kk

n

max= ⋅ ⋅

==∑∑

1

1000 11

Debitul orar maxim (m3/orã) este:

( ) ( ) ( ) ( )Q N i q i k i k io s o zi

i

m

kk

n

max= ⋅ ⋅ ⋅

==∑∑

1

1000

1

24 11

în care: N(i) - numărul de utilizatori de apă - numărul de personal dintr-un schimb = 24 persoane qs(i) - debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru activitatea normală = 30 l/om - schimb (STAS 1478-90) kzi(i) - valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 1,30 (tabel 1 din SR 1343 - 1/2006) ko(i) - valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 2,80 (tabel 2 din SR 1343 - 1/2006) În urma calculul rezultă: Qzi med = 0,72 m

3/zi = 0,03 m3/h = 0,0083 l/s; Qzi max = 0,93 m

3/zi = 0,038 m3/h = 0,0107 l/s; Qo max = 0,109 m

3/oră = 0,0303 l/s. Apa va fi asigurată din sursa de apă potabilă din zonă. 2. Necesar de apă pentru preparare fluide de foraj si paste de ciment Conform reŃetei pentru fluidele care se vor prepara, pentru 1 m3 de fluid de foraj este necesară o cantitate medie de 850-900 litri apă.

Având în vedere ca la sondă se utilizează echipamente de curătire performante si unitatea de floculare care separa apa din fluidul de foraj, în urma procesării va rezulta un volum de apa cu continut de săruri care va fi din nou folosita la prepararea si recondiŃionarea fludelor de foraj. Utilizarea acestui sistem de Waste Management are urmatoarele avantaje:





• reducerea cantitatii de apa care se transporta de la sursă; • reducerea cantitatilor de chimicale utilizate pentru fluidul de foraj; • reducerea cantitatii de fluid rezidual de transportat; • reducerea costurilor cu procesarea la depozit;

Cantitatea de fluid de foraj care se va prepara şi condiŃiona la sondă este de 120 m3 fluid, din care:

Volum de fluid preparat iniŃial la inceputul lucrarilor: 40 m3; Q1.1 = 40 m

3 fluid x 0,85 m3 apă/m3 fluid = 34 m3 apă; Volum de fluid preparat in continuare (cu 0,60 m3/m3 apă din sistem şi 0,25 m3/m3

apa recirculată): 120 m3; Q1.2 = 120 m

3 fluid x 0,60 m3 apă/m3 fluid = 72 m3 apă; Volum apa pentru fluid: Q1 = 106 m

3; Conform reŃetei pentru preparare pastă de ciment, pentru 1 m3 de pastă de ciment este necesară o cantitate medie de 650 litri apă (0,65 m3). Cantitatea de pastă de ciment care se va prepara pentru cimentarea coloanelor este de 78,91 m3. Q2 = 78,91 m

3 pastă ciment x 0,65 m3 apă/m3 pastă ciment = 51,3 m3 apă (total pentru pasta de ciment)

Volumul necesar pentru prepararea fluidelor de foraj si a pastelor de ciment este: Q = 106 m3 + 51,3 m3 = 157,3 m3 (fluid+pastă ciment) 3. Necesar de apă pentru întretinere Se foloseşte pentru curăŃirea podului sondei. SuprafaŃa de lucru este: 50 m2. Norma de consum pentru spălat platforme este: qs = 4 l/m

2 conform manual „Alimentarea cu apă „ - Pâslăraşu şi Rotaru Pentru o spălare a podului sondei: Q = 4 l/m2 x 50 m2 = 200 litri = 0,2 m3

Dacă se face curăŃenie de circa 2 ori pe schimb (din practică), se lucrează 3 schimburi pe zi rezultă: Qspălare = 0,2 m

3 x 6 spălări/zi = 1,2 m3/zi Pe durata lucrărilor de foraj si probe productie cu instalatia de foraj si probe rezultă un necesar de apã de 44,6 m3. 4. Necesar de apă pentru rezerva pentru apărare împotriva incendiilor Rezerva intangibilă de apă pentru apărare împootriva incendiilor este de 110 m3 conform normativului NPCIPG - 1989 tab. 9.2.14, în care este specificat debitul de apă de 10 dm3/s şi punctul 0.9.39, unde este specificat ca hidranŃii să functioneze timp de 3 ore. Q = 10 dm3/s x 10-3 x 3 ore x 3600 = 108 m3. Necesarul de apă pentru apărare împotriva incendiilor este depozitat în 5 rezervoare metalice de 28 m3 fiecare. În cadrul incintei sunt amplasaŃi doi hidranŃi de incendiu cu presiunea de 6 kgf/cm2, montaŃi cât mai aproape de drum, cu acces din toate părŃile. CerinŃa de apă Pentru consumul menajer (apa potabilă): Qs

Qs zi med = 0,72 m3/zi = 0,03 m3/h = 0,083 l/s

Qs zi max = 0,93 m3/zi = 0,038 m3/h = 0,0107 l/s

Qs orar max = 0,109 m3/ h = 0,0303 l/s





CerinŃa de apă potabilă pe durata lucrărilor de foraj (32,16 zile) si probe cu instalatia de foraj (5 zile) este de 26,75 m3. Pentru consumul tehnologic Qteh = 157,3 m

3 + 44,6 m3 = 201,9 m3 Qteh zi med = 201,9 m

3 : 37,16 zile = 5,43 m3/zi = 0,226 m3/h = 0,063 l/s Qteh zi max = 1,30 x 5,43m

3/zi = 7,063 m3/zi = 0,294 m3/h = 0,082 l/s

BILANłUL consumului de apă (m3/zi)

Tabelul nr. 4.1.1

Apa prelevată din sursă

Recirculată/reutilizată

Cometa-

rii Consum industrial

Pentru compensarea pierderilor în

sistemele cu circuit închis

Proces tehnologic

Sursa de apă

Consum total de apă

(coloanele

4,10,11)

Total

Con- sum mena-jer

Apa subte- rană

Apa de

supra- faŃă

Apa subte- rană

Apa de suprafaŃă

Apa de la propriul

obiectiv

Apa de la alte

obiective

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Fluid foraj Pastă ciment

ÎntreŃinere

alim. cu autocisterna

13,41 6,153 0,72 - 5,433 - - 7,252 -

RestituŃii ape uzate 1. RestituŃii ape uzate menajere:

- ca restituŃii menajere se consideră 85 % din cerinŃe, astfel: Qu zi med = 0,85 x 0,72 m

3/zi = 0,612 m3/zi = 0,026 m3/h = 0,007 l/s Qu zi max = 0,8 x 0,93 m

3/zi = 0,796 m3/zi = 0,033 m3/h = 0,0090 l/s Qu orar max = 2,8 x 0,033 m

3/ h = 0,093 m3/h = 0,026 l/s Apa uzatã menajerã este colectatã în recipienŃii speciali cu care sunt dotate barăcile pentru personal şi goliŃi periodic în haba pentru ape reziduale şi pluviale. 2. Restitutii tehnologice - din prepararea fluidelor de foraj şi paste de ciment nu rezultă ape uzate tehnologice; - ape uzate rezultate din spălarea podului sondei; Qu spălare med zi = 0,8 x 1,2 m

3/zi = 0,96 m3/zi = 0,04 m3/h = 0,011 l/s Qu spălare max zi = 1,3 x 0,96 m

3/zi = 1,248 m3/zi = 0,052 m3/h = 0,014 l/s Qu spălare max orar = 2,8 x 1,248 m

3/zi/24 = 0,145 m3/h = 0,040 l/s Debitul orar minim se calculeazã cu relaŃia: Q u orar min = p x Qu s max zi in care p = coeficient adimensional p = 0,18 conform STAS 1846 -90, punctul 2.2.1.2 Q u orar min = 0,18 x 1,2 m

3/zi = 0,216 m3/zi = 0,009 m3/h = 0,0025 l/s Această apă este colectată în beciul sondei, care este betonat, de unde este reintegrată fluxului tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj cu ajutorul pompei 2 PN 700.

Beciul sondei are dimensiunile 2,20 m x 2,30 m x 1,45 m, volumul fiind de 7,40 m3

- ca ape uzate se pot considera şi apele pluviale care cad pe suprafaŃa careului sondei şi sunt colectate în haba metalică de 40 m3 montată îngropat.





Pentru determinarea debitului apelor meteorice s-a folosit STAS 1846/83 conf. cap. 2.1.6. Din STAS se calculează: Qp = m x s x ∅ x i , în care : m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, Ńinând seama de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii m = 0,8 S - aria secŃiunii de calcul (aria careului sondei) ∅ - coeficient de scurgere aferent ariei S, se va alege din tabelul 1, pct 11, referitor la teren - arabil ∅ = 0,07 i - intensitatea ploii luată în calcul funcŃie de frecvenŃa f, durata ploii t. conform STAS 9470 - 73 , în litri pe secundă la hectar. f - frecvenŃa ploii luată în calcul funcŃie de clasa de importanŃă a folosinŃei care este IV (conform STAS 4273/83 tabelul 13 care este 1/1). t - durata ploii luată în calcul. t = tcs + L/VA t = 15 min Pentru determinarea valorii intensităŃii ploii luate în calcul s-a folosit STAS 9470 - 73. i = 145 . l/s - ha SuprafaŃã careu = 6300 m2; S = 0,6300 ha Qp = 0,8 x 0,6300 x 0,07 x 145 = 5,115 l/s Qp = 5,115 x 10

-3 x 15 min x 60 sec = 4,604 m3

Dacă se consideră o ploaie maximă pe zi, rezultă Qp = 4,604 m3/zi

Total restituiri Qu med zi = 0,612 + 0,96 + 4,604 = 6,176 m

3/zi = 0,217 m3/oră = 0,060 l/s Qu max zi = 5,209 x 1,3 = 6,77 m

3/zi = 0,282 m3/h = 0,078 l/s

BILANłUL APELOR UZATE Tabelul nr. 4.1.2

Ape uzate evacuate

Ape direcŃionate spre reutilizare/recirculare

Comen- tarii

Sursa apeor uzate, Proces

tehnolo-gic

Totalul apelor uzate generate

menajere

industriale

pluviale

în acest obiectiv

către alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

întreŃinere 7,25 - 0,612 - 0,96 - 4,604 - 1,08 - - -

Apa uzată menajeră este colectatã în recipienŃii speciali cu care sunt dotate barăcile

pentru personal şi goliŃi periodic în haba pentru ape reziduale şi pluviale. Apa rezultată din întreŃinerea instalaŃiei de foraj este colectatã in beciul sondei, care

este betonat, de unde este reintegrată fluxului tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj cu ajutorul pompei 2 PN 700.

Beciul sondei are dimensiunile 2,20 m x 2,30 m x 1,45 m, volumul fiind de 7,40 m3; Apa rezultată din ploile care cad pe suprafaŃa careului sondei sunt dirijate către haba de ape reziduale de şanŃul din incinta careului. De aici este reutilizată în procesul tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj.





Coeficientul de recirculare internă (Ri) Coeficientul de recirculare internă reprezintă raportul în procente dintre cantitatea de apă recirculată şi necesarul de apă, exprimate în aceleaşi unităŃi de măsură. În cadrul procesului de foraj se recirculă apa colectată în haba de 40 m3, adică total restituiri. CerinŃa de apă este: 13,641 m3/zi. Volumul de apă recirculată: 7,25 m3/zi. Coeficientul de recirculare internă: Ri = 0,541 = 54,1% Sistemul de colectare a apelor uzate Apele pluviale care cad în interiorul careului şi cele reziduale rezultate accidental în procesul de foraj sunt preluate de şanŃul pereat cu plăci de beton şi dirijate spre o habă metalică montată îngropat. Cantitatea de apă pluvială care cade pe suprafaŃa careului sondei este de 4,604 m3/zi. Această cantitate de apă care cade în careul sondei trebuie preluată de şanŃul interior în lungime de 234 m, având dimensiunile 1,20 x 0,35 x 0,35 m, şanŃ căptuşit cu dale prefabricate de beton armat, după ce în prealabil s-a aşezat un strat drenat de nisip cu grosimea de 5 cm. Îmbinarea dalelor între ele se va realiza prin umplerea rosturilor cu mortar de ciment. (1,20 + 0,35) x 0,35 Q prel = x 234 m = 63,47 m3

2 Deci şanŃul poate prelua întreaga cantitate de apă. Apa recuperată din haba pentru ape reziduale este evacuată cu o pompă centrifugă într-un rezervor de 28 m3, de unde prin conducta separată se dirijează prin cădere liberă la site pentru recondiŃionarea fluidului de foraj. Apa uzată menajeră este colectată în recipienŃi speciali cu care sunt dotate barăcile pentru personal. Acestea sunt duse periodic în haba de 40 m3 pentru colectarea de ape pluviale şi reziduale. Apa uzată rezultată din spălarea podului sondei este colectată în beciul betonat al sondei, de unde cu ajutorul unei pentru fluide de foraj tip 2 PN 700 este reintegrată în procesul de preparare a fluidului de foraj.

4.1.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI

Sursa de poluare naturalã ce poate genera poluarea apelor de suprafaŃă şi subterane o constituie apele meteorice sub formă de ploi torenŃiale, cu intensităŃi foarte mari (cu cantităŃi mai mari de 45 l/s în circa 60-80 min) când capacitatea de înmagazinare a habei de decantare (40 mc) poate fi depăşită. În această situaŃie careul sondei se poate inunda integral, fiind supus unei spălări parŃiale, astfel depozitul de sol vegetal putând fi distrus, materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafaŃă care interceptează "viitura" şi care tranzitează peste terenurile situate în aval de careu până la receptorul natural pot suferi deprecieri atât din punct de vedere chimic cât şi organoleptic. Prin echiparea careului cu o serie de utilităŃi (diferite barãci, habe metalice), gradul de ocupare al terenului fiind cca. 75 %, se diminuează efectul infiltraŃiilor apelor meteorice la nivelul întregii suprafeŃe a careului. Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:





• deversări necontrolate de fluid de foraj, care pot apare numai în unele situaŃii accidentale:

• neetanşeităŃi ale unor zone de racord • fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între încărcător şi capul hidraulic (cu

inserŃii metalice) datorită îmbătrânirii materialului sau a manevrării bruşte • fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între pompa fluid de foraj şi

manifoldul pompei, datorită îmbătrânirii materialului • neetanşeitãŃi în zona gurilor de evacuare şi curãŃire ale habelor (la manlocuri) • depãşirea capacitãŃii de înmagazinare a bazinului de decantare de 40 mc, având

ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare în sol pot ajunge în apele freatice.

• diferite soluŃii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu soluŃii formate accidental, prin săparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de foraj, depozitate necorespunzător. Aceste soluŃii se infiltrează în sol şi pot ajunge în apele freatice.

Eventualul impact negativ asupra calităŃii apelor subterane este temporar limitat la durata de execuŃie a forajului şi traversării stratului acvifer, în funcŃie de proprietăŃile stratului permeabil şi de condiŃiile hidrogeologice.

4.1.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

În vederea prevenirii impactului accidental şi pentru protecŃia calităŃii apelor de suprafaŃă, sunt prevăzute următoarele măsuri:

• executarea unui şanŃ pereat de colectare scursori (ape reziduale, ape de spălare, ape meteorice), în avalul platformei tehnologice, cu lungimea de 234 m şi adâncimea de 0,4 m;

• racordarea şanŃului de scursori la o habă de colectare, care va fi îngropată la nivelul solului şi acoperită cu capac metalic;

In cazul în care datorită neetanşeităŃii la lucru, sau din alte cauze, se poate produce poluarea apelor de suprafaŃă, trebuie luate următoarele măsuri:

• închiderea imediată a sursei de poluare, pentru limitarea întinderii zonei poluate; • colectarea poluantului, în măsura în care aceasta este posibil; • limitarea întinderii poluării, cu ajutorul digurilor.

Pentru preîntâmpinarea impactului negativ şi protecŃia calităŃii apelor subterane, se prevăd următoarele măsuri de protecŃia mediului, care au în vedere prevenirea sau reducerea impactului:

• săparea primului interval în zona pânzelor de apă freatică cu fluide de foraj nepoluante (naturale) pe bază de apă şi argilă;

• tubarea şi cimentarea până la suprafaŃă a coloanei de ancoraj, pentru a proteja stratele traversate;

• executarea operaŃiilor de cimentare conform proiectului de foraj şi cu supraveghere atentă ;

• impermeabilizarea suprafeŃei solului din interiorul careului (platforma tehnologică şi drumul de acces), baraca de chimicale, rezervoarele de combustibil. Impermeabilizarea se poate efectua prin aşezarea unei folii de înaltă densitate (geomembrană), peste care se vor amplasa dalele de beton.

• dalarea platformei tehnologice şi a drumului interior ; • platforma tehnologică este prevăzută cu pantă de scurgere către şanŃul pereat

de colectare scursori ;





• executarea de şanŃuri pereate pentru colectarea apelor pluviale interioare careului, ape de spălare, scursori ;

• haba de colectare scursori (bazin de decantare), este îngropată la nivelul solului ;

• haba de depozitare a detritusului ce se montează semiîngropat ; • executarea operaŃiilor de tratare – condiŃionare a fluidului în sistem închis ; • dotarea magaziei de chimicale cu platformă impermeabilă pentru evitarea

infiltraŃiilor în urma unor scurgeri, deversări sau împrăştieri accidentale de soluŃii sau pulberi pe sol ce pot lua contact cu apa;

Se poate concluziona, că in cazul unei exploatări normale, în care se respectă procesul tehnologic şi ansamblul de măsuri de protecŃie prezentate, se poate aprecia că impactul acestei activităŃi asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ şi de scurtă durată. Se păstrează situaŃia existentă, a stării de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este extrem de redusa.

4.2. AERUL

4.2.1. DATE GENERALE

Clima perimetrului cercetat este temperat - continentala,avind urmatorii parametrii : - temperatura medie anuala ..............................................+ 8,3 °C - temperatura minima absoluta ......................................... -33,2°C - temperatura maxima absoluta ........................................ +38,2°C Precipitatiile medii anuale au valoarea de 529 mm si reprezinta media valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

ianfebr

marapr

maiiun

iulaug

septoct

novdec

0

20

40

60

80

ianfebr

marapr

maiiun

iulaug

septoct

novdec

ianfebrmaraprmaiiuniulaugseptoctnovdec





Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: - iarna .................................... 75,8 mm - primavara.............................132,6 mm - vara .................................... 208,8 mm - toamna ............................... 111,8 mm Sunt considerate “cu precipitatii” toate zilele in care apa cazuta sub forma de ploaie,lapovita,grindina,ninsoare,etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm. Un alt factor important al climei il reprezinta determinarea marimii si directiei vanturilor. Astfel putem concluziona ca directia predominanta a vinturilor este cea nordica (28,7%) si sudica (19,0%).Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 16,0%,iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de 0,8 - 3,1 m/s.

0

1 0

2 0

3 0N

N E

E

S E

S

S W

W

N W

Adancimea maxima la inghet este de 1,05 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T≤0°C este de 127,8 zile/an.

4.2.2. SURSE DE POLUARE

În imediata vecinătate a amplasamentului sondei nu sunt surse potenŃiale de poluare, terenul având folosinŃă agricolă. Având în vedere activităŃile desfăşurate : de foraj şi probe de producŃie la sondă, sursele şi cauzele posibile ale poluării aerului, sunt prezentate în tabelul următor:

Sursa Cauza Emisii de trafic : - Ńevile de eşapament ale utilajelor - Ńevi esapament motoare instalatie foraj

• motoarele autovehiculelor care realizează lucrările la sonde (excavator, buldozer, maşini de compactat, etc.);

• motoare instalatie foraj;

PoluanŃi

Factorul de mediu aer poate fi afectat pe timpul construcŃiei sau in perioada de cercetare (foraj sonda) de următorii poluanŃi :





• dioxid de sulf (SO2) • monoxid de carbon (CO) • dioxid de azot (NO2) • compuşi organici volatili • micropoluanŃi organici toxici

1. Dioxid de sulf - este un gaz acid care in aer afectează sanatatea producând astm;

2. Monoxid de carbon • Este un gaz toxic ca rezultat al procesului de ardere sau cel evacuat din trafic; • Acest gaz împiedică transportul normal de oxigen in sânge;

3. Dioxid de azot • Din traficul rutier-poate afecta sanatatea-boli respiratorii;

4. Compusii organici volatili; • Sunt eliberati din procesul de stocare prin evaporarea combustibililor

(benzina, motorina) care conŃin benzen care este o substanŃă periculoasa pentru ca este cancerigena

• Sunt eliberaŃi in gazele evacuate de la vehicule 5. MicropoluanŃi organici toxici

• Hidrocarburi poliaromatice • Policlorinate prin fenili

Arderea incompleta a combustibililor poate determina cancer.

Moduri Modul cum apar în mediul înconjurător Contaminarea poate apărea prin:

• Scăpări accidentale • Pierderi sau scurgeri accidentale • Descărcări directe • InfiltraŃii din locuri de poluare • Evaporarea componenŃilor volatili • Explozii-pot apărea când avem presiune mare în formaŃiunile geologice

4.2.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI

Sursele de poluare pentru aer sunt autovehiculele ce vor fi folosite în derularea procesului tehnologic, pentru transport materiale, chimicale, utilaje, etc. şi care degajă în atmosferă noxe rezultate în urma arderii motorinei (SO2, NOx, CO, CO2, SOx ş.a.), precum şi a particulelor sedimentabile de praf antrenate de pe căile de transport. O alta sursa de poluare pe durata de realizare a forajului o reprezinta instalaŃia de foraj care are în dotare motoare Diesel care utilizeaza acelasi combustibil (motorina) ca si mijloacele auto. Pot apărea surse de poluarea aerului în timpul manipulării pulberilor fine (ciment, bentonită), pe platforme deschise, unde pot fi antrenate de curenŃii de aer. În mod obişnuit impactul negativ asupra aerului, este temporar, reversibil şi prezintă intensitate relativ mică.

Pe perioada de foraj şi echipare sonde, principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de motoarele în funcŃiune a autovehiculelor şi utilajelor (camioane, buldozere, compactoare) şi a instalatiei foraj necesare efectuării lucrărilor.





Pentru determinarea emisiilor s-a considerat cazul cel mai defavorabil: surse mobile care utilizează motorină, autovehicule nonEuro.

Conform OUG 196/2005 modificată cu OUG 25/2008 privind Fondul pentru mediu şi Ordinului 578/2006 modificat cu Ordinul 1607/2008 care stabileşte metodologia de calcul al contribuŃiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, factorii de emisie utilizaŃi pentru calculul cantităŃilor de poluanŃi emise în atmosferă de autovehicule (surse mobile) care utilizează motorină sunt:

f = 0,0132 kg NOx/l motorină f = 0,0006 kg SO2/l motorină f = 0,0063 kg pulberi/l motorină f = 0,0000028 kg poluanŃi organici persistenŃi /l motorină f = 0,000000008 kg cadmiu/l motorină CantităŃile de poluanŃi emişi în atmosferă de surse mobile se calculează după

formula: Q = f × v

unde: Q – cantitatea de poluant emisă în atmosferă pe tip de poluant [kg] f – factor de emisie pentru fiecare tip de poluant în funcŃie de tipul de combustibil şi de tipul de sursă mobilă [kg/l combustibil] V – cantitatea de combustibil [l]

Emisiile rezultate au fost calculate pentru funcŃionarea concomitentă a 3 autovehicule pentru un consum orar de combustibil (motorină) de 10 l/h. Utilizarea mijloacelor auto are o pondere mai mare pe perioada executarii lucrarilor de amenajare a drumului de acces si a careului sondelor (cca. 25-30 zile), după care traficul este de 1-2 autovehicole/zi care realizeaza aprovizionarea sondei cu materiale. În tabelul următor sunt prezentate valorile determinate, debitele masice şi CMA impuse de Ordinul 462/1993. Poluant Debit masic calculat

conform Ord 578/2006 [g/h]

Debit masic admis conform Ord 462/1993 [g/h]

CMA conform Ordin 462/1993 [mg/mc]

Cadmiu 0,00024 ≥ 1 0,2 NOx 396 ≥ 5000 500 SO2 18 ≥ 5000 500 Pulberi 189 ≥ 500 50

In cazul utilizarii instalatiei de foraj F 100 care are in dotatare 2 motoare Diesel şi un motor pentru actionarea pompei de fluid de foraj, se au în vedere următoarele: - Putere maxima motor: 940 CP, la 1300 rot/min; - Consum specific: 150 g/CPh; - Consum motorină: 180 l/h; La o funcŃionare normală a instalatiei se utilizează două motoare (un motor la grupul de forta si unul la pompa) la o putere de cca. 650 CP, rezultând un consum total de 195 l/h.





In urma calculelor rezultă: Poluant Debit masic calculat

conform Ord 578/2006 [g/h]

Debit masic admis conform Ord 462/1993 [g/h]

CMA conform Ordin 462/1993 [mg/mc]

Cadmiu 0,00156 ≥ 1 0,2 NOx 2574 ≥ 5000 500 SO2 117 ≥ 5000 500 Pulberi 1228 ≥ 500 50

Având în vedere cele menŃionate, funcŃionarea intermitentă a motoarelor în functie de ciclul de foraj şi perioada limitată de timp, impactul asupra aerului este nesemnificativ. Pot apărea surse de poluarea aerului în timpul manipulării pulberilor fine (ciment, bentonită), pe platforme deschise, unde pot fi antrenate de curenŃii de aer. ExistenŃa unor surse semnificative de poluanŃi pentru aer pot fi numai în cazul unor erupŃii, scăpări necontrolate de gaze. Probabilitatea apariŃiei unor astfel de fenomene este, însă, minimă deoarece presiunile ce vor fi întâlnite în timpul forajului sunt cunoscute. În mod obişnuit impactul negativ asupra aerului, este temporar, reversibil şi prezintă intensitate relativ mică.


Pentru diminuarea impactului asupra aerului se propun următoarele: − verificarea tehnică riguroasă a autovehiculelor implicate în procesul tehnologic; − sporirea atenŃiei în cazul manipulării pulberilor fine.

4.3. SOLUL

4.3.1. CARACTERISTICILE SOLULUI

Sonda 4 Bătrâneşti Sud este situată în extravilanul localităŃii Dămieneşti, judeŃul Bacău, accesul la sondă se va face pe un drum de câmp cu o lungime de 225 m care se va amenaja pentru a asigura accesul utilajelor specifice activitătilor de foraj la platforma de forare. Terenul pe care se situează careul viitoarei sonde are o pantă mică ( sub 5 %), şi se situează la o altitudine de circa 220 m.

Pe amplasamentul sondei a fost executat un foraj geotehnic care a traversat următoarea litologie: Forajul nr. 1 - a fost executat la Ńăruşul sondei: 0,00 m - 0,30 m = sol vegetal 0,30 m - 0,70 m = nisip argilos cafeniu 0,70 m - 2,00 m = nisip argilos galben cafeniu La data efectuării cercetărilor, în forajul geotehnic nu au fost întâlnite infiltraŃii de apă. Din forajul executat au fost recoltate probe de teren tulburate care au fost analizate în laboratorul geotehnic al S.C.Armtech S.R.L. Tg. Mures, rezultatele obŃinute fiind interpretate în prezentul referat: - fracŃiunea argilă are valoarea de 16 %; - fracŃiunea praf are valoarea de 33 %; - fracŃiunea nisip are valoarea de 51 %; - umiditatea naturală a terenului (W%) are valoarea de 20,8 %;





- indicele de plasticitate (Ip) are valoarea 16; - indicele de consistenŃă (Ic) are valoarea 0,63 .

Caracterizarea geotehnică a terenului

Pe baza recunoaşterii terenului, a cartării de suprafaŃă, a datelor furnizate de forajul executat, a recoltării de probe şi a analizării acestora, perimetrul studiat se caracterizează, în ceea ce priveşte constituenŃii litologici ai terenului pe care se va amplasa sonda, prin prezenŃa unor materiale coezive reprezentate de nisipuri argiloase plastic consistente, pe intervalul 0,30 m - 2,00 m. Indicele de plasticitate, Ip caracterizează pământurile analizate, ca pământuri cu plasticitate mijlocie. Indicele de consistenŃă, Ic, caracterizează materialele respective drept pământuri plastic consistente.

4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR

Sursele potenŃiale de poluare a solului pot fi: • deversări necontrolate de fluid de foraj, care pot apare numai în unele situaŃii

accidentale: • neetanşeităŃi ale unor zone de racord • fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între încărcător şi capul hidraulic

(cu inserŃii metalice) datorită îmbătrânirii materialului sau a manevrării bruşte • fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între pompa de noroi şi manifoldul

pompei, datorită îmbătrânirii materialului • neetanşeităŃi în zona gurilor de evacuare şi curăŃire ale habelor (la manlocuri) • depăşirea capacităŃii de înmagazinare a bazinului de decantare de 40 mc, având

ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare în sol pot ajunge în apele freatice.

• diferite soluŃii folosite la tratarea fluidului de foraj sau soluŃii formate accidental, prin scăparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de foraj, depozitate necorespunzător. Aceste soluŃii se infiltrează în sol şi pot ajunge în apele freatice.

4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI

PoluanŃii din timpul procesului de foraj ce pot afecta solul, accidental, sunt: − detritusul, rezultat din activitatea de foraj; − fluidul de foraj, cu efect local şi limitat; − materialele şi chimicalele, care totuşi nu pot lua contact cu factorii de mediu

decât în locul de manipulare; − apele meteorice şi de spălare, care antrenează impurităŃi şi substanŃe poluante

şi care se pot infiltra în sol. În cazul în care procesul de foraj decurge normal, fără apariŃia unor fenomene de erupŃii, deversări accidentale, nu se pot produce modificări majore şi ireversibile a însuŃirilor chimice ale solului. Impactul negativ produs asupra solului este temporar, de intensitate medie, reversibil, cu probabilitate mică de apariŃie a unor fenomene majore, datorită măsurilor luate în faza de proiectare şi ulterior prin lucrările specifice de redare a solului în circuitul productiv.






Măsuri de protecŃie, care au în vedere prevenirea sau reducerea impactului asupra solului, luate în considerare în faza de proiectare:

- decopertarea solului fertil pe o adâncime de 30 cm; pământul fertil va fi depozitat în depozitul de pământ fertil amenajat la marginea careului sondei, fiind apoi reutilizat pentru reconstrucŃia ecologică a amplasamentului după terminarea lucrărilor;

- prepararea şi circularea fluidului de foraj în circuit închis; - evitarea contactului cu solul a fluidului de foraj, a detritusului, apei reziduale (de

spălare şi răcire), prin utilizarea habelor pentru depozitare; - protejarea amplasamentului cu dale de beton armat, amenajarea platformei

tehnologice cu pantă de scurgere, executarea de şanŃuri dalate de colectare a apei meteorice, montarea habei de colectare scursori (îngropată) şi protejată corespunzător şi a habei de depozitare detritus;

- executarea probelor de producŃie cu respectarea măsurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă;

- depozitarea şi manevrarea materialelor şi substanŃelor în magazia de chimicale de către personal specializat;

- pregătirea personalului conform normelor şi normativelor specifice industriei petroliere pentru prevenirea şi combaterea erupŃiilor;

- colectarea şi transportul materialelor reziduale (noroi, ape reziduale, detritus, chimicale) la depozit;

Lucrări specifice de reconstrucŃie ecologică a solului, după închiderea lucrărilor de foraj (degajarea tuturor instalaŃiilor şi a materialelor de construcŃie folosite în timpul forajului şi probelor de producŃie) constau din:

- excavarea şi transportul solului poluat ireversibil (dacă este cazul), în depozitul special al schelei sau la alt loc de depozitare;

- scarificarea terenului; - acoperirea terenului cu solul din depozit şi/sau cu pământ de împrumut; - refacerea echilibrului ionic în sol şi a troficităŃii acestuia, prin lucrări de ameliorare

specifice: administrarea de îngrăşăminte chimice şi organice, după caz (în funcŃie de starea concretă a solului la acea dată), arătură şi discuire, în vederea redării în circuitul iniŃial;

- controlul parametrilor calitativi ai solului pe bază de analize de laborator; După terminarea lucrărilor de foraj şi probare strate, dacă sonda se dovedeşte

productivă, din suprafaŃa necesară obiectivului (8250 m2) se va reda în circuitul iniŃial o suprafaŃă de 8226 m2, restul de 24 m2 fiind utilizaŃi pentru echiparea şi exploatarea sondei.

4.4. ZGOMOT ŞI VIBRAłII 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraŃii

Sonda se va amplasa în extravilanul comunei Dămieneşti, judeŃul Bacău. Fata de zona locuibila a localitatii, sonda se va amplasa la cca. 250 – 280 m E. Lucrările la sonda vor dura circa 57 zile, din care:

− mobilizare – demobilizare instalaŃii = 20 zile; − foraj = 32 zile; − probare sondă = 5 zile;





ProtecŃia la zgomot este stipulată ca cerinŃă (exigenŃă) esenŃială în Directiva Consiliului Europei nr. 89/106/CEE şi Documentele Interpretative aprobate la 30 noiembrie 1993 şi este definită după cum urmează: “ConstrucŃia trebuie proiectată şi executată astfel încât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate în apropiere să fie menŃinut la un nivel care să nu afecteze sănătatea acestora şi să le permită să doarmă, să se odihnească şi să lucreze în condiŃii satisfăcătoare”.

Principalele surse de zgomot si vibratii rezultă de la exploatarea instalatiei de foraj a utilajelor anexe, de la mijloacele de transport.

Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în : • surse de zgomot fixe ; • surse de zgomot mobile;

Sursele de zgomot şi vibraŃii fixe sunt reprezentate de activităŃile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: zgomotele datorate activităŃii utilajelor de excavare / decapare, rambleiere, manevră şi transport şi funcŃionarea instalaŃiei de foraj.

a) Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat având în

vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp.

Nivelul de zgomot Limitele admise ale nivelului de zgomot sunt reglementate în principal prin: − STAS 10009-88: Acustica urbană; − HG 493/2006 modif. cu HG 601/2007: privind cerinŃele minime de securitate şi

sănătate referitoare la expunerea lucrărilor la riscurile generate de zgomot; − HG 321/2005: privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; − Ordin 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de

calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităŃile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;

− HG 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, care transpune Directiva 2000/14/CE

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura

trotuarului, este funcŃie de categoria străzii (I – IV) şi este cuprins între 60 – 85 dB. Conform HG 1756/2006, pentru echipamentele utilizate pe perioada forajului nivelul

de putere acustică admis este:

Tipul poluării

Sursa de poluare / Durata de

manifestare

Nr. surse de

poluare

Nivelul de putere acustică admis în

dB/1pW) (conform HG 1756/2006)

Măsuri de eliminare / reducere a poluării

Etape de mobilizare / demobilizare

Maşini de compactat 1 p ≤ 8 8 < p ≤ 70

105 106

Buldozere, încărcătoare pe şenile 1 p ≤ 55 p > 55

103 84+11 lgP

Macara mobilă 2 p ≤ 55 p > 55

101 82+11 lgP

Fonică

Excavatoare 2 p ≤ 15 p > 15

93 80+11 lg P

Sunt surse cu acŃiune limitată la perioada de mobilizare/ demobilizare (5-10 zile), active numai pe timpul zilei, cu impact nesemnificativ asupra receptorilor învecinaŃi, având în vedere situaŃia reală din teren (distanŃa sursă – receptor) şi morfologia acestuia





În faza de execuŃie Grupuri electrogene/ generatoare de

sudură 1 Pel < 2

2<Pel≤10

p> 10

95+ lg P 96 + lg Pel 95 + lg Pel

Autoutilitare (2 buc x 2-3 ore/zi) 3 p ≤ 55 p > 55

101 82+11 lgP

Sunt surse exterioare de zgomot cu acŃiune numai pe timpul zilei. Dacă nivelul de zgomot este peste limita admisă se vor folosi mijloace individuale de protecŃie auditivă a lucrătorilor

InstalaŃie de foraj 1 - 65 dB la limita zonei de funcŃionare

Sunt surse exterioare de zgomot cu acŃiune permanantă pe durata desfăsurarii lucrărilor de foraj (36 zile). Se vor efectua măsurători ale nivelului de zgomot în timpul activităŃilor generatoare de zgomote ridicate. InstalaŃia de foraj este prevazuta cu o baraca metalică care actionează ca si panou fonoabsorbant

b) VibraŃiile prezente în instalaŃiile de foraj petrolier sunt fenomene fizice complexe,

ce înglobează un ansamblu de componente aleatoare şi armonice de diverse frecvenŃe. Formele potenŃiale de impact generate de zgomot şi vibraŃii aferente proiectului vor

cuprinde în general: - operarea vehiculelor grele şi uşoare pentru transportul personalului,

materialelor şi echipamentelor către, de la şi în perimetrul proiectului ; - operarea utilajelor mobile şi staŃionare, inclusiv camioane de transport,

excavatoare, încărcătoare, macarale, etc. Cauzele vibraŃiilor specifice funcŃionării maşinilor şi utilajelor mecanice din structura

instalaŃiilor de foraj sunt foarte diverse. În unele cazuri, vibraŃiile sunt vizibile, ele fiind dictate chiar de procesul tehnologic (sitele vibratoare destinate cernerii lichidului de foraj) sau de către principiile de funcŃionare a maşinilor din structura instalaŃiei (motoare Diesel de antrenare a troliilor şi mesei rotative, pompelor şi compresoarelor cu pistoane etc.). Alte cauze sunt datorate inexactităŃilor de execuŃie sau montaj, uzurii excesive a subansamblelor sau acŃiunii unor forŃe externe, specifice mediului în care funcŃionează instalaŃia (cum ar fi forŃa vântului etc.).

Sensibilitatea umană la vibraŃii este cea mai acută la frecvenŃe cu valorile între 8 Hz până la 80 Hz.

Tabelul de mai jos prezintă diferite grade de percepŃie umană la vibraŃii continui.

NIVELURI PERCEPTIBILE DE VIBRAłII

Nivel aproximativ de vibraŃii Grad de percepŃie

0,10 mm Insesizabil

0,15 mm Prag de percepŃie

0,35 mm Abia perceptibil

1,0 mm Perceptibil

2,2 mm Uşor perceptibil

6,0 mm Puternic perceptibil

14,0 mm Foarte puternic perceptibil





NIVELURI ADMISIBILE DE VIBRAłII – OCUPANłI (după Tabelul 3, SR 12025/2-94)

Nr. Crt.

Tip de clădire Curbă combinată admisibilă

1. LocuinŃe (locuite permanent) 77 2. Dormitoare, hoteluri, case de oaspeŃi (locuite temporar) 77 3. Spitale, clinici 71 4. Şcoli 77 5. GrădiniŃe 71 6. Clădiri tehnologice / administrative şi clădirile auxiliare acestora (ateliere

mecanice, depozite, spaŃii de depozitare) 83

7. Clădiri comerciale 89 ObservaŃii: Conform SR 12025/2-94. Avc se referă la o curbă combinată în domeniul 1-2

Hz pentru curbe de vibraŃii transversale şi în domeniul 8-80 Hz pentru curbele de vibraŃii longitudinale. Pentru domeniul 2- 8 Hz se estimează o interpolaŃie liniară între cele două curbe. Cifrele din coloana Avc reprezintă nivelul acceleraŃiei pentru o frecvenŃă cu valoarea de 2 Hz, exprimată în decibeli şi cu valoarea de referinŃă de 10-6 m/s2.

Există două categorii de vibraŃii: vibraŃii pure, adică oscilaŃii sinusoidale simple, şi

vibraŃii complexe, cumularea mai multor astfel de sinusoide. Caracteristicile fizice ale vibraŃiilor mecanice cuprind frecvenŃa, intensitatea şi conŃinutul armonic.

Vibratiile care apar intr-o transmisie cardanica se manifesta mai intens in cazul arborilor lungi, a turatiilor mari si a unor unghiuri mari intre axul cardanic conducator si cel condus. O atentie deosebita trebuie sa se acorde echilibrarii dinamice a axelor cardanice încă de la montarea instalatiei de foraj. O echilibrare dinamica corecta atat a motorului, cat si a axului cardanic, ofera posibilitati importante de reducere a nivelului de zgomot în instalaŃie şi în special pe podul de lucru. Pentru a se impiedica transmiterea vibratiilor axelor cardanice se pot utiliza mansoane elastice.

4.4.2. PROGNOZARE IMPACT

a) Sursele de zgomot şi vibraŃii în cadrul unei instalatii de foraj sunt motoarele de acŃionare, manipularea materialului tubular şi utilajele terasiere folosite pentru amenajarea terenului.

Sursele de zgomot au caracter temporar având ca durată: • utilajele terasiere folosite la amenajarea terenurilor: 5-10 zile; 10 ore/zi; • instalaŃiile de foraj: 32 zile; 24 ore/zi; • manipularea materialului tubular: 32 zile; 2 ore/zi.

Sursa principală o reprezintă echipamentele situate în arealul ocupat de turlă (500 m2) care este amplasată aproximativ în centrul careului sondei (motoare de actionare, manipulare păjini de foraj).

Din analiza surselor de zgomot care concură la realizarea obiectivului propus se constată că se produc zgomote între 70 dB (A) şi 106 dB (A) în condiŃii de funcŃionare normală.

Nivelul de zgomot echivalent produs de motoarele instalatiei de foraj este de cca. 90 dB(A).

DistanŃa minimă de la sursă până la limita careului sondei este de cca. 30 m.





Pentru calculul nivelului de zgomot echivalent la limita careului sondei vom folosi relaŃia (cf. Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile 1830/2007, pentru aprobarea Ghidului privind realizarea si analizarea hartilor de zgomot):

LP = LR – 10 lg (r2) - 8

în care : LP – nivel de zgomot la limita careului sondei ; LR – nivelul de zgomot rezultant al amplasamentului.

LP = 90 – 10 lg (302) – 8 = 52,5 dB(A), faŃă de 65 dB(A) reglementat de STAS

10009-88 (Acustica urbana- Limite maxime ale nivelului de zgomot).

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

Distanta (m)

Nivel zgomot (dB)

În general, zgomotul este influenŃat de factori precum:

- viteza şi direcŃia vântului ; - temperatura aerului ; - absorbŃia valurilor acustice de pământ / sol (efectul pământ/sol) ; - absorbŃia aerului (în funcŃie de presiune, temperatură, umiditate relativă); - altitudinea reliefului ; - tip de vegetaŃie.

Pentru determinarea nivelului de zgomot produs de funcŃionarea instalaŃiior de foraj

s-au efectuat determinări in anul 2008 şi 2009 cu sonometru CR 800B-CIRRUS (în zona Tintea şi Gura Vitioarei, jud. Prahova). Valorile de zgomot înregistrate a fost cuprinse între 42 şi 48 dB la o distantă de 100 m de sursă.

În condiŃiile în care nivelul de expunere săptămânal depăşeşte valoarea limită de

expunere 87 dB (conform HG 430/2006) angajatorul va asigura : − mijloace individuale de protecŃie auditivă;





− mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului (ecrane, carcase, căptuşeli fonoabsorbante);

− organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi intensităŃii expunerii.

b) În privinŃa vibraŃiilor se consideră că acestea au un impact nesemnificativ asupra

personalului, situându -se în limitele admise.

4.4.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

a) Zgomotele si vibratiile de produc în situatii normale de exploatare a instalatiei de foraj, au caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt şi nu au efecte negative asupra mediului. ProtecŃia împotriva zgomotului se realizează prin montarea barăcii instalaŃiei, care poate avea pereŃi din tablă ondulată sau din prelată, care acŃionează ca o structură fonoabsorbantă.

Pentru protecŃia persoanelor care se găsesc în apropierea unor echipamente cu

nivel ridicat de zgomot se pot realiza: • carcasări de echipamente; • dotarea personalului de deservire a instalatiei de foraj cu căsti antifoane; • folosirea mănuşilor sau palmarelor pentru prinderea comenzilor

vibrante, zgomotoase; • toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaŃiei în

vigoare: (HG 1756 din 06.12.2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor ; HG 430/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot) ;

b) ProtecŃia împotriva vibraŃiilor se realizează prin montarea de structuri antivibratoare. InstalaŃia de foraj va fi amplasată pe o structura de dale de beton armat sub care se va asterne un strat de nisip cu grosimea de 5 cm.

Între fundaŃia utilajelor in mişcare (motoare, convertizoare, compresoare) şi utilaje (motoare, convertizoare, compresoare) se intercalează un element elastic (tampoane din cauciuc, pâslă, plută) - aceste elemente elastice se vor precomprima la strângerea buloanelor care fixează utilajul de fundaŃie.

Referitor la traversarea cu mijloacele auto care aprovizionează instalaŃia de foraj, a localitaŃilor şi in special în zonele în care casele se găsesc la o distanŃă mică fata de drumurile de acces se impune reducerea vitezei de deplasare (cca. 5 km/oră) a vehicolelor prin mijloace urbanistice sau legislativ-administrative.

De asemena, trebuie menŃionat că eventualele depăşiri ale nivelului de zgomot nu vor avea intensitate constantă pe tot parcursul zilei de lucru, funcŃie de faza de lucru care se execută la sondă. Prin urmare vor exista intervale orare, în cursul unei zile de lucru, când nivelul de zgomot va fi puŃin influenŃat de lucrările din cadrul prezentului proiect.

łinând cont de faptul că în imediata vecinătatea amplasamentului nu sunt grupate zone de locuit şi industriale, zgomotele produse nu constituie ameninŃări la starea de





sănătate a comunităŃilor omeneşti existente, ele acŃionând numai asupra personalului angajat în procesul tehnologic menŃionat (personal relativ redus numeric).

În privinŃa vibraŃiilor, considerăm că acestea au un impact nesemnificativ asupra

personalului şi a populaŃiei aflata la cca. 250 ÷ 280 m V de sondă, situându-se în limite admise. Se recomandă totuşi o planificare activităŃilor generatoare de zgomote ridicate, astfel încât să se evite o suprapunere a acestora.

Amplasamentul sondei este situat la distanŃă faŃă de receptorii protejaŃi,

neconstituind o sursă potenŃial semnificativă de poluare fonică.

4.5. GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.5.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI

Structura Bătrâneşti este situată la circa 10 km sud de municipiul Roman, în sectorul sud-vestic al Platformei Moldoveneşti, în vecinătatea liniei pericarpatice la sud-est de zona productivă a câmpului gazeifer Roman. Cercetarea geologică a zonei a început în anii '50, prin foraje de referinŃă şi sporadic prin profile seismice analoge. Ulterior, s-au executat o serie de foraje care au permis conturarea şi exploatarea acumulărilor de hidrocarburi din componenŃa câmpului Roman. Lucrările sistematice de explorare (utilizând prospecŃiunea seismică) au început după concesionarea perimetrelor de explorare de către Romgaz, în anul 1997, continuând seria de profile de deschidere realizată în 1994. De menŃionat că primele foraje de prospecŃiune realizate imediat în 1997 la sud de câmpul Roman au amânat prin rezultatele negative intensificarea lucrărilor de explorare pentru o perioadă de timp. SecvenŃele stratigrafice de interes din zonă sunt cantonate la nivelul ciclului de sedimentare terŃiar (Badenian superior - MeoŃian). Acest ciclu de sedimentare debutează după o îndelungată perioadă de exondare ce s-a încheiat în faza de orogeneză stirică nouă. Bademianul terminal-postanhidritic este caracterizat de un facies predominant pelitic cu rare intercalaŃii de roci psefitice şi nu depăşeşte în grosime 70-100 m. Depozitele acestui subetaj sunt rezultatul unei transgresiuni marine majore pe întreaga platformă, fapt ce explică succesiunea petrografică destul de variată. SarmaŃianul depus în continuitate de sedimentare este reprezentat de complexe litologice extrem de variate prin faciesul lor, datorită domeniilor sedimentare de tranziŃie de tip deltaic, pe care le reprezintă. Aflate la limita influenŃelor exercitate de domeniile marin şi respectiv lacustru-continental, depozitele acumulate au fost influenŃate de migrarea permanentă a limitelor de confluenŃă, combinată cu o subsidenŃa activă, dar şi scurte perioade de exondare însoŃite de procese erozionale slabe, toate acestea ducând la repetări aproape ciclice ale faciesurilor sedimentare. Instalarea domeniului deltaic a fost facilitată de existenŃa unor paleovăi ce au dat naştere în zona lor de debuşare în partea proximală a seifului marin la mai multe aparate deltaice care se succed în general de la vechi la nou dinspre NNV spre SSE. Rezultatul concret al acestei evoluŃii complexe, influenŃată de factori sedimentogeni variabili îl constituie dezvoltarea limitată a depozitelor nisipos-grezoase, cu aspect lentiliform care reprezintă fără îndoială depozite detritice de tipul cordoanelor litorale sau bancurilor nisipoase incluse de materialul pelitic şi capabile astfel să se constituie în capcane pentru hidrocarburi.





MeoŃianul este reprezentat printr-o alternanŃă de nisipuri şi argile cu intercalaŃii de gresii în plăci, conglomerate şi cinerite andezitice. în acest context, informaŃiile seismice în special, dublate parŃial de date geochimice Gore - Sorber, dar mai ales de rezultatele obŃinute prin săparea sondei 1 Bătrâneşti, relevă pregnant menŃinerea aceloraşi condiŃii de ordin structural, litologic şi de acumulare a hidrocarburilor pentru complexele stratigrafice ale SarmaŃianului inferior pe o arie extinsă la sud de perimetrul de dezvoltare Roman. Zona Bătrâneşti este situată foarte aproape de limita acestui perimetru. Profilele seismice cu orientare est-vest din 1994 şi 1997, dar şi cele mai recente din 2005 şi 2006, pun foarte clar în evidenŃă un aliniament structural, orientat aproximativ nord-sud, în care faliile F1 -conformă şi F2-contrară, dezvoltate aproape paralel, delimitează un horst alungit cu extindere regională. Al doilea element definitoriu al capcanei este reprezentat de caracterul variabil al litofaciesului întregului complex sarmaŃian inferior, pregnant evidenŃiat de diagrafiile electrice standart înregistrate în sondele săpate în zonă.

4.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT

Impactul negativ asupra subsolului constă în însăşi acŃiunea de săpare a sondei şi de deranjare a stratelor geologice, iar aceasta se poate amplifica în cazul unor pierderi de circulaŃie (pierderea fluidului de foraj în stratele geologice traversate). Dacă sonda va avea rezultate pozitive se va trece în continuare la exploatarea rezervoarelor de gaze. În acest caz se vor efectua următoarele operaŃii:

- amenajarea careului corespunzător pentru sonda de exploatare; - montarea instalaŃiei de extracŃie şi a conductelor de transport gaze prin

racordarea lor la un grup de gaze din apropiere de unde producŃia de gaze se va transporta către conductele magistrale.


Impactul asupra terenului şi subsolului este redus, prin măsurile luate în faza de proiectare, pentru evitarea accidentelor tehnologice şi prin respectarea procesului tehnologic:

- lucrările de consolidare şi amenajare hidrologică a careului, ce se vor efectua încă din faza iniŃială amplasării instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia;

- executarea lucrărilor de foraj cu instalaŃii şi dotări conform proiectului, cu respectarea condiŃiilor şi specificaŃiilor din proiectul tehnic;

- utilizarea unor fluide de foraj naturale şi/sau biodegradabile (cu toxicitate redusă);

- menŃinerea proprietăŃilor reologice a fluidelor de foraj precum şi realizarea unei contrapresiuni pe strat suficient de mare pentru a evita riscul apariŃiei erupŃiilor libere;

- aplicarea programului şi regulamentului de combatere a erupŃiilor în cazuri de accidente şi manifestări eruptive;

- asigurarea sondei împotriva unor erupŃii sau manifestări prin montarea la gura puŃului a sistemelor de etanşare şi instalaŃiilor de prevenire a erupŃiilor corespunzătoare presiunilor estimate şi/sau determinate conform proiectului de foraj;





- construcŃia sondei şi izolarea stratelor pentru împiedicarea oricăror infiltraŃii sau comunicări prin spatele coloanelor tubate.

4.6. BIODIVERSITATEA Vegetatia naturală aparŃine aproape în întregime domeniului forestier. Etajul pădurilor de foioase este alcătuit din gorun şi stejar în amestec şi în alternanŃă cu tei, jugastru, carpen şi fag. Pantele joase ale munŃilor sunt acoperite cu păduri de amestec (fag, molid, brad), iar cele ale dealurilor subcarpaticecu gorun în alternanŃă cu fag. Fauna se caracterizează prin preponderenŃa speciilor de pădure, între care se evidenŃiază ursul, cerbul, mistreŃul, jderul, lupul, vulpea, râsul, pisica sălbatică, căpriorul, veveriŃa, cocoşul de munte, şoimul etc. În lunca largă a Siretului, găsesc condiŃii optime lişiŃele, gârliŃele, raŃele sălbatice. Apele sunt populate de păstrăv, scobar, clean, mreană, lipan.

4.7. PEISAJUL

Sonda se va amplasa în extravilanul comunei Dămieneşti, judeŃul Bacău. Accesul la sondă se va face din D.J.159, pe un drum de câmp ce se va amenaja.

4.7.1. IMPACTUL PROGNOZAT

Impactul pe care sonda şi lucrările aferente îl pot avea asupra peisajului este minim, deşi afectează local (careul sondei), solul şi vegetaŃia şi poate fi important, numai în cazul unor erupŃii necontrolate, fapt foarte puŃin probabil, având în vedere măsurile ce se iau pentru prevenirea unor asemenea eveniment.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

SuprafaŃa (mp) Utilizarea terenului Înainte de punerea

în aplicare a proiectului După punerea

în aplicare a proiectului Recultivată

În agricultură - teren arabil - grădini - păşuni Păduri Drumuri Zone construite (curŃi, suprafaŃă construită) Ape Alte terenuri - vegetaŃie plantată - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit

8250

• 24 (daca sonda are

rezultat) si, • „0” (daca sonda se

abandonează)

8226

8250

TOTAL: 8250 24 8226

La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale şi deşeuri şi se trece la reconstrucŃia ecologică prin lucrări agrotehnice specifice. După terminarea





lucrărilor de foraj, dacă sonda se va dovedi productivă, din suprafaŃa necesară obiectivului (8250 m2) se va reda în circuitul iniŃial o suprafaŃă de 8226 m2, restul de 24 m2 fiind utilizaŃi pentru echiparea şi exploatarea sondei.

In cazul în care in urma efectuarii probelor de producŃie sonda nu va avea productie industriala (sonda de cercetare), atunci se va reda întreaga suprafaŃă de teren afectată .


Toate măsurile prevăzute în proiect, ce se vor aplica în practică privind buna funcŃionare a instalaŃiilor, sunt menite să protejeze şi componentele peisajului. Refacerea vegetaŃiei în zona careului se va realiza pe baza unui studiu special întocmit, după aplicarea măsurilor de reabilitare a solului.

4.8. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Sonda se va amplasa în extravilanul comunei Dămieneşti, judeŃul Bacău. Accesul la sondă se va face din D.J.159, pe un drum de câmp ce se va amenaja.

4.8.1. IMPACTUL POTENłIAL

Aspectele de mediu pot fi generate de traficul greu pentru transportul instalaŃiilor de foraj şi a anexelor şi aprovizionarea cu materiale şi zgomotul produs de activitatea desfăşurată. În perioada amplasării şantierului de foraj cât şi pe durata de execuŃie a obiectivului, circulaŃia în zonă se va intensifica. Datorită amplasării locaŃiei la cca. 280 m de zona locuită, desfăşurarea lucrărilor de foraj nu poate afecta bunurile materiale şi starea de sănătate a populaŃiei. Raza de influenŃă a particulelor de praf antrenate de autovehiculele de pe căile de acces, ca şi zgomotele şi vibraŃiile produse de instalaŃie este limitată. Impactul negativ, îndeosebi asupra bunurilor materiale, în cazuri accidentale are o probabilitate redusă de apariŃie, datorită măsurilor de protecŃie, de prevenire şi a măsurilor tehnico – tehnologice, avute în vedere în faza de proiectare.


Lucrările de protecŃie a mediului şi măsurile de siguranŃă, care se vor lua, concură în acelaşi măsură atât la protejarea populaŃiei şi zonelor locuite şi a muncitorilor angrenaŃi în activitatea de foraj, cât şi asupra bunurilor materiale din zona obiectivului. Pentru limitarea preventivă a zgomotului, vibraŃiilor şi a emisiilor poluante din gaze de eşapament produse de autovehiculele grele, sunt luate următoarele măsuri :

- folosirea cu precădere a drumurilor care ocolesc localităŃile ; - reducerea vitezei de deplasare şi menŃinerea stării tehnice corespunzătoare a

mijloacelor de transport ; - limitarea emisiilor din gazele de eşapament prin verificări tehnice periodice ale

autovehiculelor ; - amenajarea drumurilor de acces cu platforme de circulaŃie dimensionate

corespunzător gabaritelor mijloacelor de transport şi întreŃinerea permanentă într-o stare bună a acestora ;

- în scopul reducerii nivelului de zgomot la limita incintei careului sondei, manipularea materialului tubular se va face cu atenŃie pentru evitarea lovirii Ńevilor;





În perioada de execuŃie personalul care va realiza lucrările de foraj este angajat de către firma constructoare, iar transportul, cazarea şi alte servicii sunt asigurate de către firmă. Realizarea proiectului nu modifică condiŃiile economice locale.

4.9. CONSIDERAłII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Realizarea proiectului nu are implicaŃii negative asupra condiŃiilor culturale şi etnice sau a patrimoniului cultural.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Amplasarea sondelor s-a făcut pe baza unui studiu complex întocmit de catre reprezentantii beneficiarului si aprobat de catre A.N.R.M., precum şi a reanalizării tuturor datelor existente (sonde de corelare, profile seismice ş.a.) cu probabilitate mare de interceptare a zăcămâtului, în zona amplasamentului stabilit, şi nu sunt alŃi factori care să condiŃioneze în vreun fel acest amplasament. La amplasarea sondelor s-a Ńinut cont se de configuraŃia terenului.

6. MONITORIZAREA MEDIULUI

Toate operaŃiile de foraj se execută cu măsuri stricte de control, cu respectarea normelor în vigoare şi a condiŃiilor tehnico – economice. Procesul tehnologic se desfăşoară numai în incinta careului special amenajat în vederea evitării poluării factorilor de mediu. Nu se prevăd măsuri speciale de monitorizare pentru că nu se preconizează emisii dirijate de poluanŃi în mediul înconjurător (deversări în apele de suprafaŃă, emanaŃii masive de gaze toxice sau depozite de deşeuri pe sol), cele prevăzute de proiectant şi care se iau de regulă în practică fiind asiguratoare.

Realizarea proiectului este monitorizată de beneficiar, pentru a verifica modul de respectare a parametrilor constructivi şi funcŃionali şi a reglementărilor privind protecŃia mediului.

Monitorizarea mediului se realizează prin : − Urmărirea realizării transportului de deşeuri la locurile stabilite. Transportul se va

executa cu mijloace auto adecvate, pentru a se elimina posibilitatea deversării deşeurilor pe timpul transportului. Documentele care vor însoŃi transportul vor avea menŃionate în principal : natura deşeurilor, cantitatea, locul de eliminare. La întoarcerea din cursă, se va prezenta confirmarea că deşeul a fost transportat la locul stabilit.

− Determinarea cantităŃii şi analiza caracteristicilor fizico – chimice ale apei de zăcământ .

− Asigurarea funcŃionării în permanenŃă a dotărilor cu rol de protecŃie a mediului. − łinerea evidenŃei gestiunii deşeurilor conform HG 856/2002 . − Gospodărirea uleiului uzat cu respectarea HG 235/2007. − Instruirea periodică a personalului în vederea respectării prevederilor din acordul

de mediu emis pentru acest obiectiv. − Informarea imediată a autorităŃii teritoriale pentru protecŃia mediului cu privire la

modificările faŃă de acordul de mediu, sau orice incident care poate avea efecte negative asupra mediului înconjurător.





− Personalul care desfăşoară activitatea de construire a sondei este obligat să cunoască şi să respecte regulamentul de prevenire a erupŃiilor. Acest regulament cuprinde un set complet de măsuri concrete, pentru fiecare loc de muncă şi instalaŃie, necesare a fi luate pentru prevenirea sau intervenŃia în caz de situaŃii deosebite.

Pentru respectarea prevederilor legale în domeniul protecŃiei mediului răspunde constructorul lucrării şi beneficiarul acestora.

7. SITUAłII DE RISC

Riscul la cutremur Din punct de vedere seismic amplasamentul sondei se află în zona seismică de

calcul „C” şi este caracterizat de următorii coeficienŃii seismici de calcul: - Tc = 1,0, conform Normativ P100 – 1/2006 „România – zonarea

teritoriului în termeni de perioadă de control (colŃ) Tc a spectrului de răspuns”;

- Ag = 0,20 g – conform Normativ P100-1/2006 „Zonarea teritoriului României în termeni de vârf ale acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având IMR = 100 ani”.

Întrucât la realizarea proiectului s-a Ńinut seama de încărcările suplimentare care apar în timpul unui seism, se poate concluziona că apariŃia unui seism nu prezintă un risc.

Riscul la inundaŃii şi la alunecări de teren Cercetarea geotehnică a terenului de fundare pentru instalaŃia de foraj şi a zonei

adiacente a constat în : - încadrarea terenului de fundare în categoria geotehnică corespunzătoare; - analiza şi interpretarea datelor lucrărilor de teren şi de laborator, precum şi a

rezultatelor încercărilor; - evaluarea stabilităŃii generale şi locale a terenului; - eventuale soluŃii de îmbunătăŃire a terenului; - precizarea condiŃiilor geomorfologice din zona în care va fi amplasată sonda; - semnalarea unor categorii speciale de terenuri (terenuri constituite din

pământuri cu umflări şi contracŃii mari, pământuri foarte compresibile, terenuri cu un conŃinut mare de materii organice etc.) sau procese geologice-dinamice (eroziuni, abrupturi, sufozii, crovuri, deplasări de teren, zone de sedimentaŃie eoliană intensă etc.), care ar putea influenŃa stabilitatea terenului şi siguranŃa obiectivului proiectat;

- stabilirea situaŃiei apei subterane în perimetrul sondei proiectate, în vederea adoptării măsurilor privind protejarea obiectivului proiectat împotriva infiltraŃiilor acesteia şi a ascensiunii capilare, precum şi pentru prevenirea antrenării hidrodinamice.

La data cercetărilor geotehnice terenurile nu prezentau aspecte de instabilitate.

Riscul la condiŃii meteorologice deosebite FuncŃionarea sondei nu este influenŃată de condiŃiile meteorologice din zona

amplasamentului şi deci nu există riscuri privind funcŃionarea în perioade cu condiŃii meteorologice deosebite (secetă, temperaturi foarte scăzute etc.).

Turla de foraj are prevazute pentru fixare (de catre fabricant) 6 ancore prinse la sol, din care 4 ancore de la geamblac la sol si 2 ancore de la podul podarului la sol.





In ultimii 10-15 ani nu au existat accidente majore in exploatările de ŃiŃei si gaze care sa afecteze grav factorii de mediu. Acest fenomen s-a datorat următoarelor :

− Pregatirea specializata a personalului de deservire al instalatiilor de foraj ; − Respectarea proiectului tehnic de executie da sapare a sondelor ; − Respectarea de catre personal a Regulamentului de prevenire a eruptiilor ed.

1982 ; − Utilizarea de echipamente de prevenire a eruptiilor adecvate presiunii din porii

formaŃiunilor traversate ; Totusi nu se exclude posibilitatea apariŃiei unor situatii accidentale care sa conduca

la manifestari eruptive sau eruptii libere (gaze, titei, ape sarate sub presiune). Astfel de situaŃii pot da nastere la incendii, impregnarea unor areale cu gaze şi ape

sărate, infiltraŃii de ape sărate în pânzele freatice de suprafaŃă. Efectele asupra stării de sănătate a populaŃiei depind de durata şi intensitatea poluării. Impactul negativ poate avea un caracter limitat (ex. pericol de explozie), temporar (ex. pericol de erupŃie) asupra muncitorilor ce desfăşoară lucrările, sau de durată asupra zonelor locuite din apropiere. În mod direct populaŃia nu poate fi afectată, având în vedere distanŃa faŃă de obiectiv, la care se află cea mai apropiată zonă locuită. Sondele care s-au săpat recent în zonă nu au creat probeme deosebite în timpul execuŃiei, punerii în producŃie sau în timpul exploatării lor.

Cuantificarea riscului apariŃiei unei erupŃii, funcŃie de cauzele care o generează este:

Cauza Probabilitate Clasificarea gravităŃii Risc

Neasigurarea contrapresiunii necesare asupra stratelor

1 (mică) 2 (medie) 2

Manevrarea greşită a echipamentelor de prevenire a

erupŃiilor

1 (mică) 3 (majoră) 3

Utilizarea unui echipament neadecvat de prevenire a erupŃiilor

1 (mică) 3 (majoră) 3

Pentru prevenirea accidentelor se recomandă următoarele: − Respectarea programului de constructie, montajul corespunzator al flanselor de la

capul de coloana si al instalatiei de prevenire a eruptiilor prevazute în proiect. − Folosirea tipurilor de fluide recomandate în proiect si asigurarea în permanenta a

caracteristicilor indicate; − Parametrii fluidului de foraj se vor adapta în funcŃie de condiŃiile întâlnite, se vor

lua măsuri de prelucrare continuă a datelor obŃinute, în scopul asigurării unui fluid de foraj optim pentru traversarea formaŃiunilor geologice întâlnite.

− În timpul operaŃiilor de tubaj şi cimentare se vor respecta măsurile pentru securitate şi sănătatea în muncă specifice acestor operaŃii, cuprinse în normele departamentale de protecŃia muncii.

− Instruirea corespunzatoare a personalului privitor la conditiile geologo - tehnice ale sondei si prevederile pentru securitate şi sănătatea în muncă, apărare împotriva incendiilor, Indrumatorul tehnic, regulamentele pentru prevenirea eruptiilor, prevenirea si lichidarea accidentelor tehnice.

− Desfasurarea operatiilor deosebite pe baza de programe întocmite si avizate cu asigurarea unei asistente corespunzatoare.





7.1. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR 7.1.1. Măsuri de prevenire a accidentelor pe perioada de foraj sondă – probe de producŃie Pentru prevenirea accidentelor în perioada de foraj se impun următoarele măsuri:

− Păstrarea curăŃeniei în careul sondei pentru evitarea formării soluŃiilor poluante, din materialele împrăştiate în timpul ploilor;

− Efectuarea probelor de presiune a manifoldului pompei, înainte de începerea lucrărilor de foraj;

− Verificarea etanşeităŃii habelor pentru depozitarea fluidelor de foraj; − Depozitarea materialelor chimice necesare tratării fluidului de foraj, în

baraca de chimicale; − În timpul forajului, cât şi după terminarea lucrărilor, se interzice deversarea

fluidelor şi a altor reziduuri pe alte terenuri, decât în locurile special amenajate – habe metalice, batale/depozite autorizate.

În cazul în care datorită neetanşeităŃii se poate produce poluarea solului şi a subsolului, trebuie luate următoarele măsuri:

− Închiderea imediată a sursei de poluare; − Colectarea poluantului (în măsura în care aceasta este posibilă); − Limitarea întinderii poluării cu ajutorul digurilor; − Înlăturarea zonei poluante prin decopertare.

Pentru evitarea declanşării unor erupŃii necontrolabile, se vor respecta următoarele măsuri de siguranŃă:

a) Măsuri tehnologice; − Executarea lucrărilor de foraj cu respectarea programelor de lucru şi a proiectelor tehnologice de foraj;

− Pe timpul activităŃii de foraj detritusul şi fluidul de foraj, vor fi depozitate numai în habe metalice etanşe;

− Organizarea lucrului la sondă şi instruirea brigăzii în aşa fel încât să se observe şi să sesizeze, primele simptome de manifestare ale sondei;

− Forajul propriu – zis, operaŃiunile de carotaj şi perforare, punere în producŃie şi exploatare, precum şi orice fel de operaŃii, în gaura de sondă, se vor executa numai cu instalaŃii de prevenire şi stingere a erupŃiilor, montate complet, corect şi menŃinute în stare de funcŃionare;

− InstalaŃia de prevenire şi echipamentele anexe, trebuie să fie corespunzătoare presiunii, la care va fi solicitată. De asemenea, aceasta trebuie să fie completă, montată, menŃinută în perfectă stare de funcŃionare, probată la presiune şi supusă periodic, în timpul lucrărilor la verificări şi probe de funcŃionare;

− Este absolut necesar ca sonda să fie prevăzută cu rezervă de fluid de foraj şi materiale de îngreunat, alimentare cu apă şi cu echipament auxiliar corespunzător;

− Personalul trebuie să fie bine instruit asupra importanŃei, scopului construcŃiei, întreŃinerii şi modului de funcŃionare a instalaŃiei de prevenire.

b) Măsuri organizatorice − Executarea operasŃiilor de foraj, tubare, cimentare, operaŃii electrometrice, probare strate numai cu personal specializat;





− Instruirea zilnica a personalului de deservire al instalatiei de foraj asupra tipului lucrarilor care se executa;

Riscul producerii de erupŃii libere este exclus, întrucât încă din faza de proiectare se ia în calcul acest factor – prin elaborarea fişei de caracterizare complexă a coloanei stratigrafice şi fundamentare a schemei de tubaj şi a programului fluidului de foraj, pe baza informaŃiilor obŃinute de la sondele de corelare – în vederea asigurării siguranŃei maxime, pe timpul efectuării lucrărilor de foraj şi asigurarea măsurilor enumerate mai sus.

Măsurile care se impun, pentru protejarea factorilor de mediu, pentru fiecare etapă de lucru în parte, sunt următoarele:

• Amenajarea careului sondei: − Respectarea etapelor prevăzute în proiectul tehnic;

• Forajul sondei:

− Forajul sondei se execută conform „Proiectului tehnic de foraj” şi a „Normelor specifice de securitate a muncii la lucrările de foraj sonde”, ediŃia 1995, elaborate de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale, a „Regulamentului pentru prevenirea erupŃiilor la forajul, punerea în producŃie şi exploatarea sondelor de ŃiŃei şi gaze” ediŃia 1982;

− După terminarea montajului instalaŃiei de foraj se face recepŃia acesteia, de către o comisie formată din director tehnic, inginer şef mecanic, şef compartiment protecŃia muncii, şef compartiment mediu, inginer şef energetic al schelei contractoare a lucrărilor de foraj şi se execută probe tehnologice, ale utilajelor instalaŃiei de foraj;

− Proba de presiune hidraulică a manifoldului pompelor şi a conductelor de refulare, până la prăjina de antrenare, va fi executată numai în ziua dinainte de începerea forajului, sau după orice demontare, sau înlocuire de piese, ori subansamble, din sistemul de circulaŃie a fluidului de foraj. Proba se execută la o presiune egală de 1,5 ori presiunea maximă de lucru;

− În procesul de foraj, vehicularea, tratarea şi transportul fluidului de foraj se realizează în sistem închis;

− ŞanŃ pereat, de colectare pentru apele reziduale. Căptuşirea şanŃului colector se va realiza cu dale de beton, după ce, în prealabil, s-a aşezat în şanŃ, un strat filtrant de nisip, cu grosimea de 5 cm;

− Bazinul constă dintr-un bazin metalic refolosibil cu capacitatea de 40 mc, care se va monta îngropat ;

− Depozitarea produselor chimice necesare tratării fluidului de foraj, se face numai în baraca de chimicale, pentru prevenirea infestării solului şi apelor freatice, prin infiltraŃii;

− Păstrarea curăŃeniei în careul sondei, pentru evitarea formării soluŃiilor poluante din materialele împrăştiate, în timpul ploilor;

− Verificarea etanşeităŃii tuturor capacelor utilajelor, care pot emite poluanŃi; − Traversarea primului interval (pentru tubarea şi cimentarea coloanei de

ancoraj) se face cu fluid de foraj natural, care să afecteze minimal, stratele friabile de suprafaŃă şi eventualele strate freatice traversate;

− Datorită diferenŃei de presiune sondă – strate, în dreptul rocilor traversate, fluidul de foraj depune, prin filtrare o turtă din particule solide, care





consolidează pietrişurile, nisipurile şi alte roci slab cimentate, sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj, a posibilelor acvifere existente;

− Prin realizarea programului de construcŃie propus – tubajul coloanelor – de ancoraj, tehnică şi de exploatare – cimentarea acestora, se realizează protecŃia solului şi a apelor subterane în timpul forajului, probelor de producŃie şi a exploatării sondei;

− Cimentarea coloanelor se execută în sistem închis, cimentul fiind transportat în autocontainere. OperaŃia de cimentare va fi precedată de probarea întregului echipament tehnic folosit: agregate, conducte, furtune, ventile de reŃinere. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevăzute cu supape de siguranŃă şi manometre;

− După tubajul şi cimentarea fiecărei coloane se montează instalaŃia de prevenire a erupŃiilor conform „Regulamentului pentru prevenirea erupŃiilor la forajul, punerea în producŃie şi exploatarea sondelor de ŃiŃei şi gaze”, ediŃia 1982;

− Detritusul se depozitează temporar în două habe metalice de 40 mc şi se procesează într-o instalaŃie de defloculare în vederea eliminării fazei fluide din detritus şi se transportă la depozitul de deşeuri specifice;

− Produsele chimice necesare tratării fluidului de foraj rămase neutralizate se transportă la magazia de materiale a societăŃii contractoare a lucrărilor de foraj;

− După încheierea lucrărilor de foraj se vor executa lucrări de reconstrucŃie ecologică pe suprafaŃa de teren închiriată temporar pentru foraj, mai puŃin cea necesară pentru montarea instalaŃiei de exploatare.

La efectuarea unor intervenŃii se vor folosi numai scule care nu produc scântei prin lovire sau frecare. Nu se admit scăpări şi scurgeri de gaze. În acest scop se va controla permanent etanşeitatea armăturilor componente ale instalaŃiei de suprafaŃă. Căile de acces vor fi întreŃinute în bune condiŃii, fiind amenajate pentru a se putea interveni în caz de incendiu. Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalaŃiilor va fi instruit pentru a acŃiona imediat, cu utilaje mobile şi materiale de stingere, aflate în dotarea careului respectiv. Pe perioada de echipare a sondei se recomandă respectarea etapelor prevăzute în proiectul tehnic.

7.1.2. Măsuri generale de prevenire a poluării Deoarece reconstrucŃia ecologică - refacerea potenŃialului zonelor degradate contaminate este un proces costisitor şi dificil este preferabil să se aplice acŃiuni de prevenire a degradării mediului. Aceste acŃiuni cuprind:

- identificarea surselor de poluare (neetanşeităŃi, spărturi, avarii); - oprirea surselor existente de poluare; - caracterizarea naturii şi oprirea gradului de poluare a solului şi a apei

subterane prin realizarea unui sistem de monitorizare adecvat; - crearea unei baze de date care să includă toate sursele de poluare cu

stabilirea elementelor de identificare şi limitele admise.





Lucrări de prevenire şi combatere a poluării Scopul 1 2

Sonde în foraj / probe de producŃie

Amenajare careu sonde aflate în exploatare: • întreŃinere şanŃuri pereate colectare scurgeri

şi ape pluviale de jur împrejurul careului;

ProtecŃia solului, apelor de suprafaŃă, apei freatice, prin prevenirea afectării factorilor de mediu ca urmare a scurgerilor, deversărilor infiltrărilor

Colectarea şi dirijarea scurgerilor apelor meteorice din careul sondei printr-un şanŃ dalat la bazinul colector


Ca măsuri organizatorice, se va proceda la întreŃinerea bazinelor de colectare scurgeri, a careurilor sondelor, echipamentelor de suprafaŃă a sondelor etc.


Respectarea reglementărilor impuse de sănătatea şi securitatea muncii specifice industriei de foraj – extracŃie gaze

Minimalizează riscul producerii de evenimente poluante şi accidente umane

Respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor şi a prevederilor legislaŃiei de protecŃia mediului

Elimină riscul producerii de accidente umane şi materiale

Măsuri şi echipamente speciale de protecŃie / prevenire a accidentelor la executarea operaŃiilor de intervenŃie la sondă

Elimină riscul poluării factorilor de mediu şi accidentării personalului

Esalonarea activitatilor produătoare de zgomot si vibratii Limitarea vitezei de circulatie a autovehiculelor de tonaj la cca. 5 km/ora

Eliminarea poluarii fonice si a vibratiilor

7.2. PLAN DE RECONSTRUCłIE ECOLOGICĂ A AMPLASAMENTELOR LA ÎNCETAREA ACTIVITĂłII

ModalităŃile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul

identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităŃilor pentru refacerea mediului geologic sunt reglementate de HG 1408/2007.

La încetarea activităŃii cu impact asupra mediului, la schimbarea activităŃii sau a destinaŃiei terenului, operatorul economic este obligat să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic. Investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic pentru amplasament şi zonele adiacente parcurg următoarele etape:

− Analiza şi interpretarea datelor existente; − Investigarea şi evaluarea preliminară; − Investigarea şi evaluarea detaliată.

Scopul investigării şi evaluării preliminare este stabilirea existenŃei şi intensităŃii poluării mediului geologic pentru prelevări de probe, analize geologice, geochimice şi măsurători geofizice.

Evaluarea intensităŃii poluării într-un sit contaminat se efectuează prin comparaŃie cu fondul natural din zonele adiacente şi cu valorile de prag de alertă şi prag de intervenŃie.

Valorile de fond se stabilesc în funcŃie de zonă şi de formaŃiunea geologică existentă.

Valorile de prag de alertă şi de prag de intervenŃie sunt prevăzute în reglementările specifice.





În cazul în care concentraŃia unuia sau a mai multor poluanŃi se situează peste pragul de alertă, dar nu ating valorile pragului de intervenŃie, operatorul economic şi/sau deŃinătorul de teren sunt obligaŃi să asigure monitorizarea periodică a evoluŃiei concentraŃiilor de poluanŃi în mediu geologic, stabilită de către autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.

În cazul în care concentraŃia unuia sau a mai multor poluanŃi depăşeşte valorile pragului de intervenŃie, operatorul economic sau deŃinătorul de teren este obligat să realizeze etape de investigare şi evaluare detaliată, la solicitarea şi condiŃiile stabilite de autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.

Scopul investigării şi evaluării detaliate este delimitarea spaŃială a zonei poluate, clarificarea naturii intensităŃii poluării identificate, relaŃia poluanŃilor cu matricea minerală a rocilor şi structura mediului geologic, căile de migrare şi transport al poluanŃilor şi evaluarea riscului geologic, dar necesare elaborării programelor sau proiectelor de refacere a mediului geologic.

Rezultatele investigării şi evaluării detaliate sunt cuprinse în raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, care se depune la autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.

În urma analizei ATPM, va decide dacă este cazul, refacerea mediului geologic şi va notifica operatorul economic asupra condiŃiilor de realizare a acesteia.

Cadrul legal pentru desfăşurarea activităŃilor de curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate sunt stabilite de Hotărârea 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Proiectul tehnic pentru curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃii este aprobat de Autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.

Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică, complementare şi compensatorii şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinŃă a terenului.

Procesul de refacere a mediului geologic constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea posibilităŃilor de răspândire a poluanŃilor în mediu geologic şi în atingerea valorilor limită admise pentru concentraŃiile de poluanŃi.

Operatorul economic sau deŃinătorul de teren este obligat să execute măsurile cuprinse în proiectul pentru curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică la încheierea activităŃii şi/sau la schimbarea destinaŃiei terenului.

Monitorizarea siturilor după încheierea proiectului tehnic pentru curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică este asigurată prin mijloace specifice de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR În timpul evaluării impactului asupra mediului nu au fost întâmpinate dificultăŃi tehnice sau practice.

9. REZUMAT Sonda se va amplasa în extravilanul comunei Dămieneşti, judeŃul Bacău. Accesul la sondă se va face din D.J.159, pe un drum de câmp ce se va amenaja.





Zăcământul de hidrocarburi reprezintă o formaŃiune geologică de roci poros permeabile în care acestea s-au acumulat (la adâncimi relativ mari) şi care pot fi exploatate industrial.

SubstanŃa minerală fluidă care urmează a fi exploatată este destinată consumului industrial şi pentru combustie, reprezentând una dintre cele mai importante resurse de materii prime şi energetice.

Pentru a face posibilă extragerea acestor hidrocarburi este necesară execuŃia unui canal de legătură (gaura de sondă) între zăcământul de hidrocarburi şi suprafaŃă pentru exploatarea acestor zăcăminte.

Gaura de sondă este realizată cu ajutorul unei sape, introduse la talpa sondei cu ajutorul unor Ńevi înşurubate una în alta, numite prăjini de foraj. Ansamblul tuturor prăjinilor se numeşte garnitură de foraj.

Sapa este rotită de la suprafaŃă cu ajutorul garniturii de foraj. Prin interiorul garniturii de prăjini se pompează fluidul de foraj care iese prin orificiile sapei, spală talpa sondei, răceşte sapa şi apoi trecând în spaŃiul inelar format între prăjini şi pereŃii sondei, antrenează cu el la suprafaŃă particule de rocă dislocate de sapă.

Gaura de sondă se consolidează cu ajutorul unor coloane din oŃel ce se vor cimenta pe toată lungimea lor, urmâd a se exploata sonda prin interiorul acestora (în cazul în care vor fi interceptate depozite de hidrocarburi).

Impactul prognozat asupra mediului în urma realizării obiectivului “ Lucrări

pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producŃie la sonda 4 Bătrâneşti Sud“ este următorul:

1. Factorii de mediu APE DE SUPRAFAłĂ ŞI SUBTERANE. In condiŃiile în care se respectă procesul tehnologic şi ansamblul de măsuri de protecŃie prezentate se poate aprecia că impactul acestei activităŃi asupra celor doi factori de mediu este nesemnificativ şi de scurtă durată.

Ca şi măsură suplimentară de protecŃie a calităŃii apelor facem precizarea că rigolele din careul sondei sunt astfel amplasate (lungime si pantă) încât prin acestea să fie colectate scurgerile accidentale, dar şi apele pluviale din zonele potenŃial contaminate. Aceste zone sunt: terenul din jurul turlei, a habelor de curăŃire şi de aspiraŃie a fluidului de foraj şi zona habelor de reziduuri. Se păstrează situaŃia existentă a stării de calitate. 2. Factorul de mediu AER. Utilizarea în procesul de foraj a instalaŃiei F 100 este cu acŃionare termică face să nu apară probleme din punct de vedere al protecŃiei aerului. Instalatia de foraj precum autovehiculele folosite pentru transportul materialelor şi echipamentelor şi utilajele terasiere folosite pentru amenajarea terenului si aprovizionarea cu materiale sunt echipate cu motoare termice grele care utilizează ca şi carburanŃi motorina. Motorina utilizată are un conŃinut de 0,2 % sulf. Limitarea preventivă a emisiilor se face prin condiŃiile tehnice impuse la omologarea acestora în vederea înscrierii în circulaŃie şi pe toată durata de utilizare a acestora prin inspecŃii tehnice periodice obligatorii. Lucrarile de foraj au caracter temporar : la terminarea lucrărilor dispare si sursa de poluare.





3. Factorii de mediu SOL ŞI SUBSOL. Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului şi subsolului, prin poluarea acestora cu diverse fluide, substanŃe chimice, numai dacă nu se iau măsurile de protecŃie necesare, şi prin executarea necorespunzătoare a lucrărilor de amenajare a careului sondei şi a drumului de acces, în condiŃiile de relief existente. În condiŃiile respectării stricte a măsurilor stabilite în proiectul tehnic, se poate considera că impactul produs asupra solului şi subsolului este minim şi temporar.

În tehnologia de realizare a forajului sunt realizate o serie de lucrări şi dotări cu rol tehnologic şi de protecŃie a mediului cum sunt:

− Ocuparea terenului se face numai după decopertarea solului fertil. Acesta se depozitează şi apoi, la terminarea lucrărilor este folosit la refacerea amplasamentului.

− Amplasarea habelor metalice etanşe pentru colectarea reziduurilor (detritus, ape reziduale, deşeuri de fluid de foraj).

− Sistemul de curăŃire a fluidelor pentru recircularea acestora, după îndepărtarea impurităŃilor şi tratare în vederea corectării caracteristicilor acestora.

− Utilizarea unui circuit închis şi sigur pentru circulaŃia de suprafaŃă a fluidului. − Utilizarea apei tehnologice în circuit închis pentru reducerea la minim a formării

apelor reziduale. − Realizarea rigolelor de colectare a scursorilor, protejate, pentru a nu permite

infiltrarea sau deversarea pe sol şi conducerea acestor categorii de reziduuri în habele de stocare.

− Dotarea careului sondei cu spaŃii amenajate corespunzător pentru stocarea substanŃelor chimice folosite la prepararea şi corectarea caracteristicelor fluidelor de foraj.

− Manipularea şi utilizarea substanŃelor chimice şi a fluidelor de foraj de către operatori specializaŃi.

− Amenajarea spaŃiilor speciale pentru colectarea şi stocarea temporară a altor categorii de deşeuri (ambalaje, deşeuri menajere, ape uzate menajere).

− Eliminarea controlată a deşeurilor specifice.

4. Factorul de mediu BIODIVERSITATEA Forajul sondei şi probarea stratelor se va desfăşura numai în incinta amplasamentului aprobat, neafectând zonele limitrofe, fapt ce face ca influenŃa asupra ecosistemelor terestre şi acvatice să fie nesemnificativă. 5. SANATATEA POPULATIEI Descoperirea şi exploatarea rezervelor de ŃiŃei şi gaze necesare economiei naŃionale, este un obiectiv major, care induce efecte benefice în relaŃia economic – social – mediu înconjurător, principiul de bază al dezvoltării durabile.

Având în vedere faptul că distanŃa dintre amplasamentul sondei, şi satele din vecinătate este suficient de mare şi că desfăşurarea normală a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativă a mediului, se estimează că impactul produs asupra aşezărilor umane şi a stării de sănătate a populaŃiei este nesemnificativ. În concluzie, în condiŃiile respectării procesului tehnologic de foraj şi a tuturor măsurilor stabilite pentru protecŃia apelor, a solului şi subsolului, a vegetaŃiei şi faunei, a aerului şi a aşezărilor umane, se estimează că impactul global produs de această activitate (investiŃie) asupra mediului este în general redus şi temporar.

IMPACT SONDA 4 BATRANESTI - arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/13701_3132.pdf · petrostar s.a....

Documents

Transcript of IMPACT SONDA 4 BATRANESTI - arpmbc.anpm.roarpmbc.anpm.ro/upload/13701_3132.pdf · petrostar s.a....