SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 1 August 2015

… pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară.Ioan 6.37

Lordul și cântarea

Lordul Radstock a fost un cunoscut evanghelist, care a trăit în Anglia, în secolul al XIX-lea. La o evanghelizare, a cerut să se cânte cântarea:

 Așa cum sunt, plin de păcat

Vin pentru sângele-Ți vărsat,

De mine Tu Te-ai îndurat,

Isuse, la Tine vin!

 Înainte de începerea cântării, a rugat să cânte numai cei care doresc să facă ce se spune în ea. Un bărbat, care era prezent, s-a supărat foarte tare auzind spusele evanghelistului. Dar fiindcă era multă lume, nu a reușit să plece din sală. La sfârșitul evanghelizării a plecat spre casă și, trecând pe lângă o biserică, s-a hotărât să intre. Spre marea sa surprindere și acolo se cânta aceeași cântare. „Oare vrea să-mi vorbească Dumnezeu prin această cântare?“, s-a întrebat acel bărbat. Cuvintele evanghelistului, care a cerut să cânte numai cei care doresc să pună în practică ceea ce se cânta, l-au pus pe gânduri. Cugetând la versurile cântării a înțeles că sângele vărsat la cruce de Mântuitorul curăță păcatele. De atunci a cântat cu bucurie cântarea aceea.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 2 August 2015

Pe când Se ruga, i S-a schimbat înfățișarea feței, și îmbrăcămintea i S-a făcut albă strălucitoare.Luca 9.29

Schimbarea la față

În fiecare din cele trei Evanghelii, în care se prezintă schimbarea la față a Domnului Isus, găsim trăsături unice ale acestui eveniment. Evanghelia după Luca Îl prezintă pe Domnul ca fiind Omul pe deplin dependent de Dumnezeu. Aceasta este singura dintre Evanghelii, în care ni se spune motivul pentru care a urcat Mântuitorul pe munte: să Se roage. Schimbarea la față a avut loc pe când Se ruga.

Deasupra tuturor căilor marilor oameni ai credinței, strălucește umblarea desăvârșită a lui Hristos. De la început și până la sfârșit, la El putem vedea încredere absolută, ascultare deplină, dependență perfectă, dreptate practică, fără imperfecțiuni, sfințenie divină, credință care nu se clatină, dragoste sfântă, fără limite și o nădejde vie și sigură. Când privim la o astfel de umblare, nu putem decât să ne plecăm în închinare.

Să ne gândim și în aceste momente la Cel care a spus să călcăm pe urmele Lui! El vrea să ne dea capacitatea și puterea să-L urmăm. Atât timp cât ochii noștri sunt ațintiți asupra Lui, vom descoperi secretul de a umbla pe urmele Mântuitorului în această lume, așa încât să-L slăvim până la sfârșitul vieții noastre.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Luni, 3 August 2015

Dar acum lăsați-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmășie, de răutate …Coloseni 3.8

Mânia războinicului

Se spune că un om războinic s-a întâlnit cu un om temător de Dumnezeu și l-a întrebat:

– Cum poate exista rai și iad, când eu nu văd nimic din toate acestea? Poate cineva să-mi arate raiul și iadul?

– Dar tu, cum poți să te numești războinic, când nu văd în fața mea decât un om?

Mâniat, războinicul a scos imediat sabia, dar la fel de calm, omul lui Dumnezeu i-a zis:

– Vezi, așa se deschid porțile iadului!

Înțelegând lecția dată, războinicul a pus sabia în teacă.

Fiecare om se naște cu o astfel de natură războinică, rebelă. Până la primirea mântuirii prin credința în Hristos, omul este un înfrânt. Dar în clipa primirii lui Hristos ca Domn și Mântuitor, lucrurile în viața omului se schimbă. Omul primește o natură nouă, o gândire nouă, o inimă nouă în care locuiește pacea lui Dumnezeu. Prin credință și pocăință, omul primește puterea de a vedea lucrurile în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. Gândirea, vorbele și faptele sale vor fi urmarea acestei schimbări. Viața unui astfel de om devine un rai pe pământ. Dar nu numai atât. Un astfel de om devine biruitor, prin Isus Hristos, asupra situațiilor, faptelor, gândurilor, care altădată îl făceau rob al lor.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Marţi, 4 August 2015

… Doamne, ajută-mi!Matei 15.25

Doamne, ajută-mi!

În călătoria sa, un evanghelist a întrebat-o pe camerista din hotelul, în care înnoptase, dacă se roagă.

– De-abia am timp să mănânc, spuse ea, cum să mai găsesc timp și de rugăciune?

– Atunci aș dori să vă spun o rugăciune foarte scurtă. Are doar trei cuvinte: Doamne, ajută-mi! Se află în Biblie, anume în Matei 15, versetul 25. Spuneți, vă rog, această rugăciune în fiecare dimineață și în fiecare seară. Când mă voi întoarce, voi vorbi cu dumneavoastră despre aceasta.

Când evanghelistul poposi iarăși în acel hotel, fata nu se mai afla acolo. El îl întrebă pe administratorul hotelului, și acesta răspunse:

– Probabil, nu i-a mai plăcut aici și și-a căutat un alt loc de muncă. Dacă sunt bine informat, îngrijește acum de niște bătrâni pe strada Turnului.

Evanghelistul o căută acolo. Ea îi povesti:

– Această rugăciune mi-a venit mereu în minte. Curând m-am întrebat: „Ce să însemne aceste cuvinte și de ce mi-a spus acel oaspete așa de insistent să le spun regulat?“. Am ajuns la concluzia că Biblia ar putea să-mi dea răspunsul. Am început să citesc, iar când am început, nu m-am mai putut opri. L-am îndrăgit pe Domnul Isus, Mântuitorul meu, și Îi voi mulțumi lui Dumnezeu în veșnicie că v-a trimis la mine.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 5 August 2015

Ei au zis: „Tu ne-ai scăpat viața …!“.Geneza 47.25

„Tu ne-ai scăpat viața!“

Poporul nu numai că a fost salvat de Iosif, dar a și prosperat sub conducerea lui Iosif. Acest adevăr îl vedem subliniat în istoria lui Israel și a fiilor lui. Ei au recunoscut că îi datorau totul lui Iosif.

Într-o împrejurare, zece leproși au cerut lui Isus să-i vindece. Dumnezeu singur putea vindeca această boală îngrozitoare – simbol al păcatului –, iar preoții puteau numai să constate vindecarea. Isus a trimis pe cei zece leproși să se arate preoților. Constatând pe drum vindecarea lor, unul dintre ei, un samaritean, s-a întors slăvind pe Dumnezeu. Harul a înlocuit Legea și a adus o mare schimbare. Persoana Domnului este izvorul harului. Cei nouă leproși, care erau iudei vindecați ca și samariteanul, nu s-au lăsat călăuziți de har, ci au rămas alipiți de sistemul legalist, care era doar umbra a ceea ce Mântuitorul urma să aducă. Deși au fost vindecați, cei nouă au mers mai departe.

Cine a fost vindecat de „lepra“ păcatului prin acțiunea harului Mântuitorului nu poate merge indiferent mai departe pe calea vieții. Un astfel de om devine o persoană conștientă, care vine în fața Mântuitorului pentru a mulțumi pentru vindecarea sufletului său. El va spune ca mulți alții în fața Mântuitorului: „Tu mi-ai scăpat viața!“.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Joi, 6 August 2015

Îmi ridic ochii spre munți … De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile și pământul.Psalmul 121.1,2

Ajutorul lui Dumnezeu

La distrugerea, apoi reconstrucția și dezvoltarea rapidă a orașului Chicago a avut o contribuție și incendiul devastator denumit „Marele foc“, care în octombrie 1871 a distrus o treime din oraș. Atunci au pierit aproximativ 300 de oameni, 10.000 de clădiri au fost distruse și 100.000 de oameni au rămas fără locuințe. Câteva lucruri au rămas însă neatinse: curajul, voința și energia acelor oameni. Omul de afaceri William D. Kerfoot a rămas în analele istoriei. A doua zi, după incendiu, pe ruinele rămase din magazinul său a atârnat o inscripție: „Am pierdut totul, exceptând soția, copiii și energia“.

Știm sigur că optimismul și încrederea vin de la Dumnezeu. Dacă ne ridicăm ochii spre oameni sau instituții, vom gusta amarul eșecului. Psalmistul putea să-și ridice ochii spre munți, care în viziunea noastră actuală ar putea însemna o personalitate. Dar ajutorul nu i-a venit de la munți, ci de la Cel care a creat și care conduce cerurile și pământul, și care permite uneori eșecuri în viața noastră, cu scopul ca noi să ne punem încrederea și optimismul în Dumnezeu.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Vineri, 7 August 2015

… Legea Ta este desfătarea mea.Psalmul 119.77

Credincios

A trecut deja mult timp de când a avut loc următoarea întâmplare în satul nostru, dar ea vorbește desigur și astăzi către inimi și conștiințe.

Un fierar a angajat un tânăr ca și calfă. Afacerea mergea bine, iar maistrul câștiga bani frumoși. Wilhelm, noua calfă, își cunoștea meseria, iar maistrul său era foarte mulțumit de el. Și lui Wilhelm îi plăcea noul său mediu de lucru. Numai că duminica trebuia să lucreze ca în zilele săptămânii, căci maistrul nu voia să știe nimic de „mersul la biserică“ și alte lucruri asemănătoare, și pretindea ca munca să nu sufere nicio întrerupere.

După ce Wilhelm a lucrat trei duminici la rând, s-a dus într-o zi la locuința maistrului și a spus:

– Domnule maistru, eu nu mai pot rezista mult timp fără Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă trebuie să lucrez în fiecare duminică, în celelalte zile sunt doar un om pe jumătate. Vă rog să-mi dați duminica liber!

Dar maistrul răspunse:

– Nu merge, mai ales acum nu, când trebuie să supraveghezi celelalte calfe. Dacă tu primești liber, și ceilalți vor vrea să aibă liber, și fierăria va fi goală.

– Știți prea bine, că nu sunt leneș. Dar nu pot trăi fără Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă într-adevăr trebuie să lucrez în continuare și duminica, trebuie să demisionez!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 8 August 2015

… eu iubesc poruncile Tale …, mai mult decât aurul curat.Psalmul 119.127

Credincios

Maistrul a vrut să-i dea calfei sale un răspuns batjocoritor. Dar când s-a uitat în ochii sinceri ai acestuia, spuse:

– Din partea mea, du-te la biserică. Dar dacă va fi ceva urgent de lucru, care trebuie terminat în aceeași zi, contez pe tine și duminica!

Duminica următoare nu a fost în satul nostru nimeni așa de fericit ca Wilhelm. Dar înainte de duminica cealaltă i se spuse:

– Wilhelm, mâine am nevoie de tine, auzi?

Și Wilhelm a trebuit să lucreze.

Când s-a plătit salariul la sfârșitul săptămânii, Wilhelm a primit 42 de mărci. Dar el înapoie 6 mărci și spuse:

– Nu, domnule maistru, conform înțelegerii, eu primesc pe zi 6 mărci. Sunt șase zile lucrătoare. Dacă lucrez duminica, fac acest lucru numai pentru că ați pretins, dar plată nu primesc pentru aceasta.

Fierarul se uită lung și mirat la calfa lui. Apoi se întoarse și plecă.

În următoarea după-masă i se adresă lui Wilhelm:

– Wilhelm, de acum fierăria rămâne închisă duminica, poate să fie puțină sau multă treabă, iar salariul tău pe săptămână rămâne 42 de mărci!

Din acea oră nu s-a mai auzit ciocanul în fierărie în ziua Domnului, iar maistrul nu a avut nicio pierdere.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 9 August 2015

Ei au ridicat ochii, și n-au văzut pe nimeni decât pe Isus singur.Matei 17.8

Isus singur

Să mergem prin credință pe muntele schimbării la față! Domnul a luat cu El pe Petru, Iacov și Ioan. De asemenea, acolo li s-a arătat Moise și Ilie stând de vorbă cu Isus. Când au văzut ucenicii pe aceste două eminente persoane cu Învățătorul, Petru a zis: „Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, am să fac aici trei colibe …“. Petru se gândea că-L onorează pe Domnul punându-L alături de cei mai străluciți slujitori ai lui Dumnezeu. Petru încă nu cunoștea gloria unică a Persoanei Domnului. De aceea Dumnezeu a permis să i se audă glasul din cer: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, … de El să ascultați!“. Acest glas trebuia să-L asculte ucenicii și noi de asemenea. Toți trebuie să ascultăm de Fiul lui Dumnezeu. Auzind glasul lui Dumnezeu și văzând norul acoperindu-i, ucenicii au căzut cu fețele la pământ, cuprinși de spaimă. Acel nor era semnul Locuinței lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său. Ucenicii ar fi rămas mai departe îngroziți, dacă nu ar fi avut cu ei pe Acela care a părăsit slava, ca să-i aducă în ea pe niște sărmani păcătoși ca Moise, Ilie, Petru, tu și cu mine, și care singur putea spune: „Nu vă temeți!“.

Să ne ridicăm și noi privirea și să-L vedem pe Isus ca fiind singurul, care poate să ne mântuiască în chip desăvârșit și să ne ducă în Patria cerească!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Luni, 10 August 2015

Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd.Evrei 11.1

Credința

Ai fost vreodată într-un avion care a început să vibreze și să piardă din altitudine? Amintește-ți ce ai simțit când căpitanul a vorbit prin interfon, calm, explicând că nu este o problemă gravă. Alegerea ta era să ai încredere în căpitan ori să crezi ce ai văzut și simțit. Depinde de alegerea ta, fie ești stresat tot timpul zborului, fie ești relaxat și te bucuri că în curând vei ajunge cu bine la destinație. Credința te duce dincolo de limitele logice, rațiune și sentimente.

Credința este marele principiu al vieții divine, de la început până la sfârșit. Noi suntem îndreptățiți să trăim prin credință; stăm în picioare prin credință și umblăm prin credință. Credința lasă lui Dumnezeu grija de a gândi pentru ea. Dumnezeu nu găsește niciodată credința prea îndrăzneață. Credința are totdeauna ultimul cuvânt. O credință pusă la încercare este o credință întărită. Adevărata credință înseamnă a te sprijini în întregime pe desăvârșirea și credincioșia lui Dumnezeu, înseamnă a considera fiecare cuvânt ieșit din gura Sa ca fiind mai real decât realitatea însăși. Credința face prezent viitorul și invizibilul vizibil. Credința cinstește pe Dumnezeu, iar Dumnezeu cinstește credința.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Marţi, 11 August 2015

Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulțumită are un ospăț necurmat.Proverbe 15.15

Spini sau trandafiri

Doi băieți mâncau struguri. Unul strigă bucuros: „Ce dulci sunt!“. Celălalt spuse: „Dar au mulți sâmburi“. Apoi intrară într-o grădină. „Uite ce trandafiri frumoși!“ Celălalt observă: „Sunt plini de spini!“. Pentru că era cald, își cumpărară de la chioșcul din apropiere două sticle de limonadă. După câteva înghițituri, cel de-al doilea băiat se plânse: „Sticla mea este deja pe jumătate goală“. Celălalt spuse repede: „A mea este încă pe jumătate plină!“.

Cu cine ne asemănăm? Vedem mereu peste tot numai părțile negative din viață în loc să înaintăm cu inimi mulțumitoare față de Dumnezeu? Desigur, uneori sunt momente întunecate în viața noastră. Ar fi nepotrivit să le negăm. Dar nu trebuie să privim numai prin ochelari fumurii. Să ne gândim la dragostea lui Dumnezeu față de noi! Să-i mulțumim pentru grija Lui plină de har! În loc să murmurăm mereu și să ne facem zilele nenorocite, mai bine să fim mulțumitori. Cei care se găsesc în greutăți nu trebuie să-și piardă nădejdea, pentru că Dumnezeu este Prietenul celor fără prieteni. Dumnezeu va aduce în mod sigur scăpare celor ce se încred în El.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 12 August 2015

… Să căpătăm trecere înaintea domnului nostru și vom fi robi ai lui faraon.Geneza 47.25

Totul pentru Dumnezeu

Foametea trebuia să aibă și alte urmări în afara aducerii egiptenilor la Iosif pentru a găsi hrană. Iosif trebuia să dobândească pentru faraon tot ceea ce aparținea poporului: argint, animale, pământ și chiar pe ei înșiși.

Într-un anumit fel putem înțelege ce a vrut să ne învețe Mântuitorul prin pilda din Luca 16.1-13. Toate lucrurile pe care le avem ne sunt încredințate doar pentru administrare. Ceea ce este important este a fi găsiți credincioși în lucruri mici, adică materiale, pentru a ni se încredința adevăratele bogății, bunurile duhovnicești. Nu se pune problema de a da zeciuială din câștig, ci de a administra pentru Domnul tot ceea ce ni s-a pus la dispoziție.

Vitele erau pentru egipteni instrumente de muncă. Pământul trebuia să fie al lui faraon, iar Iosif l-a dobândit pentru el. Pământul era temelia vieții egiptenilor. Dumnezeu nu vrea, ca noi să-i punem la dispoziție doar munca sau banii noștri, ci tot ce reprezintă temelia vieții noastre pământești, motivele, planurile inimii și opțiunea credinței. Despre macedoneni citim că s-au dat pe ei înșiși mai întâi lui Dumnezeu și apoi au ajutat pe ceilalți. Să nu uităm niciodată că am fost cumpărați cu un preț, ca să facem voia lui Dumnezeu în scurta noastră călătorie pe pământ.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Joi, 13 August 2015

Cum mângâie pe cineva mama sa, așa vă voi mângâia Eu; da, veți fi mângâiați …Isaia 66.13

Exemplul unei mame vitrege

Abraham Lincoln era în vârstă de 9 ani când i-a murit mama. Următoarele luni au fost foarte singuratice pentru Abraham și sora lui Sarah. Tatăl, Thomas Lincoln, a făcut tot ce a putut pentru a se îngriji de copiii lui, dar lipsa mamei era simțită de toți. Nu mai era nimeni care să se ocupe de îmbrăcămintea lor. Dar într-o zi, bucuria a revenit în micuța cabană din pădurea Indiana. Thomas Lincoln a venit acasă cu o nouă mamă pentru copiii lui. Ea a adus cu sine mobilă, lenjerie de pat, îmbrăcăminte nouă, dar mai presus de toate, iubire în cămin. În curând, totul a devenit confortabil, și casa a devenit din nou un cămin. Abraham a găsit un loc deosebit în inima mamei celei noi. Ea și-a dat seama că el avea multe talente și l-a încurajat să învețe tot ce putea. Ea susținea dorința lui de a fi ceva mai mult decât un fermier dintr-o regiune înapoiată. Și Dumnezeu le-a binecuvântat planurile.

Când Abraham a ajuns președintele SUA, nu și-a uitat mama. El a spus: „Îmi amintesc rugăciunile mamei – și ele m-au urmărit pretutindeni. S-au ținut de mine toată viața“. „Tot ceea ce sunt îi datorez mamei mele care este un înger.“ Dar și mama a putut spune despre fiul ei: „Abraham nu mi-a spus niciodată un cuvânt aspru“. Ce mângâiere pentru mamă și pentru fiu!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Vineri, 14 August 2015

… În nădejdea Ta se lasă cel nenorocit, și Tu vii în ajutor orfanului.Psalmul 10.14

Exemplul unei mame vitrege

Dumnezeu a venit în ajutorul orfanilor și le-a pregătit o mamă iubitoare. Familia este locul marilor întâmplări sau… dezamăgiri, care afectează pozitiv sau negativ toate celelalte domenii ale vieții. Doamna Sarah Bush Lincoln și-a înțeles menirea de mamă adevărată, chiar dacă anumite uzanțe o numeau mamă vitregă. Se spune că ea mai trăia atunci când Abraham a fost împușcat. Nimeni din toată națiunea n-a plâns la moartea lui atât de mult ca ea. Deși era tristă, ea a fost totuși recunoscătoare pentru fericitele amintiri despre Abraham.

În lume sunt multe familii care au ajuns la eșec. Dar suntem fericiți să auzim și despre astfel de familii care au fost o binecuvântare pentru semenii lor. Adevărul biblic „ce seamănă omul, aceea va și secera“ are aplicație și în viața de familie. Cunoscutul pedagog Johann Pestalozzi spunea: „Cea mai bună metodă prin care un copil poate învăța despre Dumnezeu este să cunoască un creștin“. Mama poate fi primul model al copilului. Și dacă mama este o femeie credincioasă, va îndrepta atenția copilului spre Unicul model de urmat: Hristos, care a venit în lumea noastră, ca să facă tot timpul voia Tatălui ceresc.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 15 August 2015

Atunci mă vor chema, și nu voi răspunde; mă vor căuta, și nu mă vor găsi.Proverbe 1.28

Vin imediat, domnule!

Într-un mic sat din Provence, într-o zi toridă de vară, un trecător împinse ușa și intră în magazinul din centrul satului. Acesta era gol. „Este cineva aici?“, întrebă el. Din spatele magazinului se auzi o voce: „Vin imediat, domnule!“.

Sprijinindu-se de tejghea, clientul așteptă. Deoarece timpul trecea și vânzătorul nu mai venea, clientul tuși și făcu puțin zgomot ca să fie auzit. Din spatele magazinului, aceeași voce răspunse: „Vin imediat, domnule!“.

Clientul continuă să aștepte. Pentru că timpul trecea și vânzătorul nu mai venea, merse în spatele magazinului să vadă ce se întâmplă. Acolo îl văzu pe vânzător dormind pe niște cutii de marfă. Clientul se adresă vânzătorului: „Este cineva aici?“. – „Vin imediat, domnule“, răspunse vânzătorul, fără să se trezească.

Atât de obișnuit să răspundă cu aceste cuvinte „vin imediat, domnule“, vânzătorul ajunse să le spună mecanic chiar și în somn.

Același lucru se poate întâmpla cu mulți care aud vestea bună a evangheliei. Ei răspund mecanic la chemarea lui Dumnezeu, fără a se preda cu adevărat Lui. Cât de important este să răspundem chemării Domnului, nu doar cu gura, ci cu inima și cu întreaga noastră ființă!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 16 August 2015

Isus … a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?“.Matei 16.13

Cine este Isus?

Continuând călătoria noastră pe urmele Mântuitorului, ajungem astăzi în nordul Palestinei, în părțile Cezareii lui Filip. Acolo, Isus a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că sunt Eu?“. Răspunsul ucenicilor a fost: „Unii zic că ești Ioan Botezătorul; alții: Ilie; alții: Ieremia sau unul din proroci“. Aici răspunsul nu era unul al necredinței și al urii, ci aprecierea respectuoasă a mulțimii. Dar în aceste păreri diferite, oricât de întemeiate ar fi ele, nu era nici credință, nici înțelegere spirituală.

Dumnezeu nu ne-a lăsat în nesiguranță cu privire la Fiul Său. Știm că cerul s-a deschis peste Domnul și glasul lui Dumnezeu s-a făcut auzit: „Acesta este Fiul Meu preaiubit …“. În afară de această afirmație putem observa că toată viața El a dovedit că este Emanuel (Dumnezeu este cu noi), Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. În zilele noastre întâlnim diferite păreri. Unii spun că Isus a fost un om bun, alții că a fost întemeietorul religiei creștine, alții că a fost un reformator. Cel mai bun răspuns l-a dat Petru: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!“. Descoperirea aceasta i-a fost făcută de Tatăl ceresc.

Cine este Isus pentru noi? Dacă Fiul lui Dumnezeu este pentru noi Mântuitorul vieții noastre, suntem oameni fericiți.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Luni, 17 August 2015

… să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea …, ci aceea care se capătă prin credința în Hristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, prin credință.Filipeni 3.9

Trei adevăruri

La o întâlnire cu un om în vârstă am aflat că până la pocăința sa nu avusese nicio cunoștință despre Biblie, despre promisiunile lui Dumnezeu. Fiind invitat la o evanghelizare, sufletul său a fost mișcat de adevărurile auzite acolo și astfel s-a hotărât să-L urmeze pe Mântuitorul. Omul în vârstă mi-a povestit că în viața lui de credință a învățat trei mari adevăruri:

1. Primul adevăr este acela că în viața sa nu a făcut nimic bun. Biblia spune că toți au păcătuit și sunt abătuți (Romani 3.12,23).

2. În al doilea rând a învățat că firea (natura) sa este nespus de rea și nimic bun nu locuiește în ea (Romani 7.18).

3. Și în al treilea rând a învățat că mântuirea este prin har, prin credință și că ea este darul lui Dumnezeu (Efeseni 2.8).

Iată trei adevăruri care fericesc pe cei care le cred și se bucură de ele! Aceste adevăruri sunt ca o temelie sigură în oceanul nesiguranței religiilor acestei lumi. Mântuitorul a venit pe pământ și a murit pe crucea de la Golgota tocmai ca să ne aducă mântuirea, să ne dea o natură nouă tuturor care L-am primit ca Salvator, să ne dăruiască viața veșnică.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Marţi, 18 August 2015

Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul …?Matei 16.26

Sfătuitorul pescarului

Un bărbat se plimba pe malul unui lac. O barcă trase la mal și din ea coborî un pescar vesel cu un coș plin cu pești.

– Cât timp ți-a luat să pescuiești?

– Destul de puțin; astăzi a mers bine.

– Dar de ce nu ai stat mai mult timp la pescuit? Puteai să pescuiești două coșuri și unul să-l vinzi.

– Cât am pescuit îmi ajunge.

– Îți dau un sfat. Ai putea să-ți deschizi o afacere cu pescuitul. Dacă lucrurile merg bine, îți vei cumpăra o barcă cu motor. La anul pe vremea asta, mai poți angaja un ajutor. Așa, de la an la an, îți vei mări afacerea.

– Și după aceea?

– Nu mai lucrezi, ci stai pe mal și privești cum lucrează alții.

– Și după aceea?

– Având mulți bani, petreci o viață frumoasă.

– Și după aceea?

Sfătuitorul pescarului nu s-a gândit că la urmă mai urmează ceva: veșnicia.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 19 August 2015

Iosif este vlăstarul unui pom roditor, … sădit lângă un izvor; ramurile lui se înalță deasupra zidului.Geneza 49.22

Vlăstarul și pomul

Iată secretul aceluia despre care se putea spune: „Domnul era cu el“! Între sufletul lui Iosif și Dumnezeu era o viață adâncă, la fel ca rădăcinile pomului ce se întind spre râu. Ceilalți puteau să vadă ramurile, frunzele, fructele, dar toate acestea erau hrănite de rădăcinile care își trăgeau seva din sursa vieții.

Tineri și vârstnici, să căutăm în fiecare zi un timp în care să fim singuri cu Dumnezeu, pentru ca în taină să putem trage sevă de la sursă și astfel să dăm o bună mărturie în mijlocul oamenilor în care ne aflăm! Lectura nu poate înlocui acel timp în taină. Ea își are locul ei, dar este necesar ca sufletul să aibă comuniune cu Mântuitorul, ca viața interioară să fie fortificată și să aducă rod.

Iosif a putut fi o binecuvântare nu doar pentru ai săi, ci și pentru egipteni și pentru toate popoarele care au venit să cumpere grâu. „Ramurile lui se înalță deasupra zidului“. Spunând acestea, gândul nostru se îndreaptă spre Domnul Isus, despre care s-a putut spune: „El este ca un pom sădit lângă ape care-și întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură când vine, și frunzișul lui rămâne verde; în anul secetei nu se teme și nu încetează să aducă rod“ (Ieremia 17.8). Domnul nu este un vlăstar, ci un pom ale cărui roade sunt pentru veșnicie.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Joi, 20 August 2015

Și-a venit în fire și a zis: „… Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu …“.Luca 15.17,18

Decizie înțeleaptă

Fiul risipitor și-a luat partea de avere și a plecat într-o țară îndepărtată, unde a cheltuit tot ce a avut. După ce și-a cheltuit toți banii, a venit o foamete mare și el a început să ducă lipsă. Toate aceste împrejurări l-au determinat pe fiu să-i pară rău de ceea ce a făcut.

Adeseori, Domnul folosește împrejurări neprielnice ca decese, boală, sărăcie, pentru ca omul să-și vină în fire. În multe cazuri, oamenii trăiesc într-o stare de nepăsare, dar încercările îi trezesc la realitate. Căile lui Dumnezeu sunt adesea aspre, dar izvorăsc dintr-o inimă plină de dragoste.

Căderea fiului risipitor în sărăcie și mizerie a condus la smerirea lui. Disprețul și ura de care avusese parte au produs schimbarea în viața sa. Fiul și-a venit în fire. A dorit să ajungă în locul liniștit și sigur, în care nu va mai duce lipsă de nimic. Astfel s-a ridicat din starea sa mizeră și a plecat la tatăl său cu hotărârea în inimă de a-și recunoaște faptele lui rele.

Care este situația ta, cititorule? Ai luat decizia înțeleaptă de a părăsi starea ta de păcat și de a te întoarce la Tatăl ceresc? Numai prezența lui Dumnezeu aduce fericire, liniște sufletească, bucurie. El te-a iubit așa de mult, încât L-a dat pe Fiul Său pentru salvarea ta.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Vineri, 21 August 2015

Eu voi asculta ce zice Dumnezeu, Domnul: căci El vorbește de pace …Psalmul 85.8

Cine are urechi…

Un om spunea într-o zi unor prieteni de-ai săi:

– M-am întors la Dumnezeu printr-o muscă.

– Cum așa? îi zise unul din prieteni.

Omul povesti:

– Mă duceam la adunare, nu de alta, dar să ascult cântările. Când vestitorul Cuvântului începea să vorbească, îmi astupam urechile cu degetele. Într-o duminică, stând așa în împietrire, o muscă mi se puse pe nas. Am dat-o deoparte și iar mi-am astupat urechile. Ea s-a întors din nou și iar am alungat-o… Dar tocmai atunci, am auzit vorbele: „Cine are urechi, să asculte!“. Așa de tare m-au atins în suflet aceste vorbe, că n-am mai dus degetele la urechi… Și de-atunci, mi s-au deschis și urechile sufletului și m-am întors la Dumnezeu. De aceea am zis că printr-o muscă m-am întors la Dumnezeu.

 Auzi tu glasul lui Hristos

De sus, din slava Tatălui,

Vorbind oricărui păcătos

De harul și iubirea Lui?

SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 22 August 2015

Nu vă înșelați: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit“. Ce seamănă omul, aceea va și secera.Galateni 6.7

Avertizare

Cu mai mulți ani în urmă, într-o notă informativă a poliției germane se puteau citi următoarele: „În seara zilei de 12 august, în urma unui infarct, actrița B a murit în cafeneaua din apropierea teatrului din Potsdam“. Autorul articolului a mai adăugat: „Domnișoara B era actriță a teatrului din orașul nostru și de obicei avea roluri tragice, pe care le juca cu deplină satisfacție. După reprezentația din seara zilei de 12 august, actrița s-a întâlnit cu mai mulți din admiratorii ei. Ea a povestit cu mult haz că deși a jucat de atâtea ori în rolul «morții» mai era încă în viață. Apoi a folosit cuvinte jignitoare la adresa lui Dumnezeu. În momentul acela a căzut jos. Medicul de la ambulanță nu a avut altceva de făcut decât să constate decesul actriței. Ceilalți au părăsit cu mare teamă cafeneaua în care s-au distrat cu câteva clipe înainte“.

În îndelunga Sa răbdare, Dumnezeu lasă pe oameni să-și continue batjocurile la adresa Sa. Dar când paharul este plin, Dumnezeu închide gura batjocoritorilor. Poate spui că nu ești un batjocoritor. Vreau să te atenționez că și indiferența este tot o provocare a judecății lui Dumnezeu. De aceea te rog ia în serios următoarea avertizare: „Oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata“.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 23 August 2015

Isus a răspuns: „… dacă Mă căutați pe Mine, lăsați pe aceștia să se ducă“.Ioan 18.8

Ocrotirea ucenicilor

Să ne gândim astăzi la acel moment cumplit din viața Domnului când a venit Iuda cu ceata ostașilor și a slujitorilor! Cât de groaznică apărea trădarea și ura inimii umane! Și totuși, ceata aceea era doar o avangardă, în spate aflând-u-se oștile întunericului, care așteptau să-L zdrobească. Cum a întâmpinat oare Mântuitorul acel moment greu? Spunând: „Lăsați pe aceștia să se ducă“. Ar fi putut să scape de cei care au venit să-L prindă; ar fi fost suficient un singur cuvânt și toți ar fi fost nimiciți dinaintea Lui. Dar Mântuitorul nu Și-a folosit puterea divină pentru a Se salva, pentru că, dacă ar fi făcut aceasta, i-ar fi pierdut pe cei pe care îi iubea.

În spatele acelor oameni era suferința teribilă, răutatea lui Satan, judecata lui Dumnezeu. Hristos a suferit totul singur. El i-a păzit pe ucenici de suferință; a stat între ei și dușmanul amenințător; a devenit Locțiitorul lor sub judecată și S-a jertfit pentru ei. Și noi am fost acolo, reprezentați de ucenicii, despre care Domnul a spus: „Lăsați pe aceștia să se ducă“. Astfel, fiecare care și-a pus încrederea în Domnul poate spune: „El m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine“.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Luni, 24 August 2015

… Eu sunt Calea, Adevărul și Viața …Ioan 14.6

De ce a murit Domnul nostru?

El a murit…

…ca să facă ispășire pentru păcatele poporului (Evrei 1.3; 2.17).

…ca să șteargă păcatul (Evrei 9.26).

…pentru a îndepărta fărădelegile noastre (Romani 4.25).

…pentru a ne spăla de păcatele noastre (Apocalipsa 1.5).

…pentru a ne dărui dreptatea lui Dumnezeu (Romani 5.1).

…ca să ne smulgă din acest veac rău (Galateni 1.4).

…ca să ne aducă la Dumnezeu (1 Petru 3.18).

 

Isus, pe cruce a murit,

Miel sfânt, fii preaslăvit!

Și moartea Ta m-a izbăvit,

Miel sfânt, fii preaslăvit!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Marţi, 25 August 2015

Dacă vă urăște lumea, știți că pe Mine M-a urât înaintea voastră.Ioan 15.18

Nestatornicia lumii

O tânără plecase cu toată seriozitatea pe calea credinței în Mântuitorul. Până în clipa când se făcuse această schimbare în viața ei, nu găsise nimic de mustrat în anturajul ei, dar acum erau o mulțime de lucruri care o plictiseau, o supărau și o tulburau. Ea simțea că nu mai putea să aprobe limbajul unora dintre colegele sale, care altădată nu o șoca; nici neglijența lor în neîndeplinirea sarcinilor de serviciu: ea știa că nu se lucra cinstit, cu toate că mai înainte lucra ca și ele.

Tânăra avea să descopere pe parcursul vieții de credință cât de nestatornică era lumea: într-o zi te tratează ca pe un idol și în ziua următoare ca pe un vrăjmaș; ea te va osândi dacă trăiești la un nivel mai jos, dar va face tot ce-i stă în putere pentru a te descuraja dacă vei căuta să trăiești pe un plan mai ridicat. Tânăra nu regreta căderea de pe piedestalul popularității, ea nu se împiedica de critica și disprețul cărora trebuia să le facă față. Era convinsă că înaintea ei a mers același drum Mântuitorul și Domnul vieții sale și mulți alții care au pășit pe calea credinței. Dar mai știa că la capătul drumului o aștepta gloria cerească.

Iată un exemplu, din multe altele, pentru tinere și tineri!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 26 August 2015

Arcașii l-au ațâțat, au aruncat săgeți și l-au urmărit cu ura lor. Dar arcul lui a rămas tare, și mâinile lui au fost întărite …Geneza 49.23,24

Arcașii

Cât de mult a suferit Iosif din partea fraților săi! Ei nu-i puteau vorbi cu blândețe, ci aruncau cu săgețile răutății în el. „Dar arcul lui a rămas tare, și mâinile lui au fost întărite“. Iosif a avut tărie în casa lui Potifar, unde a știut să spună „nu“ în fața ispitei, în temniță, unde aștepta în timpul unei încercări grele să se vadă dreptatea, față de frații săi până când lucrarea lui Dumnezeu a fost împlinită în inimile lor. De unde venea această tărie? „Din mâinile Puternicului lui Iacov.“

Aceste versete arată „patimile lui Hristos și slava de care aveau să fie urmate“ (1 Petru 1.11). Expresiile Cuvântului lui Dumnezeu sunt deosebit de grăitoare și ne spun cât de arțăgoasă, cât de sălbatică era cruzimea acelor „arcași“ arătată față de Cel din mijlocul lor, aflat acolo fără nicio apărare. Iată cum își varsă inima omului ura împotriva Creatorului său venit la el ca să-i facă bine! O adevărată haită de „câini“ urla împotriva Ființei desăvârșite, care era expresia blândeții și a bunătății! Mulțimea de la cruce se făcuse una în înverșunarea sa împotriva Celui răstignit. Ce imagine a răutății omului!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Joi, 27 August 2015

… Crede în Domnul Isus, și vei fi mântuit …Faptele Apostolilor 16.31

Salvat de două ori

Un vapor a fost într-o mare primejdie din cauza unei furtuni puternice. Cu toate semnalele trimise pentru a primi ajutor, nu a primit niciun răspuns. Până la urmă, vaporul s-a scufundat și tot echipajul a pierit în valuri cu excepția unui marinar. A fost nevoie de o îndelungă spitalizare până și-a revenit complet. Un creștin l-a vizitat și i-a vorbit despre salvarea sufletului prin credința în Hristos. „Imaginați-vă că în momentul când vaporul s-a scufundat ați fi văzut un catarg plutind în apropiere. Nu v-ați fi prins de el?“, întrebă creștinul. „Așa este și cu Mântuitorul. Fiecare om este pierdut. Încredeți-vă în Isus și veți fi salvat de la moartea veșnică.“

Au trecut mulți ani de la această întâmplare. Într-o zi, acel creștin a fost chemat la patul unui muribund. După ce i-a vorbit despre dragostea Mântuitorului, a întrebat: „Sunteți pregătit să vă întâlniți cu Dumnezeu?“. Muribundul a ridicat capul și cu o liniște deplină a spus: „Slavă lui Dumnezeu! Catargul Său m-a purtat și este încă puternic să mă ducă la limanul veșniciei“. Cuvintele rostite cu ani de zile în urmă de creștin au căzut pe un pământ bun. Ele au adus roadă pentru veșnicie. Acel om a crezut în Mântuitorul care L-a salvat de două ori: o dată de la înec și o dată de la pierzarea veșnică.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Vineri, 28 August 2015

Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Matei 6.33

Ce țintă ai în viață?

Într-o adunare de vestire a evangheliei, un predicator a pus această întrebare ascultătorilor săi. Un student a răspuns: „Doresc să am cât mai multe cărți, sănătate și mult confort“. Un bărbat cam lacom a răspuns: „Aur, argint și bancnote“. Următorul întrebat a răspuns: „Vin, bere, rachiu“. Apoi a venit rândul unui om cu teamă de Dumnezeu. Acesta a răspuns: „Doresc să mă bucur de Mântuitorul Isus Hristos și să moștenesc cerul!“.

Iată diferite răspunsuri și diferite ținte în viață! Ultimul a dat cel mai întemeiat răspuns. El a înțeles adevărata țintă a vieții, adevăratul sens al trăirii pe acest pământ. Nu înseamnă că acesta ar fi stat cu brațele încrucișate și ar fi așteptat să-i cadă ceva de undeva. Categoric, nu! Acest om, ca și mulți alții, a înțeles că viața pe acest pământ are o țintă finală. Noi nu suntem numai materie, ci avem un suflet a cărui dăinuire este veșnică, iar sufletul nostru are și el nevoile sale.

Să ne cercetăm cu toții ce țintă avem! Dacă ținta noastră este numai pentru viața aceasta, încă nu am înțeles că suntem suflete nemuritoare. „Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul?“ (Matei 16.26) – iată întrebarea care trebuie să ne stea înainte și care cere un răspuns.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 29 August 2015

Orânduirile Domnului … sunt mai de preț decât aurul, decât mult aur curat …Psalmul 19.8,10

Adevărata bogăție

Un american înstărit îi lăsă nepotului său o Biblie cu următoarea scrisoare:

Dragul meu!

Îți predau Biblia mea – Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu – cu valoarea sa de neegalat. Sper și doresc să citești zilnic din ea, căci pe fiecare pagină a acestei cărți poți găsi bogății adevărate, statornice!

Tânărul a fost așa de dezamăgit de moștenirea unchiului său, încât a dus-o în magazie împreună cu alte câteva lucruri uzate și a pus-o neglijent într-un colț. Acolo rămase ani de-a rândul, nebăgată în seamă și nefolosită. Dar apoi, când au apărut necazuri și greutăți în viața lui, s-a gândit și la moștenirea unchiului său. Poate Biblia cea veche aduce cumva bani! O aduse din magazie și răsfoi în ea. Între paginile ei găsi o hârtie valoroasă, legalizată oficial, în valoare de mai multe mii de dolari. Dar el găsi și mai mult, mult mai important – el găsi la citirea acestei cărți binecuvântate comoara cea mai mare, pe care o poate obține vreodată vreun om: „Bogățiile nepătrunse ale lui Hristos“. El L-a cunoscut pe Domnul Isus ca Mântuitorul și Domnul său personal. Și aceasta a fost desigur și dorința arzătoare a unchiului său înțelept.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 30 August 2015

… Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc …Faptele Apostolilor 10.38

Ușa Domnului este deschisă

Domnul și Mântuitorul nostru nu a murmurat niciodată din pricina solicitărilor permanente ale oamenilor aflați în nevoi. El umbla din loc în loc făcând bine. Mâncarea și băutura Sa erau să facă voia Celui ce L-a trimis și să-Și sfârșească lucrarea. Niciodată nu Și-a folosit puterea divină și înțelepciunea pentru El, ci doar pentru folosul celorlalți, umblând pe cale ca singurul Om desăvârșit. În toate conflictele omenești, Domnul a folosit doar mijlocul pus de Dumnezeu la dispoziția omului pentru a ieși biruitor: Cuvântul lui Dumnezeu.

Ușa Domnului a fost și încă mai este deschisă, astfel că toți sunt bineveniți, chiar și cei mai vinovați și cei mai josnici păcătoși. Ca un dar gratuit al harului Său divin, toți pot avea parte de iertare și de pace, de vindecarea sufletului, de dreptate și de viață veșnică, de cer și de gloria veșnică. Cititorule, Hristos vrea să-ți facă cel mai mare bine, vrea să devină viața ta! Nu este vorba de un set de reguli, ci de acceptarea ta, liber consimțită de a-L primi pe Hristos ca Mântuitor și Domn al vieții tale și de a te încrede în El pentru toate problemele tale.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Luni, 31 August 2015

Ferice de omul care găsește înțelepciunea și de omul care capătă pricepere!Proverbe 3.13

Sfaturi

Fă-ți timp să meditezi – aceasta este sursa planurilor viitoare. Fă-ți timp să citești – aceasta este fântâna înțelepciunii. Fă-ți timp să te rogi – acesta este izvorul puterii în viața de credință. Fă-ți timp să fii prietenos – acesta este drumul spre fericire. Fă-ți timp să ajuți pe alții – ziua este prea scurtă să fii egoist. Fă-ți timp să muncești – aceasta este cheia succesului.

Când cel mai bun prieten te părăsește, nu plânge! Închide-ți lacrimile în cel mai îndepărtat colț al inimii numit „uitare“.

Ești inteligent dacă nu crezi decât jumătate din ce auzi; ești înțelept dacă știi care jumătate!

Cere-i lui Dumnezeu să-ți dea puterea de a accepta ceea ce nu poți schimba.

Încearcă să trăiești astfel încât să nu te faci remarcat acolo unde ești, însă să ți se simtă lipsa atunci când pleci de acolo.

Cea mai sigură cale spre bucurie este să cauți să faci o bucurie altuia.

Fii atent cum îți folosești timpul și vorbele. Niciunele nu mai pot fi aduse înapoi.