Prof. FRANQOISE FORETTELAURENCE DORLHAC

VREAU

SAittrtBATRANESC

FRUMOSCheia unei vieli lungi ;i de calitate

Traducere: lonela Voicu

Cuprins

NITAEDITORULUINOUAN ...... 9TNTRODTJCERE ..... ...... 11Prevenirea:un pariu c6gtigdtor! .........11

sA ruAnCAM sANATOS8 motive pentru ainceta si ne plingem deorice... "'.'. 15

l.,,Lavdrsta mea,ciugulesccaopasdre.,.o..... .... 152.,,Nu prea am poftd de mdncare: este normal...'... ......173.,,La v6rsta mea, md cunosc: nu md mai ciintirescl" . . -. . .21

4.,,La vdrsta mea, trebuie sE reduc brdnza, este prea grase

pentru minei'. .......245.,,Oricum, nu maiies prea mu|t..."...--. ..........266.,,Pentru a trdi mai mult, trebuie sd pun accent pe uleiul

demdsline5isareduccarnearo5ie...u..... ......287.,,1a vdrsta mea, trebuie sd beau mdcar un pahar de vin

pezi, nu?". ..........32B.,Sunt o adevdratd cimili, nu mi-e sete niciodate!'. . . ' ' . 33

,,A te simli bine in propria piele este una dintre cheile

uneiimbdtrAnirifrumoasel'..... .....34Zoomasupra... studiuluiPaquid ....35Mdrturii: Ei au ales sd mdn6nce sdndtos pentru

MUNCA

5 motive pentru a-ti spune cd nu trebuie si lagis5-tiscapenimic ........41

1.,,Cu timpul, am impresia c5-mi pierd agerimea min1ii"... 412.,,Uit 5i am pierderi de memorie, imi pierd minlile ...' . . . .453.,,SI muncesc? Mi voi simli gi mai obosit..."... ..........484.,,Nu voi reu5i sd lin pasul cu schimbirile..." . . . . . . 535.,,1a serviciu, imi zic cd este timpul sd md opresc...

cd nu maisunt laindlgime.' ........56,,Canapeaua, iatl du5manull".. ......57Zoomasupra... cercet;rilorHRSgiSHARE .........58Mdrturii: Ei au ales stimularea creierului pentruaimbdtr6nifrumos! ..........59

IUBIREA

6 motiveintemeiate pentru a credeinci in iubire. .. .. . . . 63

1.,,De la o anumitd v6rst5, sexualitate rimeazdcufinalitatel'...... .........63

2.,,Nu md mai simt a5a de energic, iar asta devine surside stres.' .....67

3,,,Am cunoscut de toate, mai poate fi la fel de bine?". . . . .704.,,$tiu cd risc sa rdm6n in pand, iar asta ma streseaze! . . . .725.,,Sd md protejez? Ce idee,la v6rsta mea!". ........746.,,Sd vorbesc cu cineva despre intimitatea mea?

ln niciun caz!".. .....75,,Chiar dacd imbdtr6ne5ti, te poli bucura in continuarede o vial5 sexual5 implinitSl'. . .. .... .77Zoom asupra. . . studiului Organizarea sexualda oro5ului . ... . .79Mirturii: Ei au ales iubirea pentru a imbStrAni frumos! . . . . Bl

MTSCAREA

7 dovezi ci inci e timp si te apuci si faci migcare. . . . . ' . . 851.,,Sportul este bun... dar nu mai este pentru minel" . . . . . 852.,,Dacd mi apuc de sport, atunci trebuie s-o factemeinic!". . .. 87

3.,,Nu v5d sensul - sd faci sport pentru a lupta impotrivapierderilor de memoriel' ..... .... ' 89

4.,,Mersul lentsau rapidetotuna!", ......... 905.,,Nu reugesc sI md motivez indeajunsl" . . ' 926.,,Exerci1ii lente! Suntplictisitoare, nu-i a5a?" ...... 937.,,Ce sport mise mai potrivette la vdrsta mea?" ... 97,,Activitatea fizicd este indispensabild pentru a imbatrdni

frumos.'. ....... 98Zoomasupra... studiuluicelor,TreiOra5e". ........100Mirturii: Ei au ales si se ocupe de corpul lorpentru aimbdtr6nifrumos!. .........101

rESrRrLE

7 motiveintemeiate pentru a (re)stabili legituri ..'...... 105

1 .,,Nu am chef sa vdd prea multa lumeli . . . . 1052.,,Prefer s5-mi pdstrez micile obiceiuri, ritmul meu

incet...'...... ....... i1l3.,Voluntar? Este prea obositor5i solicitant!' .......1144.,VAd mereu lucrurile in negru 5i bomban tot timpuli'. ' . . 1 15

5.,,Nu gtiu dacd mai pot se conduc, a5a cd nu mai iesl'. . ' . . 1 1B

6.,,Cuvinte incruci5ate, sudoku, bridge sau 5ah, trebuie

sdaleg?" .....1207.,,Si md apuc de jocuri video? Prostii, la v6rsta meal". . . . .123

Jrebuieintr-adevdrsiie5idincasi". .......128Zoomasupra... programuluiMonalisa . '... i30Mdrturii: Eiau ales sd iasd, sd schimbe impresiipentru aimbatrdnifrumos!. .........131

STIMA DE SINE5motiveintemeiatepentruacredeintine.. ...... 135

1.,,Mi-ar placea sa fac jogging intr-un tricou roz bombon,darnuindrdznescl" .........135

2.,,Md simt deseori trist, nu mai cred in mine.'. . . . . . 1383.,Trebuie s5 triiesc repede, nu maiam prea mult timpl' . . .1404.,,Nu vreau sdimbitrdnescl'.... .....1415.,,Sd vorbegti cu cineva despre imbdtrdnire: ce idee!". . . . .142

,,Bdtr6ne1ea este nea$teptat5!".. .....145Zoom asupra... unei regedinle pentru seniori .. ..147Mlrturii: Ei au ales si se ocupe de ei in5igipentruaimbdtrdnifrumos!. .........152

PREVENIREA10 motive pentru a nu te neglija

1.,,E prea tArziu pentru a preveni bolile la v6rsta mea!" . . . .2.,,Sd md vaccinez? Dar asta este pentru copii!"3.,Gripa? Este doar o rdceald zdravSnal'i4."Vaccin impotriva zonei zoster: nu merita osteneala,

este benigndl'.....5.,Tratamentul pentru menopauzS este periculos, nu?". . .6.,,Control medical la sdni? imi displace, gi apoi este

dureros...n ....7.,,Stau foarte bine cu inima, mullumesc, nu a dat

niciodatd semnale de alarma!".B.Jotu5i, nu sunt la vdrsta de a purta aparat auditiv!" . . . . .9.,,imi place aga de mult tenul meu bronzat, la vdrsta mea

este un imboldl'.10.,,Am ochi buni, mi lipsesc ugor de ochelarii de soare.". . .

Sd vorbim despre prevenirea bolii Alzheimerl.... ......... 179zoom asupra... c6torva teste de depistare recomandateintre5O5i74deani ... .......182Mdrturii: Ei au ales sd previnS bolile ca sd nu suferel. . . . . . .184

CONCLUZI|.SemneleuneiimbfurAnirifrumoase ........187Zoomasupra... a trei iluzii,,antiprevenire" ......... 189

155

155160163

1U165

169171

175176

167

sA rtaArucAru sAmAros

8 motive pentru a inceta si ne plingem de orice

1.,,Lav6rsta mea, ciugulesc ca o pasire..."

Chiar dacl este imposibil s[ gisim originea acestei expresiiatit de bine fixate atit in limba francezd, cAt gi in mentaliti-

flle oamenilor, gtim insl de-acum c[ existi cel pufin doulmotive pentru care ea nu este exactl.

Deja, din punct de vedere ornitologic, aceastl afirmafieeste total eronat[! Zburltoarele ingurgiteazl, este adevirat,porfii mici de hrani, lnsl in mod repetat. Cu mania sa dea-qi proiecta reflexele gi judecl]ile asupra a tot ceea ce o incon-joarl, fiinfa umani comite prin urmare o eroare de analizd,.Veterinarii sunt categorici: in raport cu talia lor, p[s[rilesunt mai degrabl vorace. Un cormoran, de exemplu, poates[ inghitl pAni la 400 de grame pe zi, ceea ce echivaleazlintr-un an cu de cinci ori greutatea propriului corp! Ciugu-lesc cite pulin, insi cantitatea totali este importanti.

Referirea Ia p[s[ri pentru a le descrie apetitul poate fiinteresant[, in schimb, ln ceea ce privegte latura de frac]io-nare a alimentaliei. Odati cu inaintarea in vArstl, trebuiep[strat un ritm alimentar structurat, menfinind trei mese

si uAuciu sfluiros 15

pe zi, plus o gustare, chiar dacd se consumi cantiti{i mici demincare.

Celilalt motiv pentru care aceasti expresie trebuie exclusldin vocabularul seniorilor este faptul ci stimuleazi adoptareaunui comportament care poate deveni problematic pentruslnitate. Reducerea drastic[ a porfiilor de mAncare incepindcu virsta de 50 de ani este intr-adevir o erezie.

Contrar cligeelor, necesitlfile nutrifionale nu scad odatlcu vtrsta. Uneori pot chiar s[ creascl. Studii in materie denutri{ie demonstreazi ci trebuie pistrati o ratie calorici sufi-cienti in fiecare zi. Existi un consens cu privire la aporturilenutrifionale recomandat er : 35 calll

calorii. Ceea ce nu acoperi necesarul de nutrienli, indeosebi

de proteine qi calciul.

Atunci cdnd obiceiurile de via{i se schimbi, activitateafizici se diminueazi gi nu de puline ori se constatl cI masamuscularl urmeazl aceeaqi tendinfi. Corpul pare si aiblmai puline nevoi, insl acesta nu este totuqi momentul de a

line o dieti, cu exceplia cazului in care un medic recomandi

acest lucru. In cazurile de obezitate morbidl, de hiperten-siune, de factori de risc cardiovascular sau de exces de greu-

tate -, care antreneazi dificultnli de mers, uneori chiar gidezvoltarea arttozei - cuvintul ,,regirrf' poate intra in voca-bularul cotidian.

Ca reguli generall, cind ne gtim sinitogi, trebuie si-iprocurim corpului nostru o rafie caloric[ medie: pragul deI 500 pinn h 2 000 de calorii pe zi trebuie sI rlmini unobiectiv pentru noi. Bineinteles, nu se pune problema sinumirlm caloriile de diminea]e pinn seara, ci si ne infor-mlm pentru a qti ce reprezintl cu aproximalie ralia caloricide 2 000 de calorii. Firimituri sau resturi de la o masl copi-oasl vor fi, in plus, bucuria plsdrilor mici sau mari!

2.,,Nu prea am poftA de mincare: este normal..."

Pierderea apetitului poate apirea cu timpul la anumitepersoane. Este un simptom de avertizare care nu trebuieneglijat. Trebuie si ne temem de o denutri{ie viitoare.

1 Ferr)' etal.,J. Nutr HeahhAging,20Ol.

si MANCIM siNiTOs

Bineinfeles, inaintarea in virstl se caracterizeazd printr-oscidere progresivi a producerii de hormoni, dintre careunii intrl in calcul in mecanismul stimulirii apetitului,precum (printre a{ii) gretina gi leptina. Ins[ aceasta nu estenici pe departe cauzaprincipali a lipsei de apetit denumite,,anorexie" atunci cind persistl.

Trebuie atunci consultat medicul, care va putea s[ eli-mine (sau sd,trateze) o depresie, o boal6 digestivi, si schimbetratamente medicale care pot tlia pofta de mincare, siintrerup[ regimuri inutile sau abuzive (ca de exemplu regi-mul strict fbrl sare!).

Un studiu italianl a evaluat 526 de subiecli cu virstepeste 65 de ani, dintre care 2lo/o erau anorexici. Prin aceststudiu, s-a observat un aport caloric sclzut, indeosebi inproteine, un consum de legume, fructe gi vitamine inferiorcelui recomandat. Persoanele anorexice se pling gi mai multde simptome digestive, de depresie gi, pe plan biologic, demanifestiri inflamatorii gi de carenfe proteice. Ele sunt maipulin autonome in viala cotidianl. Mai exact, trebuie siacordlm o mare atenfie unui simptom in aparen{i normal.

Pentru a ne pistra sinltatea, este de preferat sd menfi-nem zilnic o rafie caloricl medie gi si ne,,refacem" pofta demincare. Cuvintul de ordine in acest caz este simplu: PLA-CERE. Da, reluarea poftei de a ne hrini {ine, inainte detoate, de nofiunea de plicere. $i acest lucru nu implicl nea-pirat eforturi imense. E inutil s[ credem cd trebuie si urmimcrirsuri de'gitit (doar,daci nu cumva este o dorinfi ascunslde ani de zile);e inutil si complicim foarte mult prepararea

1 Donini et al., PLoS One, 2013.

YREAU Si IMBAIRANESC FRU MO|

meniurilor. Trebuie s[ plstr[m simplitatea, dar s[ avem cascop o alimenta{ie echilibrati. Clutarea unei diversitl]i ali-mentare, ba chiar a originalitilii in alegerea alimentelor,,nutrebuie neapirat sI ne impingi si gustim din tot"gi, cu atitmai pu{in, s[ ne schimbe obiceiurile. Este vorba mai degrabi

de a ne oferi pIlcere, p[strdndu-ne propriile referinfe gas-tronomice. Oamenii de qtiin{[ australieni au demonstrat cimodificarea opliunilor alimentare dupl 60 de ani poate ficontraproductivi!

Prin urmare, este pur gi simplu suficient si rlminem pepropriul teritoriu gi si facem apel la senzafiile uitate. Repu-nerea pe lista de cumpirituri a unui adevirat potenlial dearome altidatl apreciate duce Ia servirea mesei cu mai multlpoft[. FIr[ nicio indoiall, existi Eansa si ne placi din nouceea ce ne pllcea altidati.

In tncheiere, existl o metodi simpll, gi anume si pofi ris-punde la trei intreblri: ,Ce voi minca?", ,,Cum voi minca?",

,Cu cine voi minca?"

,,Cevoi mdnca?"

Nu este o surpriz[ pentru nimeni, dar este bine si rea-mintim acest lucru: prepararea unei mtnclri contribuie lapregitirea minfii pentru a o savura mai bine dupl aceea.Interesindu-ne despre produse (originea lor, perioada devegetalie), gindindu-ne la urmitorul meniu, contribuim Iao (re)motivare a minlii in ceea ce privegte hrana. Succesulatelierelor de gltit care au fost puse la dispozilia bolnavilorafectali de maladia Alzheimer demonstreazl,ln ce misuripregitirea hranei este un reflex arhaic care rlmAne bine ancorat

SA MANCAM Si/NilIOS 19