co

g

&w

e-f;t/>*

O

£LSw

•2

5ch- '

CO

00

1 1 1 1 11 ( I I I

S <f 3" 0S 8 3

ill III• I a f A si-j H *- H i->.if a-C T2"."01M E. •—

jO I— 01 p *•-Oco "oito't-

coj° J3.10^3

-M to co co to

H* *~*

"oj "en "to "cn "*.

goo ooojS

^ to 1S3

"eo'co "oo't—"!)!

ea to to

•{BI'I-I "co "»-.">->

w >-» t-» H* tO

*•""* 3 "CO^)^O

._. _

H0

9; I"3

Iti i-<^§

H•H

SVi

5""bo

01

"co

vf°"co

oo

*_t0o

^_^oo

—

Kl

cno

CO01o

CO

o

CO

cn,_COinO

COOiO

hiCO-vl

o

SO

3 »s«

1a

*'»?Q ft

•<* e

i i's sS 0li

- ~~

B Q Sy HS <•"y^ a g^Ifil S'££ s S- S 8

!

-. » H"' 1—' f=t r"* H *" t_i H

^CbEL^P D-"1 PI« ^ 5 B n » "•3 rh o M C r -

III I'C' & Cn ' « , , „ .

||H3. jr' &' -. a'-S

w I ay * § ?= -, 3- i

EHCd

CF

?B'

"2 < j5' 0! r3 g-' Nfc-W- 10 -3^ £

E*w§'§ 0-SS<J y f-. O5 ft

R|5V3-H« [

B-pnl &2-S'»!Pli-gta 3. fl a 5" g §w w d n> " S §•

I^B'^E^ *jj tj *-" «103 3 f? H ^rJ ^

5 c1 m **» ( ^-* I—1

• p S S< s 3 50

£»B-9flP&r8i;8'Stilc ^ ._, tp^' i-1 < c 5T oiao 6 PU H of § ^ §' 3 w^ ° ^ !"< 0 1< ,_, Q ft j± o fuP» O A g K OC

*K* Q J° 5 H L.?' S ^ S & Q

slS-2 1 |s~Sg-g'Sl'S'_K f- *-* rts^ ty S g. f ft B| ? ? f 1 5' T

3(a

>3

grul

sta

tistic

&»CO»

»-•CD•3CO

- C Crt

OSo>"eo

CO"CD

CO UlOl CO

to00"O

_co"01

3 o

PgP

1-3to

cn

146 JUDETUL VRANI •AREA NIVELULUI DE THAI 147

Directlile si orientarile generate stabilise de ontfi»|al Xl-lea al partidului in domeniul cresterii nivelululviafa al oamenilor muncii s-au concretizat in prevplanului cincinal pe 1976—1980, care au stabilit spretribujiei reale cu 18—20% fa\a de nivelul anuluiPornind de la legatura nemijloc.ita care exista intrcarea gradului de dezvoltare calitativa si cantitateconomiei si imbunata^irii in tot mai rnare masura acelor ce muncesc, apreeiind rezultatele actualului ciioonduicerea partidului si statului nostru a adopt*anul 1977 masuri de crestere suplimentara a retribu^a altor venituri, a nivelului de trai al populate!,importantele sale trasaturi, prin prevederile sale, caifost transpuse in via^a si in jude^ul Vrancea, prognadoptat ilustreaza preocuparea constants a partiduhlridicare a bunastarii materiale si spirituale a intrepopor, de sporire a gradului de civilizafte a societatre, de creare a noi condh;ii pentru afirimarea oitplina a person.alrta#i umane.

Referind'U-ne la situa^ia jude^ului, trebuie aratat•fiunile intreprinse de partidul si statul nostru pentiruterea bunastarii materiale si spirituale a populated ,baza ritmurile si realizarile obtinute anterior, asarezulta din tabelul urmator :

Retributia medielunara — lei —

1960 1970 1975 1980plan

Dinamica. 1960 •

1970 1975

TOTAL :din care :

—

—

Industrieconstruc|;iiagriculturatransporturicircula^iamarfurilorinvatamint-culturasanatate

701

727708670846

637

789719

1

1111

1

11

174

149238111315

099

211162

1

1111

1

11

449

403628510554

285

488393

2162

2222

1

076246083144

773

20531922

167,5

158,0174,9165,8155,4

172,5

153.5161,6

206,7

193,0229,9225,4183,7

201,7

188,6193,7

' perioada 1960—1975 retribu^ia medie lunara a cres-u 106,7% pe total judet:, din care in Industrie cuconstruc^ii cu 129,9%, in agricultura cu 125,4% etc.,

••rea cea mai insemnata in totalul acestor cresteri de-l-o ultimii 10 ani ai perioadei. Referindu-ne la cres-retribu^iei oamenilor muncii din cincinalul in curs

10 subliniat ca beneficiaza de majorarea retribu^ieimedie cu 38% pina la sfirsitul cincinalului — toate ca-i i l e de personal muncitor. In afara de aceasta, retri-

. 1 medie pe judet; va ft influen^ata cu aproximativ 10%ilus in anul 1980 si prin modificarea struoturii profe-U' oamenilor muncii, in sensul cresterii personaluluiramurile de virf ale industriei situate in categorii su-mre de retribuire, in care sens dam citeva exernple :

1965 3970 1975 1980Plan 1980fafd de

1975

+ 155+ 96+ 1 131

— — — 649 + 649

Sursa : Directia judeteana de statistica Vrancea.

"i total al personaluluincitor ocupat in ramu-

•rgie electrica si termica 298 318 293 448lalurgie £eroasa — — — 96

•ustruciii de masini 390 474 2069 3200I'trotehnica si electro-

•• I U

• "iistructii metalicei produse metalice — — — 1 187 + 1 187

. in in ie 478 654 1008 2845 +1837

Kste de men^ionat ca nivelul mediu al retribu^iei no-|imle nete prevazut pentru anul 1980, corespunzator|torii cu 38% fa^a de anul 1975, cuprinde in afara ma-jirii generale a retributiei si influenza cresterilor de

\ii ce se vor realiza de personalul muncitor dinomia jude^ului, prin promovarea in categorii, trepte,

i, precum si prin trecerea in trance superioare delime si acordarea altor sporuri potrivit prevederilorlie in vigoare.

'Facind o analiza suiocinta a cresterii retribu^iilor pe o"loada mai mare de timp In judetul nostru, se des-

tendin'fele generale ale evolu^iei acesteia, care de-streaza politica conseoventa a partidului nostru pen-

148 JUDETUL VRANC'I*

tru sporirea continua a nivelului veniturilor direct* • < lretribu^ii ale personalului cit si realizarea unui rap<<dicios, bazat pe principiile echitajii socialiste, intre VMturile diferitelor categorii de personal :

Cresterea retributiei nete in — % —

l| 1)1 CARE A NIVELULUI DE TRAI 149

Indicatori 19651960

19701965

19751970

— Cre$terea retribufiei medii netepe judet 132,7 123,2 124,3 14|

— Raportnl intre retribufcia maxima5i minima pe economie (in ulti-mul an al fiecarui cincinal) 9,7 :1 6,9 :1 5,5 :1 5,9 I

Sursa : Evidence directiei judefene de statistics.

Dezvoltarea §i modernizarea productiei, precum si •rirea eficientei muncii in agricultura socialista au •premisele necesare sporirii continue a veniturilor obtimde membrii cooperatori din munca prestata in C.A,dinamica acestora fiind urmatoarea :

1970 1975 7976

— Venituri bane?tiale t&ranimii

— mil. lei : 346 371 423— de la C.A.P. 242 276 291— din vinzarea produ-

selor agricole * 104 95 132

1980Dinamici1970 = 100

1975 \ 197'J

450 107,2 122,3320 114,0 120,2

130 91,3 126,9

Sursa : Balan^a venituriDir. jud. de statistica.

cheltuieli bane?ti ale popula(li

* La acest indica'tor s-au prins numai incasaarile din v!nproduselor agricole catre unitati socialiste, nu $i incasarilivinzarea produselor agricole catre populatie.

Modernizarea productiei agricole, consolidarea econo-i'0-organizatorica a cooperativelor agricole de produc-au creat conditii pentru a se asigura venituri garan-

<• membrilor cooperatori care participa cu reguiaritatelucrarile agricole, ceea ce s-a dovedit un puternic sti-

jlont pentru ob|inerea unor productii ridicate. Acestid de asigurare a veniturilor a fast impus si de nece-.ilra mentinerii in cooperative a unor cooperatori va-I, cu calif icare ridkata, care sa lucreze permanent sir»- sa raspunda de executarea calitativa si la timp a tu-rn r lucrarilor, in vederea obtinerii unor productii cittl mari si eficiente.Majorarea substantiala a venitului garantat la un in-

i v;il scurt de la introducerea lui, ca §i sporirea prevazutai«'stuia si diferen^ierea lui in functie de gradul de in-

i i • ificare a productiei au contribuit intr-o masura totM I mare la intarirea caracterului stimulativ al acesteiM H O de retribuire in agricultura judetului.Acfiunile pentru ridicarea nivelului de via^a al tara-

n i i i cooperatiste si al producatorilor individual! din ju-' ( u l nostru se completeaza cu masurile luate in anul 1977i v i n d scutirile de impozit, sau reduoerile acestuia. Noua

iKk-mentare a introdus un nou sisteni de impozit, carelie platit de cooperative, ceea ce inseamna ca veniturileKiporatorilor sint nete, fara a mai fi afectate de re^ineret impozit. In zonele necooperativizate din judek in loculiipn/itului pe venit s-a imtrodus impozitul fix pe hectar,liv stimuleaza cresterea productiei agricole, in sensul| pontru praductia suplimentara nu se plateste impozit.Jilodata, producatorii agricoli obtin un plus de veniturit i n imtounatatirile pre-|urilor de contractare si achizi^ii1'i.ihate in anii 1976 si 1977 la Mna, lapte, carne de oaie,[inlnte de dovleac, miere si fructe.[Asupra cresterii nivelului ide trai al popula^iei jude-Uul a influentiat si imbunatat-irea sistemului de pensio-|li< a tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Pensiile\ tt-sigurari sociale au sporit in cursul anului 1977, ca•tare a majorarii acestora in prima etapa, incepind cuMlUK'ust 1977 in medie cu 11,4%, sporuri mai insemnate| pi'na la 20% s-au inregistrat la pensiile mici.

150 JUDETUL VR/ IAREA NIVELULUI DE TRAI 151

1970 1975 1979

Din

19751970

— Numar mediu de pen-sionari de asigurari so-ciale 9552 14056 14904 14V

— Pensii platite— mil lei 65 227 113 280 136 932 173,7 [

— Media anuala pe unpensionar — lei 6828 8059 9322 118,0 M

Sursa : Directia judeteana pentru problems de muncagurari sociale.

Masurile luate in cursul anului 1977 de conduepartidului privind imbunata|irea sistemului deasigurari sociale si majorarea pensiilor pentru m€cooperatori, precuan si introducerea unui sistem desionare pentru taranii cu gospodarie individuala dinlitatile necooperativizate, constituie o realizare cu irca^ii economice si sociale deosebite. Pe baza acestorsuri pensiile taranilor cooperatori pentru limita des-au majorat in medie cu 20%. In afara acestora eificiaza de pensii de invaliditate de gradul I sau II,zata de boala sau accident, indemniza^ie pentru inctate temporara de munca, concediu platit pentru§i lehuzie, pensii pentru copii orfani etc.

In complexul de masuri adoptat de conducereadului si statului pentru sporirea nivelului de traiscrie si ac^iunea privind acordarea alocatiei de stattru copii, preeum si a altor ajutoare. De majorarile sisive ale alocatiei de stat pentru copii din 1969, 1971,§i din actualul cincinal beneficiaza toate familiile cuvolumul incasarilor sporinid continuu, asa cum seprinde din datele cuprinse in tabelele de la pagina fl

Sintetizind veniturile ob^inute de popula^ia judc^UjVrancea din principalele surse enumerate mai sus. r«flo dinamiea ascenidenta, care reflecta intreaga dezvoJBeconomico-sociala a acestui teritoriu, subliniind cu pflnan^a juste|ea politicii partidului de repartizare ra\\

1970 1975 19771980(plan)

Dinamici1970 = 100

1975 1977 1980

i de stat pentru

lei :re ?i burse

leicare :iriurile statuluiCECOMfonduri C.A.P.

67 107 106 127 159,7 158,2 189,6

20 46 63 75 230 315 375

20 46 60 69 230 300 345

— — 3 6 — — —

irsa : Directia judefeana pentru probleme de munca si asi-i:rari sociale.

"lor de produe^ie pe teritoriul ^arii, de dezvoltare ar-asa a tuturor jude^elor.'nfarm datelor tabelului de mai jos, veniturile ba-ale oamenilor muncii din judetul Vrancea au cres-

"iistant, mai accentuat in actualul cincinal :

1970 1975 1977 1980(plan)

Dinamici1970 = 100

1975 1977 1980

uri banesti totalepopulate! :mil. lei 1 507 2 235 2 596 2 397 148,3 172,3 225,4

.uri banesti mediirulate pe un lo-tor lei/an 4055 5760 7021 8816 142,0 173,1 217,4

lursa : Direc^ia judeteana de statistica.

iporirea veniturilor bane.?ti ale popula^iei $i in primula celor din retribu^ie are loc in condi^ii cind au in-

it sa se aplice in via^a masurile privind reducereadiminii de lucru. Inca din anul 1979, cinci intreprinderi

152 JUDEfUL VI 'AREA NIVELULUI DE TRAI 153

industriale in care lucreaza 4 710 oaaneni ai munctrecut la saptamina de lucru redusa, urmlnd ca innuare aceasta masura sa se aplice si in celelalte

De asemenea, trebuie subliniat ca stabilitaitealor in tara noastra a permis ca oamenii muncii sanemijlocit in via^a curenta roadele muncii pe care <pun, sa beneficieze integral de politica partidului detere a nivelului de trai.

Dezvoltarea industriei, agriculturii, con'strutransporturilor si, pe aceasta baza, a veniturilor 1<rilor judefcului, a determinat sporirea continua si divcarea anuala a cererii de marfuri destinate consumulidividual. Astfel, fondul de cumparare al populatiei acut de la 1 100 mil. lei in anul 1970, la 2 217 mil.1977 si se va ajunge la 2 918 mil. lei in anul 1980, uritm mediu anual de 10,25%. Ca urmare, avind in v«si cresterea cantitativa si calitativa a produc^iei bmlor de consum, activitatea comer^ului din jude^ul Vrs-a dezvoltat continuu, asigurind voluniul si structuradului de marfuri corespunzatoare cererii consumatin fiecare etapa in parte.

In acest scop, in cincinalul 1966—1970 in corner^alocat fonduri de investifii insumind 70 milioane 1<cincinalul 1.971—1975 — 253 milioane lei, iar innalul actual aproape 240 milioane lei. Din aceste fts-au construit si dat in folosin^a un numar inseminnunita^i si spa^ii comerciale in toate localita^ile jude^ullcare s-a tinut seama de concep^iile moderne prfunc|;ionalitatea si formele de vinzare, tehnologia ifica, eficien^a sub raport economic si social, suprafatmerciala utila crescind substantial in ultimii ani.

Cresterea dimensiunilor activitatii comerciale dirde^ul nostru este refleotata concludent de indicatsintetic — volumul vinzarilor de marfuri, care in1977 a insumat pe ansambiul comerfului socliaproape 2,1 miliarde lei. Fa|a de realizarile anuluisporul este de 13,7 ori. In anii cincinalului 1.971—prim comer^ul socialist s-au vindut marfuri in valoarcirca 7,3 miliarde lei, mai mult cu 2,4 miliarde leide cincinalul precedent. Pentru a avea o imagine malprinzatoare asupra coaner^ului din jude|ul Vrancea

1965

Uti l t^U total« T. comerciala- total mii m.p.

M care :Mxliul urbanIwliul ruralii total :i/.lnc alimentarel^.ine nealimentare*!lne universalei : ' i t ie publica

i f comercialalu 1 000 locuitori

vp.

975

41,2

17,423,8

9,113,9

5,210,5

118,2

1975

1 175

84,5

43,041,5

14,419,214,320,1

217,8

1979

1311

116,8

62,754,1

21,633,112.524,9

308,0

1980(plan)

1300

120,3

74,046,3

24,232,722,025,0

312,3

Dinamzca :

19751970

107,0

121,6

136,1109,5

102,9141,2152,1121,8

116,5

1980~~197S

110,6

142,4

172,1111,6

168,1153,8173,8124,4

143,4

Mursa : Evidentele Directiei judetene de statistics $i planulI'lncinal 1976—1980.

Hubliniat faptul ca in ultimii 10 ani fondul de marfurila dispozi^ia populate! a fost larg diversif icat si mo-Jzat, ajungind astfel sa se comercializeze in prezent

300 mii produse si sortimente, de peate 2,5 ori maidecit in anul 1975. Centrele urbane, centrele de co-

la si principalele localita^i rurale dispun in prezent demagazine universale, spa^ii comerciale la parter dei alte unita^i moderne de desfacere, care folosescavansate de vinzare, desfacind un volum tot mai

de marfuri, asa cum rezulta din datele cuprinse ini - l i i l de la pag. 154.

evaluare si mai concludenta a dinamicii activita^ii.Tciale din jude^l nostru o ofera indicatorul ,,Volu-mediu anual al desfacerilor de .marfuri pe locuitor"a inregistrat un ritm mediu anual de crestere de

! Corespunzator cresterii veniturilor popula^iei, a nive-Jl de via^a si civiliza^ie, structura vinzarilor de marfuri

modificat continuu in favoarea alimentelor cu va-I nutritiva ridicata, confectii-tricotaje, precum si a

inr- i lor de folosinta indelungata. (Vezi tabelul de la155).

1950 I960

Volumul total al desfacerilorde marfuri :— mil- lei : 151,9 453,3 1

din care :alimentare 65|7 146 6

nealimentare 75,9 269,8alimentatia publica io,3 36 9volumul mediu anual

al desfacerilor de marfuripe locuitor — lei — 508 1 347 3

7970 1975 1979 1980 i

Dinamici :

985 19751950

—

158,6 1 756,4 2 313,0 2 606 3 463 11,6 ori

388,6 574,6 763.8 8466643,6 985,7 337,0 1361,6126,4 196,5 1 212,2 283,7

874,613 ori19 ori

117 4527 6096,2 8858 8375 8911

19802975

148,4

147,3138,1144,4

151,5

19851980

132,9

122,1

1955 1960 1965 1970 plan 19651955

19751965

19801975

— piine (tone)paste fainoase-tonepaste-toneconserve si semiconserve de peste— tone —carne-tonepreparate carne-toneulei-tonezahar-toneoua-mii buc.tesaturi si tricotaje mil. leiconfec{ii mil. leiincaltaminte mil. leiarticole chimice mil. leimobila-mil. leiaparate radio-buc.televizoare-buc.frigidere-buc.masini de cusut-buc.masini de spalat rufe-buc.aspiratoare buc.ceasuri-buc.

12847592319

240726219564

116899

54,214,216,65,03,9

3449

32962

14778677182

5071168

320914

1645270

70,127,125,9

6,711,5

16481 8231081

749511

— 2442

20370843510

5891 450

4321 5952210

634110,0

56,240,513,224,2

454430541 6131 0261005

37110085

23250853

1018

6251 377

633158727542976146,2

86,258,119,738,7

38254931306412941586

68410887

25688876

1381

87825621 11418633325

10880200,7132,386,227,467,1

53785545461012672350

82519186

31 7981 1221714

91732731 73225005025

11 877242,5140,590,132,480,3

632554* ori22* ori227,7*824,2*

140520555

158,6142,4159,9

245,4199,7197,3282,8189,2640,4202,9395,8244,0264,0620,5275,7*270,5283,4172,8

449*

126,1104,0270,8

149,1176,7257,9116,8150,5

17 ori182,5235,3212,8207,6277,3118,4

310,4224,4174,7

123,8128,1124,1

104,4127,8155,5134,2151,1109,2120,8106,2104,5118,2119,7117,6112,5150,597,9148,2170,3107,1

19651960

Sursa : Evidence Directiei judefene de statistics.

156 JUDETUL V

Ritmul mediu anual de crestere la came este dt; 'preparate came 9,9%, ulei 7%, zahar 6,9%, oua 1$esaturi fi tricotaje 7,1%, confec^ii 11%, incaHamiiilimobila 14,8%, etc. Created ji ritmuri importante s-*registrat la bunuri electrocasnice si de folosinta i | l ( l 'gata — televizoare 35% anual, aparate de radio 8,frigidere — 31%, masini de cusut 8,25%, miasini i l < -lat rufe 23,8%, aspiratoare 11,7%, ceasuri — 12,6°/i

Integrindu-se in dezvoltarea economico-sociala a jt/ului, intreaga activitate ,de corner^ contribuie inlT-osura tot mai mare la infaptuirea politicii partiduluridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii.

Extinderea continua, diversificarea si imbun&tlcalitativa a activita^ii de servicii constituie, de asenwo components a cresterii nivelului de trai al popujjude^ului Vrancea. Importantele mutetii care au avulin viata economieo^sociala a judetului, pe fondul crtfeconomice in ritmuri susjinute, au impus tot mai Ica popula|:ia sa beneficieze de un volum de serviclcontinua sporire si diversificare. Ca urmare, volumul ftarilor de servicii catre populate a inregistrat rittde crestere substanfiala, depasindu-le pe cele ale dlcerilor de marfuri cu anianuntul (22% in crncinalul IM1970, 18,8% in cincimalul 1971—1975 si 11,5% in Jlul cincinal).

Asa cum rezulta din datele tabelului de la pagin|jcresteri substan^iale s-au realizat in perioada 1965—1la servicii cu caracter industrial — 8,6 ori, prestari in <structii — 7,4 ori, transporturi de calatori — 6,4 ori, |vicii de posta, telecomunicatii, radio-televiziuine si picitate — 3,5 ori, servicii de gospodarie comunala -ori 5. a.

Pe baza programului de dezvoltare a prestarilorservicii in perioada 1976—1980 au fost luate mas'-tru dezvoltarea re|«lei de unita^i, diversificarea serviOBprecum si in privin^a pregatirii de noi cadre, acoMpunindu-se in reteaua din mediul rural unde actjjflunitafi ale cooperatiei de consum si ale cooperativeagricole de produce, precum si pe intre^inerea si nj

IO iJ»oo oo01 OS+-* T~t

§Ks °>I £ ^

i « s5 2 2

o "«r CCTtN. **JCft OJrH »1

<o "OO01r-«

O —00 So> CJ*""£

IfJt-Ol>-H

Ot iOlf-t

trstoOi

C-

ofCOrH

T-H

t-"COrH

inco"COCM

lfo"I—CM

COTjTOSCO

Ift05"'TIO

t-co"OSCM

O

Tf"

CMrH

CO

If^<C

GJV>*(TJ

aoa3

"S(i> i_iO*"«t— **o

>^CU 1w I1

S3|1SH i

CH 1

«-H

lft-cT

•rH

oicococo o co coco t-o t>CMCMOJ'-H t-Oi COCO CMO Ococococo COCM coos TP.-H corHi-HrHCM r-(CM rHrH CM1** TH

i-HCMrHCO rHCO O5OS CMCO Cft

IOO1CD*-H OiCO OSCM .-HO OSoscococn com io^j* mco CMCOCMrHCM <-HCO CMrH *-H^ CM

C O O S C O O Oirt* «rt*O} CO CO

t-osioo mo osco •-) m*-HO^*H O^ COO *H COCMCOCOCM CMi-t CMr-4 •-( CM

CMCOrH

CM

O CO CO IO Cft OS rH CXI rt* Cft

rH t-"irTcM oTco" co"c<r o"1- coC O C M T j < f - « COrH t-HrH COCO "*

rH rH ^

• os m Cft <M co CM m cooco-^m coco coco cMin oCOrHO CM rH r H r H O

rH CO

COrHrHCft rHO CMCO CO-^J*

Ot-COrH Tf^rH l-TP COCO COCM in rH 'JT

CO

cococoo oit- mo rHO S < M C O O COO CM-* CO »H

rH1

'£ '£1 2O 3 ^3 C OJ

-*-• CM Cl Jrt CO "-13C3 J-, r—t -~t "*i

. -. *-3 >oj — i o) h J3. >C3 iii o> £ 3 *Wtr° s § - 3

«2^^H 1g a a_ h « _ - s ° >s _

liBll 2s i J5.s|°2 t| .« ||.sIIIIS I| 11 i|7g^-^EH' O M S S ^ H ^C 3 < l J 3 3 n - DO) (Uo r ^ S o0 w 0 j j O i T-j.,3 0,0 c 3 M ^

. . 3 'C :s a :- :a :- 'P :3 :3 <w '3 Sj j O j c a o c j y c j c j > o o M > c t f o

S : g S £ g £ > & | > £ ^c

^a^SpS^SS^S^--^ 5n 1 1 1 1 "*"* 1 I ( 1 £L 1 1 <U•a S 1 1 1 1 o i 1 '55- 1 I S 1 ! 1 ft

,vV•a3

CT3

'3t>tHOJCA

CDT3

CU

caoSt/JOJ

atnO

i"'Scu

sccu•a

wmw(-13W

158 JUDETUL VRAM

ra^ia bunurilor electroeasnice si de folosin^a indelunIn programul de crestere a nivelului de trai al |

la^iei adoptat de condueerea partidului, se insieriu $i|vederile in legatura cu dezvoltarea accelerate ;\struc^iilor de locuinte. In infaptuirile ce au schlradical nivelul de dezvoltare economieo-sociala a j u <lui, imbunata^irea continua a condi^iilor de locuit allmenilor muncii din cele 64 localitaji, s-a inscris ca oponenta esen^iala a ridicarii nivelului de bunastare siliza^ie. In perioada 1961—1977 s-au construct 13 313tamente din fondurile statului si ale populate! cu snul statului in credits si execute, precum si 26 739din fondurile proprii ale populate!, ceea c6 inseami33,5% din popula^ia jude^ului locuieste in case consin aceasta perioada. Numarul de apartamente ce st>struiesc in cincinalul actual este de 14 ori mai marcit au fast construite in cincinalul 1961—1965 sau ofnumaruil total de apartamente date in folosinfa intrei cincinale anterioare.

Amplasarea constructiilor de locuinte in jude^ul 'cea este ilustrata mai sugestiv de indicatorul ,,A^mente date in folosin^a ce revin la 1 000 locuitori". ide^ul Vrancea acest indicator a evoluat de la 0,5 iicinalul 1961—1965 la 4,0 in 1975, 5,1 in 1977 si se pi9,3 in 1980.

In afara de satisfacerea nevoii de locuinte mabuie suhliniat faptul ca in urma recentelor maisuri luconducerea partidului si startului se pune accentulsatisfacerea nevoilor calitative — sporirea suprafat*numarului de cre^tere a confortului.

Paralel cu construc'fiile de lo.cuin'fe a sporit si d<tehnico-edilitara a lo'calita'filor din jude^, fonidurilevestitii alocate (282 mil. lei in perioada 1966—1975mil. lei in actualul cincinal 1976—1980), asigurind (rea re'felelor ora^ene'Sti de distribute a apei si delizare. S-au creat condi^ii mai bune in domeniulporturilor urbane de calatori, parcul mijloacelor deport in comun si numarul calatorilor transporta^i acontinuu, asa cum se vede din tabelul ce urmeaza

•(.".AREA NIVELULUI DE TRAI159

,

- • —

nras.enes.ti (km)care :irrnizate

Mi.nate electriciM.ati cu reteleipa>.imea retelelor

,Pa — km., i potabila

, buiita —il.C. —rare :u uz casnic

^—^-^—~

1960

198

13134

8

132

2397

976

1970

— .

206

53174

23

193

4850

1901

~

3975

245

103210

44

303

7074

3017

ilitati canalizate 5

iiu;imea retelelorcanale — km

i , i.se cu autobuze

ce km.. i . t hnT^ nr_

15,7 33,7 66,0

3979

_,., ' ••

252

115234

87

448,8

14290

7972

5

93

t 3 32 «24 106 151 1399 38 97 107

Cre?-tefi

39793960

127,3

8,8 ori174,6

11 ori

3,4 ori

6 ori

8,2 ori

Dife-rcnfe_1979__"3960~

_— — — — '

+54

+102+100

+79

+316,8

+11 893

+6996

5 ori 4

6 ori +77,3

150,0 +16 ori +U5

12 ori +98

.il.ori transportatimil•rtrificari rurale.• existente nr.,• electrificate

gospodarii din. le electrificate

care :trificate

1588

331278,2

67542018223030 15 ori +21 442

331221

66,8

331274

82,8

331296

89,4

77 901 90 180 91 102

33 455 61 66845,5 68,4

62 048681

100,011 ori

X

X

XX

+269X

X

XX

ursa Caietul statistic al judetului si oras/elor.

Dozvoltarea economieo-sociala a jude^ului, constructiilecuin'fe, sporirea dotanrocesul de urbanizare

'''zvoltairea ecoTiorniico-sociaLa a ]uutyuj.ui, ^0,.ruin^, sporirea dotarilor fehnico-edilitare•>rocesul de urbanizare a tuturor localitatil*aflorirea ora§elor si satelor jude^ului nostru,i - -:«4-s 0; civiliza^ie al

au accen-tor din ju-

ridi-

; continua a nivelului.orilor sai, proces careTiare in viitor.

de via^a siva cunoaste o dinamica si

OCROTIREA SANATATH i ITIREA SAN AT ATI i 161

Preocupare constants a partidului si sta/tului :— ocrotirea sanatatii populatiei a cunoscut efortu:teriale substantiate de la un an la altul, o permsporire a potentialului uman, ceea ce a condus Inzairea unor buni indici de sanatate a populatiei. JVrancea, odinioara vitregit din acest punct de i •dispune astazi de o vasta re^ea sanitara, de aeon Ia.eic+0-nt.ai Je speciaiitate — cu perspective de dezv

tire a munch.De la aceasta realitate a anilor socialismului sa Ituin

o incursiune in timp si sa vedeni cum a evoluat baza flUteriala a sanatatii pe meleagurile vroncene.

In anul 1838 prineipele Mihai!•

1t — - ^wyuaxi, tupc&auiitm'i, care se QPchide in anul 1842, avind 12 ,,crivaturi" (paturi). DManul 1880 apar unitati spitalicesti cu paturi si in IHloralitati, cum ar fi Adjud, Panciu si Vidra.

La Odo.bes.ti, in 1884, se infiintaazaI y.i. 1 O A-- — - "

A ,j_~~~ *.**.±11M^JL \-*J. lg\J±*Z O

riidicarea unui spital la Focsani, asezamSnt care se^^ * -. *~*~ - - - - paturi;

iri si

,.., », ^ iijj.jiuj'i.ca/.a un spital <nal cu 12 paturi, cu farmacie si o baie de aburi. Akitenta mfiHi/^ais nc-i-j^ «--•— ±* i . iten^a medicala este asigurata de un medic consultaJil

Desi in anii aceia s-a extins re^eaua de spitale,se alocau ori se co'lectau prin ac^iuni de binefacere Vfonduri —intr-o perioada de 50 ani numarul pallor nu depaseste 500 in judetul Putna. Trebuie preciaibolile endemice, epidemiile faceau ravagii in rlndul J Mla|iei, mai ales in al celei sarace. Greuta^ilor de ordinterial li se adauga cele de ordin uman — lipsa de pcupare pentru pregatirea medicilor, ignorarea nev<tuturor localitatilor, ignoranta oamenilor.

In perioada anilor socialismului, mai exact intre I !M1960, se construiesc 5 spitale, iar numarul paturilor

I ''''2. Totodata, prin investitiile statului ee asigura'ta sanitara prin 58 dispensare medicale (in anulin care pe linga medici generalisti functioneaza siin specialitatile pediatroe, stomatologie.

i moment important il constituie organizarea admi-i ' Lv-teritoriala a t§rii din anul 1968, cind se trece si

i n leful Vrancea la o mai buna organdzare a rejjelein-sanitare. La acea data in judetul Vrancea isi des-

i i m activitatea 267 medici, reprezentind 10 speciali-. ' i n cele 30 la nivel national.

toate eforturile depuse chiar in 1968, pentru im-4irea conditiilor, asezamin-tele medicale isi desfasu-tivitatea in cladiri vechi, neexistind la nivelul ju-

i ' . o mare unitate medicala. Aceasta situatie a in-m anul 1972, odata cu construirea si darea in folo-

i | f i a noului spital judetean, cu peste 1 250 paturi, dota/tnparatura moderna.Lu sfir§itul anului 1979 isi desfasurau activitatea in

It't un numar de 432 medici, iar numarul cadrelor sa-i i t x ? cu pregatire medie a crescut de la 656 in 1960 laHI) in 1979. Daca in 1968 nu exista nici o cresa, in 10I, adica pina in anul 1979 au fost organizate 9 aseme-n unitati cu 750 locuri pentru cresterea si ingrijireaiT<?i generatii in conditii optime.Dezvoltarea retelei de asistenta sanitara ambulatorie

i imbogatit prin cele 58 de dispensare care au luat fi-ri, dar cazurile dificile ce nu necesita o internare in' a ! sint rezolvate in policlinici urbane si rurale care

imbogatit an de an numarul specialitatilor, al cabi-r, putind fi comparate cu ,,uzine" ale sanatatii. A

it si numarul policlinicilor de la 2 in anul 1960 la. 1 1 1979.In judetul Vrancea au luat fiinta, in anii nostri, 11 dis-

n.sare de intreprindere.Un rol important in acordarea asistentei medicate de

Hate il are modul de asigurare cu preparate farmaceu-i1 si medicamente. Daca inaintte ide 1944 pe teritoriul

i ialului judet Vrancea existau citeva farmacii particu-<•, astazi exista in judet 30 de farmacii si 10 puncte far-K.-eutice de gradul I, o unitate tehnico-medicala deser-

HA de 164 farmadsti §i laboranti de farmacie. Baza ma-

162 JUDEJUL VRAIW INV ATAMINT -teriala, poten|ialul seetorului de ocrotire a sanatatildezvolta continuu, asigurind infaptuirea hotaririlor <|gresului al XH-lea al partidului. In municipiul Feds-au construat 2 dispensare medicale urbane, In zon«multa solicitudine, rezolvind teritorializarea orasului.

Toate acestea au fost si sint posibile atit ca u'rmarounei baze materiale solide, create prin munca si puitjadevaratilor stapini, oamenii muncii de la orase si • ,cit ?i_prin realizarea unei concep^ii noi despre ocrotjsamata^i an care omul este creatorul ?i beneficiarul tJror bunurilor materiale. Inceputurile invatamintului au cuno&cut si in Vrancea

•utatile afirmarii si pastrarii fiin^ei na^ionale, a spiri-.ilita^ii romanesti. Se eonfinma astfel, dupa cum spunea

mihnire marele nostru cronicar, Miron Costin, fost^raste de Putna, ca sub vremi de restriste oamenii erau

de tihna atit de necesara inva^aturii, insusirii valo-Dr spirituale ale umanita^ii.Cu toate greuta^ile inceputului, prin pozi^ia sa ca orasgrandma Focsanii nu puteau sa nu aiba locuri de inva-intrucit schimburile de valori, via^a sociala si poli-reclamau insusirea unor cuno§.tinte, eel pu^m minime,

esare practicarii unor meserii, activita^i comercialeC. ; o dovedeste numarul relativ insemnat de documenterise si inscrip^ii ce ni s-au pa&itrat.Primele scoli din Vrancea si-au inoeput cursurile inli^ii deosebit de grele, iar existen|a primului inva'ta-— Vicol — dascal de Foc^ani — este atestata docu-

DiUar in anul 1634 *. Cu intreruperi cauzate de desele|y,!)oaie purtate indeosebi intre rusi §i turd, FocsaniiIfiind niciodata ocolit, invatamintul din fostul jude^Una consernneaza apari^ia de unitati in localiita^ile mai(iportante ale jude^ului, ajuingSndu-se ca pina la sfir-

secolului al XVH-lea sa ia fiin^a s^coli elementareIn tirguri si sate — la Focsani, Odoibesti §i in alte loca-HLIn urrna pacii de la Adrianopole, din 1829, dupa care

amintul national a primit o mai temeinica organi-impusa de noile conditii social-econornice din celetari surori, liniile generate de organizare a intregu-

de stat au influen^at pozitiv si §colile din

Idtoricul ora?uiui Foc§ani, de D. F. Caian, 1906, pag. 126.

164 JUDETUL VRAI

actualul judet Vrancea. Ca urmare, in judel; iaprima scoala de stat, $coala primara de baie^i nr. 2sani, in anul 1831 in Focsani-Moldova, iar la 1 septe,1832 s-au deschis ,,scolile judetene", $coala din FoqUlavlnd 16 elevi*.

In anul urmator pe linga acestea au luat fiinta clti,,§coli private" conduse de 7 dascali §i totalizind un nmar de 55 elevi. Peste ,,grani|a" M anul 1834 se infillteaza si scoala publiea judefeana incepatoare din FOCSMMunteni.

Harta inva|amintului primeste noi focare de lumllintre anil 1832—1863,infimtindu-se scoli primare de toieji la Odobesti, Panciu si Vidra si una de fete la Oflbesti, ajungindurse ca in anul 1863/1864 sa functional5 scoli primare urbane de baieji si 3 scoli primare urfafllde fete, totalizind 805 baieti si 275 fete, instruiti de 28 Institutori **.

Un moment important in dezvoltarea inva^amintuhil reprezinta Legea obligativitatii, din 1864, care a det«|minat infiinfarea de scoli in oentrele satesti mai impoftante $i crejterea numarului de invafatori cu pregtHgenerala prin §colile normale infiinfate de curind.

Cursul invatamintului era inisa de 4 ani, intrucit fexistau mijloace pentru infiin^area ^colilor sectmdare. Cf|toate aceste greuta^i, interesul pentru invatatura d r i « - imina autorita^ile sa infiinteze noi ?coli rurale la SoyiJAdjudu-Nou, Bolote^ti, Domne^ti, Mera, Rastoaca, 8|raia, Vulturu. In 1866 se mai infiinfeaza §coli priman) IBatinesti, Iresti, Jari^tea etc. iar in anul 1872, in m<vdhilrural, inca 23 unita^i ***.

Concomitent, creste interesul cadrelor didactice 9! Icadrelor Inspectoratului §colar pentru perfec^ionarea pfllgatirii de specialitate, pentru sporirea eficien^ei aotiA^Btii instructive §i atragerea intregii societa^i la rezolvaMgravelor probleme ale nestiintei de carte. Document^mentioneaza, in acest cadru, Conferinta generala a oa llor didactice din jude|/ul Putna — 1896 — cu care prll*|

* Idem, pag. 130.** Monografia judetului Putna, 1943, pag. 177.

*** Idem, pag. 177

HVAfAMlNT—5TIINTA 165

. u i iorul inva^ator Ion Ciocirlan, transfera-t la 1 octam-i i H ' 1896 de la $ocala din Tulnici la cea din Padureni,dime mentiunea ,,bine cu distinc-jfie" *.' Documentele vremii consemneaza spre sfir^itul seco-u l n i al XX-lea, greuta-fi insurmontabile pentru desfasu-< i i ra in bune condi^ii a inva^amintultii : numeroase epi-fcnii in rindul elevilor, care au dus la intrerupereaM I ;urilor, neplata la tim,p a retribu^iei personalului di-i n r i i c , imposibilitatea unor elevi de a urma cursurileklorita distan^i mari la care se afla §coala sau a starii|l mizerie in care se gaseau si aitele **.I In 1902, an de noi muta^ii in Inva^amintul primarMigatoriu in acea vreme — existau in fostul judet'ulna 68 de unita^i scolare rumale in cele 79 de comune

***In acela^i an situa^ia localurilor era insa nesatisfaca-

i.'iro, existind doar 31 localuri proprii, numarul acestorapingind la 147 abia in anul seolar 1932/1933, 37 scoliirlmare si 11 gradinit« continuau sa func|;ioneze insa in(caluri inchiriate, insalubre ****.

Tn privinta localurilor, documentele vremii ***** reclamafi la unele scoli, ca aceea de la Herastrau, comuna Nis-nx\sti, trebuia sa-ti apleci capul pentru a intra in clasa ;I aitele, ca la Fitionesti de exsmplu, sufla vintul prinrfipatuiile peretilor si curgea apa prin acoperis. AceastaItuatie exista in numeroase scoli rurale, intrucit statulurf»hezo-mosieresc, in ceea ce priveste construc^ia dei x i l i , aplka principiul ,,nu poate statul ce poate satul",UpS cum rezulta din Decretul lege al comitetelor sco-Ux;, pus in aplicare in anul 1919 ******.

Nici numarul cadrelor didactice nu satisface cerin^ele• instruire. In acelasi an 1933 — la 184 scoli primareiinctionau 454 invatatori, iar la 12 grading, 26 educa-. i re.

* Inspectoratul ?colar al judetului Putna. Fondul documentarpe anul 1896, fila 262.Fondul documentar pe anul 1898, fila 949.Monografia judetului Putna, 1943, pag. 180.Monografia judeiului Putna, 1943, pag. 178-179.Ethnos I, fasc. I, pag. 156.Monografia judetului Putna, 1943, pag. 181.

166 JUDETUL VRANC MTAMtNT—

Trebuie notat faptul ca nu toti elevii de virsta Mlara erau inscrisi si urmau cursurile ; din cauza lipscl •localuri si insuficien^ei de posturi, multi copii ramin Imareasca numarul analfabe^ilor si a?a destul de manflfostul judet Putna, in perioada 1920—1932 document*!atestind existenja in afara cursurilor a 8 633 elevi Iltfl5—7 ani. In anul seolar 1932—1933, din 28 142 elevi^Bprinsi in scolile jude^ului, frecventau cursurile n^H20 343. Nescolarizarea era de fapt principala sursa a aiui lfabetismuilui, Vrancea conftinuind sa de^ina, in acest (Inmeniu, un trist record intre judetele ^arii. O dovecMfaptul ca daca in 1912 numarul nestiutorilor de cart*™prezenta 43,3% din populate, acest procent se menfHin continuare ridicat, in anul 1940 in aceasta situiMaflindu-se 40,4% din populate *.

Invatamintul liceal sau seeundar s-a dezvoltat la •de greu ca eel primar. Inceputurile acestuia dateaza do li7 ianuarie 1866, sub domnia lui Cuza Voda, cind ia fiLfll,,Gimnaziul" din Foc^ani cu o singura clasa sub comlncerea profesorului $tefan Neagoe. Lipsa localului proprlu,dezinteresul autorita|;ilor ingreuiaza intiin^area cursulilisuperior, astfel incit abia in 1884 ,,Gimnaziul Unirea" > ! •vine liceu **. Urmatoarea s'coala de acest fel apare in HIM— $coala normala de baie^i — acestora adaugindu-lMulterior Liceul comercial, Liceul teoretic de fete — Iflfl— precum ?i unita^i de inva^amint aflate in subordin«Ministerului Sanata^ii si a Ministerului Muncii ***.

Urmarind evolui^ia generala a invatamintului intre ad1920—1942, constatam cresterea simtitoare, din pun<vedere numeric, a unita^alor ?colare. In ultimul an.sooHdinaintea celui de al doilea razboi mondial erau 214 $colla care predau in Focsani 49 invat-atori, 9 educatoare |Hmaistri, iar in jude^ 393 inva^atori, 16 educatoare ?i •maistri.

Din datele existente rezulta insa ca celc mai nn?coli erau slab organizate si foarte slab dotate cu mu\»~rial didactic, miai ales din lipsa fondurilor necesare |H

* PagLni de istorie locala, juid. Vrancea, 1971, pag. 114.** Monografia judetului Putna, 1943, pag. 189.

*** Idem, pag. 193-205.

•r

167

si dezvoltarii bazei materiale. Nenumarate sintoartele celor ce lucrau in acest sector de aotivitate, dine rezulta condi^iile grele in care invatau elevii, situa-ma.teriala precara a multor cadre didactice, lipsa de

cres si de grija a autorita^ilor pentru invatamint *.Adaugindu-se la toate acestea caracterul profund de

KU pe care il avea inva^amintul, mai ales pe trepteleo post-primare, apare evident saltul uria? pe care 1-a

§coala romaneasca in cadrul procesului revolutionarprimat de socialism, in compartimentele sale fundamen-<• : con^inut, cuprindere, condi^ii de studiu, moderni-r<', coordonare de care au beneficiat, cum era si firesc,lile de toate gradele din jude-ful nostru.Direc^iile principale ale inva];amintului romanesc,

aptate la noile realita^i fixate de Coniferin^a Nafionalapartidului din octombrie 1945, le gasim concretizate informa inva^amintului din 1948 care, cu toate limitele,ii-cheaza victoria socialis;mului in acest important sectoractivitate. Ca urmare, invataminitul nostru a dobinditcaracter profund democratic, scoala a fost separata de

Lar con^inutul ei a fost asezat pe baze realist-

Ca pretutindeni in ^ara, scolile vrincene inregistreazacrestere simtitoare a efectivelor scolare, prin cuprinde-ii tuturor capiilor in inva^amintul general obligatoriu

4 ani. Sint anii unei autentice revolu^ii culturaie, anicare in seoli, intreprinderi, santiere, unita^i militare

e. are loc o grandioasa batalie impotriva anailfabetismu-l. Indrumate de organele locale de partid si de stat,clrele didactice din Vrancea au actionat cu devotamentntru lichidarea analfabetismului, raspunzind chemariirtidului nostru, angajat plenar atit impotriva vechilorniduieli cit si a nestiintei de carte, considerata, ,pe bunacptate, ca una din grelele poveri mosteriite de la re-nul burghezo-mosieresc, ca du§man al progresului, aluintarii pe calea socialismului si comunismului.In toate satele vrincene iau fiirvfa scoli de 4 ani, iarcomunele mai mari, scold de 7 ani. In erase si chiat

lr-o serie de centre rurale apar licee ; sint infiin|ate in

Monografia judetului Putna, 1943, pag. 180-181.

168JUDETUL VRANC

aceasta perioada scoli medii tehnice in specialitatile c<de dezvoltarea economica si sociala a jude^ului, lasani, o scoala medie tehnica de cooperate, una medicnica profesionala, iar la Adjud o scoala medie tehnic .dustriala. La acestea se adauga liceele si scolile profnale agricole din Focsani, Odobesti, Adjud, Floresti.

An de an invataminbil-m aflat cu prioritate in ;-_7 „—™-*r >-!** £/J. AV

tia organelor locale de partid si de sta<t, i se pun In <pozi^ie fonduri insemnate pentru dezvoltarea bazeiteriale, pentru pregatirea si perfec^ionarea personaldidactic.

Asemenea tuturor judetelor \earii, Vrancea benefitde generalizarea scolii de 8 ani, in anul seolar 1964/1''precum si a celei de 10 ani, in anul scolar 1970/1971

Plenarele C.C. al P.C.R. din aprilie 1968, iulie I ' 1

iunie 1977, traseaza sarcini de excep^ionala insemnupentru dezvoltarea si modernizarea invatamintului,DOrt Cll rmitatiiM" ~~~* '- nport cu mutatiile profunde care au loc pe plan internfaurirea societa^ii socialiste multilateral dezvoltate —pe plan international — revolujia stiintifica si tehncNoua lege a invatamintului, votata de Marea Adun.i:Na^ionala in decembrie 1978, stntetizeaza tocmairile revolutinnaT-Q ^i^ •—x^.. - • „ t»^^H&Al.^»JJ

ale inva|;amintului romanesc,actual de dezvoltare a acestuia, integrat organicgramul edificarii socialiste si comuniste

V,,„.!..?- -i

cucci

inVJ. ^uiJuuaiiSLt; a painei.

Evaluind acum, la 3 decenii de invafamint sockilUistadlul la care s-a ajuns, avem satisfacfia sa constatarn .dispunem de un invatamint bine organizat, inscris tot inferm pe coordoraatele modernizarii, ale eficien^ei si r.ta^ii, coordonate imprimate de partidul nostru tuturor dmeniilor de activitate economica si sociala.

Unul din succesele importante il reprezinta faptul idin cea mai frageda virsta, copiii intra in sfera de inl ' len^a a scolii, urmare a stabilirii gradinitei ca prima trr;i|-a invatamintului. De la 16 grSdinite, ce cuprindeau < - n880 de copii in anii scolari 1938—1940, s-a ajuns lu :"'unita^i cu peste 15 000 copii in acest an. Datele ofera ni.ituria indeplinirii cu succes a hotaririlor partidului, in j idejul nostru fiind cupriraji in anul scolar 1979—jyui)

169

P/o din copiii intre 3 — 5 ani si 94% din cei de pesten n i * .

[ Saltul este uria§ si in celelalte comipartimente ale in-Itrimintului prescolar ; gradin.it.ele dispun de localuriDtxrii, sint dotate si incadrate corespunzator. StrucfuraVfitamintu0.ui prescolar ofera modificarile intervenite indvitatea economica si sociala a jude^ului, in care au fostUse, an de an, tot mai multe femei. De aceea in locali-(llc urbane §i unele centre rurale au fost infiintate 13idini^e cu program prelungit si 6 cu program saptami-I La acestea se adauga cite o grading pentru copii cuficiente (la Focsani) si o casa de copii pre^oolari (laobesti).Se aplka, in ritmurile prevazute, masurile stabilite de

mducerea partidului si pe celelalte treptede invatamint.oala de 10 ani — avind ciclul primar, eel gimnazial —

rlma treapta a liceului — si valorificind atit tradi^iileMgre&iste ale scolii romanesti antebelice cit si experi-\[n bogata a inva|amintului din perioada construc|iei so-alismului, cuprinde in rindurile ei to^i copiii de virstaolara. Raportind situa^ia existenta in anul scolar 1979 —BO — fa^a de anul scolar 1966/1967, remarcam urcusulntinuu al inva^amintului general obligatoriu din jude-! Vrancea, atit sub aspectul cantitativ cit si sub acela al

O prima constatare este aceea legata de re^eaua sco-||rfi. In 1973 erau 368 unita^i de invatamtot, in prezentMI: -;Und 356**. Explica^ia descresterii numarului de scoli^•iKTale pe teritoriul jude^ului Vrancea dupa anul 1973,ni l* ' data de muta^iile care au avut loc in domeniul sis-Iwnatizarii localitatilor rurale, efecte, evident, ale moder-llzirii, ale concentrarii comunitatilor umane.

Dar eel mai impresionant salt facut in re^eaua invata-Bllntului din jude^ul Vrancea este eel din domeniul inva-|Ainintului liceal, ca urmare a aplicarii hotaririlor Plena-i i i C.C. al P.C.R. din iunie 1977. De la un numar de 9|ic«.'c, cite existau in 1967, majoritatea real-umaniste, s-a

Inspectoratul ?colar judetean, fond documentor pe ami! §co-lar 1979—1980.

P* Uatele furnizate in continuare se afla In fondul documentar alInspectoratului §colar judetean, dosar 12 — C.I.

170 JUDEfUL VRA^

ajuns la 14 licee, din care 11 industriale si agrolMtriale, in care inva^a la cursurile de zi si serale •14 000 elevi.

Realizate in spiritul documentelor de partid si do (ale caror idei sint finalizate in decretele ConsiliuluHStat privind mva^amintul liceal si eel profesiomal, o'lnlicee reflects, prin profilele de care dispun, cerintolJtuale si pentru o perspective apropiata de for^a de n u n .necesara dezvoltarii economice si sociale a jude^ului VBcea, judet care cunoaste in acest cincinal si in unmMritmuri superioare mediei pe ^ara in domeniul induatt

Aistfel, in Focsani se afla 5 licee industriale cu | H >file mecanie, textile-confecjii, exploatarea si indxi.zarea lemnului, construetii, un liceu agroindustrial, uit|ceu de matematica-fizica, un altul sanitar, un liceu pflgogic, care are si profil economic ; la Adjud ex:.-.' <liceu industrial, preeum si un liceu agroindustrial ; la Irasesti un liceu industrial de chimie, iar la OdobeMPanciu, licee agroinduistriale.

$colile jude^ului asigura instruc^a si educatia l m o i <tului, pregatirea acestuia pentru munca si via^a, caMprielnic afirmarii capacitatii cadrelor didactice de Mmasura pregatirii politico-ideologice, metodice si dcialitate, sporind de la an la an eficienta pedagogic!economica a activita^ii didactice ; este rezultatul dwatit al cresterii numarului cadrelor dfdactice, de la •in 1967, la peste 4 400 in prezent, cit mai ales al pregBprofesionale, remarcata prin cele peste 2 500 grade didtice obtinute in ultimii 10 ani.

Slujirtorii scolii ofera exenijplul intelegerii deplim1

rolului de educator comunist, nu numai prin partioipBactiva la via^a §colii, ci si prin contribu^ia ce si-o ad i nviata stiintifica, culturala si artistica a judetului. Nuitroase cadre didactice sint lectori si propagandist! de p|lsi U.T.C., deputa^i, participa la pregatirea unor fortBartistice, la activitatea oenaiOlurilor literare, a Casei colllui didactic din Focsani, a filialelor societatilor de . s l i mIn cadrul unor forma^-ii artistice ele au o pondere inijnata ; la cea de a Il-a edi^ie a Festivalului National ,,utarea Romaniei" s-au eviden^iat, din rindul acestor fonttii, corul cadrelor didactice si mai ales orchestra semill

171

i a Casei corpului didactic, premiata la faza finalajeti^iei respective.urile stabilite de partid in Plenara C.C. al P.C.R.ie 1973 si iunie 1977, noua Lege a educate! si in-

imirdului si Congresul educate! si inva^amintului auni it mai ferm scoala in direc^ia integrarii orga-• a acesteia cu cercetarea, cu produc^ia. Prega-

i :>recumpani'tor eadrele pentru economia jude^ului,din mediul urban, preeum si numeroase unita^i din

! rural si-au creat, cu sprijinul organelor locale de; si de stat si al unor uniita^i economice, ateliere sco-;re ofera condign de formare si dezvoltare a deprin-- pentru munca fizica de tip industrial, pentru in-a unor meserii. An de an a crescut numarul atelie-- de la 9 in 1967 la 193 in prezent — preeum si pro-

: realizata in aceasta perioada, de la citeva sute depeste 6,5 milioane lei.

i ; sate activitatea practica a elevilor de la ciclul gim-! se desfasoara pe loturi scolare, in unitatile agricole,ind pregatirea acestora in domeniul agricol, obis-

' a-i cu cerin1;ele modernizarii agriculturii prin meca-• , chimizare, irigare.dta^ile de invatamint asigura totodata pregatirea sti-a si de cultura generala a elevilor. Plecind de la ce-fundamentala a scolii romanesti contemiporane, ca

a sa fie parcursa cu bune rezultate de catre to^i ele-'i ultimii ani s-au ob^inut succese importante pe linia' arii repeten^iei la ciclul primiar si diminuarea insuc->r scolare pe celelalte trepte de inva^anunt. Procen-

i;e promovabilitate, indicatorul sintetic al finalizarii:ii didactice, este in continua crestere, apropiindunseata la suta la ciclul primar, preeum si la eel gimna-

'nitatile de invatamint din jude^ simit in masura sa:ze si sa desfasoare bogate activitati politice, educa-culturale si artistice. Valorificind pozi^ia geografica

^etului, trecuitul istoric bogat in evenimente, la carejjincenii au fost prezen^i prin numeroase contribu^ii, or-jknizatiile U.T.C. si pionierii din §,coli, cadrele didacticeI comitetele ceta1;enesti de paring organizeaza nume-

172 JUDETUL ATAMINT-$TIINTA 173

: roase ac|iuni cu caracter educativ, politic. Festivalul >tional ,,Cintarea Romaniei", generoasa si ampla m;miitare a hamiciei si orea^iei, a reunit la prima saedit"50 mii de elevi, care au ob$inut la fazele superio.competitiei numeroase premii si disitinctii. La ce;Il-a editie, au participat pentru prima data membn.niza^iei ,,Soimii patriei", alaturi de pionieri si U.T.'in cereuri tehnico-aplicative, de create, precum si l\ 'matii artistice, numarul participan^iloir fiind cu a.!""5 000 mai mare fata de prima editie.

Scoala, organizatiile de tineret, familia ii invai itineri sa pretuiasea munca, izvorul tuturor implinirilui1,unei existence demne, utile societatii. Dind masura tfijlegerii aoestor cerinte, elevii jude^ului nostru participl Ientuziasm la activitatea patriotica, pe santiere de Oflstni'ctii, in agricultura, la infrumusetarea si bunadarire a seolidor si localitatilor.

Sint edificatoare exemplele numeroase oferite deniza^iile de tineret, de oeilalti elevi si de cadrele dio«in munca desfasurata pentru lichidarea urmarilor cumurului din 4 martie 1977, la recoltarea la timp sipierderi a produselor agricole, la numeroase objective IBnomice si social-culturale ; in campania agricola ||toamna anului 1979 de .pilda, elevii au prestat activll/lin valoare de peste 6,2 milioane lei, cu aproape 3 mrmai mult fata de 1976.

Anual, prin expozitiile scolare si prin diversecursuri, elevii judetului sint stimulati sa-si manifest*nar capacitatea de create stiintifica, tehnica si art:.Au demonstrat talente elevii liceelor industriale nr,nr. 2 — la expozitii scolare — Liceul de matemati<zica ,,Alex. I. Cuza" — la olimpiade scolare — Licei;dustrial ,,Unirea" — la concursufl. revistelor scolai''Liceul pedagogic — la concursurile artistice — nroase alte unitati din Foesani, din Adjud, Panciu, l

oane, Soveja, Vidra, Vulturu-Maluri, Naruja, NistoVrincioaia si multe altele, care au reprezentat si r<zinta cu cinste judetul in competitii ale muncii, harn:creatiei si educatiei comuniste. Sint toate acestea d<ale felului cum stiu elevii, cadrele didactice si orga...Jiile de tineret din scoli sa rasplateasca eforturile mat*

p|t> si financiare impresionante pe care le face partidul•Itntul nostru pentru inva^amintul vrincean, eforturi•h' in acest cincinal sint de aproape un miliard lei.[,Sc cuvine sa adaugam la acestea preocuparile perma-•tilo ale organelor locale de parfrid pentru pregatirea teh-fco-productiva a elevilor, pentru crearea unor condignpi I me de via^a si de inva^atura, in scoli $i internate, can-m<- t-,1 camine.j In acest cadru este edificatoare infikitarea, intr-un pi-•vxc cadru montan, a taberei de pionieri de la Galaciuc-•Inici, cu 300 elevi in serie, prin contribu^ia unor uni-1(1 oconomice din Focsani si alte localita^i ale judetului.lonierii §i utecistii au la di&pozi^ie solarii la Cote^ti, So-kjii, la care se vor adauga noi locuri in urmatorii ani la•bfira Galaciuc-Tuinici.

Kforturile spre mai bine, spre calitate si eficienta supe-nui'a se continua in acest cincinal. Scolile vrincene,llujilorii lor sint angaja^i sa depuna eforturi sus^i-l i i l i - pentru a oferi un cadru prielnic, in fiecareM i i l . ' i t e scolara, in vederea pregatirii temeinice pentru

Hunca si via^a a tineretuiui, astfel incit la absolvirea li-K M i l u i fiecare tinar sa fie capabil sa realizeze obiectivele••"Hiomice ale judefului si ale t^rii. sporindu-si astfel con-i i l l i u t i a la irnboga^irea valorilor materiale si spirituale ale•|lunii noastre.

Situata la raspintia celor trei mari provincii istorice•manesti, Vrancea a stat de-a lungul vremurilor martu-• a interferen^elor spirituale, primind si dind, in acelasiHnp, tezaurului de gindire si simtire romaneasca, valori111 ix' au intrat definitiv in constiin-fa neamului nostru.

De la anonimul creator al Miori^i si pina la ampla•Uinifestare a hamiciei §i crea^iei care este Festivalul Na-|lonal ,,Cintarea Romaniei", veacurile care s-au scurs pemvste meleaguri au conseninat creator! si crea^ii durabile,fe o neasemuita frumusete.

Linga Bolotesti, in fostul tirg al Putnei s-a nascutBltropolitul Varlaam, autorul primei opere lirice culte.Vrancea i-a dat pe Simion Mehedin^i, Ion Mincu, DuiliuIttmfirescu, Constantin Giurescu, Stefan Longinescu ; de

meleaguri s-au legat prin via^a si activitatea lor

174 JUDETUL VRAJB

Alecu Russo, Alexandria VOahuta, Anghel Saligny, 1,1Rascu, Ion CiociriLan * si mul^i al^ii.

In Foesani au funcfionat de-a lungul anilor pu!>l iuperiodiee, oameni de stiin^a si cultura entuziasti si cu Igoste de neam preluind si aduicind pina in zilele nodfaclia culturii si stiintei, marturia dragostei de mui i r f lvoca^iei constructive pasnice a poporului nostru **.

Creatiile mostenite au fost insa multiplicate in Isocialismului si au devenit bunuri spirituale ale tut\|locuitorilor, fundamemtate pe accesul larg la invatfiMla stUn^a si cultura oferit tineretului, celorlalji lociil1

ai judefalui de partidul si statul nostru prin institutiil*invatamint, arta si cultura.

In unita^ile economice Festivalul national ,,CintnRomaniei" a stimulat participarea oamenilor muncllactivitatea de create, materializata in inovatii, inven^lrationalizari, care se ridica la valoarea de zeci de noane lei. In judetrul Vrancea functioneaza 3 unitati do (cetare : la Odobefti — Sta^iunea experimentala de coltari viticole, la Focsani — o unitate similara de cere*1

silvice si o alta de cercetari poniicole, activitatea aceatfiind orientata in principal spre legarea cercetarilorproducfie, spre scurtarea drumului aplicarii cuceririlorin^ei in produc^ie. Alaturi de acestea, in cele 10 1'ilale societa^ilor de stiin^e activitatea este orientata cu (cadere in cercetarea istoriei locale, in perfec^ionareava^aniintului, a celorlalte domenii de activitate eoonoitsi sociala.

In ultimul deceniu mai ales, Vrancea a gazduitmeroase sesiuni ^tiin^ifice si alte acfiuni cu acest caiter, dedicate unor oameni de §tiinta si cultura ca : jxandru Vlahu^a, loan Slavici, Simion Mehedinft, Uevenimente istorice memorabile din istoria neamuluigate de luptele purtate la Jilistea, linga Focsani, de oaimoidoveana condusa de domnitorul Ion Voda cei Oplit, de luptele de la Marasti, Marasesti si Oituz, pre<§i evenimentele de miscare comunista, muncitorearevolutionara pe actualul teritoriu al jude|:ului, din

175

n l < a coiniunistilor, a celorlal^i oameni ai muncii, pentrunpluirea obiectivelor economice si sociale ale Vrancei.

I la moment important in sirul acestor manifestari 1-a|iiv/eiitat organizareia in luna ianuarie 1979, sub egida..... letului jude^ean de partid si a Academiei de stiin^/eJla'le si politice, a unui simpozion national dedicat ini-l i i i r i i a 120 de ani de la infaptuirea Unirii Principate-f, oveniment memorabii din istoria poporului roman,in care Foes'anii au intrat definitiv in istoria neamului

i ora§ al Unirii.stiintifice ale cadrelor didactice, prin filia-

-oceia! < • acestora, au organizat de asemenea la Focsani nu-rKiase alte ac^iuni stiin^ifice pe teme ca : ,,Toponimiel:;lorie", ,,Integrarea inva^amintului cu cercetarea, pro-

ni'lia si practica social-politica", ,,Asigurarea progresu-ll j^colar pe calea sprijinirii diferen^iate a elevilor ; me-iik, procedee si tehnici de evaluare a progresului sco-n " si altele.

Preocupari similare se nianifesta si in alte domenii. InRwlicina, de exemplu, Fo'Csanii au cinstea de a fi gazduitii'ltna reuniune paradontopatologica romaneasca, intrucitiin func^ioneaza unul din prrmele centre paradontologice|ln \ara si ca semn de pre^uire a activitatii deosebite aInrtorului Dan Taban, dedicate concep|iei si metodei ope-fttorii Osipov-Sinesti.

* Monografia judefului Putna, 1943, pag. 237.** Idem, pag. 238-242.

VIATA SOCIAL-POLITICA

Conferir4a Nationals a Partidului Comunist Roman i l ldecembrie 1967 a evidentiat necesitatea imbunata$rii |ministrativ-teritoriale si sistematizarii localita^ilor istabilind modul concret in care acestea vor trebui inf|ltuite. In Raportul prezentat la eonferirrta to\Nicolae Ceausescu sublinia faptul ca : ,,Noua organllladministrativ-teritoriala este menita sa asigure crest«|Beficien^ei activita^ii organelor locale, sporirea ini^iativol floperativita^ii acestora, imbunata^irea legaturilor intiv (ganele centrale si unita^ile de baza, asigurarea unui cod*trol eficient si a unui sprijin mai competent unit AMadministrativ-teritoriale. Se va crea totodata un c;i<limai favorabil pentru repartizarea ra^ionala a for{elor iproduce, a obiectivelor economioe pe teritoriul tMtipentru ridicarea mai rapida a unor zone insuficient dflvoltate, pentru desfasurarea in condrjii tot mai bun<i iconstructiei socialiste din £ara noastra" *.

In concordan^a cu hotairirile adoptate la ConfnNationals a partidului, in februarie 1968 a fost in f im|<judetul Vrancea. O comisie a Comitetului Central al P*!Vdului a desfasurat o ampla activitate de organizare a v!ntii politice si sociale icorespunzator noilor condi'tii. AstMin 17 februarie 1968 a fost constituit Comitetul jude^ljde partid, alcatuit din 81 memibri §i 6 suplean^i. La in f lin-tare, in jude^ existau 27 397 membri de partM, grupflin 845 de organ,iza^ii **. Au fost de asemenea constilull*

* Nicolae Ceau§escu, Raport la Conferinta Nationals a patlui in vol. ..Romania pe drumul desavorjirii constructieiliste" II, pag. 587-588.

** Arhiva Comitetului judetean de partid, dosar 1, fila 45.

SOCIAL— POLITICA177

nitetele judeteann i n t e e e U.T.C., al femeilor, Consiliul jude^eani nindicatelor, oeielalte organizaljii de masa §i obste^ti.

Conferinta Na^ionala a stabilit pe langa o noua inipar-t administrativ-teritoriala a \azii si un alt obiectiv defe Insemnatate, sistematizarea localita^ilor rurale.f.-usta a determinat o delimitare mai ra^ionala a comu-•loi-, in vederea crearii unor localita^i rurale viabile,i in-nice din punct de vedere economic, cu largi pers-•rlive de dezvoltare.existenta in momentul constituirii judetului

intrunea aceste condi^iiOl L LAO. yAt* -^^-»

ii acest punct de vedere nu intrunea aceste conuivu ?i- uceea conform Hotaririi Conferin^ei Na^ionale, s-a tre-ii , la o noua delimitare a localitatilor rurale din judel;.i.lfel, s-a constituit o comisie din care au facut partennomis.ti, ingineri, cadre didactice, geografi, reprezen-

1141 ai organizatiilor de 'masa si ob§testi, colective decarora le-au fost repartizate 3—5 comune si care

sarcina sa prezinte comisiei jude^ene propuneri-_:—:— !„ />riri.Ql.1-tni^rp..l viitoarelor localita^i *.

IITUvt'au ca

rete cu privire la constituirea viitoarelorctivele de lucru au organizat discu^ii, consultari cuare numar de cetafeni ai satelor, astfel incit delimi-

a comunelor, perimetrul si stabilirea satului de rese-a s& aiba aprobarea tuturor cetatenilor §i sa cores-da criteriilor stabilite de conducerea partidului si carema seama de tradi^ii, obiceiuri, factor! demografici,tru a imbina astfel interesele generale cu cele ale oe--'nilor si a crea localitati rurale puternice din punct deore econoinico-social.Dupa ce colectivele au ajuns la anuniite concluzii pri-d delimitarea comunelor, au fost organizate intilniri

membrii comiteteloir de partid ale satelor ce_._. localitatea respectiva. De asemenea, Comiite-jude^an de partid a tiparit in 20 000 exernplare harta

delimitarile propuse si ea a fost dlfuzata in

nune cunpuneau

cujude^ul.S-a desfasurat astfel o sus^iixuta. munca politica in2, printr-un dialog permanent cu ceta^enii s-a explicat

necesitatea masurilor stabilite, antrenindu-i sa-siH •< \stora

. ^^rcomitetului judetean de partid Vrancea,3-4.

dosar 1,

178 JUDEfUL ,-A SOCIAL-POLITICA179

spuna parerea si sa formuleze propuneri in aoMdirec^ie. In urma studiului efectuat si a propunerilolHcute de catre comisia judeteana, biroul Comltetulul jH}<ean de partid a aprobat crearea a 59 coamme, dm •doua suburbane in locul celor 91 cite existau in accl •ment *. Suprafa^a medie a localitatilor astfel constlia fost de 7 825 hectare fafa de 5 069 hectare cit era •inte, si cu o medie de 4 864 de locuitori fa^a de 3 1541erau la aoea data **.

Toate aceste masuri au dus la perfeetionarea s t n n irii administrative si a puterii de stat locale, la. imbunMJitirea mumcii organelor si organiza^iilor de partid, de mflsi obstesti, au creat posibilitatea aplicarii principiului Qflducerii si muncii colective in activitatea economic!, pdtica si social-culturala, prin atragerea muncitorilor, {Mnilor si intelectualilor in organele colective de condprin consultarea inaselor in cele mai importante probNmwde interes general, obstesc.

Conferin^ Comitetului judejean de partid din i ;rrie 1973 sublinia aeeste rezultate care demonstrau OQflvingator juste^ea masurilor adoptate de catre ConferlflSNationals a partidului, la ini^iativa tovarasului NicoHCeausescu, privitoare la noua impartire administrative*ritoriala a ^axii. Angaja^i cu toate for-|ede pentan realizaljsaircinilor stabilite in p^lanul cincinal 1971—1975, oamMmuncii vrinceni au realizat in anul 1972, asa cum Irelevat la Conferinta jude^eana, o produc^ie industrialrt m46 la suta mai mare decit in 1968. In aceasta perioadA Ncrescut personalul muncitoir de la 147 la mia de locuit«H'lin 1968, la 170 in 1972, evidentiindu-se astfel consolidunNIpozi^iei si a rofliului clased muncitoiare in juidetul VranflB

O grija deosebita a fost acordata intaririi continuo Aorganiza^iilor de partid. Peste 7 800 membri de partid AU

* Comuna Jitia s-a infiintat ulterior. Initial, comisiapropusese infiin^area a 58 comune, Jitia intrmd ca parteponenta in comuna Vintileasca, dar distan^a de satul dedinja 5! pina la Jitia fiind de peste 15 km, s-a hotarft casa se constitute in co'muna de sine statatoare. Aceasta estc rtifapt comuna cea mai mica din judet, ea avind o popul:i(l»sub 2 000 locuitori.

'* Arhiva Comitetului jude|ean de partid, dosar 1, fila 185 la Hid

primtyi in aceasta perioada in rindurile partidului,poztyia organizatiei jude^ene reflectind tot mai bine

(•iiiuvbarile care avusesera loc in structura populate! sii ilczvoltarea economico-sociala a ]ude$ului.

t > importan^a deosebita pentru activitatea oirganiza^ii-• <le partid si a organelor de stat a avut-o generaliza-

i I'unc^iei de secretar si primar la comitetele comunale..anuarie 1973 acest cumul era extins in 43 din cele 59

» i tine ale judetului*./Yplicind cu fermitate rnasurile stabilite de CongresulK-lea §i Conferin^a Na^ionala, de Hotarirea Plenarei'"'ctului Central al P.C.R. din deoembrie 1971 cu pri-

. activitatea organelor si organiza^iilor de partid, inuirea politicii de cadre, biroul Comitetului jude^ean

,1-a-tid a acordat o aten^ie deosebita cresterii, selec io-ni si promovarii cadrelor. Pina in deoembrie 1972 peste•'.) cadre fusesera promovate in func^ii de raspundere iar;.le 240 lucratori de partid, de stat, din. cadrul organiza-lor de masa si obstesti, fusesera trimisi la diferite scolicursuri de perfec^ionare a pregatirii lor politico-ideo-

ifice si profesionale. Aceasita a constituit un prim bilanti tictivita^ii desfasurate de catre Comitetul jude^ean, delelalte organe §i organiza^ii de partid.

In perioada ce a urmat oi-ganiza^ia iude^eana de partidu intarit numeric si calitativ, perfec^ionandu-si continuu

Ulul si metodele sale de lucru in conducerea intregii ac-'ivitati politice, economice si sociale. Astfel, la 30 iulieM)80 organiza^ia jude^eana numara 42937 membri deiMii-tid din care 47,51% mun;citori, 31,12% ^arani, 17,47%mtelectuali, 3,88% alte categorii sociale.

In majoritatea organelor si organiza^iilor de partid aporit preocuparea pentru perfec-tionarea stilului si a me-

'ndolor de munca, pentru imbunata^irea formelor organi--.ilorice de lucru in deplin aoord cu cenn^ele vie^ii sinuncii de partid, cu stadiul actual de dezvoltare si cu ne-i-sitatile fiecarui sector, ale fiecarui loc de munca.

Bind via^a indica^iilor conducerii partiidului si urmindI'xemplul personal al secretarului general, tovarasulNicolae Ceau§escu, Comitetul judetean de partid s-a pre-

* Arhiva Comitetului jiudetean de partid, dosar 1, fila 187.

ISOJUDETUL vn/vw \ SOCIAL—POLITICA 181

ocupat in mod sistematic de folosirea unor metodf Imai eficace, de acfiune pentru realizarea sarcinilor, OJ|au oonferi't stilului de munca mai multa operatlvMeficacitate, perseverenta, apropiere de mase, cuteziin^jlspirit inovator. Eficacitatea stilului de lucru a sporil MJcresterea capadta^ii organelor si organizafiilor de pnf|de a se ancora in realitajile cotidiene, de a se int<"viafa sociala, economics, atit sub aspectul problciabordate, cit si al legaturii nemijlocite cu viaja, cu !•sele.

Mutind centrul de greutate al activitatJi in tercn, Ifunita^i, biroul si secretariatul Comitetului judefeanpartid a micsorat la minimum numarui seddntelor, dlfcdu-le un caracter apepativ, de lucru, eficace.

S-a creat posibilitatea ca membra biroului, activkBsa acjioneze in cea mai rnare parte a timpului in 01zatiile de baza, sa ia parte la acfiunile politice si or/zatorice ale acestora. Secretarii, membrii biroului (tetului judetean de partid se intilnese sistematic cu secrUtarii organizatiilor de partid, cu ceilalfi membri ai bir^Hrilor, pentru a-i instrui ?i indruma, pentru a examina JiH«preuna principaMe probleme ale vie|ii politice, economist51 sociale. Biroul, secretariatul Comitetului judefean < l «partid, Comitetul executiv al Consiliului popuilar judutean $in unele §edin\e in unitafi economice §i comun*sprijinind astfel direct comitetele de partid respective inimbunatatirea stilului si metodelor de munca. Desfasunn.iasemenea analize la fa^a locului au putut fi luate masulfoperative pentru lichidarea unor neajunsoiri, pentru rezoBvarea unor probleme,

Comitetul judet«an de partid a ac^ionat cu fermi1:ii<pentru aplicarea consecventa a principiului muncii ?i con-ducerii colective. La elaborarea hotaririlor, a masurilor, ;n ifost antrenate intr-o masura tot mai mare colective dtsPecialisti, comisiile pe probleme, activul de partid.

Probleme de important^ majora pentru sistematiza:localita|;ilor, amplasarea unor obiective econonrice si ao4ciale, dezvoltarea si modernizarea zootehniei, ridicarea po*ten^iaiului productiv al plantatiilor vitioole, valorificarciresurselor umane si naturale, ale zonei montane ?i depro-sionare Vran-cea, si altele au fost studiate de colectivfl

lcial constituite, de comisiile pe probleme, au fost dez-tute in adunari cu oamenii muncii, pe baza unor pro-lU'ri riguros analizate, s-au stabilit masurile cele maivKpunzatoare.Stimulata de hotaririle Plenarei C.C. al P.C.R. din no-

(nnl)rie 1971, de ideile si Tezele de imensa insemnatateprinse in propunerile tovarasului Nicolae Ceaufescu din

1 1 1 . 1 iudie a aceluia^i an, si din cuvintairea rostita la ple-i i . i , munca de propaganda, de educare a oamenilor mun-

II in spiritul eticii si echita^ii socialiste a capatat noi di-rnsiuni.

Infiintarea cabinetelor de stiin'fe sociale (acfcualelenote de documentare politico-ideologica), perfec^ionarea

i modernizarea formelor si metodelor muncii politico-edu-ilive, legarea tot mai strinsa a acesteia de cerintele acti-

n i . i t i i economice si sociale au sporit tot mai mult efi-lcnta propagandei, forfa de niobilizare in indeplinireai rcinilor cu care s-a confruntat organiza^ia judeteana deirtid in aceasta perioada.

Ac^ionind in spiritul todica^iilor si orientarilor cuprinsen cuvintarile tovarasului Nicolae Ceausescu, Comitetul|udetean de partid a aplicat cu fermitate prevederile ho-fti-irilor, legilor si actelor normative, care institu^ionali-jpaza politica de cadre, asigura selec^ionarea §i promova-va acelor oameni cu suficienta experien^a, care dau do-ada de maturitate politica, daruire si devotanient, care

HI capacitatea si voin|a de a se perfectiona continuu poli-ic si profesional.

O aten^ie deosebita s-a acordat compozi^iei cadrelor,propunindu-se cu consecventa cadre cu o temeiiuca pre-

profesionala, cu prioritate in rindul muncitorilor,de dorinfa ferma de a aplica intocmai politica

purtidului. Astfel, din 1 188 cadre din nomenclatura Co-mitetului jude^ean, 480 sint muncitori, maistri si tehni-•teni. O preocupare Constanta a avut-o Comitetul jude-|d'an de partid si in direc^ia aplicarii pirevederilor Hotari-rli Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. dindecembrie 1976 privind cresterea ponderii reprezentariifcmeilor in organele de conducere de partid ?i de stat,jinciale §i economice.

182 JUDETUL VRAfl SOCIAL-POLITICA 183

La toate comitetele de partid, orasenesti si commwilieel putin un secretar sau secretar adjunct este ales drindul femeilor. De asemenea, din totalul membrilor Imitetelor si birourilor organizatiilor de partid din jiH36,91% sint femei. In cadrul organelor de conducertlorganizatiilor sindicale si de tineret, femeile repro«|J34 si respectiv 43,8%, asigurind astfel In fruntea orgfllor §i organizatiilor de partid, de stat, de masa §i ob^Hin conducerea unitatilor economice a institutiilor social<mturale, activi§ti care intruchipeaza maturitatea polilirflcompeten^a profesionala. Comitetul judetean de partid »asigurat unul din factorii hO'taritori pentru mobiliartBorganizarea si conducerea maselor de oameni ai muncl! tlactivitatea consacrata infaptuirii politicii partidului.

Cond'uoind intreaga activitaite politico-economica 9! |ciala din judej, Comitetul jude^ean de partid a acordjil •acorda o atentie penmanenta indrumarii activitatii orgjnizatiilor de masa ?i ob^testi.

La 1 august 1980 existau in judetul Vrancea 74 Oimembri de sindicat, 44 535 membri ai U.T.C., in unitljjeconomice si institu^ii isi desfasurau activitatea 1! I .femei, iar organizatiile democra^iei §i unita^ii sociallBjcuprindeau 36 699 membri. Aceste organizatii isi adnc icontribute importanta la infaptuirea obiectivelor cmico-sociale §i educative ale judetului.

Componente ale Frontului Democratiei si Unita^ii 9fcialiste, organiza^iile sindicale si-au adus contribu^i;i Imobilizarea colectivelor de muncitori, ingineri sicieni, pentru realizarea sarcinilor de plan si atelor, la intarirea si dezvoltarea democratic! muncitorla educarea maselor.

Adunarile sindicale, consfatuirile, schimburile de expArien^a, consultarea larga a maselor au constituit mijloi™care au stimulat oamenii municii in descoperirea si pU*nerea in valoare a noi resurse si posibilitati. ,,Sa lucr|Bo zi din trimestru cu materiale econoniLsite" ; ,,Fieo^linginer, tehnician si economist sa rezolve in plus fa^S dlsarcinile cuprinse in planul tehnic, eel pu^in o prohlanltehnica sau de organizare a produc^iei si a muncii" ; ,,N!<<Io masina si nici un utilaj sub randamentul planificat, nt«|

I minut nelucrat" ; ,,Eu produc, eu controlez, eu ras-fcd" ; ,,Nici un refuz la export" sint citeva din ini^iati-!»!<• care, alaturi de acj;iuniileeducative organizaite, au de-•nunat folosirea ;mai eficienta a masinilor si instala^iilor,fclmpului de lucru si a for^ei de munca, diminuarea nu-•rului de absen-|e nemotivate si altele.I S-a intensificat misearea de inven^ii, inovatii si ra^io-

fcll/.ari, aolu^iile propuse si aplicate in productie contri-fellnd la cre?terea continua a eficien^ei activitatii econo-•!(•<•. Cele 45 comisii ale inginerilor §i tehnicienilor au•Nd'a.'jurat o sus^inuta propaganda pentru introducerea•tor tehnologii avansate, a unor metode de munca mailiMintate, contribuind mai substantial la organizarea sti-•Ultica a productiei si a munoii, la cresterea productivi-\\H\n muncii.

Sindkatele si-au adus, de asemenea, contribu^ia pre-IjliNusa in domeniul pregatirii de noi cadre de muncitorifclllicati, ,perfectionarii profesionale a personaiului mun-Bor, organizind impreuna cu conducerile intreprinderi-||nr cursuri de calificare si specializare.

Un domeniu in care sindicatele au avut un aport in-fcnvnat este eel al educatiei. Cele 10 brigazi cultural-?ti-Bhtlfice. expunerile care au fost prezentate, celelaltefci'tivitati organizate de catre Casa de cultura a sin-•Icatelor, constructie noua si moderna data in folosin-I|A in 1975, ca §i cele 293 formatii artistice de amatoriI in constituit forme si mijloace de educare a maselor inPplritul Intaririi ra&punderii fa^a de munca, al indeplini-

fl l indatoririlor ceta^enesti, al formarii unui comportament•Inoral sanatos coresipiunzator Oodului etic al isocietatii noas-I lr<- socialiste.

Hotarirea Plenarei C.C. al P.C.R din decembrie 1976,I privind organizarea inva^aimintului politico-ideologic, a||ondus la cresterea aportului sindicatelor la activitateaI wlucativa. Numai in anul 1979—1980, 24 634 membri deHindi-cat au fost cuprinsi in 531 cercuri ale invatammtuluiI politico-ideologic a carui tematica a fost axata atit pe pro-fceme ale activitatii economice, cit si pe insusirea concep-I ll<'i revolutionare a partidului si statului nostru despre||ume §i via^a, de catre oamenii muncii din jude^.

184JUDE-TUL VRAf l'1'A SOCIAL—POLITICA 185

Un rol important in rezolvarea sarcinilor economllpolitice, sociale si educative il au organele si organizijBUniunii Tineretuiui Comunist, ale caror rinduri an < •cut numai in perioada 1971—1974 cu peste 2 300 de tinifjIn prezent tinerii cuprinsi in organizatiile U.T.C. «!nconstituiti in 949 organiza'tii, din care 512 organizatil «iin unitatile industriale si agricole, 337 in scoli, f)0 |»institutii si 5 in cartiere. Au fost organiaate actium <ar fi : ,,Din deseuri, produse noi" ; ,,Proces rebuturiloi1",,Locful de munca — cartea de vizita a fiecarui tinlM,,Registrul economiilor", schimburi de onoare, saptannrecord in produce, care au creat in rindul tineretulii! Hopinie sanatoasa cu privire la obliga^iile si indatodrl!*politice, profesionale si obstesti oe le revin.

Organi^atiile U.T.C. au contribuit la recrutarea si pj»gatirea fortei de munca, nuimai in anul 1979 aproximnlH2 800 itineri fiind calificati prin cursuri de scurta du

In anul 1979 peste 40 000 tineri au participat la icerea U.T.C., 5 000 dintre acestia fiind declarati fru

Ac^iunea ,,Fiecare tinar al satului — participant .§i responsabil la dezvoltarea §i consolidarea economorganizatorica a unita^ilor agricole", a gasit un larg •in rindul tinerilor, organizatiile U.T.C. din cooperaliagricole de producjie preluind in mod direct sarcina efMtuarii unor lucrari de knbunata|iri funciare, de comb^na eroziunii solului, de intretinere a pajistilor §i pa$unil<in valoare de peste 8 milioane lei. In perioaida 1979—lllllll,uteciijtii vrinceni au participat la lucrarile din cadrul fdtierelor na^ionale ale tineretului Canal Dunare—M;m••Neagra, Combinatul minier Oltenia, Vii?oara—Teleorm •

Preocupate constant de formarea $i educarea ntineret cu o conoeptie avansata materialist-Hdialectica' Iistorica despre lume §i via^a, continuator al tradi^iilor (!•munca §i lupta ale poporului roman, organeie si or^nnzatiile U.T.C. au urmarit in activitatea lor transpunor«i«in via^a a Programului ideologic al partidului, a i n d i e - ,tiilor secretarului general al partidului, tovara^ul NicoleCeau^escu, a hotaririlor adoptate la Congresele al XI-»§i al Xll-lea, Conferin^a Nationala, propriile hotariri l »§coli au fost initiate actiuni menite sa dezvolte intere«i|

(Itru invatatura cum ar fi : ,,Invatatura — datorie delire a fiecarui utecist" ; ,,Elev la §coala, elev acasa,i Sin societate",In invatamintul politico-ideologic, in anul 1979—1980fost cuprin$i un numar de peste 37 mii tineri. Un rol'•ativ important il au informarile politice, propaganda

Mn conferhrj/e, intilnirile cu activi^tii de partid 51 de stat,KtU; avind ca scop educarea si formarea tineretului prin•\uica §i pentru munoa.

In cadrul Festivalului National ,,Cin!tarea Romaniei"•rticipa 328 formatii antistice ale tineretului, la careBit antrenati aproape 6 500 tineri.

Rezultatele actirvita^ii organelor si organizatiilor U.T.C.m concretizeaza In fapte de munoa meritorii. Brigadierii

Bceului industrial de conistructii, ai Liceului nr. 5 Foc-IlKiii si ai Liceului industrial de chimie Adjud au ob^inut•ploma de onoare a C.C. al U.T.C. ca urmare a ci$tiga-|>l l locului I in intrecerea intre jude^e, pe santierele na-l|on;ile ale tineretului.

Aportul femeilor la activitatea economico-sociala seMitaU; observa daca aratam ca in Industrie lucreaza 17 miim femei, ca in anul 1977, 50% din fruntasi si evidential• intrecerea socialista au fost femei, ca in agricultura

rea fortei de munca o formeaza acestea, in unele•cloare ca : legumicultura, fermele de pasari, cultura•kintelor tehnice, peste 90% din lucrari sint executate de•mci; in domeniul invatamintului ele reprezinta 67,2%I ' l l n totalul personalului, in domeniul sanatatii 79,9%, in»d asemanator fiind si ponderea lor in comert si coo-Lrmie *.

Femeile i§i aduc pretroasa lor contribu-fie in conducereaIrganizatiilor de partid, de masa si obstesti ca membrelit1 P.C.R., ale U.T.C., ale organizatiilor de femei. Astfel,p consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de•roductie 48% sint femei, 8 tovarase au fost alese in func-|i . i de presedinte, iar 84 ca sefe de fertma. Din efectivul

i judetene de partid 38% il constituie femeile,

aport privind cre^terea xoluiui femeii in via^a social-politicajudetuiui Vrancea, lunie 1980, pag. 2.

186JUDETUL VRAM lA'I'A SOCIAL—POLITICA 187

in comitetele de partid municipal, orasenesti si c o : i n i isint alese 1 855 de tovarase, respeotiv 38% ; in bir«organizatiilor de partid sint cuprinse 1 466 femei; 101seeretare ale organizatiilor de baza, iar 16 sint scrnr*ale comitetelor de partid si presedinte ale consiliilor |>nlare comunale. Doua femei sint deputate in Marc i Anare Na^ionala, 32 sint in Consiliul popular judete;m,450 in consiliile populare locale ; 52% din efectiviniza^iilor U.T.C. il formeaza tinerele fete, ele de|inln^ponderea ca secretari de organiza^ie si membre ale odtetelor U..T.C.

Pentru organizajia judejeana de partid, ca si padorganiza-fiile de masa si obstesti, pentru to|i oamenii ifljcii din pnuturile Vrancei, indicatiile cuprinse in ctratarile secretarului general al partidului au constitultconstituie un permanent izvor de invataminte, jaloan«actiune practica in vederea indepliriirii sareiniibr eofljmice, politice si social-culturale.

In istoria relativ scurta a jude-fului Vrancea se inncicu litere de aur vizitele de lucru efectuate de secnetBgeneral al partidului pe aceste meleaguri in care anii <•«struc^iei socialismului au adus transformari innoitoare, !primavara anului 1970, in luna mai, cind in mai muizone ale ^arii ploile abundente au provocat in-undljtovara^ul Nicolae Ceau$escu s-a aflat §i in mijlocul oamnilor muncii din Vrancea pentru a analiza la fa^a locullurmarile revarsarilor de ape, pentru a sprijini eforturlindreptate spre lichidarea grabnica a acestora. Cu alprilej a fost vizitat ?i Combinatul de prelucrarea lMnului Focjani. Indicatiile date de secretaru! general jpartidului au stat la baza unor ample acfiuni privind nMbuna folosire a capacita^iior de producfte existente, jmodernizarea tehnoilogiilpr de fabricate, la diversifioanprod-uselor §i imbunata|irea calita^ii lor.

Aceste obiective au constituit directii de ac^iune Ipentru celelalte unita^i economics din jude'f.

Oamenii muncii din jude£ul Vrancea au avut mambucurie de a primi in mijlocul lor pe tovarasul NicnlaiCeausesou, imipreuna cu tovarasa Elena Ceau^escu, tfl^i|i de tovarasi din conducerea partidului si statului nol|

JCU ocazia vizitei de lucru efectuata in zilele de 6-7Bambrie 1978. Au fost vizitete Intreprindeirea agricolaI Hlut Odobe^ti, Combinatul de prelucrarea lemnuluikuni, Intreprinderea de dispozitive, stance, matri'Je §i

•J«: aschietoare si Intreprinderea de prelucrare a mase-i plastice Focsani. Dupa vizitarea acestor obiective

•ftra^ul Nicolae Ceausescu, tovarasa Elena Ceausescu,Bllti tovarasi din conducerea partidului si statului s-auB'eptat apoi spre Pia^a Unirii — centrul municipiuluiI care evoca pagini de glorioasa istorie din via^a po-•rului roman, din lupta sa pentru libertate, independen^ajUnitate na^ionala. Aici, intr-o atmosfera entuziasta, defcnfund patriotism, de stima pentru eel mai iubit fiu al•Ihinii noastre, a avut loc marea adunare populara diniunicipiul Focsani, la care au luat parte zeci de mil depncni ai muncii veni^i din toate localitatile jude|ului•tncea.

Intimjpinat cu deosebit entuziasm, cu cele mai caldeHii!.inente, a luat cuvintul tovarasul Nicolae Ceausescu,d'n-'tar general al Pantidului Comunist Roman, pre-

ele Republicii Social-iste Roman,ia. ,,Din ceea ce amH/.ut in cursul acestei zile, din diiscu^iile purtate pina«i mil — arata printre altele tovarasul Nicolae Ceausescuk cu'vintarea rostita — ne-am facut impresii bune despredmnca coniunistilor, a tuturor oamenilor muncii de la•use §i sate, ei realizeaza in bune condign sarcinile ce le•vin din Programul partidului, aducind astfel o contri-liHie knportanita la mersul fenn inainte al patriei noastre• calea societatii socialiste multilateral dezvoltate, sprewnunism !" *.

Din cuvintarea secretarului general al partidului aunt re^inuite indicatiile pre^ioase privind necesitatea in-•nsificarii eforturilor pentru aaigurarea unei inalte efi-Mnte a intregii activita^i din Industrie si agricultura,li?ntru dezvoltarea continua a condrjiilor materiale si

Nicolae Ceausescu, Cuvintare rostita la marea adunare popu-lura din municipiul Focjani, Scinteia, nr. 11 211 din 7 septem-brie 1978.

1SS JUDETUL VRAtSOCIAL—POLITICA 189

spirituale care sa asigure tuturor oamenilor munciijude^ul Vrancea acceisul tot mai plenar Ha binefadepocii socialiste.

Vizita de lucru, cuvintarea tovarasului Nic<Ceausescu au constituit un nou imbold in munca pororganiza^ia jude^eana de partid, pentru toft oamenii mcii vrinceni care si-au exprimat si cu acest prilej at!nientul fa^a de politica partidului si statului nolhotarirea de a-si spori contribu^ia la inflorirea si proiritatea continua a Romaniei socialiste.

O vasta ac|;iune politico-organizatorica au de:sfa?iorganele si organiza^iile de partid din jude£, pentru Icarea in via^a a hotaririlor Plenarei C.C. al P.C.R.22—23 martie 1978 privind perfectionarea mecanisnveconomico-financiar si a indica^iilor tovarasului NiaCeausescu cuprinse in cuvantarea rostita la aceastS |nara. Au fost intreprinse studii de catre colective anizate pentru a pregati condi-fiile trecerii la aplicarea ilor masuri, s-au facut expuneri, consulta^ii, simpoziojprin care s-au explicat sensul ?i imiportanta masutstabilite, sarcinile ce revin organelor §i organiza^iilorpartid pentru aplicarea lor in via^a.

In activitatea desfa?urata pentru indeplinirea obUvelor ce stau in fa^a jude^ului, Comitetul j.ude'tcanpartid se sprijina pe un larg activ de partid, folose^t<pricepere cadrul organizatoric creat care sa permita piciparea activa a clasei muncitoare, a tuturor oamermuncii la conducerea intregii societa^i. Asfcfel, in actComitetului jude^ean de partid slnt cuprinsi un numili1 006 tovarasi, activele de partid ale comitetelor municora$ene§ti §i comunale de partid cuprind 3 070 tov*in consiliile oamenilor muncii ale intreprinderilor picipa 1283 oameni ai muncii, din consiliile de conduale cooperativelor agricole de producfte fac, de asemoparte 985 tovara§i, 1 329 tovara§i sint depulajconsiliile populare jude^ean, municipal, orasenesti 9!munale, 4 tovarasi sinit membri ai Comitetului Centnpartidului, o tovarasa este membra a Comisiei Cen'de Revizie si 6 tovarasi sint deputaft in M. A. N. |tru judetul Vrancea.

i oste 10 500 o>ameni sint membri ai consiliiior sindi-ilr jude^ean, municipal, orasenesti si comunale, ai orga-ilor de conducere ale organiza^iilor U.T.C. si de femei,

diferitelor organiza^ii obstesti si profesionaiLe care faci'U> din Frontul Democratiei si Unita^ii Socialiste, ai/i-rselor comisii din intreprinderi 51 institutii. 9 123oameni ai muncii fac parte din cele 1 226 de comiteteretaken! din cireumscriptiile elector,ale din judetul Vran-

M. Exista deei un larg cadru democratic in care se dezbat' • • mai importante probleme si in care se iau hotaririle

ire cu privire la realizarea intocmai a hotaririlor par-. lui si aplicarea legilor \srii.vs. a cum sublinia tovarasul Nicolae Ceausescu in Ra-ul la eel de al XH-lea Congres al P.C.R. MAm reali-.un sistem unitar de conducere a ^arii de catre popor,

'•mocra^ie economica si sociala de tip nou care ne per-• sa valorificam larg ini^iativa, experien^a §i capaci-a de create a maselor in infaptuirea programului deire a societatii multilateral dezvoltate. Acum esenftal

• • sa asiguram buna functionare a acestui cadru demo-ic, folosirea deplina a posiibilita^ilor ipe care el le

,..-.« *Kolosind acest cadru democratic, Comitetul jude^eaniiartid a organizat si asigurat o larga participare a tutu-locuitorilor jude^ului la executarea unor lucrari de

iimata^iri funciare, de desecari, combaterea eroziunii,>i'najari locale pentru irigatii si fertilizarea unor mariM-afe^e cu ingra^aminte naturale, plantari de pooni si"le. Numai in anii 1978—1979 consiliile populare din\<>\ au organizat peste 2000 de adunari ceta^ene?ti, inIrul carora s-au dezbatut si aprobat planurile econo-•o-sociale in profil teritorial, planurile de produc^e in

• riicultura, numeroase ac^iomi au vizat sistematizarea lo-ita^ilor, perfecrfionarea activitatii din invatamint, sana-< • si cultura, imbunata^irea pasunilor si paji§tilor natu-lii, gospodarirea padurilor**

1 Nuolae Ceausescu, Raport la eel de-al Xll-lea Congres alParti-ilului Comunist Roman, Editura politica, Bucuresti, 1979, pag. 63.Simion Dobrovici, Consiliile populare in sistemul democra-(ioi socialiste, Era socialists, nr. 6/1978, pag. 9.

190 JUDETUL VI

Pornind de la in^elegerea rolului crescind ceconsiliilor populare in conditiile noii configura^ii admtrativ-teritoriale stabiQite de Conferint'a Na^ionala a pdului in 1967, in toata aceasta perioada ce a trecut dtinfiin^area judetelor, in Vrancea, ca dealtfel si in olalte judet« ale \srii, s-a desfasurat o intensa activorganizatorica, politica si administrativa in masurS iasigure infaptuirea intoomai a hotaririlor de partid si ilor \arii, in intreaga via^a economico-sociala a jude|w8a tuturor localita^ilor si colectivelor de munca din caacesteia.

In aten^ia Comitetului executiv al Consiliului poplar judetean. a stat in permanen^a indicatia secreUimgeneral al partidului nostru, presadintele Romanic! |cialiste, tovarasul Nicolae Ceausescu, aceea ca : O obiga^ie fundamental^ a consiliilor populare este aceea dfasigura aplicarea riguroasa si consecventa, in toate doflniile, a legilor statului, de a veghea la respectarea strlfa lor.

Ele trebuie sa combata cu cea mai mare e n < ' i rorice tendin^a de nesocotire a prevederilor legale, ordenaturari si manifestari de subiectivism in interpret. mlegilor, sa ac|;ioneze ferm pentru intarirea continua a \galitatii noi a patriei noastre. Intreaga activitate com.mico-sociala trebuie sa se desfasoare pe baza Constiluii— Carta fundamentala a $arii — in spiritul legilor stilui nostru socialist ! Este necesar sa se a<4ioneze cu 01mai mare energie pentru intarirea ordinei si disciplinetoate seotoarele de activitate.

Pentru transpunerea in via^a a indica^iilor dat<'conducerea partidului, Comitetul executiv al Consiluil"popular jude|«an a desfasurat o vasta activitate de apffrfundare si popularizare a legilor in vigoare de cativ Intreaga masa de ceitateni, de toti cei care au raspund< • ' .sint investi^i cu fuocr^ii de conduicere intr-un domeniu maltul al vie^ii sociale.

In aceasta ac^iune au fost atra§i activistii de parli.lde stat, membrii Asocia^iei juristilor, organele jus l i i i .procuraturii si militiei, al^i activi?ti din cadrul Conslllll

\TA SOCIAL—POLITICA 191

I jude^ean de educate politica si cultura socialista careIpreuna cu organiza^iile politice de niiasa, obstesti siJofosionale, au desfa§urat o bogata actvitate contriibuindn l i lan^ial la educatia lor civica si patriotica.[ In perioada 1978—1979 au fost organizate adunari ce-Bcne^ti unde s-au expus peste 15 000 de conferin'^e, dis-|U\ii si mese rotunde pe teme juridice, de aparare si respec-liri' a legalita^ii socialiste si aproape 30 000 de actiuni dett'lucrare §i dezbatere a actelor normative nou aparute siI interes general. Dupa apari^ia Decretului nr. 468/1971Blrcaga activitate de cunoastere si popularizare a legis-Kici a fost si este coordonata de Colectivul jude^ean defcpularizare pe baza unor planuri de masuri concrete, in-bcmite si aprobate anual de Comitetul executiv al Con-Illiului popular jude^ean.

In vederea infaptuirii scopurilor de cunoastere si apli-B corecta a legilor, in perioada anilor 1968—1979 lahrourile executive ale consiliilor populare subordonatel»uu efectuat 1 930 conitroale pe linie de stat, vizind pro-ilcme de legalitate, financiar-contabile, de paza contra•vcendiilor etc.

Pe aceeasi linie de educare civica si patriotica a ceta-•iilor, de aplicare corecta a acestora, unele din hotari-Hllc Consiliului popular judetean si ale consiliilor popu-pMx; municipal si orasenesti aiu fost publicate atit in fazele•c proiect cit si dupa adoptare in buletinele oficiale ale•onBiliului popular iude^ean si in ziarul local ,,Milcovul".

Pentru eliberarea operativa a unor acte solicitate de•itateni cit si pentru solu^ionarea in cadrul dispozrfciilor•gale a altor probleme ridicate de ei, Comitetul executiv111 Consiliului popular jude^an a inrfciat si tLparit publica-•ia sinoptica intitulata ,,Ghidul ceta^eanului" care a fost•Ifuzata la Comitetul si birourile executive ale consiliilorftopulare muniicipal, ora§enesti si comunale.

Prin centrul de librarii al jude^ului au fost difuzateMrosuri cu diferite legi si decrete a caror pa-fcundere in rindul tuturor categoriilor de ceta-Blni au fost organizate exipozi^ii cu vinzare in intreprin-Hnri si institu^ii, s-au amenajat in permanent vitrine la

initatile de librarii. La toate instruirdle care au avut loc

192 JUDETUL VR/ lA'FA SOCIAL—POLITICA 193

cu cadre de conducere si cu personalul muneitor ilc Iresedinta si din judet, au fost organizate standuri cu Vzare cit si cu documente legislative nou aparute.

La asezamintele de cultura din judet, la stabile iradioficare, la cluburi, la locurile de munca din cadflunitatilor socialiste si cooperative au avut loc in !•frecvent manifestari in cadrul ciclului ,,Legi, derraiihotariri".

S-au organizat, de asemenea, brigazi stiintifico (components carora au facut parte si juristi care apuns la intrebarile puse de cetateni privrnd cunoa:, i -si interpretarea mai exacta a textelor de lege.

Sint toate aoestea citeva dintre actiunile cele mai .nificative privind preocuparea organelor locale ale putnrlsi administratiei de stat pentru transpunerea in via|A »hotaririlor de partid si a legilor tarii-

Activitatea politico-ideologica de formare si dezvoa constiintei socialiste a comunistilor, a tuturor oatnfHlor muncii, insusirea de catre acestia a principiilor de bMlale politicii interne si externe a partidului, a concepjJIJrevolutionare despre lume si via^a a clasei muncitoan- •materialismul dialectic si istoric, a constituit o preocupmpermanenta a organizatiei judetene de partid inca do Iconstituirea sa.

Avind in vedere sarcinile complexe trasate activideologice de catre Congresele si Conferinteie Naifioniale partidului din aceasta ^perioada precum si de celel|j|documente .programatice ale partidului nostru, org;imtia jude^eana de partid si-a orientat aten^ia in d i n - M 1

mobilizarii §i participarii constiente a tuturor oamcmi.muncii din judet la infaptuirea in cele mai bune comllllla importantelor sarcini care au revenit Vrancei in ptfltoada de dupa constituirea sa ca judet;.

Pornind de la indicatiile si aprecierile tovar;iNicolae Ceausescu, secretarul general al partidului, la Cfl|lgresul al XH-lea al Partidului Comunist Roman, opg*inele si organizatiile de partid au stabilit masuri ccpentru ridicarea la tin nivel superior a activitatii pollUii1

si organizatorice. Acestea actioneaza constant pentrn |imbunatati stilul si metodele de munca pentru promnvarea consecventa a noului, mobilizarea si mai accentn.ii

i oamenilor muncii in vederea lichidarii neajunsurilor,llntru solutionarea problemelor tot mai complexe cu care• confrunta in procesul de infaptuire a hotaririlor Con-lir'-.iuui al XH-lea, a Programului partidului.I Inva^amintul politico-ideologic — principala modali-IU1 de ridicare a nivelului politic al membrilor deMil id, U.T.C. si sindicat, a celorlal^i locuitori ai jude^u-L a cuprins la cursurile sale major!tatea oamenilor mun-

II din orasele si comunele jude^ului nostru. Numarulir:-iuitilor a crescut cu fiecare an, in 1979 fiind cuprins.i

' i niva^amintul politico^ideologic de partid 47 803 tovarasiWin care 41 426 comunisti, adica 98,6% din efectivul or-Kizaifiei judetene de partid fata de 83,8% ci^i erau cu-Irlnsi in 1971.[ Ca forma superioara de pregatire politico-ideologica a"tivului de partid si de stat, Universitatea politica si de'tiducere a contribuit eficient la formarea unui insem-

Inui numar de cadre. Au fost infiterate filiale ale Univer-•t&tii politice si de conducere in toate orasele si in co-

mele cele mai mari ale judetului.In 1971 existau 4 filiale cu 250 cursan^i, in 1975 erau

I I I ) filiale cu 539 cursam^i, iar in 1979 au fost organizateII filiale cu 846 cursanti.

Activitatea Univereitatii politice si de conducere a fost•k-ntata spre realizarea unor ac^iuni cu caracter educa-Illv, strins legate de preocuparile oursan^ilor. O contribu-

!• importanta la buna desfasurare a muncii de propa-•itida au avut-o punctele de documentare politico-idfo-wjica al caror numar au ajuns in 1980 la 302.•k sporit baza lor materiala prin dotarea cu m i |•»uce rnoderne audio-viziuale — diascoluri, aspecto:mat<' \•itroproiectoare, cu alte materiale de propaganda.

La punctele de documentare politico-ideologic;< :; .mBlsfasurat actiuini diverse in donieniul politico-idooloi:febateri, expuneri, consultatii, raspunsuri l;i i n l n - b a i i ,•'lutnburi de experien^a si altele conduse de 'cei 2IM I f f•ri ai Comitetului jude^ean de partid si 28;? lectori ai

iiniitetelor municipal si orasenesti de partid. Ace.stia s-aufcplasat periodic in organizatiile de partid vsi au prezen-Mt maselor de oameni ai muncii din totregul judet celeprini importante as.peote a l e politicii interne si i -

194JUDEfUL VRAI

nale a partidului, au dezbatut prineipalele hotanrlpartid si legi ale statului.

Activitatea punctelor de documentare a fost sprijlnl1

si indrumata direct de catre Cabinetui jude^ean ptmactivitatea ideologica si politico-educativa prin c o ! < ' ide informare, documentare si material didactic care a l|borat si distribuit in judet: asemenea materiale de pnijnganda cum ar fi : expuneri, tematici, documentare, Iteze, gralice, seturi de planse si diverse probleme ale milcii de partid.

In vederea infonmarii si dooumentarii lectorilor Oofltetului jude^ean de partid, a altor cadre, s-a asigunM ibuna baza materiala sectorului de documentare al Cabfltului judefean. Acesta cuprinde peste 20000 de l i t l mde literatura socM-politica, fise, bibliografii, teze si oofsulta^ii pentru invatamintul politico-ideologic, bulHIniinformative de uz intern, hotariri, inforanari, exjputii 'iitematici, coiectii de ziare, publica^ii ?i altele.

Munca politica de masa s-a constituit ca urmaro Ipreocuparii organului judejean de partid de a o tr«&forma intr-un mijloc eficient de educare a oamcnUiiimuncii, de sporire a participarii lor con^tiente la reaJlnarea obiectivelor economico-sociale. In acest sens relovtoiiaportul propagandei vizuale legata tot mai stains de Iflhcinale concrete ale unitafilor si locurilor de producfie, otfla cunoscut forme tot mai adecvate si mai mobile crealizare, a determinat angajarea mai sus^inuta a coi'velor de oameni ai muncii la infaptuirea sarcinilorle-au revenit. Cele peste 500 gazete de perete exisi.In toate orasele si comunele, in unita^i industriale si agrl*cole ca si in inistitu|;ii, au contribuit intr-o masura to I rtlmare la popularizarea experien|«i pozitive, la eliminunor aspecte critice din munca organelor si organiza(nl.»de partid, a comunistilor, a altor oameni ai muncii. Inde$ in 1971 func|aona un singur cinedlub care a realfl2 filme, in prezent existind 7 cinecluburi care au reall/<«in 1979 si 1980 17 filme oe surprind asipecte din muno||via^a zilndca a producatorilor bunurilor materiale si splrltuale din judet^d nostru.

Una din preocuparile organiza^iei judefene de p;iin domeniul politico-ideologic a constituit-o asigur.i

1951ATA SOCIAL—POLITICA

runderii presei in toate mediile si in toatecVului, avindUHse in vedere influenza mare pe care

•0sa — ca mijloc de informare si formare — o are asu-I in . 1 constiintei maselor. Se constata in acest sens o cres-

•i i < • constanta a patrunderii presei la mia de cititori. DacaI In 1971 existau 375 cititori la mia de locuitori, in 1975 nu-J M i . i r u l lor era de 451, pentru ca in 1980 sa se asi-I i ' ne, in medie, lunar, prin abonamente 38 000 exem-Iplnre Scinteia, 2 000 Era socialists, 3 500 Munca de partid,I III 000 Milcovul. In jude} exista, de asemenea, 49 092 abo-I iiainenite T.V., 27 285 abonamente radio, 12 sta^ii de radio-IfU'are cu programe saptaminale de emisiune.

Informarea politica, stabilita ca punct distinct la ordi-mca de zi a adunarilor generaie, a devenit un mijloc irn-I portant de informare a comunistilor si uteci§.tilor dinMudetul nostru, cu principalele evenimente politice careI «u avut loc pe plan central si local, prezentarea acestora

flind facuta de 876 propagandisti in cadrul organizatiilordc partid si 930 in cadrul organizatiilor U.T.C.

Activitatea politico-ideologica a inregistrat o calitatenuperioara in urma constituirii consiliilor de educate po-litica si cultura socialista hotartta de Plenara C.C. al P.C.R.

I din 2-3 noiembrie 1976, organisme care indruma si coor-doneaza unitar intreaga munca de propaganda la nivelulJudetuLud, municipiului, comunelor si al unor mari unitatieconomice,

Un aport deosebit in activitatea politico-ideologiea dinjude^ au cele aproape 900 colective ale muncii politice dela om la om constitute in unita^i economice, institutii,precum si la sate.

Importanfa acordata muncii de propaganda de catreComitetul jude^ean de partid este pusa in eviden^a deanalizele facute in acest domeniu in plenare, sedinte debirou si secretariat, care s-au soldat cu programe de ma-suri concrete menite sa stabileasca noi cai si modalita^icficiente in munca de formare si dezvoltare a constiin^eisocialiste a oamenilor muncii.

TA CULTUKAL-ARTISl^H ACTIVITATEA CULTURAL—AKTISTICA 197

MARTURII ALE CONTINUITATH, ALE VIETIISPIRITUALS A POPORULUI NOSTRU

Acuni mai bine de doua decenii, Constantin C. (rescu — vorbind despre acest \imit — arata ca ,,prin jmmintul sau, prin bogaftile sale, prin locuitorii sai si pufaptele istorice care au avut loc in cuprinsul sau repinezinta o impatrita sinteza de via^a romaneasca" *. Trei d inaoeste sinteze stnt numite : geografica, economica, etnicfcCea de a pate — acultarii spirituale popuiliare — se dduce usor din faptul ca e invocata Miorita ,^capodoper4 4poeziei noastre populate", nestemata ivita (sau in on»caz descoperita) intii in judetnl Vrancea.

Bogat si protejat de munfi, acest Jinut a fost popul;ilinc5 diin cele mai vechi timpuri. Dealtfel, dovezile arlir..logiee, datind din neoliticul tirziu §i neolitic, sint num<-roase. Mentionam — pentru valoarea artistica a obiectt-lmscoase la lumina — doar doua localita^i : Bon^ejti, undoVasile Parvan descoperea o ,,splendida ceramica" autolitona **, apoi Domnesti (punctul Cetajuia) unde Emil COliu intilnea un vas antropoimorf inchipuind o divinit.ii<'locala a rodirii si matemita^ii apreciiat, pentru spa^ul d««cic, a fi nu numai rarisim (,,unioum") dar si superior inn-plinit artisticeste. ***. E vorba, prin urmare, de martiisubsumaibile culturii Cucuteni, stratul mai nou, databiJcin prima jumatate a mileniului II i.e.n.

* ,,Din trecutul judetului Putna". Fragmente din-tr-o conferin|.lIn ,,Traditie $i actualitate romaneasca", III, Editura Subsoc*tiunii de conferinte Foc^ani, Foc$ani — 1937, pag. 1, urm.

** Vasile Parvan, ,,Getica", Bucure$ti — 1926, pag. 165.*** EmiJ Coliu, ,,O noua descoperire in domeniul ceramicii pn

tate in Moldova de Jos", in ^Milcovia", an IV, vol. I-JI,Foc^ani — (1938, 9.33-1).

Cercetari mai noi si mai intense, la fifesti, Birsesti,I I'ope^ti, Padureni, Qndesti in special, si in alte localitati,I mi permis identificarea uniei alte culturi materiale, anumeI rultui-a carpica, dupa numele populate! de neam dacic ca-

it-ia ii e atribuitta. wDupa parerea noiastra, conchide unulilinitre cei mai autoriza^i cercetatori romani ai problemei,In carpi trebuie sa vedem un trib dacic, care initial a locuitIn regiunea Carpa^ilor rasariteni, zo^na de la est de Siret,(•uprinsa intre riuirile Putna sau Troitu? la sud, apaMoldovei la nord, si cu timpul s-a extinis treptat, asa in-

n-it in secolele II—III era noastra a ajuns sa-si exercite au-toritatea asupra celei mai mari part;i din teritoriul geto-dacic de la est de Carpa^i" *.

Dupa cum se vede, teritoriul carpilor circumscrie ariajude^ului nostru, a carui admirabila pozi^ie strategica nuputea sa fie ignorata. Aeelasi autor, intemeiat pe studie-rca nurneroaselor obiecte de metal, os, sticla si, in specialeerainica, descoperite in asezari si necropole, aprecia pecarpi drept creatorii uneia dintre cele mai stralucite cul-turi materiale cunoscute de-a lungul istoriei si care aucontribuit din plin la etnogeneza poporului roman **.

Ultima men^iune despre carpi dateaza din anul 381 ***,deci la mai mult de un veac dupa asa-zisa parasire aDaciei de catre Aurelian, sub presiunea popoarelor mi-gratoare. Cum bine spune istoricul P. P. Panaitescu, pa-rasirea Daciei n-a fost un transfer de populate, ci untransfer de autorita^i ****. Influenza economica si militarSn Imperiului nu incetase si, cu toate ca via^a oraseneascSera in decaden^a aici, obstile tarane^i continuau pro-cesul de romanizare *****. Acest proces a fost atat do putcr-nic si cuprinzator, incit s-a desavirsit chiar si in /.onciU-unde ,,vultTjrii" romani n-au patruns niciodata (de exem-plu, "fara carpilor).

* Gh. Bichir. ,,Cultura carpica", Editura Academiei R.S.R.Bucure?ti, 1973, pag. 161.

** Gh. Bichir, op. cit., pag. 185.*** Ibidem.

«**» p p Panaitescu, ,,Introducere in istoria culturii romane5ti",Editura jtiintifica, Bucurejiti, 1969, pag. 69.Ibidem, pag. 72.

198JUDETUL VRANCHIA BkCTIVITATEA CULTURAL—ARTISTIC A 199

Necesitatea de a apara teritoriile obstilor de cotrGpirea din afara a determinat unirea lor in asocia|ii, < - . n .aveau nu numai caracter militar, dar si economic. Pculndenumirea acestor societa^i de obsti si a teritoriului Imtermenul eel mai general era eel de ,,'tara", cu infelciulimprumutat din feudalismul apusean romanic.

Multe din tinuturile Moldovei, de fapt teritorii ale unorcetati domnesti, nu poarta numele acestora, ci numele rlu«rilor : Putna, Co,vurlui etc., dezvaluind suprapunerea j i m iturilor domnesti peste stravechile $ari ale obstilor *.

Vranoea, facind parte din tinutul Putnei, la h o t . n n iValahiei, era o regiune de exceptie nu numai pentru prl«vilegiile sale de autonomie (,,loeuitorii... se tin de legHlor si nu prtmesc nici porunci si nici judeeatori dc l.idomnie" **), dar si pentru conservarea, pina la mi j lcveaeului treeut, a unor forme eonfederale de obsti. Al l !autori aduc perpetuarea structurii devalmase in Vranc«|pina in secolul nostru, cind — prin prevederile Codsilvic din 1910 — ea se va impune cu putere de lege.

Societatea rurala autarhica avea ovia^a cultunalUbine conturata, in care folclorul intra prin ritmurile s t i . iveehi, prin poezia ?i proza orala, prin dansuri ^i cmtece ***. Neindoielnic, sorgintea unora dintre aceste < • ! < •mente, aparent ,,ifara virsta", ca si in cazul elementolmsimilare de arta populara, se afla eel pu^in in fond n Itraco-iliric, in viarianta sa daco-getica, suferind mai <ri|diverse influente, dintre care mai importante sint ogreco-romane ?i bizantine. De asemenea, §i folclorul cu«prinde fapte ,,ale caror semne au ramas sa imboga|eirmanifestarile artistiee ale poporului, dar al caror infelflsi origine s-au pierdut ****.

* P. P. Panaitescu, op. cit, pag. 157 ; Cf. H. H. Stahl •..!P. H. Stahl, ,,Civilizatia vechilor sate romanejti", Edit'§tiintifica, Bucure^ti, 1968, pag. 167.

** Dimitrie Cantemir, ,,Descrierea Moldovei", Editura TincrJtului, 1,961, pag. 163.*** Mihai Pop, ,,FolcloruI in contemfporaneitate", in Revista df

etnografie §i folclor, torn. 16, nr. 5, 1971 — pag. 352.**** ,,Arta populara romaneasca", Editura Academiei R.S.U.,

Bucurejti, 1969, pag. 5.

14 In crea|;ia artistica arhaica, mentalitatea magica are unI cm esential. ,,De aici, din substratul magic porne§te in-I flnrirea artistica in cint, slova, forme §i culori care prind

In mrejele lor puterile nevazute sau sint glasul lor. Arbapopulara in cea mai mare parte porneste din credin'fele

I niagice" *.Un exemplu ilustru, in aceasta privin^a, 11 ofera insasi

IMma Vrancei prin jocul cu masti de priveghi, al carui rostnriginar era, pe de o parte, de a proteja familia indoliataImpotriva revenirii — nocive — a celui decedat, iar pedc aita parte de a-1 ineadra pe aeesta din urma in ciclullumii de dincolo **. Finalitatea cea mai izbitoare, inca va-il ita, a obiceiului cu rnasti ramine aceea de a inveseliiifiisten^a indurerata a ^mortului, fapt ce aminteste nunumai de daci, dar chiar de greci si etrusci ***.

Trebuie adaugat insa ca rosturile magice nu consfin-(<vau, chiar la origine, intreaga func^ionalitate a faptelorfolelorice. In al doilea rind, de la zamislirea lor si ipina azi,ncestea din urma au cunoscut un profund proces de dema-Rizare, de laieizare, de deplasare spre spectacol, si, invremea noastra, de convertire in fapt artistic. Acest ultimdemers, deloc simplu, reprezinta un act constient institu-(ionalizat, caracterizind valorificarea mostenirii culturale,In spe^a a creatiei populare tradi^ionale.

A aleatui o harta foMorica a jude^xilui nostru in-Bcamna de fapt a eviden^ia datele cunoasterii acestui fol-clor, altfel spus — a pune la contribute tocmai rezulta-tele unui principal aspect al valorificarii lui.

Pina la Revolutia de eliberare sociala §i na^ionala, an-tifascista si anitiimperialista, eel mai insetmnart aport vrin-cean pare a fi al profesorului Ion Diaconu, autor — intreultele — al celor doua culegeri (insoftte de studii laborioa-se) ale folclorului poetic din zona Vrancei. Chiar luind inc'onsideratie si lucrarile aparute ulterior (ne referim maiales la lucrarile de folclor poetic, muzical si coregrafic edi-tate de Centrul de indrumare a crea^iei populare si a mis-

* P. P. Panaitescu, op. cit., pag. 168.*•* Constantin Ere^escu, ,,Mastile de priveghi, origine, func^iona-

litate", in Revista de etnografie si folclor, torn. 13, nr. 1, 1968.•** Paul Petrescu, JMasti romanesti", in Arta plastica nr. 2/1965,

pag. 91-92.

200 JUDETUL VRANt i

jj carii artistice de masa *), nu sintem in masura sa fixamdeplina siguran^a, limitele — in cadrul jude^ui no;i— ale altor zone folclorice, in afara oelor sugerate \>sus. Ce-i drept, dupa o lucrare a lui Gh. Baciu, jud<"Vrancea ar cuprinde, partial, si valea Trotusului si w(.Siretului, ca doua subzone ale zonei Bacau, dar auloiare in vedere numai folclorui core'gratfie **.

O alia zonare etnografica si folclorica — de dat2 nunrecenta si cuprinzind intregul jude| — o gasim la pnifEmil Giurgea ***. Imparfirea pe care acesta o face pe <t<lntrei zone — depresionara, de deal si de cimpie — de^i cusugestii interesante, pare mai degraba prezidata de <'ill<criterii, decit decurgind din examinarea faptelor de folrloispecifice.

- y?rNas Forme de folclor specifice zonei

Se spune, pe drept cuvant, ca folclorui reprezinta, pontru judeful Vrancea, domeniul principal de afirmart' ncreafiei populare ****.

In primul rind inegalabila ,,Miorita" e vie aici, ca dcaltfel in intreaga $ara, interpretata vocal, si mai ale.s <i<instrumente populare, fiinid adeseori numita (cimd e nprodusa astM) ,,Sireagul", ^Porneala oilor" sau ,,Cind si .pierdut cioban^uil oile". ,,Mioritei" i se aJatura si alte b ; i l . ide, unele de obirsie locala, cum ar fi ,,Cin/tecul lmBahna", iar altele de circulatie mai langa, ^ecum ,,Cintecul Gherghilas", wGhiiJa Catania", ^Cintecul Gerulul"etc.

Un loc insemnat il ocupa cintecul liric, strigaturile,ghicitorile, proverbele.

Pline de vitalitate se dovedesc a fi creatiile poet-ice,cintecefe si jo-curile din cuiprinsul datinilor si obiceiurilor

* Emil A <-"-•

•TIVITATEA CULTURAL—ARTISTIC A

_. M *^vr4

.,- A. Giurgea, ..Plaiuri vrincene", iFoc^ani 1&71 ; DumitruD. Stancu, ,,Melodii vrincene, doine 51 jocuri", Poc?ahi, 1960;Nicolae Jurjiu ?i I. Dumitrache, ,,Putna, apa curgatoare",Foo^ani, 1971; A. Giurchescu, C. Aretescu, ,,Folclor coregru-fie din Tara Vrancei", Foc?ani, 1975.

** Gh. Baciu, ,,Cartea c.nr^a^f"^- ---• • - C.C.C.P,,T>--

lpag. 29.

201

\\c de oeremonialul nun^ii sau de Anul Nou. Acesta diniia prilejuie^te deosebite evolu^ii ale ,,crilelor" (cetelor)colindatori cu ma$ti de animale §i de ,,uri^i", precumtpectacole de teatru folcloric, ca ,,AnuT Vechi" ?i ,,Anulti", ,,Jienii" etc. De asemenea, se intilnesc numeroaseave ?i in special legende — multe dintre acestea legateoameni, locuri §i intimplari petrecute intr-un ^inutnd el insu§i aura legendei.Vrincenii din zona montana sint neintrecu^i in cintatulfiuier, caval si cimpoi, dar nu ocolesc nici ocarina, nici

Cum multe melodii se cheama ,,Hora lui Tafta" sauIjiirba lui Darie" rezulta ca mul^i din localnici se stradu-

. ' sa izvodeasca si sa izbuteasca sa adauge bogatului lorIfupertoriu, fie o doina, fie un ,,De tare", fie un burdui ceI if) le poarte numele. Mai trebuie men^ionat, printre instru-[nienrtele populare, si bulciumul.

La valoarea cintecelor, interpretate vocal ori instru-I mental, se situeaza si jocurile care, in Tfara Vrancei, seilnnseaza cu multa rapiditate si for^a. Cel mai caracteris-tlc joe al zonei este ,,De tare", vechi dans barbatesc, carepretinde multa indeminare si virtuozitate *<-y^

Nu mai prejos se afla jocurile din aria folclorica a vaiiRimnicului, una din zonele fruntase ale coregrafiei popu-lare romanesti. Reprezentativ aici e ,,Brfuil mare — Briulpo opt", solicitind nu numai multa vigoare si vioiciune, darli ritm precis si o deosabita tehnica in execu^ia miscarilor.In multe cazuri, aceste dansuri reprezinta un prilej deIntrecere intre flacai **.

Tabloul sumar al diverselor forme de folclor tradrfio-nal vrincean, precum si incercarea de a surprinde unelenspeete ale evolu^iei sale si ale psihologiei purtatorilor sidepozitarilor lui, se cer conipletate cu men^ionarea a nu-meroase creatii contemporane, care, fie ca se inscriu intematica repertoriului traditional (cazul citat al fluiera-fDor din Paltin), fie, mai frecvent, oglindesc profundelemuta^ii petrecute in via<\a si mentalitatea vrincenilor;

* Gh. Baciu, ,,Cartea coregralului amator", C.S.C.A., C.C.C.P.,Bucure^ti. 1965, pag. 37-38.

•* Ibidem, pag. 38-39.

202 JUDETULAl TIVITATEA CULTURAL—ARTISTICA 203

acestea din urma sint caracterizate de exprimarea smmentelor de bucurie izvorind din implinirea dragostllrecunostintei fafa de patrie si partid *. Au aiparut IIrapsozi si chiar poeti populari, ca Lina Vetrescu, TonDalica, din Naruja, ori Glafira Botez-Latu, Ion Freda dTulnici. Miscarea artistica de amatori din jude$ul Vflicea nu numai ca valorifica cele mai izbutite crea^ii Ioamenilor muncii, dar si insusi acest fapt ii stinjleaza pe acestia si ofera conditii permanentei dezvoltlsi perfectlonari a talentului lor artistic.

Arta tradijionala specifics*

Arta tradi|:ionala vrinceana, strins legata de via^a p9porului care a creat-o, oglindeste trecutul si tradifki 1mistorica, conditiile economice, sociale si culturale, precumsi fantezia si sensibilitatea incontestabila a creatorulttpopular in realizarea unor produse specifice, originale 1inimitabile.

Arta populara vrin;ceana pastreaza si continua fortdulstravechi tracic, care se exprima prin multiple fornn,Intreaga crea^ie artistica se manifests in alcatuirea Iinfrumtise{area locnin|elor, in cromatica tesaturilor d«casa si a portului popular, in ceramica, crestaturi in lenUsi in rnodul in care sint confectionate obiectele de si:necesitate. Toate acestea poarta pecetea tendintei de stl«lizare abstracta, geometrica. Cbiar atunci cind e infa|i.o fioare, tending de geometrizare este evidenta, lap1

ne face sa incorporam ornamentica vrinceana in aria vi»chii ornamenta^ii europene, spre deosebire de ornamcntica zoomorfa si antropomorfa, ce fine de Orient si c ; i i «la noi, a aparut abia in ultima vreme.

Ceramica, motivele cusaturilor si alesaturilor de Mcamasi .?i fote, chimirele, crestaturile in lemn, toate Nmarginesc la redarea abstracta, geometrica a ornamentfl-tiei. Acest fond artistic geometric preponderant isi trag«Oibirsia de la traci si este eel mai puternic, restul ormentatiei avind un rol auxiliar.

* Oulegerila de fol'clor poetic 51 muzicaJ ,,Plaiuri vrincene", 1!)'. i?i ,,Putna, apa curgato-are", 1973.

Odata cu evolu-fia istorica, si crea^ia populara a sorferitliansformari, vadind imprumuturi de la alte zone etnogra-tcc invecinate, dar pastrand fondul traditional, si, prinrmare, caracterul de continuitate. Pu^ine zone din

mi pastrat atit de fidel bogata mostenire alivcute, ca Vrancea.^C^Daca incercam sa avern o imagine de ansamblu a arteipopulare vrincene, trebuie sa ne referim la toate dome-lile unde ea se manifests puternic, in forme specifice,

propri'i.I ).ln arhitectura, crea^ia populara se caracterizeaza prinvarietate si proporfionalitate, ingeniozitate tehnica si sim-litate.X

Ornamentarea caselor consta in daltuirea (cioplirea)tilpilor de la prispa si foisor, precum §i transformarea

rindurii de la zaplazul prispei si al paziei casei. Stilpiiciuselor, cu vechime de 150 — 200 de ani, sint neasemuit defrumosi, nionumentali. Decora|;ia bogata se individuali-waza la prispa si pazie, unde traforajui in diferite forme•Icaruieste o adevarata florarie ornamentala.I Interiorul locuin^ei vrincene oglindeste starea sociala a

t&ranului. Acest interior este sobru si format dintr-unmobilier simiplu, intregit de tpltile de o mare varietate,~cu o .policromie caJLda.^ *~* "

De asemenea, fesarurile dde interior, obiectele de uzcasndc, cusaturile, ceramica, portul popular sintetizeazacrea^ia artistica vrinceana. Textilele de interiior si cusa-turiiLe sint lucrate de femei in gospodariile proprii si cu-prind scoarfe de perete sau paretare, cergi, procovi^e,ftergare de perete, serve^ele de schimb, fe|e de masa sifete de perna.

Paretarul sau scoar^a de perete pastreaza elementeleornamentale stravechi, geometrice. KLementele decorativelint aranjate sintetic pe intreaga suprafa^a a ^saturii,vristele late si inguste alcatuind motivele ingropate sau

Illese. Un ornament stravechi realizat in ^ara Vrancei"este, de exemplu, ,,pomul vie^ii" dispus pe latul tesaturii.Ornamentele florale, avimorfe sau zoomorfe, de data mairecenta, sint realizate initr-un colorit viu. Trasatura carac-teristica a scoarfelor vechi o conistituie utilizarea linei

204 JUDETUL VRAM' UCTIVITATEA CULTURAL—ARTISTICA 205

vopsite in culori vegetale. Cromatica este calda, odllHtoare.

J?tergarele si serve-felele decorative sint foarte rfidite. Ele se asaza initre paretare in sir eontiniuu, sau dflsupra acestora sub forma de fluturi, impodobind in lcnoarele. Decorul, in ambele capete ale $esaturii, este §•metric, realozat din linica sau arnici.

Cergile si procovi^ele se remarca prin tonurile nafBrale din care sint realizate : alb, gri, negru, maro, portticaliu. In afara cergilor simple, de culoare gri sau a]Mornamenta^ia con'sta in vriste ce alterneaza sau carouri.

In unele localitati ca Nistoresti, Birsesti, Naruja. .tin, Paune§,ti, Negrilesti, Tulnici se \es s,i astazi cergi ptftitru uzul gospodaresc. "- uTi"^ttPortul popular este un port de munte, pastonuMrPrin toate caracteristicile sale are o deosebita valwu*artistica. Piesele componente sint imipodobite cu mifltrie, dovedind o mare vechime, prin croiala si ornaniontica pastorate cu mare fidelitate. Acest port este de origimtraco-geto-dacica, daca-1 comparam cu imaginile cc nls-au pastrat pe metopele de pe Columna lui Traian si mo-numental de la Adamclissi. De asemenea, el este unitur,in linii generate, desi prezinta unele varieta^i dupa micmzona din care face parte.

Costumul femeiesc consta dintr-o camasa bogat 01mentata in motive geornetrice din arnici, fir si tel. mcatrin^a, in vriste sau cu alesaturi, strinsa pe corp cu bflt»inguste. Femeile maritate poarta marame din boranf{l(i(cele tinere) si din bumbac (cele batrine).

Imbracamintea femeii din Vrancea se deosebeste duHvirsta celei ce-o poarta. Femeile batrine poarta costumillmai pu^in ornamentat, atit camasa cit si catrinta fiind nullsimple — spre deosebire de femeile tinere care, in specialin zilele de sarbatoare, poarta catrin^ele realizate pe fondnegru cu fir meitalic si linica, iar camasa, deoseibit de im-podobita, pastreaza omamenta^ia geometrica tradi|ioa<ilfl

Costumul de barbat e mai simplu : se compune dHitari sau cioareci din stofa alba, strinsi pe picior si crejl,din camasa alba din pinza de casa, impodobita cu motivide obicei geometrice din fir alb sau arnici. Vrancenii i^lincing mijlocul cu briu lat, in vriste din lina, iar deasupi'H

iarta chimir, din piele, batut in ^inte. Pe cap, caciula dinlinn a de miel.

Odinioara, atit femeile cit si barba^ii purtau opinciilm piele de pore cu nojrfce, de tip carpatin.

Predominanta este culoarea alba, restul culorilor fiind|(ibre, ceea ce da o anumita elegan^a si distinc^ie portuluivrincean. .—= .-^~^~

*Un capitol aparte al artei populare il ocupa ceramica.

Inca din neolitic, oamenii au foloisit vasele de lut pentruU/ul gospodaresc. La inceput erau lucrate cu mina dintr-o^nsta poroasa amestecata cu paie, apoi dintr-o pasta fina,juratata de impuritati si bogat omamentata, asa cum seBrczinta vasele de tip Cucuteni. Ele erau uneori lucrateb roata, imbracind forme variate, asa cum se infa^iseaza^ramica dacica.

Ceramica tradi^ionala a cunoscut o dezvoltare ascen-ilcnta, ajungind la formele cunoscute astazi.

In jude^iul Vrancea, centrul eel mai valoros este Iresti,l . i l fiind faptul ca olarii de aici au pastrat, in forma va-iclor, tradi^ia dacica. Batrinii olari mai lucreaza si astazioeramica rosie §i neagra, de Obir§ie dacica, asa cum atestadcscoperirile din sta^iunile Poiana si Bon^esti. Alaturi deivramica traditionala se lucreaza si ceramica smaltuita,ivii-c s-a adaptat transfonmariioir ianpuse de voa . si de|iustul popula^iei vrincene.

Atit ceramica rosie si neagra cit si cea smal'tuil imai lucreaza de catre olarii din Garoafa. In t i n n n - i h -iinuale precum si la tirgurile saptaminale, ma?>teni o l . - i r i^lln jude^ isi vind produsele, care au o mare o v i . i i l ; i r r p«-n

functionale si artistice imcontestaibiJo, p r n l mtrasaturilor traiditionale locale.

Cea mai interesanta realizare artistica vrimx-anA •lira indoiala, arta crestatului in lemn. I ' . n 1 1 1 1 1 1 < • Intln •e aco^pera mun'fii Vrancei au furnizat d i n l o i d . - • in •cria prima pentru co-nstruirea locuinjvi, ;i m . . l . i l i < i n h i l 9!uneltelor necesare traiului.Daca unele obiecte au r^mas n i n n . i i m m i n i till

entru care au fost create, altcl<> .'in i - . i p . i i . i i > !

lus de valoare prin maiestria :,:: i j i i ' . h i lu fost realizate.

206 JUDETUL VRANCIA RCTIVITATEA CULTURAI^—ARTISTICA 207

/ Crestarea lemnului in Vrancea a ajuns la o inalta pur^fectiune, iar creatorii popular! s-au intrecut pe ei indind lucrari deosebit de valoroase.

In ornamentica crestatorilor sint folosite de obicei m>tivele geometrice, realizate intr-o mare varietate.

In arhitectura populara crestarea sau cioplirea se folnseste la stalpii din fata caselor sau bisericilor, care SMde o mare frumuse^e si originalitate.

Crestarea furcilor de tors sau a bitelor ciobanesti ei|frealizata printr-o sculptura fina, de obicei din cu^it. Mutivele sint geometrice, dar pe bitele ciobanesti apar si motivele figurative, eel mai adesea scene din via$a ciobaniloi

Crestaturile in lemn se manifests, in deplina lor van .^ie si frumusete, pe tiparele de cas, rotunde sau drcplunghiuliare.

Intreaga arta a vrinceanului rezida in realizarea ornmenticii numeroaselor motive : rozete, dinti de lup, funkfrunza caipsunei, frunza stejarului, a bradului etc. Vechlli'motive s-au pastrat pina astazi, cistigind in bogatia orn^mentatiei. In acest sens pledeaza crea^ia mesterilor noyl i ipopular! ce au facut faima f arii Vrancei.

Un domeniu deosebit, prin tehnica folosita, este ;gravura care se apBiica in special pe cofe si cofi^e, p-i- l >elite, casete din lemn. Aceasta tehnica se practicespecial in comunele Nereju si Paltin — de catre Pav»ilTer^iu, Radu Laibun^ si al^ii. Orna>mentatia consta din mntive geometrice sau florale simple, dar atractive, prin IVJHIti^ii §i simetrie.

Creatiile artistice vrincene, in intreaga lor gam;i <realizari, ne due la coneluzia unei inalte arte populaw,impresionind nu numai prin varietatea elementelor artll*tioe si diversitatea compozitiilor, dar si prin dezvalini'dragostei permanente pentru frumos a localnicilor. 0*vadesc un gust estetic sigur si plin de rafinament, in Clflpredomina sobrietatea, echililbrul si armonia.

MONUMENTS ISTOBICE §1 DE ARTA

istorice, configurate si de o situate g<'fica aparte, au conferit Vrancei de-a lungul timpului, 01*racterul de neconfundat cu alte locuri din tara, manin toate domeniile vie^ii materiale si spirituale.

Populatia de agricultori, vitkultori, pastor! de pe•ccste meleaguri, a creat o arta in strinsa legatura cu mo-Bul ei de via^a de o diversitate, originalitate si individua-[lltate specifice, incorporate in adevarate monumente artis-|e.

Legat de modul de via^a pastoral si agrar apare, intr-oprima etapa a istoriei, cultul fertilitatii si fecundita^ii,•ruia i se inchinau figurine din lut, primele monumentelie artei noastre, capodopere ale artei universale. EleU'lmesc si astazi prin mi^icarea lor frumoasa, prin propor-

KUe ?i maiestria cu care sint modelate trupurile umane»nu de animale, reduse la esen^ial, intocmai ca in crea^iilenioderne si comtemporane,. Acestea premerg statuile dinRodhos. A§a sint figurile din lut ars, os, piatra, descope-rite la Ronfesti, Cindesti, Tifesti, apartinind celei mai in-ItTesante culturi a neoliticului tirziu — Cucuteni. Tot aid,ca si in alte locuri din Vrancea, purtatorii acestei culturi»u creat o minunata ceramica, decorata divers prin inci-«ii, excizii, caneluri, linii, ce se intretaie diferit, sau pic-

I linta bi- si tricrom, reprezentind tot ceea ce s-a creatmai frumos in acest domeniu.

Bpocile bronzului si fierului creeaza noi indeletniciri,un nou mod de via^a, care se reflecta in arta. Cultul fer-lilitatii telurice este inlocuit cu cultul soarelui. Ornamen-tole solare, sub forma de cercuri, ro^i, poligoane, care•par pe monumentele de arta ale acestei culturi — vase,urme, locum^e — sint preluate mai tirziu de arta popu-lara si transmise, prin genera^ii, pina la noi ; le regasimpe costumele populare, pe stilpii de casa, pe ceramica, inKculpturile lavi^elor, ale lazdlor de zestre, pe monumentelecle arhitectura populara. Este ceea ce intilnim. in lum<'a

uatelor vrincene pe monumentele din lemn sau pialra,laice sau de cult, in arta populara, ca marturie a continui-t&tii de locuire a acestui teritoriu din cele mai vechi lim-puri si pina azi.

>;De o frumusete si originalitate incontestabile sint mo-numentele artistice apartinond arhitecturii populare (casavrinceana, monuiniente de cult, din lenin), arhitecturiiculte (ansambluri fortificate, monumente de cult din pia-tra, monumente memoriale, mausolee, statui, busturi,

I arhitectura laica, dar si valoriie mob'ile componente ale

208 JUDEJUL VRANCI ACTIVITATEA CULTURAL—ARTISTICA 209

pa trimoniului cultural national). Aid se gasesc toate aOflcategorii intr-un numar impresionant de exemplar.ales in zona montana, in Vrancea propriu-zisa. De astiflMnea, Vrancea poseda un numar mare de valori etnofljfice, de la cea mai simpla unealta de lucru si pinft ilocuin-fce si instala^ii ale tehnicii populare, totul vorbBdespre capacitatea creatoare a locuitorilor acestor p,despre spiritul lor inventiv si practic, despre starea .economics a vrincenilor de-a lungul veacurilor. ?0

Studiindu-le cronologic, puteni afirma ca momim.tele din lemn intilnite in Vrancea reprezinta una din NMlizarile de seama ale locuitorilor acestor mele.-ii'.'i'studierea arhitecturii populare a satelor vrincene so> \n .la iveala aspectele deosebite ale acestei forme de arilPornind de la realitatea istorica— regiunea Vrancei oilprin excelenfa, o regiune razeseasea, asezata laturalni'fa^a de orice drum de comunicajie si care nu a avu!tact decit foarte tirziu cu ,,Domnia" — putem tragccluzia ca ele sint crea^ia nemijlocita a acestor |aram i •zesi, fara influenza din afara. Ei si-au pus in aoiftminunate opere o parte din sufletul lor, din via^a si min i 'lor. Traind in regiuni acoperite de paduri si-au con-simdin lemn adaposturile si in principal caisele folosind Ithnici variate, cu plan simplu, dar cu o mare varietal* • i imotive geometrice. Unele sate mai pastreaza si ;r/:. •drept, partial, case tradrjionale. precuni Birsesti, ileti, Paltin, Nereju, Vizantea, Racoasa-Marasti si, in p.n i .

si Nistoresti.legatura cu lacasurale de cult, din lemn, par^i n

tegrante ale arhitecturii populare, ridicate in majoni.ii.lor din mi^iativa ?i contribu^ia locuitorilor, de catre nMf>terii locali de mare talent, proveni^i din popor si iin cele mai dese cazuri anonimi — putem afirma CM < iau insemnat in societatea feudala un impcrtant factor p.litic §i sociial al vie^ii satelor romane§iti.

vPe teritoriul Vrancei sint peste 45 de asememea mofljbmente, cele mai reprezentative fiimd la Manastioara, N|dtoresti, Valea Sarii — Prisaca, Ruginesti, Angh-Musunoaiele, Vetresti, Herastrau. Y^ In datarea monurnentelor si, deci, in aprecierea valorlllor s-au folosit docunientele, iar cind monumentele iu

»vut imscrip^ii pe fronton sau pe cheia de bolta, au fostUtilizate acestea, uneori ele indicind chiar mesterii con-Mructori §i avind date legate de istoricul lor. Alteori, inilatarea unor asemenea obiective, s-au folosit caracteristi-fi le stilistice asociate cu tradi^ia locala. Astfel, pentruhecolele XVI—XVII sint caraicteristice bisericile mici sub[orma de nava, cu acoperis inalt si streasina larga, amin-tind de monumentele de arhitectura moldovenesti ridicateIn vremea lui SjJtefain eel Mare.

Astfel sint bisericile din lemn de la Ruginesti, Chit-cani, Movili^, Cimpuri-Tei. y^

Pentru secolul al XVIII-lea si tnceputul secolului alXlX-lea, monumentele de cult, din lemn, capata propor^iiinai mari, relevind un plan evoluat, cu incaperi bine de-limitate. Uneori intilnim tirna^ul, element luat de la caseleIfrranesti, sau prisipe de jur imprejur.

Monumentele construite de ^arani, din lemn de stejar,I pe temelie de piatra, pastreaza tehnica straveche. Birnele

sint de dimensiuni neobisnuit de mari ; cioplite dintr-unsingur trunchi — precum la Movili^a, Valea Sarii — puse

I pe talpi masive, ce se prelungesc dmcolo de punctul deimbinare. Birnele din partea superioara, mai lungi, imbi-nate armonios ,,in din-ti", au rolul de a sus^ine consola

I aco'perisului. Pere i! sint din birne, captusiti cu scinduri inI Interior, uneori si in exterior, alteori pictura, executata, in tempera, este aplicata direct pe birne.

Sistemul de acoperire al construcliilor vechi de lemnI din Vrancea aminteste vechile constru'c^ii similare moldo-

venesti. Acestea sint, de regula, in patru ape, cu turnulacoperit separat. Gasim uneori biserici cu turnul mai Jotde strea§ina, care da bisericii un aspect de caisfi cu I .(Movilita).

Decorul este ginidit echilibrat, astfel inoita caror prezen^a este impusa de considerenU' con

I si func(;ionale, apar ca adevarate podoabe. A l i i < •si bisericile de lemn sint decorate, prin < - i u | . l u < - .tive tradi^ionale — rozete, funia, scvin-lr ( A n i ' . l uginesti). Motivul Jluniei^ are o larg& arlo < ! < • • -ufiind intilnit la aproape toate m o i u i i u c i i i < ' l < - ( ! « •tura din lemn, ca element >ce i i i c i » n j u i . i n n u M i n

' i i loir,i lvo. t'Umo-I t u

If C4',

, 1 1 lllU'l'

nlnl M

210JUDETTUL VRANCB I ACTIVITATEA CULTURAL—ARTISTICA 211

se reia la grinzi, la usi, ferestre, pridvor, peretii t u i l -nervurile boltilor.

Pridvorul, element ce aminteste casa taraneasc.ifoisor, este incadrat de stilpi cu sec|;iune patrata si cortaiate, frumos sculp tati, prezentind in par tea superimotivul rar al ,,florii" dar si alte motive. Uneori, fier, , i .stilp e sculptat altfel. Bunaoara la Valea Sarii gasim i\«.<rea, crucea, sfera strabatuta de caneluri si diagonals.

Fruntarul — element structural — a primit intottl. >una o ornamenta'|ie bogata, realizata prin cioplire si 11 .<forare. El devine o adevarata dantelarie de motive tndijionale : succesiunea de x-uri, acolade, dinti, ghirlaii'i'de motive vegetale (Valea Sarii) si aspectul lor gener.ilmonumentele de arhitecfcura populara vrineeana pastrtoate trasaturile tradi^ionale specif ice arhitecturii popnlare, in mare masura nealterate de timp.

Bisericile si casele din lemn vrincene impresion*prin insusirile lor arhitectonice si decorative, fiind exi<sia eleganfei sobre, a bunului gust si simplitatii, trasatunce caracterizeaza intreaga arta populara vranceana.

In rindul monumentelor artistice, um loc deosebil i iocupa cele apartinind artei culte, aparute in perioada f««udala ?i mai tirziu, rezultat al intilnirii cu stilurile arlnteoturale straine si al asimilarii lor. Apar goticul, rom.inicul, clasic si neoclasic, care sint preluate si adaptat*' I >nevoile locale, mai ales dupa apari^ia oraselor. Precum|>,ineste totusi arta populara de tradi^ie straveche, exemjilnde fine^e, echilibru, propor^ie si armonie, care i-a stimulat pe artisti sa contopeasca, in .spirit creator, inriundin afara, dlnd la iveala arta ronianeasca, arta noufibogata, cu caracter unitar, legata de nazuinteile poporu'l 1 1 1Aceasta arta cunoa?te o dezvoltare remarcabila in vrem- >lui $tefaai eel Mare, cind se creeaza stilul moldoven*stil de larga circulafie, materializat in ceta^i de apaivn.biserici si manastiri din lemn si piatra, pictura.

Manastirile, construc|;ii fortificate (asa cum sint : Mer$fsingura ctitorie a Cantemirestilor, vechi centru de istorlo§i cultura ronianeasca, construit de Constantin Canitemir jSoveja, ridicata de Matei Basgrab^sau Vizantea, de lereinmfeviiaTTinpresioneaea prin puternicele ziduri de incintA,

•cu turnuri de aparare la colfuri si deschidere in zid, pen-

tru ca dangatul clopotului sa se auda pina departe invremuri de restriste, cu creneluri unde se puteau instalatunurile. Bisericile acestor manastiri, cit si altele, a?ezatein mai toate col|xirile jude^ului, sint realizate in stil mol-dovenesc (Stamatinesti, Vizantea, Soveja), cu elementelede stil gotic prelucrate.

Mesiterii moldoveni ce au executat biserici in Vranceaau introdus un nou sistem de sus^inere a cupolei, pe unpatrar cu pandantive, faciindu-l mai usor, introducind oc-nitele in fa|ada. Sculptura se subordoneaza arhitecturii ?io leaga organic de ea.

Pictura urmeaza tehnica frescii ; figurile sint redatelaic, cu costume $i haine traditionale, ceea ce le face sapiarda continutul hieratic, sa devina umane. Apar multeportrete votive sau ale ictitorilor.. asa cum gasim la Chioj-deni, la Vizantea — Livezi, la MUcovul.

In secolul al XVII-lea este ridicata, pe teritoriul jude^u-lui la Borde§ti, o conistructie religioasa in eel mai valorosstil al secolului, stilul brincovenesc, cristalizat acum in-

I tr-un edificiu cu pridvor supralargit, avind un naos cuI doua abside la nord si sud si o absida centrala (la est) -I altarul. Sculptura din piatra, legata direct de monument,I este tratata realist, cu ornamente relief ate, motivele flo-

rale fiind inscrise pe coloane, iar chenarele incadrea/alurile. Pictura apartine celui mai mare mester al epoPirvu Mutu, realist, cu .personaje ce se misca liber : , . i fagesturi cerute de situatie, cu tablouri votive i n l <

In aceeasi maniera sint tratate o serie de m o m i mde arhitectura — ctitorii ale breslelor ce M-. -HI d-aici : a sapunarilor — Biserioa Sapunai-i, l . i l <Biserica Jelaboi ; a dogarilor, luminaranl'teotura si pictura remarcabile. Totodata n\>.construc^ii civile de interes ohstesc si loailurl ihanuri (Odobesti, Adjud, Focsani), ! < > < • ; 1 1 i .^ani), unele rezistind pina in zilele non

De o deosebita valoare istoi Icil imonumente mernoriale inch i n, 11 • • cm I Iisolee, monumente de eroi, cimltlnstraini, luptatori in razboaH'tregire a neamului, pen t r u M ' "veranitatii nationale.

212

Bunaoara, Monumental eroilor vrinceni din 1877, r!dicat de focsaneni in 1916 la 29 iunie, opera a sculpi-ruiui Oscar Spaethe, este inchinat vrincenilor din ];mentul 10 Doroban|i, cazu|i pe cimipurile de la Rahovn.Vidin si mai ales la Plevna, in 1877, unde cu mai<Jpontru, s-au acoperit de glorie. Pe soclul monumen 1 n I > idin Focsani sint inscrise numele a 250 de eroi ce .jertfit la Plevna, Grivija, Rahova, impreuna cu corndantii lor : Gh. $on|u, Leon Cracalia, Stanescu Chiru ott',

Asemenea monumente, inchinate eroilor din 1877.mai ridicat pe Bulevardul Bucuresti (Focsani), apoi la in*trarea in localitatea Duimitre§ti, in comuna Suraia. T<acestea arata ca vrimioenii nu i-au uitat ,pe cei ce au lupi . i ipentru patrie.

Numeroase monumente memoriale, unice in fara, .smiinchinate celor ce ?i-au jertfit via^a pentru apararea g h « - istramosesti, in timpul primului razfooi mondial.7* In fruntea celor aproape 40 de edificii memoriale tn«

buie sa citam Mausoleul de la Marasesti. Ridicat in d<etape — 1923—1934, 1936—1938 din inijiativa Sociel;i|nFemeilor din Romania, de catre sculptorii I. Jalea $1C. Medrea, este o construc^ie austera, viguroasa ca nuturn de cetate, marturie a vitejiei si eroismulud poporulmroman pemtru apararea fimjei nationale, a independent>-isi suveraniitatii. intre zidurile lui isi donn somnul mii dceroi romani, printre care fetita Maria Zaharia, genoi-.ilEremia Grigorescu, comandantul Armatei I romane ptfrontal Mara§esti, sublocotenent Gabriel Pruncu, capil.inul Grigore Ignat. In paroul mausoleului se afla monnintul eroului necunoscut — simbol de aducere aminte pen-tru toft cei care au pierit fara urma pentru patrie.v-^ Un monument deosebit e&te Mausoleul Marasti, ampl.i

sat in mijlocul cknjpului Lstoric cu aoelasi nume, ridk-.iidin initiativa societa^ii ,,Mara§ti", care a luat fiinfa inanul 1917, in timpul marilor batalii, cu scopul glorificameroilor, refacerii sa-tului Marasti, al ajutorarii orfanilor,Monumentul are o arhitectura deosebita si o valoroa.-.isoulptura exterioara. Staituile din bronz, ce reprezint.ichipuri de eroi, vultuiri si lei (ca simbol al curajului), siniadevarate opere de arta.-y

JUDETUL VRANf 'MA |ACTIVITATEA CULTURAL—ARTISTICA 213

S°Trebuie, de asemenea, men^ionate mausoleele Soveja|(ii Fo-csani cit §i monunientele presarate prin aproapeItoate satele vriincene.

Nu pot fi omise niici monunientele civile, opere aleI uuor arhitec^i precum Ciogolea, Mincu, Antonescu, Po-Ipovici, cu destina^ie diferita : teatru, tribunal, prefectura,

banca, ateneu, cavou, locum^a.Din rindul acestora iese in eviden^a teatrul din Foc-

[tiani, bijuterie arhitecturala, cu o sculptura interioara demare valoare artistica, cu elemente de baroc si renascen-liste (in decorate).

CeleM-te cladiri din municipiul Focsani, opere ale unorvalorosi arhitecfi, sint construite in stilul romanesc creatde Mincu si $coala sa, dar cu elemente ale stilului clasictji neoclasic. Combina^ia de stiluri da o armonie deosebita,lar pastrarea lor in noul peisaj urbanistic confera ora^uluispecificitate. "

Dezvoltarea economica, industrials si culturala a ju-de^ului Vrancea in anii construcfiei socialiste a dus lacrearea unei adevarate scoli de arhitectura, cu trasaturi.specifice ale arhitecturii populare.

Programul uria? de constructie a necesitat apari^iaunei arhitecturi industriale, agrotehnice, de locuin^e, deedificii culturale si comerciale, pe intreg teritoriul jude-fului Vrancea.

Astfel, au aparut, intr-on stil modern, noi ansambluriarhitectonice, cartiere de locuin^e, obiective social-cultu-rale. Armonia este data fie de propor^iile lor, de intindereape verticals sau orizontalS, fie de elementele decorativece le unpodobesc, unele de inspiratie populara, altele ft-nind de arta cultS, asa cum sint ansamblul diin Phi^-iUnirii, in mijlocul caruia se afla monamentul—olK'li.in-— inchinat Unirii, opera a sculptorului Ion Jak'.'i ; a iblul de pe strada V. I. Lenin, in cadrul caruia sc dd.i • i . 1Casa de cultura a sindicatelor. Interesant s<- piBulevardul Bucuresti, cu blocurile sale n u n l c l . i ! < • !cartierele Sud §i Gara.

Monunientele vechi si noi sint o m a i - t u r i ^ .1 \ i . i l n lgustului pentru frumos, a cont inui la t i i i l « ' locuiiv m ha populatiei de pe aceste meleaguri ; < • ! < • .sin I

214JUDETUL VRANC

legatura intre generafii. De aceea, vrincenii se preoipermanent de pasta-area, de conservarea si prelungwvietii lor.

Conservarea monumentelor artistice

Asezata pe o treapta superioara de preocupari si prjivita in luinina interesului general al poporului si al prmcipiului ca frumosul ,,vechi" este nu nutnai o marturio tincultura din trecut, ci si o sursa nesecata de inspiipentru creatiile noi, grija pentru pastrarea si restaur.imonumentelor istoriee constituie o datorie de onoanstatului nostru, activitate reglementata de Legea 63/1!)', i

La baza activitafii desfasurate in acest domeniu safirmat de la inceput doua necesitati stringente : una J I Mvind descoperirea si inventarierea tuturor monuments I" iistoriee pastrate, alta priviind conservarea si restau i . >rea lor.

Pentru Vrancea s-a avut in vedere o delimitare a U M » Izone, a unor ansanubluri de arhitectura civila — cu l l isau populara — care urmeaza a fi puse sub ocrotirea Io«gii, urmarindu-se prin aceasta pastrarea integrita^ii 9!specificului centrelor istoriee ale oraselor sau ale unorasezari satesti de o deosebita valoare.

Pentru salvarea si conservarea unor obiective impor-tante constind din instala|:ii ale tehnkrii poipulare, caa4vechi, gospodarii, s-a luat tni^iativa organizarii la P'ocs.'iina unei rezerva^ii etoiografice si de arhitectura popularlin aer liber, ce include principalele zone etnografice.

Totodata sint consei~vate win situ" (pentru a fi vizital*si pastrate mai mult timp) bisericile din lemn din Cim-puri-Tei, Manastioiara, Vrincioaia, Valea Sarii-Prisai .1 .

• morile de apa, pivele, dinstele din Nistoresti, Soveja, Ru-careni ; cramele din Jaristea si Popesti, locuintele de dl-ferite tipuri din Vrincioaia, Naruja, Nereju, Niistoro.v 1 1

La acestea trebuie sa adaugam miile de valori constimldin picturi pe lemn, carte veche romaneasca, argintariolucrata in filigran, veche feronerie romaneasca, lucr;i 1 1care prin stradania specialLstilor pot fi perpetuate pest*seoole, ca o marturie a ceea ce a putut crea un popor, eaexpresie a continuitafii lui in aceeasi vatra.

IACTIVITATEA CULTURAL—AKTISTICA

INSTITUTII DE CULTURA

215

Activitatea politico-ideologica, cultural-educativa sinrtistica constituie un domeniu important al politicii ge-ncrale a partidului si statului nostru pe drumul edificarii

[fioii societati.Actionind .pentru infaptuirea Programului ideologic al

pjirtidului, Comitetul judetean de cultura §i educatie so-clalista — ca organ de partid si de sitat cu atributii ?i ras-punderi in infSptuirea politicii culturale a partidului — des-f;i§oara o aetivitate complexa in veiderea educarii socia-liste a maselor, mabilMnd in acest scop intreaga bazamateriala si reieaua de .asezaminte de care dispune, acti-vul cultural, specialist! si oameni ai municii din cele maidiverse domenii ale vietii economice si sociale.

Pentru organizarea si desfasurarea muncii cultural-educative si artistice, in judet functionieaza o serie de in-slitutii de profil specializate, care, sub inidrumarea si con-ducerea unitara a Comitetului jude^ean de cultura si edu-(•a^ie socialista, asigura indrumarea aetivitatii in diferi-tesectoare ale culturii de masa, a tuturor a$ezamintelor dinretea.y Central de indrumare a creatiei populare si a miscariiartistice de masa is,i .aduce o substantiala contributie lastudierea, cercetai'ea si valorificarea celor mai valoroasetraditii culturale, folclorice si etnografice din judet, lamentinerea si transmiterea acestora in con'ditiile prezen-tului nostru socialist. Raspunzind de initierea si desfasu-rarea unor .ample actiuni cultural-artistice, asigura con-ditiile propice .unei activita^i pennanente a formaWilor ar-tistice pe diferite genuri de arta, imbogatirii repertoriiloracestora, atragerii la via^a oultui-ala a maselor l;\n;i < ! < •oameni ai muncii.

In rindul institutiilor subordonate Com.iitetului j i n l ctean de cultura si educatie socialista, un rol import an! i lare Complexul muzeal judetean. In cadrul u n i t a l i l c r < l rcare aces'ta dispune, atit la resedinta judetiilni, < i imulte alte localita^i din teritoriu, sint or,!;ani/atc . H ^ I H U Isi manifestari de educatie patriotica a . t i u K - r c l i i l i i i , a l u l uror oamenilor muncii. Prin cercetarile ,^i : . l i i ( l n l c mhcprinse, sint etalate noi dovezi ale prezen^ei si c ( i i i l i i i u i l a [ i i

21G JUDEfUL VRANC

vie^ii materiale si spirituale pe acest teritoriu, ale m u i u l !si luptei necurmate pentru progres social, pentru libortitea si independenta patriei.

La educarea multilaterala a maselor, o contribute I titportanta o aduce tntreprinderea cinematografica a jinl-tului Vrancea. Dispunind de unitati cinematografic < • itoate localitatile judetului, de o dotare tehmco-ma1<corespunzatoare, aceasta unitate asigura difuzarea f i l m 'lor artistice si dooumentar-stiintifice, de produc^ie nii^lnnala si alte product!! ipinja in cele mai inidepartate sate . M Ijudetului. Totodata, prin contributia lucratorilor inlr0prinderii si a altor cadre, s'int organizate aaual galefilm, dezbateri, procese cinematografice si alte ae^iuni si*eifioe cu filmul, pentru cele mai diverse categorii de < • •mend a! muincii.^ Biblioteca judeteana ,,Duiliu Zamfirescu" rklica asl.i >

pe noi trepte tradi^iile vaioroase ale mun-cii cu oarttea dMifa^urata in jude^ul nostru. Principala realizare a ac-i-.ii .institutii din ultima perioada il constituie faptul ca a ikvenit un adevarat centeu metodic de inidrumare a acrtivitrttii tuturor bibliotecilor publice din re^a, contribuind \«\odata la fundamentarea riguroasa a planurilor de apivzionare cu carte social^politica §i beletristicia.VCentruZ judetedn de librarii si difuzarea cartii uriuiV

reste si realizeaza achizi^ionarea si distribuirea fondulmde carte la cele 14 librarii din judet cat si a celorlalte mil-teriale de papetarie. Un aport substantial il aduce ace as 14institute la asigurarea manualelor ,si rechizitelor scold!1*,colaborind in acest scop cu Inspectorate scolar jude|iMn

Prin sistemul unitatilor din re^ea de care dispumCentrul de librarii si difuzarea carfii, impreuna cuU.J.C.C. rezolva cu aperativitate cerira^ele de vinzarc .1cai-^ii catre popula^ie, in cadrul fiecarei localita|i dmjude^.~y*Recent imfiin^ata, Scoala populara de arta Focsani sprl-jina miscarea artistica de amatori din juide^, contribuiiiulla ipregatarea instriuctorilor de format!! pe 'diferite genmlde arta, organizind cursuri de ini'tiere in diferite domt«nii ale vie^ii cudtural-artistice.. cu sprijinuil unor speciali^llde la nwel central.

fCTIVITATEA CULTURAL—ARTISTICA 217

Piecare institutie de profil subordonata Comitetuluibde^ean de cultura §i educate socialista dispune de in-Imnate mijloace materiale §i fonduri cit §i de aparatropriu necesar orgamizarii §i desfasurarii activitatii in•drul Tinitatilor subordornate. Impreuna cu asezamintelejulturale din re^ea, stimulind si antrenind activitateakestora spre o noua calitate si eficien^a, institu^iile dejultura se inscriu ca factor! activi In viai^a sociala a jude-lului, contribuind la formarea §i educarea omului nou, laIrcgatirea si mobilizarea oamenilor muncii in marea^aIpera de edificare a societatii socialiste mul'tilateral dez-lyoltate §i Snaintarea Romaniei spre comunism.

VIATA LITERARA §1 ARTISTICA

Din trecutul cultural al jude^ului Vrancea se desprindejllgura luminoasa a intiiului carturar roman, mitropolitulVarlaam, niascut la Purcelesti, astazi comuna Bolotesti,

jiutorul ,,Cartii roniane§ti de inva^atura" de la 1643. Inicelasi veac, in vremea domniei lui Constantin Cantemir,itarostia Putnei a fost incredin^ata lui Miron Costin, omi:u buna inva^atura, cultivata cu stradanie multa prin sco-Ille lese^ti si cunoscator al citorva limb! straine.

Seoolul trecut — moment de avintata evolu^ie a socie-Utii romanesti, de la ob^inerea de noi si noi inlesniri co-merciale si de alt ordin pina la cucerirea independen-teido stat, prin afirmarea ideilor progresifite ale burgheziei

I In ascensiune — a maircat §i pe plan spiritual un progresdeosebit. Acest fapt este ilustrat §i de existen^a unor per-

uonalita^i de prim rang, in toate domeniile de activitatehi, binefai^l^s, in eel al culturii,

Dimitrie Dascalescu, poet focsanean, autor al mai• multor volume de poezii, Ion Luipescu, fondatorul pri-Bfnului teatru din ora^ul Fo^csani (1871) si unul din celeI mai vechi din ^ara (pe scena caruia au jucat artisti renu-

•tniti ai wemii ca Matei Millo, Aristizza Romancscu,IPascali si al^ii), Lucio Vecchi, animatorul si organizatorul

[l»etivita$ii muzicale de care se leaga inceputurile vie^iiJmuzicale focsanene, Petre Liciu, autor de mare talent sillubitor de teatru, care, alaturi de Constantin Nottara si

218JUDETUL VRANCRA . TIVITATEA CULTURAL—ARTISTIC A 219

Vasile Toneanu, a aparut in distribufia primei rea'icinematografice romanesti, sint doar citeva din perj-lita^ile culturale din trecutul jude|:ului nostru.

Tinutul de la curbura Canpatilor, Vraneea, a adapiinperioade importante din via£a lor, mari personality ispiritualitatii romanesti, figuri luminoase care au m;pregnant activitatea culturala a locuitorilor. Amiiprintre aljii pe Grigore Alexandrescu, Mihail Kog;iceanu, arhitectul Ion Mincu, Ion Neculoe, Alecu Ri ;Anghel Saligny, Alecu Sihleanu, Mihail Steriade, Gh<ghe Tattares'cu, Alexandra Vlahu^a, Duiliu Zamfire.pentru a aminti doar citeva nume.

Din aceasta pleiada de mari oameni de cultura se tilstinge figura luminoasa " "X-A , . ~.

din

0-.\ tivat vechile tradi^ii ?i s-a piamadit un climat favorabll/ pregatirii si afirmarii unui mare numar de oameni de

loare, care au ilustrat stiinta, literature o-rf^i^ »- - • - >, 4- • arlele. Pe aicautorul

M- Ea9CU-literar G. Bogdan

In aceeasi periuaaa, un insemnat.' culturale au animat viafya culturala aAmintim dintre acestea :-j--- -i • •••

"'

?i istorkul

so:ciotfl|lFo'cs.-iii|,,Cemi|

. - j -. .T , Cl~* V*1* '**—•*--*-'J «-•

... Bunaoara, ,,Cercul studen|;illor putneni" si ,,131blioteca publica a orasului Focsani" au organizat nuxnnroase manifestari de difuzare a stiinfei si culturii si miinfiin^at mici biblibteci satesti in jude|: (Nereju, Cirligolretc.).

Inflorirea pe care a cunoscut-o via^a culturala a onsului in a doua jumatate a secolului trecut este ilustra*

ile numarul mare de ziare si reviste ce au aparut in'•a perioada.Prima publica^ie periodiea a Focsanilor este strins

H,;ita de destinul istoric al tirgului ; aspari^ia ei a fo&t pri-ini ta de evenimentele Unirii Principatelor si se intitula'omisiunea Centrala a Principatelor Unite", incepindnar de la 1859, iar in iulie, acelasi an — ,,Protocoalele'iinisiunii Centrale a Principatelor Unite" (1859—1862).

. I doilea periodic, ,,Gazeta de Focsani" (1865—1886), de.cmenea este condUlonat de existen^a Curtii de Apel.

i ; i pa acestea, au urmat gazete propriu-zise, mai rare, deitcres local, sau cu continut divers, toate avind o durabi-ilate fragila. In ultimele doua decenii ale veacului tre-nt, numarul lor s-a ridicat la aproape 70 ; multe din elerau politice, aparind in preajma si in interesul alegeri-ir (,,Milcovul" ; ,,Putna" ; ,,Unirea" ; ,,Focsani" ; ,,EcouliVancei" ; ,,Curierul Putnei" ; ,,Independeirta Putnei"

De men^ionat este faptul ca la FO'Csani s-a editat prima1'iiblicatie teatrala din Romania, revista ,,Comic,ul" (1885)aib redaetia cunoscutului iubitor de teatnu Ion Lupescu.

Alaturi de aceste ziare si reviste au aparut si diferitei;;izete ale meseria^ilor si muncitorilor vrinceni : ,,Gazetaiosie", ,,RevLsta rosie", ,,Razvratirea" si altele. Tiparirealor s-a facut in tipografiile existente in acea vreme laKocsani, numarul lor ridicindu-se, pe la 1900, la 17. Cea

si cea mai veche a fost tipografia Comiisiunii Cen-cladirea in care a func^ionat existind si astazi.

O adevarata efervescen'fa culturala cunoa.?te Focsa-niul la inceputul secolului XX si mai ales intre cole douftlizboaie mondiale, perioada in care un rol dcoscbit 1-aavut sec|;ia locala a Ligii Culturale, condusa mai tirziu duprofesorul D. P. Caian, iar dupa raaboi de I. P. Buduleacu-Ilimnic, sectia din Focsani desfasurind o intonsA uctlvl-late socio-culturala : comemorarea unor persona 1114^1 doneama ale istoriei noastre (Tudor Vladimirescu, Viwll'1

Alecsandri, Al. I. Cuza), organizarea unor cxipo/tyll i l < -ctnografie si arta populara, intemeierea Socletft'til ( !<•dansuri papulare ,,Hora Unirii", acordart-a de bunw pen;ru studen^ii nierituosi, infiin^area de sectii a&tefti (CNM

\ I

220JUDEJUL VRANC

k'TlVlTATEA CULTURAL—ARTISTICA 221

mai importanta fiind la Naruja, unde Simion Hirnea pblica legendele vrincene sub genericul ,,Comorile Vraoei"), sint nuinai citeva din actiunile insemnate ale aceisec^ii.

Conferentiari de elita precum Barbu Stefanescu Dovrancea, A. D. Xenopol, C. C. Giurescu, C. Moisil si Insusi Nicolae lorga — prin conferintele tinute la teal,,Maior Gh. Pastia" — au insufletit o adevarata pleiadfi denergii culturale locale, din care multe se vor impun* Ipublkastica de dupa 1919.

Se cuvine sa men|;ionam aid ,pe Alexandra Calin'Ion Ciocirlan, Al. P. Arbore, Ion Diaconu, I. Larian Poitolache, Constantin Apostol, N. Al. Radulescu (unul dilintemeietorii revistei regionale ,,Milcovia"), care, i > nscrierile lor, s-au facut cunoscu|i intregii \ari.

Activitatea culturala din aceasta perioada avea sa culmineze in 1934 cu ceea ce se va realiza sub egida ,,Ida^iilor Culturale", prin infiin^area la Focsani a ,,Sul'tiunii de conferin|e".

Toji fruntasii culturii romanejti de atunci au trprin Focsani : Mihail Sadoveanu, Simion Mehedin^i, C-Petrescu, Liviu Rebreanu, Serban Cioculescu, C. C. ( I mrescu, lorgu lordan etc., dezfoatind variate problenierare, fiiozofice, jutridice, sociale, publicate apoi in treilume sub titlul ,,Tradi-fii si actualitate romaneasca".

In privin|a periodicelor, dupa 1916, din cele 258 cunoscute pina astazi, ,,Caminul", aparut in 1925, a avniviata mai lunga, in paginile lui scriind mai toti publi<focsaneni. Un ziar — ,,Curierul Putnei" — a fost infii:in 19-18 de Duiliu Zamfirescu, dupa ce acesta s-a re! •din diplomatic.

Revistele scolare si literare precum .,Crinul" (!:•,,Freamatul" (1925), ,,Ghiocei" (1933), ,,Meduza" (!!',,Revista noastra" (1912) si ,,Treisprezece" (1934) sint onflrabile incercari locale la care au publicat si colaborat .s<itori vrinceni. Dintre revistele de o elevata ^inuta si rfcgoare stiin|ifica ,se impune in primul rind ,,Milcovia".

Bogata tradi^ie culturala a judetului nostru, amiin capitolele anterioare, a cuprins — cum era ?i f i i *— si nn numar insemnat de elemente artLstioe. Chinr jl

<«tea sint suficiente pentru a ne face sa intrezarim exis-n{a pe aceste meleaguri cu mult timp in urma, a uneii'ti artistice, care — desi a cunoscut pe linga perioadele• inflorire si momente de regres (determinate de vicisi-idinile vremurilor trecute) — nu s-a stins niciodata.

De asemenea este fireasca men^ionarea — si in acestpitol — a unor momente de deosebita semnifica^ie inadifta artistica. Ele vor fi luminate insa din alt punctvedere, propriu acestui demers.Infii'iiparea si perpetuarea activita^ii artistice de inter-

•etare (aetivitatea antrenind de regula grupuri sociale)esupun existen^a unor condi^ii minime, care sa facaisibile si viahile formele ei de expresie. Consideram cairi condi^ii le asigura eel mai bine asezamintele cultu-le, chiar daca — pentru epoca dinainte de Eliiberare —estea nu au avut in general un sediu (edificiu) propriuavem in vedere partea cople^itoare a activita^ii artis-

•c, nu cea profesionala, ci de amatori, care in judeful"Stru este astazi cvasi-totalitara.

Bunaoara, in anul 1938 intiflnim in fostiul jude^ Putna,in numar insemnat de asociatii, societa^i si camine cultu-.ile, aeestea din urma fiind cele mai numeroase *.

Statutele lor nu se deosebesc esen^ial ?i, in ce ne pri-(^te, observam ca isi propun ,,organizarea de sezatoriulturale (...) jocuri rationale ; incurajarea datinilor roma-H'$ti, stringerea de folclor local ?i de aiurea" **. Mai af-lfim•)i astfel de sezatori se desfa§urau in duminicile de Lam ftmai ales §i erau urmate de ,,un program artistic compu.sdin : muzica vocala si instrumentala, declamatii, joirurlnationale, gimnastica ritmica, dialoguri, tablouri alcHorlw,piese de teatru" ***. Latura de inspiratie popularft d«»vln«i,

i caminele satesti, con^inutul principal al aceaU'l ncllvl-.i^i ?i din punctul de vedere al permancn^i si < iflici«'ii|4'lictului de valorificare a filonului popular, <-on; i l j i lu i« '«rsteticianului Ion Paseadi e deiplin vaUibilrt i.il p i ' i i i ln iVrancea acelor timpuri : ,,Avind cu totul un ninwU'r n i 'u r -

* Cf. Dosarul nr. 41/1938, Prcfectuivi i i i i l r ( i i l n i | 'utn« i(Arhivele statului din Focsani - V i . m

•* Idem, fila 105.••* Idem, fila 98.

222JUDETUL VRANn '.YITATEA CULTURAL—ARTISTICA 223

ganizat, intimplator, amatorismul artistic de la sate •lipsit dealtfel de baza materiala — reu§ea cu mare gr#\tate sa pastreze adevaratele comori folclorioe create dolungul veacurilor Ide catre popor" *.

In erase insa" s-a desfasurat, intr-adevar, o activil.iiartistica mai intensa, dar trebuie sa consemnam totodid?i aiportul inu;iativelor neoficiale, personale, ale unori-am numi astazi — ,,animatori cultural!" locali, pronintori entuziasti ai unor ac{iuni artistice deosebite, sau oiltori generosi si pasionati de lacasuri de arta, unele din Inaceste asezari de_cultura durind si uimind si astazi. S«*intimpiat ca uneori aeelasi om sa fie si una si alta, f > i >motor si ctitor, preeum Ion Lupescu, aparut in Foc?HIprin 1870 in fruntea unei trupe de actori din care ffiOMparte si Vasile Conta, remarcabilul filozof de mai i ) iziu **. Cel care, in 1871, a pus piatra fundamental 3 «primului laca? de teatru focsanean, pare sa fi fost Intr-adevar o personalitate multilaterala ; de numele lui *leaga nu numai fundarea, aici, a unei activita^i teatPBIpermanente, onorata in rastimipuri de un Matei Mi I InIon Manolescu, sau Aristizza Romanescu, dar ?i inconrflrile din doineniul crea|:iei dramatice originale (,,Vladutliilmamei", wParagraful 37", nVlad Tepes" etc.) si al puhl icisticii teatrale (editeaza revista ,,Comicul" in 1885). !»•asemenea, tot lui pare a i se datora nu atit organizarea In1873, in Focsani, a intiiuiui spectacol de opera, cit leg;n< •pe via|a, de oras, a conducatorului trupei italiene care l-«sus];inut. Este vorba de Lucio Veechi, care pina in ulti 'H' I -clipe (adica tianp de cinci decenii 9! jumatate) n-a incetllsa fie prezent in toate momentele importante ale vic(llmuzicale din ora§ ***. El infiin^eaza aici o filanmonica, calfmai tirziu va fuziona cu ,,Societateea §tiintifica" si ,,At»ineul Milcov", cu care ,,in tot timpul iernii veneau ocln l f t

* Ion Pascadi, Rolul mi?carii artistice de amatori in edt i n|lestetica, in Educatia estetica prin arta si literatura,310-311; Editura Academiei R.S.R., 1964 ; I. M. Dumiln-,,InsemnSri cu privjre la orasul Focsani, Bucuresti, I • •Pag. 45.

** Al. Temciuc ?i E. Merica, ,,Mi?carea teati-ala focsaneunl"in Coordonate culturale vrincene, Focsani, 1971, pag. :;n >

*** I. M. Dumitrescu, lucr. cit., pag. 43.

• «• saptamina in sala Ciurea, unide ^ineau conferin|e ur-inate de audi^ii muzicale" * cu un bogat repertoriu din•asicii muzicii universale. In 1901 e amintit chiar un con-Ri-rt comemorativ Giuseppe Verdi, la care ,,orchestralocieta^ii", unita cu acea a Regimentului 10 Putna, a exe-lutat din operele maestrului Vendi, buca^i din Aida, Tra-

mta, Rigoletto §i altele" **.E firesc ca, in acea vreme, asemenea echipe artistice

le tipul celei de mai sus, sa-§i in'ceteze activitatea, apoiHi reapara aidoma sau in alta forma. La 20 octombrie

1907 aflam de infiin^area unei filarmonici ,,Doina Vran-lei", cu Lucio Veochi la conducerea orchestrei si cu I. Na-nulescu la cea a corului. Dar dupa 5 ani de activitate, cuipectacolele date si in deplasare, ramine numai corul.jpeste al^i doi ani se naste societatea corala ,,Lira Putnei",li carei membri, impreuna cu cei ai ,,Doinei Vrancei",•or constitui, in 1919, ,,Societatea Filarmonica", societatece va include in repertoriu opereta ,,Pericola" ***.

Intre timp insa, alt mare ctitor al Fo-csanilor, maiorulbh. Pastia, daruia orasului (in 1913) edisficiul unui nouleatru ce constituie si astazi una din podoabele aceetuia.Spre acest lacas mkiunat vor gravita toate manifestarilecultural-artistice ale jude|ului, el fiind totodata si unpunct de mare atrac^ie pentru format;iile profesioniste deupectaeoie din tara, f apt la care contributia, desigur, si exis-len^a unui public interesat si generos. Chiar si examina-rea reprezenta^iilor artistice desfasurate aici doar intr-unsingur an impresioneaza. Bunaoara, in 1923, in afara oelorweo 15 manifestari artistice mai insemnate, prezentate la,,Teatrul comunal Maior Gh. Pastia" (cum era denuinit ?icunoscut de atunci s.i pina azi) realizate cu for^e ale orasu-lui, e de menftonat suita de concerte si spectacole la careIsi dan concursul personalitati artistice romaneijti proemi-nente ca : G. Enescu, Nicolae Leonard, Ion Corascu si

* Idem, pag. 45.** Ibidem.

***• I. M. Dumitrescu, lucr. cit., pag. 45.'*** Const. Gonceariu, Un an din via^a Focsanilor de altadata,

in Coordonate culturale vrincene, culegere de note si co-municari, C.J.C.E.S. Vrancea, Focsani, 1972, pag. 17-22.

224JUDETUL VRAP TIVITATEA CULTURAL—ARTISTIC A 225

Un rol important in dezvoltarea activitatii artLsjudefc pare sa-1 fi jucat si sec^ia locala a ,,Ligii pnili"unirea culturala a tuturor romanilor" (prescurtat : ,,LI|culturala"), careia — outre altele — ii revenea merituJ Intemeierii societal de dansuri populare ,,Hora Un i n irealizarea de expozi^ii de arta plastica si de etnoaceasta din urma devenind mai apoi muzeu permanent'

Toate aceste izbinzi cultural-artistice notabile, >nute in anii de dinaintea Eliberarii, nu pot sa dea H U Mcereetator si certitudlnea existen^ei, in acea puioada a unei adevarate miseari artistice, organJzalusi cuprinzatoare, edificate pe o baza materials adecFaptul acesta va fi posibil abia in epoca noastra, a s<>lismului, cind activitatea artistica capata nu numai :portii de masa si un caracter stabil, permanent, dar situri deosebite in educa-fia patriotica si estetica a mas-,,Caracterul de mi^care organizata, care se desfa§oar-mod planificat $i presupune o indrumare sistematicapartea unui intreg aparat specializat (...) face sa dis<caracteru] sporadic, spontan al dezvoltarii sale din ormduirile presociali&te" **. Se conistituie acum un adev.sistem al a§ezamintelor culturale (camine si case de <tura), in cadrul carora se va desfa$ura o activitate cul tnral-artistica de o- amploare si complexitate fara pi-dent. E de remarcat, odata cu a,pari^ia de noi colecartistice de create si de intenpretare, deci odata cu cref-terea neincetata a numamlui acestora, si continua divc-rsificare si ridicare a nivelului lor artistic. Participind I •marile intreceri artistice declansate pe plan national (ccursul pe ^ara al caminelor culturale, coneursul repuhhcan al forma'Jiilor muzicale si coregrafice, Bienala de :•tru ,,I. L. Caragiale"), echipele artistice vor aduoe $i < •dintii lauri cuceri^i cu aceste prilejuri in domeniul tetftrului (de echipa Casei de cultura Focsani) cit mai ale.';domeniul interpretarii folclorului de forma^ite instmmentale si de dansuri din Naruja, Nereju, Nistoresti, I 'tin, Valea Sarii etc.).

* Monografia jude^ului Putna, Focsani, 1943, pag. 191 ; Al. ])"Congresul jubiliar al Ligii culturale, in Coordonate cultui H >vrincene, Focsani, 1972, pag. 27-30.

** Ion Pascadi, lucr. cit., pag. 209-220.

Intre anii 1949—1963 o activitate fructuoasa a des-f,v,;urat ..Filarmonica de stat Unirea" Focsani. Repertoriul

llngiunilor era deosebit de variat, cuiprinzind nu numailucxari de Haydn, Mozart, Beethoven, Wagner, Gluck,•Dvorak, Ceahkovski §i Liszt, dar §i de G. Enescu, SabinIDragoi, Paul Constantinescu §i Marxian Negrea. PrintreIfoi care au cintat ca solisti cu Filarmonica, mtUnim numeI'unoscute precum C. Bobescu, V. Jianu, Ion Dacian,jWagda lanculescu. Cel mai des a fost, in aceasta calitatemi totodata si oaspete al Focsaniului), apreciatul violonistion Voicu.

Odata cu noua organizare administrativ-teritoriala aItirii, cu tafiinfatnea judetului Vrancea in anul 1968 §i ac-tivitatea cultural-artistiea cunoa^te impresionante izbinzi..

[in aceasta perioada de bogate si neintrerupte impliniriniiscarea ctoltural-artistica a luat un caracter de masa,

U-a dezvoltat, divereificat §i perfecfionat neintrerupt, in-Icgrind in sfera sa mil de artisti amaltori activind inloate genurile de create si de interpretare, de care alta-(lata abia daca se pomenea. Un irriipuls deosebit 1-a pri-

'mit procesul de valorificare a filonului artistic popular,materializat nu numai in ac^iunea de culegere ?i de edi-tare a celor mai valoroase crea|ii poetice, muzicale oricoregrafice, dar si in promovarea scenica a acestora, in-deosebi prin intermediul arnplelor manifestari prilejuitede Festivalul folclorului vrirucean ajuns la a XlV-a editie(in 1980). Atragerea si stimularea oamenilor muncii intoate sferele crea^iei si interpretarii artisitice s-au facutprin organizarea de .actiuni specifice, marea majoritate cucaracter competitiv, in domenii cum ar fi cele ale muxic iicorale, brigazilor artistice, teatrului, crea^iei li'terare, plas-tice, populare, cle foito §i cineamatori.

Preocuparea pentru dezvoltarea mis.carii artistice deamatori a determinat o larga ac^iune, conjugind efortultuturor factorilor educativi, indreptata indeosebi in di-rec'fia diversificarii formelor de arta, a ridic&rii mSiestrieiinterpretative si a cresterii ponderii educative a acestora.In acest sens, sint de meivfionat manifestarile de trecerein revista a intregului potential artistic (,,Onta-n sat co-rn-ana toata"), de confruntare cultural-artistiea multila-

226 JUDETUL VRANC ;TIVITATEA CULTURAL—ARTISTICA 227

terala (stafetele intre localitati), intrecerile dintre caiHde cultura etc., cele cu caracter traditional sau ten(,,Salonul literar Dragosloveni", ajuns si el l aaXI-ae<l i |in 1980), concursul de caricaturi ,,ln patru tinte", ,,Digul cu piesa intr-un act" etc. Expresia lor concrete -nivelul publioului — o reprezinta miile de concerto.spectacole, sezatori, simpozioane, mese rotunde, dezbal<expozitii cu caracter divers etc., care au culminat -aspectul cresterii cantitative si calitative al partici)maselor de oameni ai muncii (atit in calitate de creulmsi interpre|;i, cit si ea auditori si spectatori) — cu into;rea in cea mai mare manifestare si sarbatoare a spirit N.Ilitatii romanesti, Festivalul national ,,Cinitarea ROJH..niei".

VLATA CULTUBALA IN ASEZARILE VRlNCENE

Odata cu indepartarea ranilor razboiului, cu eradii Irea urmarilor sale nefaste — tifos, foalmete, mizerie -tinutui de profunde traditii istorice §i culturale, care J < > imeaza astazi jude^ul Vrancea, s-au aprins facliile prim'lor aetiuni culturale. Greu, in seri tirzii, dupa zile isto\ itoare de munjca, anamatorii spiritual! ai locurilor, mum itori, tarani §i intelectuali progresi^ti, au infiin^at primbrigazi artistice.NoApoi, in 1947 a luait fiin^a Casa de cultura Focsani -

modesta pentru viziunea noastrta de astazi, dar deoside im:portanta ipenrtru anii grei ai inceputurilor, ai manlor reform* social-politice pe care le cunostea Roman i •

Brigazile artistice ale anilor 1947—1954, formate dmci^iva entuziasti, parcurgeau satele si comunele judetulu,purtind faclia culturii, a progresului pentru fiii taranilmeroii de la Marasti, Mai'asesti si Oituz, penitru acei obidil iai trecutului, in sufletul carora renascuse speran^a od.cu infiin^area primelor ,,Intovara§iri agricole", iar mai t!r-ziu >ale Gospodariilor agricole colective.

De abia in 1959 ia fiinta primul cor de club la I.A.S,Odobesti, iar in 1957 se oreeaza prima orchestra de en-trada, condusa de profesorul focsanean Nicolae JurjmApar aoum primele camine culturale, unde doinele, b;il >

jilole si jocurile populare vrineene sint prezente alaturi deIpoezia si muzica patriotica. Institu^iile de cultura, numa-Jriil formatjilor artistice sporesc permanent, ajungind as-lAzi la o re^ea impresionanta : 8 case de cultura, 95 ca-Inine culturale comunale si satesti, 64 bilbliateci publice,1)1 un numar dublu de biblioteci scolare, 11 sta\ii de ra-jilioficare, 29 mausolee, muzee, case memoriale §i colectiimuzeale, 131 unita^i cinematograifice, 14 librarii etc.

Activitatea social-economica a oraselor §i comunelorjude^ului Vrancea, careia ii este sipecific oin puls tot mai(linamic, se interfereaza — de la cea mai mica unitatepronomica, institu^ie, colectivitate, pina la recent aparu-tele mari intreprinderi industriale — cu o substan^ialacmulatie culturala, unde sint cuprinse, cele mai diversecategorii de oameni ai muncii.

Se smite in acest fenomen, caracteristic tuturor comu-nelor si in egala masura celor cinci centre urbane, tradi-l|ia, dar mai ales substan^a vie, in ete.rna prefacere, ce oproduce prezentul socialist, prezentul apar^inind celor ceau nelianitate posibilita^i de a partkiipa si a se implicaintr-un mod cit se poate de firesc in actiul de cultura, cumultiplele sale valente formativ-informative.

Merita a fi consemnate, de asemenea, aparifta §i fixa-rca deja in tipare — ce pot avea preten^ia la statutul detradii^ie — a noi mijloace, modalita^i si genuri de actiunicultural-educative de masa, expozi^ia tehnico-stiin^ificSitinerants, saptasmina filmului sau a car'fii, universitateacultural-stiintifica, brigada stiin^ifica complexa sau spe-dalizata, zilele (saptamiinile ori lunile) culturii $i educa-'{iei, fapte rraite in fiecare din cele cinci orase.

Bunaoara, in anul 197.1, se ini^iaza programul complexde manifestari politico-educative si cultural-artistice demasa ,,Vrancea 71", esalonat in ,,luni ale culturii, §tiin-\ei si educa^iei" in toate asezarile urbane ale jude^ului.Eiste pentru prima oara cin,d, la I.C.F., la C.P.L. Focsanila Complexele C.F.R. Adjud si Marasesti, la unita^ile coo-pera^iei mestesugaresti din Panciu, la S.C.V. sau la I.A.S.Odobesti, au loc manifestari de genul consfatuirilor, me-selor rotunde sau simpozioanelor, la care iau parte, directin mijlocul oamenilor muncii, la locul de produc^ie al

228 JUDETUL V l i

acestora, academicieni, cercetatori, cadre univ-reprezentan^i de frunte ai vietii culturale si tchninfifice din Romania socialista. Alte asemenea n .tari ample, concepute intr-un mod unitar ca ideo yl Vmijloc de inriurire educativa, se inrfiaza tot in ace!ca de exemplu : ,,Focsani — permanence cultural'•gram aflat in prezent la cea de-a Vlll-la edi^ie.

In anul 1973, sub egida Consiliului jude^ean nl dltMlcatelor §i a Cabinetului judejean de organizare a prodiM\iei §i a muncii, se organizeaza si se desfasoara cal<ac^iunilor de propaganda tehnico-economica penlnimularea participarii maselor la activitatea de ceistiintifica si tehnica, purtind genericul ,,§tiinta, tdimproduc^ie" care antreneaza anual, in toarte cele cinci (xrtm*peste 15000 de oameni ai muncii, ingineri, tehmmaistri, muncitori.

In 1970, filele cronicii cultural-^tiintilfice a judetulnimbogatesc cu apari^ia in fiecare oras a primelor unrta^i cultural-^stiin^ifice, la inceput cu 32 de cercuriaproximativ 1 400 de memibri, pentru ca, in anul de.'mtamint popular 1980—1981 cele cinci universitati c n l l nral §-tiintifioe sa-si extinda paleta actiunilor cultural-< •cative §i de informare tehnico-stiintifiea la 98 de cur-cu pe&te 2 900 de cursanft. Practic, nu exista unitate i • .dustriala &au de alt <profil economic in care sa nu fii.n|i-un curs, un ciclu tematic sau un cere tehnico-aplic- >ori de educate estetica in cadrul universitatii cultui.ilstiintifice. La realizarea activitatilor prevazute isi ; n l n .contributia peste 150 de specialist! cu studii supericinvitati din centrele universitare Bucure^ti si lasi.

Paralel cu activitatea univeraita^ilor cultural-stiintifloisi in strinsa legatura cu instrumentele educativ-inform.'itive pe care le ofera muzeele, biblioteca si cinematogra 1 1 .isi desfasoara in orasele Vrancei o activitate rodnica <peste 160 'brigazi stiintifice, mixte si specializate, care < nprind peste 600 de cadre de specialiitate dki toate domc-niile. Intilnirile acestora cu oamenii -munch ce au loc sl»-tematic, cu o frecventa saptaminala in fiecare unitate ecunomica cu incepere din anul 1975 — in caminele de nefamilisti din Adjud, Marasesti, ale Intreprinderii de confec-

•TIVITATEA CULTURAL—ARTISTICA 229

'. I.S.M.S.A., C.P.L. §i I.J.C.M. Focsani. Sint de consem-i i serile cultural-stiim;ifice, medalioanele, grupajele del ine documentar-stiin^ifice, serile muzeistiee, lecturile si•'•/.entarile de carte in colectiv,

Cele doua muzee jude^ene, sub indrumarea Comitetu-i i jude^ean al F.D.U.S. prin Comisia pentru raspindireamostin^elor stiintifice, au itinerat in orasele din jude^

i psrioada 1988—1978 peste 30 de expozitii cu tematicairiata, axate in mod deosebit pe cunoasterea trecutului

•' f i r ic , al luptei eroice a maselor populare pentru liber-iu: §i dreptate na^ionala si sociala, a bogatelor valoriinteriale si s,pirituale lasate mostenire, pe aceste melea-

: iri, de veacuri si milenii, pe educa^ia stiin^ifica a mase-01- in lumina materialismului istoric si dialectic, pe edu-

estetica si de cre§tere a orizontului de cultura gene-T

la.In lumina acestor succinte dar graitoare date se des-prinde o concluzie : via^a cultural-educativa si de ridicaret nivelului general de cunoastere a oamenilor muncii isidiversifies nelimitat caile de patrundere, de ac^iune, demodelare a oamenilor.

Pe marea scena a Festivalului ,,Cintarea Romaniei"Ini^iativa de o excep^ionala importan^a a secretarului

general al partidului, tovara§ul Nicolae Ceau^escu —Festivalul National ,,Cintarea Romaniei" a constituit siconstitule o ampla manifestare educativa, politico-ideolo-gica, cultural artistica, de create si interpretare, in ca-drul careia si-au afirmat cu pasiune talentul, voca^iaci-eatoare, mase largi de oameni ai muncii de pe tot cu-prinsul 'tarii.Puternic ancorat in realitatile si preoeuparile sociale.politice §i economice ale fiecarei colectiviitati, Festivalulmuncii §i al harniciei ,,Qnitarea Romaniei" a reprezentatun puternic s-timulent pentru activitatea productiva a in-tregii ^ari, a constituit cadrul adecvat desfasurarii maisustiniute a aetivitatii politice, a detei-minat extindereamiscarii cultural-artistioe, a imbunata^it via^a spiritualaa intregii ^ari.Organizat initial pe editii, Festivalul ,,CintareaRomaniei" a eviden^iat — si in jude1,ul nostru - - exis-

230 JUDETUL VRAACTIVITATEA CULTURAL—ARTISTIGA 231

tenta unui impresionant potential artistic si de creallnAstfel, in edi^ia 1976—1977, Vrancea a participat cu I IHformaiii si 400 cercuri artistice, care au cuprins 4 1 Jfllde interpret! §i creator!. Manifestarile sustinute de cdtflaces-tea (concerte, spectaeole, expozitii etc.) au fost v inste de cca 500 000 de oameni ai muncii.

Edifta 1977—1979 a ,,CSntarii Romaniei", inchinata CBlei de a 35-a aniversari a Re volume! de eliberare sod.ii •§i na^ionala, antifascista si antiim peri allsta din Rom; m i >marca un adevarat salt calitativ in arta amatoare vimceana, confirmait si de cele peste 60 premii obftnute < l >interpret!! §i creatorii nostri, aproximativ de 8 ori nmulte decit in editia anterioara, al carei numar total dldistinetii echivala doar cu suma premiilor I obtinute ' ! •asta daita.

Sporul calitativ sus-amintit se refera §i la unele nmta^ii insemnate ipetrecute in miscarea artistica vrince.iexprimate de promovarea cuprinzatoare a zestrei etii"folclorice, de diversificarea fara precedent a genurilor 9]formelor de prezentare artistica, de crestere substantial •a niumarului de colective artistice cu cea mai mare putn.educativa — coruri, brigazi artistice, formatii de tea'de montaj literar-muzical, recitaluri de poezie patriotioftetc.

Insemnate sint, de asemenea, si sporurile cantitaiin ,,Cintarea Romaniei" participind in aceasta perio..2 743 formatii cu 52 801 artisti amatori si 642 cercuri cl«create §i tehniconaplicative cu 10 131 membri.

In actuala stagioine a Festivalului national ,,CintareaRomaniei" (1979—1981), dedicata aniversarii a 2050 di-ani de la initemeierea primului stat dac centralizat §i independent si a 60 de ani de la crearea P.C.R., miscau- •^artistica vrinceana cunoa^te un nou avint. Un numar considerabil marit de colective artistice, creatori si inlcipre^i participa cu entuziasm la manifestarile organi/;i1<'Acestora li se alatura actiunile cultural-artistice indti:''1pe plan jude^ean (unele, desigur, beneficiind de o par.Unpare interjudeteana) ca, de exemplu, Concursul brigazi 1martistice, grupurilor si interpre^ilor de sartira si unim,,Oameni, atitudini, fapte", P"estivalul teatral de am a to r I,,Dialog cu piesa intr-un act", Festivalul formatiilor co-

rale, grupurilor vocale, montajelor literarHmuzicale si re-i itatorilor ,,Slava Romaniei Socialiste", ,,Salonul literarDragosloveni", Festivalul fololorului vrincean, Festivalul-concurs de muzica usoara ,,Sa cinte tineretea" (initiat de('asa municipala de cultura Focsani), ,,Gala muzicii t\-nere" (organizata de Casa de cultura a sindicatelor), nPe;iici nu se trece !" (ac^iune organizata, la Marasesti, deComitetul jude^ean al U.T.C.), ,,Sintem urmasii eroilor dela Marasesti" (manifestare aparljininid Consiliului jude-tean al Organizatiei pionierilor si soimilor patriei) si al-tele.

Acestor macnifestari cultural-artiBtice, devenite tradi-tionale, li s-a alaturat, inoepind cu anul 1980, Festivalulantelor yMiori'ta", ac^iune declansata din ini^iativa Secre-tariatului Comitetului jude^ean de partid, organizata bie-nal de Comitetul judetean de cultura si educate socia-lists al jude^ului Vrancea. Prima edi^ie, din mai 1980, s-aimpus atlt in Vrancea, cit §i pe plan national, contribuindla impletirea artei amatoare cu cea profesionala. Succesul

I de rasunet incontestalbil .ai priinei editii a ^Mioritei" legi-timeaza finalizarea sa, festivalul constituindu-se, in con-secin>ta, dre.pt o pretioasa si ori'ginala contributie sutoaspectul prospectarii si valoriiicarii plenare a resurselorartistice locale.

*

De§i necesarmente limitat — sub raportul intinderii1 sale in monografie — capitolul de fa^a, privind activitatM

cultural-artistica desfasurata in jude^ul nostru, isa demonstreze convingator credem, locul deosebit i l < - msemnat, de prim rang, pe care acest domeniu il d i^ im- tnspa^iul vrincean.

In primul rind, aotivitatea cultural-artistii .'i .1 itului nostru ;are un temei de ex?ceptie, etnofoldm n |i jtoric, o zestre de o mare boga^ie, specific-Hate - , 1 h

I se^e, care i-a prefigurat un profil distinct, i n c d n l i n n i > I > M| profund national.

In al doilea rind, se vade^te, in acest | M - n m H i u , Qcontestabila continuitate a fenomenului < u l h n .1

| ind — decenii de-a rindul — o via^a cultui |ii n

232JUDETUL V I ,

~ u n de Permanenta i s-a . . . . . |,.i nu numai an acest domeniu — o dezvoll - i , - . - I

;

o mostenire

y "

•

SPORTUL

Miscarea aportiva din judetml Vrancea — asemeneacclei din intreaga 'fara — a cunoseut din plin, in anii ceill urmat marefului act istoric de la 23 August 1944, pre-[ncerile innoitoare ale societatii. socialiste. $i-a scris o

jjitorie noua, a imiplinirilor armonioase pe multiple pla-•nuri, cu largi perspective spre viitor. O istorie la temeliacareia a stat grija permanenta pe care Partidul. ComunistItoman a acordat-o miscarii sportive din \ara noastra, incadin primii ani de dupa eliberarea patriei de sub jugulfascist, cind a inscris-o pe un drum nou, al unor transfor-mari si refaceri de esen^a, faeind din sport un bun acce-sibil maselor populare, un important mijloc de formare

1 ji educare a tinerei genera^ii.Statisticile vremii arata ca in ^uturile Vranoei, ale

judetului cu acelasi nume de azi, sportul nu cunostea nicio tradi^ie a trecutului, fiind o raritate chiar si in ora?ulFocsani. Aceasta pentru a nu mai aminti alte stari delucruri, precum lipsa bazelor sportive, a cadrelor de spe-

'cialitate. Au urmat ani de .profunde transformari, deavint fara margini ai sportului vrincean. Incet, dar sigur,dupa proelamarea Republicii la 30 Decembrie 1947, prindviafa si in Vrancea primele intreceri sportive — precumcrosurile de m'asa ,,1 Mai", ,,23 August", ,,7 Noiembrie"— care se bucura de o participare entuziasta. Anul 1948aduce cu sine marea competitie a tineretului ,,Cupa Uni-ta^ii Tineretului" care antreneaza la intrecerile de atletism,fotbal, volei si handbal, peste 5 000 de tineri muncitori,tarani si elevi. Acum, infloresc mugurii adevaratei ade-ziuni a locuitorilor Vrancei la sport si mi^care. Bilan^ulanilor 1949 si 1950 este elocvent in acest sens. Peste 9 000de tineri se aliniaza la starturile competrfiilor sportive de

252 JUDETUL VRAHPORTUL

253

masa ,,Cupa tineretului muncitor" si ,,Cupa Unitatii ' I ' lneretului". In aceasta perioada miscarea sportivaVrancea^ asemenea celei din intreaga \ara, primestonou si insemnat sprijin din partea partidului nostrn ; l . - i26 iunie 1949 este adoptata Hotarirea Biroului PolitirC.C. al P.M.R. asupra stimularii si dezvoltarii contiru:*culturii fizice si sportului.

Odatci cu aplicarea in via^a a acestei noi hotarinurmat o perioada de frumoase realizari si suocese in mi -carea sportiva vrinceana. In intreprinderi si institutll.precum si in mediul satesc, au prins via^a primele ascxtii sportive care au inceput sa desf asoare o larga ac!tate in organizarea unor discipline sportive cum ar iatletismul, voleiul, handbalul, oina si fotbalul. La aceprime intreceri participa echipe sindicale — ca ,,Loconi"tiva" Marasesti, ,,Locomotiva" si ,,Spartac" Focsani, j >cum si prima echipa de fotbal din mediul satesc — ,.F' >cara" Urechesti. Apoi le urmeaza echipele din S.M.KNanesti si Namoloasa.

O alta cotitura in activitatea sportiva vrinceana, ca d<altfel in intreaga ^ara, o constituie Hotarirea ComitetuhnCentral al P.M.R. si a Consiliului de Miniijtri al'R.l(2 iulie 1957), cu privire la reorganizarea miscai'ii spmtive. In cadrul condi^iilor tot mai bune puse la dispoziji imisicarii sportive, vor fi ob^iriute in anii urmatori sucideosebite in toate domeniile de aetivitate, in special idezvoltarea sportului de masa si consolidarea bazei ornizatorice si materiale.

La spartachiadele repuMicane ce se organize a z I :pind cu anul 1964, tinerii din ^inuturile Vrancei ras.pimilprezent intr-un numar de 12.000. In aceasta perioada dofertila aetivitate sportiva de masa iau fiinp noi asociu^llsportive in sate, scoli si intreprinderi, ajungind ca in p<(-rioada aniilor 1967—1968 re^eaua organizatorica a sport ului din ^inutul Vrancei sa cuprrnda 69 asocia^ii sportive,Noi forme ale activita<|ii sportive de masa patrund la nl-velul tuturor acestor asociatii : ,,Cupa Agricultu.,,Cupa Moldovei" — cu caracter regional, duminici cultu-ral-sportive, ac^iuni turistice care aveau drept scop popu-larizarea acestora in rindul tineretului vrincean de la salt',din scoli si intreprinderi.

Prin votarea de catre Marea Adunare Nationals aI/egii cu privire la dezvoltarea activita^ii de educatie fizica

Ui sport (28 deoembrie 1967) inoape o noua etapa inflori-toare, de progres, pentru sportul vrincean. Se largeste«imt^°r baza materiala, &e ridica stacheta periorman^elor.

Noile sarcini izvorite din hotaririle si documentele departid, ce au calauzit mi^carea sportiva in drumul ei fi-resc de deplina afirmare in zilele noastre, au cerut otnunca tot mai staruitoare depusa de factorii cu atribu^iiin miscarea sportiva.

lata doar citeva din coordonatele pe care se afla,astazi, inscrisa miscarea sportiva din jude^ul Vrancea.

La nivelul intreprinderilor, institutiilor, coopera1;ieime^tesugare^ti, scolilor si comunelor fiin^u la sfirsitulanului 1979, 336 de asociatii sportive. Datorita bunei ac-ti\ataVi desfa§urate sub directa indrumare a consiliilorpentru educate fizica si sport, s-a reusit ca In cadrul com-peti^iilor s-portive cu caracter national — ce au avut locsub genericul ^Daciadei" — sa fie antrena^i peste 117 000de participant!, la 16 discipline sportive : atletism, box,baschet, ciclism, handibal, lupte, oina, fotbal, judo, popice,§ah, tenis de masa, tir, volei, sanie §i schi. De mentionatfaptul ca un numar de 72 000 de iubitori ai sportului audevenit purtatori ai insignei de ipolisportiv.

In intreprinderi gunnastica de produc^ie a devenit onecesitate cotidiana, fund practicata de peste 5 700 de oa-meni ai muncii in 11 unitati economice si cooperativemestesugare§ti.

Astazi in jude^ul Vrancea au prins via^a forme a l<-activita^ii sportive izvorite din necesitatea de a fn<v nn . .care pentru toate virstele, precum : ,,Festivalul spor tn lmscolar" — adresat copiilor din clasele V-VIII, ,,Cup:i ut«lor vrincene", ,,Festivalul spoi^tiv al fete'lor v r m r < - n .,,$tafeta manifestatiilor sportive pentru tinerii dm lntf«prinderi si inistitutii" — ce definesc preoni]>;n i l « ' tuturoifactorilor de raspundere pentru activitalt'.-i : . | iui i HM ilcmasa.

Au devenit tradi^ionale comipetitii'''zate la nivelul unor coimune, cum ar fi , , t ' n ) > . - i pi ila handbal, organizata de comunole F i t i o m - . i > > icu participarea a 5—6 echipe de b a i i ' V i :..i f«to, Uti ! •

254 JUDETUL VRA 1,>ORTUL 255

valurile cultural-sportive organizate in Focsani, Adjud >>Odobesti intregesc tabloul unei activitS^i sportive in con*tinua afirmare.

StrabStind cu succes importante etape ale drumuluconsolidare, sportul de performan^a din |ara Vrancei d ipune astazi de o buna baza materials, de cadre bine pn«gatite si o struotura organizatorica exprimata prin 3 clu*buri sportive — ,,Unirea" Focsani, ,,Cliub sportiv Soo«Iar" Focsani si Clubul sportiv de gimnastica, 3 Sjcoli gfnerale cu program de educate fizica — Scoala general!nr. 1 Focsani (atletism), Scoala generala nr. 2 Adjud (atlotism), Scoala generala nr. 7 Focsani (gimnastica).

In aceste unita^i si asoda'tii sportive fiin;|eaza '!'.'< i i >secjii de nivel republican, cu 875 de sportivi legitimati, *,.i282 secfti de nivel jude^ean, cu 4 948 sportivi. De pregl-tirea acestor sportivi cit si de activitatea sportiva ikmasa se ocupa, in prezent, 29 antrenori si 191 de prode educate fizica.

In condi^iile sprijinului permanent aeordat de biComitetului jude^ean de partid miscarii sportive, activ!tatea de performan^a din Vrancea a cunoscut in perio;uln1968—1979, o etapa de avint, i'iind prezen^i In loturiJc n . i^ionale de juniori, tinere,t si seniori, 19 sportivi : atletismtregii \ari, a constituit cadrul adecvat desfa^urarii M M I— 5, box — 3, judo — 7, handbal —1, tir — 4.

In cei 12 ani de la infiin^area jude^ului, au fost irite 24 titluri de campioni ai R.S.R. (10 la atletism - prlnPaul Copu, Marian Stoica, Nicu Zancescu, Gabriela Pun-tianu, Felicia Antoniac, Gabrieda Richiteanu, Maria A p < r , i usi Gabriela Cote^, Mihai Oa'patina ; 6 la box prin sport i \ nGh. Cil^ea, Ion Girleanu, IXtmitru Teodorancea, DumilniCaldararu, Mihai Grigoras, Ion Cernat; 3 la judo — punIon Olteanu, Gh,. Zamfir si Constantin Senchiu ; 4 ] ; i i n— prin Georgiana Oprisan, Vasilica Manea, Aurora I'ddaru, Olga Radulescu ; 1 titlu la aero-modele prin sport i v nViorica Nastase. De men^ionat ca in aceea§i perioad.i,siportivii vrinceni au mai cucerit peste 40 medalii de af*gint si bronz la intrecerile republkane.

Progresele inregistrate in imbunata^irea activita^ii diperforman^a pe plan judetean au permis o afirmare •sporturilor vrincene si in arena internationala. Anul com-

|etitional 1977—1978 aduce satisfactia unor rezultate deIprestigiu prin cucerirea titlului de campion bal'canic lajltletism (Felicia Antoniac, componenta lotului de junioare'lii crosul balcanic, aceeasi sportiva cucerind si locul IIIIn individual, in aceeasi intrecere) ; sportivul Ion Cernatcucereste medalia de argint la seniori in intrecerea cu ceimai buni boxeri balcanici, iar Mihai Grigoras — medaliade bronz in intrecerea balcanica de tineret, la aceeasi dis-iciplina.Condi^ie extrem de importanta pentru realizareaubiectivelor privind dezvoltarea sportului de masa si per-(orrnan^a pe masura cerir4eiLor, intarirea necontenita abazei materiale a miscarii sportive s-a inscris, in to^iacesti ani, ca o preocupare principals a tuturor factorilorIn domeniul educat^i fizice si sportului.

Miscarea sportiva din judetul Vrancea a primit, inaceasta direc|;ie, sprijinul permanent al partidului si sta-tului nostru prin atocarea unor fonduri insemnate pentruconstruirea unor baze sportive moderne : ,,Complexulsportiv Milcovul" care cuprinde un teren de fotbal cu ocapacitate de 10 000 locuri, o sala de atletism la nivelrepublican, sali de antrenament pentru box, lupte, judo,terenuri de sport pentru antrenament si agrement la tenisde cimp, handbal si volei ; poligonul olimpic de tir, cu 32linn de tragere, sali pentru aer comprimat, unde se potorganiza cxwnpeti^ii de important republicans ; noua salade sport polivalenta ,,Vrancea", cu o capacitate de 1 000

1 1 locuri, bazinul de inot de 50 m, arena de popice ,,Con-fec^ia" si alte nenumarate baze sportive in scoli si intre-prinderi. Toate acestea compun, la ora actuala, in muni-cipiul Focsani o baza materials corespunzatoare unei acti-vita^i sportive de masa si performanta.

Lnnoitoarea geografie a construciiilor si amenaiSrilorsportive te intimpma, insS, nu numai la Focsani ci si laPanciu, Marasesti, Adjud si in celelalte lo'calita^i vrincene.

La sate an fost amenajate peste 46 terenuri simple defotbal, iar in curtile scolilor, nenumarate terenuri dehandbal, volei, porticuri de gimnastica, unde tineretul sapoata practica S!portul preferat.

Aproape in toate orasele si satele jude^lui, tinaragenerate dar si ceta^enii virstnici — oameni care iubesc

256 JUDETUL VRAN'

si inteleg astazi pe deplin rosturile si binefacerile editiei fizice §i sportului — au muncit si muncesc cu i l lgoste si harndcie pentru amenajarea de noi haze splive.

Pina la incheierea actualului cincinal, vor fi angren.i|<in activitatea sportiva de masa si performan^a 80%tO'talul tmerilor cuprinsi in unitatile de invataminttoate gradele, 20—25% din personalul muncitor din mtreprinderi si institutii, 15—20% din poptda^ia mediu ln ,rural.

In domeniul activitafii sportive de performan^aprevede, printre altele, ca numarul sportivilor legitiisa ajunga de la 3500 la 6000, iar eel al sportivilorcategorii superioare de clasificare sa creas-ca de la 2 '70. Astfel, sportul vrinoean va trimite loturilor repre..tative 51 olimpice 2 sportivi consacra^i, 3 sportivi < •dida^i olimpici §i 20 sportivi de perspectiva.

Inscris in contextul general al planului cincdnal . 1 .dezvoltare armonioasa a t^ii, programul de dezvoll.na activita^ii de educaitie fizica si sport i^i propmie pobiectivele stabilite, sa asigure mLscarii sportive un pgres pe masura cerdn^elor actuale, la nivelul realizfuob^inute sub conducerea partidului, in toate domeniil<'activitate ale societafii noastre socialiste mulliiateral d«|voltate.

PERSPECTIVE ALE DEZVOLTABIIECONOMICO-SOCIALE

Politica partidului si statului de dezvoltare echilibrataa tuturor zonelor ^arii isi urmeaza cursul firesc si aici,in Vrancea creind stravechiului ^inut o haina noua, ce ise potriveste mai bine. Astfel, Directivede Con,greselor alXl-lea si al XH-lea ale partidului care prevad masuri me-nite sa duca la accelerarea procesului de dezvoltare echi-librata a tuturor judetelor, sint concretizate in reparti-

,zarea armonioasa a for^elor de productie pe intreg teri-toriul tarii, in scopul lichidarii dispropor^iilor mostenitedin trecut. Ca urmare, in actualui cincinal si in cincinalulviitor, pe fondul general al dezvoltarii econornice a intre-gii ^ari, continua industrializarea intr-un ritm superiora judetelor men^inute in trecut in inapoiere economics,ustfel oa, in anul 1981 toate jude^ele sa dispuna de capa-citati industriale mai mari de 10 miliarde lei. In 1985sa se ajunga la o productie globala totala de eel pu^in 70mii lei pe locuitor. Printre jude^ele aflate in aceasta si-tuatie este si Vrancea unde, in perioadele 1976—1980 si1981—1985 s-au prevazut ritmuri de crestere mai mari

Idecit ritmul mediu pe \ara. Importan^a prevederilor Di-rectivelor Congreselor al Xl-lea si al Xll-lea nu se limi-loaza doar la faptul strict economic, intrucit dezvoltareaeste insot:ita si aici de toate binefacerile civiliza'jjiei ; aiu fostridicate noi cartiere de locuinje, scoli, case de nasteri, spi-tale, crese si camine de copii, complexe comerciale etc.1'rintre implkra^iile sociale cele mai importante se relevaIn primul rind cresterea nuonerica a clasei muncitoare siridicarea calificarii acesteia, consolidarea bazei economiceu deplinei egalita^i a tuturor cetatenilor, egalitatea pe pla-nul condi'liilor material-economice de via^a, pe planul po-

de instruire si de valorificare a aptitudinilor

258 JUDETUL VRANCBA PERSPECTIVE 259

creatoare. In aceste conditii au fost proiectate si s-aubat planurile cincinale de dezvoltare economico-sociailllin profil teritorial a judetului Vrancea in perioadflto1976—1980 si 1981—1985, iar ritmurile de crestere econo-mica mai mare decit media pe tara de care beneficiaza ju-detul nu sint intimplatoare.

La constituirea sa, in 1968, Vrancea avea un nivel d«dezvoltare industriala si, in general, economica mai scfl-zut. Productia industriala realizata in 1968 se ridica Invaloarea de numai 1,9 miliarde lei. De aceea, in cincinn-lele 1966—1970 si 1971—1975 s-au alocat judetului impor-tante mijloace materiale si banesti, cu ajutorul carora nilfost puse in functiune mai multe capacitati de producties-au modernizat si dezvoltat cele existente. Ca urmartproductia globala industriala a crescut in anul 1975 de 2,nori fata de anul 1965 si de 19 ori fata de 1950, in comll-ltiile cind cimcinalul 1971—1975 a fost realizat cu 105 /IIImai devreme, obtinflnidunse peste plan o productie de Imiliarde lei.

Succesele obtinute sint incontestabile dar, pornindu-«de la o baza economica slab dezvoltata, cu toate eforturHfinanciare si materiale facute de stat, judetul Vrancea «•situa in anul 1975 inca la un nivel scazut de dezvoltare Inierarhia judetelor tarii.

In acest sens este suficient sa ne referim la nivelulcitorva indicatori realizati in anul 1975. Astfel, cu l,fl%din populatia intregii tari, judetul Vrancea detinea nu-mai 0,7% din productia industriala, ocupind locul 35 petara, 1,1% din numarul total de personal muncitor si nu-mai 0,8% din numarul personalului muncitor din induw-trie. Fata de media pe tara de 297 oameni ai muncii Cfreveneau in 1975 la 1 000 de locuitori (din care 132 in ln«dustrie), in judetul Vrancea existau numai 186 si, respwttiv, 57 oameni ai muncii la 1 000 loouitori. Din calculcl*efectuate rezulta ca in anul 1975 revenea pe un locuilofo productie globala industriala de numai 10 844 lei fat& d4media pe tara de 27 624 lei.

Structure pe ramuri a productiei industriale, valoawtfondurilor fixe si nivelul de organizare demonstreaza, d«»asemenea, nivelul mai redus de dezvoltare a judetuluila sfirsitul anului 1975. Din aceasta cauza judetul Vran«

cea dispunea de insemnate resurse de forta de munca, carenu puteau fi folosite integral, o buna parte din cetateniiapti de munca fiind nevoiti sa paraseasca judetul pentrua-si gasi locuri de munca in alte zone ale tarii. Astfel,soldul migratoriu se mentinea n-egativ — 1 100—1 600 per-soane pe an, circa 12 000 oameni ai muncii cu dorniciliu]stabil in judet lucrind in alte judete.

Aceste citeva elemente subliniaza si mai mult juste-tea masurilor prevazute in directive si importanta lorpentru judetul Vrancea, privind dezvoltarea sa intr-unritm mai soostinut, astfel ca in anul 1981 sa se dispuna decapacitati care sa realizeze o productie de eel putin 10miliarde lei. Pe aceasta baza, ritmiurile de crestere dincincinalul 1976—1980 si in eel viitor sirat mad mari incompai-atie cu perioadele precedente si cu media pe tara.Fata de un ritm mediu anual de crestere de 6,1%in cincinalul 1966—1970 si 14,6% in cincinalul1971—1975 in actuakil cincinal, ritmul de crestere a pro-ductiei industriale este de aproape 19%, superior celui petara de 11,5%.

Cele mai mari sporuri de productie se vor inregistrain ramurile : metalurgie, al carei nivel va fi in anul 1985 de2,6 ori mai mare fata de anul 1980, constructii de masinisi prelucrarea metalelor cu o crestere de 3,2 ori, industriausoara de 2 ori. In cursul celor doua cincinale apar ramurinoi ale industriei ca : industria metalurgica, industriaelectrotehnica, industria celulozei si hirtiei, industria tri-cotajelor, industria textila, industria furajelor co^mbinatesi altele.

La produsele realizate in anul 1975 de industria jude-tului nostru, intr-o gama restrinsa si de tehnicitate mairedusa (prefabricate din beton, caramizi, mobila, placifibrolemnoase, covoare, confectii, busteni, carne si prepa-rate din carne, peste, clei, oase, vin etc.) se adauga sortimen-te noi, cu un grad inalt de prelucrare dintre care mentio-nam : echipament si elemente hidropneuniatice, produseale industriei de mecanica fina, profile mijlocii, laminatedin sirma, piese turnate din fonta, detergen^i, utilaj teh-nologic pentru industria chimica, utilaje de constructii siterasiere, vase emailate, inlocuitori de colofoniu, panouri

260 JUDETUL VRANC PERSPECTIVE 261

,

mari din beton armat, b.c.a., tuburi de presiune, fire d«lina $i tip Una, tricotaje din lina si bumbac, produse pivlucrate din mase plastice, placi de aschii de lemn, coinloza, hirtie, cartoane si mucavale, articole metalice peni.rumobila, placi fibrolemnoase, conserve de legume si frucicetc.

Ca unmare, structura productiei industriale a judetu-lui se va imbunatati sinrfitor. Ponderea Industrie! alimen-tare in totalul producjlei, se va reduce de la 39,2% in1975, la 20,8% in 1985, cea a industriei conifeotiilor de la19,9 la 10,4% in co-nditiile sporirii volumului absolut , i lproduc^iei. In acelasj timp, ponderea productiei industrieiconstruetiilor de masini si prelucrarii metalelor va creslrde la 10,9% in 1975 la 19,7% in 1985, iar cea a Industriei chimice de la 5,1 la 11,0%.

Pentru a se putea atinge aceste niveluri si ritmuri, inafara de cresterea produetiivitaitii muncii si folosirea inten-siva a capacitatilor existente, s-au construit saiu vor fi con-struite si puse in fumctiune un numar insemnat de noioibieetive inidus'triale, printre care mentionam :

In munieipiul Foc&ani : Sectia de elemente hi-draulice si dezvoltarea I.D.S.M.S.A., IntreprindeuMelectroplast, Intreprinderea de prelucrare a maseloiplastice ?i dezvoltarea ei, Seo ia piese turnate, Sec ia d€bunuri de larg consum ?i confectii metalice ?i o sta^ie dcoxigen, dezvoitarea profilului la C.P.L. Focsani (niO'bil.icorp, p.f.l. cu densitate medie), Intreprinderea filatura deUna pieptanata si Intreprinderea de tricotaje, Fabrica devase emailate, Sec^ia de pieptanat celofibra, Fa.brioa d«conserve din legume si fructe, Moara de porumb cu de-germinare, Intreprinderea pentru utilaje de construc^ii !jlterasiere, Intreprinderea de piese turnate sub presiune,Intreprinderea de utilaj chimic, Fabrica de bere si altecapacita^i mai mici.

In orasul Adjud : Combinatul de celuloza si hirtie, In-tegrata de |esaturi gro.ase, Baiastiera M.E.F.M.C., Insta-la^ia pentru fire ceiulozice, Uzina de reparat locomotive.

In orasuil Marasesti : dezvoltarea Intreprinderii chi-mice cu o instalatie pentru detergen^i conditionati, oinstalatie pentru fabricarea inlocuitorilor de colofoniu.marirea capacitatii de spumogen, secjia pentru acizi gra^i

sintetici distilat-i, instalatia pentru producerea gelatineifoto si instalatia de degresare oase proaspete pentru gela-tina foto, Intreprinderea de masini unelte si elementetipizate grele, dezvoltarea Sec^iei de sticla, Instaiatie dechimizare grasimi.

In orasul Odobe§ti : Centrul de vinificare, depozitare,conditional^ ?i imbuteiiere vin la I.A.S. Odobesti, moder-nizarea centrului de preindustrializarea lemnului, Intre-prinderea de transportoare si bobine electrice.

In orasul Paneiu : Fabrica de tricotaje tip bumbac, In-treprinderea de masini electrice.

In comuna Gugesti : dezvoltarea Fabricii de prelucrarea lemnului cu o sectie de furnire, S©c|ia de scaune si pre-fabricate din lemn, modernizarea Sec^iei de mobila dinplaci innobilate, Sec ia de conserve legume-fructe.

La Doaga : See ia de prefabricate pentru locuinte, Sec-tia de tuburi din beton armat.

In scopul identificarii si valorificarii resurselor dematerii prime si in primul rind pentru desooperirea rezer-velor de \ifei si gaze se vor aloca in cincinalul viitor fon-duri pentru prospectiuni geologice in valoare de peste 125milioane lei.

Paralel cu industria, o dezvoltare tot mai mare va cu-noaste agricultura judetului. Productia globaia agricola vacreste in ami! 1985 cu 31,2% fa^a de nivelul prevazut inanul 1980 cu un ritm mediu anual de 5,6%, ajungind la4,2 miliarde lei. Product-ia vegetala va creste cu 30,6%, iarcea animala cu 32,0%. Productia marfa a intreprinderiloragricole de stat va inregistra o crestere de 18,2%,

Cre§,teri miai impoftante se prevad in cincinalul 1981—1985 la productia medie de porumb boabe 24,5%, floarea-soarelui 21,5%, sfecla de zahar 28,6%, legume 29,2%, carne42,8%, lapte de vaca 30,8%, lina 16,3%. Sporuri de pro-ductie se vor reailiiza in primul rind pe seama cresteriiproductiei medii la heotar, sau pe cap de animal. In anul1985, agricultura va trebui sa obtina 4 060 kg griu la hafata de 3315 kg prevazute in 1980, 4350 kg porumb laha fata de 3 495 kg in 1980, 2 540 kg floarea-soarelui, fatade 2090 kg in 1980, 45000 kg sfecla de zahar, fata de35 000 kg in 1980, 9 695 kg struguri fata de 8 100 kg in

262 JUDETUL VRANCKA PERSPECTIVE 263

1980, 2 740 litri lapte pe cap de vaca furajata fa^a de 2 330litri in 1980, 3,4 kg Una pe cap de ovina, fa^a de 2,9 kg in1980 etc.

Efeotivele de animate vor create cu 4 800 taurinr,23 500 porcine, 24 900 ovine.

In vederea realizarii acestor efective pentru dezvolta-rea si modernizarea bazei materiale a agriculturii si pen-tru prelucrarea unor produse agricole in jude^ul nostru,se vor aloca in cincinalul viitor fonduri de investi^M invaloare de aproape 2,9 milarde lei, cu 38% mai multdecit in cincinalul actual. Din aceste fonduri se vor exe-cuta si pune in funcfiune : plantain noi si modernizari invii pe 9 145 ha, in livezi pe 900 hia, 14 ha solarii, amena-jarea pentru irigatii a unei suprafe^e de 1 600 ha, lucraride combaterea eroziunii solului pe 19 500 ha, luerari deimbunatatire a pajdstilor pe 8 300 ha, construc^ii de fermesi complexul pentru 6 660 vaci si vifele, ingrasatorii demiei pentru 500 capete. In aceeasi perioada unita^ile agri-cole vor fi dotate cu 1 135 tractoare, ajungindu-se in anul1985 la 60 ha teren arabil pe un tractor. Cantitatea de in-grasaminte chimice acordata agriculturii se va dubla, ajun-gind in cincinalul viitor la 220 mii tone.

In domeniul gospodaririi apelor, in cincinalul viitor sevor executa lucrari de regularizare pe riurile Milcov, §u-srfa, Zabala si Rimnicu Sarat, s-a prevazut inceperea lu-crarilor de acumulare a riului Siret la Adjuid.

pt O resursa importanta a judetxiflui Vrancea o constituiefondul forestier care ocupa o suprafa^a de 183 mii ha,adica 37,4% din suprafa^a jude^ului. In cincinalul viitorse vor aloca pentru cultura si refacerea padurilor si pen-,tru alte lucrari in patrimoniul siiMc investi^ii in valoan-de 93 milioane lei, cu 10,4% mai mult decit in acest cin-cinal din care pentru corectarea torentilor din fondulforestier — 6 milioane lei, precum §i fonduri pentru insta-la^ii de scosHapropiat lenin, amenajari cinegetice, instala-^ii de irigatii si rachitarii, dezvoltari §i modernizari de fa-zanarii, amenajari piscicole in apele de munte s.a.

In perioada 1981—1985 transporturile si telecomunica-^iile de pe teritoriul jude'fului se vor dezvolta si moder-niza corespunzator prO'gresului pe care-1 vor cunoaste in-

dustria §i celelalte ramuri economice, precum si pe bazacerintelor tot mai mari ale popula-fiei. Volumul prestarilorde servdcii efeotuate de unita^ile din acest sector va crestecu 23,6% in cursul cincinalului viitor.

Pentru realizarea acestor sarcini se vor aloca in cinci-nal aproape 704 milioane lei, in afara de investniile ce seexecuta pe teritoriul mai multor jude^e a caror valoarese comunica integral la jude^ul de resedin^a al unitaftibeneficiare. Din aceste fonduri se vor executa centraletelefoniee urbane si interurbane automate si extindereacelor existente in peste 20 de locaiitati, 8 poduri si pa-saje, autogara la Panciu §i alte lucrari noi sau dezvol-tarea celor existente.

In vederea asigurarii tuturor obiectivelor din planul dedezvoltare economiico-sociala a jude^ului prevazute incincinalul 1981—1985 se va realiaa un program de inves-ti^ii pe total jude^ de 13,1 miliarde lei, din care 12,4 mi-liarde lei din fonduriile statului, cu 20% mai mult decitin cincinalul precedent. Prinoiipalele investitii vor fi inrdreptate spre dezvoltarea ramurilor productiei materialepentru care se prevede alocarea a circa 85% din totalulinvesti^iilor asigurate dan fondurile statului de care vorbeneficia in primul rind industria si agricultura. In acela^itimp importante fonduri de investi^ii vor fi destinate pen-tru dezvoltarea bazei materiale a sectoarelor social-cultu-rale, invatamint, cultura, ocrotirea sanata^ii, educate fi-zica si sport, construc{ii de locuinte, gosipodaria comunala.

Conconiitent cu dezvoltarea §i modernizarea industrieisi agriculturii, economia jude^ului va participa intr-o ma-sura tot mai mare la sporirea comer^ului exterior al ^irii.Volumul total al exportului va creste in anul 1985 cu20,3% ta\a de prevederile anului 1980, din care pe rela-t;ia devize libere cu 32,9%. In cursul cincinalului actual sieel viitor apar noi unital,! cu sarcini de export, asa cumsint cele din ramuriilie chimifii si industria conslructoarede masini, industriei metalurgice, iar la cele existente ex-portul va creste intre 12-76%.

Tot ca urmare a dezvoltarii industriei, agriculturii §iconstruicplor, transporturilor §i a infaptuirii programuluide investitii stabiiit in perioada 1981—1985 va create in-

JUDETUL VRANC ! PERSPECTIVE264

tr-un ritm mai accentuat nivelul de trai alAceat lucru se reflects in sporirea cu 36,6% a volumulinde desfacere cu amSnuntul a marfurilor, in care scop sovor pune in functiune noi spatii comerciale insumind 4.'i '.mid m.p., repartizate pe localitSftile judetului in functie (!«•nevoi.

Volumul serviciilor prestate pentru populate va sporlin anul 1980 cu 56,3, dezvoMndu-se in primul rind presta-t>iile pentru constructdi si repara^ii, gospodarie comunalS,servicii casniee, turistiee etc.

La cresterea nivelului de trai al populatiei judetului v«contribui intr-o masura insemnata accelerarea ritmuluiconstructiilor de locudn^e. In cursul cincinalului se vorconstrui 13 000 apartamente din fondurile statului si akpopulatiei cu sprijinul statului in creddte si execute, inansambluri inzestrate, cu dotarile corespunzatoare.

Pentru dezvoltarea activitatilor si serviciilor de gospo-darie comunala, se vor aloca fonduri. de investitiT cu 41%mai mari decit in cincinalul precedent, principala part*1

a acestora fiind destinata eohiparii tehnico-ediiMtare cuapa, instalatii de canallizare, epurare si altor lucrari deurbanizare, imbunatatiire a transportului in comuna inorase s.a.

De asemenea, din fondurile statului, ale organizatiilorcooperatiste si obstesti si din contribu'tia in bani si inmunca a .populatiei se vor mai da in folosinta 1 590 locuriin gradinite si case de copii, 344 sali de clasa, 1 264 locuriin internate, 288 locuri de munca in ateliere spcJare, uncinematograf cu 350 locuri, 10 sali de gimnastica, un pati-noar artificial, un bazin de inot, alte obiective social-cul-turale care vor asigura baza materials necesara ridicariinivelului de trai si de civilizatie al populatiei din fiecarelocalitate a judetului.

Infaptuirea prevederilor cindnalului asigura schimbai-iimportante atit in ceea ce priveste nivelul §i structuraproductiei judetului, cat si cresterea populatiei urbane. Caurmare, in structura populatiei ocupate ponderea perso-naluiui muncitor va cresite de la 42% in 1980 la 55,3%in 1985, numarul personaluiui muncitor la 1 000 locuitoriva creste de la 213 la 269, iar productia globala indus-trials pe un locuitor va create cu 80%.

265

De subliniat faptul ca pina in anul 1985 reteaua deorase a judetului se va dezvolta cu 3 noi centre urbane— Soveja, Vulturu si Tataranu, ialaturi de celelalte preva-zute pina in 1980 - - Gugesti, Vidra, Naruja, Dumitresti,Maicane^ti. O dezvoltare mai accentuata o vor cunoastemunicipiul Focsani, ora^ele Adjud, Marasesti, precum §ilocalitatea Gugesti, wide ae vor pune in fun'ethme impor-tante capacitati industriale, de transport s.i din alteramuri.

Infaptuirea cincinalului actual si a ptrogramului deperspectiva, indeosebi a programului de investitii, presu-pune mobilizarea tuturor fo-i^elor umane si materiale decare dispune judetul nostru, ridicarea nivelului munciipolitice si organizatorice a tuturor organizatiilor de partid§i colectivelor de oameni ai muncii.

De Subliniat este faptul ca sarcinile prevazute pentruactualul cincinal se infaptuiesc in toate domeniile. Au lostpuse in functiune pina in prezent Intreprinderea de pre-lucrare a maselor plastice, Fabrica de tricotaje, Filaturade Una, Sectia de tuburi mari Doaga, Integrata de tesa-turi groase Adjud, dezvoltarea Intreprinderii chimice Ma-rasesti, Intreiprinderea de vase emailate Focsani si sint incurs de execute principalele capacitati industriale ale ac-tualului cinoinal : C.C.H. Adjud, dezvoltarea I.D.S.M.S.A.,Intreprinderea metalurgiea, Intreprinderea electroplastFocsani, Filatura de bumbac Focsani, Intreprinderea detricotaje de bumbac Panciu, iar in perioada imediat urma-toare, urmeaza sa fie atacate §i celelalte obiective.

BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE 267

* * * Programul Partidului Comunist Roman de fdurire a so-cietatii socialiste multilateral dezvoltate si tnaintare a Romanic Ispre comunism, Ed. politica, Bucuresti, 1975.

* * * Directivele Congresului al XU-lea al Partidului Comu-nist Roman cu privire la dezvoltarea economico-sociald a Romd-niei in cincinalul 1981—1985 si orientarile de perspective pina in1990, — Protect — Ed. politica, Bucuresti, 1979.

* * * Programul-directivd de crestere a nivelului de trai inperioada 1981—1985 si de ridicare continud a ealttd(ii viefii -Protect — Ed. politica, Bucuresti, 1979.

* * * Programul-dtrectivd de cercetare stiinfifica, dezvoltaratehnologica si de introducere a progresului tehnic in perioatln1981—1990 si direcjiile principale pind in anul 2000 — Project -Ed. politica, Bucuresti, 1979,

CEAUSESCU, NICOLAE, Raportul cu privire la mdsurile deperfectionare a conducerii si planificdrii economist na$ionale sila imbunatfyirea organizdrii administrativ-teritoriale a Romanic!in ..Romania pe drumul desavirsirii constructiei socialiste", vol.II, Ed. politica, Bucuresti, 1968.

CEAUSESCU, NICOLAE, Raportul cu privire la dezvoltareaeconomico-sociald a Romdniei in urmdtorii ani si In perspective,la perfectionarea conducerii plani/tcate a societdtit si dezvoltareademocrafiei socialiste, la cresterea rolului conducdtor al partiduluiin edificarea socialismului si comunismului, la actioitatea iraterna-fionald a partidului si statului, in ,,Romania pe drumul construi-rii societatii socialiste multilateral dezvoltate", vol. 7, Ed. poli-tica, Bucuresti, 1973.

CEAUSESCU, NICOLAE, Raportul Comttetului Central cu pri-vire lo activitatea Partidului Comunist Roman, tn perioada dtntreCongresul al X-lea si Congresul al Xl-lea si sarcinile cZe viitorale partidului in ,,Romania pe drumul construirii societatii socia-liste multilateral dezvoltate", vol. 11, Ed. politica, Bucuresti, 1975.

CEAU$ESCU, NICOLAE, Raport cu privire la realizarea hota-ririlor Congresului al Xl-lea, ale Programului Partidului ComunistRoman si a sarcinilor de viitor, in ,,Romania pe drumul construi-rii societatii socialiste multilateral dezvoltate", Ed. politica, Bucu-resti, 1978.

CEAU$ESCU, NICOLAE, Cuwntore rostitd la Marea Adunarepopulard din munictpiul Focsani, Scinteia, nr. 11 211, din 7 sep-tembrie 1978.

CEAU§ESCU, NICOLAE, Raportul Comitetwlui Central cu pri-vire la activitatea Partidului Comunist Roman in perioada dintreCongresul al Xl-lea si Congresul al XII-lea si sarcinile de viitorale partidului, Ed. politica, Bucuresti, 1979.

CEAU§ESCU, NICOLAE, Cuvtntare la Consfatuirea de lucrude la C.C. al P.C.R. Scinteia, nr. 11669 din 28 februarie 1980.

CEAU$ESOU, NICOLAE, Cuvintare la Consi&tuirea de lucrude la C.C. al P.C.R., Scinteia, nr. 11 750 din 1 iunie 1980.

CEAUSESCU, NICOLAE, Cuvtntare la £edtnfa plenara largitda Consiliuluti National al Oamentlor Muncti, Scinteia, nr. 11761din 14 iunie 1980.

CEAUSESCU, NICOLAE, Cuinntare la Consfdtuirea de lucrua cooperaftei de consum, coopera{iei mestesugdrestt, cooperafieiagricole de producfie si constltilor populare pe probleme demica producfie si servicii cdtre populate, Scinteia, nr. 11 767 din21 iunie 1980.

CEAUSESCU, NICOLAE, Cuvintare la Consfatuirea de lucrucu codrele din zootehnie, Scinteia, nr. 11 769 din 24 iunie 1980.

* * * -Agrtcultura romdnd in judeful Putna, Bucuresti, 1869.* * * Anuarul statistic al Republicii Socialiste Romania, D.S.C.,

Bucuresti, 1969, 1974, 1978.» « * Arta populard romdneascd, Ed. Academic! R.S.R., Bucu-

resti, 1973.ARBORE, ALEXANDRU, Toponimia putneand, in revista

MILCOVIA, vol. 1, Tip. BCartea Putnei", Focsani, 1930.BAC1U, GHEORGHE, Carteo coregrafului amator, Bucuresti,

1965.BICHIR, GHEORGHE, Cultura carpicd, Ed. Academiei R.S.R.,

Bucuresti, 1973.— Breviarul statistic al judefulut Vrancea, Focsani, 1970.— Caietul statistic al judefului Vrancea, Editiile 1976, 1977,

1978.CAIAN, D. F., Istoricul orasulwi Focsani, Focsani, 1906.CANTEMIR, DIMITRIE, Descrierea Moldouei, Ed. Minerva,

Bucuresti, 1909.COLIU, EMIL, O noud descoperire in domeniul ceramicit pic-

tate tn Moldova de jos, in ,,MILCOVIA", vol. I, II, Focsani, 1938.CONSTANTINESCU-M1RCESTI, STAHL, H. H., Documente

vrincene, Tip. Bucovina-Torontiu, 1929.* * * Dare de seamd priuind activitatea Comitetului jude{ean

U.T.C. in perioada octombrte 1975 — ianuarie 1978.* * * Dare de seamd asupra activitdfii desfdsurate de Comi-

tetul judefean al /emeilor Vrancea — martie 1978.

268

* * * Despre agricultura, economic rurala, comerf din ! \ /< ' ldova ?i Valahia, Paris, 1778.

DIACONU, ION, finutul Vrancei, Ed. pentru literal in .Bucure?ti, 1969.

DOBROVICI, SIMION, Cuvintarea rostitd la Con/erinfa jml>-feand a femeilor — martie 1978.

DOBROVICI, SIMION, Consiliile populare in sistemul deiu,*crafiei socialiste, in ,,Era socialista", nr. 6/078.

ERATESCU, CONSTANTIN, Mastile de priveghi, origine, June-tionalitate, in ,,Revista de etnografie ?i fodclor" torn.. 13, nr. l/l!)iiii

FLOREA, N. §i COLABORATORII, Geografia solurilor RomA*niei, Ed. ?tiintifica, Bucure^ti, 1968.

GIURESCU, C. CONSTANTIN, Istoricul podgoriei Odobe?ti-lor, Ed. Academiei R.S.R., Bucure?ti, 1960.

GIURESCU, CONSTANTIN, Istoria padurii romanefti, Ed,CERES, Bucure$ti, 1975.

GIURCHESCU, A., ERATESCU, CONSTANTIN, Folclor coregrafic din fara Vrancei, Foc$ani, 1975.

GIURGEA, EMIL, Plaiuri vrincene, Casa Creatiei populare,jud. Vrancea, 1970.

GIURGEA, EMIL, Judefwl Vrancea, Ed. Sport-Turism, Bucu-re?ti, 1977.

GRUMAZESCU, N., Relieful reg. subcarpatice dintre §u?i(a$i Cilnau. Teza de doctorat.

GRUMAZESCU, H., STEFANESCU, IOANA, Judejul Vrancea,Ed. Academiei R.S.R., Bucure?ti, 1970.

HlRNEA, SIMION, Locuri ?i legende vrincene, Centrul de in-drumare a creatiei populare §i mi$carii artistice de masa, Vran-cea, 1972.

IONASCU, ION, Evolufia proprietarilor din Vrancea (1774—1829) in ,,Revista Arhivelor", nr. 2/965.

IORDAN, IORGU, Toponimia putneand, in revista ,,MILCO-VIA", Tip. ,,Cartea Putnei", Foc^ani, 1933.

JURJIU, NICOLAE, DUMITRACHE I., Putna, apa curga-toare, Foc?ani, 1971.

LITA COSMIN, VALERIU, Pa?i peste timp, Casa creatieipopulare, jude^ul Vrancea, 1971.

MIHAlLESCU, ST. NICOLAE, MIHAlLESCU, N. ST.,MACOVEI, V., Valea Putnei, Editura $tiintifica, Bucure?ti, 1970.

* * * Monografia jude^ului Putna, Foc^ani, 1943.NICULESCU, V. DUMITRU, Structura sociala ?i etica a ja-

miliei nerejene. Tip. ,,Cartea Putnei", Foc?ani, 1943.* * * Pagini din istoria locala, Focsani, 1971.PANAITESCU, P. P., Introducere in istoria culturii roma-

ti, Ed. jtiintifica, Bucure?ti, 1969.

269

PARVAN, VASILE, Getica, Bucure5ti, 1926PETOESCU, PAUL, Md?ti romdne5ti in ,,Arta ptostica' nr. 2/

', MIHAI, Folclorwl in contemporaneitate in ,,Revista de

.ENTIN, Kopsodii la Vatra Miorifei, Edituxa

r, Al. N., Vrancea - Geogra/ie /izicd ?i umand,

SAVA V AUREL, Documente putnene, vol. I 51 », H

' ^dlma? romanesc, vol. I,

1 9 5 9 '' H. HENRI, STAHL, H

Cratia vecnilor

F°C?Tmon?'vASII* DINU, KIVU, Cdldtorind prin Vrancea, Ed.Meridiane, Bucure§ti, 1968.

^,*,«v

rl «**;

CUPRINS .TURISMUL1. Aspecte generale (23d). <;.Baza materials (250).

(240). 3.233

251

PERSPECTIVE ALE DEZVOLTARII ECONOMICO-SOCIALE 257266

BIBLIOGRAFIE

CUVINT INAINTEJUDETUL VRANCEA IN DATE SI CIFRE '•CADRUL NATURAL I I

1. Asezare si limite (11). 2. Relief si constitute geo-logica (12). A. Mun^ii Vrancei si depresiunile ler

,-'(12). B. Dealunle'subcarpalico si depresiunile lar-ftf)'.*TlTCimpia Siretului (20). D. Dealurile Tutovei (21).Vrancea — zoni seismica (22). 3. Clima (22). 4. Hidro-grafia (25>, 5. Flora si fauna (26). 6. Solurile (29). 7.Resurse ale subsolului (31). 8. Protec^ia mediului in-conjurator (31).

ISTORIA 33-ECONOMIA 63

1. Industria (62)^ 2. Investitii si constructii (80). 3.Agriculture si silvicultura (87)r A. Agriculture (87).B. Silviqultura (102). 4. Transporturi si telecomunica-tii (109).^5. Democratizarea vie<:ii economice (111). 6.Cincinalul revolutiei stiintifico-tehnice (113).

_POPULATIA IKi~ SISTEMATIZAREA TERITORIULUI SI DEZVOLTAREA

LOCALITATILOR URBANE SI RURALE 128RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI 1411OCROTIREA SANATATH 160

_ INVATAMINT _ STIINTA ic:iVIATA SOCIAL-POLITICA 17(1ACTIVITATEA CULTURAL-ARTISTICA 1!>H

1. Marturii ale continuitatii, ale vietii spirituale a po-porului nostru (196). Forme de folclor specifice zonei(200). Arta traditionala specifics (202). .Mn^UT^en^ j<y-torice si de arts (206). Conservarea monumentelor ar-tTstice"(2f4trTnsrtitUtii de cultura (215). Via^a literarasi artistica (217). Via^a culturalS in asezarile vrin-cene (226). Pe marea scena a festivalului ,,CintareaRomaniei" (229).