TA D E U S Z DOLEGA-M O STOWICZ

Vraciul.Profesonrl Wilcnw

VOLUMULl

Traducer:e de lon Petrici

Editura ORIZONTURI

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiDOLEGA.MOSTOWICZ, TADEUSZ

Vraciul/ Tadeusz Mostowicz ; trad.: lon Petric6. -Bucuregti : Orizonturi, 2016.

2 vol.I S B N 978-97 3-7 36-325-1Vol. 1. - 2016. - ISBN 978-973-736-326-8

l. PetricS, lon (trad.)

821 .162.1-31=135.1

Gorector: Emilia Leancd

Tehnoredacto r: P ui u Enache

Coperta: Puiu Enache

Editura ORIZONTURI - BucuregtiB-dul Libertdtii nr.4, bl. 117,et.7,ap.20

telefon: 021 .317 .7 6.79, 07 44.531 .333e-mail : orizonturi@ed itura-orizontu ri. ro

^\f, n sala de operatii era linigte deplind. Din cdnd Tn cdndI se auzea doar zdngdnitul ascufit al instrumentelor

-l- metalice pe placa de sticlS. ln aerulincdlzit pdnd latreizeci gi gapte de grade Celsius stdruiau aroma dul-ceag6 de cloroform gi mirosulde s6nge, care pdtrundeauprin mascd umpl6nd pldmdniicu un amestec insuportabil.O sord medicalS leginase intr-un colt al sdlii, dar nimenidintre cei prezen[i nu putea pdrdsi masa de operalieca sd{ vind in ajutor. Nu putea gi nici nu voia. Cele treiajutoare nu-gi luau privirile de la rana rogie, deasupracdreia se migcau incet gi parcd stdngace mdinile mariale profesorului Wilczur.

Pdnd gi cea mai neinsemnatd migcare a acestor mdinitrebuia Tnteleasd imediat. Fiecare mormdit ce iegea dincdnd in cind de sub mascd Tnsemna o indicatie precisdpentru ajutoare 9i era indeplinitd cdt ai clipi din ochi. Eravorba nu numaide viata pacientului, cide ceva mult maii mporta nt, de reu g ita u nei operali i demen{iale, d isperate,care putea deveni un nou gi mare triumf al chirurgiei,putea sporigloria profesorului, a spitalului gi elevilor lui,dar gi a intregii gtiinle poloneze.

ProfesorulWilczur opera un mixom al cordului. fineainima in mdna stdngd gi cu migcdri ritmice o masa con-tinuu. Prin mdnuga subfire de cauciuc ii simfea fiecaretresdrire, fiecare gdlgdit, oric6t de neinsemnat ar fi fostel, cdnd valvulele refuzau sd-i mai dea ascultare. Atunci,cu degetele amortite, le silea sd lucreze. Operafia durade patruzeci gi gase de minute. Doctorul Marczewski,

rt

t,,

Iii

ii!

care urmerea pulsul, infipse pentru a gasea oard aculseringii in camfor gi atropinS.

ln m6na dreaptd a profesorului lantetele gi chiure-tele licdreau in migcdri scurte. Din fericire, mixomul nupdtrundea ad6ncTn mugchiul inimii, ciforma un con plat,

clasic. Via[a acestuiom putea fi salvatd. Numai de-ar mairezista opt, noud minute.

Niciunul dintre ei nu s-a-ncumotat, se gdndea m6ndruprofesorul.

Da, niciunul, niciun chirurg, nici din Londra, nici dinParis, din Berlin sau Viena. L-au adus la Vargovia,renun[And la glorie gi la un onorariu colosal. lar onora-riul insemna construirea unui nou pavilion al spitalului gi

tncd ceva, mai important, vacanfa Beatei gi a fetilei lorTn lnsulele Canare. O iarnd intreagd. li va fi greu fdriele, in schimb lor le va prinde foarte bine. Tn uftimul timp,nervii Beatei...

Perna roz-vinetie a pldm6nului se umfld spasmodic aise dezumfld brusc. Odatd, de doud, de treiori. Bucata decarne vie din m6na st6ngd a profesoruluitresdri. Cdtevapicdturide s6nge se prelinserd din incizie pe membranaviolet. ln ochii celor prezenti licdri groaza. Se auzi fAs6itulugor al oxigenului, iar acul pdtrunse din nou sub pieleapacientului. Degetele groase ale profesorului se str6n-geau gi se desfdceau ritmic.

Tn c6teva secunde, rana era curdfatd. Acum firulsub-lire de ald chirurgicald urma sd desdvdrgeascd opera. Ocusdturd, doud, trei. Era incredibil ca aceste m6ini uriagesd fie capabile de atdta precizie. Agezd cu bdgare deseamd inima la locul ei gi cdteva clipe o privi atent. Seumfla gi se dezumfla in ritm inegal, dar primejdia trecuse.Profesorulseindreptd gifdcu un semn. Doctorul Sk6rzefiscoase dintre fdgiile de pdnzd sterilizati partea excizatddin peretele toracic. lncd vreo cdteva operatii indispen-sabile gi profesorul rdsufld ugurat. Restul rdmdnea in

4

seama ajutoarelor sale. Putea sd aibd totald Tncrederein ele. Mai dddu c6teva indica[iigi trecu Tn vestiar.

Aici inspird cu voluptate aerul curat. lgiscoase masca,mdnugileli halatul pdtate cu sdnge gise Tntinse ca sd-gidezmorleascd oasele. Ceasul ardta doud gi treizeci gi

cinci. larTnt6rzia laprilnz. $i tocmaiintr-o zi ca asta. Ce{drept, Beata gtie ce operalie importantd are, dar, oricum,intdrziereaTntr-o asemenea zilivaproduce o mare mAh-nire. Dimineata, cdnd a plecat de acasd, intentionat nuldsase sd se vadd cd fine minte data de astdzi; a optaaniversare a cdsdtoriei lor. Dar Beata gtia cd el nu uitd.Tn fiecare an primea cdte un cadou frumos, cu fiecarean mai frumos gi mai scump, pe mSsurd ce sporeaucelebritatea gi averea lui. Cu siguranfd cd gi acum incabinetul de la parter agteaptd un nou cadou. BlSnarultrebuia sd-l fi trimis incd de dimineatd...

Profesorul se grdbea gi se imbrdcd repede. Totugi tre-buia sd maitreacd pe la doi bolnavide la etajulal doileagi pe la pacientul operat adineauri. Doctorul Sk6rzerl,care veghea l6ngd bolnav, raportd scurt:

- Temperatura treizeci gi cinci cu noud, tensiunea osutd paisprezece, pulsulfoarte slab cu o ugoard aritmie,intre gaizeci gi gaizeci gi gase.

- Slavd Domnului!Profesorulii z6mbi.Tdndrul doctor invdlui cu o privire plind de admira[ie

statura uriagd gi mdtdhdloasd a gefului. Fusese studen-tul lui la Universitate. Cdtd vreme profesorul maifdcusecercetare, il ajutase la pregdtirea materialelor pentrulucrdrile lui gtiinfifice, iar de cdnd gi-a deschis un spitalpropriu, doctorul Sk6rzefi gdsise aici un salariu bun gi unlarg cdmp de activitate. Poate in sufletul lui regreta cdgeful renuntase'atdt de neagteptat la ambifiile de om degtiintd, cd se mulfumise sd rdmdnd un belfer universitargi sd facd bani, dar din cauza asta nu-l putea pre[ui maiputin. $tia, ca de altfel toatd Vargovia, cd profesorul nu

o fdcea pentru el, cd muncea ca un rob, cd n-a ezitatniciodatd sd-gi asume rdspunderea gi adeseori a fdcutadevdrate minuni, ca aceea de astdzi.

- Suntefi un geniu, domnule profesor, spuse cuconvingere.

Profesorul Wilczur rdse cu vocea luijoasd gi blajinS,care didea at6ta linigte gi incredere pacienfilor sii.

- Se nu exagerdm, colega, sd nu exagerdm! O sdajungi gi dumneata la asta. Recunosc Tnsd cd sunt mul-fumit, in caz de ceva spune sd md caute la telefon. Degicred cd nu va finevoie. $iag prefera, fiindcd astdziam...o sdrbdtoare Tn familie. Cred ci au gi telefonat cd se ardemdncarea pe foc.

Profesorul nu se ingela. ln cabinetul lui, telefonul su-nase de c6teva ori.

- Ve rog sd{ comunicati domnului profesor sd vindc6t mai repede acasd, spunea servitorul.

- Domnul profesor e in sala de operafii, rdspundeade fiecare datd, imperturbabil, secretara, domnigoaraJanowicz6wna.

- Ce naiba inseamnd asediul Ssta? intrebd medLcul-gef Dobraniecki, intrdnd Tn cabinet.

Domnigoara Janowicz6wna rdsuci cilindrul maginii descris gi scolAnd o scrisoare dactilografiatd, spuse:

- Astdzi e an iversarea cdsdtoriei domn u I u i profesor.A[i uitat? Doar ave{i invitatie la petrecere.

- Ah, aga e. $i sper sd fie o distractie agreabild...La ei intotdeauna muzica-i excelentd, masa rafinatd gisocietatea aleasd.

- Md mir cd ati uitat femeile frumoase, spuse ironicsecretara.

- N-am uitat. De vreme ce veifi gidumneata acolo...,ripostd doctorul.

Obrajii uscdfivi ai secretarei se imbujorari. O glumddeplasatS. Ridicd din umeri.

- Chiar de-ag fi cea mai frumoas6 femeie, tot nu m-agputea agtepta la o atentie din partea dumneavoastrd.

^ DomnigoaraJanowicz6wna nu-lagreapeDobraniecki.li pldcea ca bdrbat, pentru cd era intr-adevdr ispititor, cunasul lui acvilin, cu fruntea Tnaltd gi mdndr6, pentru cd eraun excelent chirurg gi chiar profesoruliiincredinla celemai dificile operatii gi-l sustinuse sd devind conferenfiar,dar ea il considera un carierist calculat, care urmdregteun mariaj convenabil. Apoi nu credea in loialitatea luifatdde profesor, cdruia Ti datora, de fapt, totul.

Dobraniecki era destul de abil ca sd sesizeze acestresentiment. Cum aveainsd obiceiulsd nu irite pe nimenicare putea sd-i facd vreun rdu, oricdt de mic, continudconciliant ardtdnd spre cutia de pe birou.* Ji-ai luat o haind noud de blan6? Vdd cutia de laPorajski.

- Nu sunt eu de Porajskigi maiales de o asemeneabland.

- Chiar,,asemenea"?

- Uitafi-vd. Zibelind neagrd.

- Fiu... fiu... li merge bine doamnei Beata, dddudin cap, apoi addug6: Cel putin din punct de vederematerial...

- Ce vreti sd spuneti?

- Nimic.

-Ar trebui sd vd fie rugine, izbucni ea. Orice femeiear putea s-o invidieze pentru un asemenea sot, care oiubegte atdt de mult.

- Fdrd indoiald.Domnigoara Janowicz6wna il fulgerd cu o privire

furioasd:

-Are tot ce-gi poate visa o femeie! Tinerete, frumu-sete, o fetitd minunatd, un so[ celebru gi stimat de toti,care muncegte zi gi noapte ca sd-i ofere ei confort, bel-gug, pozifie in societate. $i vd asigur, domnule doctor,cd ea gtie sd pretuiascd asta!

- Nici eu nu md ?ndoiesc, spuse plecdndu-gi ugorcapul, dar mai gtiu ci femeile preluiesc mai presus deorice...

Nu reugi sd Tncheie fraza, fiindci in cabinet intrd doc-torul Bang gistrigd:

- Uluitor!A reugit! VA trdi!lncepu sri relateie cu entuziasm desf5gurarea opera-

iiei la care asistase.Numai profesorul nostru s-a putut incumeta

la aga ceva!... A ardtat ce gtie, addugd domnigoaraJanowicz6wna.

- Ei, sd nu exagerdm, interveni Dobraniecki. Paci.entii mei nu sunt intotdeaunalorzi gi milionari, poate cdnu au intotdeauna gaizeci de ani, dar istoria cunoagte oserie Tntreagd de operatii pe cord. Ghiar gi istoria medi-cinei noastre. Chirurgul vargovian, doctorul Krajewski,gi-a cdgtigat celebritatea mondiald exact cu o asemeneaoperatie. $i asta cu treizeci de aniin urm6!

ln cabinet se mai adunaserd cdteva persoane, lucrd-tori ai spitalului, iar cdnd profesorul Tgi fdcu aparitia, ilasaltard cu felicitdri.

ii asculta cu un zdmbet de satisfaclie pe fala lui maregi rogie, dar trdgea mereu cu ochii la ceas. Trecurd insdmai bine de doudzecide minute, pdnd ajunse jos la limu-zina lui mare gi neagrd.

-Acasd! spuse goferuluigi se agezd comod.Oboseala ii trecea repede. Era sdndtos gi puternic,

gi chiar dacd din cauza corpolenfei sale ardta ceva maiin vdrstS, nu avea dec6t patruzeci gi trei de ani gi sesimtea tncd tdndr. Uneori parcd era un copil. $tia sdse rostogoleascd pe covor impreund cu Mariola, si sejoace de-a v-a[i ascunselea, nu numai pentru plScereaei, ci gi pentru a lui.

gebta nu voia sd inleleagd aga ceva, gicAnd Tivedealn asemenea situafii, avea in priviri un fel de jend gi deteamd:

- Rafal, zicea, dacd te-ar vedea cineva!

-'Poate cd m-ar angaja pe post de dddacd, rdspun-

dea el rdzilnd.De fapt aceste momente il intristau. -Beata era, fbrd

TndoialS, cea mai bund sofie din lurne. Tl iubea. Dar dece Tl trata cu atAta respect, cu un fel de veneralie? lngrija giTn atenlia eiera ceva liturgic. Tn primiianicrezusecd-i e teamd de el gi a fdcut totul sd Tnldture aceastiteamd. Povestea despre el cele mai ndstrugnice lucruri,ii destdinuia erorile lui, aventurile compromifdtoare dintimpul studen[iei, se striduia sd-iscoatd din cdpgorpdndgi cea mai neinsemnatd idee cd nu ar fi intru totul egali.Dimpotrivd, la fiecare pas sublinia cd trdiegte numai pen-tru ea, cd muncegte numaipentru ea gicd numaidatoritdei este fericit. De fapt acesta era purul adevdr.

O iubea pe Beata nespus de mult giera convins cd eail rdsplStegte cu aceeagi dragoste, degi mai tdcut6, maiputin impulsivd. Dintotdeauna ea a fost delicatd gi gin-gagd ca o floare. lntotdeauna a avut pentru el un z6mbet,un cuv6nt bun. 9i ar fi fost convins cd nu putea fi altfel,dacd n-arfi vdzut-o adeseori binedispusd, explodAnd incascade de rds, glumeatd gicochetd, de fiecare datd insdc6nd era inconjuratd de tineret gi de fiecare datd cdndgtia cd el nu o vede. Se dddea peste cap s-o convingdcd el este mai dispus decdt ceilalti, cei mai tineri, sdaccepte distrac[iile lipsite de griji, darin zadar.ln sf6rgit,ou timpul, s-a impdcat gi cu gdndul acesta, a renuntat lapretentia de a-gi sporifericirea gi aga nespus de mare.

A venit gi a opta aniversare a cdsdtoriei lor, a optaaniversare a unei convie[uiri netulburate nici de cel maimdrunt conflict, nici de cea mai mdruntd neintelegeresau de o umbrd de neincredere, Tn schimb, de atdtea oriluminatd de miide clipe giore de bucuriide dezmierddri,de mdrturisiri...

De mdrturisiri... De fapt numai el ii mdrturisea senti-mentele, gdndurile, planurile sale. Beata nu gtia s-o facd,

sau poate cd viata ei interioard era prea uniformd, preasimpld... Poate - gi Wilczur igi reproga aceastd formu-lare-e prea sdracd. Socotea cd o jignegte, cd o nedrep-tafegte pe Beata gdndind astfeldespre ea. Dardacd agaera intr-adevdr, cu atdt mai mare era tandretea care-iumplea inima.

,O nducesc, o ame[esc' igi spunea el. Ea este at6t deinteligentd gi at6t de sensibild. E iritatd giinspdimdntatifiindcd nu vrea sd arate cd grijile ei sunt atdt de mdrunte,de cotidiene, de terne."

Ajuns la o asemenea concluzie, se strdduia sd compen-seze aceasti nedreaptd disproporfie. Pitrundea cu ceamai mare prudentd gigrijd in treburile casei, se interesade toaletele ei, de parfumuri, prelua fiecare cuvdnt refe-ritor la distractia sau la aranjarea camerei copilului giilanalizacu at6ta preocupare de parcd era vorba de lucruricu adevdrat importante.

$i pentru el chiar erau mai importante decdt oricarealtele, de vreme ce era convins cd fericirea trebuieingri-jitd cu cea mai mare delicatete, de vreme ce intelesesecd in pu[inele ore rdpite muncii, pe care le ddruia Beatei,trebuia sd ofere un conlinut cit mai bogat, cdt mai multdcdldurd...

Automobilul se opri in fata unei vile albe, frumoase,fdrd indoiald cea mai frumoasd de pe Aleea cu lilieci gi

una dintre cele mai elegante din Vargovia.Profesoru I Wi lczu r sdri d i n magi n 6, fdrdsd mai agtepte

ca goferulsS-ideschidd portiera, lud din bratele luicutiacu haina de blani, traversd repede trotuarul gi strabdtualeea parcului. igideschise singuruga gioinchise cdt maiugor. Voia sd-ifacd Beateio surprizd pe care o plSnuiseacum o o16, cdnd, aplecat asupra toracelui deschis alpacientului, urmirea traseele complicate ale aortelor 9ivenelor.

Tn holilgdsiinsd numaipe Bronislawgipe bdtrdna me-najerd Michalowa. Pesemne cd Beata era prost dispusd

10 11

din cauza intdzierii lui, fiindcd c€i doi aveau nigte mutrepleogtite gi se vedea cdt de colo cd-l agteptau. Asta-iincurca profesorului planurile, aga cd le fdcu semn cumdna sd plecp.

Cu toate acestea, Bronislaw spuse:

- Domnule profesor...

- Ssst! Tlintrerupse Wilczur giincruntdndu-gi sprAn-cenele addugd Tn goaptd: ia paltonul!

Servitorul maiincercd sd spund ceva, dar migcd doarbuzele gi-i ajutd profesorului sd se dezbrace.

Wilczur deschise repede cutia, scoase din ea o haindfrumoasd dintr-o bland neagrd, lucioasd, cu pdrul lung,mdtdsos, gi-o aruncd pe umeri, Tgi puse pe cap gluga cucele doud codite atdrndnd poznag, iar pe mind rnango-nul, apoi se privi fericit in oglindd: ardta ridicol.

Aruncd o privire spre servitori, sd vadd ce impresiele fdcea, dar in ochii menajerei gi ai servitorului nuintdlni dec6t oprobriu.

,,Progtii", igi spuse.

- Domnule profesor... incepu iar Bronislaw, in timpce Michalowa igi trecea greutatea trupului de pe un piciorpe altul.

- Gura! gopti gi, trecdnd pe l6ngd ei, deschise u$asalonului.

Se agtepta s-o giseascd pe Beata impreund cu micutalor in camera roz sau in budoar.

Strdbdtu dormitorul, budoarul, camera copilului. Nuerau. Se intoarse gi se uitd in cabinet. Nici aici nu eranimeni. Tn sufragerie, pe masa incdrcatd cu flori, strdlu-cind de auriul porfelanurilor gi de cristaluri, erau doudtacdmuri. Mariola gi missTholereed luau de obicei masamai devreme. in dreptul ugii deschise a bufetului stdteacamerista. Avea fala pl6nsd gi ochii umflati.

- Unde-i doamna? Tntrebd ingrijorat.Tn bc de rdspuns, fata izbucniin pl6ns.

- Ce-i? Ce s-a-nt6mplat? strigd fdrd sd-gi mai st5-p6neascd vocea. ll sugruma presim[irea unei nenorociri.

Menajera gi Bronislaw se furigard in sufragerie gi seopri rd tdcu[i l6ngd perete. Tgi trecu privi rile in grozite pestechipurile lor gi strigd disperat

- Unde-i doamna?Deodatd privirea ise opripe masd. Ldngd tac6mul lui

era un plic sprijinit de pdhdrelul zvelt de cristal. Un plicbleu cu marginile argintate.

lnima i se strdnse brusc Ai simti cum se lnvdrte totul cuel. Nu inlelegea Tncd nimic, nu gtia nimic. Tntinse mdnagi lud scrisoarea care i se pdrea feapdnd gi moartS. Ovreme o tinu intre degete. Pe coperta adresatd lui, recu-noscu scrisul Beatei. Litere mari, colfuroase.

O desohise giincepu sd citeascd:

Dragd Raifat. Nu gtiu dacd vei reugi sd md ierli vreo-datd cd plec...

Cuvintele Tncepurd sd-itremure gisd ise roteascilnfa[a ochilor. Tn plamdni ii lipsea aerul, pe frunte ii apdrurdbroboane de sudoare.

- Unde este? strigd cu vocea sugrumatd. Undeeste?

- Doamna a plecat impreund cu domnigoara, bdiguigoptit menajera.

- Minti! tund Wilczur. Nu-i adevdrat!

- Chiar eu am chemat taximetrul..., confirmd cuvocea gravd Bronislaw, iar dupd o pauzd, addugS: gi

am coborat valizele. Doud valize...Profesorul intrd impleticindu-se in cabinetul de aldturi,

inchise uga in urma lui gi se sprijini de ea. Tncercd siciteascd srisoarea pdnd la capdt, dartrecu multd vremepdnd reugi sd-i Tnleleagd continutul.

12 13

Nu gtiu dacd vei reugi sd md ierli weodiatd cd plec.Procedez odios nedreptdtindu-te pentru marea ta bund-tate, pe care n-am s-o uit niciodatd. Dar n-am mai pututrdmdne.lgilur cd attd sotulie nu putea fidecdt moartea.Euinsd nu suntdecdtofemeie slabd ginefericitd. Nu amputut face un gept eroic. De luni de zile m-am luptat cuacest ghnd. Poate cd nu voifi niciodatd fericitd, poate cdnu voi cunoagte niciodatd linigtea. Dar nu aveam dreptuls-o /rpsesc pe Mariola noastrd de mine... gi pe el.

Scnu haotic, dar ini-e greu sd-mi adun gdndurile.Astdzi e aniversarea cdsdtoriei noastre. $fiu, dragdRafal, cd mi-ai pregdtit un cadou! Ar fi necinstit dacdl-ag pimi acum, cdnd m-am hotdrdt irevocabil sd plec.

M-am indrdgostit, Rafal. lar aceastd dragoste e maip ute rn i cd d ecdt m i ne. M a i p ute m i cd d ecdt toate se nti m e n-tele pe care le nutresc Aile-am nutritintotdeauna pentrutine, de la recunogtinla neldrmuritd pdnd la cea maipro-fundd stimd gi admiralie, de la afec[iunea sincerd pdndla abignuinld. Din pdcate, nu te-am iubit niciodatd, daram aflat asta abia cdnd l-am intdlnit pe Janek.

Plec departe gi ai mild de mine, nu md cduta!Teimplor,fie-[i mild de mine! $tiu cd egti mdrinrmos gi nespusde bun. Nu te rog sd md ierli, Rafael. Nu merit iertaregi-mi dau seama cd ai dreptul sd md urdgti gi sd mddispreluiegti.

N-am fost niciodatd vrednicd de tine. N-am reugitniciodatd sd md ridic la nivelul tdu. O gtii foarte binegi numai bundtdlii tale ii datorez faptul cd te-ai strdduitintotdeauna sd nu-mi ardti acest lucnt, ceea ce insd erapentru mine nespus de umilltor gi de chinuitor. Mi-ai oferitbundstare, m-aiinconjurat cu oameni din sfera ta. M-aicoplegitcu cadouriscumpe. Se vede insd cd eu nu eramfdcutd pentru o asemenea viald. Md chinuiau gi societa-tea aleasd, gi bogdlia, gi celebritatea ta 9i... platitudineamea in comparalie cu tine.