cd 31-2002

20
NORMATIV pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacit ăţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide Indicativ: CD 31-2002 Cuprins CAPITOLUL I Prevederi generale Secţiunea 1 Obiect, scop şi domeniu de aplicare Art.1. Prezentul normativ se refer ă la metodologia de determinare prin deflectografie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, precizând atât scopul acestor determinări, modurile de efectuare a măsurătorilor şi de prelucrare a datelor obţinute. Art. 2. - (1) Datele rezultatele în urma măsurătorilor cu deflectograful şi deflectometrul cu pârghie, trebuie corelate în ceea ce priveşte perioada maximă de stocare, cu prevederile instrucţiunilor CD 155. (2) În cazul utilizării acestor date la calculul grosimii straturilor de ranforsare, perioada de stocare va fi maximum:  - 18 luni în cazul străzilor (dacă parametrii de exploatare ai str ăzilor s-au păstrat constanţi în aceast ă perioadă de stocare), autostrăzilor şi drumurilor europene.  - 24 luni în cazul celorlalte categorii de drumuri. Art.3. Prezentul normativ este elaborat în vederea efectuării măsurătorilor de deformabilitate cu deflectograful Lacroix şi deflectometrul cu pârghie tip Benkelman şi a interpretării rezultatelor acestora. Art. 4. - (1) Dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare pe baza deflexiunii admisibile în funcţie de clasa de trafic, se face cu metoda de dimensionare inclus ă în prezentul normativ, pe toate drumurile publice cu structuri rutiere suple, pentru clasele de trafic FOARTE U ŞOR... GREU, cu obligativitatea verificării la oboseală. (2) Pentru clasa de trafic FOARTE GREU se utilizeaz ă această metodă de dimensionare doar pentru evaluarea preliminar ă a necesit ăţilor de ranforsare. Art. 5. Determinările de capacitate portantă prin deflectografie şi deflectometrie, se utilizează pentru: a) determinarea stării tehnice a drumurilor, în conformitate cu prevederile instruc ţiunilor CD 155; b) verificarea capacităţii portante a structurilor rutiere executate pe drumuri noi pe baza deflexiunii admisibile în func ţie de clasa de trafic; c) dimensionarea straturilor de ranforsare, a structurilor rutiere suple, pentru clasele de trafic FOARTE U ŞOR... GREU, conform metodei de dimensionare din Anexa 5 a prezentului normativ. Pentru clasa de trafic FOARTE GREU se utilizeaz ă doar pentru evaluarea preliminară a necesităţilor de ranforsare. d) stabilirea soluţ iilor de ranforsare conform "Catalogului de soluţii tip de ranforsare a sistemelor rutiere suple şi semirigide pentru sarcina de 115 KN pe osia simpl ă". Art. 6. - (1) Deflectometria se poate utiliza şi pentru: a) controlul calităţii lucr ărilor în timpul execuţiei în cazul drumurilor noi şi de reabilitare a celor existente, conform "Normativului privind executarea mecanizat ă a terasamentelor de drumuri" ind. CD 182, STAS 12253 si STAS 6400; b) stabilirea capacităţii portante a drumurilor nemodernizate, prin măsurări cu deflectometrul cu pârghie. (2) În acest caz, m ăsurătorile cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman se efectueaz ă în scopul evidenţierii sectoarelor de drum a căror capacitate portantă prezintă variaţii sezoniere mari şi pe care trebuie să se intervină cu lucr ări de colectare şi evaluare rapidă a apelor superficiale sau de îmbunătăţire a drenării apelor subterane. Art. 7. Deflectografia şi deflectometria nu se utilizează în cazul pavajelor de piatr ă. Art. 8. Deflectograful Lacroix se utilizeaz ă pentru determinarea capacităţii portante pe toate categoriile de drumuri publice.  Art. 9. Deflectometrul cu pârghie tip Benkelman se utilizeaz ă pentru determinarea capacit ăţii portante pe drumurile naţionale secundare, judeţ ene şi comunale. Secţiunea a 2-a Definiţii, notaţii şi terminologie Art. 10. Terminologia utilizată în prezentul normativ este conform SR 4032/1.  Art. 11. Deflectografia constituie metoda de determinare a capacităţii portante prin măsurarea deflexiunilor cu ajutorul deflectografelor tip Lacroix. Art. 12. Deflectometria constituie metoda de determinare a capacit ăţii portante prin măsurarea deflexiunilor cu ajutorul deflectometrelor cu pârghie. Secţiunea a 3-a Referinţe tehnice a) SR 174/1 - 2002 - Lucr ări de drumuri. Îmbrăcăminţ i bituminoase ci-lindrate executate la cald. Condi ţii tehnice de calitate.  b) SR 7970 - 2002 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi bituminoase cilindrate executate la cald. Condi ţii tehnice generale.  c) STAS 1243 - 88 - Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor. d) STAS 1338/1 - 84 Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor şi confecţ ionarea epruvetelor. e) STAS 1338/2 - 87 - Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminţi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare. f) STAS 1913/5 - 85 - Teren de fundare. Determinarea granulozit ăţii. Page 1 of 20 NORMATIV 20/03/2008 mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod ...

description

cd

Transcript of cd 31-2002

  • NORMATIV pentru determinarea prin deflectografie i deflectometrie a capacitii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide

    Indicativ: CD 31-2002

    Cuprins

    CAPITOLUL I

    Prevederi generale

    Seciunea 1 Obiect, scop i domeniu de aplicare Art.1. Prezentul normativ se refer la metodologia de determinare prin deflectografie a capacitii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide, preciznd att scopul acestor determinri, modurile de efectuare a msurtorilor i de prelucrare a datelor obinute. Art. 2. - (1) Datele rezultatele n urma msurtorilor cu deflectograful i deflectometrul cu prghie, trebuie corelate n ceea ce privete perioada maxim de stocare, cu prevederile instruciunilor CD 155. (2) n cazul utilizrii acestor date la calculul grosimii straturilor de ranforsare, perioada de stocare va fi maximum: - 18 luni n cazul strzilor (dac parametrii de exploatare ai strzilor s-au pstrat constani n aceast perioad de stocare), autostrzilor i drumurilor europene. - 24 luni n cazul celorlalte categorii de drumuri.

    Art.3. Prezentul normativ este elaborat n vederea efecturii msurtorilor de deformabilitate cu deflectograful Lacroix i deflectometrul cu prghie tip Benkelman i a interpretrii rezultatelor acestora. Art. 4. - (1) Dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare pe baza deflexiunii admisibile n funcie de clasa de trafic, se face cu metoda de dimensionare inclus n prezentul normativ, pe toate drumurile publice cu structuri rutiere suple, pentru clasele de trafic FOARTE UOR... GREU, cu obligativitatea verificrii la oboseal. (2) Pentru clasa de trafic FOARTE GREU se utilizeaz aceast metod de dimensionare doar pentru evaluarea preliminar a necesitilor de ranforsare. Art. 5. Determinrile de capacitate portant prin deflectografie i deflectometrie, se utilizeaz pentru: a) determinarea strii tehnice a drumurilor, n conformitate cu prevederile instruciunilor CD 155; b) verificarea capacitii portante a structurilor rutiere executate pe drumuri noi pe baza deflexiunii admisibile n funcie de clasa de trafic; c) dimensionarea straturilor de ranforsare, a structurilor rutiere suple, pentru clasele de trafic FOARTE UOR... GREU, conform metodei de dimensionare din Anexa 5 a prezentului normativ. Pentru clasa de trafic FOARTE GREU se utilizeaz doar pentru evaluarea preliminar a necesitilor de ranforsare. d) stabilirea soluiilor de ranforsare conform "Catalogului de soluii tip de ranforsare a sistemelor rutiere suple i semirigide pentru sarcina de 115 KN pe osia simpl". Art. 6. - (1) Deflectometria se poate utiliza i pentru: a) controlul calitii lucrrilor n timpul execuiei n cazul drumurilor noi i de reabilitare a celor existente, conform "Normativului privind executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri" ind. CD 182, STAS 12253 si STAS 6400;

    b) stabilirea capacitii portante a drumurilor nemodernizate, prin msurri cu deflectometrul cu prghie. (2) n acest caz, msurtorile cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman se efectueaz n scopul evidenierii sectoarelor de drum a cror capacitate portant prezint variaii sezoniere mari i pe care trebuie s se intervin cu lucrri de colectare i evaluare rapid a apelor superficiale sau de mbuntire a drenrii apelor subterane. Art. 7. Deflectografia i deflectometria nu se utilizeaz n cazul pavajelor de piatr. Art. 8. Deflectograful Lacroix se utilizeaz pentru determinarea capacitii portante pe toate categoriile de drumuri publice. Art. 9. Deflectometrul cu prghie tip Benkelman se utilizeaz pentru determinarea capacitii portante pe drumurile naionale secundare, judeene i comunale. Seciunea a 2-a Definiii, notaii i terminologie Art. 10. Terminologia utilizat n prezentul normativ este conform SR 4032/1. Art. 11. Deflectografia constituie metoda de determinare a capacitii portante prin msurarea deflexiunilor cu ajutorul deflectografelor tip Lacroix. Art. 12. Deflectometria constituie metoda de determinare a capacitii portante prin msurarea deflexiunilor cu ajutorul deflectometrelor cu prghie. Seciunea a 3-a Referine tehnice a) SR 174/1 - 2002 - Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase ci-lindrate executate la cald. Condiii tehnice de calitate. b) SR 7970 - 2002 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz din mixturi bituminoase cilindrate executate la cald. Condiii tehnice generale. c) STAS 1243 - 88 - Teren de fundare. Clasificarea i identificarea pmnturilor. d) STAS 1338/1 - 84 Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregtirea probelor i confecionarea epruvetelor.

    e) STAS 1338/2 - 87 - Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald. Metode de determinare i ncercare. f) STAS 1913/5 - 85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitii.

    Page 1 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • g) STAS 1913/4 - 86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

    h) STAS 1913/1 - 82 - Teren de fundare. Determinarea umiditii. i) STAS 2914 - 84 - Lucrri de drumuri. Terasamente. j) SR 4032/1 - 2002 - Lucrri de drumuri. Terminologie. k) STAS 6400 - 84 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice generale de calitate. l) SR 662 - 2002 - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de calitate. m) STAS 12253 -84 - Lucrri de drumuri. Straturi de form. Condiii tehnice generale de calitate. n) Normativ pentru dimensionarea ranforsrilor cu strat din agregate naturale stabilizate cu liani puzzolanici a structurilor rutiere suple i semirigide, ind. CD 152 - 2002. o) Instruciuni tehnice privind determinarea strii tehnice a drumurilor moderne, ind. CD 155 - 2000. p) Normativ privind executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri, ind. CD 182 - 87. q) Normativ pentru dimensionarea ranforsrilor din beton de ciment ale structurilor rutiere rigide, suple i semirigide, ind. PD 124 - 2002. r) Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide (metoda analitic), ind. PD 177 - 2001. s) Normativ pentru evaluarea strii de degradare a mbrcminii pentru structuri rutiere suple i semirigide, ind. AND 540 - 98. t) Normativ privind ntreinerea i repararea drumurilor publice, ind. AND 554 - 2002. [top]

    CAPITOLUL II

    Tehnici de msurare a capacitii portante a structurii rutiere suple i semirigide Art. 13. Capacitatea portant a structurilor rutiere suple i semirigide se determin prin folosirea unor tehnici diferite de msurare a caracteristicilor de deformabilitate a complexului rutier, difereniate de urmtorii factori: - componenta msurat a deformaiei verticale (elastic sau total) a suprafeei complexului rutier sub solicitarea osiei din spate a autovehiculului de msurare; - durata de solicitare a complexului rutier n tipul msurrii; - autonomia dispozitivului de msurare fa de vehiculul de msurare. Art. 14. Tehnica de msurare a capacitii portante este specific dispozitivului de msurare utilizat i anume: - n cazul deflectometrelor cu prghie tip Benkelman durata de solicitare a complexului rutier n timpul msurrii este de maximum 1 min. fiind corespunztoare unei viteze de deplasare a vehiculului de msurare de max. 0,5 km/h. Modul de efectuare a msurtorilor i de prelucrare a datelor obinute sunt date n capitolul 6 al normativului.

    - n cazul deflectografelor Lacroix, durata de solicitare a complexului rutier n timpul msurrii este de ordinul sutimilor de secund, fiind corespunztoare unei viteze de deplasare a vehiculului de msurare de 2... 3 km/h. Modul de efectuare a msurtorilor i de prelucrare a datelor obinute sunt date n capitolul 7 al normativului. Art. 15. Deflexiunile complexului rutier sunt corespunztoare solicitrii complexului rutier produs de sarcin pe una din roile duble din spate de 57,5 kN ale vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN)

    Art. 16. n cazul msurtorilor efectuate n scopul evalurii strii tehnice a drumurilor publice cu structuri rutiere suple i semirigide i n cel al ranforsrii acestora, capacitatea portant a sectorului de drum msurat va fi exprimat, n mod unitar, indiferent de tehnica de msurare utilizat, (conf. art. 52 i art. 54). Art. 17. n cazul msurtorilor efectuate n scopul stabilirii capacitii portante a drumurilor nemodernizate i pentru controlul calitii execuiei drumului, capacitatea portant a sectorului de drum msurat este caracterizat de rezultatele prelucrrii statistice a datelor msurate, corespunztoare tehnicii de msurare cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman.

    [top]

    CAPITOLUL III

    Modul de stabilire a sectoarelor de msurare Art. 18. Msurrile pentru ranforsarea structurilor rutiere suple i semirigide se efectueaz pe toat lungimea tronsonului de drum pe care se efectueaz proiectul de sporire a capacitii portante. Art. 19. Msurrile cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman pentru determinarea strii tehnice se efectueaz pe sectoare omogene de msurare, stabilite potrivit prevederilor instruciunilor CD 155 i a normativului AND 540. Art. 20. Pentru evaluarea strii tehnice i n cazul deflectografului Lacroix, msurrile se vor efectua pe cel puin 1/3 din lungimea acestora. Art. 21. Msurarile pentru determinarea strii tehnice a drumurilor se vor efectua dup cum urmeaz: a) n cazul drumurilor cu dou benzi de circulaie pe ambele benzi; b) n cazul drumurilor cu trei benzi de circulaie, pe benzile laterale; c) n cazul drumurilor cu minim patru benzi de circulaie, pe benzile laterale, iar pe benzile centrale, cnd acestea sunt mai degradate dect cele laterale sau cnd structura rutier este diferit de cea de pe benzile laterale.

    Page 2 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • Art 22. Msurrile cu deflectometrul cu prghie se efectueaz pe firele de msurare, situate la distana de cca 1,00 m de marginea prii carosabile. Art. 23. Pe fiecare fir de msurare, msurarile se efectueaz n puncte situate la distane egale astfel nct pe un fir de msurare s fie cel puin 20 puncte de msurare. Art. 24. Prin fir de msurare se nelege linia imaginar care unete punctele de msurare sub aceleai perechi de roi duble ale osiei din spate a vehiculului de msurare. Art. 25. Msurrile cu deflectograful se efectueaz pe dou fire de msurare (sub ambele perechi de roi duble ale osiei din spate) astfel nct firele laterale de msurare s fie situate la distana de cca 1,00 m de marginea prii carosabile. Art. 26. n vederea controlului autostrzilor, drumurilor noi, a amenajrii, lrgirii i reparrii prii carosabile a drumurilor existente, msurrile de capacitate portant se efectueaz pe sectoare de drum la nivelul superior al terasamentului, nainte de execuia stratului de form, n cazul n care este prevzut n proiect, la nivelul patului drumului i la nivelul straturilor de fundaie i al stratului de baz din materiale granulare. n vederea controlului calitii execuiei autostrzilor msurrile de capacitate portant se efectueaz i la nivelul terenului de fundare al rambleelor. Art. 27. Msurrile se efectueaz n profiluri transversale amplasate la distane ct mai mici (max 20 m), astfel nct s redea imaginea ct mai fidel a variatiei capacitii portante a drumului pe ntrega sa suprafa, puin nainte de execuia stratului imediat superior. Art. 28. Se recomand ca atunci cnd exist condiii tehnice, msurrile s se efectueze pe cte 2 fire de msurare (sub ambele perechi de roi duble ale osiei din spate) amplasate pe benzi longitudinale cu limea de 4.0 m. Art. 29. n cazul drumurilor cu profil transversal mixt, msurrile se efectueaz pe partea n care drumul se afl n debleu. [top]

    CAPITOLUL IV

    Perioada de msurare a capacitii portante a complexelor rutiere Art. 30. Msurrile cu deflectograful cu prghie se efectueaz n perioadele n care complexul rutier lucreaz n cele mai defavorabile condiii hidrologice i anume: - primvara, imediat dup dezghe i pn cel mult 15 zile dup perioada ploilor de primvar (aprilie-mai) n mod informativ fiind dup o perioad de min 10 zile cu valori pozitive medii zilnice ale temperaturii aerului i nu mai mic de +5C; - toamna dup un numr suficient de zile (aproximativ 10-15 zile) de ploi care au condus la crearea condiiilor hidrologice defavorabile, dar nainte de nghe. Art. 31. Msurrile se pot efectua i n alte perioade dect cele menionate mai sus, rezultatele fiind numai cu caracter informativ. Art. 32. Decizia i stabilirea perioadei de msurare se face pe baza unei analize tehnico-inginereti, prin analizarea factorilor care conduc la realizarea condiiilor hidrologice defavorabile ale complexului rutier.

    Art. 33. Confirmarea condiiilor hidrologice defavorabile se recomand a se efectua prin prelevare de probe pentru determinarea umiditii relative (exprimat prin raportul dintre umiditatea natural i limita superioar de plasticitate), mai ales pentru sectoarele i zonele unde sunt dubii n ceea ce privete existena condiiilor hidrologice cele mai defavorabile. n acest scop ntr-o zon caracterizat prin aceleai cantiti de precipitaii (bazin hidrografic) se vor preleva pe unul din sectoarele de msurare situat cu precdere la nivelul terenului sau n debleu cte minim dou probe din pmntul de fundaie. Art. 34. Probele trebuiesc transportate n condiii corespunztoare pentru evitarea modificrii umiditii (amabalate n folie de plastic) la laboratorul cel mai apropiat pentru determinarea operativ a umiditii relative. Laboratorului de specialitate i se va solicita efectuarea urmtoarelor determinri: - umiditatea, conform STAS 1913/1, iar n cazurile n care nu sunt

    cunoscute caracteristicile geotehnice din studiile anterioare;

    - granulozitatea, conform STAS 1913/5

    - limitele de plasticitate, conform STAS 1913/4.

    Art. 35. Emiterea buletinului de analiz nu trebuie s depeasc 3 zile de la prelevarea probelor de pmnt. Art. 36. Pentru fiecare prob se calculeaz umiditatea relativ. Art. 37. n funcie de compoziia granulometric i limitele de plasticitate se stabilete tipul pmntului, conform tabelului 1. Tabelul 1

    Art. 38. Valoarea medie aritmetic a umiditii relative obinut se compar cu valoarea din tabelul 2 pentru acelai tip de pmnt i acelai tip de profil transversal. Art. 39. Dac valoarea medie a umiditii relative obinut este mai mare dect valoarea minim prevzut n tabelul 2, stabilit n funcie de tipul climateric, tipul profilului transversal (rambleu, nivelul terenului, profil mixt, debleu) i tipul pmntului, atunci complexul rutier lucreaz n cele mai defavorabile condiii hidrologice.

    Categoria

    pamntului

    Tipul de

    pmnt

    Clasificarea pmnturilor

    STAS 1243-1988

    Indicele de

    plasticitate

    Ip %

    Granulozitate

    Argil %

    Praf

    %

    Nisip

    %

    Necoezive

    P1

    Pietri cu nisip sub 10% cu sau fr fraciuni

    sub 0,5mm P2 1020 % cu fraciuni sub

    0,5mm

    Coezive

    P3 Nisip prfos, nisip argilos 020

    030 050

    35100

    P4 Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos

    0...25 030 35100 050

    P5 Argil prfoas, argil nisipoas, argil prfoas-nisipoas

    Peste 15 30100 070 0..70

    Page 3 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • Art. 40. n cazul profilului transversal mixt, regimul hidrologic al terasamentului este determinat de umiditatea relativ a pmntului de fundaie din sptur. Tabelul 2

    Art. 41. n cazul n care buletinele de analiz confirm existena unor condiii hidrologice defavorabile, msurrile de capacitate portant pot ncepe. Art. 42. n caz contrar acestea se sisteaz, sau, n cazul n care se efectueaz, rezultatele pot avea un caracter informativ. Art. 43. Valorile minime ale umiditii relative a pmntului de fundaie, sunt caracteristice regimului hidrologic cel mai defavorabil al terasamentului rutier. Art. 44. Regimul hidrologic al sectoarelor de drum cu pmnt de fundaie tip 1 (pietri cu nisip cu Ip < 10%) i tip 2 (pietri cu nisip cu Ip=10-20%) este acelai cu cel al sectoarelor de drum imediat alturate cu pmnt de fundaie tip P3 (nisip prfos, nisip argilos), tip P4 (praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf, praf argilos) i tip P5 (argil prfoas, argil nisipoas, argil prfoas-nisipoas, argil). Art. 45. Confirmarea condiiilor hidrologice este obligatorie pentru toate unitile de drumuri. Art. 46. n vederea stabilirii capacitii portante a drumurilor nemodernizate msurtorile cu deflectometrul cu prghie se efectueaz n perioadele n care complexul rutier lucreaz n cele mai defavorabile condiii hidrologice, conform art. 30. Art. 47. n vederea stabilirii sensibilitii la variaii sezoniere a capacitii portante a acestor drumuri, se efectueaz msurri cu deflectometrul cu prghie i n timpul verii sau al toamnei, dup o perioad de min. 30 de zile lipsit de precipitatii. Art. 48. n cazul msurrilor de capacitate portant pentru straturi bituminoase, temperatura medie a mixturii asfaltice nu trebuie s fie sub +5C i nu trebuie s depeasc +30C. Art. 49. n cazul utilizrii deflectografului Lacroix se pot efectua n mod excepional msurri de capacitate portant pn la temperaturi de +40C, pe sectoare de drum a cror suprafa favorizeaz funcionarea corespunztoare a deflectografului (fr zone exudate, fr exces de bitum, etc.). Art. 50. Se interzice efectuarea msurrilor de capacitate portant pe sectoare de drum n anul de realizare a tratamentelor bituminoase (dup execuia acestora). [top]

    CAPITOLUL V

    Modul de interpretare a rezultatelor msurrilor de capacitate portant a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide Art. 51. Modul de interpretare a rezultatelor msurrilor de capacitate portant a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide este specific domeniului de utilizare, conform art. 5 i art. 6. Art. 52. n vederea evalurii strii tehnice a drumurilor publice moderne prevzute cu mbrcmini bituminoase se utilizeaz valoarea deflexiunii caracteristice corespunztoare tehnicii de msurare cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman, conform CD 155. Art. 53. Utilizarea deflexiunii caracteristice pentru atribuirea calificativului capacitii portante n vederea stabilirii strii tehnice a drumului, este conform instruciunilor indicativ CD 155.

    Art. 54. n vederea dimensionrii grosimii straturilor de ranforsare a structurilor rutiere suple se utilizeaz valoarea deflexiunii caracteristice corespunztoare tehnicii de msurare cu deflectograful Lacroix. Utilizarea deflexiunii caracteristice pentru dimensionarea grosimii straturilor de ranforsare a structurilor rutiere suple este conform Anexei 5 a prezentului normativ, n cazul ranforsrilor cu straturi bituminoase. Art. 55. Indiferent de tehnica de msurare utilizat, valoarea de-flexiunii caracteristice se calculeaz cu relaia:

    n 0,01 mm (1)

    n care:

    dM 20 - deflexiunea medie normal, corespunztoare tehnicii de msurare utilizat, n 0,01 mm;

    s20 - abaterea medie ptratic normal, corespunztoare tehnicii de msurare utilizat, n 0,01 mm;

    t - coeficient care depinde de probabilitatea apariiei unor valori ale delfexiunii mai mari dect delfexiunea caracteristic, de numrul de valori ale deflexiunii (n) i de clasa tehnic a drumului conform tabelului 3.

    Valorile coeficientului t

    Tabelul 3

    Umiditi relative (w/wL ) Tip climateric

    I II III Tipul profilului transversal

    Rambleu La nivelul

    terenului sau debleu, profil

    mixt Rambleu

    La nivelul terenului

    sau debleu,

    profil mixt

    Rambleu

    La nivelul

    terenului sau

    debleu, profil mixt

    P 3

    P 4

    P 5

    0.495

    0.436

    0.495

    0.570

    0.510

    0.500

    0.509

    0.482

    0.545

    0.540

    0.527

    0.545

    0.585

    0.585

    0.581

    0.621

    0.625

    0.600

    Numrul de valori ale deflexiunii, n

    Clasa tehnic V - IV I, II, III

    Page 4 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • Art. 56. Valorile indicatorilor statistici dM 20 i s20 sunt corespunztoare capacitii portante a complexului rutier n care acesta lucreaz n cele mai defavorabile condiii hidrologice i sunt calculate conform tehnicilor de interpretare a rezultatelor msurrilor specifice fiecrui dispozitiv de msurare conform prevederilor cap. 6 i 7.

    Art. 57. n cazul utilizrii tehnicii de msurare a deflexiunilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman, valoarea deflexiunii caracteristice (dc) specifice tehnicii de msurare cu deflectograful Lacroix, se obine cu ajutorul urmtoarei relaii:

    n care:

    dcL - deflexiunea caracteristic corespunztoare tehnicii de msurare cu deflectograful Lacroix, n 0,01 mm;

    dcB - deflexiunea caracteristic corespunztoare tehnicii de msurare cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman, n 0,01 mm.

    Art. 58. n vederea stabilirii capacitii portante i a sensibilitii la variaiile sezoniere a acesteia, n cazul drumurilor nemodernizate, cu mbrcmini provizorii (macadam sau pietruire) se utilizeaz urmtorii indicatori statistici corespunztori prelucrrii statistice a rezultatelor msurtorilor efectuate cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman:

    * deflexiunea caracteristic (dc), care se calculeaz cu relaia: n 0,01 mm (1 bis)

    n care:

    dM- deflexiunea medie, n 0,01 mm

    s - abaterea medie ptratic, n 0,01 mm t - are aceeai semnificaie ca la art.55.

    Valorile indicatorilor statistici dM i s, sunt corespunztoare capacitii portante a complexului rutier, n care aceasta lucreaz n cele mai defavorabile condiii hidrologice, msurarile fiind efectuate n perioadele sezoniere menionate la art. 33. n cazul drumurilor fr straturi bituminoase n alctuirea structurii rutiere, nu se face corecia de temperatur a deflexiunilor msurate: * deflexiunea medie care caracterizeaz capacitatea portant maxim (dM min.) a complexului rutier, msurat n condiii hidrologice favorabile (n timpul verii sau al toamnei dup o perioad lipsit de precipitaii de minimum 30 zile). Art. 58. - (1) Deflexiunea caracteristic este utilizat pentru stabilirea calificativului din punct de vedere al capacitii portante minime a sectorului de drum modernizat, conform tabelului 4.

    Capacitatea portant minim a drumurilor nemodernizate Tabelul 4

    (2) Variaia sezonier a capacitii portante a drumului nemodernizat datorit modificrii umiditii corpului drumului se stabilete pe baza raportului dintre valoarea deflexiunii medii determinat n perioada sezonier cu condiii hidrologice favorabile (dM) i cea a deflexiunii medii determinate n perioada sezonier cu condiii hidrologice favorabile (dm min). Valoarea acestui raport este utilizat pentru stabilirea calificativului din punct de vedere al sensibilitii capacitii portante a drumului la variaii sezoniere, conform tabelului 5.

    Sensibilitatea la variaii sezoniere a capacitii portante a drumurilor nemodernizate Tabelul 5

    2,5 % 1,5 %

    20

    > 20

    2,09

    1,96

    2,34

    2,20

    Calificativul din punct de vedere

    al capacitii portante minime

    Valorile deflexiunii caracteristice dc n 0,01 mm

    Pentru pietruiri din balast sau

    piatr spart

    Pentru macadam sau blocaj

    Pentru macadam, penetrat sau protejat cu tratamente bituminoase de suprafa pe balast

    sau blocaj

    Sector cu capacitate

    portant suficient

    sub 250 sub 200 sub 150

    Sector cu capacitate portant mediocr

    250300 200 250 150 200

    Sector cu capacitate portant insuficient

    peste 300 peste 250 peste 200

    Page 5 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • (3) Examinarea modului de variaie n lungul drumului a valorii deflexiunii permite evidenierea unor valori singulare maxime (vrfuri) sau a unor poriuni caracterizate prin valori mari ale deflexiunii, care indic anomalii locale de drenaj. Stabilizarea soluiilor optime de modernizare pe astfel de sectoare impune efectuarea unor studii speciale (sondaje i analiza de laborator). Art. 59. Interpretarea msurtorilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman efectuate n scopul controlului calitiii execuiei lucrrilor de drumuri, se efectueaz prin examinarea modului de variaie la suprafaa drumului a valorii deflexiunii corespunztoare vehiculului etalon (d) i a valorii coeficientului de variaie (Cv) calculat conform art. 98c).

    a) interpretarea rezultatelor msurrilor se efectueaz pe sectoare de maximum 500 m lungime, cu condiia s fie caracterizate de acelai tip de pmnt, acelai mod de alctuire i aceeai grosime a stratului de form i a stratului de fundaie i de baz. b) la nivelul terenului de fundare, la nivelul superior al terasamentului cnd nu este prevzut strat de form sau la nivelul inferior al stratului de form, se consider realizat capacitatea portant necesar dac deflexiunea are valori mai mari dect cea admisibil n cel mult 10% din numrul punctelor de msurare. Valorile admisibile ale deflexiunii la nivelul terenului de fundare, la nivelul superior al terasamentului (fr strat de form) sau la nivelul inferior al stratului de form sunt n funcie de tipul pmntului, conform tabelului 6.

    Valorile admisibile ale deflexiunii

    Tabelul 6

    c) la nivelul superior al stratului de form valoarea admisibil a deflexiunii este de 200, 0,01 mm, conform STAS 12253. d) uniformitatea execuiei se consider satisfctoare dac valoarea coeficientului de variaie este sub 40%. e) la nivelul superior al stratului de fundaie din balast valoarea admisibil a deflexiunii este n funcie de grosimea stratului de fundaie din balast i de modul de alctuire al stratului superior al terasamentelor, conform tabelului 7.

    f) la nivelul superior al stratului de fundaie sau al stratului de baz din materiale granulare se consider c uniformitatea execuiei este satisfctoare dac valoarea coeficientului de variaie este sub 35%. g) verificarea calitii terasamentelor i a staturilor de fundaie i de baz din materiale granulare conform STAS 2914, STAS 12253 i STAS 6400 se va face n corelaie cu msurrile cu defloctometrul cu prghie, n puncte n care rezultatele acestora atest valori sczute ale capacitii portante.

    Valorile deflexiunii admisibile la nivel superior al stratului

    de fundaie din balast Tabelul 7

    Calificativul din punct de vedere al sensibilitii

    sezoniere

    Valoarea raportului dM/dM min

    Pentru pietruiri din balast sau

    piatr spart

    Pentru macadam

    sau blocaj

    Pentru macadam penetrat sau protejat

    cu tratamente bituminoase de

    suprafa pe balast sau blocaj

    Sectoare foarte sensibile

    (foarte rele) peste 6,0 peste 5,0 peste 4,0

    Sectoare sensibile (rele) 4,0 6,0 3,5 5,0 3,0 4,0

    Sectoare cu sensibilitate

    mijlocie (mijlocii) 2,5 4,0 2,2 3,5 2,0 3,0

    Sectoare practice insensibile (foarte

    bune) sub 2,5 sub 2,2 sub 2,0

    Tipul de pmnt conform STAS 1243 Valoarea admisibila a deflexiunii dadm 0,01 mm

    Nisip prfos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos, praf 400

    Argil nisipoas, argil prafoas, argil prafoas-nisipoas, argil 450

    Grosimea stratului

    de fundaie

    din balast

    h, (cm)

    Stratul superior al terasamentelor alctuit din:

    Strat de form

    conform

    STAS 12253

    Tipul pmntului conform STAS 1243

    Nisip prfos Nisip argilos

    Praf nisipos

    Praf argilos

    Praf

    Argil Argil

    nisipoas Argil

    prfoas

    Page 6 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • NOT: Balastul din stratul de fundaie trebuie s ndeplineasc condiiile de admisibilitate din SR 662 i STAS 6400 [top]

    CAPITOLUL VI

    Modul de efectuare a msurrilor de capacitate portant cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman. Prelucrarea datelor obinute Seciunea 1 Principiul metodei

    Art. 60. Se msoar fa de un sistem de referin deplasarea pe vertical a suprafeei complexului rutier, deformat sub solicitarea roilor duble ale osiei din spate a vehiculului de msurare, dup ndeprtarea acestuia (revenirea elastic a suprafeei complexului rutier). Prghia basculant, componenta principal a deflectometrului cu prghie, permite transmiterea deplasrii verticale a vrfului de contact amplasat ntre roile duble, la cellalt capt al prghiei, unde aceasta este citit cu ajutorul unui microcomparator.

    Seciunea a 2-a Aparatura

    Art. 61. Aparatura pentru determinare este alctuit din: a. aparat propriu-zis (foto 1 i fig.1) alctuit din:

    Grinda suport (12) confecionat dintr-un profil cu seciunea n form de U, cu o lungime de cca. 1,40 m prevzut la captul posterior cu un picior - suport reglabil, iar la captul anterior cu dou plcue exterioare, prevzute cu dou orificii cu filet n care sunt montate dou uruburi reglabile, care formeaz axa de rotaie a prghiei basculante;

    Rigla suport (11) , cu dou picioare reglabile pe care se sprijin captul anterior la braului suport i care se solidarizeaz cu aceasta prin intermediul a dou uruburi de presiune, plasate n orificiile prevzute n braul suport;

    Suport microcomparator (3), care se nurubeaz n orificiile cu filet de pe talpa braului suport i pe care se monteaz dispozitivul de fixare a microcomparatorului, cu sensibilitatea 1/100 mm cu ajutorul unor uruburi de presiune;

    Prghie basculant (10), confecionat dintr-un profil cu seciunea n form de T, cu lungimea total de 2,40 m. La unul din capete are o prelungire din oel carbon ndoit la 90 , pentru a constitui vrful de contact al aparatului. Pe inima seciunii T sunt trei puncte de sprijin, prin intermediul crora prghia basculant se poate sprijini n axa de rotaie. Aceste trei puncte de sprijin sunt amplasate astfel nct raportul (r) dintre distana de la vrful de contact la axa de rotaie la acul microcomparatorului s poat avea valorile de 1:1; 2:1; 5:1.

    b) dou microcomparatoare cu sensibilitate de 1/100 mm; c) palpator (foto. 9), n dou variante: cilindric i semidisc, dup natura stratului de rezemare i anume:

    semidisc n cazul msurrilor pe mbrcmini bituminoase; cilindric n cazul msurrilor pe straturi din balast sau piatr spart, terasamente;

    d) dispozitivul de etalonare a deflectorului cu prghie fig. 2 este compus din:

    placa suport (7) cu diametrul de 200 mm prevzut cu un orificiu cu filet pe toat grosimea ei;

    urub simulare deflexiuni (6), montat n orificiul din placa suport care este prevzut la captul superior cu adncitura (n care se sprijin vrful de contact al deflectometrului cu prghie);

    suport microcomparator (4), solidarizat de placa suport;

    dispozitiv transmitere deflexiuni (5).

    e) termometru (0 50 C) cu precizie de + 0,50 C;

    f) dorn;

    g) ciocan;

    h) cutie de lemn cu capac, necesar pentru transportul deflectometrului. Seciunea a 3-a

    dadm, n 0,01 mm

    10

    15

    20

    25

    30

    35

    40

    45

    50

    185

    163

    144

    129

    118

    109

    101

    95

    89

    323

    284

    252

    226

    206

    190

    176

    165

    156

    371

    327

    290

    261

    238

    219

    204

    190

    179

    411

    366

    325

    292

    266

    245

    227

    213

    201

    Page 7 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • Vehicul de msurare Art. 62. Pentru determinarea capacitii portante cu deflectometrul cu prghie este necesar un vehicul de msurare care trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

    osie simpl cu roi duble; sarcina pe osia din spate 65115 kN;

    presiunea de umflare a pneurilor din spate s fie egal cu presiunea normal (6,256,75 at); pneurile pe osia din spate s fie de acelai tip, s nu aib grad avansat de uzur sau s nu prezinte diferene vizibile de uzur.

    Se recomand utilizarea autocamioanelor sau autobasculantelor de marc R 6135, R 8135 i R 10215, cu urmtoarele caracteristici:

    sarcina pe osia din spate 6135 R 8135 R 10215, P,kg 7000 7600 10000 presiunea aerului n pneurile din spate p, at 6,25 6,25 6,75

    Se recomand utilizarea unui vehicul de msurare cu sarcina pe osia din spate de 115 kN sau ct mai apropiat de aceast valoare. Seciunea a 4-a Echipa de lucru

    Art. 63. Echipa de lucru se compune din:

    tehnician, care efectueaz i nregistreaz citirea de pe cadranul microcomparatorului deflectometrului i noteaz datele suplimentare acestor msurtori; operator, care manevreaz deflectometrul; oferul vehiculului de msurare.

    Seciunea a 5-a Etalonarea aparaturii

    Art. 64. Etalonarea deflectometrului cu prghie const n stabilirea corelaiei ntre valoarea deplasrii pe vertical a vrfului de contact al deflectometrului i citirea pe microcomparator.

    Art. 65. Operaia de etalonare se efectueaz pentru fiecare raport dintre distana de la vrful de contact la axa de rotaie i distana de la axa de rotaie la acul microcomparatorului, la nceputul fiecrei campanii de msurri sau de cte ori au existat condiii care ar fi dus la dereglarea funcionrii aparatului sau la nlocuirea microcomparatorului.

    Art. 66. Starea de funcionare a microcomparatorului se verific anual conform reglementrilor n vigoare. Art. 67. Efectuarea etalonrii implic urmtoarele operaii:

    a. deflectometrul asamblat conform art. 73 se amplaseaz pe o suprafa plan i se asigur funcionarea corespunztoare conform art. 28; b. dispozitivul de etalonare se aeaz la captul prghiei basculante astfel nct vrful de contact al acestuia s fie amplasat n centrul urubului reglabil, n

    adncitura acestuia, conform figurii nr. 2; c. se fixeaz microcomparatorul de tija metalic orizontal a dispozitivului de etalonare i se regleaz. d. se pun ambele microcomparatoare la 0; e. se rotete urubul reglabil n sens invers acelor de ceasornic astfel ca vrful de contact (palpatorul) al prghiei basculante, deplasndu-se,

    microcomparatorul dispozitivului de etalonare s indice 10 sutimi de milimetru. Se citete deplasarea transmis la microcomparatorul deflectometrului. Att citirea pe microcomparatorul dispozitivului de etalonare (deplasarea vrfului de contact) ct i citirea la microcomparatorul deflectometrului se nscriu ntr-un tabel, din Anexa 1;

    f. se rotete urubul reglabil n sens invers pentru aducerea la zero a acului microcomparatorului dispozitivului de microcomparatorul dispozitivului de etalonare. n cazul n care acul microcomparatorului nu a revenit la zero, acesta se regleaz manual la poziia zero;

    g. se repet operaiile de la punctele e) i f) astfel ca microcomparatorul dispozitivului de etalonare s indice deplasri ale vrfului de contact de 20, 30, 40, 50 200 sutimi de milimetru;

    h. se repet operaiile de etalonare (pct. E g) de trei ori. Art. 68. ntre deplasarea vrfului de contact al deflectometrului i deplasarea transmis la celallt capt al prghiei basculante, citirea pe microcomparatorul deflectometrului cu prghie, exist o dependen liniar. Ecuaia dreptei de regresie se stabilete cu ajutorul relaiilor prevzute n Anexa 1. Seciunea a 6-a Pregtirea vehiculului de msurare Art. 69. Se ncarc vehiculul de msurare pentru realizarea sarcinii necesare pe osia din spate, conform art. 62. Se recomand utilizarea unor elemente metalice sau din beton de ciment, a cror mas s fie cunoscut i care s fac parte din dotarea unitii care efectueaz msurrile. ncrctura se repartizeaz n mod uniform pe fiecare din roile duble ale osiei din spate. Art. 70. Se verific presiunea n pneurile din spate, care nu trebuie s varieze cu mai mult de 0,5 at. fa de cea precizat la art. 62. Art. 71. Se cntrete osia din spate a vehiculului de msurare (P, kN). Seciunea a 7-a Efectuarea msurrii Art. 72. Modul de stabilire a sectoarelor de msurare i a punctelor n care se efectueaz msurrile este conform Capitolului 3. Art. 73. Deflectometrul cu prghie se asambleaz n vederea efecturii msurrii verificndu-se uruburile de strngere i centrare n lung i transversal ale prghiei basculante fa de braul suport. Se recomand ca instalarea prghiei s se fac n poziia 2:1. Montarea prghiei basculante n poziia 1:1 este necesar numai n cazul n care se fac msurri pe sisteme rutiere cu o capacitate portant foarte ridicat, care prezint deformabiliti foarte sczute sau cnd sunt necesare msurri cu precizie foarte mare. Montarea prghiei basculante n poziia 5:1 este necesar numai n cazul n care se fac msurri pe sectoare de drumuri cu deformabiliti foarte mari la care cursa normal a acului microcomparatorului (10-11 mm) nu este suficient. Aceste ultime dou cazuri sunt ns foarte rare, montarea prghiei basculante n poziia 2:1 satisfcnd n general toate necesitile curente. Art. 74. Se instaleaz vehiculul de msurare cu una din roile duble din spate deasupra punctului n care urmeaz a se face msurarea. Art. 75. Vehiculul se menine pe punct de frnare sau prin frn mecanic de mn. Art. 76. Se introduce vrful de contact al deflectometrului ntre pneurile roilor duble din spatele autovehiculului, astfel nct acesta s fie plasat n centrul suprafeei de contact dintre pneuri i suprafaa mbrcmintei (foto 2).

    Page 8 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • Art. 77. n cazul n care se fac msurri pe balast, pe pietruiri dezgraduate sau pe macadam insuficient ncletat, vrful de contact se aeaz pe suprafaa drumului prin intermediul palpatorului cilindric, aflat n dotarea aparatului (Art. 61, pct. c).

    Art. 78. Se aaz suportul anterior n poziia orizontal manevrnd cele dou uruburi reglabile n sensul cerut de aducerea bulei de aer ntre repere. Art. 79. Se aduce partea posterioar a prghiei basculante n contact cu acul microcomparatorului, astfel ca distana de la nivelul tlpii prghiei basculante (pe care se sprijin microcomparatorul) la nivelul opritorului, aflat la dispozitivul de prindere al microcomparatorului, s fie sub 1,0 mm. n cazul n care talpa prghiei basculante nu face contact cu acul microcomparatorului, se face reglarea fie prin cele dou picioare reglabile ale suportului anterior, fie prin nurubarea lor cu nvrtituri de amplitudine egal (pentru a nu deranja orizontalitatea suportului), fie prin piciorul suport de la partea posterioar a braului suport, prin deurubarea lui, astfel nct coada prghiei basculante s se ridice, fcnd contact cu acul microcomparatorului i ajungnd la distana recomandat mai sus fa de opritorul dispozitivului de prindere al microcomparatorului. n cazul n care talpa prghiei basculante este blocat prin contactul cu opritorul dispozitivului de prindere se procedeaz invers, deurubnd n mod egal picioarele reglabile ale suportului anterior sau nurubnd piciorul posterior al braului suport, astfel ncat coada tlpii prghiei basculante s coboare, ajungnd la distana recomandat fa de opritorul dispozitivului suportului anterior i se rectific poziia sa, dac e necesar. Art. 80. Se pun indicatoarele microcomparatorului la zero (0). Se ncearc sensibilitatea micrilor prghiei basculante n jurul axei de rotaie i sensibilitatea microcomparatorului, prin cteva lovituri uoare cu degetul pe coada prghiei basculante, n apropierea punctului de reazem al acului la ndeprtarea autovehiculului. Sensibilitatea este satisfctoare i instalaia bine montat dac la aceste lovituri indicatoarele microcomparatorului reacioneaz prin oscilaii rapide n jurul lui (0). Daca aceste oscilaii sunt lente i greoaie, trebuie verificat att strngerea urubului de presiune, care strnge microcomparatorul n dispozitivul de prindere, ct i strngerea uruburilor din axa de rotaie a prghiei basculante. Aceste trebuie deurubate uor pn la limita la care, fr a duna stabilitii instalaiei, permit micarea liber a prghiei basculante i a acului microcomparatorului. n cazul n care oscilaiile indicatoarelor microcomparatorului sunt dezordonate, nseamn c uruburile menionate mai sus sunt prea slab strnse i ele trebuie verificate n acest sens. Verificarea sensibilitii aparatului, aa cum s-a artat mai sus, se face nu numai nainte de nceperea unei serii de msurri, ci i la fiecare msurare n parte, deoarece pot interveni dereglri n strngerea uruburilor chiar n timpul lucrului. Dup efectuarea verificrilor de sensibilitate, se readuc indicatoarele microcomparatorului la zero. Art. 81. Timpul total pentru staionare a vehiculului pe punctul de msurare nu trebuie s depeasc un minut. Art. 82. Se ndeprteaz autocamionul de pe punct i se face citirea pe microcomparator n momentul n care axa roilor duble se afl n trecere la distana de 2,40 m i apoi la o distan de cel puin 5,00 m, dup un minut de la ndeprtarea autovehiculului de pe punctul de msurare. ndeprtarea autovehiculului se face prin deblocarea frnei de mn de pe loc cu viteza I, ct mai lin posibil pentru a nu produce ocuri ce ar putea cauza deformaii sau deplasri suplimentare. Dac n timpul msurrii se produc perturbaii n funcionarea acului microcomparatorului datorit trecerii unui vehicul pe cealalt band, rafal de vant, etc., se repet msurarea. Art. 83. Citirile pe microcomparator la distanele de 2,40 m (C2,4) i de 5,00 m (C5,0) se noteaz de ctre tehnician n formularul 1 privind nregistrarea pe teren a msurrilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman din Anexa 2. Art. 84. Dupa efectuarea msurrii, autocamionul se instaleaz pe un nou punct de msurare. Art. 85. - (1) Pentru mutarea aparatului ntre punctele de msurare, dac acestea sunt apropiate i operatorul se deplaseaz pe jos, nu este necesar demontarea deflectometrului.

    Trebuie luate ns unele precauii pentru a nu fora legturile dintre piese: aparatul va fi prins cu mna n acelai timp de prghia basculant i de braul suport, ntre axa de rotaie i microcomparator i va fi transportat meninndu-se prghia n apropierea braului suport, departat de acul microcomparatorului i de opritorul dispozitivului de prindere. Cu cealalt mn defelctometrul va fi apucat de prghia basculant. Pentru deplasri mai lungi, caz n care operatorul va trebui s urce n autocamion, se va demonta deflectometrul numai n cele dou pri principale desfcndu-se de la axa de rotaie. Pentru deplasri n alte sectoare sau pentru ntoarcerea la baz, aparatura se va demonta n toate prile componente i se va instala n cutia sa. Art. 86. n cazul drumurilor moderne cu mbrcminte bituminoas, concomitent cu msurarea deflexiunilor complexului rutier se msoar temperatura straturilor din mixtur asfaltic. Msurarea temperaturii se efectueaz la nceputul i la sfritul perioadei de msurare n cazul n care durata msurrilor este mai mic de o or. n cazul unei durate mai mari de o or, temperatura se msoar i pe parcursul msurrilor (la mijlocul sectorului). Art. 87. Msurarea temperaturii se efectueaz prin introducerea n mixtura asfaltic a unui termometru (cu scala 0C - 50C) astfel ca vrful acestuia s se afle la o adncime egal cu jumtate din grosimea total a straturilor bituminoase. n acest scop se efectueaz cu ajutorul unui dorn o gaur la adncimea dorit, n care se introduce termometrul, protejat de razele solare cu un capion de hrtie. Citirea temperaturii se face dup ce valoarea acesteia rmne constant. Valorile temperaturii mixturii asfaltice se noteaz n formularul 1, din Anexa 2. Art. 88. Pentru fiecare sector de msurare se completeaz fromularul 1 cu urmtoarele date: - tipul structurii rutiere;

    - data msurrii; - caracteristicile vehiculului de msurare; - tipul profilului transversal.

    Seciunea a 8-a Prelucrarea manual a rezultatelor msurrilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman Art. 89. Se transform citirile de pe cadranul microcomparatorului (C 2,4 i C 5,0) n valori ale deflexiunilor la distanele de 2,40m (d2, 40) i 5,00m (d5,0) cu ajutorul corelaiei stabilite conform art. 64...68. Art. 90. Se calculeaz valorile deflexiunilor corelate n funcie de linia de influen cu relaia:

    , n 0,01 mm (2)

    Rezultatele se trec n formularul 2 din Anexa 2.

    Art. 91. n cazul n care sarcina osiei din spate a vehiculului de msurare difer de sarcina vechiului etalon (115 kN) valorile deflexiunilor calculate conform art. 90 se transform n valori corespunztoare vechiului etalon cu relaia:

    , n 0,01 mm (3)

    n care:

    Page 9 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • di - valoarea deflexiunii corespunztoare osiei din spate a vehiculului etalon, n 0,01 mm

    P - sarcina pe osia din spate a vehiculului de msurare, n kN. Art. 92. - (1) Rezultatele msurrilor sunt prelucrate statistic calculndu-se urmtoarele: a) deflexiunea medie cu relaia:

    , n 0,01 mm (4)

    n care:

    dBM - media aritmetic a valorilor deflexiunii, n 0,01 mm

    di - valorile individuale ale deflexiunii calculate conform art. 90 i art. 91

    n - numrul valorilor individuale luate n calcul. (2) Valorile deflexiunilor implicate n prelucrarea statistic sunt n funcie de scopul msurrii i anume: - n vederea evalurii strii tehnice a drumurilor publice moderne, a ranforsrii acestora i n vederea stabilirii capacitii portante a drumurilor modernizate, se prelucreaz rezultatele msurtorilor pentru fiecare fir de msurare; - n vederea controlului calitii execuiei drumurilor sau a lrgirilor prii carosabile a drumurilor existente, se prelucreaz toate rezultatele msurtorilor efectuate pe ntreaga lime a drumului sau a benzii de lrgire. b) abaterea medie ptratic a irului de valori, cu relaia:

    , n 0,01 mm (5)

    n care:

    sB - abaterea medie ptratic, in 0,01 mm

    dBM, di, i n au aceleai semnificaii ca la art. 92 pct.a)

    c) coeficientul de variaie, cu relaia: , n 0,01 mm (6)

    n care:

    Cv - coeficientul de variaie, n %

    dBM si sB - au aceleai semnificaii ca la art. 92 pct. a) si art. 92 pct. b).

    Art. 93. n cazul msurrilor efectuate pe drumuri moderne cu mbrcmini bituminoase, se calculeaz valoarea deflexiunii medii normale i a abaterii medii ptratice normale, corespunztoare temperaturii de 20C a straturilor bituminoase, n modul urmtor: a) valoarea deflexiunii medii normale:

    - pentru structuri rutiere suple cu relaia: , n 0,01 mm (7)

    n care:

    dBM20 - deflexiunea medie normal, n 0,01 mm

    dBM - deflexiunea medie, calculate cu relaia (4)

    c=1 - coeficientul de variaie a deflexiunii pentru variaia de 1C a temperaturii, n 0,01 mm/ C t - temperatura medie a straturilor bituminoase n perioada msurrii, n C - pentru structuri rutiere semirigide cu relaia:

    , n 0,01 mm (8)

    n care:

    dBM20 i dBM - au aceleai semnificaii de la art. 93.

    c(t) = 1,2-0,01t - factor de transformare a deflexiunii medii corespunztoare temperaturii (t) n deflexiunea medie normal, stabilit n funcie de temperatura medie n perioada msurrii. b) abaterea medie ptratic normal:

    , n 0,01 mm (9)

    Page 10 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • n care:

    sB20 - abaterea medie ptratic corespunztoare temperaturii medii de 20C, n 0,01 mm.

    Cv i dBM20 - au aceleai semnificaii ca la art.92 pct.c) i 93 pct.a).

    Art. 94. n cazul n care msurrile de capacitate portant au fost efectuate n alte perioade sezoniere dect cele n care complexul rutier lucreaz n cele mai defavorabile condiii hidrologice, rezultatele se transform n valori corespunztoare condiiilor hidrologice cele mai defavorabile cu urmtoarele relaii:

    , n 0,01 mm (10)

    , n 0,01 mm (11)

    n care:

    - deflexiunea medie normal corespunztoare condiiilor hidrologice cele mai defavorabile, n 0,01 mm.

    C1 - coeficient mediu ponderat de corecie n funcie de tipul sistemului rutier, zona climatic n care este situat drumul conform hrii din Anexa 3, i tipul profilului transversal conform tabelului 8.

    - abaterea medie ptratic corespunztoare condiiilor hidrologice cele mai defavorabile, n 0,01 mm

    dBM20 - deflexiunea medie normal corespunztoare perioadei de msurare, n 0,01 mm, conform art. 93 pct. a)

    CV - coeficientul de variaie calculat conform art. 92 pct. c), n %.

    Art. 95. (1) Rezultatele msurrilor efectuate n aceste perioade au caracter informativ. Valorile coeficientului mediu ponderat de corelaie hirologic

    Tabelul 8

    (2) n cazul msurtorilor de capacitate portant efectuate pe drumuri moderne cu mbrcminte bituminoas, rezultatele msurrilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman sunt transformate n valori

    corespunztoare tehnicii de msurare cu deflectograful Lacroix. Seciunea a 9-a Prelucrarea automat a msurrilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman Art. 96. Rezultatele msurrilor de capacitate portant efectuate cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman pot fi prelucrate automat cu orice program de calcul tabelar. [top]

    CAPITOLUL VII

    Modul de efectuare a msurrilor de capacitate portant cu deflectograful Lacroix. Prelucrarea datelor obinute Seciunea 1 Principiul metodei

    Art. 97. Se msoar fa de un sistem de referin deplasarea pe vertical (deformaia vertical total) a suprafeei complexului rutier deformat sub solicitarea vehiculului de msurare pe care este montat echipamentul de msurare. Grinda de msurare, prin intermediul celor dou brae articulate, permite msurarea deflexiunilor concomitent sub sarcinile celor dou roi duble ale osiei din spate a vehiculului aflat n deplasare, n profile aflate la distana de 3,4 m. Deflexiunile sunt nregistrate automat pe calculator.

    Seciunea a 2-a Aparatur Art. 98. Aparatur utilizat este urmtoarea: a) deflectograf, alctuit din:

    Tipul sistemului

    rutier

    Tip climacteric

    I II III

    Tipul profilului transversal

    Rambleu

    La nivelul

    terenului sau

    debleu, profil mixt

    Rambleu

    La nivelul

    terenului sau

    debleu, profil mixt

    Rambleu

    La nivelul

    terenului sau

    debleu, profil mixt

    Suple

    Semirigide

    1.00

    1.10

    1.10

    1.20

    1.30

    1.10

    1.50

    1.20

    1.50

    1.10

    1.60

    1.20

    Page 11 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • - vehicul;

    - echipamentul de msurare; - dou cutii de msurare; - sistemul de comand a direciei; - aiul de ghidaj; - sistemul de traciune prin cablu; - codor de distan, ncorporat n sistemul electronic; - unitate pentru controlul, supravegherea funcionrii i nregistrarea electronic a datelor; b) dispozitiv de calibrare;

    c) termometru (0 - 50C) cu precizie de 0,5C;

    d) ciocan i dorn; e) descrierea aparaturii se gsete n instruciunile de funcionare a deflectografului (Anexa 4). Art. 99. Deflectograful este montat pe aiul unui vehicul. Art. 100. Sarcina pe osia din spate este cea corespunztoare vehiculului etalon i anume de 115 kN, fiind asigurat prin lestarea benei cu blocuri de beton. Art. 101. Presiunea de umflare a pneurilor din spate trebuie s fie de 8,0 bar 0,5. Seciunea a 3-a Echipa de lucru

    Art. 102. Echipa de lucru se compune din:

    a) doi operatori, care efectueaz toate operaiile necesare punerii n funcie a deflectografului i asigurrii unei bune funcionri a acestuia pe tot parcursul msurrilor, noteaz datele suplimentare necesare msurrilor i msoar temperatura, supravegheaz buna funcionare a deflectografului n timpul lucrului; b) ofer, care conduce vehiculul n timpul msurrii cu viteza de aproximativ 3 km/h i particip la calibrare i la punerea n funciune a deflectografului. Seciunea a 4-a Pregtirea vehiculului de msurare Art. 103. Se asigur sarcina de 115 kN pe osia din spate. Se verific presiunea n pneurile din spate care trebuie s se situeze n intervalul 8,0 bar 0,5. Seciunea a 5-a Calibrarea aparaturii

    Art. 104. Calibrarea deflectografului const n stabilirea corelaiei dintre valoarea deplasrii pe vertical a braului de msurare a deflexiunii i semnalul nregistrat de programul de calibrare.

    Art. 105. Operaia de calibrare se efectueaz conform instruciunilor de funcionare (Anexa 4, cap. 2) pe teren nainte de nceperea msurrilor, de fiecare dat cnd aparatul este transportat la alt sector de msurare sau cel putin o dat pe zi n cazul msurrilor continui. Art. 106. Operaia de calibrare se efectueaz separat pentru fiecare bra de msurare. Art. 107. Starea de funcionare a microcomparatorului dispozitivului de calibrare se verific anual. Seciunea a 6-a Efectuarea msurrii Art. 108. Modul de stabilire a sectoarelor de msurare este prezentat n Capitolul 3. Art. 109. Msurrile de capacitate portant cu deflectograful Lacroix se efectueaz numai pe drumuri moderne cu structuri rutiere suple i semirigide. Art. 110. n cazul drumurilor pe care au fost executate tratamente bituminoase de suprafa, msurrile nu se vor efectua n anul execuiei acestora. O atenie deosebit se va acorda modului de funcionare a deflectografului n cazul msurrilor pe tratamente bituminoase cu criblura mare. n cazul n care textura suprafeei stratului de rulare nu asigur deplasarea lin, fr trepidaii, a prghiei de msurare, msurrile nu vor fi efectuate pe acest sector. Art. 111. n cazul drumurilor a cror mbrcminte prezint urmtoarele tipuri de defeciuni: gropi, crpturi sau suprafa parial exudat care ar putea influena funcionarea corespunztoare a deflectografului, se recomand supravegherea atent a prghiei de msurare de ctre conductorul vehiculului, care avertizeazoperatorul pentru operarea manual a prghiei astfel ca n zona respectiv s nu fie efectuat msurarea. Art. 112. Operaiile de msurare a deflexiunilor se efectueaz conform instruciunilor de funcionare a deflectografului (Anexa 4, cap. 3). Art. 113. La nceputul msurrii, pentru fiecare sector de msurare se definesc: denumirea drumului, poziia kilometric de nceput a sectorului, banda de circulaie, data msurrii, prin intermediul programului de achiziionare a msurtorilor. Art. 114. n timpul msurrilor se efectueaz localizarea geografic a acestora n modul urmtor: operatorul marcheaz punctele de referin care intereseaz n interpretarea rezultatelor: borne kilometrice i hectometrice, podee, nceputul i sfritul podurilor, canale de scurgere etc., prin apsarea butonului "evenimente". Art. 115. Se msoar temperatura straturilor din mixtura asfaltic. Msurarea temperaturii se efectueaz la nceputul i sfritul operaiei de msurare a deflexiunilor n cazul n care durata msurrilor pe sectorul respectiv de drum este mai mic de o or.

    Page 12 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • n cazul n care durata msurrilor depete o or, temperatura se msoar i pe parcursul msurrii (la mijlocul sectorului de msurare) pentru sectoare mai mici de 5 km i din or n or pentru sectoare cu lungimea mai mare de 5 km.

    Art. 116. Deplasarea deflectografului ntre sectoarele de msurare se efectueaz n condiiile prevzute n Anexa 4, cap. 5. Art. 117. Operaiile de manipulare a deflectografului Lacroix, ntocmirea materialelor de ntreinere, operaiile de reglare, operaiile de supraveghere electronic i de ntreinere sunt date n Anexa 4. Seciunea a 7- a Prelucrarea rezultatelor msurarilor cu deflectograful Lacroix Art. 118. Rezultatele msurrilor sunt stocate n fiiere tip. Art. 119. Acestea pot fi vizualizate/prelucrate cu ajutorul programului de calcul al deflectografului.

    Art. 120. n cadrul seciunii curente se poate alege sectorul omogen pe care programul efectueaz calcule statistice. Art. 121. Pentru prelucrarea rezultatelor msurrilor, se pot folosi orice programe care dispun de o palet larg de funcii statistice i interpretri grafice. [top]

    CAPITOLUL VIII

    Msuri de protecia muncii Art. 122. La msurri particip trei persoane din care o persoan este numit responsabil care coordoneaz i asigur aplicarea i respectarea msurilor de protecie a muncii.

    Art. 123. Personalul care particip la msurri va fi instruit asupra operaiunilor de manipulare, manevrare, msurri etc. Art. 124. Instructajul personalului se va efectua la nceputul fiecrei campanii de msurri. Art. 125. Personalul care particip la msurri va purta obligatoriu vesta de avertizare. Art. 126. Vehiculul de msurare va fi dotat cu lamp de semnalizare. Art. 127. Pe spatele vehiculului de msurare, va fi montat un indicator nr. 70 din STAS 1848 (ocolire obligatorie spre stnga). Art. 128. Este interzis deplasarea personalului aferent , msurarilor n afara benzii de circulaie pe care se fac msurrile i traversarea drumului fr asigurare prealabil. Art. 129. Se va interzice efectuarea diverselor intervenii care aparin n exclusivitate msurrilor n curbe (montarea sau demontarea deflectometrului). Art. 130. Se acord o atenie deosebit la manevrarea greutilor pentru ncrcarea vehiculului de msurare, n cazul msurrilor cu deflectometrul cu prghie. Art. 131. Interveniile, reparaiile i remedierile prilor electrice i electronice ale deflectografului Lacroix se fac numai de catre operatorul de pe deflectograf sau personalul de specialitate electronic n laboratoarele din cadrul unitilor de drumuri. Art. 132. Unitile deintoare de deflectograf au calitatea i obligaia ca, n funcie de condiiile concrete existente n unitatea respectiv, s completeze aceste instruciuni. [top]

    ANEXA 1

    Stabilirea corelaiei dintre deplasarea pe vertical a vrfului de contact al deflectometrului cu prghie i citirea pe microcomparator Art. 1. Corelaia dintre deplasarea pe vertical a vrfului de contact al deflectometrului cu prghie (d) i citirea pe microcomparatorul acestuia (C) este reprezentat de o dreapt de regresie a crei ecuaie este de forma: d = A + BC (1)

    n care:

    d - deflexiunea, n 0,01 mm

    C - citirea pe microcomparatorul deflectometrului cu prghie, n 0,01 mm

    Art. 2. Ecuaia dreptei de regresie se stabilete pe baza datelor obinute n urma operaiei de etalonare a deflectometrului cu prghie n care: y - deplasarea real a vrfului de contact al deflectometrului cu prghie, citit pe microcomparatorul dispozitivului de etalonare, n 0,01 mm; x - deplasarea transmis la cellalt capt al deflectometrului cu prghie, citit pe microcomparatorul acestuia, n 0,01 mm. Art. 3. Pentru stabilirea ecuaiei dreptei de regresie se pleac de la relaia:

    (2)

    Page 13 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • (3)

    (4)

    (5)

    y i x au semnificaiile de la Art. 2; n = numrul perechilor de valori x i y. Art. 4. Se calculeaz:

    (6)

    Cu valorile ax/y i ay/x se calculeaz valoarea coeficientului de corelaie r cu relaia:

    (7)

    Coeficientul de corelaie r trebuie s aib o valoare apropiat de 1, pentru a se considera linia de regresie ca o dreapt. [top]

    ANEXA 2

    FORMULAR 1

    privind nregistrarea pe teren a msurrilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman Data msurrii:...................................... Sector de drum Km..... Km

    Sensul de circulaie * Banda de circulaie ** Tipul structurii rutiere ...

    Temperatura mixturii asfaltice ...

    2 la nceputul perioadei de msurare... 2 la mijlocul perioadei de msurare... 2 la sfritul perioadei de msurare... Tipul profilului transversal...

    Caracteristicile vehiculului de msurare: - sarcina pe osia din spate......

    - presiunea in pneuri......

    * Sensul de circulaie se noteaz cu:

    Nr. curent Pozitia, km C2,4, 1/100mm C5,0, 1/100mm

    0 1 2 3

    Page 14 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • 1 - sens cresctor 2 - sens descresctor ** Banda de circulaie se noteaz cu 1, 2, 3, 4, respectndu-se numerotarea benzilor de circulaie de la dreapta la stnga fa de sensul descresctor al drumului. C 2.4 - citirile pe microcomparator la distana de 2,4 m C 5.0 - citirile pe microcomparator la distana de 5,0 m.

    FORMULAR 2

    privind prelucrarea rezultatelor msurtorilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman Sector de drum Km....Km

    Sens de circulaie .......... Banda de circulaie ........

    d2.4 - valoarea deflexiunii la distanta de 2,4 m se calculeaza cu formula

    d2.4= A + BC2.4

    n care:

    A - termenul liber al dreptei de regresie

    B - panta dreptei de regresie

    C2.4- citire pe microcomparator la distana de 2,4 m, n 0,01 mm

    d5.0- valoarea deflexiunii la distanta de 5,0 m se calculeaza cu formula

    d5.0= A + BC5.0

    n care:

    A - termenul liber al dreptei de regresie

    B - panta dreptei de regresie

    C5.0 - citire pe microcomparator la distana de 5,0 m, in 0,01 mm

    d - valoarea deflexiunii corectate n funcie de linia de influen di - valoarea deflexiunii corespunztoare vechiului etalon

    di2- valoarea deflexiunii corespunztoare vechiului etalon ridicat la ptrat

    [top]

    ANEXA 3

    Nr. curent

    d2.4 1/100mm

    d5.0 1/100mm

    d 1/100mm

    di 1/100mm

    di2 1/100mm

    Page 15 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • [top]

    ANEXA 4

    Instruciuni de funcionare a deflectografului Lacroix CAPITOLUL 1

    Descrierea deflectografului

    Art. 1. Deflectograful Lacroix (Anexa 4 foto 3) se compune dintr-un echipament de msurare (partea mecanic) montat pe un autocaminon i un echipament electronic de comand, achiziie i prelucrare a datelor. Seciunea 1 Prghia de msurare Art. 2. Prghia de msurare (Anexa 4 foto 4) folosete drept plan de referin pentru msurrile de deflexiune i este confecionat din profile metalice. n cutiile de msurare de la capetele braelor prghiei se afl traductorii i electromagneii. Rulmenii cu role conice fac ca braele de msurare s se roteasc cu precizie, fr joc lateral. Sub captul prghiei i al vrfurilor braelor de msurare ca i sub fiecare cutie de msurare se afl tlpi confecionate din aliaj de tungsten clit i font. Rola de centrare din faa prghiei asigur aliniamentul centrului ei ca i amortizarea efortului ce apare la tragerea echipamentului de msurare spre nainte. Seciunea a 2-a Cutia de masurare

    Art. 3. Traductorii i electromegneii constituie partea cea mai important a cutiei de msurare (anexa 4 foto 5). Micarea unghiular a braelor de msurare este transformat n micare liniar cu ajutorul unui mecanism electromagnetic. Micarea liniar deplaseaz tija traductorului inductiv. Traductorul inductiv transform micarea tijei ntr-un semnal electric proporional, pe care l transmite la unitatea de nregistrare. uruburile de siguran limiteaz cursa tijei traductorilor prevenind deteriorarea lor. Aceste uruburi trebuie s fie corect reglate, altfel traductorii pot fi iremediabil deteriorai. Cutiile de msurare sunt etaneizate cu ajutorul unor dispozitive de etanare difereniale. Seciunea a 3 - a Sistemul de comand a direciei Art. 4. Centrarea precis a prghiei de msurare este indispensabil pentru funcionarea continu i pentru calitatea msurrilor, n special la curbe. n acest scop, deflectograful este prevzut cu un sistem de comand a direciei, proiectat n mod adecvat. Micarea longitudinal a arborelui direciei este transformat n micaretransversal cu ajutorul unui dispozitiv i transmis la asiul de ghidaj n form de V. Acesta se mic n lungul unei ine de ghidare determinnd astfel centrarea prghiei de msurare. Cele dou boluri de ghidare din spate, ghideaz captul prghiei pe linia centrului i acioneaz ca un dispozitiv de siguran dac se rupe cablul de traciune al sistemului de acionare. Seciunea a 4-a

    Page 16 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • asiul de ghidaj Art. 5. asiul de ghidaj (Anexa 4 foto 4) este legat la lanul transversal prin bolul de ghidare n urechea bridei de ghidare. El se mic n lungul inei, avnd o micarecircular a crei raz corespunde cu raza micrii roilor camionului. asiul de ghidaj face ca prghia de msurare s se gseasc mereu pe linia centrului. Seciunea a 5-a Sistem de traciune prin cablu (Anexa 4 foto 6) Art. 6. Dup fiecare msurare prghia este tras nainte la poziia iniial, operaie realizat de un troliu antrenat de un sistem biel - manivel. Procese de control si supraveghere (Anexa 4 foto 7).

    Art. 7. Unitatea PC, monitorul ca i celelalte mecanisme de ghidare i control ale deflectografului se afl amplasate pe socluri individuale, n cabina vehiculului. Seciunea a 6-a nregistrarea electronic a msurtorilor Art. 8. Datele msurate sunt preluate de calculator (Anexa 4 foto 7) prin intermediul unei interfee i stocate n fiiere tip.

    CAPITOLUL 2

    Calibrarea i etalonarea deflectografului Art. 9. Se pornete motorul autocamionului

    Se acioneaz butoanele de alimentare cu energie electric ale unitii de nregistrare i a calculatorului. Componente electronice necesit un timp de nclzire de circa zece minute pentru asigurarea stabilitii tensiunii. n acest timp se poate pregti partea mecanic a echipamentului de msurare. Art. 10. Punerea pe punct a echipamentului de msurare - se detensioneaz cablul de traciune de pe roata tractoare din faa autocamionului (ANEXA 4 foto 6); - se monteaz bieleta la roata dubl din spate dreapta (ANEXA 4 foto 8); - se coboar bolurile de ghidare a cozii grinzii i se las la sol dup ce a fost desprins din dispozitivul de siguran; - se las la sol braele palpatoare dup ce au fost scoase inelele de asigurare; - se centreaz grinda n brid de pe lanul sistemului de ghidare, apoi ridicarea grinzii de la sol prin aezarea cutiilor de msurare pe calaje de lemn de 6 cm. grosime; - se fixeaz bolul pe direcie sub aripa stng fa. Art. 11. Echipamentul de msurare odata poziionat se poate trece la operaia de etalonare conform manualului de utilizare a echipamentului. Art. 12. Dup terminarea etalonrii se ndeprteaz calajele i se aeaz prghia la sol. Art. 13. Se tensioneaz cablul de traciune pe roata tractoare. Se trec ntr-un fiier toate datele de identificare necesare msurarilor (numrul drumului, sensul de mers, banda de msurare, seciunea de drum, data efecturii msurrilor etc.). Aceste operaii odat terminate se poate trece la efectuarea msurrilor.

    CAPITOLUL 3

    Operaii de msurare a deflexiunilor Art. 15. Se aeaz carul deflectografului pe poziia de lucru (poziia maxim nainte a carului). Art. 16. Se pornete calculatorul i se lanseaz n execuie programul de achiziionare a datelor.

    CAPITOLUL 4

    Terminarea msurtorilor

    Art. 17. Dup comanda de ncetare a achiziiei de date, se oprete autocamionul dup nc dou deplasari ale grinzii. nchiderea calculatorului se face dup ce toate datele au fost salvate. Ridicarea echipamentului de msurare se face n ordine invers ca la poziionarea lui la sol. [top]

    ANEXA 5

    Metoda de dimensionare a ranforsrilor cu straturi bituminoase a structurilor rutiere suple CAPITOLUL 1

    Prevederi generale

    Art. 1. Prezenta metod se refer la dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a structurilor suple pe baza msurrilor de capacitate portant. Seciunea 1 Domeniu de aplicare

    Art. 2. Dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare pe baza msurrilor de capacitate portant se efectueaz pe toate drumurile publice cu structuri rutiere suple pentru clasele de trafic FOARTE UOR...GREU, cu obligativitatea verificrii la oboseal.

    Page 17 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • Art. 3. Aplicarea metodei de dimensionare comport msurri ale capacitii portante a complexului rutier pe toat lungimea drumului pentru care se efectueazproiectul de sporire a capacitii portante i examinarea modului de variaie n lungul drumului, a deflexiunilor. Art. 4. Aplicarea prezentei metode presupune de asemenea, c au fost efectuate anterior studii care s permit obinerea pentru tronsonul de drum care urmeaz s fie ranforsat, urmtoarele date implicate n dimensionarea straturilor de ranforsare: - modul de alctuire a structurii rutiere; - starea de degradare a mbrcmintei bituminoase.

    CAPITOLUL 2

    Condiii tehnice Seciunea 1 Alctuirea straturilor de ranforsare Art. 5. Straturile bituminoase sunt alctuite din: - mbrcminte bituminoas conform SR 174/1, executat n dou straturi n cazul n care ranforsarea structurii impune realizarea unor straturi bituminoase cu grosime total de cel mult 13,0 cm; - strat de baz din mixtura asfaltic conform SR 7970 i mbrcminte bituminoas n dou straturi, n cazul n care ranforsarea structurii rutiere impune realizarea unor straturi bituminoase cu grosime total mai mare de 13,0 cm.

    Seciunea a 2-a Elementele geometrice ale straturilor de ranforsare

    Art. 6. Grosimea total minim constructiv a mbrcmintei bituminoase este de 8,0 cm. Lucrrile la care grosimea necesar a straturilor bituminoase de ranforsare este mai mic de 8,0 cm, fac parte din activitatea de ntreinere a drumurilor publice sau a strzilor i vor fi tratate n conformitate cu prevederile "Normativului privind ntreinerea i repararea drumurilor publice" ind AND 554. Art. 7. Grosimea straturilor de ranforsare este cea prevzut n proiect. n cazul n care grosimea total maxim a straturilor bituminoase de ranforsare depete 18,0 cm, iar eficiena tehnico-economic nu justific soluia de ranforsare cu mbrcminte din beton de ciment, se prevede soluia de refacere a structurii rutiere. Art. 8. Elementele geometrice ale mbrcmintei bituminoase sunt conform SR 174/1, iar cele ale stratului de baz din mixtura asfaltic conform SR 7970.

    CAPITOLUL 3

    Principii de dimensionare

    Art. 9. Dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare se bazeaz pe criteriul deflexiunii admisibile la suprafaa complexului rutier ranforsat, astfel nct acesta s prezinte o stare tehnic bun sau corespunztoare, pe o perioad de perspectiv de 10 ani. Art. 10. Metoda de dimensionare a straturilor de ranforsare are urmtoarele etape de calcul: a) mprirea sectorului de drum n zone omogene (din punctul de vedere al capacitii portante); b) calculul deflexiunii caracteristice dc, pentru fiecare zon omogen de drum conform art. 54...57. c) stabilirea traficului de calcul i a deflexiunii admisibile; d) calculul grosimii necesare a straturilor bituminoase de ranforsare;

    e) verificarea comportrii la oboseal a straturilor bituminoase de ranforsare; f) verificarea la nghe - dezghe a structurii rutiere ranforsate.

    CAPITOLUL 4

    mprirea tronsonului de drum n zone omogene Art. 11. Tronsonul de drum se mparte pe fiecare band de circulaie n zone omogene din punct de vedere al capacitii portante, fie prin utilizarea programului de calcul SECTOM, conform Normativ AND 550, fie manual.

    a) mprirea manual a unui tronson de drum n zone omogene se face prin examinarea variaiei n lungul drumului a valorilor deflexiunilor i decuparea sectorului n zone caracterizate prin limite diferite de variaie a deflexiunilor; b) existena unor poriuni de drum sau a unor puncte de msurare caracterizate prin valori singulare maxime ale deflexiunilor indic fie anomalii locale de drenaj, fie defecte localizate ale complexului rutier (n special ale grosimii reduse ale structurii rutiere). n aceste cazuri se efectueaz studii suplimentare pentru stabilirea cauzelor reale ale apariiei valorilor singulare maxime ale deflexiunilor i se adopt o msur de mbuntire a capacitii portante a complexului rutier.

    CAPITOLUL 5

    Calculul deflexiunii caracteristice

    Art. 12. Prelucrarea deflexiunilor msurate se efectueaz pentru fiecare zon omogen i band de circulaie, conform prevederilor capitolelor 6, 7 i 8 n funcie de dispozitivul de msurare utilizat. Art. 13. Deflexiunea caracteristic implicat n calculul grosimii straturilor bituminoase de ranforsare este corespunztoare tehnicii de msurare cu deflectograful LACROIX.

    n cazul msurrilor de capacitate portant efectuate cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman, deflexiunea caracteristic se transform n valori corespunztoare tehnicii de msurare cu deflectograful LACROIX, conform Art. 57 (normativ).

    CAPITOLUL 6

    Page 18 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • Stabilirea traficului de calcul i a deflexiunii admisibile Art. 14. La dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare se ia n considerare volumul de trafic de calcul, definit drept numr de osii standard 115 (cu sarcina de 115 kN pe osia simpl) pe banda de circulaie cea mai solicitat, echivalent vehiculelor care vor circula pe drum dup ranforsare, o perioad de perspectiv de 10 ani. Art. 15. Osia standard de 115 kN (OS 115) prezint urmtoarele caracteristici: - sarcina pe roile duble: 57,5 kN; - presiunea de contact: 0,625 MPa;

    - raza suprafeei circulare echivalente de contact pneu - drum 0,171 m.

    Art. 16. (1) Traficul de calcul se stabilete pe baza rezultatelor ultimului recensmnt general de circulaie sau a unor studii de trafic specifice proiectului respectiv, conform prevederilor prescripiilor tehnice legale n vigoare. (2) Stabilirea traficului de calcul pe baza structurii traficului mediu zilnic anual n posturile de recenzare aferente sectorului de drum care urmeaz s fie ranforsat. (3) n cazul strzilor i n cel al drumurilor judeene, comunale i vicinale, n situaia n care pe tronsonul de drum supus ranforsrii nu a funcionat nici un post de recenzare i nu exist nici un post de recenzare, n vederea stabilirii traficului de calcul este necesar s se efectueze un studiu de trafic. (4) La stabilirea traficului de calcul se va lua n considerare n cadrul studiilor de trafic i posibilitatea de atragere, ca urmare a mbuntirii condiiilor de circulaie, a unei pri din traficul de pe drumurile existente n zona, precum i de pe alte ci de comunicaie. Art. 17. Valoarea deflexiunii admisibile se stabilete n funcie de volumul de trafic de calcul, conform tabelului 1.

    Valorile deflexiunii admisibile i ale coeficientului k Tabelul 1

    CAPITOLUL 7

    Calculul grosimii necesare a straturilor de ranforsare

    Art. 18. Grosimea straturilor bituminoase necesare ranforsrii (h) se stabilete pentru fiecare zon omogen i band de circulaie cu ajutorul relaiei:

    n care:

    dc (0,01 mm) - deflexiunea caracteristic,

    dadm (0,01 mm) - deflexiunea admisibil,

    k (cm) - coeficient a crei valoare se stabilete n funcie de clasa de trafic a drumului care se ranforseaz. Art. 19. n funcie de clasa de trafic a drumului care se ranforseaz, valorile lui K sunt conform tabelului 1. Art. 20. Variaia n lungul unui tronson omogen de drum a grosimii straturilor bituminoase de ranforsare se stabilete de proiectant, lundu-se n considerare urmtoarele:

    grosimea minim constructiv a stratului de rulare este de 8,0 cm; n acelai profil transversal se adopt valoarea maxim a grosimii straturilor de ranforsare calculat pentru cele dou benzi de msurare (pe cele dou benzi de

    circulaie); lungimea minim pe care se adopt aceeai grosime a stratului de ranforsare este n funcie de posibilitatile utilajului de aternere de a regla grosimea aternut; necesitatea realizarii unei planeiti n profil longitudinal al drumului, corespunztoare, conform "Instruciunilor tehnice privind determinarea planeitii suprafeei

    drumurilor cu ajutorul analizatorului de profil n lung APL 72" ind. AND 563 i a "Instruciunilor tehnice privind determinarea planeitii drumurilor cu ajutorul BUMP INTEGRATORULUI BI" ind. AND 565.

    Se precizeaz c valoarea grosimii straturilor bituminoase de ranforsare reprezint o valoare minim, care trebuie realizat n orice punct pe toat suprafaa lungimii de drum pe care a fost adoptat. Art. 21. n cazul n care grosimea straturilor de ranforsare rezultat din proiect are valori mari, se impune efectuarea unor investigaii suplimentare i dup caz a unor studii speciale pentru eliminarea cauzelor care conduc la o capacitate redus a complexului rutier. Art. 22. Soluia de ranforsare cu straturi bituminoase a structurilor rutiere suple i semirigide se va stabili i pe considerente economice, n comparaie cu costul altor soluii de ranforsare i anume: - ranforsare cu strat de baz din agregate naturale stabilizate cu liani puzzolanici i straturi bituminoase de ranforsare, conform normativului CD 152;

    CLASA DE TRAFIC Nc m.o.s.

    pe o band k

    (cm)

    d adm

    0.01 mm

    FOARTE UOR Sub 0,03 40 75 UOR 0,030.10 40 70 MEDIU 0.100,30 50 65

    GREU 0,301,00 60 60

    FOARTE GREU 1,003,00 70 45

    EXCEPIONAL Peste 3,00 90 40

    Page 19 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...

  • - ranforsare cu beton de ciment, conform normativului PD 124.

    Art. 23. Verificarea comportrii la oboseal a straturilor bituminoase de ranforsare se efectueaz n conformitate cu prevederile "Normativului pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple i semirigide (Metoda analitic), ind. AND 550. Art. 24. Verificarea comportrii la oboseal este obligatorie n cazul drumurilor cu trafic ncadrat n clasa de trafic GREU. Art. 25. n cazul n care valoarea indicelui de degradare prin oboseal este mai mic de 0,50, grosimea straturilor bituminoase de ranforsare poate fi redus, cu condiia respectrii grosimii minime de la art. 6 i 7.

    CAPITOLUL 8

    Verificarea la nghe dezghe a structurii rutiere ranforsate Art. 26. Structura rutier ranforsat se verific la aciunea fenomenului de nghe-dezghe, n conformitate cu prevederile STAS 1709/1 i STAS 1709/2. Art. 27. O atenie deosebit se va acorda sectoarelor pe care s-au produs degradri din nghe - dezghe.

    Page 20 of 20NORMATIV

    20/03/2008mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Construct\drumuripod...