VPR05-mai Layout 1 - agvps.roagvps.ro/docs/revista/2013/05/VPR05.pdf · Carnea de vânat și...

www.agvps.ro

PESCARULVÂNĂTORULȘI

ROMÂNPESCARULVÂNĂTORULȘI

ROMÂN

Musculițele lui Mai

38

ANUL MMXII • NR. 5MAI

Căprioriiprimăverii

5

Comportamentulșacalului

16

Șalăiide piatră

34

REDACȚIADirector general

Dr. Ing. Neculai ȘelaruRedactor-șef

Ing. Alin-Codru ManuRedactor

Arh. Mugurel Ionescu

Art DirectorAurel Neagu

Layout/DesignCREA

DifuzareIng. Mariana Cristache

CONSILIUL ȘTIINȚIFICAcad. Dr. Dan MunteanuAcad. Dr. Atilla KelemenDr. Ing. Nicolae GoiceaDr. Ing. Vladimir Talpeș

Redacția și administrațiaBucurești - Calea Moșilor nr. 128,

Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63

E-mail: [email protected]

ISSN 1582 - 9650

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferință înformat digital. Publicate sau nu, ele nu se înapoiazăcolaboratorilor. Articolele publicate nu angajează

decât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă înmod necesar opinia radacției. Reproducerea oricărui

material fără acordul redacției este interzisă.

FONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTA NAȚIONALĂ DE

VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIV

16 34

5 31

DIN CUPRINS

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintă

Președinte: Mugur Constantin Isărescu, Director General: Neculai Șelaru; Vicepreședinți:Florin Iordache (Olt, Dolj); Atilla Kelemen (Bistrița, Harghita, Mureș), Teodor Bentu(Giurgiu, Asociații de pescari sportivi); Membri: Dorin Calciu (Alba, Arad, Hunedoara), ilip Georgescu (Argeș, Teleoman), Gabriel Surdu (Bacău, Iași, Vaslui), Teodor Giurgiu(Bihor, Satu-Mare), Horia Scubli (Cluj, Maramureș, Sălaj), Nicolae Goicea (Botoșani,Neamț, Suceava), Ion Antonescu (Vâlcea, Sibiu), Eusebiu Martiniuc (Galați, Vrancea), Ion Vasilescu (București), Florică Stan (Buzău, Dâmbovița, Prahova), Ilie Sârbu (Caraș Severin, Timiș), Valentin Jerca (Călărași, Constanța), Ștefan Stoica (Tulcea), Adrian Duță(Gorj, Mehedinți), Laurențiu Radu (Brăila, Ialomița), Gheorghe Iaciu (Ilfov).

Nr. 5 /MAI 2013ANUL MMXIII • Serie nouă

VÂNĂTOARE

3 EDITORIALReflecție la o lucrare de sezon5 LA ZICăpriorii primăverii7 OPINIEProiect de strategie națională pentruconservarea biodiversității8 TIRReglarea carabinei de vânătoare cu lunetă (II)10 ARMECarabina Browning X-Bolt12 CHINOLOGIECâinele: o alegere, un dar… (II)14 CHINOLOGIEPregătiri de sezon16 ETOLOGIEComportamentul șacalului18 PROPUNERELegământul vânătorului20 DE SEZONRațiune și pasiune la vânătoarea de căprior22 DIN TERENPopulare cu fazani la AJVPS Argeș24 PRACTICCarnea de vânat și calitățile ei alimentare25 DRESAJAportul prin simpatie (imitație)26 Noutăți de prin magazine

PESCUIT

28 OPINIEEvoluția, interesul șiresponsabilitatea administrăriiresursei salmonicole30 COMPETI}IIPescuit sportiv staționar - Instrucțiuni31 DE SEZONDeschiderea la păstrăv32 PESCUIT LA CRAPTehnica universală cu randament maxim34 PESCUIT LA R~PITORȘalăii de piatră36 PESCUIT STA}IONARPlătici cu principii38 PESCUIT LA MUSC~ ARTIFICIAL~Musculițele lui Mai40 RELAXAREIntegrame/Rebus41 Noutăți de prin magazine42 MICA PUBLICITATESolunare

P lecând de la stocurile de repro-ducție evaluate primăvara, pespecii și fonduri cinegetice, se

stabilesc în mod cumpătat, de către ad-ministrator, cotele de recoltă anuale, ți-nându-se seama de sporurile naturaleîn condiții locale și, din ce în ce maimult, de părerea gestionarilor, singuriicare intuiesc cam cât pot vâna pentrua nu-și afecta interesele de viitor.

Lucrarea de estimare a efectivelorpopulațiilor locale de vânat este impor-tantă din punctul de vedere reliefat,dar și pentru urmărirea evoluției întimp a efectivelor, ca barometru fidel șiconvingător, pentru specialiști și admi-nistrator, în privința calități manage-mentului cinegetic.

Fiind importantă, lucrarea s-aimpus și se impune a fi făcută cu res-ponsabilitate de gestionari, fiindcă așaa stabilit legiuitorul. Administratorulfaunei cinegetice doar verifică lucrarea,fiind responsabil în egală măsură, dinpartea statului, de conservarea efecti-velor acestei faune, în fiecare fond devânătoare, la nivel de județ și de țară.

Teoretic așa stau lucrurile și așa s-aprocedat până de curând. Acum se in-tenționează însă revoluționarea proce-durii. Fiindcă s-au născut „specialiști”

de tip nou, cu diplome de Master pestecele de prestigiu în trecut, care vor sădetermine, după mintea lor, să funcțio-neze bine acum, ceva ce în trecut afuncționat fără reproș. Și fiindcă au po-litic putere decizională, impun schim-bări năucitoare de practici și devocabular vânătoresc. Nu din reavoință, ci din crasă ignoranță. Atât decrasă, încât nici nu realizează cât depuțin cunosc în specialitate. Dar prostialor costă timp, bani și, mai ales, calita-tea lucrului bine făcut.

Reflexia pesimistă și îngrijorareapentru ce va fi, ne-au fost stârnite deproiectul unor noi instrucțiuni de esti-mare a efectivelor de faună cinegetică.Iar în cele ce vor urma, ne vom rezumadoar la exemplul evaluării efectivelorde căprior, fiindcă hârtia și timpul dvs.n-ar suporta mai mult.

Zeci de ani, evaluarea efectivelor decăprior s-a făcut, în principal, prin ob-servații directe. Adică prin observareasistematică a ciopoarelor grupate spreprimăvară pe ogoare, în plantații ti-nere, în regenerări naturale și în alte lo-curi favorabile de hrănire, de regulăînsorite. Și prin observarea, cu acestprilej, a raportului între sexe și întreexemplare juvenile și cele mature. Erau

observate bineînțeles și exemplareleizolate și se rețineau și aspectele de să-nătate a animalelor și de vigoare a tro-feelor. Mortalitatea era, la rândul ei,permanent înregistrată și raportată ie-rarhic până la nivel de minister, pecauze probabile. Această evaluare debază făcută primăvara, în perioada ul-timelor zăpezi, când practic animaleleerau scăpate de vicisitudinile iernii, luaîn considerare și celelalte observați fă-cute cu ocazia citirii urmelor altor spe-cii de vânat mare (cerb, mistreț, lup,râs etc.), în piețele de probă parcursepentru evaluarea speciilor de vânat mic(iepure, fazan, potârniche etc.), în pe-rioada alergatului și pe timpul vânăto-rilor organizate la căprior și alte specii.

În final, paznicul de vânătoare șișeful său evaluau doar, adunând exem-plare observate pe bazinete și/sau zonedistincte, efectivele de căprior din fon-durile de vânătoare, care luau în con-siderare obligatoriu, rezultateleobți nute cu ocazia evaluării efectivelorîn anii precedenți.

Evaluarea efectivelor de căpriornu a fost și trebuie să recunoaștemcinstit că nu constituie o filozofie. Cade altfel, nici evaluarea altor specii devânat mare. Mai dificilă și cu mai

MAI 2013 | 3

VÅN~TOARECăpriorii primăverii 5

Reglarea carabinelor (II) 8Comportamentul șacalului 16

Legamântul vânătorului 18Vânătoarea la căprior 20

Noutăți 26

Reflecțiela o lucrare de sezonNECULAI ȘELARU

EDITORIAL

mai

Evaluarea – mai nou estimarea, iar altădată recenzarea populațiilor de vânat –constituie, fără îndoială, o lucrare importantă și de sezon, efectuată anual în scopulstabilirii stocurilor de reproducție rămase după vânătoare și trecerea iernii.

mare aproximație se realizează eva-luarea speciilor de vânat mic.

Prin proiectul de noi „Instrucțiunipentru estimarea efectivelor de faunăde interes vânătoresc”, lucrurile începa se complica. Și nu puțin, nevinovatși/sau fără repercusiuni.

Trecând peste considerentele intro-ductive proprii docților autori, referi-toare la dificultatea estimării efec tivelorîn „habitatele acoperite preponderent cuvegetație lemnoasă și arbustivă” și degenul „căpriorul prezintă puține caracte-ristici individuale ce pot duce la o diferen-țiere a exemplarelor individuale”; „trofeulîn sine este și el supus unei mari proba-bilități de a fi confundat”, „urma pârtienu permite diferențiere a sexelor și nici aclaselor de vârstă”, „căpriorul are un locde ședere foarte mic în care, în timpul ac-tivității sale zilnice numeroase, lasă omulțime de urme ce pot fi greuseparate”și „distanța de fugă este relativmică” (a căpriorului), nu poți să nu rețiică estimarea efectivelor de căprior seimpune a fi făcută diferențiat pe habi-tate, după cum urmează:

• „în zona de câmpie fără vegetațieforestieră sau izolată, prin observații vi-zuale directe în locurile deschise la sfâr-șitul iernii – începutul primăverii și prinobservații vizuale continue a indivi-zilor”;

• „în zona de câmpie cu culturi agri-cole și zone păduroase, la începutul pri-măverii, prin efectuarea de goane(împingeri) pe suprafețe de probă, con-comitent cu cele ce se fac și pentru altespecii de vânat mic și observații vizualeîn anumite zile a indivizilor”;

• „pentru căpriorul din zona de dealcu păduri intercalate cu culturi agricole,fânețe, poieni sau pășuni, prin observațiivizuale în poieni, culturi agricole limi-trofe pădurii”;

• „în zona de munte estimarea seface prin observații în perioada alerga-tului, la locurile de hrănire, prin numă-rarea urmelor pe zăpadă concomitent cua altor specii, observații în plantații, po-ieni și prin efectuarea unei goane pe su-prafața de probă”.

Apreciind că ați reușit să înțelegețiceea ce se dorește, „prin observațiile vi-zuale directe în locurile deschise la sfâr-șitul iernii – începutul primăverii”, „prinobservațiile vizuale continue a indivizi-lor”, „prin efectuarea de goane (împin-gere) pe suprafețe de probă” și „prinobservații vizuale în anumite zone a in-divizilor” putem trece la detalii similarde „erudite”.

Acestea se referă, în primul rând,

la „observațiile vizuale directe”, careimpun „observarea continuă a indivizi-lor pe întreaga suprafață” ca „singurametodă care prezintă un grad relativ ri-dicat de exactitate”, „ea presupune…densități mai reduse, de dorit sub 10exemplare/100 ha” și observații doarasupra „exemplarelor mascule, conside-rând un raport între sexe apropiat de1:1, aproximându-se astfel populațiarespectivului teren”. Pentru rigurozi-tate „fiecare observație făcută va fi tre-cută pe o hartă amenajistică, la scară1:20.000, de dorit fiind ca scara să fiede 1:10.000, sau chiar 1:5000, și no-tată în fișa de observații 2.8 sau într-un caiet de observații sau condica deserviciu. În măsura posibilităților se vaconsemna și vârsta și calitatea trofeu-lui. Fiecărui căprior observat i se vaatribui un număr, ce va fi trecut pehartă. Pe parcursul timpului se vaajunge a se putea înregistra toți țapiidin teren”.

La toate aceste detalii picante, au-tentice perle ministeriale, ce am maiputea adăuga?

Câte ceva, concis, din aceleași sa-vante instrucțiuni:

• sporul natural mediu, stabilit lanivel de minister, este de „circa 15%din numărul total de femele pentru zonade munte, de 30% pentru regiunea dedeal, și de 50% pentru regiunea de câm-pie”;

• „nu se recomandă efectuarea ob-servațiilor din vehicule, deoarece atunciun număr considerabil de exemplare as-cunse sau acoperite pot fi sărite” (proba-bil „de pe fix” sau cu vehiculul);

• „observații prin efectuarea degoane pe suprafața de probă”, care „sediferențiază în funcție de natura vegeta-ției”, iar „distanța între gonaci poatescade până la 10 m dacă condițiile ocer”;

• la căprior „acțiunea se repetătoamna înainte de deschiderea sezonuluide vânătoare”, iar „metoda nu este prea

rentabilă ”, fiindcă „pe parcursul uneizile se pot parcurge cel mult 300 ha”.

Așadar, învățatul care a conceput șidetaliat instrucțiunile succint prezen-tate, mânuiește la fel de lejer, precumcunoștințele în specialitate, limba ro-mână. Și se descurcă probabil aseme-nea și în alte limbi. Fără nici un fel dereținere și sfială. Mai ales în condițiileîn care elaboratele lui se preconizeazăa fi girate prin numeroase și impozantesemnături de: ministru, ministru dele-gat, secretar de stat, secretar general,director general juridic, director biodi-versitate, director general păduri, direc-tor general adjunct păduri, directoripolitici și strategii, directori păduri șidezvoltare forestieră și director adjunct.

Cu un asemenea gir, se înțelege cădupă lecturare și competentă ana-liză(?), instrucțiunile criticate de noipot deveni obligatorii (de depășit, fiin-dcă de respectat întocmai nu se poate).

Ca vânător, nu poți decât să suporțirepercusiunile unor asemenea instruc-țiuni, precum a celorlalte care au con-dus insidios la decăderea cinegeticii înRomânia, reflectată în efectivele totmai scăzute și cote de recoltă din ce înce mai reduse pentru multe din popu-lațiile locale de interes vânătoresc.

Ca manager, rămâi consternat șineputincios, fiindcă decidenții instalațipe criterii politice în funcții, nu mai as-cultă de nimeni și se cred atotștiutoridupă ce se cocoță unde nici n-au visatvreodată să ajungă pe bază de criteriiprofesionale, acoperite doar de formăprin examene pueril aranjate.

Ca cetățean contribuabil în aceastățară, te întrebi, doar în sinea ta, de cetrebuie să plătești, la propriu și la figu-rat, armata de demnitari și de înalți saumai mici funcționari publici de tip nou,care mai mult încurcă decât ajută labunul mers al treburilor (activităților)în România.

Dilema noastră a tuturor rămâne,în aceste condiții, încotro?

VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN4 |

Reflecție la o lucrare de sezon

Când spun aceasta mă refer lapregătirile pe care trebuie să lefacem pornind de la ieșirile din

teren pentru recunoaștere și observații,revizuirea echipamentului, antrena-mentul în poligon și așa mai departe.

Observațiile și recunoașterea terenului

Cu toate că nerăbdarea este greude stăpânit atunci când vine timpul ie-șirii în teren, trebuie să ne facem cu

grijă „temele de casă” pentru a ne bu-cura cu adevărat de partida de vână-tore propriu zisă. Chiar dacă, deregulă, informațiile paznicului de vâ-nătoare ce ne însoțește sunt precise,este recomandat să avem și propriilecunoștințe despre teren. Vom puteaobserva locurile de trecere, potecile pecare umblă vânatul și vom putea stabilimult mai bine locurile de pândă,având deja în minte tabloul general alterenului. Experiența personală, locu-

rile deja cunoscute și imaginea de an-samblu sunt un ajutor de preț și con-stituie un avantaj demn de luat înseamă. Ieșirile în teren, pentru obser-vații și recunoaștere, ne vor familiarizacu configurația locurilor, dispunereavegetației și ne vor permite formareaunei imagini de ansamblu asupra fon-dului de vânătoare în general. De mareajutor va fi un binoclu și un telemetrupentru măsurarea distanțelor. Oricâtde bine am cunoște locurile, stabilirea

MAI 2013 | 5

LA ZI

Chiar dacă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare iar timpul părea că nu mai trecede la închiderea sezoului trecut și până la mijlocul lunii lui Florar sau Frunzar, cum i semai spune, pregătirea primelor ieșiri pe teren trebuie făcută cu atenție. Deschiderea lacăprior vine ca o dezlegare și inaugurează practic noul sezon de vânătoare. Fiecaredetaliu trebuie bine definit și studiat pentru a ne asigura că partida la țapul roșu va fio reușită și ne va aduce satisfacția deplină chiar de la începutul sezonului de vânătoare.

CăprioriiprimăveriiMAC

orientativă a potențialelor distanțe detragere este de un real folos, iar aici te-lemetrul este de neînlocuit. Ne putemlua astfel repere în teren, un arbore, ocioată, sau un pâlc de vegetație izolat,care ne pot ghida și ne vor ajuta atuncicând va fi nevoie. De asemena, cu oca-zia ieșirilor pentru observații putemavea șansa de a vedea și vânatul înteren. Este ca o promisiune și sporeșteîncrederea în reușita partidei de vână-toare ce va urma.

Echipamentul de vânătoareLa acest capitol lucrurile se simpli-

fică, având în vedere experiența perso-nală anterioară, îmbunătățită defiacare dată, cu fiecare ieșire pe teren.Pentru cei care ies pentru prima datăla căprior, câteva întrebări printre prie-tenii sau cunoscuții cu experiență suntbinevenite. Mai bine să întrebăm des-pre ce nu știm sau nu suntem siguri,decât să ne trezim în teren că ne lip-sește ceva ce poate strica tot farmeculși plăcerea partidei de vânătoare. De latrecerea în revistă a îmbrăcămintei, în-călțămintei și a raniței și până la veri-ficarea armei de vânătoare, toate auimportanță și, de ce să nu recunoaș-tem, redeșteaptă plăcerea și sentimen-tul că vom ieși din nou în natură, acolounde dorim atât de mult să fim. Așacum aminteam anterior, un binoclu șiun telemetru nu trebuie să lipsescă dindotare. Cât despre arma de vânătoare,dacă la finalul sezonului trecut amavut grijă să o curățăm și să o punemla păstrare așa cum scrie la carte, nuavem nici un motiv de îngrijorare șipractic nu trebuie să avem nici o sur-priză. O ieșire la poligonul de tir așa,pentru „încălzire”, este oricând bineve-nită și chiar recomandată. Dacă amtrecut și pe la armurier este un real

bonus și nu vom regreta. Poate fi obună ocazie de a mai afla și câte cevadespre noul sezon, despre locurile„fierbinți” unde căpriorii și-au făcutdeja apariția. Pe la armurier trec mulțivânători și, nu odată, puteți avea plă-cuta surpriză de a afla lucruri intere-sante și foarte „la zi”.

Înaintea plecăriiÎn afara verificării finale, nu uitați

că este vremea primăverii, iar vegeta-ția a pornit grăbită. La fel și insecteleși mă refer aici în mod special la celedăunătoare, ce ne pot cauza neplă-ceri. Un spray contra căpușelor și țân-țarilor – inodor pe cât posibil!, unechipament adecvat și, bineînțeles,

multă atenție, ne pot feri de surprizeneplăcute. Nu în ultimul rând avețigrijă de suportul pentru sprijinireaarmei. Este uneori incomod de căratși poate să pară inutil, dar nu se știeniciodată la ce distanță și de unde vaieși căpriorul!…

După toate aceste pregătiri va veniși ziua vânătorii. Dacă ne-am făcut cuconștiinciozitate „temele de casă”,suntem practic doar la câțiva pași deo partidă reușită. Căpriorul ivit la li-ziera pădurii sau pe pajiștea cu cristalede rouă lucind în soarele dimineții, varăsplăti eforturile depuse și vom puteascrie astfel o nouă pagină în albumulcu amintiri, dedicat căpriorilor primă-verii.


Căpriorii primăverii

C hiar dacă ați pierdut prilejul săinterveniți pe proiectul supusdezbaterii publice, fără tam –

tam doar câteva zile, nu este deloc răusă-l lecturați. Are doar vreo 130 de pa-gini, cu planurile concrete de acțiune cutot.

Proiectul poate fi accesat pe site-ulwww.mmediu.ro, iar dacă o veți face,veți avea surpriza constatării unui altmod de abordare a strategiei, mai puținconcret în privința țelului, obiectivelorși acțiunilor, în care locul cifrelor esteluat de deziderate și obiective, maipuțin precise, spre care converg sinergicacțiunile plănuite.

Proiectul de strategie în discuție,care pe alocuri se aseamănă unui raportal stării de fapt, este inspirat structuratși gândit de profesioniști bine documen-tați, care ne pun la dispoziție date ex-trem de interesante, dintre care uneleținute sub tăcere până de curând.

După o introducere la obiect – încare este prezentată succint, pe înțele-sul oricui, evoluția termenului de biodi-versitate, precum și obiectivele,principiile și politicile conservării biodi-versității – se trece la o expunere rigu-roasă a situației biodiversității în țaranoastră, apoi sunt detaliate deschis șiinteligibil amenințările directe actualela adresa acestei biodiversități și, sprefinal, expusă Strategia Națională deConservare a Biodiversității, în interesulutilizării durabile a componentelor sale

și împărțirii echitabile a beneficiilor cedecurg din utilizarea resurselor. Elabo-ratul se încheie cu prezentarea unuiPlan național de acțiune pentru conser-varea biodiversității, a posibilităților deimplementare a acestuia și precizareaautorităților responsabile, resursele fi-nanciare și indicatorii de raportare.

Desigur că lecturând cu atenție oastfel de strategie, inspirat structuratăși inteligibil prezentată după cum amapreciat, ai un sentiment de liniștită sa-tisfacție recunoscând preocupările co-mune și importante pentru con cetă țeni,din partea factorilor decidenți în mate-rie.

Ca silvicultor, vânător și/sau pescar-sportiv nu poți însă să nu remarci spiri-tul silvo - cinegetic - salmonicol înprezentarea stării de fapt a pădurii, vâ-natului și peștelui, în care subiectivis-mul și interesul nu pot fi disimulate.

O fi problema pădurii româneștilipsa de administrare, pe cca. 10% dinsuprafață, de unitățile silvice, dar la pre-țurile percepute de acestea și la calita-tea serviciilor pe care le prestează îțivine să renunți de tot și benevol la pro-prietate. Fiindcă pentru proprietarul depădure, obligat prin lege să contractezeprestările de servicii cu unitățile silvice,chiar specialist fiind în silvicultură, achi-tarea la prețuri nejustificat de mari aprestațiilor slabe ale acestora nu poatefi acceptată. Este inacceptabilă și situa-ția degradării pădurii, sub ochi și pe

cheltuiala proprietarului, din aceeașicauză a indolenței celor ce, prin lege, teobligă să le predai administrarea pro-prietății tale.

În continuare, se omite a se reliefadecăderea cinegeticii din România, caurmare a unui management catastrofalimpus prin reglementării abuzive sub-sidiare legii, concepute de funcționariignoranți ai autorității publice și scăde-rea efectivelor unor specii, precum șiposibila iminenta prăbușire a altora.

Despre salmonicultură, aflată în res-ponsabilitatea silvicultorilor, nu se suflănici un cuvânt. Iar principala problemăa pescuitului nu o reprezintă lipsa eva-luării resursei, care nici nu poate fi fă-cută credibil, ci braconajul piscicol șievaziunea colosală în materie de valo-rificare „la negru” a peștelui braconatsau aparent legal capturat, ca sursă definanțare a corupției în domeniul pazeiresursei.

Iată de ce, ca silvicultor, vânător șipescar sportiv, deși apreciez în generalelaboratul denumit Strategia Naționalăpentru Conservarea Resurselor, nu potsă nu atrag atenția asupra acestor câ-teva aspecte aflate în flagranta contra-dicție cu valoarea generală a strategieiprezentate.

Cele mai sus spuse sunt o invitațiedeschisă a cititorilor acestor rânduri, lao lecturare „în întregime” a proiectuluide „Strategie națională pentru conser-varea biodiversității”.

MAI 2013 | 7

OPINIE

Decât nimic, este bun și un astfel de proiect. Fiindcă lasă impresia că începe să se miște ceva spre bine.În interesul nostru, al tuturor cetățenilor României.

Proiect de strategienațională pentruconservarea biodiversitățiiN. STORESCU


Reglarea carabinelorTIR

Reglarea carabinei de vânătoare cu lunetă (II)MATEI TĂLPEANU

În luna mai se deschide sezonul de vânătoare la țapul de căprioară, pentru care ceamai potrivită armă este o carabină sau o mixtă, dotate cu luneta adecvată terenului încare va fi dobândit. Se știe că cel mai mic calibru admis legal la căprioară este .222Rem., al cărui glonț de 3,2 g / 50 grs va lovi la distanța de 100 m cu o energie de circa1 000 Jouli (calibrele .22 Hornet și .22 Win. Mag. sunt interzise, utilizarea lorechivalând cu un act de braconaj!). Calibrele .243 Win., 6x62 mm Frères, 6,5 mm, 7x57(și R) sau 7x64 (7x65) pot doborî căpriorul și la 200 m, sau chiar peste aceastădistanță, cu o serie de condiții: ochitorul să fie sigur, luneta destul de puternică șiluminoasă, carabina justă, precisă și corect reglată. Carabinele Dublu Express nu au, îngeneral, lunetă, ci înălțător rabatabil, la calibrele foarte puternice, ca 460 Wby Mag,577 N.E..600 N.E., cu recul strașnic.

Î n zilele nostre există lunete evo-luate, unele dotate cu indicator dedistanță. Swarovski a încorporat și

un minitelemetru cu laser, iar distanțaafișată în imagine este citită de vânător.După anul 2006 i-au urmat firmeleBushnell și Burris, apoi Zeiss cu mode-lul Victory Diarange (Fig. 1) 2,5-10x50T, importată acum și la noi.

Expertul german Norbert Klups agrupat lunetele de vânătoare într-untabel, la pag. 55 din cartea sa Jagdwaf-fenkunde,2008, Ed. Kosmos, pag. 137,în funcție de tipul vânătorii și de pute-rea lor de mărire - constantă sau varia-bilă.

Multe lunete actuale sunt lucratedin metale ușoare și pot fi mai puțin

grele decât se arată în tabel. Cele maimulte sunt etanșe la apă și aer, avândinteriorul umplut cu azot sau cu argon.Factorul (indicele) crepuscular are im-portanță în condițiile de lumină slabă(în zori sau în amurg), cu cât este maimare indicele, cu atât mai clar se vedevânatul. Câmpul vizual - frontul (sauunghiul) observat prin lunetă - creștecând puterea de mărire scade.

La vânătorile cu gonaci se folosesclunete cu grosisment de 1,5 X sau vi-zoare 1x1. Nu prezentăm diferitele mo-dele de reticule ale lunetelor (unelefiind luminoase), nici montajele pentrufixarea lunetelor pe carabine. Insistămînsă asupra noilor vizoare 1x1.

Noul concept al vizoarelor tubu-lare Single Point, descrise de I. Șmatocla pag. 114-118 în cartea sa despre ca-rabine (2002), a fost revizuit și com-pletat la pag. 223-230 cu noi modeleîn cartea sa despre armele cu țevi lise(2008). „Primul vizor a fost conceputîn Suedia, asimilat în fabricație în An-glia și ulterior generalizat în Germa-nia, Franța, Austria, Israel, S.U.A șialtele.” Sunt ușoare, simplu de fixat pecarabine cu repetiție sau semiauto-mate și chiar pe arme cu țevi lise saumixte. Ochești cu ambii ochi deschiși,deci ai câmpul vizual nelimitat. Pro-iectează în vizor, dintr- un colimatorsituat în fața ochiului director, un fas-cicul de raze paralel cu țeava, ce apareca un punct roșu, care trebuie supra-pus pe corpul vânatului în locul undeva lovi glonțul. Lumina roșie este datăde „o celulă autoluminescentă, acti-vată de un element radioactiv”. ÎnSuedia s-au conceput și vizoarele Aim-point 300 și 500, cu baterii de 3V. Deatunci au apărut multe alte modele,incluse în cartea sa din 2008 în Tabe-lul 37 de la pag. 227-228.

Ce lunet� pentru ce tip de vân�toare ? Tipul de vân�toare

Lunete cu putere de m�rire constant�

Lunete cu putere de m�rire variabil�

1,5 � 18 1,5 � 20 4 � 32 6 � 42

10 � 42 7 � 50 8 � 56

1,25-4 � 20 1,5- 4 � 20

1,5-6 � 42 2,5-10 � 42

2,5-10 � 48 3-9 � 50

3-12 � 56

Cu gonaci • • Dibuit sau observator • •

La munte • • Observator zori + amurg • • • • Observator noaptea • •

Datele tehnice medii ale unor lunete de vân�toare Puterea de m�rire �i diametrul obiectivului (mm)

1,5 � 20 4 � 32 6 � 42 8 � 56 1,5-6 �

42 3-12 �

56

Diametrul pupilei ocularului (mm)

13,3 8 7 7 28 - 7 18,7 - 4,7

Factorul crepuscular 6,7 11,3 15,9 21,2 7,9 -15,9 13,0 - 26

Câmpul vizual la 100 m (m) 18,5 10 7,3 5,5 18,5 - 6,5 9 - 3,3

Greutatea (g) 140 320 420 600 550 680

La pag.55 a cărții N.Klups prezintă, într-un alt tabel, datele tehnice medii aleunora dintre lunetele ce au fost incluse în primul tabel.

În anul 2009, firma Analytik Jena alansat vizorul Docter Sight III (Fig. 2),compact (46,0x25,4x23,7 mm), dinmetal ușor (are numai 25 g), cu ecra-nul de 21,0x15,0 mm. Punctul roșuface o pată cu diametrul de 10 cm ladistanța maximă de 100 m (sau de 20 cm pentru armele cu alice), se re-glează pe verticală și pe orizontală prindouă șuruburi cu crestătură. Este fixatpe diferitele montaje pentru lunetă depe carabină (Fig. 3), etanș la apă șiaburi, izolând 100% bateria CR 2032de 3V. Punctul roșu are 3 intensități:treapta 1 este standard, treapta 2 sevede și în lumină crepusculară, treapta3 se utilizează în condiții de soare pu-ternic (la Safari). Lumina ambiantăeste înregistrată de un senzor situatfrontal. O diodă, aflată lîngă colimator,clipește o dată pentru treapta 1, de 2ori pentru treapta 2, de 3 ori pentrutreapta 3 și clipește des când bateria s-a descărcat. Acest model costă 420euro în Catalogul Frankonia din sezo-nul 2012/2013, montajul și reglareainițială încă 200-300 euro, cu totulmult sub prețul unei lunete puternice.

Alte modele fiabile sunt TrophyFirst Strike 1x25 (106 g) și Trophy TRS1x25 (61 g) ale firmei Bushnell dinSUA, ca și Victory Compact Point Stan-dard 1,05/23x16 mm (75 g) pentrușină Weaver al firmei Zeiss, existente șiîn magazinele din țara noastră.

Pentru ce distanță să reglăm ocarabină de vânătoare dotată cu lu-netă puternică?

Expertul german Roland Zeitler, au-torul unor cărți și articole despre armelede vânătoare cu glonț și muniția lor,citat adesea de noi, dedică acestei pro-bleme pag. 215-217 în cartea sa Waffenund Kaliber, Ed. Hubertus im Österrei-chischen Agrarverlag, Klosterneuburg1997, pag. 310. În revirul său, unde cu-noaște bine distanțele, trage cu toate

carabinele de căprior reglate pentru alovi cu 2 cm mai sus la 100 m. Ținândcont de calibrul diverselor sale cara-bine, asta înseamnă că poate trage pânăla 120-150 m ochind în punctul undeva lovi glonțul. Când vânează în altețări, în savană ori la munte, deci tragela distanțe mai mari, cu arme de calibrerazante, respectă indicațiile producăto-rilor muniției, calculând traiectoria și cuajutorul programelor de computer. Pen-tru a regla arma la Distanța de ReglareOptimă (DRO în Tabelele românești,GEE în Tabelele germane și MRD încele anglo-americane), este în generalsuficient să reglezi carabina cu cel mult4 cm mai sus la distanțele intermediare.Reglarea prin mișcarea reticulului lune-tei se obține învârtind rozetele de ajus-tare pe verticală și pe orizontală însensul acelor ceasului. Un click are deobicei valoarea de 1 cm la distanța de100 m la lunetele europene, dar la celedin SUA se exprimă și în MOA (MinuteOf Angle), un MOA echivalând 21,9 mmla distanța de 100 m. Cei 8 cm obținuțiprin această reglare (4 cm deasupra și4 cm mai jos decât punctul ochit) suntsuficienți pentru a lovi organele vitaleale unui căprior, sau ale unei vulpiadulte. Un cunoscut de-al nostru, buntrăgător, a împușcat recent o vulpe la270 m, cu un glonț de calibrul foarte ra-zant .22-250 Rem., folosind o lunetăZeiss 4-10x56.

Americanii au și obiceiul de a-șiregla carabina, dacă știu exact ce specievor vâna, după așa-numitul „Maxi-mum-Point-Blank-Range”. Să zicem căvor vâna un cerb, care are înălțimeazonei mortale de circa 20 cm. Jumăta-tea acesteia este de circa 10 cm, decivor regla luneta cu 10 cm mai sus la100 m. Dacă trag cu cal. .300 Win.Mag., cu un glonț de 190 grains, punc-tul maxim se va situa la 293 m, sub elun glonț în curs de coborâre nu mai lo-

vește în zona mortală. Concluzia: acestsistem de reglare este valabil numaicând știi că vei trage foarte departe.

Tot Roland Zeitler, în cartea sa Wie-derladen für Jagd und Sport, Ed.Huber-tus im Österreichischen Agrarverlag,Leupoldsdorf bei Wien - IZ 2001, 315pag.,insistă mai mult asupra detaliilorreglării carabinei, tratată între pag.64-68. La pag.64 arată aparatul mobil defixare a carabinei (Fig. 4) când regla-rea se face în aer liber, la pag. 65 (Fig.5) se face în poligonul subteran.

De verificat obligatoriu înainte dereglare: 1. Este arma fixată stabil?2. Nu este antepatul prins prea în față?3. Sunt antebrațele și coatele mobile?4. Arma să fie ținută bine, dar nu preastrâns, identic la fiecare foc.5. Bustul să aibă o poziție comodă.6. Tehnica apăsării pe trăgaci să fietreptată, fără strângerea bruscă a armeila declanșare. 7. Țineți socoteala când este țeavarece/caldă, pauze de 10 minute.8. Controlați dacă click-urile lunetei ac-ționează exact.9. După terminarea reglării, trageți mi-nimum două focuri de control.10. Reglarea trebuie verificată la inter-vale mai dese de timp, nu doar când sedeschide sezonul de vânătoare.

Cităm încheierea sa: „Pentru succe-sul unei reglări - trebuie să o faci per-sonal, doar așa îți cunoști bine arma șipoți să-i acorzi încredere în practică.Cine nu nimerește nimic la poligon, nuva nimeri nici la vânătoare și va trebuisă mai ia lecții de tir”.

Norbert Klups scrie: „Arată-mi cumîți reglezi carabina, ca să-ți spun cumvânezi”.

Sperăm ca tratarea acestui subiectpractic, atât de vast, să le ofere câteva no-țiuni utile noilor vânători cu glonț.

MAI 2013 | 9

1 2

4 5

3

I novația cea mai remarcabilă estesistemul de reglare a trăgaciului,care oferă finețe și precizie de ne-

egalat la darea focului. Un nou pin dearmare permite închizătorului să fiedeschis chiar și cu siguranța pusă, pen-tru descărcare. Construcția nouă oferăo formă mai compactă și un mai bunechilibru, ceea ce o face foarte funcțio-nală.

Trăgaciul sensibil – Feather Trigger.

Pentru a obține o precizie crescutăla vânătoare sau în poligon, un meca-nism de eliberarea focului sensibil esteindispensabil. Noul mecanism, reglabilîn trei trepte, permite o acțiune rapidăși curată, cu o precizie perfectă.

Mecanismul de declanșare este re-glabil într-o plaja de 1,6 – 2,3 kg forțăde apăsare pe trăgaci, cu șurub de re-glare, fiind pre-setat din fabrică la 1,7 kgf.

Carcasa din aliaj a cutiei mecanis-melor conține componente din oțelcromat, care sunt perfect ajustate pesuprafețele de contact importante, asi-gurând funcționarea perfectă a întregiiunități, chiar și după o folosire înde-lungată.

Țeavă extrem de precisăO țeavă liber-flotantă ce asigură

cea mai mare precizie. Mecanismuleste fixat ferm în două puncte, față șispate, pentru a menține țeava perfectpoziționată pe uluc.

Coroana de la gura țevii este ușorretrasă pentru a proteja ghinturile deeventuale deformări sau obstrucții. Țe-vile sunt sistematic verificate, în 3puncte pentru a determina rectiliniari-tatea lor, iar pentru verificarea diame-trului interior este folosit unmicrometru pneumatic.

Capul închizător.Capul închizător poate fi acționat

chiar și cu piedica pusă, asigurând ast-fel un grad de siguranță sporit. Putețiverifica, astfel, dacă arma este încăr-cată sau puteți descărca carabina X-Bolt în perfectă siguranță. Închizătoruleste confecționat dintr-o singură barăde oțel extrem de rezitent, iar rotireaacestuia în jurul axului se face la ununghi redus, de numai 60 grade, faptce permite deschiderea/închidereaacestuia cu o mișcare scurtă, rapidă,fără a interfera cu luneta montată.

Talpa patului anti-recul – Inflex Technology

Acest model complet nou, bazat petehnologia Inflex, este standard pentrufiecare carabină X-Bolt.

Materialul special conceput, oferăo absorbție majoră a reculului, iardesig nul permite disiparea șoculuispre exterior, protejând fața de patularmei.

Magazia pentru cartușeMagazia a fost concepută pentru a

se integra perfect în întregul design alcarabinei X-Bolt.

Fabricată din polimer extrem dedurabil și ușor, magazia este conce-pută în așa fel încât se poate roti pen-tru detașare, iar primul cartuș estecoaxial cu capul închizător și intră li-niar în camera cartușului, sporind ra-piditatea de încărcare a armei.Detașarea rapidă permite înlocuireamagaziei goale cu una încărcată într-un timp foarte scurt și fără efort, unelement esențial în timpul partidei devânătoare.

Sistemul de montare al prinderilor pentru lunetă X-Lock

Montajele pentru sistemele opticesunt esențiale pentru a obține o acu-ratețe remarcabilă.

Pentru a fi siguri că noul X-Boltoferă o stabilitate sporită pentru dis-pozitivele optice, sistemul X-Lock in-troduce un nou design, cu prindere înpatru șuruburi pe bază, înlocuind tra-diționalul sistem pe două șuruburi.Beneficiile sunt evidente: prinderilesunt asigurate în toate cele patru col-țuri, rezultând o poziționare mai pre-cisă și extrem de stabilă a montajelorși, implicit, a sistemelor optice deochire.

Fabricat cu ajutorul celor mai noitehnologii, din materiale durabile ve-rificate, modelul X-Bolt este încă o do-vadă a procesului permanent deinovare pe care Browning îl promo-vează constant, pentru a oferi pro-duse de înaltă calitate pe piața despecialitate. Calibrele disponibile re-liefează încă odată versatilitatea aces-tui model pentru vânătoarea la ovarietate largă de specii de vânat.

1

2

3

4

5

6


Carabina Browning X-BoltCOSTIN ALECSANDRESCU

CarabineARME

A apărut ca o revoluție în universul carabinelor Bolt Action, reunind elementelecarabinelor de succes produse anterior de Browning. X-Bolt a fost proiectat pe bazasuccesului obținut de modelele de carabine anterioare, păstrând numeroase inovațiicare vor contribui, fără îndoială, la constituirea uneia dintre cele mai bune arme deacest fel de pe piață.

Sistem precis de asigurare

Țeava liber flotantă, aduce un plus deprecizie

A șa cum aminteam în articolulprecedent, întrebările, ce înmod firesc ar trebui să și le

pună fiecare înainte de a lua deciziafinală, sunt multiple și acoperă as-pecte financiare, de utilitate, de spa-țiu și disponibilitate. Este foarteimportant să conștientizăm că aceastăachiziție ne va schimba viața, ne vasolicita din toate punctele de vedere:a ține un câine înseamnă costuri su-plimentare (hrană, deparazitări șivaccinări periodice, vizite medicale,cosmetică canină și multe alte acceso-rii), un interval zilnic de timp alocatpentru plimbare și dresaj (ce variazăîn funcție de dimensiunile, recoman-dările specifice rasei și aria de utili-zare), existența unui spațiu necesarconstruirii unui padoc sau a unui cul-cuș pentru noul membru al familiei.

Prezența câinelui în echipa cinege-tică implică și existența unor mijloace

de transport în teren. Puteți spune cătoate acestea se rezolvă pe parcurs,dar vă sfătuiesc să faceți toate calcu-lele și aranjamentele înainte de achi-ziționarea câinelui.

Spuneam că ar fi bine să încercațisă vă dresați singur câinele sau măcarsă participați la câteva ședințe de dre-saj împreună. Este foarte important săalegeți modalitatea corectă și efi-cientă de comunicare cu partenerulpatruped. Comenzile trebuie să fiescurte, clare și spuse pe un ton ferm.O succintă documentare în domeniunu strică.

O altă acțiune pe care o puteți în-treprinde după ce ați achiziționat câi-nele, și care este oricum necesarăpentru a obține dreptul de reprodu-cere, este participarea la concursuri.La cele de frumusețe câinele intră în„competiție” cu standardul de rasă.Arbitrul, urmărind particularitățile

anatomice, morfologice și tempera-mentale ale câinelui, îl declară înfinal, în funcție de calificativ, cores-


Câinele: o alegere,un dar… (II)MARIA SĂVULESCU

Dragă cititorule, în scrierile lunii trecute am abordatsubiectul alegerii câinelui, fie el de vânătoare, decompanie sau de pază. Acest vast subiect nu poate ficuprins în rândurile unui singur articol de revistă.Abordarea inițială a fost una generală, în care amîncercat să punctez doar câteva aspecte principale. Cuvoia dumneavoastră, voi stărui în spațiul următoarelortrei articole asupra acestei teme. Inițiativa episodică vaîncerca să aducă în prim-plan cât mai multe informații și date legate de acest subiect.

Alegerea câinelui CHINOLOGIE

punzător pentru reproducere sau nu.Lucrul în ring, în condiții de stres atâtpentru câine cât și pentru stăpân, într-un mediu nou, necunoscut, nu potdecât să îmbunătățească lucrul înechipă, să scoată în evidență puncteleslabe și pe cele tari, iar sfaturile și co-mentariile arbitrului ajută la identifi-carea problemelor, defectelor și aaspectelor ce pot fi îmbunătățite.Există școli de dresaj unde se fac se-siuni de lucru și învățare împreună custăpânul.

De asemenea, există cursuri dehandleri, în care sunteți familiarizațicu modul în care trebuie prezentat uncâine în ring. Concursul de „Juniorhandling”, în care sunt premiate cali-tățile copilului care prezintă câinele,este un moment de apropiere al câi-nelui și de ceilalți membri ai familiei.Pentru câinii de vânătoare, concursu-rile de lucru sunt binevenite. În primafază, importantă este participarea,doar prin aceasta și aveți numai decâștigat. Pentru un câine tânăr, exa-

menul de creștere – Derby – este unmod excelent de a determina aptitu-dinile acestuia în cele mai importanteprobe de câmp – nasul, cheta, aretul,docilitatea, obediența, pofta și bucu-ria de a lucra sunt toate testate. Acumputeți vedea dacă pofta și pasiuneacâinelui vostru pentru vânătoare în-vinge dificultățile aduse de lucrul peun teren nou, necunoscut, însoțit dearbitri și asistenți și de ceilalți partici-panți și câini.

Dacă sunteți posesorul unui câinepontator insular sau continental,atunci participarea la examenul TAN– Test de aptitudini naturale – vă vafi util în a determina dacă partenerulvostru de vânătoare posedă calitățilenecesare asigurării unei ieșiri reușiteîn teren.

Experiența acumulată, și, mai ales,sfaturile și observațiile arbitrilor, văvor fi de mare folos în expedițiile ci-negetice viitoare – vă vor ajuta să în-țelegeți mai bine comportamentul șiatitudinea câinelui în teren, să accep-

tați limitele acestuia și să învățați me-tode de a-i exploata la maximumpunctele lui forte. La prima partici-pare porniți cu mintea deschisă, cudorința de a învăța cât mai multe șide a urmări cu atenție reacțiile câine-lui. Dacă participarea va fi încununatăși cu premii, atunci bucuria va fi șimai mare.

Toate aceste informații prezentatesunt valabile indiferent de rasa aleasă.În următorul articol voi aminti carac-teristicile specifice fiecărei arii de uti-lizare. Din cadrul unei grupe, înfuncție de caracterul și temperamentulvânătorului, de disponibilitățile sale fi-zice, de părerile și impresiile acumu-late, se face alegerea partenerului devânătoare patruped. De foarte multeori, alegerea se bazează doar pe o im-presie, pe un impuls de moment. Demulte ori acesta este cel corect, dareste și mai bine dacă este precedat șide un studiu mai amănunțit…!

– va urma –

MAI 2013 | 13

P racticarea constantă a comen-zilor, repetițiile, administrareavaccinului împotriva insecte-

lor parazite și, nu în ultimul rând, an-trenamentul fizic, pe cât posibil încondiții cât mai apropiate de cele încare vom vâna, sunt toate importanteși necesare.

Condiția fizică trebuie menținutăpermanent. Cel puțin două, trei, ieșiripe săptămână, de câte cel puțin o oră,în locurile special amenajate sau șimai bine pe un teren liber, unde poatealerga în voie, vor menține câinele înformă. Nu mai puțin important de re-ținut este faptul că antrenamentul tre-buie început, cu atât mai mult dacă a

lipsit, cu cel puțin două luni înainteadeschiderii sezonului de vânătoare.Iar dacă plănuim o ieșire prelungită înteren, pe timpul unui weekend, însăptătmâna premergătoare plecării,intensificați ușor efortul fizic și extin-deți-l cu 10-15 minute, pregătind ast-fel partenerul patruped pentru ieșireaprelungită. Entuziasmat de atâta li-bertate, s-ar putea să alerge până laepuizare și nu dorim deloc aceasta!

Atenție la deshidratare. Perma-nent trebuie să fim pregătiți cu apăpentru câinele nostru. Doi, trei litri deapă la mașină, poate unul la noi înteren, sunt suficienți pentru o jumă-tate de zi petrecută în teren pe vreme


CHINOLOGIE

Luna lui Florar va trece cât ai bate din palme, iar vremea se va încălzi tot mai mult.După repausul prelungit de la închiderea sezonului de vânătoare și până la primele zilemai calde, vine timpul să ieșim tot mai des în teren, fie pentru observații, fie pentruplimbări prelungite în zilele libere. Nu neapărat că ar fi ceva semnificativ – cu excepțiacăpriorului, deschis la vânătoare în această perioadă, dar pregătirea câinelui devânătoare trebuie continuată cu grijă și din timp pentru vremea verii.

Pregătiri de sezonALEXANDRU CODRIN

călduroasă. Dați-i să bea apă la fiecareoră și chiar și la o jumătate de oră,dacă temperatura crește la peste 25de grade. Nu uitați, câinii percep tem-peratura mult mai ridicată decât or-

ganismul uman. Lăsați-l să bea pe să-turate și puteți să îl și stropiți cu pu-țină apă. Pauzele pentru odihnă laumbră sunt binevenite. Dacă este vreoapă prin apropiere, lăsați-l să facă o

baie de voie. O căldură tolerabilă pen-tru noi poate fi deja prea ridicată pen-tru câinele nostru care, dacă a alergatîncontinuu, are cu siguranță nevoiede odihnă, chiar dacă nu pare dispussă stea locului.

Transportul cu mașina. Pentruasemena situații, dar și pentru linișteași confortul personal, există o soluțieelegantă și civilizată: cușca pentrutransportul câinelui de vânătoare. Ale-gerea unei cuști este relativ simplă,chiar dacă uneori poate să pară extremde complicată. În principiu este vorbadespre rasa și dimensiunile câinelui,pentru că va trebui să ținem seama deun spațiu liber, necesar pentru a-i asi-gura un confort și, pe cât posibil, o li-bertate de mișcare, mai ales atuncicând călătorim pe distanțe lungi.

O cușcă din metal, cu gratii, estemai aerisită, oferă mai mult confortcâinelui, dată fiind „transparența pe-reților” ce permit o vizibilitate adec-vată spre exterior, element importantpentru confortul câinelui. Un preș dincauciuc pentru podeaua portbagajuluine poate feri de multe neplăceri. Ven-tilarea trebuie să fie adecvată, maiales când afară sunt temperaturi ridi-cate. Pentru zile toride, un mini-ven-tilator montat în spațiul portbagajuluipoate rezolva situația. Nu în ultimulrând, aveți permanent lesa pregătităcând coborâți câinele din mașină. En-tuziasmul creat de senzația de liber-tate poate duce la acidente nedorite,pe care, cu puțină atenție, le putemevita!

MAI 2013 | 15

Mușchiulețul de căprior are foartepuțină grăsime și se recomandă a fipregătit mediu sau în sânge pentru a-și păstra frăgezimea și gustul. Poveștilevânătorești și deliciul preparatelor vormenține cu siguranță buna dispoziție amusafirilor invitați la masă.

Cantități necesare: 750 g mușchide căprior, 150 g unt, un pahar de vinroșu, 3 linguri de coacăze negre.

Pentru baiț: se amestecă 3 paharede vin roșu, un pahar de apă, o lingurăde cimbru, 1-2 foi de dafin, sare, piper.

Preparare: Se curăță carnea detoate pielițele și se ține în baiț cel puțin2-3 ore. Se scoate carnea și se taie feliigroase de cel puțin 2 cm. Feliile demușchi se bat puțin și se pun la prăjitla foc iute într-o tigaie cu unt fierbinte,întorcându-se pe o parte și alta până sefrăgezesc. Se scot feliile pe o farfurie,

se sărează și piperează după gust, dupăcare se acoperă cu un capac. Tigaia cusosul din carne se pune din nou pe focși se adaugă paharul de vin roșu și coa-căzele. Se lasă sosul să fiarbă până seîngroașă, după care se toarnă pestecarne. Se poate garnisi cu câteva fire debusuioc verde pentru aromă. Un paharde vin roșu sec/demisec, Cabernet sau-vignon sau Shiraz, va da un plus de sa-voare bucatelor. Poftă bună!

Mușchiuleț de căpriorcu sos de vin și coacăze negreGastronomie vânătoreascăNANA NINA

Deschiderea vânătorii lacăprior este un prilej bunpentru a aduce pe masainvitaților un preperat dincarne de vânat chiar laînceput de sezon.

Ș i dacă adăugăm și prezența înpovestirile și mitologia unor po-poare, mai ales indiene, cam

cum se află vulpea în cele europene,avem o idee despre ubicuitatea sa, peteritoriile a trei continente. Numelesău derivă din transferul semantic altermenului sanscrit srgalàh („urlăto-rul”), în cel persan sagal și în cel tur-cesc, çakal. Iar cel științific, Canisaureus, Liné,1758

Specie invazivă, în plină extindereDincolo de opiniile diferite asupra

provenienței șacalului (auriu) în Eu-ropa, din care unele susțin origina sanord africană iar altele, una asiatică(indiană), presupun pătrunderea prinIran și Turcia, în Europa – de unde arfi colonizat Africa și nu invers. Certeste că avansează nu prea lent, darsigur, dinspre sud-est spre nord-vestulcontinentului european. Deocamdatăpopulațiile europene mai stabile se în-tâlnesc în sudul continentului, cu ten-dința clară de evoluție spre nord. Prin

anii ‘60 s-a stabilit pe teritoriul fosteiIugoslavia, apoi trecând prin Croația,Slovenia și Ungaria, a pătruns în Aus-tria unde, de la împrejurimile Vienei,a ajuns de-a lungul Dunării până înnordul țării. Cea mai recentă aparițieeuropeană este în Elveția, în anul2011. În țara noastră, a apărut cu maibine de o jumătate de secol în urmă înzona deltei, provenind din Bulgaria.Cantonat de mai mulți ani de-a lungulDunării – în unele locuri (Călărași) de-venind o apariție obișnuită – a ajuns înjudețele Teleorman, Argeș, Olt, Mehe-dinți, ba chiar în Brașov și Maramureș.Faptul atât de des invocat, că această„ofensivă” a șacalului în extindereaarealului său s-ar datora „încălzirii glo-bale”, rămâne – în opinia noastră – oformulare care place colportorilor deștiri cu iz științific și trebuie privită subrezerva faptului că el a apărut pe teri-toriul european, mult înainte ca noțiu-nea să fi fost formulată. Astfel este maiplauzibilă explicația prin dinamica po-pulațiilor unor specii de animale, la

scară temporal-istorică. Oricum însă,această extindere a arealului șacaluluia fost favorizată de unele însușiri și demodul său de viață, grație cărora a iz-butit.

Comportament de hrănire. Dieta. Varietatea dietei sale l-a ajutat în

această extindere, cuprinzând o gamălargă de elemente constitutive, de lainsecte – în diverse stadii de dezvol-tare, în măsura accesibilității lor – laamfibieni, mici reptile (șopârle maiales), păsări, rozătoare mici – în spe-cial șoareci, care participă cu prioritateîn lista sa de hrană – la mamifere maimari (purcei de mistreț, iezi de că-prior) și chiar exemplare adulte. S-aconstatat că 85% din dietă este alcă-tuită din prăzi obținute prin vânătoare,din categoriile menționate, așadar înregimul său carnivor este mai degrabăun prădător decât un hoitar. În lista sade hrană intră și felurite fructe, rădă-cini și tuberculi, uneori cereale. Cândvânează micile rozătoare (șoarecii), oface într-un fel identic cu cel al vulpii,adică în timpul „șoricăritului”, odatăprada localizată, face un salt în sus, de-asupra acesteia, urmat de un plonjonla verticală și de capturare. Vâneazăsingur, cu excepția perioadei de creș-tere a puilor.

Bioritm circadianS-a constatat că este un animal cu

o „organizare” precisă în desfășurareaactivității zilnice, preponderent noc-turnă, dar începută la crepuscul, con-sacrată mai ales procurării hranei.Șacalul are și alte „activități” bine de-limitate : joaca și instruirea puilor, re-prizele de odihnă. Spre crepuscul,atunci când animalul simte nevoia aso-cierii cu ceilalți membri ai familiei învederea dobândirii hranei, are loc lan-sarea chemărilor între indivizi.

Comunicare intraspecifică. Simțuri.

Cea mai uzitată este cea sonoră,prin glas, extrem de importantă în des-fășurarea diferitelor activități zilnice,sezoniere sau de incidență întâmplă-toare. Au fost identificate mai multetonalități, cu semnificații diferite înfuncție de situație și constau din che-mări, mormăieli, pufăituri, lamentări –schelălăieli, etc. Când unul din mem-brii familiei își alertează congenerii


Etologie vânătoreascăETOLOGIE

Egiptenii l-au adorat ca zeu al morții, numindu-lAnubis, sub înfățișareaunui om cu cap de șacal,iar pentru zeița hindusăKâli – stăpâna timpului șia morții – era „vehiculul”favorit.

Comportamentul șacaluluiDr. Ing. MITICĂ GEORGESCU, Dr. GEORGE C. GEORGESCU

Foto

: A

dria

n A

ngel

escu

despre apropierea unui alt prădătorsau a unui pericol iminent, emite unurlet prelung, la care răspund toți cei-lalți membri ai grupului familial. Întimpul emiterii urletului, ține capul datpe spate, cu botul îndreptat vertical însus. Aceste comunicări au și rolul de aîntări legăturilor familiale, de subli-niere a statutului indivizilor în cadrulgrupului și, oricât ar părea de insolit,de „avertizare” a unor schimbări meteomajore. Totodată, servește și la averti-zarea eventualilor congeneri intrușidespre prezența „titularului”, dar și lacomunicările parentale și cele dinepoca de împerechere. Importantă esteși comunicarea olfactivă. Simț olfactiv,auditiv și vizual, excelente, în ordineaprezentată.

Comportament teritorial. Șacalul are un foarte pronunțat in-

stinct teritorial, delimitându-și o supra-față proprie grupului său familial, pecare o apără cu agresivitate împotrivaoricărui congener intrus. Delimitarease face prin micțiune și defecare, pe di-ferite repere perimetrale teritoriului,ale cărei limite sunt variabile, putândavea câțiva km pătrați și care este păs-trat – în condiții normale –timp înde-lungat. Delimitarea se efectuează încuplu, de mascul însoțit de femelă. Încadrul teritoriului are puncte și zoneprecise pentru defecare, pentru odihnăși pentru instruirea puilor.

Comportament de împerechere,comportament familial.Viață socială. Creșterea puilor.

Este monogam și trăiește în cuplupermanent. Maturitatea sexuală esteatinsă la vârsta de 11 luni. Împereche-rea, ca epocă, variază între jumătatealunii ianuarie și cea a lunii martie, timpîn care desfășoară un joc nupțial carac-teristic. Stimulat de secrețiile glandelorperianale ale femelei, indicatoare și astării estrale (de altfel redusă la cca. 8zile), masculul încearcă abordarea par-tenerei, adulmecându-i crupa, într-oatitudine caracteristică, ținând coadaîntinsă înspre înapoi, cu blana din zonapectorală zbârlită și cu urechile ciulitespre înainte. După eventuale refuzuripunctate cu lovituri de labă, mascululeste acceptat și cuplul este format. Apoiurmează lungi reprize de manifestări de„afecțiune”, exprimate prin mângâiericu botul, completate de lingerea reci-procă a blănii. După o gestație de cca.două luni apar 3 – 6 pui, cu pleoapelelipite, care, după o lună de alăptare,încep să mănânce și din hrana regurgi-tată de părinți. Tot atunci încep să facăscurte ieșiri din vizuină, sub suprave-gherea, de obicei, a masculului care, de

altfel, se ocupă și de „educarea” lor caviitori vânători, deprinzându-i și cu in-tuirea potențialelor pericole, dar și aprăzilor. Puii devin independenți la vâr-sta de 10-11 luni, dar în prima iarnă nupărăsesc cuplul parental, iar în primă-vara următoare vor contribui la supra-vegherea noii generații de pui, fapt caresporește acestora șansele de supravie-țuire. În general, se apreciază că din nu-mărul de pui al unei generațiisupraviețuiesc doar 2/3. Înțărcarea seface după cca. 5 luni. Spre iarnă, grupulfamilial este mai sudat și acționeazămai frecvent împreună. Adesea au fostsemnalate activități ale unui astfel degrup și în timpul verii, reunit prin co-municările sonore. Haita, ca formă deasociere, este condusă întotdeauna deun mascul. Șacalul își adăpostește fami-lia într-o vizuină părăsită de alte ani-male, dar la nevoie își poate face una.Au fost semnalate și două-trei vizuini,depărtate până la 200-300 m între ele,aparținând aceluiași grup familial.

Raporturi interspecifice. Singurul concurent potențial ar fi

lupul, dar în situația specifică Româ-niei, șacalul s-a instalat acolo unde nuexistă lupi. În schimb, concurează pu-ternic vulpea, atribuindu-i-se și „izgo-nirea” acesteia din multe locuri,inclusiv din Deltă. În ultimul timp a fostsemnalat în apropierea așezărilor ome-nești, în căutarea hranei. Se pare că areușit să îngrijoreze locuitorii din unelelocalități din Oltenia, prin tentativelede pătrundere în gospodăriile izolate,deoarece presa locală folosește titluri-șoc: „ Amenințarea șacalului”… „Săteniterorizați de șacali” (în localitatea Balta

Verde din Mehedinți). Ba chiar i se im-pută distrugerea unui hectar cultivat cuporumb în aceeași zonă. Știrea este in-solită, poate la acel hectar de porumbau umblat și mistreții, dar dacă au fostvăzuți și șacalii, se confirmă includereaîn dieta sa a acestui sortiment dehrană.

Nu facem alte comentarii și reco-mandări, întrucât rândurile de față și-au propus doar să încerce prezentareaacestei specii recent apărute în faunanoastră. Dar nu ne putem reprima oobservație – nu neapărat în favoareașacalului, ci mai degrabă pentru a in-sera încă o „scăpare” a unei legi care„susține” promovarea unei atitudinietice față de sălbăticiuni. Conformacesteia, șacalul este considerat speciede vânat, cu sezonul 15 mai – 31 mar-tie. Oare ce „raționament” a stat la bazaacestei decizii, față de precizarea sezo-nului pentru alte sălbăticiuni ?…

Totuși, față de vulpe – care este mai„șoricăreasă” decât el, șacalul pare„avantajat” prin „protecția” unui sezon,dar al cărui debut coincide cu perioadade creștere a puilor, dar este unSEZON, nu-i așa?…

Și tot față de vulpe – vom repetaasta ori de câte ori vom avea prilejul –celelalte animale carnivore din faunavânătorească (viezurele, nevăstuica,hermelina, dihorul și enotul) se potocupa liniștite de creșterea puilor, pro-tejate de un sezon de vânătoare. Pânăși ciorile și coțofenele se pot bucura deasta, pentru a nu mai vorbi de gaiță,care poate cârâi netulburată până la 1septembrie !… Dar, deocamdată… astaeste legea !… Repetăm… deocam-dată!…

MAI 2013 | 17

• să respect, mai presus de toate, fauna de interes vâ-nătoresc, mediul său sălbatic de viață și interesele con-vergente ale tuturor utilizatorilor acestui mediu.

• să vânez doar atunci când, unde, ce, cum și cât amdreptul să vânez;

• să respect regulile legale și etice depracticare a vânătorii, chiar și atuncicând sunt singur cu arma și câi-nele meu;

• să prețuiesc camaraziide vânătoare și calitatea devânători respectabili a acestora;

• să respect obiceiurile vânăto-rești, tradiția și haina vânătoreascăoriunde aș vâna sau m-aș afla;

• să nu urmăresc profituri materiale sau alte avantajedin vânătoare ori pe seama vânatului;

• să mă comport responsabil și demn, pentru a face cin-ste imaginii vânătorului, în orice împrejurare.

Fac așadar legământ, în fața tagmei, camarazilorși conștiinței mele vânătorești, să respect legea, etica,tradiția și îndatoririle mele de vânător, atât în ceea ceprivește ocrotirea și îngrijirea vânatului, cât și practi-carea limitată și în deplină sportivitate a vânătorii:

Mă leg, prin urmare, deplin conștient de obligațiilece-mi revin în calitate de vânător:

• să fiu loial organizației vânătorești și intereselor vâ-nătorilor care m-au acceptat în obștea lor, să-mi achit latimp cotizația și să nu întreprind nimic de natura a pre-judicia, material sau moral, imaginea acestora;

• să dețin, să port și să folosesc armele de vânătoaredoar cu permis de armă vizat la zi, permis de vânătoarelegal obținut, carnet de membru la o organizație vânăto-rească și asigurare valabilă pentru accidente de vânătoareși răspundere civilă;

• să fiu responsabil de întreținerea, păstrarea, trans-portul, manevrarea și folosirea armelor de vânătoare, încondiții de deplină siguranță pentru camarazi, alte per-soane și animalele ce nu fac obiectul vânătorii;

• să înțeleg că portul armelor de vânătoare și încăr-carea lor se poate face doar în poziții care să nu creezeemoții neplăcute camarazilor;

• să fiu conștient că efectuarea tirului cu armele devânătoare se face exclusiv asupra exemplarelor de vânatpermise și bine identificate, așa încât acesta să nu pre-zinte riscuri pentru camarazi, alte persoane și alte ani-male;

• să utilizez la vânătoare doar armele și muniția po-trivită speciei care face obiectul vânătorii;

• să nu uit niciodată că focul de armă tras imprecisschilodește vânatul și că este mai corect și uman să renunțla vânătoare dacă nu sunt în măsură să trag curat și efi-cient.

Mă leg, de asemenea, să-mi respect camarazii devânătoare și:

• să mă prezint întotdeauna fără întârziere la locul,data și ora stabilite pentru începerea vânătorii, în haine de-cente, curate și cu echipament adecvat;

• să nu invit la vânătoare alți vânători fără acceptulprealabil al organizatorului, mai ales atunci când eu însumisunt invitat;

• să ascult cu atenția cuvenită cuvântul organizatoruluiși să respect întocmai cele stabilite, ritmul impus deplasării

și legea tăcerii în timpul acesteia;• să port întotdeauna cu grijă

arma de vânătoare, ca și cum arfi încărcată și armată, și să nufac niciodată greșeala de a oîndrepta, chiar frântă sau cuînchizătorul deschis fiind, cuțevile spre oameni;

• să respect cu sfințenielocul indicat de organizator și să nu mă mișc

inutil în ștand, să nu fumez și să nu vorbesc cu ve-cinii sau la telefon;

• să nu trag decât în vânatul bine identificat, care segăsește sub distanța unui tir eficient, mai ales atunci cândacesta s-ar putea îndrepta spre vecin;

• să nu mă contrazic niciodată în privința vânatului încare am tras împreună cu vecinul, lăsând organizatoruluiclarificarea eventualei dileme în cauză;

• să nu fac glume neplăcute pe seama vânătorilor ghi-nioniști, mâhniți deja din cauza eșecului avut;

• să prețuiesc cum se cuvine efortul organizatorului,paznicilor de vânătoare, gonacilor și câinilor pentru reușitaacțiunii de vânătoare.


PROPUNERE

Legământul vânătoruluiN. ȘELARU

Fac legământ în fața distinsei tagme avânătorilor și a asociației vânătorești

care a avut bunăvoința de a mă accepta înrândurile ei, precum și în fața conștiințeimele vânătorești:

MAI 2013 | 19

Mă leg, totodată, să ocrotesc și să îngrijesc faunade interes vânătoresc, mai înainte de a folosi arma devânătoare, prin participare la acțiuni concrete de:

• ajutorare a acesteia cu hrană complementară în pe-rioadele critice de iarnă-primăvară, pentru a contribui lasalvgardarea exemplarelor afectate de vicisitudinile vre-mii;

• ținere sub control a dăunătorilor naturali ai fauneicinegetice, printre care câinele sălbăticit sau hoinar;

• administrare preventivă sau curativă de medica-mente, în scopul combaterii epizootiilor, zoonozelor șialtor asemenea boli riscante, în mod direct și indirect,pentru faună și om;

• descoperire, dezvăluire și combatere a braconajuluicinegetic, făptuit de pretinși vânători sau de braconieri,autohtoni sau străini, cu arme, lațuri și alte tipuri de cap-cane, ogari și alte categorii de câini ori cusubstanțe toxice;

• îmbunătățire a condițiilor naturale demediu pentru faună, prin cultivarea ogoa-relor de hrană special destinate, planta-rea de arbori și arbuști căutați de aceastapentru hrănire, amenajarea de hrănitori,scăldători și locuri de adăpat;

• amenajarea terenurilor de vânătoarecu instalați adecvate observării și selecției efi-ciente a vânatului;

• amenajare de remize complexe pentru atragereafaunei, observarea, ajutorarea, protejarea și conservareaacesteia;

• susținerea reabilitării și conservării unor locuri deședere favorabile înmulțirii diverselor specii de faună ci-negetică.

Mă mai leg, în continuare, să respect, fără nici unfel de rabat, regulile minime de etică vânătorească șisă nu trag:

• în iepurii aflați pe covru, fazani aflați pe cracă, po-târnichile aflate pe pământ, păsările lăsate pe apă și orice

specie de vânat oprită pe loc pentru prospectarea împre-jurimilor;

• în iepuri, fazani și potârnichii de la apusul până la ră-săritul soarelui;

• în căpriori, cerbi și capre negre la hrănitori, sărării șilocurile de adăpat ori pe timp de noapte;

• în urși la bârlog, la nadă și din observatoare închise;• în femelele conducătoare de cârd, ciopor sau ciurdă

și în puii nezburători ai păsărilor de interes vânătoresc;• în exemplarele de faună cinegetică retrase pe ridică-

turi în timpul inundațiilor, blocate în nămeți, ori înfome-tate și apropiate de marginea localităților;

• asupra vânatului aflat în captivitate;• în orice vânat, altfel decât cu arma ținută în mână și

cu picioarele pe pământ sau în barcă, după caz.

Mă leg, mai departe, să respect vânatul împușcat șitradiția vânătorească, prin:

• condamnarea împușcării vânatului care nupoate fi recuperat sau a vânatului care nu face, înnici un fel, trebuință;

• dezonorarea intenției de lovire, sluțire saubatjocorire a vânatului împușcat, ori de foto-grafiere a lui în posturi hilare sau cu acesta înpoziții nedemne pentru vânător;

• înfierarea lăcomiei manifestate la împuș-carea sau prelucrarea vânatului ori a unor părți

ce se cuvin vânătorului din acesta;• blamarea lăudăroșeniei și achiziției de trofee de vâ-

nătoare, nedemne pentru vânătorul care se respectă pesine și prețuiește comportamentul etic al camarazilor;

• folosirea efectivă a vânatului împușcat și prețuireatrofeelor dobândite prin vânătoare, pregătite și expuse ul-terior în expoziții deschise tuturor celor interesați;

• participarea, împreună cu toți camarazii, la tablourilevânătorești organizate la sfârșitul zilelor de vânătoare;

• cinstirea botezului vânătorilor începători;• participarea la mesele și focurile vânătorești de după

vânătoare;• sărbătorirea Zilei Vânătorilor din România în 20 sep-

tembrie a fiecărui an.

În sfârșit, mă leg:• să mă informez permanent în privința noilor regle-

mentări apărute în domeniul activității vânătorești;• să-mi îmbogățesc permanent cunoștințele despre

speciile de interes vânătoresc, mediul acestora de viață șipracticarea vânării lor selective;

• să acord atenția cuvenită speciilor amenințate sauvulnerabile, inclusiv păsărilor migratoare, pentru înțele-gerea și popularizarea cauzelor regresului, ajutorarea lorși evitarea culpabilizării vânătorilor;

• să lupt împotriva poluării mediului înconjurător șisă contribui, după posibilități, la igienizarea acestuimediu;

• să accept un dialog deschis, constructiv și eficientcu ceilalți utilizatori de mediu, în interesul capacitării tu-turor pentru conservarea faunei de interes vânătoresc șia mediului acesteia natural de viață:

• să iau parte, atunci când mi se cere, la efectuareade cercetări și studii privind vânatul și vânătoarea.

Mă leg deci, să fiu un vânător corect, competent șiresponsabil, demn de cinstirea patronului nostru,SFÂNTUL EUSTAȚIU!

S ilueta specifică, delicată prineleganța mișcărilor, este o ade-vărată podoabă, o combinație

de atribute ale frumuseții faunei noas-tre cu care natura se poate mândri.Zeița Diana o confirmă!

Vânătorul, căpriorul și mediul natural

Oricare dintre participările la vâ-nătoare constituie o școală a deprinde-rilor, o acumulare de cunoștințe cuajutorul cărora vom face dovada uneiconfortabile provocări în teren. În cazulvânătorii la căprior, prezența noastră înhabitatul acestuia ne amintește de di-minețile plăcute când, pe la orele 5,suntem deja așteptați de paznicul devânătoare care ne va călăuzi spre locu-rile în care matinalul căprior iese încăutarea hranei proaspete. Aerul rece,plin de mireasma naturii trezită laviată, liniștea înalturilor, întreruptădoar de trilul ciocârliei, brăhnetul spe-

cific masculului pe care îl căutăm, suntmomente de care vânătorul profită dinplin.

Vânătoarea individuală a țapului înperioada admisă este un prilej de prac-tică sportivă și de alegere selectivă. Do-tați cu binoclu și telemetru, strictnecesare observării căpriorului, vomsfredeli împrejurimile, observândexemplarele ieșite, fiind atenți pentru

a deosebi masculul de femelă.Astfel, în afară de coarnele specifice

unui adult mascul, căpriorul este trădatși de moțul penian și de „oglinda” depe partea posterioară, acea pată de cu-loare deschisă având forma de bob defasole, spre deosebire de femelă la carepata are forma unei inimi cu rotunji-mea la partea superioară. Habitatul di-versificat al acestuia, păduri, fânețe,


Rațiune și pasiunela vânătoarea de căpriorCONSTANTIN RĂDAN

La căpriorDE SEZON

Căpriorul, cel mai mic dintre membrii vânatului mare,este răspândit atât la câmpie cât și la deal și la munte.Apreciat pentru trofeele pe care le dăruiește, constituiepentru mulți vânători atracția irezistibilă a sezonuluicare, așa cum știm, se deschide la 15 mai pentru mascul.

tufăriș, stuf, culturi cerealiere, ne în-deamnă la cunoașterea obiceiuriloracestuia dar și la o amănunțită selec-tare, apreciindu-i, pe cât posibil, vârsta,după aspectul coarnelor, trupului, vioi-ciunea mișcărilor și nu numai.

Omul-vânător poate găsi satisfacțiechiar și admirând numai minunățiacoarnelor căpriorului, aflat fie la o vâr-stă de 3 și 4 ani, dar mai ales atuncicând paznicul de vânătoare îi poatearăta exemplare de 8 și 9 ani, adulțiale căror coarne pot atinge lungimi șigreutăți impresionante. Pe de altăparte, este firesc să fie eliminate exem-plarele slabe, rănite, cu defecțiuni lacoarne sau cu anomalii dobândite sauchiar moștenite.

Despre muniție și arma de vânătoare la căprior

Tirul eficace necesită și cunoaște-rea anatomiei căpriorului, mai precis apunctelor vitale, expuse în funcție depoziția căpriorului, și aprecierea co-rectă a distanței la care ne aflăm fațăde vânat. Putem evita astfel rănireasau mutilarea vânatului, tablouri delocconfortabile pentru ceilalți partici-panți, urmate apoi de căutările insis-tente și deloc ușoare în teren, până lagăsirea exemplarului și curmarea sufe-rinței acestuia. Alegerea corectă apunctului vital de ochire, torace-sus,torace-jos, coloana vertebrală, etc. tre-buie făcută cu atenție de vânător pen-tru a putea executa un tir precis, corectși eficace. În felul acesta se îndepli-nește și o cerință de etică vânătoreascăfață de vânat.

Trebuie să avem întotdeauna asu-pra noastră documentele de port armă,cele de vânător, autorizația de vână-toare și, nu în ultimul rând, asigurareaîmpotriva accidentelor, așa cum pre-vede legea. O atenție deosebită trebuiesă acordăm muniției și armei alese.Pentru o armă cu țeava ghintuită, ale-gerea calibrului și implicit a muniției seface în corelație cu condițiile din teren,modul de vânare, prin apropiere sau lapândă, condițiile meteo, în special di-recția și viteza vântului, precum și dis-tanța de tragere și reglajul lunetei.Exemplificând, dacă vânatul se află lao depărtare de 100 de metri este indi-cat să se dispună de un glonț care săelibereze o energie, în momentul im-pactului, de minimum 2.000-2.500jouli. Tirul perpendicular conferă sigu-ranță sporită.

Revista VPR a prezentat permanentîn paginile ei un adevărat curs de infor-mare în domeniul balisticii, susținut despecialiști de marcă, deja cunoscuți,

încât nu ne rămâne decât să ne docu-mentăm cu atenție. Putem alege întrediverse calibre, de la calibrul de 6 mm,6,5 mm sau 7 mm, iar un minim antre-nament în poligonul de tir pentru exer-sare la țintă și analiza corecțiilor detragere ne va crea un confort sporit înteren.

În cazul armei cu țeavă lisă, maiales pentru mai noii vânători, o docu-mentare temeinică în ceea ce priveștetirul precis cu proiectil unic poate asi-gura cunoașterea corectă a distanțeieficiente de tragere cu diferite calibre,caracteristicile diferitelor tipuri de mu-niție și proiectile, așa cum sunt spreexemplu cele oferite de Breneke sauSauvestre. Toate aceste cunoștințe vorda siguranță și confort atunci când ie-șiți la căprior în terenul de vânătoare.

Reușitele pândei la căpriorAflându-ne la vânătoare indivi-

duală și alegând acest mod silențios –pânda, școală a răbdării și observațieistatice, trebuie să fim bine camuflați șicu posibilitate de vedere și tragere nes-tânjenite. De obicei, căpriorul preferăpoienile, tăieturile tinere, ogoarele cul-tivate cu grâu, rapiță, orz și dacă nueste deranjat își păstrează locurile deapariție atât dimineața cât și seara.Putem folosi fie un observator înalt, in-tegrat perfect în mediu, fie un adăpostamenajat la sol și, de ce să nu profităm,chiar și de un trunchi masiv de arboredupă care ne putem ascunde de privi-rile agere ale grațiosului vânat. Să nuuităm de momentele imediat dupăploaie, când căpriorul iese în locuriledeschise, nerăbdător după hrană, cândputem avea șansa de a observa, selectași vâna. Deosebit de eficiente sunt oreledimineții și ale serii, când însă trebuiesă ajungem cu cel puțin o oră înainte

de ieșirea căpriorilor. Costumația în cu-lori camuflaj este de un real folos, iarliniștea și abținerea de la fumat pot fiavantaje esențiale în partida de vână-toare. Nu vă grăbiți să trageți la primulțap ieșit, mai ales dacă este unul tânăr.Așteptați în liniște, iar țapul matur vasosi la momentul potrivit, dar numaidupă o vigilentă observare, mergând cuvântul în față, iar la cel mai mic zgo-mot, mișcarea noastră în stand sau apa-riția neprevăzută a altor pericole vadispare în desiș. Dacă vom reuși să-ldoborâm, să nu uităm să-i acordămrespectul cuvenit, acea ultimă îmbucă-tură și crenguța înmuiată în sângelepierdut pe altarul jertfei, pe care o vompurta cu mândrie la pălărie

La final Cu îndreptățit respect pentru citi-

tor, mi-ar face plăcere ca dialogul să ialocul monologului, să împărtășim câtmai mult din experiența proprie, dinbogăția de întâmplări care este izvorde cunoaștere ce curge de la noi, vână-torii, pentru vânători. Deși uneoripărem de neînțeles pentru cei care nuau simțit natura așa cum se înfățișeazăea în plină dis-de-dimineață sau înamurg târziu, deși grațiosul, dar și vi-cleanul căprior, îi umple pe unii de pa-siune, iar pe alții îi îndepartează desimțul rațiunii, să nu uităm să dăm tot-deauna prioritate RAȚIUNII, înainteaPASIUNII acum la ceas de Florar șimereu mai departe!

MAI 2013 | 21

CE VÂNĂMÎN MAIMamifere: vulpe; de la 15 mai:căprior (mascul), șacal.

Afost aleasă perioada de mijlocde aprilie pentru ca fazanii săse reproducă în liber după in-

troducerea în teren, punându-se astfelbazele unui efectiv de toamnă, adaptatcondițiilor de teren, înainte de deschi-derea sezonului de vânătoare. Fazaniiau fost introduși într-un raport de 1cocoș la 5 găini pentru a asigura unechilibru corespunzător, pe sexe, la re-producere.

Fondurile de vânătoare care au be-neficiat de această acțiune au fost Vlăș-cuța, Bălăceanca, Mareș, Broșteni,Căteasca, Furduiești, Trivale, Topolo-veni, Râncăciov, Dârmănești, Suseni,Șerboieni și Curtea de Argeș.

Pe lângă personalul AJVPS, au par-ticipat și membrii vânători din diferitegrupe de vânătoare, printre care s-auaflat dl. Ion Dragoș Cătălin, organiza-torul grupei Broșteni și dl. TeodorescuIon, organizatorul grupei Bălăceanca.

Fazanii au fost eliberați în zone ceoferă condiții favorabile de hrană natu-rală, apă și adăpost, zone în care s-aefectuat o combatere prealabilă susți-nută a dăunătorilor și s-administrat șihrană suplimentară. În perioada urmă-toare zonele vor beneficia, de asemenea,de pază suplimentară și se va continuaadministrarea de hrană, pentru stabili-zarea în teren a fazanilor introduși șipentru asigurarea liniștii.


Populare cu fazanila AJVPS ArgeșALIN CODRU MANU

Populare fazaniDIN TEREN

În zilele de 17 și 18 aprilie2013, la AJVPS Argeș, înbaza hotărârii Consiliuluiasociației, s-a desfășurat oacțiune de populare cufazani în 13 fonduri devânătoare. În total au fosteliberați în teren 1.700 defazani maturi, cumpărațide la fazaneria Malu Roșu.


PRACTIC

B aza furajeră a vânatului o con-stituie vegetația spontană dinmediul său de existență, iar în

hrănirea acestuia nu se folosesc sub-stanțe stimulative de creștere sau anti-biotice și nici chimicale de protecție,așa cum se practică frecvent în rațiileanimalelor domestice. Din aceste con-siderente, carnea de vânat este un sor-timent natural, ecologic.

Furnizorii cei mai frecvenți decarne de vânat sunt iepurii, mistreții,fazanii, potârnichile și prepelițele care,în majoritate, sunt recoltați la o vârstătânără, până în doi ani, când, compa-rativ cu animalele domestice, oferă ocarne fragedă, mai asimilabilă de cătreorganismul uman.

Carnea provenită de la vânat estemai fragedă și datorită modului de re-coltare, efectuată în timpul mișcării,alergării sau zborului, ceea ce deter-mină formarea în musculatură a uneiacidități – acidul lactic, cu influență po-zitivă asupra fibrei musculare și a dige-stiei, permițând în același timp o maibună conservare.

O particularitate a cărnii de vânat,ce o face superioară celei provenite dela animalele domestice, este conținutulredus de grăsimi din musculatură. Lavânat, grăsimea se depozitează subpiele, pe viscere, pe mezenter, pe intes-tin și în lojele renale și, în mică măsură,între fibrele și faciculele musculare. Dinacest considerent, carnea de vânat poatefi considerată un sortiment dietetic.

Carnea de vânat este obținută într-un mod mai salubru, prin modul de re-coltare, realizat în natură, prinîmpuș care individuală cu 1-2 cartușe,ceea ce asigură o sacrificare sterilă. Deasemenea modul de transport este maisteril, vînatul fiind păstrat în blană sauîn pene, cu sau fără viscere. La anima-

lele domestice, sacrificarea se face înacelași loc, în abatoare, folosindu-sepentru toate exemplarele instrumentecomune, iar transportul cărnii până laconsumator se face după jupuire saudeplumare, toate fazele de manipularea animaleleor, care au și proveniență di-ferită, mărind posibilitatea contactuluicu flora patogenă, posibil dăunătoaresalubrității și inclusiv orga nismuluiuman.

Comun cărnii, provenite de la vânatși de la animalele domestice, este con-

sumarea acesteia după o perioadă dematurare, de 2-3 zile de la sacrificarela animalele domestice și prelungită încazul vânatului, mai ales la cel în vârstăde peste patru ani, la 3-4 zile, la tem-peraturi sub 10° Celsius, practic pânăla realizarea procesului de fezandare.

Regimul de furajare al vânatului,compoziția chimică a cărnii, modul desacrificare și de transport , determinăîncadrarea cărnii de vânat în categoriacărnii ecologice, salubre și cu calitățidietetice în regimul alimentar.

Carnea de vânatși calitățile eialimentareDr. VADIM NESTEROV, Dr. MĂDĂLINA BELAUS

COMPOZI}IA CHIMIC~ {I CALORIC~ A C~RNII DE VÂNATCOMPARATIV CU CEA A ANIMALELOR DOMESTICE

Carnea de vânat,comparativ cu ceaprovenită de la animaleledomestice, este superioarăacesteia prin compozițiachimică, datorită moduluide furajare a vânatului șiprin modul de obținere.

Vârsta de recoltare frecventă, la iepuri și mistreți, și calitatea cărnii

A ptitudinea aportului o au ma-joritatea raselor continentaleale pontatorilor și, în mai mică

măsură, cele insulare, ce au în schimbareturile mult mai ferme, nefiind ten-tați să captureze vânatul.

Totuși, caracteristica nativă a apor-tului este transmisă genetic, iar laacele exemplare care nu o au, se poateimplementa prin metoda dresajuluipar force, a cărui rigoare imprimă „su-

biectului” o execuție certă, fără ezitări.Desigur, metoda amintită nu o

poate executa orice amator, fiind ne-cesară o temeinică pregătire profesio-nală a dresorului cât și a câinelui,pentru a nu transforma bunele intențiiîntr-un fiasco total.

Ținând seama de etapele dezvol-tării fizice și psihice a tineretului canin,îi putem antrena de pe la vârsta de 4-5 luni, pentru a deveni buni și riguroși

aportori, stimulându-i prin exemplulcelor mai în vârstă. În acel scop, con-fecționăm balguri de vânat (săculeți denisip cu diferite greutăți) îmbrăcați înpiei de mamifere sau păsări ale diferi-telor specii, pe care le așezăm la dis-tanțe convenabile în curte sau pecâmp, în fața adultului și juvenilului,ce sunt puși în șezut sau down. La co-manda „aport”, adultul versat va pleca,urmat de juvenil, ce îl va imita pentrua nu fi mai prejos, ridicând și aducândobiectul (balgul).

Când avem certitudinea (după maimulte zile și antrenamente) că a învă-țat comanda și nu are ezitări, putemrenunța la exemplul adultului, mizândpe aptitudinile cățelului în desăvârși-rea aducerii vânatului la comanda„aport”

Principiul exercițiului consta în a-lface să înțeleagă că aportarea este obli-gatorie și nu facultativă, din oricemediu (uscat sau acvatic) indiferentdacă specia este cu păr (vulpe, bursuc,dihor, nevăstuică etc.) sau pene(fazan, sitar, turturică, rață, lișiță,cioară sau coțofană).

Această educare și executare aaportului prin simpatie (imitație) dărezultate sigure atunci când, întreadulți și juvenili, există afinități nunumai materne ori paterne, ci pur șisimplu simpatii.

Ilustrațiile completează afirmațiilede mai sus și au fost realizate de pasio-natul chinofil Walter Droll din Făget,Timiș.

MAI 2013 | 25

DRESAJ

Aportul prin simpatie(imitație)ALEXANDRU ALACI

Un anumit dicton precizează că: „Vânătoarea fără câine,este ca nunta fără lăutari”. Afirmația arată un adevăr cenu trebuie demonstrat, fiindcă a purcede la vânătoarefără însoțirea acestui auxiliar, în căutarea, găsirea șiindicarea vânatului prin aret, pe întinsele câmpii sauhățișuri, ne-ar transforma pe noi înșine în scotocitori, cuslabe șanse de-a ne rotunji tolba, alegându-ne doar cugalopul de sănătate, în cel mai fericit caz.

Acoperirea multistrat a lentilelor permite o transmisie a luminii depână la 95%, oferind imagini clare și luminoase. Acoperirea cuRainGuard® HD permite folosirea lunetei pe orice fel de vreme. Esteechipată cu sistem de protecție antirecul, are corpul confecționat dintr-osingură bucată și umplut cu Argon. Luneta a fost testată pe o armă dincare s-au tras 10.000 focuri, cu calibrul 375 H&H și este 100% rezistentăla apa, aburire și la șocuri.


noutăți

Power Max Bonded® – proiectil hollow point, al cărui miez de plumb estefuzionat cu cămașa din aliaj de cupru. Proiectilul oferă maximă expandare,penetrare profundă, efect dramatic de stopare cu retenția greutății inițiale deaproape 100%. Performanțele sale excepționale se datorează combinațieiunice a 3 tehnologii care lucrează împreună sub forma unui sistem integrat:• miez de plumb fuzionat cu cămașa din aliaj de cupru;• vârful hollow point;• cămașa cu grosime variabilă pentru deformare controlată.

Principalul avantaj al tehnoligiei de fuzionare a celor două materiale,plumb pentru miez și alamă pentru cămașă, este faptul că expandeazăîmpreună, fără separare sau fragmentare, oferind o retenție multîmbunătățită și o penetrare mai bună, crescând considerabil șansele de cădereîn foc a vânatului.Gândit inițial pentru vânătoarea de căprior, aplicabilitatealui este extinsă prin lărgirea gamei de calibre în care se poate găsi.

de prin magazine

Winchester Power Max Bonded

Balsin - BalistolBalsin – pentru lemn fragil și

afectat de vreme care, odată tratat,devine hidrofug și rezistent laintemperii, fără a pierde capacitateanaturală de a respira. În acelașitimp, Balsin Stockoil regenerează,intensifică nervurile de lemn,protejează împotriva cariilor și aciupercilor și, crește rezistențalemnului datorită unei formule cusilicon special, dând o tentă cunuanță mai închisă. Oferă lemnuluivechi și fragil un luciu nou, mătăsos.

Balsin Stockoil este ideal pentrupiesele din lemn de orice esență, alearmelor de orice marcă și model. Disponibil în trei nuanțe – marodeschis (VK.2303), maro roșcat(VK.2306) și maro închis (VK.2315).

ARROW INTERNATIONAL

ARROW INTERNATIONAL

ARROW INTERNATIONAL

Luneta Bushnell Elite

Focalizare rapidă prin mișcarea capului lanternei numai cu o mână.Conul de lumină este uniform în zona defocalizată. Deosebit de economicăprin utilizarea unui sistem electronic ce permite funcționarea cu minim deenergie și protejată împotriva stropirii cu apă. Luminozitate 200 lumen,greutate 190 grame. Funcționează cu 4 baterii tip AAA.

ARROW INTERNATIONAL

Lanterna P7

MAI 2013 | 27

PESCUITPescuit de sezon 31

Pescuit la crap 32Pescuit la răpitor 34Pescuit staționar 36

Pescuit cu muscă artificială 38Echipament 40

FOTO

GR

AFI

E: A

LIN

CO

DR

U M

AN

U

CE PESCUIMMAI

Pe întâi mai are loc marea deschiderela pescuitul salmonidelor în apele demunte. Păstrăvul indigen, curcubeul și fân-tânelul se pot pescui în perioada 1 mai - 14septembrie, dar coregonul și lipanul suntstrict protejați pe tot parcursul anului.

Suntem în plină perioadă de prohibițiea pescuitului pentru apele naturale, coli-nare și de șes. Putem pescui știuca, speciecare, în acest an, nu a avut parte de pro-tecție, numai cu folosirea echipamentelorde pescuit recreativ/sportiv și a momelilorartificiale, cu eliberarea capturilor în me-diul acvatic natural.

Putem pescui și celelalte specii, darnumai în unitățile de acvacultură, exceptatede la prevederile ordinului de prohibiție, cuacordul și respectarea re gula men tuluiimpus de administratorii acestora.

Ca noutate, în acest an pescuitul guvi-zilor în Mare Neagră este interzis pe toatadurata lunii mai.

mai

L a acel moment, al înlocuirii legii(2001), toate asociațiile afiliate,care aveau contracte anterioare

„de folosință piscicolă a apelor demunte”, au fost susținute, de la nivelulconducerii AGVPS, pentru reînnoireaacestor contracte cu RNP Romsilva, cuun obiect puțin schimbat și anume „fo-losința pentru pescuit recreativ-sportiv afondurilor de pescuit din apele demunte”. Fără nici o excepție, asociațiileafiliate și-au valorificat această oportu-nitate.

Important de reținut este faptul căexista doar câte un singur responsabilpentru amenajarea, popularea și prac-ticarea limitativă a pescuitului sportivpe fiecare tronson de apă de munte, iarpăstrăv, se putea pescui peste tot. Maimult sau mai puțin, în funcție de capa-citatea bioproductivă a apelor și res-ponsabilitatea gestionarilor.

Ca urmare a intrării în vigoare aOUG nr. 23/2008, RNP Romsilva și-a

pierdut calitatea de administrator alfondului piscicol (salmonicol) din apelede munte, acest drept și obligație reve-nind ANPA, în calitate de administratorunic al resursei acvatice vii din toatehabitatele piscicole naturale, cu excep-ția Deltei Dunării.

Chiar din acel moment, ANPA aveaobligația de a deveni parte, prin înlo-cuirea RNP Romsilva, în contractele în-cheiate anterior cu asociațiile afiliate laAGVPS și, totodată, de a reformulaobiectul contractului, pentru a-l puneîn deplin acord cu noile sintagme folo-site în lege.

Dar ANPA nu s-a achitat de aceastăobligație legală, nesocotind-o fără res-ponsabilitate, iar RNP Romsilva a con-tinuat să emită abuziv facturi și săîncaseze necuvenit sume de bani pen-tru pretinsa „administrare a apelor demunte”.

De remarcat că toate facturile,emise de subunitățile RNP Romsilva

după 2008, nu au fost doar lipsite detemei legal și contractual, ci au fost șiviciate ca formă și fond, fiind trans-mise, așa după cum am precizat, capretinse „tarife administrare ape demunte”. Ori, RNP Romsilva pierduseadministrarea resursei acvatice vii dinapele de munte, iar obiectul contrac-tului anterior era cu totul altul. Prinurmare, pretinsul „tarif administrareape de munte” nu a avut temei legalsau contractual și s-a pretins și încasatnecuvenit, în unele cazuri sub presiu-nea șantajului. Alte griji nu a mai avutRNP Romsilva, decât doar amenaja-rea, popularea și exploatarea, maimult pentru protocol, a celor mai pro-ductive ape de munte, păstrate, fărănicio obligație contractuală, în benefi-ciul său.

Concomitent, ANPA a emis și elibe-rat, prin propriile structuri, permise depescuit recreativ-sportiv, valabile, con-trar prevederilor imperative ale legii,

Evoluția, interesulși responsabilitatea administrării resurseisalmonicoleN. ȘELARU

De peste opt decenii, de amenajarea, popularea și pescuitul limitat în apele de munte s-a preocupat doar autoritatea publică centrală care a răspuns de silvicultură. Direct,într-o oarecare măsură, și indirect, prin intermediul persoanelor fizice și juridiceinteresate. După 1948, direct, prin unitățile silvice subordonate și indirect, prin filialeleregionale de vânători ale AGV, iar din anul 1953, prin aceleași filiale, dar de vânători șide pescari sportivi. Situația s-a perpetuat și după 1968, prin asociațiile județene devânătoare și pescuit sportiv, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii nr. 192/2001.


OPINIE

MAI 2013 | 29

în toate habitatele piscicole naturaledin țară. Deci, și în apele de munte.

Astfel, prin neîncheierea acteloradiționale necesare la contracteleaflate în derulare, „de dare în folosințăpentru pescuit recreativ-sportiv a fondu-rilor de pescuit din apele de munte”, șiprin extinderea abuzivă (contrară pre-vederilor legii) a valabilității permise-lor de pescuit recreativ-sportiv în toatehabitatele piscicole naturale, ANPA, cucomplicitatea RNP Romsilva, a creatpremizele jefuirii resursei salmonicole,în condițiile în care această resursă(salmonicolă) provenea, în majoritate,din acțiunile de populare și repopulareîntreprinse anual, din surse financiareproprii și private, de asociațiile con-tractante. Acesta a fost, în fapt, mo-mentul de început al regresuluipopulațiilor salmonicole în România.

Nici după intrarea în vigoare a Legiinr. 317/2009, de modificare și apro-bare a OUG nr. 23/2008, nu s-a schim-bat nimic.

De abia în anul 2010, la insistențaconducerii AGVPS, ANPA a delegat,printr-un protocol incorect, în privințaprovenienței resursei salmonicole și aproprietății amenajărilor piscicole, ad-ministrarea resursei acvatice vii dinapele de munte în responsabilitateaRNP Romsilva. A fost însă tardiv, fiin-dcă RNP Romsilva se obișnuise deja săexploateze resursele naturale regene-rabile administrate (pădure, vânat șipește) în dauna culturii acestora.

În continuare, RNP Romsilva, sfi-dând obligațiile sale legale, a refuzat săaducă în actualitate, prin acte adițio-nale care să opereze cu termenii dinlege, vechile contracte de „folosințăpentru pescuit recreativ-sportiv a fondu-rilor de pescuit din apele de munte”.

Grija RNP Romsilva a rămas doarsă pretindă, să factureze și să încasezesume necuvenite de bani, ca pretinse„tarife administrare ape de munte”.

Mai mult decât atât, ANPA, în ca-litate de administrator și RNP Rom-silva, în calitate de administrator-delegat, nu au emis, nici măcar dupănotificări, autorizațiile de pescuit im-puse prin reglementările în vigoare,frustrând asociațiile de pescari sportiviîn cauză de posibilitatea eliberării per-miselor de pescuit recreativ-sportivpentru zonele de pescuit din apele demunte. Din acest motiv și al nesigu-ranței prelungirii contractelor de ex-ploatare durabilă a resursei acvaticevii din apele de munte, interesul aso-ciațiilor în cauză a scăzut, iar investi-țiile pentru popularea și amenajareaapelor de munte au înghețat.

Consecventă în nelegalitate, RNPRomsilva, în calitatea sa de adminis-

trator-delegat al resursei acvatice viidin habitatele piscicole naturale afe-rente apelor de munte, a refuzat sămai încheie contracte de pescuit re-creativ-sportiv cu asociațiile de pescarisportivi, lăsând resursa acvatică vie dincele mai multe ape de munte de izbe-liște.

Așa s-a ajuns ca, în apele de muntepopulate și amenajate până în anul2011 de asociațiile afiliate la AGVPS,să nu mai existe nici peștele populat șinici amenajările salmonicole edificateîn timp de asociațiile în discuție, dinfondurile lor financiare private. Dezas-trul salmonicol a fost desăvârșit prinlipsa de pază eficientă a resursei și prinemiterea de autorizații nominale depescuit recreativ-sportiv, de către RNPRomsilva, pentru prinderea păstrăvu-lui populat anterior de asociațiile depescari sportivi.

Desigur că, în contextul arătat,orice asociație de pescari sportivi astfelpăgubită este motivată să se îndrepteîmpotriva RNP Romsilva pentru recu-perarea tarifelor nelegale pretinse (fac-turate) și încasate necuvenit deaceasta din anul 2008 până în prezentși pentru recuperarea contra-valoriiautorizațiilor de pescuit recreativ-spor-tiv eliberate de RNP Romsilva, în sco-

pul prinderii păstrăvului populat deaceste asociații. Dar amenajările pisci-cole degradate sau distruse prin neîn-treținerea lor în ultimii doi ani șiresursa salmonicolă dispărută dinaceste ape, cine o mai acoperă? Și câttimp va trebui, dacă se vor mai găsiamatori, pentru a reface și a readuceresursa la o stare care să permită prac-ticarea pescuitului recreativ-sportiv, li-mitat la maxim 10 păstrăvi pe zi?Fiindcă de pescuitul lipanilor, devenițirarități, nu mai poate fi vorba.

Iată întrebări pe care statul ar tre-bui să și le pună în legătură cu efi-ciența activității actuale aadminis tratorilor săi, legal și teoreticresponsabili de conservarea resurseiacvatice vii.

În cazul RNP Romsilva, unul dintremarii datornici ai statului, responsabilși pentru starea nefavorabilă de con-servare a pădurilor și vânatului dinacestea.

Dar își vor pune oare guvernanțiiastfel de întrebări și vor plăti vreodatăvinovații – instalați în funcții pe criteriipolitice, nicidecum de competență pro-fesională – pentru dezastrul cauzat re-surselor naturale regenerabile pe carele-au administrat și le administrează încontinuare? Rămâne de văzut!

Cerințe obligatoriiPentru finalele „A” și „B”, concu-

renții au obligația de a participa laantrenamentul oficial premergătorcom pe tiției.

În manșele tematice se va pescui înstilurile „roubaisienne”, „à l’anglais”și/sau „bolognese”. Lungimea vergii„roubaisienne” cu care se va pescui vafi de min. 9 m pentru toate categoriile,cu excepția – U23 băieți. La stilul „àl’anglais” pluta va fi prinsă într-un sin-gur punct pe fir. Lungimea vergii „bo-lognese” va fi de min. 6 m, lansându-selinia de pescuit min. 3 m față de lun-gimea vergii.

Obleții se punctează în toate man-șele pentru toate categoriile.

• Cantitatea totală de nadă permisăeste de max. 17 l pentru categoria –

U14 și max. 20 l pentru celelalte cate-gorii;

• Cantitatea totală de nadă vie, in-clusiv momeala pentru cârlig, este demax.. 2,5 l pentru o manșă, din caremax. 0,5 l „fouillis” și max. 0,125 llarve de chironomide (pentru cârlig);

• La verificarea cantităților de nadăși momeli este obligatorie prezentareaacestora în recipiente oficiale omolo-gate. Nerespectarea prevederii atragepenalizarea concurentului cu 1 punct.

Concurentul depistat cu nadă șimomeală peste cantitatea admisă va fi,de asemenea, penalizat cu 1 punct.

Perioada nădirii grele are o duratăde 10 minute.

Lungimea maximă a vergilor depescuit este de:

• 10,00 m – U14;

• 11,50 m – U 18; U 23 FETE; SE-NIOARE; VETERANI;

• 13,00 – U 23 BĂIEȚI; SENIORI;ECHIPE/ASOCIAȚII/CLUBURI;

• Este interzisă folosirea cupițelorpe chit în timpul pescuitului, precum șiutilizarea pastelor, peletelor sau săcu-leților solubili;

• Pentru etapele finale ale catego-riilor SENIOARE, SENIORI, ECHIPE/ASOCIAȚII/CLUBURI, este obligatoriefolosirea, pentru păstrarea capturilor, ajuvelnicelor cu dimensiunile minime de4 m lungime și 50 cm diametru;

• După efectuarea cântăririi, peș-tele cântărit va fi eliberat în apă, înstare vie, după încheierea cântăririi întoate standurile din sector și neînregis-trarea nici unei contestații.

Dispoziții finalePersoanele cu atribuții în cadrul

subcomisiei de pescuit sportiv staționarau fost desemnate astfel:

Veronica Ispas – AJVPS Sălaj – res-ponsabil subcomisie, responsabil și se-lecționer al categoriilor FETE șiSENIOARE;

Constantin Mateescu – AVPS Ac-vila – responsabil al categoriilor – U14și U18 BĂIEȚI și coordonator tehnic allotului național de SENIOARE;

Ion Poiană – AJPS Cluj – responsa-bil al categoriei – U23 BĂIEȚI;

Alin Tudose – AJVPS Alba – res-ponsabil al categoriilor SENIORI,ECHIPE/ASOCIAȚII/CLUBURI și VE-TERANI;

Zsolt Benzar – AVPS Târnava MareOdorheiu Secuiesc – coordonator teh-nic și selecționer al loturilor naționaleU18 BĂIEȚI, U23 BĂIEȚI, SENIORI,ECHIPE/ASOCIAȚII/CLUBURI.

Loturile naționale participante lacampionatele mondiale pentru catego-riile – U14, U18, U23, SENIOARE, SE-NIORI, VETERANI, vor fi formate dinprimii 3 concurenți clasați în anul res-pectiv în finala națională, în măsuradisponibilității acestora și de alți 3 con-curenți, obligatoriu divizionari „A”, laalegerea selecționerului.

La campionatul mondial pe cluburiva participa, în măsura disponibilității,echipa/asociația/clubul care a câștigatcampionatul național în anul prece-dent, din rațiuni legate de calendarulcompetițional internațional.


Pescuit sportiv staționar (II)INSTRUCȚIUNIMUGUREL IONESCU

La ordinea zileiCOMPETI}II

Continuăm prezentarea instrucțiunilor adoptate în cadrul Comisiei de Pescuit Sportiv și Competiții a AGVPS, instrucțiuni care completează regulamentuloficial în anul 2013.

A n de an asistăm la un feno-men ce pare de-a dreptul mo-lipsitor, privim cum apele de

munte sărăcesc tot mai mult, atât înceea ce privește debitul, cât și poten-țialul fitoplanctonic, iar de aici, impli-cit, dispariția treptată dar sigură afaunei salmonicole.

Explicații se găsesc, tăierea grăbităa pădurilor, tragerea materialuluilemnos prin albiile râurilor, lipsa îm-păduririlor pe locurile exploatate ade-sea la ras, creșterea instabilitățiisolurilor superficiale, viiturile în caleacărora nu mai există stavile naturale,coborârea pe adâncime a pânzei frea-tice și adeasea epuizarea acesteia,lipsa pazei, braconajul…. Și exem-plele pot continua.

Relativ mai recent, noile captăriale apelor din munte pentru produce-rea așa numitei „energii verzi”, au dusîn unele locuri la dispariția totală azonei păstrăvului și au transformatalbia râurilor în adevărate fortificațiidin beton armat și țevi uriașe. Reali-tatea este descurajatoare, construc-țiile există, albiile râurilor au dispărut,iar energia verde se lasă așteptată.

Nici vorbă despre scăderea prețului lakilovatul-oră grație aportului adus denoile microcentrale deștepte și nicipomeneală de refacerea habitateloracvatice distruse sau ajutorarea altorcursuri de apă ce stau să se piardă șiele, pe drumul construcțiilor dinbeton de care aflăm, ca de obicei,după ce sunt deja gata și nu maiexistă cale de întoarcere….

Spre deosebire de scenariile ima -ginare ale pasionaților pescuitului la

păstrăv, create în gând în zilele lungiale iernii, cele amintite mai sus suntcât se poate de reale, create din betonși metal, scenarii înfăptuite, în fața că-rora, cu durere și tristețe, natura sepleacă, înfrântă de realiatea crudă șilipsită de scrupule.

Dar nu sunt acestea locurile sprecare dorim să ne îndreptăm pașii înprimele zile după deschiderea sezonu-lui la păstrăv, pentru că, acele ape demunte, practic nu mai există. Altelesunt destinațiile spre care vom pornila început de mai. Au scăpat, ca prinminune, prin urechile acului, cel puțindeocamdată și, din fericire, unele maiau și păstrăvi. Este drept, sunt tot maipuține, mai greu de găsit și tot mai în-depărtate, dar pasiunea pentru unpescuit la păstrăv poate genera sufi-cientă energie și dăruire pentru a fi înstare să ne urnească din loc și să necălăuzească pașii pe poteci mai puțiumblate, pentru a descoperi, ca în fie-care an, lucirile pistruiaților, oglinditeîn stropii de cristal ai undelor călă-toare.

Acolo sperăm totuși să avem fir in-tins la vreme de Florar…!

MAI 2013 | 31

Deschiderea la păstravSCENARII ÎN GÎND ȘI ÎN REALITATEMAC

Ce pescuim DE SEZON

După lunga așteptare și un timp în care doar cu gândulam urcat pe ape de munte și am construit scenarii desucces cu pistruiați ademeniți din undele cristaline, iată-ne din nou la deschiderea sezonului la păstrăv. În cene privește, suntem pregătiți poate mai bine ca niciodatăpentru întâlnirea cu indigenii cu pistrui viu colorați. Daroare putem spune același lucru și despre apele de munteși peștii pe care ar trebui să îi adăpostească…?

Alin „Ștef”: Pornind de la tac-tica prezentată de Mircea înnumărul anterior, doresc să vă

prezint eficiența dovedită de cătreaceasta. Această tactică, aparent sim-plă, dar foarte eficientă, o folosesc înpartidele de pescuit pe care le facatunci cand nu sunt într-un concurs,ea fiind una dedicată peștilor mari aibălții.

Bineînțeles, aceasta trebuie puținadaptată lacurilor pe care pescuim.De exemplu, acum doi ani, perioadăîn care am pescuit foarte mult peGreaca-Cercani, primul lucru pe careîl făcem atunci când ajungeam pebaltă era să nădesc. Știind că existădestul de mult ciortan în baltă, înce-peam să nădesc cu solubile pentru aatrage peștele pe zona pescuită, pen-tru ca, ulterior, să transform patul denadă de boilies-uri solubile într-un patde nadă format exclusiv din boilies-uri tari. Acest lucru nu era dificil derealizat, dat fiind faptul că solubilelese dizolvau în două-trei ore. Într-ade-var, imediat după nădire, era inevita-bil să nu prind câțiva ciortani, acestanefiind neapărat un semn rău.

Pescuiam mereu cu doua lansetepe patul de nadă și cu două fie în fațapatului de nadă, fie în lateralele sale,urmărind astfel exemplarele mai mari.Greaca nu era neapărat o baltă greaprin tactica ce trebuia abordată, ci maimult prin cunoașterea locurilor pro-ductive ale fiecărui stand și perioadeleîn care acestea ofereau pește mare.Odată adus peștele pe patul de nadă,era imposibil ca „dulapii” – crapiiuriași din baltă, să nu apară pe sal-teaua de primire.

În perioadele bune de hrănire alepeștilor mari din această baltă, respec-tiv lunile mai-septembrie, monturilemele nu erau unele de finețe, ci unele

adaptate peștelui pe care îl vizam: câr-lige ceva mai mari, nr. 4, iar pe firulde păr, fie un boilies tare de 20 mm cudistanța mare între aceasta și curburacârligului, fie două boilies-uri tari de24 mm. Monturile pe care le aveamputeau, împreună cu o nădire și o tac-tică precum cea prezentată în numărulanterior de către Mircea, să selectezepeștele mereu.

Aici, datorită densității mari depește și a faptului că acesta era obiș-nuit să se hrănească cu boilies-uri,îmi permiteam să nu mai folosesc cla-sicele năditoare. Cel mult, noaptea, operioadă ce pe atunci nu prea eraproductivă pe Greaca, foloseam pu-țină pastă solubilă fie pe plumb, fiepe bolies.

La Moara… cu norocAnul trecut am hotărât, împreună

cu un prieten, să mergem pe ultimulponton de pe Moara Vlăsiei 2, loc caremie mi-a plăcut foarte mult, dată fiindlibertatea de a pescui atât în malul devis-à-vis, cât și în dreapta pontonului,paralel cu acesta, loc de unde nicio-dată peștii mai mari ai bălții nu au în-târziat să apară.

De această dată, fiind o zonăfoarte liniștită, am nădit foarte puțincu boilies-uri solubile Squid&OctopusCăpșună, de diverse dimensiuni și cutimpi diferiți de dizolvare. Am ales caeu să pescuiesc în dreapta pontonului,la aproximativ 40 de metri, loc undese afla o buturugă scufundată, iarprietenul cu care venisem să pescu-


Pescuit la crapTEHNIC~

Tehnică universalăcu randament maximMIRCEA GHERAN

Pentru acest articol, l-am rugat pe colaboratorulmeu, Alin „Ștef” să văprezinte mai multe partidede pescuit atât de anulacesta, cât și din aniitrecuți, partide în care aîncercat tactica pe care amprezentat-o în numărulanterior al revistei.

iască în malul de vis-à-vis. Pe lanse-tele cu care se pescuia în malul de vis-à-vis, am avut grijă ca plumbii să fieinveliți în pastă solubilă cu aceeașiaromă ca și a boilies-urilor folosite. Lacârlig, foloseam o bilă tare acoperităfie în pasta solubilă, fie dipuită cu câ-teva zile înainte și, totodată, un micsăculeț solubil.

Trăsăturile au fost frecvente, atâtîn malul de vis-à-vis, unde tehnicaabordată a fost cea a pescuitului în la-teralale, în fața patului de nadă, cât șila lansetele mele, unde pescuitul a fostceva mai grupat din punct de vedere alnădirii. Tactica s-a dovedit încă odatăeficientă, la finalul partidei de pescuitreușind să prindem, atât eu, cât și prie-tenul cu care venisem, mai mulți „overten”, crapi la peste 10 kilograme.

Alt loc, aceeași tacticăÎn cele mai recente partide de pes-

cuit, pe care le-am facut pe lacul Floa-rea Popeștiului, am adoptat aceeașitactică, chiar dacă, pe această baltă,peștele este hrănit foarte mult și cusemințe preparate de către cei carealeg să planteze. Mă voi opri la ultimapartidă de pescuit în care, drept co-echipier l-am avut pe Mircea.

Am început la fel ca în anii trecuțipe Greaca Cercani, nădind încă decând am ajuns pe baltă. Am nădit peo zonă restrânsă, cu 3-4 mâini de boi-lies-uri solubile și cu una-două mâinide boilies-uri tari, ambele fiind boi-lies-uri Squid&Octopus Piersică. Dedata aceasta, eram nevoiți să facemacest lucru pentru că, oricum, peșteleintra mai greu pe un pat de boilies-uridecât pe unul de semințe. Chiar dacăpentru câteva ore puteam să nu avemnicio trăsătură, acest lucru nu mă de-ranja prea mult, dat fiind faptul că,odată apărute trăsăturile, peștii depă-șeau 4-5 kg.

Am pescuit cu două lansete în fațapatului de nadă și cu încă două pe la-terale, interesându-ne doar peștii

mari. Căzusem de comun acord căpreferam să avem două-trei trăsăturipe întreaga durată a partiedei de pes-cuit, dar acestea să ne aducă în fațaaparatului foto crapi mari.

Pe acest lac, atunci când caut peș-tele mare, folosesc fie un boilies tarede 20 mm, cu o distanță puțin maimare față de curbura cârligului, fie unboilies solubil de 24 mm. Totodată, înpartidele scurte, cum a fost și aceasta,suntem nevoiți să folosim fie pasta so-lubilă pe plumb, fie o nadă care să seapropie mai mult de mixul de bile,precum Amestec de nădire Robin Red& Făină de Pește.

Nu a durat mult, iar peștele a în-ceput să se hrănească frenetic pemicul nostru pat de nadă. Întrețineampatul de nadă după fiecare doi peștiprinși, cu câte o mâna de bile tari, ast-fel reușind să ținem peștele în conti-nuare acolo. Puteam considera dejapartida de pescuit drept un succes,dat fiind faptul că ne aflam în aprilieși pentru că media peștilor prinși erapeste 5 kg. Senzorii au continuat săsune până la momentul încheierii par-tidei, confirmând eficiența tehnicii fo-losite și amintindu-ne, încă odată, defrumusetea acestui sport.

PUBLICITATE

În martie, la prima partidă de pes-cuit de pe Gostilele, am găsit șalăiipe structurile specifice apei reci, de

aproximativ 5-6 grade, adică pe zonelecu praguri și ștepi. Deși unii masculi seînnegriseră, majoritatea femelelor eraupline de icre și fără semnele caracteris-tice boiștei.

Pe vreme încă receLa a doua partidă, pe 22 martie, si-

tuația se schimbase deja destul de multca să ne pună pe gânduri. Temperaturaapei nu crescuse suficient, însă pe ace-leași locuri ca la prima partidă, dacăprindeai câte unul-doi șalăi rătăciți. Eraclar că peștii nu se mai aflau în acestezone, ceea ce ne-a făcut să-i căutăm pezonele cu ape relativ mici și structuri de


Pescuit la răpitorTEHNIC~

Șalăii de piatrăANDREI ZABET

Primăvara, în prima lună și jumătate după dezgheț, când temperatura apei este încăscăzută, în jur de 10 grade, șalăii pot fi destul de greu de localizat. Sunt pregătiți sădepună, unii chiar intră pe locurile de bătaie, poți prinde masculi negri-oțelii și femelecu cicatrici, din urma dansurilor nupțiale subacvatice, dar majoritatea nu urmeazăacelași tipar. Cu alte cuvinte, este perioada cea mai dificilă în localizarea acestorrăpitori, care în astfel de momente, trăiesc între două lumi: cea a supraviețuirii și cea a perpetuării speciei.

genul ștepilor. Pe aceste locuri am scă-pat un șalău destul de frumos, dupătoate aparențele, și am avut mai multeatacuri fine, nefinalizate, deci necon-cludente.

După mai multe ore de prospectăriîn diverse locuri bine-cunoscute, tot nugăsiserăm șalăii grupați, astfel încât săavem mai mult de două-trei atacuriîntr-o singură zonă. Spre după-amiază,am zis să încercăm și pe unul din digu-rile sau drumurile scufundate ce taieapa Gostilelor în câteva locuri de refe-rință pentru cei care cunosc lacul.

Structuri cu surprizeOdată ajunși pe unul dintre aceste

diguri scufundate, o structură imensăaflată la dispoziția răpitorilor, am înce-put să tatonăm mai întâi zonele cu apămică de pe dig, unde au apărut și pri-mii șalăi. Pe măsură ce am coborâtdigul, de pe apă de 1 – 1,5 metri adân-cime, la 3,5 metri, și am început să lan-săm mai mult în lungul structurii sauoblic, frecvența atacurilor a crescutpână la un atac la 2-3 lanseuri, pentruo perioadă limitată de timp.

Apa era tulbure, nivelul crescut fațăde normal, așa că primele alegeri aufost plasticele moi cu mult glitter încomponență, ca să iasă cât mai bine înevidență în acele condiții. Toate captu-

rile mele au intrat pe Ecogear Gras-sminnow L, culori translucide, dar cuglitter, montate pe jiguri de maxim 3,5grame greutate. În cazul unor năluci cuun profil fusiform și destul de hidrodi-namic, chiar și cu coada în formă depaletă, recomandarea mea este să nuexagerați cu greutatea excesivă a jigu-lui. Pentru adâncimi cuprinse între 1 și3,5 – 4 metri, cele 3,5 grame ale capu-lui lestat sunt mai mult decât sufi-

ciente. O nălucă din plastic moale, carepetrece măcar 2 sau 3 secunde întreape, în cădere, după fiecare ridicare dinlansetă și mulinare, permite șalăiloratacuri mult mai exacte, inhalări maiadânci ale nălucii, iar în cazul șalăilor„mârâiți”, care nu mănâncă bine, poateconstitui diferența între a prinde și a nuprinde pește. Să nu uităm că șalăul senumără printre speciile cel mai dificilde păcălit cu momeli artificiale și că fi-nețea echipamentelor terminale este defoarte multe ori decisivă.

Înțelegând șalăii de piatrăDe ce se găseau șalăii în acel loc, în

acele zile? Deoarece digul scufundatreprezintă o structură de piatră, cu apaatât de mică, cât și de adâncime mediespre mare, care se încălzesc mai repededecât zonele din restul lacului. Deoa-rece apele mici și calde de deasupra di-gului atrag imediat albitura, iar pragulrespectiv oferă șalăilor terenul perfectde vânătoare și de ambuscadă. Toți șa-lăii prinși în acea zi, între 15 și 20, erauplini de icre sau de lapți, după caz,semn că încă așteptau condițiile optimepentru depunere. Și, între timp, se hră-neau sănătos, în preambulul perioadeidificile ce avea să vină. Deci, când pes-cuiți pe astfel de lacuri, primăvara,până la începerea boiștei și a perioadeide prohibiție, nu evitați zonele cu astfelde structuri de piatră, apă mică, dar șiceva adâncime. S-ar putea să vă sur-prindă printr-o frecvență ridicată a cap-turilor, pentru o partidă reușită.

Pentru că, la finalul zilei, conteazăcapturile pe care le-ați adus în barcă șinu peștii scăpați, fie pentru că nu ațisimțit și vizualizat atacul la timp saupentru că lanseta nu a înțepat cum tre-buie gura osoasă a șalăului.

MAI 2013 | 35

În condiții de apă cu grad ridicat de turbiditate, firul textil reprezintă ceamai bună alegere, iar Sunline Momentum de 20 de livre are un diametru es-timat de producătorii niponi la numai 0,20 mm. Multifilamentul vă ajută sădetectați atacurile mai fine ale șalăilor, cu pierderi minime de semnal. În com-binație cu o lansetă rapidă, din grafit, cu o putere din clasa Medium-Heavyde ¼ - ¾ oz., adică 7 – 21 de grame și o mulinetă cu raport de recuperare numai mare de 5,7:1 sau 6,3: 1, aveți la îndemână ansamblul ideal pentru unpescuit nu doar plăcut, ci mai ales de maximă eficiență.

ALEGEREA FIRULUI DE PESCUIT


E ste cea mai răspândită speciede ciprinide din Europa, ab-sentă numai în nordul Scoției,

Peninsula Scandinavică, Peninsula Ibe-rică și sudul Italiei. Datorează acest faptprolificității sale deosebite, precum șiadaptării la temperaturi relativ scăzute,12 grade Celsius, necesare eclozăriiicrelor. Modul de hrănire este omnivor,baza hranei constând din zoobentus:moluște – lamelibranhiate; crustacee –amfipode, copeopode, ostracode; in-secte - tricoptere, larve de chironomideși, deasemenea, din plante-alge.

Trăiește întotdeauna în bancuri,chiar dacă exemplarele cele mai bă-trâne au tendința de a se izola, iarlongevitatea sa este remarcabilă,ajungând până la 25 de ani. Plătica se

hrănește, de regulă, în apropiereasubstratului, foarte rar o vom găsiîntre ape, niciodată la suprafață.

Pentru pescuitul „la maxim”, pecare îl dorim la fiecare ieșire, vomcăuta exemplarele mari ale specie. Di-ficil, în această perioadă în care feme-lele, cele mai mari reprezentante, nuse ating de momeală și vom prinde,aproape în exclusivitate, masculi, maimici, dar mult mai bătăioși.

În perioada de reproducere se ma-nifestă dimorfismul sexual al specie,pe partea superioară a corpurilor mas-culilor apărând o erupție de „tuberculinupțiali” cornoși, de culoare albă, cala multe alte ciprinide. Vom scăpadeci de mucusul specific speciei, pecare, în mod normal, ar trebui să-l în-

depărtăm de pe linia de pescuit la fie-care captură.

Indiferent de tehnica pe care ovom folosi - vargă fixă, roubaisienne,à l’anglaise, bolognese, feeder - trebuiesă respectăm câteva pricipii de bazăcare, chiar dacă nu ne vor garantasuccesul absolut, ne vor ajuta să ne în-deplinim obiectivul.

NădireaAceastă operațiune este obligato-

rie în pescuitul plăticii, care răspundeperfect la o nădire adecvată și, încazul în care vom folosi o rețetă„agreată”, va rămâne pe vad atâtatimp cât acesta va fi întreținut. Nu ezi-tați să folosiți un amestec colant, pen-tru a fi siguri că nada va ajunge pesubstrat. Vom prezenta în continuareo rețetă accesibilă de nadă pentru plă-tică, ce poate fi preparată „în casă”,deși procedura este înlocuită, din ceîn ce mai mult în ultimul timp, de uti-lizarea produselor de firmă, create șigarantate de marii campioni.• 2 părți semințe de floarea soarelui

prăjite la cuptor, măcinate și

Plătici cu principiiMUGUREL IONESCU

Pescuit staționarTEHNIC~

În această lună putem să spunem, pe bună dreptate, căprimăvara s-a instalat definitiv. Natura a renăscut, ca înfiecare an, cu explozia verde caracteristică, atrăgându-nepe malurile apelor. Și chiar dacă ordinal de prohibiție apescuitului s-a instituit pentru perioada 8 aprilie - 6 iunie,vom profita de bazinele piscicole licențiate pentruacvacultură, exceptate de la respectivul ordin și vomcăuta… plătica!

vânturate, pentru eliminarea cojilor;• 2 părți mălai grișat;• 1 parte biscuiți populari măcinați;• 3 părți pesmet alb;• ½ părți arahide prăjite măcinate;• ½ părți cânepă prăjită măcinată;• 2 pachete de praf de budincă de

ciocolată;• 1 parte argilă sitată fin.

Amestecul poate fi îmbunătățit prinadăugarea, la final, a unei cantități demomeală vie, viermuși, de preferat opă-riți, fouillis sau larve de chironomide.

CârligulEste esențial în toate stilurile de

pescuit și pentru toate speciile, cu con-diția de a fi potrivit cu momeala folo-

sită. Pentru plătică, alegerea cârligului,în funcție de momeala folosită, estefoarte importantă. Vom încerca să pre-zentăm o selecție care vă va ajuta înpartidele pe care le pregătiți.• pentru râme roșii mici, cârlig nr. 16, pentru o singură bucată saunr. 14, pentru buchet, ambele cudeschidere mare;• pentru buchet de viermi, cârlige nr. 14 sau 12;• pentru pastă, cârlige nr. 12 sau 10;• pentru porumb, cârlig nr. 14,pentru un singur bob sau 12, pentru 2 sau 3 boabe;• pentru bucată de râmă de pădure,cârlig nr. 12, cu deschidere largă;• pentru „carcalete”, râmă sau viermi,

cu caster (pupă de vierme), cârlig nr. 16 cu deschidere largă;• pentru viermușii mici – pinkys,cârlig nr. 20 sau 18, când capturilepreconizate sunt de dimensiuni mici.

Prezentarea momeliiAceasta trebuie să fie cât mai natu-

rală, având la bază o linie de pescuitadecvată, cât mai suplă și echilibrată înraport cu momeala folosită și dimen-siunea peștilor vizați.

Nu vederea este principalul atu îndepistarea capcanelor, cât captatoriisensibili, amplasați pe toată lungimeacorpului, care formează linia laterală șipermit detectarea celei mai mici vibra-ții în masa apei.

O linie de pescuit supradimensio-nată va fi percepută ca un obstacol, iarpeștele o va ocoli. Nu trebuie să negli-jăm nici rapiditatea cu care peștii, înmod special ciprinidele, pot aspira șirespinge o momeală, fără ca acțiuneasă fie perceptibilă. Dacă în momentulaspirației momeala va fi reținută de olinie de pescuit prea rigidă, ea va fi in-stantaneu respinsă, fără a ne lăsa nicio secundă pentru reacție.

Într-o perioadă în care peștii au altepriorități decât hrănirea, dacă vomaplica câteva principii de bază, vomavea rezultatele dorite.

MAI 2013 | 37

Deși carnea plăticii nu are calitățigastronomice deosebite și, în plus, maiconține și un număr considerabil deosicule, între 126 și 132, este totușiapreciată de cunoscători, dacă estepreparată după o rețetă care să oavantajeze, cum este cea pe care oprezentăm în continuare.

Ingrediente: 3-4 plătici de 800 g- 1kg bucata, 5 cartofi roșii, 200 ml ulei demăsline, 250 ml vin alb sec, sare, piperboabe, boia de ardei dulce, frunze dedafin.

Preparare: peștii se curăță de solzi,se eviscerează și le sunt îndepărtatecapetele. Acestea se vor firbe în apă cupuțină sare, până la dezmembrare,zeama rezultată urmând a fi strecuratăși păstrată pentru sos.

Peștele se crestează transversal, de-

a lungul coastelor, la distanță de 1,5-2 cm, se pudrează cu sare și boia deardei și se lasă o jumătate de oră la rece.

Pregătim supoprtul din cartofi,curățându-i de coajă și tăindu-i rondelecu grosimea de 1 cm. Turnăm uleiul întava de coacere, uniformizând peliculași așezăm cartofii, rondel lângă rondel,realizând suportul pe care se orânduiescpeștii, cap-coadă, pentru folosireaspațiului. Se completează tava cu apăfierbinte până la acoperirea suportuluidin cartofi și se introduce în cuptorulîncins în prealabil.

Când peștii s-au rumenit pe parteasuperioară, se întorc pe cealaltă parte șise acoperă cu sosul format dintr-o canădin zeama de pește pregătită, vinul alb,două frunze de dafin mărunțite și olinguriță cu boabe de piper. Se lasă încuptor până se rumenesc și pe cealaltăparte.

Servire: peștele, porționat, seservește rece, pe un pat din rondele decartofi, peste care se toarnă din sosulrezultat în final. Nelipsitul pahar aburitde vin sec/ demisec, alb/ roze, îi va sporisavoarea. Poftă bună!

Plătică la cuptorpe suport de cartofiGastronomie pescăreascăMAMA PAȘA

Marea majoritate a muștelorartificiale pe care le mește-rim încearcă să imite insec-

tele vii, în diferite stadii de dezvoltareale acestora. Unul dintre cele mai buneexemple în acest sens sunt musculițelede mai – mayfly, insecte ce fac parte in-discutabil din lista preferințelor păstră-vului. Artificialele mayfly imităin sec tele din ordinul Efemeroptera. Înlimba greacă „efemeros” se poate tra-duce prin „de durată scurtă” sau „de ozi”, iar „pteron” înseamnă „aripă”.Avem deci insecte „cu aripi de o zi”,nume care reflectă pe deplin realitatea.Majoritatea adulților trăiesc mai puținde o zi, unii chiar numai cîteva minute.Sunt cunoscute aproximativ 2500 despecii de musculițe de mai pe glob,America de Nord aflându-se pe primelelocuri cu circa 611 specii.

Puțină biologie Caracteristica principală a adulților

mayfly o constituie aripioarele ridicateaproape de verticală și cei doi sau treiperișori caudali, drepți și destul delungi, pentru a defini imaginea dis-tinctă a insectei. Deși se numesc mus-culițe de mai, acestea pot fi prezente peparcursul întregii veri, din mai până înaugust, în diferite locuri și cu perioadespecifice de viață. Hrana preferată apăstrăvului, dar și a altor specii depești, aceste musculițe nu au practicnici un mijloc de apărare. Șansa lor de

supraviețuire și perpetuare constă însăîn numărul copleșitor de mare în careapar la momentul respectiv, adulții reu-șind să se împerecheze și să depună unnumăr suficient de ouă, în ciuda nume-roaselor capturi ce cad pradă peștilorce profită de momentul respectiv.

Stadii de dezvoltare Pentru pescuitul cu artificiale se fo-

losesc imitații ale principalelor stadii dedezvoltare ale musculițelor de mai.Nimfele – Foto 1, ies din ou, trăiesc șise hrănesc pe fundul apei. O parte dinele sunt mâncate de pești chiar în aceststadiu sau când înoată spre suprafațaapei în faza premergătoare următoru-lui stadiu de dezvoltare. Le întâlnim înrâuri, lacuri și bălți, într-o varietate deforme adaptate mediului în care tră-iesc. Unele au picioare lungi, care leajută la înot, altele, în ape cu un curentaccentuat, au picioare scurte și puter-nice cu care se prind bine de substrat.Pre-adultul sau subimago este cunos-cut în lumea muscarilor sub numele de„dun” și este stadiul următor nimfei.Odată ajunsă la suprafață, nimfa nă-pârlește și își deschide aripile, nefiindîncă matură sexual. Acesta este stadiulcel mai expus al insectei, stadiu în carepeștii le mănâncă în număr foartemare. După încă o năpârlire, subimagodevine adult. O nimfă poate năpârli de


MuscăritFLY FISHING

Musculițele lui MaiMAC

Pescuitul cu muște artificiale, deși pare inițial mai dificil,este tot mai mult apreciat printre pescari, poate chiar șinumai pentru faptul că este... altfel. Este luna mai șipecuitul la păstrăv în apele de munte s-a deschis.

nimfă

adult

spent

1

2

3

12 – 50 de ori până să devină adult.Adultul sau „spiner” – Foto 2, este sta-diul în care insecta matură se repro-duce și depune ouăle. Trecerea înstadiul de adult are loc de obicei dimi-neața sau seara, într-un număr atât demare încât nici peștii și nici libelulele -atacatorii de deasupra apei, nu le potconsuma pe toate. Împerecherea areloc în mai puțin de o zi, vă reamintițide „efemeros”, după care masculii morimediat, iar femelele depun ouăle șimor și ele. Ouăle sunt depuse fie pe su-prafața apei, fie femele înoată spre fun-dul apei unde le depun la adăpost, pepietre. Adulții morți, numiți de muscariși „spent” – Foto 3, sunt consumați cufrenezie de păstravi. Este un adevăratspectacol în care cercurile de la supra-fața apei continuă să se întrepătrundăîntr-o țesătură ce curge odată cu aparâului.

Considerații la finalDe ce sunt numite aceste insecte

„musculițe de mai” peste tot în lumea

pescarilor este greu de spus. Poate pen-tru că primele apar primăvara în lunamai când vremea se încălzește, deși,cum spuneam mai sus, ele apar pe totparcursul verii. Sud-americanii, austra-lienii sau neozeelandezii le-ar puteanumi „de noiembrie” sau „decembrie”

dacă ar ține seama de anotimpul cândapar la ei. Oricare ar fi numele lor și se-zonul în care veți pescui, pe râu estebine să observați locurile pe care pes-cuiți și să nu vă concentrați numai launul sau două modele despre care ațiauzit că dau rezultate pe apa respec-tivă. Observați ce zboară prin preajmatufelor de pe maluri sau ce se mișcă pesuprafața apei. Sunt multe alte insectecare pot fi „favoritele” păstrăvului înacel moment, în acel loc. Dacă peștii numănâncă la suprafață s-ar putea să fiepreocupați de altceva în adâncuri. Potlua nimfele care se ridică spre suprafațăsau se pot hrăni cu cele de pe fundulapei. Alegeți o artificială cât mai apro-piată de cele prezente, căutați pe ma-luri, și pe sub frunze sau pe pietrele dinapă.

Chiar dacă este luna lui Florar s-arputea ca artificialele mayfly să mai aibăde așteptat până le va veni rândul pelista preferințelor pistruiaților, și astapentru că, așa cum am văzut, suntmusculițe de mai, dar nu numai!

MAI 2013 | 39


Montură destinată pescuitului lafeeder, formată dintr-un coș momitormetalic rectangular, în variante de20/30/50g și un sistem cu tubantitangle, care este prevăzut cu câteun cârlig la fiecare capăt.

Corp foarte ușor confecționat dincarbon HQ. Mulineta este echipatăcu 7 rulmenți și are tambur dinaluminiu cu buza titanizată, de marecapacitate (0,20mm/180m). Esteideală pentru pescuitul la spinning,în cazul în care se preferă o rată maimică de recuperare (4.2:1).Tehnologie japoneză cu mecanisminterior rezistent la acțiunea în forțăși la coroziune.

BARACUDA

noutăți de prin magazine

BARACUDA

BARACUDA

BARACUDA

Fir textil Hook Link

MonturăFeeder

Ochelari Trapper Competition 77023

Mulinetă Hemingway U180

Fir textil multifilamentalcătuit din fibre foarterezistente, împletite, rapidscufundător, excelent pentruconfecționarea monturilor decrap. 24 lb.-A, 34 lb.-B.

Ochelarii au lentilă polarizantăcu factor de protecție 100% UVB și99% UVA. Cu un design modern șielegant, ochelarii au și husă deprotecție.

MAI 2013 | 41

Integrame/Rebus RELAXARE

Cu noroc…ION MIHAIU

Dezlegare: De la stânga la dreapta și de sus în jos: S, Z, C, SUS, F, COLORATA, STEA, AERISIRE, ORB, URS, SC, UMILI, ETICHETA, ATA, ET, NUN, V, STAPANITA, AJUTATOR.Soluție: VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Rezolvarea numărului trecutProbe de vânătoare!

ORIZONTAL: 1) Una care știe dacă ainoroc. 2) Încercare (fig.) – Certifică opoveste… vânătorească. 3) Ieșit laexterior! – Are soț (masc.) – Curbe! 4) Te atacã numai când o tragi înpiept. 5) Imediat – Situat pe aceeașipoziție. 6) Trupe de vânătoare (fig.)– Fluvii. 7) Așternut de iarnă – Un vâ-nãtor închipuit. 8) Plan central! –Plini de fibre. 9) Are noroc de carte(masc.) – Car răsturnat! 10) Un rompopular – A face lectură.VERTICAL: 1) Vânãtor fãrã noroc. 2) Braconieri – Semn la început! – Pri-mele două din cinci! 3) 13 iepuri! –Carte de vizită (fig.). 4) A sluți – Acela.5) Naivă – 12 luni. 6) Oțeliți – Încuie-toare. 7) Din zori! – Nord-Est – Ațe! 8) Au noroc la femei. 9) Om fără noroc– Aflat sub o mare greutate. 10) Mergîn centru! – Preafericiții părinți.


Vând carabină calibrul .22 Hornet,marca Cugir. Preț: 1.500 lei.Tel: 0766-449.471

Vând armă de vânătoare cal. 12, IJ58, sau la schimb pentru o armă devânătoare cal. 20. Tel: 0721-741.589

Vând armă de vânătoare de fabricațiebelgiană cu țevi damaschinate, cumici încrustații de aur, peste 100 deani vechime. Buzău. Tel: 0726-760.405

Vând carabină semiautomată MerkelSR1, 300WM, lunetă HJB cu nitrogen1,25-4,5X26E, punct roșu, prindererapidă. 2.300 €. Tel: 0744-697.200

Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponulalăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copiaordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS dinRomania, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.

Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la Raiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.

PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 50 LEIDA! Doresc să mă abonez la revista VPR

pe o perioadă de 12 luni (2013).NUME ..............................................................................................

PRENUME .......................................................................................

Adresa la care doresc să primesc revista este:

Strada .................................................................... Număr .............

Bloc .......... Scara .......... Apartament ......

Localitate ................................................... Județ/Sector ...............

Telefon ....................................... Data ...........................................

Semnătura ............................................

Am achitat suma de .......................................................... în data de

........................................... cu ........................................................

Ordin de plată, Nr. .....................................................................

Mandat poștal, Nr .......................................................................

VÂNZ~RI

CUMP~R~RICumpăr reviste și cărți vechi de vână-toare, în special Revista Carpații și Re-vista vânătorilor (înainte de 1950).Ofer prețuri avantajoase. Contact:Alexandru Bârsan. Tel: 0727-228.121

Cumpăr armă de vânătoare cal. 20.Tel: 0721-741.589

mica publicitate

1 S 5.24 11.25 17.51 -2 D 0.34 6.23 12.11 18.473 L 1.36 7.18 13.04 19.464 M 2.31 8.15 14.04 20.375 M 3.29 9.13 14.57 21.236 J 4.23 10.09 15.51 21.597 V 5.19 11.05 16.43 22.438 S 6.14 12.01 17.33 23.37 L.N. 5.31 20.589 D 7.11 12.49 18.29 -10 L 0.15 5.56 12.42 18.2311 M 1.03 6.48 13.27 19.1812 M 1.49 7.33 14.16 20.5613 J 2.38 8.24 15.11 20.5614 V 3.36 9.19 16.05 21.4815 S 4.31 10.16 17.01 22.4116 D 5.27 11.15 17.57 23.39 P.P. 5.30 21.0217 L 6.25 12.11 18.54 -18 M 0.45 7.28 13.11 19.5419 M 1.39 8.21 14.03 20.4320 J 2.31 9.11 14.54 21.3621 V 3.27 10.01 15.42 22.1822 S 4.18 10.47 16.25 22.5723 D 5.14 11.45 17.19 23.49 L.P. 5.32 21.0424 L 6.11 12.39 18.18 -25 M 1.04 7.48 13.29 19.0826 M 1.46 8.39 14.18 19.5427 J 2.27 9.27 14.59 20.3728 V 3.19 10.16 15.45 21.2629 S 4.16 10.54 16.36 22.1730 D 5.14 11.49 17.34 23.14 U.P. 5.34 21.04

IUNIE 2013Calendarul solunar este calculat conform orarului de vară!

ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAZA LUNII SOAREFAVORABILE PESCUITULUI RĂSARE APUNE

CUPON ANUNȚpentru Mica Publicitate

MICA PUBLICITATE VPRAnunț gratuit – maximum 15 cuvinteText:....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................

Anunțurile pentru micapublicitate se fac până îndata de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!Adresa redacției: AGVPS dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882

VPR05-mai Layout 1 - agvps.roagvps.ro/docs/revista/2013/05/VPR05.pdf · Carnea de vânat și...

Documents

Transcript of VPR05-mai Layout 1 - agvps.roagvps.ro/docs/revista/2013/05/VPR05.pdf · Carnea de vânat și...