Fascinația istoriei ignorate-

parcursuri economice explozive

pentru care plătim un preț imens.

dan popescuO punte cu două tăișuri gândită pe de o parte pen-tru binele economic, social și cultural al tuturor,globalizarea, privită mai atent, ia o amploare foartemare creând de fapt o discrepanță între statelelumii. Se îmbogățesc marile țări și sărăcesc pecele mici. De afirmat că este, dacă pot să-i spun,un fel de „cortină de fier” care se dezlănțuie ver-tiginos și fatal încercând să destabilizeze granițeleapărate și câștigate de fiecare națiune în parte cusacrificii, cu vărsare de sânge și cu durere în sânulmultor neamuri, indiferent că vorbim de țaranoastră sau de vecinii noștri.

În condițiile încare fenomenulterorist îșiîntinde pânzade păianjen încele maidiferite locațiituristice, capi-tale sau orașe -să nu uităm de

Nisa sau recent Manchester, turismulromânesc ar trebui să fie pe val. De cenu este? Pentru că actorii locali nusunt pregătiți să exploateze acesteoportunități, pe care le întâlnești odatăsau de câteva ori în viață.

Turnul Eiffel, emblema Parisului, viz-itat în fiecare an de peste 6 milioanede turişti, se va blinda împotriva teror-ismului cu un gard de cristal anti-glonţcare va înconjura întreaga clădire.Acest lucru a fost dezvăluit de ziarul“Le Parisien”, care afirmă că obiectivulacestei structuri va asigura siguranţaturiştilor fără a perturba vizita faimoa-sei “Doamne de fier”. În acest scop,este planificată ridicarea unei barierede sticlă anti-glonţ de aproximativ 2,5metri înălţime şi o parte din grădinilesale adiacente şi al cărui cost este es-timat la 20 de milioane de dolari.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Calitățile morale aleunui popor atârnă și destarea lui economică.“

mihai eminescu

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 450 anul XIII vineri, 2 iunie 2017 1 RON

Inteligența artificială (AI) estedeja ancorată în multe aspecteale vieții de zi cu zi fiind utilizatăpentru o gamă tot mai mare deaplicații de bază, inclusiv prez-icerea comportamentului piețeiși a clienților, automatizareasarcinilor repetitive și furnizareade alerte atunci când lucrurilenu merg bine.Companiile de tehnologie demare anvergură, inclusiv IBM,Google și Amazon, dominăpiața concomitent cunenumăratele inițiative concen-trate pe dezvoltarea de pro-duse de nișă menite săîndeplinească cerințele de re-zolvare a problemelor speci-fice întregii panoplii de afaceri.

Conf. Univ. Dr. Cornel Jucan, ulbs

inteligențaartificială (ai)

continuare ^n pag. 8

student Ionuț groza,fac. de șt. ec., ulbs

turismul românesC în fațanoilor oPortunități

PUNCTUL PE EUROPA

Conceptul „antifragil”este introdus în literaturaeconomică, pentru dez-batere științifică, decătre Nassim Taleb,autor a două lucrări pecare le considerăm im-portante – LebădaNeagră și Antifragil – înceea ce priveștecreșterea inteligibilitățiifenomenelor economice.Lucrări care nu terebuiesă lipsească din bagajulde cunoștințe alstudenților de laeconomie...

continuare in pag. 2

Conf. Univ. Dr. Vasile brătian, ulbs

Strategia de dezvoltarerurală a Românieipentruurmătorii ani se înscrie încontextul de reformă şidezvoltare pe care UE şi-lpropune prin strategia„Europa 2020”. ,,Europa2020” reprezintă strategiade creştere a Uniunii Eu-ropene pentru perioada2010-2020Programul Naţional de

Dezvoltare Rurală aliniatla Strategia Europa 2020contribuie la realizareaunei creşteri inteligente,

prin sprijinirea formelorde cooperare întreinstituţiile de cercetare

şi lucrătorii din agricultură,dar şi dezvoltarea compo-nentei de formareprofesională, dobândireade competenţe şi disem-inarea informaţiei. Creşterea durabilă puneaccent pe scăderea emisi-ilor de carbon şi sprijinireapracticilor agricole, caresă protejeze împotrivadegradării mediului.- continuare in pag. 5 -

strategia dedezvoltarerurală a

româniei 2014-2020

Conf. Univ. Dr. Paul lucian,ulbs

- continuare in pag. 4 -

Protecționismul este unconcept de politicăeconomică și un complexde intervenții de statprivind ocrotirea internă aanumitor activități eco-nomice și mai ales prote-jarea unor ramuri deactivitate economicănațională prin luarea demăsuri de politicăcomercială și vamală.Această politică s-a man-ifestat în diverse forme,structuri și cu obiectivevariate. Uneori, el a în-lesnit crearea demonopoluri, deimportanță și extinderinaționale șiinternaționale.

Pachetul de legiprotecționiste dina doua jumătatea sec. al xix-leași începutul sec. xx

student Marianpădurariu, fac. șt.ec., ulbs

- continuare in pag. 3 -bruxelles

desPre antifragil înaCCePțiunea

lui nassimtaleb

continuare in pag. 4

Conf. Univ. Dr. Virgilnicula, ulbs

refleCții asuPra globalizăriiși efeCtele ei asuPra

națiunilor

Pentru toate formele decomercializare, atâtcomercializarea în mag-azine cât și comer-cializarea prinintermediul magazinelorelectronice, mediul am-biant al spațiului respec-tiv reprezintă unul dintrecei mai importanți factoride influențare a con-sumatorilor în alegereaunui magazin în daunaaltuia.

Conf. Univ. Dr. hab.Lucian belașcu, ulbs

PolitiCa demarketingdin Cadrul

magazinului

continuare in pag. 6

Transformare politică,economică, socială,culturală, cu caracterlimitat sau de structură,a unei stări de lucruri,pentru a obține o amelio-rare sau un progres,schimbare în sânul uneisocietăți,în cazul nostruîmpropietărirea țăranilorcu loturi de pămant,darși un pas înainte în ceeace privește agricultura.Reforma agrară din1864 a fost o măsurăluată de guvernul MihailKogălniceanu în timpuldomniei lui AlexandruIoan Cuza, prin carețăranii clăcași erau efec-tiv eliberați..

student Petrupopescu, fac. deșt. ec., ulbs

- continuare in pag. 7 -

Cele trei reforme

agrare dinromânia.

genul Proxim șidiferențele

sPeCifiCe

student Maria mîndrilă,fac. de șt. ec., ulbs

delhi

strasbourg

mamaia

inteligența artificială2 VINERI 2 IUNIE 2017

urmare din pagina 1

În timp ce majoritatea experțilorsunt de acord că AI implică uti-lizarea de mașini "inteligente",există multă confuzie și o largădezbatere asupra a ceea ceface de fapt inteligențaartificială, cât de mare estepiața și care este valoarea vi-itoare pe care o poate pune ladispoziția celor interesați.Domeniul AI cuprinde o gamălargă de concepte tehnice, îngeneral, terminologia AI fiindorientată spre ramuri specificeale tehnologiei informaționale șicomunicațiilor TIC.

În definiția sa cea mai bineînțeleasă, Inteligența Artificialăimplică capacitatea mașinilorde a imita gândirea,raționamentul și luarea decizi-ilor umane. Un studiu din anul2015 al directorilor de afaceriamericani de la Narrative Sci-ence a constatat că 31% dintrerespondenți credeau căInteligența Artificială este "otehnologie care gândește și secomportă ca oamenii". Alteconcepții au inclus "tehnologiacare poate învăța să facă mai

bine lucrurile în timp", precumși „tehnologia care înțelege lim-bajul"sau" tehnologia carepoate răspunde la întrebări înlocul meu ".Există chiar o confuzie pe piațăîn jurul tehnologiei AI și a termi-nologiei utilizate pentru a o de-scrie. Termeni similari - cum arfi cognitive computing, machineintelligence, machine learning,deep learning sau augmentedintelligence - sunt utilizați inter-schimbabil, deși existădiferențe între aceștia . Nupuține companii care utilizeazăAI de mai mulți ani nici măcarnu o numesc astfel, din diversemotive."În general, noi o numim ma-chine learning/ învățareautomată, deoarece cred căuneori AI poate speria unii oa-meni", a spus Mahesh Tya-garajan, ofițer de produs-șef laplatforma de personalizareeCommerce RichRelevance.De foarte multe ori oamenii nicinu realizează că AI stă înspatele unora dintre cele mai învogă tehnologii ale prezentului.De exemplu, un sondaj realizatde CompTIA în luna iunie 2016a constatat conștientizarea ex-trem de scăzută a directorilorde afaceri și directorilor carelucrează în IT din SUA în ceea

ce privește utilizareaInteligenței Artificiale. Doar54% au afirmat că suntconștienți de AI, comparativ cucei peste 78% care știau de-spre tipărirea 3D sau 71% careștiau despre drone și realitateavirtuală. Cu toate acestea,unele dintre tehnologiile de vârfde pe listă - incluzând realitateavirtuală, autovehiculele care seconduc singure și robotica -sunt susținute de diferite tipuride Inteligență Artificială, deși nuau fost identificate ca atare decătre intervievați.

Potrivit lui Mark Torrance, șefde tehnologie la compania demarketing programatic RocketFuel, această lipsă deconștientizare cu privire la AIrezultă dintr-o tendință istoricăde a da proiectelor deinteligență artificială - cum ar fiplanificarea traseului și algorit-mii de căutare - alte denumiri,odată ce au devenit utilizate pescară largă. "Inteligențaartificială, ca nume, a fostrezervată unor lucruri miste-rioase care depășeau stadiulactual al tehnicii", a spus el."Considerăm că putem vorbi cutelefonul nostru și uneori acestaînțelege ceea ce spunem șiputem obține indicații de con-

ducere prin care putem evitacongestia din trafic. Nu negândim la asta neapărat cainteligență artificială pentru sim-plul fapt că o folosim…"Alte denumiri ale InteligențeiArtificiale (AI)Există, câțiva alți termeni caresunt utilizați în locul sau inter-schimbabil cu "inteligențaartificială" sau "învățareamecanică". Aceștia au fostcreați de marketing pentru aajuta la descrierea și comer-cializarea diferitelor tipuri detehnologie AI :Computing cognitiv (Cognitivecomputing este un termen dereferință popularizat de IBMpentru a descrie procesul princare mașinile pot să extragădate, să recunoască tiparele șisă proceseze limbajul naturalpentru a interacționa și a emulainteligența umană. Termenul sereferă la computerele care potsimula procesele gândiriiumane. Inteligență augmentată (Aug-mented intelligence), mai estecunoscut și sub numele de am-plificare cognitivă sau de ampli-ficare a inteligenței. O altăvariantă se referă la tehnologiaconcepută pentru a folosiforțele combinate aleinteligenței umane și ale

mașinilor. Unii dintre mariijucători din domeniul AI preferăacest termen pentru a descrieofertele lor, pentru a minimizapercepția că mașinile vor preluaîn cele din urmă munca omului."La IBM, creăm inteligențăaugmentată", nu "inteligențăartificială", a declarat NishParekh, director de program alserviciilor clienților Watson laIBM. "Este cea mai importantădiferență între sistemele careîmbunătățesc experiențaumană și cele care încearcă săreproducă inteligența umană".Învățarea om-mașină (Man-ma-chine learning), este concep-tual similar cu inteligențaaugmentată, adesea folositpentru a descrie AI carecombină îndrumarea umană cuanaliza volumelor mari de datede către mașini. Termenul afost dezvoltat în parte pentru aasigura publicul că efortul umaneste încă necesar pentru a oferio îmbunătățire și un feed-backal mașinii, care apoi îșiperfecționează algoritmul pen-tru a obține rezultatele dorite.

BibliografieIBM, eMarketer, 2017, ArtificialIntelligence: What’s now,what’s new and what’s next

Conf. Univ. Dr. Cornel Jucan, ulbs

washington

3VINERI 2 IUNIE 2017 istorie economică

urmare din pagina 1

Datorită independenţei de statdin anul 1877, țara noastrărealizează din punct de vedereeconomic o nouăperspectivă,dar și afirmații noipe plan internațional. Accentulpunandu-se pe modernizareastructurii economice, politice,sociale, culturale, pentru orga-nizarea lor pe zidiri moderne, iarpoliticile economice indepen-dente să iși preiaatribuțiile.Totodată,conceptul deindustrie națională se dorea a fidezvoltat de către burghezi,darși de către întreprinzători,aceasta fiind o oportunitate pen-tru cele două structuri care, de-seori, se împleteau.În ceea ce privește industrianațională,aceasta a fostsprijinită de către guvernul Ro-maniei care se străduia să pro-mulge legi protecționistepotrivite vremii care puteau con-feri un spațiu favorabildezvoltării propice a acestei in-dustrii.În consecință,guvernulRomaniei a adoptat pachetul delegi protecționiste din perioada1884-1912,acestea fiind unprim pas spre o dezvoltaredurabilă a industriei care este oramură importantă a economiei/În anul 1884, La Iași serealizează primul congres eco-nomic unde s-a pus în discuțieîncetarea convenției cu Austro-Ungaria și promulgarea unui setde legi cu caracter protecționistcare avea în vedere dezvoltareaeconomico-industrială a princi-patului.În anul următor,respectiv 1885,se adoptă o lege protecționistăce privea în mod direct încura-jarea industriei ușoare și anumese încurajează industria pielărieiprin tăbăcăriile care se doreaua fi înființate,totodată se puneaccentul și pe fabricareațesăturilor.Anul 1886 este nu numai anulnereînnoirii Convenției comer-ciale româno-austro-ungare, câtși al adoptării unei politici eco-nomice protecționiste.Protecționismul era opus liberu-lui schimb, apărarea pieței in-terne de pătrunderea mărfurilorstrăine constituia o condițieindispensabilă prin care seputea trece la crearea unei in-dustrii proprii. Chiar în anul1886, guvernul român adoptaprimul tarif generalprotecționist. Trebuie subliniatcă din punct de vedere strict alprotecționismului vamal, acesttarif aplica, pentru un numar de600 de articole, un nivel mod-erat al taxelor vamale. El apăraramurile industriale ușoară șialimentară,acestea constituindtemelia industriei romanești lamomentul acela,care își aveaubaza de materii prime înțară.Totuși el a avut oimportanță deosebită. În primulrand, a asigurat o apărare maiconsecventă și completă a piețiiinterne, în al doilea rand a asig-urat o baza mai echitabilă, maifavorabilă a intereselorromânești, în încheierea unorconvenții comerciale cu diferitestate. De asemenea, nu estelipsit de importanță și faptul cătaxele vamale s-au constituitîntr-o suma de venituri pentrubugetul statului.Anul 1887 surprinde introduc-

erea unei noi legi protecționistecare se intitula “Măsuri generalepentru a veni în ajutorul indus-triei naţionale”. Legea venea înajutorul persoanelor aflate saunu în țară care voiau săînființeze întreprinderi industri-ale,aceștia resimțind beneficiileconferinte de această lege.Pentru prima oară în țară sepunea problema dezvoltării in-dustriei de fabrică, mașiniste,acestea fiind utilizate de către oforță de muncă specializată.Crearea unei forțe de muncăromânești calificate prin condițiaîn termen de cinci ani, douatreimi din angajați să fie cetățeniromâni și cu calificareprofesională. La aceasta seadaugă și scopul implicit,anume cel de a crea între-prinderi cu dotare tehnicamodernă. Dacă se îndeplineauaceste condiții se acorda ogama largă de avantaje: de laacordarea suprafeței de pamantde 5 hectare pentru construireaîntreprinderilor, pană la reduceride taxe vamale la importul deutilaje și mașini necesare între-prinderii, de tarife de transportpe căile ferate. De asemenea,se acordau și scutiri de impozitepe o perioadă de 15 ani. În con-textul general-economic al pe-rioadei condițiile cuprinse înaceastă lege, mai ales cea decapital a favorizat net ceea ceam putea numi industria mare.

Prin această lege sunt acor-date avantaje tuturor categori-ilor de întreprinzători,acesteafiind:

-Scutiri de impozite directe decătre stat, judeţ sau comunăpentru importul demaşini,folosite în industrie,

-Prioritate la furniturile statuluipentru întreprinderile astfel cre-ate,încurajand utilizarea ma-teriei prime autohtone.S-au dezvoltat astfel puternicîntreprinderile naţionale, iarasemenea pachete de măsuriprotecţioniste au fost adoptateși pe plan mondial.În 1890,se promulgă o legeprotecţionistă care va asigurafabricanţilor o serie de beneficiicare vor fi considerabil multipli-cate după 1900.

În 1894, a început să se apliceun tarif vamal generalprotecționist, care prevedea:

-Regim vamal protecţionistpentru materiile prime existenteîn ţară şi pentru produsele ce sefabricau sau se puteau fabricaîn întreprinderile autohtone,

-Scutirea de taxe la exportpentru materiile prime pe careRomânia le avea în cantităţi su-ficiente şi pentru produsele in-dustriale,-Taxele de import reduse pen-

tru materiile prime necesare in-dustriei romanești.Legea minelor din 1895, princare bogțiile subsoluluiaparțineau statului, cu o singurăexcepție petrolul. În acest fel,statul nu a avut vreun rol asupracontrolului exploatării acesteibogății a subsolului, priminddoar o redevență de 4% dinbeneficiul întreprinderii, astfelcă pătrunderea capitalului străins-a produs nestingherită.După 1900, se simte nevoiadatorită diversificării structurii in-dustriale unei noi reglementări aregimului vamal care să creezeun cadru și mai favorabildezvoltării industriei,înconsecință adoptandu-se;În 1904,este adoptat un noutarif vamal , iar în 1905 estepromulgată “legea generală avămilor” prin care se stabilescsuprataxele sau chiar prohibireamărfurilor importate din ţările celuau măsuri similare împotrivamărfurilor româneşti exportate.În 1906,este dată legea pentruîncurajarea industriei textile ,prin care fabricanţii de produsetextile erau scutiţi de taxele va-male la import de in şi cânepă,cu condiţia ca acel import săscadă anual cu 10 %, astfelîncât în al 10-lea an de laapariţia legii , întregul consumde fire să fie satisfăcut deproducţia indigenă.Tot în 1906,este dată “legeaasupra brevetelor de invenţie”,care prevede anularea breve-tului care în timp de patru ani dela data la care a fost dat, nu afost exploatat efectiv princrearea întreprinderilor industri-ale care să fabrice obiectulbrevetat.

În 1912, este dată legea pentruîncurajarea industriei naţionale,valabilă pentru toate între-prinderile naţionale, inclusivfabricile de alcool,bere saufăină.În anii premergatori Primuluirăzboi mondial și mai ales după,a fost elaborată “Noua teorieasupra protecţionismului “ decătre economistul român MihailManoilescu. Acest mare savantautohton, cu o solidă culturăeconomică, a dat esenţial onouă interpretareprotecţionismului şi a oferit ar-gumente solide economice pen-tru o dezvoltare complexă aţărilor mai slab dezvoltate.Mihail Manoilescu ştia să ob-serve acolo unde alţii nu obser-vau nimic, ceea ce i-a permis sădea o altă şi reală interpretareprotecţionismului din perspec-tiva “Teoriei productivităţiiloraferente “.În anul 1912 se adoptă o nouămasură legislativă,mai întai serenunța la condiția de capital,introducîndu-se condiții minimepentru industria mare: utilizareaunei mașini cu o putere de 5 caiputere și 20 salariați în între-prindere. În al doilea rand, legeaa avut o sferă de cuprindere maimare, căci are în vedere și sec-torul micii producții sau chiar alproducției mestesugărești. Ast-fel, erau încurajați meseriașiicare aveau minimum patrusalariați (era o dimensiune marea atelierelor mestesugărești dinRomânia anilor 1900), sau co-operativele de meseriași cu uncapital minim de 2000 lei sau 20salariați. În al treilea rand, avan-tajele erau diferențiate dupăfelul materiei prime utilizate: peo perioadă de 30 de ani, dacăerau materii prime din țara si 21de ani dacă erau din import.Avantajele erau, în general,asemanătoare cu cele din 1887.Singurele elemente noi constauîn înlocuirea importului de cătrestat cu un impozit, de altfelminim, asupra beneficiilor între-prinderii (2-5%), precum o prior-itate pe care o aveauîntreprinderile încurajate lacomenzile statului, chiar dacaprețurile acestora erau mai mari

(pana la 5%) față de mărfurilesimilare străine. De subliniat cătoate aceste măsuri legislativede încurajare industrială austimulat industria prelucrătoare,căci industria extractivă s-a aflatsub incidența altor reglementări.Dintre argumentele ce favorizauprotecţionismul şi cele careabordau liberul schimb, suntpuse în lumina prezentuluiurmătoarele idei de ansamblu:-regimul comercial al fiecăreiţări nu a fost abordat în mod ab-stract de către cercetătoriieconomişti, ci potrivit situaţieiparticulare intereselor ţării re-spective.-protecţionismul a degajat “omare putere de contagiune” înindiferent care din formele lui demanifestare.

-un stat are acces lasupremaţie sau la o poziţie defrunte în ierarhia industrială alumii, nu neapărat prinprotecţionism sau liber schimb.

Cu toate acestea, un argumentesenţial pentru protecţionism îlreprezintă “susţinereaproducţiei naţionale”. Acoperindpiaţa internă la un produs, dinproducţia naţională, în condiţiileîn care există o paletă largă deproducători interni, se poateoferii posibilitatea intrării pepiaţă a produselor străine ac-centuându-se astfel concurenţaşi implicit scăderea preţurilor .De asemenea sunt necesareprodusele străine atunci cândele sunt superioare produselorinterne, acoperind o cerereacută sau când aceasta nuexistă. Însă nu sunt deloc utilesituaţiile în care producţiainternă este obstrucţionată pen-tru a se face loc pe piaţă a unorproduse de import mai scumpe.Datoria ficărei țări este să îşi

întărească puterea economică,prin măsuri protecţioniste, pen-tru ca astfel să-şi dezvolte oproducţie internă, capabilă săgenereze produse și serviciicompetitive, pe piaţa mondialăa liberului schimb şi în final să-şiasigure o oarecareindependenţă economică şi im-plicit politică.

student Marian pădurariu,fac. de șt. ec., ulbs

gara filaret, bucurești

cercetare VINERI 2 IUNIE 20174

urmare din pagina 1

...asta în măsura în care se mai practicălectura cărților.Dacă în lucrarea Lebăda Neagră,apărută în ajunul crizei financiare dinSUA, 2007, autorul nu aduce soluții, cidoar descrie percepția sa cu privire lafenomenele din lumea economicului, înlucrarea Antifragil, conceptul „antifragil”ne este prezentat ca fiind antidotul laLebăda Neagră. În accepțiunea luiTaleb, conceptul Lebăda Neagră aretrei predicate de suficiență: raritateaevenimentului; impactul extrem alevenimentului; predictibilitatearetrospectivă a evenimentului (Taleb,2008, pg.15).Poate sunt necesare, în prealabil, șicâteva cuvinte despre acest economistdevenit celebru (cărțile lui au fosttraduse în peste treizeci de limbi) dupăcriza financiară apărută în SUA, 2007.Nassim Taleb a devenit cunoscut înlumea academică prin lucrările salereferitoare la studiul probabilităților și in-certidudinii, și nu numai, fiind, în acelașitimp, și un om de afaceri prosper, agentde bursă la Chicago și agent de con-tracte pe opțiuni pe Wall Street. Carierasa universitară este, de asemenea,destul de bogată, predând la Sorbona,Oxford, London Business School șiProfesor Emerit de ingineria riscului laUniversitatea New York.Revenind, prin antifragil, în accepțiunealui Taleb, înțelegem antonimul concep-tului de fragil. Prin fragil înțelegem faptulcă șocurile din economie provoacădaune care cresc din ce în ce mai mult,pe măsură ce intensitatea acestoracrește (tehnic, neliniar concav). Ca ur-mare, prin antifragil înțelegem faptul cășocurile din economie generează ben-eficii din ce în ce mai mari, pe măsurăce intensitatea acestora crește (tehnic,

neliniar convex). Se poate observa limpede faptul că an-tonimul utilizat pentru fragil nu este ro-bust (așa cum suntem înclinați a crede),antifragilitatea însemnând mai multdecât acesta. Prin robust înțelegem fap-tul că ceva este inexorabil, de neclintit,care face față șocurilor și rămâneacelași, dar, în realitate, constatăm cănimeni și nimic nu poate fi robust îm-potriva a orice. ”Aproape întodeaunaputem detecta antifragilitatea sau fragili-tatea folosind un test simplu de asime-trie: tot ceea ce obține mai multeavantaje decât dezavantaje de pe urmaevenimentelor aleatorii (ori a anumitorșocuri) este antifragil, inversul fiind fragil”(Taleb, 2014, pg.16).Constatăm o legătură, întrucâtva, aconceptului de antifragil cu conceptul deentropie din termodinamică. Un sistemviu (cum este și subiectul cultural, ca-pabil de reprezentări – omul) este unsitem care își păstrează stabilitatea prinrealizarea schimbului entropic cumediul, păstându-și în acest feldepărtarea de echilibru termodinamic(sistemele vii sunt sisteme stabile, de-parte de echilibrul termodinamic). Cu toate acestea, constatăm, la Taleb,că atrage atenția asupra faptului cădobândirea antifragilității cu prețulfragilității altora nu este deloc etică.Aceasta ține, în opinia noastră, cel puținde morala ipotetică (în sens kantian).Dar, realitatea se pare că nu confirmăacest fapt, iar relatările, în acest sens,din lucrarea Antifragil sunt nenumărate.Iată un exemplu: ”Ca să vedem cumfuncționează transferul de antifragilitatesă analizăm două scenarii în care piațase comportă în medie la fel, însă ur-mând traiectorii diferite. Traiectoria 1:piața crește cu 50%, după care coboarădin nou și anulează toate câștigurile;Traiectoria 2: piața nu merge deloc. Ev-ident că traiectoria 1, mai volatilă, estepreferabilă pentru manageri, care potîncasa bani în opțiunile lor. Bineînțeles,

societatea are parte de consecințaexact opusă, din moment ce îifinanțează pe aceștia. Societatea aremai multe pierderi decât câștiguri. ...Dacă nu socotim transferul de an-tifragilitatea ca pe o hoție, atunci avemcu siguranță o problemă.” (Taleb, 2014,pg. 414).Acestea fiind spuse, în continuare vomprezenta una dintre principaleleconsecințe ale antifragilității; agentulacesteia (factorul activ al antifragilității,cel care lucrează în numeleantifragilității) și câteva aspecte maitehnice (posibil accesibile în formatulpublicației de față).Referitor la consecințele antifragilității,una dintre consecințele acesteia, con-statate la Taleb, este că generează in-sensibilitate la zgomotul informațional(cantitate mare de informațienestructurată) și sensibilitate la semnal(sensibilitate la tipare). Un individ sau oinstituție sunt expuși unei cantități maride informații grație informatizării, darproporția de date irelevante crește pemăsură ce ne adâncim în studiereaacestora, acestea devenind toxice încantități mari. ”Am tot repetat că, într-unmediu natural un factor de stresreprezintă informația. Prin urmare, preamultă informație ar reprezenta prea multstres, depășind pragul maxim alantifragilității. ...Cea mai bună soluțieeste să urmărim doar schimbările foartemari în date sau condiții, niciodată pecele mărunte. ...Cu cât obținem maimulte date, cu atât știm mai puțin.”(Taleb, 2014, pg. 141-143).Referitor la agentul antifragilității, agen-tul acesteia este opțiunea. Prin opțiuneînțelegem asimetrie la care se adaugăraționalitate. Altfel spus (tehnic), dreptul,dar nu obligația unei părți și, bineînțeles,obligația, dar nu dreptul celeilalte părți.”Dacă faci o listă cu afacerile care augenerat cele mai mari averi din istorie,vei vedea că toate au opționalitate. Dinnefericire, este opționalitatea oamenilor

care fură de la alții și de la contribuabili,la fel ca directorii executivi ai compani-ilor, care se asigură că vor avea partenumai de avantaje, fără niciun fel de in-conveniente. Însă, istoric vorbind, celemai mari surse de avere din America aufost în primul rând afacerile imobiliare(investitorii au opțiuni pe socotealabăncilor) și, în al doilea rând tehnolo-gia. ” (Taleb, 2014, pg. 199).Referitor la aspectele tehnice, LebedeleNegre sunt impredictibile, iar antidotuleste antifragilitatea care are drept agentopționalitatea. Științele sociale suntcâmpul de acțiune al Lebedelor Negre,domeniu în care incertidudinea semenține, iar aleatoriu este insolubil. Înaceastă zonă se află o limită acunoașterii, care nu poate să fie atinsă,indiferent de cât de mult a evoluat sta-tistica matematică. Cu toate acestea, sepot face următoarele precizări: a) dacădistribuția gaussiană are coadă scurtăla stânga și coadă lungă la dreapta,rezultatul este antifragil; b) dacădistribuția gausiană are coadă scurtă ladreapta și coadă lungă la stânga, rezul-tatul este fragil; c) dacă distribuțiagaussiană are coadă lungă sau scurtăla dreapta, respectiv stânga, rezultatuleste robust. Cel mai simplu test, pentru

detectarea antifragilității sau fragilității,pe care îl putem recomanda aici, aplic-abil seriilor de timp, este, în opinianoastră, Jarque-Bera test, în care seinterpretează rezultatele pentru indica-torul skewness ( a se vedea în acestsens, Bratian (coordonator), 2016).În concluzie, atât antifragilul cât și frag-ilul sunt caracterizate de neliniaritate,adică de asimetrie. Forma neliniaritățiiîn cele două cazuri este convexă pen-tru antifragil (asimetrie pozitivă), re-spectiv concavă pentru fragil (asimetrienegativă). Asimetria pozitivă implicălogic mai multe avantaje decât pierderiîn evoluția procesului, iar asimetrianegativă implică logic mai puține avan-taje decât pierderi în evoluția procesului(convexului îi este benefică volatilitatea,concavului îi dăunează volatilitatea).

Bibliografie:- Bratian, V., (coordonator);Bucur, A.; Opreana, C., Finanțe canti-tative – evaluarea valorilor mobiliare șigestiunea portofoliului, Ed. ULBS, 2016- Taleb, N., Antifragil, Ed.Curtea Veche, 2014- Taleb, N., Lebăda Neagră,Ed. Curtea Veche, 2008

Conf. Univ. Dr. Vasilebrătian, ulbs

urmare din pagina 1

Globalizarea reprezintă un fenomenglobal şi atotcuprinzător care înlăturănormele clasice de organizare, dilueazădelimitările dintre problemele interne şiafacerile externe ale statelor, dintreeconomie şi securitate naţională, su-veranitatea ne mai fiind o chestiune de„totul sau nimic”. Practic încearcă sădestabilizeze și să strice ceea ce s-acreat de către moșii și strămoșii noștriprin tratate de vitejie și lupte aprige.Această globalizare aduce cu sinerăzboaie și atentate teroriste care sesoldează de la an la an cu sute și mii demorți. Aceste atentate sunt o etapăpremergătoare și o scânteie care araduce al treilea război mondial. Oareeste o lipsă de respect și nu mai existăbună înțelegere între state? Oare amuitat câte milioane de morți au adus celedouă războaie? Oare chiar atât deinconștienți să fim? De ce statele mariîși păstrează și promovează cultura, iarcele mici sunt chemate să își desfacăgranițele și să-și uite cultura? Iatăcâteva întrebări care ar trebui să ne dea de gândit.Se pare că acest control absolut carese prefigurează astăzi în rândul omeniriipoate fi asociat cu perioadele din isto-rie. Carol I de Stuart, neținând cont deprincipiile poporului, a ajuns victimă apropriului popor, aceeași soartă a avut-o și Lordul Olivier Cromwell. Totuși is-toria scoate în evidență guvernări careau avut o politică de echilibru și auîncercat să aibă o țară în care elitele re-gale și populația țării să fie mulțumite.Exemple istorice care atestă acestlucru. sunt și la noi în țară, Carol I „Înte-

meietorul”, Alexandru Ioan Cuza, Fer-dinand 1 al României, și apoi Mihai I.Aceștia și-au riscat viața și tronul pen-tru a potrivi intereselor țării. Tot mai mult apar afirmații că mizeriaeste la scară largă. Și pe bună dreptate.Priviți și analizați situația economică aRomâniei. Cu excepția câtorva mo-mente mai glorioase, aderarea la Uni-unea Europeană și la NATO, situațiaeconomică din țară este șubredă,bolnavă și lipsită de sevă. În 1989 s-adorit o reformă socială, economică șiculturală. O revenire la principiile demo-cratice și o economie de piață. Noul sis-tem economico-social dorit demajoritatea românilor presupunea,existenţa unei proprietăţi private domi-nante, puternice, care să genereze uncapital privat puternic, ce poate fi investitîn tehnologii producătoare de mărfuricompetitive pe orice piaţă, care voraduce profit pentru întreprinzători, ven-ituri pentru forţa de muncă şi, ca atare,venituri la bugetul statului.Din păcate politicienii care s-au perindatde a lungul anilor la cârma țării au con-siderat că o schimbare de sistem politicpoate aduce toate aceste năzuințe, fărăa munci, fără a investi timp, credință,resurse financiare, fără a crea instituțiiadecvate cu sarcini și strategii concrete.Se ajunge la concluzia că există ochemare pentru a ignora istoria anilortrecuți cu efecte devastatoare pentrupopulație atât economic cât și social. Iaracum rezultă că se pășește pe aceeașigreblă din trecut.Privatizările au avut o eficiență foarteredusă. Unele dintre fabrici fiind privati-zate pe nimic în favoarea unor escrocicare au devenit astăzi „latifundiari” șicare au vândut țara și industria. Com-paniile străine, în specialmultinaționalele lucrează cu ei cu șpăgiusturătoare însă atât de bune și efi-ciente încât creează transparență și

facilități pentru străini și pentru person-ajele în sine inculpate. De fapt acestetransnaționale sunt manifestări aleglobalizării care într-un mod accentuatreprezintă una din principalele forţe alemondializării vieţii economiceJustiția și-a pierdut independența. Estecontrolată de mâna invizibilă a intere-selor, a persoanelor din elita bogaților,a afaceriștilor. Iar cazurile cu procuroriși judecători anchetați și mituiți suntmulte la noi în țară. Pe lângă justiție, gu-vernul propune, adoptă și executăhotărâri de grațiere a acestor„binefăcători ai poporului”. Deci unde merge această economiacând toți fură și nimeni nu plătește pen-tru faptele lui? Oare ar trebui să revinăȚepeș din mormânt pentru a aducedreptatea în rândul românilor? Saupoate sunt întrebări fără răspuns șijocuri jucate cu cărți necunoscutenouă? La capitolul agricultură e și mai maresuferința. Dacă în trecut România era„grânarul Europei”, astăzi importă maimult decât exportă și duce o agriculturăde subzistență, fără nuanțarea clipelorglorioase din trecut. Nu am învățat nimicdin reforma agrară a lui Cuza-Vodă saudin drama colectivizării sovietice? Separe că nu. Nu vom avea o economie performantăatâta timp cât suntem un „popor de con-sumatori” și este încurajată mâncareaîn abundență și nu cultura în esență.Această manipulare în masă a con-sumatorului va mai exista atâta timp câtcartea ca obiect al iluminării și de-schiderii minții nu va fi luată în mâni șicitită, nu vor fi create programe deeducație a spiritului de investiție șieconomisire, nu se va merge spre oeducație financiară, implantată copiluluimic. Negând aceste aspecte, care parneesențiale, nu vom dezvolta oeconomie sănătoasă și sustenabilă.

Mulți economiști afirmă că deficitul de3% e greu, dacă nu chiar imposibil deatins până la sfârşitul anului, aceștiasunt completați de avertizările FonduluiMonetar Internațional care accentueazăsă avem grijă și să medităm la soartaGreciei. Sa revenim la globalizare. Acest subiectcontroversat și mult discutat, manifestatla întrunirile organizațiilor internaționaleca G7, FMI, ONU, criticat de naționaliști,Biserică, ecologiști, care consideră căaceasta n-ar reprezenta altceva decâto continuare a sistemului imperialist alsecolului al XIX-lea şi începutul secolu-lui XX sub o falsă faţadă de democraţieliberală şi pieţe libere. În pofida miilor ar-gumente contra aduse globalizării, câtși a riscurilor pe care le are, acest pro-ces este inevitabil și toți intră în cursa lui.Sunt țări care refuză și nu se avântătemporar în acest fenomen mondial,însă la o anumită perioadă apardiscrepanțe în dezvoltarea lor față dealte țări. Astfel sunt nevoite să se inte-greze dacă nu vor să fie eliminate. România, o dată cu aderarea la Uni-unea Europeană a luat decizia să se în-scrie în cursa globalizării. În pofida

multiplelor handicapuri pe care le are,de asemenea are oportunități și ele-mente definitorii de afirmare față dețările lumii. Obligația și sarcinaautorităților și inclusiv al cetățenilor estede a munci, de a investi în educație, încărți, de a valorifica producțiaautohtonă. Căci altă alternativă maibună nu există. În concluzie, schimbarea vine din interi-orul cetățeanului hrănit cu cartea șicreionul. Acesta este modelul unui sis-tem economic bine pus la punct, ca deexemplu cel al Franței, Angliei, Ger-maniei care au superioritate economică,care au pus prioritate pe investiții delungă durată, cultură și educație. In-diferent de persoana care ajungea lacârma țării, în primul rând se preocupade partea spirituală a statului. Privind însubstraturi, măreția acestor țări estecreată de oameni bine educați și școliți,nu de mașinăriile lor performante. Carezultat procesul de globalizare pentruaceste țări devine riscant din punct devedere a imigranților și atentatelor teror-iste, în rest ele au putere de afirmare șiabilitatea de a se adapta condițiilor noipe piața mondială.

student Ionuț groza, studentMaria mîndrilă, fac. deșt. ec., ulbs

nassim taleb

londra

VINERI 2 IUNIE 2017 5

urmare din pagina 1

Finanţarea investiţiilor în infrastructurarurală duce la reducerea sărăciei şicrearea locurilor de muncă în zonelerurale ,,contribuind la creştereafavorabilă incluziunii. Pentru utilizarea eficientă a fonduriloreuropene, România a încheiat unAcord de Parteneriat care să asigureconvergenta cu strategia europeanăpentru creştere inteligentă, ecologicăşi favorabilă incluziunii. În Acordul deParteneriat sunt incluse cinci provocăriîn materie de dezvoltare, din carenumai trei sunt abordate integral înProgramul Naţional de DezvoltareRurală şi anume: Competitivitatea,Resursele, Oamenii şi societatea. În conformitate cu Strategia Europa2020 şi cu obiectivele generale PAC,principala misiune a Politicii de dez-voltare rurală a României pentru pe-rioada 2014 -2020 este dezvoltareazonelor rurale datorată decalajelor faţăde zonele urbane şi faţă de alte regiunirurale la nivel european.Agricultura României prezintădeficienţe structurale mari legate denumărul mare al populaţiei ocupate înagricultură, aproximativ 3,8 milioanepersoane şi un deficit comercial cuproduse agroalimentare.Structura exporturilor cu produseagroalimentare arată că mai mult dejumătate sunt mărfuri brute cu valoareadăugată mică cum ar fi: cereale,seminţe oleaginoase, animale vii, etc.Existenţa numărului mare de fermede subzistenţă scade productivitateaşi randamentul muncii în agricultură.Fermierii români nu au acces la cred-ite pentru a-şi dezvolta spiritul antre-prenorial şi pentru investiţii încercetare. Datorită condiţiilor meteo fa-vorabile, agricultura românească acontribuit în ultimii trei ani la creştereaeconomiei, fără aceste condiţii, o mareparte a populaţiei rurale este expusăriscului de sărăcie şi excluziunii so-ciale.Pentru exerciţiul financiar 2007 –2013, absorbţia banilor din fondurileeuropene pentru agricultură a ajuns la4,9 mld.euro, aproape jumătate dinbanii disponibili. Deşi, absorbţia fon-durilor este bună, rezultatele nu suntsatisfăcătoare, deoarece disparităţileregionale s-au accentuat.În Programul Naţional de DezvoltareRurală 2014 – 2020 sunt incluse treimari provocări din cele cinci incluse înAcordul de Parteneriat, ultimul este undocument ce descrie modul în careRomânia urmăreşte să utilizeze fon-durile europene în vederea îndepliniriiobiectivelor Uniunii Europene.Creşterea competitivităţii este o prior-itate a sectorului agricol şi de dez-voltare rurală pe termen mediu şi lung.Aceasta include necesitatea unoracţiuni pentru îmbunătăţireaperformanţei economice şi accesul pepiaţă al fermelor; creşterea volumuluiproducţiei agricole de calitate; mod-ernizarea unităţilor de prelucrare şicomercializare, promovareaproducţiei agricole şi alimentare cuvaloare adăugată mare, etc.Creşterea competitivităţii acestui sec-tor se poate realiza şi prin calificareafermierilor şi adoptarea cunoştinţelorde specialitate moderne pentru aîmbunătăţi informarea şi formareaprofesională a lucrărilor din agricultură.O altă prioritate a Strategiilor de Dez-voltare Rurală 2014 – 2020 este ges-tionarea durabilă a resurselor naturalea căror nevoi identificate se referă la:calitatea mediului şi biodiversităţii înzonele cu înaltă valoare naturală; ges-tionarea durabilă a pădurilor;menţinerea calităţii apei şi solului; re-ducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră şi adaptarea la schimbările cli-matice. Aceste nevoi pot fi implemen-tate prin transfer de cunoştiinţe,stimularea inovării şi adaptareacercetării la nevoile reale ale fiecăruicolţ din natură. Gestionarea durabilăa resurselor naturale este adoptată şiîn Programul operaţional MareaInfrastructură (transport, mediu en-ergie) care are cea mai mare alocarefinanciară pentru perioada 2014 –2020.Dezvoltarea locală este o altă priori-tate, încurajată şi consolidată prin pro-gramul Leader. În zonele rurale dinRomânia trăiesc grupuri dezavanta-jate în ferme de subzistenţă, care deţinterenuri fărâmiţate, lucrate manual şifără acces la finanţare. Reducereasărăciei în aceste zone se poate real-iza prin transferul persoanelor ocupatedin agricultura de subzistenţă înactivităţi nonagricole, în urma formăriiprofesionale specializate şi prinatragerea tinerilor calificaţi în activităţide turism. Activităţile de turism devinatractive prin renovarea satelor,îmbunătăţirea infrastructurii, protejarearesurselor de apă, aer, dar şi printratarea apelor reziduale. Zonele ru-rale se confruntă şi cu alte provocări,cum ar fi, abandonul şcolar, sistem deînvăţământ agricol învechit, lipsa unuisistem de cadastru şi carte funciarăoperaţional şi transparent, toate aces-tea nu sunt prevăzute să fie finanţatedin F.E.A.D.R., ci din alte fonduri caresă conlucreze în C.S.C, cum ar fi, Pro-gramul Operaţional Regional.Măsurile de finanţare din F.E.A.D.R.au condus la crearea unor scheme degarantare a creditelor, scheme degarantare pentru agricultură şischeme de garantare pentru IMM-uri.Pe lângă aceste scheme, s-a propuscrearea un ,,fond de creditare –garantare”, care să susţină realizareaProgramului Naţional de DezvoltareRurală (2014 – 2020). Hotărârea Guvernului nr. 226/2015privind stabilirea cadrului general deimplementare a măsurilor Programu-lui Naţional de Dezvoltare Rurală,cofinanţate din Fondul European Agri-col pentru Dezvoltare Rurală şi de labugetul de stat, a fost publicată înMonitorul Oficial al României nr.223din 6 aprilie 2015. Ministerul Agricul-turii şi Dezvoltării Rurale, denumit încontinuare MADR, exercită funcţia degestionare a fondurilor europene şinaţionale alocate dezvoltării rurale. Funcţia de Autoritate de Managementspecifică Programului Naţional deDezvoltare Rurală, denumit în contin-uare PNDR, se exercită prin DirecţiaGenerală Dezvoltare Rurală – Autori-tate de Management pentru Progra-mul Naţional de Dezvoltare Rurală,denumită în continuare DGDR – AMPNDR, care este structură a aparatu-lui propriu al Ministerului Agriculturii şiDezvoltării Rurale şi are în subordinedirectă compartimente de dezvoltarerurală judeţene, potrivit prevederilorHotărârii Guvernului nr.1185/2014,privind organizarea şi funcţionareaMinisterului Agriculturii şi DezvoltăriiRurale. În raport cu responsabilităţileşi sarcinile impuse Autorităţii de Man-agement prin Regulamentul (UE)nr.1305/2013 al Parlamentului Euro-pean şi al Consiliului din 17 decembrie2013, privind sprijinul pentru dez-voltare rurală acordat din Fondul eu-ropean agricol pentru dezvoltarerurală (FEADR) şi poate, potrivitprevederilor regulamentului mai susmenţionat, să delege o parte dinsarcini către Agenţia pentruFinanţarea Investiţiilor Rurale,denumită în continuare AFIRAFIR este abilitată să exercite, încondiţiile delegării, atribuţii privind im-plementarea tehnică a măsurilorPNDR şi să asigure efectuarea plăţilorcătre beneficiari, în virtutea princi-palelor atribuţii, exercitate potrivit

Ordonanţei de urgenţă a Guvernuluinr.41/2014, privind înfiinţarea, organi-zarea şi funcţionarea Agenţiei pentruFinanţarea Investiţiilor Rurale,aprobată prin Legea nr.43/2015, prinreorganizarea Agenţiei de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi Pescuit. La elab-orarea prezentului act normativ s-auavut în vedere considerentul (60) dinpreambulul Regulamentului (UE)nr.1303/2013, prevederile art.65alin.(2) şi alin. (9) din acest regulament,potrivit cărora cheltuielile, inclusiv chel-tuielile FEADR, sunt eligibile pentru ocontribuţie din partea fondurilor ESI(Fondurile Europene Structurale şi deInvestiţii: FEDR, FC, FSE, FEADR,EMFF) dacă au fost suportate de unbeneficiar şi plătite între data transmi-terii programului către Comisie saudata de 1 ianuarie 2014, oricare dintreaceste date este mai apropiată şi 31decembrie 2023”, coroborate cuprevederile art.60 alin.(2) şi art.65 alin.(1) din Regulamentul (UE)nr.1305/2013. În situaţia modificăriiprogramului, cheltuielile sunt eligibilenumai de la data transmiterii cătreComisie a cererii de modificare. Regulamentul stabileşte intervalul detimp referitor la eligibilitatea cheltuielilorfinanţate din FEADR, iar desfăşurareatuturor activităţilor premergătoarepunerii în aplicare a programului şiefectuării cheltuielilor se poate realizaînainte de aprobarea oficială a aces-tuia. În considerarea competenţelorprivind punerea în aplicare a legislaţieieuropene, partajate între ComisiaEuropeană şi statele membre, aces-tea din urmă, prin autorităţile lor com-petente au obligaţia de a adopta toatedispoziţiile legale, de reglementare şiadministrative, precum şi orice altămăsură necesară pentru a asiguraprotecţia eficace a intereselor finan-ciare ale Uniunii Europene. Prezentulact normativ propus este necesardeoarece instituie, pentru perioada deprogramare 2014-2020, regulilenaţionale privind procedurile dedepunere, evaluare, selecţie, con-tractare, achiziţii, plată, control şi mon-itorizare, aferente proiectelor depuseîn cadrul măsurilor programului, astfelîncât, să se asigure aplicareacorespunzătoare a regulamenteloreuropene şi a legislaţiei naţionale inci-dente. Stabilirea regulilor generale deimplementare privind: măsurile deinvestiţii, măsurile de sprijin forfetar,măsurile cu caracter compensatoriu,măsurile de formare profesională,

consultanţă, cooperare şi asistenţătehnică, dezvoltarea locală LEADERşi Reţeaua Naţională de DezvoltareRurală, cu prevederi exprese referi-toare la condiţiile în care un solicitantpoate depune mai multe proiecte.Una din condiţiile prevăzute este caproiectele depuse să nu evidenţiezefracţionarea unui flux tehnologic, ce arputea face obiectul unei investiţii real-izate printr-un singur proiect. Fluxultehnologic este apreciat din perspec-tiva circulaţiei continue a materieiprime, a semifabricatelor, etc., în suc-cesiunea operaţiilor dintr-un procestehnologic. O altă condiţie în care unsolicitant poate depune mai multeproiecte vizează necesitatea ca solic-itantul să asigure cofinanţarea privată.Un element de noutate pentru dovadacofinanţării private, pentru măsurile dinprogram unde aceasta este obligato-rie, este blocarea a 50% din valoareacofinanţării private în contul special alproiectului, care se foloseşte numaipentru efectuarea plăţilor de imple-mentare a proiectului. Aceastămăsură se impune din experienţaacumulată prin implementarea PNDR2007-2013, unde în lipsa unei preved-eri similare în actul normativ corre-spondent, respectiv HotărâreaGuvernului nr.224/2008 privind sta-bilirea cadrului general de imple-mentare a măsurilor cofinanţate dinFondul European Agricol pentru Dez-voltare Rurală prin Programul Naţionalde Dezvoltare Rurală 2007-2013, cumodificările şi completările ulterioare,precum şi pentru noile angajamentejuridice încheiate în perioada tranzito-rie până la aprobarea ProgramuluiNaţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, a constituit unul din factorii ce aucondus la blocarea unor sume impor-tante prin nefinalizarea proiectelor dinmotivul neasigurării contribuţiei privatea beneficiarului, sume care ar fi pututfi direcţionate către alte proiecte fărăproblema de natura celei menţionate. Avizarea de către AFIR înainte deîncheierea contractului de finanţare, aproiectelor tehnice de execuţie afer-ente proiectelor care includ investiţii ceprevăd construcţii-montaj. Durata deexecuţie a investiţiei şi cesionareacontractului de finanţare numai cuacordul expres şi prealabil al AFIR;posibilitatea ipotecării investiţieifinanţate, cu respectarea principiuluiproporţionalităţii şi notificarea AFIR;posibilitatea şi condiţiile solicitării avan-sului necesar demarării investiţiilor se-

lectate pentru finanţare, reglementatde dispoziţiile art.63 din Regulamentul(UE) nr.1305/2013, în considerareaexperienţei dobândite în imple-mentarea PNDR 2007-2013, respec-tiv privind garantarea avansului decătre instituţiile nebancare înscrise înregistrul special al Băncii Naţionale aRomâniei; recuperarea sprijinului fi-nanciar proporţional cu gradul deneîndeplinire a obligaţiilor contractuale;acordarea sprijinului financiar forfetarpentru sub-măsurile din program careprevăd în fişele tehnice acordareaacestui tip de sprijin; elaborareaGhidului solicitantului specific fiecăreimăsuri/sub-măsuri din PNDR, apro-barea acestuia prin ordin al ministruluiagriculturii şi dezvoltării rurale şipostarea pe site-ul AFIR; stabilirearegulilor privind măsurile de formareprofesională, consultanţă, cooperareşi asistenţă tehnică şi partajareacompetenţelor între – Autoritatea demanagement pentru PNDR şi AFIRpentru implementarea măsurilor; sta-bilirea regulilor privind LEADER şiRNDR în ceea ce priveşte partajareacompetenţelor între Autoritatea demanagement pentru - PNDR, AFIR şiGrupul de Acţiune Locală (GAL)privind implementarea, rambursareacheltuielilor aferente strategiilor dedezvoltare locală.Prin bugetul multianual al Uniunii Eu-ropene pentru actualul exerciţiu finan-ciar s-a alocat României peste 18 mld.Euro, în creştere cu 27% faţă dealocările din exerciţiul financiar ante-rior, de 13,8 mild. Euro. Suma deaproximativ 18 mld. Euro esterepartizată inegal pe cei doi piloni aiPAC ,,plăţi directe” şi ,,dezvoltarerurală’’. Deşi bugetul comunitar alocatagriculturii a scăzut până la 1/3 dinbugetul total, numărul obiectivelorPAC a crescut semnificativ în urma in-cluderii Politicii de dezvoltare Rurală,care sprijină diversificarea, restruc-turarea şi dezvoltarea zonelor rurale lanivel naţional şi regional în PAC.bibliografie1www.madr.ro/docs/dezvoltare-ru-r a l a / p r o g r a m a r e - 2 0 1 4 -2020/PNDR_2014_2020_01.07.2014.PDF2Strategia de Dezvoltare Rurală 2014– 20203 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernu-lui nr.41 din 18 iunie 2014 privind re-organizarea Agenţiei de Plăţi şiDezvoltare Rurală

dezvoltare rurală

Conf. Univ. Dr. Paul lucian,ulbs

strategii comerciale VINERI 2 IUNIE 20176

urmare din pagina 1

Multe dintre deciziile de cumpărareluate de către clienți au loc chiar în in-teriorul spațiului de vânzare, astfelîncât politicile profesioniste de market-ing din interiorul magazinelor pot ducela o creștere impresionantă avânzărilor, prin crearea de stimuli caresă influențeze clienții în acest sens.Politica de marketing ambientalreprezintă folosirea de informații, in-strumente și tehnici de comunicarecaracteristice marketingului comercial,care sunt plasate la punctele de vân-zare ale unui comerciant/retailer.Aceasta include structura magazinu-lui, designul, modul de prezentare almărfurilor și spațiul alocat acestora,dar și toate celelalte măsuri deinfluențare a atmosferei mediului am-biant, ca de exemplu organizarea deevenimente în spațiul destinat vânzării.În acest context, merchandising-ulvizual este un termen foarte desfolosit, acesta referindu-se la modul încare produsele sunt prezentate încadrul magazinelor. Acesta este uzitatca și sinonim pentru componenta de-sign a marketingului ambiental (din in-teriorul unității de comercializare). Cele două obiective de bază ale aces-tui tip de marketing sunt reprezentatede:• ușurarea procesului de căutare aclientului (crearea punctului de vân-zare în așa fel încât orientarea internăsă fie foarte facilă);• crearea unei atmosfere pozitive încadrul punctului de vânzare (stimula-rea apariției unei stări de spirit pozitivetuturor clienților care vizitează magaz-inul).Fiecare dintre cele două are un graddiferit de importanță pentru fiecaremagazin în parte și pentru fiecare seg-ment de consumatori. De fapt, poatefi făcută o distincție între două moduriși motive de a cumpăra (de a faceshopping): • completarea unei sarcini(cumpărarea de produse din necesi-tate, din rațiuni de utilitate);• shopping-ul recreațional (petre-cerea timpului liber cumpărând șicăutând prin magazine; rațiuni hedo-nice).Atunci când clienții țintă sunt cei caredoresc achiziționarea de produse deuz imediat (cumpărături din necesi-tate), comercianții se axează peușurarea orientării și a proceselor decăutare a clienților. Atunci când seg-mentul țintă este reprezentat de cliențiiimplicați în cumpărături de agrement,comercianții se axează pe crearea înmagazine a unei atmosfere pozitive,care să stimuleze acest tip de clienți.Cu toate acestea, marketingul ambi-ental trebuie să ia întotdeauna în con-siderare ambele aspecte. Chiar și încazul cumpărăturilor zilnice, de rutină,atmosfera creată în cadrul unui mag-azin este foarte importantă, aceastaputând influența pozitiv starea de spirita clienților. Și în cazul shopping-ului deagrement, orientarea facilă este destulde importantă, clienții trebuind să sesimtă mereu în siguranță și siguri peei, fără a întâmpina probleme de ori-entare la locul în care aleg să își facăcumărăturile.Marketingul din magazin și comporta-mentul consumatoruluiCea mai frecvent folosită metodă deexplicare a influenței mediului ambiantdin cadrul unui magazin asupra com-portamentului consumatorilor a fostdezvoltată de către Donovan șiRossiter (1982), aceasta având labază cercetările lor anterioare desprepsihologia mediului înconjurător. Ceidoi au concluzionat faptul că stimuliiprezenți în cadrul unui magazin,împreună cu variabila personalitate afiecărui consumator, influențeazărăspunsul afectiv și cognitiv al fiecăruiclient la mediul ambiant creat în cadrulunui magazin.

În evaluarea efectelor mediului am-biant asupra consumatorilor, trebuieavute în vedere două dimensiuni,considerate ca fiind variabile interme-diare:• plăcerea (care se referă la nivelulsentimentelor pozitive)• excitarea (care se referă la senti-mentul de entuziasm și stimulare/in-citare)Aceste două dimensiuni determinăastfel comportamentul adoptat decătre consumator, acesta fiind fie deapropiere sau abordare, fie de evitare.Multe studii au arătat că prezența sen-timentului de plăcere îi determină peclienți să petreacă mai mult timp încadrul magazinului respectiv, să facămai multe cumpărături neplanificatesau să fie mai deschiși și comunicativifață de personalul magazinului. Sen-timentul de plăcere resimțit de cliențiîntr-o anumită locație influențează deasemenea și intenția acestora de areveni.În ceea ce privește nivelul de excitareresimțit de un consumator într-unanume magazin, se consideră căacesta trebuie să fie unul mediu, ast-fel încât să se evite apariția unui sen-timent sau stări de „panică” din parteaacestuia. Gradul de excitare este încea mai mare măsură dat de cătrecantitatea de informație prezentă,gradul de noutate sau de către com-plexitatea mediului ambiant creat.Teoria excitării sugerează faptul că unnivel optim de informație trebuie săconțină un anumit grad de noutate,dar și de complexitate, care săstârnească interesul consumatorului,însă trebuie de asemenea să prezinteși elemente relaxante. Designul și aranjarea magazinuluiDesignul unui magazin trebuie gânditîn așa fel încât clienții să fie îndemnațisă viziteze o anumită secțiuneconsiderată importantă din punctul devedere al mărfurilor expuse acolo însătrebuie, de asemenea, să se ia în cal-cul și nevoia de orientare cât maiușoară a consumatorilor în magazin.Un element foarte important al de-signului unui magazin este reprezen-tat de organizarea logică a spațiuluiinterior pentru a facilita realizarea de„hărți mentale” ale spațiului de cătreclienți. Acestea pot avea un impactpozitiv asupra percepției pe care con-sumatorii o vor avea despre locațiarespectivă.Cele două metode de bază în aran-jarea spațiului pe care comercianții leau la dispoziție, sunt: aranjarea grilă șiaranjarea liberă (sau un amestec întrecele două):• aranjarea grilă (este întâlnită în su-permarketuri, farmacii și alte maga-zine cu flux mare de clienți, pentru afacilita autoservirea. Este un tip dearanjare mai puțin stimulativ);• aranjarea liberă (întâlnită în gen-eral în magazinele de îmbrăcăminte,oferă clientului posibilitatea de a se de-plasa liber, după cum își dorește.Această formă de aranjare poateduce la necesitatea unei prezențe per-manente de personal ajutător, care săîi îndrume pe consumatori).Așa cum și aranjarea spațiului poate fidiferită (grilă, liberă, buclă sau pistă –de exemplu IKEA), așa și accesorilefolosite pot varia, de la rafturile clasice,la suporți rotunzi pentru umerașe,diferite coșuri, mese, dulapuri sautejghele. Aranjării grilă îi sunt caracter-istice în general rafturile, în timp cearanjarea liberă a spațiului oferă posi-bilitatea de a folosi mult mai multe ac-cesorii combinate.Gruparea ofertelorÎn cadrul magazinelor, mărfurile suntgrupate pe secțiuni, departamentesau culoare. Atunci când accentuleste pus pe prezentarea produsului,cea mai des întâlnită formă este orga-nizarea pe zone a produselor deacelași tip (de exemplu, o zonă pentruîncălțăminte, una pentru cămăși, altăzonă pentru pantaloni ș.a.m.d.).Prezentarea tematică a mărfurilorduce la organizarea de zone temat-

ice, care să conțină produserelaționate între ele, ca de exemplu,produsele și accesoriile folosite deHalloween vor fi prezentate într-o zonăcu această temă. Același lucru estevalabil și în ceea ce privește ex-punerea acesoriilor necesare pentrubarbeque, camping, activități sportive,etc.În ceea ce privește o prezentare amărfurilor cu focalizare pe brandul pro-duselor, aranjarea se face pe zonecare conțin doar produsele branduluirespectiv. Spre exemplu, într-un mag-azin de modă, toate produsele(încălțăminte, cravate, cămăși, cos-tume etc.) marca Boss pot fi grupateîntr-o singură zonă, în timp ce tuturorproduselor Armani le va fi alocată oaltă zonă. De cele mai multe ori, acestmod de prezentare poate lua formaunui magazin în magazin sau a unuimagazin de tip boutique care, uneori,poate să fie operat și coordonat în ex-clusivitate de către un concesionar alspațiului respectiv (uneori acesta fiindchiar proprietarul brandului). Acest tipde organizare este unul foarte utilclienților fideli ai brandului respectiv.Foarte mulți comercianți importanți auadoptat acest model de prezentare,prin concesionarea unui anumit spațiudin cadrul magazinelor lor unor bran-duri distincte, devenind o „casă abrandurilor” („house of brands”).Designul și atmosfera din magazinAtmosfera din magazin se referă larăspunsul emoțional al clienților dinmomentul în care vin în contact cu de-signul interior al magazinului. Atmos-fera creată în magazin este influențatăde foarte mulți factori, aceasta fiindpercepută de către clienți cu ajutorultuturor simțurilor, de la văz și auz, pânăla miros, gust și simțul tactil. Ele-mentele vizuale sunt folosite cuprecădere de către comercianți învederea inducerii unei anume senzațiiclienților, spre exemplu folosirea culoriialbe și a albastrului stimulază re-laxarea, calmul și senzația de curat.Culoarea roșie, portocaliul și galbenuls-au dovedit a fi foarte excitante, daude asemenea senzația de căldură,acțiune și uneori chiar de agresiune.Verdele este considerat ca fiind odih-nitor, stimulând asocierile cu viața șinatura.Diferitele arome sau sunete prezenteau și ele un rol important asupra stăriiși a modului de a face cumpărături aclientului, spre exemplu muzica lentăpusă în magazine îi face pe clienți săse deplaseze mult mai lent, petrecândastfel mai mult timp în interiorul mag-azinului. Atmosfera din magazine capătă o șimai accentuată importanță, odată cudezvoltarea trendului de „comer-cializare de experiențe”, prin organi-zarea de evenimente muzicale,sportive, lecții gastronomice ș.a încadrul magazinelor, cu scopul de atransforma shopping-ul într-oexperiență plăcută, relaxantă șiincitantă, care să-i determine pe con-sumatori să își petreacă timpul liber lacumpărături.Designul interior și brandul comercialDesignul interior al unui magazinpoate fi un element foarte important încadrul strategiei comerciale de brand,acesta exercitând o influență directăasupra percepției generale a clientului

asupra unui anumit actor comercial.Asocierile mentale ale consumatorilor,care își formează ο imagine mentală amagazinului, pot fi direct influențate decătre experiența avută de aceștia încadrul brandului respectiv (experiențedirecte, prin vizitarea magazinului), cași completare la spoturile publicitareexistente (experiențe indirecte). Datorită capacității sale de a oferi con-sumatorului experiențe și emoții maiintense și mai variate, brandul comer-cial dezvoltat de un retailer are oinfluență mult mai mare asupraclienților decât producătorii bunurilorcomercializate în magazin. Percepțiapozitivă asupra brandului comercialdezvoltat este cu atât mai mare cu câtdesignul interior este folosit ca și ele-ment central al brandului, dar și ca el-ement distinctiv față de ceilalțicompetitori.Alocarea sațiuluiSpațiul disponibil în cadrul unui mag-azin, raft sau pe diferite accesorii șimobiliere, este unul foarte prețios. Alo-carea de spațiu pe raft diferitelor pro-duse sau alocarea unei zoneanumitor categorii de produsereprezintă un aspect foarte importantpentru comercianți. Poziționareacorespunzătoare a fiecărei categoriide marfă este determinantă în ceeace privește profitabilitatea acelui bun.Productivitatea spațiului este un coe-ficient mereu avut în vedere de cătreretaileri, ca parte a controluluioperațional. Acest coeficient este cal-culat ca și vânzări/m2 sau vânzări permetru liniar. Decizia alocării de spațiuunui anumit produs poate fi luată înfuncție de diferite variabile, precumnivelul procentului ce revine retaileru-lui din vânzarea acelui produs, prof-itabilitatea produsului, capacitatea unuiprodus de a crește traficul sau fluxuldin magazin, natura și importanța pro-dusului vândut, poziționarea branduluicomercial, necesitatea vizibilității pro-dusului ș.a. Având în vedere necesi-tatea creșterii profitului și nu neapărata vânzărilor, comercianții trebuie săaloce tuturor categoriilor de produsespațiul optim astfel încât fiecare zonă(metru liniar sau m2) să aducăcâștiguri apropiate. Plasarea mărfurilor în anumite zoneare un impact direct asupra vânzăriicu succes a unui produs. Astfel, printrecele mai importante zone disponibileîntr-un magazin sau pe un raft, senumără următoarele: • zona sau rafturile din imediataapropiere a intrării în magazin;• parterul unui magazin încomparație cu etajele acestuia;• capetele rafturilor din magazin, da-torita vizibilității acestora;• rafturile și standurile speciale,diferite de cele normale ale magazin-ului. Acestea sunt folosite pentru pro-dusele sigure sau pentru produselenou introduse;• spațiile de la ieșire, din apropiereacaselor de marcat;• rafturile de la nivelul ochilor, zonade mijloc a rafturilor sau, în multecazuri, zona din dreapta a rafturilor(majoritatea consumatorilor din Occi-dent se uita pe rafturi de la stânga spredreapta).Programele informatice de alocare aspațiuluiDeși în multe cazuri alocarea spațiului

vine ca urmare înțelegerilor și aexperienței, încă de acum câtevadecenii a fost începută dezvoltareaunor programe informatice care săajute la stabilirea spațiului optim pen-tru fiecare produs în parte, în funcțiede diferite variabile, precum costul deproducție, natura produsului, dimensi-uni etc. Aceste programe sunt capa-bile să proceseze un important numărde variabile și să genereze sugestii defolosire optimă a spațiului în magazinsau pe raft, pentru fiecare categorie deproduse sau pentru fiecare produs înparte.Cele mai cunoscute două programede acest tip sunt Spaceman (produsde A.C. Nielsen) și Apollo (programdezvoltat de Information ResourcesInc.). Rezultatele optimizate oferite deaceste programe sunt prezentate încadrul unei schițe sau plan al magaz-inului, în care este ilustrată poziția peraft și numărul de unități din fiecareprodus, care trebuie să se regăseascăpe un anume raft. Aceste schițe suntfoarte folositoare chiar și angajațilormagazinului, care se pot folosi de eleîn vederea reaprovizionării corecte arafturilor și pentru a păstra raportuloptim de spațiu alocat fiecărui produs.Concluzii Majoritatea aspectelor legate de de-sign, așezare, aranjare și alocare aspațiului nu sunt aplicabile doarcomercializării în cadrul magazinelorobișnuite, ci pot fi aplicate într-oanumită măsură și celorlalte tipuri decomercianți, precum magazinelorelectronice sau comercianților pe bazăde catalog. Spre exemplu, metriipătrați folosiți în magazine sunt simi-lari spațiului alocat unui produs pe opagină de catalog. În timp ce cat-aloagele de produse nu pot oferi oexperiență apropiată celei din maga-zine datorită reprezentărilor bidimen-sionale, statice, magazineleelectronice (online) pot oferi con-sumatorilor experiențe destul deapropiate de cele întîlnite în maga-zinele convenționale. Acestea potapela la reprezentări tridimensionale,la încercări virtuale ale produsului dorit,pot să grupeze oferta pe zone temat-ice, zone orientate către branduri etc.sau pot, de asemenea, să ajustezeinformațiile și aranjarea paginii înfuncție de grupul de consumatori dorit. Unul dintre avantajele achiziționării depe Internet este ușurința cu care acestlucru se poate realiza, magazineleelectronice trebuind să se adapteze înpermanență nevoilor clienților, re-ducând pe cât posibil pașii necesaricumpărării de produse. În cazul încare un retailer apelează la mai multecanale de distribuție, este important săexiste coerență între toate canalelefolosite, în ceea ce privește atmosferacreată. S-a constatat că similaritățile de imag-ine între diferitele canale de distribuțiefolosite au un impact pozitiv asupra at-itudinii de ansamblu a consumatorilorfață de retailer. Așadar, având învedere influența pe care atmosferadintr-un magazin o exercită asuprabrandului comercial, asemănărilediferitelor canale de comercializare aleunui retailer par să fie foarte importante(Managementul comercializării strate-gice, Zentes, J., Morschet, D.,Schramm-Klein, H.).

Conf. Univ. Dr. hab.Lucian belașcu, ulbs

urmare din pagina 1

de obligațiile față de boieri și erauîmproprietăriți cu pământ. A fost primulpas către începerea procesului demodernizare a statului roman și, cutoate că a avut numeroase lipsuri, arupt legăturile cu economia și soci-etatea de tip feudale.Domnitorulproclama:„Claca este desființată pen-tru de-a pururea și de astăzi voi suntețiproprietari liberi pe locurile stăpâniriivoastre!”.Țăranii au fost eliberați de sarcinile feu-dale precum claca, dijma sau pod-vezile și desființa monopolurile feudaledin interiorul satelor. Loturile au fostdistribuite în funcție de numărul de vitedeținute. Țăranii urmau totuși sărăscumpere terenurile și să achiteanual o anumită sumă, timp de 15 ani.Pe de altă parte, legea stabilea plataunor despăgubiri către proprietari, laprețul pământului de atunci. Terenurileexpropriate nu trebuiau sadepășeasca 2/3 din suprafata moșieiși nu puteau fi vândute (înstrainate)timp de 30 de ani decât către comunăsau către vreun alt sătean.În total au fost împroprietăriţi 406.429ţărani cu 1.654.964 hectare. O bunăparte din loturile necesare proveneaudin moşiile obţinute prin secularizareaaverilor mănăstireşti. După reformăţăranii au ajuns să deţină 30% din ter-itoriul ţării, restul de 70% fiind deţinutde moşierime sau de stat. Această măsură a fost prima dintremăsurile care vor începe procesul demodernizare în Principatele Române. Motivaţia principală, dar şi principalaconsecinţă, pentru care a fostadoptată a fost aceea că prin statutulde proprietari, ţăranii deveneautotodată contribuabili la bugetul de stat.Aşadar, veniturile la bugetul statuluicreşteau considerabil. Treptat, ţăraniiau descoperit inconfortul de a fi con-tribuabili la bugetul statului. Dacă pânăla reformă, ţăranii negociau cu boieriidările pe care trebuiau să le plăteascălor, perceptorii statului erau intransigi-bili, iar metoda negocierii nu a maiputut fi aplicată. Reforma agrară de la 1864 a avut şinumeroase neajunsuri, care au cul-minat cu răscoalele ţărăneşti de maitârziu. Pământurile acordate au fost in-suficiente necesităţilor reale ale famili-ilor rurale. Mai mult, ţăranii

împroprietăriţi nu au fost susţinuţi pen-tru a deveni fermieri moderni, motivpentru care agricultura a rămas pen-tru mult timp la un nivel înapoiat.Datorită despăgubirilor pe care tre-buiau să le plătească, ţăranii au trebuitsă facă faţă unei poveri fiscale exce-sive (nivelul dările se ridica la 32% dinveniturile anuale). Mulţi ţărani au fost nevoiţi să fugă lasud de Dunăre din cauza poverii fis-cale excesive,aplicarea legii s-a făcutcu numeroase abuzuri, care au creatnumeroase frământări sociale. Cutoate acestea numele lui Cuza arămas în mentalul colectiv al ţărănimiilegat de eliberarea şi împroprietărireaţăranilor,domnitorul arătand că este departea clasei sociale numită țărani,prinacestă mană de ajutor pe care le-adat-o și prin împropietărirea de oanvergură deosebită pe care nimeninu o mai realizase pentru românipană la momentul acela.Astfel,nu-mele de Alexandru Ioan Cuza arămas veșnic pe buzele romanilor atatpentru reformele pe care le-a infăptuitcat și pentru Unirea pe care a realizat-o. Agricultura, constituia principalaramură economică suprafaţa arabilăa crescut de la 6,6 milioane hectare,în 1913, la 13 milioane hectare.Totuşitrebuie să subliniem şi faptul că agri-cultura se găsea într-o situaţie grea,datorită slabei înzestrări tehnice şi alipsei vitelor de muncă.La acestea semai adaugă nedreapta împărţire apământului şi persistenţa unui sistemanacronic în relaţiile dintre marii pro-prietari şi ţărănime,în anul 1921,aproximativ un milion de familiiţărăneşti deţineau abia 46,7% dinterenul cultivabil al ţării, în timp cenumai 1.171 de mari proprietaristăpâneau 42,5%.Aceste stări de fapte au făcut ca prob-lema agrară să constituie principalaproblemă a societăţii româneşti, în aniiimediat postbelici, rezolvarea ei im-punându-se ca o necesitate ce nu maisuferea amânare. Factorii de decizieai României Mari au înţeles că pros-peritatea ţării depinde în mare măsurăde ridicarea satului printr-o ReformăAgrară, cerinţă formulată de Ioan I.Brăteanu încă în1913.Împroprietărirea a fost promisăîncă din anul 1917, pe front, de cătreRegele Ferdinand,ca un act de Justiţiesocială dar şi o recunoaştere acontribuţiei ţăranilor la Războiul deReîntregire Naţională,pentru a crea un

ideal în luptă și un scop pe care țăraniisă îl aibă bine întipărit în minte atuncicand se duceau pe frontul deluptă,riscându-și viața pentru integri-tatea țării și libertatea națională,celedouă mari dictonuri pe care ostații leaveau în minte pe timpul războiului.Reforma Agrară s-a legiferat treptat: În1917, Parlamentul refugiat la Iaşi a în-scris dreptul de expropriere înConstituţie; apoi Legea s-a aplicat înmod progresiv, pe regiuni pentruBasarabia a fost adoptată în 1920, iarîn Vechiul Regat, Transilvania şi Bu-covina, în 1921.În baza Legii ReformeiAgrare se declarau expropriatesuprafeţele cultivabile mai mari de 100de hectare,cu excepţia viilor, pădurilor,plantaţiilor de pomi roditori, lacurilor,bălţilor şi a pământului irigat.Au fost ex-propriate peste 6 milioane de hectare,din care aproape 4 milioane dehectare de teren arabil, adică 66% dinsuprafaţa stăpânită de marii propri-etari. Au primit pământ aproximativ 2milioane de familii ţărăneşti. Regele Ferdinand I a rămas cu nu-mele de Întregitorul pentru unirea celortrei principate,dar și pentru nu-meroasele împropietăriri pe care le-afăcut.Familia regală a rămas în istoriepentru faptele binefacere pe careRegina Maria le făcea în timpulrăzboiului,dar și pentru vitejia de careRegele Ferdinand a dat dovadăducandu-se în timp de războiîmpreună cu ostașii patriei.Din păcate, despre reforma Agrară din1945, se spune şi se scrie în moderonat şi tendenţios, fiind caracterizatăca o reformă comunistă si in specialdinpacate tratara ca atare.În perioada anilor 1945-1946, dupăMarea Conflagraţie Mondială, în maimulte ţări europene, un mare numărde familii ţărăneşti au fostîmproprietărite cu pământ arabil, fărămijloace necesare de a pune în val-oare suprafeţele primite (lipsa uneltelormecanice, a animalelor de tracţiune,a seminţelor şi a materialului săditor).În acest context, tendinţa micilorproducători agricoli, a dominat dorinţade a se uni în forme organizatorice detip cooperativ, ca singura cale de avalorifica pe o treaptă superioară acelor 1-2 hectare de pământ pe carel-e aveau in proprietete.În analizele pecare le facem e bine de precizat şi fap-tul că formele cooperative dinagricultură românească nu au fost oinvenţie de după 1945. Ele s-auregăsit în mod constant şi în pro-

gramele Partidului Ţărănesc în fruntecu Ion Mihalache. Considerăm că în prima parte a pe-rioadei istorice 1945-1946, formele co-operatiste din agricultură româneascăau constituit un act progresist, pentrumilioanele de ţărani săraci, pentru lu-crarea pământului în comun, pentrucreşterea producţiei vegetale şi ani-maliere. Şi în al doilea Război Mon-dial, s-a promis ţăranilor români ca orecunoaştere a participării lor la război,să se înfăptuiască o nouă ReformăAgrară și acest lucru a fost realizat înanul 1945,aceasta fiind ultimarevoluție agrară care a avut loc.Ea aavut același caracter ca și cearealizată în 1921 prin răsplata țăranilorcare și-au jerfit viața pe câmpul deluptă și au continuat să își apere glia.O asemănare între cele trei reformeagrare este aceea de împropietărire ațăranilor cu pământ.Reforma agrară este pentru ţaranoastră o necesitate naţională,economică şi socială. Agricultura României se va sprijini pegospodării puternice, sănătoase şiproductive, pe gospădării care suntproprietatea particulară a celor care lestăpânesc. Scopul reformei agrare este: a) Mărirea suprafeţelor arabile alegospodăriilor ţărăneşti existente, careau mai puţin de 5 hectare; b) Crearea de noi gospodării ţărăneştiindividuale pentru muncitorii agricolifără pămînt; c) Înfiinţarea prin apropierea oraşelor şia localităţilor industriale, a unor grădinide zarzavaturi pentru aprovizionareamuncitorilor, funcţionarilor şimeseriaşilor; d) Rezervarea unor terenuri pentruşcoli agricole şi ferme experimentalemodel în vederea ridicării nivelului cul-turilor agricole, a producţiei de seminţeselecţionate, a creşterii vitelor şi creăriişi dezvoltării industriei agricole, terenuricare vor fi sub administrarea Statului. În scopul înfăptuirii reformei agrare,trec asupra Statului pentru a fiîmpărţite plugarilor îndreptăţiţi laîmproprietărire, următoarele bunuriagricole cu inventarul viu şi mort afec-tat lor; - Pămînturile şi proprietăţile agrare deorice fel aparţinînd cetăţenilor germanişi cetăţeni români, persoane fizice saujuridice, de naţionalitate (origine etnică)germană, care au colaborat cu Ger-mania hitleristă. - Pămînturile şi alte proprietăţi ale crim-

inalilor de război şi ale celor vinovaţi dedezastrul ţării; - Pămînturile celor care s-au refugiatîn ţările cu care România este în starede război ori s-au refugiat în străinătatedupă data de 23 August 1944; - Terenurile şi toate bunurile agricoleale absenteiştilor; - Terenurile celor care în ultimii şapteani consecutivi nu şi-au cultivatpămînturile în regie proprie, cuexcepţia loturilor pînă la 10 ha; - Bunurile agricole de orice fel alecetăţenilor români care s-au înscrisvoluntari pentru a lupta împotrivaNaţiunilor Unite; - Bunurile de mână moartă. - Prisosul terenurilor agricole consti-tuind proprietăţi ale persoanelor fizicecare depăşesc suprafaţa de 50 ha, şianume: pămîntul arabil, livezile,fâneţele, bălţile şi iazurile artificiale, fiecă servesc sau nu pentru pescuit,mlaştinile şi terenurile inundabile. Din cele trei reforme agrare putem

observa că țăranii români au fostvitregiți atât de lupte,războaie de ordinnational sau mondial,dar și deboieri,burghezi,moșieri,dar și de uniidomni conducători care își asumaupământurile și îi puneau pe țărani sămuncească aceste gli și să se ducăpe câmpul de luptă pentru apărareaacestor pământuri.Observăm căaceștia au rămas supuși și au apăratpatria străbună,chiar și cu prețul viețiipe care Dumnezeu nu a lăsat-onerăsplătită și a adus la conducereniște oameni potriviți la loculpotrivit(Alexandru Ioan Cuza,Ferdi-nand I, poate Dr. PetruGroza).Conducătorii menționați maisus le-au dat țăranilor pământul ca peun ideal în luptă și ca pe o răsplatăpentru cei care au venit în viață de pefront.Diferențele dintre cele trei reforme suntconsiderabile,obsvervând că ultimeledouă au fost realizate ca o răsplatăpentru țărani,iar prima ca o necesitatepentru o societate lipsită de vigoaredatorită unor conduceri anterioarecare au fost crâncene cu cei de labaza societății.Tot de aiciconcluzionăm că în primele două re-forme pământul înapoiat nu a fost su-ficient,de abia în a treia reformă,toțițăranii au avut parte de gliastrămoșească pentru care părinții șibunicii lor și-au dat viața și au traitsubjugați atât de către conducătoristrăini,dar și de către frați de acelașisânge.

istorie economicăVINERI 2 IUNIE 2017 7

fotografie de grup cu primarii şi notarii din pretura plasei găleşeşti, 1921

student Petru popescu,fac. de șt. ec., ulbs

urmare din pagina 1

Ameninţarea teroristă a devenit pre-ocuparea numărul 1 a turiştilorinternaţionali, aşa cum reflectă maimulte sondaje şi rapoarte care s-auprezentat la târgul de turism din lunamartie de la Berlin. De fapt, acesta esteun motiv de îngrijorare care a tot cres-cut din anul 2014, de când lumea estepercepută ca fiind mai periculoasă, iarmotivul este apariţia unui nou tip deterorism, care acţionează acolo undeoamenii îşi petrec vacanţa sau timpullor liber.În Japonia de exemplu, 16% dintrepotențialii turiști au decis să nucălătorească în străinătate, de teamaunui atentat. Acest procent este de 6%în Germania precum şi în Franţa, de4% în Marea Britanie şi Statele Unite,sau de 5% în Rusia. Dar, în orice caz,turiştii care au decis să călătorească încontinuare au dat prioritate în deciziilelor de cumpărare acelor destinaţii pecare le percep mai sigure în detrimen-tul altora.Hotelurile cu certificate de securitateantiteroristă sunt noile câştigătoare?Greu de spus, mai degrabă nu, daraceastă etichetă îi va spune clientuluică hotelul este supus unor controalespecifice pentru a preveni riscul teror-ist; că personalul este instruit pentru adetecta ameninţări; că există şi sunttestate protocoale de urgenţă în caz deatac etc.Turismul, o ramură economică cu oexpansiune rapidă în ultimele decenii,reprezintă una dintre principalele sursede venit pentru multe țări în curs dedezvoltare, având un ritm de creștereaccelerat. Ca și volum de afaceri, lanivel mondial, turismul egalează sauchiar surclasează exporturile de com-bustibil, produse alimentare și auto-mobile. Date recente arată că turismul con-tribuie în mod direct cu aproximativ2.400 miliarde de dolari la economiamondială, respectiv cu 105 milioanede locuri de muncă. În statele industri-alizate, turismul a produs beneficii eco-nomice și a condus la ocuparea forțeide muncă în multe sectoare conexe:construcții, agricultură, telecomunicații,transport etc. Contribuția indirectă estede circa 7.600 miliarde de dolari,reprezentând aproape 10% din pro-dusul intern brut mondial. La nivel global, ultimul deceniu a fostmarcat de o accelerare a dinamiciipieței turistice, de apariția și dezvoltareaunor noi concepte, care sunt deja ac-ceptate ca tendinţe de necontestat aleviitorului turismului. Deși complexitateapreferințelor, nivelul ridicat de informareal turistului modern și diversitatea ofer-

telor au influențat pozitiv aceastădinamică, industria turismului seconfruntă la ora actuală cu schimbărigenerate de noile circumstanțe aleeconomiei globale, precum și de noulcontext geostrategic și de securitate.Un număr tot mai mare de destinațiidin întreaga lume au devenit atracțiituristice și au investit în turism, trans-formând acest sector într-un factoresențial al progresului socio-economic,prin generarea de noi locuri de muncă,creșterea veniturilor din export și dez-voltarea infrastructurii. OrganizaţiaMondială a Turismului (O.M.T.) aevidenţiat printr-o serie de manifestăriinternaţionale importanţa turismuluicultural la nivel global, regional saunaţional, subliniind şi necesitateadezvoltării rutelor culturale tematice,cum este Drumul Mătăsii.Turismul a cunoscut o creștereneîntreruptă în timp, în ciuda șocuriloreconomice temporare/ ocazionale,demonstrând rezistența și capacitateade adaptare a sectorului. Sosirileinternaționale au crescut într-un ritm de4% pe an sau mai mult pentru alșaptelea an consecutiv, începând cuanul 2010. În anul 2012, sosirileturiștilor străini au depășit, pentru primadată într-un an, cifra de 1 miliard de viz-itatori. În 2016, acest număr a depășit1,2 miliarde, cu 306 milioane mai multesosiri ale turiștilor străini înregistrați, încomparație cu cele 930 de milioanedin perioada anterioară crizei din 2008.Rezultatele globale pentru anul 2016au fost în concordanță cu prognozaemisă de UNWTO la începutul anului2016, care a indicat o creștere de 3,5%până la 4,5% pentru întregul an 2016.Ritmul de creștere este ceva mai mod-erat decât nivelul realizat în 2015 (4,5%), însă este în conformitate cu pre-viziunile pe termen lung ale UNWTO,de 3,8% pe an pentru perioada 2010-2020.De asemenea, încasările din turismulinternațional au crescut de la 2 miliardede USD în 1950 la 104 miliarde deUSD în 1980, la 495 de miliarde USDîn 2000. Potrivit datelor disponibile,creșterea veniturilor din turism pare săfi urmat destul de atent creștereanumărului de sosiri, cu câteva excepții.Sosirile internaționale au crescut cu4% în 2016, al șaptelea an consecutivde creștere susținută în urma crizei fi-nanciare din 2009.În regiunea UNWTO, Asia și Pacific auînregistrat o creștere cu 9% anumărului de sosiri internaționale și auavut rezultate considerabile în toatecele patru subregiuni. În America,sosirile au crescut cu 4%, fiind deter-minate de rezultatele obținute în Amer-ica de Sud și Centrală. Rezultatele dinEuropa (+ 2%) au fost mixte, cu ocreștere solidă în majoritateadestinațiilor, compensate de

performanțe slabe în altele. Africa (+8%) a revenit pe creștere după doi anidificili, destinațiile sub-saharienerevenind puternic, iar Africa de Nord acrescut în al treilea trimestru. Dateledisponibile pentru Orientul Mijlociuindică o scădere de 4% în aceastăperioadă, deși rezultatele variază de lao destinație la alta.Per ansamblu, cele 28 de țări din Uni-unea Europeană (UE-28) au înregis-trat o creștere solidă a sosirilor turiștilorstrăini de peste 4%, reprezentândcreșterea numărului de sosiriinternaționale cu 21 de milioane laaproape 500 de milioane, adică 40%din totalul mondial și depășind mediamondială a ratei de creștere. În cadrulUniunii Europene, cele cinci economiiemergente (Bulgaria, Polonia, Un-garia, România și Croația) au crescutîntr-o oarecare măsură cu o rată de6%. Cele 23 de economii dezvoltate,precum și cele 19 țări din zona euro, s-au apropiat de rata de 4% a grupului înansamblul său, un ritm solid decreștere având în vedere maturitateamajorității destinațiilor OMT.Cele nouă destinații ale Uniunii Eu-ropene din Europa Centrală și de Estau înregistrat o creștere generală de7%, cu peste 4 milioane de sosiri șiajungând la 71 milioane. Slovacia (+18% până în octombrie) și Bulgaria (+14% până în noiembrie) au condus laaceastă creștere. Lituania și România(+ 11% până în septembrie și, respec-tiv, noiembrie) au raportat, de aseme-nea, rate de creștere de două cifre.Ungaria (+ 7% până în trimestrul altreilea), Republica Cehă și Letonia (+6% până în octombrie), cât și Estonia(+ 6% până în septembrie) au avut deasemenea rezultate bune. Creștereaîn Polonia (+ 2% în trimestrul al doilea)a fost mai modestă.Privit în corelaţie cu ansambluleconomiei naţionale, turismulacţionează ca un element dinamiza-tor al sistemului global, constituind unuldintre sectoarele economice cu per-spective reale de dezvoltare pe termenlung. Exploatarea şi valorificareacomplexă a resurselor turistice, însoţitede o promovare eficientă pe piaţaexternă, pot constitui o sursă de sporirea încasărilor valutare ale statului, con-tribuind astfel la echilibrarea balanţei deplăţi externe. Această sursă de veniteste sigură și reprezintă un suport maiales pentru comunităţile a căroreconomie este reprezentată de osingură industrie.Industria turistică generează un numărsemnificativ de locuri de muncă, iarinvestiţiile în acest domeniu au o duratăde amortizare relativ scurtă. Prin efec-tul său multiplicator, turismulacţionează ca un element dinamizantal sistemului economic global, gen-erând o cerere specifică de bunuri şiservicii, contribuind în acest mod la di-versificarea structurii sectoareloreconomiei naţionale, dar și a industrieilocale. Turiștii creează o cereresuplimentară de servicii și bunuri deconsum, stimulând astfel sectorulterțiar al economiei (serviciile, comerțul,industriile artizanale, sectorul transpor-turilor, sectorul imobiliar etc.).Dez-voltarea armonioasă a turismului, peîntreg teritoriul țării, contribuie lacreşterea economică şi socială şi laatenuarea dezechilibrelor apărute întrediverse zone, prin extinderea ariei ofer-tei specifice, ameliorând condiţiile deviaţă şi sporind veniturile populaţiei lo-cale. Turismul se manifestă ca un mi-jloc activ de educare şi de ridicare anivelului de instruire şi de civilizaţie aloamenilor, având un rol deosebit în uti-lizarea timpului liber al populaţiei; acestfenomen complex contemporanfacilitează pe de-o parte schimbul deidei şi consultarea de opinii, ceea ceconduce la desăvârşirea formării int-electuale, la lărgirea orizontului cultural,iar pe de altă parte, la o mai bună

înțelegere între popoare, la apărareapăcii în lume .În condiţiile respectării şipromovării principiilor de dezvoltaresustenabilă, turismul constituie un mi-jloc de conservare, protejare şi valorifi-care a resurselor naturale și antropice.Referitor la turismul românesc, estemomentul ca acesta să fie pe val, încondițiile în care, turiștii evită tot maimult destinațiile turistice care prezintăo reală amenințare din partea teroris-mului internațional. Ce este de făcut? Având în vedere importanțaeconomică și socială a destinațiilor tur-istice și impactul asupra patrimoniuluinatural și cultural al acestora, se res-imte necesitatea unei colaborări efi-ciente între toate structurile implicate îndomeniul vast al turismului. Planifi-carea strategică trebuie să se realizezeîn cadrul unor parteneriate public - pri-vat, deoarece în timp ce sectorul pub-lic asigură cadrul general pentru bunadesfășurare a activităților turistice, sec-torul privat este cel care, de fapt, atrageturistul, garantându-i satisfacția, prin in-termediul ofertelor integrate și al ser-viciilor de calitate.Proiectarea imaginii României ca odestinație turistică de calitate, unică,inovativă și verde, se face prin contin-uarea exercițiului de poziționare real-izat în anii anteriori și îmbunătățireaacestuia prin politici și instrumentemoderne. Crearea unor produse/ser-vicii de calitate este crucială pentru alin-ierea la cerinţele europene dedezvoltare, precum şi la creştereaatractivităţii României ca destinaţieturistică. În vederea realizării unor pro-duse competitive, Ministerul Turismu-lui, prin noua conducere, tânără șiambițioasă, își propune să pună ac-centul pe șapte forme de turism princi-pale, ce au ca scop dezvoltareasustenabilă a comunităților din cadruldestinațiilor respective, implicând șisprijinul acestora, pentru protejareacomponentei naturale și socio-cultur-ale ale fiecărei destinații turistice.Susținerea parteneriatul public - privatva avea un impact puternic încreșterea competitivității destinației tur-istice. În acest fel, printr-o viziune demarketing adecvată, cu stabilirea clarăatât a formelor de turism cheie (re-spectiv a produselor turistice, la niveluldestinației), cât și a piețelor/ seg-mentelor de piață prioritare, se poateasigura dezvoltarea susținută a oricăreicomunități locale. De asemenea, seimpune cu necesitate utilizareatehnologiilor moderne într-un sistemde comunicare integrată, atât pentrufacilitarea planificării și desfășurăriicălătoriei, cât și pentru crearea și pro-movarea poveștilor din spateledestinațiilor, despre oameni, mituri, leg-ende și tradiții.În contextul competiției globale întredestinații, România trebuie să accel-ereze creșterea calității serviciilor în tur-ism, pentru a putea răspundecerințelor în continuă creștere, avândavantajul de a reuni pe teritoriul săuaproape toate formele de turism șiofertele complementare ale acestora. Cu ocazia cercetărilor de piață apro-fundate pentru realizarea Studiului deBrand și de Marketing al României, aufost evidențiate avantajele competitiveale României, care au relevat formelede turism cheie: turismul rural, turismulîn natură și de aventură, circuitele tur-istice sau turismul cultural, turismul desănătate, turismul de tip city break, acăror dezvoltare și promovare poatedetermina consolidarea poziției dedestinație turistică atractivă pe piațaturistică internațională.Totodată, analiza tendințelor recente șia preferințelor de consum ale con-sumatorilor vizați impune și dez-voltarea unor noi forme de turism:turismul de afaceri - care acoperă în-treaga perioadă a anului, asigurândastfel permanența și sustenabilitatealocurilor de muncă și turismul de litoral

- vacanțele la soare și plajă reprezen-tând unul dintre principalele motivepentru călătoriile de tip leisure, așa cumreiese și din studiul de impact realizat înanul 2015 pentru evaluarea eficiențeicampaniilor de promovare efectuate înperioada 2011 – 2015.Dintre acestea se evidențiază: turismulrural: detașarea de viața accelerată aprezentului, prin accesarea timpuluilent și relaxant al satului românesc șiprin reconectarea cu rădăcinilesănătoase ale umanității; ecoturismulși turismul de aventură: obiective turis-tice încadrate de toate formele de re-lief, cu specific geografic unic pentru osingură țară; turismul cultural: culturaeste moștenirea vie pe care o lasă oa-menii în locurile unde trăiesc, deoarecefie că vorbim despre monumente is-torice sau despre cultură imaterială,România a fost întotdeauna laintersecția marilor civilizații europene,care au transformat-o într-un teren fer-til pentru gândire și creație, ce încăașteaptă să fie descoperit și apreciat lajusta valoare; turismul de sănătate:încă din vremuri antice, băile șiizvoarele minerale erau recunoscuteîn Imperiul Roman pentru calitățile lorcurative, iar astăzi, turiştii ce doresc re-laxare şi îngrijire prin metode deîntreţinere locale, tratamente unice,bazate pe produse naturale, cu un ra-port atractiv preţ-valoare, redescoperăaceste nestemate uitate ale subsoluluice aduc echilibrul atât de necesar viețiicotidiene; turismul de litoral: marearămâne o atracție irezistibilă, iar litoralulo destinație diversă și efervescentă;turismul de afaceri: în context euro-pean și cu precădere la nivelul Europeide Est, țara noastră se detașeazăsubstanţial de celelalte state, înreg-istrând cea mai mare creștereeconomică din U.E., care poatereprezenta o oportunitate pentruRomânia, a cărei piață devine odestinație de investiții stabilă,inteligentă, cu potențial real de creștereși generatoare de plus valoare; citybreak: brandurile de oraș depășesc canotorietate și coerență brandul țării încare se află, iar orașele românești suntpuncte vizibile pe această hartă.O dezvoltare a tuturor acestor idei, înnumărul următor al revistei.

turism VINERI 2 IUNIE 20178

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula,ulbs

transalpina

În condițiile activitățilorstudențești - examene,vacanță - următorulnumăr al revistei va apareîn octombrie a.c.