Mnrnns Eruano, ndscut in 1 972, studiaze civilizaliile arabe 9i persane

gi petrece mult timp pentru cercetare in Orientul Mijlociu. ln pre-

zent predi la Barcelona, traduce din limba arabi gi scrie despre

arta islamic6.

ln 2003 debuteazd ca scriitor de fictiune cu romanul La Perfection

du tir care va fi recompensat cu mai multe premii pentru franco-

fonie. Confirm6 apoi in 2008 cu Zone, un roman scris intr-o sin-

gurd frazd lungd de 500 de pagini, pentru care c6Stigi nu mai

pulin de ;ase premii literare.

ln 2010 publici Vorbe;feJe despre bdtdlii, rqi 5i elefanfi un mare

succes de critici, pentru care primege premiul Goncourt des lyc6ens.

Consacrarea definitivi vine in 2015, c6nd c6gigi prestigiosul pre-

miu Goncourt pentru romanul Eousso/e.

Ma,rnresENenp

vorbeqte-ledespre betilii, regi

qi elefanli

Traducere din limba {rancezl,Cnrsrr,tx Fura$

NEMIRA

(a'p**' [l.brd^'n***efu"d*,-.-:', -.1- \:

&\.-

Noaptea nu e unitl anziua.E arsl de ea. in zori,rrcd.p€ rug. $i odatn cu ea urci pe rug oamenii nopfii, bdu-

torii, poelii, amanlii. Sunrem un popor de exilaqi, de

condamnaqi la moarte. Nu te cunosc. il .,lrror. pe pri-etenul tiu turc; e unul de-ai nogtri. trr.et-in..t va dispi-rea din lume, inghilit de umbri 9i de vedeniile lui;suntem fra1i. Nu gtiu ce durere sau ce plicere l-a impins

spre noi, spre praful stelelor, poate opiul, poate vinul,poate iubirea; poate vreo rani nestiuta a sufletului, as-

cunsd bine intre pliurile memoriei.

Cau! si ni te alituri.

Frica qi nelinigtea re arunci in bragele noastre, incerci

si te ghemuiegti, dar corpul tdu dur rdmAne prins in in-

certitudinile tale, indeplrt eazd doringa, r efuzdabandonul.

Nu te tnvinuiesc.

Tu treiegti intr-o alti inchisoare, o lume a fo4ei 9i a

curajului, una in care crezicl poli fi purtat spre triumf;crezi cd, oblii bunivoinla celor puternici, caugi gloria qi

averea. Totugi, la cdderea noptii, tremuri. Nu bei, cicite temi; gtii ci arsura alcoolului re aruncd in slibiciune,

in irezistibila nevoie de a regXsi m5nglierile, o tandrele

er.,A*"

r+- D,

LLrea

I +4a

ry( o4Q9-_t y

\IORBE$TE.LE DESPRE BATALII, REGI $I ELEFANTI 7

dispiruti, lumea pierduti a copilariei, mulgumirea, cal-

mul in faqa nehotirArii scAnteietoare aintunericului.Crezi cd-mi doregti frumuselea, dulceaga pielii, stre-

lucirea surAsului, finegea articulafilor, carminul buzelor,

dar, in realitate, fera se gtii, tu cauli trergerea fricilor,vindecarea, uniunea, reintoarcerea, uitarea. Aceastd forgidin tine te devoreazd.in singuritate.

$i atunci suferi, pierdut intr-un asfin$t infinit, jumi-

tate din tine in zi, jumdtate in noapte.Trei baloli de blenuri de jder gi samur, o suri doud-

sprezece panni @alo1i) de lAni, noud rulouri de satin de

Bergamo, tot pe-atltea de velur florentin aurit, cincibutoaie de silitri, doua lezi cu oglinzi qi un mic cufdr

cu bijuterii; iatd, ce debarci in urma lui Michelangelo

Buonarroti, in portul Constantinopol, joi, 13 mai 1505.

Nici nu trisese bine fregata la ldrm, ci sculptorul a qi

sirit pe chei. Se clatini un pic, dupl gase zile de naviga-

!e grea. Nu cunoagtem numele tilmaciului care-l ag-

teaptl, si-i spunem Manuel; cunoagtem, in schimb,

numele negustorului care-i gine tovlrdgie, Giovanni diFrancesco Maringhi, florentin stabilit deja de cinci ani

in Istanbul. Mlrfurile sunt ale lui. E un om afabil, bu-

curos de tntAlnirea cu sculptorullui Daoid, acesr erou

ai Republicii Florentine.

Evident,Istanbul era un cu totul alt orag in vremu-

rile acelea; inainte de toate, i se spunea Constantinopol;

Sfinta Sofia trona singuri pesre orag, fere Moscheea

Albastrd, 15rmul oriental al Bosforului era pustiu,Marele Bazar nuera incl aceasti imensi pAnzi de piian-jen de astizi, tn care turigtii din toatd lumea se rdticesc

pentru a fi devoraqi. Imperiul nu mai era roman gi, de

ORBE$TE.LE DESPRE BATALII, REGI $I ELEFANTI .'

fapt, nu era incl Imperiu, oragul oscila intre greci, ro-mani, evrei gi latini; sultanul se numea Bairazidl al IIJea,

supranumit Cel SfAnt, Cel Pios, Cel Drept. Florentiniigi venelienii ii spuneau Bqazeto, f.rancezri, Bapzet. Eraun berbat tnqelept gi discret, care aye^ si domneascitreizecide ani; se desflta cu vinul, poeziagi muzica; nu-idispleceau nici femeile dnere, nici berbaqii tineri; pre-

luia gtiinjele gi artele, astronomia, arhitectura, plecerile

rtuboiului, caii iuli gi armele bine asculite. Nu gtim ce

il va fi impins sdl invite pe Michelangelo Buonarrotidin neamul Buonarroti din Florenpa la Istanbul, chiar

dacd, in Italia, sculptorul se bucura deja de un mare

renume. Era comparat adesea cu Leonardo da Vinci,mai in vArsti decAt el cu douizeci de ani.

'Sulranul Beyazid-i Veli (1447-1512) a domnit in anii L4BI-I512qi a murit asasinat prin otrivire (n. tr.).

In anula acela Michelangelo a plrisit Roma dintr-unimpuls \n z|nra de sAmbete, !7 aprrlie, in ajunul aSezdni

pietrei de temelie a noii bazilici Sfintul Petru. Mersese la

Roma pentru a-l ruga pe Papd, a cincea oard, si binevoiasci

si.gi onoreze promisiunea de aJ pleti. A fost dat a[a,ri^.

Michelangelo ffemuri in mantia lui de lAna, primi-vara e timidd 9i ploioasi. Ajunge la frontiera Republicii

Florenla in al doilea ceas al noptii, ne spune Ascanio

Condivil, biograful siu. tnnopte azdhtr-whan, la trei-zsci de leghe de orag.

Spumegi impotriva Papei Iulius al Il-lea, carel-atra-t:rt atit. de rtru. Michelangelo e orgolios. Michelangelo

are conttiinqa valorii sale ca artist.

$tiindu-se in sigurangi pe teritoriul florentin, ii trimi-ten drumul lor pe zbirii pe care papai-apus pe urmele

lui, cu porunci sdJ aducl la Roma, cu forfa, daci e nevoie.

Ajunge la Florenla a doua z|inunte de cini. Servitoarea

ii pune in fale o supi chioarn. Michelangelo ii ocdraSte in

1 Ascanio Condivi (L525-157 4) - pictor qi scriitor italian, niscutin oraqul Ripatransone, cunoscut pentru opera sa Wta di Micbekngeto

{15s3) (n. tr.).

CRBE$TE-LE DESPRE BATALII, REGI $I ELEFANTI //

gAnd pe arhitectul Bramantel qi pe piaorul Rafael2, geloqii

care, crede,l-au sipat in fala Papei. Pontiful Giuliano della

Rovere3 e un orgolios, ca gi el. MAndru, tnrfag gi riu platnic.

Artistul a trebuit si scoat[ din buzunar banii penrru blocu-

rile de marmuri pe care le-a ales de la Carrara penrruconstruclia mormAntului papal, monument imens care ar

trebui si troneze in mijlocul noii bazilici. Michelangelo

okeazd,. Arvuna pentru lucrare a cheltuit-o pe transpoft,

deplasiri gi plata ucenicilor care arnivelat blocurile.

Trudit de cilitorie 9i griji, un pic incdlzit de supi,sculptorul se intinde in patul sdu mic de om al Renagterii

gi adoarme aqezat,cu spatele rezematde o pernd, cdci se

teme de imaginea mo4ii pe care o oferd corpul intins.

I Donato Bramanre (1444-1514), niscur Donato di pascuccio

d'Antonio, cunoscut gi sub numele de Bramante Lazzari,architectitalian care a introdus stilul renascentist in Roma (n. tr.).

2 Rafael Sanzio da Urbino (1483-1520) - pictor 9i arhitea italiandin perioada Renagterii (n. tr.).

I Giuiiano della Rovere (1443-1513), cunoscur sub numele de

papa Iulius al Il-lea, a fost papd intre 1503 9i 1513 (n. tr.).

A doua zi aSteaptd,un mesaj de la papd. TremurI de

furie cAnd se gAndegte ci pontiful nici mdcar nu a bine-voit sdl primeasci in seara plecdrii sale. ArhitectulBramanre e un imbecil, iar Rafael, pictorul, un fandosit.Pitici de curre care flarcazd,mAndria nemlsurati a celuiimpurpurat. Apoi sosegte duminica 9i Michelangelo md-nAncd de dulce pentru prima datn dupi doui luni, unmiel delicios, gitit de vecinul lui mdcelar.

Deseneazl toatdzi:ua,in scun timp termind trei sepiapi doud miezuri de plumb.

Zilele tec, Michelangelo incepe sd se intrebe daci

n-a ficut o gregeald. Nu gtie daci si-i scrie Sanctitiiii

Sale. SI-i intre iar in graqii gi si se tntoarcd la Roma.

Niciodati. La Florenga, statuia lui David a fecut din el

eroul oragului. Ar putea lua comenzile care nu ar intAr-

zia sdvind daci s-ar afla de intoarcerea lui, dar asta ar

declanga mAnia lui Iulius, carel-a tocmit. Ideea de a

trebui sI se umileasci incd o dati in faia pontifului iiprovoaci o izbucnire de furie.

Sparge do,,tdvaze gi o farfurioard de majolicd. Apoi,

potolit, se reapuci sr deseneze, mai ales studii de anatomie.

Trei zile maitirziu, dupn liturghie, il viziteazirdoi

ciluglri franciscani care sosesc uzi \eoarci,, fiindcitoarnl cu gileata. Arno s-a umflat mult in ultimele

zile, e posibil si-i inunde. Servitoarea ii ajuti si se

usuce; Michelangelo ii studiazi pe cei doi barbali cu

tivurile mantiilor pline de noroi, cu pulpele goale,

cu pulpele subliri.

- Maestre, venim si vI transmitem un mesaj de cea

mai mare insemnitate.

- Cum m-a1i gnsit?

Michelangelo se gAndegte amlrzat ci Iulius al ll-leanu ar fi purur avea trimiqi mai slabi.

- Ne-a indrumat fratele vostru, maestre.

- Iati o scrisoare pentru domnia voastrl, maestro,Evorba de o cerere deosebitd, din partea unui personajfoane sus-pus.

Scrisoarea nu e sigilati, dar e scrisd cu litere necunos-cute. Michelangelo nu-gi poate infrAna dezamdgireaclnd vede ci nu e trimisi de papX. pune misiva pe masd.

- Despre ce e vorba?

- E o invitalie a sultanului de la Constantinopol,maestre.

Ne imaginlm surpriza arristului, ochii lui mici carese holbeazi. Sultanul de la Constantinopol. MareleTurc. Risucegte scrisoarea lntre degete. HArtia cerate e

unul dintre cele mai pldcute materiale din lume.

\l.rrsrns ENenn