VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

25
1 VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL ȘI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI MERENI, JUDEȚUL TELEORMAN

Transcript of VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

Page 1: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

1

VOLUMUL I

PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

URBANISTIC GENERAL ȘI A

REGULAMENTULUI LOCAL DE

URBANISM AL COMUNEI MERENI,

JUDEȚUL TELEORMAN

Page 2: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 2

FOAIE DE CAPĂT

INTRODUCERE

DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Denumirea lucrarii PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA MERENI - actualizare

Beneficiar COMUNA MERENI

Proiectant general ANDERSSEN S.R.L.

Proiectant de

specialitate DOBRESCU LAURA ANDREA B.I.A

Data elaborarii 2021

OBIECTUL LUCRARII

Planul urbanistic general are atât caracter director si strategic, cât si caracter de reglementare si

reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza legala pentru

realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare a unităților administrativ-teritoriale.

Obiectivele principale urmarite in cadrul Planului Urbanistic General:

• optimizarea relatiilor comunei in teritoriu: cu teritoriul sau administrativ, cu unitățile

administrativ-teritoriale adiacente, în teritoriul judetului;

• valorificarea potentialului natural, economic si uman;

• stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al

localității;

• zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație

• delimitarea zonelor afectate de servituți publice;

• modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

• stabilirea zonelor protejate şi de protecție a monumentelor istorice şi a siturilor

arheologice reperate;

• delimitarea zonelor care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația

în vigoare;

• delimitarea zonelor de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi

la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi

realizarea construcțiilor în aceste zone;

• delimitarea zonelor de risc antropic și măsuri de prevenire și reducere a riscurilor,

utilizarea terenurilor şi realizarea construcțiilor în aceste zone;

• formele de proprietate şi circulația juridică a terenurilor

• stabilirea obiectivelor de utilitate publica;

• precizarea condițiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi

plantate;

Page 3: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

3

• propuneri pentru strategia de dezvoltare spațială și a priorităţile de intervenţie în baza

strategiei de dezvoltare a localității

SURSE DOCUMENTARE

• Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Teleorman 2010-2020

• Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Mereni

• Planul Urbanistic General Comuna Merenielaborat de SC Mondial Trans Construct SRL

• Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind tipul de proprietate

asupra terenurilor, necesităţile şi opţiunile populaţiei

• Date statistice furnizate de Institutul Național de Statistică – baze de date statistice

TEMPO-Online

• Ridicări topografice și planuri parcelare

• Documentațiile de urbanism aprobate de Consiliul Local Mereni

• Elemente din secţiunile Planului de Amenajare ale Teritoriului Naţional

• PATJ Teleorman

• Master Planul General de Transport al României – varianta mai 2015

• Alte studii

Page 4: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 4

STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

DATE DE SINTEZA

Suprafața teritoriului administrativ 801524 ha

Din care agricol 606807 ha1

Suprafața intravilanului existent (inclusiv PUZ-

uri)

401,86ha

Număr actual de locuitori 3,265 2

Număr locuințe 17043

Număr gospodării 13794

Numărul mediu de pers./ gospodărie 2,935

Suprafata intravilanului propus 450,08ha

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

Așezare

Localitatea este situată în partea de nord est a judeţului Teleorman, pe traseul drumului

județean 612(DJ 612).

Distanțe

Localitatea este situată la distanță6 de:

• 54,05 km față de Roșiorii de Vede

• 36,11 km față de reședința județului – Alexandria (pe DN6)

• 43,70 km față de capitala țării București (pe DN6)

• 148.04 km față de Craiova (pe DN6) (100 km față de aeroport)

• 44.68 km față de Giurgiu

Coordonate geografice

Comuna Mereni:

Latitudine : 44014’N

Longitudine : 25038’ E

Vecinătăți

Sud-Vest: față de orașul Videle, pe șoseaua Videle, Mereni, Milcovățu, Letca, Ghimpați

1 Anul 2013 conf. http://statistici.insse.ro/ include și terenurile agricole din intravilan

2 La 01.01.2015 conf. http://statistici.insse.ro/

3 Anul 2013 conf. http://statistici.insse.ro/

4 Rezultate preliminare recensamant 2011

5 Rezultate preliminare recensamant 2011

6 Distanțe dintre centrul comunei si centrele localităților nominalizate; în cazul distanței până la Dunăre este

distanța dintre centrul comunei și podul peste Dunăre

Page 5: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

5

Nord: comunele Videle și Clejani

Est: comunele Milcovăț și Letca Veche

Sud: comunele Bujoreni și Botoroaga

Vest : comuna Crevenicu

Componență

Comuna Mereni are în componență trei sate: satul Merenii de Jos( sat reședință), Merenii de Sus și

Ștefeni.

Fig. 1 Localizarea comunei Mereni în județul Teleorman

Page 6: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 6

Potențial natural, economic și uman

Potențial natural

Comuna Mereni este amplasată în regiunea geomorfologică Câmpia Română, subdiviziunea

Câmpia Teleormanului, Câmpul Gâvanului și Burdea la altitudinea de 100-110 m deasupra nivelului

mării, pe o câmpie înaltă cu un șes ondulat, brăzdat de numeroase fire de vale, traversată de la

Vest la Est de pârâul Glavacioc.

Lunca Glavaciocului are un aspecr plan, fiind amplasată de o parte și de alta a pârâului, delimitată

de versanții ce fac trecerea de la câmpie la lunca prorpiu-zisă, este relative îngustă și mai largă în

Sud, destul de tânără ca formațiune geologică și constituită cum l-a arătat mai sus din roca

parentală și din depozite fluviative.

Clima

Temperatura medie anuală este de 10,5 grade Celsius cu maximă în luna Iulie și minime în luna

Ianuarie de -3,2 grade Celsius.

Precipitațiile medii lunare și maxime sunt înregistrate în luna Iunie 76,6 m/m, iar perioada cea mai

secetoasă în luna August și Ianuarie.

Grosimea stratului de zăpadă atinge uneori valori maxime în luna Decembrie – Ianuarie și de obicei

minime în Februarie.

Regimul eolian se caracterizează în această zonă prin vânturi dominante din est și nord – est cu

intensitate uniform din toate sectoarele.

Dintre vânturile cele mai frecvente mentionăm crivățul care bate din Nord – Est aducând zăpadă și

temperaturi scăzute iarna, secetă și temperaturi ridicate vara.

Potențialul economic

Comuna Mereni este o localitate cu o economie agrară, bazată pe proprietatea private asupra pământului și a mijloacelor de producție specific acestui domeniu.

Industria

Activități industriale au o reprezentare redusă în cadrul comunei și sunt grupate în est.

Producerea de energie neconvențională începe să se dezvolte și pe teritoriul comunei, apărând

primele intenții de amplasare de parcuri fotovoltaice.

Agricultura

Agricultura reprezinta ocupația de bază a populației comunei.

Fărâmițarea terenurilor agricole însă nu favorizează dezvoltarea unei agriculturi eficiente.

Teritoriul comunei întruneşte în general condiţiile de relief pedoclimatice foarte bune pentru

practicarea agriculturii cu irigaţii. Resursele agroclimatice sunt foarte favorabile pentru culturile de

porumb, grâu, floarea soarelui, lucernă, tutun şi mai puţin favorabile pentru cartofi, fasole, cânepă,

in şi alte plante sensibile la uscăciune şi secetă.

Page 7: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

7

Potențialul logistic

Datorită importanței căilor de comunicații Merenii prezintă un potențial de dezvoltare a

activităților din sfera logistică (depozitare, transfer, ambalare, prelucrare, distribuție).

Activități terțiare

Serviciile au o pondere redusă în economia comunei.

Comuna prezintă un potențial turistic redus în condițiile în care cadrul natural are puține valențe

atractive

Căi de comunicație

Căi rutiere

DJ 612 Săceni– Roșiorii de Vede – Crângeni – Plopii Slăvițești

Transportul în comun se asigură prin curse stabilite potrivit Programului de transport public

judeţean de persoane prin curse regulate aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Teleorman.

Page 8: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 8

Fig. 2 Comuna Mereni în reteaua de căi de comunicație a județului Teleorman (sursa:

http://www.cjteleorman.ro/ro/judet/harta/DRUM1.htm)

Comunicații feroviare

Nu există comunicații feroviare în intravilanul comunei Mereni.

Page 9: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

9

Transport aerian

Comuna de află la distanță aproximativ egală (cca.100 km) de cele mai apropiate aeroporturi:

București și Craiova.

Zone funcționale

In mare, Comuna Mereni are doar doua mari zone funcționale: zona de locuit și zona de producție.

Zona de locuit: locuirea este de tip individual de tip rural: locuințe joase cu gospodării (grădină,

anexe gospodărești inclusiv pentru creșterea animalelor).

Zona de locuit include un nucleu de zona centrală de mici dimensiuni și dotări de interes public și

activități terțiare diseminate în teritoriu. Principalele dotări existente sunt:

• primăria

• postul de politie

• școlă gimnazială

• grădiniță cu program normal

• un dispensar uman (un medic de familie)

• o farmacie,

• o firmă de îngrijiri la domiciliu

• un cabinet veterinar

Zona industrială: este concentrată în general în partea de vest si sud a comunei.

Există de asemenea o fermă avicolă ce fucționează la capacitate redusă (puțin peste 1000 capete)

și câteva exploatații agricole zootehnice de dimensiuni mici pentru creșterea ovinelor și bovinelor.

Zone de risc

Riscuri naturale

Seisme

Teritoriul comunei Mereni se înscrie, conform Normativului P100 – 1/2013, în zona cu accelerația

terenului pentru proiectare ag = 0.20g pentru cutremure având intervalul mediu de recurență (al

magnitudinii) IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depășire în 50 de ani. Perioada de colț a

spectrului de răspuns este Tc = 1.0 sec.

În sectiunea V din PATN – Zone de risc, Mereni se încadrează în Anexa 2 (planșă) - unităţi

administrativ-teritoriale amplasate în zone pentru care intensitatea seismicã pe scara MSK este

minim VII la o perioadă medie de revenire de cca.50 ani.

Destabilizarea solului

În sectiunea V din PATN – Zone de risc, Mereni nu este inclus în unitățile administrativ-teritoriale

afectate de alunecari de teren (probabilitate foarte redusa de producere a alunecărilor de teren).

Local se pot înregistra fenomene erozionale

Echipare edilitară

Comuna dispune de alimentare cu apă potabilă, alimentare cu energie electrică, sisteme de

comunicații electronice (telefonie digitală, telefonie GSM, internet, televiziune prin cablu).

Siatemul de alimentare cu apa din comuna Mereni nu este operat de Oparatorul Regional de apa si

apa uzata pentru judetul Teleorman SC APA SER SA.

Acesta se aplică pentru toate tipurile de deşeuri solide şi lichide, după cum urmează:

Page 10: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 10

deşeuri municipale (menajere şi asimilabile din comert, institutii şi servicii),

deşeuri din ambalaje

namoluri de la statiile de epurare a apelor uzate oraşenesti,

deşeuri din constructii şi demolari,

deşeuri de productie nepericuloase şi periculoase.

vehicule scoase din uz

deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Transportarea deșeurilor se face la depozitul ecologic de la Mavrodin, administrat de SC Eco Sud

SA. Colectarea și transportul se realizează de către operatorul zonal.

Pentru deșeurile biodegradabile se utilizează compostarea tradițională.

Probleme de mediu

Poluarea aerului este în principal datorată:

• Activităților zootehnice amplasate la distanță redusă de funcțiunile protejate

• traficului rutier

• încalzirii cu combustibili solizi

Poluarea solului

Comuna se încadrează în lista localităților unde există surse de nitrați din activităţi agricole,

conform Ordinului 1552/2008 al Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, privind aprobarea

listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activităţi agricole. Prin urmare, solul din

raza teritoriului prezintă unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activităţilor antropice

desfăşurate în trecut și necesită măsuri de protecție a apelor împotriva poluării cu nitrați din surse

agricole, potrivit HG 964/2000, potrivit programului de acțiune aprobat de Consiliul local Mereni.

Solul din raza comunei prezintă unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activităţilor

antropice desfăşurate în trecut:

• practicarea unei agriculturi intensive: utilizarea neraţională a îngrăşămintelor şi

mecanizarea neraţională care a condus la lăsarea solurilor;

• utilizarea unor mari cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru a fertiliza solul, în scopul

remedierii dezechilibrelor nutritive (cu efect asupra solului, apelor freatice şi de

suprafaţă);

• dereglarea sistemului hidric şi hidrogeologic al solului;

• apariţia şi dezvoltarea fenomenelor de salinizare secundară;

• inexistenţa unui sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor solide şi lichide,

conducând la poluare solului şi a apelor subterane.

Alte probleme de mediu sunt reprezentate de:

• inexistența rețelelor de canalizare cu efecte de poluare a solului și apelor și riscuri

asupra sănătății locuitorilor;

• Poluarea datorita depozitării necontrolate a deșeurilor, în special a deșeurilor menajere;

• Slaba capacitate de colectare și valorificare a deșeurilor reciclabile (lipsa furnizorilor de

servicii).

Page 11: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

11

ANALIZA SWOT

CA

RA

CTE

RIS

TIC

I GEN

ERA

LE: a

mp

lasa

re, c

adru

nat

ura

l, e

lem

en

te is

tori

co -

geo

graf

ice,

resu

rse

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Relief tipic de câmpie, condiții

pedoclimatice pentru cultura mare

Nivel ridicat al radiației solare –

favorabil vegetației plantelor și

utilizării pentru producerea energiei

verzi

Regimul precipitațiilor este deficitar

Vestigiile istorice nu sunt valorificate

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Nivelul ridicat al radiației solare –

potențial pentru energia

neconvențională

Interesul crescut pentru conservarea

biodiversității

Schimbările climatice cu încălzirea globală,

extremizarea fenomenelor naturale

lipsa măsurilor de prevenire a inundaţiilor

cauzate de lipsa surselor financiare

INFR

AST

RU

CTU

ȘI M

EDIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Accesul la drumuri județene și

comunale

Proiect de inființare a rețelei de

canalizare

calitatea mediului este bună

promovarea campaniilor privind

protecţia mediului

Starea necorespunzătoare a unei părți a

drumurilor clasificate

Profile stradale necorespunzătoare

Lipsa rețelelor centralizate de canalizare

Lipsa rețelei de gaze naturale

Spații verzi amenajate insuficiente

Rețeaua de iluminat public nu acoperă toată

comuna

Generarea de cantităţi semnificative de resturi

vegetale şi gunoi de grajd în cadrul desfăşurării

de activităţi agricole

Solurile din teritoriu sunt vulnerabile la poluarea

cu nitrați

Page 12: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 12

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Construirea în viitor a drumului

expres București-Craiova va

îmbunătăți accesibilitatea

Programe de dezvoltare a

infrastructurii și protecția mediului

cu finanțare din fonduri europene

(programul de colectare a deșeurilor)

Programe de dezvoltare a

infrastructurii și protecția mediului

cu (co)finanțare din fonduri de stat și

județene înființare rețele alimentare

cu apă și de canalizare

Lipsa resurselor pentru (co)finanțarea

investițiilor majore în infrastructura locală

Neîntreținerea infrastructurii de drumuri

clasificate

Lipsa resurselor pentru finanțarea investițiilor în

infrastructură de interes național și județean

Risc înalt al fenomene naturale extreme:

inundaţii, secete, cutremure etc

Lipsa informaţiilor legate de normele europene

de mediu în rândul micilor întreprinzători

Mentalitatea de indiferență față de protecţia

mediului

ECO

NO

MIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Fond funciar important

Condiții climatice și de sol propice

unei agriculturi de tip intensiv

Potențialul mare de forță de muncă

specializată și necalificată

Cai de acces la piețele naționale și

internaționale

terenuri libere, la prețuri accesibile,

pentru realizarea de construcții

industriale, depozite

Disponibilitatea materiilor prime

agricole pentru anumite activități

industriale: industria alimentară,

depozitare/condiționare produse,

zootehnie

Nivelul mic al taxelor și impozitelor

locale

Fărâmițarea terenurilor agricole

Exploatații de dimensiuni mici și foarte mici care

conduc la randamente scăzute

Număr redus de exploatații agricole în sistem

integrat cultură vegetală – producție animală

Slaba dotare a producătorilor cu mijloace de

producție (mașini și echipamente performante).

Infrastructura de irigații existentă este

nefuncțională

Grad redus de prelucrare a produselor

Slaba eficiențã a agenților economici

Nivel redus al dezvoltarii IMM-urilor

Infrastructura deficitară de asistenţă pentru

afaceri şi consultanță agricolă

Absența unui mecanism de stimulare selectivă a

activităților și de promovare a activităților

nepoluante și care produc bunuri cu valoare

adaugată mare

Lipsă acută a locurilor de muncă, tendința în

creștere a ratei șomajului

Slaba dezvoltare a serviciilor

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Posibilitatea utilizării instrumentelor Lipsa resurselor pentru finanțarea investițiilor

Page 13: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

13

datoriei publice( împrumuturi și

obligațiuni) ca surse atrase de la

bugetul local

Posibilitatea accesării unor surse

atrase ale bugetului local (proiecte,

surse guvernamentale, surse private,

taxe speciale)

Stabilitatea economiei naționale

Îmbunătățirea legislației în domeniul

muncii

Simplificarea procedurilor juridice și

administrative pentru încurajarea

investitorilor

Crearea de parteneriate public-

private în folosul dezvoltării

industriale

Interes în creștere pentru produsele

ecologice atât în România cât mai

ales în Uniunea Europeană

Posibilitatea accesării de fonduri

pentru agricultură și dezvoltare

rurală

Implicarea din ce în ce mai activă a

sectorului bancar și a fondurilor de

garantare în susținerea agriculturii

Facilitățile oferite în cadrul Politicii

Agricole Comune și a Politicii de

Dezvoltare Regională

Punerea în valoare a potențialului

agricol în direcția agriculturii durabile

majore

Instabilitatea legislativă în domeniul economic

Insuficiența resurselor bugetare necesare

susținerii dezvoltării industriale

Competiție regională în privința orientării

investițiilor directe

Creșterea deficitelor economice

Instabilitare politică internațională

Conflicte de interese între centrele economice

din județ

Eliminarea subvenționării directe a agriculturii

Creșterea prețurilor la principalele materii prime

consumate în procesul tehnologic

Concurența liberă a produselor românești cu

cele din alte state europene, de la intrarea în

Piața Comună

Închiderea unor unități agricole și zootehnice

datorită neconcordanței cu standardele de

calitate și siguranța alimentară impuse de UE

Inerția în trecerea la sistemele durabile de

utilizare a solului

EDU

CA

ŢIE,

CU

LTU

,

TRA

DIŢ

II

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existența unor unități de învățământ

de nivel preșcolar și gimnazial

Sală de sport

Cămin cultural

Lipsa unor manifestări culturale de tradiție

(pierderea tradițiilor locale)

lipsa unei mediateci moderne la bibliotecă

slaba implicare a societăţii civile in voluntariat

slaba finanțare a programelor culturale

Page 14: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 14

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Posibilitatea instituirii unor programe

de consiliere a copiilor ai căror

părinţi sunt plecaţi în străinătate

programe de reconversie

profesională și educație

antreprenorială

scăderea natalităţii şi implicit a numărului de

elevi

migrarea tinerilor în străinătate

continuarea atitudinii distante a mediului de

afaceri faţă de domeniul culturii, artei, sportului

Insuficiența resurselor bugetare

SĂN

ĂTA

TE Ş

I ASI

STEN

ŢĂ S

OC

IALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Un cabinet medical individual și o

farmacie

Un cabinet veterinar

Compartiment de asistență socială în

cadrul primăriei

Lipsa unui laborator de analize

Lipsa cabinet stomatologic

Lipsa serviciilor sociale specializate pentru

grupuri vulnerabile (bătrâni, copii, bolnavi etc)

Slaba eficacitate a parteneriatului între comune

sistemul de ajutor social nu încurajează

reintegrarea activă

număr ridicat de șomeri

număr mare de asistați social

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Parteneriate public privat – eventual

cu susținere financiară a unor

organizații de caritate

Inițiative complementare sistemului

de stat: biserică, organizații non-

guvernamentale pentru ajutorarea

persoanelor în dificultate

Insuficiența fondurilor pentru susținerea

serviciilor sociale specializate

Scăderea solidarității sociale

Scăderea nivelului de trai

Concentrarea serviciilor specializate in zone

urbane

subfinanţarea sistematică a sistemului medical

creşterea numărului de probleme medicale ca

urmare a sporirii grupului de vârstă înaintată

metode de profilaxie reduse

personal calificat care pleacă în străinătate

datorită salariilor modeste din sistem

Localitatea este traversată de un drum cu circulație intensă (DJ612).

Profile necorespunzătoare și pavaje necorespunzătoare pentru o parte din străzi.

Deficitul de echipare edilitară.

Lipsa stației de epurare.

Aspectul exterior al cladirilor.

Insuficiența spațiilor verzi publice.

Page 15: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

15

Incompatibilități urbane (inserții incompatibile functional, ca regim de înălțime, ca amplasament).

Zonele de extindere realizate prin PUZ-uri nu includ și echipamentele publice necesare.

NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

Asigurarea de locuri de muncă.

Modernizarea tramei stradale.

Extinderea zonei de locuințe individuale.

Echiparea edilitară a satelor aparținătoare.

Extinderea echipării edilitare.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

EVOLUTIE POSIBILA – PRIORITATI

Datorita aceleiași, vecinătăți evident că funcția rezidențială va continua să se dezvolte, cererea va

continua sa fie mare, fie pe seama populației din municipiu care va continua tendința de evadare

din blocuri și aglomerație, fie pe seama celor care migrează spre oraș, fie pe seama celor care

caută o locuință de vacanță aproape de oraș, la prețuri mai accesibile.

Principalele atuuri de valorificat în domeniul economic:

potențialul agricol poate să constituie o activitate eficientă economic, aducătoare de

venituri la bugetul local și locul de muncă pentru o parte din populație

o în domeniul producției vegetale valorificarea potențialului depinde de creșterea

suprafeței exploatațiilor agricole la nivelul exploatațiilor comerciale, modificarea

profilului unei parți a acestora pentru satisfacerea cererii zonelor urbanizate,

utilizarea irigațiilor

o în domeniul producției animale este de menționat că distanțele mari dintre

localități permit amplasarea de ferme zootehnice cu respectarea distanțelor de

protecție față de localități iar vecinătatea municipiului și caile de transport asigură

piața de desfacere

valorificarea potențialului logistic, datorat accesului lesnicios la practic rețeaua rutieră și

feroviară

valorificarea potențialului energetic verde solar și eolian:

o terenurile pe care se amplasează câmpuri fotovoltaice pot în același timp să fie

valorificate pentru pășunat, dacă sunt realizate corespunzător

o trebuie încurajată utilizarea panourilor solare pentru producerea apei calde atît la

instituții publice cât și la imobilele private (în primul rând la locuințe)

există amplasamente disponibile în vecinătatea platformei industriale Rișiori; este

necesară o politică locală de promovare a amplasării investițiilor în zonă

Este necesar ca echiparea tehnico-edilitară și soluționarea dotărilor publice să țină pasul cu

dezvoltările imobiliare.

Trebuie stimulată dezvoltarea serviciilor la nivelul localității – atât servicii pentru populație cît și

servicii pentru agricultură și industrie.

Page 16: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 16

REGLEMENTĂRI URBANISTICE

Principii directoare

Organizarea urbanistică a comunei a urmarit principiile dezvoltarii durabile.

La stabilirea direcțiilor de dezvoltare s-a avut în vedere în primul rând strategia de dezvoltare

durabilă a comunei.

Propuneri privind căile de comunicații:

completarea rețelei de străzi

amenajarea intersecțiilor

modernizarea strazilor (carosabil, trotuare, șanțuri/ rigole stradale, iluminat public,

amenajări de plantații de aliniament – modernizările pot include propuneri de lărgiri care

să presupună realinierea parcelelor)

prevederea unui sistem de sensuri unice pentru a reduce punctele de conflict în intersecții

și a reduce necesarul de exproprieri

soluționarea necesităților de parcare

Dezvoltarea circulației pietonale însoţită de: realizarea unor facilitati și amenajari pentru

pietoni, persoane cu handicap, alte dotari, realizarea de spatii verzi, imbunatatirea

ambientului urban prin amenajari cu pavimente, mobilier urban, alegerea unor profile

pentru arterele pietonale, descurajatoare pentru circulatia auto, realizarea unor suprafete

de stationare și distributie cu amenajari de odihna de-a lungul aleilor pietonale, iluminat

public etc.

Dezvoltarea traficului pentru biciclisti: Incurajarea deplasarilor cu ajutorul bicicletelor și

restrangerea transportului motorizat are avantaje foarte mari pentru protejarea mediului

inconjurator și a nivelului de sanatate a populației. Pe distante relativ mici de pana la 8 km

bicicleta poate inlocui autovehicolul. Acest lucru este posibil atunci cand acest tip de

transport este incurajat prin constructia unei infrastructuri proprii, separata de celelalte

moduri de transport, a unor spatii de parcare în puncte de atractie sporita și adoptarea

unei reglementari de circulație favorizanta. Se propun 2 tipuri de trasee pentru biciclisti:

piste speciale pentru acest tip de transport; piste amenajate pe trotuare.

Propuneri privind echiparea tehnico-edilitară

Inființare sistem canalizare ape uzate

extinderi de rețele de apă-canal în zonele de extindere a comunei

Colectarea apelor meteorice în șanțuri sau rigole stradale

Extinderea rețelei electrice în zonele noi și imbunătățiri de tensiune

înființarea rețelei de alimentare cu gaze naturale

utilizarea panourilor solare pentru asigurarea apei calde menajere la instituțiile publice și

stimularea utilizării lor la investițiile private

Page 17: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

17

Imbunatățirea confortului urban

Imbunătățirea nivelului de dotare

Instituirea de reglementări pentru asigurarea amplasamentelor necesare dotărilor publice

necesare în zonele de locuit noi din oraș și în satele aparținătoare.

Satisfacerea cererii de locinte individuale cu nivel de confort modern prin extinderea zonei de

locuit în acord cu dezvoltările spontane înregistrate în ultimul deceniu dar cu realizarea unui nivel

necesar de coerență.

Stabilirea unor reglementări privind aspectul exterior al clădirilor și împrejmuirilor, amenajarea

spațiilor verzi în curți, soluționarea locurilor de parcare în incinte.

Stabilirea unor reglementări privind utilizarea domeniului public.

Zonificare funcțională

Organizarea urbanistică a comunei Mereni a urmărit principiile dezvoltării durabile.

La stabilirea direcțiilor de dezvoltare s-a avut în vedere tendințele de dezvoltare, raportarea

la dezvoltarea urbană și rulală a teritoriilor învecinate, la standerdele de confort și calitate a vieții

și la necesitășile de dezvoltare economică a comunei.

INTRAVILAN PROPUS

Limita intravilanului propus a fost conturată și trasată conform următoarelor criterii majore:

1. Rectificarea limitei intravilanului existent pe limite cadastrale;

2. Introducerea în intravilan a zonelor în care exista pe viitor intenții de dezvoltare, care pot

contribui la creșterea economică a comunei Mereni, luând în calcul valorificarea

elementelor de cadru natural și a oportunităților generate de accesibilitatea crescută;

3. Introducerea în intravilan a terenurilor necesare pentru extinderea zonei de locuințe;

4. Introducerea în intravilan a construcțiilor din extravilan precum ar fi dotările de interes

public precum ar fi stația feroviară, frontul de captare și aletele asemenea.

Astfel, în urma acestor considerente, prin trasarea noii limite de intravilan a rezultat o

suprafață totală a intravilanului propus de 450,08 ha, majorat fata de intravilanul existent de

401,86ha. Au fost introduse in intravilan 81,51 ha și restrânse 33,29 ha.

CARACTERISTICI ALE ZONELOR FUNCȚIONALE

Intravilanul propus va ocupa o suprafață de 450,08ha.

Caracteristica principală a propunerilor este asigurarea rezervelor zonelor de locuit,

mixitatea funcțională în zonele oportune pentru constituirea de activități și dotări specifice zonelor

periurbane și aferente unor circulații majore și flexibilitatea în condiții de compatibilitate

functională.

Page 18: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 18

FUNCȚIUNI PROPUSE

Zona de locuințe individuale (L1)

locuirea propusă este de tip individual având un regim maxim de înălțime de P+2 niveluri;

această zonă funcțională va suporta o restrâgere pe de o parte generată de micșorarea

unor suprafețe intravilane, iar pe de alte parte un procent semnificativ ca căpăta caracter

de zonă mixtă, fiind inclusă astfe în altă zonă funcțională. Astfel locuirea individuală va

reprezinta un procent de aproximativ 81.76% din suprafața intravilanului propus, în

scădere față de aproximativ 82.22% din suprafața totală a intravilanului existent, având o

suprafață propusă de aproximativ 368 ha, distribuite atât în trupul principal, cât și în

trupurile izolate ale comunei Mereni.

se propun mici extinderi ale funcțiunii de locuire și în trupul principal Mereni;

Zona cu caracter de centralitate: comerț, servicii, dotări publice, locuințe individuale (LIS)

localitatea nu include un nucleu de zona centrală conturat, dotările de interes public și

activitățile terțiare fiind dispuse dispersat în teritoriul intravilan al comunei în principal

de-a lungul căilor de circulații rutiere majore (DN, DJ, sau DC), iar o parte mica dintre

acestea fiind diseminate în teritoriu.

astfel s-a dispus constituirea zonelor cu caracter de centralitate, reprezentată de o zonă

mixtă caracterizată prin mixitate funcțională, acest caracter fiind datorat concentrării mai

multor funcțini precum: comerț, servicii, dotări publice și locuire individual.

Activități legate de comerț și servicii (ISd)

această zonă are caracter de mixitate reprezentată de concentrarea mai multor funcțini

care exclud dezvoltarea zonelor de locuit, funcțiunile regăsite fiind cele de: comerț,

servicii, zone de depozitare și altele asemenea.

zona ISd este propusă a se dezvolta de-a lungul arterelor majore de circulație (DJ);

Aceasta zona reprezinta 6.53% din intravilanul propus.

Dotări de interes public (ISp)

Pentru menținerea dotărilor izolate care nu au putut fi incluse în interiorul zonelor mixte

sau cu caracter de centralitate s-a propus constituirea zonelor pentru dotări de interes

public.

Dispersate în cadrul teritoriului se mai regăsesc obiective precum sunt cele de cult, cele

educaționale sau alte instituții de interes general.

Aceasta zona reprezinta 0.56% din intravilanul propus.

Zonă unități agro-zootehnice (A1)

Page 19: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

19

zona unităților agro-zootehnice a fost și ea diminuată deoarece o serie dintre obiectivele

cu această destinație au fost desființate;

zona unităților agro-zootehnice este constituită din două ferme menținute, amplasate în

extremitatea sudică a trupului principal si in zona centrala nordică, având o suprafață

relativ redusă de 18,85 ha, reprezentând 4.19% din suprafața totală a intravilanului

propus.

Zona activităților preponderant industriale (ID1)

localitatea nu includea zone specifice destinate activităților preponderent industriale,

astfel în zonele în cadrul cărora activitățile poluante și industriale majore fiind dispuse

dispersat în teritoriul intravilan al comunei în principal de-a lungul căilor de circulații

rutiere majore (DJ), iar o parte mica dintre acestea fiind diseminate în teritoriu.

zona activităților preponderant industriale este reprezentată de zone industriale, mica

industrie sau zone destinate depozitării.

Gospodărie comunală – cimitire (GC1)

în privința zonei de gospodărie comunală – cimitire, Comuna Mereni beneficiază de 1

cimitir.

Zona spații plantate, dotări sport și agrement cu acces nelimitat (SP1)

această zonă este constituită în cea mai mare parte din suprafețele pășunilor aflate în

intravilan și menținute;

Aceasta zona ocupa 1.58 ha reprezentand 0.35% din intravilanul propus.

Zona cursuri de apă și spații verzi de protecție (SP3)

zona cursurilor de apă a fost diminuată, aceasta fiind scoasă din intravilan

Aceasta zona ocupa 2.34 ha , reprezentand 0.52% din intravilanul propus.

Zona transporturilor rutiere (CC1)

zona transporturilor rutiere propusă însumează 25,84 ha reprezentând un procent de

5,01% din suprafața intravilanului propus.

Aceasta zona ocupa 25.84 , reprezentand 5.75% din intravilanul propus.

Page 20: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 20

Tabel 1 – Bilanț teritorial al suprafeței infravilanului existent si propus al Com. Mereni

Tabel 2 - Bilanț suprafețe extinse și restranse intravilan al Com. Mereni

MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

In vederea eliminarii sau diminuarii efectelor riscurilor naturale, au fost recomandat, prin

studiul hidrogeotehnic, o serie de măsuri:

Zone afectate de fenomene de inundabilitate

- Se va respecta zona de protective pentru cursurile de apa impusa de Apele

Romane

Zone afectate de fenomene de instabilitate

Pentru zonele cu potential mediu de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc ce

apar la amplasarea constructiilor, se vor avea in vedere urmatoarele recomandari:

Page 21: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

21

- Amplasarea constructiilor se va realiza pe baza studiilor geotehnice (cu calcului

stabilitatii versantului la incarcarea suplimentara create de constructive);

- Se vor proiecta cladiri ursoare;

- Nu se vor executa sapaturi de anvergura pe versant;

- Se vor executa numai sapaturi locale pentru fundatii isolate sau ziduri de sprijin;

- Se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea apei in sapatura;

- Se vor dirija apele din precipitatii prin rigole;

- Se vor planta arbori la o distanta corespunzatoare fata de constructiile viitoare.

Riscul antropic

La amplasarea constructiilor in apropierea liniilor electrice se va solicita avizul de la

administratorul rețelelor electrice. De asemenea, la sistematizarea teritoriului se va tine cont de

zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona si de traseele de utilitati, in special in acele

zone in care aceste trasee au o densitate mai mare.

La autorizarea proiectelor de constructive se va solicita avizul de la institutiile competente

(administratorul rețelelor electrice, Apele Romane, etc.).

REGLEMENTĂRI URBANISTICE

Solutia generala de organizare si dezvoltare a localitatii

Organizarea urbanistică a comunei Mereni a urmarit principiile dezvoltarii durabile, la

stabilirea direcțiilor de dezvoltare luandu-se in considerare în primul rând adaptarea acesteia la

necesitășile de dezvoltare a populației, adaptarea la dezvoltarea teritoriilor învecinate și urmărirea

tendințelor de dezvoltare actuale zonei în paralel cu oportunitățile pe care teritoriul comunei le

poate oferi.

Organizarea cailor de comunicatie

Se propune modernizarea circulatiilor secundare si modificarea prospectului stradal,

ajungandu-se la un gabarit ce va permite desfasurarea in siguranta a circulatiei pietonale si

carosabile. Se urmareste de asemenea imbunatatirea imaginii urmane si calitatii spatiului public

prin amenajarea vegetatiei de aliniament.

Destinatia terenurilor, zonele functionale rezultate

Din punctul de vedere al destinatiei terenurilor, se pot identifica atat terenuri cu destinatia

de curti-constructii, cat si terenuri agricole. Terenurile agricole din intravilan vor fi scoase din

circuitul agricol.

Din puct de vedere al zonelor functionale reglementate, se poate observa un procent mai

ridicat al functiunii de locuire, urmand ca pondere zonele de servicii si cele de institutii publice.

Page 22: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 22

Zone de protectie

Datorita prezentei pe teritoriul comunei a obiectivelor de patrimoniu (monumente si situri

arheologice), a echipamentelor edilitare existente si propuse, a cimitirelor, și a altor obiective care

generează zone de restricții, au fost instituite zone de protectie, conform legii:

o Zona de protectie a liniei electrice de inalta si medie tensiune–interdictie definitiva de

construire;

o Zona de protectie sanitara – interdictie definitiva de construire:

- Cimitire : 50 m, conform Ordinului Nr. 119/04.02.2014 privind aprobarea

Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei;

- Statii de epurare : 300 m, conform Ordinului 119/04.02.2014 privind

aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privinf mediul de viata al

populatiei;

- Statii de pompare : 10 m, rezervoare de inmagazinare: 20 m, conform H.G.R.

nr. 930/ 2005, privind caracterul si marimea zonelor de protective sanitara si

hidrogeologica;

o Zona de protectie a apelor ( 5 m pentru ape cu latimea sub 10 m, 15 m pentru ape cu

latimea intre 10 – 50 m, conform Legii 107 / 1996 – Legea apelor ) – interdictie definitive

de construire; Apele ce traverseaza comuna Mereni au o lungime totală de aproximativ

37,430.45 m si o suprafață de aproximativ 621163.30 mp ( incluzând zonele de baltire), dar

si 9 traversari peste cursurile de apă.

o Zona de protectie a monumentelor si siturilor arheologice (delimitate pe limita de

proprietate conform Studiului Istoric si arheologic)

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

In ceea ce priveste obiectivele de utilitate publica, in propunere s-a urmarit imbunătățirea

nivelului de dotare si instituirea de reglementări pentru asigurarea amplasamentelor necesare

dotărilor publice necesare în zonele de locuit noi aferente teritoriului comunei Mereni, acestea

fiind dispuse fie izolat, fie în nuclee centrale, fie amplasate de-a lungul rețelei majore de circulații

sau drumurilor principale.

Din punct de vedere al tipului de proprietate a terenurilor, conform Legii 213/1998, in

teritoriul administrative al comunei Merenise pot identifica urmatoarele categorii:

I. Terenuri Domeniu Public

a. Terenurile Domeniului Public ale statului

- Drumurile naționale

- Bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant;

- Spatiul aerian;

- Apele de suprafata, cu albiile lor minore, apele subterane;

Page 23: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

23

- Padurile si sau terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, de

productie ori de administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile

neproductive incluse in amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier national

si nu sunt proprietate privata;

- Terenurile care au apartinut domeniului public al statului inainte de 6 martie 1945;

- Terenurile obtinute prin lucrari de indiguiri, de desecari si de combatere a eroziunii solului;

- Retele de transport al energiei electrice;

- Spectre de frecventa si retele de transport si de distributie de telecomunicatii;

- Digurile de aparare impotriva inundatiilor;

- Lucrari de regularizare a cursurilor de apa;

- Cantoanele hidrotehnice, statiile hidrologice, meteorologice si de calitate a apelor;

- Atatuile si monumentele declarate de interes public national;

- Muzeele, colectiile de arta declarate de interes public national.

b. Terenuri Domeniul Public al judetului

- Drumuri judetene;

- Terenuri si institutii publice de interes judetean;

c. Terenurile Domeniului Public al comunei:

- Drumurile comunale si strazile;

- Pietele publice, comerciale si parcurile publice, precum si zonele de agreement;

- Retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, statiile de tratare si epurare a

apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente;

- Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea Consiliul Local si Primaria, precum si

institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele,

policlinicile si altele asemenea;

- Locuintele sociale;

- Statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national;

- Bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de

interes national;

- Terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca

nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;

- Cimitirele comunale.

II. Terenuri Domeniu Privat

a. Terenurile Domeniului Privat al statului

b. Terenurile Domeniului Privat al judetului

c. Terenurile Domeniului Privat al comunei

III. Terenuri Proprietate Privata a Persoanelor Fizice si Juridice

CAPITOLUL IV. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE

Page 24: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

MEMORIU TEHNIC – MEMORIU DE SINTEZA 24

Planul Urbanistic General traseaza cadrul necesar dezvoltarii urbanistice ulterioare a

comunei Mereni. Pe baza propunerilor din prezentul P.U.G. pot fi intocmite strategii, programe de

masuri, proiecte. Este necesară urmărirea consecventa a aplicarii prevederilor regulamentului local

de urbanism asociat prezentului P.U.G.

Se va urmari cu consecventa aplicarea interdictiilor de construire care au rolul de a sprijini

dezvoltarea coerenta, armonioasa a comunei (exemple: interdictiile din zonele de dezvoltare/

restructurare a tramei stradale, interdictiile stabilite potrivit prevederilor legale).

Este obligatorie elaborarea unor astfel de programe de dezvoltare și a unor proiecte

necesare transpunerii în practica a prevederilor din prezentul P.U.G.

În vederea etapizarii proiectelor și programelor este necesară nu numai asigurarea finantarii

ci și cuantificarea efectelor pe care programul/proiectul respectiv il are pentru dezvoltarea

ulterioara a comunei (potentialul de atragere a unor fonduri publice sau private pentru dezvoltari

ulterioare, crearea de locuri de muncă, cresterea satisfactiei cetatenilor, etc).

Pentru unele tipuri de interventii prin prezentul P.U.G. este sugerata o etapizare. Fireste insa

ca în urma unor studii mai amanuntite, cu scenarii de dezvoltare alternative, pot fi stabilite alte

prioritati.

POSIBILITĂȚI DE RELANSARE SOCIO-ECONOMICĂ

Noile zone functionale propuse prin reglementarile prezentului PUG au laut in considerare

tendintele evidentiate in ultimii ani, gradul de accesibilitate a comunei, existenta infrastructurii, a

resurselor umane si naturale, precum si nevoile populatiei. Astfel, propunerea urmareste

potentarea activitatilor existente si revitalizarea economiei locale in vederea cresterii nivelului de

trai al populatiei, prin stimularea implanturilor din sfera terțiară.

Noile activitati vor atrage forta de munca (specializata si recalificata) dar si investitori din

mediul privat, facilitand colaborari intre mediul public si cel privat. Se va creste astfel atractivitatea

zonei, prin prisma oportunitatilor de munca dar si a conditiilor de trai oferite.

S-a urmarit intrarea în intravilanul comunei a terenurilor necesare dezvoltarii funcționale, a

tramei stradale si a zonelor centrale și de mixitate funcțională, asigurandu-se in egala masura

functionarea activitatilor agricole. Pentru satisfacerea cererii de locuinte individuale cu nivel de

confort modern s-a propus extinderea zonei de locuit în acord cu dezvoltările spontane

înregistrate, dar cu realizarea unui nivel necesar de coerență cu dezvoltarea actuală a comunei

Mereniși a celorlalte teritorii ale comunelor învecinate.

CATEGORII PRINCIPALE DE INTERVENTIE (OPERATIUNI URBANISTICE) DEPENDENTE DE

NECESITATILE POPULATIEI

Printre categoriile principale de interventie se numara:

- Rectificarea limitei intravilanului existent pe limita de proprietate;

- Extinderea suprafetei intravilanului;

Page 25: VOLUMUL I PRIMA VERSIUNE A PLANULUI

25

- Modernizarea infrastructurii rutiere si extinderea tramei stradale existente;

- Modernizarea, extinderea infrastructurii edilitare existente și crearea unor noi sisteme

edilitare (canalizare, gaze);

- Crearea unei stații de epurare și extinderea zonei uzinei de apă.

CONSTRANGERI ALE DEZVOLTĂRII SPAȚIALE A COMUNEI

Constrângerile au fost următoarele:

- Existent zonelor de riscuri;

- Existența unor obiective generatoare de restricții;

- Dezvoltarea spontana a tramei stradale in anumite zone sau lispsa / insuficiența acesteia

în anumite areale;

- Fragmentarea teritoriului intravilan de căile majore de circulație rutieră și feroviară;

- Numărul și suprafețele reduse ale terenurilor aparținând primăriei în vederea localizării

unor noi dotări de interes public.

Întocmit,

Lect. Dr. Arh. Urb. Laura Andreea Dobrescu