versiune pdf
862
www.cimec.ro
Transcript of versiune pdf
RAPORTUL POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL LA CONFERINA NAIONAL A PARTIDULill
COMUNIST ROMlN Octombrie 1945
SITUAIA INTERNAIONAL
Tovari 1 Conferina naional a Partidului Comunist Romin se ine în condiiile terminrii victorioase a celui de-.al doilea rzboi mondial. Irnperialismul german hitlerist i miii· tarismul }aqxmez au ,fost zdrobite, .i puten1 'spune c aceasta este o victorie nemai:întîlnit în Lstoria tuturor rzboaielor.
Dup cum prevzuse marele geniu a.J omenirii progresiste i conductorul popoarelor Uniunii Sovietice - Generalisimul Stalin -, fadorul esenial care a hotrît •soarta celui de-al doilea rzboi mondial a fost unirea tuturor popoarelor iubitoare de pa·ce i Hbertate tmpotriv!cl ·celui mai mare duman al civili miei i progresului omenirvi, împotriva fascismului cotropitor.
De aici se desprinde un mare învmînt i totodat
perspectiva înfptuirii unei pei durabile în lume. Rolul prindpal în obine::-ea victor.iei 1-a avut Uniunea Sovie
tic. (Aplauze puternice.) Armaba Roie s-:a !clcoperit de o .glorie nepi·eritoare în rz
boiul de nimÎICire a forelor hiUeriiSte i ale imperiaHsrnului japo nez, mrind astfel admiraia întregii lumi fa de puternicul Stat sovietic al muncitorilor, nanilor i intelectualilor. (Aplauze.)
Al doilea 1învmint al ,acestui rzboi a.rat unde :a dus poli tica de conoosii f:a d·e :agresor. Fiecare cedare f,cUt agre-
www.cimec.ro
8 OH. OHEOROHIU-DEJ
sorului, tn loc de a consolida pa,cea, mrete poftele imperia liste i -d~ ~ nqi $gresiunf.
.Se, pare. c a9este fnv~minte nu. au fo~t tnsuite de anumite cercuri, le~;tc; d~ cunoscuta politic munchenez, care tnoearc s tmpiOOice construirea unei pei durabile tntre popoare.
Fadorii care a'cioneaz în .fa·voarea pcii stnt tns mult mal puternici.
1. ECONOMIA MONDIALA IN URMA RAZBOIULUI
In .primul rtnd, economia mondial a ieit adtnc zdrun cinat i dezorganizat din acest rz.boi. Uriae distrugeri de bunuri, întrebuinarea neproductiv a materiilor prime, distru gerea unei mari pri din utilajul industrial al statelor euro pene pe teritoriul crora s-a desfiUMt rzboiul, toate acestea au contribuit .}a agravarea situaiei economice. In numeroase ri se manifest. tendine inflaioniste. Dezorganizarea trans porturilor, attt feroviare cît i fluviale, ·împiedic df!culaia bunu rilor. De asemenea, aceasta contribuie la scumpirea produselor i la diferene considerabile de preuri. Problema cea mai impor tant, tns, este trecerea industriei de rzboi pe picior de pace. Reconversiunea, cum se numete ea tn Statele Unite i k1 Anglia, pune în pericol munca i existena a milioane de lucr tori. Economitii ameri~ani discut dac într-un viitor apropiat vor fi 8.000.000 sau 18.000.000 de omeri' în S.U.A. Pericolul omajului amenin nu mai puin i Marea Britanie.
Scderea nivelului de via al muncitorirnii din aceste ri, ca o ,consecin .fireasc a dezordinei economice !Provocate de trecerea intreprinderilor industriale, crescute mult în timpul rzh9iului, la produ·cti~ de pace, a determinat mari aciuni muncitoreti, care cuprind mHioane de oameni : astfel, grev~le minerilor, metalurgitilor i muncitorilor din porturi tn S.U.A. i grevele minerilor i dochrilor în Anglia. De asemenea, greu-
www.cimec.ro
~APO~TUL POLITIC AL C. C. LA CONFE~INA NATIONALA f
tile econornke, complicate cu dHicult.i politice, au contri buit la rapida dezvoltare a micrilor naional-eHbenatoore in IndLa, Indiile Olandeze, Egipt, .Palestina, rile arabe etc. De subliniat ·greva-protest a muncitorilor din porturile australiene, care refuz s incarce material de rzboi trimis pentru a fi folosit impotriva micrii naionale din Java.
In asemenea împrejurri, cind micrile muncitoreti din metropol sint in cretere i cind popoarele coloniale ii .afirm tot mai hotrît dreptul la independen. naional, cercurile reacionare, .intretinind focare fasciste ca acelea din Grecia, Spania, Argentina i impingind spre neînelegeri in sinul Naiunilor unite, caut s impiedice construirea pcii.
2. ORGANIZAREA I CONSOLIDAREA PACII SINT STRINS LEGATE DE DEMOCRATIZAREA
FIECAREI TARI
Crearea Federaiei Sindkal·e Mondiale - care, prin cei 63.000.000 de membri a·i si, muncitori contieni i organizai
din lumea întreag, e:ste expresia unitii dasei muncitoare - va 0vea un rol deosebit de important rîn reconstrucia l1JJJ11ii i
tn .oornbaterea :partiLanilor politicii "echULbrului de fore". In dezbater.ile congresului mondial ~Sindioal s-a evideniat
faptul d organizarea i consolid•area pcii sînt stfiîns ·legate de lupta pentru nimicirea rmielor fasciste, de democratizarea fiecrei ri.
Pe plan politic, dac lum în oonsidenare alegerile care au avut loc in ultimul timp intr-o serie de ri eliberate de sub jugul robiei hitJ.eri.ste, observm o deplasare ootegori·c a opi niei publke_ .spre forele politice consecvent democratice. Aa, de pild, in Frana, • .CehosloV'acia, Nor·vegia i alte ri, comu nitii întrunesc majoriti însemnate, lrgind astfel frontul ,?cii i baza prieteniei dintre popoare.
Un eveniment de importan politk mondial îl constituie alianta, nu de mult încheiat, intre Uniunea Sovietk i Chin:a.
www.cimec.ro
1 GH. GHEORGHIU-DEJ
Cele dou pop~re, cu potenialul lor eoonoiilic, politic i militar a~proape nelimitat, interesate deopotrilv in stabilirea armoniei internaionale. -i a bunei î-nelegeri între popoare, vor aduce o puternic contribuie la realizarea i asigurarea pcii.
Reactiunea 1ncearc, într-WI oadru istorJc nou, s reînvie politica ce tindea La izolarea U.RS.S. Ea încearc s ignoreze importana internaional mult ·!iporit a Uniunii SovieUce dup vittor,ia asupna Germaniei hitleriste i a milibari•smului japonez.
Nu o politic de "echilibru al forelor", nu o politic de împri•re a lumii în "blocuri", ci una de înelegere i colabo rare între popoare i între state. Oac la conferinJa de la Lon dra s-,au ivit unele divergene, acestea pot i trebuie s fie rezol vate tot în spiritul prieteniei i colaborrii furite în anii grei de rzboi. Divergente ·rpot exista i .între membrii unei•a i ace lei,ai grupri politice, cu atît mai mult între state destul de deosebite ·aa strudur ; esenial este, îns, •spir:Hul de ·colabo rare i voina de a rezolv!<i- t.oote ,problemele prin buna înele
gere. Aceast~ este prima condiie a unei pei dunabile. (Aplauze puternice.)
Uchi:darea tuturor rmielor fasciste i izol,area cercurilor reacionare, care încearc s tulbure pacea lumii, este a doua condiie. (Aplauze.)
O pace durabil tn lume nu poate fi conceput decît dac toate forele .progresiste ale lumii vor continllia lupta pentru asi,gunarea unei democraii r·eale i active. lnstaunarea în fie oare ar a unei democraii consecvente v1a fi ·cea mai bun
garanie a .. pcLi. A·ceasta este a treia condiie. (Aplauze puternice.j
In fine, a patna i ultima condiie pent.,u furirea unei pd dunabile este respectarea· voinei fiecrui pQPor de :a-i furi singur regimul su sodal, respectarea independenei naionale i neamestecul în afacerile interne ·ale altor popoare. (Aplauze irldelt:tng repetate.)
www.cimec.ro
!f.I\PORTUL POLITIC AL C. C .. LA CQNFERI~TA NATIONALA .9
Aceasta este situaia politic general în care se ine Con ferina naional a pa.rtidului nostru. Dei expus sumar, ne va îngdui s înelegem mai uor problemele care .frmîct ara noastr, rolul i sarcinile Partidului Comunist Romîn~
D
POPORULUI ROMIN
Tonri! Inainte de a trece la problemele actuale, consi derm necesar o scurt analiz a drumului greu i plin de învminte pe care paoitidul nostru l-13 parcurs în lupta pentru libert•atea i drepturile poporului romîn.
Dup o lung i ·aspr experien, dobîndit în cei 20 de ani de adînc ilegalitate i în timpul scu1rtei perioade scurse de Ia 23 August 1944 i JPÎn azi, partidul nostru ·a devenit principall3 for poliUc •oore sprijin cu hotrî·re regimul instau rat J,a 6 Martie 1945 i guvernul de concentrare democraUc al d-lui dr. Petru Groza.
Intr-13devr, dac ne gindim ce a reprezentat partidul nostru_ !:a înfiinarea sa, prin ce greuti i frmîntri a trebuit s treac, i facem o comparaie ·~u situaia în care se gsete 1azi, putem privi cu încredere în viitorul parUdului nostru, în viito rul dasei rnuncitoore i ·al .întregului popor romîn. Inainte de a intra îns în analiza sarcinilor noastre actuale, considerm necesar o scurt expunere .asupna originii _partidului nostru.
Nscut în condiii istorice care nu se deosebes·c în fond de cele în oore 13U luat natere toate parttdele comunhste din ulti mele decenii, i abia desprL1s din frmîntrile vechii micri
www.cimec.ro
10 GH. GHEORGHIU-DEJ
muncitoreti, tînrul Partid Comunist Romîn îi lu asupra sa mreaa i totodat istorica sarcin de a restabili unitatea poli ti-c i de aciune ;a da,sei muncitoare, de a organiZia i oon ·duce lupta muncitorilor, ranilor i intelectualilor pentru ridi -carea strii lor materilaie, politice i culturale, pentru o Romî nie liber, democmUc i Independent. De asemenea, Partidul Comunist Romîn, cluzit in activitatea 518. de teoriJa marxist leninist, i-a luat asupra sa sarcina · s indrumeze clasa muncitoare i intregul popor pe calea înfptuirii unei societi in oare s di!Sp!8r eXJploatarea omului de ctre om. (Aplauze entuziaste.)
Pl8rtidul noc;tru cunoate cîteva perioade distinde 1În dez voltarea sa. Intrunind majorita1ea membrilor vechiului partid muncitoresc, hotrît s rup cu reformismul i metodele pasive, care au .dus la eecul grevei generale din 1920, tînrul partid muncitoresc, p'artidul comunist, s-a impus chLar de la primii p:ai f·cui în arena luptei politi·ce c:a o for politk indepen dent, producînd o serioas deplasare în cursul vieii politice a rii noastre.
Bucur,fndu-se de increderea i de Sipri1inul maselor munci toreti, organizate tn sindioa1e unite, precum i de 1simpatLa unei însemnate pri ale celor neoT>ganiZ!8te de la orae i Sl8.te, partidul nostru r·euete, stînd ·tn fruntea maselor muncitoare, s menin cea mai mare parte din revendicrile oîtigate prin g.revele din 1918-1920 de ctre clasa muncitoare.
Desi.gur, ~cercurile reacionare nu .puteau rmîne indiferente fa de pempectivele politice ·coare erau deschise clasei munci toare i poporului romîn sub steagul partidului nostru.
Aceste cercuri, ·dezrnetidte dup primul VIBl de lupt pQJ>U· Iar oare ,ge desfura în perioada anilor 1918-1920, -aînd mun citor-imea din RomtniiB, ca i cea din lumea întreag, se gsea în .plin ofensiv, cluzit de lozinci ca : pace, pîine, pmînt, libertate, i-au regrupat forele i au trecut la contraofensiv. In primul rînd au cutat s loveasc tn partea cea mai con ..
www.cimec.ro
IAPOR11JL POLITIC: AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA J 1
tient a clasei muncitoare, tn avangarda sa, 1în partidul oomunist.
Astfel, in 1924, lfJIBrti<lul comunist este scos în afiS ra legilor rii de ctre guvernul liberal, care dezlnuie in acelai timp un 18tae direct împotri·va libertilor ceteneti i mai ·Cu seam irnpotriV'a cuceri.ri!or clasei muncitoare. Partidul nostru ins nu deZ18rmeaz. Roor:fllaniz•în<lu-se ,~ oo·ze conspirative, si! it fiind s intre in· adînc ilegalitate, el ii afirm dreptul Ia existen, conti~utnd s fie de f18pt mobilizatorul, ·organizatorul i condu ctorul luptei de emancipare a muncitorilor, ranilor i intelec tualilor. (Aplauze puternice.)
Cea de•a doua perioad este ca~raderizat prin descrete~rea luptelor populare, ca urmare a stabilizrii relative a capitalis mului, survenit dup primul rZ<boi mondial.
In aceast perioad, care <se întinde pîn în pr.eajma :anului 1929, dl8sa muncitoare din Romînil8 îi îmbogete experiena in lupte de aprare impotriva politi:cii 1811Udemocratice :a guver nelor brtieniste-averescane. Dac o parte din cuceririle obi
nute înainte de ctre masele muncitore'ti au fost pierdute, aceasta 'se dl8torete în !Primul rind slbirii org·aniZI8torice i lipsei de unttl8te politi<c i de 18Ciune a dasei muncitoare.
Partidul nostru nu reuis.e s tnohege unitatea de lupt cu partidul social-democrat, i a•ceast stare de lucruri ducel8 ap l·a moar duiTIJ8ni!or' rnuncitortmii.
Fr s n~grn . slbiduniJ.e i greelile p18rHdului nostru fa de problema frontului unk, nu putem trece cu vederea faptul c în conducerea partidului social-democrat de atunci se gseau elemente ca Mirescu, Fluera, Grigorovici etc., excluse pîn la urm din partid pentru c s-au înhmat la carul dic t,aturii reg.ale, treo.înd desohis în l18grul re~S·ciunii.
AceUa imprimau ,partidului social-~democrat un spirit d•e aprig dumnie atît impotriva pa.rtLdului comunist, dt i impo triva ideii stabilirii unitii de a:ciune a clasei muncitoare, iar acolo unde fP18rHdul nostru reuea s-o tnf.ptui•asc peste capul
www.cimec.ro
t2 . GH. GHEOJromU~DEJ
lor, cutau s-o spar.g prin toate mijloacele, cO.ntri:buind astfel în mare msur la întîrzierea dezvoltrii micrii muncitoreti în Romînia.
Nu era de mirare deci pentru oe o :parte destul de îrusem nat a cliasei muncitoare, inrapoiat din ·punct de vedere politic, i in special marea mas a ranilor notri, constituia in mod obinuit clientela electoral a di·venselo:- p:aride .politke care :se schimbau !~a cîrma rii. In asemenea condiii, desigur, dasa muncitoare i ,poporul romîn erau mai uor deposedate de drep turile economice i poliHce, libertile ceteneti mai uor
gîtui te.
Exploatînd nemulumirea cres'Cind a mase!or muncitoreti i rneti, care simeau arpsa.r•esa unui regim politic !Dpsit de liberti i apsarea greutilor economice, partidul naional
rnesc reuise !S cîtige teren politic. In 1929, cînd primele semne ale unei noi crize economice
au început s 1se fac- simite în ~aproaiPe toate colurile lumii i cînd era de prevzut c i aroa noastr Wl trece prin :a-ceatSt încercare, dat fiind strudurra sa poTitic, economic i social, partidului naional-rnesc i se detStinrase de ctre Viîrfurile .-eacionare ale claselor domina[\te din Romînia, printre ca,re se numrau Maniu, Vaida, Mihalache i alii, rolul de canalizator al noului v,aJ de lupi popular care urma s se dezvolte ca o consecin firea,sc ~a noii crize. Trecînd peste .contradiciile existente ,în sînul cer·curilor reacionare, partidul Hberral i marioneta sa averescan au trecut puterea în mîinile partidului naional-rnesc.
Primul guvern naional-rnesc, in frunte ·CU Maniu, vine la ctrma rii sprijinindu-se pe o larg micare popular.
Muli credeau pe atunci c se vor produce cu a•cest prilej schimbri rradioale în via.a politic ~a rii.
Aiproape 1ntreg poporul atepta, aa ·cum i se promisese în opo.~iie de ctre Ji.derii pta-rtidului naional-rnesc: tmbun tlrea. situaiei materiale i dreptate social, prin instaurarea
www.cimec.ro
RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA fS
unui regim care s introduc i s respecte libertile ceteneti. .Marea dez,amgire n-a întîrziat îns s-i fac loc în rîn
durile ce!or pclii. Primul act "politi·c" al iguvernului Maniu-Vaida ·a fost s~i
ciiptui·asc partiz,anii i s acapareze avutul rii. Muncitorilor le-a cerut s-i strîng cureaua. Asutpr,a delegailor muncitorilor organizai în sindioate uni
tare, adunai în Congresul de Ira Timioara (3-7 aprilie 1929), se trage în plin din ordinul clilor muncitorimii; Maniu-Vaida.
La Lupeni, cînd au ,jneer•cat s foloseasc dreptul de grev pentru raprarea intereselor lor, în loc de Ji;bertile ceteneti promiiSe în opoziie, printre care i dreptul la grev, le-rau oot gloanele jandarmilor, •Jre care 'i-!8U trimis s-i trnpute. 118r .sin-' dicatele unitare, devenite un fnstrwnent de lupt onganizat a muncitorimii i o puternilc stavil în calea 1plranurilor de a arunca pe spinarea maselor ~opulare greutile crizei econo mice, au fost i ele dizolvate tn acefai &n.
Cu toat teroarea dezlnuit împotriva liberttii sale de organiz,are, clasa muncitoare a continuat lupta nu numai Jren" tru interesele ei rnaterirale, ci i pentru existena deschis a sindi·oatelor sub conducerea Consiliului general. (Aplauze.)
Au început "currbele de sraerirficiu", omajul, sc·derile de s·alrarii, scdere·a nivelului de trai al muncitorilor, funcionari lor, învtorilor, invaHzilor, noi sarcini fiscale .asupra rani· lor, cu scopul de ·a iei din criz pe S~pinarea maselor populrare i de a plti dratoriile fcute în strintat·e. . .
Aprtorii celorr apsai de msurile guvernului, deputaii Blocului muncitoresc-rnesc sprijinit de. Parti·dul Comunist Romîn, au fost dai af~H din parlament' pentru a rpi muncito rilor, ranilor i inteledualilor !pOsibilitatea s-i aib repre~ zentanii lor în Cramera' deputailor. e~ ·acest prilej, deputfltif· reacionari naional-rniti i liberali",' arundndu-i Jos m tile, au votat pentru eliminarea deputailor· Blocului muncito resc-rnesc din parl·ament.
www.cimec.ro
Speranele maselor înelate se îndreapt mai accentuat spre singura for politi:c consecvent, pus în slujha intereselor poporului, spre rpartidul nostru, 1mpotrivl3 cruil3 guvernul nl3io nal-rnesc de sub :preedinia lui Maniu dezlnuie o teroare i mai iSlootic.
Trebuie spus aici c nu întîmpltor se produc frmîntri fmcioniste tocmai în .aceste împrejurri, cînd unitatea de lupt a partidului trebuil3 s fie mai puternic decît oricînd.
Explicaia ·oouzelor oare :au dus 113 izbucnirea fooarelor frac ioniste o gsim ·în înv,tura ml3rxi·st-leninist despre partid, C"a·re lmurete c ,.izvorul fracionismului în partid il consti tuie elementele lui oportuniste" 1• Pîn ha Congresul al V-lea, în sînul partidului nostru existau înc serioase rmie opor tunist·e ~ dreapta i de stinga, dt8torit pe de o parte confu ziei ideologice, polttioce i organi.z,atorice motenite de la vechiul partid socÎ!al·democoot, pe de alt parte prezenei 1în orgl3nele de condu:cere 13 elementelor· cu mentalitate i concepie mic burghez, cunoscute prin instabilitatea lor politic i spiritul de aventur.
Ce-13u însemnat frmîntriie fi'I8Cioniste în desfurarea :acti vitii .generale a partidului?
In primul rînd, pt8rtidul a fost abtut de 113 preocuparea s:a fireaStc de or,ganizator i conductor .politic al luptei cl13sei muncitoare i ·poporului •într-un moment de grea înceroare ·a poporului nostru.
In al doilea 11lnd, p13rtidul rrntnoo descoperit în fl3a du manului i se i,zol,a de mase, tn faa crooo îi mcina
autoritatea. In al treilea 11înd, llliPtele fracioniste duceiClu Ia descompu
nerea ideologic, politic i oftg13nizatoric a .partidului, pri mejduind de moarte însi existena sa.
r.at pentru ce una din sarcinile centmle ale ,partidului este de a sfrtffiiCl înceftoarea de slbire a unitii sale de voin, .a
1 J, Stalin, Opere, voi. 6, Editura pentru literatur politic, 1953, pag. 197.
www.cimec.ro
RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA 15
des·coperi i înbui din fa m.-ani,festri care pot submina unitatea ideologi·c, politi.c i organimtoric a partidului.
Congresul al IV-lea are marele merit nu numai de a fi reuit s pun ordine în via,a intern de partid, ci m.-ai cu seam de a fi luat poziie fa de problemele fundamentale de partid.
Congresul a soobilit obiecti~ul strntegic în faa cruia se gsete partidul plecînd de la caracterul specific al rii noas tre ; a lmurit poziia partidului nostru fa de problema r ne.a~c, privit din punctul de vedere al necesitii stabilirii une: aliane tminice între clasa muncitoare i rndmea muncitoare, combtînd in acel,ai timp teoriile false in iegtur cu rolul rnimii. •
Congresul a socotit rnimea muncitoare ca principalul aliat .-al dasei muncitoare, ca un rezervor imens de energie neiSeoat, oare po.ate ~i trebuie s He .pus în slujba luptei pen tru democraie i ,progres, .pentru oC a:oeste mase ,,lutpt pentru a se elibera de jug i de mizerie". Congresul a subliniat îndeo sebi necesitatea lichidrii rmielor feudale, oonsidertndu-le ca principale piedici Jn calea .progresului economi-c, politic, cul tural i social al marilor mase rneti i al rii noastre în genenal. De aceea oongresula pus problema luptei ·pentru împr irea pmînturilor moiereti intre ranii fr pmînt i cu .pmînt puin. El a pus problema sprijinului .pe oare rnimea muncitoare trebuie s-I primeasc în aceast lupt din partea clasei muncitoare, subliniind c partidul trebuie s se aeze în fruntea acestei lupte.
Cluzit de principiul marxLst c "un popor nu poate fi liber dac asuprete alte popoare", Congresul al V-lea a fix·at ca o sarcin de baz a partidului tupta împotriva asupririi naionale, p.entru egalitatea complet in drepturi a naionalit
ilor conlocuitoare, din punct de vedere economi·c, politk i cultural.
A fixat linia politic general i sarcinile imediate ale par tidului, revizuind totodat metodele ~sale de munc.
www.cimec.ro
".16 OH. OHi::OROHIU-DEJ
Potrivit acestor hotliiri, partidul, eu toate slbiciunile i greelile svîrite în oacea5t perioaa, ta reuit s dobîndeasc o serie de succ-ese importante în munca sa, care au culminat cu evenimentele din ianuarie-februarie 1933. (Aplauze puternice.)
In 1932 i la începutul anului 1933, guvernul Mional-r nesc pornete la un nou asoalt impotriva maselor popul,are, cu scopul de a asigura plata ratelor imprumuturilor strine, dobîn zile lor, ~cheltuielile înanmrilor, printr-o nou lovitur contra standardului de via al celor ce muncesc.
Cl,asa muncitoar~e rspunde printr-un val de lupte, organi zate i ~condu5e de partidul nostru pe boaza Frontului unic mun citoresc dlt jos.
In aceast perioad afluxul spre organizare sindical crete paralel cu aciunile cJ,asei muncitoare i tale poporului romîn impotriva curbelor de soacriHciu, pentru liberti democratice, pentru dreptul de organizare, de existen deschis a sindica t~lor dizolvate. (Aplauze.)
Aceste aciuni silesc guvernul rea,cionar s recunoasc tn fapt sindic·a tele.
Ceferitii, primii lovii de a·saltul rea,ciunii, dau semnalul luptei. Lor li se altur rnun·citorii pet.roliti; Jorestieri, textiliti etc., care. intr în grev pentru reoîtiguuea drepturilor pier dute, pentru revendi·crile economice imediate, împotriy:a strii de· asedi·ti, pentru izgonirea guvernului fasdzant naional-r nMc, ca::-e rspunde 1piin mcelrirea a sute de lupttori ·Cefe riti, prin întemniarea altora, .prin dc.sfunarea unei terori nemaipomenite.
In toate regiunile rii au loc ,arest.ri în mas, schingiuiri…
COMUNIST ROMlN Octombrie 1945
SITUAIA INTERNAIONAL
Tovari 1 Conferina naional a Partidului Comunist Romin se ine în condiiile terminrii victorioase a celui de-.al doilea rzboi mondial. Irnperialismul german hitlerist i miii· tarismul }aqxmez au ,fost zdrobite, .i puten1 'spune c aceasta este o victorie nemai:întîlnit în Lstoria tuturor rzboaielor.
Dup cum prevzuse marele geniu a.J omenirii progresiste i conductorul popoarelor Uniunii Sovietice - Generalisimul Stalin -, fadorul esenial care a hotrît •soarta celui de-al doilea rzboi mondial a fost unirea tuturor popoarelor iubitoare de pa·ce i Hbertate tmpotriv!cl ·celui mai mare duman al civili miei i progresului omenirvi, împotriva fascismului cotropitor.
De aici se desprinde un mare învmînt i totodat
perspectiva înfptuirii unei pei durabile în lume. Rolul prindpal în obine::-ea victor.iei 1-a avut Uniunea Sovie
tic. (Aplauze puternice.) Armaba Roie s-:a !clcoperit de o .glorie nepi·eritoare în rz
boiul de nimÎICire a forelor hiUeriiSte i ale imperiaHsrnului japo nez, mrind astfel admiraia întregii lumi fa de puternicul Stat sovietic al muncitorilor, nanilor i intelectualilor. (Aplauze.)
Al doilea 1învmint al ,acestui rzboi a.rat unde :a dus poli tica de conoosii f:a d·e :agresor. Fiecare cedare f,cUt agre-
www.cimec.ro
8 OH. OHEOROHIU-DEJ
sorului, tn loc de a consolida pa,cea, mrete poftele imperia liste i -d~ ~ nqi $gresiunf.
.Se, pare. c a9este fnv~minte nu. au fo~t tnsuite de anumite cercuri, le~;tc; d~ cunoscuta politic munchenez, care tnoearc s tmpiOOice construirea unei pei durabile tntre popoare.
Fadorii care a'cioneaz în .fa·voarea pcii stnt tns mult mal puternici.
1. ECONOMIA MONDIALA IN URMA RAZBOIULUI
In .primul rtnd, economia mondial a ieit adtnc zdrun cinat i dezorganizat din acest rz.boi. Uriae distrugeri de bunuri, întrebuinarea neproductiv a materiilor prime, distru gerea unei mari pri din utilajul industrial al statelor euro pene pe teritoriul crora s-a desfiUMt rzboiul, toate acestea au contribuit .}a agravarea situaiei economice. In numeroase ri se manifest. tendine inflaioniste. Dezorganizarea trans porturilor, attt feroviare cît i fluviale, ·împiedic df!culaia bunu rilor. De asemenea, aceasta contribuie la scumpirea produselor i la diferene considerabile de preuri. Problema cea mai impor tant, tns, este trecerea industriei de rzboi pe picior de pace. Reconversiunea, cum se numete ea tn Statele Unite i k1 Anglia, pune în pericol munca i existena a milioane de lucr tori. Economitii ameri~ani discut dac într-un viitor apropiat vor fi 8.000.000 sau 18.000.000 de omeri' în S.U.A. Pericolul omajului amenin nu mai puin i Marea Britanie.
Scderea nivelului de via al muncitorirnii din aceste ri, ca o ,consecin .fireasc a dezordinei economice !Provocate de trecerea intreprinderilor industriale, crescute mult în timpul rzh9iului, la produ·cti~ de pace, a determinat mari aciuni muncitoreti, care cuprind mHioane de oameni : astfel, grev~le minerilor, metalurgitilor i muncitorilor din porturi tn S.U.A. i grevele minerilor i dochrilor în Anglia. De asemenea, greu-
www.cimec.ro
~APO~TUL POLITIC AL C. C. LA CONFE~INA NATIONALA f
tile econornke, complicate cu dHicult.i politice, au contri buit la rapida dezvoltare a micrilor naional-eHbenatoore in IndLa, Indiile Olandeze, Egipt, .Palestina, rile arabe etc. De subliniat ·greva-protest a muncitorilor din porturile australiene, care refuz s incarce material de rzboi trimis pentru a fi folosit impotriva micrii naionale din Java.
In asemenea împrejurri, cind micrile muncitoreti din metropol sint in cretere i cind popoarele coloniale ii .afirm tot mai hotrît dreptul la independen. naional, cercurile reacionare, .intretinind focare fasciste ca acelea din Grecia, Spania, Argentina i impingind spre neînelegeri in sinul Naiunilor unite, caut s impiedice construirea pcii.
2. ORGANIZAREA I CONSOLIDAREA PACII SINT STRINS LEGATE DE DEMOCRATIZAREA
FIECAREI TARI
Crearea Federaiei Sindkal·e Mondiale - care, prin cei 63.000.000 de membri a·i si, muncitori contieni i organizai
din lumea întreag, e:ste expresia unitii dasei muncitoare - va 0vea un rol deosebit de important rîn reconstrucia l1JJJ11ii i
tn .oornbaterea :partiLanilor politicii "echULbrului de fore". In dezbater.ile congresului mondial ~Sindioal s-a evideniat
faptul d organizarea i consolid•area pcii sînt stfiîns ·legate de lupta pentru nimicirea rmielor fasciste, de democratizarea fiecrei ri.
Pe plan politic, dac lum în oonsidenare alegerile care au avut loc in ultimul timp intr-o serie de ri eliberate de sub jugul robiei hitJ.eri.ste, observm o deplasare ootegori·c a opi niei publke_ .spre forele politice consecvent democratice. Aa, de pild, in Frana, • .CehosloV'acia, Nor·vegia i alte ri, comu nitii întrunesc majoriti însemnate, lrgind astfel frontul ,?cii i baza prieteniei dintre popoare.
Un eveniment de importan politk mondial îl constituie alianta, nu de mult încheiat, intre Uniunea Sovietk i Chin:a.
www.cimec.ro
1 GH. GHEORGHIU-DEJ
Cele dou pop~re, cu potenialul lor eoonoiilic, politic i militar a~proape nelimitat, interesate deopotrilv in stabilirea armoniei internaionale. -i a bunei î-nelegeri între popoare, vor aduce o puternic contribuie la realizarea i asigurarea pcii.
Reactiunea 1ncearc, într-WI oadru istorJc nou, s reînvie politica ce tindea La izolarea U.RS.S. Ea încearc s ignoreze importana internaional mult ·!iporit a Uniunii SovieUce dup vittor,ia asupna Germaniei hitleriste i a milibari•smului japonez.
Nu o politic de "echilibru al forelor", nu o politic de împri•re a lumii în "blocuri", ci una de înelegere i colabo rare între popoare i între state. Oac la conferinJa de la Lon dra s-,au ivit unele divergene, acestea pot i trebuie s fie rezol vate tot în spiritul prieteniei i colaborrii furite în anii grei de rzboi. Divergente ·rpot exista i .între membrii unei•a i ace lei,ai grupri politice, cu atît mai mult între state destul de deosebite ·aa strudur ; esenial este, îns, •spir:Hul de ·colabo rare i voina de a rezolv!<i- t.oote ,problemele prin buna înele
gere. Aceast~ este prima condiie a unei pei dunabile. (Aplauze puternice.)
Uchi:darea tuturor rmielor fasciste i izol,area cercurilor reacionare, care încearc s tulbure pacea lumii, este a doua condiie. (Aplauze.)
O pace durabil tn lume nu poate fi conceput decît dac toate forele .progresiste ale lumii vor continllia lupta pentru asi,gunarea unei democraii r·eale i active. lnstaunarea în fie oare ar a unei democraii consecvente v1a fi ·cea mai bun
garanie a .. pcLi. A·ceasta este a treia condiie. (Aplauze puternice.j
In fine, a patna i ultima condiie pent.,u furirea unei pd dunabile este respectarea· voinei fiecrui pQPor de :a-i furi singur regimul su sodal, respectarea independenei naionale i neamestecul în afacerile interne ·ale altor popoare. (Aplauze irldelt:tng repetate.)
www.cimec.ro
!f.I\PORTUL POLITIC AL C. C .. LA CQNFERI~TA NATIONALA .9
Aceasta este situaia politic general în care se ine Con ferina naional a pa.rtidului nostru. Dei expus sumar, ne va îngdui s înelegem mai uor problemele care .frmîct ara noastr, rolul i sarcinile Partidului Comunist Romîn~
D
POPORULUI ROMIN
Tonri! Inainte de a trece la problemele actuale, consi derm necesar o scurt analiz a drumului greu i plin de învminte pe care paoitidul nostru l-13 parcurs în lupta pentru libert•atea i drepturile poporului romîn.
Dup o lung i ·aspr experien, dobîndit în cei 20 de ani de adînc ilegalitate i în timpul scu1rtei perioade scurse de Ia 23 August 1944 i JPÎn azi, partidul nostru ·a devenit principall3 for poliUc •oore sprijin cu hotrî·re regimul instau rat J,a 6 Martie 1945 i guvernul de concentrare democraUc al d-lui dr. Petru Groza.
Intr-13devr, dac ne gindim ce a reprezentat partidul nostru_ !:a înfiinarea sa, prin ce greuti i frmîntri a trebuit s treac, i facem o comparaie ·~u situaia în care se gsete 1azi, putem privi cu încredere în viitorul parUdului nostru, în viito rul dasei rnuncitoore i ·al .întregului popor romîn. Inainte de a intra îns în analiza sarcinilor noastre actuale, considerm necesar o scurt expunere .asupna originii _partidului nostru.
Nscut în condiii istorice care nu se deosebes·c în fond de cele în oore 13U luat natere toate parttdele comunhste din ulti mele decenii, i abia desprL1s din frmîntrile vechii micri
www.cimec.ro
10 GH. GHEORGHIU-DEJ
muncitoreti, tînrul Partid Comunist Romîn îi lu asupra sa mreaa i totodat istorica sarcin de a restabili unitatea poli ti-c i de aciune ;a da,sei muncitoare, de a organiZia i oon ·duce lupta muncitorilor, ranilor i intelectualilor pentru ridi -carea strii lor materilaie, politice i culturale, pentru o Romî nie liber, democmUc i Independent. De asemenea, Partidul Comunist Romîn, cluzit in activitatea 518. de teoriJa marxist leninist, i-a luat asupra sa sarcina · s indrumeze clasa muncitoare i intregul popor pe calea înfptuirii unei societi in oare s di!Sp!8r eXJploatarea omului de ctre om. (Aplauze entuziaste.)
Pl8rtidul noc;tru cunoate cîteva perioade distinde 1În dez voltarea sa. Intrunind majorita1ea membrilor vechiului partid muncitoresc, hotrît s rup cu reformismul i metodele pasive, care au .dus la eecul grevei generale din 1920, tînrul partid muncitoresc, p'artidul comunist, s-a impus chLar de la primii p:ai f·cui în arena luptei politi·ce c:a o for politk indepen dent, producînd o serioas deplasare în cursul vieii politice a rii noastre.
Bucur,fndu-se de increderea i de Sipri1inul maselor munci toreti, organizate tn sindioa1e unite, precum i de 1simpatLa unei însemnate pri ale celor neoT>ganiZ!8te de la orae i Sl8.te, partidul nostru r·euete, stînd ·tn fruntea maselor muncitoare, s menin cea mai mare parte din revendicrile oîtigate prin g.revele din 1918-1920 de ctre clasa muncitoare.
Desi.gur, ~cercurile reacionare nu .puteau rmîne indiferente fa de pempectivele politice ·coare erau deschise clasei munci toare i poporului romîn sub steagul partidului nostru.
Aceste cercuri, ·dezrnetidte dup primul VIBl de lupt pQJ>U· Iar oare ,ge desfura în perioada anilor 1918-1920, -aînd mun citor-imea din RomtniiB, ca i cea din lumea întreag, se gsea în .plin ofensiv, cluzit de lozinci ca : pace, pîine, pmînt, libertate, i-au regrupat forele i au trecut la contraofensiv. In primul rînd au cutat s loveasc tn partea cea mai con ..
www.cimec.ro
IAPOR11JL POLITIC: AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA J 1
tient a clasei muncitoare, tn avangarda sa, 1în partidul oomunist.
Astfel, in 1924, lfJIBrti<lul comunist este scos în afiS ra legilor rii de ctre guvernul liberal, care dezlnuie in acelai timp un 18tae direct împotri·va libertilor ceteneti i mai ·Cu seam irnpotriV'a cuceri.ri!or clasei muncitoare. Partidul nostru ins nu deZ18rmeaz. Roor:fllaniz•în<lu-se ,~ oo·ze conspirative, si! it fiind s intre in· adînc ilegalitate, el ii afirm dreptul Ia existen, conti~utnd s fie de f18pt mobilizatorul, ·organizatorul i condu ctorul luptei de emancipare a muncitorilor, ranilor i intelec tualilor. (Aplauze puternice.)
Cea de•a doua perioad este ca~raderizat prin descrete~rea luptelor populare, ca urmare a stabilizrii relative a capitalis mului, survenit dup primul rZ<boi mondial.
In aceast perioad, care <se întinde pîn în pr.eajma :anului 1929, dl8sa muncitoare din Romînil8 îi îmbogete experiena in lupte de aprare impotriva politi:cii 1811Udemocratice :a guver nelor brtieniste-averescane. Dac o parte din cuceririle obi
nute înainte de ctre masele muncitore'ti au fost pierdute, aceasta 'se dl8torete în !Primul rind slbirii org·aniZI8torice i lipsei de unttl8te politi<c i de 18Ciune a dasei muncitoare.
Partidul nostru nu reuis.e s tnohege unitatea de lupt cu partidul social-democrat, i a•ceast stare de lucruri ducel8 ap l·a moar duiTIJ8ni!or' rnuncitortmii.
Fr s n~grn . slbiduniJ.e i greelile p18rHdului nostru fa de problema frontului unk, nu putem trece cu vederea faptul c în conducerea partidului social-democrat de atunci se gseau elemente ca Mirescu, Fluera, Grigorovici etc., excluse pîn la urm din partid pentru c s-au înhmat la carul dic t,aturii reg.ale, treo.înd desohis în l18grul re~S·ciunii.
AceUa imprimau ,partidului social-~democrat un spirit d•e aprig dumnie atît impotriva pa.rtLdului comunist, dt i impo triva ideii stabilirii unitii de a:ciune a clasei muncitoare, iar acolo unde fP18rHdul nostru reuea s-o tnf.ptui•asc peste capul
www.cimec.ro
t2 . GH. GHEOJromU~DEJ
lor, cutau s-o spar.g prin toate mijloacele, cO.ntri:buind astfel în mare msur la întîrzierea dezvoltrii micrii muncitoreti în Romînia.
Nu era de mirare deci pentru oe o :parte destul de îrusem nat a cliasei muncitoare, inrapoiat din ·punct de vedere politic, i in special marea mas a ranilor notri, constituia in mod obinuit clientela electoral a di·venselo:- p:aride .politke care :se schimbau !~a cîrma rii. In asemenea condiii, desigur, dasa muncitoare i ,poporul romîn erau mai uor deposedate de drep turile economice i poliHce, libertile ceteneti mai uor
gîtui te.
Exploatînd nemulumirea cres'Cind a mase!or muncitoreti i rneti, care simeau arpsa.r•esa unui regim politic !Dpsit de liberti i apsarea greutilor economice, partidul naional
rnesc reuise !S cîtige teren politic. In 1929, cînd primele semne ale unei noi crize economice
au început s 1se fac- simite în ~aproaiPe toate colurile lumii i cînd era de prevzut c i aroa noastr Wl trece prin :a-ceatSt încercare, dat fiind strudurra sa poTitic, economic i social, partidului naional-rnesc i se detStinrase de ctre Viîrfurile .-eacionare ale claselor domina[\te din Romînia, printre ca,re se numrau Maniu, Vaida, Mihalache i alii, rolul de canalizator al noului v,aJ de lupi popular care urma s se dezvolte ca o consecin firea,sc ~a noii crize. Trecînd peste .contradiciile existente ,în sînul cer·curilor reacionare, partidul Hberral i marioneta sa averescan au trecut puterea în mîinile partidului naional-rnesc.
Primul guvern naional-rnesc, in frunte ·CU Maniu, vine la ctrma rii sprijinindu-se pe o larg micare popular.
Muli credeau pe atunci c se vor produce cu a•cest prilej schimbri rradioale în via.a politic ~a rii.
Aiproape 1ntreg poporul atepta, aa ·cum i se promisese în opo.~iie de ctre Ji.derii pta-rtidului naional-rnesc: tmbun tlrea. situaiei materiale i dreptate social, prin instaurarea
www.cimec.ro
RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA fS
unui regim care s introduc i s respecte libertile ceteneti. .Marea dez,amgire n-a întîrziat îns s-i fac loc în rîn
durile ce!or pclii. Primul act "politi·c" al iguvernului Maniu-Vaida ·a fost s~i
ciiptui·asc partiz,anii i s acapareze avutul rii. Muncitorilor le-a cerut s-i strîng cureaua. Asutpr,a delegailor muncitorilor organizai în sindioate uni
tare, adunai în Congresul de Ira Timioara (3-7 aprilie 1929), se trage în plin din ordinul clilor muncitorimii; Maniu-Vaida.
La Lupeni, cînd au ,jneer•cat s foloseasc dreptul de grev pentru raprarea intereselor lor, în loc de Ji;bertile ceteneti promiiSe în opoziie, printre care i dreptul la grev, le-rau oot gloanele jandarmilor, •Jre care 'i-!8U trimis s-i trnpute. 118r .sin-' dicatele unitare, devenite un fnstrwnent de lupt onganizat a muncitorimii i o puternilc stavil în calea 1plranurilor de a arunca pe spinarea maselor ~opulare greutile crizei econo mice, au fost i ele dizolvate tn acefai &n.
Cu toat teroarea dezlnuit împotriva liberttii sale de organiz,are, clasa muncitoare a continuat lupta nu numai Jren" tru interesele ei rnaterirale, ci i pentru existena deschis a sindi·oatelor sub conducerea Consiliului general. (Aplauze.)
Au început "currbele de sraerirficiu", omajul, sc·derile de s·alrarii, scdere·a nivelului de trai al muncitorilor, funcionari lor, învtorilor, invaHzilor, noi sarcini fiscale .asupra rani· lor, cu scopul de ·a iei din criz pe S~pinarea maselor populrare i de a plti dratoriile fcute în strintat·e. . .
Aprtorii celorr apsai de msurile guvernului, deputaii Blocului muncitoresc-rnesc sprijinit de. Parti·dul Comunist Romîn, au fost dai af~H din parlament' pentru a rpi muncito rilor, ranilor i inteledualilor !pOsibilitatea s-i aib repre~ zentanii lor în Cramera' deputailor. e~ ·acest prilej, deputfltif· reacionari naional-rniti i liberali",' arundndu-i Jos m tile, au votat pentru eliminarea deputailor· Blocului muncito resc-rnesc din parl·ament.
www.cimec.ro
Speranele maselor înelate se îndreapt mai accentuat spre singura for politi:c consecvent, pus în slujha intereselor poporului, spre rpartidul nostru, 1mpotrivl3 cruil3 guvernul nl3io nal-rnesc de sub :preedinia lui Maniu dezlnuie o teroare i mai iSlootic.
Trebuie spus aici c nu întîmpltor se produc frmîntri fmcioniste tocmai în .aceste împrejurri, cînd unitatea de lupt a partidului trebuil3 s fie mai puternic decît oricînd.
Explicaia ·oouzelor oare :au dus 113 izbucnirea fooarelor frac ioniste o gsim ·în înv,tura ml3rxi·st-leninist despre partid, C"a·re lmurete c ,.izvorul fracionismului în partid il consti tuie elementele lui oportuniste" 1• Pîn ha Congresul al V-lea, în sînul partidului nostru existau înc serioase rmie opor tunist·e ~ dreapta i de stinga, dt8torit pe de o parte confu ziei ideologice, polttioce i organi.z,atorice motenite de la vechiul partid socÎ!al·democoot, pe de alt parte prezenei 1în orgl3nele de condu:cere 13 elementelor· cu mentalitate i concepie mic burghez, cunoscute prin instabilitatea lor politic i spiritul de aventur.
Ce-13u însemnat frmîntriie fi'I8Cioniste în desfurarea :acti vitii .generale a partidului?
In primul rînd, pt8rtidul a fost abtut de 113 preocuparea s:a fireaStc de or,ganizator i conductor .politic al luptei cl13sei muncitoare i ·poporului •într-un moment de grea înceroare ·a poporului nostru.
In al doilea 11lnd, p13rtidul rrntnoo descoperit în fl3a du manului i se i,zol,a de mase, tn faa crooo îi mcina
autoritatea. In al treilea 11înd, llliPtele fracioniste duceiClu Ia descompu
nerea ideologic, politic i oftg13nizatoric a .partidului, pri mejduind de moarte însi existena sa.
r.at pentru ce una din sarcinile centmle ale ,partidului este de a sfrtffiiCl înceftoarea de slbire a unitii sale de voin, .a
1 J, Stalin, Opere, voi. 6, Editura pentru literatur politic, 1953, pag. 197.
www.cimec.ro
RAPORTUL POLITIC AL C. C. LA CONFERINTA NATIONALA 15
des·coperi i înbui din fa m.-ani,festri care pot submina unitatea ideologi·c, politi.c i organimtoric a partidului.
Congresul al IV-lea are marele merit nu numai de a fi reuit s pun ordine în via,a intern de partid, ci m.-ai cu seam de a fi luat poziie fa de problemele fundamentale de partid.
Congresul a soobilit obiecti~ul strntegic în faa cruia se gsete partidul plecînd de la caracterul specific al rii noas tre ; a lmurit poziia partidului nostru fa de problema r ne.a~c, privit din punctul de vedere al necesitii stabilirii une: aliane tminice între clasa muncitoare i rndmea muncitoare, combtînd in acel,ai timp teoriile false in iegtur cu rolul rnimii. •
Congresul a socotit rnimea muncitoare ca principalul aliat .-al dasei muncitoare, ca un rezervor imens de energie neiSeoat, oare po.ate ~i trebuie s He .pus în slujba luptei pen tru democraie i ,progres, .pentru oC a:oeste mase ,,lutpt pentru a se elibera de jug i de mizerie". Congresul a subliniat îndeo sebi necesitatea lichidrii rmielor feudale, oonsidertndu-le ca principale piedici Jn calea .progresului economi-c, politic, cul tural i social al marilor mase rneti i al rii noastre în genenal. De aceea oongresula pus problema luptei ·pentru împr irea pmînturilor moiereti intre ranii fr pmînt i cu .pmînt puin. El a pus problema sprijinului .pe oare rnimea muncitoare trebuie s-I primeasc în aceast lupt din partea clasei muncitoare, subliniind c partidul trebuie s se aeze în fruntea acestei lupte.
Cluzit de principiul marxLst c "un popor nu poate fi liber dac asuprete alte popoare", Congresul al V-lea a fix·at ca o sarcin de baz a partidului tupta împotriva asupririi naionale, p.entru egalitatea complet in drepturi a naionalit
ilor conlocuitoare, din punct de vedere economi·c, politk i cultural.
A fixat linia politic general i sarcinile imediate ale par tidului, revizuind totodat metodele ~sale de munc.
www.cimec.ro
".16 OH. OHi::OROHIU-DEJ
Potrivit acestor hotliiri, partidul, eu toate slbiciunile i greelile svîrite în oacea5t perioaa, ta reuit s dobîndeasc o serie de succ-ese importante în munca sa, care au culminat cu evenimentele din ianuarie-februarie 1933. (Aplauze puternice.)
In 1932 i la începutul anului 1933, guvernul Mional-r nesc pornete la un nou asoalt impotriva maselor popul,are, cu scopul de a asigura plata ratelor imprumuturilor strine, dobîn zile lor, ~cheltuielile înanmrilor, printr-o nou lovitur contra standardului de via al celor ce muncesc.
Cl,asa muncitoar~e rspunde printr-un val de lupte, organi zate i ~condu5e de partidul nostru pe boaza Frontului unic mun citoresc dlt jos.
In aceast perioad afluxul spre organizare sindical crete paralel cu aciunile cJ,asei muncitoare i tale poporului romîn impotriva curbelor de soacriHciu, pentru liberti democratice, pentru dreptul de organizare, de existen deschis a sindica t~lor dizolvate. (Aplauze.)
Aceste aciuni silesc guvernul rea,cionar s recunoasc tn fapt sindic·a tele.
Ceferitii, primii lovii de a·saltul rea,ciunii, dau semnalul luptei. Lor li se altur rnun·citorii pet.roliti; Jorestieri, textiliti etc., care. intr în grev pentru reoîtiguuea drepturilor pier dute, pentru revendi·crile economice imediate, împotriy:a strii de· asedi·ti, pentru izgonirea guvernului fasdzant naional-r nMc, ca::-e rspunde 1piin mcelrirea a sute de lupttori ·Cefe riti, prin întemniarea altora, .prin dc.sfunarea unei terori nemaipomenite.
In toate regiunile rii au loc ,arest.ri în mas, schingiuiri…
