vol_II.pdf

România PROIECT PRIVIND PREVENIREA SI MANAGEMENTUL

RISCULUI DE CALAMITATI NATURALE

Proiect de Mediu de Categoria B

PLAN DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Volumul II – Componenta „Reducerea Riscurilor de Inundatii si Alunecari de Teren”

Rapoartele pe subproiecte sunt întocmite de

Aquaproiect.SA Spl. Independentei 294 77703 Bucuresti 6 S.C. Aquacon Proiect. SA Sibiu Str. Stefan cel Mare nr. 18 Sibiu – România ISPIF SA Soseaua Oltenitei 35-37, sector 4 79656 Bucuresti

Evaluarea PMM este facuta de

KWI Management Consultants & Auditors GmbH Fuhrmannsgasse 3-7 A-3100 St. Pölten – Austria Intergroup Engineering SRL Str. Zboina Neagra, nr. 5, bl. 98, ap 4 RO – Bucuresti, sector 6

CUPRINS Descriere Generala 32 Lista abrevierilor 34 Glosar de termeni hidrotehnici 35 Introducere 36 Descrierea Proiectului 38 Portofoliul de investitii 38 Interventiile avute în vedere 42 Sub-componenta B.1 42 Sub-componenta B.2 51 Sub-componenta B.3 54 Sub-componenta B.4 64 Cadrul legal si institutional 70 Impact asupra mediului 75 Concluzii 78 Tabele Tabelul 1 - Planul de ameliorare 79 Tabelul 2 – Planul de monitorizare 83 Tabelul 3 – Situatia consultarilor publice 88 Figuri Figura 1 – Amplasamentele proiectelor propuse 41 Imagini Iamginea 1 – Eroziunea malului pe râul Bega 45 Imaginea 2 - Eroziunea malului pe Dunare la Bentu 51 Imaginea 3 – Eroziunea malului pe Dunare la Bordusani 52 Imaginea 4 – Deteriorari ale ecranulu i de etansare din beton la barajul Vârsolt 55 Imaginea 5 - Structurile hidrotehnice din aval de barajul Maneciu 57 Imaginea 6: Barajul de la Poiana Uzului 60 Imaginea 7 - Nodul Hidrotehnic Sânmihaiul Român 64 Anexe Anexa 1 Informatii specifice proiectului din cadrul PMM si procesele

verbale ale consultarilor publice. Anexa 2 Referinte. Anexa 3 Prezentare pe scurt a proiectelor prioritare, derulate de Apele

Române si SNIF Anexa 4 Situatia armonizarii legislatiei române cu legislatia de mediu a

UE, în iulie 2003. Anexa 5 Informatii suplimentare oferite de proiectantii din cadrul

proiectului privind procedurile de mediu aplicabile în România si conditiile de mediu de contractare standard.

DESCRIERE GENERALA

a) România este deseori afectata de inundatii si în ultima decada au sporit atât frecventa cât si nivelul inundatiilor. Inundatiile s-au produs în aproximativ 50% din ani, în ultima perioada de 100 de ani. În ultima decada, s-au înregistrat inundatii aproape în fiecare an. Între 1992 si 2001 inundatiile produse în unele regiuni ale tarii s-au soldat cu pierderi de vieti omenesti si cu pagube materiale. Între 1997 si 2001, totalul pagubelor materiale s-au ridicat la suma de 582,9 milioane USD. Un total de aproximativ 1,3 milioane ha si aproximativ 500.000 de oameni se confrunta în fiecare an cu un risc semnificativ de inundatie. b) În general, regimul apelor în bazinele râurilor din România s-a caracterizat prin debite mari începând din luna februarie si pâna în luna mai si prin debite scazute în restul anului. Inundatiile repetate si cu debite mari reprezinta una dintre caracteristicile sistemului hidrologic. Cea mai mare ocurenta a inundatiilor se înregistreaza în perioada lunilor martie-iunie si cea mai scazuta în luna ianuarie, precum si în perioada august-septembrie.

c) România are o traditie îndelungata de constructie a structurilor hidrotehnice. Astfel, au fost construite pâna în prezent 246 de baraje de mari dimensiuni, conform informatiilor existente. În prezent, principalul risc îl constituie amenajarile existente de protectie împotriva inundatiilor, care sunt deteriorate, precum si albiile neamenajate ale unor râuri montane. Pe lânga structurile hidrotehnice, care sunt detinute de Apele Române, exista si un numar de structuri care sunt administrate de catre Societatea Nationala de Îmbunatatiri Funciare (”SNIF”) (ambele functionând sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului).

d) Guvernul României întelege foarte bine riscurile care sunt asociate inundatiilor. Zonele expuse acestui risc au fost identificate si cartografiate. Apele Române detine o evaluare completa a necesarului de investitii pentru lucrarile de diminuare a riscurilor, menite sa reduca pagubele provocate la nivelul unor comunitati expuse unor riscuri semnificative. Proiectele care sunt propuse în cadrul acestei componente au fost selectionate în cadrul unui proces de stabilire a prioritatilor. e) Proiectul consta în 25 de subproiecte destinate reabilitarii, reamenajarii si modernizarii lucrarilor existente, precum si unor noi investitii. Subproiectele au fost clasificate în urmatoarele subcomponente:

C.1.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de protectie împotriva inundatiilor – Apele Române C.2.: Reabilitarea Sistemului de Protectie împotriva inundatiilor pe Dunare – SNIF C.3.: Îmbunatatirea sigurantei barajelor de mari dimensiuni – Apele Române C.4.: Îmbunatatirea sigurantei barajelor de mici dimensiuni – Apele Române Numai Proiectele care fac parte din subcomponenta C.1. constituie noi investitii, în timp ce proiectele din cadrul celorlalte sub-componente constituie de fapt masuri de reabilitare a structurilor hidrotehnice existente. Evaluarile de mediu au fost realizate pentru toate cele 25 de proiecte.

f) Conditiile de mediu ale zonelor afectate: în cadrul zonelor cu probleme sau protejate nu se desfasoara nici un proiect. Nu au fost identificate specii protejate, care ar putea fi afectate în cadrul acestor subproiecte.

g) Impactul de mediu: nu au fost identificate impacturi de mediu majore. Pentru impacturile de mediu de mica importanta care au fost identificate si care au toate legatura cu perioada operatiunilor de

constructie, a fost elaborat un Plan de Management al Mediului, care contine anumite masuri adecvate de diminuare a riscurilor. Subproiectele evaluate îndeplinesc toate cerintele de mediu formulate de Banca Mondiala si solicitate în România.

h) Proiectele referitoare la cai navigabile internationale: pentru sase dintre aceste proiecte se aplica OP 7.50, iar trei dintre aceste proiecte reprezinta investitii noi. Tarile riverane afectate sunt Republica Moldova, Ungaria, Ucraina si Serbia. La ora actuala, procesul de informare a acestor tari este în curs de desfasurare. i) Majoritatea proiectelor din România sunt localizate în zone situate sub medie din punctul de vedere al veniturilor si al cifrei populatiei cu un loc de munca. Majoritatea proiectelor vor avea un puternic impact social, pentru ca vor îmbunatati în mod considerabil situatia cetatenilor care locuiesc în zona-tinta a proiectului, în timp ce impacturile negative datorate punerii în aplicare a proiectului ramân la un nivel minim. Se asteapta ca aplicarea acestui proiect sa diminueze pericolul inundatiilor si sa contribuie la cresterea cantitatii de apa destinata gospodariilor si agentilor economici. În acest fel, se asteapta si o crestere a atractivitatii zonei pentru potentiali noi investitori.

j) Prezentare si consultari publice: cetatenii si ONG-urile care sunt afectate de subproiectele evaluate au mai fost consultati si pentru alte sase proiecte care au avut loc în trecut. În conformitate cu autoritatile române, nu au fost ridicate obiectii, însa nu exista procese verbale încheiate în urma acestor consultari. Prin urmare, s-a hotarât ca este necesara o a doua runda de consultari publice. Aceste consultari publice au avut loc în lunile mai si iunie 2003. Înainte de acestea, informatiile de mediu disponibile existente în cadrul PMM (de exemplu, un rezumat al proiectului de raport asupra PMM si al anexelor relevante ale proiectului în limba româna) au fost afisate în locuri publice (biblioteci, primarii, etc.), iar locuitorii interesati si ONG-urile din zona respectiva au fost invitate la întâlniri prin anunturi publicate în presa locala si difuzate la posturile de radio locale. Nu au existat obiectii împotriva nici unuia dintre proiecte, în cadrul acestor întâlniri. Procesele verbale ale acestor adunari sunt anexate raportului PMM.

k) Acest document a fost utilizat de catre Apele Române si SNIF pentru primirea unei asa-numitei autorizatii de mediu provizorii din partea Ministerului Mediului, care va fi valabila pâna în momentul în care se emite autorizatia de mediu finala. Aceasta autorizatie de mediu finala constituie ultima etapa a procesului de pregatire a proiectului înainte de punerea în aplicare a proiectului, în conformitate cu legislatia în vigoare în România. Aceasta autorizatie va fi emisa imediat ce este disponibil proiectul detaliat al subproiectelor aferente.

Lista abrevierilor CONSIB Consiliul National de Supraveghere si Inspectie a Barajelor CUE Comisia Uniunii Europene EM Evaluare de Mediu MM Management de Mediu OMM Oficiul pentru Managementul Mediului PMM Plan de Management al Mediului OU Ordonanta de Urgenta IPM Inspectoratul de Protectie a Mediului AM Auditor de mediu UE Uniunea Europeana HG Hotarâre de Guvern ISPIF Institutul de Studii si Proiectari pentru Îmbunatatiri Funciare MAPAM Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului MAAP Fostul nume al MAPAM - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor OM Ordin al Ministerului MAPM Ministerul Apelor si Protectiei Mediului MAPPM Fostul nume al MAPM – Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. CNAR Compania Nationala “Apele Române” S.A.. Recent, autoritatea centrala a

resurselor de apa a fost redenumita în Administratia Nationala “Apele Române” S.A..

ANAR Administratia Nationala „Apele Romane” S.A. NNR Nivelul Normal de Retentie MO Monitorul Oficial UMP Unitatea de Management a Proiectului MPCP 98 Manual de Prevenire si Combatere a Poluarii – Banca Mondiala 1998, inclusiv

actualizari SA Societate pe Actiuni. SC Societate Comerciala. SNIF Societatea Nationala “Îmbunatatiri Funciare” S.A. TMSD Total Materiale Solide Dizolvate TdR Termeni de Referinta BM Banca Mondiala DA Directia Apelor; DA sunt organizate la nivelul fiecarui bazin SGA Sistemul de Gospodarire a Apelor; SGA sunt subordonate DA

Glosar de termeni hidrotehnici Inundatie aparuta o data la 5 ani Inundatie cu frecventa ridicata, nivel scazut, cu o sansa de producere într-un an de 1/5 (20%). În general, inundatia aparuta o data la 5 ani se manifesta prin revarsarea apei în afara matcii râului. Inundatie aparuta o data la 100 de ani Inundatie cu o probabilitate medie de ocurenta de o singura data la 100 de ani. Cu alte cuvinte, exista sanse de 1/100 (1%) ca aceasta inundatie sa se produca într-un anumit an. De asemenea, exista posibilitatea producerii a doua astfel de inundatii într-un interval de un singur an. Inundatie aparuta o data la 500 de ani Inundatie cu probabilitate medie de ocurenta de o singura data la 500 de ani. Cu alte cuvinte, exista sanse de 1/500 (0,2%) ca aceasta inundatie sa produca într-un interval de un an. De asemenea, exista posibilitatea producerii a doua astfel de inundatii într-un interval de un singur an. Berma – terasare orizontala taiata pe culmea unui mal de pamânt sau pe panta acestuia sau pe o taiere efectuata prin dragaj, pentru a asigura siguranta unui povârnis lung. Cupola – Strat de sol impermeabil care se ridica sub presiunea apei. Daca este perforata, cupola se poate transforma într-o sifonare. Sifonare – o concentrare de curent de filtratie într-un singur loc, cauzata de obicei de presiunea hidrodinamica a unei ape curgatoare asupra unui strat de nisip rugos sau pietris. Dig – un dig este un rambleu de pamânt compactat construit de-a lungul unei ape curgatoare în scopul de a împiedica revarsarea apelor peste terenul învecinat. Deversare – situatia în care apa ajunge la un nivel superior înaltimii digului. Formarea de elestee – Un tip de gestionare a evacuarii, care permite depresiunilor naturale sa fie utilizate ca zone de retentie a apei, pâna în momentul în care sistemul de pompare poate evacua apa din acestea. În cazul în care aceste elestee sunt amenajate, acestea trebuie denumite zone de stocare sau lacuri de acumulare. Canal de ape mari – Un put forat în partea dinspre mal a unui baraj, pentru scaderea presiunii asupra terenului de fundatie. De regula, aceasta practica se utilizeaza pentru a împiedica flotarea unei anumite structuri sau miscarile de teren. Captuseala – Fatuirea cu piatra, beton sau alte materiale, cum ar fi anvelope, a unui mal al unui râu sau baraj, pentru a le proteja împotriva eroziunii. Anrocament – Material, de obicei piatra, care se amplaseaza pe un povârnis sau mal, pentru prevenirea eroziunii. Erodarea albiei – Eroziune cauzata de curgerea rapida a apei. Ecluza – O placa articulata care permite apei sa curga într-un singur sens, printr-o anumita structura. Picior aval – Partea inferioara a povârnisului digului. Drenul de pe linia de limita – O conducta sau un sant deschis de-a lungul partii inferioare a partii dinspre mal a digului, care preia infiltratiile. Acesta previne saturatia digului. Eroziune fluviatila – Eroziune cauzata prin actiunea valurilor.

INTRODUCERE

România este deseori afectata de inundatii si în ultima decada au sporit atât frecventa cât si nivelul inundatiilor, precum si a frecventei acestora. Inundatiile s-au produs în aproximativ 50% din ani, în ultima perioada de 100 de ani. În ultima decada, s-au înregistrat inundatii aproape în fiecare an. Între 1992 si 2001, inundatiile produse în unele regiuni ale tarii s-au soldat cu pierderi de vieti omenesti si cu pagube materiale. Între 1997 si 2001, totalul pagubelor materiale s-au ridicat la suma de 582,9 milioane USD. Un total de aproximativ 1,3 milioane ha si aproximativ 500.000 de oameni se confrunta în fiecare an cu un risc semnificativ de inundatie. În general, regimul apelor în bazinele râurilor din România s-a caracterizat prin debite mari începând din luna februarie si pâna în luna mai si prin debite scazute în restul anului. Inundatiile repetate si cu debite mari reprezinta una dintre caracteristicile sistemului hidrologic. Cea mai mare ocurenta a inundatiilor se înregistreaza în perioada lunilor martie-iunie, si cea mai scazuta în luna ianuarie, precum si în perioada august-septembrie. România are o traditie îndelungata de constructie a structurilor hidrotehnice. Astfel, au fost construite pâna în prezent 246 de baraje de mari dimensiuni, conform definitiei curente a barajului. În prezent, principalul risc îl constituie amenajarile existente de protectie împotriva inundatiilor, care sunt deteriorate, precum si albiile neamenajate ale unor râuri montane. Pe lânga structurile hidrotehnice, care sunt detinute de Apele Române, exista si un numar de structuri care sunt administrate de catre Societatea Nationala ”Îmbunatatiri Funciare” S.A. (SNIF) (ambele functionând sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului). Pe baza informatiilor strânse în cursul vizitelor în teren ale echipei Româno-Austriece de Asistenta Tehnica pentru Proiect la mai multe amplasamente avute în vedere în cadrul Proiectului, au fost evaluate motivele degradarii barajelor. Din informatiile care exista, se poate trage concluzia ca situatia actuala a echipamentelor hidraulice îsi are originea în proiectarea incorecta sau defectele constructive, precum si întretinerea defectuoasa. Pe baza documentatiei de proiectare care – pentru realizarea acestui Subproiect – a fost pusa la dispozitia expertilor austrieci în siguranta barajelor, se poate considera ca noile proiecte pentru reconstructia, reabilitarea si modernizarea structurilor existente respecta cele mai noi cerinte internationale în materie. Totusi, s-a constatat ca pâna în momentul de fata nu a fost efectuata nici o verificare detaliata a proiectelor din cadrul acestui Subproiect, pentru confirmarea presupunerilor noastre. Guvernul României întelege foarte bine riscurile care sunt asociate inundatiilor. Zonele expuse acestui risc au fost identificate si cartografiate. Apele Române si SNIF detin o evaluare completa a necesarului de investitii pentru lucrarile de diminuare a riscurilor, menite sa reduca pagubele provocate la nivelul unor comunitati expuse unor riscuri considerabile. Proiectele propuse sunt cele care au fost stabilite ca prioritare în cadrul unui proces de identificare si stabilire a prioritatilor. În Anexa 4 a prezentul Raport se gaseste un sumar al procesului de identificare si stabilire a prioritatilor realizat de catre Apele Române si SNIF. Obiectivul general al proiectului îl constituie necesitatea vitala de protejare a sanatatii umane si de prevenire a producerii de pagube materiale din cauza catre inundatiilor, secetei sau accidentelor care provoaca poluarea. La ora actuala, majoritatea structurilor hidrotehnice care fac obiectul acestui proiect trebuie reanalizate, pentru ca respectivele structuri sa fie reabilitate sau îmbunatatite.

Impacturile de mediu au fost evaluate în faza incipienta a planificarii proiectului, pentru a include observatiile de mediu direct în procesul decizional, în cursul proiectului preliminar. În acest sens, proiectul preliminar reprezinta o „previzionare” a Proiectului. Au fost respectate cele mai recente reglementari românesti privitoare la Evaluarea de Mediu (HG 918/2002 si OM 860/2002). Datele au fost strânse de catre autorii PMM de la beneficiarii proiectului, si anume SNIF si „Apele Române”. Datele au fost în principal strânse de catre proiectanti, prin intermediul beneficiarilor studiilor existente, precum si prin vizite la amplasamentele structurilor hidrotehnice. Echipa EM a inclus urmatoarele institutii:

§ AQUAPROIECT (institut de proiectare în domeniul gestionarii resurselor de apa), care a efectuat anumite studii si proiecte pentru barajele existente si pentru lacuri de acumulare;

§ ISPIF (institut de proiectare specializat în îmbunatatiri funciare), care a efectuat anumite studii si proiecte pentru statiile de pompare de la diguri, precum si pentru alte structuri hidrotehnice ale proiectului propus, în vederea reabilitarii Sistemului de Protectie împotriva Inundatiilor pe Dunare;

§ AQUACON Sibiu (fosta sucursala din Sibiu a AQUAPROIECT), care a efectuat proiecte ale barajelor si regularizari de cursuri;

§ Evaluarea impactului de mediu a fost supervizata de INTERGROUP Bucuresti (dr. Mihai Lesnic si dr. Danut Cociorva), precum si de catre consultantul austriac Karl Gruber (KWI Management Consultants & Auditors GmbH), care au întocmit prezentul raport al PMM din informatiile pe care le-au avut la dispozitie.

DESCRIEREA PROIECTULUI

În cadrul acestei componente, sunt propuse 25 de subproiecte, clasificate în 4 grupe, în functie de caracteristicile fiecarui subproiect: C.1.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de protectie împotriva inundatiilor – Apele Române C.2.: Reabilitarea Sistemului de Protectie împotriva inundatiilor pe Dunare – SNIF C.3.: Îmbunatatirea sigurantei barajelor de mari dimensiuni – Apele Române C.4.: Îmbunatatirea sigurantei barajelor de mici dimensiuni – Apele Române În plus, proiectele sunt clasificate si în functie de principalele activitati avute în vedere spre derulare, dupa cum urmeaza: - Retehnologizarea structurilor hidrotehnice existente; - Noi investitii.

PORTOFOLIUL DE INVESTITII

Portofoliul de investitii de mai jos contine toate proiectele în maniera indicata în Figura 1, în ordinea numerelor. Numerotarea nu este continua, pentru ca depinde de procesul de identificare si stabilire a prioritatilor, în cursul caruia au fost elaborate numeroase proiecte. Ordinea enumerarii reflecta de asemenea gradul de prioritate al proiectelor din cadrul fiecarei subcomponente.

Nr. Sub-componenta Costuri Tipul proiectului

Estimare Nou / Numele proiectului / râul Mii USD Existent

C.1. Reabilitarea si modernizarea Infrastructurii de Protectie împotriva inundatiilor

(cu exceptia proiectelor pentru Dunare)

1 740 nou TARNA Amenajare parau Tarna Mare în localitatea Tarna Mare, jud. Satu Mare

2 1,143 nou

TÂRNAVA Regularizare si indiguire râu Tarnava Mica pe sectorul Cetatea de Balta-Blaj, judetul Alba

3 2,322 nou

CIBIN Regularizarea Raului Cibin ,zona aval Baraj Gura Raului, confluenta cu râul Olt, Judetul Sibiu .

4 2,397 nou

BEGA Amenajare râu Bega si afluenti pe sectorul Balint – Bethausen, jud. Timis.

5 SLANIC Regularizare parâu Slanic pe sectorul Slanic-Moldova, Tg. Ocna, jud. Bacau.

3,855 nou

6 BABADAG Aparare impotriva inundatiilor a orasului Babadag , jud. Tulcea.

7,550 nou



7 VÂLSAN Amenajare râu Vâlsan pe sectorul Bradet – Vâlcele, jud. Arges

1,463 nou

8 1,290 nou PRUT Amenajare albie rau Prut în zona aval Petresti, jud. Iasi

9 7,366 nou

TELEORMAN-COTMEANA-VEDEA-VEDITA Amenajare impotriva inundatiilor a raurilor Teleorman, Cotmeana, Vedea si Vedita în zonele localitatilor afectate din judetele Arges, Olt si Teleorman.

C.2 Reabilitarea sistemelor de protectie împotriva inundatiilor

- fluviul Dunarea

10 5,462 Existent.

BENTU Borcea de Jos/Bentu – protectie împotriva inundatiilor/ Dunarea – bratul Borcea

11 885 Existent.

BORDUSANI Borcea de Jos/Bordusani – protectie împotriva inundatiilor / Dunarea – bratul Borcea

12 406 Existent.

FACAIENI Borcea de Jos/Facaieni – protectie împotriva inundatiilor / Dunarea – bratul Borcea

C.3 Cresterea sigurantei la barajele mari

13 2,034 Existent. BERDU Punerea in siguranta a barajului Berdu, Jud. Maramures

14 16,618 Existent. VARSOLT Punerea in siguranta a acumularii Varsolt Jud. Salaj.

15 7,338 Existent. MANECIU Punerea in siguranta a barajului Maneciu, Jud. Prahova.

16 LESU Punerea in siguranta a barajului Lesu, jud. Bihor.

3,786 Existent.

17 10,435 Existent. DRIDU Punerea in siguranta a acumularii Dridu, jud. Ialomita.

18 1,910 Existent. POIANA UZULUI Imbunatatirea sigurantei in exploatare a barajului Poiana Uzului, Jud. Bacau.

19 VALEA DE PESTI Punerea in siguranta a barajului Valea de Pesti, Jud. Hunedoara.

3,460 Existent

20 SIRIU Acumularea Siriu, jud. Buzau

9,404 Existent.

C.4 Cresterea sigurantei barajelor mici



21 4,749 Existent. SÂNMIHAIUL ROMÂN Punerea in siguranta a nodului hidrotehnic Sânmihaiul Român, jud. Timis.

22 PUCIOASA Marirea gradului de siguranta a acumularii Pucioasa, pe râul Ialomita.

3,877 Existent.

23 970 Existent. CATAMARASTI Punerea in siguranta a acumularii Catamarasti, jud. Botosani

24 2,202 Existent.

TARIA Punerea in siguranta a barajului Taria, In vederea asigurarii cu apa a comunei Bozovici, Jud. Caras-Severin.

25 BUFTEA Marirea gradului de siguranta in exploatare a acumularii Buftea.

3,588 Existent.

Amplasamentul fiecarui subproiect desfasurat pe teritoriul României este indicat în Figura 1 de mai jos.

Figura 1: Amplasamentele proiectelor propuse.

INTERVENTIILE AVUTE ÎN VEDERE

Sub-componenta C.1.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de protectie împotriva inundatiilor

În zonele aflate în vecinatatea bazinelor râurilor, pentru care se are în vedere grupul de proiecte planificate, inundatiile se produc frecvent. În general, capacitatea de transport a albiei râului corespunde unei probabilitati anuale de revarsare de 20% (în special proiectele 1 si 2). Acolo unde în anii trecuti au fost puse în aplicare anumite masuri de protectie împotriva inundatiilor, inundatiile semnificative produse au deteriorat sau chiar au distrus aceste structuri (de exemplu, proiectele 3 si 9). Anexa 1 a acestui Raport contine o evaluare a riscurilor pentru subproiectele supuse evaluarii, acolo unde efectele inundatiei cu o probabilitate de ocurenta de 5% într-o perioada data de un an (cu alte cuvinte, aceasta inundatie se produce, în medie, o data la 20 de ani). În general, proiectele din cadrul acestui grup reprezinta investitii noi. Proiectul Nr. 1: TARNA MARE Din cauza fenomenelor meteorologice negative care s-au manifestat în ultima perioada în bazinul hidrologic al Râului Tisa (în special inundatiile produse în perioada 3-6 aprilie 2002), zonele aflate în vecinatatea albiei acestui râu au suferit pagube, fiind distruse:

- 69 de case - 2 poduri si 6 podete - 1,1 km de drum rural. - 75 ha de teren agricol.

Valoarea pagubelor a fost evaluata la 11,4 miliarde LEI (1 USD ~ 30.700 LEI). Inundarea zonei din vecinatatea cursului acestui râu s-a produs din cauza capacitatii insuficiente de transport a albiei inferioare, precum si din cauza unor constructii care traverseaza cursul râului, în comparatie cu capacitatea de transport necesara pentru tranzitul adecvat al debitului, în conformitate cu clasa de importanta a obiectivelor respective. Lucrarile de îmbunatatire sunt necesare cât mai curând posibil, datorita iminentei inundatiilor, precum si datorita degradarii sau distrugerii obiectivelor situate în imediata vecinatate a râului Târna Mare. Lucrarile propuse vor fi localizate în albia inferioara a râului, administrata de filiala din Satu Mare a Societatii Nationale „Apele Române”. În perioada 1980-1981, sectorul din avalul localitatii Târna Mare si pâna la granita cu Ucraina a fost supus unor lucrari de recalibrare, îndiguire, efectuarea unor lucrari de cadere, lucrari de consolidare a unor traversade si îndiguiri existente, în zona pâraielor Târna Mare, Mica si Batarci. De asemenea, au fost construite praguri submerse si au fost consolidate malurile cu anrocamente pe teritoriul localitatii Târna Mare; aceste lucrari au fost distruse aproape complet de viituri. Lucrarile avute în vedere trebuie sa contribuie la combaterea eroziunii si a inundatiilor care pun în pericol obiectivele sociale si economice din zona respectiva, precum terenul agricol aflat în vecinatate.

Mai precis, au fost propuse urmatoarele lucrari:

- lucrari de îmbunatatire a albiilor - construirea unor ziduri de sustinere pe 1,5 km - lucrari de protejare a malurilor pe 0,96 km - diguri 0,35 km

În general, configuratia actuala a albiilor va fi mentinuta. Lucrarile de îmbunatatire propuse nu vor modifica transportul natural al aluviunilor. De asemenea, lucrarile avute în vedere nu vor modifica situatia actuala a apelor de suprafata sau subterane. Proiectul Nr. 2: TÂRNAVA În ultimii câtiva ani, inundatiile au produs pagube majore structurilor construite din zona, precum si anumitor amenajari hidrotehnice. Trebuie sa mentionam ca lucrarile hidrotehnice au început în perioada 1988 – 1989, dar au fost întrerupte datorita lipsei fondurilor. Datorita – în mare parte – acestui aspect esential, inundatiile au distrus partial digurile neterminate, uneori pagubele fiind amplificate de faptul ca lucrarile respective nu fusesera finalizate. Prin urmare, sunt necesare urmatoarele lucrari: conectarea digurilor, înaltarea digurilor neterminate, construirea unor sisteme de evacuare subterane prevazute cu stavila cu clapete si stavile-sector pentru a evacua apa dintre îndiguiri în conditii de siguranta. Scaderea ratei de erodare a malurilor este si ea importanta pentru îmbunatatirea calitatii mediului în zona respectiva, pentru ca lucrarile propuse vor contribui la urmatoarele:

- stoparea pierderilor de teren ireversibile, prin consolidarea malurilor; - crearea conditiilor de reechilibrare ecologica si de dezvoltare sustinuta, în zona influentata

de lucrarile propuse. Lucrarile proiectate vor fi localizate în albia superioara si albia inferioara a râului Târnava Mica, pe linia digurilor existente la Cetatea de Balta, Jidvei, Sânmiclaus si Biia precum si pe linia de legatura dintre Sona, Lunca Târnavei – Panade, Iclob, Saucel, Petrisat si, respectiv, Blaj si vor include urmatoarele componente:

- reconstruirea digurilor acolo unde s-au creat brese datorita deversarilor peste dig în timpul inundatiilor;

- înaltarea digurilor în zonele unde culmea acestora se afla sub nivelul prevazut al nivelului debitului sau care nu sunt prevazute cu o înaltime de garda de 50 cm.

- Construirea unor noi baraje în zonele de discontinuitate (acolo unde digurile existente în momentul de fata nu au fost finalizate).

- Extinderea barajelor în zone supuse retehnologizarii, datorita cresterii înaltimii culmii, în conformitate cu nivelul previzionat al debitului, plus o înaltime de garda.

- Protectia cu argila de cariera a taluzului amonte al barajului existent la îndiguirea de la Cetatea de Balta (pentru stoparea infiltrarilor de apa în cursul perioadelor când nivelul apei este ridicat).

- Protejarea malurilor râului Târnava Mica în zonele cu eroziune activa sau în sectoarele unde nu exista maluri îndiguite si unde digul se afla în pericol datorita eroziunii malului.

- Evacuari subterane pentru apele din afara zonelor îndiguite.

Proiectul Nr. 3: CIBIN Satele Mohu, Vestem si Talmaciu sunt amenintate de inundatiile cu debite mari care se produc pe râul Cibin. În plus, inundatiile cu debite mari duc la erodarea malurilor în zonele municipiilor Orlat si Sibiu. Proiectele avute în vedere sunt menite sa diminueze urmatoarele impacturi ale inundatiilor: a) Pagube în comuna Mohu

- 62 gospodarii - 200 ha de teren agricol

b) Pagube în comuna Vestem - 15 gospodarii - 250 ha de teren agricol

c) Pagube în comuna Talmaciu - 32 gospodarii - 300 ha de teren agricol - 2,5 km de drumuri - 2 pasarele pietonale.

d) Comuna Orlat - 1.5 km de eroziune a malului

e) Municipiul Sibiu - 1 km de eroziune a malului

Lucrarile propuse pentru protectie împotriva inundatiilor constau în (i) construirea unor diguri din materiale disponibile la nivel local obtinute din excavari, propuse pentru a recalibra albia inferioara, precum si din material obtinut din carierele de pamânt si gropi de împrumut, si în (ii) masuri de protectie a malurilor. Proiectul consta în urmatoarele componente principale: Obiectivul Nr. 1 Orlat consolidare maluri L = 1.100 m Obiectivul Nr. 2 Cristian consolidare maluri L = 500 m Obiectivul Nr. 3 Sibiu consolidare maluri L = 900 m Obiectivul Nr. 4 Mohu consolidare maluri L = 1.700 m

dig L = 2.000 m Obiectivul Nr. 5 Vestem consolidare maluri L = 1.700 m Obiectivul Nr. 6 Talmaciu consolidare maluri L = 3.500 m În zonele unde spatiul este limitat si nu pot fi construite diguri de pamânt, s-a propus construirea unor ziduri de gabion. În cadrul acestor lucrari de îndiguire vor fi realizate si praguri încrucisate imersate prevazute cu valve spre râu si au fost proiectate porti (vane) spre împrejmuire pentru deversarea apelor provenite din împrejmuirile îndiguite. În zona concava a malului, acolo unde s-au produs fenomenele de eroziune, au fost propuse lucrari de consolidare. Aceste lucrari constau în instalarea unor diguri din saltele de fascine acolo unde sunt localizate blocuri formate din anrocament de sfarâmatura de pietre. Un pereu de sfarâmatura de pietre va fi amplasat pe anrocamentul respectiv, pentru protejarea pe verticala a malurilor. Proiectul Nr. 4: BEGA

Imaginea 1: Eroziunea malului pe râul Bega Dezvoltarea râului Bega si a afluentilor acestuia, de-a lungul anumitor portiuni, a demarat la începutul secolului al XIX-lea. Aceste lucrari au constat în construirea unor canale de drenaj, a unor îndiguiri si a unui canal de alimentare cu apa a municipiului Timisoara. În momentul de fata, se desfasoara lucrari de protectie împotriva inundatiilor între localitatile Curtea si Bethausen (L = 40 km), localizate în amonte fata de sectorul care face obiectul prezentului Proiect. Sectorul unde vor fi realizate lucrarile propuse se situeaza între lucrarile executate anterior (în aval) si lucrarile executate în prezent (în amonte). Pentru o evacuare proiectata Q = 5%, a fost avuta în vedere o limita a apelor deversate astfel încât impactul proiectului sa fie estimat dupa cum urmeaza: a) obiectivele protejate în vecinatatea localitatii Balint sunt urmatoarele:

- 85 case si gospodarii; - 5 km de drum rural; - 3 km de drum comunal; - 250 ha de teren agricol.

b) obiectivele protejate în vecinatatea localitatii Bethausen sunt urmatoarele: - 30 case si gospodarii; - 2 km de drumuri; - 60 ha de teren agricol.

Lucrarile de protectie împotriva barajelor constau în diguri realizate din materiale disponibile la nivel local din excavari, propuse pentru recalibrarea albiei inferioare, precum si din cariere de pamânt. În zonele unde spatiul este limitat si nu se pot construi diguri de pamânt, s-a propus construirea unui parapet de beton.

Barajele propuse au o înaltime medie de aproximativ 1-2 m si sunt formate din material excavat din albia râului si din eroziunile locale. Distanta medie de la care se transporta materialul este de aproximativ 3 km. Barajele vor fi înierbate. Dupa finalizarea lucrarilor, carierele de pamânt vor fi redate uzului lor initial. Profilul albiei va fi corectat numai în zonele unde aceasta este obturata cu depozite aluvionare. Lucrarea de corectare a profilului este unica pentru fiecare sectiune care este adâncita si largita. Malurile vor fi consolidate în zonele unde eroziunea se manifesta activ, precum si în zonele unde digul este construit ca o extensie a albiei inferioare sau la o distanta mai mica de 10 m de mal. Proiectul Nr. 5: SLANIC Lucrarile de regularizare propuse se afla în bazinul râului Trotus, precum si la pârâul Slanic, la confluenta dintre pârâul Slanic si râul Trotus. Localitatile Slanic Moldova, Cerdac, Ciresoaia si Târgu Ocna, din jud. Bacau, sunt si ele cuprinse în Proiectul propus. Din cauza ploilor torentiale si a zapezile care se topesc, pârâul Slanic transporta mari cantitati de aluviuni, grohotis si trunchiuri de copac. Consecinta a constat în inundatii masive care au afectat:

- 62 case - 4 poduri si 14 podete - 2.05 km de lucrari de protejare a malurilor - o statie de tratare a apelor reziduale. - 43.5 hectare de teren agricol

Valoarea pagubelor produse de inundatii s-a ridicat la 660.000 USD (sau 20 miliarde LEI) pe an. Inundarea malurilor râului s-a produs datorita modelarii ineficiente a albiei, precum si din cauza lipsei protectie malurilor, care trebuie sa includa cursul râului între maluri, fara deplasarea acestuia, fapt care – în acest caz – a dus la distrugerea mai multor structuri. Lucrarile propuse sunt urmatoarele: Ø Lucrari de reabilitare si consolidare la structurile existente în orasul Slanic Moldova. Aceste

lucrari necesita o protectie îmbunatatita malurilor râului, repararea anrocamentului în centrul orasului, precum si repararea grinzilor de lemn.

Ø Noile lucrarile de regularizare a albiei pârâului Slanic, protejarea malurilor stâng si drept prin îndiguirea pârâului Slanic, la confluenta cu râul Trotus;

Ø Lucrari de reabilitare si consolidare a structurilor existente. Ø Noi lucrari de regularizare a pârâului Slanic: 12 km de zidarie pentru protejarea malurilor, etc. Ø Dezvoltarea generala se întinde pe o lungime totala de 19,5 km.

În general, se va mentine configuratia actuala a albiei râului. Lucrarile de ameliorare propuse nu vor modifica capacitatea de transport natural al aluviunilor. De asemenea, lucrarile din cadrul Proiectului nu vor schimba situatia actuala a apelor de suprafata sau a apelor subterane. Proiectul Nr. 6: BABADAG Lucrarile de regularizare propuse se afla pe râul Tabana, precum si afluentii acestuia în cadrul sectorului construit în orasul Babadag, jud. Tulcea (la aproximativ 90 km Nord-vest de municipiul Constanta).

În perioada 1983-1991, ploile torentiale si topirea zapezilor au distrus 10 case, 30% din reteaua de drumuri si zona industriala (fabrica de zahar, moara, etc.). În luna mai a anului 2002, au fost distruse 23 de case, 70 de drumuri, 1 pod, 8 galerii de evacuare, 1 podet pietonal, 800 m de retea de canalizare si 2 km de lucrari de protectie a malului. Costul total al pagubelor s-a ridicat la 71 miliarde LEI (2,3 milioane USD). Pagubele medii anuale se ridica la aproximativ 1,3 milioane USD. Iata lucrarile propuse: Ø Lucrari de reabilitare si consolidare a structurilor existente de-a lungul ambelor maluri ale

pârâului Tabana, care constau în lucrari de protectie a malurilor, a galeriilor de evacuare, etc.; Ø Lucrari de regularizare a pârâului Tabana si a formei albiei acestui pârâu; Ø Lucrari de reabilitare si consolidare a trei poduri care fac parte din DN 22 si doua poduri

rutiere. În general, configuratia hidrotehnica actuala a acestui râu, precum si nivelurile apelor, se vor mentine. Lucrarile de ameliorare propuse nu vor modifica capacitatea de transport natural al aluviunilor. De asemenea, lucrarile din cadrul Proiectului nu vor modifica statutul actual al apelor de suprafata sau al apelor subterane. Proiectul Nr. 7: RÂUL VÂLSAN Subproiectul propus este localizat în bazinul râului Arges, în sectorul dintre localitatile Bradet si Vâlcele, jud. Arges. Capacitatea actuala de transport a albiei este insuficienta, probabil putin peste 20%, provocând inundatii frecvente asupra acestor localitati, precum si terenului agricol alaturat. Pagubele cauzate de inundatii si înregistrate pâna prezent se cifreaza la 468.000 USD. Cladiri de importanta economica si sociala, gospodarii si terenuri agricole sunt supuse riscului:

• 10 case • 8 poduri si 4 pasarele pietonale • 6,5 km drumuri comunale • 6,3 km retele electrice • 400 ha teren agricol • structuri hidrotehnice

În cazul unui debit cu o probabilitate de 5%, este posibil ca potentialele pagube sa depaseasca 25 milioane USD. Principalul obiectiv al Proiectului consta în scaderea frecventei cu care se produc inundatiile si riscurile la care este expus sectorul localitatilor Bradet – Vâlcele (jud. Arges) si diminuarea/stoparea eroziunii malurilor, eliminând astfel pierderile de vieti umane, protejând obiectivele sociale si economice si terenurile agricole situate în zona respectiva si lânga cursul de apa. Pentru evitarea riscului de producere a inundatiilor la nivelul obiectivelor sociale si economice situate în zona acestor localitati, eroziunea malurilor si inundarea terenurilor agricole, se propun urmatoarele lucrari:

• cresterea capacitatii de transport pe un sector de 42,7 km, prin lucrari la albia râului; • consolidarea malurilor râului cu ziduri de gabion si anrocamente, pe o portiune de 1,82

km;

• reabilitarea unei portiuni cu 3 praguri imersate si construirea a 7 noi praguri imersate; • lucrari de stabilizare a povârnisurilor pe 14.500 m.

Prin intermediul lucrarilor propuse, siguranta localnicilor si a bunurilor lor va fi îmbunatatita în mod substantial, si astfel se împiedica producerea unor pagube indirecte si creste si capacitatea debitului. Proiectul Nr. 8: PRUT Lucrarile de îndiguire existente au fost executate în perioada 1975-1985. Situat în amonte fata de amplasamentul lucrarilor propuse în cadrul Proiectului, lacul de acumulare de la Stânca Costesti a fost construit în anul 1979. Acest lac de acumulare este utilizat si pentru protectie împotriva inundatiilor, dar si pentru generarea de energie. Datorita variatiunilor de nivel datorate activitatii zilnice a turbinei generatorului, malurile râului Prut s-au erodat. Drept rezultat al factorilor mentionati mai sus, au fost propuse lucrari de consolidare a malurilor în zona localitatii Bosia, pentru scopul mentionat mai sus. În cazul în care nu se îndeplinesc lucrarile mentionate anterior, fenomenele de eroziune vor continua sa se produca, determinând astfel aparitia unor brese la nivelul digurilor existente si inundarea imediata a 11.220 ha de teren agricol, precum si a 120 de case si gospodarii. Lucrarile de consolidare propuse vor fi îndeplinite prin rambleiere cu sfarâmaturi de roca, care va avea drept fundatie o saltea de fascine. Un pereu de piatra se aseaza peste rambleiere, deasupra unui strat de balast pentru drenaj. Înaltimea medie a pereului de piatra este de aproximativ 6,5 m. Pereul de piatra se va ridica pâna la înaltimea malurilor. În cadrul Proiectului, va fi construit si un foisor de supraveghere, pentru monitorizarea comportamentului structurilor existente si viitoare. Proiectul Nr. 9: TELEORMAN-COTMEANA-VEDEA-VEDITA În perioada 1960-1990, de-a lungul vaii râului Vedea au fost realizate o serie de lucrari de protectie împotriva inundatiilor. Obiectivul acestor lucrari a fost acela de proteja zonele afectate de inundatii de-a lungul anilor. Pe valea râului Vedea, în cadrul Proiectului, digurile au fost construite în municipiul Alexandria (L = 3 km) si în aval de comuna Brânceni, pâna în zona în care râul se varsa în Dunare (L = 22 km). Pe valea râului Teleorman, lucrarile de regularizare si de îndiguire a albiei au fost realizate pe o lungime de aproximativ 5 km în comuna Tatarestii de Sus, si au fost construite diguri pe râul Bucov, unul pe afluentul sau drept (L = 6km) în aceeasi zona cu municipiul. Pe pârâul Vedita nu exista lucrari de regularizare sau de îndiguire a albiei. Obiectivul Proiectului a fost acela de a reduce urmatoarele impacturi ale inundatiilor: a) protectie de-a lungul râului Teleorman, pentru comuna Tatarestii de Jos (satele Obârtu si Lada):

- 60 de case si anexe; - 250 m de drum comunal; - 350 ha de teren agricol.

si comuna Orbeasca (satul Laceni): - 50 case si 68 de gospodarii; - 300 m de drum comunal.

b) protectie de-a lungul râului Vedea, pentru comuna Tiganesti – Brânceni:

- 200 case si anexe; - 15 ha de teren agricol.

c) protectie de-a lungul râului Vedita, pentru comuna Colonesti (satele Barasti, Navârgeni si Maruntei):

- 300 de case si anexe; - 50 ha de teren agricol.

Lucrarile de protectie împotriva inundatiilor constau în construirea de diguri din materiale disponibile la nivel local, obtinute din excavari propuse pentru recalibrarea albiei inferioare sau din cariere de pamânt si galerii în forma de put. În zonele unde spatiul este limitat si nu se pot construi diguri de pamânt, s-a propus construirea unui parapet de beton. În cadrul acestor lucrari de îndiguire vor fi realizate si praguri încrucisate imersate prevazute cu valve spre râu si au fost proiectate porti (vane) spre împrejmuire pentru deversarea apelor provenite din împrejmuirile îndiguite. Pentru zona concava a malului, unde s-a produs eroziunea, au fost propuse lucrari de consolidare.

Sub-componenta C.2.: Reabilitarea Lucrarilor de Protectie Împotriva Inundatiilor pe Dunare

Digurile de protectie situate de-a lungul Dunarii sunt administrate de SNIF. Proiectele propuse în cadrul acestei sub-componente constituie lucrari de reabilitare a infrastructurilor de protectie existente împotriva inundatiilor Zona Borcea de Jos a fost protejata împotriva inundatiilor cu diguri executate în perioada 1963-1966. Digurile longitudinale de protectie au fost construite la o asigurare de calcul de 10% si o garda de siguranta corespunzatoare asigurarii de 3%. Aceste diguri au fost întretinute si reparate periodic. Toate aceste lucrari au depasit perioada de functionare proiectata si necesita lucrari de reabilitare. În anii din urma, s-a observat producerea unor fenomene de eroziune semnificativa a malurilor râului, eroziune care înainteaza în medie cu 4 metri pe an. În plus, în perioadele de ape mari, au fost efectuate si statiile de pompare existente pentru desecare-drenaj si irigatii. Proiectul Nr. 10: BENTU

Imaginea 2: Eroziunea malului la Bentu a ajuns la baza digului

În zona Bentu, eroziunea malurilor înainteaza cu o medie anuala de 5 – 11 m. Initial, zona dig-mal era de aproximativ 150-200 m, dar, acum, aceasta s-a redus la 45 – 100 m si, în unele locuri, chiar mai putin. Acest proces de eroziune a avut drept consecinta diminuarea suprafetei împadurite cu aproximativ 0,972 ha pe an.

Au fost propuse urmatoarele masuri: - Consolidari de mal pe bratul Borcea pe o lungime Lt = 1.950 m; - Refacerea sectiunii digului existent prin completare cu terasamente, acolo unde este necesar; - Protejarea talazurilor digului pe o lungime Lt = 50 m în amonte si în aval de canalul de

evacuare al statiei SPE Bentu; - Repararea captuselii canalului de evacuare al statiei SPE Bentu pe o lungime Lt = 99 m; - Repararea zonei de deversare a canalului de evacuare pe o latime l = 6 m si o lungime de Lt

= 50 m în amonte si aval; - Refacerea traseului digului pe o lungime Lt = 1,400, incluzând si executia în incinta, a unui

canal de drenaj, situat la 100 m distanta de noul dig cu scopul de a prelua infiltratiile pe sub dig.

- Împadurirea zonei dig-mal (17,2 ha) cu specii productive (salcie, rachita, plop); aceasta masura nu face parte din proiect.

Proiectul Nr. 11: BORDUSANI

Imaginea 3: Eroziunea malului la Bordusani

În zona Bordusani, eroziunea solului înainteaza cu o viteza medie de 2,5 m pe an. Initial, latimea zonei dig-mal era de aproximativ 150-200 m, dar acum s-a redus la 130-190 m. Eroziunea de mal are drept consecinta diminuarea suprafetei padurii cu aproximativ 0,285 ha pe an. Au fost propuse urmatoarele masuri:

- Consolidari de mal cu saltea de gabioane de 0,5 m x 20 m, utilizând geotextile si piatra bruta pâna la cota de 2,65 m (nivelul de referinta – nivelul Marii Baltice);

- Protectia malului cu prism de anrocamente de la baza pâna la o cota situata la 50 cm sub cota nivelului mediu multianual al apei;

- Protectia malurilor cu un strat, în grosime de 0,4 m, de piatra bruna, asezata pe material geotextil cu rol de filtrare; acest strat se extinde si în zona plana a malului pe o latime de 3,0 m. Protectia este încastrata în mal prin intermediul unui pinten din piatra bruta.

- Lucrari de reabilitare la cele doua statii de pompare. Proiectul Nr. 12: FACAIENI În prezent la Facaieni, eroziunea de mal înainteaza cu o viteza de 4 m pe an. Pe baza masuratorilor efectuate în perioada 1966-2002, s-au identificat urmatoarele zone afectate de eroziune:

- Între km 18+065 si km 17+800: eroziunea a fost de 20-35 m - Între km 17+800 si km 17+300: eroziunea a fost de 35-40 m.

Aceasta eroziune a avut drept consecinta diminuarea suprafetei împadurite cu aproximativ 0,04 ha. Principalele cauze ale eroziunii de mal sunt:

- Caracteristicile geotehnice; - Valurile provocate de traficul naval în apropierea malului drept al râului; - Modificarea directiei curentilor înspre malul drept al râului; - Viteza mare a apei (0,6-0,7 m/s) în perioadele de ape mari.

Au fost propuse urmatoarele masuri:

- Protectia malului cu un strat de 0,5 m grosime din gabioane confectionate din piatra bruta si geotextile pâna la cota 2,45 m (nivelul de referinta – nivelul Marii Baltice);

- Protectie din piatra bruta între cotele 2,45-5,45 m (nivelul de referinta – nivelul Marii Baltice).

Sub-componenta C.3.: Îmbunatatirea sigurantei barajelor de mari dimensiuni

Lucrarile propuse de retehnologizare si renovare a barajele mari în cadrul acestui grup al Proiectului vor reduce semnificativ riscul nefunctionalitatii barajelor. În mod tipic, barajele vor fi reparate, pentru ca la ora actuala nu pot functiona la conditiile nominale, datorita riscurilor sporite pe care le implica aceasta functionare. Tabelul de mai jos contine un rezumat al problemelor existente, precum si masurile propuse pentru mostrele de Proiect din cadrul acestei sub-componente. De vreme ce aceste Proiecte implica masuri de reabilitare a structurilor hidrotehnice existente, nu au fost evaluate alternativele de retehnologizare a barajului. Proiectul Nr. 13: BERDU Strâmtori este un baraj mare construit în perioada 1960 – 1964 pentru a asigura necesarul de apa (potabila si pentru agentii economici) pentru localitatile de zona (adica municipiul Baia Mare cu 150.000 locuitori, localitatea Baia Sprie, si alte localitati din zona). Este un baraj cu contraforturi, de aproximativ 50 m înaltime si cu o capacitate de acumulare de aproximativ 17 milioane m³ si este prevazut si cu deversor. Imediat, în aval, a fost construit bazinul de echilibrare Berdu pentru disiparea energiei deversorului înalt al barajului, precum si pentru preluarea apei. Bazinul de echilibrare Berdu se afla în spatele unui baraj (barajul Berdu), care are o înaltime de 14,5 m si care a fost construit ca un baraj din umplutura de roca, cu îmbracaminte de beton. Începând cu anul 1995 au fost înregistrate infiltratii la umarul drept al barajului. La ora actuala, rata de infiltrare depaseste 100 l/s. Aceasta infiltratie la nivelul barajului cu umplutura din roca creste mereu în ciuda diferitelor masuri luate (injectii insuficiente la nivelul flancului drept al barajului), ceea ce are drept consecinta o scadere drastica a nivelului apei în bazin, precum si alte efecte observabile cu ochiul liber. De asemenea, mai pot fi observate exfiltratii locale mari la piciorul aval de pe flancul drept al barajului (pâna la 100 l/s), inclusiv eroziunea de sedimente din corpul barajelor. Echipamentele de furnizare a apei, existente la nivelul barajului cu contraforturi (tubulatura si vane), sunt deteriorate iar dispozitivul de generare a curentului electric nu functioneaza. Din punctul de vedere al sigurantei barajului, retehnologizarea barajului de pietre si a echipamentului aferent este necesara imediat. În cadrul acestui Proiect, se are în vedere reamenajarea barajului, prin luarea urmatoarelor masuri: drenare, etanseizare si instalarea unor noi echipamente mecanice, precum si a unor dispozitive de masurare, pentru monitorizare. Iata detalii ale masurilor propuse: - Racord de ocolire pentru bazinul de echilibrare, pentru a asigura furnizarea de apa de consum în

perioadele de necesitate si când se efectueaza reparatii la barajul Berdu, inclusiv realizarea unor racorduri în amonte spre barajul de la Strâmtori si în aval, pentru furnizarea de apa.

- Reabilitarea echipamentului de racordare la sistemul inferior de evacuare al barajului Strâmtori pentru realizarea unor racorduri între teava de ocolire si lucrarile de reparatii ale lacului de acumulare.

- Lucrarile de reparatii la barajul Berdu, pe povârnisul flancului drept prin instalarea unui sort de etansare, precum si a unei diafragme etanse prin injectii;

- Reabilitarea echipamentului din turnul de manevra pentru furnizarea de apa si drenaj, inclusiv instalatiile electrice si automatizate;

- Instalarea unui disipator pe panta deversanta a barajului Strâmtori, pentru a rupe viteza debitului de apa în zona podului de acces pentru echipamente si utilaje;

- Etansarea solului si a pantei deversante pentru barajul de la Strâmtori; - Reabilitarea sistemului de drenaj al pantei deversante de pe flancul drept;

- Reabilitarea sistemului de monitorizare, finalizarea monitorizarii fenomenelor atipice observate în cursul ultimei perioade de functionare si pentru observarea lucrarilor aflate în faza de executie;

- Reabilitarea sistemului de alarmare. Proiectul Nr. 14: VARSOLT

Imaginea 4: Deteriorari ale mastii de etansare de beton a barajului Varsolt

Barajul Varsolt a fost proiectat sa functioneze ca lac de acumulare nepermanent, menit sa contribuie la protectia împotriva inundatiilor, dar a mai fost utilizat si ca lac de acumulare permanent pentru furnizarea de apa municipiului Zalau si localitatii Simleul Silvaniei. Acest baraj are umplutura de pamânt (material local), este lung de 2.300 m, înalt de 14 m, cu o capacitate de stocare de aproximativ 40 milioane m³, 2 dispozitive în zona inferioara la diferite nivele (fiecare dintre acestea fiind prevazut cu o galerie pentru furnizarea de apa si o galerie pentru controlul inundatiilor), precum si un deversor de beton care da spre canalul din amonte. Modificarea regimului de exploatare si functionare a lacului de acumulare s-a facut în lipsa unei fundatii adecvate si a unor elemente de etansare a barajului. Lacul de acumulare a fost dat în folosinta în lipsa lucrarilor necesare de dezvoltare pentru râurile montane în bazinele de receptie, ceea ce a determinat colmatarea rapida a lacului de acumulare, precum si modificarea ulterioara a volumului de acumulare. Blindajul canalului de deversare este insuficient pentru impactul hidraulic si din aceasta cauza, la ora actuala, se pot observa degradari ale captuselii de beton a dispozitivului de evacuare inferior. Elementele constructive ale lacului de acumulare necesita si ele reparatii datorita uzurii de functionare (debitul de viitura, vechea galerie de aductiune, canalul de evacuare a apei din aval, etc.). Acest Proiect a fost selectionat datorita potentialului pericol de deteriorare a barajului, ce ar putea afecta orasele Zalau si Simleul Silvaniei, precum si alte 16 localitati din aval. Un posibil accident ar putea determina inundarea a 8.162 gospodarii si 20.098 ha de teren, întreruperea furnizarii de apa

potabila pentru aproximativ 86.000 de locuitori si ar produce si modificari la nivelul echilibrului ecosistemului din avalul barajului, în zona afluentilor râului Crasna. Proiectul are în vedere urmatoarele componente principale: • Îmbunatatirea exploatarii barajului în conditii de siguranta:

Fundatia barajului si lucrarile de etanseizare; Corectarea profilului barajului; Lucrari de reparatii la sistemul de control al debitului de viitura; Executarea unor foraje pentru evacuarea apei din noua galerie; Corectarea profilului canalului de evacuare din aval; Pe umarul stâng, lucrari de reparatii la doua noi canale de evacuare inferioare; Stabilizarea pentru combaterea efectelor eroziunii profilului lacului de acumulare prin amenajarea unui centuri împadurite în jurul perimetrului lacului de acumulare;

• Lucrari de reducere a convergentei aluvionare în amonte de lacul de acumulare (pe râul Crasna, pârâul Pria, pârâul Ragului, pârâul Banului, pârâul Mortauta) care constau în lucrari de amenajare a râului Crasna în amonte de lacul de acumulare, prin construirea unor praguri inferioare din gabion, prin consolidarea malurilor în zona respectiva, precum si prin recalibrarea albiilor afluentilor.

• Reabilitarea sistemului de monitorizare, inclusiv a sistemului de avertizare si de protectie împotriva

activitatilor seismice.

Proiectul Nr. 15: MANECIU

Imaginea 5: Structurile hidrotehnice din aval de barajul Maneciu Barajul Maneciu este situat în bazinul hidrografic al cursurilor inferioare ale râurilor Prahova si Ialomita, si se situeaza pe râul Teleajen la 0,5 km în aval de confluenta râului Teleajen cu pârâul Teleajen, pe teritoriul jud. Prahova, în afara perimetrului construit al localitatilor Maneciu – Ungureni. Acest baraj are umplutura de pamânt, cu miez argilos, cu o înaltime de 78 m, cu o capacitate de acumulare de 60 milioane m³ si este prevazut cu un sistem de deversare (1.350 m³/s, deversor în forma de pâlnie cu put, canal, bazin de disipare), precum si un dispozitiv de evacuare inferior (125 m³/s). Barajul a fost construit în anii 1978 – 1994 si principalul sau scop este acela de a produce energie electrica (productie medie de energie: 20 GWh/an), alimentare cu apa a gospodariilor si agentilor economici (evacuare: 1,97 m3/s), irigatii (2.400 ha), piscicultura, controlul inundatiilor si dezvoltare turistica a zonei. Începând din 1994, s-au produs urmatoarele incidente: a) În cursul testelor care au avut loc în anul 1997, la o deschidere de 50% a vanei de urgenta de la

sistemul de evacuare inferior structurile de dispersie a energiei nu au functionat în conditiile de siguranta standard. Dupa închiderea sistemului de evacuare inferior, au putut fi observat urmatoarele pagube:

• s-a deteriorat calea de acces catre statia de tratare a apei de la Maneciu (drumul de acces se întinde de-a lungul malului drept al canalului);

• dezlocuirea planului vertical al celor doua planse inferioare de pe conducta de deversare (la aproximativ 150 m în aval de baraj);

• eroziunea povârnisului din flancul drept, situat în aval imediat lânga zona de disipare, pe o lungime de 30 m, pe conducta galeriei de aductiune spre statia de tratare a apei din Maneciu, pe aceeasi lungime;

• dezlocuirea partiala a materialului din spatele povârnisului de pe flancul stâng pe o portiune lunga de 20 m în aval fata de zona de disipare.

b) Infiltratiile din zona de evacuare a debitului de viitura (tavanul cu arcade), precum si degradarea suprafetelor betonate în zona debitului de viitura si a albiei amenajate din aval. Debitul infiltratiei în sistemul de evacuare a apelor de viitura creste în momentul în care nivelul în lacul de acumulare creste peste 584 metri deasupra nivelului marii. În cazul în care nu se remediaza aceste probleme, acest sistem de deversare a apei nu poate fi exploatat în conditii de siguranta datorita degradarii betonului si datorita coroziunii în profunzime a elementelor metalice;

c) Gradul de degradare al sistemului de evaluare a debitului de viitura creste si datorita alternantei ger-cald;

d) Problema monitorizarii activitatilor existente la nivelul barajului;

e) Instabilitatea povârnisului de pe flancul stâng, în zona de racordare a barajului, care a determinat modificarea nivelului apei de la 606 metri deasupra nivelului marii pâna la o cota restrictionata de 595 metri deasupra nivelului marii. În aceste conditii, în cazul în care se produc inundatii care depasesc capacitatea maxima de evacuare a hidrocentralei electrice, este necesar sa se deschida vanele de evacuare mai mult de 30%, ceea ce va determina aparitia problemelor descrise la punctul a).

Acest Proiect are în vedere retehnologizarea barajului, obiectiv pentru care se vor lua urmatoarele masuri:

• Repararea evacuatorului de baraj: • Repararea gurii de disipare inferioare; • Lucrari de reparare a sistemului de disipare a debitului de viitura; • Consolidarea povârnisurilor; • Reabilitarea sistemului de monitorizare, inclusiv a sistemului de avertizare.

Proiectul Nr. 16: LESU Lesu este un baraj mare în jud. Bihor, situat pe unul dintre afluentii râului Crisul Repede, si a fost construit în jurul anului 1973, având urmatoarea functionalitate: Ø compensarea apelor din debitele din aval, dupa necesitati, si compensarea deficitului de apa

potabila si de uz industrial, în special pentru municipiul Oradea. Beneficiari: 28.000 de oameni; Ø amenajari pentru alimentarea cu apa în zona Remeti, situata imediat în zona din aval a barajului; Ø generarea a aproximativ 10GWh/an de energie în zonele din aval de baraj; Ø reducerea riscului de producere a inundatiilor pentru toate zonele din aval. Barajul are o înaltime de 61 m iar înaltimea coamei este de 180 m; portiunea de deversare poate prelua un debit care se poate produce o data la 1000 de ani. Volumul total de functionare al lacului de acumulare aferent este de 26 milioane m3. Suprafata lacului de acumulare este de 143 ha, iar bazinul de receptie are 83 km2. Principalele probleme existente sunt infiltratiile existente la nivelul suprafetei betonate a barajului si la albia lacului de acumulare, care au un debit de 300 l/sec; echipamentul hidraulic trebuie si el înlocuit. Principalele probleme constructive existente la nivelul barajului sunt urmatoarele: Ø infiltratii excesive la nivelul albiei lacului de acumulare Ø îmbracamintea coamei barajului trebuie reînnoita si trebuie montate balustrade de

siguranta pe ambele parti ale drumului de pe coama barajului; Ø repararea fatadei de beton a barajului si utilizarea unui material geotextil pentru

etansarea la apa a fatadei barajului;

Ø de asemenea, sunt necesare si injectii cu ciment în diafragma de beton a fundatiei, prin galeria de scurgere;

Ø componentele electromecanice trebuie înlocuite; Ø reabilitarea sistemului de monitorizare si extinderea capacitatii de monitorizare a

îndiguirilor, a galeriei de scurgere a apei; etc. Proiectul Nr. 17: DRIDU Lacul de acumulare de la Dridu a fost construit în perioada 1978 – 1985, cu scopul de a oferi resurse de apa pentru irigatii pentru o suprafata de 17.000 ha, precum si ca sursa de apa industriala pentru municipiul Urziceni. De asemenea, barajul protejeaza împotriva inundatiilor o suprafata de 30.000 ha, genereaza energie electrica (capacitate instalata de 2,4 MW) si ofera si o derivatie pentru scurgerea apei din râul Ialomita catre sistemul hidrotehnic Mostistea, pentru irigatii. Proiectul propus are în vedere solutionarea problemelor care au aparut de la momentul darii în functiune, pentru a asigura în continuare capacitatea de acumulare a lacului la parametrii proiectati initial. Pe durata perioadei de functionare a lacului de acumulare, de la darea în folosinta si pâna în prezent, s-au produs o serie de fenomene majore cu impact negativ care pot pune în pericol exploatarea acestui lac de acumulare: • Erodarea considerabila a malurilor lacului de acumulare; • Degradarea structurilor hidrotehnice de otel ale cailor de evacuare a apelor provenite din inundatii

si degradarea captuselii canalului de evacuare; • Infiltratii prin fundatia de pamânt a barajului; • Forajele pentru drenaj din zona cailor de evacuare a apelor provenite din inundatii trebuie umplute

cu nisip; • Inundarea si degradarea a 3 case în localitatea Fierbinti, a unei biserici în localitatea Stroesti,

comuna Fierbinti, si a retelei de canalizare a scolii ajutatoare din Fierbinti. Pentru reducerea riscurilor de producere a pagubelor datorate acestor evenimente, Proiectul are în vedere urmatoarele componente principale:

• Protejarea malurilor lacului de acumulare în zonele puternic erodate; • Înlocuirea sistemului de drenaj existent; • Efectuarea de lucrari la sistemul de evacuare, pentru asigurarea exploatarii în conditii de

siguranta (reabilitarea sistemelor de etanseizare situate în canalul deversor; • Supraelevarea drumurilor DJ 101 si DC 185; • Alte lucrari de protectie (instrumentele de masurare si control, reabilitarea sistemului de

avertizare si alarmare acustica – acest sistem este utilizat pentru alarmarea populatiei care locuieste în aval fata de baraj).

Proiectul Nr. 18: POIANA UZULUI

Imaginea 6: Barajul de la Poiana Uzului Poiana Uzului este un baraj mare care a fost construit în anii 1967 – 1973, pentru alimentarea cu apa (menajera si industriala) a localitatilor din zona (Darmanesti, Onesti, Bacau). Acesta este un baraj cu contraforturi cu o înaltime de 80 m si o capacitate de acumulare de 90 milioane m³. Este prevazut cu un deversor cu o capacitate de 900 m³/s. Datorita inundatiilor care au aparut în anul 1984 si imediat dupa infiltrarea apei, siguranta barajului nu a mai respectat standardele românesti si internationale în materie de siguranta a barajelor. În speta, infiltratiile din ce în ce mari care s-au produs în ciuda diferitelor masuri care au fost luate (foraje de drenaj si injectii) au avut drept rezultat o scadere a nivelului apei în lac cu 7 m, motiv pentru care au fost necesare masuratori si observatii suplimentare. Din punctul de vedere al sigurantei barajului, este nevoie de reamenajarea si retehnologizarea barajului. În cazul în care se produce un accident, trebuie avute în vedere urmatoarele consecinte: • Debitul în caz de viitura este de 70.000 m3/secunda si va afecta aproximativ 25.000 de locuitori din

aval; • Vor fi afectate un numar de aproximativ 450 de gospodarii; • Va fi afectata activitatea a 27 de societati comerciale, inclusiv aceea a rafinariei de la Darmanesti. Acest Proiect are în vedere retehnologizarea barajului si luarea urmatoarelor masuri: drenaj, etanseizare, înzestrarea cu echipamente hidromecanice si de masurare, pentru monitorizare. Mai precis, se propun urmatoarele masuri:

• Consolidarea albiei din roca la piciorul barajului, în zona din aval, în întreaga zona; • Injectii în rosturi si crapaturi; • Reabilitarea echipamentelor hidromecanice; • Îmbunatatirea sistemului de drenaj; • Reconstruirea retelei piezometrice; • Îmbunatatirea retelei de instrumente si aparate de masura; • Marirea capacitatii de deversare. Proiectul Nr. 19: VALEA DE PESTI Valea de Pesti este un baraj mare în jud. Hunedoara pe un afluent al Vaii de Pesti, la 500 m în amonte fata de confluenta cu Jiul de Vest. Barajul are o înaltime de 56 m, cu o largime a culmii de 6,35 m si o lungime de 237 m, si cu o fatada asfaltata de 15.000 m2 înspre amonte. Dispozitivul de golire consta într-un turn imersat cu o înaltime de 15 m si un diametru de 1 m. Barajul este prevazut cu un dispozitiv inferior de golire cu un diametru de 4 m, prevazut cu doua vane si un deversor în forma de pâlnie racordat la dispozitivul de golire inferior, având un diametru variabil cuprins între 5 m si 3.6 m. Capacitatea totala de acumulare este de 4,5 milioane m3, iar sistemele de deversare pot prelua debitele survenite în cazul inundatiilor care se produc o data la 1000 de ani. Proiectul a fost construit si dat în folosinta în anul 1973, având urmatoarele obiective: Ø furnizarea unui debit de apa de 900 l/sec pentru 10.000 gospodarii din aval situate în

mai multe orase si municipii din zona vestica a bazinului Jiului; Ø furnizarea de apa termocentralei CET Paroseni (670 l/sec); Ø furnizarea de apa pentru alti utilizatori situati între Valea de Pesti si Paroseni (200

l/sec) Ø Reducerea riscului de inundare pentru toate zonele situate în aval. Fatada asfaltata a fost conceputa cu o durata de viata de 25 de ani si s-a constatat ca partea superioara a fatadei este crapata si ca infiltratiile în zona respectiva sunt din ce în ce mai mari. De asemenea, s-a constatat existenta infiltratiilor prin peretii camerelor vanelor din dispozitivele de evacuare inferioare. Echipamentele hidromecanice necesita reparatii, iar instalatia electrica trebuie înlocuita. De asemenea, tubulatura dispozitivului de evacuare trebuie si ea reparata. În plus, echipamentul de monitorizare existent trebuie reabilitat si este necesara instalarea unor noi sisteme de masurare a infiltratiilor si a colmatarii. Principalele probleme constructive la nivelul acestui baraj sunt urmatoarele: Ø Repararea etanseizarii suprafetelor din asfalt si beton cu un nou strat de asfalt si geomembrana; Ø Regradarea culmii barajului si montarea de balustrade si parapete; Ø Repararea tuturor infiltratiilor din camerele vanelor; Ø Amenajarea camerelor din zonele din aval; Ø Drenajul zonelor din aval ale barajului (canalele de interceptare si dispozitivele de

evacuare spre râu); Ø Reabilitarea echipamentului hidromecanic (lucrari la sistemele hidraulice si

electrice); Ø Reabilitarea sistemului de monitorizare si stabilirea necesarului de echipamente de

monitorizare. Proiectul Nr. 20: SIRIU Siriu este un baraj de mari dimensiuni localizat în bazinul hidrografic Buzau, pe râul Buzau. Acest baraj este amplasat lânga comuna cu acelasi nume, la 10 km în amonte fata de orasul Nehoiu, jud.

Buzau. Proiectul a fost finalizat în anul 1994 si a fost dat în folosinta în acelasi an. Constructia barajului a durat 19 ani, în perioada 1975-1994. Detaliile Proiectului sunt urmatoarele: înaltimea la culme este de 122 m; latimea culmii este de 570 m; deversoarele laterale au o capacitate de 3.200 m3/secunda cu trei fante de 2.000, 1.000 si, respectiv, 200 m3/sec; capacitatea lacului de acumulare este de 155 milioane m3 cu o capacitate activa de stocare de 125 m3. Obiectivele barajului si ale lacului de acumulare sunt urmatoarele: Ø Furnizarea de apa potabila tuturor localitatilor din aval cu un debit de 2,5 m3/secunda, pentru

aproape 200.000 de oameni care traiesc în orasele, municipiile si comunele din zona; Ø Irigatii, cu o capacitate proiectata de acoperire de 20.000 ha în aval, desi zona poate fi diferita la

ora actuala; Ø Generarea de energie electrica (122 GWh/an); Ø Prevenirea inundatiilor, cu o capacitate de stocare a deversarilor provenite din inundatii de 30

milioane m3; Ø Acvacultura; Ø Agrement.

La ora actuala, barajul este exploatat mult sub capacitate, din cauza unor probleme de siguranta. Principalele probleme constatate la baraj si care necesita rezolvare sunt urmatoarele: Ø Repararea culmii barajului prin regradare si montarea de balustrade si parapete; Ø Repararea galeriilor de evacuare spre captarile subterane prin galerii si asigurarea capacitatii de

evacuare; Ø Reamenajarea galeriilor în zonele din aval; Ø Evacuarea în zonele din avalul barajului (interceptarea canalelor si gurilor de evacuare spre

râu); Ø Reabilitarea echipamentului hidromecanic (hidraulice si electric); Ø Reabilitarea sistemului de monitorizare si instalarea mult mai multor sisteme de monitorizare si

instalarea unui sistem de avertizare adecvat.

Sub-componenta C.4.: Îmbunatatirea sigurantei barajelor de mici dimensiuni.

Barajele de mici dimensiuni care vor fi reamenajate prin acest Proiect în cadrul acestei subcomponente contribuie la îndeplinirea mai multor obiective, cum ar fi alimentarea cu apa, stocarea de apa pentru stingerea incendiilor, bazine de retentie, acumulare de apa pentru irigatii, regularizarea debitului, etc. Prezentam în urmatoarele paragrafe un rezumat al problemelor existente, precum si masurile propuse pentru remedierea acestora. De vreme ce toate aceste proiecte prevad masuri de reabilitare pentru structurile hidrotehnice existente, nu au fost evaluate alternativele la reamenajarea acestor baraje. Proiectul Nr. 21: SÂNMIHAIUL – ROMAN

Imaginea 7 - Nodul Hidrotehnic Sânmihaiul Român Bazinul Roman din zona Timisoara, NH Sânmihaiu, are o lungime de 14,9 km. Noua kilometri din lungimea bazinului se afla în interiorul municipiului Timisoara si ofera nivelul de apa necesar acestui oras. Nodul hidrotehnic a fost conceput, proiectat si construit pentru pastrarea unui nivel de apa minim în partea din amonte a bazinului, necesar pentru urmatoarele obiective:

- Alimentare cu apa industriala pentru agentii economici; - Necesarul de apa pentru stingerea incendiilor pentru municipiul Timisoara; - Asigurarea adâncimii (garantate) necesare pentru navigatie, pe baza pescajelor navelor si a

rezervei de flotabilitate;

- Regularizare a debitului minim pe canal; - Pastrarea ecosistemului acvatic si a sanatatii populatiei; - Tranzitul apelor de inundatie formate pe râul Bega – în Topolovat – hidrocentrala Timisoara –

Sânmihaiu Roman – sectoare de nod hidrotehnic – fara inundarea zonelor învecinate bazinului. - Evacuarea ghetii pe timp de iarna (când portile ecluzei Sânmihaiu Maghiar sunt lasate). - Capacitatea ecluzei – nave cu o capacitate maxima de 600 tdw. - Pastrarea debitului canalului în limite cuprinse între 5 – 83,5 m3/secunda (dupa cum se stipuleaza

în Acordul Româno-Iugoslav de exploatare a canalului). În perioada 1989 – 1990, pe baza Proiectului întocmit de CCSITEH Timisoara (HIDROTIM), ICM Bocsa a produs echipamentele hidromecanice necesare pentru reparatiile capitale care trebuie efectuate la nodul hidrotehnic Sânmihailu Roman. Dupa predarea echipamentelor, finantarea a fost întrerupta si echipamentele achizitionate pentru reparatii au fost depozitate în incinta societatii. În perioada care a urmat, garantia oferita de producator a expirat si echipamentele au avut de suferit de pe urma uzurii si furtului. La ora actuala, starea avansata de degradare a lucrarilor si echipamentelor existente pune în pericol securitatea generala a tuturor lucrarilor hidrotehnice din zona si – dupa cum se stipuleaza în Acordul Româno-Iugoslav de exploatare a canalului – face ca riscul de prabusire a instalatiei sa fie de neacceptat. În ceea ce priveste riscul de inundare, imposibilitatea sau dificultatea de exploatare a portilor ecluzei expune zonele învecinate, precum si chiar însesi digurile, unui risc semnificativ de inundatie (inclusiv zonele adiacente Timisoarei). În cazul prabusirii digurilor, mai bine de 1.000 case, 20 km de drum judetean, 30 km de drumuri comunale si 4.000 ha de teren agricol vor fi inundate. Orice deteriorare majora a barajului sau craparea evacuatoarelor de debit circulare vor cauza o scadere a nivelului apei sub cota minima necesara pentru asigurarea necesarului de apa pentru municipiul Timisoara, având si un impact negativ asupra populatiei din zona. De asemenea, situatia actuala (daca se blocheaza evacuatoarele de debit circulare) va avea un efect negativ asupra unui numar de zone din Timisoara datorita degradarii biefului amonte, ceea ce – ca si consecinta – va duce la diminuarea capacitatii de transport a canalului, precum si a gradului de protectie împotriva inundatiilor sub limitele admise. Proiectul propus are în vedere urmatoarele componente:

- Lucrari de pregatire (demolari, construirea unor drumuri si structuri de acces, amenajari pentru transferul apei prin ecluza), care necesita construirea unei gropi de împrumut, precum si a unor zone de stocare a materialului rezultat din demolari si pentru solul în exces. Vor fi construite o groapa de împrumut si o zona de stocare cu o suprafata totala de 10.000 m2 pentru apele care se acumuleaza în împrejmuirile cu palplanse si pentru depozitarea materialelor care rezulta în urma operatiunii de decolmatare, demolare precum si a molozului rezultat.

- Retehnologizarea barajului ecluzei, în special prin (i) construirea unui baraj deversor, pentru

pastrarea nivelului minim de functionare în cursul lucrarilor de reparatii la ecluza existenta, precum si prin (ii) construirea unui complex împrejmuit cu palplanse pentru evacuarea apei din ecluza si realizarea unor lucrari suplimentare pentru facilitarea accesului în unitate, (iii) repararea ecluzei prin lucrari de constructie si înlocuirea echipamentelor hidromecanice, construirea unor împrejmuiri cu palplanse în aval si în amonte pentru asanarea canelelor din aval si din amonte si a ecluzei, (iv) realizarea unor lucrari de reparatii si înlocuiri pentru echipamentul hidromecanic al ecluzei, si (v) decolmatarea canalului pentru a asigura capacitatea de transport necesara.

Proiectul Nr. 22: PUCIOASA Barajul Pucioasa este construit pe râul Ialomita, în amonte de confluenta cu râul Bizdidel, lânga orasul Pucioasa în jud. Dâmbovita. Barajul a fost construit în anul 1975 si a fost dat în functiune în acelasi an. Barajul deversor este prevazut cu doua diguri, pe ambele maluri, si are o înaltime de 30,5 m si 20,5 m pe malul stâng, cu o lungime a culmii de 420 m pe malul drept si de 820 m pe malul stâng. Barajul este prevazut cu trei dispozitive de evacuare inferioare si un deversor, precum si cu un dispozitiv de evacuare pentru alimentarea cu apa potabila. Barajul îndeplineste urmatoarele functii: Ø Alimentarea cu apa a unor consumatori industriali din localitatile Pucioasa, Doicesti si

Târgoviste. Debitul este 1,65 m3/secunda. Ø Alimentare cu apa a localitatii Pucioasa – 0,2 m3/secunda. Ø Alimentarea cu apa pentru o pastravarie în aval – 0.4 m3/secunda. Ø Generare energie electrica – 12 m3/secunda. Ø Reducerea riscului de inundare a zonelor din aval – reducerea debitului maxim care altfel ar fi

preluat de lacurile de acumulare din aval (Bizdidel si Vulcana). Principalele activitati din cadrul Proiectului constau în îmbunatatirea gradului de siguranta la nivelul barajului si digurilor, dupa cum urmeaza: Ø Reabilitarea digului de pe malul drept prin înaltarea acestuia cu 1,5 m pe o portiune de 500 m,

inclusiv realizarea unei fatade pietruite pentru protejarea partii superioare a digului. Aceasta lucrare implica extinderea digului de pe malul drept cu 100 m, având o latime a culmii de 4,5 m.

Ø Reabilitarea bazinului de disipare a energiei din aval. Ø Reabilitarea si modernizarea echipamentelor hidraulice (ecluza, componentele hidraulice, etc.) Ø Reabilitarea si modernizarea dispozitivelor electrice de actionare a portilor ecluzei si a altor

echipamente Ø Reabilitarea si îmbunatatirea sistemului de monitorizare – instalarea unor piezometre

suplimentare, monitorizarea debitelor de evacuare, aparate speciale de masura, sisteme automate de pompare a apelor evacuate din galerii.

Ø Reabilitarea si retehnologizarea statiilor hidrometrice din Moreni, Fieni etc. Crearea unei retele radio pentru transmiterea la distante mari a datelor strânse, precum si pentru prelucrarea primara a datelor si instalarea unui sistem de avertizare.

Proiectul Nr. 23: CATAMARASTI Acumularea de apa de la Catamarasti a fost construita între 1975-1979 pentru urmatoarele obiective: - Sursa de apa pentru o suprafata irigata de teren de 6.035 ha; - Sursa de apa pentru consumatorii industriali, cu un debit de 0,3 m3/secunda; - Suprafata piscicola de 105 ha; - Protectia zonelor din aval împotriva inundatiilor. Din informatiile strânse de la beneficiar, au fost observate alunecari de teren pe faleza din dreapta, în cursul exploatarii lacului în zona de evacuare a apelor provenite din viituri. Specialistii care au supravegheat lucrarile initiale au observat ca instabilitatea falezei de pe flancul drept s-a manifestat cu începere de la demararea sapaturilor pentru sistemul de evacuare a apelor provenite din viituri. A fost efectuat un drenaj de joasa adâncime, care nu a putut stabiliza alunecarile de teren; alunecarile au

continuat în timp si au dus la deteriorarea completa a sistemului de evacuare a apelor provenite din viituri. Alunecarile de teren au determinat deformari ale sistemelor de evacuare ale apelor excedentare (crapaturi si dislocari de teren), atât la nivelul barajului, cât si al zonelor din amonte, precum si o elevatie semnificativa a soclului fundatiei sifonului de evacuare. Având în vedere motivele mentionate mai sus si necesitatea reconstruirii sistemului de evacuare a apelor, a devenit necesara refacerea nivelului de securitate al lacului de acumulare. Proiectul propus consta în urmatoarele componente principale: - Excavarea barajului în locatia noii evacuari; - Umplerea cu material granular a corpului de evacuare; - Pavarea frontului de evacuare cu dale din beton armat, groase de circa 0,25 – 0,50 m, asezate pe

un strat gros de 0,25 m de beton armat normal, care – la rândul sau – trebuie turnat peste un strat de drenaj;

- Construirea unui zid de picior de taluz înalt de 4 – 5 metri în amonte, care sa treaca dincolo de nisipiul consolidat în apa si care apoi sa fie încastrat în stânca de la baza;

- Construirea unui zid de picior de taluz cu povârnis de beton, înalt de 4 m, cu un soclu al fundatiei gros de 0,5 m;

- Construirea unui sort din piatra în aval, care sa asigure racordul cu canalul de deversare si reconstruirea partiala a sistemului existent a evacuare a excedentului de apa;

- Construirea unei pasarele pietonale deasupra acestui sistem de evacuare; - Lucrarile de stabilizare pentru faleza de pe flancul drept constau în demolarea (fragmentarea si

extragerea) dalelor de beton ale sistemului de evacuare actual (care va fi ulterior utilizat ca anrocament pentru sortul din aval), construirea unui sistem de drenaj realizat din roca sfarâmata, a unor suprafete mici si medii de piatra concasata menite sa colecteze apele de infiltratie în partea superioara a falezei, cu sisteme de evacuare a apei atât în amonte, cât si în aval, si construirea unei berme la baza falezei (pe locul sistemului de evacuare existent), utilizându-se materialul excavat din corpul barajului.

Proiectul Nr. 24: TARIA Taria este un baraj mic care a fost proiectat si construit în perioada 1976 – 1983, ca sursa de alimentare cu apa (potabila si pentru uz industrial) a localitatii Bozovici (debitul mediu zilnic: 65 l/s). Acesta este un baraj cu umplutura de roca, cu un sort de ciment si cu o înaltime maxima de 7,5 m si o capacitate de acumulare de aproximativ 50.000m3. În perioada 2-3 mai 1978, barajul a crapat din cauza unei viituri. În 1983, au fost realizate anumite interventii prin construirea unor contraforturi la baza povârnisului din amonte si pe sortul din amonte, pentru a opri o scurgere (estimarea la vremea respectiva era de aproximativ 2-3 l/s). În momentul de fata, barajul prezinta urmatoarele probleme:

- Scurgeri la baza povârnisului din aval; - Deteriorarea sortului de beton din aval; - Deteriorarea zidului stâng al stavilarului frontal; - Hidroizolatia de pe partea din amonte nu este finalizata; - Remedierea deficientelor echipamentelor mecanice; - Colmatarea avansata a lacului de acumulare îndiguit; - Consolidarea portiunii de zid aflate sub apa.

Acest Proiect are în vedere retehnologizarea structurii hidrotehnice Taria, pentru conformarea cu standardele internationale în materie de securitate a barajelor. Este necesara reabilitarea urmatoarelor: sortul barajului, refacerea conductei inferioare de golire (ND 600mm), gura de admisie a apei si conducta principala, deversorul frontal, îndepartarea sedimentelor, lucrari de retentie în amonte pe râul Taria pentru diminuarea colmatarii lacului, prin construirea unor praguri de piatra. Proiectul Nr. 25: BUFTEA Barajul este localizat pe râul Ciocanesti, care este un afluent al râului Dâmbovita, pe drumul forestier Râioasa, în jud. Ilfov. Barajul a fost construit în anul 1974, iar microhidrocentrala a fost construita în 1982 si a fost data în folosinta în acelasi an. Barajul este de pamânt, înalt de 10 m, si are o culme lunga de 580 m. Are doua dispozitive de golire circulare inferioare din tubulatura circulara de diametru 1,5 m fiecare. Este prevazut cu un deversor lateral necaptusit, care s-a constatat ca era necesar dupa inundatia din 1975. Microhidrocentrala a functionat pâna în 1995. Malul din amonte este deteriorat în mod clar si exista scurgeri în zona deversorului. Volumul lacului de acumulare este de 9,6 milioane m3 din care 6,5 milioane m3 sunt pentru acumulare permanenta. Desi acest baraj este mic, el aduce urmatoarele beneficii: Ø Alimentarea cu apa a mai multor lacuri, cu 53,8 milioane m3/an; Ø Alimentarea cu apa a unor agenti economici mari (îmbuteliere si apa pentru racire) – 1

milion/an în aval; Ø Alimentarea cu apa a mai multor comunitati – Buciumeni, Mogosoaia, Pantelimon, etc. Ø Irigatii la Buftea – SNIF; Ø Alimentarea cu apa a unei ferme piscicole în aval – 0,4 m3/secunda; Ø Genereaza electricitate, în ciuda dimensiunilor mici; Ø Contribuie la reducerea riscurilor de inundatie în zonele din aval.

Principalele activitati avute în vedere în cadrul Proiectului constau în îmbunatatirea sigurantei barajului, pentru ca înaltimea barajului a scazut cu 0,7 m. De vreme ce culmea trebuie înaltata, povârnisurile din amonte si din aval trebuie si ele reabilitate. Povârnisurile barajului prezinta vegetatie abundenta care trebuie înlaturata, ca si structurile neautorizate construite pentru pescuit, cum ar fi pontoane, garduri, etc., iar microhidrocentrala trebuie scoasa din folosinta. Iata lista lucrarilor necesare pentru îmbunatatirea conditiilor de siguranta a barajului si pentru reabilitarea acestuia în vederea respectarii standardelor de siguranta: Ø Reabilitarea barajului si supraînaltarea acestuia cu 0,7 m; Ø Despadurirea vegetatiei de pe culme si de pe povârnisul din aval; Ø Scoaterea din functiune a hidrocentralei. Cladirea si conducta care duce la statie trebuie

demolate. Canalul de evacuare trebuie utilizat pentru drenaj, în cadrul barajului; Ø Partea din amonte va fi protejata de lespezi de beton cu pereu din roca în partile superioare

pentru prevenirea eroziunii fatadei din amonte; Ø Malul drept trebuie supraînaltat cu 1,5 m. Malul drept trebuie si el protejat cu beton; Ø Sistemul de scurgere trebuie extins în lungime cu ajutorului unor canale suplimentare în avalul

barajului; Ø Gura de scurgere inferioara este în general într-o stare satisfacatoare, însa aluviunile colmatate

în canalele pentru priza de apa trebuie curatate, iar disipatorul din aval trebuie reamenajat; Ø Deversorul trebuie reabilitat pentru cresterea capacitatii în vederea suportarii unei inundatii care

se produce o data la 100 de ani, precum si prin instalarea unor noi porti de ecluza hidromecanice;

Ø Reabilitarea si modernizarea echipamentului hidraulic (portile ecluzei, echipamentele hidraulice, etc.) pentru gurile de evacuare inferioare;

Ø Reabilitarea si modernizarea echipamentelor electrice, pentru manipularea portilor si a celorlalte echipamente;

Ø Reabilitarea si îmbunatatirea sistemului de monitorizare – piezometre suplimentare, monitorizarea debitelor de drenaj, aparate speciale de masura.

Ø Reabilitarea si modernizarea statiilor hidrometrice din amonte.

CADRUL LEGAL SI INSTITUTIONAL

Principalele acte legislative în vigoare care privesc EIM1 sunt urmatoarele:

1. Legea protectiei mediului (LPM) nr. 137/1995 republicata la 17 februarie 2000 pe baza Art. 2 al Legii nr. 159/1999 (LPM 137/1995 a mai fost o data modificata anterior prin Hotarârea de Guvern nr. 314/1998).

2. Ordonanta de Urgenta (OU) nr. 91/2002 pentru modificarea si completarea LPM nr. 137/1995.

3. Hotarârea de Guvern (HG) nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.

4. OM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii EIM si pentru emiterea acordului de mediu.

5. OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

6. Ordinul Ministrului (OM) nr. 184/1997 pentru elaborarea bilanturilor de mediu.

7. HG nr. 573/2002 pentru procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului.

Noile prevederi ale actelor legislative mentionate mai sus privind EIM sunt:

LPM 137/1995 republicata si OU nr. 91/2002

t Capitolul II al LPM 137/1995 republicata cuprinde reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului. Conform Articolului 8 al acestui capitol, autorizatia de mediu este obligatoriu pentru investitiile noi, pentru activitatile existente care sunt modificate si pentru activitatile prevazute în Anexa II. Structurile hidrotehnice (baraje, hidrocentrale cu o putere mai mare de 10 MW, instalatii pentru protectie împotriva inundatiilor si pentru retentia aluviunilor) sunt incluse în Anexa respectiva. În consecinta, aceste lucrari trebuie sa aiba la baza EIM pentru a putea obtine acordul (avizul) sau autorizatia de mediu.

Solicitarea de autorizare este obligatorie pentru structurile existente.

Autorizatia de mediu este data în paralel cu alte documente legale. Autorizatia este data dupa obtinerea tuturor celorlalte acorduri si avize necesare în conformitate cu alte cerinte legale (Art. 8 din OU nr. 91/2002).

LPM nr. 137 republicata contine un capitol nou – I1 adaugat în conformitate cu OU nr. 91/2002. Capitolul I1 este important pentru EIM pentru planuri si programe cum ar fi planificarea teritoriala, gospodarirea apelor, etc. Conform Art. 72 din OU nr. 91/2002, procedura de EIM, continutul raportului si conditiile obtinerii acordului de mediu pentru planuri si programe inclusiv cele cu efecte transfrontaliere sunt stabilite prin HG pe baza unei propuneri facute de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.

Autoritatile competente care elibereaza autorizatia de mediu pentru planuri si programe sunt autoritatile centrale si locale pentru protectia mediului (Art. 74 din OU nr. 91/2002).

Pentru a obtine autorizatia de mediu, titularii cu activitati existente care nu îndeplinesc cerintele legale privind calitatea mediului trebuie sa faca o analiza de mediu conform hotarârii luate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (Art. 8, OU nr. 91/2002).

1 Evaluarea Impactului asupra Mediului, n. tr.

Unele instalatii existente si noi urmeaza sa primeasca autorizatia integrata de mediu cu luarea în considerare a celor mai bune tehnici disponibile, fara antrenarea unor costuri excesive (Art. 8, OU nr. 91/2002).

Acordurile de mediu, avizele si autorizatiile sunt revizuite si actualizate de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Acordurile si avizele sunt valabile doi ani iar autorizatiile – cel mult cinci ani, daca nu s-au efectuat schimbari (Art. 9, OU nr. 91/2002).

Titularii de proiecte au obligatia de a informa autoritatile publice locale pentru protectia mediului despre rezultatele monitorizarii proprii sau despre accidente sau situatii periculoase. Pentru proiectele care ar putea avea efecte transfrontaliere, se vor aplica prevederile Conventiei Espoo cu privire la EIM în contextul transfrontalier (Conventia a fost ratificata prin Legea 22/2001). Articolul 12 din OU nr. 91/2002 prevede ca autoritatea pentru protectia mediului împreuna cu celelalte administratii publice centrale si locale vor asigura aducerea proiectului la cunostinta publicului si participarea publicului la procesul de luare a deciziilor si accesul în instanta pentru probleme de mediu.Consultarea publicului este obligatorie pentru eliberarea acordurilor sau autorizatiilor (Art. 12, OU nr. 91/2002).

Titularii de proiecte au obligatia de a aduce la cunostinta publicului prin mijloacele de comunicare în masa proiectele pentru care s-a depus cerere de eliberare a unor acorduri de mediu/avize sau autorizatii (Art. 12, OU nr. 91/2002).

EIM si analizele de mediu sunt efectuate de persoane fizice sau juridice care sunt atestate de catre autoritatile publice centrale pentru protectia mediului. Aceste persoane lucreaza independent iar cheltuielile sunt suportate de catre titulari.

Articolul 15 al OU nr. 91/2002 prevede ca titularii au obligatia de a efectua o analiza de mediu ori de câte ori activitatea care are un impact asupra mediului este modificata, oprita sau daca societatea respectiva este vânduta, divizata sau modificata în orice fel; analiza de mediu este necesara pentru a stabili obligatiile si costurile privind refacerea calitatii mediului în zona în care s-a desfasurat activitatea respectiva. Pe baza analizei de mediu si a propunerii de program pentru conformare, autoritatea competenta pentru protectia mediului emite avizul de mediu.

HG nr. 918/2002 si OM nr. 860/2002

Conform Art. 3 din HG nr. 918/2002, EIM este elaborata în faza de pregatire a documentatiei care urmeaza sa stea la baza studiului de fezabilitate al proiectului. EIM urmareste stabilirea masurilor de reducere a impactului sau de prevenire a efectelor negative. Procedura de emitere a acordului de mediu este coordonata de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului (MAPPM sau IPM) cu participarea reprezentantilor autoritatii publice centrale si locale pentru protectia mediului cu responsabilitati în domeniul mediului. Acestia se constituie într-un colectiv numit printr-un ordin semnat de catre conducatorul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si la nivel local semnat de presedintele Consiliului Judetean sau de catre Prefect.

Proiectele vor fi analizate de catre autoritatile competente pentru protectia mediului pe baza Raportului de prezentare a proiectului, cuprinzând: descrierea locului de amplasare si caracteristicile proiectului, inclusiv descrierea activitatii înfiintate prin implementarea proiectului. Dupa aceea, autoritatea competenta trimite titularului îndrumari cu privire la aspectele de mediu si în privinta modului de tratare a acestora în cadrul evaluarii.

Toti titularii de proiecte supuse EIM au obligatia de a furniza informatii privind: (Anexa 4, HG nr. 918/2002)

1. Descrierea proiectului

2. Prezentarea versiunilor luate în consideratie si a motivelor principale pentru care s-a ales versiunea finala.

3. Descrierea aspectelor de mediu care vor fi probabil afectate semnificativ prin realizarea proiectului.

Aceasta descriere va face referire la efecte directe si indirecte, efecte secundare, cumulative pe termen scurt, mediu si lung, permanente sau temporare, pozitive si negative. Descrierea va face referire si la utilizarea resurselor naturale, emisiile de agenti poluanti, reziduurile produse si metodologia de predictie a efectelor.

4. Descrierea masurilor de prevenire, reducere si compensare a efectelor semnificative asupra mediului.

5. Dificultati întâmpinate de titular.

6. Rezumatul EIM (nu tehnic).

Anexele 1 si 2 ale HG nr. 918/2002 contin listele proiectelor care necesita EIM, respectiv ale proiectelor care trebuie sa fie analizate pentru a stabili daca necesita EIM. Criteriile de selectie pentru stabilirea acestor aspecte sunt incluse în Anexa 3. Ele se refera la tipul proiectului (dimensiune, risc de accidente, emisii de agenti poluanti, etc.), amplasamentul proiectelor (parcuri, rezervatii naturale, zone de coasta, zone protejate, situri istorice, etc.) si impactul lor potential.

Structurile hidrotehnice care fac subiectul unui proiect propus si anume baraje, rezervoare de acumulare cu o capacitate de cel putin 10 milioane metri cubi sunt incluse în Anexa 1 iar proiectele cum ar fi baraje, rezervoare de acumulare cu o capacitate mai mica de 10 milioane metri cubi, hidrocentrale si proiectele de gospodarire a apelor pentru sectorul agricol (de ex., irigatii, drenarea apelor, etc.) sunt incluse în Anexa 2.

Actele legislative cele mai recente acorda o atentie deosebita informarii cetatenilor si participarii publicului la procesul de luare a deciziilor (de ex., Art. 12, Art. 13 si Art. 14 din HG nr. 918/2002). Conform noilor prevederi, trebuie sa se aduca la cunostinta publicului din timp toate cererile de aviz de mediu pentru proiectele care urmeaza sa fie supuse EIM. Modalitatile de informare si de participare a publicului se stabilesc de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Va fi identificat publicul care ar putea fi afectat. Se specifica unde trebuie sa fie facute publice aceste informatii si modul de prezentare: de ex., publicarea în ziare, afise, brosuri, expozitii, radio, TV, etc. De asemenea, se stabileste modul de realizare a consultarii publicului (de ex., informare scrisa, dezbateri publice, etc.) precum si intervalele de timp alocate fiecarei etape a procedurii.

Impacturile proiectului în context transfrontalier trebuie sa fie cunoscute de fiecare parte implicata prin punerea la dispozitie a tuturor informatiilor detinute prin intermediul autoritatii centrale pentru protectia mediului din tara vecina (Art. 13).

Metodologia procedurii cadru a EIM si de emitere a acordului de mediu este reglementata de OM nr. 860/2002 în baza Art. 18, alin. (1) din HG nr. 918/2002.

Conform prevederilor OM nr. 860/2002, acordul de mediu sau acordul integrat de mediu sunt emise de autoritatile publice centrale sau locale pentru protectia mediului specificate în Anexele I.1. si I.2. (Art. 4). Autoritatile centrale pot delega autoritatile locale pentru rezolvarea unor etape din procedurile de autorizare.

Conform clasificarii activitatilor sociale si economice data în Sectiunea 3 a OM nr. 860/2002, acestea sunt:

a) Activitati cu impact semnificativ asupra mediului (de ex., gospodarii care nu sunt amplasate în zonele cu regim de protectie speciala);

b) Activitati (instalatii) cu impact redus asupra mediului (unele din Anexa I.2.);

c) Activitati (instalatii) cu impact semnificativ asupra mediului (Anexa I.1 si unele din Anexa I.2).

Activitatile specificate în Anexa mentionata mai sus sunt clasificate mai departe conform cerintelor competentelor de emitere a acordurilor de mediu si conform actelor de reglementare necesare pentru aprobare, adica Acordul de mediu sau Acordul integrat de mediu.

În consecinta, barajele si rezervoarele de acumulare cu o capacitate de minimum 10 milioane metri cubi vor fi avizate de catre autoritatile centrale pentru protectia mediului cu “Acordul de mediu”. Hidrocentralele sunt considerate investitii cu impact potential semnificativ asupra mediului si trebuie sa primeasca acordul de mediu de la autoritatile locale pentru protectia mediului.

Anexa II 1 a OM nr. 860/2002 contine îndrumari privind continutul raportului tehnic necesar în vederea obtinerii acordului de mediu sau acordulu i integrat de mediu. Celelalte Anexe ale OM mentionate mai sus contin modele ale tuturor formularelor care trebuie sa fie completate:

t Proces verbal de verificare a amplasamentului (Anexa II. 3)

t Formatul anuntului public

t Formatul acordului de mediu/Formatul acordului integrat de mediu (Anexa III)

t Formatul de înregistrare a observatiilor publicului cu privire la EIM (Anexa IV. 1)

t Formatul pentru evaluarea publica a propunerii (Anexa IV. 2)

În sfârsit, în Anexa IV. 3 se prezinta schema logica a procedurii de EIM si de obtinere a acordului de mediu. Aceasta schema contine etapele care trebuie sa fie parcurse în procesul de EIM. Îndrumarile detaliate cu privire la modul de abordare a fiecarei etape pe parcursul procesului de EIM sunt prezentate în OM nr. 863/2002, si anume:

§ Clasificarea proiectelor (Anexa 1 din OM nr. 863/2002)

§ Definirea domeniului de evaluare si întocmirea Raportului privind EIM (Anexa 2 din OM nr. 863/2002)

§ Analizarea calitatii Raportului privind EIM

Fiecare ghid metodologic contine liste de întrebari la care trebuie sa se raspunda în scopul obtinerii tuturor informatiilor necesare pentru formularea concluziilor legate de impactul asupra mediului al proiectului respectiv.

Toate aceste aspecte au fost luate în consideratie în proiectul propus.

Dupa punerea în practica a proiectului analizat, procedura de autorizare va urma prevederile OM nr. 184/1997 – cu privire la analiza/bilantul de mediu si OM nr. 756/1997 – cu privire la evaluarea poluarii mediului.

IMPACT ASUPRA MEDIULUI Componenta C sustine sub-proiecte care sunt distribuite practic pe întreg teritoriul României. În total 13 afluenti ai Dunarii sunt afectati de proiectele evaluate. Din cele 25 sub-proiecte, 21 sunt fie masuri de reabilitare a structurilor hidrotehnice existente care vor fi reparate si renovate pentru a restabili nivelele de risc pentru daunele provocate de inundatii si avarierea barajelor care sunt sub pragurile acceptate la nivel international si pentru a asigura functionarea în viitor a sistemelor de furnizare a apei în scop casnic si industrial si pentru irigatii (18 proiecte) fie masuri suplimentare de protectie împotriva inundatiilor la râuri care au fost deja prevazute cu structuri de protectie împotriva inundatiilor în trecut (4 proiecte). Impacturile asupra mediului ale acestor proiecte de reabilitare se vor limita la faza de constructie. În plus, realizarea lor nu va afecta calitatea si cantitatea de apa sau caracteristicile hidrografice ale situatiilor de inundatie fata de operarea la valorile nominale de proiectare ale structurilor hidrografice respective. Doar în cazul sub-proiectelor nr. 3 (Cibin) si nr. 10 (Teleorman-Cotmeana-Vedea-Vedita), se vor construi diguri noi pe afluenti unde pâna în prezent nu s-au efectuat lucrari de protectie împotriva inundatiilor. Întrucât în ambele sub-proiecte cursul râului nu va fi modificat iar noile structuri hidrografice nu vor influenta debitul de apa în conditii normale, aceste doua sub-proiecte nu vor duce decât la o foarte mica crestere a nivelelor maxime de inundatie în aval de amplasamentele proiectelor. Nici proiectul nr. 3 si nici proiectul nr. 10 nu vor afecta calitatea apei sau cantitatea de apa a sistemului fluvial respectiv. În toate proiectele evaluate, dispunerea actuala a matcilor de râu în aval de noile structuri hidrotehnice va ramâne aceeasi dupa realizarea proiectelor. Lucrarile propuse nu vor modifica transportul natural de aluviuni. De asemenea, lucrarile proiectate nu vor avea un efect negativ asupra starii actuale a apelor de suprafata sau de adâncime si nu vor avea nici o influenta negativa asupra obiectivelor utilizate de oameni din zonele afectate. Masurile propuse în toate sub-proiectele constau în lucrari de reparatii si constructii la structurile hidrografice existente si doar în putine cazuri în lucrari de constructii pentru ridicarea de noi structuri. Impacturile lucrarilor propuse asupra mediului sunt temporare si specifice locului (inclusiv locul gropilor de împrumut). În paragrafele urmatoare se prezinta un rezumat al impacturilor asupra mediului si a masurilor de ameliorare. AER

Impacturile asupra mediului din punct de vedere al calitatii aerului vor fi cauzate în special de lucrarile din faza de constructie. Acestea sunt în mod tipic zgomotul si praful de la excavatii (de ex., lucrarile la gropile de împrumut si pe santierul proiectului) si de la transportul materialelor. Majoritatea lucrarilor mentionate mai sus pot fi caracterizate drept activitati de constructie de tip greu, care au fost evaluate de catre Agentia de Protectia Mediului a SUA. Conform Capitolului 13 din Lista factorilor emisiilor de agenti poluanti ai atmosferei (AP-42, editia V, volumul 1: punct stationar si sursele din zona), factorii aproximativi de emisie din operatiunile specifice activitatii de constructie sunt de 2,69 megagrame (Mg)/hectar/luna de activitate.

Emisiile de praf pot aparea atâta vreme cât gropile de împrumut si digurile cu umplutura de pamânt sunt descoperite în timpul perioadelor uscate si cu vânt. În general, emisiile fugitive de praf vor aparea numai la viteze ale vântului de peste 20 km/h si în zilele cu precipitatii medii de mai putin de 2,5 cm. Masurile de control sugerate sunt eliminarea umezelii si reducerea vitezei vântului. Datorita duratei limitate a lucrarilor de constructie, nu se vor construi drumuri de acces permanente care ar fi trebuit sa fie pavate pentru a controla emisiile de praf. ZGOMOT

Nivelele ridicate de zgomot din cauza excavatiilor si transportului de materiale vor fi limitate la orele de lucru din perioada de constructie în intervalul 7:30 – 19:30. Nivelele de zgomot pot fi controlate folosind amortizoare de zgomot si aplicând restrictia de lucru numai pe durata zilei, în special în cazul santierelor aflate în vecinatatea zonelor locuite. APA

Un posibil impact de mediu asupra apelor din vecinatatea santierelor de constructie este poluarea din evacuarea apelor reziduale. Acest impact poate fi controlat prin colectarea apelor reziduale si evacuarea lor în mod controlat. REZIDUURI

Toate reziduurile solide si lichide vor trebui colectate pe perioada constructiei. România se afla în prezent în curs de armonizare a legislatiei sale privind mediul cu directivele UE si hotarârile Consiliului UE. În ultimul sau raport (raport de stare la mijlocul anului 2002) privind aceasta problema, UE a ajuns la concluzia ca s-au înregistrat progrese, printre altele, în domeniul legislatiei privind gestionarea deseurilor. Vezi Anexa 5 pentru situatia actuala a armonizarii legislatiei românesti cu Acquis-ul Comunitar privind mediul. Cu toate acestea, starea fizica a locurilor amenajate pentru deseuri, cum ar fi gropile de gunoi ecologice sau instalatiile de incinerare nu a putut fi modificata în acelasi timp, întrucât aceasta necesita investitii majore. Expertii UE urmeaza sa primeasca de la guvernul Românei pâna în august 2003 o lista care sa indice care gropi de gunoi sunt deja în conformitate cu Standardele UE si care trebuie sa fie îmbunatatite. Antreprenorii lucrarilor propuse în cadrul acestei componente a RO-HRMEP vor avea obligatia de a rezolva problema tuturor deseurilor periculoase care s-ar putea produce pe parcursul realizarii proiectului, într-o maniera care sa fie în conformitate cu standardele UE, adica în locuri special amenajate pentru distrugerea deseurilor sau în instalatii de incinerare a deseurilor care sa fie conform standardelor UE. Daca acest lucru nu este posibil în momentul de fata, deseurile vor trebui depozitate temporar si vor fi eliminate atunci când vor fi disponibile amenajari pentru distrugerea deseurilor care sa fie în conformitate cu standardele UE. FAUNA SI FLORA

Vegetatia va fi afectata la gropile de împrumut atunci când se îndeparteaza vegetatia pentru a deschide o groapa si pe santierele de constructie a digurilor. Nici santierele Proiectelor si nici gropile de împrumut nu vor fi amplasate în zone sensibile sau protejate. Acest lucru a fost confirmat de catre Ministerul Mediului (vezi Anexa 6). Mai mult, nu exista nici o lista suplimentara de habitate naturale esentiale dupa cum se specifica în OP 4.04, Anexa A, par. 1 (b). Vezi Anexa 7 pentru confirmare de catre ECSSD (Biroul Bancii Mondiale din România). Vegetatia va fi replantata asa cum era înainte de începerea lucrarilor de excavatie sau constructie.

SOLUL

Lucrarile de excavatie propuse în sub-proiecte vor provoca doar pierderi minore de sol pe santiere si o degradare locala a solului la gropile de împrumut. PATRIMONIUL ISTORIC SI CULTURAL

Nu exista valori istorice sau culturale cunoscute în prezent în zonele de santier. Acest lucru a fost confirmat de catre Ministerul Culturii (vezi Anexa 6). În cazul unor descoperiri neasteptate, lucrarile vor fi oprite si vor fi informate autoritatile responsabile pentru a permite conservarea. POPULATIA

Nici unul dintre proiectele din întreaga componenta B.2 nu implica stramutarea de populatie. Întreg terenul pe care se vor construi noile structuri se afla deja în proprietatea statului român. Singurele impacturi posibile asupra populatiei locale, în afara de praful si zgomotul de la lucrarile de constructie, vor fi provocate de întreruperile temporare de servicii (de ex., alimentarea cu apa sau energie electrica) sau devieri de trafic datorate blocarii temporare a unor drumuri de acces din cauza lucrarilor de constructie. IMPACTUL SOCIAL

Majoritatea proiectelor alese sunt amplasate în zone care se plaseaza sub media din România din punct de vedere al venitului si situatiei fortei de munca. Cele mai multe dintre proiectele selectate vor avea un puternic impact social pozitiv prin îmbunatatirea semnificativa a situatiei oamenilor care traiesc în zona proiectului, impacturile negative datorate realizarii proiectului ramânând minime. Se estimeaza ca punerea în practica a proiectelor va reduce pericolul de inundatii si va duce la cresterea cantitatii de apa disponibile pentru gospodarii si economie. În felul acesta, se estimeaza ca proiectele vor avea ca efect o mai mare atractivitate a zonelor si pentru noi investitori. O conditie preliminara pentru realizarea proiectelor a fost garantarea de catre Autoritatile Române a faptului ca nici unul dintre proiecte nu va duce la stramutarea involuntara de persoane, inclusiv mutarea de cladiri, si ca nu va trebui cumparat nici un teren privat de catre Autoritatile Române pe parcursul realizarii proiectului, dupa cum se prevede în OP 4.12. Terenul necesar pentru constructia noilor lucrari este în totalitate proprietatea statului român. CONCLUZII PRIVIND IMPACTURILE ASUPRA MEDIULUI SI SOCIALE

Nu s-au identificat impacturi negative majore asupra mediului. Toate impacturile negative minore asupra mediului se limiteaza la perioada de constructie a proiectelor respective. Pentru aceste impacturi s-au prevazut masuri corespunzatoare de ameliorare (vezi Tabelul 1). Masurile de ameliorare vor face parte din documentele de licitatie pentru lucrarile propuse si în final vor fi incluse în contractele de constructie. Vezi si Anexa 8, care contine un sumar al conditiilor privind mediul din contractele standard de constructie din România. Sub-proiectele evaluate satisfac într-adevar toate cerintele impuse de Banca Mondiala si de România.

Tabelul 1: Planul de ameliorare

Faza Problema Masura de ameliorare

(întreaga legislatie româneasca la care se face referire a fost aprobata în cadrul armonizarii cu legislatia UE, vezi Anexa 5 pentru situatia la data de 07/2003).

Cost de realizare Supravegherea derularii

Constructie Zgomot - Restrictionarea orelor de lucru la intervalul 7:30 – 19:30. În vecinatatea zonelor locuite nivelul maxim de emisie de zgomot este de 55 dB(A) în timpul zilei (07:00– 22:00) si 45dB(A) în timpul noptii (Ghidul General de Mediu PPH 98) sau mai putin daca cerintele românesti sunt mai severe (de ex., la determinarea bazei nivelului de zgomot)

- Utilizarea de amortizoare de zgomot pe utilaje în conformitate cu Legea nr. 608/2001 si HG nr. 21/2001 (conformitatea produselor) si alte legi românesti aplicabile

- Informarea publicului

Antreprenor Expertul în domeniul mediului al UMP

Emisii poluante de la motoarele cu ardere interna

- Necesitatea unor utilaje de constructie si vehicule de transport care sa fie în conformitate cu HG nr. 743/2002 (procedura de aprobare pentru utilaje mobile nerutiere inclusiv standarde de emisie) si alte legi românesti aplicabile


Praf - Excavare controlata - Camione de transport acoperite pentru transportul

materialului de umplere - Spalarea anvelopelor si udarea drumurilor de acces si a

gropilor descoperite în timpul perioadelor uscate - Limitele de emisii conform OM nr. 592/2002 (calitatea

aerului înconjurator, inclusiv pragurile PM0 si PM2,5) trebuie sa fie respectate


Faza Problema Masura de ameliorare (întreaga legislatie româneasca la care se face referire a fost aprobata în cadrul armonizarii cu legislatia UE, vezi Anexa 5 pentru situatia la data de 07/2003).


Constructie Deteriorarea vegetatiei - Supravegherea santierului si asigurarea protectiei arborilor si a vegetatiei importante

- Limitarea perturbarilor provocate de constructii acolo unde este posibil

- Replantarea speciilor înlaturate - Amplasarea santierelor proiectelor si a gropilor de

împrumut în conformitate cu Legea nr. 462/2001 (situatia zonelor naturale protejate, habitaturile naturale si conservarea speciilor de flora si fauna salbatica) si alte legi românesti aplicabile


Poluarea din cauza evacuarii apei uzate netratate de la amenajarea santierului

- Colectare, pompare, transport si tratare - Asigurarea de servicii paralele atunci când este nevoie - Toate masurile care au fost luate în conformitate cu HG nr.

188/2002 si HG nr. 118/2002 (evacuarea apei uzate si a substantelor periculoase în masele de apa) si alte legi românesti aplicabile




Manipularea materialelor excavate si pierderea de sol la apele din apropiere si sedimentarea; depozitarea deseurilor din constructii

- Reutilizarea pe santier în cea mai mare masura posibila - Depozitarea excesului de materiale provenite din excavatii - Pompare în vederea controlarii poluarii apelor freatice - Controlul scurgerilor - Evacuarea controlata a tuturor reziduurilor solide si

lichide. Evacuarea se face în conformitate cu Ordinul Ministrului (OM) Nr. 867/2002 (depozite de deseuri), Hotarârea Guvernului (HG) 128/2002 si OM nr. 867/2002 (incinerarea deseurilor), HG nr. 856/2002 (deseuri periculoase) si alte legi românesti aplicabile. Pâna în prezent, depozitele de deseuri disponibile sau instalatiile de incinerare din apropierea santierelor Proiectelor nu corespund cerintelor standardelor UE pentru tipurile de deseuri care urmeaza sa fie evacuate, deseurile care vor fi produse si apele uzate trebuie sa fie depozitate temporar si transportate la depozite de deseuri care sa fie în conformitate cu standardele UE cât mai curând posibil.


Constructie Perturbarea serviciilor (de ex., alimentarea cu apa, alimentarea cu energie electrica, etc.)

- Informarea furnizorilor de utilitati si a publicului - Coordonarea cu furnizorii locali de utilitati - Furnizarea de servicii paralele atunci când este necesar


Blocarea accesului la proprietatile învecinate

- Informarea publicului - Asigurarea accesului temporar




Securitatea, sanatatea si siguranta muncitorilor si a publicului

- Elaborarea unui plan de control al traficului si semnalizare unde este cazul

- Necesitatea împrejmuirilor si pazei - Semnale de avertizare - Utilizarea procedurilor corecte si a echipamentului de

protectie personala - Elaborarea si aplicarea unui plan de siguranta si sanatate în

conformitate cu Articolul 3 al Directivei Consiliului UE 92/57/EEC pentru toate santierele proiectelor


Poluarea apelor - Interzicerea depozitarii sau evacuarii oricaror materiale de constructie în apa în conformitate cu HG nr. 188/2002 si HG nr. 118/2002 (evacuarea apelor reziduale si a substantelor periculoase în mediul acvatic), Legea nr. 458/2002, HG nr. 100/2002 si OM nr. 377/2001 (calitatea apei de consum uman si calitatea apelor de suprafata pentru alimentarea cu apa potabila), HG nr. 201/2002 si 202/2002 (calitatea apei de suprafata pentru protejarea vietii piscicole) si alte legi românesti aplicabile

Antreprenor

Expertul în domeniul mediului al UMP

Valori culturale si istorice (daca sunt descoperite în timpul lucrarilor de excavatie)

- Oprirea lucrarilor si investigarea de catre autoritatea responsabila


Operare N/A N/A N/A N/A

Tabelul 2: Planul de monitorizare

Faza Ce parametru urmeaza sa fie monitorizat?

Unde se afla parametrul care trebuie monitorizat?

Cum se va monitoriza parametrul?

Când se va monitoriza parametrul? Frecventa de masurare sau permanent?

De ce urmeaza sa fie monitorizat parametrul (optional)?

Costuri

Responsibili-tate

Raportare la OMM

Construc-tie

Vegetatia Santiere de constructie Gropi de împrumut

Evaluare vizuala a speciilor existente + documentare foto

1 x dupa începerea lucrarilor 1 x dupa finalizarea lucrarilor de constructie 1 x dupa finalizarea replantarii

N/A Antreprenor Antreprenor Antreprenor

Valori istorice si culturale

Santiere de constructie Gropi de împrumut

Vizual Când este cazul Pentru pastrarea valorilor

Antreprenor Antreprenor Antreprenor

Deseuri solide si lichide Santiere de constructie

Cântarire Masurare volumetrica

Zilnic Pentru a asigura depozitarea controlata


Situatia lucrarilor (constructii)

N/A N/A Zilnic Pentru a permite programarea masurilor de ameliorare


Situatia structurala a barajului sau digului refacut

N/A N/A O data la sase luni Pentru verificarea stabilitatii structurii hidraulice


Deversari acolo unde este cazul

La locul accidentului

Vizual Când este cazul N/A Antreprenor Antreprenor Antreprenor






Costuri

Responsibili-tate

Raportare la OMM

Nivele de emisie de zgomot

La marginea santierului proiectului si în proprietatea învecinata cea mai apropiata

Detector de nivel de zgomot

Zilnic

Pentru verificarea conformitatii cu standardele 6156/86


Emisii sau depuneri TSP si PM 10

La cea mai apropiata proprietate învecinata în directia descendenta a vântului fata de santier

Standardul românesc privind masurarea emisiilor pentru depunerea PM sau standardul international echivalent

Cel putin o data dupa începerea lucrarilor de constructiei (concentratii de emisii) sau lunar (depunere)

Pentru verificarea conformitatii cu Legea nr. 608/2001 si HG nr. 21/2001


Evacuarea în râuri În amonte si în aval de noile structuri hidraulice

Indicator de nivel de apa calibrat

Zilnic La fiecare ora în timpul inundatiilor

Monitorizarea efectelor asupra nivelurilor apei în aval

Acoperit în cadrul bugetului normal al Apelor Române, respectiv SNIF

IPM Expertul în domeniul mediului de la Apele Române sau SNIF

Modificari de cursuri de râu si matci de râu

În aval de noile structuri hidraulice

Evaluare vizuala + documentare foto

1 x dupa începerea lucrarilor Anual dupa finalizarea lucrarilor

Pentru monitorizarea schimbarii fata de configuratia naturala a inundatiilor








Costuri

Responsibili-tate

Raportare la OMM

Operare Schimbari demografice în luncile inundabile

Lunci inundabile si zone de cumpana a apelor în aval de noile structuri hidraulice

Evaluarea datelor demografice disponibile

Dupa începerea lucrarilor Anual dupa finalizarea lucrarilor

Pentru monitorizarea impactului demografic al noilor structuri



• pH si temperatura [0C]

• TDS [mg/l] • Sedimente [mg/l] • Oxigen dizolvat

[mg/l] • Doar în caz de

accidente: metale grele, fenoli, cianuri, petrol si lubrefiant

• În amonte de santierul proiectului

• În aval de santierul proiectului

• La santierul proiectului

PH-metru, termometre, Instalatii de laborator

În conformitate cu HG 100/2002

• Pentru verificarea calitatii apei pentru utilizatorii de apa

• Pentru a lua masuri din timp în cazul poluarii accidentale a apei



77

Întarirea institutionala Se vor pregati programe de instruire pentru Oficiul UMP si consultantii locali si personalul antreprenorului, cum ar fi inginerii si tehnicienii desemnati pentru desfasurarea activitatilor de ameliorare si monitorizare a mediului. Specialistul în domeniul mediului de la UMP care raspunde de asigurarea îndeplinirii cerintelor stipulate de Legea protectiei mediului din România si reglementarile respective si care va avea experienta în organizarea de seminarii de instruire în privinta monitorizarii si evaluarii datelor de mediu, va organiza si va pune în practica astfel de programe de instruire. Personalul tehnic al UMP si consultantii care vor fi delegati cu responsabilitatea specialistului de mediu pentru monitorizarea activitatilor de ameliorare pe santiere vor participa la programele de instruire si la atelierele organizate periodic. Programele de instruire vor acoperi legislatia actuala privind mediul, masurile de ameliorare care urmeaza sa fie luate si tehnicile de prelevare de mostre si analiza, sesiunile durând aproximativ o zi. Ele vor fi organizate la UMP si pe santierele de constructie. Cel putin câte o persoana de la fiecare firma de consultanta si de la Oficiul UMP va fi desemnata sa participe la întâlniri pentru monitorizarea mediului la fiecare dintre santierele de constructii. Pentru aceste programe nu vor exista costuri suplimentare prevazute în bugetul alocat. Strângerea de date: datele de monitorizare vor fi strânse de Inspectoratul pentru Protectia Mediului local (IPM). Datele strânse vor fi transferate Directoratului Proiectului de la UMP, pregatindu-se rapoarte lunare. Analiza datelor: datele vor fi înregistrate la UMP si analiza datelor va fi efectuata de catre conducerea Proiectului de la UMP. Rezultatele analizei vor fi utilizate pentru verificarea eficientei masurilor de ameliorare si daca este necesar, pentru revizuirea/modificarea planului de ameliorare. Raportare: Raportul cu datele de monitorizare va fi pregatit de catre specialistul în domeniul mediului de la UMP si trimis conducerii UMP trimestrial. Cu toate acestea, în cazul observarii oricarei situatii neobisnuite, raportul va fi trimis conducerii UMP pentru a se trece imediat la luarea de masuri. Formatul rapoartelor trimestriale va fi pregatit de catre specialistul în domeniul mediului de la UMP astfel încât acesta sa furnizeze date de monitorizare comparabile si compatibile de la diverse santiere de constructie. Decizii: deciziile privind modificarea masurilor de ameliorare, informarea autoritatilor competente, etc., sunt luate de UMP.

78

Consultarea publicului Populatia si ONG-urile care sunt afectate de sub-proiectele evaluate au fost consultate doar pentru sase dintre sub-proiectele propuse în trecut. Nu s-au înregistrat obiectii, conform Autoritatilor Române, dar nu exista procese verbale ale unor întâlniri cu publicul. Prin urmare, s-a hotarât ca este necesara o a doua runda de consultari publice care de data aceasta sa acopere toate proiectele. Aceste întâlniri au fost organizate în lunile mai si iunie 2003. Înainte de întâlniri s-au pus la dispozitia publicului informatiile privind mediul din proiectul PMM (si anume, un sumar al raportului PMM si al anexelor specifice relevante ale proiectelor în limba româna) în locuri accesibile publicului (biblioteci, primarii, etc.) iar locuitorii interesati si ONG-urile din zona au fost invitati la întâlniri prin anunturi în presa locala si prin emisiuni la posturile de radio locale. În timpul acestor întâlniri nu s-au ridicat nici un fel de obiectii împotriva vreunuia dintre proiecte. Procesele verbale ale întâlnirilor au fost anexate la raportul PMM în Anexa 1. Tabelul 3 de pe pagina urmatoare prezinta situatia consultarilor publicului (date si locuri de întâlnire si datele când au devenit disponibile respectivele procese verbale). În timpul tuturor întâlnirilor cu publicul nu s-au ridicat nici un fel de obiectii împotriva vreunuia dintre sub-proiecte.

79

Tabelul 3: Situatia consultarii publicului

Proiectul de reducere a riscului în caz de pericol si de pregatire a populatiei pentru situatii de

calamitate în România Componenta B.2 Reducerea riscului de inundatie Tabel: Consultari publice – Procese verbale

Proiect Data consultarii Loc/ Ziare/Data

Nr. publicului (Z/L/A, ora)

Directia Apelor (D.A.) Depus de autoritatea locala

Proces verbal nr. Data (Z/L/A) 1 TÂRNA 31.05.2003, 10:00 Primaria localitatii Târna

Mare, judetul Satu Mare Adevarul/24.05.2003

1378/31.05.2003 D.A. SOMES - TISA Informatia Zilei/20.05.03 21.05.03 2 TÂRNAVA 31.05.2003,

11:00 Primaria comunei Jidvei, judetul Alba

Adevarul/17.05.03

285/31.05.2003 D.A. MURES Unirea/17.05.03 14.05.03 3 CIBIN 09.06.2003, 11:00 Primaria Municipiului Sibiu,

judetul Sibiu Adevarul/17.05.03

54260/09.06.2003 D.A. OLT Tribuna Sibiului/17.05.03 19.05.03 4 BEGA 05.06.2003, 12.00 Primaria Balint, judetul

Timis Ziua/17.05.03

967/05.06.2003 D.A. BANAT Renasterea Banateana/17.05.03 5 SLANIC 06.06.2003, 10:00

2618/06.06.2003 Primaria Slanic Moldova, Judetul Bacau Romania Libera/19.05.03

D.A.SIRET Desteptarea/19 - 20.05.03 6 BABADAG 07.06.2003 11:00

116/07.06.2003 Primaria Babadag, judetul Tulcea D.A.DOBROGEA-LITORAL

Adevarul / 23.05.2003 Delta / 23.05.2003

7 VÂLSAN 06.06.2003 14:30 Primaria Musetesti, judetul Arges D.A. ARGES – VEDEA

România Libera / 24.05.2003 Observator / 15.03.2003

8 PRUT 05.06.2003, 11:00 Primaria Galaiesti, judetul Iasi

România Libera/17.05.03

1810/05.06.2003 D.A. PRUT Monitorul de Iasi/15.05.03 15.05.03 9 04.06.2003, 14:30 SGA Teleorman, orasul

Alexandria, judetul Teleorman

România Libera/24.05.03

05.06.2003, 14:30 Primaria Colonesti, judetul Olt

Teleormanul/17.05.03

6368/04.06.2003 D.A. ARGES -VEDEA Presa Olt/17.05.03 517/05.06.2003 15.05.2003 SGA Teleorman

TELEORMAN-COTMEANA-VEDEA-VEDITA

19.05.2003 Colonesti 10 BENTU 24.05.2003, 10:00 Comuna Stelnica, judetul

Ialomita - primarie Adevarul nr. 4004 /14.05.2003

NN /24.05.2003 Tribuna Ialomitei nr. 1541/13.05.2003

11 BORDUSANI 07.06.2003 Comuna Bordusani, judetul


NN / 07.06.2003 Tribuna Ialomitei nr.

80

Proiectul de reducere a riscului în caz de pericol si de pregatire a populatiei pentru situatii de calamitate în România

Componenta B.2 Reducerea riscului de inundatie

Tabel: Consultari publice – Procese verbale Proiect Data consultarii Loc/ Ziare/Data

Nr. publicului (Z/L/A, ora)

Directia Apelor (D.A.) Depus de autoritatea locala

Proces verbal nr. Data (Z/L/A) 1541/13.05.2003

12 FACAIENI 31.05.2003 Comuna Facaieni, Judetul


NN / 31.05.2003 Tribuna Ialomitei nr. 1541/13.05.2003

13 BERDU 14.06.2003, 10:00 1751/14.06.2003

Centrul pentru persoane în vârsta din Baia Mare D.A. SOMES –TISA

Adevarul/24.05.2003 Graiul Maramuresului/21.05.03

14 VARSOLT 07.06.2003, 10:00 Primaria localitatii Varsolt, judetul Satu Mare

Adevarul/24.05.2003 Jurnalul Salajului/20.05.03

1172/07.06.2003 D.A. SOMES - TISA 20.05.03 15 MANECIU 07.06.2003, 11:00 Primaria Maneciu, judetul

Prahova România Libera/17.05.03 Prahova/17.05.03

4255/07.06.2003 D.A. IALOMITA - BUZAU 13.05.03 16 LESU 07.06.2003 10:00

918/07.06.2003 Primaria comunei Bulz, judetul Bihor D.A. CRISURI

Adevarul / 17.05.2003 Crisana / 17.05.2003

17 DRIDU 07.06.2003, 11:00 Primaria Dridu, judetul Ialomita

România Libera/17.05.03 Gazeta de Sud-Est/16.05.03

756/07.06.2003 D.A. IALOMITA – BUZAU 13.05.03 18 POIANA UZULUI 05.06.2003, 10:00 Primaria localitatii

Darmanesti, judetul Bacau România Libera/16.05.03 Desteptarea/15-16/05.03

3686/05.06.2003 D.A. SIRET 15.05.03 19 VALEA DE

PESTI 04.06.2003, 10:00 943/04.06.2003

Primaria Petrosani, judetul Hunedoara D.A. JIU

Adevarul / 17.05.2003 Matinal / 17.05.2003

20 SIRIU 14.06.2003 1893/14.06.2003

Primaria Siriu, judetul Buzau D.A. IALOMITA - BUZAU

România Libera / 17.05.2003 Opinia / 17-18.05.2003

21 SÂNMIHAIUL ROMAN

03.06.2003, 12:00 Primaria Sânmihaiul Roman, judetul Timis

Ziua/17.05.03 Renasterea Banateana/17.05.03

1414/03.06.2003 D.A. BANAT 17.05.03 22 PUCIOASA 14.06.2003, 11:00

7604/14.06.2003 Primaria Pucioasa, judetul Dâmbovita D.A. IALOMITA-BUZAU

România Libera / 17.05.2003 Dâmbovita / 17.05.2003

23 CATAMARASTI 05.06.2003, 11:00 2618/05.06.03

Primaria comunei Mihai Eminescu, judetul Botosani D.A. PRUT

România Libera/17.05.03 Monitorul de Botosani/15.05.03 15.05.03

24 TARIA 10.06.2003, 12:00 Primaria Bozovici, judetul Caras-Severin

Ziua/17.05.03

2226/11.06.2003 D.A. BANAT Timpul/17.05.03 25 BUFTEA 10.06.2003, 14:30

5297/10.06.2003 Primaria Buftea, judetul Ilfov D.A. ARGES – VEDEA

România Libera / 21.05.2003 National / 21.05.2003

vol_II.pdf

Documents

Transcript of vol_II.pdf