Voinea
description
Transcript of Voinea
![Page 1: Voinea](https://reader035.fdocumente.com/reader035/viewer/2022081806/563dbab4550346aa9aa757d5/html5/thumbnails/1.jpg)
7/18/2019 Voinea
http://slidepdf.com/reader/full/voinea 1/4
Voinea , M. (1996).Psihosociologia familiei.Editura Universitatii Bucuresti, Bucuresti.
,,familia este o institutie com!le"a,cu functionalitate multi!la care fi"ea#a locul individului
in sistemul social,!regatind integrarea sa !rofesionala si sociala$(!agina 9%)
,,&raian 'erseni afirma ca familia este unitatea fundamentala si universala a societatii
umane,in care au loc toate !rocesele esentiale menite sa satisfaca nevoi umane.amilia este
locul de referinta al individului,universul !ro!riu si s!ecific de comunicare ,coo!erare,
interrelationare, de formare si orientare sociala in care se transmit si se valorifica modele
de#iraile de com!ortament,a#ate !e norme de com!ortament,a#ata !e norme si valori
socialmente acce!taile.*ntreaga ei functionalitate,a#ata !e modelul !arental,orientarea s!re
doandirea unui status socio+!rofesional si moral !entru descendenti asigura sociali#area si
integrarea acestora in viata sociala,cat si !ermanenta si continuitatea familiei.$(91+9)
-amfir, . , -amfir, E. ./ituatia femeii in 0omania.Editura E"!ert, Bucuresti.
dula sursa culturala2intre traditional si modern
a in toate societatile euro!ene traditionale,si in societatea romaneasca traditionala e"ista un
model legitim de violenta im!otriva femeii.3ici violenta re!re#enta instrumentul legitim
cultural de e"ercitare a autoritatii aratului in familie si de afirmare a su!erioritatii statutului
acestuia.*nca circula !rovere al caror continut se refera la normalitatea ataii sotiei(,,femeia
atuta e ca mancarea nesarata$).*n acelasi tim!,din !unct de vedere cultural,violenta
im!otriva femeii a fost limitata,formele grave ale violentei fiind sanctionate de
comunitate.a!tul ca femeia avea un rol im!ortant in conducerea gos!odariei a intarit !o#itia
sa in familie,limitand nivelul si gravitatea violentei indre!tate im!otriva ei.Po#itia relativ
!uternica a femeii se datora mai multor factori.*n !rimul rand,in societatea romaneasca
traditionala situatia standard era familia nucleara2cu!lurile !roas!at casatorite isi staileau,de
regula,!ro!ria lor gos!odarie,autoritatea !arintilor asu!ra noii familii fiind limitata.*n al
doilea rand,istoria #uciumata,incarcata de ra#oaie si caracteri#ata de frecventa migratie a
![Page 2: Voinea](https://reader035.fdocumente.com/reader035/viewer/2022081806/563dbab4550346aa9aa757d5/html5/thumbnails/2.jpg)
7/18/2019 Voinea
http://slidepdf.com/reader/full/voinea 2/4
aratului in cautarea unui loc de munca,facea ca adesea femeia sa devina ca!ul
familiei,dis!unand !e de!lin de !ro!rietatile gos!odariei si fiind in mod asolut res!onsaila
de soarta gos!odariei.Unul dintre simolurile societatii traditionale este re!re#entat de femeia
activa,ca!aila sa re#olve !rolemele familiei sale.3cestia au fost factori care au limitat
violenta indre!tata im!otriva femeii.
ormele grave de violenta im!otriva femeii in familie detin o !o#itie culturala si sociala
s!ecifica.*ntr+o lume in care !edea!sa fi#ica re!re#enta un mi4loc esential al controlului
social,!edea!sa fi#ica a femeilor era considerata normala.3dulterul era !rinci!ala 4ustificare
!entru administrarea unei !ede!se fi#ice severe,!recum si anumite forme de desconsiderare si
li!sa de res!ect fata de tata sau sot.Pe de alta !arte,violenta sistematica si e"trem de dura era
asociata cu forme de de#agregare a familiei,cu tulurari com!ortamentale am!lificate,de
regula,de consumul de alcool.3ceste forme severe si constante de violenta erau etichetate de
comunitate ca fiind deviante.
&oleranta sociala fata de violenta im!otriva femeii re!re#inta un factor cheie in e"!licarea
fenomenului.*n cultura traditionala,acce!tarea violentei era sustinuta in mare !arte ca masura
de legitimitate.*n interiorul familiei violenta era considerata ca un com!ortament legitim al
sotului si,ca urmare,tolerata de femeile asu!ra carora era indre!tata si,im!licit de
comunitate.Pe de alta !arte,avand in vedere ca ordinea sociala se a#ea#a !e !rinci!iul
noninterventiei comunitatii in !rolemele de familie,o!inia !ulica,chiar daca de#a!roa
anumite ca#uri de violenta domestica,nu !utea interveni decat in mod e"ce!tional si
marginal.3sadar,toleranta comunitatii fata de violenta domestica era e"trem de ridicata
datorita atat legitimitatii atriuite,cat si li!sei modalitatilor legitime de interventie.
*n ultimele doua secole,situatia s+a schimat drastic,!rin de#voltarea unei culturi
alternative,!aneuro!ene2un amestesc al elementelor moderne cu elemente ale unie culturi
romantice in care este !lasata femeia.Valorile moderne !romovea#a dre!turi egale intre
arati si femei,un echiliru in structura autoritatii si valori#area demnitatii si res!ectul femeii
in familie.ultura romantica !romovea#a un statut s!ecial !entru femei,ca fiinte delicate catre
treuie !rote4ate si cultivate intr+un mediu romantic.3ceasta noua cultura s+a e"tins ra!id,o
data cu !rocesul de moderni#are a societatii romanesti.
*n consecinta se !ot identifica doua atitudini culturale diferite fata de violenta im!otriva
femeii,in istoria societatii romanesti.Pe de o !arte,o cultura a autoritatii masculine,inclu#and ooarecare violenta legitima,com!lementar cu o toleranta ridicata fata de acest ti! de violenta,in
![Page 3: Voinea](https://reader035.fdocumente.com/reader035/viewer/2022081806/563dbab4550346aa9aa757d5/html5/thumbnails/3.jpg)
7/18/2019 Voinea
http://slidepdf.com/reader/full/voinea 3/4
numele !rinci!iului noninterventiei in !rolemele de familie.Pe de alta !arte,o cultura
moderna a egalitatii si re!sectului,inclu#and elemente ale unor atitudini romantice.
3titudinea regimului socialist fata de violenta im!otriva femeii
0egimul socialist a !romovat in mod e"!licit !rinci!iul egalitatii asolute intre se"e si al
re!ectului fata de femeie ca fiinta umana.5in !unct de vedere al ideologiei socialiste,nicio
forma de violenta im!otriva femeii nu era legitima.
Promovarea dre!turilor egale in toate domeniile sociale si a egalitatii de sanse in !artici!area
scolara,cresterea nivelului de educatie al femeii si mai ales !artici!area sa activa !e !iata
muncii,in aceleasi conditii ca si aratul au fost considerate ca fiind schimari structurale care
vor elimina in mod firesc violenta im!otriva femeii ca fenomen social.
Plasata in categoria sechelelor mentalitatii societatilor anterioare fara vreun su!ort structural
actual,violenta im!otriva femeii a fost considerata o !rolema eficient tratata !rin mi4loace
!olitice,morale,educationale si administrative.rganiatiile de !artid,sindicatele,conducerea
intre!rinderilor si colectivele de munca erau considerati a fi factori legitimi de
interventie,ca!aili sa elimine astfel de com!ortamente.
a si in ca#ul comaterii altor com!ortamente definite ca negative,comaterea violentei
im!otriva femeii a fost considerata o sarcina facila.3sadar,nu a fost initiat niciun !rogram
s!ecial in acest domeniu,chiar si actele legislative tratau !rolema aceasta la modul
general.&ot din aceste motive ,sistemul socialist nu a socotit necesara stailirea unor sisteme
de asistenta sociala !entru femeile victime ale violentei.
Eficienta mecanismelor educatiei si a organi#atiilor !olitice,sindicatelor si a conducerii
intre!rinderilor de a trata si re#olca ca#urile de violenta domestica a functionat
contra!roductiv.3stfel ca,acest control !olitic si administrativ constituit,functiona eficient
doar !entru o categorie restransa de !ersoane,cele aflate in !o#itii im!ortante in ierarhia
!olitica si administrativa.Masele largi ale !o!ulatiei si segmentele marginale erau im!inse in
afara acestui sistem,care in definitiv a dus la o am!lificare a violentei in familie.
resterea ra!ida a stresului social si economic din viata de #i cu #i a constituit un factor
stimulator !entru violenta im!otriva femeii.Mai ales in acele categorii de !o!ulatie inaltvulneraile saraciei si de#organi#arii sociale,violenta a s!orit.Mecanismele de control !olitic
![Page 4: Voinea](https://reader035.fdocumente.com/reader035/viewer/2022081806/563dbab4550346aa9aa757d5/html5/thumbnails/4.jpg)
7/18/2019 Voinea
http://slidepdf.com/reader/full/voinea 4/4
si administrativ s+au erodat ra!id si astfel,violenta domestica a4unsese s!re sfarsitul
socialismului sa atinga cote alarmante.
3cesta a fost !ractic,!unctul de !lecare in am!lificarea violentei im!otriva femeii,in
general.aci,in !erioada de tran#itie,desi nu e"ista date cantitative,se estimea#a intuitiv o
crestere masiva a violentei im!otriva femeii,nu numai in familie,ci si !e strada sau la locul de
munca.
/urse ale violentei in societatea romaneasca actuala (in imagini)
,,Violenta im!otriva femeii este !rivita mai mult ca o !rolema ,,a altora$,in mod s!ecific
a!licandu+se categoriilor de la marginea societatii.Ea este asociata cu saracia,li!sa de educatie
si de#organi#area !ersonala si sociala.
-droita de dificultatile uriase ale tran#itiei,comunitatea nu s+a simtit ca!aila sa ia in atentie
aceasta !rolema.5u!a 199 nu se manifesta nicio initiativa semnificativa in vederea
controlarii fenomenului de violenta im!otriva femeii,cu toate ca se inregistrea#a unele ca#uri
care sochea#a o!inia !ulica.$(179)
0adulescu , 3.,(77).Violenta asu!ra femeii.Editura Universitatii Bucuresti,Bucuresti.