Liviu Voinea- Corporatiile transnationale si capitalismul global.pdf

^t'i t rattII lr

I tq

33!ve,

Liviu Voinea (n. 1975) este conferenliar universitar la $coala Nalionald de studii

politice gi Administrative (SNSPA) din Bucuregti. A fost angaiat al Comisiei Europene

(zoo+), fiind cercet6tor in cadrul lnstitutului de Studii Tehnologice Prospective - Centrul

Comun de Cercetari al Comisiei Europene din Sevilla (Spania). A lucrat ca expert in

numeroaseproiecteinternalionalepentruComisiaEuropean6(programePHAREgiprogramut iadru o), Banca Mondiala, ocDE, Forumul Economic Mondial, lnstitutul

de Studii Economice lnternationale din Viena. Este membru activ al comunit6!ii

academice nalionale gi internalionale; din 2003 face parte din European lnternational

Business Academy, iar in perioad a 2o02-2004 a fost secretar executiv al European

Association for comparative Economic studies; in ultimii ani a participat la numeroase

conferinle internalionale - la Copenhaga, Viena' Manchester' Bologna' Geneva' in2OO4 ainfiinlat, impreun6 cu caliva prieteni gi colegi, Grupul de Economie

Aplicata

(un ONG foCalizat pe cercetarea economicd aplicatd). in 2006 a absolvit Summer

School in Data Analysis a Universitdlii Essex din Marea Britanie. A publicat numeroase

lucrari, in lard gi in itrainatate, dintre care amintim " Politica valutard a Americii Latine

(19g7, eoitura universitalii de vest ,,Vasile Goldig", Arad); corporaliile transnalionale

gi eco,nomiite nalionalelzoor, tnlt, Bucuregti) ; Economie regionald : Europa de sud-

Est gi integrar"" "rro)r"ne eOO2, Editura Sylvi' Bucuregti); /nstlfu/l ale Uniunii

Europene. tntegrare, eturopenizare, regionalizare (2005, Editura Politeia, Bucureqti) ;

Pertormanld in contextul agendei Lisabona: experienle de succes, design institulional'

implicalii ientru Rom1nialcoord., 2006, lnstitutul European din RomAnia, Bucureqti)'

@2OO7 by Editura POLIROM

www.polirom.ro

Editura POLIROMlagi, B-dul Carol I nr. 4, P.O. Box 266, 700506Bucuregti, B-dul LC. Brdtianu nr.6, et' 7, ap' 33;O'P' 37'P.O. Box 1-728, 030174

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei :

volNEA, Llvlu

Corporaliiletransnalionalegicapitalismulglobal/LiviuVoinea'-lagi:Pdirorn'2007

lsBN (1 0) 973-46-0534-8tsBN (1 3) 978-973-46-0534-7

] e q\ , ,J-*-{ *\ !, : }..P'} ,iri'-r.',

Prinied in ROMANIA!9!it, , t? i,3!+f.,r 2,'4\ ''*-! {. u"r

4 ': i*4'

ni"i,r, nolrrnr.rr,c {\i't*1 fr ;['v,n\'t', .-

]2,f.)

-WLiviu Voinea

CorporAfiileFfr'?

na!e

5-d-transnationale*; $i capitalismul:ti) )

glohal

2007

POLIROM

2007

Cuprins

CuvAnt introductiv ..........7Capitolul L. Globalizarea gi corporagiile transnafionale ......9

1.1. Globalizare gi capitalism global .....9l.2.Investilii strdine directe ,...... 14I.3. Corporayia tansnalionald ........ 151.4. CAt de transrnfionale sunt corporaliile transnnlionnle ? .....21

Capitolul 2. Transnalionalizarea firmei : motivafii gi etape ....... 312.1. De ce vor firmele sd devind transnayionale ? .2.2. Modelul de la Uppsala ....... 362.3. Modalitdli de intrare pe piayd....... ...... 442.4. Explicayii ale dezinvestirii .... 472 -5. Perspectiva macroeconomicd :

ciclul de dezvoltare a investigiei .... .. . .. 56Capitolul 3. Axa centru - periferie gi dilema global - local ......61

3.l.Rela1ia centru - periferietn cadrul corporayiei transnalionale . ......61

3.2. Managementul corporaliei: dilema global - \oca|......... 68Capitolul 4. Structura competiliei

intre corporaliile transnafionale .. ....... 774.1. Alianle strategice Si competilie colectivd ..... .. 78

4.2. Fuziuni si achizitrii " ".....92

4.3. Practici restrictive ' " "4.4. Politica antitrust

Capitolul 5. Corporatria gi statul: cine e $oarecele'

5.2. Diamantul lui Porter

5.3. Teoria neoclasicd

5 .4. koria institulionali std Si neoinstiqionalistd

5.5. Paradigma eclecticd """'Capitolul 6. O dezvoltare proprie a paradigmei

eclectice " " " "

6.1 . Matric ea politicilor statului- gazdd

6.2. Transforuulrea avantaielor de localie

in avantaje de ProPrietate "

Capitolul 7. Impactul corporaliilor transna(ionale

asuprastatului-gazdd' " '"'"''"7.1. Balanla de Pldti

100

103

ll7Ll7

119

r2lt29

135

7.2.Resursele umane """';7 .3. Mediul concurenlial Si firmele locale "

168

7 .4. Impactut corporaliilor tn Romhnia : o scurtd arwlizd """ t73

Capitolul 8. Etica gi responsabilitatea

social[ corporatistn " " "

Bibliografie ...

t43

t43

t46

157

t57

165

Ascorp(x

p$licBucur

afacer

Chiar

o cartinterg

actor

inlucrirpamd

APrcq

ocheli

firmei

tmohs-ar ir

modvdrsu(si asperss

din satizereconfe(xxxlr

ei, pe

181

189

CuvAnt introductiv

Aceastd carte reia o temd apropiati preocupdrilor mele academice, aceea a

corporatriilor transnatrionale, dezvoltdnd pe noi coordonate teza de doctorat

publicatl in 2001 (Corpomliile transnalionale Si economiile nalionale,lRLl,

Bucuregti). Cartea se adreseazd atdt studentrilor (in relagii interna[ionale,afaceri, management, chiar studii sociale gi strategice), cAt gi profesorilor.

Chiar dacd include multri termeni de specialitate, imi place si cred cd nu'este

o carte foarte greoaie, de aceea a$ spune cd se adreseazd chiat 9i publicului

interesar sd ingeleagd resorturile globalizdrii gi modul de acliune al principiilului

actor al globalizdrii - corpora(ia transnationali'in 2003 am avut prima ocazie sd imi cunosc, in carne gi oase, bibliografia

lucririlor mele despre corporatiile transna[ionale. John Dunning, initriatorulparadigmei eclectice, este un englez inalt, uscf,liv 5i foarte vivace pentru cei

aproape 80 de ani pe care ii are. Alan Rugman este un american bI1os, cuochelari, care a explicat primul, cu 30 de ani in urmd, cI internalionalizareafirrnei este o strategie de diversificare a riscului. Meyer este un danez nepro-

tocolar gi mereu in contradictrie cu cineva; Buckley este un englez bonom care

s-ar integra foarte bine intr-o craml romAneasc[; Forsgren, responsabilul cu

modelul de la Uppsala, este un suedez care aratd mai degrabd a muschetar la

virsta a doua; Narula este indian la origine, cu un cap mai scund decdt mine(gi asta nu e ugor). Cu totrii sunt insd mari profesori, mari economigti,personalitd[i care te pot inspira. Cdnd vorbegte Dunning la o conferin[i, cei

din sald se fac gi mai mici decdt sunt ; puterea lui de sintezd 9i de conceptua-lizare este absolut remarcabil5. Din 2003 incoace, particip in fiecare an laconferinla European International Business Academy - o asocialie in care amonoarea sI fiu coleg cu aceste nume ilustre. Sunt un fel de ciud[[enie printre

ei, pentru cd, exceptdndu-i poate pe Matija Rojec, un profesor sloven prietenos

8 CUVANT INTRODUCTIV

gi de lncredere, gi pe G6bor Hunya, un cercetitor maghiar care lucreazi dedecenii la viena, in rest, Estul european este subreprezentat. Mai sunt, firegte,tinerii romdni care lucreazd pe la universitili din vest - dar ei sunt dejaasimilali lumii academice occidentale.

Nu am flcut aceastl prezentare colorati ca si epatez, ci am vrut sdumanizez subiectul, sd v[ introduc ln atmosferi, sd transfonn un subiect poatearid la prima vedere intr-unul mai plin de via1x. Lucrarea vorbegte pentru sine,deci nu o voi rezuma aici. Ea este oricum un rezumat, prin comparalie cu cets-a scris pe plan internatrional gi cu cat se mai poate scrie, pe fiecare dintresubtemele abordate. in Romdnia insi, subiectul nu este exploatat, degi corpora$iletransnafionale fac de cAliva ani buni jocurile in economia romAneascd. Estecazul, cred eu, ca in universit5!ile romdnegti si se predea in mod de sine stititoraceastd materie - nu doar ca un capitol in cursul de economie mondialr, agacum se intdmpli de cele mai multe ori. in context, vreau sd mulgumescFacultitii de studii Europene a universitrgii ,,Babeg-Bo1yai" din cluj-Napoca(in special doamnei profesoare Maria Bdrsan) gi Facultrlii de Sociologie giAsistentri Sociall a universitxlii Bucuregti (in special domnului profesor IlieBddescu) pentru cx au inscris aceasti materie, fie gi temporar, in programa lor.tn primul rand ins5, mulgumesc colegiului Noua Europi (domnului rectorAndrei Plegu gi doamnei directoare Marina Hasnag), care, prin bursa oferitlca sr predau acest subiect drag mie, m-a stimulat s[ pun pe hirtie cuno$tinleleacumulate in ultimii ani legate de analiza corporatriilor transnalionale. fin slmulgumesc, de asemenea, fostului meu conducitor de doctorat, profesorulconstantin Popescu, pentru cd mi-a oferit la acea vreme gansa de a abordaaceastr temd a corporagiilor transnationale, 9i societdtii Romane de Economie(in special domnului profesor Daniel Diianu, pregedintele acesteia) pentrusprijinul oferit prin publicarea textelor mele timpurii pe tema corporatriilortransnalionale (atit in volumul mengionat, cAt gi in paginile revistei oeconomica).Mulgumesc, de asemenea, gi profesorilor - nu putini - din cadrul ASEBucuregti, care au recomandat studenlilor precedenta mea carte despre @rpo-ratiile transnatrionale gi care sper s[ considere utili 9i aceastji nour lucrare.

Mulgumesc, nu in ultimul rdnd, familiei gi colegilor de la Gnpul deEconomie Aplicatd, frri spijinul cdrora nu ag fi reugit sd glsesc rinpul necesarpentru a scrie acest volum.

I

tn

lAunrul

Capitolul 1

Globalizarea gi corporaliile transnalionale

1.1. Globalizare Ei capitalism global

Pe mlsur[ ce devine tot mai mult o realitate contemporani, g-!gpa-Ei I fizarea ajunge s[ fie $i cel mai controversat concept in literatura

SA

economiaH qi politic[ international[. Tr[im intr-o lume globalizatd, gi

totu$i nu existl incfl un consens cu privire la ceea ce inseamnlglobalizare. Pentru unii, inseamntr acQesul la Internet; pentru al1ii,

posibilitatea de a munci in strdintrtate. Pentru n1ul1i, globalizarealinseamntr s[ potri cumplra din Romdnia un tricou flcut in China de oi

multinatrionald. francezf, cu ac[ionari americani. Pentru investitori,

inseamn[ s[-ti muti capitalul dintr-o 1ar[ in alta, de la o zi la alta.lhntru muncitori, poate insemna fie un salariu peste media na(ional[,fie gomaj. Tocmai pentru c[ fiecare ingelege ce vrea din globalizare,

deschid aceast[ lucrare cu o incercare de a sintetiza punctele derrcdere prevalente in dezbaterea pe aceast[ tem[, o dezbatere carerlmine, evident, globall.

Globalizarea poate fi vlzuti (Glynn, Sutcliffe, 1992) ca extinderearelaliilor capitaliste de produclie sau ca interdependenla crescuti in

cadrul sistemului economic mondial. Procesele de tranzilie postco-

nunisti intrl in prima categorie, iar accesul universal la informalie -fo a doua.

de

r

10 CORPORATIILE TRANSNATIONALE $I CAPITALISMUL GLOBAL

inprimaaccepliuneatermenului,globalizareapresupuneexistenla

unei singure economii globale' cu politici macroeconomice globale

(Glynn, Sutcliffe, lgg2) ' Evident' o asemenea politici macroeco-

nomicd se bazeazdpe a$a-numitul "consens de la Washington"l ;

globalizareu se ioeniificl cu un ser de politici liberale rigide' Acest

fundamentalismdepial[afostputerniccriticatdeStiglitz(2002),intimpceRodrikaincercats[-lcontextua|izeze'Aqadarglo-balizarca,intr-un in{eles de manual

conservator' inseamn[ eliminarea

frontierelo,,","g..,.acomertuluitransfrontalierqiainvestitiilor,dereglementare,produseglobaleqiclienliglobali'competiliegloballqistandardeglobale(Cullen'Parboteeach'2005)'Astfel'globalizarea

implicd formarea unei noi ordini economice mondiale' care trans-

cende modelele traoitionate de capitalism gi necesitd un nou cadru

institutrional (Behrman, 2003)'

Sustinf,toriiinlelesuluirestrinsalglobalizl']il"i"Sdeinterdepen-denl5crescut5,opereazd'cuoseriefin[declasificf,ri.Dunning(2003a)distingeintregloba|izare,piatrdglobal[gicapitalismglobal,duplcum urmeazd:

gtobatizare:conectivitateadintreindivizi$iinstin{ii,lanivelglobal.

in acest sens restrans, Dunning observd c[ globalizarea este neutrl

dinpunctdevederemoral(insine,nuestenicibund'nicirea);v.

- piald globatd: fluxul global de bunuri' servicii qi active care se

tranzactrion eaz6' pe piat[ Si la preprile pielei-;

.

- capitalism global: un sistem de guvernanlX globall pentru piata

globald.D"unningconsider[cSacestsistemincdnuexistl;vdeocamdatdavemdoarfirmeglobalegisistemecapitalistefracturate (natrionale sau regionale)'

El afirmf, in acelaSi timp

@ton".se r9f1f la un set informal de politici promovate

de principaler" iii*iii iT"*"iur" int"i*ltii"ui".in"r*a"o : -disciplina

fiscald'

reducerea "h"l;t"iit#p"or*" t""i"f", iiu"*tirt..1 comelnrlui' investiliilor'

liberalizareapoliticiivalutaregimo.'etar",privatizareaSidercglementarea(Williamson, 2000)'

dct

lid'

AAal

1(

dr

la

bt

tr

dl

dilF

Ei

hm

iil

si

qtrhkcg

l-

Ia

GLOBALIZAREA SI CORPORATIILE TRANSNATIONALE 1I

necesitatea unui capitalism global responsabil (setul de instituliinon-pia[[ s[ ducl la cregterea bunlstf,rii societ[trii).

Degi de pe pozilii mai radicale (,,global izareaa murit"), qi Rugman(2001) apreciazd, cf, nu exist[ un sistem global, nici mlcar o piali globallcu come{liber. Exist5, in schimb, blocuri regionale cu comer( libera-lizatin interiorul lor - Uniunea Europeanl, Acordul Nord-Americande Liber-Schimb (North American Free Trade Agreement - NAFTA),Asociatria Naliunilor din Asia de Sud-Est (Association of South EastAsian Nations - ASEAN) -, dar cu bariere intre ele, iar proceseleatribuite globaliz[rii se petrec doar la nivel regional - deci putemvorbi doar de regionalizare. Featherstone (Featherstone, llaudio, 2001)duce ideea mai departe gi considerd c[ europenizarea este un rispunsla globalizare, o strategie defensivf,, reactive, la provoclrile glo-balizlrii. in aceasti abordare, moneda unicl europeand a fost creadpentru a contrabalansa influen(a dolarului american.

O viziune alternativi sus[ine ins[ c[ globalizarea este rezultatuldivizirii regionale a puterii qi c[ sllbirea hegemoniei amer icane a'''dus la aparigia economiei globale (Hirst, Thompson, 1992). Conformacestei interpretlri, globalizarea nu poate fi evitat[ (Friedman, 2000 ;Foster, 2002), tocmai pentru ci nu ar exista nimic in afara sistemuluigi nici un centru al sistemului. Friedman (2000), un ,,guru" al glo-balizS.rii, crede cI globalizarea este sistemul internalional care a Uinlocuit Rlzboiul Rece, fiind o integrare a capitalului, tehnologiei giinformaliei peste frontierele na(ionale, intr-un mod care creeazl. osingurd piagl globall, chiar ,,un sat global".

Dac[ despre globalizarea inleleasd ca interconectivitate putemspune c[ este neutr[ din punct de vedere moral, situatria este diferit[ inprivintra capitalismului global. Suporterii globalizdrii apreciazdc[ glo- i

balizarea ajuti gErile slab dezvoltate qi in curs de dezvoltare, prin accesullapie(e, la capital, la informalie gi tehnologie (Lukas,2000). Criticiiglobalizirii atrag atenfia asupra consecingelor dezastruoase ale liberalizdriicontului de capital in Asia de Sud-Est (criza din 1997-1998), asupra


contributiei negative a capitalului speculativ, cu consimg[mAntulFondului Monetar Internafional (FMI), la crizele economice dinMexic (1994) gi Argentina (2001) 9i - poate cel mai important dinperspectiva eticf, - asupra cre$terii protectionismului in SUA qi inUniunea Europeanl, in paralel cu predicile acestora privind libera-

lizarea comer[ului global (Rodrik, 2002).Giddens gi Hutton (2001) sus[in c[ globalizarea conduce la restrAn-

gerea capitalismului de tip stakeholdef , ca urmare a expansiuniicapitalismului de ttp shareholdef , bazat exclusiv pe maximizateaprofitului. in context, pentru a face globalizarea suportabild, Behrman(2003) identific[ o serie de criterii care ar trebui sf, functrioneze, gi

anume: eficienfa (care nu este sinonimf, cu cre$terea standardului de

viall, dar este necesarl pentru progres), egalitatea (o redistribuireechitabild a bun[stlrii), participarea active (implicarea in comunitatebalanseazf, contradicfia dintre eficiengi qi egalitate), creativitatea(economia bazatd pe cunoa$tere este deocamdat[ apanajul citorvaeconomii), ajustarea la risc (globalizarea induce qi volatilitate ginesiguran(f,), respectarea drepturilor omului gi proteclia mediului(ultimele dou[ fiind strins legate de nofiunea de responsabilitatesociald corporatistd, pe care o vom analiza mai tdrziu).

Hetd gi McGrew (2003) ordoneazl principalele tabere in retoricaglobalizdrii gi in special in relagia dintre globalizare qi statele nafionale :

hiperglobalistii, care sus(in disiparea puterilor statelor natri-onale in favoarea unei pie[e libere globale gi a fo4elor acesteia;scepticii, care cred cf, actualele circumstanle ale globalizdrii nu

sunt f[r[ precedent, in sensul c[ in timpul Imperiului Romansau inainte de primul rlzboi mondial lumea era poate chiar maYglobalizatd decit este acum. in consecinli, statele nationale nusunt in pericol, ci dimpotrivl, rolul lor este intirit pe mf,suraintensificf,rii relaliilor internatrionale ;

Capitalismul tuturor p[rlilor interesate ; un fel de economie sociali de pia1d.Capitalismul centrat pe drepturile aclionarilor.

2.

EN

nar

nu

llra

iI

i"teI

GLOBALIZAREA $I CORPORATIILE TRANSNATIONALE 13

trarsformnliornliStii, care argumenteaz[ cI globalizare a creeazd. noi

circumstantre economice, politice qi sociale care duc latransfomarea

rolului statelor gi a contextului in care acestea opercazd.

Dincolo de aceasti retoricf,, avem 9i un instrument de lucru:indicele globtllI1i i, realizatanuala. Metodologia combinl date diversepriviiaeOine4ul, investitriile strline directe 5i de portofoliu, veniturile

(inclusiv remiterile din strlin[tate), volumul turismului interna[ional,

dar gi numlrul convorbirilor telefonice internagionale, num[ru] utili-

zatorilor de Internet sau chiar numf,rul misiunilor de men[inere a

plcii la care participd fiecare trar5. Cdt[ vreme este foarte discutabildacf, aceste amalgam[ri sunt intr-adevlr reprezentative pentru glo-

balizare (ele combinind cele doud viziuni ale globalizdrit - ceaminimalistl, de interconectivitate, gi cea maximalistl, de fundamen-

talism de pia16), apare o alt[ problem[. Transformarea unui conceptimaterial intr-un numlr sau identificarea unei notriuni pAn[ la urmlutopice cu nigte acfiuni sau firme reale ofer[ tinte mi$c6rii anti-globalizare. Fie cI sunt sau nu reprezentative pentru globalizare,testaurantele McDonald's sau reuniunile Organizagiei Mondiale a

Comerfului (OMC) sunt atacate de cei care cred c[ globalizarea iilas[ flrl locuri de muncl gi fir[ identitate.

ln aceast[ lucrare nu vom incerca sI rlspundem la intrebarea ,,Ceeste globalizarea? ", mullumindu-ne doar sI rezumlm cdteva rdspun-suri din literatura de specialitate. Nu ne vom ocupa de politicilernacroeconomice decAt in m[sura in care ele interacgioneaz1 cu mediul

de afaceri, qi nici nu ne vom intreba dacf, globalizarea a mers prea

departe. Ne intereseazd. in schimb s[ infelegem cum funclioneazdrtorii principali ai globalizlrii (sau ai ,,capitalismului global", sauei .regionalizlrii") - iar literatura interna(ional[ de specialitate estede acord c[ acegti actori principali sunt corpora(iile transnationale.

4- Indicele este calculat de compania de consultanfd AT Kearney 5i publicat deprestigioasa revistd Forei gn Po licy .

14 CORPORATIILE TRANSNATIONALE SI CAPITALISMUL

GLOBAL

1.2. Investifii striline directe

Investiliastrdin[directI(ISD)estedefinitd5cainvestitriacareimplicdo rela[ie n. ,"'*"" *t' "ntttAnd

interesul qi contr:t:t 1t durati al

unei entitdli rezidente intr-o economie (persoan[ ftzlcl'

sau juridicl)

asuprauneiunitdtri".ono*i"erezident[intr.oaltleconomie.Rezult[dejac6investiliastrdin[directdnuesteneaplratapanajulcorporalieitransnalion"l" (C;d:-ea putanO

fi ficut[ gi de c[tre o persoan[

frzicd.,precum gi de c[tre o companie aflat[ in prima sau

a doua fazd

der

ata

KIprifiirqar

lnt

-xE-4

pr

'Il(

a procesului de transnatrionalizare'

Fluxurile investilionale ataqateISD-urilor se comPun din:

+-' - capitalul v[rsat pentru cump[rarea de acliuni la o unitate econo-

mic[ din strlindtate;

- profiturile reinvestite (proporlional cu participarea la capitalul

social) oblinute din activitatea in str[indtate;

imprumuturile in cadrul firmei (in principal credite acordate

filialelor din strlin[tate de cltre compania-mam[)'

Separatins[deacestesurse,filialeleinstrdinltatealeCTN-urilor

mai pot fi finanpte prin fonduri ob$nute fie de pe piala intern[

de

capital a statului- gazdd" fie prin -apel direct la finanlare externl

(imprumuturi qi oofigutiuni)' alta decAt finanlarea intrafirm['

Aceste fonduri sporesc capacitatea productivd 1:]:l"i"t

si influ-

er4eaz]piala locatl , frrd.a fi inregistrare in categoria investiliilor

str[inedirecte,ciaoarsubform[decheltuielidecapital'infapt,estefoarte probabil ca fondurile

investilionale oblinute din alte surse sl

depdgeasc[ deseori valoarea ISD' Astfel' in 1992' activele

in strdi-

n[tate delinute de corporaliile transntltti::t-tlY::: 1'7 mii

miliarde USD' citf, vreme volumul total al ISD americane

fusese de

4ggmiliaroeusp(Mataloni,1995).Unaltstudiu(Feldstein,|994)

trrn

m

#

i5

il

p

s

n

T

5. Conform RaPortulu

ilicd

aalt

icr)iitr,et.f[rer[nxh'eF

II

fno-Iplul

h^,"

l[,,o,ho.LtrnaIi

nflu-

iiloreste

!e s[[rIi-mll

ie de


demonstreazr c5, in perioada 1984- 1993 , 62% din fluxurile investilionaleatasate filialelor americane in strrinltate nu erau incluse in categoriaISD-urilor. o asemenea situatrie este mai rar intdlnitd in ceea cepriveqte filialele aflate in tr[ri in curs de dezvoltare, morivagia logiclfiind capacitatea mai restrans[ a pielei locale de capital gi riscul deprd mai rnare, acesta din urmr restricgiondnd accesul la finanfare externe.

Agadar fluxurile de ISD reprezinti doar o parte din fluxurileinvestilionale atagate filialelor in strrinitate ale crN-urilor.

O altd problem[ cu datele privind investigiile strdine directe este aceeacr ele tind sd localizeze investigia ilggin care investitia este inregistratlprima dat[, chiar dacf, aceasta nu este destinatara final[ a investigiei(flasnat, 19n) . Spre exemplu, ISD-urile americane in Bermude au toalizat26 miliarde USD in 1992 (rezultr o investitrie medie de 9.000 uSDpe fiecare angajat, comparativ cu media mondiall de 74.000 uSDinvestili/angajat), doar Franla qi Marea Britanie primind mai multeinvestigii americane. Firegte, Insulele Bermude nu reprezentau destinagiafrrnlr a investitriilor, care au fost inregistrate acolo doar din motive fiscale.

Argumentele prezentate mai sus conduc la urmitoarea concluzie,ignorati adeseori atunci cdnd se vorbeqte despre transnalionale giinvestitrii strdine directe: relafia dintre ISD-uri gi crN-uri nu esteexclusivi, in sensul cd nu toate ISD-urile sunt frcute de transna-gionale, dupd cum nu toate fluxurile investilionale atagate filialelor instrrinrtate ale crN-urilor sunt fluxuri de investigii strrine directe.De aceea, in lucrarea de fatrf,, anarizacorporaliilor transnationale nuse limiteazd,la analiza investiliilor strf,ine directe.

1.3. Corporafia transnafionali

corporatria transnalionalr este un fenomen economic aflat in plinldinamicr. Teoriile privind crN nu sunt nici pe departe unitare qiarmeazd, caracterul dinamic al obiectului lor de studiu. in fapt, pe


plan internafional nu s-a conturat un consens nici mrcar cu privire ladenumirea fenomenului analizat.

Dupi cum observi Anda Mazilu (1999), expresia tntreprinderemultinayionald este utilizatr cu precidere de autorii anglo_saxoni,fxrr ca intre aceasta $i cea de corporalie transnalionaldsr mai poat[fi intrevlzute in prezent gi alte diferenge dec6t cele de ordin lingvistic6.Despre ,,corporalia transnagionalr" scriu rapoartele conferinlei Natriunilorunite pentru come4 gi Dezvoltare (united Nations Conference on Tradeand Development - UNCTAD), precum gi togi economigtii agreafi deaceastr organizagie. viziunea UNCTAD asupra corporaliei transna_lionale este una foarte largi, ea definindu-se ca o entitate economiciformati dintr-o companie-mamr gi filialele ei in strrinltate.

Firegte, sintagma ,,corporafie transna(ionalr" are o anumiti savoare gio putere de sugestie mult mai mare decdt banala ,,intreprindere multina_trionalr". De aceea, economigtii radicali vor folosi cuprecldere corporatriatransnalionali ca lintd a discursurilor lor antiglobaliste, ba chiar o vorinlocui cu noliunea de concerntransnalional (Mntin,schumann, rggg)dacr li se va pirea cd puterea reprezinttr o definigie prin ea insigi.

Mult mai nuangatr este atitudinea lui papp (199r), care descriecorpora|ia multina,ionalri (cMN) ca pe o corporalie care acgioneaziintr-o multitudine de medii natrionale gi identificr trei stadii dedezvoltare ale acesteia. in primul stadiu, cMN creeazd.strategii deafaceri separate pentru fiecare fartr in care opereazr gi poate fi numitlmai degrabd, corporalie multilocald. inal doilea stadiu, corporafia se

6. Acelaqi lucru se poale lpyne gi despre ,,societate transnalionel tr- versus ncor_poralie rransnalionali". sterian Dumitrescu (Dumitrescu, BaI, 1997) defi_neEte societatea transnalionald ca ,,alc5tuind un vast

"*.-utu la scardmondo-economici, format dintr-o societate principali gi un n'mir de filialeimportante in diferite liri fnu se oferr un criieriu

"r gruld"i o" i*po*r4e utfilialelor - n.n.f"- Totugi, la introducerea sa, concep tur societate transna1ionald

er1 mult mai generos, referindu-se la ansamblul brganismurui social al uneitiri, in care politicile de dezvoltare economice ale sratului gi politicilecorporaliilor transnafionale sunt interdependente.

s

n

aot

ct

Iutqididfirpr(

get

del

mswn

Io(xr

cus(rgJIIantr.ltu

ft"EforosprE r

negtnnEC

r'-i"-lqNn

(sor

bruPCil

Frr" l"


strlduie sd domine o piatr[ global[, dar igi concentreaz[ totugimajoritatea eforturilor asupra trIrii de origine - Papp definegte aicicorporalia gtobald. in cea de-a treia gi ultima etapf, de dezvoltare,corporatia beneficiazl de resurse, management, produclie gi altecapacitdtri globale care ii conferd statutul de corporalie transna-gionald. Practic, o astfel de viziune se suprapune destul de bine peste

teoria clasic[ a internafionalizlrii firmei, teorie in care se succedau :

intAi, exportul direct pe o anumit[ piall nalionall, apoi apelul laintermediari locali, aflatri intr-o anumit[ relalie de cooperare cufirma-mam[, pentru ca in cele din urm[ s[ stabileasci o relatrie deproprietate intre ea qi reprezentanta sa pe piaga respective (termen

generic - ,,filial["7). Aceastd relalie de proprietate este esenfiall indefinirea corporatiei transnafionale qi se justificl prin atributul corpo-raliei de purtitor de investitrii strf,ine directe. Asupra acestor aspecterom reveni insE pe parcursul lucr[rii de fatr[.

Personal, consider corporatia transnafionall forma modern[ acompaniei multina(ionale, imbogl(it[ cu o gam[ mai largd de pietre qicu strategii mai diversificate de cucerire a acestora. Hood gi Young

{1990), actualiz6nd o mai veche preocupare a cercet5torilor de laIlarvard, considerl c[, pentru a fi demnd de numele sdu, o corporalietransnalionald ar trebui s[ aib[ filiale in cel pugin 5-6 [[ri $i sAfuegistreze o pondere minim[ de25% a activelor delinute in strlinltatein total active. Asemenea definilii sunt insX conjuncturale qi riscd,$pre exemplu, s[ prezinte drept corporafie transnalionall o micl firm5maghiari care iqi extinde activitatea in zonele de frontier[ cu statelehvecinate, pe teritoriul acestora din urmf,. Chiar dacl este evident ci

?- in rAndul filialelor includem : subsidiary enterprises (societate pe actriuni incare o CTN are peste 50% din drepturile de vot), associate enterprises(societate pe acliuni in care o CTN posedl 10-49% din drepturile de vot) sibranches (sediu permanent, terenuri, echipament mobil folosit in striinitatepentru mai pulin de un an).

Trade

de

o vor

1e99)

.cor-defi-

l,a scardfiliale

al

al unei

rle

politicile

18 CORPORATIILE TRANSNATIONALE SI CAPITALISMUL GLOBAL

nu putem compara o astfel de firmi cu, s[ zicem, Coca-Cola,definitriile utilizate astlzi de majoritatea specialigtilor ar incadraambele companii in aceeagi categorie a corporatiilor transnafionale. Dealtfel, conform Rapornrlui UNCTAD (1999), existl aproximativ 60.000de corpora{ii transna[ionale, cu peste 500.000 de filiale in toatl lumea.O simpl[ operalie de implrtrire atribuie, in medie, 8-9 filiale fieclreicorporatii. Cum insl primele 500 sau 1.000 de corpora[ii au filialeaproape in orice (ar[, media numf,rului de filiale ale celorlalte aga-zisecorporatii este mult diminuatl. Acestea din urmd se afl[, probabil, inprima fazd. aprocesului de transnagionalizare (strategii diferite pentrufiecare piatd).

Pentru a sintetiza, voi defini corporafia transnafionald. ca fiind aceaentitate economicd formatl dintr-o firmf,-mami gi filialele ei dinmai multe [[ri, ce este caracterizatl, de internatrionalizarea pro-ductriei, se bazeazd, pe un ,,bazin" internalional de resurse umane,materiale gi financiare, gi promoveazd.la scarf, globall un anumit setde valori proprii. Introducem, astfel, un element de noutate in definireacorporaliei transnationale, qi anume valorile corporaliei8, nogiune pecare o vom dezvolta in continuare.

ln viziunea noastrl, internatrionalizarcaproducgiei gi dispunerea deun bazin internatrional de resurse umane, materiale qi financiarecaracterizeazd, toate corporatiile transnationale. Ele conferl puterecorporatriei, dar nu gi unicitate ; reprezintl expresia globalizlrii, fErLca, la nivel general, s5. aib[ capacitatea de a individualiza o corpora(iefall de alta. Rolul de a individtaliza o corporatie fap de alta revinevalorilor specifice promovate de fiecare companie. Care sunt inslaceste valori ?

Pentru a rlspunde la o astfel de intrebare legitimf,, am intreprinso cercetare mai pu(in obignuiti (Voinea, 2001 a). Intengia mea a fost sIdetermin modul in care chiar corpora(iile se refer[ la valorile lor. Cel

8. A nu se confunda cu valorile corporatiste gi, in general, cu corporatismul.

mar r

cerce

respe

transt

Anin canprincidecan

Am er

Eiacnale oricele 3(bzzi, (des ar

-slrIc{

rtr

Hru

-grrel

rl-tq

frcdar

acs

spo_ nuu

ins

-

t- Codorn

Cola,

incadraDe

60.000

lumea.

fiecdrei

filialea$a-zlse

il, inpentru

acea

ei dinpro-

umane,

it set

definireape

rea de

nciare

i putere, frr[

ta revlne

sunt ins[

intreprins

a fost sd

lor. Cel


mai rapid qi, in acelagi timp, valid mod de a intreprinde o asemeneacercetare am consident cd este parcurgerea paginilor de Internet alerespectivelor companii. M-am oprit la primele 30 de corporagiitransnafionale din lume, in ordinea activelor detrinute in strlinltatee.

Am observat, incl de la bun inceput, o anumiti confuzie in modultn care chiar transnalionalele percep notriuni diferite precum: valori,principii, direcgii de ac[iune, preocup[ri, politici, qi am incercat sidecantez in context valorile. individuali zante ale fi ecrrei corporafii.Am exclus din start referirile la urmlrirea satisfacerii consumatorilorgi a creqterii valorii ac[iunilor, care sunt preocup[ri esen[iale gi firegtide oric[rei firme, nu neaplrat ale corpora[iilor transna[ionale. Dintrecele 30 de corporatrii analizate, folosind o matrice inifalr de valori debazd, dar cu posibilitatea de specificare gi a altora, valorile cel maides atribuite au fost:

sistemul de conducere (14 men(ionlri). Am inclus aici : perso-nalul de conducere (staff-ul managerial), ierarhizarea legrturilorcompanie-mam5 - filiall in strlinitate, precum gi existenpunui stil de conducere (spre exemplu, un manager al GeneralElectric trebuie sf, conducf, aplicdnd un set de patru principii,numit 4E) ;

- gnja fatr5 de mediu (13 menfionlri). Aceastl valoare nu sereferf, strict la probleme ecologice, ci gi la mediul de folosire aprodusului (sigurantra utilizatorului gi educatria sa tehnologicl) ;

- implicarea in viala comunitdlii (12 menlioniri). Implicarea seface simlit[ prin dezvoltarea de programe educa(ionale, acor-darea de burse, sustinerea unor fundatrii umanitare, inilierea deactiuni filantropice, acriuni de sensibilizare a opiniei publice,sponsorizarea unor evenimente sportive sau culturale etc. ;

- marca sau brand-ul (11 menlionrri). Marca reprezinti o valoarein sine a companiei atunci cAnd ea include apartenenta la grup,

1l. Conform Raportului UNCTAD (1999).

CORPORATIILE TRANSNATIONALE SI CAPITALISMUL GLOBAL

asocierea imaginativd,, atdta angajatrilor, cAt gi a consumatorilor,cu marca respectiv[. Deqi cercetarea nu qi-a propus sd, analizezepe grupe de produse sau pe Fri de origine (lIsAnd astfel locpentru continuarea gi dezvoltarea cercetlrii in aceastl direcgie),se poate constata c[ in industria automobilelor marca reprezintio valoare intr-o proportie mult mai mare decdt, spre exemplu,in industria petro-chimicd ;sistemul de produc[ie (11 menfionrri). Specificitatea tehnologieiutilizate este principala caracteristici urm[rit5 aici; \.r'inovarea (10 mentrionlri). Stimularea inovirii, incluzAnd aiciprocesul de cercetare-dezvoltare, reprezintd agadar o valoareproprie pentru o treime din companiile analizate, distribuiterelativ echilibrat in functrie de domeniile de activitate;angajalii (8 mengionlri). Nu intri in aceast[ categorie personalulde conducere.

Au mai fost mentionate traditia, adaptarea la cultura locali, siste-mul de distribulie gi campaniile publicitare.

Putem observa cr valoarea cel mai des atribuitr este o reflectare arelatriilor de subordonare dintre compania-mami gi filiall, precum gidintre manageri gi angajagi (vezi gi scorul mic atribuit valorii ,,anga-jati"). chiar din analiza valorilor corporatiei reiese caracterulierarhizant, centralizator al acesteia. vremea corporafiilor care ingr-duie o largr libertate de ac(iune filialelor din strlinitate pare s[ fitrecut; corporatia transnatrionali este cu sigurangi o organizafie incare prevaleazd.caracterul ierarhic al luirii gi implementirii deciziilor,o organizagie mult mai pufin democratici decat multe state nati-onale care au adoptat principiul descentralizrrii gi al autonomieilocale.

1.4. Cs

Corpon

vom mprincTe

de o forcare de

putem tr

.d0-pntreteo

. 40r,rcp

. ye.[vak

oCr]r din

tratr

'g!4$aprinAumai:

loc_

Woarehatrsnation

active fo s

I

br,I

Yze

lo.b),htaI

Pl*'i

fgiei

Iaici

loare

puiteIi

intutr

i

isiste-t,

I

I[are aIIlum 5tr

ianga-fcterulL inge-

bsefirlatte tntbiziilor,I

rc natl-I

bnomter!

i

;

GLOBALIZAREA SI CORPORATIILE TRANSNATIONALE 2I

L.4. Cat de transnafionale

sunt corporafiile transnafionale ?

Corporaliile transna[ionale (pe care, pentru cursivitatea frazel' le

vom numi adesea, de acum inainte, CTN) reprezint[' fir[ indoial['principalul agent al globalizdrii economiei contemporane' dispunind

de o for[[ economici superioarf, multor state nationale. Intr-o incer-

care de a sintetiza impactul CTN-urilor asupra economiei mondiale,

putem men(iona urm[toarele :

o doud treimi din come4ut mondial se deruleaz[ prin intermediulptiiii"r"i sbo oe CTN-uri; prin urmare' mai rdmine doar o

fteimedincomerplmondialcaresisedesfE$oareconformteoriilor clasice privind comeruul, la prefurile pietei;

o40%dincomertulmondialpecareilcontroleaz[CTN-urilereprezintf,, de fapt, comert intrafirmd; -

o veniturile realizate de primele 200 de corporafii din lume echi-

valeazd cu 31,2% din PIB-ul mondial ;o cTN-urile aeiin qo 7o dinlicentele tehnologice la scard mondiald ;o din primele 100 d; economii ale lumii, 51 ,sunt corpora[ii

transnagior,rale ;

. vgliturile cumulate ale General Motors gi Ford dep[qesc PIB-ulagregataltuturorprilordinAfricasubsaharian[;veniturileprimelor6corpora[iijaponezeega|eaz6,PIB-ulcumulatalAmericiiLatine;primelel0corporaliidinlumeauveniturimai mari decit cel mai pu[in dezvoltate 100 de gdri, luate la un

loc.

valoarea cumulat[ a activelor celor mai mari 100 de corporatrii

uansnalionaleestede8.000miliardeUsD,dincarejumdtatesuntrtiveinstr6inf,tate(inafaratdriideorigine).Volumulcumulatal


vdnzlrilor anuale ale acestor 100 de corporafii este de 5.500 miliardeeuroto, din care mai mult de jumdtate (3.000 miliarde) sunt vinzf,ri in

strf,inf,tate. De asemenea, aceste 100 cele mai mari corpora{ii trans-

nagionale au impreune 14,6 milioane de angajatri[, din care aproapejum[tate (7,2 milioane) sunt in strlinf,tate. Datele corespund anului2003, ultimul pentru care exist[ date centralizate (la momentul redac-

tirii acestei lucrlri).intre cele mai mari corporalii ne-financiare din lume, 4 sunt

americane, 4 sunt europene, una este mixtl gi una este japonezi.intre primele 100 de corpora(ii, 50 sunt europene gi 25 americane.Cea mai mare corporafie din lume activeazd. in industria de echipa-mente electrice gi electronice, dar in primele 10 sunt 4 corporafii din

industria litreiului Si 3 din industria autovehiculelor. intre primele100 de corporafii, 11 sunt din industria autovehiculelor, 10 din indus-tria tritreiului Si 9 din industria de echipamente electrice qi electronice.

Este remarcabil[, de asemenea, ascensiunea CTN-urilor din serviciirecent privatizate, precum telecomunica[ii, utilitEli gi servicii pogtale -care impreun[ reprezintd aproape 20% din topul primelor 100 decorporatii transnationale.

Tabelul 1.1 - Primele 10 corporatrii transnafionale ne-financiare,dup[ volumul activelor in strlin5.tate (2003)

Corporafia fara deorigine

Domeniul deactivitate

Active instriinltate(miliarde

usD)

Activetotal

(miliardeusD)

IGeneralElectric

SUAEchipamenteelectrice gielectronice

258,9 647,4

10. Pentru compara{ie, aceasti cifri inseamni de 60 de ori mai mult decit PIB-ulRomdniei pe un an.

11 . Pentru comparagie, aceastii cifri inseamni de 3 ori mai mult dea'fu toati fo4ade munci din Rominia.

2vGRg-t

4GM

5

BlPr

GE)Cr

Rrt:Gr

6

7

8

TrMC{

9 Tc

10FIft

.lursa:

I.]N(pora$e

rctiwirgi total r

Tryrrrr inchhrcmplitnalifiUipiEarnf,fundimmi

liardet-.^Pnm[t*.-

ne.

ii dinle

S-

rcll

de

GLOBALIZAREA SI CORPORATIILE TRANSNATIONALE 23

2VodafoneGroup

MareaBritanie

Telecomunica[ii 243,8 262,5

JFord MotorCompany

SUA Industria auto I73,8 304,5

4GeneralMotors

SUA Industria auto 154,4 448,5

5

BritishPetroleumCompany

MareaBritanie

Industriatiteiului

L41,5 r77,5

6Exxon MobilCorporation

SUAIndustr

lileiulua

116,8 r74,2

7Royal Dutch/ ShellGroup

MareaBritanie/ SUA

Industria

litreiuluitrz,5 174,2

8

ToyotaMotorCorporation

Japonia lndustria auto 94,1 189,5

9 Total FranlaIndustria

titeiului87,8 100,9

10FranceT6l6com

Fran(a Telecomunicalii 81,3 t26

Sursa'. UNCTAD (2005)

UNCTAD calculeazd. un indice al transnafionalit[trii pentru o cor-poratie ca medie aritmeticl a trei rapoarte, gi anume: raportul dintreactive in strlinitate gi total active, raportul dintre vdrufui in strf,inf,tate

6i total vilr:zdri, raportul dintre angajatri in str[in[tate gi total angajatri.Topul primelor 10 CTN-uri in functrie de indicele transna$onalitltrii

nu include nici o corpora(ie din SUA gi Japonia (vezi tabelul 1.2),lucru perfect explicabil avind in vedere cd, de fapt, indicele transna-

$onalitltrii realizeazd. comparatia dintre piala de origine a corporatiei

Ei piaga sa globall. De aceea, este nonnal ca indicele transnalionalitStriisI fie mai mare pentru CTN-urile a c[ror piali de origine este dedimensiuni mici sau medii.

CORPORATIILE TRANSNATIONALE $I CAPITALISMUL GLOBAL

Tabelul 1.2 - Primele 10 corpora[ii transna(ionale ne-financiare,dup[ indicele transnalionatit[1ii (ITN) (2003)

Sursa: UNCTAD (2005)

Desigur, un astfel de indice are riscurile sale metodologice. Faptul

cI nu reg[sim nici o corpora{ie americand in acest top, qi c[ dinprimele 10 corporatrii dup[ m[rimea activelor (tabelul 1.1) doar doulfigweazd gi aici, ridicl serlne de intrebare.

in ceea ce privegte transnationalele din domeniul financiar, topul

acestora este dominat de o corporatie american[ (Citigroup), $aptecorpora[ii europene (UBS, Allianz, Crddit Agricole, HSBC, Deutsche

Bank, BNP Paribas, ING) gi dou[ japoneze (Mizuho, MitsubishiTickyo Financial Group). Dar aceste corporagii financiare auparticularitili

care le deosebesc, intr-o mlsurf, importantd, de corporagiile ne-fi-

nanciare, gi in mare parte nu vor face obiectul studiului nosftu.

Corporafia fara de

origineDomeniul de activitate ITN

I Thomson Canada Mass-media 98,0

2 CRH Irlandalrmn gi alte materialede construclii

95,2

3NewsCorporation

Australia Mass-media 93,0

4 Roche Group Elvetia Industria farmaceuticf, 91,8

5CadburySchweppes

Marea Britanielndustria alimentard $ibluturi rdcoritoare

87,0

6 Philips OlandaEchipamente electrice gielectronice

85,8

7VodafoneGroup

Marea Britanie Telecomunicalii 85, I

8 Alcan Canada Industria metalurgici 84,4

9 Publicis Franta Servicii de afaceri 82,3

10BritishPetroleum

Marea Britanie Industria lileiului 82.1

U

din trefel

aTnputE

denlume

corp

telec

din tin

ins{trans

traaz

dezrl

ti{ii,la srCore

Soud

LTJK

fuedifti(@

tZCotrrLa(Et

deIn

&dendhrcao:

b*tIt dtn

louli

hpul

Fapte$chenbishi

bftatine-fi-n.

GLOBALIZAREA SI CORPORATIILE TRANSNATIONALE 25

UNCTADfacetotodat[giunclasamentSeparataltransnalionalelor

din$rileincursdedezvoltare.Chiargiliteraturadespecialitatesereferd in ultimul timp la fenomenul "transnationalelor

din ldrile Lumii

aTreia".Nuagreezinslacestesepar[ri'Dealtfel'gidintabelull'3putem observa cd topul primelor 10 c.orporat:tlil1:

in curs de

dezvoltareseam[n[muttcutopulprimelorl0corporatiidintoatdhmeainprivinlagraduluideconcentraredupddomeniuldeactivitate:

corporatiiledinindustriaechipamentelorelectriceqielectronice'rclecomunicaliigiindustria$leiuluiteprezintd'60%'respectivT0%din aceste toPuri'

in plus, aceastd imp[4ire alimenteazf, o confuzie niscut[ din

insdqi definirea prea simplistf, pe care UNCTAD o df, corporagiilor

ransnalionale. Pe de o parte' in $rile in curs de dezvoltare gi in

tranziliel2 exist[ CTN-uri perfect comparabile cu cele din t[rile

dezvoltate,atAtdinpunctuldevederealindiceluitransnationali-ti1ii, cit qi prin prisma promovlrii congtiente

a unor valori proprii

la scar[ global[' Asemenea exemple pot fi Samsung (Republica

Coreea), LG Electronics (Republica Coreea)' Petronas (Malaysia)'

SouttrAfricanBreweries(AfricadeSud)'GorenjeGroup'(Slovenia)'LUKOIL(Rusia).inacestcaz,fiucredc[artrebuificut[distinc[iehtretrtrriledeoriginealeacestorCTN-uri.Pedealt[parte,multedintrefirmelep."u,"UNCTADleclasific[dreptCTN-urisunt(dupd cum am mai subliniat) doar in prima fazd

a procesului de

ilra internalional[ de specialitate' ' se

lZ C""fott";piniei prevalente - in litera , - r^--.^rr^ra /^r,m qr fi tlrile Americii:r:$fil":lrlt,il,tll',J;;ie,il" in""" de dezvorrare

("'l_l*:1':t-""Americii

Latine sau din Asia de tro:cro li tlrile in.tranzi$e la economia concuren[iald

(Europa cenrratf, u, * iriiii"lr'"iJ i.p"uri"i sovietice). Practic, ambele grupe

de t[ri sunr in rranzrlre ;;;il;ia o socierare care nu se ridicd la standardele

moderne ale dezvoltf,rii'fu unu care tinde sd ajungl din urm[ nivelul tdrilor

dezvoltate, in timp "" " i"* grupd de trIri se afl[ in tranzilie de la economta

de comandl, centralizitJ, iu ionoti" concurenlial[' de pia16' Vom opera 9i

noi cu distincliu *""1i1'iut;' G;"t va fi de mare importan{i pe parcursul

rucrdrii de fagd, inr-"iilJu" ".0"" cd ambele grupe de [dri se confrunt[

cu

"1"^r*i pt"uieme in cadrul relagiei stat - corporatie'

26 CORPORATIILE TRA.NSNATIONALE SI CAPITALISMUL GLOBAL

transnation ahzare gi nimic nu ne indreptdgeqte s[ credem c[ vor

depdqi aceastd etaPf,'

Tabelull.3_Primelel0corporaliitransna{ionalene-financiaredin sdrle in curs de ff;ffi:,,|;B;;",*r

activeror

Active instr[initate(miliarde

u$))

Activetotal

(miliardeusD)

Corporafiafara deorigine

Domeniul deactivitate

Diverse 59,1 80,31

HutchinsonWhampoa

HongKong,China

2 SingTel Sinoanore Telecomunicatrii17,9 21,5

lndustria

lileiului16,1 53,4

J Petronas Malaysia

Echipamenteelectrice 9ielectronice

12.3 56,24

SamsungElectronics

RepublicaCoreea

5 Cemex MexicMateriale deconstructii

11 16

6Am6ricaM6vil

Mexic Telecomunicalii 8,6 t3,3

7China Oqean

ShippingChina

Transport gt

depozitare8,4 18

8 Petrobras BraziliaIndustriatrileiului

7,8 53,6


7,7 20,t9

LGElectronics

RepublicaCoreea

Diverse 6,1 8,910

JardineMathesonHoldings

HongKong,China

Suria UNCTAD (2005)

Cria\rem i

putem

susFr

corpol

corpor

care c

Si AslO1

o1

I

:

l1

{

a:

I

Drl&h*--f,r

hl,mlechrytur

ftr|Er[nmhmmh

frlg-0a

, vor

I

]

lre

rII

GLOBALIZAREA-'I CORPORATIILE TRANSNATIONALE 2'7

Criticdnd aceastl perspectiv[ exagerat de globalizatoare, prin care

avem zeci de mii de corporatrii transna[ionale cu sute de mii de filiale,

putemajungesSfimtentalideargumenteleluiRugman(2005),caresustine c[, practic, avem de-a face cu un num[r foarte restrins de

corporatii cu adevdrat globale, in timp ce restul sunt variante de

corporatii regionale. Plecind de la premisa cd avem trei regiuni mari

."r. .on,.uri in ".orromia

mondialf, - faimoasa triadd SUA, Europagi Asia dominatd de Japonia -, Rugman imparte corporatiile astfel :

. corporatrii globale:. au in fiecare dintre cele 3 regiuni cel putrin20%, dar nu mai mult de 50Vo din vAnzlrile totale ;

. corporalii biregionale ; au in dou[ regiuni cAte cel puTtn 207odin vinzf,rile totale, iar in regiunea de oiigine - mai pu[in de50% din vAnzdrile totale;

. corporalii orientate cdtre regiunea de origine: au peste 50%din vinzdrile totale in regiunea din care provin ,

. corporalii orientate cdtre regiunea-gazdd: au peste 50% dinvinzlrile totale in una dintre regiunile-gazdd' (alta decAt cea din

care provin).

Dupd aceaste clasificare arbitrarl, din primele 500 de corporalii

din lume (conform topului rcalizatde revista Forbes), Rugman iden-

fificl doar 9 corpora(ii globale, gi anume : IBM, Sony, Philips, Nokia,

htel, Canon, Coca-Cola, Flextronics gi LVMHI3. Restul sunt biregi-

male (inclusiv McDonald's, British Petroleum, Unilever, Roche),

mientate cf,tre regiunea-gazd| sau, cele mai multe, orientate cf,tre

regiunea de origine (inclusiv Wal-Mart, General Motors, Ford).

Personal, nu sunt de acord cu aceastl abordare, pentru c[ sert:zum[ la o singur[ latur[ a internagionalizlrii firmei, 9i anume

rclumul vdnzlrilor in strlinf,tate. Nu sunt luate in considerarerulumul activelor in str[inltate $i, cel mai important, numdrul de

@in comerful cu bunuri de lux'


angajati in strdinltate. Chiar dac[, s[ zicem, o corporatie are doarl% din vlnzlrile globale in Asia de Sud-Est, daci realizeazd. acolotrei sferturi din productrie, trebuie s[ recunoa$tem cd are un impact qi

asupra acelei economii locale sau regionale in care opereazl (chiar

dacl nu vinde sau vinde pu(in acolo).

Tabetul 1.4 - Primele 10 corporatii transnalionale ne-financiare,dupd num[ru] de angajatri in striindtate (2003)

Corporafia fara deorigineDomeniul de

activitate

Angajafi instriinitate

(mii)

Totalangajafi

(mii)

I Wal-MartStores

SUA Come4 36r,7 1500

2 Nestl6 ElveliaIndustria

alimentarl247,5 253

3 Siemens GermaniaEchipamenteelectrice Eielectronice

247 417

4McDonald'sCorporation

SUA Comerl 240,1 418

5Veolia

EnvironnementFranta

FurnizareaaPei

205,6 309,5

6Koninklijke

AholdOlanda Comerl 189,9 257,r

7 IBM SUAEchipamenteelectrice qielectronice

180,5 319,2

8Philips

ElectronicsOlanda

Echipamenteelectrice gielectronice

179 234

9 UnileverMarea

Britanie /Olanda

Diverse 175,7 383,1

blSnrs

itare z

tarerneci

dezv

virucrqmilxCfDEi

GLOBALIZAREA SI CORPORATIILE TRANSNATIONALE29


MatsushitaElectric

Industrial

Japonia 170,9290,4

Sursa: UNCTAD (2005)

in definitiv, oamenii conteaz[ gi nu poli spune c[ o companie care

arczecisausutedemiideangajatriinstrlindtatenuproduceefectein

lara-gazd6,.PAndlaurm[,angaj[rile$iinvestitiileinstrdin[tatesuntoecanismeleprincaregloba|izareaproduceefecteinafarat[rilordezvoltate-ginuneap[ratprinvdnzdri.Estefiresccamajoritateavinzf,rilor s[ fie acolo unde este gi puterea cea mai mare

de

ormpf,rare. Dar aceasta nu inseamnl cd avem doar nou[ corporatii

tansnafionale cu adev[rat globale' pentru cd nou[ corporatii nu

fJfreazaunfenomenqinicinunascresentimenteantigloba|izarc.

3r9,2

$1

chiar

383,1

Capitolul 2

Transnalionalizarea firmei: motivalii gi etape

2,1. De ce vor firmele sI devini transnafionale ?

Literatura internafionall de specialitate este, in linii mari, de acordm existentra a patru mari categorii de motivatrii pentru procesul deimernalionalizare a unei firme, gi anume :

Cdutarea de resurse. Aceasta a fost, de fapt, motivafia economiclprincipali a apariliei imperiilor coloniale, in care unii autoriradicali (Kuerten, 1995) vf,d precursorii corporatriilor transna-gionale de ast[zi. Ne referim, in special, la resurse naturale, aclror lips[ in lara de origine obligi corpora[ia s[ se extind5 instrdindtate. Corporatria poate cf,uta gi stimulente fiscale, multe

1Iri oferind diferite forme de asemenea stimulente (reduceri detaxe), sau stimulente financiare (unele state de origine sauorganisme internagionale acord[ stimulente financiare corpo-rafiilor care investesc in glrile subdezvoltate sau in curs dedezvoltare). De asemenea, existenla unor parteneri locali dornicisI exploateze impreund (prin joint-ventures) resursele existentepoate constitui o motivatie din aceasti categorie.Cdutarea de piege. Firmele doresc s[ se extind[ pe pielele caresunt mari fie prin numlrul de consumatori (de exemplu, China),fie prin puterea de cumplrare (de exemplu, SUA). Este importanti


nu doar anarizastatic[ a unei pie1e, ci gi analiza dinamic[ (de

exemplu, Romdnia a devenit atractivl pentru investilii gi datorit[

boom_ului consumurui privat, in general pe creditr). Alte

variabileimportantedinaceast[categorieinclud:costuriledetransport,barierelevamaletarifareginetarifare'existenlauneifor[edemunc[educate,calitateainfrastructuriiqidezvoltareainstitulionald, existenla serviciilor de suport

pentru afaceri'

politicile macroeconomice locale' ayCdutareaeficienlei(reducereacosturilor).Dinaceast5categone

fac parte reducerea costurilor de productrie (costuri sclzute cu

fortrademuncf,,cumaterialele'cuutilajele)'stimulenteinvesti-

trionale(deexemplu,amortizareaacceleratisausubvenliipublice2),existenla unor clustere de profil' prezenta altor

firme complemen-

taredinlanluldeproduclieqidistributrie,integrareaactivitdtilorde cercetare-dezvoltare'

cdutarea unor active strategice. Accesul la tehnologie sau la

posibilitateadedezvoltareaunornoitehnologiiesteprincipalul

argument in aceastd categorie de factori'

Cdutareadepieleeste,ingeneral'motivatiafirmelor"orizontale"'

insensulcdproducbunurirelativstandardizateglobal.C[utareaeficientei este in schimb motivatia predilect[

a firmelor ,,verticale'',

insensulcdfragmenteaz[geograficproducgiainmaimultestadii'infunctiedeinzestrareadiferit[cufactorilanivellocal.Unmodelrecent(Ekholm,Markusen,2o02)alcapitaluluidecunoagtere(deci

1. ffivernamenral a ajuns,la 2t% dinPIB, fald de l'7% in

2004 si t4% in oo' t"ti i";l l'"":i:li'l*:1.:*Ti"':::"'S*Ht*Xl

:

l

l

un stfila prer

input-t

geogrs

Del

multe

singul

accepl

(inlutindep

Ap

reduc

teorit'

gi Grdirect

transl

qi vitfirme

semn

ratiilamel

este I

TTAIN

restr

prop

la ad

sunt

unnace,

2.aHtil ;:;^;:;i;;is'lio" Jtr"r rlf d: media europeani' dirererua

esre mare'

im susgnut, inlucrdri il;;;; p,rnii"ut in prd 9i siriinltate (voinea, 2001 b,

2003 b, 2006), ci facitit[1ile oferite de stat au reprezentat principala motivatrie

a investifilor srrf,ine iiiJ"L r" Europa centraft qi de Est, cel pulin pentru

investitiiie ficute prin privatizdri'

attA

,,,

ea

inilel

eci

Ile",

area

ile",ii, inrodel

(deci

.7% itrl FM7% inI FMI: mare.2001b,)tivatiepentru

TRANSNATIONALIZAREA FIRMEI: MOTIVATII SI ETAPE 33

un stoc de cunogtintre) aduce impreun[ cele dou[ aborddri, plecind de

la premisa mobilitltii geografice a cunoa$terii, ceea ce inseamnd cI

input-uri comune pot fi introduse in unitf,tri productive separategeografic.

Desigur, deciziade a investi pe o piap extern[ este, de cele mai

multe ori, rezultatul unei combina(ii de factori, gi nu doar al unei

singure motiva[ii in particular. Dou[ alte motiva[ii au fost lansate 9i

acceptate in literatura de specialitate, dar locul lor este disputat(induntrul unora dintre cele patru categorii mari sau ca motivalii

independente).

Apropiatd de motivalia eficientiz[rii activit5lii, dar nu dinperspectiva

reducerii costurilor, ci mai degrab[ din cea a reducerii riscurilor, este

teoria diversificdrii portofotiului. PlecAnd de la teoria lui Markowitz

Ei Grubel, Rugman (1979,2005) a aplicat-o la investitriile str[ine

directe, care reprezintf, o diversificare a activelor unei corporatii

Eansnalionale. ConsiderAnd cf, raportul dintre vdnzdrile in str[inltate

Ei vinzlrile totale este bun pentru a aproxima transna(ionalitatea unei

firme3, Rugman a demonstrat cd acest raport este corelat negativ 9i

semnificativ statistic cu riscul obginerii de venituri. Practic, corpo-

ratiile transna(ionale (analizele lui Rugman s-au referit doar la cele

americane) au venituri cu atAt mai stabile'in timp (variagia acestora

este mai mic[) cu cdt au un grad mai mare de transnationalizne- O firmd

Eansnationald oferl beneficii mai mari (comparativ cu una cu arie

restrdns[ de operare) aclionarilor sii, prin diversificarea portofoliului

propriu, mai ales dac[ existd bariere institulionale sau de altd nature

la adresa liberei circulatrii a capitalului' Aclionarii unor transna(ionale

sunt mai protejatri prin diversificarea interna(ional[ a riscului. PAnd la

urm[, este vorba de a realiza un echilibru al riscului de trarf, prin

aceast[ diversificare, pentru c[ fluctua[iile economiilor-gazdf, sunt

3. Ipotez[ pe care am considerat-o totu$iacestei lucriri).

prea restrAnsl (vezi 9i capitolul 1 al

34CORPORATIILETRANSNATIONALESICAPITALISMULGLOBAL

imperfect corelate cu fluctuatriile economiei de origine. Desigur, existd

qi contraargumente la aceast[ teorie. Primul ar fi c[ natura'riscului

este mai complex[. Riscul de (ar1 trebuie considerat in tandem cu

riscul de industrie, iar diversificarea geograficd nu este suficientl

pentru a reduce riscul de industrie (White, Fan, Fan, 2006); insd

diversificarea international[ inseamnd mai mult decAt diversificarea

geograficd (Rugman, 2005). un alt contraargument ar fi, in modironic, faptul ci procesul de globalizate, infeles ca liberf, circula[ie a

capitalului gi chiar ca politici macroeconomice globale, duce la

reducerea diferentrelor intre tiri in ceea ce privegte ciclicitateaeconomic[. O recesiune in America va fi resimtritd 9i in economiileemergente, f1r[ indoiall. Probabil cI, la aceast[ observa[ie, Rugman

ar rlspunde cI reactii similare la qocuri similare sunt posibile doar la

nivel regional (de exemplu, in Uniunea European[, unde teoriaintegrlrii monetare are la bazd' chiat aceastd premise).

O alt[ explicalie a transnalionalizlrii firmei, apropiat[ de aceast[

datl de categbria motivagiei strategice, este competitria global5' Efectul

de antrenare, creat prin localizarea pe o piald noul a unei firme, duce

la investi[ia pe piafa respectivf, a firmelor concurente. Altfel spus,

nevoia de a-gi urma concurentii reprezintd o motiva[ie per se ainternafionaliz[rii. Este o motiva[ie strategic[, pentru cd nu urmf,reqte

neapf,rat nici eficien[f,, nici resurse, nici piatrd : corporatia iqi propune

s[ fie prezentf, pe o nouf, piag[ din motive de imagine 5i pentru a

reduce profitul concurenlilor (nu neaplrat pentru a realiza ea ins[qi

profit).

Motivatriile clasice ale internalionalizdrii expuse mai sus pdlesc

insd atunci cind trebuie s[ explice un proces brusc, nu evolutiv, de

internatrionaLizare. Este un proces caracteristic aga-numitelor firme

,,nf,scute globale" (Rennie, 1993) - firme care, de$i se afl[ intr-unstadiu incipient de dezvoltare qi au resurse foarte limitate, urmf,resc

sI opereze in mediul internalional. Influen[ate 5i de tehnologiile noi de

trant

c:lre

aas(sun

secF

inter

et alL

(Buc

econ

prez

strliInve

dezr

mas

desp

Minr-scad

mod

htificiinRbari(

hcrale

oo!tr

dclcf,tn

4-CD

TRANSNATIONALIZAREA FIRMEI: MOTTATII $I ETAPE 35

transport gi comunicare, aceste IMM-uri (deseori, afaceri de familie)care doresc sr oblinr avantaje competitive din extinderea geograficra activitetii lor sunt earacterizate nu de acumularea de cunoagtere(sunt practic opusul modelului de la uppsala, pe care il prezentrm insectiunea urmitoare), ci de spiritul antreprenorial propriu, deintensitatea competitriei qi de dinamismul consumatorilor (Kuivaleinenet aL.,2005).

La nivel macroeconomic, modelul ordinii de intrare a capitalului@uch, Piazolo, 2000) sus(ine c[ structura fluxurilor de capital intr-oeconomie deschis[ este influentatr de costurile informagionale giptezice urmtrtoarea ordine a intrlrilor de capital strrin: investiliistrline directe - imprumuturi bancare - investitrii de portofoliu.Investitriile striine directe ar trebui sr prevaleze in stadiile inigiale dedezvoltare a economiilor, pentru cr ele inlituri barierele infor-malionale (o firm[ care a investit pe piatra localr obtrine informatriidespre piatra respectivi la prima mdn[). pe mrsuri ce economia sedezvoltf, gi se adapteazl la normele gi regulamentele internalionale,intr-un cadru institulional mai predictibil, costurile informatrionalescad qi sunt incurajate fluxurile de capital speculativ. Totuqi, acestmodel este contrazis de dinamica fluxurilor de capital in Romdnia.Degi persist5 costuri informalionale puternicea, voine a (2003 b) iden-tifici alte bariere care au acgionat impotriva investiliilor strline directefo Romania, in special in prima jumltate a anilor '90, gi anume:bariere administrative ; substituirea investitriilor strrine cu impornrri,h contexful liberalizrrii comerciale ; constrangerile bugetare slabeale firmelor locale care le-au permis acestora sd actrioneze dreptcompetitori ai potenfialilor investitori strrini ; prevalen(a metodelorde privatizare care au exclus capitalul strrin, precum privatizrrilecEtre angajali (MEBO) 9i prin cupoane.

4- Ca urmare a devialiilor mari de la conditria de paritate a ratei dobinzii (Ddianu,Drdgulin, Voinea gi Vr6nceanu, Z0O2).

36CORPORATIILETRANSNATIONALE$ICAPITALISMULGLOBAL

Asimetria informalionali poate conduce mai degrabd la preferinla

pentru licenliere in loc de investilie directd (Glass, Saggi, 2002).

Licenlierea, ca gi exportul (vezi sectriunea2.2) sau alianlele strategice

(vezi capitolul 4), implic5 un risc mai mic decat investitia directd

(Root. 1994).

2.2. Modelul de la UPPsala

Modelul de |a Uppsala, ap[rut la mijlocul deceniului 8 al secolului XX

ca urrnare a contributiei mai multor economiqti suedezi (Carlson, Forsgren,

Johanson, vahlne), a susfinut dou[ teze fundamentale, qi anume:

internationalizarea firmelor trebuie intreleasd ca proces ;

acest proces va cre$te in intensitate pe mlsura cregterii gradului

de implicare a firmelor pe pielele externe, ca urmare a acumu-

ldrii de experiengd pe pietrele respective.

Nimeni nu poate contesta faptul cf, internationalizarea (transnatrio-

na\izarea) firmelor este asociatd derul[rii unui proces, dacd nu de alti

natur[, cel putrin de natur[ cognitivi in rAndul factorilor de decizie ai

companiei (Petersen, Pedersen, 1997). Partea controversatf, a modelului

de [a Uppsala se referl la a doua aserfiune a modelului, care cunoa$te

doud niveluri - primul, de exprimare teoretic[, qi al doilea, devalidare operalionall.

La nivel teoretic sau deductiv, modelul sustrine c[ acumularea in

timp de cuno$tinte despre o piald strdind va duce la creqterea gradului

de implicare a firmei pe pia(a respectivd. Autorii modelului pleac[ de

la ipotezele conform cdrora firma urm[regte sf,-qi sporeasc[ profitul

pe terrnen lung, ceea ce este sinonim cu dezvoltarea activitdtii, $i cf,

factorii decizionali ai firmei au, tn general, aversiune la risc' Cunoaqterea

pielei exrerne, incluzAnd aici percep[ia oportunitlgilor 9i problemelor

pielei, este - considerd promotorii modelului - tn primul rand

fIIC

f,

Ifio

G

prinla

hnzl.glce

a

TRANSNATIONALIZAREA FIRMEI: MOTIVATII SI ETAPE 37

rezultatul experienlei cAqtigate prin derularea unor activit[tri curente

de afaceri pe piafa respectiv[. Cunoagterea prin experientr[ genereazd

oportunit[[i de afaceri qi este for(a conducdtoare a procesului de

internatriona\zare. in acelaSi timp, cunoa$terea prin experienli este

principalulmoddeareducerisculimpliclriipepiald.Maimult,cunoa$terea prin experien[i conduce in timp la aplicarea in cadrul

firmei a unor automatisme, practici 5i proceduri, adaptate specificului

local gi care eficientizeazd' activitatea' Ca urmare' o firm6 se va

implica mai puternic pe o anumit[ pia1l natrional[ pe mlsurf, ce va

obline experienfd din derularea unor activitdli curente pe piata res-

pectivd.

La nivel operational, in urma unor studii longitudinale asupra a

patru transnagionale suedeze, modelul evidenliazd cre$terea impliclrii

pe o pial[ prin formarea qi dezvoltarea unui lanf de activit[1i succesive

(vezi figura2.l).in plus, modelul implic[ gi o determinare subiectiv[ a pietrelor

viuate, sustinend, ca regul[ generalf,, cf, firmele pltrund pe pietrele

strf,ine in mod gradual, in func[ie de asemdnarea (lrilor-gazd[ cu

$rile de origine. Aceastf, asemf,nare poartf, numele de distanld psihicl

intre tr[ri. Astfel, cu cdt distanla psihic[ dintre [ara de origine qi o

potenfiali [ard-gazdl este mai mic[, cu atat mai rapid are loc p5trun-

&rea firmei pe piata 1[rii respective.

Se poate observa o bun[ coresponden[f, a modelului de la Uppsala

c3 teoria ciclului de via([ al produsului ca factor al internatrionalizf,rii,

rcorie elaborat[ de Vernon (1966). Conform acestei teorii, intr-o

primi faz6, fymaintroduce un produs inovator pe piatra de origine. in

Gtirya ulterioar[, de creqtere, firma, incepe s[ exporte pe pie[e cu o

structuri a cererii gi a capacitetilor de produc[ie apropiate de cele ale

pielei de origine (deci aflate la o distanl[ psihic[ mic[). La momentul

srandardiz[rii produsului, al pierderii avansului tehnologic ai al apariliei

concurentei, firma caut[ reducerea costurilor de produclie qi de

comerciali zare, incepa,nd s[ producl in strlinitate. Vernon insuqi a

de

1n

luide

profitul

ii, qi cd

lorrind


recunoscut mai tarziu limitele teoriei sale, considerand c[ ea rlmanevalabili, in prezent, numai in privin[a investitriilor striine directeefectuate in trrri in curs de dezvoltare, care continur s[ prezintedecalaje tehnologice fali de grrile dezvoltate gi in care costurilefactorilor de productrie sunt inctr scizute. in plus, vernon a apreciat larandul slu rolul cunoagterii prin experienl5, considerd.nd experienlacagtigatr pe pietrele externe ca un factor al capacitrlii de autointre$nerea procesului de dezvoltare a productriei internatrionale.

Export sporadic

Figura 2.1 - Modelul de ta Uppsala - langul de activitdgi(Szrsa: Petersen, pedersen, 1997)

JExport printr-un intermediar extern

I

J

Export printr-o filiald proprie pe piala respectivd

Un mix de export gi investilii strtrine directe(filiala desfdgoarl anumite activitbli de productrie)

Dezvoltarea filialei la nivelul la care realizeazd,lx,alprodusul finit

efi

(r

Fntr{hd$qCfficrtr

irc

kcirm

crtPthn

dol

5-frgq

frrG

il&G8

iFFl

-brtdn

-Mt-bft

li.r-Wc

drt

ne

fre

[eile

ila

@le

l

TRANSNATIONALIZAREA FIRMEI: MOTIVAJII $I ETAPE 39

Testarea modelului in practicr a e$uat in anii '90, cercetf,rilecfectuate de sullivan gi Bauerschmidt (1990), Millington gi Bayliss(1990), Andersen (1993) nereugind sd demonsrreze rolul decisiv alecumulirii de experieng in dezvoltarea procesului investitrional.ktersen gi Pedersen (1997) consider[ ins[ cr modelul nu este gregit,ci doar incomplet. De aceea, susfin ei, este nevoie de introducereamor factori suplimentari acumullrii de experientri pentru explicareaureEterii gradului de implicare a firmelor pe o anumitr piafi externi.frctorii suplimentari sugerafi sunt: cre$terea exporturilor, acumu-kea de resurse financiare gi manageriale, intensificarea competitrieiglobale.

Referitor la exporturi, conform lui Buckley gi casson (l9gg), dingmctul de vedere al costurilor totale, este de preferat prtrunderea ped{a externr prirrtr-un intermediar, urmand ca apoi locul acestuia sE fiebrde o filial5 proprie (o cale de mijloc intre folosirea unui intermediarqi4elul la ISD o constituie licentrierea). problemacare se pune aicinqp dac[ trebuie si privim investitriile strf,ine directe ca substitute alertrporturilor sau dac5 ISD-urile gi exporturile sunt complementare5.

ffidinl976,intitulatd,,Monopolurileinternafionaleinndifile capitalismului contemporan", Ilie gerbrnescu prezintd alegerea crNcu privire la modalitatea de desfrgurare a activitrtii in strrindtate ca pe o

funclie y:f (b/c pt, m), undeD - nivelul deprotec(iecomercial5; c-nivelulclativ al costurilor de producfie externe (faF ae costurile interne) ; pt _mirimea pielei externe (capacitatea ei de absorbfie) ; m - avantajele'prepon-&ent tehnologice de monopol de care dispune corporalia. tvtirimea piegeier& foarte importantr in ponderarea raportului b/c, ea lxplicand fluxur demrestilii crtre g[rile dezvolrate, lrri in caie raportul b/c esteapropiat de cel ditn@ile de origine ale corporaliilor. Astfel, daii :

- e& Pr este ridicat gi z ridicat, atunci corporaEia opteazd pentru investitriedrecti:

* &/c Pt este sclzut gi ,' sclzut, atunci corporafia opteazi pentru export;- $ Pl este scrzut gi n ridicat, atunci corporalia opteaze pentru cesiunea de

Ecen$;- &/c Pt este ridicat gi ru sc[zut, atunci corpora(ia are de ales intre investifie

drecri qi export.


Teoria tradigionalr Hecksher-ohlin considerl investitriile striinedirecte ca exporturi de capital motivate de ratele superioare aleprofitabilitltii in strlinitate (datorate, spre exemplu, tarifelor sau altorbariere comerciale care pot fi evitate prin investitrie direct[). in condigiilecomer[ului liber, (ara abundentr in capital devine exportator net debunuri intensive in capital.

Efectul Rybczynski presupune cd o cre$tere exogeni a ISD vareduce produc[ia de bunuri intensive in capital in trara de origine gi o vaspori pe aceea de bunuri neintensive in capital, motiv pentru care inves-titriile strrine directe gi exporturile se substituie reciproc in terr4eniivolumului come4ului. Markusen (1983) sus(ine insr cr investitriile strrinedirecte qi exporturile cresc simultan, fiind complementare, dacr schim-burile nu sunt bazate pe inzestrarea diferitr cu factori. Mai mult, elsusgine c[ ISD-urile sunt frcute cel mai adesea in domeniile intensivein capital, iar exporturile devin apanajul industriilor care folosescintensiv algi factori de productrie. Efectul Rybczynski se produce insf,din nou, ca o contrapondere la faptul cd investiliile strrine directecreeazd. prin ele insele o asimetrie in inzestrarea cu factori.

Dacr investiliile strline directe ar substitui exporturile, reprezentindo realocare de capital din fara de origine cltre fara-gazda, aceasta poateconduce in lara de origine la scrderea salariilor reale, la gomaj, la oschimbare structural[ in cererea de munc[ gi la modificrri in distributriaveniturilor (Pfaffermayr, 1996). pe de altf, parte, dacl investiliilesreine directe gi exporhrrile nu sunt substinribile, ci complementare, atuncimen(inerea centrelor decizionale, a muncii calificate qi a activitdlii de

Aceastd ultimd variantf, de substituibilitate intre investilii srriine directe giexport apare ca urnare a influenlei contradictorii a factorilor analizali: catlvreme condiliile externe sunt favorabile investiliei directe (bariere comercialemari, costuri de productrie mici, piali de desfacere importantr), avantajultehnologic al corporaliei (singura variabild internd luatd in calcul) este scdzutgi nu permite oblinerea rentei de monopol pe termen mediu sau hrng, favorizdndastfel exporrul.

TRANSNATIONALIZAREA FIRMEI: MOTIVATII SI ETAPE 4I

cercetare-dezvoltare in $rile de origine gi producerea bunurilor finale

in grile-gazd5 abundente in forg[ de muncf, ieftinl creeaz\ premisele

cregterii come4ului intrafirml gi intraindustrie (Helpman, 1984).

Existi, totodatl, cercet[ri (Bemsten, 1978) care consider[ clrela{ia dintre ISD-uri gi exporturi se modificd in timp, trecAnd de la

oprim[ fazd,de complementaritate la o etapd ulterioar[, de substituire.Este gi firesc sI se intAmple aga (daci nu intervin schimbf,ri exogene),

futrucAt la inceput investilia str[in5 directl trebuie sus(inut[ printransfer tehnologic (export de bunuri) gi prin expertizf, managerialf,

(export de servicii) - dar odatl cu dep[qirea fazei de inceput (deci,rwenind la modelul de la Uppsala, odat[ qu acumularea de experienl[

pe piaga locali) se poate apela la produc[tori de produse intermediare

din lara-gazd[.Un studiu statistic (Pfaffermayr) realizat asupra exporturilor 9i

ISD-urilor austriece (in sectorul manufacturier) in perioada 1981-191 a

liuns la urmltoarea concluzie : cre$ferea medie cu un punct procen-Eal (1%) a investitriilor strline directe a determinat cre$terea aproape

&bH, cu 1,9%, a exporturilor. in sens invers, cre$terea cu l% acporturilor a atras o cre$tere a investiliilor cu doar 0,1 % . Autorulsmdiului conchide ci a fost evidentriatl o relalie clar[ 9i stabil[ demmplementaritate intre ISD-uri qi exporturi, chiar dacl rezultf, cdinvestiliile strdine direete determinl cre$terea exporturilor intr-onf,sur[ mult mai mare decdt determin[ expornrrile cre$terea investiliilor.

ilivelul pozitiv, dar redus al determin[rii dintre exporturi gi investitriirilicI ins[ semne de intrebare referitor la sugestia lui Petersen qihdersen (1997) de a ad[uga ere$terea exporturilor ca determinant al

creEterii gradului de implicare pe piatr[, prin investitrii strline directe.

h de alt[ parte ins[, o cercetare in rdndul transnationalelor cu sediul inIlanemarca a relevat ci nivelul crescut al exporturilo.r este, in viziuneafuorilor de decizie ai corpora[iei, principalul motiv (53% dnrdspunsuri)d impliclrii mai accentuate pe o anumid piattr. Rezultatele cercetf,rii


pot fi insl puse sub semnul intreblrii din cauza metodologieiadoptate6.

Referitor la acumularea de resurse financiare gi manageriale,corporafiile transnagionale dispun de asemenea resurse de la buninceput, astfel incit se impune o nuantare a acestui factor. in condigiilein care factorii de decizie ai corporagiei au aversiune la risc, eipreferl sI investeascl treptat aceste resurse. Mai mult, ei preferf, slinvesteascr resursele acumulate prin desfrqurarea curent[ a activitltiipe piala-gazdd., adic[ profitul reinvestit gi expertiza managerial[.Privind lucrurile din aceastl perspectiv5., modelul de la Uppsalaconfine deja adiugirea pe care voiau s[ i-o aducl Petersen gi pedersen

(1997). Pe de alte parte, este posibil ca, degi nu au mentrionat acestlucru, cei doi sE sebazezepetezaconform crreia corporafiile transna-fionale urmf,resc mai pulin obtrinerea unei rate ridicate a profiturui gimai degrabf, atingerea unei mase ridicate a profitului, sinoniml cuacumularea de resurse financiare. Investigia strf,inr directl conferrstabilitate actividtii externe a corporafiei, spre deosebire de export,iar stabilitatea este o condigie importantr pentru obtrinerea unei maseridicate a profitului. Masa ridicatr a profitului este, de asemenea,direct proporgionalr cu gradul de extindere al activitf,lii respective, deimplicare pe pia(d, iar investitria strrin[ direct[ presupune un nivelinalt al impliclrii pe piatrI.

6. Dubii se-rioase pot fi exprimate cu privire la modalitatea de definire. acorporafiilor transnagionale, cdt[ vreme cercetarea, efectuati in perioad a 1993--1994, a vizat un numrr de 610 companii, alese pe criteriul de i avea cel pulino filiall in str5initate (definitia dat[ de noi crN-urilor este mult mairestrictivi). Au fost trimise chestionare prin pogtd direct pregedinlilor executiviai acestor companii. In cele din urm[, s-au primit doar 165 de rrspunsuri(o rati de participar e de 27 %) . intdmplarea a frcut ca jumrtate din peisonalulacestor companii sI lucreze in strdinltate, iar trei sferturi din cifra de afacerisi fie realizatd din operaliunile in striindtate, ceea ce este incurajator inprivinla caracteristicii de transnagionalitate a acestor companii. cu toateacestea, din cauza definitriei operafionale pe care s-a bazat eEantionarea,rezultatele cercetiirii trebuie privite cu pruden(I.

pi

t

trct

Itr

gtr

prp{i&(l!&po

cqlSchi

trdis

lgvi0

iffider

der

I

EI@Tco

fiti&,NIe!

$r

cu

)rd

,denivel

I.

;

!tit" up 1993-bl pulin

F. TUiirecuttvr

lunsurilsonalul! afaceri

fiator in!u toate[onarea,

TRANSNATIONALIZAREA FIRMEI: MOTIVATII $I ETAPE 43

CAtprivegteintensificareacompetitrieiglobale,cre$tereacompetigiei

peoanumitipiatr[(efectalliberalizf,riicomer[ului,alintegririieconomiilor natrionale etc.) conduce la necesitatea implicdrii mai

puternice pe piatra respectiv[ (Kim, Hwang' 1992)' Mai precis'

cre$tereacompetitrieidezv[luielimitelemixuluidemarketingata$atunuiintermediarpepiatr[gisolicit[cre$tereacorespunz[toareagraduluidecontrolgideimplicarepepiatarespectivd,concretizateprin infiintrarea unei filiale proprii'

O alt[ problemd cu'modelul de la Uppsala gine de linearitatea

presupusdarelagieidintreacumulareadeexperient[giimplicareapeplat[.Uniiautori(Erramilli,1991)considerf,c[expresiagrafic[aacesteirelafiiiaformalitereiU,intimpcePetersenqiPedersen(1997)apreciazd,influentraacumul[riideexperient[asupralu[riidecizieideimplicaredirectlpepiatr[,daradmitcdaceastdinfluent[poate fi atdt pozitiv[, cit qi negativ[. tntr-adevlr, acumularea decxperien[f, nemullumitoare pe o anumit[ pial[ (obstacole birocratice,

lipsapieleidedesfacere,instabilitate)poateducelaaminareasauchiar la renun[area la implicarea sporit[ pe piatr[' Completat cu

observaliile de mai sus, modelul de la Uppsala' repus recent in

disculie (Johanson, Valne, 1990; Andersen, 1993: Petersen' Pedersen'

lggl ), ofer[ expl ic afii sati sflc[to are pentru transnafion alizat ea acti-

vititriiacelorcompaniiaflateincdutaredepiatr[.AceastareprezintihsS,inacelaqitimp,giprincipalalimit[amodelului:elnuseocupf,de corporatriile care, in transnalionalizarea activitdtii lor, sunt motivate

de alte scopuri decit cdutarea unei pietre de desfacere'

Lanpl activitetilor succesive de transna[ionalizare postulat de

modeluldelaUppsalanumaiesteautomatvalabilincazulinves-rtiilor motivate de clutarea de resurse sau de active strategice'

Tendintra de scurtare a acestui lan{, de ardere a etapelor' este foarte

ridicat[ in cazul transna(ionahzfutimotivate de c[utarea de resurse qi

de efectul de antrenare. in plus, dupd cum subliniazd' Hagen qi

Hennart (1995), distanfa psihicd dintre tr[ri nu influenleaz[ activitltile


corporafiilor aflate 'in clutare de resurse, in special naturale, dinsimplul motiv al limiterii op[iunilor prin distributia geografic[ inegalla resurselor.

$i o ultiml observalie: modelul de la Uppsala este valabil cuprecidere pentru filialele de distribu[ie, gi mai pulin pentru filialeleproductive ale transnagionalelor. in mod normal, filiala de productriereprezinti cel mai inalt grad de implicare pe o piatr[, intrucdtrenuntarea ulterioar[ la o astfel de investitrie implic[ un nivel ridicatal costurilor. De aceea , ea ar trebui sd fac[ obiectul unui proces gradualcel pugin egal cu acela suslinut de modelul de la Uppsala. Cu toateacestea, filiala de produc[ie este cea care poate rcaliza cea mai.serioasr scurtcircuitare a etapelor intermediare ale transna$onalizrrii.Exemplul concret il reprezintd procesul de privatizare a unitltrilorproductive aflate in proprietatea statului. in fapt, privatizareareprezintiun mijloc eficient de a recupera terenul pierdut de o transnafionald in fuBunei corporatii concurente, care s-a implicat de mai mult timp, inslgradual, pe pia{a respectiv5. in compensatie, arderea etapelor prinprivatizare comportl gi riscul cel mai mare de dezinvestire, pentru cXea se poate dovedi nefireasc[ fie in planul rationalitltii economice(necunoagterea mediului de implantare gi adaptarea dificil[ la acestapot conduce la lipsa rezultatelor a$teptare), fie in planul legalitrtriiacfiunii respective (privatizare sllbaticiT).

2.3. Modalitifi de intrare pe piafl

o investitrie strdini direct[ poate intra pe o pial[ prin doud modalitdfiprincipale: fie printr-o achizitrie, fie printr-o investilie pe loc gol(aga-numita investigie greenfield). Unii autori (Meyer, Esrrin, Iggg)

7. Conform lui Mygind (1994), privatizarea sllbatici se referi la transferul ilegalde resurse din proprietate public[ in proprietate privatr.'in aceeaqi lucrare semenlioneaz[ predispozitria investitorilor str5ini de a se angaja in astfel deprivatizlri.

dis

sul

(at

acl

de

zis

0('rdh:stn

flu

c(tr

estt

hrs(f,

pfis

dcc

Fit(rtt

I

rcugu

rd8ruflrl!for,Fft

ulpot

Fir

I

III

Ib

F

F

Fp

tri

i.

lr

E

Fr[

lnF

ta

tii

Fti

iolD)

galtse'de


disting intre achizilia convenfionald $i achizilia care presupune utilizarea

suplimentarf,, peste costul achizigiei, a resurselor companiei-mam[

(a$a-numita investitrie brownfietd). Privatizatea intri in categoriaachizigiilor, in unele cazuri chiar in categoria brownfield (este nevoie

de resurse suplimentare pentru a revigora activitatea firmei achi-

zilionate).

Investitriile pe loc gol (greenfield) transferi mai repede tehnologie,

comparativ cu achizitiile in care existd un cost suplimentar al inlocuirii

tehnologiilor vechi sau incompatibile. Investigiile pe loc gol, in special

in industria prelucrf,toare, sunt de asemenea mai uqor de integrat in

strategiile regionale sau globale ale companiei-mamd qi genereaz[

fluxuri mai mari de valoare addugatf, cdtre aceasta (Richet, 2001).

Investitriile pe loc gol au qi avantajul c[ tranqeaz[ din start problema

controlului, spre deosebire de achizigii, unde transferul proprietigii

este fie greoi gi uneori incomplet (schimburi de pachete de actriuni) -h cazul tranzactiilor intre parteneri priva[i -, fie perturbat de probleme

sociale (sindicate) sau de intervenfiile guvernului (tentat uneori sd

pflstreze o ,,ac1iune de aur" care ii confer[ drept de veto fatrfi dedeciziile noului proprietar) - in cazul privatiz[rilor. Mai mult, investi-

File pe loc gol scapi de unele problerhe administrative, cum ar fi

autorizdrile autoritdtilor de concurente.

Investitriile pe loc gol se pot ins[ dovedi, poate paradoxal, mai

scumpe decdt achizigiile. Investiliile pe loc gol presupun costuri

cu terenul, poate cu utilititile, costuri legate de construcfia (sau

fochirierea) spagiului de lucru, costuri cu resursele umane (investiliile

greenfietd inseamn[ creare de locuri de munc[, in timp ce achizitriile

sunt de obicei urmate de reduceri de personal), costuri cu integrarea

h comunitate, costuri cu transferul tehnologic. De cealaltf, parte,achizitriile pot fi frcute uneori la pretruri mici, subevaluate, din cauza

nnor dificultltri financiare ale firmei care face obiectul prelulrii, sau

pot fi insotrite de facilit[1i semnificative oferite de stat - in cazulprivatizlrilor.


O evolulie pe plan internafional care se g[segte astizi la al doilea

val este relocarea industriall. Expansiunea internagionald este tot mai

mult inlocuitd de relocare. Investiliile relocate nu sunt investigii noi,

ci doar investifii mutate dintr-o [arI in alta. Acest fenomen estepregnant in industriile dominate de oligopoluri. Se cuvine remarcataici faptul cd, in economiile in tranzitrie, investigiile str[ine tind si fie

concentrate tocmai in industrii dominate pe plan internalional deoligopoluri (Kogut, 1996), gi anume: industria de autovehicule,industria alimentard, industria tutunului, industria cimentului etc.

Definigia reloclrii vafiazd. de la sensul restrAns de schimbare alocatiei unui proces manufacturier la sensul lIrgit al investitriilor inceutare de eficientrd care se deplaseazl, cdtre ldri cu salarii mai micigi cu o legislatrie a muncii mai permisivi (Van der Berghe, 2001). Uniieconomigti (Pennings, Sleuwaegen, 2000) consideri cd determinantii

reloclrii sunt mai restrAngi decit cei ai expansiunii (transnagiona-lizdrii); altii (Cordella, Grilo, 2001) chiar percep relocarea ca pe unact de dumping social, din moment ce ea este atractivd atunci cdnddiferenfa dintre salariul din pra de origine gi salariul din noua lari dedestinalie este suficient de mare. Totugi, aceastf, perspectivl trebuie

tratat[ cu mai multl prudenf[.Dup[ cum a explicat Solow, randamentul capitalului investit intr-o

economie sdracl in capital este mai mare decdt randamentul capi-talului investit intr-o economie abundentl in capital. ins[, aga cum aremarcat Blanchard, emigratria din economiile sf,race in capital citrecele abundente in capital reduce stimulentele investilionale cltreeconomiile sirace. Cu libera circulalie a capitalului gi a muncii, pe

termen lung va aplrea o tendinl[ de echilibrare (a randamentuluicapitalului). Pe de o parte, remiterile din strlinf,tate reduc cerereapentru locuri de muncd prost plItite in economia slracd in capital. Pede alt[ parte, emigrantrii temporari acceptl salarii mai mici in strd-inltate decdt cele solicitate de muncitorii locali, qi astfel cre$te oferta

de for(i de muncd ieftind in economiile abundente in capital. Mai


mult, randamentele mai mari faciliteaze cre$terea salariilor (in sectorul

de bunuri $i servicii tranzaclionabile), deci diferentra dintre salariilecelor dou5 economii scade in timp. Asta ca s[ nu mai mentionlm ceargumentul salariilor mici este riscant. Tehnologiile noi fac vechilecalificlri inutile, deci la salarii trebuie adlugat gi costul cu recalificarea.

Multe studii recente au fost dedicate reloclrii productriei pe planinternalional in industrii intensive in for[I de munci, precum textile(Yoruk, 2001) sau incilllminte (Lorentzen,2003). Dar fragmentareaproceselor de producfie gi relocarea segmentelor din langul valoricrelativ intensive in munc[ nu mai este apanajul acestor industrii, cis-a extins gi la industrii mai avansate tehnologic, cum ar fi industriade echipamente de transport (Nunnenkamp, Spatz, 2002).

2.4. Expticafii ale dezinvestirii

Dezinvestirea (in striinitate) se refer[ la incetarea unei relalii deproprietate dintre firma-mami gi o filial[ a sa (din exteriorul granilelor

!arii). Putem distinge doud categorii principale de dezinvestire:frrtati gi voluntarl.

Dezinvestireaforlatd (Kobrin, 1980) se referi la incetarea relafieide proprietate dintre corporafie gi filial[, ca urmare a intervenfieistatului-gazdd., care recurge la acliuni impotriva voingei corporatiei,cum ar fi natrionalizare, expropriere, confiscare. Dezinvestirea forptf,cste expresia materialrzatd.cea mai severd a riscului politic la care sesxpune corporatia atunci cdnd investe$te in strlinltate.

Pe de alt5. parte, dezinvestirea voluntard vizeazl lichidareadeliberatl sau instrlinarea activelor de(inute de corporalie intr-ofilial[ din striinltate. Corporalia poate decide, din considerentestrategice pe care le vom aprofunda in continuare, fie sd inchidd ofilial[, fie s[ o vdnd[ unei alte companii interesate. Ambele cazuri lerom desemna cu denumirea de dezinvestire. Dac[ nu existE mentiuni

l-

a


in text, prin dezinvestire vom ingelege cu precddere dezinvesti

Liviu Voinea- Corporatiile transnationale si capitalismul global.pdf

Documents

Transcript of Liviu Voinea- Corporatiile transnationale si capitalismul global.pdf