Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict

În ultimul deceniu al sec. XIV, în timpul sultanului Baiazid I ( 1354 – 1403), turcii au ajuns la Dunăre şi intenţionau să înainteze spre nord şi vest, ameninţând Ţările Române, Ungaria şiPolonia.Rezistenţa Ţărilor Române împotriva expansiunii otomane a fost ilustrată de câteva personalităţi ale Evului Mediu românesc:

Mircea cel Bătrân - timp de câţiva ani de la înscăunarea sa, a continuat confruntarea cu (1389 – 1418) Regatul Ungar, - în 1389 a încheiat o alianţă cu regele Poloniei, Vladislav Iagello împotriva Ungariei,

- preluând Dobrogea în 1388-1389 şi intervenind în favoarea lui Straţimir, ţarul de la Vidin, Mircea a declanşat conflictul cu otomanii. Bătălii

1. Bătălia de la Rovine 10 oct. 1394La Braşov domnitorul încheie la 7 martie 1395 un tratat de alianţă cu regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei

2. Bătălia de la Nicopole – 28 sept. 1396 – oastea creştină a fost înfrântă.

După victoria mongolă de la Ankara , din 1402 , când Timur Lenk îl ia prizonier pe Baiazid I, Mircea se amestecă în politica internă a Imperiului Otoman sprijinind diverşi pretendenţi la tron.

În cele din urmă tronul este cucerit de Mehmed I care reia politica agresivă îndreptată împotriva Ţării Româneşti.În 1417 Dobrogea este cucerită, iar în 1420 după moartea lui Mircea Ţara Românească acceptă plata tributului, care în acest moment are semnificaţia unei răscumpărări a păcii şi nu de recunoaştere a dependenţei politice faţă de otomani.

Iancu de Hunedoara( 1441 – 1456 )

- a fost voievod al Transilvaniei şi regent al Ungariei- a acţionat în contextul în care Imperiul Otoman desfăşura asaltul final asupra Constantinopolului , iar apoi, după căderea

acestuia, îşi propunea cucerirea Belgradului pentru a-şi deschide calea spre inima Europei.- în 1442 înfrânge o oaste intrată în Transilvania şi apoi intervine în Ţara Românească.- aici obţine o victorie pe râul Ialomiţa şi îl impune apoi ca domn pe Vlad Dracul.- în 1443 organizează Campania cea Lungă, în Balcani- în 1444 se organizează , sub conducerea regelui Ungariei şi Poloniei, Vladislav I,

Cruciada de la Varna care se încheie cu un eşec pentru oastea creştină.- în 1456 Iancu reuşeşte să-l oprească pe Mehmed al II lea în faţa Belgradului.- moare în 1456 răpus de ciumă în tabăra de la Zemun.

Ştefan cel Mare( 1457 – 1504)

Ştefan, fiul lui Bogdan al II lea ( 1449 – 1451), l-a învins pe Petru Aron, la Dolheşti ,( Doljeşti),pe Siret, la 12 aprilie 1457. Ocupă tronul cu sprijinul lui Vlad Ţepeş.Pe plan extern s-a orientat spre o alianţă cu Polonia.

- în 1448 - Ungaria cucereşte Chilia- în aprilie 1459 - Ştefan încheie o convenţie cu Cazimir al IV lea al Poloniei,

pe care - l recunoaşte drept suzeran unic, anulând astfel angajamentele anterioare faţă de Ungaria.- în 1462 – Ştefan încearcă fără succes să cucerească Chilia.- în 1465 – domnul Moldovei reuşeşte să aducă sub stăpânire Chilia, subminând grav interesele comerciale ale Ungariei şi Ţării Româneşti.

Pentru a restabili situaţia Matei Corvin, regele Ungariei( 1458 – 1490) a organizat o expediţie în Moldova, în 1467.Ofensiva regală a fost înfrântă la Baia.

Ştefan cel Mare începe acţiunea antiotomană în Ţările Române.După înfrângerea lui Radu cel Frumos la Soci (1471), Ştefan impune un domnitor credincios politicii sale pe Laiotă Basarab.Rupe legăturile cu Poarta şi încetează plata tributului.Bătălii:

Pentru a scoate Moldova din luptă, Mahomed al II lea( 1451 – 1481) a organizat o mare expediţie la începutul anului 1475 sub comanda lui Soliman, beglerbegul Rumeliei.Armata otomană a fost atrasă într-o cursă la sud de Vaslui şi înfrântă de moldoveni la10 ian . 1457, la Podul Înalt.- 12 iulie 1475 - Ştefan a încheiat un tratat de alianţă cu Matei Corvin împotriva turcilor.- 25 iulie 1476 - armata otomană a obţinut victoria de la Războieni, dar rezistenţa îndârjită a moldovenilor l-a împiedicat pe sultan să tragă beneficii politice din victoria sa.- în august 1476, sultanul a dat semnul retragerii şi a doua campanie împotriva Moldovei s-a încheiat printr-un eşec.Fiindcă Laiotă Basarab trecuse de partea turcilor oştile lui Ştefan şi Matei Corvin în toamna anului 1476 trec în Ţara Românească şi îl instalează ca domn pe Vlad Ţepeş.

- în 1483 - sultanul Baiazid al II lea ( 1481 – 1512), organizează o mare expediţieîmpotriva lui Ştefan cucerind Chilia şi Cetatea Albă ( 1484 )şi încheie pace cu Ungaria .Polonia duce o politică de neutralitate.- în 15 sept.1485 – la Colomeea, Ştefan depune jurământul de omagiu regelui Cazimir al IV lea ( 1447 – 1492).dar în loc de a-i da ajutor, acesta a încheiat în 1487 pace cu sultanul.- în 1489 – Polonia întăreşte alianţa cu Ungaria fapt ce anula angajamentele de laColomeea.Ştefan plăteşte tribut Porţii 5000 de ducaţi.Ştefan luptă împotriva expansionismului polon, cu regele Ioan Albert ( 1492 -1501) care încearcă o invazie în Moldova , în 1497.Înfrângerea acestora la Codrii Cosminului (26 oct.1497) înseamnă emanciparea Moldovei de sub suzeranitate poloneză.- în iulie 1499, independenţa Moldovei era recunoscută de regele Ungarie şi Poloniei.La moarte sa, în 2 iulie 1504, domnul a lăsat urmaşilor o ţară puternică şi respectată, care şi-a păstrat propria organizare şi a fost stavilă în calea expansiunii otomane.

Mihai Viteazul(1593 – 1601)

Marile puteri ale sec. al XVII lea: - Imperiul Otoman- Polonia- Imperiul Habsburgic- Rusia

Născut în familia Basarabilor, fiul lui Pătraşcu cel Bun şi frate cu Petru Cercel, Mihai Viteazul va urca din ianuarie 1588 până în oct. 1593, constant în dregătorii. În oct. 1593 devine domnul Ţării Româneşti.

Domnia sa a coincis cu lansarea de către Papa Clement al VIII lea a Ligii Sfinte, alianţă la care au aderat: - Sigismund Bathory – Principele Transilvaniei - Aron Vodă – Domnul Moldovei - Mihai Viteazul – Domnul Tării RomâneştiIntegrarea Ţărilor Române în alianţa creştină a dus la răscoala antiotomană care a izbucnit la 13 noiembrie 1594, la Bucureşti prin suprimarea creditorilor levantini şi a garnizoanei otomane. Victoria obţinută la Bucureşti trebuia consolidată prin atacuri împotriva cetăţilor de graniţă (dec.1594 Giurgiu, 10 dec. 1594 Gura Ialomiţei, 1 ian. 1595 Hârşova, 8 ian. 1595 Silistra).La 14 şi 15 ian. 1595 o oaste tătară şi otomană a fost înfrântă la Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti. Atacarea cetăţilor de pe linia Dunării a declanşat ostilităţile cu turcii. În aceste condiţii, Mihai a încheiat la Alba Iulia, prin delegaţia marilor boieri condusă de Mitroploitul Eftimie la 20 mai 1595, un tratat cu Sigismund Bathory, prin care aceştia subordonează ţara principelui Ardealului, iar pe domnitor boierilor. Potrivit tratatului, domnul este degradat la calitatea de locţiitor al lui Sigismund, iar Ţara Românească urma să fie guvernată de un sfat restrâns alcătuit din 12 boieri. Sigismund intervine în Moldova, îl înlocuieşte pe Aron Vodă cu Ştefan Răzvan.La 3 iunie 1595 , la Alba Iulia, el a încheiat şi cu aceasta un tratat asemănător celui din 20 mai, astfel principele Transilvaniei a devenit suveranul Ţărilor Române extracarpatice.Campania antiotomană din 1595Între 14 – 17 august 1595 oastea otomană condusă de Sinan –paşa a trecut Dunărea la Giurgiu. Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni la 13/ 23 august1595, încheindu-se cu o victorie românească de prestigiu. Campania otomană urmărea transformarea Principatelor în paşalâcuri, aceasta a provocat o categorică opoziţie a tuturor păturilor sociale. La începutul lunii octombrie a fost cucerită Târgoviştea şi apoi turcii au fost atacaţi la Giurgiu şi alungaţi peste Dunăre.

Otomanii au reluat ofensiva în Ungaria, unde habsburgii au fost învinşi. În aceste condiţii, Mihai a încheiat pace cu sultanul în ( 1597), iar pentru consolidarea poziţiei ţării a încheiat un tratat de alianţă cu Imperiul Habsburgic( 1598). Prin această dublă suzeranitate otomană şi habsburgică, Mihai se emancipează de consecinţele tratatului cu Sigismund Bathory.Unirea Ţărilor Române sub conducerea lui Mihai ViteazulMihai ca şi împăratul Rudolf dorea înlăturarea lui Andrei Bathory şi scoaterea Transilvaniei din sistemul politic polono- turc.Mihai are meritul istoric de a fi luat singur hotărârea înlăturării lui Andrei Bathory. În fruntea unei armate Mihai trece prin Pasul Buzăului ( 14 oct. 1599) pătrunzând în Braşov. A doua coloană adusă din Oltenia de boierii Buzeşti a pătruns în Transilvania prin pasul Turnu Roşu. Cele două armate au făcut joncţiunea la Tălmaciu, lângă Sibiu.Bătălia cu Andrei Bathory s-a dat la Şelimbăr, ( 28 oct. 1599). Lupta s-a sfârşit cu o strălucită victorie a lui Mihai. La 1 noiembrie domnul este primit cu mare alai în Alba Iulia, capitala Transilvaniei. După ce Dieta l-a recunoscut ca principe, Mihai a luat măsuri menite să consolideze unirea celor două ţări.

Pentru crearea frontului comun antiotoman al celor trei ţări române trebuia înlăturat Ieremia Movilă, supus polonilor, tributar turcilor şi duşman al lui Mihai. În primăvara anului 1600, o armată condusă de Mihai a trecut prin pasul Oituz înaintând pe Trotuş, iar alta prin pasul Rodna, sub conducerea lui Baba Novac. Din sud, din Ţara Românească, înainta oastea condusă de Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai. Oştile moldovene au trecut de partea gloriosului domn. Cele trei ţări române se aflau sub conducerea aceluiaşi conducător. Victoria lui Mihai a stârnit nemulţumirea duşmanilor interni şi externi.În lipsa lui Mihai din Transilvania, nobilimea s-a răzvrătit şi a trecut de partea generalului imperial Gheorghe Basta.În faţa acestei situaţii, Mihai înfruntă oastea nobilimii şi a lui Basta la Mirăslău, lângă Aiud ( 18 sept.1600). Înfrânt se retrage spre Făgăraş.În Moldova, polonezii îl readuseră pe Ieremia Movilă, continuându-şi apoi înaintarea în Ţara Românească pentru instalarea lui Simion Movilă. Mihai a trecut munţii, dar a fost înfrânt. În aceste condiţii, domnul domnul se îndreaptă spre Curtea Imperială. Mihai ajunge foarte curând la înţelegere cu împăratul, deoarece nobilimea se răsculase proclamându-l principe pe Sigismund Bathory. Astfel, oaste lui Mihai şi oastea lui Basta pornesc la înlăturarea lui Sigismund.Lupta cu Sigismund s-a dat la Gurăslău ( 3 august 1601), lângă Zalău. Mihai era din nou domn , dar Basta dominat de ambiţii proprii , fiind convins şi de adeziunea curţii imperiale care dorea Transilvania a pus la cale asasinarea lui Mihai, săvârşită la 19 august 1601, lângă Turda.Mihai Viteazul a fost una din marile personlităţi ale istoriei noastre din toate timpurile.