Cum si de ce functioneaza comunitatea

stiintifica atat de bine si ce are societatea

in general de invatat de la ea?

Vlad Tarko

CADI-Eleutheria

Cum functioneaza stiinta in prezent

Unde e produsa:

Universitati

Centre de cercetare

Industrie

Think-tanks

Alte activitati:

Predare

Aplicatii practice

Aplicatii practice

Popularizare

Sursa de venit:

Stat/privat

Stat

Privat

Privat

Cum este evaluata:

Reviste cu referenti (peer review)

Reputatia revistelor evolueaza dinamic – indici de impact

Rezultate practice

Pana acum ~100 de ani

Preponderent privata

Numarul oamenilor de stiinta era foarte mic

Functiona in mare masura ca o gift economy

Lucrau pentru ei insisi

Rezultate publice (~gratuit)*

Exista o separare mai clara intre stiinta si industrie, nu

exista neaparat asteptarea ca rezultatele sa fie folositoare

Mult mai putin institutionalizata (e.g. Faraday)

* Asta a fost diferenta majora fata de stiinta medievala care punea mare pret

pe secretul descoperirii.

Michael Polanyi & Paul Feyerabend

Stiinta functioneaza fara o metoda

Fiecare om de stiinta are propria metoda si exista o asemanare de familie intre aceste metode

Nu exista experimente cruciale

In realitate atunci cand o teorie respectata e contrazisa de un experiment

Se pune la indoiala rezultatul experimental

Se incearca reinterpretarea rezultatului

Se ignora rezultatul

O teorie este rasturnata numai de o alta teorie

Teoria foloseste nu numai pentru a explica datele experimentale, ci si pentru a sugera noi experimente

O teorie se remarca prin predictii corecte surprinzatoare

Oamenii de stiinta cred intr-o teorie din diverse motive (filozofice, estetice etc.) nu numai experimentale.

Cum de exista progres stiintific?

Imaginea post-Feyerabend e a unei stiinte care functioneaza cam haotic. Cum de exista totusi progres stiintific?

Exista o etica a stiintei (Smolin):

Toate informatiile sunt publice

Conteaza argumentele, nu persoanele sau statusul

Se cauta sa se ajunga la consens (spre deosebire de filozofie)

Cand nu exista consens este promovat scepticismul

Teoriile sunt puse la indoiala si de dragul de a le pune la indoiala (exista o anumita separare intre teoreticieni si experimentalisti)

E explicatia asta suficienta? Ce impact au factorii institutionali?

Probleme si beneficii

Finantarea de stat:

o gramada de bani, dar

apare control politic (global warming, stem cells) si

pretul cartilor si revistelor stiintifice creste in mod teoretic nelimitat (pentru ca sunt cumparate de universitati din finantarea de la stat)

Finantarea de industrie:

o gramada de bani, dar

apar presiuni de ordin economic (tigari, emisii de carbon)

Finantarea think-tank-urilor: interese politice private

Revistele open-source:

Rezultatele sunt publice gratuit

Se iau bani de la autori (gandind problema strict economic putem prezice o scadere a calitatii)

Stiinta ca exemplu solid de comunitate

anarhica de succes

Exista de 300 de ani

S-a extins incredibil de mult

A ajuns un factor esential al evolutiei societatii noastre in

general

Societatea noastra se reduce practic la

Capitalism

Democratie

Stiinta

Marii pierdanti (Brockman, The Third Culture):

Religia – redusa la credinta personala

Cultura umanista – redusa la entertainment

Stiinta ca exemplu solid de comunitate

anarhica de succes

Oamenii de stiinta sunt super nomazi

Comunitatea n-are localizare geografica

Factorii de decizie (revistele/universitatile/etc.) nu au mijloace de a-si mentine in mod artificial puterea – daca nu produc/difuzeaza stiinta de calitate dispar Consecinta e ca reteaua stiintifica este foarte dinamica si se schimba in

permanenta (acum 50 de ani aproape toate stiinta se facea in Germania etc.)

Nici o bariera la free entry

Nu prea are pedepse pentru free-rideri

Esti expulzat din comunitate daca Minti

Nu accepti consensul (poti sa fi inclusiv Einstein)

Are un scop ultim impartasit de toti membrii ei si functioneaza intr-un mod foarte depersonalizat: conteaza in primul rand rezultatele

Diferentele fata de stat democratic

In societate oamenii nu impartasesc acelasi scop ultim

Indivizii fizici conteaza mai mult ca aspectele lor spirituale

o Free-riderii sunt in general pedepsiti

o Bariere la free entry

o Localizare geografica

Societatea functioneaza in absenta consensului

o Factorii de decizie sunt puternic institutionalizati si se

schimba foarte greu (constitutionalism in loc de anarhie)

o Are persoana juridica

Ar merita schimbate?

Diferentele si asemanarile cu o corporatie

multinationala

In corporatie oamenii impartasesc acelasi scop ultim

Indivizii fizici nu prea conteaza: conteaza ce produc

Free-riderii sunt in general pedepsiti

Bariere la free entry

Delocalizare geografica

o Functioneaza doar aproximativ in absenta consensului angajatilor (sindicate), conteaza ce decid actionarii

o Factorii de decizie sunt puternic institutionalizati si se schimba foarte greu (management in loc de anarhie)

o Corporatia are persoana juridica

o Informatiile nu sunt publice (patente, copyright)

o “Parteneriate” cu statul

Asemanari cu statul dar nu cu corporatiile

Cunoastere tacita

Informatia este dispersata

Incertitudine fata de viitor (considerata ceva bun!)

Ordine spontana