Vlad Musatescu Contratimp

8/11/2019 Vlad Musatescu Contratimp

http://slidepdf.com/reader/full/vlad-musatescu-contratimp 1/388

1



AVENTURA · AVENTURA · AVENTURA · AVENTURA

AVENTURA · AVENTURA · AVENTURA · AVENTURA

2



Avertisment serios! Pentru evitarea oricăror interpre-

tări eronate, autorul ţine să-i asi- gure pe cei interesaţi că personajeleromanului „Contratimp” sînt ab-solut fictive. Asemănarea cu ini-vii "încă în viaţă#, este oar în-tîmplătoare. $pre binele nostru, al tuturor!

3



COLECŢIA AVENTURA

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _

VLAD MUŞATESCU

CONTRATIMP _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_

Roman

EDITURA ALBATROSBUCUREŞTI 1981

4



I. UN ROMAN SENZAŢIONAL

1. Cea!" #$! %&e "a o#e"e e#''(...

Celebrul meu telefon (doar la o cifră distanţă denumărul Agenţiei de Voiaj C.F.R.) porneşte să zbrniedemenţial. Fără intermitenţele binecunoscute. Ca şi cum

m!ar c"ema pro#incia. Ciudat$ %eoarece personalitateasubsemnatului nu mai ntreţine cam de multişor relaţiicu sectorul respecti#. %e cnd mi!am abandonat urbeanatală& #rnd să uit de tot şi de toate.

'elefonul se ambiţionează să sune. ncontinent. Ab!solut normal$ entru că& n Calea *oşilor& unde domi!

ciliez de peste trei decenii& şi unde acum mă c"inui curomanul la care lucrez ca un ocnaş autocondamnat& nue+istă nimica normal. *ereu mă deranjează cine#a& sco!ţndu!mă din priză. Ca şi cum s!ar fi organizat mpo!tri#a mea o cabală malefică. %ar pe cine supără şiindignă oare romanele mele, *ai ales că& pnă la ora

actuală& nu mi!a fost editat nici unul. ar cel la caretrudesc n clipa de faţă& romanul nc"inat lui 'atapetre& bunicu!meu după tată& am impresia că se bucură de!oatenţie specială& ocultă c"iar& părnd a fi dinainte con!damnat să nu #adă tiparul& dar nici să fie scris pnă la-sfrşit.

5



Caut receptorul& bjbind prin smogul generat deţigările fumate #raişte& n neştire şi e+ces. Ce!i drept&e+istă şi!un #ag oc"i de lumină& cam c"ior& dar numain conul alimentat de lampa de pe birou. /iroul la care

scrisesem pnă acum. 0i ncă din zorii zilei. 1 %a$ 1 rostesc buimac de oboseală& plictisit şi cuglasul argăsit de nenumăratele ţigări trase n pieptu!mide aramă.

1 Ce da,... Cum adică da,... 2u eşti tu& Al& băie!ţelule,... Răspunde odată& domle& că nu!i uman ce

se!ntmplă$... 'e sun de #reo cte#a minute& şi nici nute!nduri să ridici triftorul ăla blestemat$... 'u eşti& sauam greşit numărul,...

1 3u mi!s$ 1 răspund urgent şi edificat& deoareceam recunoscut numaidect #ocea mărăşeştizată a mătu!şă!mii Raliţa. 0i!n afară de asta& dragă tanti Raliţo&matale nu greşeşti niciodată& cu e+cepţia momentelor

nefericite& cnd te!apuci să mă ridici de la scris$... Ces!a mai ntmplat,... Arde!n bariera Vergului,...

1 Arde& domle& cum să nu arză$ 4a şapte şi jumă!tate se lansează la librăria -5ado#eanu& care nu!i peVergului& şi cred că ai "abar de!atta lucru& o carte sen!zaţională& un roman de a#enturi nemaipomenit...

1 4!ai citit& tanti Raliţo, 1 %a de unde& n!ai auzit că abia!l lansează,... 1 0i cum ai aflat că!i nemaipomenit& şi ncă de

a#enturi,... 1 4asă!mă& domle& n pace& că la de!al de!astea mă

pricep ca nime alta$.... %in titlu& Al& băieţelule$ -'are

ca piatra& ai mai auzit aşa ce#a,... 1 5igur că da$ -'are ca moartea... 1 'ot poliţist, 1 2!aş prea zice$ *aupassant nu se cam dădea n

#nt după problemele enigmistice... 1 'reaba lui& l pri#eşte$... 6nsă ăstălaltul se dă& mai

ales că!l c"eamă /azil şi nu mai ştiu cum& n orice caz&

6



sună foarte englezeşte$ 4a şapte te aştept n faţa libră!riei... Am să!mi trag -'rabant!ul n dos& pe itar *oş...

1 erfect$ %acă #ii cu maşina& nseamnă c!ai să

mă găseşti năuntru... nă!ţi parc"ezi matale catastrofaaia de autoturism& ce să mai #orbim& se termină precisşi lansarea englezului...

ocnetul din receptor mă determină să bănui că tantiRaliţa a şi demarat n direcţia infernalei sale maşini.

6n clipa cnd slobod unealta iadului n furcă& aceasta

porneşte iarăşi să zbrnie. %ar mult mai abitir. 1 %a$ 1 urlu e+cedat n plnia microfonului. 1 arcul zoologic, 5au casa Conan, 1 mă intero!

g"ează personajul din căuşul de ebonită. 1 Casa Conan& ori cuşca cu lei& tot aia!i$ 3 bine, 1

răcnesc ce#a mai moderat. 1 *ă iertaţi că insist& nsă n!aş #rea să fiu n

eroare... Conan simplu& sau Conan %oi,... 1 %oi$... %ar reprezentat printr!un singur element

al familiei& celălalt fiind plecat după zarza#aturi& la'ncăbeşti& de unde n!a mai #enit... 0i mai zice că!mie şi ne#astă... *ă lasă aici nemncat$...

1 7raaa$... *atale!mi eşti& romancierule$ %e data

asta mi!a funcţionat coţofana$... *i!este şi mie o foame&de!aş nfuleca şi beton e+pandat... 0tii ce, Am o ideede milioane... 'e in#it la -Casa 5criitorilor& la o gus!tărică$...

1 5e aprobă& dragă /ileţel$ 1 i comunic indi#i!dului acordul meu entuziast. %ar mai nti trecem pe la

librăria -5ado#eanu& că se lansează o nouă carte. 6icumpărăm un e+emplar mătuşă!mii Raliţa& după careo!ntindem la sursa indicată de matale... 0i!altce#a& cete mai arde,...

8lasul cu rezonanţe de tablă gal#anizată "riemăgulit pe fir. %upă cte#a clipe purcede să emită şi con!siderente personale9

7



1 %omle& nu se mai poate discuta normal cu matale$%e nici un fel& de nici o culoare$... 2!apucă omul să!ţispună o #orbă& că l!ai şi descoperit$ Cum faci& nene,Cum de m!ai recunoscut, Că!s răguşit cobză& dacă nu

c"iar contrabas... 'oată dimineaţa am răcnit la berne! becii mei din atelier. Cnd mi!am clătit şi eu oleacălaringele& ca tot omul& apelnd la un amestec detonant&m!am trezit cu corzile #ocale blocate... 2oroc că eram&după slujbă& la -Ca#ernă... %eci& ce mai tura!#ura&mergem la librărie& să ne culturalizăm& iar după aceea la

perfecţionare& printre colegii de breaslă$... 1 Asta era problema creatoare care!ţi inflamasemeningele, 1 l sci eu& amuzndu!mă pe socotealaamicului.

1 Ai să rzi& da$ 6nsă nu numai asta$ 1 continuă8ig *ironescu.

1 Atunci linişteşte!te& pune!ţi ner#ii la uscat& pentru

că totul este mai dinainte aranjat. Am şi apucat să #or! besc cu 0ecspira& directorul locantei. *i s!a rezer#atmasa din colţ& aia din stnga intrării& peste drum de!amaestrului. 5imţeam şi eu ne#oia de!o rela+are acti#ă&că!s obosit ca un catr... *!a căpiat -3ri:a$ ; ştii cume... <odoroagă& bătrnă şi supramaturată...

1 Care 3ri:a, 2!o c"eamă Raliţa,... 1 *aşina mea de scris... 1 %omle& dar eşti total şi global e+traterestru... Au!

toturismul ţi l!ai botezat -/ombiţa& deşi!i un nefericitde -Fiat =>>& iar uneltei de bătut romane te!ai apucatsă!i zici& alintnd!o& 3ri:a... 1 ncepe să se ener#eze

interlocutorul meu./lajin& l lămuresc cu du"ul blndeţii9 1 *ăi /ileţel& asta!i marca dată de fabrică... 1 3 clar că nu!s n eroare& matale aparţii altei lumi$

2!am #ăzut cu oc"ii mei proprii că pe maşină scrie&&Remington,...

8



1 3+act$ 6nsă numai pe cutie... 'anti Raliţa i!a lipitetic"eta& după ce!a!ncercat cnd#a s!o repare& şi i!a făcut

praf acoperişul... Conţinutul contează& nu forma& iubi!

tule$...8ig *ironescu mormăie ce#a n receptor& perforn!du!mi timpanul& apoi de#ine mai uman9

1 Ai dreptate$ %ar #acii noastre nu!i e bine... 1 Adică, 1 mă strădui eu să decodez aberaţiile

amicului.

1 7ite!aşa... 2u!i e bine& pentru că #ine tata cu pielea!i pe băţ$ 1 A"a$ 1 mormăi şi eu& dndu!mi seama unde bate

8ig. Vaca ar fi subsemnatul, 2u,... 5pune!mi desc"is&nu te jena$...

1 2ici aşa să n!o luăm$ 1 #rea să mă!mbuneze8ig. *atale eşti un ?eus& şi nicidecum o @unonă...

1 5la#ă %omnului$ *i!ai luat o piatră de pe inimă...Ca pedeapsă nsă& ai s!aduci nişte -Carpaţi& cu micro!nite filter& dintr!ălea cu -. %e la :ilogram.

1 Credeam că preferi de la :ilometru& să fie mai%elu+e lengt"$ 1 #ibră iarăşi rşniţa #ocală a lui/ileţel.

1 a te uită$ 0tii că ai subte+t,... a& te!am pupat$... 1 ar eu contrapupat$ 1 nc"eie 8ig brusc.Acum zmbesc oarecum mai destins. /a c"iar& aş

putea spune& şi distins. 6mi aleg din scrumieră& de fapto strac"ină de isc& lucrată de meşterul tili& un rest de-5nagoa#ă& pe care!l aprind pofticios. Asta n timp ce

pri#esc ngrozit la muntele de scrum şi c"iştoace& n!spăimntat că se poate fuma n "alul ăsta.%upă ce!mi c"itesc manuscrisul romanului& desc"id

larg fereastra. Fumul de ţigară nă#ăleşte afară& ntr!unsc"imb a#antajos cu miasmele de cărbune& gaze de eşa!

pament şi benzină care dau buzna din toate părţile. 0i

9



dinspre Calea *oşilor& dar şi din direcţia bule#ardului&aflat după colţ.

'răgnd adnc n piept& şi fumul de ţigară& şi ames!tecul mai sus citat& mi dau seama& printr!o asociaţie de

idei eu totul aiurea& că mă bucur nespus de pro+imantre#edere cu 8ig.nginer de e+cepţie& dar totodată şi poet (de acelaşi

calibru)& 8ig *ironescu& 1 pe care prietenii l alintă&zicndu!i -/ileţel& de la patima lui obsedantă de!a!şi

boteza poemele -bileţele& 1 reuşise& datorită talentului

care!i răbufnea prin toţi porii& glgind cu sonuri noi& pnă atunci neauzite& să fie tipărit de cte#a edituri.Acum de#enise proprietar de #olume& adică semnatarula trei plac"ete de #ersuri care strniseră mai mult dectinteresul.

Relaţiile noastre se declanşaseră pe temeiul unui profund şi inalterabil respect reciproc. Cu rădăcini ce

se!mpleteau& pe unde#a& prin adncuri ine+plicabile.%e!altminteri& eram şi arătam total in#ers. 5au -anta!gonic& cum se e+prima maliţios /ileţel. 3u& după cummă ştiu& ncă din fragedă maturitate& ndesat şi -trupeş(oarecum n e+ces)& n #reme ce 8ig demonstrează odelicateţe fizică filiformă. 3u& ca!ntotdeauna& mbrăcat la

nimereală& fără pretenţii& pe cnd /ileţel şi alege cuinfinit gust tăietura& linia şi culoarea #eşmintelor. %acăeu mă tund scurt& la opt milimetri& iar n ultima #rememă bate gndul să!mi las şi barbă& 8ig se rade insistent&abrazi#& probabil de două ori pe zi& neuitnd nsă să!şiorganizeze pe cap şi!o coamă mbelşugată& ntr!un stil

#l#oi& dar care!l prinde minunat& iar pe fălci nişte fa#o!riţi de groază.rietenia noastră purta totuşi o dată suficient de

recentă. 6n pofida unei sensibile diferenţe de #rstă& deordinul a nouă sau zece ani& ne -găsiserăm rapid şiculti#aserăm o serie de ntlniri de creaţie. Creaţie&

binenţeles& ntre g"ilimele. %eoarece discuţiile dintre

10



personalitatea subsemnatului şi 8ig a#eau rareori caobiect probleme legate de literatură. *ai ales n pri#inţaaceleia pe care o practicam. 3+ista ntre noi& mai tot!

deauna& o jenă liber consimţită& care ne oprea de la con!fidenţele penibile& de -producţie.

-1 *ăiestrică& 1 mi zisei eu& dă!i bătaie& că pierzie+presul de seară şi nu te mai #ezi cu tanti Raliţa& şi

nici cu /ileţel...Fără a manifesta curajul de!a da oc"i cu bramburea!la ce domnea n locuinţă& acum de cnd mă abandonaseşi bulgăroaica de ne#astă!mea& care se deplasase pentructe#a zile la ţară& la 'ncăbeşti& ntr!o e+pediţie de

prospectări agro!alimentare& mi căutai orbeşte "ainelede -ţinere& cu care (uneori) obişnuiesc să ies n trg. %e

fapt& cam unicul meu costum mai de doamne!ajută& con!fecţionat dintr!un tergal apro+imati# original şi accep!tabil. ;ricum ar fi& cnd mi!l arborez& pot fi lesne con!fundat c!un indi#id de tipul turist internaţional cumarată cei care populează "olurile şi restaurantele marilor"oteluri.

2umai astfel mi e+plic in#idia& plină de bonomie& amarelui prozator (dar şi idol al meu& nu numai ca #olum)/antu %răguş& care (cică) mă ironizează9

1 acă!l& fraţilor& şi pe fermierul nostru from 'ncă! beşti!CitB. 6n ce domeniu mai in#estig"ezi acum& de!tecti#ule,...

Aşa mi se ntmplă& mai totdeauna& cnd mi facapariţia pe la -Casa scriitorilor. 1 Ce să!i faci& nea /antule& 1 i!o ntorc eu& nu toţi

intelectualii de rasă& de calibrul nostru& snt n stares!arate ca Aldous <u+leB sau %ostoie#s:i$... %eşi& noidoi& aş jura că semănăm nemaipomenit cu nănaşu /al!zac... Ca greutate$

11



%e la o #reme& de cnd trecusem prin terifiantelea#enturi de la Colţiilupc"ii& osada& Craiul *unţilor şi

%eltă& ncepusem să practic soliloc#iul destul de intens.Cţi#a dintre #ecini mă cam luaseră la oc"i& nsă& tot!odată& manifestau faţă de mine şi!o deplină şi umanănţelegere. -3 scriitor& ce să!i faci... 6i zbrnie romanelen cap$ 1 mi lua apărarea *i"ăiţă -5fntul& prietenul

meu de la etaj. 0i nimeni n!a#ea curajul să!l contrazică.Arăta ct muntele.5e nserase& după cum era şi firesc& n această toamnă

timpurie. /ule#ardul fornăia năbuşit. *aşinile l stră! băteau n toate sensurile& crendu!i şi microclimatul spe!cific. 3manaţiile lor& n #remea din urmă& acţionau lentşi sigur& dezagregnd #egetaţia ambiantă. 2umai omul

mai rezista. 6ncă.5uficient de sensibilizat la #uietul maşinilor& cu!att

mai mult cu ct mi am şi eu autoturismul meu& aprinsei prima ţigară n aer liber. Aer& şi liber& binenţeles& lafigurat. Apoi demarai grăbit n direcţia librăriei -5ado!#eanu& blestemnd soarta care!mi condamnase maşina

la o scurtă detenţie n atelierele -Ciclop& din dealul%rumului 'aberei. 3ram curios& c"iar nespus& să afludespre ce roman de a#enturi #orbise tanti Raliţa. 0i ncădespre unul englezesc. %ar dacă era de pro#enienţăanglo!sa+onă& de ce i se făcea lansarea la /ucureşti,0i& iată o primă enigmă care ncepea să!mi frămnte

bietul meu creier intens detecti#izat.Cnd ajunsei n dreptul splendidelor #itrine ale libră!

riei de pe bule#ardul *ag"eru& mă pomenii n#ăluit şimbrncit de mulţimea ce se ng"esuia să asiste la scan!dalul dezlănţuit de nişte indi#izi deocamdată in#izibilimie.

13



%in forfota celor care asaltaseră trotuarul& dornici săocupe un loc mai n faţă& răzbăteau strigăte ener#ate&emise n do major& nsă de!o #oce oarecum cunoscută.

1 %acă te mai mpingi n mine& sfrijitule& te rad ndouă secunde& de te las c"el de floştomocii ăia de pecap... 0i te mai #r şi!n magazin& de!a dreptul pringeam$ 2u ţi!e ruşine,...

%umnezeule$ 7nde am mai auzit glasul acesta,

1 *ai slăbeşte!mă& coană mare& că m!aşteaptă lu!mea$...Culmea este că şi glasul admonestatului mi se pare

familiar.;rict mă zbat să!mi fac şi eu un loc& pentru a fi mai

aproape de scena unde se desfăşoară spectacolul& abiantr!un trziu izbutesc să mă găsesc lngă cei doi pro!

tagonişti. 6nsă e+act n clipa cnd se rosteau ultimelereplici.

1 *ie mi zici coană mare,... *ncat!am oare din!tr!un blid& nemuricule, 5tai o ţrişică& şi!ţi arăt euce!nseamnă o ade#ărată cucoană de pe Vergului$

1 4asă!mă să trec& oricine!ai fi$ 1 susţinea inter!

pelatul. 5nt persoană oficială$...*ai departe n!am mai do#edit să aud ce#a& deoarecescandalul e#oluase ntr!o fază superioară& cnd se re!nunţase la atacuri #erbale şi se proceda la utilizareaargumentelor mai con#ingătoare& c"iar contondente. 7ntrosc sonor& ca şi cum s!ar fi frnt o trestie de bambus&

urmat de un zgomot insolit& dar mult mai intens& de parc!ar fi intrat un autobuz n baraca florăriei de!alături&mă făcură să ciulesc urec"ile.

6n jurul combatanţilor& brusc& se creă suficient spaţiu pentru a!i putea distinge. *ulţimea& care eliberase tro!tuarul& oferi astfel certăreţilor toate condiţiile necesare.%ouă mogldeţe se mbrăţişau pătimaş. 7n bărbat şi!o

14



apariţia de sub pnza ntunecată& destul de compromisă&a fostului parapleu.

Renunţnd& pentru moment& să!i mai răspund mătu!şă!mii& mă repezii ntr!ajutorul celui n#ins. entru că

nefericitul indi#id& care arăta gra# cocoloşit din pricinaintempesti#ului atac& nu era altcine#a dect ompiliu

2egreţu& redactor şef de secţie la editura -rometeu.

). *oamea &e +a#,e- enomen /#o!n& +on,em/o#an

restigiosul factor cultural se do#edise& n ultima#reme& un frec#ent #izitator al redacţiei unde lucram&tentnd să culti#e relaţii din cele mai fructuoase cu di!rectorul re#istei. Acesta din urmă& care& pare!se& nu!l

prea agrea n e+ces pe insistentul său colaborator (delocsolicitat)& mi!l prezentase odată& mai mult pentru a se

#edea izbă#it de obositoarea şi scitoarea prezenţă dincabinetul de lucru& cu un zmbet suspect de insidios9 1 ată!l şi pe #iitorul tău editor& dragă Conan$ om!

piliu 2egreţu& orict ai fi tu detecti# de e+cepţie& etotuşi şef de secţie la -rometeu& plus un om de literediabolic de perse#erent. Critic literar& cronicar plastic şi

teatral& reporter şi eseist& prezent n mai toate publi!caţiile noastre din pro#incie& pregătitor de ediţii& pre!faţator şi referent e+clusi# al unor anumite edituri& arela dispoziţia sa posibilitatea concretă de!a te propulsa

pe orbita publicării...ompiliu 2egreţu& solemn şi distant& fără să se de!

ranjeze din fotoliul n care!şi tolănise polobocul trupului

16



şui şi unde!şi sorbea cafeaua oferită de director& mintinsese o mnă flască& incredibil de rece şi umedă& maidegrabă pentru a se autocon#inge de amplele sale dispo!nibilităţi faţă de scriitorii n faşă. Apoi adăugase la gestul

lnced cte#a cu#inte pompos!amăgitoare9

1 ;ricnd la dispoziţie& to#arăşe Conan$ 3 suficientdoar să!mi dai un telefon& şi!organizăm numaidect ontre#edere... 4a mine nu se face anticameră. ntră ori!cine doreşte& indiferent dacă!i scriitor consacrat sau de!

butant n cmpul muncii literare...%upă care mi zmbise sinistru. 7n surs glacial&ine+presi#& nsă ncărcat de eflu#ii magnetizante. 6nclipa aceea am nţeles de ce& n mediul scriitoricesc& ise spunea lui ompiliu 2egreţu 1 -*ătrăgună.

Cufundndu!se şi mai adnc n e+aminarea zaţului dinceaşcă& redactorul de la -rometeu se aştepta să dispar

ct mai grabnic din cmpul său #izual& mai precis din biroul şefului.

6nsă directorul meu& mocnind n dnsul o mai #ec"erăzbunare pentru timpul răpit de 2egreţu& se făcuse că

plouă şi pornise să!mi comunice o serie de indicaţii n#ederea deplasării mele ntr!o serie de reportaje pe

teren.ompiliu 2egreţu suportase (fals) impasibil discuţianoastră& suferind crunt n demnitatea sa de şef şi poli!#alent om de litere. *oti# pentru care nu mă uitase.

2iciodată. 6i rămăsesem nfipt n memorie. 0i& ori decte ori mă ntlnea& cu felurite prilejuri& mi zmbea

straniu de la distanţă& făcndu!mi un gest indescifrabilcu mna. Apoi şi ntorcea capul preocupat& pentru aintra n #orbă cu realele personalităţi prezente. 0i defiece dată părea că!şi manifestă regretul& doar prinmimica ocultă a feţei& ncruntndu!şi fruntea ngustă&de!a nu!mi putea acorda mai mult timp. 3l era cel care

17



se considera #ădu#it de plăcerea unei con#orbiri bilate!rale.

%e data aceasta& n #reme cel readuceam la #ertica!litate şi mă străduiam să repar& măcar ntr!o infimă

măsură& rezultatele catastrofei& ompiliu 2egreţu mă

abordă mai amical& simţind realmente necesitatea unuicontact uman9

1 'o#arăşe Conan& ai #ăzut ce poate ajunge uncadru de editură cu ocazia lansării unei cărţi, Victimă

sigură şi inocentă a nenţelegerii publicului$ ;are n!arfi mai utile& şi mai lipsite de primejdii& nişte lansăritele#izate& organizate din #reme şi filmate n studiou, Fără să!mi mai aştepte opinia solicitată& ompiliu 2e!greţu dădu să pornească spre intrarea librăriei& dar bruscse răzgndi şi& pri#ind oblu la tanti Raliţa& care!şi aranjae+teriorul& se apropie de mine şi mă c"estionă n şoaptă9

1 ; cunoşti cum#a pe sc"izofrenica asta& care!a in!tenţionat să!mi compromită lansarea,... 2!ar fi e+clussă fi fost angajată anume de #reun scriitor pe care nul!am publicat$ Că snt destui...

6ntruct tanti Raliţa şi manifesta intenţia de!a de!mara n direcţia noastră& m!am gndit& mai mult de oc"ii

spectatorilor ngrămădiţi n jurul foştilor beligeranţi& căn!ar fi rău să mpac lucrurile. 1 2u cred aşa ce#a& to#arăşe 2egreţu& cu!att mai

mult cu ct persoana n cauză este o cititoare pasionată& posednd o bibliotecă de dimensiuni apreciabile...

1 %eci o cunoşti, 1 se arătă mirat ompiliu 2e!

greţu. 1 /inenţeles. 3ste mătuşă!mea... 0i!aş dori nespussă #!o prezint pe tanti Raliţa. 2enţelegerea care s!a

produs ntre dumnea#oastră se datoreşte numai mbul!zelii strnite de e#enimentul lansării...

1 Aşadar& supoziţia mea se confirmă$ *erci& to#a!răşe Conan$ ; să ne mai #edem noi$.&. 'e aştept& şi

18



regret sincer că timpul nu!mi permite s!o cunosc maindeaproape pe originala dumitale mătuşă... 5impaticăfoc& persoana$...

Rostind cele de mai sus& pe un ton e+trem de afabil!

acid& redactorul editurii -rometeu se ndreptă grăbit& pri#indu!ne ncă o dată& pe mine şi pe tanti Raliţa& cătreintrarea librăriei. *ai bine ar fi pri#it n direcţia demers& şi!atunci n!ar mai fi intrat cu capul n #itrina ceamare& c"iar aceea n care se afla e+pusă cartea ce tre!

buia prezentată. 2oroc că geamul era (probabil) incasa!

bil& şi n!a cedat impactului. 6nsă capul şefului de secţiea#u de suferit& şi imediat se ornamentă c!un cucui detoată frumuseţea.

7itndu!se intrigat la mulţimea care nu era n staresă priceapă tentati#a lui de!a intra n librărie de!a drep!tul prin geamul #itrinei& ompiliu 2egreţu o crmi spreuşa puternic luminată& aceea pe care ar fi trebuit s!o

utilizeze de la bun nceput. 2u mai nainte nsă& de!ane străfulgera cu pri#irile sale otră#itoare& transformaten fascicule de raze laser. 0i n!aş fi putut jura că e+!

primau o dragoste din cale!afară de nebună. /a c"iarin#ers...

4ejer ngndurat& mă ntorsei către tanti Raliţa. *ă!

tuşă!mea& ctuşi de puţin afectată de comportamentul luiompiliu 2egreţu& mă n"ăţă de braţ& cam #iolent nsă&şi!şi repetă ntrebarea pe care mi!o pusese la nceputuloperaţiilor de mai sus9

1 e unde!mi umbli& domle& de nu eşti punctual lantlnire, 0i ce soi de relaţii ai cu mocofanul ăsta de!

adineauri& care a ncercat să ne dezintegreze cu uităturalui de filatelist,...'anti Raliţa are şi dnsa părţile ei bune. 2u foloseşte

mai niciodată cu#inte urte şi ruşinoase. Cnd l!a etic"e!tat de filatelist pe ompiliu 2egreţu& a #rut să spună cutotul altce#a. @enndu!se nsă& a procedat ca eroul luiCaragiale& acela cu silfida.

19



1 %ragă tanti Raliţo& n!am ntrziat deloc& matale aisosit mai de#reme& şi uite ce!a ieşit$... %e!aia!i bine caomul să #ină la ora fi+ată...

Calmă& mătuşă!mea pri#i la mine superior& apoi

insistă9 1 /un& dar cine!i asc"imodia& că nu mi!ai spus,

1 7n redactor mare& de la editura -rometeu& carea #enit să prezinte cartea ce se lansează astăzi... 3 bine,

1 5igur că nu$ %acă!i aşa& de ce nu m!ai a#ertizat,

Că!l otnjam mai cu milă... Ai #reo carte la el,... 1 6ncă nu$ %ar intenţionam să!i prezint ultimulmeu roman...

1 Atunci să mergem năuntru& să stau de #orbă cuel şi să!ţi aranjez ploile& c!altminteri nu te mai editează

bădăranul ct lumea şi pămntul$... Am să!ncerc o e+pli!caţie cu el...

6ngrozit de intenţia mătuşă!mii& ncerc s!o lămuresc9 1 Vezi!ţi de treabă şi nu te băga$ Astea!s c"estiuni

ce mă pri#esc numai pe mine. 6n lumea literară e+istăun anumit soi de relaţii& ci#ilizate& şi micile conflictenu se rezol#ă cu băţul umbrelei$... %eocamdată aş re!nunţa la lansarea romanului pe care mi l!ai recomandat

cu atta patimă... 1 2ici să nu!ţi deie prin gnd aşa ce#a& Al& băieţe!lule$ 1 se opuse cu toată energia tanti Raliţa. <aidemn librărie...

1 %eocamdată nu!i cu putinţă& deoarece ncă nu s!adat drumul la public. 'rebuie să mai zăbo#im oleacă...

0i!apoi& ar fi cazul să!l aşteptăm şi pe /ileţel$ 1 Dsta cine mai e, 1 mă interogă surprinsă mă!tuşă!mea.

1 %ar l cunoşti foarte bine& din cele po#estite demine... *ironescu 8ig& poetul despre care ţi!am #orbitde!attea ori...

20



1 %omle& nu!i uman ce se!ntmplă$ ;ri #ine perso!nal& ori ţi trimite bileţele, Fă!mă să!nţeleg mai bine&că mi se umflă capul de!attea enigme...

6ng"esuind!o pe tanti Raliţa mai lngă #itrină& că

ncepuse lumea să se uite la noi& i!am e+plicat cum de!#ine c"estia cu porecla lui 8ig.

%in pricina mbulzelii& acuma mă aflam turtit desuprafaţa geamului pe care!l contactase ilustrul cap al

marelui redactor 2egreţu.0i!atunci& ca printr!un miracol de tip -deus e+ ma!c"ina& lngă tanti Raliţa& care continua să reziste eroic&se i#i& din senin& prietenul mult aşteptat& e+uberantul/ileţel.

Cred că numai datorită staturii şi subţirimii sale (la propriu şi la figurat) se putuse strecura pnă la noi.

Vrt ntre mine şi tanti Raliţa& care aşteptam răbduliiscurgerea torentului de cititori& 8ig *ironescu mă pri#eainterogati#.

Atunci pri#ii şi mai curios la interiorul #itrinei& undese afla e+pus un munte de e+emplare din -'are ca pia!tra. 4ngă acestea trona somptuos afişul care e+plica

#ulgului e#enimentul zilei. %esenat ntr!o manieră publi!citară destul de ieftină& c"iar penibilă& anunţa lansareaultimei apariţii de la editura -rometeu. Cu oarecareefort& abia am reuşit să descifrez numele autorului. /azilA#aru. 3ra apro+imati# stri#it de literele uriaşe& ct

palma& care precizau persoana& prezentatorului9 ompiliu

2egreţu./azil$ %e la pronumele acesta& cu rezonanţă de im! port& se trăgea şi tragica eroare comisă de tanti Raliţa&care!şi nc"ipuise că #om a#ea de!a face cu un scriitorenglez& autor de romane poliţiste. oate o amăgise şititlul. &&'are ca piatra& nu suna deloc rău. /a dimpo!tri#ă c"iar& părea foarte atracti#.

21



6nsă despre scriitorul romEn /azil A#aru& spre ruşi!nea mea& care!s destul de abilitat n problemele litera!turii noastre contemporane& nu auzisem niciodată nimic.

%upă ce e+aminai interesat policroma şi tentanta co!

pertă a romanului& după ce!i apreciai& din oc"i& #olumulde coale de autor& dădui să!l ntreb pe 8ig *ironescuce ştie despre necunoscutul autor.

%ar /ileţel dispăruse fără urmă. 6ntr!un trziu& cndmă pomenii şi eu n centrul librăriei& propulsat de pu"o!

iul amatorilor de romane de a#enturi& abia atunci reuşiisă!i depistez fira#a făptură n spatele lui tanti Raliţa&care!l camufla aproape >G. Amndoi se găseau la cţi#ametri de ompi 2egreţu& lngă masa pe care se aflainstalat microfonul instalaţiei de amplificare. 3ra maimult dect clar că tanti Raliţa nu renunţase la ideeade!a!l aborda pe ilustrul redactor. %oamne %umnezeule$

ompilică& solemn şi distant& purta acum un alt sacoudect cel calamitat de inter#enţia dezastruoasă a mă!tuşă!mii. %eşi am depus eforturi deducti#e remarcabile&n!am izbutit totuşi să realizez de unde şi putuse facerost de noul #estiment. *ai ales că prestigiosul şef desecţie fusese nzestrat de maica natură cu!o talie cam

şuie& posednd şolduri planturoase& mult mai late dectumerii& precum şi un bust alungit& depăşind nălţimea picioarelor lejer ra"itice& aduse bine nlăuntru.

2egreţu pri#ea rece dar şi glacial la public& care!l pri#ea şi el& la rndul său& cu zmbete oarecum ironice.3ra clar că ispră#ile lui ompi 2egreţu& att discuţia

(contondentă) cu mătuşă!mea& ct şi tentati#a lui de!astrăpunge geamul #itrinei cu capul& de#eniseră de!o in#i!diabilă notorietate.

uţin neliniştit de mane#rele lente ntreprinse detanti Raliţa& pe care n!o părăsise ambiţia de!a se apro!

pia ct mai mult de omul -rometeu!ului& pesemne n

22



#ederea unui sc"imb de #ederi amical& mă deplasai şieu& ct mi fu posibil& n direcţia suscitaţilor.

4a un moment dat& l zării pe 8ig *ironescu arătn!du!mi ce#a.

6ndreptndu!mi pri#irile spre obiecti#ul indicat detalentatul său deget& l obser#ai pe ompi 2egreţu a#n!tat ntr!o discuţie aprinsă& dar n şoaptă& cu responsabilalibrăriei.

/ileţel& care răzbise pnă lngă mine& mă interpelăinsidios9

1 Ce!i facem& măiestrică& mai aşteptăm mult,6nspăimntat de faptul că 8ig *ironescu şi părăsise postul de gardă& lăsnd!o de capul ei pe tanti Raliţa& şidin partea căreia mă puteam aştepta la orice bazaconiedau să!l temperez. 0i!aşa a#eam toate şansele de reuşită&deoarece obser# sosirea precipitată a secretarului editu!rii.

6ndesat şi bondoc& cu!o figură păroasă& de bursuce#adat recent din cine ştie ce #izuină& şi mişca plin dealegreţă picioarele butucănoase. Visarion Huluca& secre!tarul cu pricina& căci el era& e!un om tare de treabă&c"iar amic de!al meu. 0i& n plus de asta& şi!un talentatnu#elist.

Aşa că!l trăsei discret de mnecă pe /ileţel şi!i co!municai9 1 5tai blnd şi fii cu oc"ii pe tanti Raliţa& c!a sosit

emisarul destinului$ Acuşi ncepe şi circul$...

0. In+'&en,e- "a /"!#a"- +$ ,a#e m!",e

23



Vasică (aşa!l adulam ntre noi pe nenorocosul nu#e!list)& lupta din răsputeri să răzbată pnă la idolul său.ompilică 2egreţu& care!şi continua ele#ata discuţie curesponsabila librăriei& căutnd s!o epateze cu multiplele

sale cunoştinţe din domeniul esteticii& dar şi cu cele dinsfera relaţiilor nalte& sau mai puţin nalte& din sectorulcarte 1 editură& n!are nsă cum să!l sesizeze.

Asistenţa& cu mult peste capacitatea librăriei& alcătuiaun element compact& de netrecut. 2efericitul curier delu+& disperat& nea#nd altă ieşire& recurse la ultima solu!

ţie posibilă. 5e lăsă ncetişor de!a buşilea& după care sestrecură către 2egreţu printre picioarele publicului.Cnd& n sfrşit& ajunse lngă şeful său& constată ngrozitcă nu!şi mai poate recăpăta #erticalitatea& deoarece segăsea tocmai sub standul pe care zăcea muntele dee+emplare din romanul -'are ca piatra.

1 'o#arăşe ompiliu$ 'o#arăşe 2egreţu$ 1 ncepu

să clameze bietul Visică Huluca de la subsolul tarabei.6n acelaşi moment ncetă brusc şi murmurul din

incinta librăriei. 4umea de#enise atentă la ompiliu 2egreţu. 2emaifiind acoperit de zgomotul de fond& pu!tndu!şi acum permite o sensibilă ridicare a tonului&şeful de secţie i e+punea responsabilei& cu intenţia #izi!

bilă de!a fi auzit şi admirat de public9 1 Cnd i!am comunicat to#arăşului #ice!preşedinte&ntr!o con#orbire personală& caldă şi cordială& că perso!nal l!am descoperit pe scriitorul /azil A#aru...

%ar Visică şi continua apelul său deznădăjduit9 1 'o#arăşe 2egreţu$ *aestre& m!am ntors de la

domI /azil$...-*ătrăgună& plin de personalitatea sa& şi ntrerupselogosul. ;arecum supărat& deoarece i se deranja specta!colul& l apostrofă pe Huluca& fără să!şi dea prea bineseama de unde i se adresa acesta9

1 Ce maniere!s astea& to#arăşe Visarion& ai uitatunde s!ntem şi cu cine stai de #orbă, 2u #ezi că discut

24



cu to#arăşa noastră din sectorul de difuzare a cărţii&to#arăşa noastră dragă& to#arăşa *aria... *aria... Cumte numeşti& to#arăşă, 1 o interogă ompilică pe şefalibrăriei& niţel dezorientat.

1 *imi odoleanu$ 1 i răspunse aceasta& surprinsăneplăcut de familiaritatea populistă a redactorului. 1 %a& da$... 0tiam eu... *imi de la *aria... 1 2u& din păcate$ Ci de la Florica ... *imi mi spu!

nea numai bărbatu!meu...ompilică recuperează rapid9

1 3+act$ 3+act$ Acum mi!aduc aminte$ %ealtfel&l cunosc foarte bine pe to#arăşul matale de #iaţă... C"iarzilele trecute ne!am ntlnit unde#a... Ce mai face,...

1 2imic$ 1 declară şefa librăriei. 1 Cum aşa, 1 se miră contrariat 2egreţu. 1

Acuma& cnd toată lumea munceşte cu srg& trudind să!şidepăşească angajamentele de producţie$ 5au& poate& s!a

pensionat,... 1 2!a mai apucat& to#arăşe 2egreţu$ 1 regretă

femeia. 1 A fugit de!acasă& cu!o altă putoare$... 6ncăde!acu şapte ani$...

ompiliu 2egreţu& n e#identă dificultate& renunţă laşefa librăriei şi!l caută din oc"i pe Visarion Huluca. Cnd

realizează că!l pri#eşte o lume ntreagă& minus Visică&in#izibilul său secretar& zmbeşte lejer cada#eric& dupăcare l somează pe acesta din urmă9

1 7nde eşti& to#arăşe, %e ce n!ai curajul răspun!derii,... Ce s!a ntmplat,...

6n timp ce publicul se amuză copios pe seama inci!

dentului& Visică se ridică& dificultuos totuşi& de sub stan!dul& cu cărţi& şi răsare c"iar lngă ompiliu 2egreţu. 2eaşteptndu!se la o apariţie att de insolită& *ătră!

gună face un pas ndărăt. Ce#a cam brusc şi z#cnit.*ai bine ar fi rămas la postul său. Căci& şi!aici se

arată mna destinului& ompilică se izbeşte puternic detaraba cu cărţi. 5tandul purcede să capete un balans

25



ngrijorător. ;mniştientul redactor se a#ntă să!l stabi!lizeze& calculndu!şi nsă eronat posibilităţile.

5pre surprinderea mea& care mă aşteptam să asist lanmormntarea de gală a lui ompilică 2egreţu ngropat

sub un munte de e+emplare din romanul -'are ca pia!tra& şi ncă de /azil A#aru& scriitorul descoperit de el personal& mormanul celor două mii de #olume (pe puţin)şi recapătă ine+plicabil ec"ilibrul.

6n sc"imb& şeful de secţie şi continuă deplasarea& n

#irtutea elanului pe care şi!l luase. 'rece ca un bolid pe lngă stand& se fereşte fricos de teancurile e+puse&şi!şi modifică inabil traiectoria& pentru a stopa specta!culos la snul lui *imi odoleanu. %ar nu!i #orba de!unsimplu atac la pudoare. Responsabila se pomeneştetransformată n sand#iş& deoarece Visică Huluca& dorindsă sară n ajutorul şefului& se repezise şi el din cealaltă

parte.erformanţa realizată de cei doi bărbaţi& care!şi de!

monstrează o dragoste pătimaşă& mbrăţişndu!se reci! proc& dar cuprinznd!o ntre ei şi pe fira#a *imi odo!leanu& n!o prea satisface pe şefa librăriei.

Ca paralizaţi& poate şi nspăimntaţi de orăcăielile

isteroide ale responsabilei& secretarul şi şeful de secţiese mbrăţişează şi mai cumplit& alcătuind un grup statuarimpresionant (dacă o punem la socoteală şi pe *imi o!doleanu).

4a un moment dat& şefa librăriei izbuteşte& cu preţulunor inumane eforturi& să se strecoare din grup. 2u mai

nainte de!a!şi fi şters fardul& pnă la dispariţia totală& pe re#erele elegantului sacou mprumutat de ompiliu 2egreţu.

Cnd se #ede e+trasă din fatidica ncleştare& susnu!mita *imi se adresează celor doi abandonaţi9

1 'o#arăşe 2egreţu& domIle Huluca& să!mi faceţiuna ca asta& de faţă cu atta lume& tocmai mie care!s

26



femeie cuminte& #erificată& ncă şi abandonată& de pesteşapte ani$...

Apoi responsabila& nemaiaşteptnd replica solicitată&dă oc"ii peste cap şi se alungeşte comod pe duşumeaua

librăriei& cufundndu!se ntr!un binefăcător leşin.6nmărmuriţi de neaşteptata e#oluţie a e#enimentelor& 2egreţu şi Huluca ar da orice să se #adă şi ei n aceeaşisituaţie. 6nsă anc"ilotica mbrăţişare continuă să!i men!ţină n aceeaşi poziţie.

%ndu!şi seama& la un moment dat& de rizibilul situa!

ţiei& ompiliu 2egreţu se mbăţosează şi!i ordonă secre!tarului9 1 'o#arăşe Visarion& termină odată cu atitudinea

asta ser#ilă$.../ietul Huluca se străduie din răsputeri să scape din

strnsoarea şefului său personal. Văznd că n!are nici oşansă& ntruct 2egreţu şi!a pierdut refle+ele musculare&

se răsteşte şi el la ompilică9 1 %acă nu luaţi braţele de pe mine& to#arăşe

2egreţu& eu n!am cum să #ă părăsesc$... 0i să nu!mi#orbiţi mie despre ser#ilism& ntr!o asemenea situaţieidioată& că #ă pun n discuţia comitetului oamenilormuncii$ *!am săturat de ifosele dumnea#oastră$...

7luit& ompiliu 2egreţu se desprinde ca prin farmecdin mbrăţişare. Apoi& scrutnd #eninos mediul ambiant&ncearcă o e+plicaţie& mai mult pentru asistenţă.

1 'o#arăşe şi to#arăşi& stimaţi telespectatori& numaitensiunea incidentului de faţă poate lămuri comporta!mentul inadec#at al secretarului editurii noastre... 6n

asemenea situaţii dificile pentru starea culturii noastre&cnd destinul unei cărţi #aloroase& cum este aceea pe careintenţionăm s!o prezentăm publicului cititor& carte pecare aproape am smuls!o& ocupndu!mă personal& din

braţele talentatului ei autor& după cum am mai spus& nasemenea situaţii& da& numai n asemenea situaţii& secere din partea factorilor responsabili& cum aş fi eu

27



bunăoară& şi pe care mă cunoaşteţi din nenumărateleapariţii la tele#iziune şi din emisiunile radiodifuziuniiromEne& din presa cotidiană& săptămnală şi lunară& attdin capitală ct şi din pro#incie& n asemenea situaţii...

3ra clar că busola redactorului nu mai funcţionanormal. ompiliu 2egreţu prezenta toate simptomeleunei dereglări ner#oase. %eocamdată& cu manifestărilipsite de #iolenţă& dar precis cu anomalii n gndire.

6ntruct& oricum& posed unele cunoştinţe de prim!

ajutor sanitar& decid că!i cazul să inter#in personal. Att pentru a restabili ec"ilibrul psi"ic al omului editurii-rometeu (care #a trebui să prezinte& totuşi& romanul

pe care l!a tipărit)& ct şi pentru trezirea din leşin a-#ădu#ei *imi odoleanu.

6l solicit pe 8ig *ironescu!/ileţel să aibă grijă deompiliu 2egreţu. Ajutat de tanti Raliţa& binenţeles.

Astfel& i ofeream mătuşă!mii prilejul de!a discuta maiintim cu ompi 2egreţu& şi de!a stabili ntre dnşii relaţiimai umane şi amicale& n ciuda celor ntmplate. ar euurmează să mă ocup de starea sănătăţii responsabilei&mpreună cu funcţionarele librăriei.

6n #reme ce mă opun unor iniţiati#e eronate& din

punct de #edere medical& ale personalului& care pornises!o dezbrace pe *imi odoleanu şi să!i tragă palme&răzbunndu!şi astfel cine ştie ce tainice nemulţumiri& cersă mi se aducă un pa"ar cu apă.

6nsă /ileţel strigă şi dnsul& adresndu!se maselor9 1 Apă$ 7rgent un pa"ar cu apă şi!o batistă& pentru

a aplica o compresă$rin amabilitatea celor solicitaţi& ni se aduc douăsticle cu apă minerală. %in nefericire& era apă de &&Că!ciulata.

2edumerit& i!am cedat o sticlă lui /ileţel.e cea reţinută& după ce i!am scos capacul metalic&

cu ajutorul unui necunoscut (probabil ospătar) şi care

28



a#ea asupră!i o c"eie pentru desfăcut sticlele de bere&am turnat!o toată peste roc"ia leşinatei.

Cred că numai putoarea care s!a răspndit n toatălibrăria& dacă nu şi pe bule#ard& a reuşit s!o readucă

la #iaţă.Hinndu!se cu minile de nas& pri#ind nspăimntatăn juru!i& *imi odoleanu a izbucnit ca din puşcă& refu!giindu!se n biroul ei.

6ncntat de succesul tratamentului administrat& m!am

rentors la /ileţel şi la tanti Raliţa& să!i #ăd dacă proce!dează corespunzător cu trezirea la realitate a stressatuluiredactor de editură.

*efistofelicul meu prieten& cu sticla n mnă& se n!#rtea derutat n jurul lui ompiliu 2egreţu.

1 ; batistă& dă!mi o batistă& coană Raliţo$ 1clama el.

nă să!i ofere mătuşă!mea una din impresionanteleei batiste& de dimensiunile unui prosop& /ileţel se orientă

brusc& obser#nd!o pe cea de la buzunarul sacoului m! prumutat de ompiliu 2egreţu.

Fără să mai ceară permisiunea redactorului& careşi!aşa n!a#ea cum să!i răspundă& fiind pe altă lume. 8ig

*ironescu se repezi inspirat la batistă.%eşi pornise să tragă cu abnegaţie de peticul de pnză albă& acesta se ncăpăţna ine+plicabil să!şi pără!sească lăcaşul. Fireşte& /ileţel n!a#ea de unde şti că era#orba doar de!un ornament& reprezentnd& de fapt& oaplicaţie croitoricească& nela#abilă& neşifonabilă& dar şi

nedemontabilă.Atunci a inter#enit salutar tanti Raliţa. Forţnd niţelnota& determină imediata detaşare a batistei. 6nsă şi!aunei bune părţi din pieptul surtucului. /atista& mpreunăcu parcela de stofă& plus un fragment apreciabil dincăptuşeala interioară& fură numaidect smulse de /ileţeldin mna e+pertă a mătuşă!mii.

29



1 Acuma ajută!mă& coană Raliţo& să!i fac rapid ocompresă$ 1 o solicită 8ig.

*ătuşă!mea& terifiată de e#enimentele care se preci! pitau& nu zăbo#i prea mult& ci& lundu!i poetului sticla

din cealaltă mnă& i turnă conţinutul de!a dreptul pestecreştetul redactorului. 1 Aplică!i urgent compresa& domle 8ig& şi nu mai

trage de timp$ 1 l mobiliză tanti Raliţa pe /ileţel.

Răspunznd prompt apelului lansat& *ironescu aşternu

batista pe fruntea scăldată de apă minerală& dar şi insolitmirositoare& a lui ompi 2egreţu. /ucata de stofă i!o petrecu pe după ceafă& fiind mai mare (apro+. J> cm)& iar peticul de căptuşeală i!l lipi numai pe obrazul stng& pen!tru cel drept nemaie+istnd alt material corespunzător.

%eşi ompilică nu reacţiona n nici un fel la cata! plasma administrată de cei doi samariteni& considerai

că!i cazul să inter#in rapid& ntruct 2egreţu se puteatrezi n orice moment.

1 lecaţi de!aici& nefericiţilor$ 2u #edeţi ce!aţifăcut,... 4ăsaţi!mă să duc eu lucrurile pnă la capăt& deunul singur& atta timp ct nu!i prea trziu$

1 %omle& nu!i uman ce se!ntmplă$ 1 ripostă tanti

Raliţa. Adică #rei să!ţi adjudeci doar pentru tine meri!tul readucerii la #iaţă a bietului to#arăş& tocmai acum&cnd a#eam şi eu ocazia să mă lămuresc cu dnsul, 2u

pricepi că& procednd astfel& ţi tai singur cracul de sub picioare, 2umai eu eram n stare să!l readuc la senti!mente mai bune& şi& e#entual& să!l fac să!ţi tipărească

unul din romane$... 2u mai am #reme de discuţii sterile. Apelez disperatla /ileţel9

1 a!o de!aici& că iese cu moarte de om$/ileţel trage de tanti Raliţa& mătuşă!mea trage de

omul editurii& iar eu dau să!l eliberez pe 2egreţu& n

30



ciuda mpotri#irii ajutoarelor mele& de -compresele ce!iornamentau nfăţişarea e+terioară.

%atorită operaţiunilor noastre& unele din ele niţel cam#iolente& ompilică 2egreţu se trezeşte brusc din transa

n care căzuse. 2edndu!şi seama de turnura pe care o căpătaserălucrurile& la nceput pare mirat de caruselul pe care!lntreprindeam n jurul său& eu& /ileţel şi tanti Raliţa.Apoi pri#eşte intrigat la public. 0i& din senin& porneşte să

biguie9

1 'o#arăşi telespectatori şi radioascultători... ardon&mi se pare că n!au #enit cei de la carul de tele#iziune...7nde!s oare, %e ce!or fi ntrziind, 7nde!imicrofonul,...

ompiliu 2egreţu caută disperat n jurul său& inten!ţionnd să depisteze obiecti#ele enumerate mai sus. Ci!tind n oc"ii asistenţei stupoarea& dă să!şi şteargă fruntea

de picăturile de apă rămase de la tratamentul administratde tanti Raliţa. 6n clipa aceea nlemneşte. /atista& pecare nu reuşisem ncă să i!o dezlipesc de pe osul fron!tal& ca şi stofa de la ceafă şi satinul de pe obraz& ncepsă se desprindă de la sine. Cnd se pomeneşte n mnăcu otrepele umede şi suficient de slinoase& ca să nu mai

#orbesc de putoarea pe care!o răspndeau spontan şi!n proporţie de masă& şeful de secţie editorială ncepe să!şidea seama că ce#a nu este n regulă.

1 'o#arăşe Huluca$ 7nde eşti& to#arăşe Visarion,Ce se petrece aici, 7nde sntem$...

Aşteptnd neliniştit ca Visică să răspundă la apel&

ompiliu 2egreţu dă cu oc"ii de mine. 1 'o#arăşe Conan& fii att de amabil şi prezintă!mi!o pe mătuşa dumitale& doar ţi!am promis că #om sta pendelete de #orbă... Ce faceţi aici& şi ce se ntmplă nlibrăria asta, %ă!mi o mnă de ajutor şi lămureşte!mă$...

6ntruct mi este clar că personajul ncă nu făcuse priză deplină cu realitatea& l iau pe de departe şi!i e+plic9

31



1 'o#arăşe 2egreţu& cred că snteţi niţel obosit...5!au petrecut cte#a incidente regretabile& dar totul se#a aranja& mai ales dacă #eţi accepta să treceţi n biroulto#arăşei responsabile& să #ă repuneţi n ordine ţinuta...

5nteţi la librăria -5ado#eanu& şi #a trebui să prezen!taţi cartea -'are ca piatra& tipărită de editura la carecu onoare colaboraţi& prezentare pe care toţi cei de!aicio aşteptăm cu ndreptăţită nerăbdare...

ompiliu 2egreţu pricepe instantaneu& mi dă mnademonstrati#& uită de rugămintea pe care mi!o făcuse&

să i!o prezint pe mătuşă!mea& şi se ndreaptă cu paşinesiguri spre ieşirea din librărie.nter#in la timp& pentru a!i sc"imba direcţia de mers&

şi!l călăuzesc către biroul unde (probabil) ncerca să!şire#ină *imi odoleanu.

Visarion Huluca& mobilizat de poetul /ileţel& care pornise n căutarea lui& apare la #reme pentru a ruga asis!

tenţa să mai zăbo#ească niţel& pnă ce reprezentantulediturii -rometeu se #a napoia să!şi rostească alocu!ţiunea făgăduită...

2. D'/a#'3'a +#'',o#!"!' Ba4'" A5a#!

'anti Raliţa& #izibil demontată de strania amnezie alui 2egreţu& şopocăieşte ce#a la urec"ea din dreapta a

poetului /ileţel& apoi se apropie amndoi de mine.8ig *ironescu zmbeşte mefistofelic& n #reme cemătuşă!mea purcede să mă prelucreze9

1 Al& băieţelule& acuma!i momentul să te facemom... %acă nu!l ajutăm pe filatelistul ăsta de ompilică&să!şi re#ină pe orbită& pierzi cea mai mare ocazie din#iaţa ta de!a de#eni un scriitor tipărit$... <aidem la el n

32



birou& să #edem ce pritoceşte acolo& şi să!i oferim ser!#iciile noastre... 0i!aşa şi!a e+primat dorinţa să!i fiu

prezentată$...deea lui tanti Raliţa nu!i deloc rea& ba c"iar mi

surde. 2umai e+presia ce şi!a arborat!o /ileţel mă ne!linişteşte. 1 5ă mergem& 1 mi dau eu consimţămntul& 1

dar să nu scoateţi o #orbă care l!ar putea ener#a peompiliu 2egreţu. 0tim cu toţii ct este de stressat$...

6l găsim pe redactorul editurii -rometeu instalatn fotoliul lui *imi odoleanu& nconjurat de suporterişi alte persoane tot att de necunoscute. 5e pieptănase

pedant& aranjndu!şi o fleică de păr& capabilă să!i as!cundă cucuiul căpătat cu prilejul intenţiei de!a trece

prin #itrină. Acuma şi sufla nasul cu frenezie& plngn!du!se că răcise atunci cnd i se turnase apă pe cap.

'anti Raliţa& dorind să!i intre n graţii& i oferă peloc& din poşeta personală& un tub de balsam c"inezesc.

1 %omle Filat...& pardon& domle ompiliu& unge!tematale cu alifia asta miraculoasă& şi!ţi trece imediatguturaiul cu care te!ai procopsit...

2egreţu mulţumeşte numai din cap& dar ia tubul şi!l

depune lngă el& pe birou. Apoi se adresează secretaruluisău& pe mine şi pe 8ig abia lundu!ne n seamă9 1 'o#arăşe Huluca& unde!i /azil A#aru& domnule,

2u trebuia să!l mobilizezi la librărie& pentru a fi pre!zentat publicului cititor şi să asiste la lansarea cărţiisale, Visarioane& to#arăşe& ce fel de organizare e asta,

2u trebuia să te ocupi personal de ea,... 2u!şi poate continua nsă paligoria& deoarece emiteo sal#ă de strănuturi cutremurătoare. C"iar am impresiacă i s!a mişcat şi proteza din gură.

*ătuşă!mea i arată tubul. *imi odoleanu i oferăo batistă. Cam mică. <aina pe care o poartă acum 2e!greţu nu mai posedă articolul respecti#& fiind tot de

33



mprumut. %ar i este att de strmtă& nct arată n eaca un parizer.

1 *ersi& dragă to#arăşe& mersi mult& nsă neapărattrebuie să aflu ce!i cu scriitorul nostru... 5pune!mi& to#a!

răşe Huluca& unde!i /azil A#aru,... 2u mă mai fierbe$...4e+icul şefului de secţie ncepe să mă mire. 2u!irecunosc stilul preţios& ele#at şi afectat.

Visică l lămureşte pe loc& apelnd şi dnsul la #o!cabularul superiorului său direct9

1 2icăieri şi niciunde& to#arăşe ompiliu$ 2e#astă!sami!a zis că& precis& trebuie să fi nnebunit... %e!aseară!ifugit de!acasă... 0i& pnă acuma& n!a dat nici un semnde #iaţă... 3 diliu& to#arăşe 2egreţu& ascultă la mine...'rebuie considerat dispărut... V!a trimis ne#astă!sa şi!oscrisoare$ Vai de mama noastră$...

6n #reme ce Visică Huluca i nmnează un plic slinos

şi cocoloşit& ompilică face o nouă criză. %e data aceas!ta& nsă& una de "ipertensiune. 5e nroşeşte ca o felie deşuncă degresată& adică #irează spre #ineţiu& şi depunetacticos plicul pe masă. Apoi se răţoieşte la secretarulnăucit9

1 mposibil$ 5ă!mi facă /azil A#aru una ca asta$

*ie, %upă ce l!am descoperit şi l!am făcut scriitor,Ai să răspunzi& to#arăşe Huluca... 0i nu te #ăd bine...ar pe mama s!o laşi n pace$ Că nu ea m!a promo#atn sectorul artelor şi literaturii... Ce fac acuI, e cine

prezint,...3 cazul să inter#in. 5ă!l scot din belea pe Visică. Aşa

că!i propun lui ompilică9 1 'o#arăşe 2egreţu& dar nu!i o problemă$ rezen!taţi romanul& iar autorul se #a prezenta şi singur& atuncicnd cititorii i #or decoda cartea...

1 Fără mine, 1 se miră uluit ompilică. 1 /inenţeles$ Că doar n!oţi fi scris mpreună

-'are ca piatra$ 1 se #ră n #orbă şi tanti Raliţa.

34



2egreţu o pri#eşte urt. Atunci& pentru a deconges!tiona atmosfera ce se anunţa ncărcată& lansez o enor!mitate9

1 ertaţi afirmaţia mătuşă!mii$ %nsa nu cunoaşte

dedesubturile lumii literare... 3ste lucru ştiut că nu!i posibilă apariţia unui roman de #aloare& fără pre!ţioasa dumnea#oastră contribuţie... ndiferent de naturaacesteia$...

ompilică pare derutat. 2u ştie ce să mai creadă. 6mi bat joc de el& sau am aflat ce#a,...

entru a cştiga timp& apelează la recomandaţia mă!tuşă!mii& şi!şi unge degetele cu alifia miraculoasă. Abiantr!un trziu şi aminteşte că nu strănuta cu degetul&ci era necesar să!şi greseze nările. rea trziu nsă.%eoarece tubul pe care!l luase de pe masă& şi căruia!istorsese aproape tot conţinutul& nu era cel oferit de

tanti Raliţa& ci tubul de -4ipinol al responsabilei libră!riei& aflat şi acesta tot pe biroul din faţă!i.

Realizează eroarea comisă& abia n clipa cnd #reasă!şi c"itească filele dactilografiate ale discursului de

prezentare. Cu paginile lipite pe ambele mini& ompilică pri#eşte ră#ăşit la secretarul de editură& aşteptnd din

partea acestuia o e+plicaţie.Huluca& interzis şi disperat& porneşte să!i desprindădiscursul de pe podul palmelor. 6l ajut şi eu& turnnd

puţină apă de -Căciulata& pentru a dilua celebra soluţiede lipit. 5inistră iniţiati#ă. -4ipinolul& n contact cu apasulfuroasă& intră ntr!o reacţie din cele mai c"imice.

%acă pnă atunci apa minerală mirosise doar a ouă clo!cite& acuma umpluse ncăperea cu!o asemenea du"oare&nct majoritatea asistenţei o luă la goană afară.

6mpreună cu tanti Raliţa& /ileţel şi Visică Huluca&muncirăm zdra#ăn pentru a degaja minile marelui re!dactor de resturile descompuse ale manuscrisului.

35



Asistenţa& ncepnd să!şi piardă răbdarea& şi dorindsă plece ct mai repede acasă& cu cartea sub braţ& dupăatta amar de #reme pierdută& şi manifestă starea dener#ozitate printr!o serie de ntreruperi nea#enite. Cnd

lumea porni să aplaude furtunos& nsă mai nainte caompiliu să!şi fi ispră#it logoreica e+punere& acesta şi pierdu stăpnirea de sine şi jigni publicul& anunţndu!lcă se #ede ne#oit să amne punerea n #nzare a roma!nului -'are ca piatra& ntruct autorul& din moti#e nte!meiate& nu a#usese posibilitatea să #ină la lansare.

1 Vrem cartea& nu autorul$ 1 se auziră cte#a #ociindignate.ompilică o ntoarse ca la loieşti& recăpătndu!şi

parţial simţul măsurii& şi declară că& supunndu!se dorin!ţei maselor& este de acord să se nceapă #nzarea cărţii.Apoi făcu o plecăciune& total inadec#ată& şi demară n!cruntat& ndreptndu!se& şi de astă dată& tot către geamul

#itrinei& nsă din interior. 2oroc că sesizai la timp direc!ţia aleasă& şi mă a#ntai să!i corectez orbita.

*ai bine stăteam n banca mea. entru că ompilică&n plină transă& nu!mi sesiză bunele intenţii& şi& ciocnin!du!se de carcasa subsemnatului& care nu!i de ici de colo&mă proiectă drept n cuşca #itrinei. Apoi #iră spre

dreapta& şi ieşi ca din puşcă pe uşa librăriei& neuitndsă!mi strige din mers9 1 ;ricnd ţi stau la dispoziţie& to#arăşe Conan...

Aştept un telefon$... 2e ntlnim şi discutăm problemaromanului de care mi!ai #orbit... 5alutări to#arăşuluiredactor!şef& spune!i că mine poate l #izitez$ 2oapte

bună& copii$ ardon& noapte bună& stimaţi telespectatori...3 clar că& din poziţia n care mă aflam acum& nui!am putut răspunde corespunzător& cu!att mai mult cuct lumea se strnsese n faţa geamului& de parcă eu aşfi fost scriitorul /azil A#aru& e+pus n #itrină de repre!zentantul editurii -rometeu.

37



1 'anti Raliţo& om te fac$ %acă ne in#iţi la masă&te ducem la restaurantul scriitorilor... ;ameni de e+cep!ţie& mititeii cei mai gustoşi din /ucureşti& prozatori şi

poeţi& ba poate c"iar şi nişte dramaturgi& o lume ca!n

po#eşti& să ţii minte o #iaţă$... 0i!acolo o să mai discutămşi despre enigma /azil A#aru... 1 erfect$ 5nteţi in#itaţii mei$ 1 se!n#oieşte tanti

Raliţa. 1 <aidem cu toţii la -'rabant& să #ă ncarc şisă ne ducem la cantina aia specială& căreia nu ştiu dece!i ziceţi restaurant& de #reme ce numai scriitorii mă!

nncă acolo$... lătiţi #oi& şi banii #i!i napoiez mine&că n!am la mine$...%eşi nu!mi prea surde propunerea mătuşă!mii& ştiind

prea bine ce lapsusuri e!n stare să prezinte& atunci cnde #orba de bani& ne ndreptăm grăbiţi spre străduţaunde!şi parcase surogatul ei de autoturism proprietate

personală& dar şi acela cştigat la loz n plic.

Culmea ar fi să dăm la &&Casa scriitorilor peste om! piliu 2egreţu. %eşi& dacă!mi funcţionează bine neuroniinsărcinaţi cu ţinerea de minte& nu cred să!l fi #ăzut#reodată pe!acolo. 3ste un lucru bine ştiut& ompilicănu bea& nu mănncă& nu fumează$ 0i& mai cu seamă& sefereşte de scriitori.

6n special& cnd snt mai mulţi laolaltă$...

39



II. CASA MISTERELOR

6. C'na +ea &e ,a'na %+5a'&'e,e,'+$(

ătrundem n itar *oş peste cte#a clipe şi ncepem

să orbecăim prin beznă& n căutarea -'rabant!ului mă!tuşă!mii. 6n apropierea ultimului felinar de la colţulstrăzii& dar care nu ardea& ntreaga uliţă aflndu!se n

plină pană de curent& dăm peste maşina mult căutatăşi!o ajutăm pe tanti Raliţa să!şi găsească c"eile.

40



1 Al& băieţelule& nu!s n poşetă$ 1 ne comunicădnsa rezultatul infructuoaselor sale cercetări. A"a$5tai& că mi!am adus aminte... 7nde mi!i umbrela,...

5pre surprinderea noastră& tanti Raliţa şi găseşte

c"eile printre spiţele adunate grămadă ale fostului parapleu. 1 2u #ă mai miraţi atta& că totdeauna mi păstrez

c"eile n fundul umbrelei... 1 ne comunică dnsa. 5ntmai sigură că nu rămn fără ele& n cazul cnd mi s!arfura poşeta$

%esc"ide portiera maşinei& nsă c"eia de contact nuse potri#eşte n lăcaşul respecti#. %upă ce e+amineazăintrigată c"eia& iar apoi şi pe /ileţel& i se adresează aces!tuia lejer supărată9

1 %omnule *ironescu& oi fi matale poet& dar pe!semne că faci parte din secta aceea a ironicilor... sauoniricilor& cum i!o fi zicnd$ 2u #ezi că m!ai băgat n

maşina altuia,... 2u!i -'rabant!ul meu$.../ileţel se scuză ruşinat9

1 5ă fiu iertat& coană Raliţo& dar fiind mai nou şimai bine ntreţinut& am zis că ăsta trebuie să aparţină

persoanei dumnea#oastră$ <aidem să căutăm altul$... 1 2u altul& maestre& ci -'rabant!ul meu$ 1 se

răţoieşte mătuşă!mea.nă la urmă& şi aminteşte că l!a parcat la celălaltcapăt al străzii. %upă ce!o suim la #olan şi ne urcămşi noi& eu n faţă& lngă dnsa& iar /ileţel pe banc"etadin spate& coborm din nou& deoarece motorul refuză să

pornească.

6mpingem la maşină #reo jumătate de :ilometru.Aprindere& ioc$ 1 ; fi #reun -'rabant sport& şi trebuie mpins ce#a

mai mult$ 1 şi dă cu părerea 8ig. Că doar l cunosc pe otomobilul ăsta& căruia i se mai zice şi ştift...

1 Vezi!ţi de treabă& domle /ileţel$ 1 l astmpărătanti Raliţa. 4asă!te de glume... 'otu!i n regulă& numai

41



c!am uitat să pun n contact "eblul de siguranţă& care măleagă de baterie...

este cte#a secunde rulam n trombă pe Calea Vic!toriei. %upă noi o maşină a miliţiei& deoarece tanti Raliţa

o luase la deal& spre piaţa Victoriei& n sensul interzis. 2oroc c!a făcut urgent la stnga& şi!a intrat rapid ncurtea -Casei scriitorilor.

%in grabă& altfel nu!mi pot e+plica cum& tanti Raliţastopează e+act n bara din spate a unui -;pel dărăpă!nat& n care recunosc maşina poetului 8"eorg"e *i"uţ.

'ot n grabă& nsă& soseşte şi ec"ipa circulaţiei. /ăieţide treabă. C"iar minunaţi. Hinnd seamă că au de!a facecu nişte scriitori& o amendează pe tanti Raliţa doar cucincizeci de lei. e care& dnsa neposednd măcar unsfanţ& i ac"it eu. Cu mulţumiri.

Cnd intrăm n salonul restaurantului& trebuie să duc

unele tratati#e cu maestrul 0ecspira (curn l!am botezateu)& responsabilul localului& şi să!l con#ing& cu greu& cătanti Raliţa mi!e mătuşă autentică. 'ratndu!l cu o ţigară(-ent)& din pac"etul adus de /ileţel& recunoaşte nfigura dnsei unele #agi asemănări cu personalitateasubsemnatului.

Aşezaţi n sfrşit la masă& tanti Raliţa şi scoase pa!c"etul de -mărăşeşti şi ncepu să contribuie din plin lasmogul din uriaşa ncăpere. /ileţel mi ceru o ţigarădin pac"etul pe care i!l solicitasem la telefon& şi pornisă fumeze ntărtat& ser#indu!se fără jenă.

1 %omle& să ştii că!mi place cantina asta a #oastră$

1 se e+primă după un timp tanti Raliţa& aprinzndu!şia doua mărăşească. *ai rămne să aflu ce preţuri aplicăto#arăşii& ca să!mi dau seama ct o să mă coste... %oarsnteţi in#itaţii mei... Abia acuma pricep eu de ce nudai jos din greutate... esemne că #ii des pe!aici& domleAl... 5au ser#esc şi regim dietetic$... Ai,...

42



1 %ar binenţeles& dragă tanti Raliţo$ 5eara preparănumai grătar$ ar grătarul este recomandat de toţi spe!cialiştii...

1 %epinde n snt specialişti& măi băieţelule$ 1

conc"ide tanti Raliţa. 3u una& ştii prea bine& n!am pro! bleme cu dieteticienii& aşa că mai dă!i un -ent res! ponsabilului& şi c"eamă!l să ia o comandă de nădejde...Voi& dacă snteţi ambiţioşi& n!a#eţi dect să #ă cruţaţi

pancreasul& #ă pri#eşte. %ealtfel& cred că şi domnul /ile!ţel ţine să!şi păstreze silueta& după ct i de plăpnd...

5ensibilizat de atenţiile mătuşă!mii& care!i oferăaproape jumătate din ţigările mele& meşterul 0ecspira irecomandă un antreu e+clusi# din mădu#ioare& creier lagrătar& fudulii& rinic"i de purcel şi momiţe.

1 *inunat$ 1 e+clamă mătuşă!mea. 0i după mă!runţişurile astea,

1 Coană mare& jucaţi tare& după cte #ăd& 1 afirmăncntat responsabilul zmbind mnzeşte& păi& n cazulăsta& #ă propun un muşc"i de #acă& sau un fileu de porc...

1 %in amndouă& cte o porţie$ 1 l ntrerupe tantiRaliţa. ar la urmă& nainte de cafea& dar cafea să fie&

tare şi groasă& de să te ridice de pe scaun& un caşca#al panK& ce#a mai măricel... 1 5!a notat& coană mare$... se "lizeşte 0ecspira.Apoi ndreptndu!şi c"ipul spre mine şi /ileţel& o

ntreabă tot pe mătuşă!mea9 1 0i dnşilor ce le ser#esc,

1 7ite ce!i& tinere <amlet& mai slăbeşte!mă cu-coană mare& că ncă nu sntem rubedenii... 2epo!tu!meu ţine regim& şi ncă unul se#er... 2!ai nişte brnzăde #aci pentru el, ar pentru to#arăşul *ironescu o

porţie de salată de sfeclă, 5ă!l mai ntremăm cu #itamineoleacă& deoarece l cam suflă #ntul de fira# ce!i$...

43



ri#esc contrariat şi indignat la /ileţel. %ar ntre! prindea şi el aceeaşi operaţie& uitndu!se năuc la mine.

1 2ene 0ecspira& 1 inter#enii eu& ne cunoaştemde!o #iaţă& ştii prea bine că mai totdeauna consum nu!

mai preparate dietetice. 6nsă n seara asta& fiind in#itaţiimătuşă!mii& care se află pentru ntia oară la -Casa scrii!torilor& oferă!ne şi nouă tot ce!a comandat dnsa... Alt!minteri& ar nsemna s!o jignim$

'anti Raliţa& stupefiată de cele auzite& nu poate mistuiatitudinea mea& de aruncare peste bord a unor sănătoase

principii alimentare& şi!şi ng"ite& fără să #rea& mără!şeasca pe care ncă nu apucase s!o aprindă. 5cuipndresturile de tutun& mi se adresează ameninţător9

1 Al& băieţelule& te pri#eşte& eşti in#itatul meu& deşiştii că n!am un sfanţ la mine... 3u nu!ţi #reau dect

binele& dar dacă eşti n franci mănncă ce pofteşti& şitu şi prietenul tău... 'reaba #oastră... Voi plătiţi& că

pe!urmă ne socotim noi$ 6nsă!s tare curioasă ce!o săzică en:e& bulgăroaica de ne#astă!ta& cnd o să audăde destrăbălarea din seara aceasta$

1 2imic$... %acă nu se #a găsi fiara care să mătoarne$ 1 o liniştesc parşi# pe mătuşă!mea.

nă să!şi facă apariţia băiatul nsărcinat cu prezen!tarea celor comandate& am fost supus unor grele ncer!cări. 'anti Raliţa dorea să cunoască totul despre scriitoriiaflaţi n restaurant.

1 Cine!i ăla& borţoşelul, 1 insista dnsa& arătn!du!mi cu degetul personalitatea unui eminent critic de

artă& alb la păr şi stacojiu la faţă. 3 mare,... 1 2u numai mare& dar şi talentat& n afară de faptulcă!i şi conducătorul unei edituri prestigioase... 1 o lă!murii eu.

1 0i cine!s ăia cu care bea pepsi, 'ot mari,... 1 *ari& tanti Raliţo& foarte mari... Cel cu gtul de

taur& care turuie acuma& e unul din cei mai dăruiţi pro!

44



zatori ai ţării. irpiriul& cu glas de domniţă& scrie poeziide #aloare mondială... ar bondocul& cu capul din rădă!cină de stejar bătrn& păi ăla!i nu#elistul numărul unual literaturii noastre...

'anti Raliţa şi mai aprinde o mărăşească& apoi dădin cap ndurerată& pri#indu!i cu oc"i de mamă pe ceiincriminaţi.

1 Vai de capul lor& domle /ileţel& 1 se adreseazădnsa& de astă dată& lui 8ig *ironescu& nişte bărbaţi attde #ajnici& care să bea pepsi,... 0i mai zic că!s şi scrii!

tori mari... ăi neica etre& răposatul cumnatu!meu& carezicea şi dnsul că!i un soi de scriitor& sau aşa şi nc"i! puia& le bea de le stingea... 0i nu pepsi& că pe #remealui nu e+ista dect limonadă la sticle cu bilă& ci #inişorroz de %răgăşani& sau trăscău de *ăţău...

1 %ar nici n!a publicat nimic& tanti Raliţo& dacă tegndeşti la 'atapetre... Ca să #ezi unde duce abuzul de

băuturi alcoolice 1 inter#in eu& att ntru apărarea breslei& ct şi pentru condamnarea practicilor lui bunicu!meu& căci pe dnsul l pomenise mătuşă!mea.

1 *ăi nepoate& măi băieţele& #orbeşti cu păcat$ 2eica etre nu era un beţi#... 3l le bea ţeapăn& doar pentru a!şi astmpăra setea... 4!ai zărit #reodată beat,

5ă!ţi fie ruşine& dacă astfel ţi!a rămas n amintire făp!tura bunicului tău$ Ala a fost bărbat& măi băiete& nufleaşcă de om$...

*ătuşă!mea pri#eşte mai atentă la pa"arele #ecinilor&apoi mă ntreabă fiartă de curiozitate9

1 Ascultă& măi băieţele& toţi cei de la mesele de!aici

snt scriitori,... Că!s mulţi& domle$ 0i n!or fi toţi mari$ 1 2u e+istă scriitor mic& tanti Raliţo& să ştii de lamine... Fiecare se simte mare& indiferent de cărţile pecare le!a scris au ba$ ar cei prezenţi aici& deşi sntoameni ca toţi oamenii& fiindcă mănncă şi beau ca muri!torii de rnd& mai au şi un grăunte de ceaţă n minte&care i mpinge să scrie ntruna& fără ncetare... 7nii mai

45



ane#oie& alţii mai lesne& nsă toţi s mari... Că nu se ştie&ca pămntul& dincotro #a bate #ntul. 5uccesul şi gloriaunui scrib aparţin şi şansei. 0ansă am spus& nu "azard.0ansa de!a cădea peste o temă& un subiect nefumat de

alţii& peste o formulă insolită...'anti Raliţa mă pri#eşte nencrezătoare9 1 /ine& măi& dar pe tine de ce nu te tipăreşte fila!

telistul ăla de la librărie,... 2!ai subiecte& n!ai teme&n!ai formule,

1 Am de toate& n afară de şansă$ %ar #ine odată

şi ea$6n aceeaşi clipă #ine şi băiatul cu măruntaiele pro! puse de 0ecspira.

0i nu numai el& ci #in şi trei cunoscuţi de!ai mei&cărora nu le!aş spune c"iar prieteni& de #reme ce sein#ită singuri la masa noastră& pe la altele nemaifiindloc de cazare. 6nsă mi snt simpatici& pentru că scriu

bine& interesant şi poţi afla de la dnşii o mulţime delucruri.

Fac prezentările. %upă ce!i sărută mna mătuşă!mii&de rămne tanti Raliţa cu cea mai bună părere despreliteratura romEnă contemporană& Valeriu ;grezu& *i"ail

Castra#an şi antelei C"iciu& tustrei prozatori de mare#iitor& se ornduiesc la masa noastră. rinzndu!l lngăei pe *iţu& oficiantul care ne adusese preludiul cinei&ncep să!l bombardeze cu o serie de comenzi& dintre carenu lipseşte #inul casei& poşirca infamă pe care 0ecspirao cară taman de la Roşto#elu.

1 Vinul mă pri#eşte pe mine& 1 anunţă perempto!riu tanti Raliţa. 5per că tinerii noştri prieteni n!au sărefuze o doamnă ce#a mai n #rstă. 2ici n!ar fi po!liticos...

1 5e primeşte& "alucinantă făptură& bogdaproste& şisă #ă ţie ăl de sus numai n belşug şi fericire& şi să mai

46



de la librărie& att de "aios şi la obiect& nct ne tă#ăleamcu toţii de rs. *oti# pentru care& intrnd ntr!o fazăeuforică lesne de!nţeles& a#nd n #edere succesul repur!tat& cnd *iţu se i#i cu fiolele de ietroasele& mătuşă!

mea mai comandă o sal#ă.4iniştit de faptul că!mi ncasasem c"iar la nceputulsăptămnii drepturile băneşti& mă a#ntai şi eu pe urmele

bătrnei& pierzndu!mi e#ident minţile& şi!i şoptii ofician!tului la urec"e& n ciuda nălţimii sale& că era lung cto prăjină& să ne mai rezer#e cte#a butelcuţe& asta pen!

tru orice e#entualitate.Veselia de la masa noastră atrăsese atenţia #ecinilor&n special a maestrului urdea& scriitor ieşean de e+cep!ţie& #enit n Capitală cu prilejul şedinţei curente de Fond4iterar. 6şi părăsi locul şi se instală ntre antelei şi;grezu& prezentndu!se mătuşă!mii& pe mna căreia de!

pute un sărut romantic. Apoi l ntrebă pe /ileţel& dacă

ştia ce#a despre nfăţişarea scriitorului /azil A#aru& cela cărui carte se lansase n condiţii att de a#enturoase.

1 /ată!l %umnezeu să!l bată$... %e unde să!l ştiu&dacă /azilică ăsta n!a bine#oit să se prezinte,... %eloc...%e nici un fel& de nici o culoare$...

1 6n sc"imb& l!a prezentat ompi 2egreţu$ 1 in!

ter#enii eu. 4amentabil$... Ca mai ntotdeauna& cnd se#ră n #iaţa scriitorilor cu ifosele sale$... 1 0i cine!i& bre,... 1 insistă urdea. Că n!o fi #enit

din genunea adncurilor$... C"iar să nu!l cunoască ni!meni,...

7. B'o#a'e 'm/e#e+,$- ma' &e '+'- ma' &e +o"o

48



1 /a!l ştie *ătrăgună$ 0i ncă foarte bine$ 1afirmă antelei C"iciu. 2umai el şi cunoaşte oamenii

pe care!i face scriitori peste noapte. 2u ţineţi mintecum ne!a blagoslo#it cu poetul 0tefan lodu& despre care

nimeni nu auzise pnă atunci,... 2egreţu şi cam facede cap... deşi s!ar cu#eni să fie mai precaut şi prudentcu debutanţii lui. Că lodu nu #isase n #iaţa lui s!ajungă

poet. 0i ncă premiat. /inenţeles& juriul care!i acordasetitlul de laureat fusese prezidat de eminentul critic lite!rar ompilică 2egreţu. %ar şi lodu lucra la un post

de radio regional. ar redacţia culturală& pe care o con!ducea& apela n e+clusi#itate la luminile estetice ale luiompi. Vorbea la radio aproape de două ori pe săptă!mnă... 0i!acolo se plăteşte cu minutul& nu cu articolul$3 bine,... ar el ţi umfla capul cte o jumătate de oră...

1 Ce #orbeşti& bre, 1 se uimeşte din ce n ce maintărtat moldo#eanul nostru. arcă s!a pomenit cnd#a

despre o păţanie a plodului aiestuia... 1 /a bine că nu$ Cum să nu se pomenească, 1

inter#ine Castra#an pe care nu!l ştiam att de bine in!format n pri#inţa #ieţii literare. *ai ales că 0tefănicălodu mprumutase manuscrisul #olumului de poeme&care şi fusese premiat după apariţie& de la un inginer

agronom din satul său& unul /rebu& un băiat de maredăruire... %eşi lodu şi construise un palat de casă la%or!*ărunt& n!a mai ndrăznit să calce prin cătunul de

baştină ani de!a rndul.'anti Raliţa aprinde mărăşească după mărăşească&

ascultă şi se minunează& apelnd din ce n ce mai #rtos

la tămioasa din pa"ar. 2oroc că bătrna!i ţeapănă şi ţine bine. Cu oc"ii sticlind de curiozitate& l supune unui ade!#ărat interogatoriu pe bălaiul de Castra#an9 1 Cum& domle& şi nu l!a dat n judecată agrono!mul,...

1 !a fost scrbă& distinsă făptură$ 1 i e+plică tnă!rul prozator.

49



1 0i!a rămas cu scrba n el, 1 se miră tanti Raliţa. 1 2!aş prea!ş zice$ 1 porneşte să!l completeze pe

Castra#an celălalt blond al treimii& antelei C"iciu. en!tru că& după ce s!a dus şi s!a plns lui 2egreţu& care l!a

primit suspect de amabil& cu!att mai mult cu ct /rebui prezentase şi originalul manuscrisului& a aşteptat timpndelungat un răspuns din partea redactorului nostru.Care răspuns& nsă& n!a mai #enit... lodu i declaraselui 2egreţu că manuscrisul este un fals& deoarece el nuscrie de mnă& ci bate direct la maşină& şi& deci& ceea

ce prezentase /rebu era numai o plăsmuire ordinară... 2eputnd suporta infamia& agronomul& ntr!o bună zi& s!adus la lodu acasă& i!a arătat ne#esti!sii #ersurile sale&i!a spus pe şleau toată tărăşenia& şi!a rugat!o să!l ajutesă dea la i#eală ade#ărul... 2e#asta lui 0tefănică& o fiinţă#aloroasă& mai ales că era nemaipomenit de frumoasă&n #reme ce /rebu& agronomul& arăta ce#a mai bine dect

Alain %elon& iar dnsa se topea după poezia contempo!rană& şi!a făcut bagajele şi!a plecat...

1 7nde, 1 se interesează tanti Raliţa& moartă decuriozitate.

1 4a noul loc de muncă al lui /rebu... 7nde#a pe li!

toral. !a cărat toate "ainele şi catrafusele lui lodu& le!atăiat apoi n bucăţele& transformndu!le n petice şi de!şeuri& şi le!a trimis prin poştă lui ompiliu 2egreţu. 4aeditură& ntr!un colet cu #aloare declarată$...

1 0i pe urmă, Ce!a mai fost pe urmă& bre, 1 n!treabă urdea aţţat.

1 rietenul la ne#oie se cunoaşte. ompilică l!ancărcat pe lodu n maşina editurii& şi!au plecat amn!doi la mare& s!o recupereze pe ne#asta premiatului... 2use ştie prea e+act ce s!o fi ntmplat acolo& cnd s!au n!tlnit poeţii& criticul şi cititoarea de poezie& fapt este călodu a umblat o săptămnă cu mna n gips& iar ompi!lică s!a ntors cu trenul& numai n "alat de casă& doarece

50



maşina rămăsese fără unele piese esenţiale ale motorului&c"iar şi fără parbrizul din faţă& iar redactorul fără "aine...'oate astea s!au aflat de la şoferul lui 2egreţu& dar carenu asistase la dramatica ntlnire...

1 *are mu"aia şi 2egreţu ăsta& bre$ 1 declarămaestrul urdea& ntr!o moldo#enească lejer argotică. %eunde!a mai răsărit asemenea podoabă,

1 Ai răbdare& că!ţi po#estim tot$ 1 l asigură şi!l potoleşte Castra#an.

rozatorul& con#ersnd tot att de intens cu #inişorul

de ietroasele ca şi cu asistenţa& căpătase o splendidă cu!loare rozalie. 4ăsndu!l pe urdea nesatisfăcut& nsă tem! porar& ne mboldi mobilizator9

1 Ce!i facem& doamnă Raliţo, 'ragem de timp& săni se răcească fripturile& şi să rămnem nemncaţi, <ai&măiestrică& mai lasă!ne şi nouă ce#a& dacă ai inimă ntine... 2oi trăncănim& iar matale operezi prin platoul co!

lecti#ului...

%upă ce reuşim să ne mai prindem sufletele& tantiRaliţa şi maestrul urdea& de#eniţi ntre timp prieteni lacataramă& l mboldesc pe Castra#an să spună tot ce ştiedespre ompilică.

'alentatul scrib şi clăteşte urgent laringele cu niţicătămioasă& pentru ca apoi& cu zmbet de mini!*efistofelşi apelnd la timbrul de zile mari al glasului său& sar!castic!rugos& să depene mai departe pagini inedite dindosarul lui 2egreţu.

1 %ragă coană Raliţo& iubite maestre şoldo#ean&

scumpii mei Conan& /ileţel& antelei şi Valorică& ompi!lică ăsta n!ar fi băiat rău& dacă n!ar cloci n el fuduliaşi lăcomia& şi de bani şi de putere... %upă ce s!au răfuitntre ei& ompiliu şi Fănică lodu& acesta din urmă s!atemut tare mult ca nu cum#a omul editurii să!l driblezeşi să se pomenească a#ansat n muncă& la cine ştie cestudio de radioficare sătească. ;m organizat& a#ea la n!

51



demnă suficiente date& pentru a putea reconstitui oricnd biografia binefăcătorului său. Aşa că& n mediul scriitori!cesc& au nceput să circule o serie de brfe despre ascen!siunea lui 2egreţu. 5ursa& a#nd n #edere splendida

completare a unor lacune& nu putea fi dect premiatul90tefan lodu.e tanti Raliţa n!o mai rabdă inima9

1 5pune!mi& domle& mai repede& cine!i de!ade#ăra!telea filatelistu,

1 5tai blnd& coană Raliţo& că spun tot$ 1 o domo!

leşte Castra#an. 2egreţu ăsta ncă din liceu a datnenumărate do#ezi de #igilenţă şi spirit de luptă. Astfel& pe cnd termina clasa a zecea& l!a demascat public pe 2ic"ifor lămădeanu& coleg de!al său& astăzi poet de di!mensiuni naţionale& ca fiind duşman de clasă n#ederat.Att din pricina originii sociale& ct şi din pricina lectu!rilor sale insane9 'udor Arg"ezi& 4ucian /laga& 5aint

@o"n erse& /audelaire şi alţi produşi noci#i ai culturiin putrefacţie. 7lterior& deşi au colaborat n snul ace!leiaşi redacţii& ompilică acţionase n aşa fel& eficient şirapid& nct el să ajungă şef de secţie& iar 2ic"ifor lă!mădeanu corector. %in cauza atmosferei neprielnice&simţindu!se deza#uat de tnăra generaţie din redacţie&

poeţi şi prozatori de aceeaşi #rstă cu persoana sa& darcare mai trziu a#eau să de#ină #rfuri ale literaturiinoastre de astăzi& a mane#rat n fel şi c"ip& pnă s!a #ă!zut redactor& şef de secţie& la o re#istă din pro#incie.

1 *are brnză& n pro#incie$ se e+primă ire#e!renţios antelei& n timp ce se ser#eşte pentru a doua

oară din caşca#alul pane adus de gentilul *iţu& de nu nemai rămase nouă nimic. *ai bine corector& sau secretarde redacţie la /ucureşti... 5ă!mi radeţi barba& dacă nu!iaşa cum spun eu$

1 Frate antelei& greşeşti amarnic& 1 obiectă proza!torul& ompilică a ştiut ce face$ ar bidineaua aia& căreia

52



i zici barbă& deşi ţi stă tare bine& n!ai dect să ţi!o păs!trezi& că nu consumăm...

'anti Raliţa şi maestrul urdea nu mai dau do#adăde răbdare. 5e răstesc amndoi la bietul Castra#an& să

spună mai departe din istoria secretă a carierei lui om! piliu 2egreţu. 1 Ca redactor şef de secţie& şi ncă la sectorul de cri!

tică şi literatură& *ătrăgună a organizat o ade#ărată in!dustrie de contraser#icii$ 1 reia prozatorul. %nsul scriadespre cărţile anumitor scriitori& la modul entuziast& iar

aceştia& fiind şi dnşii prin felurite redacţii de edituri saure#iste& i solicitau copios colaborările. 5!a ales& n mai puţin de trei ani& cu două cărţulii de cronici adunate de prin re#iste şi alte publicaţii mai periferice& precum şi cu premiul re#istei -Forum& acordat pentru criticăliterară...

1 0i ce ne#oie a#eau oamenii de la -Forum de ser!

#iciile lui, 1 se miră urdea nencrezător. 1 %ar binenţeles că a#eau$ Cnd& ce#a mai trziu&

ompilică a ajuns şef de secţie& de astă dată la editură&unul din redactorii de la -Forum& care contribuise la

premierea lui 2egreţu& şi!a publicat imediat un roman ntrei #olume& la -rometeu... ; mnă spală pe alta& iar

contraser#iciile sporesc ni#elul culturii$ 2egreţu a de#e!nit apoi cronicarul -en!titre al unor emisiuni literare dela studiourile regionale de radiodifuziune& pentru că la/ucureşti nu ţinea figura& dar apărea şi destul de frec#ent

pe micul ecran& nct se săturase lumea de fruntea lui de!un deget şi jumătate& de părul n#l#oiat artificial& şi de

timbrul forţat al glasului său... 1 5tai& domle& că l!am #ăzut şi eu pe!ăsta$ Acumami!l amintesc$ 1 strigă e+ultnd tanti Raliţa. Cnd l!amzărit la librărie& n!aş fi zis& pentru nimica n lume& că!icălăul ăla de la tele#izor& care!i certa amarnic pe nişteculturali& participanţi la o masă rotundă. 3ra singurulcare se ridica din fotoliu& se mbăţoşa şi se umfla n pene&

53



şi #roia să!i n#eţe ce!i aia literatura zilelor noastre...A"a$ ăi ăsta!i om mare& Al& băieţelule... %acă mai răm!ne multă #reme la editura lui& duce de rpă pră#ălia. Cănu!i zdra#ăn la minte& şi nici la suflet... *ai ales& după

cte am auzit din cele ce po#esteşte domnul Castra#an...%ă!i nainte& copile bune& zi!i mai departe... 0i ce!a maifăcut& ce!a mai dres,...

Castra#an& care nu se supărase de ntreruperea pro!#ocată de tanti Raliţa& deoarece profitase să!şi mai facă

plinul cu nişte tămioasă& i zmbeşte su#eran& după care

demarează9 1 A dres destule& coană Raliţo$ A trecut şi prin cine!matografie& de!au plecat o droaie de regizori& cerndu!şitransferul la tele#iziune& apoi s!a autopromo#at& datorităaceluiaşi sistem de relaţii& n aparatul tele#iziunii& nctlumea mai sus pomenită a migrat iarăşi către cinemato!grafie... nă la urmă& a nimerit la editura asta& din care

ncearcă să facă moşia lui personală... %e!aia!i ommare$...

/ăieţii beau ncet şi consistent& aprobndu!l din cap pe Castra#an. antelei şi scarpină din cnd n cnd barba bălaie& ţepoasă şi mbrligată& ;grezu tratează cu *iţu!ospătarul prepararea unor crnaţi la grătar& cu nişte fasole

sleită& atent nsă la ce spune Castra#an& iar /ileţel& scu!turndu!şi mereu claia de păr& de parcă s!ar fi apărat demuşte& surde mnzeşte pe sub mustaţă.

Realitatea era că tinerii mei cunoscuţi& a#nd nenu!mărate conflicte editoriale cu 2egreţu& se ngrijiseră săcolecteze toate datele necesare unei campanii de propa!

gandă. 2umai tanti Raliţa şi maestrul urdea& neştiutori şistrăini& ascultau nmărmuriţi relatarea #ieţii de e+cepţie alui ompiliu 2egreţu& uitnd pnă şi să!şi consume caş!ca#alul din farfurie.

Cnd *iţu!gentilul dă să plece cu comanda lui Cas!tra#an& i strig din urmă9

54



1 *iţule& frige!mi şi mie doi crnaţi& dar să fie bine pătrunşi$

1 5e face& maestre$ 1 mă asigură *iţu. 0i tot cufasole,...

1 %ar binenţeles... 6nsă presară!i deasupra şi nişteceapă tocată$'anti Raliţa mă pri#eşte cş& apoi& preocupată de e#o!

luţia n continuare a carierei lui 2egreţu& l solicită pe prozator9

1 Ascultă& domI Castra#ane& dar cine!l susţine pe

impostorul ăsta, 1 2umai %umnezeu ştie$ 1 declară bălaiul deantelei.

Castra#an se ener#ează #izibil& deoarece şi clatinăcapul bolo#ănos şi purcede să #orbească ntărtat9

1 2u e+istă nici un %umnezeu& meştere& nu te facecă nu ştii... ompilică se bazează pe crunta realitate că

are la ndemnă posibilitatea de!a!şi tipări orice prietensau contraser#ant$

mpresionaţi de pătimaşa relatare a lui Castra#an&amuţim cu toţii. 'ăcem ct#a timp& apoi ne aprindem ţi!gările. 2i se făcuse le"amite de!atta ompilică... rea se

do#edea omniprezent& omniştient şi omnipotent$...

. E"emen,e 'no#ma,'5e &e/#e a!,o#!" an,om$

6mi caut ţigările& pentru a constata cte -!uri mi!au

mai rămas. 6nsă nu dau n buzunar dect de ambalajulelegant şi cocoloşit& golit de orice conţinut& precum şi peste paginile scrisorii adresată lui ompiliu 2egreţu dene#asta scriitorului /azil A#aru.

au o mărăşească din pac"etele lui tanti Raliţa& care le pusese la dispoziţia colecti#ului& pornesc să tuşesc #io!lent& după primul fum& iar apoi& pentru a!mi domoli ar!

55



sura din gt& pornesc să legumesc din crnaţii pe caretocmai mi!i adusese *iţu!gentilu.

6n #reme ce mă strădui să!mi prind niţel sufletul& bucurndu!mă de fasolea sleită& ornamentată cu ceapă

tocată& pri#esc curios la ambianţa din restaurant.6ncăpătoarea sală& cu splendidul ei plafon din lemnafumat& adăpostea& la ora aceasta& o lume din cele mai in!teresante. ersonalităţi de seamă ale literaturii contem!

porane& cu soţii& prieteni sau numai cunoscuţi& discută&se adapă& consumă& fumează superintensi#.

4a una din mese& unde apreciatul nu#elist 'oma /a!tru ţinea să fie singur& numai cu ideile sale& se nfiinţasea#lu 2egoiţă& un poet din cei mai fecunzi& autor al unor#olume masi#e& de reală #aloare. %eoarece /atru nu se

prea consideră onorat de prezenţa poetului& acesta& cu un pic de sifon n nas& ncepe să!i organizeze un microreci!tal de milioane.

1 Va să zică aşa& măi 'omiţă$ 3u nu!s #rednic detine... 2u merit să iau un locşor la masa ta$ /uun$...ăi ştii tu& măi /atrule& cine mi!s eu,... *ă& pe mine măcunoaşte o lume ntreagă& toate cucoanele mi ştiu poe!ziile pe din afară... -5onetul piţigoilor ridică sălile n

picioare& cnd mi!l recită 5tănculescu$ a ascultă... -... la

5ingapore& ntr!o locantă& dansa băută o bacantă& poetulasculta năuc& a#nd la stnga doar un cuc... ricepi c"es!tia cu cucul,...

@enat& /atru l in#ită să se aşeze. 1 2eeea& acuma nu mai te stimez& 'omiţă$ 2u mai

#reau... *ă duc la maestrul nostru reajbă& că!i mai le!

#ent şi domn de #iţă #ec"e... ;ttonel& măi 'omo& nu poşircă precum matale$... a şi pussB$ 5ă nu te mai #azăoc"ii mei ndureraţi... 6mi plnge inima de milă!ţi& adioşi n!am cu#inte...

6n spatele nostru& 'randafir (poet de largă circulaţie)discută& ntr!o manieră proprie& cu ;#idiu %oica& ro!mancier n curs de afirmare.

56



1 %e ce #rei să ne umileşti,... Crezi că noi "abarn!a#em de şalăul -bonne femme& sau de iofcaua cu

brnză de #aci,... Află& ţi!am cumpărat cartea de anultrecut& şi mi s!o umflat capul di atte preşepte culinare...

ăcat di ele& că!s dumnezeieşti scrise$...;#idiu %oica& masi# şi atletic& tnăr şi frumos ca unzeu trac& i dă replica9

1 'randafiraş de la *oldo#a& dacă nu ţi!aş respectamămica& te!aş transforma ntr!o clipită n orfan de talent&stri#indu!ţi deştele ălea nenorocite cu care zici că scrii...

Vezi braţul ăsta& măi plantă de grădină,6n timp ce!i demonstra musculatura organului pome!nit& ;#idiu %oica se ridică de la masă& manifestndu!şiintenţia (#izibil prefăcută)& de!a purcede la e+ecutareaconcretă a ameninţărilor sale. *ă uitam şi eu la celetreizeci de :ile de carne macră ale braţului de romancier&mai mult din curiozitate intelectuală& #rnd să constat n

ce constă puterea unui talent.

6nsă 0ecspira& deloc impresionat de atitudinea falsagresi#ă a prozatorului& se i#i lngă el. /ătndu!l lejer

pe umăr& i declară cu glas blajin9

1 *ăi to#arăşe& măi domnule %oica& iarăşi #reis!a#em necazuri,... 2u te gndeşti mătăluţă& că primescdoar un salariu& şi n!am la dispoziţie atta mărunţiş&nct să plătesc toate pa"arele sparte,... 2!oi fi eu orto!do+& ca rasă& dar te iau n crcă orict ai fi de zmeu...?ău aşa& măi frate %oica& nu mă face să!mi ies din

pepeni #erzi$...;#idiu %oica se reaşeză la locul său& pri#ind amuzatla responsabilul restaurantului. *ai sorbi un pic din

pa"ar& apoi se adresă zmbind lui 'randafiraş9 1 *eştere& nu fi supărat& am glumit şi eu... %ar nu

ştiu ce se ntmplă cu mine& de mă apucă toate pandaliile

57



atunci cnd se crteşte pe socoteala stilului meu... <ai&să ne!mpăcăm& dau şi eu un rnd...

oetul& ngndurat şi cu mintea n altă parte& ca şi cumnici n!ar fi dat atenţie celor petrecute& i ntinse mna şi

spuse cu dulce glas moldo#enesc9 1 /re& te!ai beşondrit di tăt& nu mai prişep şe!i cumătălică$... %i şe să ne!mpacam& di #reme şe nici n!amfost suparaţi$... <ai şi!om be& c!aşa!i stă omului bini..5ă se #eselească n paşe şi onor...

e cnd rădeam de pe farfurie ultimele urme de fa!sole& mă pomenesc bătut pe spate. Renunţ la operaţia pecare o ntreprindeam şi!mi ntorc surprins capul.

Visarion Huluca& secretarul editurii -rometeu& fac!totumul lui ompilică 2egreţu& #erde la c"ip şi nespusde ncruntat& şi #ădeşte intenţia de!a mă ntreba ce#a.

1 5tai jos& Visică dragă& şi bea şi tu un pă"ărel de

tămioasă& că plăteşte mătuşa!mea Raliţa... Ce s!a ntm! plat& şi ce pofteşti de la sufletul meu,

Visarion& mai funebru şi mai sinistru ca niciodată& se pleacă la urec"ea mea şi!mi spune9

1 Conane& ţi baţi joc de mine, %e băutură mi ardeacuma& cnd mi!a dispărut şeful,... 2u l!aţi #ăzut cum#a

pe!aici,... 1 e 2egreţu,... Fii serios$ Dsta nu calcă la -Casascriitorilor dect cu ocazia şedinţelor festi#e... %e undeştii c!a dispărut, 2u!i cum#a acasă,...

1 5igur că nu$ 1 mi transmite nnegurat Visarion.*!am dus la apartamentul lui& dar n!am găsit!o dect pe

ne#astă!sa... *i!a spus că nebunul sosise ca un taifun& şisc"imbase "ainele şi plecase imediat cu maşina editurii.Am fugit imediat la editură. 5ufletuI$ 2imeni pe!acolo...

2ici urmă de ompilică& dar nici de maşină... *i!am datcu părerea c!ar fi posibil să se fi dus la /azil A#aru& săafle ce s!a ntmplat cu el... 4a A#aru acasă& pustiu...

2ici ne#astă!sa& nici scriitorul& şi nici 2egreţu al meu...

58



6n sc"imb& uşa de la intrare desc"isă& iar toate luminileaprinse... %omnule& dacă s!o fi ntmplat ce#a,...

'anti Raliţa& cu mărăşeasca n gură& deşi totdeaunaafirmă că!i cam tare de!o urec"e& ntreabă cu glas tare

nct s!audă toată lumea9 1 0i ce te frămnţi& domle secretar& nu!i nici o pa!gubă dacă ţi!a pieit aşa mndreţe de şef$ *ai bine cin!steşte!te& că se merită$...

4und aminte că mătuşă!mea nregistra foarte bine&şi ncă la mare fineţe& cu urec"ea dinspre mine& cealaltă

fiind n defect& ncerc să potolesc spiritele. 6l rugai peVisică să ia loc& i umplui pa"arul cu nişte tămioasă&după care l in#itai să ciugulească din platourile de pemasă.

2!a fost necesar să insist n e+ces. /ondocul de Hu!luca& isto#it de!atta alergătură& era flămnd ca un lup.%ar şi crncen de nsetat.

6ngrămădit pe scaunul de lngă mine& ca un #iezure la pndă& cu părul pleoştit pe fruntea bolo#ănoasă& nu mai prididea. 2ici cu băutul şi nici cu nfulecatul. este c!te#a secunde nu mai rămăsese nimic din crnaţii de casă

pe care!i comandasem lui *itu!gentilu. 0i nu era prima porţie solicitată& ci a doua& pentru că nici din cealaltă

n!apucasem să gust ca lumea. 1 AşK$ 1 grăi la un moment dat Visică& oftnd uşu!rat. arcă m!am mai liniştit$... %ucă!se!n fras& şi ompişi nenorocitul ăla de A#aru& puţin mi mai pasă de ei$...

*ie nsă mi păsa. %rept care l incit pe Huluca9 1 /ine c!aduseşi #orba despre /azil A#aru... Cine!i

ăsta& măi Visică,... %e unde #!aţi procopsit c!un autoratt de c"isno#at,...Cei de la masa noastră amuţiră brusc& dornici de in!

formaţii de la prima mnă. /a& tanti Raliţa& posednd şiunele propensiuni detecti#istice ieşite din comun& l m!

bie să mai toarne n el nişte ietroasă9

59



1 5er#eşte!te& domle Huluca& eşti in#itatul meu...Văz că te!arăţi bărbat ţeapăn$...

Visică şi şterse broboanele de pe frunte& o pri#i in!trigat& după care& oarecum ntărtat& dădu duşcă pa"arul&

pentru ca apoi să răbufnească e+plozi#9 1 /ădie Conane& dacă aş da de urmele lui& mai căl!aş mpuşca$ Cu mnurile mele$ %e cnd l!a adus ompin editură& mi!a mncat zilele$ 7nde %umnezeul lui l!ofi găsit& nu mai ştiu& dar mă bate gndul că!i leagă o#ec"e prieitenie. 2egreţu!i n casa lui A#aru ca la el&

de s!ar zice că!i moşia luI tac!su... ar cu ne#astă!sa& cel puţin după cte am #ăzut eu& se are şi mai bine... 6şi zic pe nume& o plimbă cu maşina noastră& corectează m! preună la şpaltele romanului lui bărbatu!său... 7nii spuncă /azil ar fi a#ocat& sau jurist!consult... ompilică& nsc"imb& afirmă că A#aru nu mai profesează de ani dezile& de cnd s!a apucat de literatură...

6n răstimpul ct Huluca şi face din nou plinul la pa"ar& profit& şi!l ntreb mai la obiect9

1 0i cum arată, 'năr& bătrn& om rău& om cum!secade,...

1 %racii să!l pieptene& că n!ai cum să!i g"iceşti#rsta$ 0i!a lăsat barbă& ca <emingLaB... 3!un tip mă!runţel şi sălciu& adus niţel de spate& se!mbracă numai din

pac"et& ba mai face şi pe sporti#ul& deoarece umblă ntot soiul de bluzoane din piele de antilopă. 2ici pnă as!

tăzi nu i!am #ăzut #reodată culoarea oc"ilor... oartănişte oc"elari panoramici fumurii& uriaşi ct gogoşariiăştia... 4a el& n birou& are #reo trei maşini de scris. C"iars!a lăudat odată& n cabinetul lui ompi& că n!a scris n#iaţa lui de mnă& iar romanul pe care ni l!a adus a fostredactat de!a dreptul la maşină... Rareori l!am găsitacasă& fiind mai ntotdeauna plecat. Căci umblă prin ţară

60



să se documenteze pentru cărţile celelalte. Ciudat perso!naj& n orice caz... 2u frec#entează cercurile scriitori!ceşti& nu!i calcă piciorul pe la re#iste sau edituri& nu cola!

borează la radio& la tele#iziune sau cu casele de filme...

4a -rometeu a fost prezentat de ompilică& aşa& dinsenin care ne!a anunţat atunci c!a descoperit pe cel mai#nos prozator al ultimilor ani... /ălmăjelile lui obişnui!te& cnd şi dă aere de animator cultural$ %ar să!l #ădacuma cum se descurcă& de #reme ce /azil i!a făcut figu!ra cu neprezentarea la lansarea cărţii$... 3i,... Culmea ar

fi să dispară amndoi& şi ncă de!a binelea... Atunci să teţii$...

Cnd l aud pe Visică pomenind de posibilitatea uneidispariţii globale& mi amintesc brusc de scrisoarea soţieilui A#aru. %acă a dispărut şi dnsa& de #reme ce n lo!cuinţa familiei bate #ntul& se impune să citesc de ur!

genţă conţinutul misi#ei. Cine ştie& poate dau de!unrăspuns la multiplele enigme i#ite n ultimele ceasuri./azil A#aru pierit fără urmă& ompilică 2egreţu aşijde!

rea& madam A#aru plecată de!acasă& lăsndu!şi domici!

liul pe mna oricui$ Ce& e c"iar de ici de colo, 7nde maidai de!attea mistere,...

8. Do+!men,e- ma' m!", &e+:, an,a,'+e- ;' &e"o+ ;,''n3''+e

este cte#a secunde mă adresez comesenilor9

61



1 %ragii mei& iar #ă necăjesc& lipsindu!#ă de prezen!ţa subsemnatului& dar trebuie& necesarmente& să mă re!trag$ 6nsă nu pentru mult timp...

1 %omle& nu!i uman ce se!ntmplă$ %e ce te duci

singur& să in#estig"ezi n pri#inţa dispariţiei lui 2egreţu, 2!am a#ut şi eu o contribuţie substanţială la toate a#en!turile prin care ai trecut, 2u!i frumos& Al& băieţelule$...

'anti Raliţa& uitnd de una din legile de bază ale de!tecti#ului perfect& respectarea secretului& mi di#ulgăintenţiile.

referind să e#it o discuţie (n contradictoriu) referi!toare la contribuţia dnsei la păţaniile mele& n realitatecatastrofică& dau bir cu fugiţii şi mă ndrept spre bufet.

Ajuns aici& o abordez pe buna mea prietenă&gestionara tarabei9

1 Coană *arioară& am o #orbă cu matale$... 1 8eaba mă iei pe ocolite& maestre Conan& nu mai

aduc -ent$ 5ă mor& dacă nu!i ade#ărat... 1 mi răs! punde diafana persoană.

1 Fii liniştită& fată scumpă& numai de ţigări nu!miarde acuma... Vreau un loc liniştit& unde să pot studiacte#a clipe un document de importanţă senzaţională...Ajută!mă$

1 ar te ţii de bzdgăniile matale detecti#e,... *ărog& fiecare cu păsărica lui$ Hi!ar con#eni magazia,...

3+celentă idee. 6ncăperea unde bufetiera şi păstrează băuturile& alimentele neperisabile şi catrafusele& repre!zintă& la ora actuală& refugiul cel mai liniştit din -Casa

scriitorilor. 1 *ulţumesc din inimă& coană *arioară$ 3 minu!nat$... <aidem...

Condus de bufetieră& pătrund n magazie. Coana *a!rioara mi aprinde lumina& aduce şi!un scaun lngă mă!suţa pe care!şi ţine registrul de intrări!ieşiri& apoi mă

62



părăseşte& lăsndu!mă singur& dar nu mai nainte de!ancuia uşa cu c"eia. e dinafară.

ri#ind n juru!mi& ajung la concluzia că simpaticamea prietenă fantazează (ca să nu zic altfel) de ng"eaţă

apele. C"iar pe raftul din dreapta mea& trei cartuşe de-ent se lăfăie mbietor. 6mpăcat cu #iaţa& mi aprind o-5nagoa#ă& că!i bună şi asta& a#nd un tiraj mai multdect satisfăcător& şi scot din buzunarul "ainei "rtiilemisi#ei e+pediate de madam A#aru.

%espăturindu!le& constat că!s& de fapt& două scrisori.

rima din ele era semnată de Fifi A#aru& pesemne soţiaromancierului necunoscut& şi adresată lui 2egreţu.Apelnd la un ton destul de intim& i scria9

-%ragă omp&

mă aflu ntr!o situaţie imposibilă. /azil a fugit

de!acasă& şi nu ştiu unde poate fi găsit. 0i!a luat cu elgeamantanul& cte#a lucruri de mbrăcăminte& fără să!milase măcar cte#a rnduri. Acum două zile depusese ocerere la 'irbuceanu& prietenul nostru şi!al tău& să i sedea o repartiţie la una din casele de creaţie. %ar acestea!smulte$ 4a care din ele să!l caut, 6n afară de asta& nuera normal să fi participat la lansarea romanului pe care i

l!ai editat, %upă ce l!ai ajutat să!l pună la punct& după cel!ai şi tipărit& să!ţi facă tocmai ţie una ca asta,

6n orice caz& pe biroul lui am găsit scrisoarea alătu!rată& pe care ţi!o trimit s!o citeşti. %acă nţelegi ce#a&telefonează!mi. oate ţi oferă #reun indiciu n pri#inţa

plecării lui /azil.

Cu drag& Fifi.

/ătută la maşină pe!o "rtie infernală& probabil pen!tru ambalat "al#a& misi#a misterioasă suna astfel9

-'o#ărăşele scriitor de romane&

63



subsemnata Angelică <rişcă& str. ristol nr. MNOJPQ&cu respect #ă rog să săriţi n ajutorul to#. prof. doctordocent inginer /olo#an %ecimus& ca să fie primit de oComisie de 3+pertiză *edicală. %e şapte ani ncoace le!

şină şi #arsă snge '/C. Fiind propus delegat de stradă&la =O.V.NO=Q& i!a ars limuzina. 3 plin de arsuri cance!rigenetice& cu M oc"i& M plămn& J degete şi M picior. *ut&şc"iop& moş la de ani& are otită& ulcer& tuşeşte& colităspastică& megalomanie la splină& ptoze #iscerale& este Msc"elet. A fost AVA';R reacţionarist& antrenor la -F.C.

oiana& cf. '.V. emis de consiliul popular& OJSON& col.*FA şi *A şi ompieri& etc. A compus opere n toateartele& muzică de balet modern& şi in#enţii internaţionale.A muncit zi şi noapte pentru oraşul său natal& de lngăcătunul *ucea. 3 director general adj. la f. te+ticolă-7nirea noastră din coop. 4ucrează la '/ de JM de ani.3 aproape orb 1 cataractă şi retină deslipită pe!o parte.

Are "epatită& lunibago& "ipertensiune ner#oasă şi ocula!ră& paradontopatie& spondiloză ancilară etc.

Consiliul opular *ucea i!a aprobat pensionarea cudecizia nr. MSMN=.T.Q& trimisă la %R*8<' str. ru!nişor nr. =& care l refuză obligndu!l să moară. .5. Are albumină n snge şi sare de clor. /'R' #rea

să!l trimită la spitalul N sau peste "otare. 2u!i dă conced.

5ntem amndoi e#idenţiaţi şi n e#idenţa de protocolde la Crucea Roşie.

Am fost soţia lui două luni n MNOJ.

'răiască literatura şi arta& trăiască romancierii$Angelica <rişcă!/olo#an.

Cnd terminasem de lecturat terifianta şi fantasma!gorica epistolă& am simţit cum mă ia cu friguri pe şiraspinării. Atunci& mpins de urgenţa ne#oii& am apelat lasticluţa de #odcă a coanei *arioara. %upă prima ng"i!

64



ţitură& n!am simţit nimic. robabil era trezită. Am insis!tat& şi am mai tras o duşcă. 'ot nimic. Abia cnd amdat!o gata& golind!o pnă la fund& am realizat că băusemapă distilată& sau ce#a n genul acesta& deoarece nu a#ea

gustul obişnuit& cloraminat& al apei curente pe care o de! bitează robinetele şi cişmelele. 'otuşi& n ciuda lipsei detărie alcoolică& mi!a făcut bine. *i!am re#enit ntr!o oa!recare măsură.

6ncepeam să nţeleg de ce dispăruse ompiliu 2e!greţu. recis pornise n căutarea scriitorului descoperit

de el& dorind să!l protejeze. %acă Angelica <rişcă era nstare de libertate& nu mai dădeam doi bani pe #iaţa lui/azil A#aru.

robabil că indi#ida fusese cnd#a clienta a#ocatuluiA#aru& şi!acuma l asasina& ncet dar sigur& cu scrisorile

bezmetice pe care i le e+pedia. Ar fi fost interesant decunoscut şi te+tul celorlalte.

*i!am propus ca& ncepnd de săptămna #iitoare& săntreprind o mică anc"etă& pentru a găsi dosarul proce!sului susţinut cnd#a de A#aru.

%ar dacă te+tul scrisorii ascundea altce#a, %acă erao modalitate cifrată& pentru a i se transmite scriitoruluianumite informaţii, 6nsă& ce fel de informaţii, Vreo

documentare de #iaţă& n #ederea unui #iitor roman,8reu de crezut$ 0i una& şi alta...6n #reme ce cugetam la ipotezele de mai sus& cine#a

porneşte să bată la uşă. %ar att de puternic& nct sedesprindea tencuiala din jurul ramei. 5ar ca ars& mă re!

ped la uşă şi ncep să strig9

1 Cine!i, Ce s!a ntmplat,... 1 3u snt& maestre Conan& eu& *arioara$... %e ce numai ieşiţi odată de!acolo, Ce faceţi& #i s!a făcut rău,...

/ufetiera e sonată bine. 1 Ai uitat& coană *ărioară& că m!ai ncuit pe din!

afară şi!ai luat c"eile cu matale$...

65



6ncep să mă ener#ez. 3pistolele e+pediate lui 2egreţude madam Fifi A#aru mi transmiseseră o tensiune psi!"ică absolut anormală& şi!mi anulau şi bruma de calm pecare o mai posedam. 5imţeam ne#oia urgentă să le stu!

diez mai atent& n condiţii de linişte& adică acasă& şi să purced imediat la anc"etă. Aşa că nu mai suport atitu!dinea mătuşă!mii şi!a grupului de prieteni ce i se ală!turase. %rept care răcnesc9

1 Faceţi ce#a$ 5coateţi!mă din magazia asta bles!temată$ 6n loc să #ă amuzaţi pe socoteala mea& mai bine

căutaţi un specialist n lăcătuşerie$... 1 4ăcătuşul e la faţa locului$ 1 auzii un glas bine!cunoscut mie.

Visarion Huluca& despre care aproape uitasem că!lin#itasem la un pa"ar de #orbă& porni să zdrăngăneascăce#a& probabil o legătură de c"ei& şi!mi furniză şi e+pli!caţiile necesare9

1 Conane& puiule& ai un noroc de milioane$ C"eileediturii& de la toate ncăperile& se află asupra mea... Amşi eu un "obbB& ce să!i fac... 6mi place să ntreţin broaş!tele şi ncuietoarele. 6n timpul liber& binenţeles. estecte#a clipe eşti afară& stai liniştit$

%upă #reun sfert de ceas& Visică rupnd #reo patru

c"ei n broască& am fost e+tras din magazie. 6nsă printăblia uşii. e care fuseseră ne#oiţi s!o taie c!un cuţit!ferestrău& din cele utilizate la bucătăria restaurantului

pentru debitarea ciolanelor de porc.%esc"izătura obţinută& fiind totuşi nencăpătoare&

m!au tras afară niţel cam forţat. *ai nti de cap. Văznd

că nu le reuşeşte astfel pasienţa& m!au mpins la loc& pre!sndu!mi zdra#ăn ţeasta& şi mi!au cerut să le ofer pi!cioarele. Am ncercat cu dreptul& apoi cu stngul. 2!amers. 4e!am unit pe!amndouă& răsucindu!le ca pe!untirbuşon& şi!abia atunci operaţia a fost ncununată desucces. 3ram afară$

67



'ocmai n clipa cnd mi mbrăcam "aina& şi!a făcutapariţia& leoarcă de năduşeală& responsabilul 0ecspira.Hinnd de toartă un ceainic de #reo trei litri& porni să

pri#ească stupefiat la grupul nostru& apoi la bufetieră&

şi!abia după aceea la uşa magaziei. 1 Ce!i cu brambureala asta& to#arăşă *arioară, Ces!a ntmplat& şi de ce mi!ai telefonat acasă& să #iu nu!maidect cu ceainicul,... Cine!a spart uşa magaziei,

2e!au călcat "oţii,...Aproape blbindu!se de emoţie şi ener#are& 0ecspira

şi tot bălăbănea n mnă ceainicul./ufetiera i!a e+plicat ce se petrecuse. @enat& respon!sabilu i cedă recipientul. 5pre surprinderea noastră& nuconţinea ceai& ci era plin cu ia"nie de fasole. 6nsă c"eilese aflau la fund. 6n grabă& bucătăreasa nu le obser#ase&atunci cnd l umpluse.

1 0i!acuma cine o să suporte reparaţia uşii, 1 n!

trebă indignat 0ecspira. *aestre Conan& numai buclucurimi faci$... Am să mă plng luI to#arăşuI 'ancu... Vă rog&foarte mult& să părăsiţi imediat restaurantul$

'anti Raliţa& care cunoştea pasiunea responsabilului pentru o anumită ţigară& i oferi numaidect o mărăşea!scă9

1 'rage un fum n piept& şi!ai să te linişteşti$... 3mai bună dect -ent!ul... <ai la masa noastră& să pu!nem la cale reparaţia uşii& şi să gustăm şi noi din ia"niaaia... A#em aici un inginer& şi n!are nici un rost să!ţifaci probleme... nă ţi re#ii& probnd din tămioasa deietroasele& domI /ileţel o să!ţi şi facă uşa la loc... Ai

ce#a carton pe!aici,.../uimăcit& 0ecspira acceptă. 6nsă se ntreabă cu glastare9

1 0i cum ajung acasă, 4a ora asta nu mai circulănimic...

68



9. In,e#me44o+>e#4an&o- ma non ,#o/a,#o/a

%eşi tanti Raliţa se pretinde o conducătoare auto dee+cepţie& reuşeşte totuşi să greşească pur şi simplu dru!

mul& şi să ne care direct n Cotroceni& n loc de Calea*oşilor. Asta pentru că se ncăpăţnase s!o ia pe!untraseu ce#a mai ocolit& n dorinţa ei secretă de!a e#itaorganele de circulaţie.

1 %ragă tanti Raliţo& află că sntem pe strada @ol!liot!Curie& iar nicidecum pe Calea *oşilor... 1 i!am co!municat eu maliţios. 4asă!mă pe mine la #olan& şi matale

mai odi"neşte!te& pnă ajungem acasă$... 1 e tine& Al& băieţelule, Care conduci ca o cizmă$

Vezi!ţi de treabă... *ai bine #erifică dacă sntem ntr!ade#ăr n Controceni... 0i!apoi& c"iar dacă sntem pe @o!licot ăsta al tău& nu contează$ 2e!am plimbat şi noi

puţin. Acum o iau de!a dreptul pe bule#ard& şi!n cinci

minute sntem la tine$...Cnd ajungem pe Calea *oşilor& nu după cinci mi!nute& ci peste un sfert de oră& -'rabant!ul mătuşă!miirămne n pană de benzină& c"iar n faţa porţii de lacurtea noastră.

1 %orm la tine& măi băiete$ 1 decide ncntată

tanti Raliţa. 1 *ă rog& 1 ncerc eu s!o dezamăgesc& n!ai dect&dar #om fi cam mulţi& fiindcă şi 8ig se #a culca aici...

1 erfect$ oate!i tragem şi!o tablă$ 1 nu dezarmămătuşă!mea&

1 2ici să nu te gndeşti$ 1 protestez #e"ement. Amde citit$

70



1 0i mai bine$ ; să citim mpreună scrisorile$ 1 2u$ 1 mint eu. Am altce#a de lecturat... 2işte

pagini de la romanul pe care!l scriu... 1 3+celent$ 1 aprobă tanti Raliţa. 3u mă culc n

dormitor& iar tu ai să te distrezi cu manuscrisul... 1 0i unde!l cazez pe /ileţel, 1 2u!i o problemă$ 6n fotoliul din birou... 1 mă

consiliază dnsa. 1 %ar nu!i fotoliu!pat$ 1 ngăim demoralizat 1 %omnul 8ig şi!aşa!i destul de mărunţel& intră el

şi!ntr!un fotoliu obişnuit$%upă ce mpingem maşina n curte& c"inuindu!ne ca

nişte osndiţi& deoarece tanti Raliţa uitase frna de mnătrasă& ne luăm lucrurile din tărăboanţă şi ne ndreptămspre casă.

6n faţa uşii constat că n!am c"eile la mine.

1 Cred că mi!au căzut din buzunar n maşină$ 1le comunic partenerilor mei. <aideţi să le căutăm& c!alt!minteri dormim afară& sub cerul liber...

Ajutat de /ileţel& purced să umblu după c"ei. 2u!snicăieri. %ăm jos scaunele din faţă& banc"eta din spate&

preşurile de cauciuc. ?adarnic. C"eile nu!s de găsit.

1 %omle& dar dacă ţi!au căzut n magazie& cnd ţi!aiscos "aina, 1 şi aminteşte tanti Raliţa./ileţel are o idee de milioane9

1 *ergem urgent la -Casa scriitorilor& o căutăm pecoana *arioara& şi desfacem tăblia de la uşa magazieică tot i din carton...

6l pri#esc interzis.'otuşi nu!i beat. 6i arăt maşina& şi!l solicit să punem

totul la loc. %upă ce terminăm& se urcă n -'rabant.7itase că n!a#em benzină. 6l dau jos ener#at& şi!i cerc"eile de la casa sa. 6mi ntinde imediat un obiect defier& un soi de c"eie medie#ală& aşa cum se utilizau la

71



porţile mnăstirii 2eamţului. e puţin #reo zece centi!metri n lungime.

1 5taţi puţin& 1 i!am anunţat eu. 0tiu unde!sc"eile$...

%e bucurie& tanti Raliţa şi cu 8ig ncearcă să mă pupe. 6i temperez imediat9 1 4e!am uitat n "ainele celelalte& cnd m!am

sc"imbat. /ine că mi!am adus aminte... *ergem să!ncer!căm forţarea uşii$

%eoarece eforturile noastre conjugate n!au dus lanici un rezultat& uşa& de astă dată& refuznd să cedeze&ceea ce mă miră nespus& cu att mai mult cu ct n alteocazii o desc"isesem şi singur& dndu!i un simplu brnci&le ofer partenerilor mei soluţia optimă.

1 8ig dragă& mergem amndoi n pod& iar de!acolonu!i dect un fleac să intrăm n casă. 'otdeauna se uită

lucarna nencuiată$ 1 0i eu ce fac aici, 1 ntreabă tanti Raliţa. 1 Aştepţi liniştită& să!ţi desc"idem pe dinăuntru$ 1

i declar eu.este #reo cte#a minute& bjbim amndoi prin tene!

brele podului. *ai greu a fost cu urcatul& ntruct scara

era cam deteriorată& iar /ileţel& după prima ncercare&aterizase n pi#niţă. %ar acuma totul este n regulă& cue+cepţia lucarnei. Cine#a i pusese lacăt.

4a lumina c"ibritului aprins de /ileţel& de era să!şidea foc la fa#oriţi& găsim o rangă. Cam lejeră. Forţămniţel& şi imediat se rupe. 3ra din plastic. nginerul tot

inginer apeleaza la c"eia sa& o #ră sub belciugul lucarneişi& peste un minut& sntem n faţa c"epengului desc"is.'otu!i bine şi frumos& cnd se termină cu bine.; poftim pe tanti Raliţa n casă. %nsa ne blagoslo!

#eşte& murmurnd cte#a cu#inte din ritualul ortodo+& n!cercnd să ne e+plice de ce o găsisem adormită pe prag.

72



Recăpătndu!şi brusc energia şi elanul att de bine!cunoscute& mi nmnează e+emplarul meu& şi!l ia pe!aldnsei& şi!mi comunică e+trem de afabilă9

1 *ă duc să răsfoiesc cte#a pagini din -'are ca

piatra... 'u fă!mi o cafeluţă& dar puţin mai ţeapănă&c!altminteri n!adorm...lec spre bucătărie& iar dnsa dispare n direcţia dor!

mitorului.Cnd mă ntorc cu cafelele& că făcusem trei& pentru

tot poporul& /ileţel le doarme de le buşeşte& tolănit pe

cant n fotoliul din birou. 'anti Raliţa nsă& ntr!o pijamade!a subsemnatului& pentru că ale ne#esti!mii n!o ncap&s!a instalat n pat& cu cartea lngă dnsa& şi trage dinmărăşeasca ajunsă la jumătate.

1 *ersi& maică& 1 mi mulţumeşte dnsa& acumadu!te n treabă!ţi& că eu i dau drumuI la cartea asta...are interesantă$ Ca să #ezi ciudăţenie& satul unde s!a

născut eroul se c"eamă *ăţău& ntocmai ca localitatea de baştină a lui bunică!tău... nteresant& foarte interesant$...

ntrigat de coincidenţă& i urez noapte bună şi mărefugiez n birou& să #ăd ce!i cu -'are ca piatra. unlngă mine ambele cafele& deoarece probabil am s!o beauşi pe!a lui 8ig& ntruct acum se desfată n braţele lui

-*orfoleu (cum i zice tanti Raliţa).Aprind o ţigară şi e+aminez #olumul. 3+celent pre!zentat din punct de #edere grafic. Coperta& apelnd lao modalitate modernă& descompune& n linii şi puncte&imaginea unui portret foto& transformndu!l& prin inter!mediul artistului& ntr!un autentic moment plastic. %eşi

nu se pot distinge clar trăsăturile celui portretizat& măsimt tulburat de impresia pe care o degajă. 4iniilec"ipului emană eflu#ii magnetice& de!o #italitate e+plo!zi#ă& n acelaşi timp cu senzaţia de calm fantastic ce nu

poate caracteriza dect o personalitate neobişnuită.entru că& de fapt& asta iradiază liniile de forţă ale

capului de pe copertă9 tărie& nenduplecare& drzenie. 6mi

73



biliţi aici din timpuri imemoriale& odată cu naştereamunţilor nconjurători. Ce!i drept& mai sosiseră la *ăţău&cu sute de ani n urmă& şi nişte ciobani din partea Făgă!raşului& de pe la 0ercaia& nsă altoiul se topise& pierzn!

du!se n masa băştinaşilor.*erita să!i mpărtăşesc şi lui /ileţel fantastica des!coperire& şi nu!mi rămne dect să!l trezesc.

1 8ig& scoală!te$ 'rebuie neapărat să!ţi spun ce#a...oetul& care totdeauna susţinea că doarme doar cte#a

ceasuri pe noapte& ntruct somnul generează numai

puturoşenie şi renunţare& nu dădu nici un semn căm!ar fi auzit.%upă ce!l mai zguduii de #reo cte#a ori& mă #ăzui

silit să renunţ.ncitat de ţesătura cărţii lui /azil A#aru& şi ncă de

la primul capitol& presimţind că romanul -'are ca pia!tra ascundea& pentru mine& o enigmă din cele mai

bizare& mă dusei la bucătărie să mai fierb nişte cafea.este cte#a momente mă aşezai din nou la citit& cuceaşca lngă mine& aprinznd şi cu#enita ţigară.

e la patru dimineaţa& tremurnd de emoţie& ajun!sesem la jumătatea cărţii.

2u mai a#eam astmpăr& se cerea să mă consult ime!

diat cu tanti Raliţa. Cu att mai mult cu ct e#enimen!tele po#estite de autor& care relata prin gura eroului principal& botezat de el Costea *oşu& păţanile unei #ieţiturbionare& trebuiau& să!i fie foarte cunoscute mătu!şă!mii. /at ncet la uşa dormitorului.

1 ntră& că nu dorm... Ce s!a ntmplat, 1 aud

glasul mătuşă!mii.ătrund n cameră. 'anti Raliţa& n pijamaua mea de

zile mari& fuma ca o locomoti#ă& scoţnd trmbe de fum pe gură şi pe nas. 6n mnă cu -'are ca piatra& pri#eala mine ca de pe altă lume.

75



1 Vino!n birou& că ţi!am fiert o cafea aşa cum ţi place dumitale& de să te ridice de pe scaun... Ai cititce#a din carte,...

1 %ar tu& Al& băieţelule, 1 mi ntoarse ntrebarea

tanti Raliţa. 1 *ai mult de jumătate$ %e!aia mă repezisem săte scol... entru că se ntmplă ce#a de groază...

1 0tiu& 1 mi declară mătuşă!mea& o ştiu prea bine&şi a#eam de gnd să #in la tine& să stăm de #orbă...<aidem la cafea& că iar mi s!a făcut de!o mărăşească$

0i eu& şi tanti Raliţa& lecturnd -'are ca piatra& des!coperisem n paginile romanului elementele din care sealcătuise cnd#a o parte din #iaţa lui 'atapetre.

%upă ce!şi termină cafeaua& tanti Raliţa mă trimisesă fierb ncă un ibric de licoare neagră& nsă mult maicapacitos. 6ntre timp a#ea să!l trezească pe 8ig *iro!

nescu& pentru a ne sfătui şi cu dnsul n pri#inţa celoraflate. %eoarece tanti Raliţa& ca şi mine& dealtfel& sus!ţinea că /azil A#aru folosise nsemnările lui 'atapetre&care& către bătrneţe& se apucase de scris& #rnd să!şi aş!tearnă pe "rtie istoria neamului.

Cnd m!am ntors cu oala n care preparasem noua

şarjă de cafea& deoarece nu găsisem un ibric corespun!zător& tanti Raliţa izbutise să!l dea jos pe /ileţel dinfotoliu& dar fără să!l trezească totuşi.

1 %omle& ce#a nu!i n regulă$ 1 mă a#ertiză mătu!şă!mea. rietenul ăsta al tău pare cam mort...

1 Vezi!ţi de treabă$ Ce& nu ne!ajunge un roman

furat& mai e ne#oie şi de!un cada#ru,... 1 i răspundeu ngrijorat.

*ă plec şi!i iau pulsul. Cu ceasul n mnă. %acă eramort& nu ştiu la ce mi!ar mai fi trebuit ceasul. %ar aşa#ăzusem n filme.

76



8ig *ironescu are puls. 0i ncă unul de e+cepţie.entru că prezintă MM> bătăi pe minut& %eci& /ileţel nu

poate fi nicidecum mort... şi nici e+traterestru.4iniştind!o& n această pri#inţă& pe tanti Raliţa& pur!

ced la imperioasa trezire a bunului meu prieten. Apelezla cele mai inspirate metode9 l strng de nas& l ntorc pe burtă (fiindcă era pe co#or)& l calc& niţel pe spinare& caursul& i ncălzesc picioarele& turnndu!i n ciorapi unibric cu apă clocotită. Rezultatul operaţiilor este dezo!lant. 8ig nu mişcă$

6nsă mătuşă!mea are o idee sal#atoare. 1 <ai cu el n baie$ 6l punem n apă rece& şi dămdrumul la duşul cu apă fierbinte$... recis se trezeşte...*i!am dat seama& ncă de la restaurant& că prietenul tăunu se mpacă deloc cu apa$

Am reuşit. 2esperat de rapid. 4a contactul cu apa dincadă& care!i ajunsese pnă la ni#elul oc"ilor& depăşind

cu mult pe cel al nărilor& /ileţel ncepu să strige9 1 Cine bate& noaptea& la fereastra mea,... 3u snt

dragă mamă& fiul tău iubit...

Acuma& n biroul meu& re#enit pe pămnt& 8ig soarbacalm din cafea& fumnd din -ent!ul pe care!l păstrase

n ser#ieta ce!l nsoţeşte permanent. A#ea năuntru uncartuş ntreg. Ce om$ 0i nu spusese o #orbă...6ntruct se află tot ntr!o pijama de!a mea& "ainele

fiindu!i puse la uscat pe terasă& la aer& /ileţel ascultăspăşit po#estea cu romanul& pe care i!o depănăm nrafale.

Apoi& la sugestia lui tanti Raliţa& săraca& i citim ro!manul pnă la sfrşit& pentru o ct mai completă edifi!care. e la şapte terminăm. /ileţel băuse toată cafeaua&iar noi i terminasem primul pac"et de -ent.

1 8ig dragă& 1 i adresez cu#ntul& ce!ai auzit este po#estea #ieţii lui 'atapetre& bunicu!meu& aşa cum ţi!ammai spus& nsă relatată de /azil A#aru. %e unde ştie&

77



A#aru ăsta& toate datele utilizate n roman, 0i mai ece#a n neregulă... /unicu!meu a murit de mult& iar indi!#idul care!i e+ploatează păţaniile #ieţii& pentru a le trans!forma n roman& nu cunoaşte& după cum reiese din carte&

dect o parte din ele. 4ucrul acesta se simte ntr!att deflagrant& nct romanul &&'are ca piatra pare netermi!nat$...

'anti Raliţa& mestecnd nişte zaţ ntre dinţi& scuipădistins n scrumieră& şi!mi sare n ajutor9

1 %omle /ileţel& din păcate& detecti#uI de nepotu!

meu& care!şi mai zice şi Conan %oi& nu prea ştie totuldespre bunicu!său... 'atapetre al lui& care!mi era şicumnat& deoarece frate!său 2iculae& poreclit şi @imbla& oţinea pe *ariţa& sor!mea& uneori cam părea sărit de peşine... 2u se purta ca toţi oamenii... ;dată& n apropierede sfrşitul războiului& mi!a spus n mare taină că lu!crează de zor la gromo#nic... -Ce!i aia& neică etre& cu

ce se mănncă, 1 l!am luat atunci la ntrebări pecumnatu!meu. -*ăi Raliţo& te credeam fată deşteaptă$5ă nu ştii tu ce!i un gromo#nic, ăi& asta!i cartea decăpăti a unui neam de oameni& cum s& de!o pildă&Comanii noştri... Acolo trebuie să steie scrise ntmplări!le petrecute de!a lungul timpului& precum şi cele care #or

#eni$... 0i numai bătrnilor li se cade să le scrie... Aşacum a făcut şi *oşu& tătne!miu... Acuma mi!a #enit şimie #remea... 3 ne#oie să las şi eu o istorie a zilelor pecare le!am trăit...

nter#enii brusc9 1 5tai niţel& tanti Raliţo& că mai ştiu şi eu cte ce#a...

Am şi #ăzut gromo#nicul despre care pomenişi adi!neauri. 'atapetre răbojea mereu la el& ză#orndu!se nmagazia mare... %e fapt& şi!l scria n două registre& dincele rămase de la băcănie...

*ătuşă!mea mă aprobă dnd din cap. Apoi ne anunţăcă pleacă acasă& de urgenţă& să cotrobăiască prin pod&

printre lucrurile rămase de la cumnatu!său. 4e cărase

78



taman de la iteşti& imediat după ce se terminase războ!iul. 6şi amintea şi dnsa că zărise nişte catastife pe!acolo.'anti Raliţa alergă spre dormitor& probabil ca să!şimbrace e+tra#agantul costum de motonaut& cel care

făcuse deliciul prietenilor mei la -Casa scriitorilor. %edincolo de uşă strigă la noi9 1 %acă le găsesc& #ă sun la telefon numaidect...

%acă nu& #in ndărăt& să discutăm ce!a#em de făcut.entru că neapărat trebuie să aflăm cum de!a pus mna

pe gromo#nic /azil A#aru ăsta$... 2!am mai pomenit

aşa ce#a n #iaţa mea$ Auzi& domle& să furi o #iaţă deom& să faci din ea roman& şi să!ţi mai şi pui numele pe el$... rea!i de oaie$...

Rămas singur cu /ileţel& după intempesti#a plecarea mătuşă!mii& l ntreb codindu!mă9

1 Ce!i facem& 8ig dragă& ne culcăm oleacă& sau dez!

lănţuim anc"eta, 1 %omle& eşti n mare eroare$ Are mătuşă!ta asta

o #orbă ce!mi place la culme& cică -nu!i uman cese!ntmplă$... ăi n!are dreptate, Ce anc"etă, Hi s!aurcat la cap detecti#ita, Aşa& deodată& şi din senin, Airăbdare& măiestrică& să #edem ce ne telefonează coana

Raliţa... 1 0i pnă atunci, 1 7ite ce!i& pnă atunci ne culcăm$ Ca să!ţi do#e!

desc ct ţi snt de prieten& astăzi nici nu mă mai duc laser#iciu... 7itasem să!ţi spun& de ieri snt n concediu...%upă ce!o să ne trezim& dacă ne #a da pace năzdră#ana

de tanti!ta Raliţa& am să te rog să!mi po#esteşti pe nde!lete ce!i cu 'atapetre al tău& şi& mai cu seamă& de unde bntuie n familia #oastră #ntul ăsta de nebunie& de #!aapucat pe toţi patima anc"etelor detecti#istice& iar peunii din #oi& şi cea a scrisului... Aflu că!n ascendenţa taai scriitori de #ază$ *ai nti *oşu& apoi 'atapetre& iaracum Conan %oi& parcă aşa ţi se spune la redacţia aia

79



nefericită& peste care a căzut norocul să te aibă de re! porter...

este o jumătate de oră& dar cu oarecare apro+imaţie&

adormeam amndoi n patul abandonat de tanti Raliţa. 2emaia#nd la dispoziţie pijamale curate& mă culc& dene#oie& mbrăcat. Cu romanul lui A#aru sub pernă...

IV. *RENETICUL TATAPETRE

80



11. B#eaa,- +e5a ma' 3ea/$n

2u!mi pot da seama n ce măsură cartea lui /azilA#aru mi!a influenţat binemeritata odi"nă. Fapt este&nsă& c!am dormit mizerabil& căznit& un somn tulburatde #ise urte. ar neinspirata idee& de!a!mi pune sub

pernă e+emplarul romanului -'are ca piatra& s!a do#editşi mai rău a#enită& cu!att mai mult cu ct #olumul era&

ntr!ade#ăr& c"iar tare ca un bolo#an. %oar aşa mie+plic de ce& n decursul celor cte#a c"inuite ore desomn& mi!am mutat mereu capul prin alte sectoare. Cndla picioarele lui /ileţel& cnd pe pieptul lui& de era bietulom să moară stlcit& cnd sub saltea.

%e fapt& la trezire& eram n pat singur. 8ig *iro!

nescu dispăruse. 0i& totuşi& se auzea sforăind. Adnc şisănătos. 4!am găsit pe carpeta de la picioarele agrega!tului de dormit. Cum o fi aterizat acolo& asta era o pro!

blemă ce mă depăşea. robabil efectuase operaţia ntimpul #reunei mişcări mai bruşte& de!a mele.

4!am lăsat mai departe la locul pentru care optase

să doarmă n pace şi onor.esemne mă urmărise& pnă şi!n somn& ntrebarea lui/ileţel. Că de unde se abătuse peste noi& adică peste

personalitatea mea şi cea a mătuşă!mii& patima aceasta

mereu neastmpărată& a in#estigaţiilor de tip detecti!#istic.

81



%acă ajunsesem să fiu considerat un detecti# dee+cepţie& şi nu numai de mine& ci şi de colegii dinredacţie& asta se datora insaţiabilei mele pasiuni de!ascrie şi!a tot scrie romane de mora#uri& cu acţiuni dina!

mice& pline de a#entură şi nepre#ăzut& pe care le semnamConan %oi şi n care mă străduiam să nregistrez& ca peo peliculă& lumea n care trăiam şi continui (ncă) sătrăiesc. *ereu ocupat cu desclcirea enigmelor 1 ne!numărate 1 care nţesau romanele mele& căpătasem o

perspicacitate deosebită& şi mă consideram capabil să

rezol# orice problemă de... branşă. Cumplită deşertă!ciune$Ca reporter la re#ista unde lucrez de #reo cte#a

decenii& ajunsesem să!l con#ing pe redactorul!şef& unom dăruit cu multiple "aruri& că nu!mi lipseşte decttimpul pentru a ferici omenirea cu literatura mea.

1 7ite ce!i& grasule& 1 mi spusese redactorul!şef&

nu te supăra că!ţi zic astfel& deoarece ştim cu toţii cătu nu eşti gras& ci mai curnd trupeş& ţi dau un concediude creaţie& numai să scap de tine şi să nu mă mai baţila cap cu romanele tale& din care pnă acum ţi!am citit#reo şase... 2u!s rele& fie #orba ntre noi& dar du!te&domle& şi pune unul din ele la punct& ca lumea& să te

#ăd odată tipărit$...Asta fusese cnd plecasem spre osada& la pensiuneadoamnei *ariţa 2ac"tigal& unde se apucase să moarăinginerul 8atere:. Romanul nu!l terminasem... dar măalesesem cu un subiect e+traordinar. Apoi urmase unalt concediu de creaţie. 0i iarăşi nu!mi dusesem la capăt

cartea& deoarece mă ncurcasem n dezlegarea enigmelorde la Colţiilupc"ii. 0i ncă un concediu& şi ncă un

subiect. %e data asta n %eltă& la *ila M. entru a#en!turile de la Craiul!*unţilor& unde speram să!mi termin

82



romanul& iarăşi apelasem la un concediu de creaţie. 0iiarăşi nu se alesese nimic...

Vorba mătuşă!mii Raliţa9 -%omle& nu!i uman cese!ntmplă$ %acă mai prăpădeşti şi acum concediul oferit

de redacţia care te suportă& să ştii că te dă redactorulăla şef afară$...Cred căU pe unde#a& a#ea multă dreptate. entru că&

acum& iarăşi mi se propusese un răgaz de timp& ca să!mi#ăd #isul realizat& adică scrierea unui nou roman& celdedicat #ieţii lui 'atapetre. %e astă dată nsă& cnd /azil

A#aru mi suflase subiectul& nu!mi mai rămnea dectsă!mi dau demisia. Că redactorul!şef era şi el om& şişi a#ea şi el ner#ii lui personali.

%ar dect să!mi dau demisia& nu era mai nimerit sădezlănţui o anc"etă corespunzătoare& şi să dez#ălui ade!#ărul n pri#inţa furtului comis de necunoscutul autordescoperit de ompi 2egreţu,

6n magazia lui 'atapetre& peste drum de şoprul undese prnzea #ara& cnd mi petreceam ntreaga #acanţă lacasa bunicilor& deşi părinţii mei locuiau n iteşti& acolocitisem primele romane din #iaţa mea. Rafturile dinmagazie& rămase de la băcănie& erau burduşite cu fasci!

culele nemaipomenitelor a#enturi din -'arzan& -in!nettou& -;ld 5c"atter"and& -rin deşertul 5a"arei&-Vulturul din Carpaţi& -5ubmarinul %o+& -Cei treicercetaşi& -Regele bo+erilor& şi multe altele& pe carele am şi!acum n memorie& deoarece mi!au bucurat şincntat copilăria.

'ot acolo& nsă n pod& l!am surprins adeseori pe bunicu!meu scriind la gromo#nic.

Amintirile acestea& brusc retrezite la #iaţă de lecturacărţii lui /azil A#aru& mi s!au părut deodată pngărite.

83



7n străin şi nsuşise nsemnările bătrnului& pentru ascrie o carte ce nu!i puţea aparţine.

3ram dator deci& obligat c"iar& să abandonez oriceacti#itate& să!mi amn romanul& şi să mă apuc numai!

dect de rezol#area celei mai senzaţionale şi insolite pro! bleme ce mi se ntmplase #reodată să anc"etez.0i ct de enigmatice păreau toate elementele$ Cine

era /azil A#aru, %e ce dispăruse& şi tocmai cnd i selansa romanul, Cum aflase de gromo#nic, 0i de unde!lfurase,

*ai nainte de!a declanşa operaţiile anc"etei& secu#enea& n primul rnd& să părăsesc patul& să!l trezesc

pe /ileţel& şi să procedez& ct mai rapid& la ntremareanoastră& cu un brea:fast corespunzător situaţiei.

6n timp ce a#eam să ne prindem niţel sufletele& urmasă!i po#estesc lui 8ig despre 'atapetre. 2u att ca să!l

lămuresc de ce abandonam totul& n #ederea ampleiin#estigaţii ce a#ea să urmeze& ct pentru a!mi rempros!

păta memoria. 'recuseră atţia ani& de cnd se prăpădise bunicul meu drag$...

%e aceea simţeam o ne#oie cumplită să ntreprindnecesara acţiune de n#iorare a amintirilor referitoare la

dnsul. 2emaifiind cazul să mă mbrac& deoarece dormisemcu ţoalele pe mine& mă deplasez alegru (ma non tropo)n direcţia bucătăriei. nă dă n fiert ceaiul& pe care amde gnd să!l beau cu infinite delicii& ntruct este un for!midabil -<ornimmanIs& strict interzis mie de medici&

şi ascuns cu mare grijă de en:e& ne#astă!mea& dau oraită şi pe la baie.%upă ce mă ecarisez sumar& trec şi prin cămară.este zece minute& sosesc n birou cu un frugal brea:!

fast& ncropit din rezer#ele e+istente n casă.5urpriză$ 8ig se află instalat n fotoliul meu& răsfoind

interesat paginile romanului -'are ca piatra.

84



1 4asă& domle& infamia aia din mnă& şi dă!mi un pic de ajutor$ 1 l somez eu cu ta#a n braţe. %eşi arfi mai normal să!mi dai un bună dimineaţa$... 3libe!rează biroul& să luăm ce#a n gură$

/ileţel se uită la mine ca prin sticlă. Abia cnd dis!tinge componentele minidejunului& se agită şi!mi zm! beşte prietenos9

1 *eştere& eşti tare& am fost n eroare& acum ţinţeleg nsă uriaşa forţă a talentului$ /ună dimineaţa&şi bună să!ţi fie inima$... Văd că nu!ţi uiţi colegii de

breaslă& şi ncă pe cei aflaţi la mare anang"ie$ *i!e ofoame total ine+plicabilă. *ă ştii că nu mănnc n e+ces&şi nici nu dorm mai mult de cte#a ceasuri& fiind dincopilărie nclinat spre asceză$... 6nsă acuma mă sacrific...%ar nu trebuia să te deranjezi c"iar n "alul ăsta$ Crezică!s capabil să bag n mine attea delicatesuri,...

1 %ar eu nu!s pe!aici, 1 mi e+prim nedumerirea.

1 0tiam că te "răneşti numai cu produse dietetice&se e+plică 8ig. /rnză de #aci& iaurt& ceai de plantefurajere şi medicinoase...

Refuz să!i mai răspund. 2u!şi dă seama că snt sin!gur& fără ne#astă& şi că profit şi eu de ocazie& să!miospătez un prieten, 5au mă ia peste picior& ncercnd

să insinueze că mă abat n mod permanent de la regim$...%ealtfel& nici nu mai a#eam timp de pala#re. Riscamsă mi se răcească oc"iurile pe costiţă prăjită& bine ru!menită şi crocantă& riscam să se nmoaie untul abia scosdin frigider.

refer deci să atac -eggs!and!bacon!ul. 0apte ouă

#rsem n tigaie. %in cele de 'ncăbeşti& obţinute de lagăinile sălbatice ale cumetrilor *oga. Rezol#ndu!lesoarta& cu bine şi brio& nu!i mai acord nici o atenţie lui/ileţel. 5e luase la ntrecere cu mine& dar pierduse& fiindde la nceput "andicapat. Apoi purced la degustarea tar!

85



tinelor cu unt şi ardei gras& a salatei de roşii& 1 pre! parată după reţeta mea specială& din tomate mamut&castra#eţi fragezi& ceapă de apă& tăiată n rondelele& şi

presărată cu telemea rasă& 1 scăldată suficient n ulei

şi oţet de mere. %upă care a urmat lic"idarea definiti#ăa urdei de /reaza& cu care intenţionasem să nc"eiemminidejunul nostru sumar.

Cu oc"ii strălucind de bucuria datoriei ndeplinite&

/ileţel manifestă o energie neobişnuită. *ă pri#eştegaleş şi!mi declară mbietor9 1 %acă ieşi cu!o cafeluţă de zile mari& ies şi eu cu

pac"eţelul de -ent$ 5per să mai fi rămas ce#a din el$... 1 8ig& poetule& ce crezi matale că are romancierul

n termosul ăsta de doi litri,... -/orsec& -*alnaş,... 2u& domle$ Cafea de /razilia& căpătată de la sporti#ul

găzduit acuI un an de mătuşă!mea$ Aşa că& nu te sfii&scoate matale cartuşul din ser#ietă& că!i plin cu -ent...5ă nu zici ba& că rămi fără cafea& şi!ai s!asculţi po#estealui 'atapetre pri#ind la mine cum sorb din licoarea trăz!nitoare ce se află n recipientul pomenit mai sus.

%upă ce car tacmurile şi #asele n bucătărie& că res!

turi nici gnd să mai fie& mă ntorc cu nişte ceşti babane&n care torn e+traordinara poţiune fierbinte şi ameţitormirositoare.

Aprindem cte un -ent& şi sorbim ncet din căni& pri#indu!ne ncntaţi. /ileţel& mulţumit de cafea& dar şide (probabil) culoarea oc"ilor mei& mă ntreabă nerăb!

dător9 1 *ăi Conane& dacă!i semeni şi tu lui bunică!tu& n!seamnă că 'atapetre& cum l numeşti& era ntr!ade#ăr un

personaj de roman. Aşa reiese& dealtfel& şi din cartea lui

86



/azilică A#aru... Care!i ade#ărata faţă a moşului tău,...*i!ai promis să!mi po#esteşti totul despre dnsul$ %ă!idrumul$...

1). Ana+#on'+$ &e am'"'e

Cnd a#eam #reo şase ani& sau poate ce#a mai mult&'atapetre strnise un scandal de pomină& făcnd de rsullumii ntreaga familie. Fusese arestat şi depus la puş!căria oraşului. entru cercetări. Ce!i drept& peste patruzile i!au dat drumul. 6nsă acuzaţia rămăsese& şi urmasă fie supus judecăţii.

*ai trziu& la proces& judecătorul răcnise la dnsul& n

plină şedinţă9 1 Ruşine să!ţi fie& că eşti om bătrn& cu părul nins$

4a optzeci de ani să ai de dat socoteală pentru #iol,...%osarul fusese ntocmit n pripă şi superficial. 4a

data aceea& 'atapetre abia mplinise şaptezeci şi şase...ar părul nu!i era ctuşi de puţin nins& pentru că era mai

c"el dect Cezar (@ulius). 0i se mai şi rădea pe cap.%ar nu numai dosarul denota superficialitate& ci şifelul n care!l studiase procurorul. entru că& după cummi po#estise mai trziu 'atapetre& la #reo zece ani dela pocinog& "abar n!a#ea despre ce fel de #iol era #orba.

Relata 'atapetre9

1 Cţi ani a#ea fata& satirule, 1 a zis căpcăunul. 1 ;ptşpe& domle$ 1 zis!am şi eu& nenţelegnd ce!icu satrul...

1 0i nu ţi!a fost milă de tinereţile ei, 1 a zisiarăşi omul ăla.

1 ăi am plns cu lacrimi amare& domle$ 1 i!amzis eu.

87



1 0i unde ai nfăptuit #iolul, 1 a zis el. 1 6n cimitir$ 1 zis!am eu. %ar ce!i aia #iol, 1

am zis tot eu. 1 Aşa se c"eamă mrşă#ia pe care ai să#rşit!o$ 1

a zis nărodul. 1 %e ce, Că!n altă parte n!a#eam cum... 1 am zis. 1 0i cine era fata, 1 a zis. 1 'uţa tatii& mă rog& domle 1 am zis. 1 Care tată& nefericitule... 1 a dat să zică. 1 ăi eu!s tat!su$ 1 zic eu.

1 3şti şi incestuos& pe deasupra$ 1 zice. 1 oate& dacă aşa spuneţi& domle... 1 zic. 1 0i n!a strigat& n!a c"emat ntr!ajutor, 1 zice. 1 ăi nu putea$ 1 zic. 3ra moartă$...rocesul se nc"eiase ntr!un "o"ot de rs "omeric.

Rdea şi completul de judecată& rdea şi sala& şi grefierii. 2umai procurorul ng"eţase. 'atapetre fusese reclamat&

de!un #ecin ticălos& că umblase la mormntul fie!sii.<oţii de la poliţie i dresaseră un proces!#erbal pentru#iol de morminte. ar procurorul nu reţinuse dect#iolul.

Cu ctă#a #reme nainte de!a muri& mai apucasemsă!l ntreb pe bunicu!meu9

1 0i ce treabă a#eai la mormnt& de te apucasei să!lrăscoleşti, 1 ;biceiu!i ăsta& măi Andi (c!aşa!mi zicea 'ata!

petre)& să speli oasele mortului n #in şi să le sc"imbilocul& ntorcndu!le pe partea ailaltă... *!am dus deunul singur& că nimeni n!o mai ţinea minte pe biata 'uţa.

2ici Caterina& bunică!ta& nici fraţii şi nici surorile... Ceera să fac, 2oroc că s!a găsit un prtor nemernic& şi!un procuror şi mai di"ai& ba şi prost pe deasupra$...

'atapetre se născuse la *ăţău& n anul %omnuluiMQ=& ntr!o luni dimineaţa& pe la orele patru& n ceamai frumoasă lună& mai. nteresant e faptul& c"iar şi

88



bizar& că şi eu snt născut tot n luna lui mai& n aceeaşizi şi la aceeaşi oră& ca şi bunicu!meu. /inenţeles& astanu #rea să zică nimic. 2u!s nici mistic& şi nici nu mă

prea dau n #nt după fenomenele cu semnificaţie para!

psi"ică.nă s!a dus dintre noi& n!am ştiut niciodată& cu pre!cizie& ce anume meserie n#rtise 'atapetre. 3u l apu!casem de!a dreptul bătrn& pensionar de tip special&deoarece participase la războiul de la OO. A#ea dreptulsă călătorească gratuit pe calea ferată& şi mai primea şi

nişte bănuţi.Abia mai trziu& n parte de la dnsul& n parte dincercetarea superficială a "rţoagelor& fie aflnd de laneamuri& fie de la #ecini& ajunsesem la concluzia eronatăcă bătrnul n!a#usese niciodată o ocupaţie bine definită.

6n tinereţile lui& mai nainte de!a se nsoţi cu Cate!rina /acria& una din cele unspreceze fete ale celui mai

nstărit cioban din *ăţău& cu care fugise n lumea mare(cu fătuca& nu cu tată!său)& deoarece nici părinţii săi şinici ai fetei nu se n#oiseră la căsătoria lor& lucrase pe

brnci n ograda lui *oşu& străbunicu!meu& pe care&dealtfel& n!am apucat să!l cunosc. *ergea cu #acile la

păşunat& sau stătea ct era #ara de lungă pe tăpşanele

muntelui& grijindu!se de oile *oşului& mpreună cu băieţii tocmiţi la trlă. arna& părăsind mioarele& pleca latrgul iteştilor& trimis de bătrn& să lucreze cu ziua.'ăia lemne& căra mărfuri n gară sau n 'rgu!de!Vale&ori slugărea la magazinul de fierărie al lui *arin Coţo!felu& zis şi Facencizme& un soi de neam ndepărtat. ar

primă#ara se!napoia la *ăţău& cu niscai#a bănişori adu!naţi pe care!i nmna *oşului.Cnd a plecat la război& era de mult fugit de!acasă.

4ocuia n bariera iteştiului& dinspre calea /ucureşcilor& pe uliţa 4ibertăţii& unde& după ce s!a ntors de pe front&şi!a ridicat şi casa n care l!am apucat şi!n care& de fapt&

89



după cel de!ai doilea război mondial& mă şi născusem& părinţii mei fiind pe!atunci găzduiţi de bunici.

2ene 4ambe& unc"iu!meu& unul din fraţii lui tata& semndrea cu isteţimea neobişnuită a maică!sii& susţinnd

că!n această pri#inţă o moştenise e+clusi#. Ceea ce& pe bune& nu era c"iar departe de ade#ăr& dnsul obişnuindsă mpuieze capul familiei& la fiecare ntrunire& cu citatedin clasicii latini şi eleni& pe care!i studiase n particular&anume pentru a lăsa lumea cu gura căscată. A#ea o me!morie fantastică& ţinnd minte& pe dinafară& pagini ntregi

n latină. 2umai nea 'ilică!*alec& frate!său& afirma cănene 4ambe aiurea proştii cu termeni din cursurile dela facultatea de medicină& n special din farmacologie.

*aca!*aia (aşa!i spuneam noi bunicăi) se descurca!se de minunea lumii n răstimpul ct 'atapetre luptase pecmpurile de război din /ulgaria. Ajutată zdra#ăn de

bătrnul /acria& care& n lipsa ginerelui& se!mpăcase cu

fie!sa& şi njg"ebase un fel de curelărie& unde confec!ţionase "amuri pentru *ăgeanu& un negustor din 'rgu!de!Vale& care poseda c"iar n inima pieţii un magazinrenumit& precum şi!un atelier cu nenumăraţi lucrători&ce#a mai la deal de biserica %omniţa /ălaşa.

Cnd se napoiase& bunicu!meu nici nu #roise s!audă

de mpuţiciunea pieilor adăpostite n căsuţa de pămnt&cu lut pe jos& luată cu c"irie de la unul 'ocilă. Vnduseimediat toată materia primă adunată de *aca!*aia şi&cu banii căpătaţi& şi construise primele odăiţe ale caseide mai trziu. Cumpărase cojmelia lui 'ocilă& cu terencu tot& şi se apucase de unul singur să scoată din pămnt

casă nouă& dărmnd #ec"iturile& de la care folosise totuşio parte din lemnărie. 2!am reuşit să aflu& dect mai trziu& cu ce se nde!

letnicise după aceea bătrnul. Abia prin MN>& dintr!oglcea#ă cu *aca!*aia& căreia bunicu!meu i reproşa

po#estea cu băcănia& am dedus& şi!apoi am şi descoperitunele amănunte& cum că *aca!*aia l silise să!şi des!

90



c"idă o pră#ălie pe 5trada!*are& n plin centru al ora!şului. Cu ce bani anume& asta n!am mai a#ut de undeiscodi. Fapt este că& pnă!n ajunul morţii sale& magazialui 'atapetre continuase să adăpostească o sumedenie de

rafturi& cu poliţe şi sertare& rămase de la falimentul băcăniei.6ntre timp& *aca!*aia i turnase o grămadă de copii9

cinci băieţi şi două fete. 7nul din ei era 3ftimie (taică!meu)& iar ceilalţi& unc"ii şi mătuşile mele9 <aralambie(nene 4ambe)& Vasile (unc"iuI 5ile)& Constantin (nea

'ilică!*alec)& Azurel (mort n MNM=& la numai cte#a ziledupă ce!şi sărbătorise majoratul& cnd se!apucaserănemţii să bombardeze iteştiul din a#ion)& 'uţa (care se

prăpădise şi ea n fragedă #rstă& la optsprezece ani& detifos abdominal) şi Amelita (tanti *alica& de#enită maitrziu odăşc"ină& după bărbatu!său).

Ceea ce cunosc (oarecum mai bine) despre 'atapetre

datează din perioada copilăriei mele trzii& petrecută nmare parte n bătătura lui. 6mi plăcea tare mult să dormla bunici& să mă "rjonesc prin uriaşa lor grădină& să măscald n grla %oamnei& aflată doar la un :ilometru decasa bătrnilor. ărinţii erau bucuroşi să mă lase ngrija lor& deoarece astfel scăpau de năzdră#ăniile şi boro!

boaţele unui băiat zbănţuit şi buiac& şi se puteau ngrijide educaţia soră!mii.Atunci l!am identificat mai bine pe 'atapetre. 6nainte

l #ăzusem doar arareori. C"iar mă intriga deosebit demult prezenţa n casa noastră a bătrnului acela ne!cunoscut& c"el şi miop& şi care se ncăpăţna să nu!şi

pună oc"elarii pe nas& cnd răsfoia paginile -%imineţii&ziaru la care era abonat tata.Venea dimineaţa& cam n jur de #remea prnzişorului

şi!i spunea maică!mii& cu glas tunător& de zbrniau fe!restrele9

1 ;ngliţă taică& ia fă!mi un ceai din ăla& din care ştiimatale că!mi place mie... %ar pnă!i gata& dă!mi şi!un

91



pa"ar cu apă rece... 0i să nu fie de #işine& că balo!nează$...

2!am să uit niciodată ceaiul bunicului. 'ot aşa cumnu nţeleg nici acum de ce i zicea maică!mii -;ngliţa&

cnd pe mama o c"ema ;lga. *ama ţinea nespus la'atapetre& spre deosebire de taică!meu care nu!i preasuporta prezenţa. Acesta cred că era şi moti#ul pentrucare lui bunicu!meu i se ser#ea ceaiul solicitat n bucă!tărie.

3ram bucuros& c"iar fericit& să mă mpărtăşesc şi eu

din ceaiul lui 'atapetre. *aică!mea i pregătea doar apaclocotită& bătrnul preferind să şi!l prepare singur. arreţeta sa era uluitoare.

Cu ceainicul lngă el& bunicul presăra pe fundul unuicastron de salată& din cele adnci şi rotunde& un pumnde ceai englezesc. 'urna apă n clocot& cam o jumătatede castron. Apoi& aşteptnd să se tragă tăria ceaiului&

pnă ce infuzia se făcea aproape neagră& meşterea nalt #as& de cele mai multe ori o strac"ină de lut& unamestec de #in& cu sare şi piper& dilundu!l cu ţuică. Cndtotul era gata& re#ărsa peste ceaiul din castron conţi!nutul strac"inei& adăugndu!i& la urmă& şi!o linguriţă deunt proaspăt.

6şi aşeza ceainicul pe maşina de gătit& lăsndu!l săfiarbă mocnit& pentru castroanele următoare& şi!şi trăgeaser#ieta lngă el.

nă şi ser#ieta asta a lui era ce#a fantastic. *arect o sacoşă de #oiaj& lucrată din muşama neagră& con!ţinea cele mai neaşteptate bunătăţi. 'atapetre e+trăgea

din ea tacticos un pac"et măricel& n#elit n -7ni#ersul&l punea pe masă& apoi căuta prin buzunarele pantalo!nilor un briceag n formă de peşte& cu!o singură lamă&dar ascuţit ca briciul& şi pornea să taie& n feliuţe subţiri&salamul de 5ibiu. Apoi scotea alt pac"eţel& tot n "rtiede ziar. Cnd l desfăcea& răbufnea n odăiţă o putoarecumplită& de ne astupam cu toţii ngroziţi nările.

92



un cine#a pe la Cooperaţie. A#ea la corpul de inspectoriun agronom& moldo#ean de baştină& pre numele săuonică odăşc"ină& pripăşit de la Fălticeni taman n trguliteştilor. %ealtfel& era bărbat ntomnat bine& trecut

multişor de patruzeci şi cinci de primă#eri. *ai trziua#ea să dea n darul băuturii. 6nsă nu mai nainte de!a!iturna *alicăi un băiat& pe #ăru!meu *icuşor.

10. Am'n,'#' &'n +o/'"$#'e- a/#o'ma,'5e

arna& cnd 'atapetre reducea din numărul călătoriilorşi mai zăbo#ea şi el pe!acasă& noi& nepoţii străinaşi& adică

eu şi cu *ircea& 1 ntruct *icuşor locuia n casa bătr!nilor& laolaltă cu părinţii& *aca!*aia neacceptnd pentrunimica n lume să se despartă de fie!sa& 1 de ndată ceni se dădea #acanţa de Crăciun şi nfiinţam la bunici&unde stăteam pnă după Anul!2ou. *ircea sosea tocmaide la Craio#a& n sc"imb ce eu mi luam uşor tălpăşiţa

de la cuibul părintesc& aflat tot n iteşti& unde#a prin'rgu!de!Vale. ărinţii nu se mirau de dispariţia sub!semnatului şi& pare!se& nici n!a#eau nimic mpotri#ă. *ă

pomeneam cu ei acasă la bunici& #enind să se interesezedacă!s acolo. %ar abia după #reo două sau trei zile.

Vacanţele la 'atapetre erau de po#este.

5erile& #rndu!ne cu toţii n patul bunicului& aştep!tam să termine cu potri#itul focului din sobă& n caremai arunca un lemn sau două& să!şi ia din lada penduleisticla cu ţuică specială (n care totdeauna punea cte olinguriţă de ardei roşu pisat şi cte#a boabe de piperşi să desprindă de la cuier legătura cu co#rigei uscaţifără de care nu concepea să se culce.

95



%upă ce se dezbrăca& bunicul rămnea n izmene& unsoi de şal#ari din americă& cu gţe la glesne& peste careşi petrecea o cămaşă de noapte uriaşă& cu arnici roşula gt. 5e nc"ina de două& trei ori& apoi se ducea

către mijlocul odăii& de unde!şi făcea #nt să se aruncen pat. 5pectacolul ne plăcea enorm& deoarece ştiam ceurmează& şi!i făceam loc ntr!o clipită& astfel nct să picee+act ntre noi.

atul bunicului& un pat #ec"i& din lemn de nuc& era pre#ăzut cu!o somieră din plasă de srmă& nemaipomenit

de rezistentă şi elastică. Cnd ateriza n mijlocul nostru&se sălta pnă spre ta#an. 2ebunii de noi ne "ţănam ctmai smucit& pentru a prelungi şi mai mult legănarea

bătrnului.Cu oc"ii #ii şi strălucind de bucurie& 'atapetre ne

ng"esuia lngă el& -să!i ncălzim oasele bătrne& dupăcum ne spunea dnsul& şi se pregătea pentru partea a

doua a serii. 6ntindea mna deasupra capului& făcealampa mai mică& se ridica n capul oaselor& sprijinindu!şispinarea de pernă& trăgea o duşcă din sticlă& ne dădeafiecăruia cte un co#rigel uscat& muşca şi dnsul dintr!u!nul& şi ne ntreba& n #reme ce cronţănea co#rigii9

1 *ăi zgmboi& pe care să #!o spun n seara asta,...

e!a cu 8ă#anu& fratele miresii& sau pe!a cu balaurulcare scuipa foc,...3u& care ncă de pe atunci do#edeam o propensiune

neobişnuită pentru istorisirile de acţiune şi a#entură& măcăţăram la pieptul lui& l cuprindeam cu minile pe dupăgt& şi!l rugam insistent9

1 'atăpetre& zi!o pe!aia cu Vasisdoi$... ?ău aşa& căne!ai mai spus!o pe!a cu 8ă#anu& fratele miresii... 6ntispune!ne!o cu Vasisdoi& şi după aia ni le po#esteşti şi

pe!ălelalte$ 'e rog mult$...'atapetre& ncntat de interesul pe care!l manifestam&

ncerca să mai tragă de timp9 1 ăi& nu #!am spus!o şi!aseară,

96



1 2!are a face& 'atăpetre& mai spune!o o dată$...e!atunci a#eam #reo opt ani& *ircea cinci& iar *icu!

şor numai patru şi jumătate. Asta& dacă nu mă nşealăamintirea. 2e cuibăream şi mai bine n culcuş& *ircea

trecea la picioarele bătrnului& pe care!l dureau rău detot reumele& *icuşor se lipea de umărul lui stng& iar eude cel drept. /ătrnul& care a#ea sticla lngă el& la capul

patului& mai trăgea o duşculiţă& de scădea ni#elul lic"i!dului cu #reo cinci degete& şi ncepea să po#estească9

1 ăi& măi zgmboi& cnd nă#ăliseră nemţoii n ora!

şul nostru& eu stăteam mai tot timpul ascuns n pi#niţă. 2u că mi!ar fi fost frică& pentru că mă ştiţi ct s decurajos& dar ca să păzesc butoaiele... C!a#eam băgate la

beci şi trăscăul adus de la *ăţău& de la pungaşul ăla de/acria& socru!meu& şi #inul cărat tamaI de la %răgăşani&de la cumătrul antazică... *ă& şi furau nemţii& de băga!seră lumea!n sperieţi... Cum se lăsa noaptea& călcau

curţile şi casele oamenilor& n căutare de băutură şi mn!care... Că erau "ămesiţi& măi zgmboi& de parcă n!ar fimncat de la nceputul lumii$

1 0i ce mncau& 'atăpetre, 1 mă interesam eu&co#rigii neastmpărndu!mi foamea& deşi la masa deseară ne ndopase tanti *alica& pe săturate& cu -piftele

şi cartofi prăjiţi la ceaunel. 1 *ă& găuleo& ce!am să mă fac eu cu tine& cnd aisă te faci mare, *ai na un co#rigel& şi potoleşte!te$

1 c"icotea bătrnul. ăi& nemţoii ăia mncau pe sparte!lea& tot ce le cădea n mnă... 3ram şi!n zilele Crăciu!nului& şi mai fiecare a#ea n casă porcul tăiat. 'obă&

cartaboş& crnaţi proaspeţi şi afumaţi& muşc"i şi pecie& jumări... *ăi& ştiţi #oi de ce erau n stare "apsnii,...uteau să!nfulece şi slănină crudă& cu şoriciul pe ea...

1 0i n!oi fi #rnd să zici matale& că nu!i bun şori!ciul$ 1 l ntrerupeam eu iarăşi. Cnd tăiem porcul&'atăpetre,...

97



1 *ai du!te!n moaş!ta pe g"eaţă& că m!ai speriat$ 1 "o"otea bunicul. *ă& ct oi fi tu de năprstoc& taremi!e teamă că eşti mai rău la "aleală ca nemţoii$ 'aci&că nu!ţi mai po#estesc nimic$

1 'ac& 'atăpetre& zău că nu mai scot o #orbă$ 1mă pisiceam eu. 1 Va să zică aşa& eram pitit n beci... 6mi luasem

şi!o btă cu mine& că de!ndrăzneşte #reun neamţ să intren pi#niţă& să!l otnjesc numaidect după ceafă$ 'otaşteptnd să #ină tl"arii ăia de nemţi& am simţit că mă

apucă foamea... 'recuse de miezul nopţii. 2oroc că as!cunsesem n beci crnaţii afumaţi& slănina şi cartaboşii...0i!n #reme ce stăteam la pndă& ntindeam doar mnaşi tăiam cu brişca& de ici de colo& ori o mbucătură detobă& ori o bucăţică de cartaboş... *ă& şi mi s!a făcutdeodată o sete& de!mi #enea să mor& nu altce#a$ /ăgasemă!ta mare& *aca!*aia& cum i spui tu şi cu *ircea& că

pişoarcă ăsta de *icuşor nu!i zice dect *aca& o putinăcu murături n fundul pi#niţii& să fie ct mai departe de

butoaie& ca să nu tragă #inul şi ţuica miroase... 0i mi!amastmpărat setea cu moare& măi zgmboi$... oate c!oi fişi aţipit după aia& dar spre crăpatul zorilor aud că dăcare#a să coboare scara pi#niţii... 4a lumina felinarului

de ploaie& pe care!l atrnasem de grindă& #ăz doi nemţicu căştile de fier pe căpăţnă... 0i!mi zic9 -etre& ţine!te bine& c!ăştia #or să te fure$ 6nşfac bta de coadă& mă proptesc n ea şi aştept să #ăz ce!au de gnd tl"arii.Cnd s!au nfipt la slănină& a nceput să mă doară sufle!tul de munculiţa mea. %e necaz şi de sforţarea cu care

mă propteam n btă& poate şi din pricina crnaţilor stro! piţi cu moare de murături& n!am mai a#ut ce face& şi!amslobozit un #nt... %ar att de ţeapăn& că s!au speriat şinemţoii... Cnd au nceput să!şi mai scoată şi le#or#elele&m!a durut sufletul şi mai a#an& şi m!am lăsat pe ciuci...Dia au dat să strige& ameninţnd cu le#or#elele9 -Vasis!das$ Vasisdas, %e unde să pricep eu& cioban de la

98



*ăţău& limba lor ncurcată. *!am tras pe după putinăşi!am dat!o pe nemţeasca mea9 -Vasisdas ca Vasisdas&dar să!l #ezi pe Vasisdoi ce mai stă după butoi$. Au!zind #orbă de om& nemţoii s!au a#ntat către mine. %e

unde mă aflam& pitit bine& le!am otnjit una peste ţur!loaie& de!au căzut amndoi cu nasul n... 1 Vasisdoi$ 1 urlam noi ca apucaţii& entuziasmaţi

de curajul bunicului. 0i pe urmă& ce!a mai fost pe urmă&'atăpetre$...

1 ăi& după aceea a!nceput dănănaia cea mare...

!am legat cu funia de rufe pe nenorociţii ăia& şi i!amarestuit n pi#niţă. 4a #reo cte#a zile& mi spune Cateri!na& *aca!*aia a #oastră& că!i plină uliţa de nemţi... Vădaţi seama& i căutau pe!ăi doi... ntrau din casă n casă&şi cotrobăiau peste tot. Cnd au #enit şi la noi& şi!au maicobort doi oşteni n beci& prizonierii mei au pornit sămormăie pre limba lor. Cercetaşii au dat!o pe nemţeşte9

-Vasisdas$ Vasisdas,. !am otnjit şi pe!ăştia& şi i!amlegat cot la cot cu ăilalţi doi. -5ă!l #edeţi şi #oi pe Va!sisdoi& mişeilor$ 1 le!am zis eu. 6ntr!o săptămnă& adu!nasem n beci #reo şapte nemţoi& de m!au lăsat sărac...Că doar trebuia să le dau şi lor ce#a de mncare... 0imi s!au dus şi crnaţii& şi cartaboşii şi costiţele afumate.

%e băut le!am dat numai moare& că nu!mi #enea să măduc afară după apă. 2emţii& pnă la urmă& mncaţi bine& băuţi bine& nu mai #roiau să plece din pi#niţă. 2orocc!a dat peste noi o patrulă ntreagă& #reo zece "ăndră!lăi& şi i!au eliberat pe băieţii din beci. %upă ce mi!ausfrşit şi ce mai rămăsese din porc şi din moare& nu mi!au

făcut nimic& ba c"iar mi!au mulţumit...Ce să spun& ne tă#ăleam de rs& "o"otind de se cutre!mura patul. 'atapetre& trăgnd mereu din sticla aia alui& rdea şi dnsul mnzeşte& uitnd totuşi că& de fiecaredată& ne po#estea alt final la păţania lui cu Vasisdoi...7neori otnjise doar doi nemţi& alteori se strnseseră la el

99



de!l răspopeşte pnă!n aşti... Aşa să ştii... 4asă copiii lamine& că le tlcuiesc eu ce!i bine şi ce!i rău...

*aca!*aia pleca cu lacrimi n oc"i& drăcuind şi afu!risind de mama focului& supărată pe bunicu!meu& pe

lume& dar şi pe noi& care ne abandonam& cu nespusă plă!cere& n minile zdra#ene şi curate ale lui 'atapetre.%upă ce se asigura că ne#astă!sa ajunsese n capul

străzii& bunicul şi aducea sticla cu ţuică& turna năuntrunişte ardei şi piper& şi& n #reme ce con#ersa cu gtulei& din ce n ce mai intens& purcedea să ne prelucreze9

1 /ă& uitaţi!#ă!ţi la mine& că!s om bătrn şi păţit$5ă nu deie sfntul şi să călcaţi #reodată prin pră#ălia popii uturică& că biserica lui e mai curnd cloacă dedia#oli şi sălaş de "oţi... *ai bine #ă po#estesc eu cumstă c"estia cu facerea lumii şi cu Adam şi 3#a& că toateastea!s numai istorii pentru copii& şi nu se cu#ine să lespună păcătoşi bătrni şi mpuţiţi& ca ţapul de uturică

rţăngău...A#ea popa ăsta al nostru& de la biserica 5fntul 2ico!

lae& o metea"nă tare ruşinoasă. %in prea multă coli#ă&şi de prea mult #in& băut din dijma celui adus de oameni

pentru mpărtăşanii& nu!l mai ţineau maţele şi slobozea&oriunde se găsea& nişte #nturi de spaimă. %e!acolo& i

se trăgea şi porecla... 1 <aide& 'atăpetre& 1 l rugam noi& care mai ascul!tasem de #reo cte#a ori #ersiunea sa despre zidirealumii& po#esteşte!ne...

'atapetre ne ducea n grădina mică& sub nucul unde juca deseori table cu tanti Raliţa& cumnată!sa& la care

ţinea ca la oc"ii din cap& lundu!şi şi sticloiul& şi ne aşeza pe banca de scnduri& n ordinea #rstei. Apoi demarancet şi cu zmbetul pe buze& pri#indu!ne cu oc"ii săialbaştri şi pătrunzători9

1 *ăi zgmboi& cnd s!a apucat %umnezeu să zi!dească lumea asta mare& a luat la el& n odaia unde lucra&nişte cărţi de!ălea de geografie... 5!a uitat prin ele& dar

101



tezii demonstrate de 'atapetre& dar fiind şi!un mic găuleade mare #iitor& se!apuca şi!l ntreba9

1 'atăpetre& 'atăpetre$ %ar n!a făcut tot %umnezeuşi fasolea bătută& aşa cum nu ne mai dai matale de

ctă#a #reme,... 1 Ce ziseşi& măi zgmboi, 1 rămnea 'atapetre cugura căscată.

1 ?isei şi eu de fasole... 1 gngă#ea odăşc"ină!@unior.

1 /ine ziseşi$ Că şi mie mi s!a cam făcut de!o oală

de boabe... 5tai o ţră& să #ă spun cum i!a "rănit isus<ristos pe consătenii lui cu pne la ţest& de!a săturatcte#a mii de oameni& şi le!a mai dat şi de băutură pesparte$ *ăi& că a#eau!ăia nişte #inuri$... 5tă scris nceaslo#ul meu& că băiatul din flori al lui %umnezeu& pecare!l botezase isus& şi care fusese trimis să spionezece mai este pe pămnt& a fost cuprins de milă la #ăzul

mulţimilor flămnde. 0i!a c"emat atunci nişte brutari pungaşi& că nu erau altfel dect erşună al nostru& dincolţ& şi le!a poruncit9 -*ăi& #ă pri#eşte& iacă aici făină

pentru cinci pini& iar #oi să coaceţi nişte jimble despaimă& s!ajungă la toată lumea... Att aţi furat pn!acum& nct ştiţi cum să #ă descurcaţi$... 0i!au trntit

ăia nişte jimble rumenii& mari ct roata trăsurii& de s!asăturat ntreg poporul. Ce!i drept& le era frică şi de jan!dări... Apoi& cnd isus a fost mulţumit de ispra#ă& afăcut cu degetul la cţi#a crşmani şi le!a zis9 -2u se

poate masă bună şi fără un pic de #inişor de %răgă!şani$ otoliţi setea poporului& că pun priceptorii pe

#oi.... Au făcut ce!au făcut crşmarii ăia& ntocmai cumfac şi!ai noştri& şi!au transformat apa n #in... isus acştigat alegerile& şi!a fost ales patriar"& adică şeful

partidului popilor... *ai rău e că& mai trziu& negustoriişi precupeţii& nemulţumiţi de cu#ntările lui isus& carentărtau oamenii la răzmeriţă& l!au prt şi l!au con!damnat să moară pe cruce... Ce trebuie să n#ăţăm

103



de!aici& măi zgmboi, Că nu!i frumos să furi pneaoamenilor şi nici să le pui apă n #in& aşa cum face*encer& care ţine depozitul din deal... dar ce ştiţi #oi,Vă umblă mintea numai la fasolea pe care are să #!o

fiarbă 'atapetre... 1 Aşa!i& 'atăpetre$ 1 l!am aprobat eu din toatăinima. Că!mi g"iorăie maţele de foame$...

Cnd dădea n fiert fasolea pusă la tuci de bătrn&sosea şi *aca!*aia. C!o falcă n cer şi una!n pămnt$

Că uturică ameninţase n biserică& răcnind din toţi bojocii& că!l #a blestema pe păcătosul care!l reclamasela patriar"ie& de!i #enise& pe cap o ditamai inspecţie& pecare mai trebuia s!o şi "rănească.

/ătrnul ncercă ncă o dată fiertura& apoi i spuse bunică!mii9

1 4asă fleacurile& Caterino$ 'reci mai bine şi ia

făcăleţul& de freacă la boabe& că!s copiii flămnzi& şin!au #reme s!asculte prostiile rostite de prţăngăul tău...0i să!i spui că mă doare!n cot de blestemele lui$

Fasolea lui 'atapetre era ce#a nemaipomenit& nebu!nia lumii. 4ăsa n ceaun mai toată zeama& adăugndu!i totsoiul de mirodenii. /oabele le alegea ntr!un castron de

lut& unde *aca!*aia le făcăluia pnă le transforma nspumă de icre. /ătrnul prăjea o tigaie mare de ceapătăiată felii& pnă se rumenea bine& mai punea şi!un pumnde boia& după care turna totul deasupra frecăturii. Cufăcăleţul& mnuit pnă atunci de bunica& netezea supra!faţa amestecului& trecndu!l apoi ntr!un alt #as& tot de

lut& pe care!l pregătise anume& ungndu!i pereţii cumujdeiul de la două căpăţni de usturoi. este pastaobţinută şi astfel adăpostită& mai turna cte#a linguri deulei& ca să aibă faţă.

6nsă& mai nainte de!a ne pofti la ispititoarea făcălu!ială& 'atapetre şi sorbea liniştit zeama pe care o păs!trase n ceaun. 6n -ciorbă& c!aşa i zicea dnsul& #ărsa

104



două linguri de ulei& una de oţet de prune& de casă& dupăcare presăra o ceapă tocată mărunt. 2imeni nu se preandesa la ciudata mi+tură a bătrnului. Cu e+cepţia mea&care o apreciam nespus.

0i astăzi& cnd bunicul nu mai este de mult pe lumeaasta& mi stăruie ncă pe cerul gurii fantasticul gust alfasolei pregătite de dnsul.

12. A5en,!#' ;' a#ma"e %!a' !na ,o++a,a(- /en,#! o#,e /'ano o"o

Că 'atapetre era miop& dar numai n anumite ocazii&mi!am dat seama mult mai trziu. ; #reme& crezusem

că are ne#oie de oc"elarii lui nrămaţi cu srmă doarcnd trebuia să stea aplecat asupra ceaslo#ului. %e faptnsă& -călăraşii (cum le zicea bătrnul) nu!i trebuiaudeloc. %atorită unei răni căpătate la Ra"o#a& nu ntr!o

bătălie& ci cnd l pocnise copita unui armăsar nără#aş&rămăsese cu!o metea"nă neobişnuit de rară. Cu prilejul

oricărui şoc psi"ic mai ţeapăn& 'atapetre şi pierdea brusc acuitatea #ederii& trezindu!se cu un soi de miopiegra#ă& care nsă i trecea după ctă#a #reme& sau& une!ori& la ingerarea conţinutului unei sticle de trăscău.

0i nu!i scădea numai #ederea& ci şi auzul. 5e pome!nea dintr!o dată că nu mai aude bine& de parcă i!ar fi

astupat cine#a urec"ile cu prune. 7neori i se nfundauambele urec"i& alteori numai una din ele& niciodatăaceeaşi. C"estia cu surzenia lui temporară& reală sauimaginară& 'atapetre o e+ploata de minune. Cnd nu!icon#enea ce#a& se făcea că n!aude. ar alteori& cndse!ntmpla să n!audă deloc& pretindea că nregistreazăorice sunet& orict de nensemnat. Astfel nct 'atapetre

105



de#enise spaima celor ai casei. 2umai *aca!*aia susţi!nea că bărbatu!său nu suferă de nimic.

'otuşi& cnd a luat foc şoprul& s!a #ăzut că bătrnulnu minţea.

6n ziua aceea de groază& cnd ntreaga casă fusese n primejdie să se transforme n cenuşă& numai 'atapetreacţionase cu eficienţă. %e unul singur.

6ntruct pălălaia flăcărilor i ngrozise pe toţi ceilalţi& bunicul!meu se căţărase n podul magaziei mari& ieşise pe acoperişul acesteia şi& cu două găleţi de apă n mini&

trecuse spre acoperişul şoprului& călcnd pe treptele uneiscări pe care o culcase ntre cele două atenanse. 1 7mpleţi butoiul cu apă& 1 le strigase 'atapetre

celor de jos& că #in numaidect$Apoi tot urcase şi coborse mereu& trecnd de la un

acoperiş la altul& străbătnd prin fum şi flăcări& cu găle!ţile pline& ntr!un ec"ilibru de dansator pe srmă. 6n cele

din urmă& spre uimirea oamenilor casei şi!a #ecinilorncremeniţi n ogradă& bătrnul izbutise să astmpere in!cendiul& iar mai trziu să!l stingă de!a binelea.

5eara& la cafeaua cu lapte& cnd dnsul se adăpa directdin sticla cu trăscău& iar noi goleam nduioşaţi uriaşele

căni aduse la masă de tanti *alica& deşi am fi preferatsă gustăm din sarmalele pe care le nfulecau 'atapetreşi ceilalţi membri ai familiei& am ndrăznit să!l ntreb

pe bunicu!meu9 1 /ine& măi 'atăpetre& dar de unde ai a#ut matale

atta curaj& să treci prin prjolul de pe acoperiş& cnd nu

se #edea om cu om de!atta fum şi funingine& darmitescara pe care umblai,.../unicu!meu tăcu o clipă& se uită la *aca!*aia& pri!

#ind!o drept n oc"i& ce#a mai lung dect de obicei&după care mi declară senin& zmbind ştrengăreşte pe submustaţă9

106



1 *ăi zgmboi& dacă #edeam ce#a& crezi că eramdiliu să calc pe scară& şi ncă prin flăcări şi norii defumegăraie,... %ar mi se stinsese #ăzul& aşa că nu ză!ream c"iar nimic$... arcă păşeam prin lapte bătut&

printr!un cer alburiu& fără să!mi pese unde pun picio!rul... *ai prost era că mă lăsase şi auzul& aşa cum mise mai ntmplă cteodată... 8eaba orăcăiaţi la mine& căeu tot nu!nţelegeam nimic$

1 Vai& tăticule& 1 se smiorcăi tanti *alica& dar dece n!ai strigat la noi& să!ţi sărim ntr!ajutor,...

1 0tii de ce& fa *alico, 1 dădu s!o lămurească'atapetre. Fiindcă& pentru ntiaşi oară n #iaţa mea&m!am pomenit că nu mai s n stare să scoţ o #orbuliţămăcar... %upă ce răcnisem la #oi s!a#eţi grijă de butoiulcu apă& mi!a pieit şi glasul$ %ar să nu!ţi nc"ipui cum#acă de teamă$ Aş$... 2ici gnd de!aşa ce#a... Frica m!aapucat mai trziu& după ce s!a ispră#it tot tămbălăul...

Aia e$ 2!aude& n!a#ede& dar şi cu limba!ntoiegită$ amai dă!mi #reo cinci sarmale$...

5armalele preparate de tanti *alica se bucurau de!un prestigiu colosal. %e Crăciun& mătuşă!mea era absol#ităde cursurile cu ele#ii& pe care se ncăpăţna să!i n#eţe

pianul. %upă ce se procopsise& lundu!l de bărbat pe neaonică odăşc"ină& toată lumea şi dăduse seama că tanti*alica era o pianistă de reală #aloare. 2u numai nea!murile& ci şi cţi#a profesori de muzică& de la liceul ora!şului& care!o ascultaseră nmărmuriţi.

'anti *alica accepta s!o nlocuiască pe *aca!*aia

la fabricarea sarmalelor de Crăciun& numai sub presiu!nea fricii. 6i era o teamă nebună de -gromo#nicul lui'atapetre.

1 'ăticule& să ştii că dacă mă faci de rs n istoria pe care o zmngăleşti acolo& mă omor. au toporul dinşopru şi mă mpuşc... 5ă nu cum#a să scrii că m!a luatonică de fată bătrnă& pentru că l!a silit naşu 'ocilă...

107



1 'acă!ţi gura& fa *alico& 1 o lua bunicul pe ţără!neşte& că prea li se urcase femeilor din casă cuconia la

cap& mai bine #ezi să!ţi iasă sarmalele ca lumea& după

reţeta mea& şi!apoi mai stăm noi de #orbă$.../ăgase groaza n toată familia cu gromo#nicul lui./ăieţii #eneau şi se linguşeau pe lngă bătrn& ncercndsă!l tragă de limbă. 2!ar fi #rut& cu nici un preţ& să seafle #reodată că familia Comanilor era urmaşa unornenorociţi de ciobani moţogani. Ajunseseră să!i spună

tatălui lor& fie ironic& fie fals respectuos& -domI etre.5armalele *alicăi& degustate de ntreaga familie n prima zi de Crăciun& cu laude binemeritate şi aplauzedin tot sufletul& erau după aceea digerate n sunetele&&Ca#aleriei uşoare a lui 5uppe& pe care tanti *alica ointerpreta ntr!un stil propriu& adec#at atmosferei post!

prandiale. Asta pnă se arătau la faţă crnaţii de casă&

pe fasole scăzută şi scăldată n prăjeala din tigaie& căreia'atapetre i mai zicea şi fasole sleită. Atunci& după ce!şiconsuma cu brio jumătatea de metru cu#enită& cu!ase!menea poftă& nct ni se făcea tuturor foame din nou&mătuşă!mea se instala iarăşi la pianină& şi ataca tran!scripţia pentru pianoforte a marşului din Aida&

e ct i era de gingaş sufleţelul& n #reme ce!l cnta pe C"opin& topindu!se de duioşie& pe!att era de mătă"ă!loasă biata *alica& zidită din belşug de bunul %umne!zeu& naltă ct un dulap şi lată ct altul& dar cu două uşi.

Cnd circula prin casă& fie alergnd s!aducă la masă&fie deplasndu!se n direcţia pianinei& legănndu!se ca

o balenieră& pentru a se depune pe taburetul rotund& cua+ reglabil& şi care trebuia sc"imbat la fiecare două luni&se cutremura toată locuinţa bunicului. *oştenise de la'atapetre oc"ii albaştri& luminoşi şi saturaţi de bună!tate& iar de la *aca!*aia un păr blond ca paiul desecară. A#ea totdeauna o sclipire şireată n pri#ire (totde la bunică!mea)& deşi nu!i stătea n fire #iclenia& ntru!

108



ct era mereu dispusă să!mpartă n dreapta şi!n stnga&cu condiţia să se afle şi dnsa la masa ntinsă de mări!

nimia ei& fiind o pofticioasă nemai#ăzută& ca nimeni altul

din familie.Cnd prezenta *aca!*aia cozonacii ei de pomină& cunucă rşnită n straturi de!un deget& abia atunci ofereatanti *alica piesa ei de rezistenţă9 -Ampromtiu op unude Franţ 0ubăr& după cum ne anunţa dnsa.

2efericirea era că& deşi interpreta dumnezeieşte& nu

se mai oprea pnă seara trziu& cnd lumea ar fi doritsă se aşeze la cină. 1 *ăi băieţi& cui să cnt eu la pian& aici& n orăşelul

ăsta de milogi& dacă #oi #!aţi mutat la /ucureşti, 1se miorlăia tanti *alica& pe care o oftica la ficaţi aban!donarea ei n pro#incie. *ăcar de aşti şi de Crăciun&cnd mai #eniţi la noi să petrecem mpreună& măcar

atunci să #!arăt şi eu ce!mi poate pielea$... <ai să #ămai zic una& după notele pe care mi le!a făcut cadou4ambe... -/adijonaj& de unuI %ara#el$ Aţi mai auzit#reodată de!ăsta

1 Vade retro& bleaga %omnului$ 1 ncepea să strigee+asperat intelectualul familiei& nene 4ambe. e limba

noastră -piei de!aici$ Că ne faci de rsul trgului$...5e pronunţă -/adinage& şi nu!i de Ra#el... Vae #ictis&adică #ai şi!amar de capul nostru& cum prea bine spune@u#enalis& marele romancier latin... 1 apoi& adresndu!sede astă dată lui cumnatu!său9 1 %omle onică& ia!i!o&domle& pe domnişoara 'onş& s!o mai cizeleze& că ştii cum

e #orba aia cu Woud licet bo#is& adică& n cazul nostru&non licet #acis& şi să!i mai facă o u#ertură n minte$5ntem oameni cu carte& iar neamul nostru se trage din

boieri munteni de Cmpulung... 1 rrr$ 1 inter#enea mereu 'atapetre& ori de cte

ori nene 4ambe ncepea să citeze iz#orul naltelor noas!tre obrşii. Frnează!ţi telegarii& măi 4ambe& că de nu

109



te pomeneşti taman n coastă la *ăţău& unde *oşu spălalna oilor cu pişat de măgar& s!o scoată din iznă$...

/ătrnul era mndru de originea sa& şi se mnia cum! plit de pretenţiile băieţilor& care!şi doreau niscai#a

neamuri de #ază. 1 %omI etre& "abar n!ai de strămoşii noştri$...4ambe a citit o sumedenie de cărţi& ba c"iar şi nişte"risoa#e& şi!a aflat ce nici matale nu ştii... Comanii& ăi

bătrni& erau un soi de boiernaşi la curtea domnească... 1 i lua taică!meu& 3ftimie& apărarea lui frate!său...

'atapetre& mpingnd la o parte farfurioara n care!şistropise cu #in feliile de cozonac& şi pe care le molfăisendelung& completnd mereu #inul supt& pnă nu mairămnea nimic& nici cozonac& dar nici #in& şi scotea desub masă trăscăul lui de *ăţău& n care adăugase& catotdeauna& ardei pisat şi piper& trăgea un gt& şi ncepeasă!şi ia la rost copiii9

1 /ernebecilor$ Ce tot bălmăjiţi acolo despre boier!naşi şi curte domnească, V!aţi smintit mai di"ai ca

popa rţăngău& de la 5fntul 2icolae... ;r fi fost ei nişteComani& care rneau bălegarul pe la grajdurile lui Vodă&dar ăia nu erau neamuri cu noi... /ătrnii noştri& aşami!a spus!o *oşu& şi petreceau #iaţa la munte& umblnd

ntr!una cu oile& de colo pnă colo& bătnd drumuri lungi&de luni de zile& că se!ntmpla uneori de ajungeau pnăşi!n steiurile ce"ilor& iar alteori iernau c"iar n Crimiia...

2eam de neamul nostru n!a slugărit pe la curţile altora&fie ei c"iar şi domni...

%upă ce!şi mai astmpăra furia şi setea& apelnd din

nou la sticla de sub masă& şi continua e+pozeul9 1 otoliţi!#ă fudulia& şi nu fiţi trufaşi$ /ucuraţi!#ă&mai bine& că stirpea #oastră s!a zămislit la munte& iarnu ntre stănoagele grajdurilor... 0i& drept să #ă spui&tare!mi pare rău că mi!am părăsit *ăţăul& de!am ajuns&de rsul #ostru& n bariera iteştiului... *i!e dor de

110



mioarele luI *oşu& de poienile unde păşteam oile... /ăi&"abar n!a#eţi ce!aţi pierdut& că #!a fătat Caterina pe

uliţa asta a "aznagiilor& n loc să #ă nască ntr!o căpiţăde fn& printre mieluşei şi măgăruşi... *ăgari aţi ajuns#oi& că #ă ruşinaţi de obrşie... 4asI& că #ă n#ăţ euminte$ 5ă!mi citiţi gromo#nicul& după ce m!oi duce pelumea ailaltă& şi!abia atunci o să aflaţi cine snteţi şicine #!a odrăslit... 2ic"ipercilor$

6n timp ce *aca!*aia sosea cu cafelele& bătrnul semai potolea. 6şi lua cafeaua lngă el& turna n ceaşcă#reo cte#a picături de trăscău& susţinnd că!i superiorromului& şi se ntorcea cu faţa către *alica.

1 Ascultă& fa *alico& dar cntece de!alea de!alenoastre tu nu ştii, Că m!am săturat de 4iştul şi de0ubredul ăla$ ?i!mi şi mie o ciobănească& de!aia n

pinteni...'anti *alica se fţia niţel& pri#ind ironică la fraţi&

apoi ncepea să zdrăngăne la pianină& mai mult nderdere.

1 Ce!i brambureala asta& fa, 1 o ntrerupea'atapetre.

1 otpiriu popular& de ;c"ialbi$ 1 se lăuda *alica. 1 opular pe moaşă!sa$ 4ipseşte de!aici& şi mergide grijeşte pentru piftelele de diseară... 4asă!mă!n boiimei& că!mi cnt şi singur& şi fără ajutorul lui ;c"işorăla& al tău...

;fensată& tanti *alica se deplasa n direcţia bucă!

tăriei& iar toţi ceilalţi& nendrăznind să!l mai supere pe bătrn& erau ne#oiţi să!l asculte pe 'atapetre. /unicula#ea glas plăcut& bine timbrat& baritonal& care făcea să#ibreze pa"arele şi sticla lămpii cu abajur& de deasupramesei. Cnta dumnezeieşte$ oate numai ?a#aidoc& cele!

brul cntăreţ de muzică populară& născut pe uliţa noas!tră& l!ar fi putut ntrece. 6nsă ?a#aidoc a#ea #oce sub!

111



ţire& muierească& de tenor spint. %e fapt& erau prieteni buni& şi cnd se ncurcau la un pa"ar de %răgăşani&alungau lumea din casă& şi se puneau pe cntat de se

adunau #ecinii toţi n faţa ferestrelor odăii de la drum.7nde!o ţineau tot aşa& pnă la ziuă.

16. Un $#a, &e eme'e

Cu toate acestea& tanti *alica era copilul preferatşi al lui 'atapetre. *ai ales că rămăsese singura lui fată&

după ce i se prăpădise 'uţa. 0i!i era& n afară de asta&şi tare milă de dnsa& că ajunsese să se mărite domni!şoară bătrnă& şi numai din pricina ifoselor lui *aca!*aia& care considera că fie!sa merita să aibă de bărbatdoar un domn din lumea mare& iar nicidecum cine ştiece cioflingar de barieră.

nă la treizeci şi cinci de ani fusese silită să e+er!seze zilnic la pianul din odaia de la drum& doar!doars!o găsi #reun amator serios de 4işt& 0opăn sau 0ubăr&dacă nu cum#a şi 0ubred& n funcţie de toanele de pro!nunţie ale bunică!mii& n permanentă căutare de noiameliorări.

%intre toţi pretendenţii pe care domnul 'ocilă ioferise spre alegere *alicăi& numai nea onică odăş!c"ină se bucurase de sufragiile mătuşă!mii.

3ra un bărbat osebit de blajin& ca mai toţi moldo#eniidin ţara de sus. Arăta bine făcut& parcă cioplit din bardă&cu mustaţă bogată& neagră şi groasă& care!i ornamentaobrajii roşii şi plini& peste care părul lui des şi mbrli!

112



gat n crlionţi lene#oşi flutura la cea mai mică adierede #nt& sau& mai trziu& la fiece uşă trntită mai zdra#ănde mătuşă!mea& cnd& din pricina curentului strnit& zbu!rau toate ziarele din odaie.

'anti *alica& după cum i spuneam noi ceilalţi& deoa!rece *aca!*aia ţinea să!i zică numai Amelia sau Ame!lita& aşa cum o trecuse& la insistenţele dnsei& şi!n actulde naştere& ntru amintirea Amelitei 8allicurcci& sopranaei preferată& era un om tare cumsecade. /ună ca jim!

blele fierbinţi şi dolofane& bine rumenite& pe care le

cumpăram de la nea 2iculae. %ar şi e+cesi# de fando!sită. Asta& binenţeles& trăgndu!i!se de la pretenţiilemereu sporite ale maică!sii& care!o dorea cucoană mare&un soi de domniţă a străzii 4ibertăţii& uliţa "aznagiilororaşului.

0i nainte de căsătoria cu nea onică odăşc"ină& şidupă& cnd i adusese pe lume pe *icuşor& #ăru!meu&

totdeauna se ngrijise de nepoţi ca o ade#ărată mamă.*ai ales cnd ne petreceam #acanţele la casa bunicilor&şi eu& şi *ircea.

5mbetele& după!amiaza& punea la foc cazanul derufe pe nişte pirostrii lucrate la potco#arul barierei& neaVică *aşinistru& un soi de rubedenie mai ndepărtată.

4ngă şopru se găsea aşa numita magazie mică& unde se păstrau o parte din butoaiele de #arză& surcelele pentruaprinsul focului& şi una din tejg"elele rămase de la băcă!nia bătrnului. Acolo& pe tăblia acesteia& proptea copaiacea mare ntre cte#a lemne despicate& #rte n stngaşi!n dreapta.

*alica nu ngăduia nimănui s!o ajute. 6şi turna sin!gură apa clocotindă n copaie& cărnd!o cu găleţile&o potri#ea de rece& pnă ce!şi putea ţine degetul& dupăcare pornea să ne caute prin grădina mare. 2e c"emacu joarda n mină& strigndu!ne de se auzea pnă la grlă.

Cum o #edeam pe tanti *alica& ieşeam numaidect de prin locurile unde ne jucam de!a #!aţi ascunselea& bucu!

113



rndu!ne dinainte de partea a doua a scaldei noastresăptămnale.

6n magazia mică& unde aburul se ridica pnă!n ta#an&tanti *alica ne silea s!aruncăm trenţele de pe noi& mur!

dare şi flendurite de atta "rjoană prin cireşii şi zarzăriilui 'atapetre& pentru ca apoi să ne #re pe!amndoi& pemine şi pe *ircea& iar mai trziu şi pe *icuşor& cndse făcuse ce#a mai mare& n copaia scobită dintr!untrunc"i uriaş de dud.

*alica l moştenise pe 'atapetre n pri#inţa puterii

şi!a staturii. entru noi& copiii& reprezenta un ade#ăratmonument al naturii. C"iar după ce au mai trecut anii&nu cred să fi scăzut mult sub un metru şi optzeci. 3ratrupeşă& iar nu grasă ca *aca!*aia& şi!att de #oinică&nct ridica singură copaia pe care n!ar fi putut!o urnidin loc nici doi bărbaţi.

?benguindu!ne n apa caldă& uneori fierbinte& ne

aşteptam rndul la săpunit. 'anti *alica ne spăla cusăpun de rufe& pregătit n casă& din osnză de porc şicu adaos de pelin. /olo#anul de săpun abia ncăpea nminile mătuşă!mii& nsă cnd ne mai şi otnjea cu eldupă ceafă& că nu ne mai astmpăram& abia atunci isimţeam greutatea. 6nsă mirosea frumos& şi făcea nişte

clăbuci de se umplea ntreaga magazie. 2e mai intraşi!n oc"i& usturndu!ne cumplit& nsă noi răbdam cuabnegaţie& gndindu!ne la plăcutele momente de după

baie. 1 8ata& mpuţiţilor$ 1 ne anunţa tanti *alica& sco!

ţndu!ne din copaie nfăşuraţi n nişte cearceafuri ct

o prelată de camion.3rau aspre şi ţepoase& din cnepă nălbită& dar sugeauapa de pe noi ct ai zice peşte.

Aşa cum eram& nfăşuraţi n cearceaf& ne ducea pe braţe n odaia lui 'atapetre& unde& ne culca n patul bunicului& la asudat. Asta nsemna că trebuia să maiaşteptăm cte#a momente bune& pnă ce tanti *alica

114



a#ea să ntindă pe masa de lngă sobă răsplata cumin!ţeniei noastre.

*ătuşă!mea scotea de după sobă oala cea mare& dintablă emailată& de peste trei litri& n care ţinea laptelela cald. Apoi aducea de la bucătăria de #ară& din şopru&

pinea pe care o copsese *aca!*aia& pinea de smbătă&singura zi cnd nu era cumpărată de la nea 2iculae@imbla. 6n nişte căni uriaşe& cum astăzi n!am mai #ăzut&

ne prepara cacao cu lapte& frecndu!l cu za"ăr şi găl! benuş de ou.7rma apoi clipa cnd ne mbrăca cu rufe curate&

pregătite din timp şi puse la cald tot după sobă& şi negrăbea să ne!mbrăcăm pantalonaşii şi cămăşile. entru ane impulsiona& tanti *alica ne mai altoia cte o sca!toalcă& de nimerem din pat drept la masa de lngă sobă.

1 'ăticule& *amiţico& "aideţi odată& că!s gata$ 1striga tanti *alica nspre curte& după 'atapetre şi *aca!*aia& Ce %umnezeu& pe unde!mi umbli& tăticule,...

*aca!*aia se nfiinţa cea dinti& dornică să!l punăntr!o poziţie de inferioritate pe bătrn. Cnd sosea şi'atapetre& cu oc"elarii de srmă pe nas& eram siguri că

zăbo#ise n podul magaziei& acolo unde!şi păstra catasti!fele gromo#nicului. 1 'ăticule& ce faci& bre& mă laşi s!aştept& cnd ştii

prea bine că trebuie să m!apuc de piftele,... Ce!o sămai mncăm la masa de seară,... 'oate!s pe capul meuşi!al *amiţicăi& iar matale ţi arde numai de prostiile

ălea cu gromo#nicul... e cine!ai mai ncondeiat,... 1 *ai tacă!ţi fleanca& *alico& şi dă!le copiilor lap!tele& c!or fi flămnzit de!atta lăut$... 1 se răţoia& blajintotuşi& 'atapetre.

/unicul se!apuca de tăiat pinea. %nsului şi rezer#acoltucii& iar nouă mijlocul& prin secţionarea căruia rezul!tau nişte felii de #reo douăzeci de centimetri lungime şi

115



doi n grosime. Cocea bunică!mea o pine nemaipo!menită& rotundă şi uriaşă ct o tingire& rumenită zdra!#ăn& de trebuia s!o baţi cu!o #ergea specială& pentrua!i da jos arsura ţestului.

'atapetre se nc"ina& fără să rostească nimic& spredisperarea lui *aca!*aia& care ar fi ţinut mult să!l audăspunnd -'atălnostru. ; singură dată l!am auzit curugăciunea pe buze& dar atunci ieşise un scandal mons!tru. entru că bătrnul& zmbind diabolic către *aca!*aia& recitase o #ersiune proprie9 -'atăl nostru n

poduI #ostru& mănncă prune şi nouă nu ne spune.../unica plecase de la masă& şi se dusese n fundul gră!dinii& să!şi blesteme zilele că se luase c!un sărăntoc şi

păgn de moţogan.'anti *alica ne ungea giganticele felii c!un strat

gros de unt& peste care trntea cte un linguroi de ma!giun de prune& şi ne mbia9

1 *ncaţi& slăbănogilor& că #ă snopesc n bătăi$ar noi mncam cu o poftă ine+plicabilă& de parcă ni

se luptau turcii la gură./unicul ne supra#eg"ea pe sub sprncene& iar noi

căutam să!i intrăm n #oie& legumind cu osrdie fiecaredumicat de pine& fiecare ng"iţitură. %rept să spun& eu

unul& ncă de pe atunci mă gndeam la -piftelele pecare urma să le confecţioneze tanti *alica.*ai trziu& cnd se i#ise n casă şi nea onică odăş!

c"ină& pe lngă c"iftele se mai prăjeau şi barabule laceaun& mncarea lui preferată. 0i aducea nea onică&tocmai de la *oldo#a& un soi de cartofi cum nu mai

#ăzusem. este o jumătate de :il unul. Fiind şi agro!nom& de cnd se instalase n casa lui socru!său l scutise pe bunicu!meu de munca grădinii& spre deplina satisfac!ţie a tuturora. %ar şi!a lui 'atapetre& care se putea ocupamai ndeaproape de gromo#nic& unde probabil i rezer#alui ginere!său un loc mai n faţă. 2ea onică apreciamunca fizică& dar şi damigenuţa de trei litri& care!l nso!

116



ţea mai mereu la praşilă sau la săpat& unde se găseadeparte de oc"ii *alicăi.

17. D!m'n'+' e,'5a"e- "a !m#a n!+!"!' $,#:n

%uminicile& pe la cinci& se nfiinţau neamurile. 6n

#izită.*ai nti sosea nea 2iculae @imbla& fratele lui bunicu!meu& pentru ca& peste cte#a clipe& să apară şi ţaţa*ariţa& ne#astă!sa& trnd cu dnsa un colac de co#rigeiuscaţi.

1 /ine!ai #enit& măi frate Culiţă$ 1 l ntmpina'atapetre& sărutndu!l pe amndoi obrajii.

1 Ce!ntrziaşi atta& şi ce te mai căraşi şi cu uscă!turile ăstea, 1 o lua la rost *aca!*aia pe cumnată!sa.Crezi că n!a#em de nici unele& să #ă primim şi noi calumea,...

2ea 2iculae @imbla& mititel şi uscăţi#& trşind un picior& deoarece totdeauna l supărau bătăturile& arăta

ca un popă de ţară cu părul lui alb şi pletos& niciodatătuns. ri#ind blnd cu albastrul oc"ilor săi la *aca!*aia& o săruta pe frunte& aşa cum proceda şi cu toţiceilalţi membri ai familiei noastre& şi!i cerea iertare9

1 2u te mnia& bre Caterino& că ţi!am adus şi!o jimblă caldă$

%upă care scotocea prin ser#ieta care nu!l părăseamai nicicnd& lua din ea o pine rumenă şi aburindă&şi i!o nmna bunică!mii& neuitnd s!adauge9

1 3 de şase lei& Caterino$ %ă!mi banii& c!adineneao luai de la cuptor...

117



Haţa *ariţa& femeie joasă şi bondoacă& grăsană caun poloboc de ţuică& din cele teşite şi borţoşele& inter!#enea arţăgoasă9

1 5e poaI& măi Culiţă,... 4asă!i!o şi tu cu cinci&

că!s neamurile noastre bune... %acă te!ar auzi Anatolie&4eni şi *ioara& ar muri de ruşine$... 2e faci de rs& bre$...

1 Ce #orbeşti, 1 se mnia brusc nea 2iculae.VasIcă& Anatolie& că!i fugit de!acasI& *ioara c!a sc"im!

bat trei bărbaţi& iar 4eni că s!a dus la /ucureşti& de s!a

ajuns artistă la şantan& nseamnă că nu ne!au făcut dersuI lumii, Ai,... 'ronc& *ariţo& c!o ziseşi$... 2oroc că!şi făcea apariţia tanti Raliţa& sora cea mică

a ne#esti!sii& faţă de care nea 2iculae nutrea o pasiuneascunsă& pe #remea aceea mătuşă!mea fiind& de!o rarăfrumuseţe& şi fratele lui bunicu!meu era ne#oit să!şireducă din ner#i.

mpozantă& trupeşă şi bine "rănită& pusă la punct cao ade#ărată doamnă de oraş& tanti Raliţa o şi!ntreba

pe *aca!*aia& ncă mai nainte de!a intra bine pe portiţă9

1 useşi de cafea& ţaţă Caterino, Că mor de!oţigară$ 0i fără băutura dia#olului nu se poate trage

n piept$...%omnişoară permanentă& deoarece n!a#ea #reme de bărbaţi& spunea dnsa& atta timp ct trebuia să citeascăzi şi noapte& biblioteca din casa ei de lngă monumentfiind o ade#ărată comoară fără preţ& mătuşă!mea numai aştepta răspunsul bunică!mii& ci se şi apuca să!şi

aprindă eterna ei -2aţională& ţigara pe care o fuma pe!atunci.Cnd se i#ea şi moş Apostol& un alt frate de!al lui

'atapetre& tanti Raliţa l poftea imediat lngă dnsa&sărutndu!i mai nti mna.

7ltimii se nfăţişau *ăgenii. 'anti 5orica& o maimu!ţică platinată& mişcndu!se ca o fşneaţă& mărunţică şi

118



durdulie zdra#ăn& se adresa tuturor n franţuzeasca eide pension ine+istent la iteşti9

1 /onsoar bun& monşericilor$ Coman sa #a, 5a#a bien& sau 5a#a on, 1 pentru ca apoi să c"icotească

#ulgar& făcnd singură "az de tmpeniile debitate.

/ietul *ăgeanu tăcea mlc& mirosind de la o poştăa "amuri şi curele& pri#ea la ne#astă!sa cş& după carese adresa numai lui bunicu!meu9

1 ;m bea ce#a& măi etre, Că mă!nec de!atta

tăbăcit şi putori$Cnd rostea cu#ntul din urmă& arăta pe ascuns lane#astă!sa.

6n grădiniţa mică& aflată faţă n faţă cu casa& dincolode ogradă& sub nucul răcoros şi des& se ncingeau apoinişte taclale de pomină.

'anti Raliţa l pro#oca la table pe 'atapetre& careera un jucător de performanţă. 6ncă de la nceput sta!

bileau cte partide #or juca.Cnd era #orba de table& bătrnul& pe care nu!mi

amintesc să!l fi #ăzut #reodată beat& sau c"iar măcarabţiguit& deşi mai totdeauna a#ea lngă dnsul sticla cu

trăscău de *ăţău& sau alteori damigenuţa lui nea onicăodăşc"ină& plină cu %răgăşani rozaliu& arăta ca şi cumabia atunci ar fi prins arţag. ;c"ii i ardeau& #orbea tottimpul& glumea şi se #ăita& n funcţie de zar& despre carespunea că!i făcut ori din os de genunc"i de lele& ori dinmnuţa lui %umnezeu.

'atapetre se aprindea abia după primele trei partide.%e aceea juca minimum nouă& unsprezece sau treispre!zece& şi le prefera& ca partener de joc& doar pe cum!nată!sa Raliţa şi pe tanti *alica.

Cnd se mai ntmpla (destul de rar& dealtfel) să nu!i#ină zarul aşteptat& l #edeam pe bătrn scăpărndu!şioc"ii albaştri& plesnindu!şi fruntea osoasă& de i se auzeau

119



oasele ţestei trosnind& după care e+clama sinistru pre!#estitor9

1 /ăga!mi!aş o srmă!n nas$...ar dacă tanti Raliţa lua şi dnsa #reo linie sau două&

'atapetre de#enea brusc ateu9

1 2u!i %umnezeu pe lumea asta$ 8ata$ 2u mămai interesează$ 2u se e+istă& domle$... 5ă nu mai audde el...

6nsă la cştigarea partidei& după ce ani"ila #ijelios

a#antajul dobndit de biata mătuşă!mea& pe care!o umi!lea cu două marţuri& unul după altul& sărea n sus de bucurie& ţopăind şi răcnind ct l ţinea gura9

1 acă& Raliţo& fato& că este... %umnezeul lui de%umnezeu$...

C"ipul său ciolănos şi pergamentos& lucind de ctăfericire se năpustise asupra sa& arăta nespus de nti!

nerit& rumen& pulsnd de #iaţă clocotitoare& ca şi cumsngele i!ar fi nă#ălit n #ene şi artere ntr!un z#cnetsporit şi proaspăt.

e la partida a cincea& cnd ncepea să se detaşezespectaculos& 'atapetre se autopremia& apelnd la fonduldin sticla de sub masă.

1 /ra#o& domI etre$ *eriţi să te cinsteşti& că eştimăreţ$... Raliţo& neică& n!am ce să!ţi fac... ăi& măi fată&ştii tu unde!am n#ăţat eu să dau cu osul,... 6n barieră&fa& la gara de mărfuri...

Cnd se terminau cele nouă& unsprezece sau treispre!zece partide stabilite& o lua la rnd pe tanti *alica. %e

fapt& fiică!sa era mult mai tare dect dnsul& dar şi ne!norocoasă. 1 'ăticule& pe ce jucăm, 1 ntreba tanti *alica.

%acă nu!i pe ce#a& mai bine nu joc$... 1 Fa& *alico& păi ai tu atţia bani, 1 se mira "tru

'atapetre.

120



1 e bani nu joc 1 se răţoia *alica. <ai pe pifte!lele de diseară$ %acă o să cştig eu& le faci matale...3 bine,

1 C"iar foarte bine$ 1 se n#oia 'atapetre& aprins

la faţă şi nerăbdător să!i dea drumul la zar. entru c!aisă le găteşti tu& *alico& fără tăgadă... 2umai să!mi res!

pecţi reţeta& şi să le prăjeşti cu osnză şi la ceaunel.%ă!i cu zarul$ *arele şi dubla ncepe$...

6ntre timp& musafirii aşteptau cafeluţele preparate de

*aca!*aia.Acesta era domeniul n care nimeni n!o ntrecea pe bunică!mea. răjea boabele ntr!o tigaie cu mner delemn şi pre#ăzută c!un n#rtitor& pentru amestecat di#i!nele grăunţe& să nu se ardă& apoi le măcina& ncă fierbinţi&ntr!o rşniţă de alamă& din cele aşa zise turceşti. Cafeauarşnită& caldă şi ea& era presărată cu grijă peste apa din

ibricul de aramă& un #as de aproape doi litri. Apa tre! buia să fie rece& şi!abia atunci adusă de la cişmea. o!tri#ea jarul n gura maşinii de gătit din bucătăria de#ară& l trăgea mai n faţă& şi nfunda ibricul pnă la

jumătate ntre tăciuni. Cnd era gata să dea n foc& săltaibricul şi mai adăuga cte#a linguriţe de năut& şi acela

prăjit şi rşnit proaspăt. ?a"ărul l punea după ce cule!gea caimacul& pe care l aşeza răbdulie pe fundul ceştilordin ser#iciul pentru musafiri.

Cnd sosea *aca!*aia cu cafelele& păşind ncet& de parcă ar fi călcat pe coji de ouă& toată lumea aşteptacu răsuflarea tăiată să pună ta#a pe masă. artida de

table se ntrerupea& con#ersaţiile ncetau& deoarece urmaritualul oficiat de bunică!mea. 1 *ăgeanule& asta!i pentru sufleţelul matale& că!i

amăruie& 1 ncepea să recite *aca!*aia& n #reme cedistribuia ceştile conform unui protocol numai de dnsaştiut 1 5orico& ţi!am făcut!o sirop& cum ţi place ţie& Ra!liţo& ia!o p!asta& că!i amară de tot& fără strop de za"ăr&

121



Apostole& 2iculae& *ariţo& #ouă #i le!am potri#it mai cunăut& iar ţie& Amelito (asta era *alica)& numai naturelă&să fii mai iabroşă că prea te!ai anemiat de la un timpncoace... onică& etre& luaţi!le pe!astea& că!s mai groase

n zaţ... /un$ 5taţi niţel& s!aduc şi romul& mai am cte#asticle rămase de la faliment& că blegul de etre n!a fost nstare să!şi izbă#ească pră#ălia...

;dată cu romul ser#ea şi prăjiturile& nişte uscăţele şiminciunele& precum şi cafelele copiilor& că ne dădea şinouă. 6nsă zeama pe care o sorbeam ncntaţi era proba!

bil doar apă fierbinte trecută prin zaţul rămas pe fundulibricului.Familia şi musafirii şi sorbeau cafeluţele fericiţi&

fiecare ncntat de faptul că bunică!mea nu!i uitase gus!turile şi tabieturile. %e fapt& bătrna& oaţă mare& fiersesecafeaua laolaltă& fără să ţină seamă de dozarea za"ăru!lui& mai mult sau mai puţin& sau adaosul de năut& cu

sau fără.

*aca!*aia& cu degetul mic ridicat elegant& imagin!ndu!şi că astfel arăta mai distins& şi ducea ceaşca la

buze alene& cu!o mişcare ondulatorie& de balet indian& şisufla n caimac& să se!adune de!o parte. Apoi şi declanşa

recitalul9 1 Ce ziceţi& drăguţilor& nu!i aşa că!i nemaipomenită$etre& ia seama& şi nu mai suge ca din troacă$... %e cteori nu ţi!a zis 4ambe să te porţi ca un domn, 0tii& 5o!rico& băiatul a fost peţit de!o contesă& adică de agenţiiei& pe care i!a trimis la fiu!meu n mare secret& pentru

că 4ambe o să fie a#ansat căpitan& dacă nu c"iar şi ma!ior... 3!att de priceput& nct i!a lăsat pe toţi cei de laregiment cu gura căscată... %e!aia!i stomatolog... 6i aren tratament şi pe generalii de la di#izie... Că nu e+istădentist mai bun n tot /ucureştiul$...

6n #reme ce 'atapetre pornea să pri#ească oblu la bunică!mea& *aca!*aia i dădea nainte9

122



1 Ce!ţi mai face băiatul& *ăgeanule,... 4!ai scă! pat,... !am spus eu 5oricăi& prea se #ntură 5andu pe la-/erbec& n piaţa mare& benc"etuind noapte de noaptecu toate paceaurile... Auzi& domle& să!ţi fure banii din

casă şi să!i toace cu nenorocita aia de *oţica& pe care!adat!o şi mă!sa afară din casă& z#rlindu!i catrafusele!ndrum... 3u mi!am ţinut băieţii n fru& *ăgeanule& căi!am dat pe toţi la!n#ăţătură& de i!am făcut tobă decarte... 5!a aranjat fiecare pe la căşile lor& şi dacă or săaibă noroc& şi 'ilică şi 4ambe& oameni i fac... 5ă #ăz eu

ce!i cu contesa& că poate!i rostuiesc şi lui 'ilică #reofranţuzoaică... Aţi auzit că!n toamnă pleacă la aris,... 3deştept foc& 'ilică al meu& #orbeşte franţuzeşte mai di"aica o freilain$ Cred că se face actor& că!i un comic ce nus!a mai #ăzut...

1 Ra"at$ 1 l auzirăm deodată mormăind pe bu!nicu!meu.

1 3+act$ 1 l aprobă *aca!*aia. Facem pe noide!atta rs& cnd se!apucă să ne istorisească snoa#elelui... 2u!i aşte sau Crăciun pe care să nu le petrecemmai zdra#ăn ca la circul din blci... 'alent mare& nuglumă... Vrea să!şi ncerce norocul la cinematograful a!teu& cel mai mare proprietar de filme din Franţa... Are

şi recomandaţii... %ar #oi ce!aţi n#rtit cu Anatolie al#ostru& *ariţico,... 3i& ţaţo& ţaţo& de cte ori nu ţi!amzis să fii cu oc"ii pe el... 7ită!te la 3ftimie al nostru&acuma #or să!l pună director la bancă$ 3 drept că& totel& sărăcuţul& e şi casier& şi femeie de ser#iciu& dar pres!tijul contează...

'atapetre& nemaiputnd ndura inepţiile debitate de*aca!*aia& se ridică n picioare& cu sticla de trăscău nmnă& şi ncepea să răcnească la bunică!mea9

1 *ai ţine!ţi fleoanca& fa Caterino& că!ţi fărm capuI$0i slăbeşte!ne cu tmpeniile astea cu băieţii... <ai că!i

bine& s!apuc şi ziua aia& cnd să!l #ăz pe 'ilică saltim! banc la cinematograf$ Ferească %umnezeu$ ar pe con!

123



şi se face$... 5ă #ină ct mai degrabă& la mine!n odaie&coaforul stabilimentului& cu două manic"iuriste& una

pentru mini şi alta pentru picioare$... Ce credeţi$...este cinci minute au nă#ălit n apartamentul meu coa!

feuzul& manic"iuristele& başca o cosmeticiană& una dinfarfuzele ălea care!ţi nmoaie pieile obrajilor& ungndu!tecu toate alifiile şi pomezile...

1 ăi ce ţi!am zis eu& Raliţo$ 1 sări ţaţa *ariţa.utori& una şi una... Cum să iasă altmintrelea din iznă,...

1 %a de unde& ţaţo& 1 o lămurea mătuşă!mea& fărăsă!şi piardă firea& că mai nti m!au #rt n baie... %arce baie$ Cu lapte de iapă şi de măgăriţă... Apoi m!au suitntr!un fotel special& unde!am stat tolănită pnă mi!au

pus părul pe moaţe şi mi!au făcut manic"iurile& şi susşi jos... 4a urmă& farfuza cu alifiile mi!a aşternut pe faţăun strat gros de untură de cocos... Cnd m!au terminat&

a#eam o piele att de netedă& rumenă şi fragedă& nctai fi zis că!s piersică... %irectorul& care #enise să inspec!teze cum merg lucrurile& a rămas damblagit. 0i& fără sămai stea mult pe gnduri& mi!a spus pe franţuzeşte& căstătea prost cu romEneasca noastră9 -*admazel& mammamia& eşti omul meu$... a milionul ăsta de franci& şi

joacă!l la cazinoul nostru$... 1 Ca să!i mbii pe tonţii de!acolo& să!şi piarză leuş!tenii$ 1 o completă 5orica *ăgeanu& cu buzele umedede lăcomie.

1 0i!ai primit banii, 1 şi manifestă dezaprobareaţaţa *ariţa. %e la un bărbat străin,...

1 %aa$... Ca să #ezi şi să nu crezi$... Vorba 5oricăi&să!ţi rămnă gura buşbee& că ea le mai rupe pe franţu!zeşte... ar cnd am intrat n salonul cel mare al cazi!noului& şeful crupierilor m!a ntmpinat cu!o cupă deşampanie. esemne fusese anunţat mai din #reme dedirecteur... 4umea de!acolo& o lume de artişti& ambasa!dori şi prim!miniştri& m!a aplaudat minute n şir. 6nsă eu

126



nu mi!am pierdut cumpătul. *!am dus drept la ruletă&şi!am mizat o sută de mii de franci pe numărul JP...

2u ştiu ce mi!o fi #enit& dar aşa mi se năzărise mie& că bate la cştig tocmai JP... 0i!aşa a şi fost. Cnd am plecat&

după miezul nopţii& purtam n geantă #reo zece milioanede frănculeţi... 1 Ce spui& soro$,1 e+clamă stupefiată 5orica *ă!

geanu. 0i unde!s banii$... 1 Ai răbdare& ţăţico$... 4a "otel mă aştepta direc!

torul stabilimentului& care m!a in#itat la restaurant& pe

banii lui& se!nţelege. 4a masă au mai luat parte o mul!ţime de bărbaţi& care mai de care mai ţanţoş şi ferc"eş...7n lord englez& un baron neamţ şi cinci duci& marc"iji şiconţi franţuji... 4e luasem maul& asta e$ 5e!ndrăgostiserălulea de mine. %imineaţa& pe la douăsprezece& cnd m!amtrezit şi!am cobort să!mi beau ş#arţul& mă aşteptau nfaţa "otelului cinci maşini& cu şoferi n uniforme de ami!

rali. *i le făcuseră cadou& cu oameni cu tot& cei care petrecuseră la masa mea. 6i lăsasem ţuţ& cnd #ăzuserăct snt n stare să beau şi să mănnc$...

1 0i ce!ai ser#it& tanti Raliţo, 1 mă interesez euurgent.

3ram copil pe!atunci& dar ce!i o mncărică bună tot

ştiam& ntruct n#ăţasem de la 'atapetre& *alica şi*aca!*aia. 1 3i& Al& băieţeluie$ ăi& ce n!am ser#it$... cre ne!

gre& apoi din cele de *anciuria& fazani& "omari& prepeliţela cuptor& şalău cu sos remulad& un soi de maioneză cumuştar& iepure mpănat cu usturoi şi mirodenii& trompă

de elefant rasol& frecată cu sos de piper& antilopă la gră!tar... %ar asta!i altă po#este$... Cnd am #ăzut maşinile&mi!am făcut numaidect o socoteală& şi mi!am dat seamacă numai lefurile şoferilor şi benzina a#eau să mă lasesăracă lipită pămntului... Aşa că le!am refuzat... 4orduls!a supărat foc& şi!a ameninţat că se #a sinucide$ !amspus #erde!n faţă9 -3te& fleoşc$. 0i ncă pe englezeşte.

127



Asta l!a lăsat paf. este o săptămnă am plecat& tot aşacum am #enit& nsă fără un sfanţ n buzunar. 2oroc cămi!a plătit biletul de napoiere directorul "otelului. 6nsăcu trenul. ierdusem toţi francii la ruletă& la baccara şi

la po:er... 3"ei& ce #iaţă am dus eu acolo$...6nmărmuriţi& am rămas tăcuţi cte#a minute bune& sămistuim intens fantastica a#entură a mătuşă!mii. 2ea

2iculae @imbla& cu lacrimi n oc"i& fără se se mai teamăde ţaţa *ariţa& ncepu să cnte n gura mare9

1 -Cnd eram pe alomiţa& mă iubeam cu ţaţa*iţa$...%eşi nu prea pricepeam unde #oia să bată el cu ţaţa

*iţa& ne!am nduioşat şi noi de inima lui albastră& şi!am pornit să cntăm cu toţii n cor celebra melodie folclori!că& nsă pe te+tul compus de nea 2iculae.

1. Neam!#' ;' /#'e,en'- 3o/:#"an' ;' mo+oan'...

Abia peste ani& cnd tanti Raliţa a#ea să!şi #ndăcasa de lngă monument şi să se mute la /ucureşti& abiaatunci mi era dat să aflu că& pnă la data aceea& mătuşă!mea nu părăsise niciodată iteştiul. 5ingurul care ştia to!tul era 'atapetre& care se distra enorm pe socoteala nea!murilor lui a"tiate de a#ere& de trai pe #ătrai& de #iaţa

fandosită a celor care!l apucaseră pe %umnezeu de picior.%ealtfel& n!ar fi fost e+clus ca po#eştile mătuşă!mii

Raliţa& căci mai a#ea şi altele& de acelaşi calibru& să fifost ticluite mpreună cu bunicul. 'atapetre& care ştia

prea bine ce zace n capetele lui *aca!*aia şi 5oricăi*ăgeanu& probabil că se considera răzbunat pe deplin

128



cnd nregistra satisfacţia slinoasă ce se aşternea pec"ipul ne#esti!sii şi!al trgo#eţei.

5orica *ăgeanu& femeie răzbătătoare şi "apsnă& omnă de om& reprezenta c"inul de fiecare zi al bietului

*ăgeanu. 2enorocitul& zăcnd cte douăsprezece ceasuri plecat deasupra caprei la care şi lucra "amurile şi că! pestrele& cnd #enea şi el la casa lui& să!şi primeascămerindea cu#enită& se pomenea trimis de tanti 5orica la

piaţa mare& după cumpărăturile necesare. Cnd se lăsaseara& piaţa era pe sfrşite& iar preţurile mult mai scăzute.

Abia pe la zece noaptea ajungea curelarul acasă. 6n locde!o #orbă bună& 5orica l trimetea la bucătărie& să!şi pună singur la ncălzit fiertura& deoarece dnsa bătea&cărţile pnă!n zori& fiind o po:eristă mai mult dect

pătimaşă.%ealtminteri& nici despre tanti 5orica n!aş fi putut

spune că era o delăsătoare şi puturoasă. /a dimpotri#ă&

casa pe care şi!o construiseră *ăgenii& tocmai pe cuşmastrăzii 3+erciţiului& o "urdubaie ct toate zilele& cu odăimulte şi ncăpătoare& se datora şi osrdiei dnsei. e lazece dimineaţa& cnd se trezea după ndelungatele partidede po:er& se nfiinţa la pră#ălia lui bărbatu!său& ncepeasă răcnească la ucenici şi la lucrători& ndemnndu!i să

termine ct mai grabnic "arnaşamentele comandate desătenii din preajma iteştiului. Hinea o contabilitate perfectă& deoarece era şi ştiutoare de carte& spre deosebi!re de nea *ăgeanu care abia ştia să se iscălească& şi!nfiecare zi şi trecea n catastif banii ncasaţi& c"eltuielilefăcute cu cumpărarea de material& lefurile oamenilor pe

care!i a#ea n atelier. 2umai pierderile la po:er nu le trecea nicăieri.Aşa s!a ntmplat că& peste ani& bietul *ăgeanu a

trebuit să se declare n stare de faliment. Vnzndu!şi pră#ălia lui 5ta#ăr& lucrătorul cel mai bun din atelier&şi care 1 pare!se 1 se cam ncurcase cu tanti 5orica&acesta s!a do#edit de!o cumsecădenie neobişnuită&

129



deoacece l!a angajat pe *ăgeanu ca maistru& cu leafăzdra#ănă şi participare la beneficii.

e 5orica a lăsat!o n casa ei& de pe 3+erciţiului& şi!antrerupt orice legătură cu ea. ar pe fostul patron& pe nea

*ăgeanu& l!a sfătuit să!şi interneze ne#asta la ba!lamuc. Ceea ce& spre stupefacţia neamurilor& *ăgeanu aşi făcut!o.

Cnd a e+ternat!o& după un timp& de la spitalul de

specialitate& tanti 5orica albise complet& tremura uşordin cap& şi!şi cam pierdea direcţia de mers& lund!o maitotdeauna spre dreapta. *ai trziu s!a nsănătoşit oare!cum& deoarece& uneori& mergea şi!n marşarier...

Amintindu!mi de fantasticile po#estiri ale mătuşă!miiRaliţa& stau şi mă gndesc că stilul n care le relata& ba!

gajul le+ic& totul era ticluit din #reme& nu numai pentru bucuria noastră& a nepoţilor& ci şi pentru a!şi bate joc de brfitoarele ei de cumnate şi surori. 3ra mult prea deş!teaptă şi citită& pentru a se cobor la ni#elul unor nsăi!lări de romanţuri populare.

oseda nsă şi!o deosebită gingăşie sufletească. Hinea

ntr!un c"ip aparte la moş Apostol& fratele mai mare şimai amărt al bunicului meu. 2iciodată nu l!am auzit pemoş Apostol scoţnd #reo #orbă la reuniunile familiei.'anti Raliţa& deşi nu era dnsa gazdă& l mbia grijulie lacafele& la prăjiturele& iar mai trziu& la cină& ţinea să!i

pună n farfurie cele mai prezentabile piftele& şi să!i

umple ntruna pa"arul cu #in.*oş Apostol #enea adeseori pe la noi& la casa părin!ţilor. 5e nfăţişa cu toporul sub braţ& dis!de!dimineaţă&şi!aştepta n pragul bucătăriei& pnă se trezea taică!meu&fără să zică nimic.

'ata& cnd l #edea& ieşea prin uşa din faţă& numai sănu dea oc"ii cu el& deşi i era unc"i bun. 6nsă totdeauna

130



'atapetre l petrecea doar din oc"i. 6şi mai turna un pa"ar de %răgăşani& slobozind o njurătură blajină9

1 Cristosul ei de #iaţă$... aceaura dracului$...Apoi& constatnd lic"idarea combustibilului din reci!

pient& se adresa lui ginere!său9 1 *ăi onică& nu cobori tu pnă!n beci& să mai scoţinişte rozaliu, Că!l cam băurăm$... Culiţă& *ăgeanule&spuneţi& bre& mai beţi au ba,...

6ntrebarea era mai mult formală& deoarece şi nea 2iculae @imbla şi nea *ăgeanu trăgeau ţeapăn& nsă fără

să se!mbete #reodată.*ătă"ălos cum era& nea onică mai căzuse pe scara beciului& de c"irăise tanti *alica un ceas ntreg. %e dataasta nsă& sări o treaptă ce#a mai smucit& moti# pentrucare zăbo#i mai mult pe podeaua pi#niţei. Cnd se duserădupă dnsul& şi 'atapetre şi nea *ăgeanu& l găsiserăodi"nindu!se& cu spatele sprijinit de butoiul cel mare& şi

adăpndu!se direct de la cana. Văznd că!i rost să scapede gura ne#estelor& rămăseseră şi dnşii acolo.

Abia ntr!un trziu şi aduse aminte nea 2iculae că!istătea pa"arul gol& iar cei plecaţi să umple damigeanauitaseră să se mai ntoarcă.

lecă după dnşii& şi!i găsi antrenaţi ntr!un mini!

c"iol"an suplimentar& n afara programului& mncndcrnaţi uscaţi& din cei pe care 'atapetre şi!i ascunsesedupă butoaie& şi bnd de mama focului& pasndu!şi dami!genuţa de la unul la altul. 2ea 2iculae primi şi el o

bucată de crnaţ& şi se ciuci lngă 'atapetre.

6n jur de miezul nopţii& femeile& care se ntinseserăla #orbă& şi dădură seama că pălă#răgeau doar n fatacopiilor& bărbaţii fiind lipsă la apel.

1 *amiţico. să ştii că i s!a ntmplat ce#a lui onică 1 porni să ragă tanti *alica.

133



Cnd ne aducea la culcare& după ce mncam şi ne#ram n patul lui 'atapetre& o auzeam pe tanti *alicadin odaia ei de la drum& unde se găsea pianul şi undedormea cu nea onică9

1 /ine& bre& frumos ţi şade, 2!ai ne#astă& n!aiculcuş, 2u ţi!e dor şi ţie să!ţi cnt ce#a,... onică&onică& mi!ai mncat tinereţile... a spune!mi tu mie& cucine!ţi petreci nopţile& pe!acolo& pe unde!mi umbli n

judeţ, Ai, Că de nu& sparg pianul ăsta& cntndu!ţi

pro"odul$... 5au ţi place mai mult 0opăn& ăla cu marşulfunebru... 2ea onică odăşc"ină a#ea bunul obicei să nu!i

răspundă.'atapetre& care!şi nc"ipuia că dormim& mormăia

nfundat& n #reme ce răsfoia ceaslo#ul cu slujbele luniirespecti#e9

1 /ate!i& %oamne& pe cei nesătui de cicăleală... 5far!mă!le dinţii din gură& s!ajungă să!şi molfăiască #orbele&şi să nu ne mai umfle nouă capul$... Amin$...

%e multe ori& abandonnd ceaslo#ul& 'atapetre umbla pe la catastifele n care!şi scria pe ndelete -gromo#!

nicul. Cnd se crăpa de ziuă şi mă trezeam să mă ducla olică& l zăream pe 'atapetre la gura sobei& muindu!şin gură #rful creionului& un creion din cele c"imice&care!i n#ineţea buzele& şi scriind rnd după rnd pefilele liniate ale registrelor scăpate de la falimentul

băcăniei.

A#ea două. 4a fel de groase şi mari. Abia le puteaduce& atunci cnd mă ruga să i le urc n podul magaziei.entru că!n timpul zilei& ascunzndu!se de gura bu!nică!mii& se refugia tocmai n fundul podului& unde!şinota mai departe nsemnările din gromo#nic.

135



1 *ăi zgmboi& deie domnul să!mi termin eu gr!omo#nicul ăsta& că abia atunci am să pot muri n ti"nă...

1 mi spunea 'atapetre. 1 Ce!i aia gromo#nic, 1 ncercam eu să!l trag de

limbă& deoarece ne mai spusese şi!n alte dăţi& dar mereualtce#a. 1 8reu de spus& Andi& dragule$ 2ădăjduiesc să fie

o carte pentru şapte #ieţi& s!a#eţi şi #oi de unde şti ce!afost pe lumea asta& cnd ncă nu #ă născuserăţi... %ar nunumai att$ 'are aş #rea să cunoaşteţi din cartea mea şi

cine au fost moşii şi neamurile #oastre& să aflaţi printrece oameni am trăit& ce!au făcut& şi bine şi rău& să ştiţişi #oi cum să #ă purtaţi n #iaţă... 0i n!ar strica& zăuaşa& să izbutesc a scrie şi despre cum #ăz eu c!ar trebuisă fie #iaţa #iitoare de pe acest pămnt... Aşa cum esteornduită acuma& mai bine lipsă...

/inenţeles& nu pricepeam nimic. C"it că mă maiuitam şi eu prin paginile uriaşe ale registrelor& cnd'atapetre se culca la soare& pe rogojina de strns pru!nele& şi ncercam să!i descifrez bucoa#nele. 'atapetrescria ntr!un c"ip cu totul neobişnuit pentru mine& carela şcoală n#ăţam un alfabet altul dect cel pe care!l uti!

liza bunicul. %nsul folosea şi unele litere necunoscute&despre care abia mai trziu a#eam să aflu că aparţi!nuseră unei scrieri de tranziţie& care mbina cirilicelecu latinele.

4a #rsta aceea& era nsă normal să renunţ la ncer!cările mele de!a descifra tainele gromo#nicului& şi mai

degrabă să "oinăresc creanga& bătnd uliţele din preajmă&n căutarea unor to#arăşi de joacă.

18. #omo5n'+!"

136



1 'ronc *ariţo& c!o ziseşi& #orba lui 'atapetre$maginează!ţi că şi mie mi!ar fi dat prin cap să a#ansezo asemenea supoziţie. %ar e -trliu& bădie /ileţel...rincipalul ar fi să aflu cum de!au ajuns ditamai căr!

ţoaiele pe mna lui A#aru& pe ce cale& şi& mai ales& cineo fi acest prozator& pnă acum necunoscut. Asta!i c"es!tiunea& cum zicea şi <amlet... A fi& sau a nu fi$ %ar ce,...

6n #reme ce ne cufundam amndoi n gndurilenoastre& porneşte să zbrnie soneria din "ol. %ar att deneaşteptat şi prelung& nct mi scapă bunătate de &&ent

n zaţul din ceaşcă.*ă reped grăbit spre intrare. *ai mult ca sigur etanti Raliţa. %acă judec după insistenţa cu care nu!şimai retrage degetul de pe buton& precum mai făcuse şi!nalte dăţi& de rămăsese cu degetul nfipt n lăcaşul dis!

poziti#ului& şi fusesem ne#oit să i!l scot cu şurubelniţa&nu poate fi altcine#a.

/ileţel mai apucă să!mi strige din urmă9 1 *ăiestrică& fii atent& nu desc"ide mai nainte de!a!lidentifica pe nebun$Că zdra#ăn nu este& după cum sună...

%egeaba. Apucasem să dau uşa de perete. 6n pragstătea tanti Raliţa& pri#ind la mine lejer furioasă. 5presurprinderea mea& nu!i mai rămăsese arătătorul n gaura

butonului. 6n sc"imb& şi ţinea degetul spre mine& ară!tndu!mi ntreaga montură a soneriei prinsă de el. 2umaifirele care!o legau de perete o mai mpiedicau pe mătu!şă!mea să dea buzna n casă.

1 %omle Al nu!i uman ce se!ntmplă$ 1 declamătanti Raliţa& n timp ce tăiam srmele cu foarfeca de

ung"ii a ne#esti!mii. %upă ce că nu răspunzi la telefon&unde te!am sunat din sfert n sfert de oră& ncepnd de pe la cinci de dimineaţă& şi!am mai şi reclamat la deran! jamente& mai mă faceţi şi nebună$ Crezi că n!am auzit,...;i fi eu cam tare de urec"e& dar numai de una& şi nimeninu ştie care, Care m!aţi făcut dementă& tu sau domnul*ironescu,... Ca să ştiu cu cine am de!a face$

138



%ar /ileţel& poet de felul său& după cum se ştie& şicere nişte scuze att de mieroase şi suprasaturate de

politeţuri& nct mătuşă!mii i trece urgent supărarea. 1 %omle 8ig& #ezi!ţi de treabă$ Ce& crezi că pun la

inimă toate tmpeniile pe care le debitează ticniţii,...%acă #rei să!mi do#edeşti că mă iubeşti& fierbe niştecafea şi dă!mi să mănnc ce#a& că nepotu!meu #a trebuisă se ocupe de -'rabant& să facă rost de niscai#a ben!zină... %oar ştiţi că l!am lăsat aici& cu rezer#orul gol...

/inenţeles& nu accept propunerea mătuşă!mii. ;

liniştesc& anunţnd!o că -5fntul (#ecinul meu de la etaj)este acasă& şi că& precis& trebuie să aibă canistrele pline.Aşa că trec la munca de jos& adică la bucătărie& deşi sntmort de curiozitate să aflu ce găsise tanti Raliţa printrecatrafusele lui 'atapetre. %ar şi mort de foame... %e fapt&cnd pri#esc la ceasul care stătuse& obser# că era şi#remea să prnzim. 'ot po#estindu!i lui 8ig despre

'atapetre& pierdusem din #edere că timpul mai şi trece.este un sfert de oră& nu mai mult& stăm n jurul

biroului meu& care mai ser#ise drept masă de sufra!gerie.

6n timp ce gustăm din sumarul prnz& ncropit lamare repezeală& aşteptăm ca tanti Raliţa să po#estească.

6nsă mătuşă!mea& femeie cu ner#i din oţel ino+idabil&are bunul obicei să nu #orbească n #reme ce mănncă.reparasem nişte castra#eţi cu usturoi şi iaurt de!

asupra& cte#a roşii umplute cu telemea şi brnză de #aci&#reo şase ardei graşi& din soiul -uriaş de California (treila :il) tă#ăliţi niţel n tigaie& n cte#a grame de unt

proaspăt& şi pe care i stropisem cu puţin oţet de merefrecat cu mujdei& iar ca desert o lubeniţă ct roata meade la -/ombiţă& prind asurzitor& de coaptă ce era.

C"inuiţi de suferinţele aşteptării& ne zbatem& cu ab!negaţie& şi eu şi /ileţel& să le #enim de "ac celor de maisus& pentru ca tanti Raliţa să!şi depene ct mai degrabărezultatele cercetării.

139



1 3i& dragă tanti Raliţo& le!ai găsit, 1 o ntreb eucu moartea n suflet& drdind de curiozitate.

1 2u spun nimic& pnă nu!mi beau cafeaua$ 1 măanunţă dnsa scoţndu!şi din geanta ct o sacoşă de piaţă

două pac"ete de mărăşeşti. 7nde!i zeama,...reocupat de prepararea prnzului& uitasem de cafea.%ar& zburnd ca o rac"etă sol!sol& alerg imediat la

reşou& fierb urgent un termos de cafea -morbidabilă&şi!n cinci minute sosesc ndărăt la masa de taină.

1 *ai #rei ce#a& tanti Raliţo, 1 mă răţoiesc eu la

mătuşă!mea.

1 5ă taci& că mi!ai umflat capul& Al& băieţelule$Asta #reau$

1 3u tac& dar #orbeşte odată$ 4e!ai găsit,

1 4e!am$... 1 anunţă triumfătoare tanti Raliţa. 1 7nde!s, 1 izbucnesc eu frenetic. 1 Acasă$ %ar numai cartoanele catastifelor...1 con!

tinuă mătuşă!mea. Copertele& pricepi,... 1 ricep& că n!oi fi tont din naştere$... 1 0i dacă ai e#oluat ulterior$, 1 mă ia peste picior

tanti Raliţa. <ai să lăsăm glumele& că situaţia!i cotoioasărău& fraţilor$... 2!am mai cotrobăit prin pod& de cndnu mai ţin minte. esemne de cnd am cărat lucrurile lui

bunică!tu& pe care maică!ta mare intenţiona să le aruncela gunoi... 2umai aşa m!am procopsit cu ditamai mor!manul de "rţoage& colecţii #ec"i de re#iste& romane n

fascicole& registre de la falimentul băcăniei& "aine rupteşi flendurite& cărţi de dinaintea războiului de la INMJ& mărog& tot ce!şi grămădise bietul etre n magazie şi!n

podul acesteia... Cred c!am ncărcat atuncea aproape o jumătate de camion$ Cel mai rău este că n!am ştiutnimic despre gromo#nic. Catastifele& laolaltă cu cele!lalte registre ale fostei băcănii& le!am z#rlit unele peste

140



altele& fără să mă uit #reodată prin ele. 6l auzisem peneica etre pălă#răgind de nenumărate ori despre gro!mo#nicul la care scria& dar nu!l luasem niciodată nserios. 0i nici măcar nu!mi manifestasem #reodată curio!

zitatea să!l #ăd cum arată. Credeam că!şi trece nsem!nările& ca tot omul& n #reun caiet oareşcare& şi nicidecumn registrele băcăniei. 6nsă mă bate gndul& acum cndmă frămntă serios misterul gromo#nicului& ca nu cum#afilele acestuia să fi fost rupte mai nainte de a!i fi căratla mine acasă numai copertele. Ca să #edeţi cte pro!

bleme mi se agită n cap. ?ău& dacă nu!mi #ine să de!

clanşez o anc"etă pe cont propriu... *ai ales acum& cndam descoperit şi!o filă din gromo#nic$

1 0i!abia acuI ne spui asta, 1 e+clamă indignat/ileţel& desfăcnd un nou pac"et din cartuşul său de

-ent!uri. ăi bine& coană Raliţo& faci o asemenea des!coperire epocală& şi taci mlc& fără să ne spui o #orbuliţămăcar,... 2u mai nţeleg nimic din ce se ntmplă cumatale...

1 *ăi copii& a#eţi dreptate& 1 continuă mătuşă!mea& descoperirea este epocală& aşa cum susţine şi domI

/ileţel& şi cred c"iar că dez#ăluie un lucru e+traordinarde important... 1 5pune!ne odată& nu ne mai fierbe$ 1 aproape că

ţip eu. 1 5ă nu te răţoieşti la mine& Al& băieţelule& că!ţi

ard una de te betegesc pe toată #iaţa$... Fila pe care

am găsit!o& lipită de ultima copertă a unuia din registre&şi pe care sta scris& cu litere de tipar& -727& nu con!ţine dect cte#a rnduri& şi trebuie să reprezinte& cel

puţin asta!i părerea mea& nc"eierea primei părţi a gro!mo#nicului... a uitaţi!#ă şi #oi$...

141



'anti Raliţa răscoleşte prin geantă& mai scoate #reocte#a pac"ete de mărăşeşti& apoi descoperă şi fila cău!tată pe care mi!o nmnează.

Cuprins de emoţie& recunosc imediat scrisul bătr!

nului.Apoi descifrăm cu toţii9-En aiastă clipă fErşesc EntEia parte a po#eşti #ieţi

miele& pe mulţi Ei am Encondeit dupa cum se şi cu#ini şiam spusu numai ade#erul despre ei fie că erau mişeifie că erau omini de trabă. dar şi mai grău #a să Emi

fie cu po#estea pe mai diparte a paţanilor miele pentrucă omini se au făcut şi mai răi decEt fiarele. rezbelul arăscolit drojdile din adEncul sufletelor iar ji#inile se auEntarEtat& de aia #oiu piti ceialaltă parte a gromo#ni!

cului En ceasul al doişpelea cEnd #a purcede să bată.fErşitul dintEi.

2e pri#im interzişi. 1 %espre care război o fi pomenind 'atapetre& tanti

Raliţo$ 1 ntreb eu căzut pe gnduri. 1 %umnezeul lui să!l ştie& că a trăit patru$ 1 de!

clară mătuşă!mea& 1 0i n!ai impresia că bătrnul delira& atunci cnd

scria că #a ascunde gromo#nicul n ceasul al doispre!zecelea, Că doar n!o fi in#entat dnsul onirismul& şincă n proză$... 1 mi continui eu seria de ntrebări.Cel care a smuls filele registrului& cum de n!a obser#atcă!i lipsea ultima pagină,... %acă /azil A#aru ar fi ştiutcă e+istă şi!o a doua parte a #ieţii lui 'atapetre& nu s!ar

fi ncumetat să publice -'are ca piatra& adică un romanfără sfrşit.../ileţel are nsă serioase ndoieli asupra magistralului

meu raţionament& deoarece mă contrazice #e"ement9 1 3şti in eroare& domle detecti#$ 3ste foarte posibil

ca prozatorul dumitale să nu fi a#ut "abar că mai rămă!sese o filă din primul registru al gromo#nicului& care

142



19. M$!#'- ;' #e!,$3'

Aflndu!ne naintea unei probleme de asemenea an!#ergură& cu attea nenumărate necunoscute& conc"id că!icazul să transmit indicaţiile cu#enite.

1 %ragă tanti Raliţo& deoarece #a trebui să mă ocup

personal de enigma personajului /azil A#aru& am o marerugăminte$ reia matale misiunea cea mai dificilă. 0ianume& găsirea oricăror altor urme ale gromo#nicului.*ai ales că& şi snt con#ins de ceea ce afirm& printre"rţoagele din podul de pe Vergului trebuie să mai firămas #reo filă scăpată de la dezastru... 0i& culmea& s!ar

putea ca& tot n pod& să dai şi peste ceasul ăla& al doispre!

zecelea& despre care& dealtfel& nici nu ştim ce reprezintă.6ţi dai seama ce sarcină e+traordinară ţi se trasează,...

1 %ar binenţeles$ 1 mă aprobă ncntată tantiRaliţa.

1 Atunci& draga mea detecti#ă& şi ncă de primămnă& ca să nu zic de e+cepţie& dă!i drumuI& pe cai$ 1

e+clam şi eu& la fel de ncntat./a& poate& şi mai ncntat. 6n c"ipul acesta scăpam deobositoarea prezenţă a năstruşnicei mele mătuşi& dar şide brambureala pe care& mai totdeauna& reuşea& cu brio&s!o declanşeze.

6nsă mi făcusem iluzii. entru că tanti Raliţa are

unele probleme. 1 e cai& pe cai& dar pe ce fel de cai, 1 mă inte!rog"ează dnsa.

1 *etaforici$ 1 o las eu cu gura căscată. 1 Am şi dintr!ăia& şi ncă destui& dar caii -'rabant!

ului meu consumă benzină... ?iceai că!mi faci plinul& şi

144



că #orbeşti cu 5fntul acela de la etaj$ 1 se e+pliciteazămătuşă!mea.

A#ea dreptate. omenisem despre #ecinul *i"ăiţă.

%ar nu fusesem deloc inspirat.Cu ajutorul iui /ileţel& izbutesc să!l trezesc din somn pe -5fnt. 4ucrase de noapte. 8ig sună la uşă& iar eu batdarabana la geamul de la bucătărie& utiliznd prăjina derufe. %upă primul gemuleţ făcut ţăndări& -5fntul searată la fereastră& mestecnd printre dinţi nişte alţi sfinţi&

mult mai concreţi. Cnd mă #ede& şi ncă nsoţit de tantiRaliţa& care!mi ser#ise de prg"ie la agitarea prăjinii& şi pe care o cunoaşte prea bine& purtndu!i şi!o caldă sim! patie& prima mişcare pe care!o face& la modul inconştient&este să fugă. 6şi re#ine nsă& şi!mi e+plică de ce nu răs!

punsese la soneria manipulată de 8ig. 3ra defectă& şi nude acum& ci de peste două săptămni& de cnd o folosisetanti Raliţa& şi!i plecase cu montura pe deget.

4a rugăminţile mele multiple& manuale şi sonore& ac!ceptă să ne furnizeze combustibilul necesar. *ă roagă

doar să!l aşteptăm cte#a minute& pnă!şi ia ce#a pe el.este o jumătate de ceas& *i"ăiţă coboară n pijama&cu oc"ii crpiţi de somn. Asistat de 8ig& tanti Raliţa şi

personalitatea subsemnatului& reuşeşte să tragă la o ca!nistră& dintr!un butoieş de plastic& circa M> litri de C; N>.este aceştia mai turnăm şi nişte ulei ars& că altul nu

poseda& dar pe care!l e+tragem dintr!o gazorniţă& n care&cnd#a& se păstraseră nişte resturi de detergent de laspălatul rufelor. %upă ce amestecăm bine imposibilacombinaţie& cu făcăleţul de mămăligă al bulgăroaicei dene#astă!mea& sntem plini de entuziasm& de benzină cuulei şi arome uşor identificabile. 2u numai noi& ci şi "ai!nele.

145



6n orice caz& dacă n!am fi fost ajutaţi& şi ncă remar!cabil& de -5fntul& maşina mătuşă!mii n!ar fi pornit n#ecii #ecilor amin. entru că uleiul ars& plus detergentul&atta ct se mai găsise& intraseră ntr!o relaţie suspectă

cu benzina.*otorul nu #oia să facă aprinderea. Cu nici un preţ.Abia după ce *i"ăiţă a mai turnat n carburatorul-'rabant!ului nişte neofalină& abia atunci s!a realizataprinderea. 0i la propriu& şi la figurat.

*aşina mătuşă!mii a pornit ca din puşcă& trăsnet& nsă

n flăcări. 2oroc că le!a #ăzut /ileţel şi& fiind şi inginerauto& le!a stins imediat& #ărsnd peste -'rabant!uldnsei& de culoare alb!murdar& conţintul unei găleţi ncare ar fi trebuit să se găsească apă. %eşi a curmat in!cendierea maşinii& aproape instantaneu& lic"idul cu ne!

bănuite proprietăţi ignifuge s!a do#edit apoi a fi şi!un

e+celent dizol#ant al maselor plastice.nă s!o #edem pe mătuşa!mea& la #olan& indiferentă

şi satisfăcută& pierind la orizont& am mai apucat să asis!tăm şi la dispariţia unor parcele apreciabile de la capotadin faţă a maşinii. 2oroc să lic"idul nu lucra omogen.Altminteri ar fi rămas din caroseria -'rabant!ului

numai elementele metalice. 0i ncă şi acelea fără mare#iitor& ntruct nu se prea e+istă metal la -'rabant$

146



V. BFTRGNUL- LA ALŢI PARAMETRI

)?. B:#"o!" %:n+$ e+#e,( a" 'n5'4''"!"!' Ba4'" A5a#!

Cred că ncepuse să nsereze& n minutul fericit cndterminasem totul cu bine. entru că ecarisarea noastrăse desfăşurase n condiţii demne de -nfernul lui %ante.

*ai nti se oprise apa& n #reme ce /ileţel se aflan baie cu săpunul pe el. Apoi se defectase duşul& caredebitase la nceput apă rece ca g"eaţa& de parcă l!ar ficonectat dia#olul direct la frigider& pentru ca imediat să

147



ţşnească& cu aburi şi mproşcături& cea fierbinte. 4!amliniştit numaidect pe poet& comunicndu!i că n curndtotul #a intra n normal& deoarece c"iar săptămna tre!cută mi se #erificase instalaţia de către băieţii de la

cooperati#a de lngă noi.%upă ce 8ig a părăsit camera de baie& arătnd destulde bizar& cu jumătate de faţă ca un parizer alterat& iarcealaltă #nătă& nsă ca un :ra:auer& mi!a #enit şi mierndul.

5pre bucuria mea (n primele minute)& n!am păţit

absolut nimic. Abia după ce!am dat drumul la apă& amrealizat că duşul nu mai funcţiona deloc. %in bucătărie&unde şi mbrăca "ainele n #reme ce punea de cafea&ca să facă plinul la termos& /ileţel mi!a strigat să numă impacientez& deoarece reparase c"iar el defecţiuneaomisă la re#izie de specialiştii mei. %oar era inginer.

Aşa că m!am spălat cu apă rece. 6n e+clusi#itate. %ela c"iu#etă. Asta după ce!am ncercat să racordez fur!tunul de la maşina de spălat -Alba 4u+ J la bateriacazanului. Care baterie& nsă& s!a desprins ine+plicabildin montură& şi!a permis scurgerea ntregei cantităţi deapă clocotindă din cazan. este picioarele mele& aflate

n cadă.Cnd am ieşit din baie& păşind atent& pe #rful picioa!relor& din pricina băşicilor i#ite n tălpi& /ileţel a zmbitstraniu. C"iar m!a ntrebat& dacă nu cum#a am luatşi ce#a lecţii de balet& dnsul apreciind ntr!un c"ip deo!sebit poantele pe care le e+ecutam graţios& cu precădere

pe buricul degetelor (de la picioare& binenţeles).8ig& cu termosul n mnă& continua să mă pri#eascăinterzis. Cnd m!am prăbuşit isto#it pe fotoliu& abiaatunci a ndrăznit să re#ină9

1 Ce!i cu matale& măiestrică& ţi #ine a zburda,'ocmai acuma te!apuci de năzdră#ănii& cnd ne!aşteaptăattea probleme& şi ncă e+trem de importante,... Ce!i

148



facem n seara asta& mergem la -Casa scriitorilor sămncăm ce#a& ori ne descurcăm pe plan local,

1 7ite& care!i situaţia& /ileţel dragă$ 2!o să nedescurcăm& ci ai să te descurci. Cu forţe proprii... %eci&

apucă!te şi ncropeşte o gustărică uşoară... Vezi ce!i prin cămară şi frigider& nsă ct mai dietetic posibil$...nă atunci& am să!l caut pe Visică Huluca la telefon&să aflu dacă a dat de ompilică şi ce se mai aude cudispariţia lui /azil A#aru... 3 bine,...

6n timp ce poetul piere la orizont& n direcţia bucă!

tăriei& mă reped la telefon şi formez numărul lui Huluca.este #reo douăzeci de minute& cnd 8ig *ironescuapare n birou& cu o ta#ă imensă& pe care se aflau propu!nerile sale pentru cină& ispră#isem şi eu de discutat cuVisică.

robabil că arătam att de ră#ăşit la faţă& nct /ileţel

era să scape ta#a din mnă. /ine că!şi re#ine la timp. Alt!minteri rămneam flămnzi.

1 Ce se!ntmplă& domle, 1 e+clamă 8ig. Azi nu tecomporţi deloc normal& de nici un fel& de nici o culoare$*i!ai dănţuit& m!ai lăsat fără apă n baie& şi!acumate!apuci să!mi interpretezi roluri din filme de groază...

%acă te!ai #edea& ai zice şi singur că semeni cu Fran:en!stein& şi ncă jucat de /oris arloff$ Ce!ai păţit,... 2ute mai ajută coţofana,...

2!are nici un rost să păstrez pentru mine cele aflate. 1 /igigel dragă& pardon& 8ibiţel& ba nu& *irones!

cule$... artă!mă că!ţi ncurc numele& dar snt att de

stressat& nct nu mai ştiu ce #orbesc& zău aşa$ %omle&lucrurile se!ncurcă$ Am aflat ultimele #eşti de la Hu!luca... 5enzaţionale$

1 A murit ompilică,... A!ntins!o /azil A#aru n%eltă,... 1 mă interog"ează strns 8ig.

149



cinilor care ne aşteaptă. Adică& mai precis& care te aş!teaptă. 3u& fiind n concediu& am o sumedenie de tolo!maci la meditaţie& şi neapărat trebuie să!i con#ing a intrala facultate& eliberndu!i de jegul ce le!a ntunecat min!

tea... Voi participa de la distanţă la magistrala anc"etăce!ţi stă n faţă& dacă #ei bine#oi să mă ţii la curent...5pre surprinderea mea& constat că inginerul meu de

poet posedă aptitudini e+cepţionale n materie de artăculinară.

6n castronul pe care ne#astă!mea l utilizează la

terciuirea scrobelii pentru rufe& un #as nu tocmai arătos&dar #oluminos& /ileţel preparase o salată formidabilă&cum nu mai pomenisem. 2egăsind materie primă pentruo salată de roşii& se rezumase numai la ceapă. Aşa am

bănuit la nceput& pnă nu apucasem să gust. ; tăiaseatt de fin& de parcă o măsurase cu şublerul micrometric&nct nici n!o simţeai n gură. 6n afară de ceapă& mai

adăugase cţi#a căţei de usturoi& pătrunjel şi mărar din belşug& frunze de ţelină şi de leuştean& scăldnd totulntr!o baie de ulei amestecat cu oţet& bine ec"ilibrată.

*i se pare suspect un singur lucru. 0i anume& deunde!o fi făcut rost de uleiul pe care!l utilizase. entrucă& deocamdată& nu posedam n casă dect ulei de soia&

care!mi place nespus& poate datorită şi nuanţei sale sta!cojii. 6n sc"imb& cel utilizat de /ileţel& părea supra!rafinat& ba c"iar şi lipsit de culoare...

1 7nde!şi ascunsese ne#astă!mea sticla cu ulei demăsline& măi 8ig, *ie nu mi!l lasă la ndemnă... ?icecă!i prea bogat n grăsimi nesaturate...

1 dei preconcepute& meştere$ Ce!oi fi a#nd cu biata coana en:e, 1 se minunează 8ig. 5ticla se găseala #edere& pe raftul de sus$...

Rămn cte#a clipe interzis. Apoi l in#it la salată pe/ileţel9

1 a şi mănncă& pentru că!i formidabilă$ 5er#eşte&nu te jena...

151



Abia după ce inginerul de poet consumă peste jumă!tate din conţinutul castronului& i dez#ălui secretul sticleide pe raft.

1 %ragule& #a trebui să ne ţinem bine$ 0tii ce!ai

pus n salată, 7lei de parafină$ ; fi el rafinat& dar esteşi medicinal$... 4a+ati# de e+cepţie şi de milioane$...8ig nu demoralizează& ci!şi mai ia cte#a linguri din

castron& afirmndu!mi9 1 3+celent$ uţin mi pasă de proprietăţile sale

speciale... rincipalul este că astmpără foamea... Restul

nu mai contează$ %upă mine& potopul$... 2u mai apuc să!i spun -ferească %umnezeu$& căcidescopăr partea a doua a cinei propuse de 8ig *iro!nescu9 telemea frecată cu mujdei şi ardei pisat& diluatăcu iaurt. Are geniu băiatul& pentru că& deşi mi!e cerulgurii n flăcări& o mănnc cu poftă şi entuziasm.

6ncă flămnd& decid că!i cazul să intrăm serios n

fondul problemei. 5orb ncet din cafeaua fiartă de 8ig(mediocră& dar n!am ce!i face) şi aprind un -ent& totdin rezer#a lui *ironescu.

1 Ce părere ai& poete& cu ce ncep$ l consult eu pe /ileţel,

5atisfăcut de succesul cinei& inginerul zmbeşte insi!

dios şi!mi răspunde9 1 Ai să rzi& măiestrică& dar părerea mea!i c!ar fi bine să demarezi pe dos& adică in#ers dect crezi că!inormal... 5ă fiu mai e+plicit. %e #reme ce!ai aflat că/azil A#aru s!a refugiat la o casă de creaţie& pe carensă 2egreţu o ştie& şi pe care ai tot timpul s!o depistezi

prin in#estigaţii ulterioare& aş zice că mult mai impor!tant ar fi să cugeţi la bunicul tău& forţndu!ţi memoria& pentru a recompune nu numai figura bătrnului& cu toatedetaliile de rigoare& dar şi ambianţa n care trăia. Hi!ammai spus9 cine!a furat gromo#nicul& neapărat trebuie săfi fost cine#a din preajma casei bunicilor tăi... 6ncearcăsă!ţi aminteşti& fă un efort& cine #ă erau #ecinii& prietenii

152



casei& e#entual c"iar şi neamurile& mă rog& persoaneleapte de!a recurge la asemenea faptă. Figura bătrnuluieste posibil să ţi se mai fi estompat n memorie& dar po!#estindu!mi şi alte elemente din biografia lui 'atapetre

al tău& s!ar putea să răsară noi sec#enţe& noi trăsături& poate şi noi oameni& din cei care s!au #nturat pe lngă#oi& adică pe lngă bătrn& n perioada cnd ţi petreceai#acanţele la el... 2u!i o idee, Ce zici,...

Ce să mai zic, ; fi 8ig inginer şi poet& dar i bubuiemintea$

1 Fii bun şi mai toarnă!mi o cafea& dragă /ileţel$e unde#a& s!ar putea să ai deplină dreptate. 6nsă mi pare rău că n!ai să mă nto#ărăşeşti n anc"etă. ăcat$Ai fi a#ut de n#ăţat$... ot să!ţi mai iau o ţigară,

1 %ar te rog& eşti in#itatul meu$ 1 mă pofteşte/ileţel ntinzndu!mi pac"etul.

%nd urmare sfatului lui 8ig& obser# că!mi #in nminte o sumedenie de imagini pe care le credeam demult şi pentru totdeauna scufundate n negura timpului.0i nu numai imagini& ci şi probleme care& pe!atunci& cndtrăiam n preajma bătrnului& nu mă preocupaseră ctuşi

de puţin. 1 %ragă 8ig& 1 i recunosc eu lui /ileţel& sntuimit de capacitatea de uitare a omului... Ce "aini putemfi& dacă sntem n stare să pitim n cutele mrşa#e& bac"iar şi trădătoare& ale memoriei o serie de e#enimentela care am participat& dar pe care am preferat să nu le

mai pomenim& odată cu dispariţia celor care le!au de!clanşat. /unăoară& cum s!a ntmplat cu moartea lui'atapetre$...

1 3rai la dnsul& pe #remea aceea, 1 se miră 8ig.ăi& nu mi!ai spus nimic despre asta...

1 Răbdare$ Am să!ţi spun. %ar mai trziu. entrucă mă mpresoară de pretutindeni alte elemente. /ună!

153



oară. ambianţa n care s!au desfăşurat ultimele zile alelui bunicu!meu... *ai nti grădina bătrnului. 2u temira& pentru că grădina& #ia şi li#ada lui 'atapetre au

jucat un rol nsemnat& abia acum mi!aduc aminte& n

perioada aceea...

)1. #a&'na- 5'a ;' "'5a&a

erioada la care mă refeream& şi despre care!i po!#esteam acum lui 8ig& aparţinea #erii lui MN.

e la nceputul lui august& fiind şi la o #rstă maicritică (a#eam pe!atunci #reo şaptesprezece ani)& mămutasem de!a binelea la 'atapetre& părăsindu!mi casa

părintească. Ce!i drept& mă cam certasem cu bătrnii

mei. Aceştia nu erau deloc de acord cu #isurile meleliterare. nă una alta& mă declarasem poet& şi!i anun!ţasem că mă las de şcoală şi plec la /ucureşti... să de#inscriitor profesionist.

'ata& care peste puţin timp a#ea să treacă pe lumeacealaltă& cam prin ianuarie IQ& mă lăsase n boii mei&

şi nu se mpotri#ise deciziei mele de!a mă stabili tem! porar la bunici& pnă la strămutarea definiti#ă n capi!tală. 3ra con#ins că bătrnul a#ea să inter#ină eficient nmodificarea opţiunilor mele.

/unicul se apropia cu paşi repezi de optzeci şi opt deani. 3ra ţeapăn ncă. ar sticla cu trăscău de *ăţău nu

lipsea de lngă dnsul. /a c"iar căpătase şi #irtuţi tămă!duitoare.6ntruct nu se mai găseau ţri& peştele lui preferat&

asta de cnd ncepuse războiul& bătrnul şi cumpăra dela piaţă scrumbii sărate pe care ncerca să le trateze ca

pe ţri. Adică& de cele mai multe ori& le uita prin ser!tarele din magazia mare& acolo unde zăceau instalaţiile

154



fostei băcănii& pnă se n#erzeau. 2u culoarea scrum! biilor l deranja pe 'atapetre& ci faptul că nu răspndeaumirosul acela infernal& de ţap mpuţit& care alunga lumeadin preajmă. %ar mnca scrumbiile şi!n starea n care le

găsea& fără să se teamă. 'otuşi& pesemne că şi #rsta a#eaun cu#nt de spus.;dată& prin iulie& n toiul #ipiei& se ndopase bine cu

#reo patru scrumbii& #erzi şi scoflcite& şi se procopsisecu!o to+icoză alimentară clasa nti.

1 *oare etre& oameni buni$ *oare etre& că nu l!a

mai săturat %umnezeu$ 1 răcnea *aca!*aia prin ogra!dă& ţipnd mai mult pentru #ecini. 2ici tanti *alica nu se lăsa mai prejos& fiind tare

miloasă de felul ei. 5e apucase să!l fricţioneze pe 'ata! petre cu oţet aromatic pe frunte& deşi pe dnsul l du!reau maţele.

1 'ăticule$ 5ă ne faci tu una ca asta& să te!apuci

să mori tocmai astăzi& cnd a#em de gătit pentru musa!firii de la /ucureşti, 2u ţi!am spus că mine #ine 'ilicăşi 4ambe,... Ce mă fac acu,

1 'e duci n moaş!ta pe g"eaţă& asta!ai să faci$ 1o lămuri bunicul.

Fără să le mai acorde #reo atenţie& 'atapetre co!

trobăi prin şopru& şi alese de!acolo o rogojină mai mareşi mai curată& şi!o ntinse n mijlocul bătăturii& ntrespălătorie şi magazia mare.

Apoi se despuie de "anţele de pe dnsul& rămnndnumai n izmene& după care se culcă cu burta n sus& să!irăscoacă soarele durerea din pntece. %ar& totodată& nu

se despărţi nici de sticla cu trăscău. 2umai că!i sporidoza de ardei pisat şi sare. nă asfinţi soarele& buniculnu se mai ridică. 6nsă& atunci cnd sticla nu mai a#unici urmă de lic"id& iar dogoreala astrului pierise& 'ata!

petre se sculă #indecat de pe rogojină şi ncepu să strigen gura mare9

155



1 Caterino$ *alico$ Ce mama dracului faceţi, Cnda#eţi de gnd să puneţi de masă, *ult #ă mai cciţi,...*i!e foameee$...

*ai #rtos ca niciodată& bunicul se mbrăcă rapid&

şi umplu la loc sticla şi păşi #iguros către bucătărie&să #adă ce!n#rtesc acolo *aca!*aia şi fie!sa.nă să!şi dea seama bunică!mea şi tanti *alica ce

intenţii a#ea bătrnul& 'atapetre rase urgent #reo zece&&piftele& şi ncă fără pine. Apoi se retrase n grădinamică& de unde comandă9

1 *alico& dacă nu!mi #ii n cinci minute cu ciorbade fasole şi!o ceapă ct pumnul& să nu mai dai oc"i cumine$ Ce& credeaţi c!o să #ă fac pe plac şi!o să mor,'ronc& *ariţo& că n!o g"icirăţi$...

Cnd 'atapetre auzise despre nestrămutata mea "otă!rre de!a mă face poet şi de!a pleca să trăiesc n capi!

tală& nu!mi spusese dect att9

1 Fă!te& măi& tot ce!ţi pofteşte inima$ 0i poiet& şiscriitor ca %omnia 5a %omnul 5ado#eanu& sau făcătorde piese de teatru& ca neamul ăla al nostru& de la Cm!

pulung& care ticluieşte comedii de rde lumea& mai di"ai

ca de *alec al meu...Aici nu prea nţelegeam la ce se referă bunicu!meu&şi!l c"estionam9

1 Cine!i ăsta& *alec, 1 aiaţa de unc"iu!tău& 'ilică$ 2u se scălămbăie el

ca *alec& actiorul ăla de la domnul 0pring"er,...

%omnul 0pring"er era proprietarul cinematografului-Ac#ila& iar *alec se do#edea a fi genialul /ustereaton& pe care 'atapetre l aprecia n c"ip deosebit.'ot aşa cum aprecia şi #izitele lui nea 'ilică& om de!un"az natural rar ntlnit& care!l făcea să rdă pe bătrn

pnă la lacrimi. ar faptul că!l poreclise *alec& numelesub care era cunoscut la noi titanicul comediant& n!

156



semna că nea 'ilică a#ea una din cele mai nalte coten stima lui 'atapetre.

1 Ascultă& măi zgmboi& şi nu!mi mai lua #orba dingură& 1 continuase 'atapetre& fă!te ce #rei& dar ia

aminte bine& mai nti cată de #ezi dacă se poate mncao pine după urma poeziei şi!a scrisului... 0i& n afarăde asta& trebuie să!ţi ncerci şi puterile... Ai tipărit #re!unde#a ce#a sti"uri, Hi!a dat cine#a #reo para pe poie!zelele tale, %acă nu& atunci apucă!te şi citeşte& pnă ţise ntunecă mintea... 0i nu romanţuri cu marc"izoaice

şi ca#aleri c"iori& ci pe %omnia 5a %omnul nimescu& căăsta!i cel mai mare poiet al RomEnilor& de cnd s!aunăscut ei pe lumea asta mare... şi pe %omnul Cojbuc&şi pe %omnul 'opriceanu& că!i de pe la noi& din *uscel...*ă& eu i!am citit pe toţi& şi m!am simţit mndru şi tare&de mi s!a umflat inima!n piept şi m!am urcat noaptea

pe acoperiş& să pri#esc mai ager la stele$... Vezi bine

ce faci& c!altminteri faci pe tine... şi pute$

%upă memorabila şedinţă cu ndrumările lui bunicu!meu& care a#usese loc pe la nti de august& imediat dupăce mă mutasem la dnsul& mi petreceam toată ziua nfundul grădinii& tolănit pe!o rogojină& sub cireşul de

lngă gard& a#nd lngă mine cărţile recomandate.0i!acuma posed n biblioteca mea& din Calea *oşilor&o ediţie 3minescu& datată MNP& şi care!i aparţinuse lui'atapetre.

8rădina bunicului& aflătoare n continuarea curţii&acoperea o suprafaţă destul de mare. *ai lngă casă&

bătrnul& iar mai trziu nea onică odăşc"ină& ţineaugrădina de zarza#aturi şi legume. 0i nu!mi amintesc ca ainoştri să fi cumpărat #reodată de la piaţă pătlăgele&#inete sau #arză dulce& de #ară. 0i nici crasta#eţi& cumle zicea 'atapetre& şi nici de #reunele. ar mai la mijloc&la fereală de "oţi& era şi!un petic de #ie& #reo două suteşi ce#a de fire. 2umai riesling italian& muscat ottonel şi

157



aligote. %eşi obţineau un #in formidabil& nici bunicu!meu şi nici nea onică nu se prea dădeau n #nt dupăel. referau %răgăşaniul. %in #inul casei beau numai la

praznice şi la sărbători mări. ar ceea ce rămnea& l

trăgeau la sticle& după patru ani& să zacă la n#ec"it. 6nsătot farmecul grădinii l reprezenta li#ada. 2u era preamare& dar #reo cincizeci de pomi pe rod tot a#ea. *eri

bătrni& cu trunc"iul ct coşul sobei de pe casă& doi cireşiuriaşi& att de nalţi& nct rămneau mai totdeauna cu#rfurile neculese& caişi& pruni& #işini& zarzări& peri& ba

c"iar şi!un smoc"in.Cu cireşii circula şi!o legendă& pe care mi!o po#estisetata& nsă #erificată de mine ca autentică& legendă& şinimic mai mult.

Cică 'atapetre& n după!amiezile fierbinţi ale lui iu!lie& cnd pietroasele sfriau de coapte ce erau& se culca laadăpostul unei căpiţe de fn& aşteptnd să se i#ească "oţii

de fructe. %esigur& aceştia nu puteau fi dect copiii dinma"ala. Agili şi #iguroşi& ca orice e #erde şi tnăr& pri!c"indeii se căţărau n cireşi şi zăbo#eau acolo pnă!şiumpleau pieptul cămăşilor. Cnd bunicul bănuia că!şifăcuseră plinul& alerga sub poala cireşilor şi striga la ei ngura mare9

1 Coborţi din pomii mei& cioflingarilor$ Repede& cătrag cu puşca$/inenţeles& singura armă a bătrnului nu putea fi

dect gura lui spurcată& bălăcărindu!i pe "oţi ca pe!oalbie de porci. 5punea tata că puştimea se ascundea prinfrunzişul des şi ntunecos al cireşilor& tot nădăjduind că

bunicu!meu o să!şi ia odată şi odată #alea. 6nsă 'ata! petre a#ea o răbdare satanică. ar cioflingarii& isto#iţide!atta aşteptare& şi ncă n nişte poziţii deloc comode&

porneau& la un moment dat& să coboare unul după altul& 1 %eşertaţi cireşile şi puneţi!le aici& n trnele astea$

1 le poruncea 'atapetre& dacă ar fi fost să mă iau dupăcele relatate de taică!meu.

158



Cnd ispră#eau de cules cireşii ca lumea& de nu mairămneau dect #rfurile& bunicu!meu i zgornea acasă&nsă după ce dăruia fiecăruia cte#a :ile de pietroase.

*ai trziu& peste ani& am aflat care era realitatea. %e

la foştii copii din ma"ala.'atapetre c"ema puştimea la cules de cireşe& făgădu!indu!i că #a putea mnca la pietroase& pe ct i #a fi

pofta. *ai mult c"iar& o mbia să!şi umple bine burţile&ştiind că& odată sătulă& se #a lecui pentru mult timp defurtişaguri. 0i!aşa se şi ntmpla.

C"iar /urloi& unul din băieţii #ecinei noastre& madamC"ic"eriţă& mi!a po#estit& prăpădindu!se de rs& cndm!am ntlnit cu el& la -Carul cu bere& şi!a#ea mustaţăsub nas& că o noapte şi!o zi& după culesul pomilor lui'atapetre& alergase de mama focului& de la pat n fundulcurţii& pnă ce se prăbuşise isto#it ntre perne& ruşinndaşternuturile maică!sii.

6nsă bunicu!meu le mpărţea totdeauna& după ceumpleau trnele& cireşe pentru ai casei& cte cinci lei şi!ocărţulie "azoasă& cu amintirile din copilărie ale %omniei5ale %omnului on Creangă& cum obişnuia să!i spună'atapetre marelui scriitor al neamului.

8rădina trebuia considerată& dintr!un anumit punct de#edere& a doua casă a lui 'atapetre. *ai cu seamăntre primele luni ale #erii şi sfrşitul lui octombrie. 6n

perioada respecti#ă& bunicul şi mai reducea din călăto!riile sale gratuite& pe la fii şi cumetri& #eri şi cumnaţi&nepoţi de!al doilea şi tot soiul de alte neamuri. 5e ocupa

de grădină& cu patimă şi srg& scoţnd din pămntul ei binecu#ntat& pentru toţi ai casei& "rana cea de toatezilele.

arcă!l auzeam& copil fiind& nu ştiu dacă a#eam #reo patru!cinci ani& zbiernd prin curte& ncă din zori9

1 Caterinooo$ 7nde eşti& fir!ai să fii tu de ncroş!nată& unde!ţi snt oc"ii, Vino să #ezi ce mi!au făcut

159



cţele tale afurisite$... raful s!a ales de răsadurile mele...5!au apucat să scurme tomite prin pătlăgele.. Ce!o sămai mnci la #ară,...

*ai trziu& după ce i!l adusese n casă *alicăi pe

nea onică odăşc"ină& agronom de profesie& o lăsasemai blnd cu praşilele& săpatul şi lucrările n #erde. 2u pentru c!ar fi obosit de anii ce i se adunaseră n crcă&ci pentru că!şi consacra mai tot timpul& simţindu!şi pro!

babil şi zilele pe sfrşite& scrierii gromo#nicului.8rădina l preocupa totuşi& deoarece se mai certa din

cnd n cnd cu nea onică9 1 *ăi& gineri!meu& ce!mi făcuşi cu #inetele, 2u#ezi că!s pline de gndaci& mai di"ai dect cartofii,...Fir!ar să fie ai dracului de gndaci& că numai nemţiiăştia ai lui 0ticler ni i!au adus n ţară... 6nainte #reme&n!auzisem nicicnd de gndacii de coroladu$

6nsă& către sfrşitul războiului& grădina intrase ntr!un

#izibil declin. 8ndacii de Colorado foiau pretutindeni& peste tufele cartofilor& pe frunzele #inetelor& ba ajunse!seră să mpuieze şi #rejurile roşiilor. omii nu mai erau-tunşi& crăcile uscate predominau& puricii #erzi i năpă!diseră& iar cireşele puteau să putrezească n #ecii #ecilor&dacă nu se ncumetau să le culeagă& n #irtutea unor

#ec"i obiceiuri& copiii din #ecini. 'atapetre nu le mainmna cei cinci lei& şi nici cărticele cu po#estioare.5e petrecea ce#a. 0i nu!mi dădeam prea bine seama

ce& deşi parcă mai obser#am şi eu cte ce#a. 1 *alico& ce ţi!a mai scris 5ile şi 4ambe de pe front,

5erile& cnd 'atapetre nu ne mai culca cu el n pat&

deoarece crescuserăm #lăjgani mari& n toată putereacu#ntului& stăteam cu toţii n jurul mesei din bucătăriade #ară& după ce sfrşeam de cinat& şi!l ascultam pe

bunicu!meu discutnd cu cei ai casei.*aca!*aia& tanti *alica şi& uneori& şi nea onică&

atunci cnd se ntorcea din deplasările sale pe teren& mai

160



zăbo#eau o bună bucată de #reme& să mai pălă#răgeascădespre ultimele e#enimente.

/unică!mea şi cu tanti *alica sorbeau din cafeluţe&iar nea onică odăşc"ină din damigenuţa lui cu %răgă!

şani. 2umai 'atapetre& consec#ent& con#ersa din cnd ncnd cu sticla de trăscău. 2oi& copiii& nefolosind nicicafea& dar nici alcooluri& ronţăiam mere timpurii& dincele căzute pe jos.

'atapetre& ncruntat& o tot mboldea pe *aca!*aia9 1 a zii& Caterino& mai ai #eşti de la băieţi,

2ene 4ambe şi unc"iuI 5ile& medici militari& se aflau pe front& unde#a prin Crimeea. 1 Am& etre& am$ 1 ngăima necăjită bunică!mea. 1 Ce spui& domle$ 1 se mira parcă 'atapetre. 0i

ce fac, 6naintează& naintează,... 1 5tau& etre& stau$ 1 răspundea *aca!*aia. 1 5tau pe dracu$ Cum să steie& fa Caterino& dacă!i

trag nemţii după ei, Ce& tu nu citeşti -7ni#ersul,...%acă #rei să ştii cum stau ai noştri& uită!te la morţiide la mica publicitate... Dia& da& stau& şi ncă bine& n

pămnt$ Dilalţi fug& fa Caterino& fug de le scapără tăl! pile... Că ne!am #rt n borş& mai mult dect trebuia...Ce cătarăm noi dincolo de ct ne era dreptul,... 2u!i aşa&

onică,... %oamne& mai nti de mi!aş #edea băieţii acasă&că pe!urmă le!arăt eu lor$ 0i mareşalului& şi lui 0ticler$...'atapetre a#ea el ce!a#ea cu Antonescu& care cnd#a

comandase un regiment la iteşti& şi!l cunoştea toatălumea& nsă pe <itler& de cnd şi cazase cte#a unităţila bariera iteştiului& nu!l putea suferi deloc.

2ea onică odăşc"ină& de la o #reme apelnd la%răgăşani n e+ces& şi #ra nasul n pa"ar şi tăcea n!delung& pnă ce *alica şi ieşea din pepeni şi trecea nodaia de la drum& unde!şi re#ărsa amarul pe clapele

pianinei& cntnd n neştire potpuriuri de muzică popu!lara& cu precădere moldo#enească.

161



6nsă nea onică odăşc"ină& insensibil la declaraţiilealuzi#e ale ne#esti!sii& se afunda şi mai mult n zeamadin damigeană. 0i& pnă ce nu!o golea& nu pleca laculcare.

Atmosfera din casă& n acea lună a lui august& eradeosebit de ncărcată. /ăieţii 1 unc"iuI 5ile şi nene4ambe 1 aşteptau să fie e#acuaţi din Crimeea. 'ata!

petre& deşi nu se prea nţelegea cu dnşii& suferea nespus.0i nu numai din pricina primejdiei care!i pndea copiii&ci şi din cauza ine+plicabilei comportări a ginerelui.

5e aflase& cine ştie pe ce canale informati#e& probabilde la nea 'ilică& despre a#enturile de la /ucureşti alelui nea odăşc"ină. Acesta& de #reo cte#a ori& l trezise

pe cumnatu!său& n plină noapte& telefonndu!i de prindi#erse locante şi implorndu!l să #ină numaidect& să!lscoată de!acolo. 2ea 'ilică l găsea beat criţă& cu capul

prăbuşit pe masă& plngnd cu sug"iţuri& fără să spună

moti#ul& şi reţinut de c"elneri n bodega& restaurantulsau birtul unde!l do#edea #inul& pentru că n!a#ea cu cesă plătească. Apoi& nea onică se apucase să ceară banişi de la asociatul lui cumnatu!său& domnul *i"ăilescu&care conducea librăria de pe Academiei& mpreună cuunc"iu!meu.

nă la urmă& 'atapetre fusese nştiinţat& iarăşi nuse ştie de către cine& şi plecase urgent la /ucureşti& să plătească datoriile ginerelui. %ăduse peste onică odăş!c"ină n odăiţa lui nea 'ilică& de pe bule#ard& unde serefugiase de #reo săptămnă& fiindu!i ruşine să mai deaoc"i cu bunicu!meu& şi& mai ales& cu ne#astă!sa& tanti

*alica.Cnd l adusese acasă& nea onică se mbolnă#isegra#& şi zăcuse aproape o lună. Cnd a cobort din pat&slăbise cumplit. Abia se ţinea pe picioare. 0i imediat s!aapucat de băutură& fără să ştie cine#a ce anume ncercasă nece n #alurile %răgăşanului. %ar nici nu s!a mai n!

162



1 <ai sictir& Caterino$ 5ictir& *alico$... 2u #ă eruşine să!l bateţi la cap pe bietul onică, 2u #edeţică!i ncă bolna#,

Apoi& adresndu!se lui nea onică& i in#ita să meargă

cu el n grădină.e cnd se ndepărtau& i auzeam #orbind ntre ei9 1 %ă!le!n colo& măi onică& şi nu mai căta la gura

lor spartă$ 3u ştiu ce te roade pe tine& şi te!nţeleg canime altul... 'otul o să treacă. 5ă se frşească numai răz!

belul ăsta nenorocit& şi!o să #ezi tu ce #iaţă o să mai

trăim noi doi$... 2e apucăm serios de grădină& ne punem pe sădit li#adă nouă şi tnără& şi!i tragem nişte roadece nu s!a mai pomenit$... ;ameni ne facem$...

%upă felul cum #orbea& era clar că bătrnul ştia ce#adespre amarul lui ginere!său. %acă!l amăgea& o făceanumai ca să!l mbie la bucuriile #ieţii& c"it că bănuia&

poate& reaua sămnţă ce!ncolţise n măruntaiele lui nea

onică.0i& dealtfel& după cum s!a do#edit mai trziu& aşa a

şi fost. /ătrnul ştiuse tot timpul de ce bea ginere!său.mediat ce s!a terminat războiul& nea onică odăşc"inăs!a stins din #iaţă ntr!un c"ip cumplit& topindu!se n

patul lui de suferinţă precum lumnarea& de ajunsese

ca o scrng"iţă& cum spunea el nsuşi& n graiul său mol!do#enesc.

)). Ma3 ;' Boe "anea4$ na5a "a a/$...

Cnd căldurile de#eneau toride& de nesuportat& 'ata! petre mă ndemna cu glas blajin9

164



1 8ata& domI poiet& ajunge cu!atta citit& c!ai săcapiezi$ *ai du!te şi tu la scaldă$ Apa grlei e tomite

bună... 1 *ă!c& 'atăpetre$ 1 săream eu bucuros& de la

adăpostul nucului. %a ce mă fac de copaie,... 5ă!i spunlui *aca!*aia,.../unicul zmbea a rdere& şi!mi dădea liber9

1 Cată!ţi n treabă$ %acă!i zici& nu!ţi dă #oie& dacăs!o supăra& cnd şi!o da seama că totuşi ai plecat cucopaia& spune!i că ţi!am zis eu s!o iei. 0i tot n!o să fie

bine& dar n!a#em ce!i face$... Astea!s muierile& măizgmboi$

%e la conflictul cu *aţ& mi!am dat seama că lumeaasta nu!i c"iar bine ntocmită& de #reme ce mai pote+ista asemenea e+emplare.

*aţ <ariga& unul din băieţii a#ocatului @urj <ariga&

#ecinul nostru& ce!şi a#ea căsoiul c"iar lngă magaziacea mare a bunicului& n spatele ei& era un puturos& un

pierde!#ară& un permanent repetent al clasei& spaimaşcolii& a profesorilor şi!a colegilor& un măgădan de!aceeaşi #rstă cu mine. %e fapt nu!l c"ema *aţ& ci*atei& nsă!l poreclisem astfel din pricina felului său

de!a #orbi. 'otdeauna spunea& indiferent despre ce arfi fost #orba9 -*!aţi ars& m!aţi fript& nenorociţilor$Cine s!a apucat de i!a spus babacului c!am spart gea!murile lui madam Cerc"ez,. 5au& cu alte prilejuri9-*!aţi ras& m!aţi tuns şi m!aţi frezat$ raf #ă fac$.

2imeni dintre noi nu!l prse lui taică!su& ci c"iar ma!

dam Cerc"ez n persoană& iar cnd ameninţa că ne face praf& se referea la disputele noastre iscate la joacă& cndar fi #rut să fie mereu cştigătorul.

%upă ce!am luat n spinare copaia cea mică& m!amstrecurat& cu ea n crcă& prin fundul grădinii& şi& tuleo&spre grla din apropierea barierei& respecti# rul %oam!nei.

165



3rau acolo nişte sălcii de basm& uriaşe şi pletoase& denu se mai #edea nimic cnd erai la adăpostul lor. 6mi

plăcea nespus să mă duc sub ele& să!mi dau jos "ainele&să rămn gol puşcă& şi& după ce!mi piteam lucrurile

ntr!o scorbură& să mă prăjesc la soare. Copaia mi!o puneam sub cap& niţel ngropată n nisip& n aşteptareaclipei cnd a#eam să mă a#nt pe undele %oamnei nc"ip de gondolier local. 2u!mi lipsea dect o prăjinăcorespunzătoare& cu care să!mi dirijez ambarcaţiunea.Cam oc"isem eu o btă părăsită pe malul apei& dar mi

se părea prea scurtă.6n #reme ce mă coceam& trăgnd alene din ţigara ră!sucită dintr!un petic de ziar& n care pusesem& pe postde tutun& nişte mătase uscată de porumb& la orizont sei#i *aţ <ariga.

Venea pe marginea apei& trşindu!şi picioarele prinnisipul umed. 6n mna dreaptă purta o creangă de soc& de

dimensiunile unei prăjini& 'ocmai ce!mi trebuia pen!tru lansarea na#ei& esemne mă pndise& cnd plecasemde!acasă cu copaia. *ă ntrebă ncruntat9

1 *!aţi scos din "aita #oastră& #oi ăştia ai lui etreComan, 2u m!aţi c"emat şi pe mine la scaldă,... 7nde!i#ăr!tu,...

*ircea se afla la /ucureşti& unde trebuia să!şi deao corigenţă. %ar nu eram obligat să!l ţin la curent pe*aţ cu problemele noastre de familie.

1 *ăi *aţ& nu #rei să ne plimbăm cu barca,... 1i deturnai eu atenţia de la absenţa lui #ăru!meu. 'u

cu prăjina& eu cu copaia$... Ce zici,...*aţ pri#i ciudos la mine& ezită #reo cte#a clipe& apoideclară9

1 2u ne ţine pe!amndoi... 5ă ne dăm pe grlă curndul... *ai nti eu& pentru că fără prăjina mea n!aice face& apoi tu...

166



*aţ <ariga #enise despuiat& numai cu creanga de socn mnă. 7nde!şi lăsase "ainele, ntrigat dau să!l is!codesc9

1 3şti singur pe!aici,... Cine!ţi păzeşte ţoalele,

1 /obe& frate!miu ăl mare$ 4!am lăsat la coadagrlii& acolo unde coteşte apa... 1 Ce& măi *aţ& iar i!au dat drumul, 1 mă arăt

eu curios& deoarece /obe <ariga mai fusese de #reocte#a ori depus la puşcăria oraşului.

1 %e ce să nu!i deie drumuI, 1 pufneşte *aţ& pri!

#indu!mă cş. A făcut ce#a rău& l!a omort pe tata,...Aiurea$ 5!a dus şi el cu fraţii Cerc"ez& ăi mari& gemenii&şi!au petrecut la tarapana& unde s!au bătut cu niştemoace...

'arapanaua -4a nouă #aci& din bariera grlei& era un birt #estit& cu grătărel şi #inişor de Valea *are& loc preferat de ntlnire al drojdiei oraşului. 0parlitori şi

găinari& precupeţi şi #nzători de produse alimentare la preţ de speculă& ca!n #reme de război& cnd nu se găseade nici unele pe piaţă. C"iar mă ntrebam& n sinea mea&ce!o fi nţeles *aţ prin -moace... Că nu!i #edeam pe/obe şi pe fraţii Cerc"ez& ?dru"u şi Alionte& bătndu!secu zdra"onii care frec#entau locanta& #estiţi cuţitari şi

scandalagii& recrutaţi din fauna urt mirositoare a ma"a!lalei. *ai curnd nclinam să cred că se năpustiseră asu! pra cine ştie căror amărăşteni de gă#ăneni sau prun!deni& #eniţi şi ei să!şi #ndă la piaţa barierei cţi#a sacicu castra#eţi sau pătlăgele #inete.

*aţ bătea nerăbdător din picior& aşteptnd să spun

ce#a. 1 *ă Comane& dacă nu!ţi place de frate!miu& zi!mi pe faţă& ca să!l strig aici& să!ţi arate el cum s!a răfuitcu moacele de la -#aci... Ce!ai cu noi& ce nu!ţi con!#ine,... <ai& spune& facem trgul cu copaia,

1 2u$ 1 l refuz eu.

167



1 2u, 1 pare mirat *aţ. /ine& atunci o să!ţi paie rău$

este o clipă porni să sloboadă nişte răcnete degroază9

1 /oobe$ /oobe$ Fă!te!ncoa& să discuţi cu nepotuI"odorogului de etre Coman& că nu #rea să!mi deie şimie copaia$...

6n mai puţin de cte#a secunde apăru şi /obe <ariga.robabil că stătuse ascuns& unde#a prin preajmă& şi nuacolo unde spusese *aţ.

<aidamacul& ngălat& netuns şi!aproape gol puşcă&doar n nişte izmănuţe scurte& cu faţa plină de coşuri&de fapte nişte buboaie mici şi urte& se apropie de mine

bălăbănindu!şi braţele lungi şi noduroase. 3ra doar cu#reo doi ani mai mare dect *aţ& nsă arăta mult mainjg"ebat şi mai trupeş.

1 %e ce nu!i dai& bă Comane& copaia lui *ateiaş,

1 mi se adresă el brusc& ncercnd n acelaşi timp să!mismulgă ţigara din mină. Vă ţineţi mari& #oi ăştia ai luiComan,... %ă!i!o& că te mănnc de #iu& m!auzi,...

?#rlind ţigara n apele grlei& realizai imediat că sntn inferioritate. Atunci ncercai să!l nduplec9

1 ăi& /obe& nu!i copaia mea,...

1 Ascultă& măi ră"ăţel& mie să nu!mi zici /obe& căn!am mncat amndoi dintr!o strac"ină... 5ă!mi zici nene&dacă #rei să ne a#em bine$... 2u!i aşa c!ai nţeles,

1 %a& nea /obe$ 1 acceptai eu& fără să mai staumult pe gnduri. %eja mi ticluisem un plan. 4uaţi!o şi

plimbaţi!#ă& dar să mi!o aduceţi acasă...

1 Ce #orbeşti& mă, 2!ai şi ce#a lemne de spart,Ai să ţi!o cari singur& după ce terminăm noi cu plimba!rea... %eocamdată pune osul& şi dă!ne o mnă de ajutor...

Asta şi aşteptasem.'ustrei& eu şi fraţii <ariga& mpinserăm copaia sub

salcia cea mare. 6i dădurăm drumul la apă& iar eu oţinui bine& să n!o ia undele. 6ntre timp& *aţ şi /obe se

168



căţărară pe!o cracă a salciei& paralelă cu apele grlei& casă coboare de!acolo n pseudoambarcaţiunea zglţită de#aluri.

5ub salcie e+ista o bulboană& un #rtej destul de

iute& care reprezenta un real pericol. /inenţeles& pentrucine nu ştia să -calce apa.Cnd fraţii <ariga ajunseră deasupra copăii& se lăsară

cu picioarele pe fundul ei. Aceasta se afundă ncetişor&nsă& deocamdată& ntruct /obe şi *aţ se ţineau cu mi!nile de craca salciei& nu se duse la fund.

Cnd slobozii copaia& picioarele <arigilor porniră şiele mpreună cu ambarcaţiunea luată de unde. Fără să!şidea drumul de pe cracă& /obe şi *aţ ncepură să strigela mine9

1 Hine copaia& boule& că fuge la #ale$...'ardi#ă indicaţie. Copaia era departe& iar ei rămăse!

seră suspendaţi de cracă. /inenţeles& att ct a#eau să!i

mai ţină minile. 6n #reme ce mă a#ntam pe urmelecopăii& n care mă urcai de urgenţă& *aţ se prăbuşea pri!mul n bulboană& ncercnd să se prindă de picioarelelui /obe. Acesta porni şi el să e+ploreze fundul #rte!

jului& nu mai nainte de!a apuca să ragă ca o #ită9 1 Cooomanee$ 5capă!mă& că nu ştiu să!not$...

*ă!nec$... 5e!neacă şi *aţ$ 5ăi$...8reu de urmat asemenea in#itaţie. Abia mă ţineam pe fundul copăii. 4ipsit de prăjina pe care fraţii <arigao scăpaseră n undele grlei& nu numai că nu eram nstare să dirijez cursul ambarcaţiunii& dar riscam să mădau peste cap& cu copaie cu tot. ;rict mă ajutam cu

braţele transformate n lopeţi& abia de izbuteam s!ondrept către celălalt mal.Ajuns pe nisipul ncins de soare& trăsei gfind copaia.

5căpasem cu bine. %ar fără "ainele rămase n scorburasălciei.

ri#ii n direcţia bulboanei. /obe reuşise să iasă lasuprafaţă& şi se zbătea& agăţat cu disperare de craca ple!

169



'atapetre. Cnd ridicai unealta să mă reped la /obe& bunicul se răsti la mine& cu glas dojenitor9

1 *ăi zgmboi mare& ţi pui mintea cu "ăndrălăiiăştia, 'e cobori la josnicia lor, 5tai blnd& pnă!mi dau

răspunsul.../obe <ariga& re#enindu!şi& porni să!l bălăcărească pe'atapetre9

1 <odorog bătrn& pe noi ne faci "ăndrălăi, e noi&care sntem băieţii celui mai mare a#ocat din oraş,...Ai uitat că tata te!a scăpat de la faliment& de!ai rămas

cu bulendrele pe tine& şi n!ai fost silit să!ţi #inzi dără! pănătura de casă$... Hăran puturos$...Att i!a trebuit lui bunicu. Cnd l!a auzit pe /obe

că pomeneşte de falimentul băcăniei& i!a sărit numai!dect muştarul.

1 Ce #orbeşti& domle, 3u mi!s ţăran& iar tu boiermare, 5tai aşa& că!ţi arăt eu ce!nseamnă #na de

cioban$...%eşi se apropia de nouăzeci de ani& bătrnul era #erde

şi ţeapăn. Rotind lopata de bulion ca pe!un toroipan& purcese să!l altoiască pe /obe la bani mărunţi& cnd pesteţurloaie& cnd peste grumaz. @uca /obe tontoroiul& de

parcă i!ar fi pus cine#a sare pe fund.

1 2a$ 1 icnea 'atapetre& plesnindu!i una dupăceafă. Asta pentru ţăran puturos$ 0i mai na una& lotnjea bunicul peste buci& de sunau ca nişte co#oare

bătute& asta!i pentru "odorog$ 0i să!ţi mai dau #reodouă& pentru falimentul de la care m!a scăpat tac!tu&marele a#ocat$

2!am nţeles niciodată de ce /obe <ariga rămăsesenlemnit sub lo#iturile bătrnului. 7n altul ar fi zbu!g"it!o ca din puşcă& fără să mai ceară e+plicaţii. %ar/obe& ne#enindu!i să!şi creadă oc"ilor& ncasa ferm şicu abnegaţie. 2umai *aţ& speriat bine& de făcuse pe el&o luase la goană către gardul ce ne despărţea de ogradalor& şi ncepuse să răcnească după taică!su9

171



1 'ăticule$ 'ăticulee$ <odorogul l bate pe /obe$...@urj <ariga& care stătuse pnă atunci ascuns& deoarece

era imposibil să nu fi auzit enormul scandal din grădinanoastră& se arătă n sfrşit la palan. Cnd 'atapetre i

aplica lui /obe lo#itura de graţie& o lopată de bulion peste ambele ţurloaie& ncepu şi a#ocatul să orăcăie9 1 Ce faci& domI etre, 5e poate să!mi sc"ilodeşti

copilaşul,.../obe nu mai zăbo#i mult& ci se refugie lngă gard&

să fie ct mai aproape de taică!su. Ajutat de *aţ& deoa!

rece nu!l prea mai ţineau picioarele& sări dincolo de palan. *aţ se a#ntă şi el& dar rămase cu fundul ntr!ocreastă a gardului. Răcnind şi urlnd& strigă la a#ocatsă!l scoată din minile lui 'atapetre. 2u ştiu de undeşi pnă unde şi!o fi nc"ipuit el că se află n minile lui

bunicu!meu. %ar spaima e+plică totul.Cnd şi #ăzu băieţii lngă dnsul& @urj <ariga se

nălţă pe #rful picioarelor şi ncepu să ameninţe9 1 /ine& domI etre& am să!ţi arăt eu$ Că de cnd

ţi!o clocesc$... 'e dau n judecată& de!ai să stai la prnaietot restul zilelor$...

Atunci l!am #ăzut pe 'atapetre nfuriat de!a binelea.5e duse lngă gard& cu paşi leneşi& de parcă ar fi #rut

să!i ngăduie a#ocatului să!l #adă mai bine. Cnd seaflă la un metru de el& i spuse pri#indu!l drept n oc"i9 1 *ă @urj& ne cunoaştem de!o #iaţă$ e mine #rei

tu să mă dai n judecată, Crezi că nu ştiu ce!ai făcutcu procesul falimentului& cnd m!ai dat pe mna credi!torilor& deşi erai a#ocatul meu& şi!mi #ndusem şi oile&

ca să!ţi plătesc onorarul, 'u& mă căcărează& tu să mădai n judecată, %upă ce te!au dat şi!afară din baroi&sau cum i!oţi fi spunnd #oia la breasla #oastră$...%u!te!n moaş!ta pe g"eaţă& şi oblojeşte!ţi odrasla& căşi!aşa!i plină de bube cu puroi pe faţă& iar acuma s!aales şi cu fundul făcut praf... 0i ia!l şi pe!mucea!căcceaasta de *aţ$ 2u simţi c!a făcut pe el de frică& şi pute,...

172



@urj <ariga& interzis& nu găsi altce#a de făcut& dectsă se repeadă la /obe şi să!i tragă două perec"i de palme

bubuitoare& iar lui *aţ un picior n fund& de era să!l bage cu capul printre ostreţele gardului.

<ăndrălăul de /obe& trezit brusc la crunta realitate&sări la taică!su& ncepnd să!l scuture de!i curgea mă!treaţa din păr. *aţ urla din răsputeri& ţinndu!se cuamndouă minile de cap.

'atapetre pri#ea satisfăcut la spectacolul ce se des!făşura naintea noastră. 5urdea bizar& mormăind ce#a

printre dinţi.Ca să!l determine pe *aţ să!şi curme recitalul derăcnete& /obe l proiectă pentru a doua oară n gard&trăgndu!i şi el un picior. Apoi se ntoarse către bunicu!meu& pri#i cu oc"i nsngeraţi la el& ndelung şi fioros&după care rosti9

1 4asă& bătrne coţcar& că ne mai #edem noi... 0i

nu!n ziua mare& ci n plină beznă& cnd o să!ţi tragemo mamă de bătaie& ca la "oţii de cai$... Aranjez eu cugemenii Cerc"ez& că!i ştii cine snt... 0i pe ei i!ai prtla poliţie& cnd a fost c"estia din ianuarie& de i!au bătutăia pnă i!a lăsat morţi&.. 2imic nu se uită pe lumea asta&"odorogule& nimic nu se iartă$ 2oi sntem puternici& ca

soarele sfnt de pe cer... Vine şi #remea noastră$... 1 Cnd mi!oi #edea ceafa$ 1 i răspunse 'atapetrentorcndu!i spatele. Ce #!oţi fi nc"ipuind de!alde #oi&că ţara asta!i pentru ucigaşi şi tl"ari de drumuI mare,...0i să nu mă sperii pe mine cu Cerc"ezoii& că!i ştiu cte

parale le face pielea... %acă te!ai dat şi tu cu fiarele ălea&

păi să ştii că n!ai greşit$ Hi!s pe măsură$.../unicul mă trase de mnă& mngindu!mă trist pe cap&n timp ce!mi spunea9

1 <aidem& poietule& "aidem la grlă& să!ţi luăm stra!iele şi să mai tăinuim un timp de #reme... Cu nenoro!ciţii ăştia& nu mai a#em ce #orbi$

173



)0. B$+$n'a <La Pe,#e ComanMo3oan!=

Cnd am ajuns la salcia n scorbura căreia mi pitisem"anţele& după #reo jumătate de ceas& ne!am aşezat amn!doi la poalele pletosului arbore. /unicu!meu părea obo!sit de moarte.

6n timp ce!mi trăgeam pe mine pantalonaşii şi că!maşa& 'atapetre pri#ea tăcut şi ngndurat la undele%oamnei. 8rla care purta acest nume& apă bogată& re!

pede şi #olburoasă& scnteia pustie n bătaia lunii cetocmai răsărise.

Văznd c!am terminat cu mbrăcatul& bătrnul măntrebă ciudat9

1 *ăi zgmboi& n!ai cum#a #reo ţigară, 2u!l #ăzusem niciodată fumnd. oate #roia doar să

afle dacă dădusem n boala tutunului& şi!mi ntindea ocapcană. %ar nu mă!ndemna inima să!l mint.

1 Aş a#ea& 'atapetre& dar nu!i din tutun& ci dinmătase de porumb... 0i mai trebuie şi răsucită n "rtie

de ziar. ar aşa ce#a n!am de unde face rost pe!aici... 1 /ine& Andi& dragule& o să folosim dintr!ale mele&deşi!s prea aromate$ 4e!am primit şi eu de la cine#a...

6nsă credeam că tu umbli la ma"orcă de!a noastră& -na!

ţionale sau -plugar cum#a... 3u nu m!am dedat ncăla tabac& dar de la o #reme& parcă simt ne#oia să tragn piept nişte cuie de coşciug... *i!s att de bătrn& căn!au cum să!mi mai cauzeze...

5cociorndu!se prin buzunarele "ainei& bunicu!meuscoase un pac"et frumos colorat& lucios şi arătos& n carezăceau mototolite #reo cte#a ţigări. *i!a ntins şi mie

174



una. Apoi şi!a aprins!o pe!a dnsului& dndu!mi dupăaceea c"ibritul.

%upă ce am tras primul fum& am crezut că mă ducde pe lumea asta. *ă năbuşeam şi mi se astupase gtul&

de parcă mi!ar fi #rt cine#a un ciocălău de porumb ncoşul pieptului. Apoi& la al doilea fum& şi la celelalte&am simţit aroma mbătătoare a unui tutun cum nu maincercasem #reodată.

!am cerut lui 'atapetre să #ăd ce scrie pe pac"et.4a lumina lunii am descifrat ane#oie9 -Camel. 2u mai

auzisem de marca asta. 1 %e unde le ai& 'atăpetre, %e la debit, 1 l iscodiieu pe bătrn& fără speranţa că!mi #a răspunde& ntructştiam că nu!i place să fie tras de limbă.

1 %e căpătat& măi zgmboi& că ţi!am mai zis$... năs!or găsi dintr!ăstea la tutungerie& mai curge ce#a apă

pe grla %oamnei$... 'aci& şi nu mă mai ntreba... *ai

bine zi mersi că ţi!am dat şi ţie una$ %acă află maică!tamare ce!i facem acuI ne!ar scoate oc"ii la amndoi.Aprigă muiere mi!a mai "ărăzit şi mie soarta& măiAndi$... Că din pricina luI mă!ta mare am ajuns de!amdat şi faliment... /ăcănie mi trebuia mie,

2oaptea se arăta minunată& cu!o mămăligă de lună pe cer ct un cazan. 0i!atunci a fost să fie ca pe bunicu!meu să!l apuce o poftă de #orbă cu totul anormală&cum nu i se mai ntmplase.

Acuma& cnd timpul s!a scurs peste tot şi peste toate& bănuiesc că bătrnul #roise mai curnd să!şi #orbească

şieşi.%in cele po#estite n noaptea aceea de dnsul& cu glasmoale şi adnc ntristat& am aflat cum fusese istoria cu

băcănia de pe 5trada!*are& din centrul iteştilor. 1 *ă& 1 zicea 'atapetre& *aca!*aia a ta!i şi ea din

neam de ciobani& tomite ca mine& dar de cnd se #ăzusela oraş i se urcaseră fumurile la cap... A ţinut neapărat

175



să ne facem boieri& cu pră#ălie şi #nzători& cu bănuţila teşc"erea... 2eam prost& măi zgmboi& că şi tac!su s!olacomit totdeauna la negustorie pe #eresie...

4a #reo cţi#a ani după ce se ispră#ise războiul (maimult ca sigur cel de la IOO)& *aca!*aia& cu bani mpru!mutaţi de la bătrnul /acria& taică!său& cioban la *ăţău&care mulgea peste cinci sute de oi& cu ce mai strnseseşi dnsa& ascunzndu!i lui 'atapetre afacerile ei cu *ă!geanu& curelarul& l silise& mpotri#a nenumăratelor lui

tergi#ersări& să!şi desc"idă o băcănie uni#ersală& şi nuoriunde& ci anume pe strada principală a oraşului& să seafle n plin miez al afacerilor.

*ai nainte& acolo& se găsise un magazin de ncălţă!minte& care aparţinuse lui 3ftimie onaşcu. naşul luitaică!meu& şi care& după ce dăduse un faliment răsună!tor& de sute de mii de lei& plecase la /ucureşti& unde!şi

desc"isese un alt magazin& tot de ncălţăminte& nsă penumele ne#esti!sii. e cel din iteşti i!l cedase lui 'ata!

petre& pe!o mai nimica toată& bucuros să scape de belea.Cnd s!a inaugurat băcănia& cu sfeştanie slujită de

trei popi& dintre care nu lipsise părintele uturică& dela biserica ma"alalei noastre& bunicu!meu plnsese. 2u

de bucurie. Ci de inimă amară.Apoi dăduse să fugă pe uşa din dos a pră#ăliei. 6nsă bunică!mea& pre#ăzătoare& a#usese grijă s!o ză#orască.0i ncă zdra#ăn.

1 Auzi& mă Andi& 1 po#estea 'atapetre& să mă!nţo!lească pe mine n straie de cioclu& din stofă neagră cu

luciu& ca pe c"elneri& şi să mă ţintuiască n buricul pră!#ăliei& să fac sluj la domnii care #eneau să cumpere osută de grame de za"ăr candel pentru căţei$... 2!am

plns eu la *oşu& acasă& cnd mă punea să rnesc căcăre!zele n ţarcul oilor& din zori şi pnă!n miez de noapte&nsă atunci am pişat oc"ii două ceasuri de!a rndul...

176



*aca!*aia& zmbăreaţă& n roc"ie de tafta ntunecată&cu #olănaşe şi danteluţă la gt& se instalase la casă. Acolotrona fericită& mai ales cnd auzea sunnd clopoţelul apa!ratului pre#ăzut cu sertare mpinse de tot soiul de resor!

turi& n care păturea bancnotele ncasate de la muşterii&sau z#rlea monedele zăngănitoare. 6n #reme ce dădearestul& se mai ntindea la taclale cu cucoanele din lumeamare& făloşindu!se cu neamul ei& cu băieţii care!i n#ăţaula liceu& cu -palatul pe care şi!l ridicase pe strada 4i!

bertăţii& la bariera iteştilor.

'atapetre& pe post de patron& n primele luni se ocu! pase doar cu ac"iziţionarea de mărfuri de la angrosişti.Apoi fusese trecut şi la #nzare& din dispoziţia e+presălansată de *aca!*aia& care şi dăduse seama că nu!imai ajung cei doi oameni de la tejg"ele& c"emaţi tocmaide la *ăţău& să se facă şi ei domni.

Asta doar pnă ntr!o zi& cnd bătrnul se supărase

straşnic şi plecase din băcănie tunnd şi fulgernd. 4anapoiere& după ce căpătase curaj la birtul din piaţa mare&al lui /erbec& şi #enise c"erc"elit binişor& o somase pe

bunică!mea să!şi #adă de casă şi de copii& şi să nu!şi mai#re nasul n treburile pră#ăliei& unde mai mult ncurcalucrurile cu ifosele ei.

%e la data aceea& s!a ocupat numai dnsul de băcănie.C"iar de!a doua zi şi!a angajat o casieriţă& una din ne! poatele bătrnului /acria& socru!său& şi ncă doi #nzătorila tejg"ele.

7milită& fierbnd n minte numai #enin şi răzbunare&*aca!*aia s!a retras la gospodăria de pe strada 4iber!

tăţii. 'otuşi& prin agenţii ei secreţi& cutrele de tanti 5orica*ăgeanu şi madam Cerc"ez& ştia tot ce se ntmpla lamagazin.

%upă o bună bucată de #reme& #reo cţi#a ani& băcă!nia ncepuse să mişte& să #ndă din ce n ce mai mult&

pornind s!aducă şi beneficiile necesare pentru returnareamprumutului de la bătrnul /acria.

177



fund... 0i!i ascultam cum se cioro#ăiau şi po#esteau& pnă bătea orologiul de la *a#rodolu ceasurile mici alenopţii... 5lăbisem ca un ţr uscat& de!atta oboseală şi ne!somn... 6nsă nu mă!nduram să!i supăr şi să!i dau afară&

că erau oameni mari şi deştepţiU floarea trgului& măi băieţele$

4a un moment dat& după ani de acti#itate intensă a bodeguţei& 'atapetre constatase că afacerile nu!i maimergeau c"iar att de strălucit ca nainte. Rămăsese dator

la o sumedenie de furnizori& n #reme ce #nzătorii icereau din ce n ce mai multă marfă.Căci asta era culmea& băcănia #indea zdra#ăn& a#nd

un de#er mbelşugat& fiind n calea muşteriilor.6nsă lista datoriilor nencasate& de la clienţii care

consumau la bodegă& crescuse prea mult. Aceştia nu se prea grăbeau să plătească& deoarece se considerau prie!

tenii patronului. 0i 'atapetre se mprumuta mereu dela cămătarul de 0uşu& banc"erul subteran al trgului&numai ca să facă faţă c"eltuielilor şi să aibă bodeguţaapro#izionată cu tot ce era mai bun şi mai căutat pe

piaţă. /inenţeles& nici băcănia nu trebuia lăsată fărămărfurile de bază9 măsline& brnzeturi& za"ăr!căpăţnă&

untdelemn şi alte produse specifice bogaseriei. 2u se!ncumeta nsă la abandonarea bodeguţei. %acăar fi lic"idat!o& bunicu!meu s!ar fi simţit #ădu#it dealeasa societate din fundul pră#ăliei. 0i nu se făcea ...

1 0tii tu ce oameni mă onorau cu nepreţuita lornfăţoşare, 1 mi e+plica bătrnul& sprijinindu!se cu

spatele de salcie. ăi numai profesorul /ăcescu& de laliceu& care!i n#ăţa pe copiii noştri limba romEnească şi#iaţa scriitorilor neamului& merita ct o sută de muşterii...Cnd namila asta de om& că arăta ct un urs& se!apuca săne spună cum l cunoscuse dnsul pe %omnia 5a%omnul Vlă"uţă& din care ştia pe de rost tot ce scrisesen poiezie& rămneam toţi ca boii... Dla poiet& mă Andi$...

180



la căşile lor& şi cresc copiii şi!şi #ăz de bărbaţi$ Că petoate le!am nzestrat& le!am ajutat să!şi ridice casă şile!am găsit şi oameni de treabă& care să nu ia seamala scornelile luI mă!ta mare$

/ătrnul tăcu după aceea o #reme. 8ndea cu capul plecat& ncercnd& probabil& să!şi amintească momentelede neuitat petrecute la bodeguţa din fundul băcăniei.

ar eu mă cugetam că era foarte posibil să mai posedo sumedenie de unc"i şi mătuşi prin ma"alalele iteş!tilor. rea multe figuri& ntlnite adesea pe stradă şi la

#oia ntmplării& mi se păreau că seamănă nespus cunene 4ambe sau cu tanti *alica& cu unc"iuI 5ile saucu taică!meu...

*are minunăţie şi băcănia -4a etre Coman!*oţoganu$

rin MN>Q& toamna trziu& cnd la bodega lui 'atapetre

se nfiinţaseră& ntr!o seară& aduşi de *i"ăiţă Argede& jurnalistul socialist& nişte matrozi ruşi& care se aşternu!seră pe!o sumedenie de istorisiri nemaiauzite& băcăniaintrase n ultima ei fază de e+istenţă.

Rămasă numai cu un singur #nzător şi!o casieriţă&o bătrnică furnizată de *aca!*aia& şi ncă fără drept de

replică& pră#ălia bunicului ajunsese de batjocura negus!torilor de pe 5trada!*are.*ărfurile se mpuţinaseră. /ătrnul nu mai a#ea cre!

dit la angrosişti& ci numai un munte de datorii greu deacoperit. Clienţii l ocoleau& preferind să cumpere de lamagazinul uni#ersal al lui /orănescu& care poseda şi cea

mai mare cofetărie din centrul iteştilor.%oar bodeguţa mai sfria oarecum& fiind mereu plinăde muşterii& de la orele aperiti#elor şi pnă noapteatrziu.

Aceştia nsă& mereu aceiaşi& şi care continuau să seconsidere cei mai buni prieteni ai patronului& şi plă!teau att de rar conturile& sau c"iar uitau de tot să le

182



ac"ite& ca nişte oameni de!ai casei& nct nici ane+a dinfundul băcăniei nu mai realiza #reun beneficiu.

6n seara aceea de pomină& cnd matrozii de pe -o!tem:in& crucişătorul ţarist ancorat la Constanţa& şi care

fusese răpit de răsculaţii de pe bord& i relataseră lui'atapetre despre ceea ce se petrecea n Rusia& unde pre!tutindeni izbucneau răzmeriţe şi prjoluri& bătrnul se"otărse brusc să se lepede de negustorie& şi să cearădeclararea n stare de faliment.

1 *ă& 1 mi zicea bunicul& ncercnd să!şi e+plice

ieşirea de!acum cte#a decenii& n #reme ce trăgea dinultima ţigară pe care& dealtfel& o mpărţea cu mine& eraatta jale şi amar n cele ce po#esteau #aporenii ăia&nct mi!am spus că nu mai are nici un rost să!mi pără!duiesc mai departe #iaţa& nc"is ntre pereţii& rafturileşi tejg"elele pră#ăliei... 2u că mi!ar fi trecut şi mie princap să m!apuc de #reo răscoală& că n!aş fi ştiut de unde

s!o!ncep& ci din altă pricină... *ă cuprinsese& o le"amitecumplită de tot şi de toate& #ăzusem şi aflasem attea...4a %răgăşani& ţăranii i puseseră foc luI Calabrezu& aren!daşul moşiei de!acolo... 4a noi& la *ăţău& ciobanii l

jugăniseră de!o boaşă pe bătrnul /acria& socru!meu& şi bine!i făcuseră& că!i belea la socoteli şi!i fura& aşa că

mi!am zis9 -ătrule& lumea!i strmb ntocmită& plină demişălii& acum ţi!a #enit şi ţie #remea să trăieşti după pofta inimii tale$... 2u!i frumos ca tu să "uzureşti& iarnenorociţii ăştia de ruşi să fie "răniţi pe #aporul lornumai cu carne mbăloşată de #iermi... 0i!am stat p!nă!n zori cu muscalii... ar cnd au plecat& lundu!şi

rămas bun de la mine cu pupături n gură şi mbrăţişări&am simţit că ameţesc... 1 ăi& dacă băusei laolaltă cu ei$ 1 am e+clamat eu. 1 'aci& mă& că eşti prost ca noaptea$ 1 m!a repezit

bunicu!meu. 2u de!aia$... Ameţisem de bucurie& penIcăaflasem răspunsul$... Am ieşit n stradă& am mai pri#ito dată la firma băcăniei& pe care sta scris -4a etre Co!

183



man!*oţoganu& am scuipat n sus& cătnd s!o stupesc&apoi am luat toporişca de după tejg"ea şi m!am năpustitsă fărm geamurile de la #itrine& să fac bucăţi marfade!acolo... Cnd am terminat şi cu sticlele şi borcanele

din bodegă& am tras obloanele şi!am plecat acasă sămă culc... 1 0i!ai mai putut adormi, 1 m!am mirat eu ne!

ncrezător. 1 %!apăi cum$ 1 se miră şi bunicu!meu. Cred că!n

ziua aia am dormit cel mai dulce somn din #iaţa mea...

Că se luminase& cnd am ajuns n ograda casei...6n cursul săptămnii care urmase& nsoţit de #ăicăre!

lile ne#este!sii şi de plnsetele speriate ale copiilor şicărase acasă tejg"elele& rafturile& dulapurile şi toate aca!returile pră#ăliei& depozitndu!le alandala n magaziacea mare.

Apoi urmase falimentul& glce#ile cu creditorii& ruşi!nea şi jăluirile familiei. 6nsă bunicu!meu& după cumspunea dnsul& le suportase cu superbă indiferenţă& 5o!cru!său& bătrnul /acria& sosise n crjă de la *ăţău&după necazurile cu năimiţii lui& şi discutase cu dator!nicii& apoi cu angrosiştii& ntocmind o sumedenie de

aranjamente& şi cu unii şi cu alţii. 0i!asta mai mult degrija fie!sii& dect de!a luI gineri!su.rocesele intentate de unii din creditori se prelun!

giseră pnă prin MNPP. 6l apărase un a#ocăţel tnăr& @urj<ariga& care moştenise biroul juridic al lui taică!său&att de bine& nct bătrnul şi pierduse şi bruma de ago!

niseală& fiind silit de propria!i conştiinţă să plăteascătotul& pnă la ultimul sfanţ& scoţnd la licitaţie o partedin bunurile casei& precum şi fărma de moştenire ră!masă de la *oşu din *ăţău.

1 orcuI de @urj$ 1 mugea bătrnul& scrşnind dindinţi. 5!a lăsat cumpărat de toţi găinarii ăia. utea sămă scoaţă cu faţă curată& deoarece nu #roisem să!nşel

184



pe nime... 6nsă a făcut ce!a făcut& şi!a ticluit n aşa fellucrurile& cu toate că era a#ocatul meu& nct& deşi plă!tisem datoriile& după socotelile mele& a trebuit să le mai

plătesc o dată& după socotelile lor& dar şi!ale lui... Cnd

mi!am dat seama că mă prădase ca un tl"ar& era de!acum prea trziu...

)2. S$"a;!" +omo#'"o#

5ingurele urme ale băcăniei& rafturile& tejg"elele şi poliţele din magazia mare a lui 'atapetre& aflată ncurtea locuinţei sale& le!am mai putut #edea şi eu.

6nsă abia după ce ajunseseră ntr!o stare de degra!

dare supremă. Cnd sertarele tejg"elelor se desc"ideaudoar la #oia lor. Cnd rafturile& pe mai multe rnduri&nalte de #reo cţi#a metri& de trebuia să ajungi la celde sus cu scara& care şi!aceasta pro#enea tot de la băcă!nia de pe 5trada!*are& porniseră să crape& cojindu!se de#opseaua iniţială& şi să!şi piardă orizontalitatea& căpă!

tnd poziţii din cele mai stranii& proptite la impro#izaţiecu tot soiul de şpraiţuri şi scndurele meşterite& probabil&de bunicu!meu.

%e fapt& magazia mare de#enise depozitul personalal lui 'atapetre& locul unde nimeni nu prea a#ea #oie să

pătrundă& n care bătrnul şi recrease o copie fidelă a

ceea ce fusese pesemne& cnd#a& bodeguţa. 1 'atăpetre& 1 l rugam eu pe bunicu!meu& cndcrescusem ce#a mai mare şi!a#eam #reo zece!unspre!zece ani& mi dai #oie să mă uit prin magazia mare, 'esuperi& dacă răsfoiesc şi eu prin re#istele matale,...

1 *ăi zgmboi& du!te& dar bagă seama& nu clinteştinimic de la locul său$ 1 mi ngăduia bunicul& a#erti!

185



zndu!mă& n acelaşi timp& că era de la sine nţeles că #oicotrobăi şi prin lucruri& şi nu numai prin re#istele şicărţile #rte prin rafturi şi tejg"ele.

Vreo cinci ani& dacă nu şi mai mult& magazia lui

'atapetre a fost cel mai fermecat loc al copilăriei mele. 2epre#ăzută cu lumină electrică& uriaşa ncăpere părea că zace ntr!o permanentă penumbră. Abia după cenc"ideai uşa nc"egată din scnduri ţi simţeai pri#ireadin ce n ce mai slobodă.

Cred că erau zile cnd petreceam ceasuri de!a rndul

n magazia cea mare a bunicului.*ai nti scotoceam prin sertarele etajate ale tejg"e!lelor& fiindu!mi mai la ndemnă. 6ntr!o neornduialăcumplită& de te!ai fi crezut la un blci fantastic& cu obiec!te pitite prin cele mai neaşteptate ung"ere& şi pe care le

puteai identifica doar după o ndelungată operaţie dedegajare& ntruct erau n#ălmăşite claie peste grămadă&

găseam tot soiul de nimicuri& nsă purtnd n ele celemai nenţelese taine ale bunicului.

Ceasuri ieftine& cu capac& din metal obişnuit& multe&din ele ntr!o stare de rugină naintată& pre#ăzute saunu cu lanţuri de buzunar& cutii din tablă& pline cu şu!ruburi& ace de cra#ată& butoni de manşete& nasturi& roţi

dinţate minuscule& probabil demontate de la ceasurilemai sus pomenite& rame de oc"elari& monede #ec"i& dedinainte de MN>>& cu găuri la mijloc& bile de sticlă& de lasticlele de limonadă.

Veneau la rnd pac"etele şi pac"eţelele. 6năuntru gă!seam ilustrate de!acum trei sau patru decenii& mărci

dezlipite de pe plicurile legate n alte părţi& acestea cu! prinznd scrisorile primite de 'atapetre de la copii şineamuri& sau sute de etic"ete ngălbenite de #reme& pro!#enind de la sticlele de băutură #ndute n băcănia

bătrnului.6n tejg"eaua a patra& ultima de lngă scara pe care

urcai n pod& bunicul şi păstra -alimentele.

186



3ra ce#a de groază& cte lucruri de!ale mncării putu!se ngrămădi acolo 'atapetre. 0i& mai ales& de cte din elefusese n stare să uite. 6n sertarele de jos& mai greu ac!cesibile& găseam cutii de sardele& ruginite şi cu tabla

umflată din pricina gazelor dez#oltate n interior& multedatnd dinaintea primului război mondial. 4ămi pietrifi!cate& ambalaje de conser#e& o+idate şi deformate& n carenu se putea şti ce fusese& deoarece şi pierduseră etic"e!tele& bucăţele de costiţă afumată& care& din pricina #e!c"imii incalculabile& se uscaseră de!a binelea& rămnnd

din ele numai sarea& şoriciul transformat n talpă şi c!te#a coaste n#erzite de mucegaiuri incredibile. 5alamuride duritatea lemnului& g"iudemuri şi babicuri& nceputeşi lăsate uitării& sticle şi sticluţe& cu dop sau fără& desprecare era greu de aflat ce conţinuseră. -rospăturile eraumai la suprafaţă& n sertarele de sus. Hri uscaţi& acoperiţide sare şi pnze de paing& căpăţni de usturoi& castra#eţi

fleşcăiţi şi cepe stricate& bucăţi de brnză roase de şoa!reci& pine tăiată felii şi des"idratată de timp.

Culmea era& nsă& că bunicul -gusta din toate aces!tea& mai ales cnd relaţiile dintre el şi *aca!*aia sedeteriorau apreciabil. 0i nu se mbolnă#ea. %ect cufoarte rare e+cepţii.

Comorile reale din magazia mare se găseau la #ede!re& neascunse. rintre borcane şi felurite recipiente& detablă sau de sticlă zăcnd pe rafturile ce urcau pnă lngă

ta#an. Cărţi& colecţii de re#iste& broşuri& ziare şi registrede toate dimensiunile. -;glinda lumii& o re#istă ilustrată

de pe la MNM>& -7ni#ersul& -%imineaţa& -Facla& -Va!tra& -*isterele arisului& -Rocambole& -0oimii lui5ado#eanu& -oesii de *i"ai 3minescu& n ediţie stră!#ec"e& Coşbuc& 5la#ici& Rădulescu!2iger& Vasile %eme!trius& 5a#el& -'arzan& -innettou& -A#enturile subma!rinului %o+& şi alte sute de fascicole sau #olume& uneledin ele fără nceput& altele fără paginile de la urmă. 5e

187



aflau acolo ziare şi re#iste& cărţi şi broşurele& ncepndde pe la M> şi ntinzndu!se pnă!n I. atima buni!cului& a cititului& căpătată probabil de la interlocutorii săidin bodeguţa băcăniei& profesorii /ăcescu şi oac"im&

sau jurnalistul local Argede& se concretizase n fantastica bibliotecă adăpostită acum n magazia mare.Cred că cel mai crncen scandal& izbucnit #reodată n

casa bunicului& fusese atunci cnd *aca!*aia distruseseun an ntreg din colecţia -;glinzii lumii& utiliznd!o lanfăşurarea sticlelor cu bulion& pe care le pusese la fiert

n cazanul de rufe& la -benmarin& cum i spunea dnsa procedeului de sterilizare n#ăţat de la tanti 5orica. 1 Caterino& 1 urla bunicul scos din minţi 1 să!ţi

iei bulendrele şi să lipseşti din casa mea$ 'e dau afară&cu copii cu tot& să te duci la tac!tu şi să!i mulgi oile& căde!altce#a nu eşti bună$... Fi!ţi!ar benmarinul al dracu!lui să!ţi fie& cu 5orica ta cu tot$... 5ă pleci& şi să nu te

mai #ăz n oc"ii mei...%upă care a pus mna pe lopata de mestecat bulionul&

şi!a spart toate sticlele din cazan. Vreo >. e puţin. 1 etre& ai nnebunit$ 1 plngea *aca!*aia& cu la!

crimi ct bobul de fasole. 2e laşi flămnzi& fir!ai să fiide diliu... Ce!o să mai mncăm la iarnă,...

'atapetre& cătnd din oc"i alte sticle& şi derutat că nule mai găsea& deoarece bunică!mea& cnd se punea pefăcut bulionul& umplea peste suta de sticle& se oprea şi&mai arţăgos& i răspundea ne#esti!sii9

1 Va+ Albina Ca#aler asta$ Asta!i să bagi n tine&dacă nu!mi aduci pnă!n seară jurnalele napoi... 'e pri!

#eşte de unde!ai să le găseşti$... 5ă ţi le dea 5orica luI*ăgeanu...Celebrul preparat pomenit de 'atapetre& o alifie pen!

tru lustruit obiectele de metal& nu se mai fabrica de c!te#a decenii& iar -;glinda lumii nu mai apăruse cam totde!atta #reme. %acă mi!aduc bine aminte& e#enimentul

188



se petrecuse prin MNJN& n toamnă& cnd stăteam de #reotrei săptămni la casa bunicilor& părinţii fiind la 8o#ora.

7mblase biata *aca!*aia prin tot oraşul& pe la toateneamurile şi prietenii. 5pre seară& adusese cu dnsa un

teanc enorm de -Realitatea ilustrată& o re#istă ce apă!rea pe!atunci& dar pe care 'atapetre o z#rlise numaidectla pri#ată. %upă care dispăruse de!acasă #reo douăsăptămni.

6n #ara lui MN& n acel august de pomină& cnd

#roiam să mă fac poet& n timp ce ţara ardea& iar fraţii<ariga l ameninţaseră pe 'atapetre că!l dau pe mnagemenilor Cerc"ez& mă frapase un lucru cu totulneobişnuit.

*agazia mare se afla acum n permanenţă nc"isă.C!un lacăt enorm& ct o broască ţestoasă.

Cnd bunicu!meu mă sfătuise să citesc pnă mi se

umflă capul& ncercasem zadarnic să pătrund n magazieşi să!mi aleg cărţile recomandate. Aşa că& n cele dinurmă& a trebuit să i le cer dnsului.

2iţel derutat& bătrnul mă luase eu el& să ne ducemla magazie. 6n clipa cnd ajunsesem n faţa uşii lăcătuite&'atapetre se oprise& şi căutase c"eia& scociorndu!se prin

buzunare& apoi mi spusese9 1 *ăi Andi& ia mai plimbă!te o ţră prin grădină&că mai trece ce#a #reme pnă!ţi găsesc cărţile de care aine#oie...

1 ăi să te!ajut şi eu& 'atăpetre$

1 2u!i treabă$ 1 mă refuzase dnsul& zmbind enig!matic. Hin magazia nc"isă& fiindcă maică!ta mare iara!nceput să!i dea trcoale$... Cine ştie ce!i mai dă princap& şi!mi mai strică şi bunătatea de ordine pe care!amfăcut!o năuntru...

esemne că ordinea nu era c"iar att de bună& pre!cum afirma bătrnul& deoarece se i#ise abia peste #reun

189



ceas cu teancul de cărţi subsuoară. 0i iarăşi a#usese grijăsă ncuie lacătul acela de spaimă& #erificnd de două oridacă ţine.

entru ca& după aceea& lucru care iarăşi mă izbise&

intrigndu!mă şi mai mult& să rămnă lngă uşa maga!ziei& aşteptnd să mă ndepărtez& ca şi cum ar fi #rut săse con#ingă că nu mai zăbo#esc prin preajmă.

)6. Po/a/#o,!- :n /a,#!- +a "a /oe#

8ig *ironescu& obosit& ca şi mine& de!attea ceasuride po#estit şi ascultat& eu cu laringele e+tenuat& iar el cuurec"ile bubuind de cte auzise& se ridică de pe fotoliulmeu& pe care i!l cedasem dintr!un e+ces de politeţe& maiales de cnd a#ea şi!un arc rupt& care răzbătea prin tapi!ţerie& şi porneşte să!şi trosnească oasele.

1 Ct să fie oare ceasul& măiestrică,%eoarece -;mega mea stătuse de mult& pri#esc pefereastră& mă uit la lună şi!i comunic9

1 6n jur de unsprezece& ma+imum douăsprezece$ 1 2!ar fi mai normal să!ntrebi la >Q, 1 mă con!

siliază /ileţel. %e ce să umblăm la apro+imaţii& mai ales

că!ţi poţi potri#i şi ceasul după ora e+actă...Robotul funcţionează ireproşabil& deoarece& după a patra ncercare de obţinere a legăturii& mi confirmă bă!nuiala pe care nu i!o e+pusesem lui 8ig *ironescu. -;radouă& treizeci şi trei de minute şi cincizeci de se!cunde$...& grăise crainica telefoanelor.

190



C"iar mă mirasem& cnd pri#isem la poziţia lunii& deunde!o fi căpătat ea atta energie& nct să strălucească

precum un bec de > de Laţi. %e fapt& era #orba de uni!cul bec de pe tronsonul nostru& al Căii *oşilor& pe care!l

confundasem& din pricini de e+tenuare& cu astrul nopţiicare& după cum aflasem& apusese de mult.*ă fac că!mi potri#esc ceasul& apoi i propun lui

/ileţel9 1 <ai să ne plimbăm niţel& c!am amorţit$ 3 trecut

de miezul nopţii& dar afară aerul este curat şi răcoros$...

6ntruct n!a ng"iţit mistificarea cu ora e+actă& 8igşi aruncă oc"ii asupra cadranului -;megăi mele& apoimă pri#eşte ironic9

1 *eştere Conan& orict ai fi matale de detecti#& n!arfi rău dacă ţi!ai cumpăra un ceas ca lumea... 6n afară defaptul c!a stat iarăşi& nu ştiu ce i!ai făcut& dar acuma

posedă numai acul secundarului...

Verific imediat afirmaţia poetului& ca nu cum#a săfi căzut n #reo transă onirică. A#ea dreptate$ Ciudat.7nde!or fi dispărut arătătoarele, 8eamul& ce!i drept& secam spărsese şi sărise din lăcaşul său& de cnd cu inci!dentul din librărie... 0i totuşi l aşezasem la loc$

6n #reme ce ne deplasăm pe bule#ardul Republicii& practicnd un mers acti#& care sporeşte funcţiile pulmo!nare şi furnizează o+igen n cantităţi sporite& după cumcitisem la -;mul şi #iaţa raţională& 8ig mă prelucreazăcu insistenţă9

1 Conane dragă& lucrurile ncep să se contureze$ Cesă mai tragem de timp& "aidem acasă& c!am şi obosit& şispune!mi mai departe cum a fost cu moartea bătrnului...%oar mi!ai făgăduit$

Ciudat$ /ileţel realizase că neuronii mei ncepuserăsă se agite& reacti#nd străfundurile memoriei. entru că&ncă din clipa aceasta& parcă a#eam naintea oc"ilor sec!

191



#enţele esenţiale din zilele premergătoare morţii lui'atapetre.

1 %omle /ileţel& eşti măreţ& şi nu ştiu cum să!ţimulţumesc pentru ideea cu po#estirea tuturor elemen!

telor legate de #iaţa lui bunicu!meu... Formidabil& acumami!am adus aminte de cel mai important e#enimentde!atunci... 0tii ce!i facem,...

1 2u$ 1 mi răspunde 8ig isto#it& ba c"iar şigfind niţel.

1 *ergem acasă& ne culcăm urgent& ne odi"nim

ţeapăn& şi mine ţi po#estesc c"estia cu jucătorii de popa!prostu... i comunic satisfăcut de lampa ce mi seaprinsese n minte.

1 *ăiestrică& nu ţi!e bine, 1 mă c"estionează/ileţel.

1 /a mi!e& şi ncă foarte$ entru că jucătorii de popa!prostu snt ntr!o strnsă şi indestructibilă legătură

cu ceea ce!a urmat. 0i cu moartea lui 'atapetre& şi cudispariţia gromo#nicului... 3rau printre puţinii oamenicărora bunicu!meu le citise unele fragmente din catasti!fele lui. 0i& dacă mă ţine bine memoria& c"iar şi din

partea a doua& contemporană cu ei... 5au& mai precis&apro+imati# contemporană$...

1 <aide& să te culc$ 1 mă in#ită /ileţel. 2eapărattrebuie să te odi"neşti... Acuma totul mi!e clar. Va săzică aşa& popa!prostu& ai,

1 3+act$ 0i& pe deasupra& jucat c"iar la cel mai desus etaj$ 1 zic eu. Adică n pod$...

VI. PODUL CU *ORŢE ARMATE... %GNCF Ş" STRFINE(

192



)7. #';a- A5#$m!; ;' Ha'&en+a#

entru a nu repeta e+perienţa din noaptea trecută& şi

care ar fi putut a#ea urmări tragice& deoarece nu lipsisemult ca 8ig să moară stri#it de greutatea personalităţiimele& n timpul mişcărilor inconştiente pe care le maiface omul n somn& de data asta l culc separat& cazndu!ln fotoliul n care mai dormise.

1 0i nu ţi!e milă să mă ng"esui n dispoziti#ul ăstade tortură, 1 mă ntrebase /ileţel& ncercnd să mă

emoţioneze. recis n!am să pot nc"ide un oc"i... 1 Fii liniştit&& dragule$ %e ce să!nc"izi numai unul,

Ce& eşti c"ior,...Con#ins& dar nu cine ştie ce& 8ig a adormit. /uştean.

Cnd m!am trezit& ce!i drept cam pe la zece& /ileţel

zăcea g"emuit n fotoliu& att de comod şi cufundat nsomn& nct ar mai fi ncăput lngă el o persoană.4!am trezit cam brutal& deoarece nu dădea semne de

bună#oinţă& fiind total buimac. *oti# pentru care l!amsilit să facă unele e+erciţii de gimnastică de n#iorare.!am arătat personal cum se procedează& spărgnd #aza

cu flori de pe bibliotecă& iar el a prins imediat& deoarecea spart!o şi pe cealaltă& de pe tele#izor.6n#ioraţi şi flămnzi& ne!am ecarisat urgent& limpe!

zindu!ne oc"ii la bucătărie& deoarece baia era scoasă dinfuncţiune. Apoi l!am lăsat pe poet să #adă de preparareaunui brea:fast corespunzător& eu a#nd de dat uneletelefoane.

193



e tanti Raliţa am obţinut!o imediat& c"iar nesperatde repede. 3ra supărată& şi se ntrema la o cafeluţă.

1 %omnule Al& nu!i uman ce se!ntmplă$ 1 micomunică mătuşă!mea cu glas aspru& tăbăcit de nenumă!

ratele mărăşeşti aspirate pe lngă laringe. Am obosit totcăutnd... nă acum nici urmă de gromo#nice& adică defile rătăcite printre "rţoage& cum greşit bănuiai tu...%ealtfel& nu pun nici o bază pe supoziţiile tale. *ai bine#in la #oi& să discutăm...

1 Ferească %umnezeu& tanti Raliţo$ 1 e+clam n!

grozit. 2ici să nu te gndeşti la aşa ce#a... %ă!i nainte&şi caută mai departe$... 1 ăi& mai am de scotocit două cufere$ 1 ngaimă

biata femeie. 1 erfect$ 6n două!trei zile le #ii de "ac, 6ţi mai

telefonez eu& şi dacă totuşi găseşti ce#a& anunţă!măimediat...

'anti Raliţa mai ncercase să spună cte#a #orbe& daram apucat să!nc"id telefonul. Altminteri& cine ştie cndscăpam$

Cu Visarion Huluca a fost ce#a mai dificil. nă amdat de secretarul editurii -rometeu& s!a scurs mai multde!o jumătate de ceas. 3ra cnd la bufetul instituţiei& cnd

n birou la ompiliu 2egreţu. 1 Ce se mai aude& Visică, 1 l!am interogat de ladistanţă& n clipa binecu#ntată cnd am fost sigur că!lam la aparat. Ai mai aflat noutăţi despre /azil A#aru,7nde!i ascuns scriitorul,...

1 'aci& şi nu rosti nume$ 1 mă somase el neliniştit. 2egreţu a interzis orice comentarii pe socoteala persona! jului... Vrei să mă nenoroceşti, Hi!am mai spus& indi!#idul este la o casă de creaţie& dar nu se ştie care& iarşeful a plecat iarăşi să se!ntlnească cu el... A luat!o nmaşină şi pe ne#astă!sa$

1 e 2egreţoaica,...

194



1 2u& domle& pe!a lui /az... *ă rog& ştii la cine mărefer... *ai caută!mă acasă& diseară sau după miezul!nopţii& şi mai #orbim noi$

/ine că apare /ileţel. Cu brea:fastul. Că ncepuse sămi se umfle capul de problemele iscate n urma con#or! birii cu Visică. Adică9 primo 1 ompilică se fereşte deindiscreţii& decretnd păstrarea celui mai strict secret n

pri#inţa sediului actual al scriitorului lansat de el& secret pe care nu!l posedă dect dnsul& moti# pentru care tace

mlc& şi& secundo 1 se află n cele mai bune şi strnserelaţii cu soţia lui A#aru& de #reme ce!o plimbă cu ma!şina. %ealtminteri& c"iar tonul scrisorii pe care i!o adre!sase madam A#aru& şi care se afla n minile mele&

presupunea e+istenţa unor asemenea legături neprinci! piale. 5au măcar susceptibile de!a fi. Ceea ce!i tot aia.

1 e unde!mi umbli& domle 8ig& #rei să mă omori

cu zile& şi ncă de foame, 1 l iau la rost pe poet. Ce!ai pregătit pentru sufleţelele noastre,...

1 5ufletul$ 1 mi răspunde metaforic /ileţel. Adicămai nimic... %e nici un fel& de nici o culoare... ine nuse mai găseşte n casa asta& ouă de!aşijderea& doar o bu!căţică de brnză topită& din specia -entru copii& şi ceai

de plante medicinale& asta n cazul cnd furajele conţi!nute de pac"eţelul pe care stă scris -Ceai "epatic sntşi!n realitate produsul respecti#& pentru că prea seamănăa frunze de trifoi şi lucernă...

Fără să mă las demoralizat de comunicatul lui 8ig&apreciez la ni#elul cu#enit frugalul& dacă nu c"iar apro!

+imati# ine+istentul minidejun oferit. /eau trei căni delic"id fierbinte& suspect aromitor& gust puţină brnză&&pentru copii& #reo cinci sau şase triung"iuri dure şiuscate& după care mă declar nesatisfăcut.

2umai 8ig *ironescu pare trist şi ngndurat. %e"&ce să!i faci& să #adă şi el ce!nseamnă o dietă se#eră$

195



6i mai remontez moralul& n clipa cnd prepar eucafeaua& un termos ntreg& de doi litri& punnd la bătaie

punga cu boabe -/resil. 1 7ite& Conane& care!i situaţia& reglează!ţi n aşa fel

po#estea& nct să ne!ajungă ţigările& cafeaua şi timpul$ 1 mă a#ertizează /ileţel& ce#a mai #ioi. Altminteri ne#om stinge de inaniţie& ca două lumnări fără feştilă$...*!ai făcut realmente curios cu bătrnul tău& ca să nu mai#orbim despre jucătorii de popa!prostu& delirul tăude!astă noapte& căci altce#a nu putea fi$...

5ăracul 8ig$ %e unde să ştie el că jucătorii e+istaserăde!a binelea& şi nu reprezentau un fabricat "alucinogenal minţii mele nfierbntate& tulburată de amintirile cenă#ăliseră pu"oi.

1 %ragă /ileţel& nici delirul cel mai demenţial n!arfi putut scorni o situaţie mai aberantă dect cea a reali!

tăţii create de 'atapetre. 1 ?i!i o dată& şi nu mă mai fierbe$ 1 se oţăr

la mine 8ig. 1 ăi& totul a pornit de la bănuielile strnite de ciu!

datul comportament manifestat de bunicu!meu. %e ce!şiză#ora magazia mare, nă atunci fusese totdeauna des!

c"isă& cu toate că nu!ngăduia oricui şi oricnd să pătrun!dă n domeniul său preferat. %ar de data asta lucrurile nuerau n regulă$ *ai ales că!şi demonstrase şi o anumitănencredere n pri#inţa mea& atunci cnd mi supra#e!g"ease plecarea...

6n noaptea aceleiaşi zile& după ce constatasem că'atapetre nu era n patul său& ieşisem pş!pş afară& ncurte& şi pornisem să!l caut.

/unicul nicăieri. 2ici n fundul grădinii& unde!şi a#eacoliba de pndar& şi unde mai obişnuia să doarmă& pentrua păzi strugurii care ncepeau să dea n prgă& mai ales

196



perla de Csaba& nici n şopron& unde!ar fi putut meşterila #reo gustărică& deoarece de multe ori l apuca foamea

peste noapte& nici n odaia de la drum& nicăieri altunde#a. 2u!mi mai rămăsese dect magazia mare. %ar la uşa

acesteia era lacătul pus. 5ingurul lucru care m!a intrigat&trezindu!mi unele bănuieli& a fost prezenţa scării celeilungi& de #reo cinci metri nălţime& care se folosea la cu!lesul merelor& din pomul ăl bătrn& creţescul de la "otarulli#ezii.

'imp de!o săptămnă ntreagă tot #erificasem dispari!

ţiile bătrnului. 7neori dormea n patul său& ca toatalumea& alteori l găseam n grădină& culegnd n toiulnopţii pătlăgele roşii şi castra#eţi. Altă nebunie$ 2u mainţelegeam nimic.

6nsă noaptea aceea& cnd tăinuisem ndelung cu bu!nicu!meu& la poalele bătrnei sălcii de pe malul grlei&fusese decisi#ă.

Atunci am dat peste grupul jucătorilor de popa! prostu.

Ajunşi acasă trziu& mult după miezul!nopţii& 'atape!tre mă e+pediase la culcare& anunţndu!mă că se duce lacoliba de pndă.

*!am străduit ndelung să adorm& dar a fost cu nepu!

tinţă. 'ulburat de cele po#estite de bătrn& mi se făcuseo milă cumplită de el.Am cobort din pat şi!am plecat spre grădină& inten!

ţionnd să mă culc la dnsul n bordei. 5imţeam ne#oiasă fiu lngă bătrn& să!l mngi şi să!ncerc a!l ogoi.

2u era acolo. Venind nedumerit spre casă& mi s!a

părut la un moment dat că zăresc o scăpărare de luminăn podul magaziei. 2ălucire. 6n magazia mare nu e+istainstalaţie electrică. 0i nici lacătul de la uşă nu era des!făcut. 2umai scara fusese mutată niţel& mai lngă colţulacoperişului.

%acă n!aş fi auzit #orbă omenească& poate nu m!aşfi ncumetat să urc treptele scării.

197



%ar n pod se discuta. esemne erau mai mulţi in!di#izi& deoarece se distingeau clar cte#a glasuri felurittimbrate. e puţin patru& după ct mi dădeam eu seama.

Cnd am ajuns la ni#elul acoperişului& am zărit cucu!

#eaua desc"isă. %eci& pe!acolo intraseră. Cine, <oţi săfi fost, *!am trt cum am putut pnă la cucu#ea& amlăsat frica la o parte şi m!am strecurat n podul maga!ziei. 6n fund& licărea o lampă cu gaz. Furişndu!mă prin!tre grinzile care susţineau acoperişul& m!am apropiat de

palida sursă de lumină.

0i!n clipa aceea am crezut că ncremenesc$4a orice m!aş fi aşteptat& dar nu să!l #ăd pe 'atape!tre jucnd cărţi. 0i ncă a#nd ca parteneri nişte iluştrinecunoscuţi& care mai de care mai ciudat mbrăcat& ne!tunşi şi nu prea bărbieriţi& murdari şi nengrijiţi. 0iunde, 6n podul magaziei& cnd ar fi fost mult mai landemnă sub şopru& sau& e#entual& n casă.

1 Vină& şi!aşează!te lngă mine$ 1 grăi pe neaştep!tate bunicu!meu. /ănuiam că eşti tu& c"iar de cnd amauzit că se umblă pe acoperiş$ nă una alta& taci mlc&să terminăm mai nti partida...

6n #reme ce mă aşezam lngă 'atapetre& pe!un dos delădiţă& mă ntrebai cum de mă putuse simţi& mai ales că

uneori& se plngea că n!aude prea bine.e!un ciubăr ntors de!a!ndoaselea& n jurul căruia seaşezaseră cei patru jucători& ciuciţi pe nişte scaune im!

pro#izate din lădiţe sau maldăre de cărţi& ardea o lămpăcu gaz& una din cele mai mici& probabil numărul nouă&cu sticla afumată şi fitilul carbonizat& filnd att de pu!

ternic& nct pretutindeni pluteau funigei negri.Cred că jucau popa!prostu& judecnd după puncteleanunţate de bătrn. *ai ncolo& către ung"erul cel maindepărtat al podului& se distingeau nişte culcuşuri n!

jg"ebate n pripă. %ouă saltele de paie& cte#a preşuri dingţe& stră#ec"i şi flendurite& pături negre& cazone& făcutesul şi folosite& probabil& ca perne& dacă nu şi ca plapume.

198



; găleată de tinic"ea neagră& pe care o ştiam n colibadin fundul grădinii& se afla lngă una din saltele& plină

pe jumătate cu apă& o apă nu prea curată& deoarece #e!deam plutind la suprafaţă o sumedenie de pete uleioase.

4a picioarele culcuşurilor& ntr!o dezordine cumplită&mai erau cţi#a rucsaci& nişte desăgi ce păreau a conţinelucruri de mbrăcăminte& cte#a perec"i de bocanci pră!fuiţi şi jegoşi& sclciaţi şi cu găuri n tălpi.

2ici indi#izii care băteau cărţile nu arătau maiacătării.

7nul din ei& nalt ct o prăjină& blond& cu oc"i albaştri& părea să nu se mai fi bărbierit de cel puţin două săp!tămni& ntruct ncepuse să aibă o bărbuţă de isus& cuflocănei bălai ca paiul de gru. 2asul coroiat şi cărnosi dădea un nemaipomenit aer semit& de!ai fi zis că!i fratecu 0milo#ici!tinic"igiul.

Roşco#anul& cel din stnga lui bunicu!meu& şi care

n!a#ea o clipă de astmpăr& frămntndu!se pe lădiţa ce!iser#ea de scaun& de parcă!l zgrmau miriade de furnici&era mult mai c"ipeş. /ondoc şi trupeş& ndesat şi mă!tă"ălos& mbrăcat n nişte "aine cum nu mai #ăzusem&din pnză cu pete de toate culorile& mai purta şi oc"elari

pe deasupra. 3ra tuns scurt& ca un arici& iar părul ţepos şi

morco#iu se armoniza de minune cu c"ipul bronzat şi plin de pistrui arămii.6nsă oac"eşul& cu claia lui de păr ntunecat& pieptă!

nată ntr!o parte& cu pri#irea scormonitoare şi mereu ne!liniştită& mi se părea cel mai interesant dintre toţi.oseda nişte oc"i att de albaştri& att de luminoşi şi des!

c"işi& nct azurul pri#irii lunganului pălea naintea lor. 1 8ata& tolomacilor, 1 li se adresă deodată 'atape!tre& adunnd cărţile şi #rndu!le n buzunarul de la spateal pantalonilor& #!am ras& tuns şi frezat$ <abar n!a#eţide jocul ăsta$ Am cincizeci de puncte& snteţi bătuţi...*ăr$...

199



Apoi& ntorcndu!se cu faţa spre mine& care pri#eamcu oc"i e+oftalmici la grupul jucătorilor& mă bătu peumăr şi!mi spuse9

1 *ă& dacă te scapi cu #reo #orbă despre ce!ai #ăzut

aici& ne!mpuşcă pe toţi& şi pe!urmă ne judecă$... 0tiicine!s prietenii ăştia ai mei, <ai să ţi!i prezentez...*ai nti arătă la lunganul care semăna cu 0milo#ici.

1 3l e neamţ& măi zgmboi& neamţ din Austria...%ezertor din armata lui 0ticler... ?ice că!l c"eamă<aidencar...

1 Vai de mine& dom etre& ce!i cu capul de la dum!neata& de nu!ţi intră!n creierul numele de la noi, %ecte orele nu ţi!am spus că mă c"eamă <eidisc"ar @o!sep"& 5eppi& mai pe scurtului... 0i!apoi să bagi la capulcă eu nu esc neamţ... 3u austriac& şi ncă de originearomEnă& că ;!apa s!a fătat n /anatu& la 4enau"eim...

/unicul& lejer supărat& renunţă să!mi mai prezinte

personajele din pod& şi consideră că!i mai nimerit săne aşezăm la o gustărică& iar n timp ce a#eam să ne

prindem sufletele& fiecare să!mi spună cine!i şi ce!a păţit de!a ajuns n magazia lui 'atapetre.

1 <ai& măi A#rămuş& ia taie tu nişte pătlăgele şicrasta#eţi& să nu zici cum#a că te las să mori de foame$

/rnză mai a#eţi,...Roşco#anul& căci lui i se adresase bunicu!meu&scoase din buzunarul ciudatelor ţoale un cuţitoi ct toatezilele şi porni să prepare un sumar de salată. Adică fărăulei& fără oţet& fără celelalte aditi#e (ardei gras& mărar&

pătrunjel& etc.).

ri#eam ncntat la cuţitoiul lui A#rămuş. 4ama istătea pitită n plasele& şi ieşea numai cnd apăsa pe un buton ascuns& făcnd -ţac. 0i!a#ea o lamă ct toate zi!lele& mult mai lungă dect cuţitul de pine pe care!lmnuia *aca!*aia.

Cnd totul fu gata& roşco#anul i răspunse abiaatunci lui bunicu!meu9

200



1 /rnză ar mai fi ce!ar mai fi& dar nu mai a#em pic de L"is:B$...

1 4asă!mă cu uişc"iul tău& că ţi!a adus mister e!tre nişte trăscău de pomină... Ce& parcă pnă acuma

numai uişc"i ţi!am dat să bei,... 1 l anunţă bunicu!meu& n timp ce!şi scotea din pieptul cămăşii eterna luisticlă cu trăscău de *ăţău& fabricaţie proprie. *ai binedă!ne nişte ţigări de!ălea de!ale tale& să fumăm şi noicte una& eu şi cu nepotu!meu& pnă #ă gustăriţi #oi...

%in rucsacul aflat la picioarele saltelei din fund& de

lngă muc"ea acoperişului& A#rămuş scoase un pac"etnedesfăcut de -Camel.nă la ziuă& cnd se lumina cerul către răsărit& am

aflat ntreaga incredibilă po#este a celar trei oaspeţiai bunicului.

Roşco#anul& @o"n 5te#en A#rămuş& fusese paraşu!tat cu #reo şase zile mai nainte. Căzuse n mărul

creţesc& din fundul grădinii& şi rămăsese atrnat printrecrengi. 'atapetre l crezuse #reun "oţ de prin ma"alauanoastră şi pornise să z#rle n el cu bulgări de pămnt.nă l silise să mărturisească totul& dar fără să!l con!#ingă a cobor din pom. /inenţeles& nici nu a#ea posi!

bilitatea& deoarece suspantele paraşutei i se ncurcaseră

printre ramuri. A#rămuş& n #reme ce bătrnul i tăia le!găturile& cu cuţitoiul furnizat de paraşutist& i dez#ăluisecă este american& că taică!su se născuse la 'urda& de un!de emigrase nainte de primul război mondial& şi căanume fusese lansat pe teritoriul RomEniei& pentru că ştialimba şi putea afla care!s rezultatele bombardamentelor

intreprinse de americani n ultimele săptămni. 2umaică& n loc să fie lansat la loieşti& dintr!o eroare l paraşu!taseră la iteşti.

1 0i ce să fac& măi băiete& cu tine, 1 i ntrebaseoarecum contrariat 'atapetre.

201



1 5ă mă predeşti autorităţilor$ 1 declarase america!nul.

1 Ce& eşti nebun, Ca să te!n"aţe nemţoii, 1 obiec!tase bătrnul.

%upă care l instalase n podul magaziei.;ac"eşul cu oc"ii albaştri fusese găsit de bunicu!meun bordeiul din #ie. *ort de foame şi de oboseală. %etrei zile nu băgase nimic n gură. 3#adase dintr!un lagărde prizonieri& aflat prin preajma 8ă#anei. Rătăcise pemalul grlei& pitindu!se printre răc"ite& pentru ca& pnă

la urmă& răzbit de foame& să nimerească n coliba de pndar a lui 'atapetre. 6ncercase el să!şi astmpere foa!mea cu nişte struguri& dar dăduse numai de aguridă&ntruct boabele abia intraseră n prgă. 6i c"ema 8rişaVorobeici:& şi era ucrainean& de unde#a de prin mpreju!rimile ;dessei. Culmea& mai ştia şi o brumă de romE!nească. ; n#ăţase de la un re#oluţionar de!al nostru&

care trăise multă #reme n casa părinţilor lui& din MNMO&cnd rămăsese n Rusia& deoarece n ţară l aştepta nc"i!soarea& şi pnă prin MNJO& cnd dispăruse fără urmă& ncondiţiile tragice ale acelor #remuri.

4unganul cu mutră de e#reu& care accentuase insis!tent că nu!i neamţ& ci austriac sadea& e+plicndu!i& pentru

a nu ştiu cta oară& lui 'atapetre& că numele de <ei!disc"ar nu se poate ntlni nicăieri n 8ermania& dezerta!se de #reo cinci zile. Regimentul său de #nători alpinitrebuia să plece pe front n zilele imediat următoare.Atunci preferase să!l lase pe <itler să se descurce cumo şti cu so#ieticii& dect să!şi dea #iaţa n mod inutil.

Acum l lămurea suplimentar pe bunicu!meu9 1 %om eter& n!am #rut război cu nimeni& pe noiobligat luptam... %upă ce ocupat ţara cu forţa. Acuma&#ezi şi dumneta& gata$ aputt$ 6nţelege, %acă nu cre!deam la asta& nu mai găseai la mine n bun:er de ladumneata$...

202



1 *ă osife& mă <aidencar& ăla era beci& nu banc"er$Că asta!i altă mncare de peşte... 0i!apoi am mai a#uteu nemţi n beci& dar li l!am arătat pe Vasisdoi& şi!aiauzit ce!au păţit că doar ţi!am po#estit şi ţie...

Regimentul lui 5eppi <eidisc"ar fusese& sau poatencă mai era& cazat n clădirile lui -JM infanterie& al nos!tru& aflate pe dealurile 'ri#ăii. 5eppi o tulise de!acolontr!o noapte fără lună& lundu!şi cu el doar un rucsac cucte#a bulendre şi două pini de campanie. 5e rătăcisensă& atunci cnd o luase spre grla %oamnei& pe care!o

confundase cu apele %unării& de!a lungul căreia intenţio!na s!ajungă pnă!n Austria. 5e nnămolise n băltoacelerului& cam prin preajma barierei. 6şi pierduse acolo şirucsacul& şi pinile. 5periat şi năuc& mort de foame& um!

blase toată noaptea& pnă se refugiase& odată cu sosireazorilor& n pi#niţa noastră. /unicul dăduse peste el acolo&l ascultase răbdător& după care l adăpostise tot n podul

magaziei& laolaltă cu inamicii de pnă ieri. 1 *ăi zgmboi mare& nu căta la mine att de speriat$

Războiul e ca şi terminat$ 5căpăm de nemţi& scăpăm şide jandarii noştri& şi totul o să fie bine$... 1 se apucă sămă lămurească 'atapetre& #ăzndu!mă rămas cu guracăscată& după ascultarea celor trei combatanţi.

2ici gnd să fi fost speriat. *ai curnd s!ar fi pututa#ansa afirmaţia& fără putinţă de tăgadă& că eram literal!mente ngrozit de comportamentul bătrnului& frizndiresponsabilitatea. %ar şi de bizareria unei ntregi serii decoincidenţe& absolut ieşite din comun. Cum de se!ntm!

plase ca toţi străinii aceştia să se adune taman la casa lui

'atapetre, 0i ncă să mai ştie şi!o brumă de romEnească$%e ce nu nimeriseră la <ariga& sau la domnişoara 'onş&#ecina noastră& sau la madam Cerc"ez& a cărei locuinţăse găsea la două case mai ncolo,

0i!n afara de asta& ce!a#ea de gnd 'atapetre să facăcu ei, /arem de!ar fi aparţinut toţi aceleiaşi tabere. %ars!adăposteşti& şi ncă n podul magaziei& sub nasul #eci!

203



nilor& un rus& un american& şi& pe deasupra& şi!un neamţ& prea era de tot. Ruşii se apropiau de ţara noastră& ame!ricanii ne bombardau fără milă& iar nemţii ne mai erau şialiaţi. 5ă nu!ţi #ină să nnebuneşti,

esemne că 'atapetre bănuia ce se petrece n minteamea& deoarece şi continuă acţiunea de lămurire9 1 Andi dragă& dacă n!aş şti eu ce ştiu& nu mă!ncu!

metam să!mi bat singur piroane n cap... 5e coace ce#an ţara asta... 5e simte& miroase n #ăzdu"$ 2emţii!s n

pom& şi!au ajuns la capătul funiei... Altminteri nu se

porcăiau n "alul ăsta& nct să tragă şi!n ostaşii noştri...%upă ce că ne!au lăsat săraci& jefuindu!ne pnă şi jim! bla cea de toate zilele& cărnd la ei n ţară totul& cu su!tele de trenuri& mai #or să!i şi iubim pnă la moarte$C!om fi şi tmpiţi$... Ce!i drept& dacă ne prind& snt nstare să ne!mpuşte. %ar mai nti trebuie să ne prindă...'otul este să nu cădem pe labele jandarmilor& care lu!

crează mnă!n mnă cu nemţii& că cu poliţia ne mainţelegem noi$...

1 0i nu!s daţi n urmărire, 1 l ntreb eu& foartedetecti#istic& pe bunicu!meu& do#edind ncă de pe atuncinclinaţii deosebite n branşă.

1 ăi ce& nu!mi spunea mie 4eonică, 1 mă infor!

mează 'atapetre. 1 Care 4eonică,... insist eu& temndu!mă ca bătrnulsă nu facă tocmai acum un atac de apople+ie& aflndu!seşi la #rsta corespunzătoare. entru că prea o lua pelngă şine.

1 *ă& tu eşti prost& sau faci pe prostul, se in!

dignă bunicu!meu. 4eonică 8ing"erea& comisaruI$...Că!i neam cu noi$... %acă băieţii ăştia erau daţi n ur!mărire& mi!ar fi spus el mie... Alaltăieri c"iar& l!am c"e!

mat la un pa"ar de #orbă& să mai aflu cte ce#a... 'otce mi!a zis& e că!s unii care au pornit să!şi facă baga!

204



jele& pregătindu!şi otomobilele de drum lung... Aşa mi!azis& că lucrurile au nceput să pută$... 3 bine,...

). H'&#o,e#a/'e- :n m'e4 &e noa/,e

2!a#ea cum să fie bine$

e la mijlocul lunii& mai precis după 5fnta!*arie&adică după cincisprezece de august& era ct pe ce să dămde dracu.

'oată săptămna care se scursese de la noaptea de pomină& cnd descoperisem grupul jucătorilor de popa! prostu& zi de zi şi noapte de noapte l ajutasem pe buni!cu!meu la ntreţinerea străinilor din pod.

3l furniza pătlăgelele şi castra#eţii din grădină&culegnd noaptea& eu a#eam grijă de apă& pe care ocăram la gura podului cu găleata. Apoi făceam cumpă!rături la piaţa din barieră& că se mira nea 5uciu!băcanulce facem cu!atta ocale de brnză. %upă aceea alergamn gura 'ri#ăii& şi umpleam geanta lui 'atapetre cu lipii

de la nea 2iculae @imbla& de intrase şi bietul bătrn laidei& ntrebndu!se dacă nu cum#a le punem la uscat& n#ederea unor #remuri grele& pe care dnsul le şi simţeaapropiindu!se. /a mi şi şoptea la urec"e& n #reme ce!mindesa pinile n geantă9 -*ăi nepoate& #ine judecatade apoi$ opa uturică& paro"ul nostru da la 5fntu!2i!

colae& a zis că se #esteşte ziua de apoi. %e!aia cred eu căs!a apucat să joace fotbal n curtea bisericii& numai nc"iloţi de damă& ba s!a mai şi mbătat& cnd cu slujba deduminică& şi!a pus radioul să cnte n altar& de l!au luatla njurături oamenii #eniţi la slujbă. 6nsă porcul le!a ziscă slujba se amnă pe luni$... 2u!i aşa că #a #eni pestenoi pedeapsă dumnezeiască, ; să murim de foame şi de

205



sete& pnă ce ni se #or umfla limbile!n gură& slobozindnumai coptură şi snge nc"egat$ /ine faceţi că strngeţi

pine. uneţi!o la uscat& măi Andi& că şi eu mi!am um! plut cămara de pesmeţi...

6ntr!o noapte& bunicu!meu m!a anunţat că #rea să!ilaie pe străini. *obilizat de dnsul& am cărat& c"inuin!du!mă zdra#ăn& copaia cea mare n mijlocul curţii& ntremagazia mare şi şopru. Apoi am umplut!o& trăgnd apacu furtunul de la cişmeaua dinspre drum.

Fiind o beznă cumplită& 'atapetre i!a cobort din pod

pe 8rişa& A#rămuş şi 5eppi. Apoi i!a con#ins de s!audespuiat şi le!a dat un săpun de rufe& ditamai dărabul&din cel fiert cu pelin. %upă ce străinii s!au clăbucit zdra!#ăn& de dădea spuma afară din copaie& bunicul s!a apucatsă!i limpezească cu plnia de la stropitoare& montată lacapătul furtunului. ar eu stăteam la cişmea& ca să reglezdebitul apei.

'ocmai n clipa aceea s!a declanşat catastrofa.4una se i#ise pe cer& printr!o spărtură a norilori.

%omnişoara 'onş& #ecina noastră& insomniacă zdra#ănă&din pricină că era fată bătrnă şi fără om n casă& se aflaciucită pe pragul bucătăriei. 5tătea şi trăgea cu disperaredin nelipsita ei -naţională. Ca să!şi mai nece amarul

nesomnului.Cnd i!a zărit peste gard pe cei trei bărbaţi& goi aşacum i născuse mumele lor bune& iar pe 'atapetre dăn!ţuind n jurul lor cu furtunul& şi binecu#ntndu!i cu pl!nia de la stropitoare& a purces să ragă& să ţipe& să strigesă urle ca apucată9

1 5ăriţi& oameni buni$ 5ăriţi să!l #edeţi pe "odoro!gul de Coman& cum a nnebunit şi!şi joacă dia#olii!nogradă$... <uideo& ţapule$ Ai pogort asupra noastră le!giuniile lui /eizebut"$... %oamne& apăra şi fereşteiartă!ne nouă păcatele noastre$... 2e!a zis părintelerţăngău că se!apropie sfrşitul lumii$... 5ăriţi& nu maidormiţi$...

206



%omnişoara 'onş& una din intelectualele de graduldoi ale ma"alalei noastre& femeie la #reo treizeci şi ce#ade ani& ţopăia ca o bezmetică& de la un capăt la altul al

bătăturii sale& fugea către gardul dinspre <ariga& apoi că!

tre stradă& să strige la madam Flaimuc& moaşa cartierului&se!ntorcea iarăşi să!i pri#ească mai bine pe -dia#oliicare nlemniseră sub stropitoarea impro#izată a lui 'a!tapetre& şi care arătau splendid& cu tinerele lor trupuriscăldate de apă şi lumina lunii& pentru ca& din nou& dupăce!şi stupea n sn& prin gura cămăşii de noapte& n care

părea o strigoaică& să!şi continue sc"eaunele de căţea bătută cu pietre& lătrnd ener#ant9 1 5ăriţi$ <ai odată& domle @urj$ Vină şi matale&

coană moaşo$... Aoleu& ce mă fac, %acă nă#ălesc pestemine& şi!s numai n cămeşă de noapte& fără nimic pededesubt$... 0i!au luat nfăţişare omenească& să!mi pn!gărească pri#irile nepri"ănite$...

6n #reme ce la casele din preajmă se!aprindeau lumi!nile& iar la <ariga n curte se şi auzeau #ocile lui @urjşi!ale băieţilor& luna se ascunse iarăşi ntre nori. %omni!şoara 'onş& fără să!şi curme ţipetele& ncerca să se apro!

pie şi mai mult de gardul nostru& să #adă ce fac despu!ieţii.

4a un semn al lui 'atapetre& băieţii noştri se refugiarăn magazia mare& iar bunicu!meu scoase plnia stropitoriide la furtun.

1 5loboade apa mai tare& măi Andi$ 1 strigă dnsulla mine.

%upă ce mă conformai dispoziţiilor sale& cu inima ct

puricele& deoarece nebuna era n stare să ne!aducă n!treagă ma"alaua n ogradă& mă repezii să!i dau o mnă deajutor lui 'atapetre.

%ar se descurca şi singur. 0i ncă de minune. 6ndrep!tndu!şi furtunul către domnişoara 'onş& care se lipise degard& contrariată şi dezamăgită de #răjitoreasca dispariţiea -dia#olilor& porni s!o ude de sus pnă jos& de parcă ar

207



fi #rut să!i astupe gura cu apă& să nu mai orăcăie şi săzbiere.

1 orcule$ 1 mai apucă să ţipe domnişoara 'onş& pentru ca apoi să!şi ridice cămaşa pnă peste cap& pasă!

mite ca să!şi apere părul de dilu#iu.4una şi făcu din nou apariţia. ar băieţii <ariga&#ăznd minunea ce li se nfăţişa pri#irii& ncepură săc"icotească& de!acolo de unde se aflau& #eniţi lngă gar!dul nostru& ca mai apoi să "o"otească nestăpnit& n ciudalui @urj <ariga& care se străduia să!i domolească.

1 Hi!ai ieşit din minţi& domI etre$ 1 răcnea a#o!catul. 2!ai pic de ruşine,... 2u ţii seamă şi de prezenţacopiilor& că!s ncă fragezi şi neumblaţi,... Ce ţi!a căşunat

pe biata noastră domnişoară, 1 %u!te mă n... casă& şi nu te mai băga unde nu!ţi

fierbe oala$ 1 l repezi bunicu!meu& ntorcnd furtunulcătre gardul #ecinului. Că n!or mai fi #ăzut brnzoii tăi

asemenea asc"imodie$... Ce& femeie!i asta,%omnişoara 'onş& care se c"inuia zadarnic să!şi

tragă la loc cămaşa udă leoarcă& purcese să miorlăie ntoată regula9

1 <odorog spurcat& ţi rzi de mine& după ce ţi!amn#ăţat!o pe #aca de fi!ta franţuzeşte$... e mine mă faci

asc"imodie& care am şi!acuma peţitorii grămadă la uşă& şiera să mă mărit de patru ori, e mine,... %upă ce!amfost aleasă şi *iss iteşti,...

1 Acu cinşpe ani, Ai, 1 c"icoti 'atapetre& maiaz#rlindu!i o porţie de apă.

@urj <ariga& care!şi muştruluia feciorii să fugă ct mai

degrabă n casă& se uită interesat la făptura ce se agitalngă gard& apoi o anunţă părinteşte& cu glas pătruns demilă9

1 *ergi n casă de te sc"imbă& domnişoară dragă& că#in şi eu acuşica& să!mi po#esteşti ce!ai #ăzut şi ce!aiauzit& ca să!i fac şi eu lui domI etre o bucurie de zilemari...

208



Ct de mare a#ea să fie bucuria pregătită de @urj <a!riga& a#eam să aflăm c"iar a doua zi& cnd mă sfătuiamcu 'atapetre n beci& la adăpost de urec"i străine şi#răjmaşe& n pri#inţa măsurilor ce trebuiau luate.

3u eram de părere că oamenii noştri& din podul ma!gaziei& trebuiau mutaţi de la noi& e#entual la tanti 5orica*ăgeanu& că se găsea la celălalt capăt al oraşului.

/unicu!meu& nici s!audă de!aşa ce#a.6n sc"imb #orbea toată ma"alaua& pe care domnişoara

'onş& ncă din zori& a#usese grijă s!o informeze. ar

tanti *alica şi *aca!*aia& care auziseră de la #ecinedespre cele ntmplate& dormind n noaptea aceea ca nişte buşteni& i spuseseră lui bunicu!meu că 'onşoaica lc"emase pe părintele uturică să facă o sfeştanie& dealungare a emisarilor lui 5caraoţc"i.

e la #remea prnzului& cnd ncă nu ispră#isem cudiscuţiile& şi eram tot n beci& auzim că strigă cine#a la

bunicu!meu9 1 2eică ătrule& ieşi& bre& afară de!acolo& c!am

obosit de cnd te caut$ ar te!ai pus pe trăscău& de te!ai pitit n pi#niţă,...

3ra 4eonică 8ing"erea& comisarul de la circa noastrăde poliţie& după cum mi spuse 'atapetre& n timp ce

făcea prezentările./ărbat bine& roş la faţă şi ndesat la trup& ne rugă săne tragem n casă& să stăm de #orbă. Fiind şi un fel deneam de!al nostru& părea să ţină nespus la bunicu!meu.

2u!l scotea din -neică ătrule& iar 'atapetre din -ne! poate 4eonică.

'remura carnea pe mine& auzindu!l pe comisar citin!du!ne plngerea depusă de domnişoara 'onş. %upă stilula#ocăţesc al scrisorii& ajunsă c"iar n dimineaţa aceea lacomisariat& bătrnul recunoscu imediat mna lui @urj<ariga.

2oroc că& şi domnişoara 'onş şi a#ocatul& nu păreau prea mintoşi. Reclamaţia cerea ca poliţia să ia măsuri

209



de urgenţă mpotri#a lui etre Coman& cunoscut zurbagiudin cartier& care se ndeletnicea cu practici oculte. 0iasta anume pentru a tulbura sufletul femeilor& ştiindu!sedealtfel că etre Coman mai a#usese cnd#a şi!un proces

de #iol.4eonică 8ing"erea rdea "o"otind n #reme ce seospăta cu gustărica pregătită de bunicu!meu şi sorbea din%răgăşaniul pus pe masă. /unicu!meu i po#estise o#ersiune ameliorată a păţaniilor de peste noapte. Cum căm!ar fi clătit cu furtunul& după ce mă lăuse& şi că

smoc"inita de 'onşoaica& nemaia#nd somn& de cnd totncerca să!şi găsească un bărbat& mă #ăzuse& speriată şicuprinsă de călduri& multiplicndu!mă n mai multee+emplare. storisise şi despre inter#enţia lui @urj <a!riga& despre duşul pe care i!l aplicase domnişoarei 'onş&

precum şi despre atitudinea plină de solicitudine a #eci!nului& care zăbo#ise pnă!n zori la dnsa& probabil ti!

cluind mpreună scrisoarea ce ajunsese apoi la nepotuI4eonică.

Comisarul plecă peste #reun ceas& liniştindu!l pe bunicu!meu.

1 A#em alte treburi acum& 1 spusese dnsul& dectsă ne ocupăm de plngerile tuturor ţicnitelor din ma"ala&

şi ncă scrise de escrocul de @urj$ Vezi!ţi de casă& neicăătrule& şi dacă se mai nfierbntă domnişoara& punefurtunul pe ea şi răcoreşte!o$... Apropo& ce mai ştii defraţii Cerc"ez& i!ai mai #ăzut prin ma"ala,... 5ăptămnaasta n!au mai trecut pe la comisariat& să le pun #iza$...0tii ce#a despre fiarele ăstea,...

1 2!aş prea şti nimic& măi neică& dect că /obe&măgădanul lui @urj& a ncercat să mă sperie& spunndu!mic!o să mă n#eţe el minte& dar cu ajutorul băieţilor Cer!c"ezoaicei... 6nsă de #ăzut nu i!am #ăzut... oate că stau

pitiţi& prin cine ştie ce #izuine& că doar i ştim amndoice le poate pielea...

210



)8. Tan,' Ra"'3a ,#ae $ moa#$@...

1 3i şi, 2!oi fi #rnd să!mi spui că bunicu!tău s!a prăpădit de inimă amară& din pricina reclamaţiei nain!tate de isterica aia şi de #ecinul #ostru$... 1 se e+primăoarecum incitat 8ig *ironescu& stingndu!şi ţigara ntredegetele lui pline de "ar.

1 5igur că nu$ 1 i răspund şi eu lejer ener#at.

1 2u ziceai că e#enimentele pe care mi le!ai po#es!tit& şi care ne!au răpit peste o jumătate de zi& pnă aiajuns la plecarea comisarului& au precedat moartea bă!trnului,.. Atunci& nu mai zăbo#i& spune!mi mai departe$cum a fost,... Ce s!a ntmplat,

/ileţel se oftica de curiozitate. C"estia cu A#rămuş&

8rişa şi 5eppi l lăsase cu gura căscată& dar fără să!iastmpere foamea de informaţii.Amintirile ce!mi populaseră po#estirea& şi care& pe

măsură ce i le relatasem lui 8ig& se mprospătau şi seaglomerau nă#alnic& mi tulburaseră sufletul.

%ispariţia bunicului de pe această lume& abia acum

ncepea să mă doară şi mai cumplit. 0i nu!mi #enea s!oistorisesc c"iar n clipa de faţă. Aş fi preferat o pauză&să mai mă liniştesc niţel.

1 0tii ce& dragă 8ig, <ai să ne plimbăm puţin...Am fumat prea mult& am zăcut ca nişte beşniţe& cu fun!dul pe scaun& de ni s!au anc"ilozat articulaţiile sacro!iliacului... Ct să fie ora,...

212



/ileţel nu obişnuieşte să umble eu ceasul la dnsul&deşi posedă o colecţie fantastică de ornice de buzunar&din cele cu două capace şi legate cu lănţişor de butonie!ră. Aşa că mă ndeamnă& după cum era şi normal& să!mi

consult -;mega& care nu mai beneficiază de arătătoare&sau să mă adresez la ->Q. Ceea ce şi fac& procednd nconsecinţă.

2!aş fi crezut să fie att de trziu. atru şi jumătate.0i ncă postmeridian. 4uat de #iltoarea po#estirii& uita!serăm amndoi şi de oboseală& şi de trecerea timpului.

C"iar mă mir că& nici eu şi nici 8ig& nu prezentam obiş!nuitele simptome ale foamei. A#eam doar o poftă nebu!nă să mă mişc& să #ăd lume multă& case şi troleibuze&străzi aglomerate...

1 8ata& s!a terminat spectacolul& domle /ileţel$ 5ămergem$ 1 l in#it pe poet.

este cte#a minute păşeam pe bule#ard& alături de

8ig.Cnd să tra#ersăm spre *ntuleasa& un ţipăt brusc al

lui /ileţel mă nţepeneşte locului9 1 5tai$ Ce ne facem& dacă ne caută coana Raliţa la

telefon,... 6n cazul cnd o fi descoperit ce#a& şi nu negăseşte acasă& cine ştie de ce mai e!n stare$ C"iar

s!anunţe şi miliţia$...Asta!mi mai trebuia.ntru n cabina telefonică& de la colţul străzii& şi for!

mez numărul mătuşă!mii. %upă ce sună de #reo cinci!sprezece ori& ies afară galben la faţă. /ileţel mă ntreabăalarmat9

1 Ce s!a ntmplat, A găsit #reo pagină, 5au a sunatdupă pompieri,... 1 *ai rău& 1 i răspund eu& nu #rea să ridice re!

ceptorul telefonului$ 5au o fi făcut cum#a #reun infarct&că este la modă& şi nu mai poate ajunge la aparat$...

1 Fii serios& domle$ *atale eşti bolnd, 1 sare caars 8ig. ăi e coana Raliţa omul care să se a#entureze

213



ntr!o acţiune de dimensiunea unui infarct,... %nsa nengroapă pe toţi& măiestrică$ 0i!am să!ţi port cărţile pe

pernă de catifea& defilnd mpreună cu mătuşă!ta nurma carului mortuar. 6n nădejdea că& totuşi& ţi se #or

face funeraliile meritate... 1 ăi nu ziceai că ne!ngroapă pe toţi, 1 mă mireu& ieşind brusc din starea de spaimă care mă cuprinsese.Cum ai să mergi după dric& dacă ai!să fii cu mine!năun!tru,... %ar să ispră#im cu aberaţiile& că nu!mi ardeacuma de bancuri idioate şi inoportune$ *ai bine

să luăm un ta+i$... Care să ne ducă urgent la domiciliulmătuşă!mii$...Abia peste #reun sfert de oră s!a milosti#it de noi

un ta+imetrist.nimă de mamă& nsă. *ai ales că ne!a efectuat cursa

fară să mai pornească aparatul de nregistrare. Cnd a#enit şi greaua clipă a socotelilor& am constatat stupefiat

că poseda n de#lă un dispoziti# de calcul mai mult dectelectronic& de autentic computer. 2e!a luat cincizeci delei fără să clipească& şi!a şi zburat. Cu cincizeci pe oră.

Casa mătuşă!mii& de pe şoseaua Vergului& arăta si!nistru. Fără lumină& fără o sonerie normală& n stare defuncţionare măcar apro+imati#ă& cu obloanele la fereşti

trase& cu uşa de la intrare ză#ortă.%isperat& l!am rugat pe /ileţel să mă nsoţească ndosul casei& unde mătuşă!mea şi a#ea grădiniţa de #ară&un petic de #reo doi metri patraţi de buruieni uriaşe&urt du"nitoare& şi!nspre care dădea fereastra de la bu!cătărie.

1 *ăiestrică& mi se pare mie& sau parcă!i luminănăuntru,Cuprins de negre presimţiri& l mobilizez instantaneu9

1 Fă!te capră& 8ig băiete& să mă urc n crca ta pnăla ni#elul pric"iciului& şi să #ăd ce se petrece acolo...recis bătrna!i pe jos& zbătndu!se n c"inurile morţii$<ai& mai repede$

214



Cocrjat de greutatea personalităţii mele& /ileţel se prăbuşeşte la pămnt peste nici un minut. 6nsă după ceapucasem s!o zăresc pe tanti Raliţa.

1 Ce!i cu matale& domle& ce taci& de ce nu!mi spui

nimic, 1 mă ntreabă /ileţel terifiat& fiind incapabil&de!acolo de unde se afla& la cel mai cobort ni#el al so!lului& să!mi descifreze e+presia feţii. 3 de rău,...

1 /a de unde$ artă!mă& dacă ţi!am demolat coloana#ertebrală& dar tanti Raliţa trăieşte$ 0i ncă bine...*ănncă$

1 Ce, 1 se interesează 8ig *ironescu& pe care!l bntuia& probabil& o foame cumplită& dar pnă acum es!tompată de nenumăratele ţigări trase n piept.

6l dumiresc n măsura posibilităţilor9 1 2u se #ede$ 5tă cu spatele la fereastră& dar după

cum i funcţionează dreapta& cred că!n nici un caz ceaide sunătoare$... Ar trebui să!i bat la fereastră& mai mă

ridici o dată, 1 entru nimic n lume$ 1 e+clamă 8ig. 2u!mi rămne dect să apelez la forţele proprii*ă agăţ de burlanul de la colţul casei& lngă care se

găsea fereastra bucătăriei şi pornesc să mă caţăr ncet.Cnd ajung la ni#elul corespunzător& burlanul dă semne

de slăbiciune. 2oroc că mă prind urgent de rama meta!lică a obloanelor. Fiind ridicate& din pricina trepidaţiei pro#ocate de nefericita mea inspiraţie coboară instanta!neu& ntr!un "uruit ngrozitor. %ar mi nşfacă şi pal!mele& stlcindu!mi!le ntre ramă şi latura inferioară adispoziti#ului.

;rice rău e spre bine.%acă nu!mi ţinea astfel minile& ar fi urmat să mă prăbuşesc de la o nălţime cu totul necon#enabilă. e puţin doi metri. Aşa că rămn atrnat& iar burlanul cade

215



singur& fără participarea mea. /ine că nu peste mine& cin capul lui /ileţel. ar burlanul arată acum& răsucit n

jurul gtului lui 8ig& ca un trombon de fanfară militară.'anti Raliţa se i#eşte la fereastră& nsă nu #ede ni!

mic& datorită obloanelor căzute. ; disting #ag& printreinterstiţii& cum dă să ridice dispoziti#ul. 6i #ine greu&dar reuşeşte. 0i!atunci& eliberat din cleştele ramei& măagăţ de şansa pe care mi!o oferă destinul& n speţă mă!tuşă!mea& care desc"isese n afară fereastra. Atrnat derama acesteia& pendulez lejer n #ăzdu".

1 Ce faci aici& Al& băieţelule, Ai nnebunit, 1ncepe să mă interog"eze tanti Raliţa. Coboară imediat&că!mi strici bunătate de fereastră$

/ine că nu pomeneşte nimic despre burlan. 1 e unde să cobor& tanti Raliţo, 2u #ezi că!s n

aer, *ai bine ncearcă să mă tragi năuntru& peste pri!c"ici. Că n!am să sar de la nălţimea asta,... 1 strig

eu la capătul puterilor. %ar grăbeşte$...Ajutată şi de /ileţel& care!mi sprijinea picioarele pe

creştetul capului său talentat& mătuşă!mea izbuteşte sămă #re n bucătărie& fără pierderi prea mari.

6n timp ce!i e+plic lui tanti Raliţa de ce fusesemne#oit să recurg la operaţia de mai sus& mă in#ită să

iau loc la masă& să!mi ofere ce#a pentru recăpătareaforţelor.*ătuşă!mea& după o na#etă rapidă& frigider 1 că!

mară& aşterne pe masă o serie de produse tonifiante./rnză de #aci& roşii& castra#eţi& ardei graşi& iaurt& :efir&lapte dulce (o sticlă de!un litru).

1 Asta!i tot, 1 o c"estionez nedumerit pe tantiRaliţa& care la mine n casă consuma numai omlete& slă!nină afumată& şuncă& salam de iarnă şi de #ară& fripturişi cte un pac"et de unt.

1 2epoate& de astăzi am nceput o #iaţă nouă$ *!amdeclarat lacto#egetariană$ Am citit articolul publicat de

216



profesorul ăla al tău& care te!a ngrijit şi pe tino& şiadineauri am lic"idat orice aliment noci# din casă...%acă #eneai mai de #reme& mai apueaa cte ce#a... 6nsă&din păcate& am mncat totul& pnă la ultima fărmiţă& să

nu mai am duşmanul la ndemnă$...'ocmai cnd #roiam s!o ntreb pe mătuşă!mea de cenu răspunsese la telefon& se!aude de!afară un fel de#aier& un sunet nedefinit& ce#a cam n genul sirenei dela maşinile controlului circulaţiei.

1 Alooo$ Alooooo$...

1 Aoleu$ 1 e+clam şi eu& recunoscnd n cele dinurmă glasul deformat ine+plicabil al lui 8ig *ironescu& prietenul& uitat. 'anti Raliţo& /ileţel ne strigă de cine ştiectă #reme& iar noi ne!am apucat să discutăm problemede alimentaţie raţională$ %esc"ide uşa de la intrare& şidă!i drumul năuntru$...

Vizibil ncurcată& tanti Raliţa se ndreptă spre fe!

reastră& n loc să se ducă acolo unde o trimisesem& şii se adresează poetului9

1 %ragă domnule /ileţel& iartă!mă c!am să te bagn casă pe fereastră& dar uşa mi este blocată& ncă deieri seară... Am c"emat dispeceratul cooperaţiei meşte!şugăreşti& şi mi!au promis că #in c"iar n dimineaţa

asta$ <aide& dă!mi mna$...Afară ncepuse să se nsereze. /ileţel fu tras n bucă!tărie mult mai lesne dect mine. 6nsă cu pierderi maiapreciabile. 6n sensul că!şi spintecase pantalonii n crli!gul de fi+are a ferestrei.

8ig *ironescu& care n afară de poet mai este şi!un

e+celent inginer mecanic auto& i făgădui mătuşă!mii că!irepară el uşa de la intrare& iar dnsa i ceru pantalonii& pentru a!i coase pe loc.

este zece minute& totul era n deplină ordine. 7şafusese pusă la punct& se desc"idea la prima ncercare&dar nu se mai nc"idea& iar /ileţel se alesese cu nişte

217



pantaloni originali& fiecare crac a#nd altă lungime şinfăţişare& cu!att mai mult cu ct buzunarul de la spatese afla acum n dreapta& dar n faţă...

Apoi ne!am aşezat la masă& să ne mai prindem şi noi

sufletele& după attea păţanii nepermis de inumane& şisă aflăm de la mătuşă!mea ce mai făcuse.'otuşi& pe cnd masticam de zor o porţie dublă de

brnză de -#eci& absolut necomestibilă& după părereamea& ncă netrecut definiti# de partea lacto#egetarienilor&mă frămnta o problemă destul de bizară& drept care!o

ntreb pe mătuşă!mea9 1 a ascultă& tanti Raliţo& că uşa se blocase& astaam #ăzut& dar spune!mi ce făceai& frate dragă& undeerai de nu răspundeai la telefon, 6n pod& scormonind

prin "rţoagele lui 'atapetre,... 1 Aş$ 1 zice dnsa imperturbabilă. 4e!am terminat

ncă de!astă noapte... 2!am mai găsit nimic$ ar tele!

fonul nu l!am auzit& deşi eram n casă& pentru că numai #rea să funcţioneze$ 2u ştiu ce dracu are$ 5persă nu fie din pricina cafelei$...

1 !ai dat să bea cafea& coană Raliţo, o intero!g"ează absolut oniric 8ig *ironescu.

1 2u& domle /ileţel& că n!oi fi dilie$ %ar am scăpat

receptorul n ibric& şi l!am uitat acolo& fiindcă mi!amadus aminte de sarmalele de pe aragaz... bricul fierbea pe reşou& n dormitor& iar cnd m!am ntors& telefonulse!nmuiase ca un caş proaspăt... %ar nu cred că!i unmoti# să nu mai funcţioneze$ 2u!i aşa,...

1 0i unde!s sarmalele& tanti Raliţo, 1 mă grăbesc

eu să obţin ct mai degrabă o informaţie utilizabilă. 1 ăi& nu ţi!am spus c!am nceput o #iaţă nouă,4e!am mncat$ Am scăpat de ele$

1 ăcat$ 1 se e+primă dezolat 8ig. Cu telefonulnu!i o problemă& coană Raliţo$ Hi!l depanez& şi!l facsă sune şi cnd nu!i ne#oie$...

218



1 %in ce punct de #edere, 1 se interesează curioa!să tanti Raliţa..

1 'e"nico!ştiinţific$ 1 i răspunde poetul. 5ă fiarbăn ibric& şi totuşi să zbrnie şi!acolo...

%ndu!mi seama că 8ig *ironescu pornise să batăcmpii& probabil şi din cauza oboselii e+cesi#e& l somezsă tacă& pentru a!mi putea dez#olta interogatoriul la care#reau s!o supun pe mătuşă!mea&

'anti Raliţa lucrase conştiincios& zi şi noapte& lund lamnă& filă cu filă& registrele& re#istele şi cărţile rămase

de la 'atapetre. 0i& ca rezultat& nu găsise nimic. %ectcă plnsese& de #reo cte#a ori& acolo sus& n pod& amin!tindu!şi de frumoasele zile petrecute la iteşti& n apro!

pierea lui bunicu!meu.Cnd terminăm cu frugala gustare& fiind mai flămnzi

dect nainte de!a ne fi a#enturat n recentele e+perimen!te culinare ale mătuşă!mii& tanti Raliţa ne in#ită să #izi!

tăm podul& să #edem şi noi moştenirea lui bunicu!meu.Cunoşteam foarte bine podul locuinţei pe care o

poseda tanti Raliţa.Acuma& cnd l #izitam iarăşi& retrăiam o dublă emo!

ţie. entru că rentlneam cărţile şi re#istele lui 'ata! petre& despre care mătuşă!mea nu!mi dez#ăluise nicio!

dată că se aflau adăpostite la dnsa n pod& şi pentru căregăseam o parte din tinereţea mea& cei mai dulci aniai lecturilor nepermise& cnd casa mătuşă!mii mi fuseseadăpost şi "rană spirituală.

8ig pri#ea şi el uimit la fantastica pri#elişte ce i sedesfăşura naintea oc"ilor.

e cnd mngiam "rţoagele lui bunicu!meu& mi #enideodată o idee de milioane. *ă uitam la mătuşă!mea&care se străduia să pună la loc nişte re#iste ilustrate&de pe #remea lui 'atapetre& şi zăream şi eu& ca şi dnsa&imaginile unei lumi dispărute. %acă imaginile acesteiarămăseseră& n!ar fi trebuit oare să rămnă şi imaginealui 'atapetre,...

219



1 Ascultă& tanti Raliţo& dar unde!s fotografiile lui'atapetre, Ale bunică!mii& ale familiei, 3u& de ce n!amnici una,... 1 o ntreb brusc pe mătuşă!mea& amintin!du!mi că!n locuinţa mea nu e+istă nici un c"ip de!al

lui 'atapetre. 1 4a mine$ Răspndite prin toată casa... ar dacătu nu ai nici o fotografie de la ai tăi& asta!i din pricinalui nen!tu 4ambe... A interzis să ţi se transmită oriceamintire din partea familiei. ?icea că nu mai eşti de!allor... C!ai ajuns ruşinea familiei& ntocmai ca şi bunicu!

tău& care i!a făcut de rs n toată ma"alaua... !a pus pe 'ilică!*alec şi pe 5ile să jure n genunc"i că!i #orrespecta dorinţa. Ceilalţi& tanti!ta *alica şi maică!tamare& n!au jurat& dar nici nu te!au mai căutat... 3ste,

1 /ine& dar matale, %e ce nu mi!ai spus nimic des! pre eroarea de apreciere a lui nene 4ambe, %e ce numi!ai arătat niciodată fotografiile rămase de la buni!

cuI,... 1 o ntreb eu cam ener#at. 1 *i le!ai cerut #reodată, 1 mi ntinde o cursă

tanti Raliţa. 0i!apoi& a mai fost o problemă$ Ce rosta#ea să te mai ndrjesc mpotri#a familiei& de #reme cede capul tău ai dat cu piciorul la toate şi la toţi,...Asta m!a mpins să fiu prudentă& şi să nu te ntărt

şi contra mea...Cobornd din podul mătuşă!mii& cuget ndelung lacele spuse de dnsa.

Are dreptate. M>>G$Cnd ajungem jos& i trasez o nouă sarcină9

1 0tii ce& tanti Raliţo& mi!ai face un mare ser#iciu&

dacă ai aduna toate fotografiile alor noştri. *!ar ajutamult la remprospătarea amintirilor pe care n!am maidorit să le păstrez& dar de care acum am mare ne#oie...3u am să!mi #ăd mai departe de anc"etă& iar mataleai să te ocupi de reconstituirea albumului familiei...

220



5pre surprinderea mea& care mă aşteptam ca mătuşă!mea să protesteze& se declară imediat de acord. /a searată şi amabilă& atunci cnd mi propune9

1 <ai& că #ă duc acasă cu maşina$ 2umai o clipă&

pnă!mi iau casca... 1 0i ce te faci cu uşa, 2u #ezi că nu se mai poatenc"ide, 1 o atenţionez eu& aducndu!mi aminte deinter#enţia inginerului 8ig.

'anti Raliţa mi răspunde abia după ce!şi scoatecasca din... frigider. ?ărind c"ipurile noastre uluite& se

e+plică pe loc& cu!o logică ferometalică9 1 Ce #ă "liziţi la mine,... 2!aţi citit ce scrie nre#ista -Autoturism,... -7n bun conducător auto trebuiesă aibă n permanenţă capul rece şi picioarele calde$%e!aia şi port casca de motociclist ţinută la g"eaţă...ar de uşă nu!ţi face griji... 2u!i pentru ntia oară cndo uit desc"isă... Ce să!mi fure din casă, Cărţile şi re!

#istele,...

Am ajuns cu bine n Calea *oşilor. /inenţeles& con!tribuind substanţial la aprinderea motorului şi la por!nirea -'rabant!ului.

2e!am despărţit de dnsa bucuroşi& mulţumindu!i

pentru marele ser#iciu prestat.%upă care ne!am repezit de urgenţă la restaurantul-*ioriţa& să cumpărăm nişte fripturi. 3ram att de flă!mnzi& nct numai gndul c!a#eam să!i po#estesc lui/ileţel moartea lui 'atapetre m!a oprit să comand maimult de cinci porţii.

221



)9. <Ne #om Ca'#o@=...

6n #reme ce /ileţel a#ea să se ocupe de fripturi& pecare intenţiona să le confecţioneze pe electrogrătarulmeu din import& depistat de dnsul ntr!un sertar al

bufetului& eu urma să mă ndeletnicesc cu preparareacafelelor.

entru a nu!l deranja& prezenţa mea n bucătărie

fiind #izibil indezirabilă& m!am retras n birou& acolounde!mi păstrez reşoul electric.Cnd cafeaua a fost gata& dnd corespunzător n fiert&

de mi s!au ars toate nic:elinele reşoului& transformn!du!se n zgură cu zaţ& s!a i#it şi 8ig *ironescu cu frip!turile.

1 Cred că grătarul matale!i cam defect& măiestrică

dragă$ 1 mă anunţă demoralizat /ileţel. *ai nti aluat foc& apoi după ce l!am stins cu apă de la robinet&nu s!a mai ncins deloc. 6nsă l!am pus la ncălzit pe ara!gaz& şi numai aşa am izbutit să!l pot folosi$...

Renunţ să mai cercetez cauzele care determinaserăaprinderea electrogrătarului& cu!att mai mult cu ct

mi!am amintit că nu era pre#ăzut pentru reţeaua dePP> #olţi& şi procedez la degustarea fripturilor.6nsă am fost silit să mă rezum doar la degustare&

cedndu!le imediat lui /ileţel.%intr!un spirit de sadism e+acerbat& la e+trema li!

mită& 8ig nu numai c!a mncat toate fripturile pe care

le arsese& dar şi!a mai lins şi degetele. robabil& pentrua!mi oferi o lecţie de asceză şi autosancţionare. 1 3i& ce!i facem acuI,... 0i ce se!aude cu cafelele,Formidabil indi#idul$

2!a suflat o #orbă despre fripturile pe care le carbo!nizase. *erita să!mi scot pălăria n faţa lui. Atta stă!

pnire de sine mai rar ntlneşti$

222



Abia după ce le!am e+plicat situaţia pe ndelete& aurenunţat la aberanta iniţiati#ă.

Apoi i!am in#itat la un popa!prostu& rugndu!i să!şidesfacă bagajele& şi să nu ne mai creeze greutăţi supli!

mentare. Că şi!aşa a#eam destule pe capul nostru.

este #reo două!trei zile s!a mbolnă#it 8rişa Vo!robeici:.

*ă aflam cu 'atapetre n grădină& la cules de pătlă!gele şi castra#eţi& pentru apro#izionarea oamenilor noş!

tri. 3ra trecut de miezul!nopţii& şi ncă bine de tot. 4aun moment dat& din spatele colibei de pndă ne!am po!menit cu!o mogldeaţă n faţă.

Fără să mai pregete& bunicu!meu z#rli n ea cu!o pătlăgică de dimensiuni ce#a mai mari.

1 Fleoşc$ 1 a răsunat e+plozia tomatei.*are oc"itor bătrnul$

Apoi s!a auzit glasul lui 5eppi <eidisc"ar9 1 %om eter& mergeştem şnel& murim bolşe#ic$... 2eamţul pornise n căutarea noastră& alertat de groaz!

nicele c"inuri pe care le ndura 8rişa. Acesta mugea caun taur& făcnd spume la gură& tă#ălindu!se n fel şi c"ip

pe aşternut. 6ncerca mereu să transmită ce#a& dar era n

zadar. 2imeni nu!i nţelegea ucraineasca lui.Cnd urcarăm cu toţii n podul magaziei& l găsirăm pe 8rişa Vorobeici: jucnd popa!prostu cu A#rămuş şimuşcnd ţeapăn dintr!un castra#ete murat.

7luit de cele #ăzute& <eidisc"ar se pocni att de straş!nic cu de#ia de!o grindă a acoperişului& nct se ntinse

la podea ca un :remsc"nit.7craineanul ne e+plică sting"erit că i se urse de!attastat la ascunzătoare şi simţise ne#oia să!şi descarcener#ii. nă la urmă se potolise& după ce!l rugase pe @o"n5te#en A#rămuş să!i tragă două scatoalce zdra#ene.Apoi se apucaseră liniştiţi de cărţi.

224



1 *ăi 8rişa& 1 l ntrebase bunicu!meu& ne#enin!du!i să!şi crează auzului& şi!ai de multe ori necazuridintr!astea,... 'e!apucă des,...

1 2u& papaşa dragă$ 2umai cnd mă pomenesc n!

c"is& fără o garmoş:ă şi!un guleai pe cinste$...%e la ntmplarea cu 8rişa Vorobeici:& 'atapetre "o!

tărse să nu!i mai lăsăm pe băieţi de capul lor. Făceamde gardă cu sc"imbul. Cnd se ducea dnsul după trăs!cău& cnd mă trimitea pe mine n beci să fac plinul& sau&alteori& la băcănia din barieră& după telemea şi crnaţi

afumaţi. 2oaptea& la lumina lămpii cu gaz& cnd oboseau de!

atta joc de cărţi& bunicul le citea din gromo#nic. 3rauo serie de păţanii "aioase din tinereţea sa pe care leascultam şi eu cu plăcere. Rdeau băieţii n "o"ote&amuzndu!se n special pe seama stilului oral al naraţiu!

nilor lui 'atapetre& plin de culoare şi cruzimi le+icale./ucuros şi ncntat de aprecierile asistenţei& 'atapetreşi nc"eia recitalul anunţnd9 -mine am să #ă citescdin nou& dar alte c"estii& mult mai apropiate de zilelenoastre& cnd #oi #ă găseaţi pe la căşile #oastre& iar penoi ne năpădiseră lăcustele...

4a #reo cte#a zile după 5nta!*ărie& pe cnd măaflam de gardă n pod& laolaltă cu băieţii& l aud peA#rămuş9

1 <ello& Ale+& fugi mister iter& şi c"em la el aici$...7rgent$...

1 Ce!i& ce s!a!ntmplat, 1 ntreb curios.

1 Radio in funcşen$ Auzim slab... Reparat bine& ba!terie prost& trebuie puţin apa cu salt& sare cum ziceţila #oi...

%e la data la care fusese paraşutat& şi pnă!n ziuade azi& A#rămuş nu ncetase o clipă să!ncerce mereu

punerea n stare de funcţionare a aparatului de radio cu

care fusese dotat la lansare.225



1 Fugi& Ale+& fugi$ 1 mă tot ndemna @o"n 5te#en.oate ntăreşte baterie& şi transmit coordoneişn...

1 /a să stai cuminte n banca ta& măi A#rămuş&c!altminteri ne ridică nemţii ca din oală... Crezi că!s

att de tmpiţi& nct să n!aibă şi ei un sistem de detec!ţie,... 2umai #oi oţi fi deştepţi,... 1 l a#ertizez penai#ul de american. ?i mersi că putem recepţiona$...

6n aceeaşi secundă am cobort scara& plecnd după bunicu!meu.

6l găsesc n beci. Făcea plinul la sticla de trăscău.

Cnd aude #estea& mai umple o sticlă& le nşfacă peamndouă& şi demarează n direcţia magaziei& trăgn!du!mă după dnsul.

Ajunşi n magazie& scotoceşte prin cte#a sertare& pnă ce găseşte un pac"et cu #reo duzină de baterii plate& pentru lanterne. *ie mi se par prea #ec"i& nsă bătrnulmă asigură că!s mai bune dect soluţia de sare solicitată

de american.8rişa Vorobeici:& pricepndu!se ntruct#a la siste!

mele de alimentare electrică& după ce leagă bateriilentre ele& obţine un autentic acumulator.

5eppi <eidisc"ar l pupă pe ambii obraji& apoi ne propune să cinstim e#enimentul c!un şnaps. @o"n 5te#en

#rea L"is:B& iar 8rişa #od:ă. 'atapetre& neposednddect trăscău de *ăţău& n mai puţin de trei minutegolesc cu toţii una din sticlele aduse de bunicu!meu.

1 une!l pe 4ondra$ 1 zise 'atapetre& dndu!selngă A#rămuş& care ncepuse să umble la butoaneleaparatului.

1 2o problem$1l temperează americanul. 4ondon&or 'anger& tot unul este$... 2umai să a#em bun audişn$... 1 rinde şi *osc#a, 1 se interesează 8rişa.%eocamdată nu prindem dect /ucureştiul. 5e trans!

mitea muzică de fanfară& n e+ecuţia orc"estrei regi!mentului de gardă.

226



A#rămuş se ener#ează& sc"imbă undă după undă şi&deodată& auzim un glas anunţnd n engleză9 -2iuzfrom!c"er$... sau ce#a n genul ăsta... Americanul& care des!cifrase bolboroseala din difuzor& ne cere să tăcem deoa!

rece se comunicau ultimele ştiri... -2eLs from Cairo$Acuma stăm ciuciţi lngă cutia lui A#rămuş.Aşteptăm e+trem de tensionaţi. riturile din difuzorsună e+trem de plăcut timpanelor noastre. A#em prilejulsă aflăm realitatea& să cunoaştem situaţia de pe fronturi&fără să mai apelăm la mistificările de la -lse .

3misiunea ntrzie. 'atapetre& nerăbdător& l c"estio!nează pe american& trăgndu!l nciudat de mnecă9 1 Ascultă& măi A#rămuş& dar ăştia de la Cairu tău&

n!au şi ei şpic"eri pe limba noastră,... Că ăia de la4ondra au& cnd bat la tobă de trei ori şi pornesc să!ituruie romEneşte... ăcat& nsă& că numai dracu!i nţelege&fiindcă le toarnă nemţii nisip n maşina de #orbit...

6nsă @o"n 5te#en nu mai pridideşte să!i răspundă&deoarece n ograda noastră se dezlănţuie un tărăboi ne!maipomenit.

0?. O '+'+"e,$ n!m',$ e,e#n',a,e@

*aca!*aia& ca apucată& urla din adncul bojocilor9 1 Amelitooo$... 7nde!mi eşti& Amelitooo$... rin!

de!o& nu mai sta& săi la ea$... eşi n cale!i& că ne surpăşoprul$...7itnd de emisia transmisă de Cairo& ne repezim cu

toţii la cucu#eaua acoperişului.6nsă 'atapetre ne mbrnceşte la o parte& bruftu!

luindu!ne9

227



1 Ce!i cu #oi& mă nebunilor& aţi căpiat,... Vreţi să#ă #ază #răjmaşii din bătătura #ecină,...

Calm& trăgnd o duşcă zdra#ănă din cealaltă sticlăde trăscău& prima fiind de mult golită de conţinut& 'ata!

petre şi manifestă intenţia de!a aştepta retras desfăşu!rarea n continuare a e#enimentelor din ogradă& nădăj!duind să nu se petreacă nimic prea gra#. %educ astadupă e+presia c"ipului ciolănos& bronzat de arşiţe şi#nturi& după pri#irea oc"ilor albaştri ca oţelul coasei.

4ucrurile din ogradă se complică. 'anti *alica pur!

cede şi ea să ţipe ca din gură de şarpe9 1 *amiţicoooo$ Fereşte& *amiţicoo$... 'e omoară putoarea& nu #ezi c!a turbat,...

6n sfrşit& nicidecum tulburat& 'atapetre se ridică ncapul oaselor şi dă să coboare scara. 2u mai nainte de!acomunica& probabil pentru a ne linişti9

1 Ca să #ezi şi să nu crezi$ ar ne calcă bătătura

ţoprlanca aia de 'onşoaica$... *ă!c la ea s!o astmpăr$...'anti *alica şi sporeşte intensitatea glasului& ape!

lnd de astă data la bunicu!meu9 1 'ăticuleee& pe unde umbli& tăticule, 5e dă ja#ra

la noi& #rea să ne muşte$... 5ăi& tăticule& săi$...Curios să #ăd ce!i mai face 'atapetre domnişoarei

'onş& mă strecor lngă cucu#eaua de pe acoperiş şi n!cerc să pri#esc n curte./unică!mea& cu făcăleţul n mnă& asistată de tanti

*alica& şi aceasta narmată cu prăjina de rufe& se apărăde atacurile n#erşunate ale unei făpturi& deocamdată&in#izibile.

5e găsesc amndouă n faţa şoprului& iar atacanta& probabil& trebuie să se afle sub el& ntruct femeile noastre pri#esc ntr!acolo.

Cnd 'atapetre şi face apariţia n ogradă& ţşnind cadin puşcă pe uşa magaziei& *aca!*aia tocmai ncepusesă răcnească din nou9

228



1 7ite!oU Amelito$... 2u mai zăbo#i& Amelitooo$...Arde!o& că!i #rtă sub maşina de gătit$...

/unicu!meu& prelund din mers prăjina *alicăi& i

transmite competent fie!sii9 1 Fereşte& *alico$... 4asI pe mine& c!o aranjez eu pe beşniţa aia de prtoare... 7nde!i putoarea,...

6n aceeaşi clipă se i#eşte şi -beşniţa. 2u ştiu ce să fac. 5ă rd& sau să tremur, entru că

nu!i domnişoara 'onş& aşa cum crezusem& ci scroafa

bunicilor& un ade#ărat monument al naturii& scăpată pesemne din cocină. %eşi sntem n august& arată de peacum ct un "ipopotam. *are minune& să n!aibă pestedouă sute de ocale.

5croafa& nfierbntată de #ipia cumplită de peste zi& se#ede că şi părăsise cocina şi pornise să gonească năucă

prin bătătură& cătnd o băltoacă unde să!şi astmpere

jărăgaiul ce!i ardea măruntaiele. 6nsă neinspirata inter!#enţie a bunică!mii şi!a *alicăi& urletele lor bezmeticeo ntărtaseră şi mai di"ai& scoţnd!o din minţi.

%e#enind brusc agresi#ă& mai ales de cnd zărise şi prăjina din mna lui 'atapetre& dă să se repeadă pe lngădnsul& intenţionnd s!atace femeile. /unicu!meu& la re!

pezeală& i otnjeşte una zdra#ănă. 5croafa& şi mai aţţată&se!ntoarce din mers şi demarează rapid n direcţia porţiide la drum.

3+citat& bătrnul strigă la bunică!mea9 1 Caterinoo& fa Caterino& unde!i bicicletuI lui o!

nică,... ?i!mi mai iute& că!mi scapă animala pe uliţă$...

*aca!*aia& nedumerită& i arată obiectul solicitat&care se afla c"iar lngă şopru& rezemat de grinda desusţinere& la colţul dinspre casă.

2ici una nici două& 'atapetre se repede la bicicletă&o nşfacă de coarne şi& ncălecnd pe şa dintr!un singursalt& purcede să pedaleze #ertiginos după scroafă.

229



-Animala& cum i spusese bunicu!meu& #ăznd că!iurmărită cu mijloace de locomoţie moderne& se sperieşi mai zdra#ăn& după care se năpusteşte de!a dreptul nroţile #elocipedului.

'atapetre& e+ecutnd mai nti o cădere spectaculară&suie din nou n şa şi se a#ntă după dobitocul ce!o luasecătre grădină. Am impresia că bunicu!meu se lo#ise gra#n timpul căderii& deoarece un timp nu!şi poate păstraun ec"ilibru ca lumea. 'otuşi şi!l recapătă rapid. @i#ina&ajunsă lngă gardul care despărţea ograda de grădina

cea mare& nu mai ţine seama de palan& ci!l dărmădintr!o unică mbrncitură& trecnd peste leaţurile pră! buşite.

/unicu!meu& şi mai ntărtat de succesul scroafei& procedează aşijderea. 6nsă roata din faţă a bicicletuluise propteşte ntr!un lănteţ& dndu!l peste cap pe bătrn.

6nsngerat& spumegnd de furie& 'atapetre şi smulge

#e"iculul dintre sfărmăturile gardului. Apoi l ncalecăane#oios& clătinndu!se ca beat& şi se repede n continua!re după scroafa ce dispărea spre fundul grădinii.

Abia pedalnd& de parcă ar fi a#ut o ţeapă n şale& bunicul urla necontenit9

1 5tai tu& Caterino& că!ţi arăt eu ţie$...

6n #reme ce se ndepărta pe poteca centrală a gră!dinii& gonind după animală& i se auzeau din ce n ce maislab răcnetele stinse9

1 Caterinooo$... Vita dracului& stai să te!ajung$...utoareo$...

Ce#a nu!i n regulă cu bunicu!meu. %e ce!i zice ani!

malei Caterino,*ă reped la gura podului şi cobor n grabă scara.Cnd mă zăreşte gonind& bunică!mea mi se propteşte

nainte& tot cu făcăleţul n mnă& şi mă interpelează9 1 7nde fugi& domle 5andi,... ?iulica!ntreagă nu!mi

eşti pe!acasă& ntocmai ca şi tac!tu etre& bătu!l!ar cucu

230



să!l bată& c!a zărg"it de tot& şi s!a apucat să prindăscroafa de!a!ncălarea...

'are nu!mi place cum mi zice *aca!*aia. 5andi& cala clo#nii de la circul din piaţă. 'otuşi este bunica mea

bună& şi trebuie să!i răspund. *ă opresc locului& tremu!rnd de nerăbdare. Cu att mai mult cu ct din străfundulgrădinii se!aud strigăte de om şi guiţatul dobitocului.4a un moment dat răsună un ţipăt nfiorător& de groază&

prelung şi sinistru& ca şi cum ar fi şuierat rapidul denoapte la bariera grlei.

1 *acă!*aio& iartă!mă& dar alerg să #ăd ce face'atapetre$ 1 i comunic bătrnei şi nu mai zăbo#esc.5printez ngrijorat& apucnd s!o mai aud n urmă!mi9

1 Face pe dracu g"em& aia face$... 5e plimbă cu bicicletu& n loc să!şi #ază de treburile casei$...

nă s!ajung n fundul grădinii& #aierul acela nspăi!mntător s!a stins. 6l caut disperat pe bunicu!meu. 2ici

urmă. 5croafa nicăieri. arcă i!ar fi ng"iţit pămntul pe!amndoi.

Fug nspre li#ada de lngă casa <arigilor. 2u!s niciacolo. Alerg n partea opusă. ?adarnic.

Abia ntr!un trziu mi se pare c!aud unde#a& cam prin mijlocul grădinii& gro"ăituri şi gemete.

6l găsesc pe bunicu!meu peste cte#a clipe. Acolounde mă aşteptam cel mai puţin. 6n coliba de pndă din#ie. ?ace pe spate& prăbuşit pe grămada de fn ce!i slujeade culcuş n nopţile de #eg"e. 5e apără cu pompa bici!cletei de atacurile furioase ale scroafei. Cu botul plin desnge& fiara ncearcă să!mpingă la o parte #e"iculul care

căzuse peste trupul bătrnului. 6mi este e#identă intenţiadobitocului de!a răzbate pnă la uriaşa şi nfiorătoarearană din pntecele lui bunicu!meu.

%in plaga mustindă& n care sngele glgie cu bul! boace& roşu şi gros& se #ede ieşind n afară& palpitndla fiece răsuflare mai adncă a lui 'atapetre& ca şi cum

231



ar fi a#ut #iaţă n el& un ciot de arac de #ie& nodurosşi plin de glod.

/unicu!meu& răstignit de cadrul #elocipedului& carese prăbuşise de!a curmezişul peste dnsul& se străduie n

#an să alunge scroafa.

1 'atăpetre$ 1 răcnesc ngrozit& izbind bezmetic&cu picioarele şi cu minile& n bestia ntărtată de du"oa!rea sngelui. 'atăpetre& ce!i cu matale& ce!ai păţit,...

Animalul ţşneşte afară din colibă& gata!gata să mă

dea peste cap& după care mă aplec numaideet asupra bătrnului& să ridic bicicleta de pe dnsul./unicu!meu& uşurat oarecum& pri#eşte la mine zm!

bind amar. ompa i scapă din mnă. Apoi bătrnulncearcă să se tragă mai n sus& să!şi rezeme spatele demormanul de fin uscat.

este o clipă renunţă& dndu!şi seama că nu!l ajută

puterile. 6l ajut eu& punndu!i sub cap preşul cu carese!n#elea cnd dormea n colibă& după ce!l răsucesc şi!lfac sul.

1 *ă zgmboi& pui şi tu nişte ntrebări de te doaremintea$ 1 ncepe să grăiască bătrnul& gfind şi conti!nund să surdă. 2u #ezi c!am dat peste animală& bles!

temata aia de Caterina& c!aşa o botezasem pe scroafaluI mă!ta mare& şi!am căzut zdra#ăn de tot& de mi s!aunăsădit creierii!n cap,... Ce nu!nţeleg eu& e altce#a$...Cum de!am ajuns n colibă,... 2u m!ai tras pnI aici,...Cnd am zburat de pe nenorocitul de biciclet& pesemnecă m!au părăsit puterile... oate mi!oi fi pierdut şi cu!

noştinţa& că nu!mi amintesc nimic$... 0i de ce!oi fi pustu maşinăria peste mine,... Ai,...6mi #ine să!nnebunesc. /ătrnul a pornit să aiureze.

1 'atăpetre& bunule meu drag& nu eu te!am căratn colibă$... Abia adineauri am ajuns aici... /ănuiesc căte!ai trt singur& fără să!ţi dai seama... *ai mult casigur& ţi ncurcasei picioarele n lanţul de la roata peda!

232



/ătrnul ncepe să albească. Răsufla şi mai ane#oios.%ar se străduie din răsputeri să!mi mai spună ce#a. 0i!i#enea nespus de greu.

6n sfrşit& izbuti să!ngaime9

1 *ă zgmboi... să nu #ăz că!ţi pişi oc"ii& m!auzi,...că nu!ş ce!ţi fac... 0tii ce,... Cată mai bine după fn...trebuie să fie acolo o sticlă... 'răscău... de!al meu... de*ăţău... %ă!o!ncoaI$... 0i stai aici... nu mişca de lngămine... *ama ei de #iată$... Rău mai m!a!ntors... 'amanacuI să mor... cnd a#eam să trăim şi noi alte #remuri...

Fără războaie... fără străini n ţară... *ă& şi cte treburimai erau de făcut$... arastasuI ei de scroafă... Ale+an!dre$ *!auzi& mă, Că eu nu prea mai te!auz... arcă aifi pe alt ţărm... 0i nici că te mai #ăz... Ai grijă de băieţi...

barem pnă mă petreceţi la ţintirim... Apoi să!l c"emi pe4eonică... %ă!mi& mă& o gură de trăscău... 5imt că mi!eo sete cumplită..

2u mai do#edesc să!i duc sticla la buze. /unicul măopreşte c!un gest z#cnit& dndu!mi mna la o parte&şi!mi susură la urec"e& abia auzit9

1 Ale+andre... ai grijă... de tine... a!mi mna...5trnge!o... strnge... tare... mai tare... mai...

; spumă roşie i pătează colţul gurii. Apoi şi pleacă

obrazul n piept. 0i n!a mai fost n stare să!şi terminespusele.lngnd n "o"ote& i string mna din răsputeri. 5imt

cum mi!o strnge şi dnsul pe!a mea. nă ntr!o ultimăclipă& cnd palma i se moleşeşte brusc.

!am luat ncetişor mna şi i!am pus!o pe piept& peste

cealaltă. *urise cu oc"ii nc"işi& pri#ind adnc n sine&ncercnd să pătrundă dincolo de beznele ce se buluceausă!i n#ăluie mintea.

2!am plecat din coliba de pndă. Am aşteptat săse!nnopteze. %oream să!mi usuc lacrimile& cu!att mai

234



mult cu ct mă consideram nespus de #ino#at. %e ce nufugisem după ajutor,...

Cnd s!a ntunecat de!a binelea& mai nti am trecut pe la străinii din pod& să le spun ce se ntmplase. Abia

după aceea le!am nştiinţat pe *aca!*aia şi pe tanti*alica.4e!am găsit aşezate la cină& mestecnd piftele prăjite

şi cartofi copţi n spuză. *!au ascultat ngrozite& oprin!du!se o clipă din masticaţia lor disperată& după care au

purces iarăşi să clefăie. *aca!*aia& cu!o jumătate de

piftea ntre degete& m!a liniştit plină de seninătate9 1 Aşa!i #iaţa& măi 5andi... 'oţi ne ducem... 7niimai de#reme& alţii mai trziu... a şi tu& de bagă ce#a ntine$... Că pe!urmă mergem şi noi să!l #edem... 3u&una& nu cred că!i mort$... Hi s!o fi părut ţie... 2u!l ştii

pe tac!tu mare,... 5e trezeşte din morţi& cnd ţi!e lumeamai dragă$... 2e!a mai făcut!o de!attea ori& nu!i ntiaşi

dată...

Am plecat #raişte& cu sufletul mprăştiat& să mă refu!giez n dosul magaziei. Abia acolo mi!am putut plngen #oie bunicul.

2umai că& din cnd n cnd& stomacul mi icnea #io!

lent& #rnd să!şi #erse fierea. %e ctă scrbă mă cu! prinsese$..

235



VIII. CELEBRFRI TERMINALE

01. P#'5e>'!" %/#'mo ,em/o(

7rmătoarele trei zile& pnă l!am ntrupat n ţărnă

pe 'atapetre& au fost un terifiant prilej de!a descoperi&n cele mai infime şi infame măruntaie psi"o!sociale& cereprezenta& n realitate& o anumită fracţiune a familieinoastre.

/ăieţii de la /ucureşti (nene 4ambe& recent sosit de pe front& unc"iuI 5ile& rentors n ţară cu ultimul a#ion

de e#acuare& taman din Crimeea& şi nea 'ilică!*alec&librarul de pe strada %oamnei& care se afla la maresă!şi trateze reumatismele)& se prezentară de urgenţă. 4etelegrafiase tanti *alica& de la oficiul din barieră& c"iarn primele ore ale dimineţii de după moartea bunicului.

6n cursul după!amiezii& debarcară cu toţii din perso!nalul de M&>P.

236



*ătuşă!mea& om tare de treabă şi nespus de blajin& sefăcu că n!aude maliţiile lui cumnatu!său& ci se grăbisă!l ajungă din urmă pe nene 4ambe& care se!ndreptacătre unc"iuI 5ile& #enit cu!acelaşi tren& dar la clasa a

doua& fiind& probabil& şi mai mic n grad. 'ot militar şidnsul& şi tot medic. Abia de!l a#ansaseră căpitan pe!atunci.

2umai tanti 'odica (la bază 'udora)& călătorise cuclasa a treia& mpreună cu nea 'ilică!*alec& acesta do!#edindu!se acelaşi permanent ca#aler& nsă n imposibi!

litate de!a!şi găsi perec"ea ideală& capabilă să facă faţăambiţiilor sale& dar şi!ale maică!sii& *aca!*aia. *ătuşă!mea preferase totuşi agasanta companie a cumnatului&aerelor de cuceritor pe care şi le arbora& oricnd şioriunde& unc"iuI 5ile.

'aică!meu o luase pe mama cu trăsura& direct de lagară& unde sosise de la băile 8o#ora& laolaltă cu soră!sa

tanti Clemenţa. 6l anunţasem c"iar eu despre sfrşitullui 'atapetre& n toi de noapte& pro#ocndu!i o criză dener#i ine+plicabilă. Asta după ce plnsesem tot drumul&din strada 4ibertăţii şi pnă!n 'rgu!de!Vale& cu sug"iţurişi lacrimi ct bobul de fasole. Abia cnd a scos!o dincasă& pe la bucătărie& pe doamna liescu& profesoara mea

de romEnă& am priceput ntruct#a supărarea tatei.Către seară& au nceput să se nfiinţeze neamurile şicunoştinţele din localitate. *ai nti s!au prezentat nea

2iculae @imbla şi ţaţa *ariţa& urmaţi apoi de moş Apos!tol& tanti 5orica şi *ăgeanu& precum şi de alte cte#a

persoane pe care nu le mai #ăzusem #reodată nainte de

trecerea din #iaţă a bătrnului.Cnd se!nnoptase de!a binelea& sosi şi nea onică o!dăşc"ină& c"emat telefonic de naşu!său& domnul 'ocilă.3ra c"ior de beat. Aflnd că se prăpădise socru!său& omulla care ţinea cel mai mult din familia noastră& poateşi mai abitir dect la ne#astă!sa& se refugiase n crşmade lngă gara %lgăi şi& tot aşteptnd trenul& plnsese gt

238



la gt cu clondirul de #in. %upă ce pierduse două perso!nale şi!un accelerat& n cele din urmă fusese urcat de!un

prieten ntr!un marfar şi predat frnarului. Acesta& omde inimă& l descărcase la "alta de lngă barieră& aflată

n imediata apropiere a casei bătrnilor& a#nd şi grijăsă!l suie ntr!o birjă.Rubedeniile de la *ăţău& att din partea bunicului& ct

şi!a bunică!mii& cţi#a #eri ndepărtaţi& cu soaţele lor& picară noaptea trziu& cnd şi ncepuse pri#eg"iul. 3raunişte oameni ciudaţi şi morocănoşi& cu c"ipuri brăzdate

şi tăbăcite de #nturi& ciobani de munte& din tată n fiu&care!şi mbrăcaseră ţoalele de -ţinere& şi!şi făcuseră bocancii cu #a+ şi scuipat& lustruindu!i ca oglinda. Fuse!seră singurii care sărutaseră dreapta de g"eaţă a bă!trnului.

2umai tanti Raliţa nu se arătase la faţă& fiind dispă!rută ine+plicabil din localitate.

4ngă năsălia răposatului său tată& nene 4ambe păs!trase o clipă de tăcere ncruntată& pri#ind gra# la c"ipulmpietrit. Apoi rostise arar& apăsnd fiecare cu#nt9

1 ul#is et umbra sumus... Asta!i #iaţa$ 5ntemdoar umbră şi ţărnă... 2e!o făcuşi& domI etre$... Că

n!ai a#ut niciodată astmpăr... *ă rog& acuma!i trziu sămai discutăm& de mortuis ni"il sine deo$...Apoi şi corectase numaidect eroarea9

1 ardon& de mortuis nil nisi bene... %upă cum aspus!o şi marele ;#idius ublicus 2aso... 5ă nu!i #orbimde rău pe morţi& că nu se ştie ce mai poate ieşi şi

dintr!asta$...'ata& om al cifrelor& contabil de profesie& se uitaseurt la nene 4ambe& după care şoptise mai mult pentrusine& totuşi suficient de clar pentru a fi auzit de asistenţă9

1 /a se cam ştie... 2umai să terminăm odată cu!n!mormntarea$

239



este o clipă se retrăsese jenat& adăpostindu!se nspatele maică!mii.

7nc"iuI 5ile& trnd!o după el pe tanti 'odica& mn!giase zmbind amar fruntea lui 'atapetre. 6ntruct mă

aflam lngă dnsul& l auzisem ngnnd9 1 5traşnic şi mndru bărbat$ A fost un cine#a la#iaţa lui$... !a plăcut să trăiască din plin& iubind şifemeile& şi #inul şi mncărica bună... 2!a trecut degeaba

pe pămnt& s!a ales cu ce#a$...

'anti 'odica& brusc ener#ată& se ndepărtase smucitde lngă sicriu& cu oc"ii scăldaţi de lacrimi. 2euitnd nsăsă!i sufle lui unc"iu!meu9

1 Ruşine să!ţi fie& dacă şi!n asemenea ocazii ţiumblă mintea după femei$

2umai nea 'ilică!*alec a#usese o comportare

demnă& n#eselind fără #oie lumea& atunci cnd i seadresase lui 'atapetre9

1 'ăticule& tăticule& sntem toţi aici& şi 4ambe& şi3ftimie& şi 5ile& cu ne#este cu tot& sosiţi anume de la/ucureşti$... 0i!am #enit şi eu& tăticule& că nu m!am maifăcut actor$... *!auzi,... 2u!i aşa că!ţi pare bine,

1 5igur că da& saltimbancule$ 1 i ntrerupse nene4ambe spiciul& ricannd. 'ermină cu fleacurile& 'ilică$Vo+ clamantis in deserto& adică ţi baţi gura de pomană&că tot nu te!aude...

/unicul& frumos şi drept& ca un brad prăbuşit& se afla

ntins pe masa marilor praznice& din odaia de la drum.6l mbrăcaseră n straiele pe care le purtase& cnd#a&de mult& la inaugurarea băcăniei de pe 5trada *are.%eţineam informaţia de la tanti *alica& pe care o găsi!sem clefăind o piftea n bucătăria de #ară& cea de subşopru. 5e rentrema& după ce se isto#ise căutnd ntreagadimineaţă "ainele bătrnului. 4e găsise abia către prnz&

240



oră pnă la care 'atapetre fusese conser#at& la ntuneric&numai n izmene şi!o cămaşă cu guler tare& din carton

presat& şi cra#ată neagră& rămasă şi!aceea de lanmormtarea lui Azurel& primul băiat al bunicilor. /ătr!

nul şi depozitase ţoalele& pentru păstrare& ntr!un sertardin magazia mare& probabil unul din cele aparţinnd tej!g"elei cu alimente& deoarece trăsneau a slănină rncedăşi!a mucegai& şi erau att de ciuruite de şoareci şi molii&nct mă miram că se mai ţineau din cusături şi urzeală.

6n coşciugul njg"ebat din cte#a scnduri #ec"i şi

perforate de cari& smulse din rafturile rămase de la băcă!nie şi depozitate n magazia mare& bunicu!meu fusesealungit pe!un aşternut dintr!un preş de gţe. 5ub capi puseseră un puişor de pernă& lngă umăr pălăria ceaneagră& de mers la biserică& dar pe care nu cred s!o fi

purtat #reodată n #iaţa lui de enoriaş contestatar& ntru!ct refuza cu obstinaţie să frec#enteze dug"eana popii

uturică& iar n buzunarul de la piept al "ainei i #rserăoc"elarii cu ramă din srmă& deasupra batistuţei albe&care ieşea niţel& n afară& şi care nu era c"iar batistă&după cum mi!am dat seama& e+aminnd!o atent şi scr!

bit& ci un şer#eţel de "rtie creponată.antofii din picioare& n loc de şireturi& fuseseră do!

taţi cu nişte sfoară nnegrită cu cremă de g"ete. inge!lele& mai e+puse la #edere& erau acoperite cu un stratlucios de smoală& ca să nu li se obser#e găurile.

0i& ca o culme a infamiei& pentru a se camufla mize!rabila #estimentaţie a bătrnului& ornamentaseră ntreaganăsălie cu "rtie dantelată& tăiată de *aca!*aia şi tanti

*alica din ambalajele utilizate pe #remuri la magazinullui 'atapetre. ar deasupra& n c"ip de flori& tronau cte#asmocuri păduc"ioase de regina nopţii& #eştede şi mpuţitmirositoare.

%in cnd n cnd& tanti *alica stropea coşciugul cuodicolon de frizerie& pe care!l răspndea cu ajutorul unei

241



pompe -Flit& din cele care se foloseau odinioară pentrudistrugerea ploşniţelor.

*aca!*aia& bunică!mea& păzea căpătiul bătrnului&

terciuind muştele c!un floştomoc confecţionat din paginide -7ni#ersul.6şi mbrăcase roc"ia pentru -soarele& neagră şi sli!

noasă de atta ntrebuinţare& pătată pe ici pe colo cusosurile zaiafeturilor la care participase& iar peste părulalb ca spuma de săpun şi trăsese un batic din lustrin

ntunecat& bătnd mai mult spre #năt!#erzui& ca o burtăde libarcă.ri#ea fi+ şi ncruntată la c"ipul lui 'atapetre& şi& n

unele momente& cnd bănuia că se află n atenţia nea!murilor de la *ăţău& pornea să jelească şi să bocească&cu glas distorsionat& nefiresc şi acordat ntr!un registrustrăin de cel pe care i!l cunoşteam.

%upă ce!şi potri#ea #ocea& de parcă s!ar fi pregătitsă cnte& tuşind lejer pentru ndepărtarea flegmelor& por!nea să!şi desfăşoare recitalul9

1 etreee& etreee$ <""& ""... te duci şi mălaşi... mă laşi de izbelişte... singură... <""... Ai scă!

pat& eeetre& de treburile casei& ce!ţi pasă... ai scăpat de

mine& de *alica& ai scăpat şi de scroafă... <""&""$... Ce!am să mă fac n ziua de mine& că #ine şi!aia&dar şi cea de poimine... Cine!o să!i mai dea purcelei& ntroacă& uruială şi sfeclă fiartă... <""$... <c$... 5coa!lă!te odată& eetree$... <.. "... Că #eniră băieţii& să te#ază& taman de la /ucureşti& iar de mine puţin se!ntere!

sează... 6i doare!n cot că belelele ncep să curgă numaiasupra capului meu... <$... 'rebuie să le pun ăstora demncare& şi să!i ndop cu piftele şi sarmale& cu coli#ă şicolăcei& cum ţi plăceau ţie... <"& ""$...

'anti *alica& din stnga dnsei& o mai trăgea din cndn cnd de mnecă inter#enind şi #erbal& dar n surdină9

242



1 *amiţico& ţine!ţi firea$ *ai taci& *amiţico& căne!aude lumea asta şi ne faci de rs$...

*aca!*aia tresărea& ca şi cum atunci s!ar fi trezitla realitate& şi pri#ea intrigată la fie!sa. 5e smulgea din

mna mătuşă!mii& şi& uitnd de asistenţă& se ncontracu ea9 1 %ar ce!am spus de rău& Amelito& ce!am spus& fa,...

*ai bine grijeşte!te de piftele... 4e!ai terminat de pră! jit,... Că ne!aşteaptă zile grele& fato& fa$... ;oo"& etre&etreee$ %ormi& ai,... %ormi& dormire!ai pnă ţi!oi zice

eu... Că noi stăm aicişilea& fără somn& fără "odină& noap!tea!ntreagă şi ziulica toată... Că părintele uturică& de la

5fntul!2icolae& nu se!n#oieşte să!ţi facă slujbele de peurmă& fiindc!ai fost păgn şi ţi!ai bătut joc de cele sfin!te... 'rei sute a cerut caiafa& de!am ajuns să umblăm caorbeţii după alt popă& la *a#rodolu& la biserica %omniţei

/ălaşa& şi să!ţi facem cele cu#enite... Că de erai omde!nţeles... """& ""$... mine te şi!ngropa rţăngău&numai cu!o sută& bată!l %umnezeu de "apsn$...

6nsă c"iar n clipa aceea& spre spaima tuturor celorde faţă& 'atapetre i răspunse bunică!mii.

7n zgomot nfundat& prelung şi cu intermitenţe& de!o

sonoritate uşor recognoscibilă& urmat de!un şuroit ce parcă n!a#ea să se mai ispră#ească& răzbătură din direcţianăsăliei.

'anti 5orica se repezi ngrozită spre bunicu!meu& şi!i puse mna pe frunte& ca şi cum ar fi #rut să se con#ingăcă bătrnul nu se trezise din morţi. %ar re#eni liniştită la

loc& lngă tanti *alica& şi!i suflă la urec"e& suficient detare ca s!o audă toată lumea9 1 Fugi& fa *alico şi!adu şi tu o olică& de!o pune sub

lada luI tac!tu... 2!auzi c!a pornit& şi el& săracuI& să!şisloboadă #nturile şi udul,...

243



/unică!mea& mai nfuriată ca niciodată& roşie la faţăca o felie de pepene răscopt& se răsti năprasnic la tanti*alica9

1 /a să nu te duci nicăieri$ Auzi, 5ă nu te mişti

de!acişilea$ Ce!i& dacă s!a scăpat etre pe el,... 2u!intia oară& că nu l!a mai săturat %umnezeu de cte băgan el... 5tai locului& să #ază şi băieţii ct m!a c"inuit e!tre& cu porcăriile lui& o #iaţă ntreagă$ 5ă!mi facă& mie&una ca asta& şi ncă acuI& cnd l grijim ca pe moaştelesntei Filofteia... ""$... ""$...

2u ştiu de ce& dar n secunda următoare am a#ut im! presia că pe c"ipul lui 'atapetre da să nflorească unzmbet. 0i& ca s!o nnebunească pe *aca!*aia& care imncase zilele& după cum insinua dnsul mereu& se apucăsă mai facă o trăznaie de pomină.

6ntr!un ung"er al odăii pocni deodată ce#a& nsă attde neaşteptat& nct lumea şi ntoarse speriată capul

ntr!acolo.5ărise dopul de la o sticlă. 5ticla lui bunicu!meu& n

care!şi ţinea de obicei trăscăul lui de *ăţău.Ca şi cum ar fi fost atras de zgomotul att de bine

cunoscut& 'atapetre se nclină n direcţia sticlei& gata!gata să!şi părăsească coşciugul. %e fapt& fusese mpins

de nea 'ilică!*alec& care& pe cnd se a#nta n căutareadopului căzut& unde#a printre florile ce!l acopereau pe bătrn& i atinsese trupul şi!i imprimase mişcarea care!ofăcuse pe bunică!mea să ţipe deznădăjduită9

1 5ăriţi& oameni buni& că!n#ie etre$ 0tiam eu cănu!i mort de!a binelea... ;priţi!l& că pleacă după sticlă$...

6n clipa următoare se aruncă asupra lui 'atapetre.%ar cnd dădu de marmura trupului nensufleţit& l m! pinse la locul dinainte& cu un aer satisfăcut. ri#i trium!fătoare la asistenţă& apoi declară blbindu!se9

1 /a!i mo!mort... Foarte mort... 2u!i aşa că!i mort&4ambe, Vasilică& zi şi tu& doar snteţi amndoi doctori$...%aţi!mi un scaun& că mi se face rău$...

244



5tupefiate de spectacolul oferit de bunică!mea& nea!murile de la *ăţău purceseră să se!nc"ine rapid& crucedupă cruce. Apoi& unul dintre bărbaţii aceia n straie de

abX& după ce!şi termină sal#a de gesticulaţii pretins or!todo+e& ntrebă n gura mare9 1 Haţo Caterino& unde!am putea sta şi noi& să luăm

ce#a n gură, Că sntem porniţi de!acasă ncă din zoriizilei... Am adus şi ctece#aşilea de!ale mncării& niscai

brnză de burduf şi ouă răscoapte& să!l cinstim pe bietuI

ătru& că tare!i mai plăcea şi lui să guste din merindelenoastre... 2u pui tălică de!o mămăligă,...;rict de rău i!ar fi fost bunică!mii& nu putu totuşi

rezista in#itaţiei neamurilor. lecă ţanţoşă n direcţia

bucătăriei de #ară& de sub şopru& lund!o cu ea pe tanti*alica& şi anunţndu!ne pe toţi9

1 5taţi aicişilea& şi!a#eţi grijă de etre$ Auziţi, Fiţicu oc"ii pe el& să nu mai facă cine ştie ce poznă$... o!nică& tu du!te pnă!n beci şi trage nişte #inişor... 3ftimie&4ambe& 5ile& 'ilică& daţi!le cte!o tamburetă luI ?efiricaşi 'udora& daţi!i şi ;ngliţei& să!şi mai odi"nească şi eleosişoarele& pnă gat eu mămăliga... ar #oi nu #ă mai

smiorcăiţi acolo& 5andi şi *irceo& că!l stricaţi la ner#i pe *icuşor... 2u #edeţi ct i de neajutorat& şi cum şimai lăcrimează oc"ii,... *ai bine stropiţi!l pe etre cunişte odicolon... %ar nu prea mult& că!i scump$...

6n #reme ce!l pri#eg"eam pe bunicu!meu& gndurile

mi alergau necontenit la străinii din pod. 6ndureraţi şicutremuraţi de tragica moarte a bătrnului& n prima zinici nu #oiseră să mănnce.

%ealtfel& nici timpul nu mi!ar fi ngăduit să mă ocupde cumpărături& fiind prins cu treburile prilejuite de or!ganizarea nmormEntării. 6nsă n cursul dimineţii le du!sesem o găleată cu apă& iar peste noapte a#eam de gnd

245



2eamurile de la *ăţău& deşi pro#ocaseră această cinăde la miez de noapte& dacă nu cum#a şi peste& gustauarar& de ici de colo& fără lăcomie& ştergndu!se& discret şirespectuos& pe poalele feţei de masă& de resturile mămă!

ligii frămntate n podul palmei& atunci cnd mncaseră bulzii cu brnză. 1 5ă fie primit& ţaţă Caterino$ 1 oftă adnc una din

băciţele sosite de la munte. Că tare de treabă mai era şineica ătru a luI /ezdec"ie$...

1 a ascultă& fa& daI tu de!a cui eşti, 1 sări nţe!

pată *aca!*aia. 1 %!apoi cum& ţaţă Caterino& nu mă mai cu!noşti,... 1 se miră femeia brusc indispusă. 2u mai ţiiminte& cnd ne jucam amndouă de!a leapşa pe ouate n

bătătura lui taică!miu& Costandin al luI /ezdec"ie al luIC"irnoagă,...

6ncepnd parcă să se lămurească& bunică!mea izbucnimnioasă9

1 /a ţiu& cum să nu ţiu& că ncă n!am damblagit$...'u trebuie să fii %umitrina& nu!i aşa,...

1 /a& aşa!i$ 1 ăi& ce caţi& fa& la nmormntarea luiI bărba!

tu!miu,... Că nu!i din neamul #ostru& al /ezdec"iilor&ci dintr!al Comanilor de pe plai... ătru!al #ostru!i demultă #reme oale şi ulcele& de cnd l!a călcat trenul ngară& la iteşti... 0i mi te mai şi aşezaşi la masă& să!minfuleci bucatele pregătite pentru!ai noştri$...

/unică!mea se arătă att de supărată& nct nu lipsi

mult să tragă farfuria dinaintea femeii aceleia& necăjiteşi amărtă foc& din pricină că!ncurcase morţii neamului.6nsă *aca!*aia fu pusă la punct şi domolită de nea

onică odăşc"ină. 1 4asă& *amiţico& să le ti"nească bucătura$ Că!i din

traista lor& şi nu din cămara matale$... 0i& la urma urmei&

247



toţi oţi fi rubedenii pe unde#a& cum#a& aşa cum snt şi!ainoştri& din cătunul odişcăi& cimotii ntre de!al de ei$...

Fără să mai ceară consimţămntul bunică!mii& neaonică i turnă un pa"ar de #in numitei %umitrina& m!

biind!o să!l bea.%ar băciţa& #erde la faţă de obidă şi ruşine& strigă la bărbatu!său9

1 5altă!te de pe scaun& *ituşe& că asta!i din neamulluI /acria& şi!i n stare să ne scoaţă şi merindea noastră&scociorndu!ne prin beregăţi$ <aidem acasI$... Ce mai

zăbo#eşti,... 3u aşa mi!amintem& că!l luase pe ătru alluI /ezdec"ie& cnd fugise din ograda luI tacsu& cărpă!nosul de /acria... Aşa să ştii& ţaţă& că ni s!a crmpoţitşi ne plnge inima şi după bietuI ătru al luI Coman...mai ales acuI& cnd #ăzurăm pe ce mnuri a căzut... 6n

telegraful de la *ăţău& scria că ţi s!a stins omuI din

#iaţă& şi!am jăluit ca şi cum ar fi fost #orba de ătruşal nostI... 5ă le fie amndurora ţărna uşoară& Caterinoţaţo& iar luI tălică să!ţi fie ruşine& şi să!ţi steie n gt bu!catele aduse de noi$...

lecarea grupului /ezdec"ie se petrecu ntocmai ca!nfilme.

*aca!*aia #ru s!arunce n moţogani cu resturile de pe masă& pornind să c"irăie şi să se răţoiască după dnşii9 1 4uaţi!#ă!ţi ndărăt mpuţiciunile& cioflingarilor&

c!aşa aţi fost de cnd #ă ştiu$... 8ndeaţi c!o să!mi luaţioc"ii cu cte#a ouă clocite şi!o băşicuţă de brnzăiuţită,...

2ea onică odăşc"ină& care nu contenise să se adapedin damigenuţa cu %răgăşani& o sili pe soacră!sa să!şi potolească "ac"iţele& buşind!o pe scaunul de pe care totda să se repeadă pe urmele tribului /ezdec"ie. Cam bru!tal totuşi& deoarece fundul scaunului pri ngrijorător.Apoi i ajută pe cei care plecau să!şi adune catrafusele&după care i petrecu pnă n prag. Cumătra %umitrina&

248



ajunsă acolo& şi mai ntoarse o dată capul către bunică!mea& şi!i declară ritos9

1 Haţă Caterino& om fi noi cioflingari& dacă zici tă!lică& dar nici cu de!al de!ai luI /acria nu ni!i ruşine$...

/ine că& măcar& n!am apucat să scoatem toate caşca#ele!le& că!ţi adusesem cte#a rotocoale de pomană... %ar leluăm napoi& şi mai bine le!az#rlim la dulăii noştri de latrlă& dect să ţi le lăsăm matale...

%upă ce grupul celor sosiţi de la *ăţău se pomenicu efecti#ul redus la jumătate& prin dispariţia reprezen!

tanţilor neamului /ezdec"ie& se putu lesne obser#a căse simţea nstrăinat şi sting"erit& de parcă ar fi fost ruptdin mijlocul alor săi.

'ăcnd ncruntaţi& şi nemaindrăznind să soarbă din pa"are& oamenii pri#eau atenţi la tăblia mesei& fără să!şimai ridice capul.

1 ăi& ţaţă Caterino& noi ne!om duce pnă la ătru&să!l pri#eg"iem după datină$... 1 declară& la un momentdat& un muntean ţeapăn şi fălcos& dnd semnalul ridicăriide la masă.

1 %uceţi!#ă!ţi unde #reţi& că mie mi!i poftă să mai

zăbo#esc$ 1 i anunţă bunică!mea. 5ă!mi mai liniştescsufletul& că tare m!au mniat ţărănoii ăia nesimţiţi şineciopliţi...

1 5!ar zice că tot dintr!ăştia am fi şi noi& ţaţo$ 1i ntoarse #orba moţoganul. Hărani& ţărani& ntocmai caşi tac!tu şi mă!ta& de la *ăţău& că nu te!or fi fătat laoraş& atunci cnd te!au adus pe lume$...

00. P!n!3a +!... m!"3' an'

249



/unică!mea& de parcă ar fi fost obligată să abdice dela tron& jignită de moarte& pri#ea nciudată la cei carerămăseseră n jurul mesei. 2ene 4ambe& unc"iuI 5ile şinea 'ilică!*alec se aflau de!o parte a acesteia& iar nea

onică odăşc"ină& cu tanti *alica alături& taică!meu şimama& precum şi tanti 'odica cu mătuşă!mea ?efira!@ea!ninne& de cealaltă. 2umai noi& nepoţii& fuseserăm cazaţila coada mese& dimpotri#a capătului unde şedea matroa!na familiei.

2ea 2icolae @imbla cu ţaţa *ariţa& moş Apostol şi

tanti 5orica *ăgeanu& a#ndu!l pe curelar drept suporter&se retrăseseră şi dnşii& mpreună cu moţoganii& părndscrbiţi de cele ntmplate.

Ceea ce nsă mă intriga nespus era comportamentul băieţilor lui bunicu!meu. Att taică!meu& ct şi fraţii lui&doctorii şi librarul& nu scoaseră o #orbă pnă acum.

%e cnd sosiseră& tot timpul pri#iseră crispaţi prin

casă& de s!ar fi zis că obser#aseră cine ştie ce lipsă. 2u!ifrămnta defel absenţa bătrnului& la căpătiul căruia nu#ărsaseră o lacrimă măcar& ci cu totul altce#a& dar ceanume& ncă nu!mi puteam da seama.

Asta& pnă n clipa cnd nene 4ambe& marele pseudo!intelectual al familiei& dndu!se cu scaunul pe spate& de

se lipise zdra#ăn de perete& #ăruindu!şi mndreţea deuniformă& şi slobozise telegarii9 1 a ascultă& *amiţico& ce ne!a lăsat domI etre, 1

ntrebase el cu glas mieros& fandosindu!se ca mai tot!deauna& mai ales cnd se străduia să graseieze artificial.7nde!s bănuţii,... entru că trebuie să ne gndim şi la

utile cum dulci& la auri sacra fames$...*aca!*aia& care& de supărată ce era& tocmai se apu!case şi dnsa să guste un strop de %răgăşani nţepeni cu

pa"arul la buze. 1 Aşa!i& *amiţico& să!mbină plăcutul cu utilul&

adică foamea şi aurul& după cum prea bine spus!a 4am! be$ 7nde!s bănuţii, 0i nu numai bănuţii& ci şi casa bătr!

250



1 C"iar aşa& măi 'ilică& să!şi fi scris etre #reuntestament,... 4a asta nici că m!am gndit$ oate!n ca!tastifele alea& ale lui& n care zicea că po#esteşte #iaţafamiliei... %ar ce să #ă lase nenorocitul de etre& ce să

#ă lase,... 8ţele de la izmene,... Hrii mpuţiţi din ma!gazia mare,... 'răscăul din beci,...'aică!meu& 3ftimică& după cum l alinta *aca!*aia&

care!l aprecia pentru atitudinea gomoasă şi plină de prestanţă forţată& pentru aplombul său& pentru costumeleelegante& totdeauna curăţate şi călcate& a#u o inspiraţie

sublimă9 1 /ăieţi& acolo!i testamentul$... 1 7nde& bă$ 1 sări ca ars nea 'ilică!*alec. 6n ma!

gazie& sau n beci... 5pune mai& repede& nu ne frige pe jăratic$...

1 Acolo!i& fraţilor& acolo$ 1 continuă tata.

7nc"ii mei rămaseră ca paralizaţi. ri#iră rapid ntoate direcţiile& ca şi cum ar fi căutat din oc"i locul undese afla pitit testamentul& şi pe care taică!meu ntrzia să!l

precizeze. 2umai tanti *alica& după ce!i trase un picior pe sub

masă lui nea onică& efort ce!a necesitat deplasarea unui

#olum impresionant de carne macră& părea să fi priceputdespre ce!i #orba. %rept care l iscodi pe taică!meu& pen!tru a!şi da bine seama dacă g"icise9

1 6n gromo#nic,... 6n gromo#nic& 3ftimie,... 5punemai iute& că mor de curiozitate.

5urprins de isteţimea soră!sii& tata o pri#ise contra!

riat. 1 3+act$ 6n gromo#nic... %ar cum de!ţi trecu tocmaiţie prin cap, 1 o ntrebase dnsul nedumerit.

2ea onică odăşc"ină& jignit n demnitatea familiei pe care o conducea şi reprezenta& uită de a#ertismentulne#esti!sii şi!l repezi pe cumnatu!său9

252



1 Că n!oţi fi doar #oi& băieţii Coman& cei mai deş!tepţi din neamul #ostru... Adică& ce!oi fi #rnd să spui&*alica mea!i bătută!n cap,... 2umaidect aduc registrele

bătrnului& şi să te #ăd dac!ai nimerit!o cu testamentul

tău...6n clipa cnd se ridică de la masă& scaunul pe careşezuse se prăbuşi zgomotos. ar tanti *alica porni săragă n do minor9

1 onică& stai aici şi nu pleca$ *ai nti să!i auzimce pretenţii au... oate le trece prin gnd să ne deie afară

din casă& şi să ne lase pe drumuri$... %acă tăticu şi!a pierdut minţile şi!a scris să!mpărţim a#erea ntre noi&atunci mai bine dau foc catastifelor... entru că tăticu mile!a lăsat mie n păstrare& adică numai nouă ne!a arătatunde le ţinea pitite$...

2ene 4ambe& #izibil indispus de declaraţiile soră!sii&şi re#eni din starea de prostraţie& şi!o ntrebă ţfnos pe

tanti *alica9 1 Hi le!a lăsat& sau ai pndit cum#a unde şi le!ascun!

dea,... 0i cu ce eşti mai brează dect noi& de #rei să!ţirămnă numai ţie casa,...

'ata& mai atent la declaraţia făcută de nea onicăodăşc"ină& şi mult mai puţin interesat de curiozitatea

lui frate!său& l mbie prefăcut prietenos pe cumnatu!său9 1 Adu!le& măi şoldo#ene& şi!o să #edem cine aredreptate$ C"iar de nu găsim nici o dispoziţie testamen!tară& oricum o să aflăm ce!a #rut să facă bătrnul curegistrele alea& cnd spunea mereu că #a dez#ălui totuldespre neamul nostru& despre dnsul şi familia lui& adică

despre noi... *ai bine să le citim acum& aici& dect să lecitească alţii mai apoi& şi să ajungem de rsul lumii$... 2ene 4ambe& scobindu!se delicat printre dinţi cu un!

g"ia degetului mic& tresări ner#os& de parcă şi!ar fi amin!tit ce#a neplăcut. 6l c"estionă imediat pe taică!meu9

253



1 %e ce să rdă de noi,... Ce #rei să zici cu asta&3ftimie,... %i+i et sal#a#i animam meam$... 5pune!omai repede$

1 a ascultă& domle& 1 şi ieşi din pepeni tata& ai

uitat ct l!ai c"inuit pe bătrn& de te ocăra pe toate dru!murile& cu ifosele tale domneşti,... Crezi oare că te!aiertat& şi nu te!o şi fi ncondeiat n gromo#nic& po#estindtotul despre nrudirea ta cu nobilii RoLitz:B!Ro#inari,

'anti ?efira!@eaninne& cu plnsul n glas& apelă lanene 4ambe9

1 6l auzi& <arrB,... 6i permiţi să!şi rdă de tine,...Adică neamul meu este c"iar de ici de colo,...7nc"iu!meu& interesat de afirmaţiile tatei& o repezi

destul de nepoliticos9 1 6l aud& că nu!s surd$... 0i mă doare!n cot de

neamul #ostru$... 1 ăi da& 1 porni să recite mătuşă!mea& că *amife!

ra pe care!o luasei de ne#astă& cnd te!ai căsătorit ntiaoară& şi numai din interes& şi care ţi!a mai dat şi!un piciorn fund& de nu te!ai mai #ăzut& era contesă de Vaisni"t&

născută la curtea din Cuciurul 8aliţiei... 0i!şi mai zicea<alina de RoLitz:B!Ro#inari& ca şi cum n!ar fi ştiut

toată lumea că pe tac!su l c"emase Ro#inaru& şi păscusegştele la boierul ăla polonez& scăpat şi pripăşit la rli!#aca!de!deal ... 0tiai că te!nşela pe toate drumrile& şică!ţi punea nişte coarne de bou bălţat& lepădndu!şi&#iţeii& care nu erau ai tăi& prin ogrăzile neamurilor de larli#aca şi Cuciur, Că de!aia o botezaseră *amifera,...

2ene 4ambe răsufla greu& de!ai fi crezut că face peloc un atac de apople+ie. 6şi ng"iţi un moment #orbele&dar nu mai putu răbda şi e+plodă9

1 'aci$ 'aci odată& că te plesnesc$... *!am săturatde mutra ta... 6n orice caz& era de preferat *ami... par!don& <alina$ ro#enea sigur din nobilimea lituaniană$

254



Vade retro& 5atana$... Acta& non #erba$... Actele #or! beşte& madam$...

6n #reme ce biata şi duioasa tanti @eaninne #ărsalacrimi amare& plngnd pe umărul cumnată!sii 'odica&

unc"iu!meu păru să uite de dnsa şi de durerea ei. esteo clipă l auzii ntrebndu!l pe tata9 1 3ftimie& "ai să #orbim serios$ %e unde ştii că

domI etre a#ea de gnd să mă treacă n cartea fami!liei,...

'ata& fără să mediteze prea mult& i comunică imediat

opinia sa9 1 5nt con#ins că ne!a ncondeiat şi ne!a aranjat pe toţi$... rincipalul este să citim şi să aflăm cumanume$... 2u,...

Apoi& adresndu!se lui nea onică odăşc"ină9 1 *ergi& frate!cumnate& şi!adă!ne registrele$...%e data asta nici mătă"ăloasa de tanti *alica nu se

mai opuse. 2!o mai interesau pretenţiile la moştenireale fraţilor& ci mult mai mult ce!o fi scris 'atapetre

despre dnsa. 2u uitase& pesemne& că fusese domnişoară bătrnă& şi că bunicu!meu i făcuse rost de bărbat.

*aca!*aia& care asistase oarecum impasibilă lasc"imbul de opinii dintre tanti @eaninne şi nene 4ambese arătă& n sc"imb& interesată de problema mpărţelii.

1 a stai o ţrişică& onică& să pricep şi eu& mai bine&cum ar fi c"estia asta& cu moştenirea$... *ai nti s!ascultce #ror copiii... %acă ne!o fi beştelit răposatul& spunnd

#rute şi ne#rute pe socoteala noastră& ce să #ă zic& mare brnză& nici că!mi pasă$... Ce #reţi& mă, 5ă mă lăsaţi pedrumuri& să #ă procopsiţi pe seama mea,... %e rmniţila moştenire& păi mpărţiţi!#ă a#erea lui etre& nu ago!niseala mea de!o #iaţă$ a ziceţi mai repede& ce gnduri#ă umblă prin cap,...

255



2ea onică odăşc"ină rămase ţintuit locului& aştep!tnd& #ădit interesat& răspunsul băieţilor.

7nc"iu!meu& nea 'ilică!*alec& fără să fie autorizatde ceilalţi fraţi& luă cu#ntul numaidect& intenţionnd

s!o liniştească pe *aca!*aia. 1 *amiţico& ce!ţi mai #eni şi matale, 5ă te lăsămnoi pe drumuri& să ne bucurăm de a#erea de!aici& de

pe uliţa asta a "aznagiilor,... %acă nu găsim urma bă!nuţilor strnşi de tăticu& #indem totul& şi casa şi grădina&mpărţim frăţeşte& iar matale ai să locuieşti la noi& cte#a

luni la fiecare... *alica& după ce nc"eiem socotelile&n!are dect să!şi cumpere şi ea o căsuţă& mai micuţă& binenţeles& şi totul o să fie cum nu se poate mai bine...%ar dacă găsim banii bătrnului& atunci se sc"imbă lu!crurile. 6mpărţim ntre noi& ţi iei şi matale partea& şiai astfel posibilitatea să răscumperi de la noi casa şigrădina. 4a urma urmei& n!ai dect să locuieşti aici mai

departe& şi s!o ţii şi pe *alica lngă dumneata& cu ginerecu tot$...

6nlemnit de cele auzite& nea onică dădu să se rea!şeze. 7itnd& pesemne& că scaunul căzuse& se aşeză de!adreptul pe duşumea.

*aca!*aia& #erde la c"ip& şi bulbucă oc"ii şi porni

să gfie din greu. Abia după ct#a timp izbuti să!şirecapete răsuflarea& pentru a i se putea adresa lui nea'ilică9

1 2u răscumpăr nimic& paiaţă sfrijită$ 2u plec nică!ieri& aici e casa mea şi a#erea mea... ar #ouă n!am să#ă dau un sfanţ& pentru că etre& dacă se #a găsi ce#a&

a fost bărbatu!meu şi totul mi se cu#ine numai mie...4!am ţinut& ct a trăit& pe mncare şi băutură& iar n casăn!a adus o leţcaie$ %upă ce terminăm cu răposatul& să

plecaţi şi să nu #ă mai calce piciorul n casa mea$...Cinilor$... <ainilor şi "apsnilor$... Ca să #ezi pecine!am crescut$...

256



1 *amiţico& 1 inter#enii taică!meu& ca funcţionarde bancă& mai cunosc şi eu cte ce#a. %acă ne gndim

bine& domI etre& ncă de la falimentul băcăniei& s!a totascuns de matale şi de noi... %e unde ştii că şi!a #ndut

casa din *ăţău şi locul de la Cmpulung, %in cele spusede bătrnuI$... 3i bine& află că le!a #ndut abia prin MNPN&la douăzeci de ani după faliment... %eci& nu pentru a!şi

plăti datoriile& ci pentru a ne trage nouă n piept$...Fiindcă le!a dat pe!o mai nimica toată... Am găsitcopiile actelor de #nzare& la notariatul de la Cmpulung&

unde stă scris& negru pe alb& c!a ncasat numai patrumii de lei& adică un fleac... 0i cui credeţi că le!a#ndut,... Fraţilor /ezdec"ie& din *ăţău$...

1 *ocofanilor ălora, 1 e+clamă indignată *aca!*aia.

1 3+act$ 1 o aprobă taică!meu. 5!a!nţeles cu ei& cădoar ni!s neamuri& dar şi #răjmaşi de!ai lui moş /acria&

să ne lase cu buzele umflate$ Asta e$... entru că domIetre& tăticu nostru& după ce!a dat falimentul ăla despaimă& s!a apucat de afaceri pe picior... *i!a spus moşApostol... C!au lucrat mpreună... Vreo patruzeci de ani&nu mai puţin... Cărau lemne pe la oameni& le tăiau cu

joagărul& apoi le spărgeau şi le despicau& le aşezau nmagazii... Vă daţi seama ce de bani trebuie să fi strnsdomI etre,...

1 Cţi, 1 aproape că răcni tanti *alica. 1 Asta nu mai ştiu$ 1 răspunse taică!meu. %ar tre!

buie să fie o grămadă...

1 3ftimie& tu eşti nebun, 1 ntrebă *aca!*aia&surprinsă de presupunerile lui taică!meu. 1 2u& mamiţico& contabil$ 1 o asigură tata& pri#in!

du!şi triumfător fraţii. %e!aia trebuie să găsim neapărattestamentul... ar acesta nu poate fi dect n paginile re!gistrelor n care bătrnul s!a apucat să po#estească isto!ria familiei noastre...

257



1 *da$ Cum să!ţi spun... de fapt& mai curnd m!alăsat să #ăz unde!l pitea$ 1 se blbi penibil tanti*alica& fără să dez#ăluie nsă locul cu pricina.

2erăbdarea asistenţei sporea.

2ene 4ambe pri#ea c"iondărş la taică!meu& cuprinsde!un #izibil comple+ de inferioritate. 7nc"iuI 5ile&#rnd să!şi domine ner#ozitatea& bătea darabana pe tăbliamesei. 'anti 'odica şi mătuşă!mea @eaninne pri#eau fi+naintea oc"ilor& ca şi cum ar şi fi pornit să numere&monedele din comoara bătrnului. 2umai maică!mea şi

ştergea cte o lacrimă. 'ata nsă& ca să nu!şi piardă din prestanţă& se străduia să!şi toarne un deget de #in n pa"ar. %ar mna i tremura. 0i ncă zdra#ăn.

4a& un moment dat& *aca!*aia& care aştepta maitensionată dect toţi ceilalţi& a#nd ntipărită pe faţă oe+presie ciudată& bătu cu palma n masă şi ne ceru să

fim atenţi. 1 a ascultaţi$... Ce!o mai fi şi asta,...6n clipa următoare percepurăm un zgomot bizar& ca

şi cum s!ar fi trt cine#a pe podeaua tindei. Apoi un#aiet& un geamăt năbuşit.

7nc"iuI 5ile& mboldit de curiozitate& poate şi mai

curajos dect fraţii săi& se ridică şi se!ndreptă către uşă.

%ar nu mai apucă s!o desc"idă& deoarece se dădu sin!gură la perete.

6n prag& mai precis la ni#elul pragului& desluşii si!lueta lui nea onică odăşc"ină. 8"emuit ca un cine

bolna#& se c"inuia să pătrundă n odaie.'aică!meu şi unc"iuI 5ile se repeziră imediat să!lajute. %upă ce!l traseră năuntru& nea onică se ridicăane#oie pe picioare& pentru ca& apoi& să se prăbuşească

pe cel mai apropiat scaun. 1 onicăăă$ 1 purcese să orăcăie tanti *alica.

259



lin de snge pe obraji& tremurnd din tot trupul& cu"ainele prăfuite& bărbatu!său pri#ea ca năuc.

*ătuşă!mea& ieşită din minţi& gesticula disperată&străduindu!se să priceapă ce!i cu brăbatu!său. Abia

ntr!un trziu izbuti să!l ntrebe9 1 7nde!s registrele& beţi#anule,... *!auzi,7nde!s,... 0i cum ai făcut de!ai căzut şi te!ai murdărit n"alul asta& ca un porc,

2ea onică& după ce!şi mai re#eni niţel& reuşisă!ngaime9

1 Au pierit& *alico$... 2u!s nicăiurea$ 4e!am căutatla locul ştiut& sub butoiul pe care!l răsturnase socru!meu& bietul 'ăticu. olobocul s!a prăbuşit peste mine& de mi!a betegit picioarele şi mi!a julit obrajii... Abia m!am trasde sub el. Apoi am pornit să caut pretutindeni n beci&

pe lngă celelalte butoaie& printre rafturi şi prin sertare&nsă totul a fost de pomană... 2e!au fost furate$...

Cine#a a ştiut de ele& le!a luat şi ne!a lăsat săraci$...*aca!*aia& uluită de cele auzite& se adresă cu glas

piţigăiat şi răsunător asistenţei9 1 Ce mai staţi aicişilea& ca nişte boi,... 4uaţi!l pe

onică& puneţi!l pe picioare& şi!alergaţi numaidect săgăsiţi catastifele$... 3l le!a dosit& nefericitul de bărbatu!

meu& că toată #iaţa s!a ferit de mine$... 3u rămn n casă&

să stau de pndă la ăia de dincolo& iar #oi duceţi!#ă!ţişi răscoliţi pretutindeni... 4uaţi totul la rnd& magaziamare& a mică& şoprul& cămara şi fiece odaie$... %acă nudaţi de ele& #!aţi lins pe bot de moştenire$ Că nu #ă

dau casa şi grădina& să #ă #ăz şi morţi$... %ouă mii delei mă costă #aca asta de *alica... %acă!mi spunea mieunde!s registrele& nu mai pieiau$ 4e!ascundeam de nule mai dibăcea nici dracuI$... 0i nici #oi$

260



IK. GN CFUTAREA LGNII DE AUR

261



06. La m!n+a &e o

Ceasurile următoare au fost de groază. 2ebunialumii& nu altce#a$

Alegndu!şi!l ca g"id pe nea onică odăşc"ină&recent rentremat& după o scurtă şi cordială con#ersaţiecu damigenuţa de %răgăşani& neamurile se a#ntară n

corpore să caute catastifele./inenţeles& se ncepu cu beciul.7nc"ii mei& plus tata& solicitaţi de apelurile gfinde

ale cumnatului odăşc"ină& porniră să dea peste cap butoaiele şi tocitorile& zăcătorile& ăle mici& pentru tesco!#ină& să răstoarne poloboacele goale& numai pentru a!şiface loc să cerceteze fiecare ung"er necăutat& mai

nainte& de nea onică.'anti *alica& transmiţnd de la distanţă punctele ncă

nein#estigate& ajunse să ncurce att de eficient lucrurile&nct peste cte#a minute nimeni nu mai ştia ce are defăcut.

i#niţa lui 'atapetre& ncăpătoare şi& pnă atunci& att

de frumos ornduită& arăta acuma ca un -saloon te+an.

6n #ălmăşagul din beci& mă pomenii la un momentdat cocoţat pe fundul unei tocitori uriaşe& răsturnate cu

gura n jos. %inăuntru răzbăteau sunete bizare. 1 'ată& tăticule$ 1 ţipai eu. 3 cine#a aici$... 1 *ă& nu ţi!e bine, 1 se răsti taică!meu. 2u #ezi

că noi sntem aici,... 1 2u!n beci& ci sub mine$ a ascultă cum bate$ 2umaidect& toată lumea se adună n jurul #asului,

262



1 onică& 1 răcni entuziasmată tanti *alica& l!am prins$ 3l este$

1 Cine& dragă, 1 se interesă nedumerit nea o!dăşc"ină.

1 <oţul$ 2emernicul care ne!a furat gromo#nicul...7n zmbet de infinită satisfacţie nflori brusc pe buzele asistenţei.

6n timp ce nene 4ambe mă ajuta să cobor& lo#i cucapul becul aflat deasupra tocitorii. 5e auzi un pocnetşi... ne cufundarăm n beznş. %in lipsă de #izibilitate&

aterizai direct n crca lui unc"iu!meu. 2ene 4ambe& omcurajos de felul lui& fiind şi militar& ncepu să strigedupă ajutor. Fraţii săriră imediat& toţi ca unul& ntrebndcurioşi9

1 'e!a atacat banditul& 4ambe,...6nsă unc"iu!meu nu le mai putu răspunde& deoarece

se refugiase de mult& pe unde#a prin fundul pi#niţii&

orbecăind şi izbindu!se de poloboace.'aică!meu& intrigat de dispariţia lui frate!său& precum

şi de gemetele acestuia& dispuse răsturnarea tocitorii. 1 e 4ambe l!a luat ostatec& mai mult ca sigur& şi

l!a #rt şi pe el năuntrul$/inenţeles& nimeni nu mai #edea nimic. Aşa că răs!

turnarea #asului se petrecu n condiţii e+trem de com!

ple+e. *ai nti& tocitoarea i prinse un picior mătuşă!mii'odica. Aceasta porni să urle corespunzător. Apoi& n#reme ce "urdubaia se rostogolea& l stri#i niţel& nsăeficient& şi pe unc"iuI 5ile.

1 Am pus mna pe el$ 1 anunţă după un timp&aproape strignd& tanti *alica.

263



1 Hine!l bine$ 1 comandă taică!meu. 5!aducemrepede un bec& şi să!l #edem la faţă$ 'odico& lasă muge!tele& 5ile& onică& ajutaţi!o pe *alica& să nu!i scape "oţul$Aşezaţi!#ă cu toţii pe bandit... Vin ntr!o clipă cu

becul$...%upă ce se montă noul corp de iluminat& peste "oţ seafla ntreaga familie& inclusi# -ostatecul nene 4ambe&re#enit ntre timp n arenă. ndi#idul nu putea fi nsă#ăzut& moti# pentru care taică!meu l somă ameninţător9

1 Cine eşti& bestie$... Cum te c"eamă,...

%e sub mormanul unc"ilor şi mătuşilor mele răzbi un be"ăit penibil& stins şi abia desluşit9 1 'iii... 'ii... 'i... 1 'iti, 1 l ntrebă şi mai fioros tata. 'iti şi mai

cum,... 1 2u 'iti& ci 'iii... 3u snt& mă 3ftimie& nu mă mai

c"inui$ 1 se!auzi glasul nefericitului stri#it de perso!

nalităţile neamului nostru. 1 %e unde mă cunoşti, 1 se interesă surprins

taică!meu. 1 ăi cum să nu te cunosc& dacă!mi eşti frate,...

3u snt& 'ilică$6n aceeaşi clipă se ridică toată lumea. /ietul unc"iu!

meu& stlcit şi aplatizat de propria!i familie& zăcea la pămnt. Abia!şi mai trăgea răsuflarea.

6nsă nene 4ambe nu!l iertă& ci purcese să!l intero!g"eze plin de cele mai gra#e suspiciuni9 1 Ce căutai sub tocitoare& măi frate!meu,... 5pune

ct mai degrabă& şi nu #orbe goale& ci multum& nonmulta$...

264



2ea 'ilică!*alec se săltă n capul oaselor& destul dedificultuos& pentru ca& n cele din urmă& să izbucnească&nseilnd ane#oie cu#intele9

1 Aşaaa,... /iine& 4ambe& biiine$... Voi #!apucaţi să

mă!ngropaţi sub tocitoare& şi tot #oi mă!ntrebaţi ce cău!tam acolo,... /uuun$... Credeaţi c!o să mă nlăturaţi dela descoperirea gromo#nicului,...

1 'ilică dragă& 1 ncepu să!l prelucreze unc"iuI5ile& cu du"ul blndeţii& dar singur şi de bună #oie te!ai#rt sub tocitoare$ esemne ai intenţionat să profiţi de

neatenţia noastră& şi te!ai strecurat năuntru& ca să gă!seşti numai tu catastifele despre care!ţi nc"ipuiai că!sacolo$... *onşer& nu!i frumos$... ;ţuleee& cocoşelu!leee$,$...

6nnebuniseră in corpore.

%upă ce se constată că pi#niţa nu conţinea nici urmă

de gromo#nic& e+pediţia se deplasă n direcţia magazieimici& de lngă şopru.

1 Femeile să mute totul afară& 1 ordonă tata& n!cntat c!a re#enit iarăşi la conducerea grupului& ca să

putem cerceta fiecare colţişor$ <ai& *alico& nu maicăsca gura& pune osul şi mişcă$... ;lgo& 'odiţo& ?efiro&

nu mai zăbo#iţi$... onică şi 4ambe să răstoarne putinile&iar 5ile cu 'ilică să care de!acilea copăile$...

Cnd părăsirăm şi magazia mică& după ce fusese goli!tă total de lemne şi de #asele gospodăriei& după ce băie!

ţii& sub ndrumarea lui taică!meu& săpaseră cu cazmaleleşi trnăcoapele ntreaga suprafaţă a poditurii de lut& decurgeau năduşelile de pe ei ca dintr!o cişmea& iar femeileabia se mai ţineau pe picioare& registrele gromo#niculuitot nu fuseseră găsite.

1 Ce ne facem& 3ftimie, 1 miorlăi brusc tanti *a!lica& cu lacrimile n nas.

265



1 4uăm la rnd magazia mare$ 1 preciză taică!meu.

07. La m!n+a &e !

6n clipa aceea am crezut că mor. %e spaimă. %reptcare inter#enii numaidect& gndindu!mă că!n podul ma!gaziei se aflau 8rişa& A#rămuş şi 5eppi <eidisc"ar& careaşteptaseră toată ziulica să le duc de!ale mncării.

1 'ăticule& dar magazia mare a mai fost cercetatăde tanti *alica& atunci cnd a umblat după "ainele lui'atapetre$ 1 ngăimai eu.

1 'u să taci& dacă n!ai poftă să te pocnesc& muceo$ 1 mă repezi tata. C"estiile astea nu!s de nasul tău$<aideţi& fraţilor!cumnaţilor& că ne!apucă ziua pnă găsim

blestematul ăla de gromo#nic... Vreţi moştenire& atuncimunciţi$...

5pre norocul meu& dar şi!al pribegilor din podul ma!gaziei& nimănuia nu!i dădu prin minte să suie şi!acolo.Abandonară cercetările după #reun ceas şi ce#a. Fără

să găsească registrele bătrnului.%ar nu mai rămăsese nimic la locul său. 2ici #anda!

lii& att de specializaţi n branşă& n!ar fi realizat ode#astare mai calificată./ăieţii se apucaseră să scotocească prin tejg"ele. Cu

care prilej nea 'ilică!*alec şi betegise degetele& prin!zndu!şi!le ntr!un sertar nţepenit. 'aică!meu i sărisen ajutor. 0i se pomenise şi dnsul cu minile năuntru.5ingura soluţie& pentru eliberarea capti#ilor& propusă de

266



nea onică odăşc"ină& fusese să se răstoarne tejg"eaua.Cnd prizonierii se aflară cu capetele sub tejg"ea şi cu

picioarele n sus& minile le ieşiră numaidect din sertar.6nsă nu se mai putură elibera de sub greutatea tejg"e!

lei. Aceasta fu ntoarsă la loc& şi!atunci se constată cătaică!meu şi cu nea 'ilică rămăseseră lipiţi de tăbliautilajului. Cred că era tejg"eaua pe care 'atapetre ofolosea la prepararea cleiului de tmplărie.

Colecţiile de re#iste& teancurile de cărţi& registrele şifacturierele fuseseră date jos de pe etajere& abia după ce

contribuiseră cu toţii s!o e+tragă pe tanti *alica de subrafturile prăbuşite peste dnsa.%upă cte#a clipe& toţi ai mei răscoleau printre cărţi&

re#iste şi broşuri& risipind şi ncurcnd ordinea fascico!lelor minunatelor romane populare& att de dragi mie şilui 'atapetre. *ormanul care ncepuse să se formeze&

prin aruncarea "rţoagelor e+aminate& căpăta dimensiuni

din ce n ce mai impresionante.%ar munca lor fu de pomană. 8romo#nicul tot nu era

de găsit.

%upă #reun sfert de ceas& cnd se adunaseră nograda casei& urmaşii bunicului prezentau simptomele

e#idente ale unei stări de isto#ire e+tremă. *urdari&ngălaţi& cu "ainele mprăştiind la fiece mişcare noridenşi de colb& cu oc"ii injectaţi de supărare şi nesomn&scăldaţi de toate sudorile iadului& se ngrămădiseră lao!laltă pentru a discuta situaţia actuală a in#estigaţiilor.

*ulţumit de faptul că oamenii mei nu fuseseră des!

coperiţi& mă trăsesem mai la o parte& pentru a c"ibzuin linişte la apro#izionarea lor. 2ene 4ambe& scuturndu!şi straiele de praf& fu cu!

prins brusc de!un acces de autoritate& cu care prilej seadresă plin de gomă asistenţei9

1 nă acuma ne!am luat după capul lui 3ftimie&şi!aţi #ăzut ce!a ieşit$... ul#is et umbra& tabula rasa&

267



adică pe limba noastră9 #a+$... raful de pe tobă$...Aşa ne trebuie... 6nsă am şi eu un cu#nt de spus ncasa asta... %oamnelor şi domnilor& situaţia!i gra#ă$ 2u

putem renunţa la descoperirea registrelor... 5ă se facă

fiat lu+$ *ai snt cte#a ceasuri pnă la ziuă& şi trebuiesă ducem lucrurile la capăt$... 2e!au mai rămas de cer!cetat casa şi şoprul. 2e!mpărţim n grupuri& şi le luăm pernd$ 5per că snteţi de acord$... Aut Caesar& aut ni"il$

2ea 'ilică!*alec consideră că!i necesar să inter#inăironic9

1 2!ai dect să speri& 4ambe& dar te pri#eşte!n per!sonal$ 2u!s de!aceeaşi părere& orict ai fi tu de Cezar&iar noi nişte ni"ilişti... Adică unii să se procopsească&şi!ăilalţi să rămnă cu buzele umflate, <ai& că prea tecrezi deştept domI 4ambe$... 6nsă nici noi nu sntem

bătuţi n cap$ Aşa să ştii$ *ergem numai mpreună&c!altminteri iese nasulie mare$... *agna nasulibus& ca

să #orbesc şi eu ca tine& latrinistule$

%e#astarea şoprului şi!a casei s!a petrecut n aceleaşicondiţii& ca şi -cercetarea magaziilor.

*ai nti& a fost apro+imati# demolat şoprul. %upăcare se trecu la ncăperile casei& cu e+cepţia camerei

mortuare. 0i nu rămăsese colţişor nein#estigat. *obilafusese de mai multe ori mutată de colo pnă colo& pnăse dejg"inase din nc"eieturi. ar n unele odăi& acolounde li se păruse că sună a gol& scoseseră şi cte#a scn!duri din duşumea.

4a ndemnul lansat de *aca!*aia& care supra#eg"ea

neobosită operaţiile de interior& ajunseseră pnă!ntr!a!colo& nct e#acuaseră neamurile aflate la pri#eg"i& săaibă la dispoziţie şi ncăperea n care zăcea trupul lui'atapetre.

6n #reme ce moţoganii şi celelalte rubedenii eraucazate n camera unde& nu de mult& cinaseră& pri#indnedumirite la sc"imbările de decor& -moştenitorii se

268



apucaseră să răscolească prin odaia de la drum. 6n dis! perare de cauză& dăduseră jos şi coşciugul& cu bunicu!meu cu tot& depunndu!l pe podea. Apoi l e+trăseserăşi pe 'atapetre din sicriu& #rnd să caute sub preşurile

pe care zăcuse. 2egăsindu!se nimic& "otărră să abando!neze cercetările.*aca!*aia& necăjită şi cătrănită foc& le oferi o po#aţă

de ade#ărată matroană9 1 %uceţi!#ă!ţi de puneţi capul jos oleacă& să #ă mai

trageţi şi #oi sufletul$ ?iua de mine!i şi ea tot zi&

şi!atunci o să luaţi grădina la cercetare... 1 Cum& *amiţico& 1 izbucnise tanti *alica& 1 ţinc"ipui că 'ăticu şi!a ngropat catastifele sub brazdesau n #ie,...

1 Amelito& ţi!a fost gura spoită cu aur$ 1 i răs! punsese ţfnoasă bunică!mea. %ar ce& crezi că i!ar stricagrădinii o praşilă ca lumea, 5nteţi mulţi şi dolofani&

a#eţi şi burticică de!atta "uzur$ uneţi mna pe sapeşi căutaţi pnă o ţşni osnza din #oi...

0. <Una +>e'3a=...

rofitnd de retragerea grupului e+pediţionar& carese cuibărise prin paturile rămase la dispoziţie& nu mai

nainte ca bunică!mea să!i fi poftit pe moţogani să seculce şi dnşii n patul dublu din odaia mortuară& iar petanti 5orica şi pe *ăgeanu să plece acasă& din lipsă despaţiu& mă gndii c!ar fi timpul să mă ocup de străiniidin podul magaziei.

Cnd mă #ăzură sosind ncărcat cu două coşniţe plinecu merinde& sustrase din bucătăria de sub şopru& unde

269



se aflau depozitate& gata preparate& bucatele pentru praz!nicul de poimine& băieţii mă interogară alarmaţi9

1 Ce fost la #oi n curte, ar problems cu polis,...A#rămuş& cel care emanase supoziţia de mai sus& stă!

tea lngă aparatul de radio& mbrăcat n ţoalele de para!şutist& ca şi cum s!ar fi pregătit să plece n lumea mare.8rişa Vorobeici:& de asemenea gata de drum& se inte!

resă şi el9 1 Alioşa& ce căutat ciolo#ecii,... Aflat de noi& şi

umblat se găseşte,...

2umai 5eppi <eidisc"ar nu mă ntrebă nimic& deşişi el arăta ngrijorat& şi părea decis să!şi abandonezeadăpostul de pnă acum.

4e po#estii pe ndelete cele ntmplate& după care i poftii să mănnce. Apoi le spusei să stea locului& liniştiţi&deoarece n ziua următoare cercetările a#eau să fiecontinuate n grădină.

Cnd află că tărăboiul fusese declanşat de dispariţiaregistrelor lui 'atapetre& <eidisc"ar porni să rdă c"ico!tind. %upă care mă lămuri9

1 ;!apa de la tine& mein lieber Ale+ander& maideştept dect toţi copil... Acum două& odăr trei zile& dupăce citit la noi po#este din register& spus să ascunde pe

ele n ceasul doisprezece$ 3u nu ferşte"t ce este asta&abăr acolo este register$...8romo#nicul se găsea& deci& la adăpost de lăcomia

alor mei. %ar unde,

e cnd coboram treptele scării& petrecut de pri#irilecelor trei& l mai ntrebai o dată pe <eidisc"ar9 1 %ar n afară de -doi spre zece& n!a mai zis nimic

bunicu!meu, 1 @a& ja$ 1 mi răspunse el. 1 ?is$.. ?is caută la

tine şi dă una c"eiţa...

270



*ai nedumerit dect pnă atunci& mi părăsii oameniicu inima ndoită.

*ă aşteptau două zile grele. 6ncă o zi de pri#eg"i&şi!apoi nmormntarea...

K. ALBUM *OTO DE MARI DIMENSIUNI

271



08. L!/,e :n e4n$

arăşi ne!a prins miezul nopţii la po#eşti.

8ig *ironescu mă ascultase permanent impresionat.Fără să scoată o #orbă. 5e rezumase& n răstimpul ctrelatasem păţaniile de mai sus& doar la făcut plinul ceş!tilor cu cafea& şi la apro#izionarea amndurora cu ţigări(dintr!ale sale)& desfăcnd pac"et după pac"et. %e-ent.

Abia cnd nc"eiasem cu episodul căutării bezmetice

a gromo#nicului& iar somnul da să ne crpească pleoape!le& se ncumetă să mă ntrebe9

1 %ar bine& măiestrică dragă& care!ţi mai zici şidetecti# pe deasupra& n afară de scriitor& tocmai acuma&după scurgerea attor ani& ţi!ai amintit de c"eiţa pe caretrebuia s!o preiei de la bătrn,... 0i!apoi& cum de nu

te!a preocupat niciodată& pnă astăzi& problema gromo#!nicului,... *ai ales c!a declanşat atta te#atură printreneamuri. /ietul tău de bunic& să piară n mprejurăriatt de tragice& iar nepotu!său nici să nu se intereseze&şi ncă #reme de peste trei decenii& de ade#ărata moş!tenire lăsată de bătrn$ <alal nepot& "alal scriitor& ca

să nu!l mai calific pe detecti#ul Conan %oi$... *i!eteamă că nu ţi!a fost "ărăzit să te!ajute coţofana$... %enici un fel& de nici o culoare$ C!altminteri s!ar fi ales

272



ce#a de capul matale$ %ar ce să!i faci... %e unde nu!i&nici %umnezeu nu cere$...

5urprins neplăcut de spiciul lui /ileţel& mi aprindner#os o ţigară. 6ncerc să!i e+plic9

1 %ragul meu& să n!o luăm nici aşa$ e!atunci eramcrud la minte& iar creierii nu mi se copseseră suficient& pentru a gndi att de matur ca tine...

1 Acuma!s altfel, 2u ţi s!or fi răscopt cum#a,... 1 mă ntrerupse răutăcios 8ig *ironescu.

1 /ancuri ieftine& de duzină& cumetre /ileţel& care

nu te onorează$ *ai bine depune un efort& ct de minim&şi caută să mă!nţelegi$ 1 mi reiau e+punerea de mo!ti#e. ; clipă& măcar& nu mi!a trecut prin cap& n zileleacelea de groază& de neuitat& că bătrnul a#ea să mi se

prăpădească att de neaşteptat& lăsndu!mi n seamă străi!nii din podul magaziei... 0i ncă nu!mplinisem şaptespre!zece ani... ar n pri#inţa gromo#nicului& care& după cte

ştiam& trebuia să cuprindă doar po#estea #ieţii lui 'ata! petre şi!a neamului& ce să!ţi spun, %e unde să bănuică era posibil să mai conţină şi unele dispoziţii testa!mentare& precum şi indicaţii despre agoniseala lui de!o#iaţă ntreagă... 0i!apoi& mai era ce#a neclar. *ă băteaserios gndul& şi!a continuat să mă persecute şi după

aceea un timp& că nu era e+clus ca toată istoria cu baniisă fi fost numai o născocire& dacă nu c"iar năluceală&a minţilor nfierbntate din de#lele rubedeniilor mele$...Ce!i drept& eram intrigat de dispariţia registrelor& dar mise formase şi con#ingerea că 'atapetre le ascunsese dinalte moti#e& şi nicidecum din pricina comorii care!i

obseda pe!ai mei. Care erau nsă moti#ele& numai dnsulle cunoştea...

273



/ileţel suge nemulţumit din ţigară& apoi mă c"estio!nează9

1 0i c"eiţa,... 1 3rau attea c"ei şi c"eiţe n magazia lui 'atapetre&

nct puteai desc"ide o pră#ălie de fiare #ec"i... Careanume c"eiţă #rusese să mi!o ncredinţeze& uite& cre!de!mă& m!am tot ntrebat şi eu$ %ar n!a#eam cum să!lmai solicit pe bătrn să!mi răspundă... %eci& am renunţats!o mai caut prin puzderia de fiare din dotaţia lui 'ata!

petre& şi mi!am ndreptat toate strădaniile n direcţia

ocrotirii& cu orice preţ& a străinilor pe care!i pndea e+e!cuţia... 0i nu!mi asumam o sarcină prea uşoară... 1 *da$ 1 mă aprobă poetul& stingndu!şi ţigara.

0i!apoi& ce!a mai fost,... Aţi continuat căutarea regis!trelor,...

1 ăi& nu ţi!am spus c!a doua zi urma să se declan!şeze cercetarea grădinii,...

1 0i, 1 se interesează nerăbdător 8ig. 1 0i!aş zice că!i cazul să ne şi odi"nim niţel$... 5imt

c!adorm pe mine& de obosit ce snt$... <aidem la culcare&iar mine ţi po#estesc continuarea.

e cnd ne organizam culcuşurile& eu n dormitor& iar/ileţel n fotoliul din birou& n care nu dormea ntia

oară& abandonnd orice speranţă de!a lua ce#a n gură&date fiind şi ora naintată& dar şi ine+istenţa oricăror pro#izii& am a#ut impresia& la un moment dat& că!mincearcă cine#a clanţa de la uşă.

4!am atenţionat imediat şi pe /ileţel9 1 Auzi ce#a& dragule,

1 %a$ 1 mi!a răspuns 8ig. 7n foşnet mărunt& bine!cunoscut mie$ Aud cum ţi umblă gărgăunii prin cap...

274



4ejer supărat& m!am retras n dormitor şi m!am ntins pe pat. 'otuşi& nu fără a!i ura prin uşa lăsată desc"isă& lui/ileţel9

1 2oapte bună& filatelistule$...

Care noapte bună,este mai puţin de!un minut se dezlănţuie un scan!dal nemaipomenit. 6n faţa intrării. e terasă. 7rlete&#aiete& e+plicaţii& injurii cu duiumul. lus nişte bufniturisinistre& ca şi cum trupuri de oameni s!ar fi prăbuşit la

pămnt.

5ărim numaidect din culcuşurile noastre. Cnd amdat uşa la perete& le!am zărit ncăierate& şi nu oarecum& pe madam Anuţa şi tanti Raliţa. 'ocmai n pragul nostruşi găsiseră locul. Că!n altă parte nu le!ajungea spaţiul$...

*adam Anuţa& #ecina noastră& spălătoreasă n timpulliber& cnd nu se mbăta criţă& praf şi pulbere& n"ăţasedouă geamantane ct nişte cufere& şi nu se!n#oia& pentru

nimic n lume& să le dea drumul. 5usţinea sus şi tare& că"odoroaga aia& n costum de circ& le furase de la minedin casă. Cu att mai mult cu ct o surprinsese meşterindla broasca uşii.

'anti Raliţa (căci dnsă era -"odoroaga la care sereferea madam Anuţa) şi manifesta intenţia de!a o sălta

pe spălătoreasă& cu geamantane cu tot& şi s!o az#rle de pe terasă. @os. 4a un metru şi ce#a& sub ni#elul platfor!mei de beton.

2e repezim să le despărţim. /ileţel o ia n braţe pemadam Anuţa& iar eu mă strădui s!o cuprind pe tanti

Raliţa. 5pălătoreasa& fără să!şi ia mna de pe mnerulgeamantanelor& porneşte să ragă9

275



1 %omle Conane& săi odată& nu mai sta& c!a #enit şicompliciul babei$

/inenţeles& mi!era imposibil să e+ecut operaţia soli!citată& ncă şi cu mătuşă!mea peste mine. Atunci& cnd

mă a#enturasem s!o nlănţui& mi pierdusem ec"ilibrul&iar tanti Raliţa căzuse& antrenndu!mă sub personalitateadnsei.

Renunţnd la geamantane& din pricină că li se rupse!seră mnerele& n #reme ce unul din -cufere se desfăcu!se& golindu!şi conţinutul pe terasă& madam Anuţa& femeie

#ajnică şi ndelung pregătită fizic& datorită meseriei& lculcă la pămnt pe 8ig *ironescu& dintr!un singur pumn& bine administrat. Apoi& n aşteptarea eliberării mele dinfatala mbrăţişare cu tanti Raliţa& i se aşeză pe coşul

pieptului. 1 2u te lăsa& domle Conane& că eu nu mă grăbesc$

;tnjeşte!o pe cotoranţă& să se n#eţe minte să mai fure

de prin casele oamenilor$...

este cte#a minute& după ce s!au mai potolit lucru!rile& i!am oferit spălătoresei o bancnotă de douăzeci şicinci& drept recompensă pentru #igilenţa do#edită. Apoi&cu toţii& am cărat n casă tuspatru geamantanele& că mai

erau două n mijlocul curţii& şi!am adunat şi pac"eţelelere#ărsate din geamantanul făcut "arcea!parcea.e cnd madam Anuţa se retrăgea la dnsa& ncntată

de marele ser#iciu pe care mi!l adusese& dar nu prealămurită n pri#inţa insistenţelor mele de!a nu se maiduce la circa de miliţie să reclame prinderea "oţoaicei

şi!a -compliciului& o poftesc pe mătuşă!mea să ia loc nfotoliu şi să se e+plice.

276



*ătuşă!mea nu se grăbeşte& ci mai nti şi aprinde oţigară& eterna ei mărăşească. Abia după ce!o consumă pe

jumătate (din două fumuri) catadi+eşte să #orbească. 1 Al& băieţelule& nu!i uman ce se ntmplă$ 1 zice

dnsa. %ă!mi mai nti o cafeluţă& că n!o fi foc& să!mitrag şi eu sufleţelul& şi!apoi ţi spun tot$... 2oroc că mai rămăsese ce#a zaţ n termos.Cu ceaşca ntr!o mnă& iar cu mărăşeasca n cealaltă&

mătuşă!mea se tolăneşte& satisfăcută n fotoliul ce trebuiasă fie culcuşul lui 8ig& şi& după ce ne e+aminează pe!a!

mndoi& mirată parcă de starea noastră de obosealăe+tremă& spre deosebire de dnsa& care arăta mai #ioaie şimai e+ultantă ca oricnd& purcede să grăiască fals m!nioasă9

1 Ce păţirăţi& fraţi romEni, Ce!i cu #oi,... recis&nu!i ce#a n regulă... 'elefonul nu răspunde& soneria nufuncţionează& iar uşa şi mai puţin& probabil că!i defectă&

deoarece am bătut n ea& pnă mi!am zdrelit degetele$...Ce!nseamnă asta, A#eţi probleme, %acă!i aşa& de cenu m!aţi c"emat şi pe mine, Că doar ştiţi cum lerezol#$...

%e ce s!o dezamăgesc pe năzdră#ana mea de mătuşă,i spun #erde n faţă9

1 5la#ă %omnului& că n!o făcurăm şi pe!asta$ 6norice caz& fii liniştită... 2u s!a!ntmplat nimic. 'elefonulnu răspunde& pentru că l!am scos din priză& a#nd delucru cu /ileţelU soneria nu mai este n stare de func!ţionare& de cnd ţi!ai #rt matale degetul n lăcaşul bu!tonului& iar uşa este mersi... *ai curnd răspunde!mi& ce!i

cu bagajele astea,... ntenţionezi să te muţi la mine,...

277



1 2u!ţi fă griji& tanti Raliţo dragă$ Ai să dormi ladomiciliul matale$ %acă!mi mai rămn ce#a parale& ţiangajez un alt ta+i& şi te trimit acasă urgent$ <aidemrepede& să nu mai zăbo#im$...

09. S!/"'men, ,e>n'+ a!,o- me+ano- ,e"e+om!n'+a3''@

7ff$ 5căpasem uşor. PP de lei. Att ct marcase apa!ratul de ta+are.

Restul fusese mult mai ieftin.PQ de lei& amenda plătită agentului de circulaţie. ar!

carea ta+iului pe linia de tram#ai. Care tram#ai nsă& nu

mai funcţiona de peste un an şi ce#a.JQ de lei& cinstea făcută băieţilor de la atelierul

mobil. *otorul maşinii n!a#usese ne#oie de nici o depa!nare dect n imaginaţia te"nică a mătuşă!mii. 2u maimergea& deoarece i se terminase carburantul din rezer#or.

OQ de lei& pentru M> litri de benzină C; N. %e la

staţia eco& de lngă Rosetti& unde mpinsesem maşina&mpreună cu tanti Raliţa şi ser#iabilul ta+imetrist& careacceptase să ne ajute& din cnd n cnd& atunci cndcobora de la #olan.

0i ncă > de lei& pentru cursa următoare& de la 4ido pnă!n bariera Vergului& unde locuia tanti Raliţa. 6nsă

efectuată cu!o altă maşină& ntruct băiatul nostru prete+tase că!l doare capul din pricina efortului depus laconducerea #e"iculului mpins de noi& şi că preferă să

279



se!mpuşte dect s!o mai urce pe mătuşă!mea n ta+iulsău.

Cnd am ajuns acasă& a trebuit să bat la uşă numai#reun sfert de oră. /ileţel nu m!auzea deloc. robabil

că adormise buştean.Am pătruns n locuinţă ce#a mai trziu. %atorită aju!torului prestat de *i"ăiţă -5fntu& #ecinul de la etaj& pecare am fost ne#oit să!l trezesc şi să!l rog să coboare cuuneltele de lăcătuşerie.

4a ceasul cnd intenţionam să mă culc& renunţnd la

e+aminarea miilor de fotografii din geamantane& se lu!mina de ziuă.'ot era ce#a. entru că lumina electrică din aparta!

ment nu mai ardea. %e cnd ncercasem să nlocuiesc becul de la #eioză. 5e nţepenise n fasung şi!am #rutsă!l scot cu ajutorul unui cuţit de bucătărie. ar #rfulcuţitului se topise niţel& ntr!o flamă de rară frumuseţe.

nstalaţia electrică ieşise din funcţiune. 'elefonul ba.0i!acuma bria de!mi umfla capul.

1 Aloo$ Cine!i la aparat, 1 mă interesez eu&nşfăcnd mnios receptorul.

1 %ar acolo cine!i, 1 se interesează indi#ida de lacelălalt capăt al firului& pe care nsă o recunosc imediat.

entru că tanti Raliţa& datorită abuzului de tutun& seaflă n posesia unui timbru #oalat de neuitat. 1 3u snt& dragă tanti& nepotul tău iubit& eu& şi de la

oaste& m!am ntors rănit& capul rău mă doare& şi mi!itare somn& dar nu!i c"ip& acuma& oc"ii să!i adorm$ 1 irăspund mătuşă!mi cuprins de!o ciudată ameţeală liric!

baladescă.

280



1 ăi& e şi normal$ 1 mă informează tanti Raliţa.Cine poate dormi ziua,... %ar ce!i cu tine& ai cum#atemperatură& de #orbeşti ca!n cartea de citire pentruclasa a V!a,...

1 5pune!mi care!i baiul& nu mă prelucra$ Că pe!urmă scot telefonul din priză... Altminteri nu se poa!te& dormi n casa asta$ Ce dacă!i ziuă,... Ai uitat ce!am

păţit peste noapte, 1 o solicit pe mătuşă!mea să!şinc"eie mai repede e+punerea.

Aud un soi de scrşnet n receptor. robabil că!şi

aprinde o ţigară& deoarece ntrzie puţin& pnă să!mideclame9 1 Al& băieţelule& n!am #rut să te mai deranjez& #e!

nind la tine din nou... %e!aia ţi!am telefonat. Am maidescoperit o fotografie... Formidabilă. %e la nmormn!tarea lui bunicu!tău& şi care mă tulbură nemaipomenit.6nc"ipuie!ţi& băiatule& nu mă găsesc printre participanţii

luaţi n poză. 3ste posibil, 5ă nu fi fost şi eu la!nmor!mntare,... a ncearcă de!ţi adu aminte& unde eram cnds!a tras imaginea,... Ce zici& să nu ţi!o aduc& să te uiţila ea,...

Aproape urlu& cnd i răspund9 1 entru nimic n lume$ 2u!i ne#oie... Am să!mi

amintesc şi fără s!o pri#esc... %ar lasă!mă să dorm cte#aceasuri& şi!apoi te sun eu... 4a re#edere& tanti Raliţo& lare#edere& pe curnd$

0i& fără să mai aştept reacţia mătuşă!mii& mă punedracul şi dau să scot telefonul din priză. 6nsă& ameţit detolborseala somnului& n loc să trag de cordonul ştec"e!

rului& smucesc zdra#ăn de cel al receptorului. 2!aş putea afirma că s!a rupt complet& fiindcă mai

281



scoală!mă şi& după ce ne prindem sufletele& am să!ţi po#estesc n continuare desfăşurarea e#enimentelor...

2!am mai aşteptat răspunsul lui /ileţel. *!am az#r!lit drept n pat& nfofolindu!mă sub plapumă.

/arem de!aş adormi niţel. Că de pe!acum ncepea sămă frămnte problema ridicată de tanti Raliţa.C"iar aşa$Cum de nu se afla n fotografie& printre neamurile

care se pozaseră cu prilejul nmormntării lui 'atapetre,

283



KI. ŞIA *OST ZIUA A DOUA

2?. En'ma e "$m!#e;,e

%oa#,e /a#3'a"(

8ig *ironescu& dăruit cu "ar dumnezeiesc (n mate!rie de poezie)& nu face două parale... ca bucătar. 6n afarăde faptul că m!a trezit abia pe la trei şi jumătate& şi nu la#remea prnzului& aşa cum l rugasem& ceea ce mi!a oferit

la masă nsă& spre cumplita mea dezamăgire& nu repre!zenta dect un regim dietetic se#er& ntocmai cum mi seser#ea& cnd#a& la institutul de endocrinologie.

1 Ce!i asta& meştere, 1 l c"estionez #ădit indispus&arătndu!i borcanul cu iaurt& pac"etul de brnză de -#acişi cele patru mere corico#e& scoflcite şi #erzi& pe care

mi le depusese cu infinit gust estetic pe masă./ileţel nu se pierde cu firea& ci mă informează prompt9

1 Cele mai ideale şi raţionale alimente pentru o curăde slăbire eficientă$ 2u!mi spui mereu că& de mine& in!tenţionezi să!ncepi o #iaţă nouă& din punct de #edere

nutriţional& binenţeles,... 7ite& ţi!am dat ocazia să!ţindeplineşti dorinţa$... 1 %e acord$ 3ste posibil să fi emanat şi!asemenea

afirmaţii riscante$ %ar astăzi nu!i mine$... Vrei să!mi

284



ani"ilezi orice posibilitate de!a!mi realiza marea anc"etă&lăsndu!mă să mor de inaniţie,...

2u!ţi dai seama că!n perioadele de intensă acti#i!tate cerebrală suspend orice dietă,... Altce#a& mai acătă!rii& n!ai găsit la piaţă,...

1 /a da$ 1 mi răspunde 8ig. 6n piaţa -8emeni&la restaurantul din colţ& am dat peste nişte ciorbă de

burtă morbidabilă... %e fapt& ţin şi eu un soi de regim&

dar de altă natură şi concepţie& aparţinnd mai curnd practicilor Boga... Aşa că am cumpărat o oală de ciorbă& plus o cratiţă cu sarmale... A fost ce#a de groază& pnăle!am cărat n Calea *oşilor$ 'oate ja#rele şi potăileerau după mine

1 7ite ce!i& frate /ileţel$ Ca să n!a#em #orbe& adutotul aici& şi #om mpărţi frăţeşte$ 1 l somez e+citat

pe poet. 1 5ă lăsăm mai moale c"estia cu fraţii$ 1 se opune

8ig. Facem jumi!jumaI& şi!atunci e bine$...

4a cafeluţe& pe care le preparasem cu mnuţele mele&după ce lic"idasem două farfurii de burtă şi #reo zece

sărmăluţe& i spun lui 8ig& n #reme ce!mi aprind un-ent (din dotarea sa) şi care sper să nu fie ultimul9 1 0tii ce, Află că& abia acum& cnd mi funcţionează

normal metabolismul& m!am dumirit n pri#inţa dispari!ţiei mătuşă!mii$

/ileţel& emoţionat la culme& e+clamă ngrozit9

1 2u se poate$ A dispărut coana Raliţa,.../ileţel& emoţionat la culme& e+clamă ngrozit9asemenea momente de e+cepţie$... *ă refeream la dispa!riţia mătuşă!mii din fotografia participanţilor la nmor!

285



mntarea lui bunicu!meu... %e fapt& după cum mi!amamintit& nici nu se găsea acolo n timpul e#enimentuluirespecti#$ Cnd ne trăsese n poză domnul 5c"utzmei!ster& fotograful oraşului& specializat n nunţi& botezuri şi

decese& de toate riturile& tanti Raliţa părăsise pri#eg"iul&temporar& şi!şi refăcuse apariţia abia după ce demarasemcu dricul către cimitir$ %ar stai& să!ţi po#estesc totul dela nceput...

21. S/$"a,!" #!e"o# %:n am'"'e(

'anti Raliţa& care nu fusese găsită n tot oraşul& atuncicnd intenţionasem s!o anunţ despre tragicul sfrşit al

bunicului& deoarece plecase la /ucureşti& să!şi rezol#enişte probleme personale& s!a i#it la casa bunicilor abian a doua zi a pri#eg"iului.

/inenţeles& dezlănţui un scandal monstru. ; bălăcări

pe *aca!*aia ca pe!o albie de porci& osndind!o pentrumesc"inăria cu care organizase nmormntarea. 1 5ă!ţi fie ruşine& ţaţă Caterino$ Cum de te!a lăsat

inima să!l mbraci pe neică etre n ţoalele ăstea dec"elner,... mediat să faci pe dracu!n patru& şi să!l puin straie cu#iincioase$ Auzi,...

1 %e unde& fa Raliţo, Ai nnebunit, %e unde să!ifac rost de "aine de!nmormntare clasa!ntia, 1 pornisă se #ăicărească bunică!mea.

'anti Raliţa& şi pe!atunci tot att de energică şi dina!

286



mică& o c"emă pe *alica şi!i dispuse& răcnind la ea ngura mare9

1 *alico& adu!mi fracul lui onică... %a& da$ Fracul&

ăla pe care l!a mbrăcat doar la nuntă... Ce!i maitrebuie,...este cte#a minute& dacă nu şi mai puţin& 'atapetre

era despuiat de costumul cu care inaugurase băcănia şimbrăcat n fracul lui nea onică odăşc"ină.

'anti *alica plngea& binenţeles nu de mila lui

taică!său& ci de!a "ainelor de -ţinere ale bărbatului personal. *aca!*aia& mormăind nfundat& ajuta la ope!raţie& n #reme ce tanti Raliţa proceda la modificareantregii decoraţii din odaia mortuară.

Cnd şi manifestase şi intenţia de!a tapisa sicriul cufaţa de masă& din catifea #işinie& atunci izbucni scan!dalul n a doua sa fază.

*aca!*aia& trăgnd de!un capăt al feţei de masă& porni s!o nfrunte pe tanti Raliţa9

1 a ascultă& fa Raliţo& cine te!a c"emat să!mi faciordine n casă,... 2u!ţi con#ine cum arată neică!tu etre&n!ai dect să te cari d!aci$ 4ari#oar şi!un praz #erde$...3i& asta!i bună$ Că n!oi fi #rnd să!l ngrop pe etre

n zestrea *alicăi...'anti *alica& auzind că!i #orba să i se ia din dotă&se răţoise şi dnsa la mătuşă!mea9

1 *amiţica are dreptate$ Cine eşti tu& de ne porun!ceşti nouă,...

'anti Raliţa şi frnase ner#ii& pri#ind contrariată la

neamurile ei& după care le anunţă9 1 7ite ce!i& Caterino ţaţo& şi tu *alico& eu nu maistau& plec& mă duc& mi iau lumea!n cap$... %ect să #!aud

287



şi să #ă #ăd smiorcăind din pricina unor otrepe& mai bine#ă las n plata %omnului$ Faceţi cum #reţi& că de căr!

pănoase ce!mi snteţi& aţi fi!n stare să!l ngropaţi pe bie!tul neica etre şi fără izmene& ca să #ă coaseţi din eleguleraşe pentru soarKle$

Fără să mai rostească o #orbă n plus& 'anti Raliţaşi luase geanta şi plecase turbnd de supărare.

/unică!mea şi *alica& fericite că scăpaseră ieftin&

#ăzndu!se izbă#ite de prezenţa şi gura spurcată a Ra!liţăi& l sc"imbară din nou de "aine pe 'atapetre.6n clipa cnd tanti *alica obser#ă că mătuşă!mea

se!apucase să taie coadele fracului& retezndu!le din scurtcu foarfeca& dădu să fugă după dnsa. 3ra trziu nsă.

e la prnz& n a doua zi de pri#eg"i& moţoganii seretrăseseră sub şopru& să ia ce#a n gură& apelnd la

traista lor cu merinde.'anti 5orica şi nea *ăgeanu apărură abia după!

amiază& odată cu #ecinii de ma"ala #eniţi să se nc"inela catafalcul bătrnului. 5pre surprinderea mea& careurmăream de la distanţă sosirile& deoarece trebuia să fiuatent şi la săpăturile din grădină& ncepute ncă de pe la

zece de -moştenitorii direcţi& am constatat că la poartanoastră se formase o coadă uriaşă.Veniseră& n afara prietenilor şi cunoscuţilor mai

apropiaţi ai lui bunicu!meu& pnă şi duşmanii de ieri.Adică a#ocatul @urj <ariga& mpreună cu băieţii& *aţ

şi /obe& domnişoara 'onş& ntr!o roc"iţă prăzulie& subţire

şi cu dantele& de parcă s!ar fi nfiinţat la un botez& ma!dam Cerc"ez& cu #oaletă neagră& nsoţită de "ăndrălăiiei de băieţi& gemenii ?dru"u şi Alionte Cerc"ez& care!şi

288



roteau pri#irile mprejur& ca şi cum ar fi #rut să!şi nti! părească n memorie numele celor prezenţi. Alionte& laun moment& porni să rnjească subţire pe sub mustaţă&

n timp ce!i şopocăia ce#a la urec"e lui /obe. 6nsă bă!trnul <ariga le făcu semn& cerndu!le să păstreze buna!cu#iinţă.

erindarea celor care doreau să depună o floare lanăsălia lui 'atapetre ţinu pnă seara trziu.

Cnd ne aşezarăm să cinăm& tata şi unc"ii mei& nea

'ilică& unc"iuI 5ile şi nene 4ambe& mătuşile 'odica şi?efira!@eaninne& precum şi maică!mea cu nea onică o!dăşc"ină& arătau cu toţii de parcă ar fi lucrat ziua n!treagă la golirea "aznalelor din ma"ala.

2umai tanti *alica afişa o ţinută ce#a mai decentă.%eşi fusese iniţiatoarea acţiunii& nu participase la opera!ţiile comple+e din grădină& ntruct preparase bucatele

pentru masa de seară.Ceilalţi nsă& plini de colb& murdari de sus şi pnă

jos& cu "ainele flendurite& năduşiţi ca nişte cai de trac!ţiune& abia se mai puteau ţine pe picioare. *oti# pentrucare luaseră cu toţii loc pe scaune. %ar şi pentru amnca pe sparte.

2ene 4ambe& supărat pe taică!meu& pe tanti *alica&de fapt pe toată lumea asta dezlănţuită& lacomă şi nesă!tulă& care!l silise să muncească fizic& ceea ce nu făcuseniciodată la #iaţa lui& puse punctul pe -i.

Renunţnd la pifteaua din mnă& şi care ar fi trebuitsă fie a şaptea la rnd& după e#idenţa ţinută de mine&

porni să #orbească& aproape spumegnd de furie9 1 Aşa ne trebuie& domI 3ftimie$ 5ă ne luăm dupămintea *amiţic"ii... 4a ce rezultat am ajuns,... %oar

289



că& nolens& #olens& i!am săpat n lung şi!n lat grădina$ 2umai nişte tmpiţi& ca noi& puteau crede că tăticu şi!angropat registrele$ %ar răposatul s!a do#edit mult mai

deştept... %e ce să le #re sub păstrnac,... Ca să dea peste ele orice dobitoc,... 2u& fraţilor& am muncit de pomană& pentru că gromo#nicul& pnă la urmă& după pă!rerea mea& cea mai recentă& a fost totuşi furat... ro!

blema!i lămurită$ Rămne s!aflăm cine l!a luat& că!nnici un caz n!o să mă con#ingeţi c!a fost şterpelit de

#reun străin de casă$... <oţul se află printre noi$... Astae$... Alea iacta est$... 1 Ce #orbeşti& domle$ 1 sări ca ars nea 'ilică!*a!

lec. Va să zică sntem şi "oţi$ 3i& nu mai spune$ 0icare!i ăla,...

1 ;ricine$ 1 afirmă sentenţios nene 4ambe. 0i tu&şi 3ftimie& mai ales că locuieşte!n iteşti& şi *alica...

1 oate că şi mă!ta& boule$ 1 răcni unc"iuI 5ile&dnd să se repeadă la frate!său& cu pumnii n poziţiede atac.

'anti ?efira!@eaninne& temndu!se pentru #iaţa băr! batului ei personal& se interpuse neinspirat ntre nene4ambe şi unc"iuI 5ile. Coliziunea nu mai putu fi e#itată&

şi biata mătuşă!mea nimeri cu capul n platoul cu salatade &&bKf& cum i zicea *aca!*aia. 2ene 4ambe& după ce asistase impasibil la demon!

straţia de eroism şi fidelitate a ne#esti!sii& se uită o clipăla frate!său& care!şi e+trăgea pumnii din ser#iciul demuştar şi şi!i ştergea cu poalele feţei de masă& şi declară

brusc& cu faţa iluminată de!o scnteiere demenţială9 1 %ar ştii că!i o idee$ Fiat lu+$... 7nde!i *ami!ţica,...

1 6n odaia de la drum$ 1 l informă nea onicăodăşc"ină.

290



1 a ascultaţi& fratres et cumnates& nu #i s!a părutciudat că *amiţica a!ncercat mereu să ne con#ingă des!

pre ine+istenţa unor bănuţi adunaţi de domI etre, 1şi reluă nene 4ambe discursul. /a că 'ăticu n!a#ea deunde să!i strngă& ba că dnsa se mulţumeşte doar cucei două mii de lei pe care ar urma să!i primească dela noi$ ăi& da& cred şi eu$... Carpe diem& adică bucu!ră!te de ce!ţi pică!n mnă& şi nu te lăcomi$ %acă a pus

mna pe registrele gromo#nicului& şi poate permite$entru că& astfel& are posibilitatea& nu numai să distrugătestamentul din gromo#nic& dar să şi afle unde!s ascunşi

bănuţii... Auri sacra fames$ Aurul i!a luat minţile... 2!am dreptate,

2ene 4ambe& triumfător şi ncntat& pri#i superior laasistenţă.

1 5igur că n!ai dreptate& fătălăule$ 1 răsună deo!dată glasul piţigăiat al bunică!mii& penetrant şi abrazi#.Ce să fac cu catastifele luI tac!tu& dacă nu le pot citi,...Ai uitat că nu ştiu carte,...

Argumentul prezentat de *aca!*aia& care apăruse n pragul odăii de la drum şi se!ndrepta către noi& păru

decisi#. 2umai nea 'ilică!*alec nu arăta e+cesi# decon#ins. 1 0i dacă ai să te pui pe!n#ăţat, 1 şi e+primă el

strălucita idee care!i străfulgerase prin minte.*aca!*aia& dispreţuitoare& emise un sunet indecent

cu buzele& apoi l bătu pe unc"iu!meu cu palma pe creş!

tet& cam tare totuşi& spunndu!i cu glas fals nduioşat9 1 'ilică& 'ilică& bietule$... %e cnd te!am născut&mi!a fost milă de tine$ Că erai plăpnd şi fira#& şi!a#eai

291



capul scoflcit şi teşit& de zicea coana moaşe& madamFlaimuc& c!am adus pe lume un tmpiţel& ia aminte& untmpiţel& iar nu un tmpit& cum eşti acum& şi ncă zdra!

#ăn$... Cnd să!n#ăţ a citi& mă beşleagă,... Că!s bătrnă şinici oc"ii nu mai m!ajută$... 4a asta nu te!ai gndit,...*ai bine te!az#rleam la pri#ată& şi nu mai aduceam pelume un nătntol& o paiaţă de blci...

Apoi& de astă dată adresndu!se tuturor -moştenito!rilor& *aca!*aia declară n gura mare9

1 %uceţi!#ă!ţi la culcare& bernebecilor& că mine ne!aşteaptă zi grea$ *ai nti trebuie să!l cărăm pe etrela cimitir& după care mai a#em şi praznicul& să!i mbui!

băm pe toţi ne"aliţii ăştia... 4uaţi!#ă gndul de la gro!mo#nic... V!aţi ntrebat #reodată& dacă nu cum#a bătrnulşi!o fi bătut joc de noi toţi,... *ereu ne!a speriat cucatastifele lui& dar a citit care#a măcar un singur rnd

din ele,... Ai,...'ata& după ce se asigură că bătrna se retrăsese n

salon& odaia dinspre şopru& rosti cu glas nfundat9 1 5!ar putea să fie şi!aşa& cum zice *amiţica$ 5ă

nu fi e+istat niciodată #reun gromo#nic... %racuI să mainţeleagă& că eu nu pricep nimic$... ;m trăi şi!om #edea&

"aideţi la culcare$...Apoi căscă att de tare& nct ng"iţi #reo cinci muştedeodată& pe puţin. 4ejer indispus de neplăcuta ntm!

plare& tuşi niţel. %nd să părăsească ncăperea& greşiclanţa şi& n loc să iasă pe uşă& intră de!a dreptul nuriaşul dulap& cu două batante& din bucătărie.

Fără să!şi piardă aplombul şi morga& tata se prefăcua nu obser#a cataclismul dezlănţuit de infima eroare decirculaţie. ăşi mndru şi prestant printre cratiţele pră!

292



KII. *UNERALII DE ALF

2). Ma#+'a !ne#e %C>o/'n J Za5a'&o+( J +! #',m 5a#'a'"

%upă ce ai mei porniseră să sforăie pe mai toate tim! brurile posibile& armonic #orbind& m!am strecurat n podul magaziei mari& să!mi "rănesc prietenii. 6ncărcatcu!o paporniţă& plină cu piftele şi pătlăgele roşii& şi maicărnd şi!o găleată cu apă de băut& am fost ne#oit să

ntreprind o serie de mane#re ec"ilibristice din cele mairiscante.

!am găsit pe băieţi străduindu!se să asculte la radioultimele ştiri. Recepţionau nsă destul de dificultuos& şiCairo şi 'angerul& deoarece bateriile se cam descărcase!ră. %upă ce le!am transmis pro#iziile& anunţndu!i că a

doua zi a#eam să!l petrecem pe 'atapetre la cimitir& i!am părăsit n grabă& ducndu!mă să mă culc şi eu.

e la zece dimineaţa a sosit popa 5rmă& părintele paro" al bisericii %omniţa /ălaşa& căreia i se mai spuneaşi *a#rodolu& mpreună cu dascălul şi doi ţrco#nici.

6n #reme ce!şi despac"etau uneltele pentru oficiereaslujbei& pri#eau cu toţii curioşi şi intrigaţi la neamurileadunate n odaia de la drum. %ndu!şi seama că nu maiera loc suficient şi pentru cadrele bisericeşti& o rugară pe

294



*aca!*aia să organizeze transferarea lui 'atapetren curte.

'impul era frumos& soarele bătea puternic.

1 3 mai bine n ogradă& coană Caterino$ 1 o lămu!rea aiuritor părintele 5rmă& fără să ştie prea bine ce şicum #orbeşte. 6ntr!un ceas& două& ct o să ţie slujba& nucred să #ie #reo ploaie... 'otuşi& n!ar fi rău dacă am a#eala ndemnă şi nişte umbrele$...

1 %ar de ce& sfinţia ta& dacă #remea!i att de nso!

rită, ... 1 ăi& tocmai d!aia$ Că n!o sa stau cu capul n bătaia #ipiei& să!mi fiarbă creierii ca ciulamaua$...

/unică!mea ncepu să se ener#eze. 2iţel furioasă& lntrebă pe popă9

1 !ascultă& părinte& ai de gnd să slujeşti cu umbrelan mnă,... Ce& nu ţi!e bine,

1 /a da$ 6nsă nu #reau să!mi fie rău... *ata& coanăCaterino& sau unul din băieţi& că!s destui& după cum #ăz&o să ţineţi umbrelele... Că& dacă trece cum#a pe!aici pă!rintele uturică& şi mă #ede că slujesc n paro"ia lui&atunci s!a zis cu mine$... *ă spurcă di"ania şi mă bles!teamă& de!mi merg fulgii... 2!am dreptate,...

*aca!*aia se!n#oi n cele din urmă. 6nsă& mai nain!te de!a purcede la strămutarea sicriului n bătătură& i pofti pe oamenii bisericii la o gustărică& sub şopru. Acolon!a#ea cine să!i #adă& şi mai era ce#a #reme pnă la so!sirea cioclilor cu dricul.

este #reun ceas şi ce#a& cnd şi făcu apariţia carulmortuar& tras de doi bidi#ii famelici& prăpădiţi şi jigăriţi&de li se identificau coastele& părintele 5rmă era beat cui

295



şi se pupa bot n bot cu nea onică odăşc"ină& nsărcinatcu adăparea şi "rănirea lui& şi care se găsea la aceeaşicotă de saturaţie alcoolică.

%ricul parcă n faţa porţii& iar dinăuntru descinserătrei ciocli şi cinci indi#izi jang"inoşi& cu nişte cutii nmnă. Abia cnd le desfăcură& şi scoaseră instrumentelemuzicale adăpostite acolo& realizai că era #orba de mu!zicanţii tocmiţi de nea 'ilică!*alec.

Acelaşi lucru l realiză nsă şi tanti *alica. entru că

porni să ţipe isteric9 1 *amiţicooo$ *amiţicooo$... Vină să #ezi ce!a fă!cut tontul de 'ilică$... 6n loc să ne!aducă fanfara regi!mentului& aşa cum fusese #orba& cnd l!am trimis dupămuzică& s!a apucat şi!a angajat taraful lui Ciomrtan...A!nnebunit& *amiţicooo$... *or$ 5imt cum mă trectoate căldurile$... 5ă!l duc la groapă pe 'ăticu& fără

trombon şi tobă mare,... e el& care toată #iaţa a fost#eteran de război$...

1 5tai blnd& fa cucoană& 1 inter#eni unul din mu!zicanţi& probabil c"iar Ciomrtan n persoană& c!a#em şitobă$...

0i& fără să mai adaste reacţia mătuşă!mii& strigă la

cioclul de pe capra dricului9 1 %ă& mă /ălică& toba jos& mnca!ţi!aş guriţa$...%ă!o mai repede& că turbează apucata asta$...

Vizitiul se ridică de pe capră şi& după ndelungatemane#re& scoase din lada acesteia un agregat muzicalmonstruos& cum nu mai #ăzusem n #iaţa mea. %e #reme

ce!i ziseseră tobă& era posibil să fie şi!aşa ce#a$ 6i crpi!seră pielea de rezonanţă cu!attea petice din băşici deoaie& #acă sau porc& nct nu se mai putea determina cu

precizie unde era pielea originală& montată iniţial& şi

296



unde contribuţiile ulterioare. ar pereţii ciudatului instru!ment arătau att de jalnic& scorojiţi& plesniţi şi bătuţi ncuişoare& că numai srmuliţele şi sforile cu care fuseseră

legaţi şi nc"ingaţi mai ţineau să nu!şi piardă n#elitura.'anti *alica porni să plngă cu năduf. 1 4ambe& 4ambe& 1 recita dnsa& rău am mai ajuns&

de!l ngropăm pe 'ăticu numai cu doi cai... 'ilicăăă$'ilică& ce!ai făcut& nenorocitule,... 7nde!s soldaţii, 2uţi!am spus că #reau soldaţi, 5ă tragă cu puştile şi cu

tunul& cnd o să!l coborm n mormnt pe 'ăticu$... o!nicăă& lasă!l n plata %omnului pe ţapul ăla de 5rmă& şi#ină să #ezi ce se!ntmplă$...

6nsă nea onică odăşc"ină nu mai făcea de mult priză cu realitatea.

0i nici nu mai apucă să dea #reun răspuns mobilizăriine#esti!sii& deoarece n faţa porţii se i#ise& parcă adus de

dia#ol& iar nu de cel al cărui reprezentant legal pe pămntera& popa uturică& paro"ul nostru& de la biserica 5fntu

2icolae& din capătul străzii.3+aminnd febril ambianţa l caută din pri#iri pe

colegul care ndrăznise să!i ncalce spaţiul #ital. Cnd ldepistă sub şopru& unde părintele 5rmă con#ersa n con!

tinuare cu damigenuţa lui nea onică& purcese să c"irăieşi să orăcăie9 1 /ată!te %umnezeu să te bată& sfinţia ta& c!ai ajuns

să furi pinea de la gura fraţilor tăi... 2u ştiai că n!aidreptul să pătrunzi n paro"ia mea,... Că numai eu pot

boteza& cununa şi nmormnta n ma"alaua asta,...

R#neşti& ca o fiară& la bănuţii altora,... 'e reclam la patriar"ie& aşa să ştii& lacomule şi păcătosule$ 5ă te răs! popească$... e!ăsta te!ai găsit să!l slujeşti la groapă,

297



e păgnul de etre Coman... Care n!a păşit n #iaţa lui&nici măcar n tinda bisericii,... <uideo& la oase& mămă!ligarule$...

2umai inter#enţia salutară a lui taică!meu& care!istrecură lui uturică cte#a monede neidentificabile& iz! buti să ne scape de ruşine.

6ntre timp& mai toată ma"alaua se!adunase n uliţanoastră. ar @urj <ariga& n "aine de doliu& negre şi lu!cioase de!atta utilizare& rnjea satisfăcut lngă /obe&

sprijinindu!se de umărul lui *aţ& proţăpiţi tustrei ndreptul gardului de la drum. *adam Cerc"ez& domnişoa!ra 'onş& aceasta din urmă ntre Alionte şi ?dru"u& pre!cum şi nenumăraţi #ecini& aşteptau curioşi desfăşurareae#enimentelor.

%upă ce băieţii& ajutaţi de ciocli& scoseseră n ogradăsicriul cu rămăşiţele pămnteşti ale lui 'atapetre& porţile

curţii fură date la o parte& iar lumea se buluci n interio!rul ogrăzii.

opa 5rmă& secondat de părintele uturică& carese!mpăcase cu dnsul la un pă"ărel de %răgăşani& după oscurtă tranzacţie& probabil reciproc a#antajoasă& ncepuoficierea slujbei de nmormntare. Citea cu limba mple!

ticită& pe sărite& omiţnd pasaje ntregi din te+tul pecare!l a#ea n faţă. uturică mai bălmăjea şi el cte ce#a&n #reme ce dascălul şi ţrco#nicii cntau pe de lături&ncurcnd mereu isoanele.

6n doi timpi şi trei mişcări& e#entual numai două&totul era gata.

Coşciugul fu& după aceea& urcat n carul mortuar& iar*aca!*aia şi demonstră posibilităţile #ocale& dez#ol!tnd un bocet ca la carte9

1 eeetree& eetree& mai stai o ţră& eetree& mai stai

298



şi nu pleca$ Aolică& aoleu& ce mă fac acuşa eu& că mi!afost cu tine bine& aoleu şi #ai de mine$... eeetree&etricăă$ <""& ""... <""$... 2u ţi!e teamă& nu

ţi!e sete& ai scăpat de greul #ieţii& ce!ţi mai pasă$...<"""$... *ă laşi pe mna copiilor& să jupoaie şi pie!licica de pe mine$...

'anti *alica& jenată de ultima afirmaţie a bunică!mii&o ng"ionti pe ascuns ntre coaste& murmurndu!i n sur!dină& cu glas #eninos9

1 *amiţico& #ină!ţi n fire$... 'ermină odată& căte!aude ma"alaua$ 1 'aci& Amelito& 1 scrşni printre dinţi *aca!*aia&

taci& că mai am niţeluş...%upă ce!şi ispră#i& cu brio& ultima bucată de rezis!

tenţă& #ru să se caţăre de!a dreptul n dric. Asta& proba! bil& ca să demonstreze asistenţei intenţia de!a!şi nsoţi

bărbatul pnă şi!n groapă. /unică!mea nsă şi agăţăcatastrofic poalele roc"iei de!un ornament al caruluimortuar.

4umea& aşteptndu!se la un spectacol de zile mari& futotuşi dezamăgită& deoarece *aca!*aia purta pe dede!subt nişte izmene de!ale lui 'atapetre. 5pre norocul dn!

sei şi neşansa mulţimii.'anti *alica& pe care o podidiseră lacrimile& maimult de necaz& i desprinse roc"ia de pe ciubucul driculuişi!o ajută să şi!o tragă la loc. Asta n #ăzul tuturor.*aca!*aia nu se prea ruşină& do#adă c!o auzirăm comu!nicndu!i fie!sii9

1 ?i!le cioclilor să!i deie drumuI& c!altminteri pier!dem ziua!ntreagă$... ar tu ai grijă& şi!nc"ide peste tot&

299



să nu ne fure tl"arii şi "oţomanii ăştia de #ecini& să nelase săraci lipiţi pămntului& că snt n stare$...

este cte#a minute cortegiul se urni din loc& urmndcarul mortuar.*aca!*aia păşea n frunte& sprijinită de taică!meu şi

de nenea 4ambe& băieţii ei dinti. ; urmau unc"iuI 5ileşi nea oniţă& cu ne#estele la braţ& nea 'ilică!*alec cumaică!mea& tanti 5orica& şi mătuşile mele& iar *ăgeanu

singur& deoarece se luase n cioace cu podoaba de soaţă.Aceasta& cu prilejul fotografierii neamurilor şi prietenilorn jurul sicriului lui 'atapetre& din ograda casei& l silisesă!şi sc"imbe locul de lngă tanti 'odica& pe moti# că!iface zmbre.

Cnd se ajunse n dreptul locuinţei lui *oncică& dincurtea acesteia izbucni o maşină& cu -diplodocul la

#olan (dnsul fiind nu numai profesor de naturale& dar şiunicul posesor de automobil de pe strada noastră).

-%iplodocus *oncică& trezindu!se cu alaiul n faţă&se sperie şi porni să cla+oneze ca un disperat. Caii& şimai terifiaţi& o luară la goană& trăgnd după ei caleaşcamorţii. 4a primul "op& coşciugul şi părăsi lăcaşul şi ate!

riză pe caldarm. ărintele 5rmă şi popa uturică!rţăn!gău& care se suiseră n dric lngă răposat& se pomeniră şiei debarcaţi n colbul drumului.

*uzicanţii tarafului lui Ciomrtan& dinaintea caruluimortuar& şi care pnă atunci interpretaseră cam n dorullelii un soi de marş funebru& #ăznd că ntreaga instalaţie

funerară se năpusteşte asupra lor& iuţiră imediat pasul&alergnd după aceea din ce n ce mai accelerat& ntr!uncrescendo furibund. Fără a!şi ntrerupe nsă cntarea. 2u!

300



mai că& datorită sc"imbării de ritm& marşul căpătă noi#alenţe& sunnd acum a bătută& srbă sau ciuleandră.

/inenţeles& cortegiul nţepeni locului. articipanţii

rămaseră cu gura căscată& pri#ind la dricul care se dez!membra la orizontul străzii& la cioclii care goneau dupăel& precum şi la instrumentiştii n panică& dispărnd dincmpul lor #izual ntr!un tempo &&molto allegro& darnicidecum &&ma non tropo& ci dimpotri#ă c"iar.

*aca!*aia& fără să!şi fi pierdut cum#a cumpătul&c"irăii la taică!meu9 1 3ftimie& ce mai stai& fugi după nenorociţii ăia cu

dricul şi adu!i napoi$... Vrei să ne!apuce noaptea& cutac!tu mort n drum,... Dlora le con#ine s!o!ntindă lacăşile lor& după ce şi!au ncasat ar#una...

4a scurt răstimp& spre stupefacţia generală& n capătul

străzii& pe coastă& şi făcu apariţia taraful lui Ciomrtan.Formaţia se deplasa tot n pas alergător& cntnd acelaşimarş funebru n ritm de srba popilor. %ar n sens in#ers.

1 %e!aia!i bine să nu dai toţi banii nainte$ 1 con!stată satisfăcut nea 'ilică!*alec.

'otuşi& nici gnd să fie #orba de!aşa ce#a. nstrumen!

tiştii erau fugăriţi din urmă de fantastica noastră tantiRaliţa.Cu biciul ntr!o mnă şi cu friele n cealaltă& pe capra

unui camion de cărat lemne de foc& la care erau m"ămaţidoi cai uriaşi şi #oinici& de tracţiune& mătuşă!mea mnade mama focului n direcţia noastră.

Cnd opri caii& stătură locului şi bieţii muzicanţi.%upă care& spetiţi de!atta goană& şi la deal şi la #ale&căzură ca nişte baligi la pămnt.

1 5la#ă %omnului& că i!am ntlnit pe ciocli& cu

301



rămăşiţele dricului n stradă& c!altminteri nu mai aflamce s!a!ntmplat cu #oi$ 1 ne comunică tanti Raliţa. %ar

au fost băieţi de treabă& şi!n lipsa caleştii fărmate şi!auadus de!acasă camionul cu care lucrează la depozitul delemne... 'rebuie să sosească şi ei& că m!am grăbit şi nui!am mai aşteptat... 8ata& "aideţi& nu mai zăbo#iţi& suiţi!l

pe neică etre n camion& puneţi şi florile& ridicaţi!i şi pe beţi#anii ăia de popi$... Ciomrtane& ce zaci acolo& ca o

plăcintă fleşcăită,... %ă!i drumuI la muzică... ?i marşullui C"opin$... 1 0opăn,... Care 0opăn& coană Raliţico,... 3

#reun roman de!al nostru& că n!am auzitără de el,... 2u!i ştim marşul& zău aşa$ 1 declară jenat Ciomrtan.

2oroc că inter#eni la timp tanti *alica9 1 Ascultă!l la mine& Ciomrtane& şi!l n#eţi ntr!o

clipită$...%upă care mătuşă!mea purcese să răcnească n gura

mare& cu patos& linia melodică a celebrei compoziţii.%upă cte#a momente& nu mai mult& ţambalagiul forma!ţiei strigă ncntat9

1 /ă& ;ică& păi ăsta!i marşul lui ?a#aidoc$...

;ică& brunetul de le trombon& porni de urgenţă s!oacompanieze pe tanti *alica. *ătuşă!mea& ncntată desuccesul repurtat& #ru să şi dirijeze& dar şi re#eni la#reme şi se ncadră n alaiul care ncepuse să se depla!seze către cimitir.

Cioclii şi preluaseră posturile din mers& iar tanti

Raliţa supra#eg"ea energică desfăşurarea operaţiunilor.6i mai mboldea& din cnd n cnd& cu codirişca biciului&de pe capră& pe popa uturică şi pe părintele 5rmă& l

302



20. Maa &e /omen'#e- +! /#o"eme

Ce!a fost apoi& n!a mai prezentat #reun interes deo!sebit. %ect pentru mine şi nea onică odăşc"ină. Amn!doi plngeam cu lacrimi amare nţărnarea bătrnului.Ceilalţi& nerăbdători să se termine mai repede slujba dela capelă şi operaţia finală& n special băieţii de la /ucu!reşti& nene 4ambe& unc"iuI 5ile şi nea 'ilică!*alec& ca

şi soţiile primilor doi& care ar fi dorit ca!n aceeaşi searăsă plece la căşile lor& i zoreau n şoaptă pe părintele5rmă şi pe popa uturică să ispră#ească circul.

C"iar aşa se e+primase nene 4ambe& n spatele căru!ia& mă găseam9

1 'erminaţi odată cu circul ăsta& că nu mai pupaţiun franc de la mine$... 8ata$ 5ic transit gloria mundi....

Ce!a fost a fost$ %i+i$... 1 4asă& taică& 1 l liniştise uturică& nu te pripi& că

mă pricep la meseria asta... %acă mai ieşi c!un sutic& peste o jumătate de ceas sntem cu toţii la masa de po!menire$ 'ot nu prea se dădea n #nt răposatul după celesfinte şi slujbele noastre& ba ne mai şi!njura şi ne reclama

la atriar"ie& că era cam păgn de felul său$... 2eamurile de la *ăţău& de ndată ce 'atapetre a fost pogort n groapă& probabil indignate de rasoleala ntre! prinsă de cei doi nedemni reprezentanţi ai ortodo+iei& plecară direct la gară& renunţnd să mai participe la praz!nic. Aşijderea şi #ecinii de ma"ala& care se risipiră pe

drum& la ntoarcere& ducndu!se la casele lor.6n sc"imb& domnişoara 'onş& madam Cerc"ez& ?dru!"u şi Alionte& băieţii ei& precum şi @urj <ariga& cu /obe

304



şi *aţ& a#ură neruşinarea să ne intre n casă şi să #erse o picătură de #in& ntru pomenirea lui bunicu!meu. 6nsă nuzăbo#iră mult& deoarece peste #reun sfert de ceas l auzii

pe a#ocat9

1 5ă!i fie ţărna uşoară& madam Caterino$ %in păcate& noi trebuie să #ă lăsăm& că mai a#em şi alte tre! buri... *ă c"eamă madam Cerc"ez şi domnişoara 'onş& pentru nişte c"estii a#ocăţeşti& mă rog& probleme perso!nale& de familie$... %omI etre a fost un om cumsecade&de"& era loc şi de mai bine& dar ce să!i faci& fiecare cum

şi aşterne$... Acuma s!a dus... ;di"neascăsă!n pace$Acolo& n ceruri$ Că& pe pămnt& nu mai a#ea cum$...

6n odaia de la drum& unde mai nainte se aflase depus'atapetre& iar acuma se ntinsese masă mare& pentru

pomenirea dispărutului& se adunaseră doar nemurile maiapropiate. %upă plecarea familiei <ariga& a domnişoarei

'onş şi!a Cerc"ezoaicei cu băieţii ei& rămăseserămnumai ntre de!al de noi.

*aca!*aia& mai potolită ntruct#a& trona prestantăn fruntea mesei. 'ata şi cu nene 4ambe& de!a dreapta şide!a stnga dnsei& pri#eau de sus la ceilalţi fraţi şi cum!naţi& cumnate şi plozi. Apoi se ornduiau& de ambele

părţi& nea onică odăşc"ină& tanti 5orica& unc"iuI 5ile&tanti ?efira!@eaninne& nea 'ilică!*alec& mătuşă!mea 'o!dica& *ăgeanu& precum şi fraţii lui bunicu!meu& moşApostol şi 2iculae @imbla& acesta cu consoarta dnsului&ţaţa *ariţa.

2umai nepoţii& eu& *ircea şi *icuşor& fuseserăm pla!

saţi la măsuţa cea mică& de lngă soba de zid& dealtfel tot!deauna rezer#ată copiilor. ar tanti Raliţa& ale cărei relaţiicu *aca!*aia se deterioraseră apreciabil& ncă din ziua

precedentă& şi care acceptase să participe la pomenirenumai datorită insistenţelor lui nea Culaie @imbla& cucare se a#ea bine de cnd lumea şi părnntul& bătrnuliubind!o disperatamente& n mare secret& se aşezase os!

305



tentati# la masa noastră& a năprstocilor& cum ne maialinta uneori.

%eoarece se ntrzia cu adusul bucatelor& *aca!*aiase apucă să răcnească ţfnoasă n direcţia uşii lăsate

desc"ise9 1 Ce faci& fa Amelito& acolo, Ce te tot cci atta& denu mai #ii odată,...

1 Viu& *amiţico& #iu$ 1 se auzi glasul mătuşă!miidin odaia alăturată& transformată temporar n bucătărie&

pentru a fi mai la ndemnă. %ară #ine şi popa uturică&

bătu!l!ar %umnezeu să!l bată de "oţoman şi parşi#$Ce!i fac,... *ai aduc sărmăluţele,... 5ă!l ndopăm cumncăruri alese& după cte ne!a făcut,... 5au ser#escnumai parizelul şi brnza,...

/unică!mea& alertată& strigă la ea ntr!o clipită& fără sămai c"ibzuiască mult9

1 2umai parizelul& Amelito$... 2imic altce#a& pnă

scăpăm de iscoada dia#olului... a zi!mi& rţăngău esingur& sau #ine şi cu beţi#anul ăla de 5rmă,...

'anti *alica nu mai do#edi să!i răspundă. opa u!turică şi apăruse n prag.

2emaionornd adunarea c!un bună ziua sau un bunăseara& se adresă de!a dreptul bunică!mii9

1 Coană Caterino& iartă!mă& nu pot rămne la masă$*ă c"eamă madam Flaimuc& moaşa ma"alalei& să!l m! părtăşesc pe bărbatu!su... 'rage să moară& nenorocitul$...Că!i al treilea om pe care!l bagă!n groapă coanamoaşă$... %oamne& şi cte!s pe capul meu$ e părintele5rmă a trebuit să!l duc acasă cu trăsura& că nu!l mai

ţineau picioarele de ostenit ce era& apoi m!am #ăzutne#oit să dau o fugă şi pnă la #oi& să #ă binecu#ntezmasa... Viaţă grea& coană Caterino& şi bani şi mai pu!ţini$... <ai pnI afară& domI 4ambe& penIcă #eni #orba&să plăteşti birja şi să facem socotelile. *ai ţii minte cemi!ai zis la cimitir, Ai,...

306



%upă ce nc"ipui un semn al crucii deasupra mesei& popa uturică părăsi grăbit ncăperea. ar nene 4ambe&clocotind de mnie& ţşni după el.

Cnd se napoie& numai că nu făcea spume la gură&adresndu!i!se lui taică!meu9 1 7ite ce!i& domI 3ftimie... %ulce et decorum est

pro patria mori& adică nu!i rău să mori decorat& dar durale+& sed le+$ 7nde!i lege& nu!i tocmeală$ a să trecem lacalcule$ 5per să fii mai priceput la de!al de!astea... Am

a#ansat o sumedenie de bănuţi& şi!adineauri a trebuit să!lsatur şi pe rţăngăul #ostru... nă găsiţi #oi moştenirealui 'ăticu& mie să!mi returnaţi părăluţele. ar registrele&de!o fi să daţi peste ele& mai bine le puneţi pe foc& sădispară batjocurile cu care ne!mproaşcă acolo bătrnuI...Asta e$ Alea iacta est$...

/rusc& parcă trezindu!se dintr!o transă "ipnotică&

unc"iu!meu şi ntrerupse discursul. Apoi& pri#ind ţintăla ne#astă!sa& ncepu să strige9

1 Ce beleşti oc"ii la mine& madam,... 5ă le ardă$Că o #iaţă ntreagă m!a umilit domI etre$ *ereu m!aluat n focuri& pentru căsătoria mea cu <alina& după cetot el o botezase *amifera...

/iata mătuşă!mea ng"iţi n sec. 'ăcu mlc şi!şi plecăoc"ii. 2oroc că tanti *alica& mpreună cu maică!mea&tocmai duseseră din bucătăria alăturată o serie de pla!touri şi le aşezau pe masă.

Ca şi cum nu s!ar fi ntmplat nimic& asistenţa uitădeliberat de ine+plicabila inter#enţie a lui nene 4ambe

şi!şi repezi furculiţele n gustările introducti#e.;bser#nd că nu iau nimica n gură& tanti Raliţa n!

cercă să mă iscodească9 1 Ce!i cu tine& măi Al& băieţelule,... %e ce nu!mbuci

şi tu ce#a!şilea,...

307



1 2u mă lasă inima$ 1 i răspunsei& simţind c!o sămă podidească plnsul.

1 *ă& tu ai ce#a pe suflet, 1 2!am nimic$ *i!e greaţă numai$...

1 0i mie$ 1 recunoscu mătuşă!mea. <aidem ncurte& să luăm niţel aer curat& c!aici ne!năbuşim de!atta putoare...

'ocmai cnd dădeam să ne ridicăm de la măsuţă& afa!ră& la intrarea n tindă& răsunară cte#a bocănituri.

'ata se ridică alene şi ngreunat de pe scaun şi se

ndreptă spre uşa care dădea n odaia de!alături. %e!acolo& din bucătăria impro#izată& auzirăm cum strigă lanepoftitul ce bătea la uşă9

1 Care eşti& mă& acolo,...Ciocăniturile ncetară brusc& şi!un glas aspru& plin de

insolenţă& şi anunţă identitatea9 1 oliţia$... 6n numele legii& desc"ideţi$

308



KIII. PRAZNIC DE POMINF

22. Pe#+>e4'3'a a,a"$

'aică!meu& uluit de cele auzite& nu mai apucă să seconformeze somaţiei& deoarece uşa& care şi!aşa nu erancuiată& fu dată brusc la perete& bufnind de se cutre!

mură casa.ar peste cte#a momente& spori sensibil şi populaţia

din ncăperea unde a#ea loc masa de pomenire. ; droaiede oameni ne trecu pragul& nct nu mai rămăsese spaţiunici să!ţi sufli nasul.

7n indi#id brunet& c"iar e+cesi# de oac"eş& cu faţa

plină de coşuri şi bubiţe scorojite& ntr!o uniformă decomisar de poliţie& ponosită şi suficient de cocoloşită& se prezentă impertinent9

1 Cezar Ciompete$... %eocamdată şeful comisariatu!lui din ma"alaua #oastră... Anc"etez n cazul etreComan... Voi cine!mi snteţi şi ce!n#rtiţi aici,... 5pu!

neţi!mi repede& pnă nu mă ener#ez$...6n afara comisarului& mai pătrunseseră n ncăpere şidoi poliţişti& nsă n ci#il& precum şi& spre surprindereagenerală& @urj <ariga& nsoţit de /obe& domnişoara 'onşşi fraţii Cerc"ez& ?dru"u şi Alionte.

309



'ata& fiind incapabil să!şi re#ină din starea de "ăbău!ceală n care se prăbuşise& n locul său răspunse nene4ambe& corespunzător de furios9

1 a ascultă& domIle Cimpoiete& cine te crezi dum!neata& de!ţi permiţi să dai astfel buzna peste nişte oa!meni cumsecade,... 0i!apoi& nu uita că snt militar& maiordoctor <aralambie Coman$ 6ţi snt superior n grad& şite rog să #orbeşti frumos& că& de nu& te dau afară ctai zice peşte$... 0i& dacă anc"etezi ce#a n pri#inţa răpo!

satului& de ce i!ai mai cărat după dumneata şi pe ne!ispră#iţii ăştia,... 0i unde!i #ăru!meu 4eonică 8ing"e!rea& 1 şi continuă nene 4ambe seria de ntrebări& căel comandă comisariatul nostru$... %i+i et audio şi altera

pars$... Adică& te!ascult... 1 %omnul 8ing"erea a fost con#ocat de urgenţă la

/ucureşti$ 0i& pnă se!ntoarce& eu răspund. %e toate$

1 i replică brunetul& scărpinndu!şi o bubă de pe obraz.A#eţi #reun act că snteţi militar& şi ncă maior,... 0i&la urma urmei& c"iar de!aţi fi& eu mi fac datoria şin!a#eţi nici un drept să!mi ordonaţi... 2oi sntem poliţie&nu spital de ofticoşi$... ar dacă am apelat la ser#iciile#ecinilor dumnea#oastră& mă pri#eşte!n personal& fiindcă

am ne#oie de martori... Anc"eta o cere$ 2ene 4ambe& lejer dezumflat& se arată mai maleabil9 1 Ce să mai anc"etaţi& domnule comisar& din

moment ce bătrnul şi!a strns catrafusele şi s!a mutat pelumea cealaltă,... %espre ce!i #orba,... 4uaţi loc& lamasă& să ser#im un pă"ărel de #in şi nişte piftele& pnă ne

spuneţi care!i situaţia. *artorii n!au dect să #!aştepteafară& n curte... 'arde #enientibus ossa$... 1 2u ser#esc nimic& domnule maior$... 5nt n mi!

siune& şi& mai nti şi!nti& #ă rog să prezentaţi actele...0i nu numai dumnea#oastră& ci toată lumea de!aici...%upă aceea& am să #ăd ce!i de făcut...

310



Cnd ispră#i cu procedura de identificare a asistenţei&care se supusese ncremenită operaţiei& comisarul seadresă bunică!mii& apelnd& de astă dată& la un ton ce#a

mai omenos9 1 7ite& ce!i& coană mare& #ăd că eşti #ădu#a răpo!satului... /ăieţii dumitale n!au de unde cunoaşte ade#ă!rul& ca şi celelalte neamuri& de altfel& deoarece nu locu!iesc aici& aşa cum reiese şi din buletine& nsă dumneataai stat la adresa asta& mpreună cu etre Coman& mpo!

tri#a căruia s!a depus reclamaţia... %umneata şi cunumita Amelita& fiica dumitale& şi soţul ei& agronomulăduc"ină...

1 ardon& odăşc"ină$ 1 inter#eni jignit de moartenea onică.

1 *ă rog& n!are importanţă& 1 nu se lăsă intimidatcomisarul Ciompete& dar snteţi singurii care trebuie să

cunoaşteţi totul n pri#inţa ascunzătorii$...*aca!*aia& ţfnoasă şi suficientă& ripostă urgent9

1 2imeni nu ştie nimic& domnule comisar... oate&doar& bărbatu!meu& etre& nsă a luat secretul cu dnsul&n mormnt... Că de două zile căutăm ca nebunii& de!amcăpiat la cap$ 2u!s nicăieri de găsit$...

1 oate #rei să insinuezi c!au fugit& coană mare, 1ntrebă comisarul& "lizindu!se ironic. <ai& că nu ţine$... 2!o să mă faci pe mine să cred că nu ştii unde!s acum,...

1 Cum să fugă, 1 se miră *aca!*aia& con#insăcă poliţistul a tmpit brusc.

1 Ai mai #ăzut dumneata registre cu picioare, 1

se #r n discuţie 'ilică!*alec& c"icotind subţire. 1 5tai la locul tău& măi pişpirică$ 1 l repezi comi!sarul. Care registre,... 0i!n ce calitate te bagi n proble!mele familiei Coman,... Ai, 5au eşti #reun complicede!al răposatului,...

311



1 5nt băiatul lui$ 2!ai citit n buletinul de popu!laţie,

1 %a,... Aşa!i& uitasem$ %ar despre ce registre bigui acolo,... *ie mi trebuie dezertorii... ;amenii pe

care i!a ascuns n casă etre Coman& adică mortul$ricepi,... %ezertorii$ Au fost #ăzuţi de #ecini... %upăcum stă scris şi!n reclamaţia lor$

Rubedeniile mele rămaseră interzise. Cu e+cepţiasubsemnatului& care ncepeam să!nţeleg despre ce!i#orba.

este cte#a minute& comisarul şi declanşa perc"ezi!ţia. Vecinii& care susţineau sus şi tare că nu ei au depusreclamaţia& fură solicitaţi să ne nto#ărăşească.

1 Cu multă plăcere& domnule comisar& doar cunosclegea$ 1 declară @urj <ariga& oferindu!şi cu entuziasmser#iciile. *ergem şi noi& să!i descoperim pe ticăloşii

care!şi trădează ţara şi neamul& n aceste clipe grele pentru poporul nostru... %ealtfel& bănuiam că bătrnul poate fi capabil de!o asemenea ispra#ă$ 2u!i pentruntia oară cnd se ridică mpotri#a conducătorului& adomnului mareşal Antonescu... A mai făcut!o& cnd s!aopus la deportarea ţiganilor din ma"ala& ridicnd toată

strada n apărarea lor& ca şi mai nainte& n zilele aşazisei rebeliuni& cnd s!a apucat să!i njure& să!i ia la bătaie şi să!i facă de legionari pe nişte tineri de treabă&dealtminteri mari patrioţi& şi care participaseră la #reocte#a şedinţe de cuib absolut din curiozitate... 0tiţi prea

bine& şi dumnea#oastră& căci de pe atunci #ă arătaţi in!

dignat de corupţia partidelor politice& căzute pe mna ma!sonilor... 0i numai năzuinţa sfntă& către puritateaspirituală a neamului #ă mboldea să asistaţi la...

1 *ai ţine!ţi fleoanca& domIle <ariga$ 7nde te creziaici,... 1 l repezi brutal oac"eşul comisar& care ncepu!se să!şi cam piardă din culoarea naturală& #irnd rapidspre galben!#erzui.

312



Alionte& cel mai dez#oltat fizic dintre gemenii Cer!c"ez& i trase un g"iont lui @urj& mrindu!i printre dinţi9

1 6ng"ite!ţi limba& boule& că ne faci de ra"at$... Vrei

să intre ăştia la idei nesănătoase,...

Cnd corpul e+pediţionar ajunse n magazia mare&după ce sub conducerea comisarului #izitase cu de!amă!nuntul beciul& magazia mică şi toată casa& am simţit cummi ng"eaţă pătlăgica din coşul pieptului& căreia i se

mai zice şi inimă.4a lumina unui bec& recent instalat n ta#an& c"iarde bunicu!meu n persoană& n zilele dinaintea morţiisale& poliţiştii e+aminau năuciţi "arababura din interior.Hintuit n faţa grămezii de cărţi& re#iste şi catastife& co!misarul Ciompete pri#i pe sub sprncene la @urj <ariga.Apoi o!ntrebă pieziş pe *aca!*aia& deşi ar fi aşteptat&

mai curnd& un răspuns din partea a#ocatului9 1 Ce!i cu asta,... 4iteratură sub#ersi#ă,... a spune&

coană mare& ce!n#rtea bărbatul matale cu "rţoagele din"ambarul gospodăriei,... 4e răspndea prin ma"ala,...

/unică!mea& nepricepnd ce!nţelege Ciompete prin-sub#ersi#& i dădu răspunsul meritat9

1 %ar de unde& maică$ 5ă mprumute etre din căr!ţile lui,... ăi se poaI, 6nseamnă că nu l!ai cunoscut$ 2u dădea nimănui din romanurile astea cu putori şi ban!diţi... ar catastifele!s de la băcănie& c!am fost şi noi niştecine#a negustori de lu+& pe 5trada!*are$...

Ciompete făcu un semn poliţistului de lngă el& ordo!

nndu!i9 1 Cercetează atent despre ce!i #orba$ 0i ia!l şi pe boşorog& să te!ajute$...

%eşi #orbise n şoaptă& @urj <ariga l auzise foarte bine& nsă tăcu& făcndu!se că nu ştie despre cine!i #orba.

313



Comisarul Ciompete& ne#enindu!i să!şi creadă oc"i!lor şi urec"ilor& pri#ea ndobitocit la gura podului. Cnddistinse şi figurile lui <eidisc"ar şi 8rişa Vorobeici:&

porni să strige furios la agenţii săi9 1 Ce #ă cciţi acolo& ca nişte blegi, 'rageţi n bandiţii ăia de sus$...

1 %ar ce& sntem dilii, 1 i replică unul din poliţişti.Ca să ne!mpuşte n doi timpi şi trei mişcări,... născoatem re#ol#erele& ăla cu automatul ne!a şi luat

maul$... *ai bine să tratăm cu ei...'anti Raliţa& pri#ind interesată la mutrele celor trei&din gura podului& l consilie pe Ciompete9

1 ;mul dumitale are perfectă dreptate$ %acăn!a#em de!a face cu dezertorii pe care!i căutai& nu!i mainormal să discuţi cu indi#izii din pod şi să!i ntrebi cinesnt şi ce fac acolo,...

Fără să mai aştept opinia comisarului& care şi!aşa seafla la discreţia automatului lui A#rămuş& preluai iniţia!ti#a şi declarai n faţa tuturor& nsă cu inima ct gămăliaacului9

1 3u i cunosc$ 0tiu cine snt şi ce caută n pod$4ăsaţi!i să coboare& şi!or să #ă e+plice şi singuri care!i

situaţia lor...4umea din magazie mă e+ploră cu gura căscată. %oartanti Raliţa zmbea subţire. Comisarul& după ce se e+tra!se dintre rafturi& mi se adresă intrigat& scărpinndu!şi ner!#os una din nenumăratele bube de pe faţă9

1 Va să zică ştiai că bunicu!tău ascundea dezertori

n pod, %e ce nu mi!ai spus de la bun nceput& şi ne!ailăsat să căutăm ca nişte fraieri prin toată casa,... 0icum #rei să coboare de!acolo,... Cu paraşutele,...

1 2u mai au paraşuta& domnule comisar$ 1 l in!formai pe Ciompete. A!ngropat!o 'atapetre& ncă de cndl!a luat n gazdă pe A#rămuş...

315



Comisarul se scărpina şi mai intens& sporind frec!#enţa de mişcare a minii drepte& apoi izbucni9

1 *ăi băiete& ai nnebunit, Vrei să spui că A#ram

ăla& al tău& a dezertat cu paraşuta după el,... 1 ăi nu!i dezertor& ci paraşutist american$Ciompete şi trase o palmă peste frunte& de!i răma!

seră degetele imprimate n piele. @urj <ariga& cuprinsde!un acces de inteligenţă& şi e+primă un patriotism deultimă oră9

1 0tiam eu c!or să #ină americanii$ Că!s mai iuţidect ruşii$...Vrnd să!i fac şi lui o plăcere& i comunicai pe loc9

1 3+istă şi!un rus printre băieţii de sus$... 8rişaVorobeici:...

Comisarul& reuşind să!şi rupă o bubă scrboasă&ncepu să zbiere9

1 *ai bine nemţii& dect bolşe#icii$ %oamne& unde!snemţii noştri$... /arem unul de!ar fi& şi n!am mai a#ea

probleme... 7nul... 1 3ste$ 1 se!auzi grăind 5eppi <eidisc"ar& care şi

alungise gtul şi se i#ise la gura c"epengului.@urj <ariga& nedumerit de apariţia lui <eidisc"ar& se

a#ntă pnă!n mijlocul magaziei& şi i se adresă direct9 1 <eil$ <eil& ic" bin auc" ein amerad$ ?ău aşa$... 2u mai sta& ia puşca americanului şi!mpuşcă!i pe duş!manii noştri comuni... Americanii snt masoni& iar ruşii

bolşe#ici$... 'otdeauna l!am admirat pe marele FY"rerAdolf <itler$...

1 3u nu$ Facem :a:a la el$ strigă de sus 5eppi<eidisc"ar. <itler :aputt$... 1 Atunci nu eşti german, 1 ntrebă uluit a#ocatul. 1 Austriac şi c"iar "undert prozent$Ciompete& mbrncindu!l pe a#ocat& de!l z#rli de!a

316



cadă printre neamurile mele. Apoi& americanul strigă laVorobeici:9

1 <aide& 8rişa$ Venit taimul nostI$ 5ărim jos$

Hine!l pe mine$Radios& ucraineanul şi lăsă picioarele să!i atrne pelngă c"epeng. A#rămuş se prinse de ele& iar& n timpce!şi dădea drumul& 8rişa se apucă şi el de braţele lui5eppi <eidisc"ar& care stătea aplecat deasupra amndu!rora. %upă ce A#rămuş ateriză cu bine pe duşumeaua

magaziei& l susţinu apoi pe Vorobeici:& trăgndu!l lngăsine. <eidisc"ar& rămas n pod& ezita să e+ecute saltul.6nsă americanul l stimulă bărbăteşte& ameninţndu!l9

1 2eamţu& nu frice la tine$... %acă nu sărim& mpuşccu gunmaşin... Aude, 5are... 5are$... rinde amndoi&5te#en şi 8rişa... <ai& sărim$

5eppi& incitat de jignirea adusă& se az#rli numaidect

pe gura podului& căznd ntre cei doi prieteni de nădejde. 2oroc că americanul l prinse la timp& şi!l ntoarse rapiddin #oleu& pentru a nu pica drept n scăfrlie. <eidisc"arse ridică imediat n picioare& fără nici o #ătămare& dupăcare i se adresă lui A#rămuş9

1 %acă mai face la mine neamţ& eu sparge asta opf

de american idiot de la tine$... 3u austrian$ ;estereic"er$Austriace$...6nsă @o"n 5te#en A#rămuş pornise să rdă n "o"ote&

l mbrăţişa pe <eidisc"ar şi!l săruta pe ambii obraji& pentru ca apoi să!l ia n braţe şi pe 8rişa Vorobeici:.Rdea nebuneşte& cu lacrimi& strignd şi urlnd9

1 VictorB$ VictorB$ <ip& "ip& "urra"$... <ip& "ip&"urra"$... Romania finis" războiul& Romania libertB&Romania trăieşte$...

8rişa& abia scăpnd din mbrăţişarea americanului& serepezi la mine şi!mi ceru gfind& eu fiind& dealtfel& sin!gurul său cunoscut din sector9

318



1 Alioşa& bem pentru pace$ Vod:a& aduce #od:a:rep:aia& din care aducit papaşa iotr$... 3ste la minesete aşa de bălşaia& bem şi *are 2egru tot$...

6i mai temperez din elan& anunţndu!l9 1 8rişa dragă& o să mergem cu toţii la masă& să!l pomenim pe bunicu!meu şi să #ă mai prindeţi şi #oisufleţelul cu!o mncărică fierbinte$ 0i!atunci o să dai şide niscai#a băuturică$... 2umai niţică răbdare& şi!apoiom bea...

@urj <ariga& afişndu!şi unul din cele mai mieroasezmbete a#ute la dispoziţie& i se adresă lui 8rişa9

1 'o#arăşe& eu snt cel mai bun prieten al răposa!tului& a#ocatul lui& care l!am scăpat de belele unui fali!ment ngrozitor& şi care am fost şi la ;dessa& pe #remea

primului război mondial... 'otdeauna mi!au fost simpa!

tici ruşii$ *ă reped pnă acasă& şi!aduc imediat o sticlăcu ţuică bătrnă& s!o sorbim mpreună... 3 bine,

1 2iet$ 1 l repezi c!un surs dispreţuitor Voro! beici:. 2u bem de la admirator Adolfa 8"itlera$...

1 3u& admiratorul lui <itler, Ferească sfntuI$ Amzis!o doar aşa& pentru că se afla neamţul ăla n pod& şi

mă gndeam că era n stare să ne!mpuşte pe toţi& şi pe#oi dar şi pe noi$...?dru"u Cerc"ez& mai realist& l trase de mnecă pe

a#ocat& şi!i urlă direct n timpan9 1 'ermină odată cu dobitoceniile& nea @urj& c!a#em

alte c"estii de discutat$ <aidem acasă& să #edem ce mai

putem face... 2u!ţi dai seama că se!ntoarce lumea cufundul n sus,... Vai de ţărişoara noastră& dacă ncape pe mna masonilor de americani şi!a bolşe#icilor$ 2umai a#em pentru ce zăbo#i aici... 0i nici tu& Ciompete...6ntinde!o ct mai ai timp& ia!ţi agenţii şi "aidem$... Că

319



nu se ştie ce zile ne!aşteaptă... <ai& /obe& fă!i #nt luI podoaba de tac!tu...

Comisarul Ciompete& care asistase la aterizarea -de!

zertorilor sub influenţa comunicatului transmis la radio/ucureşti& renunţă să!şi mai scarpine bubele şi!o pornidupă gemenii Cerc"ez. Cei doi poliţişti n ci#il& nedu!meriţi de comportamentul şefului lor temporar& proce!dară aşijderea.

2umai domnişoara 'onş& parcă picată din lună& zăbo!

#i locului& pri#ind uluită la dispariţia celor care!o solici!taseră ca martoră. 6n ultima clipă& cnd a#ocatul @urj <a!riga dădea să treacă pragul magaziei& purcese să be"ăiela el9

1 Cui mă laşi& @urjică,... e mna americanilor&ruşilor sau nemţilor,... 'u cu cine mai ţii, Ce să fac,...%acă mă #iolează,

Fără să!şi mai ntoarce capul& <ariga i răspunse dinmers9

1 %racului te las& toanto$ Că nici ăla nu!i n staresă!ţi #ină de "ac... Fugi acasă şi te!ascunde sub pat$

'onşoaica& ruşinată& ţşni pe urmele a#ocatului& pen!tru ca& n momentul cnd ajungea n prag& să primească

n frunte uşa trntită de protectorul ce!şi lua tălpăşiţa.Hipnd de durere& domnişoara 'onş nu se lăsă abando!nată& ci desc"ise uşa din nou& ca apoi să dispară dincmpul nostru #izual. %e!afară i se mai auzeau ncăurletele9

1 5tai& @urjică$ 5tai& nu pleca& barem spune!mi ce!ai

#rut să zici cu patul,... @urjicăă$...'anti Raliţa& amuzndu!se copios din pricina a#en!

turii de ultimă oră a scumpei noastre #ecine& e+aminăcu oc"i n#eseliţi asistenţa din magazie& după care ispuse bunică!mii9

320



1 Haţă Caterino& fă!ţi datoria de gazdă pnă la capăt$Acum eşti slobodă să!i primeşti şi!n casă& ba c"iar săle dai şi!o ţrişică de mncare... Războiul s!a terminat&

cel puţin pentru noi... 3u zic să mergem n casă& şi sătăinuim despre soarta oamenilor ăştia. Că trebuie să!iculcăm unde#a& mai ca lumea& pnă ce!şi aranjează şi eisituaţia...

*aca!*aia& ai cărei băieţi& 4ambe şi 5ile& fuseseră pnă de curnd pe frontul de est& se declară imediat de

acord& #rnd& probabil& să se pună bine cu forţele recentaliate.

26. T#a,a,'5e- "a +e" ma' o n'5e"

este ct#a timp& eram iarăşi n jurul mesei la care!l pomeneam pe bietul 'atapetre.

*aca!*aia& a#nd oarece dificultăţi de orientare poli!tică& l pusese& mai nti& pe 5eppi <eidisc"ar n fruntea

ospăţului. Apoi& dndu!şi seama că era ce#a n neregulăcu neamţul ăsta& prieten la toartă cu americanii şi ruşii&după ce luptase mpotri#ă!le& l mutase lngă tanti Raliţa&

pe moti# că mătuşă!mea mai ciripea& pe ici pe colo&cte#a #orbe nemţeşti& de cnd şi terminase pensionulla călugăriţe.

4a insistenţele lui nene 4ambe& i acordă apoi loculde onoare lui @o"n 5te#en A#rămuş. 6nsă re#eni urgentasupra deciziei& deoarece nea onică odăşc"ină& beat de

bucurie că se ispră#ise cu războiul& dar şi din pripita sacon#ersaţie cu damigenuţa de %răgăşani& abia scoasă din

beci& opiniase ca 8rişa Vorobeici: să ocupe scaunulamericanului.

321



1 %acă stăm să gndim bine& cei dinti care #or sosiaici #or fi bolşe#ici& pardon& ruşii$... 1 şi moti#ase neaonică propunerea.

6nsă tot tanti Raliţa puse capăt ezitărilor bunică!mii&atunci cnd sugeră ca tustrei străinii să fie plasaţi& nordine -algebrică (după cum se e+primase dnsa)& ladreapta dumneaiei& iar n capul mesei să ia loc *aca!*aia.

6n răstimpul ct se tot tergi#ersase problema plasării

băieţilor& taică!meu adusese n odaie aparatul de radioal odăşc"inilor& o -"iletta nenorocită& pricăjită şilegată cu sfoară& şi!l aşezase lngă dnsul pe!o taburetă.Cnd ntoarse butonul& ascultarăm iarăşi comunicatul.

%upă ce!l audie şi dnsa& cu osebită atenţie& tanti*alica i mbie pe străini& strălucind de cele mai ambi!gue sursuri9

1 oftiţi şi #ă ospătaţi$... Acum ori niciodată& cămine nu se mai ştie...

%epunnd pe masă oala cu sărmăluţe& care pnăatunci colcăise la foc mic pe maşina de gătit& porni să leumple farfuriile.

'răgnd cu urec"ea la difuzor& pri#ind oarecum ne!

liniştiţi la străinii care apreciau intensi# sărmăluţele pre! parate de tanti *alica& tata& nene 4ambe& unc"iuI 5ileşi nea 'ilică!*alec acţionau ferm& ingurgitnd sarmadupă sarma& ca şi cum la ora aceea ar fi a#ut de rezol!#at toate problemele lumii.

6n sc"imb& nea onică odăşc"ină ciocnea mereu cu

8rişa& din ce n ce mai intens& #rnd să do#edească #na bărbaţilor auto"toni. 1 *ă 8rişa& mă bolşe#icule& iartă!mă că!ţi zic aşa&

dar termină!ţi odată stacanul& şi nu mai căsca oc"ii lane#astă!mea$ Ce& n!ai mai #ăzut femeie la #iaţa ta, 1l tot zădăra agronomul familiei.

322



1 2iet$ Asta nu femeie& asta sobor de la ie#$ 1zmbea cu gura pnă la urec"i Vorobeici:.

'anti *alica& nemaincăpndu!şi n piele de ncntare&

şi pri#ea de sus cumnatele. 2ea onică& mai puţin ncn!tat& umplea pa"arul ucraineanului pnă la buză& şi!l n!frunta arţăgos9

1 3i& nu mai spune$ 5oborul de la ie#& ai, 6ţi place& care #a să zică, ăi& da& ce să!ţi spun& curat sobor&mai ales cnd se!aşază la pat& de plesnesc droturile unul

după altul... 2umai că i turuie gura& mă 8rişa& mă bol!şe#icule& că!ţi #ine să!ţi iei lumea!n cap şi să fugi ncotro#ezi cu oc"ii... Ajungi la ie#ul ăla& al tău& n mai puţinde cinci minute$... <ai noroc$...

2ene 4ambe& gelos de atenţia strnită de cumnatu!său& se apucă să!i facă o curte nebună lui A#rămuş.

1 *ister @o"n& dacă nu inter#eneaţi #oi& americanii&

cu banii #oştri şi armamentul& ne mncau nemţii defripţi$... 5nteţi tari& domnule mister& tari de tot... 3"e"e$%olarii... Vi#ere militare est& ziceau strămoşii noştri...

2oi& intelectualii& dintotdeauna am fost alături de aliaţi...8ermanii ne!au ocupat de două ori ţara& aşa că nimeninu!i poate suferi... C"iar stau şi mă!ntreb& ce cată neam!

ţul ăsta la masă cu noi,... 0i ce meşterea n podul tatii&mpreună cu duşmanii săi, ;ri e cum#a prizonierul #os!tru,... *ie poţi să!mi spui& mister @o"n& că!s militar decarieră& medic stomatolog& şi ştiu ce!nseamnă secretulunei operaţii$... %acă ar fi după mine& l!aş nc"ide ime!diat n beci$...

A#rămuş& indignat de aberaţilie emanate de unc"i!meu& bătu #iolent cu pumnul n masă& pentru a declaracu glas pătrunzător şi oc"i mnioşi& din care stngul& maiales& şi nu ştiu din ce pricină& pur şi simplu scăpărascntei9

1 5eppi <eidisc"ar no german$ rieten la mine şi la

8rişa... Antifascist$ Counter <itler$ 6nţelegeşti,...323



1 %ar binenţeles că!nţelege& monşer mister @o"n& cănu!i att de tmpit pe ct pare& 1 se a#ntă n discuţie şiunc"iuI 5ile& mai mult pentru a!l domoli pe paraşutist&

c!am ntlnit şi noi pe front o sumedenie de soldaţi ger!mani antifascişti... CIetait formidable$ 6l njurau peFY"rerul lor de!i zburau fulgii& şi!l acuzau mereu de

prăbuşirea 8ermaniei... VoilX$... 2ea 'ilică!*alec& scălmbăindu!se ca un cloLn& #ru

să!l cuprindă& pe după umeri pe <eidisc"ar. ;bser#nd

apoi că austriacul nostru nu se cam lăsa atras de efu!ziunile lui& i comunică surznd9 1 <err 5eppi& află că!i cunosc de minune pe conce!

tăţenii dumitale$... Cnd am #izitat Viena& acum #reozece ani& #rnd să filmez ca actor de comedie& l!am ntl!nit acolo pe marele <ans *oser... C"iar am şi dat mnacu el& atunci cnd mi!a mulţumit că!l ajutasem să!şi m!

brace paltonul... 6ţi dai seama, 5ă!mi zică mersi& şi ncăn frumoasa dumnea#oastră limbă austriacă& cel maicelebru comic al ţării$ *ie& care abia debutam n film& cagarderobier la studiouri$... Am suferit crunt cnd <itler#!a ocupat teritoriul naţional... 'l"ar de drumul mare&nu!altce#a$...

'anti Raliţa tăcea& pri#ind la mine cu coada oc"iului&#rnd parcă să!şi dea seama dacă recepţionam corespun!zător& la ni#elul cerut& penibilul şi ridicolul situaţiei.

6nsă eram de mult pe fază. *ai ales după ce!i auzi!sem& n repetate rnduri& pe toţi ai mei& lăudnd magistra!

lele& operaţii tactice ale nemţilor& care se repliau dinain!tea ruşilor& n cele mai strategice scopuri& pentru caacuma să!şi manifeste #ec"i şi ascunse simpatii faţă dealiaţi& ba c"iar şi!n fa#oarea antifascismului.

*aca!*aia& care patrona festinul cu oc"ii mpăien! jeniţi& fără să!nţeleagă mai nimic din declaraţiile băieţi!

324



lor ei& ncepea să dea semne de oboseală. icotind desomn& zmbea n gol& ascultnd absentă desfăşurarea dis!cuţiilor.

*ăgeanu& apro+imati# bine c"erc"elit& porni să le po#estească străinilor cum sabotase maşina de războinazistă. Confecţionnd "amuri şi curelărie pentru armatagermană& le e+ecutase att de superficial şi defectuos&nct nu se mai mira că nemţii erau pe cale să piardărăzboiul.

'anti 5orica& ne#astă!sa& care ocupa un loc de frunten acti#itatea atelierului& asigurnd apro#izionarea cu ma!terie primă şi comenzi& c"icoti nfundat& atunci cnd po!meni de li#rarea unor furnituri a căror piele& ce!ar fitrebuit să fie de #ită& fusese nlocuită cu alta de porc.

1 ricepi& domnule @o"n ct de mult am susţinut şinoi& cu măruntele noastre mijloace& cauza americanilor,

Adică& pe!a ruşilor... /a nu& pe!a aliaţilor& engleji& fran!ceji& şi ce!or mai fi... Că doar #!aţi dat n crdăşie cutoţi$...

'anti Raliţa& lejer ener#ată de imbecilităţile *ăgeni!lor& inter#eni brusc9

1 3i& nu mai spune$ 0i!acum ce!o să faceţi cu mi!

lioanele adunate de pe urma afacerilor cu "amurile,...; să le dăruiţi orfanilor de război şi #ădu#elor,...5orica *ăgeanu şi muşcă buzele& apoi o lămuri pe

mătuşă!mea9 1 Care milioane& Raliţico,... %e unde le mai scoseşi

şi pe!astea,... Vai de capul nostru& noi şi milioanele$...

ăi& abia de ne!am scos c"eltuielile atelierului. A#emmuncitori mulţi& cu lefuri mari& care!s şi puturoşi pedeasupra. 5ă #ă spună 3ftimie& care!i cştigul nostru,...

'ata& n timpul liber& cnd treburile de la banca undeera funcţionar i ngăduiau& se ocupa de contabilitatea&dublă& binenţeles& a *ăgenilor. 6nsă& fiind& ncă din

325



timpul primului război& un antipatizant con#ins al nem!ţilor& ntruct fusese rănit la picior& cu prilejul luptelorde la *ărăşeşti& de data asta se răzbună cumplit. 0i m!

potri#a germanilor& dar şi a *ăgenilor& care!l plăteauslab& cu!o nimica toată. 1 Cştigul, ... Care cştig& 5orico,... Ce!aţi reuşit

şi #oi să puneţi deoparte& a trebuit să c"eltuiţi cu zaiafe!turile... Că ofiţerii de la intendenţă trebuiau şi ei "ră!niţi... 2u #ă procurau comenzi din partea armatei,...

2umai căpitanul untz& de la regimentul #nătorilor ger!mani din iteşti& căruia i!aţi li#rat centuri şi curele pen!tru raniţe& nct să doteze cinci di#izii& numai ăla cred că#!a păpat #reo cte#a sute de mii... 5eară de seară era latine acasă... une!te masă& ridică!te masă... /ietul *ă!geanu trăgea şi năduşea la atelier& iar biata de tine tră!geai la c"iol"anuri& de ţi se dusese #estea n tot oraşul...

Fără să scoată o #orbă& răgind ca #ita njung"iată&*ăgeanu se ridică de pe scaun şi se repezi la tanti5orica. 6n #reme ce ne#astă!sa l pri#ea& uimită& dnsul ialtoi o perec"e de palme& att de ţepene şi răsunătoare&nct o clipă am crezut că tanti 5orica şi #a muta faţa laceafă. Abia după ce!şi reocupă locul& gfind greu& nea

*ăgeanu i furniză informaţiile de rigoare9 1 utoare ordinară$ Căţea nenorocită... Va să zicăera ade#ărat ce mi!a suflat madam Cerc"ez$ 'e ţineaicu neamţul& iar eu "abar n!a#eam şi munceam caun bou$...

1 /a a#eai& porcule& a#eai$... Că nu eşti att de bou&

nct să!ţi nc"ipui că neamţul ne oferea comenzile pegratis$... 1 strigă tanti 5orica indignată. 4asă& că!ţiarăt eu ţie... <aidem acasă$... 2u!ţi dai seama că demine #a trebui să lucrăm pentru americani, Că n!orsă ne lase să murim de foame& după cte am făcut pentru

326



ei$... Ce& n!au ca#alerie, 2!au artilerie cu cai,...este cte#a zile debarcă aici...

1 7nde& ţicnito, 1 răcni la ea *ăgeanu e+asperat.

Crezi c!or să urce cu crucişătoarele pe Argeş,... *aicurnd #in ruşii$ Cu ăştia se mai poate mnca o pine&dacă or fi tot aşa& cum i ştiu din ălălalt război& cnd şiiubeau caii mai mult dect pe ţar$...

Re#oltate de spurcatele purtări ale 5oricăi *ăgeanu&

care se ţinuse cu nemţii& iar acuma se do#edea dispusăsă ntreprindă aceeaşi operaţie şi cu americanii& mătuşilemele& n corpore& plus maică!mea& răsuflară uşurate cnd

perec"ea *ăgeanu părăsi ncăperea.Haţa *ariţa& distinsa consoartă a lui nea 2icolae @im!

bla& ncercă să!i cnte la urec"e lui 8rişa Vorobeici: o#ersiune proprie a celebrei romanţe -;ci ciornie& pe

care o prinsese de la un matroz de pe &&otem:in& prin MN>Q.

5la#ă %omnului& americanul& austriacul şi rusul nu prea apreciară demonstraţiile #ocal!muzicale ale ţaţei*ariţa& ci continuară să studieze şi ultimele picături dindamigenuţa lui nea onică odăşc"ină.

Cnd agronomul şi manifestă intenţia de!a se ducedin nou n beci& pentru a face plinul recipientului& nureuşi să!şi mişte dect un singur picior& deoarece celălal!tul refuza cu desă#rşire să!l asculte. Renunţă zmbindamar& apoi adormi numaidect cu capul pe masă.

Acesta fu& de fapt& şi semnalul mult aşteptat de n!

c"eiere a ospăţului de pomenire. entru că bunică!mea&cu glas mpslit şi cleios& o rugă pe tanti *alica9 1 Amelito scumpo& n!ai #rea să te ocupi de băieţii

ăştia& să!i culci şi tu pe!unde#a,...6nsă 8rişa se opuse& mpotri#indu!se cu nespusă

gingăşie9

327



1 *amaşa daragaia& babuş:a iubita& noi culcam totla podul$...

ar @o"n 5te#en A#rămuş şi 5eppi <eidisc"ar şie+primară& şi ei& aceeaşi dorinţă.Apelnd la mine& deoarece cunoşteam locul unde se

află scara& peste un scurt răstimp izbutirăm să!i #rm n paturile lor impro#izate pe 8rişa şi A#rămuş. *ai difi!cultuos a fost nsă cu <eidisc"ar. 2eamţul pornise să

alerge pe acoperiş& strignd şi cntnd n stil tirolez& iarnoi& cu tata n frunte& fuseserăm ne#oiţi să gonim dupăel& pentru a nu!şi pierde tocmai acum #iaţa& n ultimazi de război.

%upă #reun sfert de ceas& ne organizam şi noi pentruculcare.

%ar nu ne fu dat. 6ngrozit& nene 4ambe ne anunţă

dispariţia lui frate!său. 1 3ftimie& 5ile$ 5ă ştiţi că blegul de 'ilică o fi

căzut de pe acoperiş... <aideţi& să!l căutăm& şi să #edemdacă se mai poate face ce#a din el$ 2on omnis moriar&că doar n!o fi crăpat& #orba lui *ucius 5cae#ola...

'ot eu am dat peste nea 'ilică. 2u căzuse deloc. Ci

rămăsese n pod& unde se străduia să!l trezească pe ame!rican& căruia i susura la urec"e9 1 %omnule mister @o"n& "ai& scoală odată$ lecăm

la /ucureşti... 'e iau cu mine& n capitala ţării& unde!amsă!ţi asigur totul& casă& masă şi bani de buzunar& pnă!ţi#in dolarii pe care ai să!i ceri prin telefon$... Am mare

ne#oie de!un pic de capital& să!mi dez#olt librăria& poatearanjăm şi!un import de cărţi pentru copii... *!auzi,...Cu *ic:eB *ouse şi %onald... 'e iau asociat$...

%upă ce l!am con#ins pe nea 'ilică!*alec să renunţela prelucrarea inutilă a lui A#rămuş& care le dormea de

328



le buşea& am cobort cu toţii pe pămnt şi ne!am ndreptatcătre culcuşurile noastre.

Că şi mine este zi. %ar ce zi$...

27- A&'o- m!+>a+>o@...

*ă trezisem de #reo cte#a minute şi mă gndeam laneobişnuitele păţanii din ziua precedentă& att de zbăn!ţuită şi turbulentă& dar şi marcată prin cele cte#a lo!#ituri de teatru& absolut de groază. 0i& n timp ce e+ami!nam aspectul cu totul insolit al odăii n care dormisem&unde unc"ii mei& nene 4ambe& unc"iuI 5ile şi 'ilică!*alec sforăiau zdra#ăn& ca nişte contrabase dogite& cul!

caţi alandala& care pe unde nimerise& cugetam la ce!o săse mai petreacă şi astăzi. *ai ales că nu putea fi o zi catoate zilele& de #reme ce ţara noastră ieşise din război&

pentru a ntoarce armele mpotri#a "itleriştilor.

%oamne$ Ce nmormntare mai a#usese şi bietul

'atapetre. Ce masă de pomenire& ce praznic$ Cu poliţie&cu senzaţionala anunţare& la radio& a ieşirii noastre dinrăzboi$

4a urma urmei& e+traordinarul meu bunic nici n!arfi acceptat o altfel de sărbătorire a trecerii sale n lumeade dincolo.

%eocamdată& lucrurile păreau să se fi terminat cumnu se poate mai bine. 6nsă& probabil& mai puţin bine pen!tru neamurile mele. Fiindcă& şi!n pri#inţa asta nu maincăpea nici o ndoială& n somnul lor nestrăbătut de #isefrumoase& testamentul (ca şi ine+istent& odată cu dispari!ţia gromo#nicului) trebuia să ocupe& precis& un loc dincele mai importante.

329



4eonică 8ing"erea& surprins neplăcut de izbucnireacare!o prinsese pe *aca!*aia& o lămuri imediat9

1 8reşeşti amarnic& ţaţă Caterino& şi #orbeşti cu păcat$ %e cnd am ieşit comisar& ba c"iar şi mai nainte&

i!am napoiat luI neica ătru toate c"eltuielile făcute cumine... nă la ultimul leuţ$... 1 *ă rog& n!am ştiut& că niciodată nu spunea nimic&

neica ătru al tău... 0i unde!s atuncea leuţii,... 1 semai nmuiă *aca!*aia& fără a renunţa la enigma care!ifrămnta mintea.

8ing"erea tăcu o clipă& apoi se adresă asistenţei9 1 ; să aflăm şi mai trziu ce!i cu moştenirea lăsatăde neica ătru$ nă atunci a#em alte probleme& multmai urgente... 2emţii ncearcă să ocupe /ucureştiul& se

pregătesc să!l bombardeze$ ar n iteşti& a#em şi noinişte rămăşiţe de trupe germane& şi trebuie să fim cuoc"ii pe ele... %ar& ia spuneţi!mi& i!aţi mai #ăzut cum#a

pe fraţii Cerc"ez& pe ?dru"u şi!Alionte,... 1 oate!n #is$ 1 răspunse 'ilică!*alec& #rnd să

fie ironic. 7nde să!i #edem& dacă am dormit pnă lasosirea ta& măi 4eonică,

1 *da$ 1 mormăi comisarul& pri#ind un oarecaretimp n gol. nteresant$ Foarte interesant... %eci au

dispărut$ 2u!s nicăieri de găsit& deşi i!am dat n urmă!rire ncă din zorii zilei... Au pierit fără urmă... 0i ei& şi/obe& şi bătrnul @urj <ariga$ ar comisarul Ciompetede!aşijderi... nteresant$

1 Ce!i att de interesant, 1 se!arată curioasă tantiRaliţa.

1 3i& ţaţă Raliţo& parcă nu i!ai ştii cine snt$ ;a!menii dracului& fiare& nu!altce#a$ 2u!ţi aminteşti dece!au fost n stare n zilele cnd #eniseră la putere <oria5ima şi "aidamacii lui,... Ciompete era omul lor...

2umai datorită lui şi a#ocatului <ariga& care se fuduleacă!i un fel de neam cu *iţa Antonescu& mareşăleasa& au

332



scăpat de nc"isoare... 2u ţi!a po#estit neica ătru,...Că punea mult temei pe matale...

1 <abar n!am de nimic$ 0i nici nu eram n iteşti&la #remea despre care pomeneşti. *ă aflam la /ucureşti&

unde!mi aranjam casa cumpărată& n bariera Vergului...%ar ce!au făcut& măi 4eonică,... 1 'icăloşii& murdării de spaimă& ţaţă Raliţo$ 1 răs!

punse preocupat de!un gnd ascuns comisarul. Au tăiatşi spnzurat n ma"alaua noastră... *!au ameninţat şi pemine cu moartea& da& cu moartea$... Au bătut ca nişte

călăi oamenii& le!au spart casele& jefuindu!i de bani şi de boarfe... Apoi& după ce mareşalul i!a alungat pe "ăn!drălăii lui 5ima& ?dru"u şi!Alionte s!au prezentat lacoana *iţa Antonescu acasă& cu plocoane şi co#oare& nfrunte cu @urj& şi!au depus jurămnt de credinţă faţă demareşal$ 2umai aşa se e+plică de ce& atunci cnd s!a

procedat la ridicarea ţiganilor din oraş& fraţii Cerc"ez&

comandaţi de <ariga& au dat iama prin ogrăzile aces!tora& scotocind după aur& pentru ca& tot ei& să!i scape pe#reo cţi#a de la deportare& n sc"imbul unor grămezi de

bani şi lucruri de #aloare... Cnd am #rut să inter#in& mis!a ordonat să nu mă amestec& deoarece Cerc"ezii şi<arigii acţionau n numele şi contul atronajului& n

fruntea căruia se găsea mareşăleasa... 2umai neica ă!tru& săracuI& numai el s!a!ncumetat să ridice lumea ntruapărarea nefericiţilor ăia de ţigani& de era să iasă o răz!meriţă n toată puterea cu#ntului$... Ce #remuri deurgie$...

2ene 4ambe& cu gura căscată şi oc"ii ct cepele& e+!

clamă interogati#9 1 2u se poate$ Ce #orbeşti& domIle, ... 5ă facă'ăticu una ca asta& şi să nu ne spună nimic,... uteasă ne nenorocească pe toţi$ 2u s!a gndit că& şi eu şi 5ile&eram ofiţeri n armată& şi era posibil ca mareşalul să nesalte& ca din oală& şi să ne e+pedieze pe linia ntia afrontului& n batalioanele de pedeapsă,... %ar matale&

333



*amiţico& unde!mi erai& de l!ai lăsat pe bătrn să se!amestece n politica mareşalului,... %e ce nu ne!aianunţat despre trăsnăile lui domI etre,... ;culos "a!

bent et non #idebunt,... 2u!ţi #edeau oc"ii,

*aca!*aia& luată pe nepregătite& dădu din cap a le!"amite& apoi se dez#ino#ăţi9 1 Ce să #ă mai necăjesc şi pe #oi,... 2u eram eu

destul de cătrănită,... 2oroc c!a aranjat 3ftimie& de l!a băgat n spitalul de nebuni$ %oamne& cte am mai trasşi!atunci de pe urma lui etre$... 6i scosese din minţi

şi pe doctorii de!acolo... 2ăscocise alte blăstămăţii& de le#enea ălora să!şi ia lumea!n cap...

Comisarul 8ing"erea& sătul de lamentaţiile buni!că!mii& dar şi de inter#enţia lui nene 4ambe& se ridică dela masă anunţndu!ne9

1 5ă mergem după străinii #oştri& din podul maga!

ziei... 3 nemaipomenit$ 5ă!mi ticluiască mie& neica ă!tru& asemenea poznă, Vnă tare mai a#ea şi bătrnul&de!a fost n stare să!şi ţină gura pnă şi faţă de mine$...<aidem& că trebuie să!i iau şi să!i conduc la comenduireamilitară& care o să!i aibă!n grijă... Acuma ne snt aliaţi&şi sntem datori să!i ocrotim... Cine ştie ce se poate

ntmpla& cu nemţii ăştia pe care!i a#em aici$... 2ene 4ambe& brusc sensibilizat de periculozitatea si!tuaţiei& e+plodă9

1 2u merg nicăieri& domle 4eonică$ Ce!s& nebun,%ar dacă nemţii nu se lasă ncazarmaţi& şi se ridică cuarmele mpotri#a oraşului, Vi#ere militare est$ *ă!

nţelegi,... *ilitare$... Adică pun ăia mna pe puşcăşi ne fac "arcea!parcea... Ce& au şi #enit americanii&ruşii, 2u,... Atunci stau n banca mea& nu mă bag& numă amestec$... Carpe diem$ 5ă zicem mersi& că maisntem n #iaţă$...

1 CIest Za& monşerule& 1 sări şi unc"iuI 5ile&4ambe are dreptate$

334



1 /a bien Wue pas$ 1 o!ntoarse şi nene 4ambe pefranţuzeşte& negăsind nimic latin la ndemnă. Dştia sntcapabili să ne e+ecute pe toţi. *ai ales dacă află că'ăticu a ascuns şi!un dezertor de!al lor& ca să nu mai

#orbim despre bolşe#ic şi american... Ce& crezi că nem!ţii!s de acord cu ieşirea noastră din război şi nu se #orrăzbuna,...

1 *ăi oameni buni& măi 4ambe şi tu 5ile& 1 n!cearcă 8ing"erea să!mi dumirească unc"ii& 1 măi& sn!teţi militari& şi trebuie să #ă supuneţi ordinelor date de

comandamentul suprem$ Ce& #i s!a urt cu binele,... 2ucredeţi că şi!ai noştri #!ar putea e+ecuta& pentru dezer!tare de la datorie,...

1 %omle& ce mai tura!#ura& eu unul nu mă amestec$5tau acasă& pnă se lămuresc lucrurile$ 1 strigă e+cedatnene 4ambe. 0i!apoi să ştii& sntem n permisie& cu ordinn regulă& şi eu şi 5ile& ca să asistăm la nmormntarea

luI 'ăticu$ 2u merg$ 2u mergem$ *i!e frică& domle&ce să mă mai ascund după degete$... %ulce et decorumest pro patria mori& dar şi mai sănătos e să trăieşti$...%i+i$... Am şi!aşa destule decoraţii$

nă la urmă& numai tanti Raliţa& moş Apostol& neaonică odăşc"ină şi cu mine l nsoţirăm pe comisar.

Cnd ajungem la magazia mare& altă belea. Forţelealiate dispăruseră din pod$ 1 Ce!i facem& ţaţă& Raliţo& 1 se arătă preocupat

4eonică 8ing"erea& unde!or fi ntins!o,... 1 *ergem după ei$ 1 decise mătuşă!mea. 2u!s ei

oamenii ăia& care să se cărăbănească& aşa& din senin& fără

să!şi ia rămas bun de la noi... <ai& să nu mai ardemgazul de pomană& poate!i găsim sub şopru$ 4i s!o fi făcutşi lor foame... esemne s!au jenat să ne deranjeze& maiales cnd au #ăzut c!a#em musafiri$

!am găsit& la o bună bucată de timp& tocmai n fundulgrădinii. %ădeau trcoale colibei de pndă a lui 'atapetre&e+aminnd!o contrariaţi& cu infinită atenţie.

335



4e e+plicai cine era 4eonică 8ing"erea& iar ei ne in!formară că fuseseră curioşi să #adă locul unde se pră!

pădise bătrnul.Comisarul& felicitindu!i pentru omenia iniţiati#ei& se

apucă să e+amineze şi dnsul mprejurimile. 6nsă& de astădată& ce#a mai profesional. 2u mai ţin prea bine mintect durase in#estigaţia& dar mă intrigă mult ntrebarea pecare o adresă lui nea onică9

1 7nde!i frntura de arac găsită n pntecele luineica etre, 0i& unde anume a căzut de pe bicicletă,...

*ai este& pe!acolo& #reo urmă,nă să!i răspundă nea onică odăşc"ină& care& dealt!fel& nici nu cunoştea problema& deoarece eram singurulcare asistase la moartea bătrnului& deasupra grădinii şifăcură apariţia două a#ioane de #nătoare nemţeşti& cucrucea mbrligată pe coadă.

1 Culcat pămnt$... Culcat pămnt$ 1 răcni @o"n

5te#en A#rămuş& ca unul care se mai pricepea la c"estiidintr!astea.

%upă ce aeroplanele se ndepărtară n direcţia8ă#anei& fugirăm cu toţii spre casă.

2ea onică i pofti pe băieţi să guste ce#a. Ameri!canul& bărbat zdra#ăn& sănătos ca un taur& l rugă pe

agronom să!i prăjească nişte ouă pe slăninuţă afumată&informndu!l că& la el acasă& aşa ce#a se c"ema -eggs!and!bacon& şi că făcea parte& mai totdeauna& din gusta!rea de dimineaţă& sau& cum i zicea A#rămuş& brea:fast.0i pregătiră n colecti#& laolaltă cu americanul& nişteoc"iuri cu costiţă prăjită& rumenă şi crocantă& de spaima

lumii.Abia acum mi amintesc că 4eonică 8ing"erea& pre!ocupat de problemele ce!i stăteau nainte& uitase de răs!

punsul pe care i!l datora nea onică. 'ot aşa cum uitasemşi eu să!l informez& că 'atapetre nu suflase o #orbă des!

pre locul unde căzuse cu bicicleta. ar de căutat aracul

336



#ino#at de moartea bunicului& nimănuia nu!i trecuse prin cap.

4a zece şi jumătate& spre surprinderea generală& pen!dula lui 'atapetre& care& după moartea bătrnului& fusese

trasă n cel mai ndepărtat ung"er al odăii& porni să batădin senin de douăsprezece.6nsă bătrna relic#ă& păstrată de bunicu!meu doar

pentru a!şi ascunde sticlele cu trăscău& nu mai funcţiona&după cte ştiam de la *aca!*aia& ncă de pe #remea cnda#usese loc declararea băcăniei n stare de faliment.

1 'ilică& ce!ai făcut,... 'e!ai apucat cum#a să repariorologiul, Ce!ţi #eni,... 1 se interesă bunică!mea niţelsperiată.

1 %a de unde& *amiţico$ Cnd m!am ocupat de rş!niţa asta& pentru ultima oară& a fost acum #reo zece ani&cu prilejul Crăciunului... %ar nici atunci n!am izbutit s!ofac să meargă& deşi se apropia re#elionul. 6nsă nu!ţi fă

griji& c!aşa se!ntmplă cu pendulele astea de pe #remealui az#ante!c"iorul& pornesc să bată de la sine& pentruca după aia iarăşi să nu mai umble ani de!a rndul$...

2ene 4ambe& dornic să mai n#ioreze atmosfera satu!rată de neliniştea ce pogorse asupra noastră& emise o su!

poziţie din cele mai aiuritoare9

1 /a umblă& domle& umblă$... C!a#ea 'ăticu nişteidei te"nice formidabile... 3ra!n stare să piseze şi ceasuride buzunar& ca apoi să le amestece şi să scoată din eleo pendulă ca asta... %eus e+ mac"ina$ *aşinaţiile luidomI etre& asta!i$...

4eonică 8ing"erea& după un timp& ne rugă să!l scu!zăm& deoarece era ne#oit să plece. /ăieţii se ridicară şiei. Apoi se sărutară şi se mbrăţişară cu toată familia.8rişa Vorobeici:& n special& i mulţumi ntr!un c"ipaparte mătuşii *alica pentru zaftra:& cum i zicea el mi!cului dejun. Cnd dădu s!o ridice n braţe& un prit si!

337



nistru ne anunţă că rusul i rupsese roc"ia mătuşă!mii.%in fericire& era #orba de!altce#a& căci l auzirăm urlnd

pe 8rişa9 1 /oje moi$... Crăpat la mine pantalonile$...

;menos& nea onică şi oferi numaidect proprii săinădragi de lucru& pe care!i folosea la muncile grădinii.6n #reme ce tanti *alica i aducea de sub şopru& nespusde ruşinată& deoarece şi imaginase că pritul a#usese oaltă sursă dect cea presupusă de noi& odăşc"ină zmbeadiabolic pe sub bogata lui mustaţă.

@o"n 5te#en A#rămuş& 5eppi <eidisc"ar şi 8rişa& tus!trei laolaltă& mă luară n braţe şi mă sărutară pe obraji&mulţumindu!mi pentru tot ce făcusem pentru ei. Cndmă eliberară din strnsoare& mi nmnară& fiecare& şi!o"rtiuţă cu adresele lor.

2umai nene 4ambe şi unc"iuI 5ile se ţinuseră ce#amai la o parte& arătndu!se e+trem de rezer#aţi. 'anti

Raliţa& fără să ia seama la unc"ii mei& #ajnici militari aifamiliei& i mbrăţişă pe băieţi din toată inima& le scuturăminile& de credeam c!au să rămnă temporar ciungi&după care le mai trase şi cte!o bleandă n spate. 'uşiră

bieţii de ei din adnc& dar i zmbiră colecti#& apelnd lasursul cel mai strălucitor posibil& deşi era e#ident că

mătuşă!mea le strămutase coastele.e *aca!*aia o mai sărutară o dată& ntru amintirealui papaşa iotr& cum i zicea 8rişa Vorobeici:. %upăcare ieşiră pe uşă. 2ici unul nu!şi mai ntoarse pri#irea.esemne se ruşinau de lacrimile care dădeau să le podi!dească oc"ii.

1 ; să!l #edem acuş pe dracuI$ 1 ne anunţă nene4ambe& trntind uşa att de #iolent& nct intră n #ibraţieşi damigenuţa de pe masă. Vom a#ea de tras& şi ncăzdra#ăn& de pe urma trăsnăilor luI domI etre$ Ascultaţila mine& că ştiu ce #orbesc$... Vo+ populi& #o+ %ei$%i+i$

338



6nsă nu!şi mai continuă pre#iziunile& doarece ntreagaasistenţă şi ntoarse capul spre pendula lui 'atapetre&care iarăşi pornise să bată de douăsprezece.

1 Ce#a nu!i n regulă$ 1 rosti ngndurat nea o!

nică odăşc"ină. entru că acele arată doar unşpe şi!unsfert$...

339



KIV. EPISCOPUL ŞI DISPOZITIVELE

2. *ao"e $,!,$ %'ne(

1 *ăiestrică& nu numai c!ai a#ut un bunic de e+cep!ţie& formidabil şi #rednic de!a intra n legendele familieicăreia cu onoare!i porţi numele& dar& drept să!ţi spun&

nici cu neamurile celelalte nu stai rău$... *ai rar aseme!nea jeg sufletesc... 7nul şi unul& bob cu bob& de nici unfel& de nici o culoare$... artă!mă că!mi dau cu presupu!sul n pri#inţa rubedeniilor tale& nsă nu mă pot abţine...Ce& crezi că!i puţin lucru& să te procopsească %umnezeucu nişte specimene de soiul ăsta, 3şti un norocos& ce

să!ţi spun& zău aşa$... A tunat şi i!a adunat$ C"iar mă mir&cum de nu te!ai pomenit moştenindu!le infectele trăsăturide caracter, robabil că!i semeni lui bunicu!tău$ 2u tesupăra& dar ce!am n guşă şi!n căpuşă$...

8ig *ironescu& tolănit n fotoliul din biroul meu& ră!suflă ostenit de amploarea spiciului rostit. 6nsă& indubi!

tabil& şi din pricina nenumăratelor ceasuri petrecute cuascultarea ndelungatei mele po#estiri.5mogul din ncăpere n#ăluia n nori de ceaţă nicoti!

nică unicul bec din odaie& celelalte trei ale lustrei fiindcam arse. e cnd mă ndrept spre fereastră& să!i desc"id

batantele& l interog"ez pe /ileţel& incitat de unul din ul!timele cu#inte rostite de dnsul9

340



1 entru că pomenişi de guşă& dragă 8ig& noi nu maimncăm n seara asta,

1 Care seară& frate Conan, 1 se miră /ileţel. oatenoapte& n toată regula$

1 5!ar putea să ai dreptate& după ct mi!e de foame$Hie& nu,... 1 /a da$ Aş fi n stare să bag n mine şi beton

e+pandat$ 1 răspunde brusc n#iorat /ileţel. %ar ce sămncăm& de #reme ce!ai ras tot ce!am adus de la restau!rant,...

%emoralizat de cele transmise de poet& mă gndesc oclipă& după care constat apariţia unei idei de e+cepţie. 1 Ce!ar fi să facem o #izită la tanti Raliţa, 1 i

comunic lui 8ig. *ai stăm oleacă de #orbă& şi poatese!ndură de noi şi ne oferă ce#a de introdus n guriţă...5tai o clipă& să!i dau un telefon$...

*ătuşă!mea răspunse numaidect9

1 Ce faci& Al& băieţelule& nu mai dai şi tu un semnde #iaţă, 'ocmai a#eam de gnd să mă reped pnă latine... Am descoperit ce#a formidabil& de necrezut& mor!mntal$ Cnd o să #edeţi despre ce!i #orba& dacă!i şidomnul /ileţel pe!acolo& o să rămneţi cu gurile căscate&ct oala de sarmale$...

1 Aoleu& tanti Raliţo& bine că pomenişi de guri şide sarmale... 5ntem n mare dificultate& murim de foa!me& nu altce#a 2u ne!aduci şi niscai#a de!ale mncării,...

1 erfect$ Am o fasolică bătută& de regim& nebunialumii& ce nu s!a mai pomenit$ este zece minute snt la#oi...regătiţi!#ă$ 2umai să!mi pornească -'rabant!ul...

Ca să ne mai dezanc"ilozăm articulaţiile& ieşim ncurte& s!o aşteptăm pe mătuşă!mea. %in nefericire& uitde -ale& şi uşa se!nc"ide pocnind lejer& dar lăsndu!neafară. C"eile& binenţeles& rămăseseră pe birou.

'anti Raliţa soseşte la mare urgenţă. Abia peste #reo jumătate de oră. Ce#a nu era n ordine cu motorul &&'ra!

341



bant!ului& deoarece nu se mai #ede om cu to#arăş peCalea *oşilor& de!atta fum ct emană ţea#a tobei de eşa!

pament.%esc"idem larg poarta mare de la intrarea n curte.

Autentic as al #olanului& tanti Raliţa ntoarce n stradăşi pătrunde peste noi ca un uragan. %umnezeule$ /ine căl!am buşit la pămnt pe 8ig. Altminteri l transformamătuşă!mea n ceas de buzunar e+traplat. 4anţ tot a#ea/ileţel& de la ornicul personal.

Ca ntotdeauna& tanti Raliţa rade batantul de metal al

porţii& lăsnd acolo o mică porţiune de aripă. Apoi&opreşte brusc& frnnd la ţanc. 3+act lngă portiera-*osc#ici!ului #ecinului de la etaj. 4a un milimetru declanţă.

rin norii groşi de fum o găsim pe mătuşă!mea tot n-'rabant& de unde nu mai putea ieşi& fiind blocată demaşina lui *i"ăiţă 1 -5fntu. ; e+tragem prin uşa din

spate& #e"iculul dnsei fiind un -combi& n #reme ceorăcăia incontinent9

1 latoul$ latoul$... Atenţie la platou$... 2u acordam prea mult interes a#ertismentului& deoa!

rece nici eu& nici /ileţel& care mai era& pe deasupra& şiinginer de automobile& nu auzisem de!un asemenea de!

taliu al maşinii.Am realizat despre ce era #orba abia cnd mătuşa ne!a arătat obiectul cu pricina. ; tingire uriaşă& n careadusese fasolea bătută& şi pe care o transportase n parteadorsală a -'rabant!ului. 6i cam presase mătuşă!meaconţinutul& nsă i dăduse prin cap să #re tingirea ntr!o

pungă de plastic& din cele supradimensionate& de doi lei. 1 Vedeţi ce!aţi făcut, 1 ne arată tanti Raliţa faso!lea ce pornea să se re#erse& nsă reţinută de n#elişul

protector. 1 2u!i o problemă& coană Raliţo$ 1 o asigură 8ig

*ironescu. 5e mănncă şi!aşa& doar a mai fost bătută...unga să fie curată$

342



1 Cum să nu!fie& domnule /ileţel& se poate, 1 face pe indignata mătuşă!mea. Abia am deşertat!o de măsli!nele cumpărate ieri...

Am pătruns n casă& după ce ne!a desc"is /ileţel&care intrase pe fereastră. 'anti Raliţa& n mnă cu platoul(tingire& de fapt)& iar eu cu sacoşa& n care se afla maimult de jumătate din fasole. Apoi ne!am ndreptatimediat către bucătărie& pentru a ne ngriji de gustărică.

2u ştiu pe ce anume o fi alunecat mătuşă!mea& pro!

babil pe #reo cte#a picături de ulei& din cele debitate desacoşa pe care o cărasem& fapt e că& pe neaşteptate& ozbug"i brusc nainte& e+ecutnd un lansaj olimpic& pe!odistanţă de apro+imati# cinci metri& tocmai ct măsura

biroul meu. Cnd se opri n uşa dinspre bucătărie& de secutremură ntreg imobilul& mai poseda tingirea n mnă.Artistă mare& şi tanti Raliţa$

%upă ce!am adunat!o de pe jos& cu forţe reunite& eu şicu 8ig& tanti Raliţa se apucă să pri#ească ncntată latingire. Apoi ne comunică suficient de bine dispusă9

1 2u prea!i uman ce se!ntmplă la #oi n casă& daraşa fasole mai zic şi eu... 0i bătută& şi scuturată& şi stl!cită& şi căzută$ <aideţi la masă& că mi s!a făcut o foame

turbată...

Abia după ce i!am #enit de "ac minunatei şi e+traor!dinarei creme preparată de mătuşă!mea& răzuind pnă şisacoşa de plastic& şi nu numai tingirea& delectndu!ne cuaromele incitante ale usturoiului şi ardeiului roşu pisat&

cu ceapa prăjită şi rumenită corespunzător& nct de#enisecrocantă& şi care& iniţial& acoperise -faţa fasolei& abiaatunci se linişti şi tanti Raliţa şi catadicsi să ne dez#ăluiesenzaţionala ei descoperire.

1 *ăi copii& Al& băieţelule& şi domnule /ileţel& dacăaţi şti ce!am găsit& parcă printr!o minune& m!aţi cooptaşi pe mine n anc"eta la care #!aţi angajat singuri... Aţi

343



a#ut mereu grijă să mă ndepărtaţi de ea& prin fel de felde tertipuri$ <ai& că ştiu tot$ 2u!s c"iar att de ramolită şisclerozată& precum #ă nc"ipuiţi #oi...

uţin ruşinat& plec capul. Apoi mă uit la tanti Raliţa

pe sub sprncene& cerndu!i din pri#iri iertare. 1 Ce!ai descoperit& scumpa şi draga mea dintotdea!una 1 ndrăznesc s!o ntreb.

'anti Raliţa mi zmbeşte măgulită& nsă nu se lasăsedusă şi abandonată& deoarece mi răspunde lund!o pedupă leuştean9

1 Al& băieţelule& eşti mai ce#a dect marele sculptoral grecilor din #ec"ime& erfidias ăla$ Ce te tot linguşeştişi pisiceşti pe lngă mine,...

1 <ai& spune!ne& ce!ai găsit, 1 insist eu iarăşi jenat. 1 7n fir... 7n fir conductor... 1 ...electric, 1 ntrebă mirat inginerul de /ileţel. 1 'ronc& *ariţo& c!o ziseşi& domnule 8ig$ 7n fir

conductor simplu$ %ar care ne poate duce la descoperi!rea ade#ărului n pri#inţa lui /azil A#aru...

1 0i unde!i firul matale, 1 mă interesez bruscalertat.

1 Acasă$ 4!am uitat& ca o fleaţă& cnd m!am grăbitsă #in la #oi cu fasolea& auzindu!#ă cum sc"elălăiţi de

foame$... *ă duc imediat să!i iau... 6n cinci minute sntndărăt$ nă atunci puneţi şi #oi de nişte cafeluţe& că#om a#ea mare ne#oie...

28. Ve+>' /#'e,en'

%upă ce!am ajutat!o pe tanti Raliţa să!şi porneascămaşina& deoarece& ca!ntotdeauna& motorul nu făcea aprin!dere& şi!am mpins!o pnă dincolo de colţul străzii& #reo

344



jumătate de :ilometru şi ce#a& ne!am napoiat isto#iţi şigfind& să dăm urmare indicaţiilor transmise de mă!tuşă!mea.

e cnd puneam la fiert ibricul cel mai capacitos&

/ileţel purcese să manifeste e#idente semne de frămn!tare sufletească. /a şi aprindea ţigara& uitnd să măin#ite să ser#esc şi eu un -ent din pac"etul său& bacăuta prin bufet& răscolind după ceşti& ba pri#ea clipentregi n gol.

Abia ntr!un trziu se decise să mă ntrebe9

1 *ăi frate Conan& simpatica şi cumplita asta demătuşă& coana Raliţa noastră& ţi #ine c"iar rudădreaptă,... Că prea!ţi seamănă$... Asta!i una la mnă. 0i&două la mnă& ce!ai făcut din I şi pnă astăzi& de te!airupt de neamuri& după cum mi!am dat şi eu seama& şinu mai ştii nimic despre ele,...

1 %acă!mi oferi o ţigară& am să!ţi ser#esc şi eu o

cafeluţă mormidabilă& iar dacă mă!ntrebi att de frumos&am să!ţi răspund cu!aceeaşi monedă$ 3 bine,... 5tai josşi& n timp ce!o să sorbim din cafele şi!o să tragem nnoi nişte fum domnesc& am să!ncerc să!ţi relatez o mică

po#estioară... Aşa$... *ai nti& situaţia lui tanti Raliţa.%a& mi!e mătuşă bună& nsă prin alianţă& dacă se poate

spune şi!aşa... %nsa!i sora ţaţei *ariţa& consoarta lui nea 2iculae @imbla& fratele lui bunicu!meu... Cnd#a& de #omtrăi& am să!ţi po#estesc şi -autobiografia ei& că se me!rită. nă atunci& am să!ţi zic ce s!a!ntmplat cu persona!litatea subsemnatului şi familia mea.

1 5pune& domle& odată& şi nu mă mai fierbe n suc

propriu$ 1 mă in#ită /ileţel nerăbdător. 1 uţintică răbdare& coane 8ig$... %upă acea fan!tastică zi de august patruşpatru& cnd ai noştri ntorseserăarmele mpotri#a "itleriştilor& am fugit la /ucureşti. %in

pricina scrbei care mă cuprinsese& la #ăzul atitudinii alormei. 7n timp& am lucrat corector la un ziar de pe 5ărin!dar. Apoi m!au promo#at redactor la pagina culturală&

345



că tot #roiam să mă fac poet şi scriitor de romane... oetn!am ajuns& iar romane am scris o sumedenie& mai alesdin cele pentru copii şi tineret& dealtfel singurele pe caream izbutit să le public... Ade#ăratele mele cărţi& cele de

mora#uri& sau de a#enturi detecti#istice& cum le spununii& le!am elaborat abia n anii din urmă... 6nsă n!amapucat să fiu editat. *ă rog& se!ntmplă şi!n case mai

bune$... rin IQ m!am căsătorit. Cu bulgăroaica deen:e& ne#astă!mea dinti. 0i din totdeauna. Că nu scapăde mine& nici n #ecii #ecilor. ar in#ers& aşijderea...

%upă o oarecare acti#itate la presa de seară& m!am spe!cializat n reportajele social!culturale& iar ce#a mai trziuam trecut la re#ista -Fapta& unde!am rămas şi pnă!nziua de azi... Cam asta ar fi$ 6n ceea ce pri#eşte relaţiilecu familia& lucrurile!s mult mai complicate...

1 2ormal$ 1 declară /ileţel. Cu!aşa oameni& nicinu putea fi altfel$...

1 3+act$ %ar nici să n!o luăm mecanic... C"it cămatale!mi eşti inginer$ 'aică!meu s!a prăpădit imediatdupă e#enimentele pe care ţi le!am po#estit& prin ianua!rie sau februarie IQ. *aică!mea s!a recăsătorit& stabilin!du!se la Craio#a. %e!atunci& stressat de!attea beneficelo#ituri ale destinului& pur şi simplu am refuzat să con!

sider că aparţin unei familii de rapaci& de instabili psi!"ici... 7neori i mai ntlnesc prin /ucureşti pe nene4ambe& pe unc"iuI 5ile sau pe 'ilică!*alec. *ă fac cănu!i #ăd& şi trec pe celălalt trotuar... %oar cu *icuşorodăşc"ină mai ntreţin unele relaţii& nsă suficient deespasate. 'aică!su& bietul şi blajinul nea onică& s!a dus

şi dnsul de pe lumea aceasta& murind n c"inuri atroce&datorită unei boli necruţătoare. 'anti *alica a rămas laiteşti& #ădu#ă neconsolată& cu *aca!*aia& trăind tot aşacum apucaseră...

1 %ar cu coana Raliţa, 1 se interesează a#id dedetalii 8ig.

346



1 Cu mătuşă!mea am păstrat cele mai strnse legă!turi. 0i sufleteşti şi spirituale& fiind pentru mine& orice!aizice& o copie fidelă şi incredibilă a lui 'atapetre. %ealt!fel& ntre noi fie #orba& m!a şi ajutat nespus de mult şi

substanţial& din toate punctele de #edere... 1 *ă rog& era şi normal& fiindcă!i un om de mili!oane$... 1 decretează /ileţel zmbind ncntat. 0i!acuma&acuma ce!ai de gnd,...

1 %atorită matale& precum şi cărţii ăsteia nefericite&romanul -'are ca piatra& cnd mi!am ren#iat n me!

moria afecti#ă toate amintirile& acuma mă simt dator sălămuresc& cu orice preţ& tot ce se leagă de fantastica pre!zenţă pe acest pămnt a lui 'atapetre... %in păcate& amimpresia că #oi fi silit să!mi regăsesc o parte din rude&ceea ce nu!mi face mare plăcere& şi să limpezesc cu eleo serie de lucruri relati#e la -moştenirea bătrnului...

2u!i firesc,...

6nsă /ileţel nu mai are timp să!mi comunice opinia&deoarece poarta de fier greu& de la intrarea curţii noastre&

pe care o nc"isesem după plecarea mătuşii Raliţa&se!aude bubuind catastrofic.

este cte#a secunde eram n ogradă. Ciudată maşinăşi -'rabant!ul mătuşă!mii$ 2u i se ntmplase nimic.

Cu e+cepţia aripii celeilalte& din stnga& care zăcea pe pa#aj. Restul era intact& n afară de tanti Raliţa careadormise la #olan.

3roare cumplită. 2u dormea deloc. 8ndea. Cel puţinaşa ne!a declarat& cnd am cobort!o din maşină9

1 5tăteam şi mă!ntrebam& măi băieţi& cine!o fi fost

imbecilul care!a tras poarta la loc,... A#eţi cum#a #reoidee,... 1 4asă c"estiile astea minore& 1 i sugerez eu& şi

"aide!n casă& să!ţi re#ii din şoc& la o cafeluţă... 'e!aş!teaptă pe masă... Ai adus formidabila dumitale descope!rire,...

347



'anti Raliţa nu!mi răspunde pe dată& ci cotrobăieşte prin măruntaiele -'rabant!ului& de unde e+trage o cutieuriaşă de carton& un ambalaj de pe #remuri& din cele carese utilizau pentru cazarea pălăriilor de damă. *i!o pune

n braţe& zmbindu!mi triumfal şi declarndu!mi9 1 Asta!i descoperirea$ Adică se află nlăuntru$ 2!ozglţi& că se strică$ 0i& mai nainte de!a trece la e+ami!narea ei& să #ă po#estesc cum a fost de!am a#ut noroculsă dau peste nemaipomenita şi senzaţionala mea comoa!ră& de nsemnătate istorică aş putea zice...

6n #reme ce soarbe din cafeluţă şi suge din eterna eimărăşească& mătuşă!mea ne fierbe la foc mărunt& trăgndinfernal de timp.

1 Ce mi!am zis eu& ieri de dimineaţă, a să dau oraită pe la -Consignaţia... oate găsesc ce#a interesant$

1 Aici mătuşă!mea face o pauză& pentru a mă pri#i cu

nţeles. %oar ştii ct mă pasionează #ec"iturile& discurilede!acum cincizeci de ani& patefoanele& gramofoanele cu

plnie& cutiile muzicale& mă rog& lucrurile de pe #remeamea& care!mi bucurau auzul şi pri#irea$

1 'reci la obiect şi la subiect& tanti Raliţo& şi nu nemai toca ner#ii$ 1 o mobilizez eu niţel scit.

1 5tai blnd& băieţele$ 1 mi taie macaroana mătu!şă!mea. 5ă n!o luăm nici aşa... Cnd am ajuns la raionulcu aparate fotografice& unde se aflau e+puse nişte -o!da:!uri cu burduf& #ăz deodată o bzdganie ciudată& cuoc"ean şi cordon... -Ce!i c"estia asta& fetiţo, 1 o ntrebeu pe #nzătoare& o copilă gingaşă şi respectuoasă& care

mă cunoaşte de cnd s!au nfiinţat magazinele astea& pen!tru prăpădiţii care!şi #nd boarfele din casă sau din pa!c"etele primite de la rudele din străinătate... -7n epis!cop& coană mare$ 1 mi zice fata...

1 oate epidiascop$ 1 o corectez pe tanti Raliţa. 1 3+act& epidiscop$ ; maşină pentru proiectat dis!

poziti#ele colorate...

348



1 %iapoziti#e& nu dispoziti#e$ 1 ncerc să!i mbo!găţesc mătuşă!mii cunoştinţele te"nice #ideo. 3i& şi,

2!ai mai #ăzut un aparat dintr!ăstea,... *are brnză$7nde!i senzaţionalul descoperirii matale,...

'anti Raliţa şi iese din pepeni. /ătnd cu pumnul n birou& de sare zaţul din ceşti& mă pune imediat la punct9 1 Al& băieţelule& nu!i uman ce se!ntmplă cu tine$

*ai tacă!ţi gura odată$ 2u mă zădăr... 3pidiscopul ăstase #indea şi cu dispoziti#ele necesare& aduse la magazinde ofertant& odată cu aparatul... Aici e!aci$... Hin!te bine&

c!ai să cazi de pe scaun$ ?ece cutiuţe& şi!n fiecare din electe douăzeci şi patru de dispoziti#e& cu ramă cu tot$'oată ziua am stat n casă& şi m!am zgit la fotografiilelui nenea ăla care le #nduse... nă ce!am ajuns la ultimacutiuţă... Atunci& am crezut că!mi pierz minţile$ 6n pri!mul dispoziti# pe care l!am proiectat pe perete& i!am re!cunoscut pe oamenii noştri... 3ra o fotografie cu mai

mulţi ţoprlani& făcută n casă şi nu c"iar att de clară& dardestul de luminată pentru a mi!i desluşi pe prietenii des!

pre care ţi!am pomenit... 1 Care prieteni, 1 mi ies eu din sărite. Că n!ai

citat nici un nume$...'anti Raliţa pri#eşte la mine nedumerită& de parcă era

căzută din lună& apoi& niţel ncurcată& mărturiseşte9 1 2u ţi i!am spus, Foarte bine... Am să!ţi las ţie plăcerea recunoaşterii$... <ai să #rm aparatul n priză...

29. T#$&$,o#!"

rocedăm la operaţia respecti#ă& abia după ce e+tra!gem din cutia de carton ntreaga instalaţie. %e fapt& dupăcum constat& erau două agregate& unul cilindric& ca un

349



termos& precum şi un minuscul aparat de proiectat dia! poziti#e& căruia i se mai spune şi -:ie:er& n limbaj despecialitate.

1 2!am mai a#ut răbdare să le #ăz de una singură&

măi băieţele$ 1 mi declară tanti Raliţa. *!am gnditcă!n doi& s!ar putea să descoperim şi alţi cunoscuţi nrestul dispoziti#elor$... *!am mai uitat la cte#a din ele&nsă numai cu oc"iul liber& şi!aşa& totuşi& mi s!a părutcă!s şi ceilalţi$...

%eoarece refuză cu ndrjire să dez#ăluie ce!nţelegea

prin -ceilalţi& purced la eliberarea unui perete& ca să!ltransform n ecran.8ig *ironescu& fiind şi inginer& deci mai abilitat n

probleme te"nice& ne propune să!ntindem şi!un cearşafalb& pentru a obţine o imagine optimă. Asta nsă după cereuşise să!mi spargă geamul de la reproducerea unuitablou de 4uc"ian& pe care!l smulsese din zid& cu cuie cu

tot& plus cte#a "ălci zdra#ene din tencuială.%ar cu montarea cearşafului nu mai snt necazuri. 6n

primul rnd pentru că nu este cearşaf& ci faţa de masăcea mai bună din casă& o minunată piesă de damasc. arn al doilea rnd& pentru că nu mai este ne#oie s!o prindăn cuie. /ileţel& plin de iniţiati#e inginereşti& a lipit!o de!

a dreptul pe perete& cu nişte -4ipinol& utilizndu!mintreaga rezer#ă din birou. 2ouă tuburi. *ari. 1 A#em un ecran de milioane$ 1 e+clamă ncntat

8ig. 3u unul nici nu l!aş mai da jos& deoarece tot nu maieste posibil& şi& n afară de asta& oricnd poate fi defolos... 2u se ştie la ce& dar să fie$...

Arznd de nerăbdare să #izionez figurile indi#izilor&despre care mătuşă!mea afirmă că!mi snt cunoscute& mămpinge dracul şi cuplez n grabă unul din aparate lareţea.

6n loc să se!aprindă& şi să!şi proiecteze razele pe pe!rete& bzdgania porneşte să brie şi să!mproaşte un nor

350



de particule neidentificabile. 6n sc"imb& o trăsnitoarearomă de cafea umple biroul.

1 Ce te bagi& domle Al$ 1 mă interpelează tanti Ra!liţa. Cine te!a poftit să!l pui pe!ăsta n priză, 2!ai #ă!

zut că!i mi+erul #ostru& pe care l!am luat să!l repar, 2u ţii minte că se plngea ne#astă!ta că!i defect,... 1 ăi mi+erul lui en:e era pentru piureuri de

fructe$ 1 ncerc eu să precizez. 1 2u contează$ 1 mă asigură mătuşă!mea. *erge

şi pe boabe de cafea$ 2umai că le mprăştie... *ine am

să mă ocup de el neapărat... 3piscopul e ălălaltul& delngă domnul /ileţel.

8ig *ironescu preia conducerea operaţiilor& mătuşă!mea considerndu!mă insuficient de calificat.

Cnd distingem pe cearşaf imaginea primului dispo!ziti# introdus n -:ie:er& /ileţel se aplaudă singur.

rematur nsă& deoarece imaginea este total neclarăşi& n plus& cu picioarele!n sus.

%upă ncă #reo două& trei ncercări& pri#im cu toţii ofotografie de familie& de!o calitate te"nică ndoielnică.

1 'anti Raliţo$ 1 e+clam eu& nemaiputndu!mi stă! pni ner#ii. ăi ăştia!s fraţii Cerc"ez& Alionte şi ?dru"u&

cu madam Cerc"ez şi!un indi#id pe care nu!l pot recu!noaşte$ Formidabil$... 1 Ce ţi!am spus eu$ 1 jubilează mătuşă!mea.maginea reprezintă un interior de prost gust& cu cro!

molitografii pe pereţi& n fund un di#an acoperit c!o #e!linţă muntenească& probabil de Rucăr& iar mai suscitaţii

se află n jurul unei măsuţe& cu minile pe ea& unele pestealtele& ca şi cum şi!ar fi jurat credinţă& n stilul filmelorde odinioară& cu carbonari şi terorişti sicilieni. *adamCerc"ez& ncruntată bine& şi pri#eşte ca o matroană ro!mană plozii. ?dru"u şi Alionte& băţoşi şi solemni& se uităcu oc"ii ct cepele la necunoscutul de la e+trema măsu!

351



ţei. 'otuşi mă nelinişteşte ce#a n nfăţişarea bărbaţilor&fără să!mi pot e+plica anume ce.

8ig *ironescu& la un moment dat& din senin& e+plo!dează strignd9

1 *ăi fratele meu& dar ăştia!s actori$ !am #ăzut&nu de mult& n filmele alea cu comisarul Roman& n careera #orba de gardişti legionari$ 2u #edeţi că poartă uni!formele cămăşilor #erzi... 0i ncă mai au şi centuri cudiagonală,...

5nt ne#oit să!i mai reduc din #aloarea descoperirii9

1 %ragă /ileţel& era bine dacă ar fi fost actori$ 6nsăfilmele lui 2icolaescu au fost realizate n anii din urmă&iar Alionte şi ?dru"u& după cum poţi obser#a şi singur&snt destul de tineri n fotografie... Astăzi& totuşi& ar tre!

bui să aibă cam n jur de #reo cincizeci şi ce#a de ani$ 2u& domnul meu& nu!s actori& ci legionari n toată regu!la... %ealtfel& c"iar comisarul 4eonică 8ing"erea ne po!

#estise că făcuseră parte din gărzile de fier$ %upă toate probabilităţile& fotografia trebuie să fi fost realizată nanul lor de tristă glorie& prin septembrie& sau octombrieMN>... %ar stai oleacă& acuma ştiu cine!i şi indi#idul dinmargine... %a& da& precis e comisarul Ciompete$... Ct

pe!aci să nu!l mai cunosc. Cnd l!am #ăzut n august

MN& nu purta mustaţa asta pleoştită& pe oală& pe care odisting acum... %e!aia nu l!am identificat de la prima#ista$...

8ig *ironescu& e+trem de curios& ne proiectează& ncontinuare& celelalte diapoziti#e.

*ajoritatea nfăţişează grupuri de familie& cu partici!

parea anumitor #ecini din cartier. 6ntr!una din imagini idescopăr şi pe @urj <ariga& cu /obe şi cu *aţ& laolaltă cufraţii Cerc"ez. 6n alt diapoziti#& apare şi domnişoara'onş. 5pre uimirea mea& poartă şi dnsa o cămaşă #erde&cu centură şi diagonală. 2umai la asta nu m!aş mai fiaşteptat. Ciompete şi face iarăşi reapariţia n #reo cte#a

352



fotografii& patronnd parcă reuniunile de familie ale Cer!c"ezilor.

'anti Raliţa& care n!apucase să proiecteze acasă toateaceste diapoziti#e& la fiecare nouă imagine nu!şi mai

poate reţine e+clamaţiile de uimire.Cnd /ileţel #ră n epidiascop ultimul diapoziti#& iar pe cearşaf pri#im o nouă scenă de familie& mătuşă!meaaproape că răcneşte9

1 %omle& dar ăştia!s nebuni de!a binelea$ 6i #edeţice fac, 5e!nc"ină la tabloul căpitanului lor$...

2u era c"iar aşa. 2u se!nc"inau& ci& cu toţii n poziţiede drepţi& dădeau onorul& cu salutul legionar& unei foto!grafii plasate n centrul măsuţei. arcă depuneau un jură!mnt.

1 5tai& /ileţel& nu sc"imba imaginea$ 1 strig euscos din minţi. Fotografia din mijloc nu!i a căpitanuluilor& nu!l reprezintă pe ?elea Codreanu$ a mai focali!

zează niţel$ Aşa... 2emaipomenit$ 0tiţi cine!i n fotogra!fia de pe măsuţă,...

1 2eica etre$ 1 aproape că urlă de surpriză tantiRaliţa.

1 %a$ confirm şi eu. 3 'atapetre$ %ar să nu!mispuneţi că fusese a#ansat căpitan al gărzii de fier& că nu

#ă cred$...Fotografia& care!l reprezenta pe 'atapetre& cred cădata din perioada anilor MNPQ1MNJ>. /unicul nu arătadeloc bătrn& ci bărbat n deplinătatea puterilor. Ciudatulonor era dat de fraţii Cerc"ez& Alionte şi ?dru"u& de @urj<ariga& de /obe şi *aţ& acesta din urmă n ci#il& deoa!

rece probabil nu fusese acceptat n formaţiile respecti#i!lor& din moti#e de #rstă& de domnişoara 'onş& iarăşi ncămaşă #erde& de madam Cerc"ez& şi dnsa tot n unifor!mă& precum şi de Ciompete& n aceeaşi postură băţoasăde comandant al reuniunii.

6n #reme ce pri#im cu toţii uimiţi la bizara ceremonienregistrată de peliculă& şi ncă n culori& la un moment

353



dat mi se pare că disting ce#a pe pieptul portretului lui'atapetre. ;rict mi forţez oc"ii& mi este cu neputinţăsă!mi dau seama despre ce!i #orba.

1 ;preşte proiecţia& dragă 8ig$ 1 i spun ncordat

lui /ileţel. 5coate diapoziti#ul& că #reau să!l e+aminezsub lupă$...5ubsemnatul& tanti Raliţa şi 8ig& răsuflnd greu& pri!

#im nmărmuriţi imaginea mărită de lupa enormă& aflatăn posesia mea de pe #remea cnd mă ocupam de filate!lie.

1 *ăi& Al& băieţelule& oare #ăz bine, 1 murmurăstupefiată tanti Raliţa& făcndu!şi pe ascuns o cruce cttoate zilele. 'u #ezi,...

1 %a$ Acuma snt sigur$ 4a nceput crezusem că!i#orba de!o dungă& de!o zgrietură a peliculei... %ar nu!iaşa$ 6n pieptul lui 'atapetre au nfipt un pumnal$ 'i!căloşii$ 5ă străpungă o fotografie cu jung"ierul$ %e

ce,... 1 abia mai snt n stare să ngăim eu. 1 Vrei să ştii de ce, 1 ntreabă 8ig *ironescu.

5crie pe partea de jos a portretului lui bunicu!tău... %es!luşeşti,... a citeşte$

1 'răsă... 2u& trădă... tor... 'rădător$ 1 descifrez euca paralizat.

1 Atunci e clar$ 1 conc"ide /ileţel. Criminalii auţinut să!şi imortalizeze pe peliculă intenţia de!a!l con!damna la moarte pe bătrn$...

354



KV. TRIBULAŢII DETECTIVISTICE

6?. Ma' :n,:' omn!"...

1 5la#ă %omnului& că nu te!ai apucat şi de proză&dragule$ 1 i spun lui /ileţel lejer nfuriat.

1 %e ce, 1 se miră poetul. 2u mă crezi capabil,... 1 /a da$ 6nsă dădeai precis n patima romanelor

detecti#e$ *ai ales că posezi o logică de fier forjat& cu brizbrizuri şi ornamente baroce... %e unde şi pnă unde

o scoseşi şi pe!asta& c!a#eau de gnd să!l condamne lamoarte pe bunicu!meu,... 2u!ţi dai seama& judecndc"iar şi numai după faptul că indi#izii din fotografie

poartă uniformele gărzii de fier& de anul cnd a fost trasă poza, MN>& puişor$ ar 'atapetre s!a prăpădit abia& nI$ %eci& este e#ident că nu şi!au dus la ndeplinire

nici o sentinţă& ci totul fusese doar o macabră şi tipicăfanfaronadă a băieţilor #erzi... Fii serios& frate dragă$... 2u ţine$

8ig *ironescu suportă cu demnitate #alul meu deargumente. 2umai o clipă. %eoarece se năpusteşte asu!

pra mea cu alte supoziţii& pe care şi le susţine ridicndtonul la un mod absolut supărător.

355



1 %acă!i #orba să fim serioşi& atunci de ce nu!ţimanifeşti matale propensiunile detecti#istice, *ai alescă ţi se spune şi detecti#ul Conan %oi. %e ce nu te fră!mntă problema& destul de bizară şi spinoasă& a prezenţei

bunicului tău pe măsuţa din cuşca fiarelor,... Văd că!icunoşti pe e+"ibiţioniştii ăştia$ 6nsă nu te!ntrebi deloc&cum de!a ajuns aparatul de proiecţie& şi ncă dotat cu!attea diapoziti#e& destul de compromiţătoare& tocmai lao -Consignaţie bucureşteană, 3ste,...

1 3ste$ 1 declar spăşit temporar.

ri#ind mai atent la tanti Raliţa& o c"estionez brusc&impulsionat de!o inspiraţie de moment9 1 a ascultă& coană Raliţo& cine!a #ndut epidia!

scopul, 1 ăi& nu ţi!am mai spus, 1 mi răspunde mătuşă!

mea& neplăcut surprinsă de omisiunile mele de memorie.Fata de la magazin$...

1 *ereu mă!nţelegi pe dos$ 2u cine ţi le!a #ndutdumitale& ci -Consignaţiei,... 3 clar, 5au să!ţi mairepet ntrebarea,... 5pune& nu te jena& dă!i drumuI$

1 7ite ce!i& Al& băieţelule& la asta nu m!am gndit.Cu!att mai mult& cu ct nu ştiam ce cuprind dispoziti#eledin cutiuţe...

1 %iapoziti#ele& nu dispoziti#e& că m!ai nnebunit$...*ă rog& şi unde!i magazinul,...'anti Raliţa se uită la mine cam urt& apoi se e+pli!

citează9 1 *ăi nepoate& dacă mă mai iei o singură dată peste

picior& să ştii că!ţi trăsnesc una după ceafă& de nu te #ezi$

Aşa cum o păţeai cnd erai puşti$... Ce maniere!s astea&să!mi #orbeşti ca la golani,... a te uită& domle$ %upă cerealizez cea mai importantă descoperire din anc"etă&obţinnd informaţii despre A#aru& ţi mai ngădui să fii şiincompetent cu mine& adică& pardon& impertinent... *aislăbeşte!mă& ştii$

356



%acă mă pune sfntul ce!i cer iertare mătuşă!mii& s!azis cu mine. %eci o ntreb& sărind peste scuzele de ri!goare9

1 Ce legătură #ezi matale ntre /azil A#aru şi dia!

poziti#e,... %e unde ţi s!a mai năzărit,... 1 %e!aici$ 1 mi răspunde mătuşă!mea& arătndu!şifruntea. %in mintea mea luminată$... 2u!ţi dai seamacă romancierul ăsta necunoscut i ştia bine pe toţi ceidin fotografii, 5ingur ai spus că A#aru trebuie să fifost printre oamenii din preajma lui neica etre. 2ici

nu ştiu ce te mpiedică să te prezinţi la el şi să!l ntrebide!a dreptul... Ai priceput care!i legătura,... 1 5igur că nu$ 1 i!o retez eu lui tanti Raliţa& rea!

liznd că sistemul ei deducti# se bazează mai mult peintuiţii& dect pe argumente susţinute logic.

este o clipă mi reiau discursul& la un ton mult maicald9

1 %ragii mei& iertaţi!mă că mi!am ieşit din bala!male... %ar e firesc şi omeneşte$ 5ă!ţi #ezi bunicul cata!logat de trădător& şi ncă a#nd un pumnal n piept&nu!ţi cade c"iar att de uşor pe suflet$... Acum aş zicec!ar fi cazul să ne culcăm... 5ntem isto#iţi de oboseală.ar mine pornim la drum$

1 7nde, 1 se interesează imediat tanti Raliţa. %upă/azil A#aru, 1 2u... 4a Consignaţia aia a matale& să!l identificăm

pe fostul proprietar al epidiascopului. 1 %ar de ce, 1 insistă mătuşă!mea. 1 entru c!aşa!mi zice mie flerul pe care!l posed&

şi care nu!i de ici de colo$ 3ste ce#a ce!aparţine de parapsi"ologie$ 3 clar,...6n loc să!mi răspundă tanti Raliţa& mă acroşează 8ig

*ironescu. 5imţise& bestia& #acuitatea impulsurilor dingndirea mea disimulatorie.

1 C"iar foarte clar$ *ai ales dacă!o dai pe para! psi"ologie$... 6nsă!i şi mai clar& că neapărat trebuie să

357



dormim niţel şi să ne punem bilele pe cinci... Altminteri&cine ştie unde mai ajungem$ oate dăm şi!n fandacsie...

2u te!ajută deloc coţofana& măiestrică dragă$...

61. ...;' J a/o' 'n5e,'a3'a %"a Sna+(

4a zece şi jumătate& după ce lic"idasem şi ultimele picături ale unui brea:fast e+cesi# de dietetic& compusnumai din iaurturi consumate la patiseria &&*ioriţa& darşi acelea acre& de ţi se strepezeau dinţii& ne aflam tustreiargonauţii la -Consignaţia din pasajul *acca.

%e!aici& dar abia peste #reun ceas& deoarece magazi!nul se desc"idea la unsprezece şi jumătate& din moti#e de

in#entar& ne!am deplasat la baza de recepţie a obiectelor prezentate de ofertanţi.

4a bază& a#nd n #edere afabilitatea unui recepţio!ner care doar nu ne!a poftit afară& totul a mers din plin.%upă ce i!am prezentat indi#idului legitimaţia de gaze!tar& acesta ne!a declarat că nu poate afla numele celui

care #nduse epidiascopul& dect& cel mai de#reme& nianuarie. 6nsă& cnd tanti Raliţa i!a prezentat buletinulei de populaţie& personajul a de#enit brusc e+trem deser#iabil şi bine#oitor. 2e!a in#itat să!l aşteptăm cte#aminute. e cnd ne zmbea cuceritor de la distanţă&dispărnd n "rubele ar"i#ei& am ntrebat!o surprins pe

mătuşă!mea9 1 Ce fel de buletin ai matale& tanti Raliţo, Cu #reo poză de!acum cincizeci de ani& cnd suceai minţile tutu!ror bărbaţilor,...

1 2ea$ 1 răspunse dnsa jumătate enigmatic& jumă!tate ironic. Cu!o altă poză& pe care& dealtfel& o ai şi tu

358



n portmoneu& şi pe care ai face foarte bine dacă mi!aida!o imediat$ Cum scoţi suta& cum o poţi admira$...

Recepţionerul s!a ntors peste #reo cinci minute. 4afel de zmbitor şi radios. 2e!a nmnat o "rtie mpătu!

rită n patru& asigurndu!ne că scrisese acolo numeleofertantului& precum şi toate obiectele aduse spre #nzarede acesta.

4a plecare& i!am suflat la urec"e indi#idului9

1 *eştere& mi!eşti tare simpatic& şi mi!ar părea răusă te admir la gazetă$ Cunoşti rubrica re#istei undelucrez eu& -3tica n imagini, %acă ţii să nu!ţi #ezimutra acolo& napoiază!mi poza din buletinul mătuşă!mii... 0i cată bine& să nu fie cum#a Vladimirescu& cineapărat /ălcescu$

ndi#idul ng"ite n sec. 2u fără a se conforma rugă!

minţii mele.Afară& tanti Raliţa& care ţinea n mnă "rtia adusă

de amabilul amator de figuri istorice& mă alerteazăntr!un stil aparte& care& dealtfel& o şi caracterizează9

1 %omle& nu!i uman ce se!ntmplă$ 2e laşi săte!aşteptăm afară& ca matale să te!ntinzi la pala#re cu

băiatul acela& iar noi să facem zmbre$ 2u #ezi ce!ialături,...ri#esc n juru!mi şi& drept să spun& nu remarc nimic

notabil. 1 Al& băieţelule& 1 insistă mătuşă!mea& c"iar nu

#ezi& sau te faci, Ce scrie acolo,...

6mi arată cu degetul o firmă. %escifrez9 -Rotiserie!5nac:. 1 0i ce!i cu asta, 1 ntreb eu& n #reme ce simt n

mine nişte mutaţii metabolice bizare. 1 %acă #rei să citim n linişte informaţia furnizată

de recepţioner& in#ită!ne măcar la un grătar ca lumea$ 1 mi sugerează tanti Raliţa. Că n!o să mă laşi să mor

359



de foame& iar la autopsie să găsească ăia n mine numai& produse lactate$... Cum #rei să te!ajut n anc"eta ta&"rănindu!mă cu iaurt,...

/ileţel se face că plouă& pri#ind pierdut n spaţiu. %ar

cu coada oc"iului mă e+aminează plin de curiozitate.

1 erfect$ 1 mă declar de acord cu propunereamătuşă!mii. <aidem năuntru... 2umai de!ar fi desc"is$...

%in nefericire& pentru mine& era.

%upă ce lansăm comenzile& consider că!i timpul sălecturăm şi biletul indi#idului de la Consignaţia. năuna alta& i transmit mătuşii Raliţa suta de lei& recupe!rată de la funcţionarul lipsit de omenie. oate!şi plă!teşte singură muşc"iul de porc& preparat #nătoreşte&adică mpănat cu usturoi şi costiţă afumată& şi tă#ălit nmălai. entru că eu comandasem& pentru mine şi /ileţel&

doar nişte pui la ceaun& binenţeles cu mujdei.3moţionat& din toate punctele de #edere& şi din pri!

cina sucurilor gastrice deja intrate n ebuliţie& dar şidatorită curiozităţii ce mă măcina& de!a afla ct maicurnd numele posesorului epidiascopului& despăturesc"rtia. Abia acum nţeleg de ce zăbo#ise atta recepţio!

nerul. entru că am n faţă o listă ntreagă& unde snttrecute toate obiectele prezentate de ofertant.3pidiascopul nu figurează printre primele& ci pe la

mijloc& după trei aparate fotografice defecte& dar repa!rabile& un gramofon cu plnie& cincizeci de plăci -<is*asterIs Voice&& -arlop"one şi -at"e& un aparat de

radio -AtLater ent& cu fisuri n carcasă& pre#ăzut cuun difuzor separat& mai multe aparate electro!casnice&uzură =>G& ceainice& cafetiere& rşniţe& mi+ere şi altec"estii asemănătoare& o maşină de scris -Adler& pro!ducţie MNPJ& ncă una -Remington& fără anul fabricaţiei&două pic!up!uri -%ual& pentru ascultat plăci antebelice&

precum şi!o serie ntreagă de piese disparate& putnd fi

360



utilizate la unele din obiectele mai sus enumerate9 ace de patefon& doze pentru pic!up& siguranţe& zeci de lămpi pentru aparatele de radio& etc.

4a nc"eierea listei& numele ofertantului. 5ofronia

A#aru& de profesiune casnică& strada ictor 4uc"ian&

numărul MMO. Cui să!i dea prin minte că Fifi deri#ă de la5ofronia,

Cnd le arăt companionilor mei numele soţiei lui/azil A#aru& i #ăd reacţionnd diferit. 'anti Raliţa pă!

leşte la c"ip& şi!şi suflă zgomotos nasul& iar 8ig *iro!nescu şi scoate inconştient pac"etul de -ent& oferin!du!mi o ţigară& deşi posedam una ntre buze.

2u mă las pradă emoţiei& ci le adresez unica ntrebaredemnă de un real interes9

1 %e unde s!o fi căpătuit /azil A#aru cu diapoziti!#ele ane+ate aparatului de proiecţie,.. 3i,...

1 recis s!a aflat n relaţii cu #reunul din cei pre!zenţi n poze$ 1 mi sugerează /ileţel. ;ri i!au dăruitepidiascopul& cu cine ştie ce prilej festi#& cu diapoziti#ecu tot& ori au ncercat să!i #re n casă o -maimuţă&ca să!l compromită naintea #izitatorilor in#itaţi la pro!iecţii$...

nteresantă şi supoziţia lui 8ig *ironescu. ;niric&oniric& dar are totuşi ce#a n de#lă.'anti Raliţa& re#enindu!şi la culoarea iniţială& şi

aprinde o mărăşească& din care ncepe să tragă ca omoto!pompă aspiratoare. Apoi şi dă şi dnsa cu părerea9

1 0tiţi ce zic eu, *ai nti mncăm şi& n final&

trecem la analizarea problemelor şi enigmelor$ Că!sdestule$... 0i nimeni nu!şi poate folosi ca lumea un capgol$... 'rebuie şi creierul alimentat cu ce#a$ 7ite!l şi peospătarul nostru& #ine cu gustăricile... Curios& tarecurios$ %e ce şi!o fi #ndut /azil A#aru lucrurile dincasă,...

361



arăşi porneşte să di#ag"eze tanti Raliţa. *oti# pen!tru care lămuresc lucrurile& odată pentru totdeauna9

1 Rămnem deocamdată la propunerea matale& dra!ga mea& adică să mncăm$ ar c"estia cu #nzarea #ec"i!

turilor ăstora& nu!i o problemă care să ne ani"ileze poftade #iaţă$ 3ste normal ca& din cnd n cnd& să!şi maielibereze omul casa de tot soiul de "odoroage şi lucruriinutile$ 0i nu /azil A#aru le!a dus la Consignaţia& cine#astă!sa... 0i nu!i e+clus& deloc& ca /ileţel să aibădreptate& atunci cnd bănuie că epidiascopul i!a fost

dăruit scriitorului& indiferent de scopul urmărit. Cţi nune oferă cadouri inutile& cu care nici nu ştim ce săfacem$ arcă matale nu mi!ai dăruit& de ziua mea& otrusă de toaletă& pentru ntreţinerea dinţilor din genera!ţia a treia& cunoscnd prea bine faptul că mă aflu n

posesia unei danturi de e+cepţie,...'anti Raliţa zmbeşte cam acru& după care mă con!

siliază9 1 ăstreaz!o sănătos& mă refer la trusă& că nu se

ştie cnd ţi #a prinde bine$ Vine ea o #reme& #ine şi!o#amă$...

este cte#a secunde& ntr!un consens unanim& sus!

pendăm orice discuţii şi ne ndeletnicim serios cu re!nremarea organismelor.

*ătuşă!mea& considerndu!se probabil mai slăbită&din pricina eforturilor din ultima #reme& şi comandăşi două profiterole. Aşa că& abia peste două ceasuri ne

ridicam de la masă& pentru a ne ndrepta către casă&unde urmează să declanşăm o analiză mai aprofundată asituaţiei.

/inenţeles& după ce snt in#itat să ac"it consumaţia.MO lei$

362



KVI. *INAL DESCHIS

6). S!/o4'3'' m!",'/"e- +>'a# :n e+e

Acasă ajungem apelnd la ser#iciile '/!ului. /ine!nţeles& mult mai scump plătite dect dacă am fi recursla un geta+.

2eştiind că ne urcasem ntr!un - fără ta+ator&nici n!apucăm să facem rost de nişte tic"ete& solicitn!du!le la -n!a#eţi un bilet n plus& că ne şi pomenimamendaţi. ar ntruct tanti Raliţa are nefericita inspi!raţie să!i organizeze un scandal monstru ne#ino#atuluicontrolor& mai sntem şi debarcaţi forţat din autobuz&

şi ncă o#aţionaţi de pasageri.7nul din aceştia& un bărbat ce#a mai #rtsnic& c"iarstrigă la noi9

1 Ruşine să #ă fie& bişniţarilor$... 0i mai ales ţie&"uliganco$...

'anti Raliţa& căreia i se adresase calificati#ul ultim&alergă după autobuz& ferm decisă să!l n#eţe minte pe

363



insolent. Cnd tocmai dădea să!l tragă jos din maşină&uşile acesteia se nc"iseră brusc& prinzndu!i minile.

2umai astfel a reuşit mătuşă!mea să călătorească ostaţie pe gratis& alergnd ca un "ipopotam pe lngă

autobuz.

nă la urmă& n disperare de cauză& am dus!o petanti Raliţa& pnă!n Calea *oşilor& pe jos. e jos& e doarun fel de!a #orbi& deoarece numai eu şi /ileţel am păşit

pe asfalt& căci pe dnsa am fost ne#oiţi s!o cărăm maimult pe sus& susţinnd!o de subsuori.%upă ce!am depus!o n fotoliul din birou& mătuşă!

mea răsuflă uşurată& de parcă dnsa ne!ar fi transportat pe noi& iar nu in#ers. entru ca& mai trziu& culme anerecunoştinţei& să mă repeadă plină de #igoare şi re!

proşuri9

1 Aşa!ţi trebuie& domle Al$ 5ă te!n#eţi minte sămai faci economii stupide$... Fugi la bucătărie şi punede nişte cafeluţe& să!mi mai #iu n fire...

6n timp ce fumăm ca şerpii& e+aminăm pe rnd ele!mentele pe care le a#em la dispoziţie. 5crisorile doamnei

Fifi A#aru& fila din gromo#nic găsită de tanti Raliţa& precum şi lista obţinută de la recepţionerul -Consig!naţiei.

%eoarece ncepe să se ntunece& fiind deja trecute deşapte şi jumătate fi+& aprind lustra din birou. %in cele

patru becuri arde& deocamdată& doar unul. 5uficient

şi!ăsta. entru că& pentru a!mi e+pune ideile& mi!ajungeşi lumina din minte.%rept care demarez9

1 %ragii mei& #ă rog să nu cădeţi pradă #reunuicomple+ de inferioritate& dacă am să!mi ngădui a #ăe+pune un scurt bilanţ al situaţiei... %upă cum aţi con!statat şi singuri& sper& documentele e+istente snt total

364



neconcludente. 5crisoarea Frosei& soţia lui /azil A#aru&denotă doar posibilitatea unor relaţii& suficient de in!time& fără să frizeze imoralitatea& ntre dnsa şi ompi

2egreţu. ; fi el redactor de editură& şi ncă şef de

secţie& nsă n materie de se+ul opus este incoruptibil.

1 %e!acord$ 1 declară 8ig *ironescu& aprinzn!du!şi o nouă ţigară& uitnd să!mi ofere şi mie. 6nsă ce!i cuscrisoarea -filatelistei ăleia,... 2u #ă sugerează ni!

mic,...'anti Raliţa& sorbind pnă la fund zaţul din ceaşcă&şi e+pune opinia9

1 ; să rzi& domle /ileţel& dar absolut nimic$ %ectcă /azilică& despre care se #orbeşte c!a fost şi a#ocat&i!o fi pierdut cnd#a #reun proces& iar nebuna #rea săse răzbune...

nă ce mătuşă!mea şi face iarăşi plinul& umplndu!şiceaşca din ibricul aflat la ndemnă& profit de ntreru!

perea e+pozeului dnsei& şi care nu reprezenta dect con!firmarea supoziţiilor mele& pentru a #orbi n continuare9

1 4a& fel de negrăitoare mi se pare şi lista lucruri!lor #ndute de madam Fifi... nă nu!l găsim pe A#aru&

pnă nu aflăm cine este n realitate& nu a#em dreptulsă tragem nici o concluzie... 4a ora actuală& lista atestădoar un singur lucru... 2u c"iar lipsit de #aloare& ce!idrept. 0i anume& că /azilică a păstrat n casă #reoduzină de imagini #rtos compromiţătoare...

%upă cum arată& placid şi lipsit de entuziasm& /ileţel

nu prea pare ncntat de ideile mele. 2!o spune direct&nsă!şi c"inuie fa#oriţii& scărmănndu!i şi flocăindu!iintensi#.

1 5ă zicem& să presupunem& nu ne interzice nimeni$ 1 declară n cele din urmă poetul& cu ncăpăţinare. Căde!aia ne numim detecti#i$ 0i mai a#em şi!o coţofană&care ne ajută şi ea& din cnd n cnd$...

365



'rec peste inter#enţia lui *ironescu& şi!mi dez#olte+punerea9

1 7nicul document de certă #aloare& din păcate in!suficient ca dimensiune& rămne fila din gromo#nicul lui

'atapetre... Cuprinde un element din cele mai stranii&care mă incită să cuget la unele afirmaţii ale străinilordin podul magaziei... C"estia cu -ceasul al doişpelea&ca să respect ortografierea bunicului... 0i A#rămuş sus!ţinuse aceeaşi bazaconie& cum că bunicu!meu pomenisemereu de ora -de la doi spre zece$ ar 8rişa şi 5eppi

<eidisc"ar mi!o repetaseră... 0i nu o dată& sau de două&ci!ntruna& ca şi cum ar fi fost obsedaţi de enigma carezăcea n spusele lui 'atapetre. 6nsă& pnă nu!l anc"etăm

pe A#aru& #a trebui să lăsăm deoparte şi fila din gro!mo#nic... Cine ştie& poate #a sosi şi clipa& cnd să!i des!coperim tlcul$...

6n #reme ce ne afundăm cu toţii n gnduri& pentrua cugeta la tustrelele documentele de pe birou& la uşă seaflă cine#a care intenţionează să!mi demoleze locuinţa.

Curat blestem$ Cnd mi!e lumea mai dragă& totdeaunainter#ine destinul la uşă. 0i nu numai la a mea& dar şi& ntrecut& la uşa casei bunicului...

Cnd desc"id& n prag dau peste Visarion Huluca& se!cretarul editurii -rometeu. Cu părul #l#oi& cu oc"ie+oftalmici& de alcoolic con#ins& gfind de parcă l!argoni din urmă o ciurdă de tauri& dă buzna năuntru& fărăsă se mai lase poftit.

1 Ce!i cu tine& Visică, 1 l c"estionez alarmat.

1 3 de rău$ Rău de tot$ A!nnebunit ompilică& bată!l să!l bată %umnezeu de sc"izofrenic$... %ar nu tederanjez cum#a, Ai #reo pipiţă,...

1 Am pe dracuI& adică& pardon& pe tanti Raliţa& pecare!o cunoşti destul de bine$

1 Faină şi dnsa$ 1 zmbeşte a rdere Visică Hu!luca. A& iată!l şi pe maestrul /ileţel$... Ce faceţi& oameni

366



buni& 2egreţu dă de ceasul morţii& iar #oi #ă distraţistaţi la taclale şi sorbiţi din cafele... Aşa #iaţă& mai zicşi eu...

esemne stressat de necazurile pricinuite de ompi!

lică al său& Huluca se aşază pe cel mai apropiat scaun.7n trosnet ciudat& sinistru& l determină să se autocata!

pulteze la #reo cincizeci de centimetri deasupra ni#eluluiscaunului. %in celebra cască de motonaut a mătuşiiRaliţa& nsă nu mai rămăsese dect căptuşeala interioară.

/ună şi aia$ %ar nu se ştie la ce...*ătuşă!mea& nduioşată de interminabilele scuze şilamentaţii ale secretarului& l linişteşte plină de com!

pasiune9 1 2u face nimic& domle Vizică$ 'ot mi trebuia una

nouă& din cele cu răsuflători... Ai să!mi cumperi alta& căse găseşte la magazinul de pe %oamnei$...

2emaincumetndu!se să se aşeze nicăieri& Visică şi bea cafeaua de!a!npicioarelea. Apoi& mai re#enindu!şi& porneşte să ne po#estească necazurile cu ompilică 2egreţu.

1 Fraţilor& nu!i n toate minţile$ eri dimineaţă& bunăoară& s!a!ntors cu maşina dintr!o deplasare& şi!aia

secretă& că nici şoferul n!a a#ut #oie să!mi deconspirezetraseul& ntr!un "al fără de "al... Aproape negru la faţă&cu oc"i #itroşi& m!a c"emat numaidect la el& n cabinet&ordonndu!mi să!i ntocmesc lui /azil A#aru& ct maiurgent& formele de plată... *ai era un rest de #reo zecemiare... Apoi s!a apucat să telefoneze& după ce!a a#ut

grijă să mă e#acueze& şi!a ţinut!o tot aşa pnă la #remea prnzului$ Cnd credeam că se potolise nebunul& m!acon#ocat din nou& anunţndu!mă că se internează la spi!talul 5a"ia& deoarece bănuie că!l aşteaptă un infarct...%ar n!am a#ut noroc$ entru că& după masă& pe la cinci&m!am pomenit cu el la telefon& rugndu!mă să!l ridicde la spital... 4!am găsit la poartă& numai n pijama şi

367



"alat. 2enţelegnd nimic& l!am urcat ntr!un geta+& să!lduc la casa lui şi să!l predau ne#esti!sii. 6nsă mi!a cerutsă!l transport la A#aru& unde madam Fifi l!a mbrăcatimediat ntr!un costum de!al lui bărbat!suI... 6n "alul

ăsta& a#nd pe el nişte nădragi mai scurţi cu #reo şaptecentimetri& l!am nsoţit din nou la spital& de unde şi!aridicat "ainele& dezlănţuind un scandal de pomină& deoa!rece medicul de gardă susţinea că ompi fugise de lasecţia de ne#rotici& fără să aibă foaia de e+ternare... 6nsfrşit& cnd l!am dus la domiciliul său personal& ne#as!

tă!sa a refuzat să!l recepţioneze& ntruct l #ăzuse cu"ainele lui A#aru pe el& iar cu!ale sale n braţe... Acu!ma!i la "otelul -%acia& de lngă 8ara de 2ord& şi!itelefonează mereu ne#esti!sii& implornd!o să!i ascultee+plicaţiile... Ce să mă fac cu el& oameni buni,... 7ndesă!l mai duc,... Că ăi de la "otel nu #or să!l mai ţină&deoarece se aşteaptă sosirea unui grup de turişti& de la

-;2'$.../rusc& mi trăsneşte prin minte un gnd din cele mai

ngrozitoare9 1 *ă Visică& nu cum#a te paşte ideia să mi!l aduci

pe ompi n casă,... <ai& spune& nu te sfii$...Huluca mă pri#eşte nencrezător& apoi mă!ntreabă

zmbind parşi#9 1 0i nu ţi!ar prinde bine& să!l ser#eşti, 2u ziceaică ai gata un roman,...

1 *ă& te!ai molipsit de la podoaba de patronu!tău,...%u!te& domle& cu %umnezeu& şi cazează!l la Cumpătu&la balamuc& sau la dracu!n praznic... 5ecături mi tre!

buie mie aici,...Apreciindu!mi franc"eţea& secretarul lui ompi şi iarămas bun& după ce!o asigură pe mătuşă!mea c!o să!icumpere două căşti& nu una& iar pe mine mă roagă să

păstrez discreţia cea mai desă#rşită n pri#inţa a#entu!rilor lui 2egreţu.

6l asigur9

368



1 3+clus$ 1 refuz eu să!i accept supoziţia. Aracii&noştri& pe care 'atapetre i folosea la susţinerea #iţelorde #ie& precum şi pentru fi+area corzilor cu rod& eraunumai din salcm... 2işte araci subţiri şi destul de elas!

tici& greu de frnt& şi ncă #erzi... 6nsă!n zilele trecutemi!am amintit& cu precizie& că aşa zisul arac& ce!i pro!#ocase moartea lui bunicu!meu& era din lemn de tufan&

dur şi bătrn& uscat şi gros$... *ă paşte gndul că cine#ai!l aruncase de peste gard& astfel nct să intre n spiţele

de la roţile bicicletei& şi să!l dea peste cap pe bătrn...Cine putea să să#rşească asemenea ticăloşie,... Cinealtcine#a& dacă nu indi#izii pe care i!aţi #ăzut n diapo!ziti#$ *ai ales că #ia lui @urj <ariga era pusă pe şpa!lier& ntărit din loc n loc cu bulamaci din stejar. 2emer!nicul i a#ea la ndemnă. Asistnd la goana bătrnuluicu bicicleta după scroafă& l!a ajutat n muncă. ;ri singur&

ori mpreună cu gemenii Alionte şi ?dru"u Cerc"ez&mboldiţi de ura neostoită a lui /obe şi *aţ <ariga...Ce ziceţi de!asta,...

8ig *ironescu ar #rea parcă să spună ce#a& nsămătuşă!mea i!o ia nainte& răcnind de se cutremură

pereţii9

1 4!au omort criminalii& l!au ucis cu snge rece$3şti un nai#& dacă!ţi nc"ipui că s!au mărginit doar laz#rlirea frnturii de bulumac& ca să!i pună beţe!n roate$

2u& domle Al& nu şi iarăşi nu$ 'ot bestiile alea l!autrt n colibă& tot ele i!au proptit bicicleta n piept& sănu mai poată mişca$ 0i& să mă ierte %umnezeu dacă

gndesc cu păcat& nu neica etre s!a aruncat singur cu pntecul n arac& ci fiarele de <ariga şi Cerc"ezii i l!aunfipt n maţe... Ce le mai trebuia lor pumnale şi altec"estii tăioase& atta timp ct soarta le scotea n cale oasemenea sculă,...

nă ce tanti Raliţa se opreşte o clipă& să mai tragăniţel aer n piept& inter#ine şi /ileţel9

370



1 3+cepţional gndit& măiestrică$ 3+cepţional$ 'otaşa mi imaginam şi eu răzbunarea ălora$... Au profitatde accidentul lui bunicu!tău& l!au #ăzut căznd cu bici!cleta& şi!atunci au sărit gardul$ 0i restul n!a mai re!

prezentat o problemă... *ai ales că bătrnul leşinase& probabil& şi n!a#ea cum să!i identifice$

6ngrozit de presupunerile companionilor& le mărturi!sesc ezitnd9

1 Absolut imposibil$ 2!a#eau atta snge rece ne!mernicii$... 2u!i cu putinţă$... Rămn la opinia mea. Auţinut doar să!l pedepsească& imaginndu!şi că rănirea

bătrnului nu era att de gra#ă... Apoi s!au mulţumitsă!l trască n colibă& şi să!i mai şi trntească bicicletadeasupra$...

8ig *ironescu& mai supărat ca niciodată& se ridică

brusc de pe scaun& mă măsoară cu pri#iri reci& şi!mideclară mnios9

1 %omnule Conan& amarnic au mai greşit cei careţi!au zis -detecti#$ 3şti ntr!o eroare cumplită$...<abar n!ai de meseria asta nobilă$... 2u te!ajută deloccoţofana$... 3u plec& nu mai stau de #orbă cu matale$

*i!ai jignit inteligenţa$ *ă duc... 1 5tai& unde te duci, 1 ncerc să!l opresc./ileţel& fără să!şi mai ntoarcă faţa spre mine& mi

strigă din mers& n #reme ce se ndrepta către uşă9 1 5ă mă ocup de cafele$ entru nimic n lume n!aş

mai accepta o fiertură pro#enită din minile tale$ *i!ar

sta n gt$... Auzi& domle& să dai cu piciorul unei e#i!denţe att de bătătoare la oc"i$ 5ă scoţi faţă curată niştecriminali odioşi$...

'anti Raliţa& alăturndu!i!se& plecă pe urmele poetu!lui& anunţndu!mă nsă9

1 Are dreptate$ nă ne!napoiăm cu cafelele& cautăde te linişteşte& şi nu pune la inimă$...

371



6n timp ce!l ajut la e+tragerea mătuşă!mii& mă adre!sez ei plin de curiozitate9

1 Ce căutai acolo& omul lui %umnezeu$... Vrei să tesinucizi& şi ncă a#nd spectatori,...

1 bricul& 1 mi răspunde ener#ată mătuşă!mea& cănu l!am găsit nicăieri altunde#a$... 1 Absolut normal& de #reme ce!i la mine& n birou$...

6n cele din urmă& gfind copios& izbutim s!o scoatem pe tanti Raliţa din maşină. 6nsă cu cutia cuptorului cu

tot. /ine c!am reuşit şi!aşa. entru că restul operaţieinu mai reprezintă o problemă. Cu ajutorul unei dalteşi!al unui ciocan& tăiem tinic"eaua din jurul capuluimătuşă!mii n cte#a minute.

3liberată din cuşcă& tanti Raliţa oftează din adncul plămnilor& răspndind n atmosferă un nor dens de fu!ningine. %e data asta nu se mai plnge că nu!i uman

ce se!ntmplă.

62. P"an!" &e $,a'e %"a +a/( o/e#a,'5

3carisaţi n mare grabă la baie& care acum arată cutotul altfel& deoarece căpătase o gingaşă nuanţă gri& stămn faţa cafeluţelor preparate de mine şi cugetăm n tă!cere la cele petrecute.

1 Al& băieţelule& nu ştiu ce #!aţi face fără mine$'ot eu să #ă trag de memorie$ Aţi uitat de enigmelenoastre, Ce mai aşteptăm,

6i răspund mătuşă!mii absolut peremptoriu9 1 2imic$ 'otul mi!e clar& ca bună ziua$ /azil

A#aru ştie ce#a n pri#inţa morţii lui 'atapetre... Cndafirm asta& mă bizui pe maniera n care!a mistificat

373



datele biografice ale eroului din -'are ca piatra. 0ic"iar mă!ntreb& cum dracului o să!şi ducă mai departeromanul& dacă nu se află şi!n posesia părţii a doua agromo#nicului,...

1 0i de unde ştii că nu, 1 mă!ntrerupe 8ig& 1 ăi& aia e& că n!am de unde$ 1 snt ne#oit sămărturisesc. %ar este posibil& şi!ntr!un sens şi!n altul...6n afară de asta& /azilică trebuie& precis& să se numere

printre prietenii cei mai apropiaţi ai indi#izilor pozaţin diapoziti#. Altfel n!ar fi a#ut cum s!ajungă aparatul

de proiecţie pe minile lui& şi ncă dotat cu!attea imagini-de familie... 1 Apropo de familie& 1 inter#ine tanti Raliţa& oare

n!o fi A#aru ăsta #reun neam de!al Cerc"ezilor& <arigi!lor sau& mai ştii& de!al 'onşoaicei,...

1 'ot ce!i posibil$ 1 i confirm supoziţia. %ar şi!n bune relaţii cu familia noastră$...

1 %omnule Al& nu!i uman ce se!ntmplă cu tine& aizărg"it de tot$ 1 mă repede mătuşă!mea.

1 6ncă nu... 0i!ai să #ezi de ce$ %upă citirea roma!nului& n care A#aru a escamotat toate referinţele buni!cului la defectele de caracter ale urmaşilor săi& precumşi!ale celorlalte rubedenii& am căpătat con#ingerea că

/azilică s!a aflat& sau c"iar se mai află& n cele maistrnse legături cu cine#a dintr!ai noştri$ 2umai aşa arenunţat la dez#ăluirile lui 'atapetre$ Care alt roman!cier ar fi aruncat peste bord asemenea fapte de #iaţă&asemenea tipologii de e+cepţie,... 0i ştiţi pentru ce,...entru partea a doua a gromo#nicului$ 3i,... Ce ziceţi,...

1 2u mai zicem nimic$ Ar fi ce#a de groază& cum! plit$ 1 murmură tanti Raliţa. %acă neamurile noastreau fost att de "aine& nct să #ndă amintirile lui neicaetre numai pentru a li se scoate petele şi jegul de

pe suflet& ca la -2ufărul& atunci mi dau demisia dinfamilie$ Adică A#aru& fără gromo#nicul ălălalt& murea

374



nepremiat de 7niunea 5criitorilor,... entru ce!i trebuianeapărat,... oci să!mi spui,...

1 oc$ Adică& pardon& pot$... 1 mă blbi niţel. Casă!şi sal#eze prietenii$... %acă l!a cunoscut pe 'ata!

petre& precis şi!a nc"ipuit că bătrnul a scris tot ce ştiadespre jigodiile din pozele pe care le!am #izionat$... ardez#ăluirile bunicului nu puteau fi dect n partea adoua& contemporană cu e#enimentele n care fuseserăimplicaţi indi#izii... %ar& mă rog& să nu ne grăbim& afir!maţiile mele nu!s dect o ipoteză de lucru& pur detec!

ti#istică$%eodată telefonul porneşte să zbrnie att de stri!dent nct trepidează şi cristalul de pe birou.

*ult mai argintiu dect clopoţeşte soneria agregatu!lui& glasul lui en:e& bulgăroaica de ne#astă!mea& răsunăzglobios n receptor9

1 Alo& măiestrică$ Ce!mi mai faci matale pe!aco!lo,... Ai grijă de tine,...

1 %ar binenţeles$ 1 răspund fals entuziasmat. 1 Regim& regim,... 1 %e groază$ 1 Atunci e bine$ %e!aia te caută cu disperare *icu!

şor odăşc"ină& care mi!a telefonat la 'ncăbeşti& spu!nndu!mi că te!a zărit la -Casa 5criitorilor& şi că& dupăaceea& n!a mai putut da de tine nicăieri şi nicicnd. *i!acomunicat apoi că unc"ii tăi #or să te găsească neapărat&

probabil n legătură cu cartea ta... %e unde!or fi aflatneamurile& de!au intrat n panică,...

1 ;r fi citit cartea lui /azil A#aru& căci despre ea!i#orba& şi nu despre a mea& şi le!o fi teamă să nu relatezeu ceea ce n!a relatat autorul cu pricina... 5!au trezitcam trziu...

ri#esc preocupat la c"ipurile companionilor mei.Arată ca nişte gnditori de <amangia. %ar nişte gndi!

375



tori cu ntrebări n oc"i. *oti# pentru care le e+plicitezneliniştea ce mă cuprinsese o clipă9

1 Fraţilor& ce#a nu!i n regulă$ Adică!i n regulă& dar pe dos$...

dentificnd stupoarea pe feţele lor& snt ne#oit săadaug9 1 2u m!aţi nţeles$ 1 2!am fost suficient de clar, 1 5igur că nu$ 1 declară /ileţel.

1 *ăi frate& mi se ade#eresc presupunerile$ 7nc"ii

mei ncep să panic"eze$... 6nseamnă că /azil A#aru le!a promis ce#a& şi nu s!a ţinut de cu#nt. 6n ce anume pri!#inţă& asta nu mai ştiu. %ar de ce se frămntă scumpiimei unc"i& de #reme ce n -'are ca piatra nu!i nicăieri#orba despre dnşii,...

'anti Raliţa& infestnd atmosfera cu mărăşeştile ei&soarbe preocupată din cafeluţă& pri#ind la mane#rele lui

8ig *ironescu& care!şi frămntă fa#oriţii cuprins defebra ntrebărilor ce!i mistuie mintea. Apoi& din senin&emite şi dnsa o idee epocală9

1 3u aş zice să lăsăm la o parte ipotezele şi supo!ziţiile& şi să ne apucăm de lucru... 6n pri#inţa asta amunele propuneri$

4ejer ener#at de pretenţiile mătuşă!mii& care mai #reasă a#anseze şi -propuneri& o temperez urgent9 1 %ragă tanti Raliţo& mai nainte de!a trece la planul

de bătaie& pe care eu trebuie să!l elaborez& şi nu dum!neata& ţin să #ă precizez un anume lucru& după mine&de importanţă esenţială... %acă 'atapetre a fost asasinat&

aşa cum presupuneţi #oi& şi trebuie să #ă mărturisesc căsnteţi n eroare& ca să utilizez o e+presie dragă lui/ileţel& criminalii& la ora actuală& nu mai pot fi traşi larăspundere... %e mult timp au intrat n prescrierea pe!depsei... Aşa!i legea$ ar dacă n!a fost ucis de bestiiledin diapoziti#& ci doar ajutat& aşa cum presupun eu&atunci am obligaţia să dau n #ileag ade#ărul. %in mai

376



multe moti#e. *ai nti& pentru a apăra onoarea bunicu!lui& acuzat mişeleşte de trădare. %upă aceea& ca să!inumesc pe cei implicaţi n ciudata moarte a lui 'ata!

petre& iar apoi& n cele din urmă& pentru a!l demasca

pe /azil A#aru& "oţul gromo#nicului& sau& dacă nu!i el"oţul& să!l silesc la recunoaşterea plagiatului comis& lamărturisirea relaţiilor ntreţinute cu ?dru"u şi AlionteCerc"ez& cu familia <ariga... 0i& n plus de astea& să aflu

care!i rolul jucat de ompiliu 2egreţu n fabricarea aces!

tui scriitor$/ileţel& care mă ascultase atent& se ncumetă săntrebeU

1 0i ce!ai să rezol#i,... %acă nu poţi obţine con!damnarea #ino#aţilor& ce rost mai are totul,... %oarstabilirea unor ade#ăruri,

1 0i nu!i suficient, 1 declar niţel contrariat.

8ig pri#eşte la mine intens. Apoi se pronunţă9 1 /a da$ Altminteri n!ai mai a#ea dreptul să te

numeşti om$... 0i& ca să!ţi do#edesc că nu!s o glmă&am să particip& şi eu la anc"eta pe care ai s!o dezlănţui.

3moţionat de cele declarate de /ileţel& mă rezumdoar la aprinderea unui -ent& al nu ştiu mai ctelea.

e care!l aprind de!a!ndoaselea& pesemne datorită tul! burării ce mă cuprinsese& la capătul unde se afla filtrulacela -famous micronite. 'uşind scrbit& trag n conti!nuare& pentru a nu!mi demasca starea de spirit.

'anti Raliţa& mişcată şi dnsa de atitudinea poetului&şi abandonează mărăşeasca& stingnd!o n zaţul din

ceaşcă& şi se ser#eşte şi ea cu un -ent& tot de la 8ig*ironescu. %upă primul fum& mă anunţă9 1 Vin bucuroasă cu #oi$ Am să fiu alături de tine&

Al& băieţelule& aşa cum am fost şi la celelalte anc"eteale tale. Ce te!ai fi făcut fără mine& dacă nu mă găseam şieu la osada& la Colţiilupc"ii& sau la Craiul *unţilor,...

377



Cnd mi aduc aminte de năzdră#ăniile mătuşă!mii& precum şi de necazurile trase de pe urma participăriidnsei& mă bate gndul s!o rog să se abţină. %ar considercă nu i se cu#ine o asememea jignire. A pus atta suflet

n tot ce!a făcut& a c"eltuit atta energie& nct decidsă mai amn niţel problema asistenţei sale. 1 Vă mulţumesc& dragii mei& din toată inima$ 1 le

declar sincer (mai puţin n ce!o pri#eşte pe tanti Raliţa).Acum să trecem la planul de bătaie$... e puncte. %nu.'ragerea de limbă a lui ompi 2egreţu& pentru a afla

unde se găseşte /azil A#aru. &oi . dentificarea precisă&a indi#idului9 cine este& de unde pro#ine& cum a pusmna pe gromo#nic& care!s relaţiile cu <arigii şi Cer!c"ezii. 'rei . Contactarea neamurilor mele& binenţelesaici& pe pămnt& pentru cei care mai snt ncă n #iaţă.

Patru. %epistarea ctor#a cunoscuţi de pe uliţa noastră&din iteşti. 2ecesari pentru clarificarea unor amănunte

referitoare la bunicu!meu. Cinci . nformaţii despre Cer!c"ezi& ?dru"u şi Alionte& despre familia <ariga& inclusi#

băieţii& *aţ şi /obe& despre domnişoara 'onş şi comi!sarul Ciompete. (ase. %e scris lui 5eppi <eidisc"ar&@o"n 5te#en A#rămuş şi 8rişa Vorobeici:. Ca să obţi!nem detalii suplimentare relati#e la gromo#nicul bătr!

nului... %upă cum #ă daţi seama& un cmp de acţiunee+trem de #ast. 6nsă pe care mă simt n stare să!l acopăr&date fiind aptitudinile mele detecti#istice$... Ce ziceţi,...

1 Aş zice că& mai nti& ar fi cazul să mncăm ce#a&şi!apoi să trecem la transpunerea planului de bătaie nmăsuri organizatorice$ 1 opinează& pragmatic şi realist&

8ig *ironescu.oet& poet& dar le #ede bileţelul$...

66. <M'+a /!"'+',a,e=

378



6n mai puţin de zece minute& sntem cu toţii la bufe!tul -*ioriţa& din apropierea Căii *oşilor& aflat la colţul

*ntulesei cu bule#ardul Republicii.4ocanta ne oferă nişte mititei de e+cepţie. %ar lejern#erziţi. Ceea ce n!o reţine pe tanti Raliţa să consume&uşor& #reo duzină& dacă nu cum#a şi mai mult.

este #reo două ore& sntem siliţi să c"emăm -5al#a!rea. *ătuşă!mea& care se apucase să elaboreze n plină

euforie digesti#ă& un proiect de directi#e operaţionale&n locul meu& binenţeles& se tă#ălea pe jos de durere&acuznd o colică intestinală crncenă.

1 'o+icoză alimentară$ 1 decide medicul de laurgenţă.

6nsă nu dispune ridicarea mătuşă!mii& s!o transportela clinica de pe Calea %orobanţilor& ci ne!o lasă n grijă.

%upă ce simpaticul şi tnărul doctor i!a administratcte#a injecţii& plus un pumn de tablete& şi i!a comunicatsă zacă #reo cte#a zile la pat& tanti Raliţa s!a simţitce#a mai bine& suficient pentru a ne a#ertiza9

1 8orobeţilor& dacă #ă pune sfntuI şi nu mă #izi!taţi n fiece zi& să mă ţineţi la curent cu desfăşurarea

anc"etei& am să mă răzbun cumplit$ 2u ştiu cum& dar#a fi #ai de capul #ostru$...

A doua zi& după ce!am cărat!o acasă pe tanti Raliţa&n propriul ei -'rabant& nsă condus de mine& ne!amnapoiat n Calea *oşilor frnţi de oboseală. 3ra şi nor!

mal. etrecusem o noapte de groază& fără să nc"idemun oc"i. Cuprinsă de!un acces logoreic infernal& mă!tuşă!mea ne boscorodise la cap pnă!n zori& e+punn!du!ne& en!gros şi en!detail& planurile dnsei de organizarea in#estigaţiilor.

6n curte& lngă poartă& l!am găsit pe Visarion Huluca&ţinnd o -RomEnie liberă n mnă& ărea radios. %upă

379



ce l!am in#itat n casă& să ne trezim la o cafeluţă& n!amai a#ut răbdarea necesară s!aştepte prepararea aces!teia& ci ne!a anunţat strălucind de bucurie9

1 4!am găsit pe /azil A#aru$

0i eu& şi /ileţel& rămnem cu gurile căscate. 6nsă& personal& mi re#in rapid şi!l iau la ntrebări pe Visică9 1 7nde, Cum, Cine ţi!a dat adresa,... 1 5tai ncet& că spun tot$ 1 mă roagă Huluca& nău!

cit de rafalele intempesti#ului interogatoriu. 5!o luăm pe!ndelete... 7nde, 4a casa de creaţie& de la 5inaia!

Cumpătu. Cum, Foarte simplu. Citind$ Cine mi!a datadresa$ -RomEnia liberă$... 3 bine,...

3 clar că nu!i bine$ Visică o fi a#ut #reun diferendcu podoaba lui de şef& şi!acuma bate cmpii& cuprins deun acces ne#rotic.

Huluca& bietul de el& ne pri#eşte contrariat& ntrebn!

du!se probabil& de ce l!om studia att de intensi#.%ndu!mi seama de stressul ce!l pălise& decid să!l

luăm cu uşurelul9 1 *ăi băieţică& n!ai #rea să te!ntinzi niţeluş, 1 l

mbii eu. 1 2u$ Cum să mă culc& de #reme ce mine m!aş!

teaptă o grămadă de treburi& iar de astăzi trebuie să măocup& mpreună cu cei de la 7niune& de /azil A#aru,...ompilică 2egreţu& n persoană& mi!a cerut asta$...

1 /uun$ erfect$ 2u te culca$... %ar& "ai să pro!cedăm altfel. a spune!mi tu mie& măi Visică& drăgăla!şule& unde scrie n -RomEnia liberă că A#aru se află

la 5inaia!Cumpătu,... 1 Aici$ 1 mi comunică Huluca& indicndu!mi cudegetul pagina de -*ică publicitate a ziarului.

6i smulg gazeta din mnă. Apoi& mpreună cu /ileţel&care!şi #rse şi el capul lngă al meu& de mă gdila laurec"i cu fa#oriţii săi flocănoşi& citim stupefiaţi. 4a ru!

brica -decese.

380



-Adnc ndureraţi& cutremuraţi de tragica pierdere&5ofronia A#aru& soţie& rudele şi nenumăraţii prietenianunţă cumplitul sfrşit& datorat unui stop cardiac& alscriitorului /azil A#aru. 'rupul marelui artist se află

depus la Comple+ul caselor de creaţie de la 5inaia!Cum! pătu. 6nmormntarea #a a#ea loc miercuri& orele MJ& lacimitirul -rul Rece& din localitate. Criticul ompiliu

2egreţu #a rosti cu#ntul de adio.

%upă ce Visică ne părăseşte& lăsndu!ne n păstraree+emplarul ziarului& /ileţel mă pri#eşte o clipă năuc& pentru ca& după o bună bucată de #reme& să mă ntrebe9

1 Ce!i facem acuI& măiestrică,... 5!a dus /azilA#aru& s!a dus şi anc"eta noastră$...

1 /a deloc$... Ci c"iar in#ers$ 1 pornesc să!l lămu!resc. Abia acum se!ncurcă lucrurile şi mai abitir& şi se

cere imperios declanşarea& ct mai rapidă& a operaţiilornoastre de in#estigare. *ai ales c!a apărut un nou ele!ment& bizar& de e+cepţie. 0i anume& factorul care a de!terminat accidentul cardiac$ 2u cum#a apariţia roma!nului -'are ca piatra, %e ce!a refuzat să participe lalansarea cărţii, %e ce s!a deplasat ompilică 2egreţu&

şi ncă n repetate rnduri& n căutarea enigmaticuluiautor dispărut att de straniu& păstrnd secretul ntr!unc"ip fantastic& de parcă ar fi pornit să recupereze o ra!c"etă balistică pierdută& şi nu un scriitor de fabricaţie

proprie,... 1 *da$... 3 ce#a$ 1 mormăie n barbă /ileţel.

1 Cum să nu fie, 6ntre moartea& total neaşteptată&a lui /azil A#aru şi neliniştea mereu ascendentă a şefu!lui de secţie de la editura -rometeu e+istă o legăturăstrnsă& c"iar foarte& dar şi ciudată...

1 0i!atunci 1 mă c"estionează nedumerit 8ig*ironescu.

381



1 Atunci& adică& mai precis& acum c"iar& plecămimediat la 5inaia!Cumpătu... 5ă!l #edem şi noi pe /azilA#aru cum arată la faţă... lus că!s tare curios să!icunosc prietenii şi neamurile... 2e instalăm acolo& pentru

o zi sau două& să aşteptăm şi pro#incia. 5!ar prea puteasă sosească şi unele cunoştinţe din iteşti... Asta& pentrucazul& cnd mi se confirmă bănuiala& cum că /azil A#aru

pro#ine din acelaşi oraş de baştină cu!al subsemnatului. 2u cum#a oare& printre -nenumăraţii prieteni ai dece!datului& se #or afla şi niscai#a personaje& bine cunoscute

mie& din diapoziti#ul #izionat alaltăieri,... *ai ştii,...oate se prezintă şi acestea& pentru a!i aduce un ultimomagiu$

1 nteresant$ 1 mormăie ngndutat 8ig. 0i cu pri!lejul ăsta& dragă măiestrică. i!ai putea saluta şi matale$...

1 3+act$ 1 l aprob #e"ement pe /ileţel. /a le!aştransmite şi unele complimente din partea lui 'ata!

petre$... entru mine& bunicu!meu ncă nu!i mort... ardacă!i descopăr şi gromo#nicul& #a continua să trăiască&şi ncă mult şi bine& ntr!un anumit fel #orbind$ 6nsc"imb& mă #oi ocupa să decedeze mulţi alţii& moral!mente măcar... rintre care& precis& #a trebui să se afleşi ompiliu 2egreţu$...

/ileţel rămne o clipă interzis& pentru ca apoi săe+clame ngrijorat9 1 Ce!i cu matale& măiestrică& ai bolnzit de cap,...

2u te mai ajută coţofana,... Ce ţi!a căşunat pe bietulompilică,...

1 *ai nimic$ 6nsă #oi lupta& cu g"earele şi cu dinţii&

să!l ajut n muncă& să!l demasc n faţa obştii& să!l deter!min să procedeze şi singur la autolic"idarea sa defini!ti#ă... 0i ştii de ce,...

1 5igur că nu$ 1 mă anunţă 8ig total "obăucit. 1 Atunci să!ţi spun eu... Fiindcă& ntr!un anumit fel&

deşi la prima #edere poate părea aberant& indi#idul ăsta

382



germinează n sine& şi ncă de mult& o autentică şi #iru!lentă sămnţă de asasin$...

1 mposibil$ 1 protestează /ileţel. Cu tot jegul de pe suflet& ompi nu!i n stare să omoare o muscă... rea

este laş& fricos& combinagiu abject& sforar şi traficant deinfluenţe... 3şti n eroare& dragul meu detecti#& orict aifi matale de Conan %oi$

1 Ai să rzi& dar nu!i deloc aşa$ Ascultă!mă atent&şi!ai să te cutremuri... *ai nti şi!nti& a intenţionat să!l-omoare pe... %ar am să!ţi spun mai trziu$...

1 e cine, 1 insistă ngrozit 8ig.%in păcate& nu mai do#edesc să!i răspund. Cine#a mă

strigă la uşă& soneria fiind& binenţeles& defectă. 1 *aestre Conan& eşti acasă,...8lasul mi se pare e+trem de cunoscut. 6ntreb totuşi&

att de puternic şi emoţionat& nct intră n #ibraţie ceştile

de cafea9 1 Cine mă caută, 1 rieteni buni$ 3u& ompiliu 2egreţu& şi cu to#.

A#aru$...

"urmarea în volumul al oilea#

383



CUPRINS

. 72 R;*A2 532?AH;2A4

M. Ceasul rău (de la orele serii)... Q P. Foamea de carte& fenomen profund contemporan M= J. ncidente& la plural& că!s tare multe PJ

. %ispariţia scriitorului /azil A#aru JP. CA5A *5'3R34;R Q. Cina cea de taină (c#asidietetică) >

=. /iografie imperfectă& mai de ici& mai de colo O. 3lemente informati#e despre autorul fantomă QQ. %ocumente& mai mult dect fantastice& şi deloc ştiinţifice =M

384



. -'AR3 CA A'RA

N. ntermezzo 1 sc"erzando& ma non trapa!tropa =NM>. ;priţi plăcerea lecturii& romanu!i de furat$... OJ

V. FR323'C74 'A'A3'R3

MM. /rea:fast& ce#a mai ţeapăn >MP. Anacronică de familie =MJ. Amintiri din copilărie& apro+imati#e NM. A#enturi şi sarmale (Wuasi una toccata)& pentru forte

piano solo M>MQ. 7n bărbat de femeie MMM

M=. %uminici esti#ale& la umbra nucului bătrn MM=MO. 2eamuri şi prieteni ţoprlani şi mocofani MPO

M. 8romo#nicul MJQMN. *ăsuri şi greutăţi MP

V. /D'R6274& 4A A4H ARA*3'R

P>. /rlogul (ncă secret) al in#izibilului /azil A#aru M=PM. 8rădina& #ia şi li#ada MQPPP. *aţ şi /obe lansează na#a la apă... M=JPJ. /ăcănia -4a etre Coman!*oţoganu MOPP. 5ălaşul comorilor MPPQ. opa!prostu& n patru& ca la po:er M

V. ;%74 C7 F;RH3 AR*A'3... (0 62CD 5'RD23)

P=. 8rişa& A#rămuş şi <eidencar MNM

PO. <idroterapie& n miez de noapte P>J

V. 43CAR3A 47 'A'3'R3

P. 'anti Raliţa trage să moară PM>PN. -2eLs from Cairo... PP>J>. ; bicicletă numită eternitate PPQ

385



V. C343/RDR '3R*2A43

JM. ri#eg"iul (primo tempo) PJJP. ntermission 1 cu ouă răscoapte PJJJ. unguţa cu... mulţi bani PO

J. ri#eg"iul (fine del primo tempo) PQ=

T. 62 CD7'AR3A 4626 %3 A7R

JQ. 4a munca de jos PQNJ=. 4a munca de sus P=JJO. -7na c"eiţa... P==

T. A4/7* F;'; 1 %3 *AR %*32572

J. 4upte n beznă P=NJN. 5upliment te"nic9 auto& mecano& telecomunicaţii PO=

T. 0!A F;5' ?7A A %;7A

>. 3nigma se lămureşte (foarte parţial) PMM. 5pălatul rufelor (n familie) PJ

T. F723RA4 %3 8A4D

P. *arcia funebre (C"opin!?a#aidoc) 1 cu ritm #ariabil PNMJ. *asa de pomenire& cu probleme J>M

T. RA?2C %3 ;*2D

. erc"eziţia fatală J>=Q. 'ratati#e& la cel mai jos ni#el JM=. Adios& muc"ac"os$... JP=

TV. 35C;74 0 %5;?'V343

O. Fasole bătută (bine) JJO. Vec"i prieteni JM

386



N. 'rădătorul JN

TV. 'R/74AH %3'3C'V5'C3

Q>. *ai nti somnul... JQP

QM. ...şi!apoi in#estigaţia (la 5nac:) JN

TV. F2A4 %35C<5

QP. 5upoziţii multiple& c"iar n e+ces J=>QJ. %ezagremente temporare J=NQ. lanul de bătaie (la cap) operati# JO>QQ. -*ica publicitate JOQ

387



Le+,o# NEAU AL*REDTe>no#e&a+,o# CORNEL CRISTESCU

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _

B!n &e ,'/a# IV 1981. A/$#!, 1981 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_

Coman&a n#. 169)Co"' &e ,'/a# )0-6

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _

T'/a#!" ee+!,a, ! +oman&a n#. 1? 1))La Com'na,!" Po"'#a'+ Caa S+:n,e''- P'a3a S+:n,e'' N#.1- B!+!#e;,'

Re/!"'+a So+'a"',$ Romn'a

Vlad Musatescu Contratimp

Documents

Transcript of Vlad Musatescu Contratimp