Vision Training Manual - 2010

Recuperaţi-vă vederea în mod natural cu Leo Angart© 1.

www.vision-training.com www.visiontraining.ro

Vision Training cu Leo Angart

Leo Angart s-a născut în Danemarca şi a trăit în Asia mai mult de 30 de ani (în cea mai mare parte a timpului în Hong Kong). În prezent el călătoreşte peste tot în lume pentru a oferi programul Vision Training. Reşedinta sa din Europa este situată în Munchen. Leo Angart a purtat ochelari mai mult de 25 de ani (miopie - 5,5 dioptrii) până când a descoperit metoda de recâştigare naturală a vederii în 1991.

Ca Master Trainer în Programare Neuro Lingvistică (NLP) Leo Angart a studiat modul cum sistemul de valori afectează vederea la distanţă. Apoi a combinat NLP cu metoda Bates pentru îmbunătăţirea vederii şi cu metode orientale de vindecare energetică. El este autorul cărţii "Improve Your Eyesight Naturally", International Association of NLP Institutes, (Berlin, 2005), scrisă special pentru oamenii cu probleme de vedere obişnuite: miopie, astigmatism, strabism, coordonare oculară, etc. În 2005 a publicat seria de DVD-uri "Regain Your Eyesight Naturally" şi "Read Again Without Glasses", în care sunt demonstrate numeroase exerciţii din programele Vision Training. Seminarul de weekend creat de Leo Angart este prezentat de aproximativ 30 de ori pe an pe 4 continente. Printre oraşele care găzduiesc seminarul se numără: Hong Kong, Taipei, San Francisco, Toronto, Vancouver, Londra, Dublin, Amsterdam, Berlin, Viena, Szalszburg, Gratz, Ljubljana, Istambul, iar din acest moment, Bucureşti! Datorită succesului deosebit al programului iniţial Leo Angart a dezvoltat o serie de alte traininguri: Magic Eyes (training pentru copii) fiind cel mai căutat dintre acestea.



Situaţia vederii tale

Data:

Ochiul stâng Ochiul drept Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14



Cuprins

Introducere 4

Anatomia ochiului 8

Retina 9

Clarificaţi-vă obiectivul vizual 10

Testarea acuităţii vizuale 11

Ce este Astigmatismul? 12

Roata Tibetană 14

Aveţi nevoie de ochelari de citit? 16

Cum să scăpaţi de ochelarii de citit 17

Exerciţiu de citire 18

Cum să lucraţi cu optotipul 20

Acupresiunea chinezească 21

Exerciţiu cu cercurile colorate 22

Exerciţiul cu cercuri 24

Exerciţiul cu sfoară 25

Exerciţiu de energie 26

Obţinerea acuităţii 27

Hipermetropia 28

“Ochiul leneş” 29



Introducere Nu există nimic mai preţios decât darul vederii ! Văzul este simţul prin care percepi răsăritul de soare, citeşti o carte, te încălzeşti cu zâmbetul cuiva, sau te bucuri de inocenţa unui copil şi, desigur, toate celelalte lucruri pe care le vezi. Dacă ar fi să dai unul din simţurile tale pentru un regat, văzul ar fi probabil ultimul simţ la care ai renunţa. Vederea este un proces simplu : deschizi ochii şi vezi. Totuşi, ni se poate întâmpla să devenim confuzi şi să pierdem acest dar preţios al vederii. Poate te întrebi de ce atât de mulţi oameni ajung să aibă probleme de vedere.... ? Profesioniştii domeniului – optometrişti şi oftalmologi – îşi bazează meseria pe teorii mai vechi de 150 de ani. Poziţia oficială este că ochii tăi vor slăbi pe măsură ce înaintezi în vârstă şi că nu poţi face nimic în legătură cu aceasta, decât să porţi ochelari pentru corectarea vederii. Ochelarii trebuie să fie din ce în ce mai « tari » pe măsură ce vederea ţi se deteriorează. NU E O IMAGINE PREA PROMIŢĂTOARE, NU-I AŞA ? Atâta doar că această imagine nu reflectă adevărul !

La începutul acestui secol, un oftalmolog din New York pe nume Wiliam H. Bates (1860 - 1931) a început să pună sub semnul întrebării această abordare tradiţională. În munca sa zilnică de examinare a ochilor el a observat că procesul vederii se schimbă mereu. De-a lungul timpului el a descoperit mecanismul natural al vederii. Totul a început cu vindecarea lui Bates însuşi de presbitism/presbiopie (Presbyopia), vederea la distanţă care însoţeşte de obicei înaintarea în vârstă. Apoi a continuat cu vindecarea consecventă a unui număr tot mai mare de probleme oculare într-o perioadă de timp foarte scurtă. De exemplu, în 1903 a descoperit o tehnică simplă prin care majoritatea şcolarilor puteau preveni miopia (vederea de aproape). În 1912 Bates a introdus această tehnică în şcolile din New York şi a redus incidenţa miopiei de la 6% la 1%.

La fel ca şi mine, probabil te întrebi de ce atât de mulţi copii încă poartă ochelari. Comunitatea profesională a ignorat masiv ideile doctorului Bates. În schimb, foarte mulţi oameni sunt astăzi vindecaţi prin metodele dr. Bates. Celebrul romancier american Aldous Huxley şi-a revenit de la cvasi-orbire pentru că a folosit METODA BATES. El a scris o carte despre această experienţă pe care a intitulat-o în mod inspirat: “Arta privirii” 1975. METODA BATES.l-a ajutat de asemenea pe iniţiatorul terapiei Gestalt, Fritz Perls. Recent, un tânăr pe nume Mier Schneider, care s-a născut orb, şi-a (re)câştigat vederea folosind METODA BATES. Doctorul R.S. Agarwal şi-a petrecut întreaga viaţă prezentând METODA BATES în India şi a fondat o instituţie în acest scop - “School for perfect eyesight” , Sri Aurobindo Ashram, Pondicherry.

Dr. Wiliam H. Bates



Dr. Agarwal a ajutat mii de oameni cu tot felul de probleme de vedere incluzând cataracta, vederea dublă (double vision), degenerarea maculei, Presbitism, Miopie, Astigmatism, Miopie ş.a.m.d. Eu am purtat ochelari mai mult de 26 de ani până când m-am motivat să schimb acest fapt. Auzisem că oamenii care petrec mult timp făcând exerciţii îşi pot recăpăta acuitatea vizuală. Totuşi, făcând parte din cultura vestică îmi doream ceva care să producă rezultate repede. În 1991 citeam o carte scrisă de John Grinder şi Richard Bandler intitulată “Trance-formations,

Neuro-Linguistic Programming and the structure of Hypnosis, 1981.” În această carte, la pagina 166, autorii vorbesc despre regresia în timp a unui bărbat până la vârsta de 5 ani, astfel încât privirea lui devine perfectă. Ei îl aduc înapoi în prezent păstrând vederea-de-la-vârsta-de-5-ani, şi FUNCŢIONEAZĂ ! Aceasta a fost o veste interesantă, aşa că am început să caut un hipnoterapeut care să facă acelaşi lucru şi pentru mine. Totuşi, probabil Universul avea alte planuri, pentru că nu am putut găsi nici unul, aşa că am început să caut alte metode pentru a-mi îmbunătăţi vederea. Am experimentat mai multe tehnici de vizualizare şi am constatat că ele funcţionează într-adevăr, însă după estimarea mea îmbunătăţirile erau de numai 25%. Imaginarea şi vizualizarea sunt un factor important, după cum descoperise Bates cu 100 de ani în urmă. Unul dintre lucrurile care m-au pus pe gânduri a fost cercetarea făcută în legătură cu oamenii care au personalitate multiplă (MPD). Un psihiatru din Chicago care lucra cu acest gen de pacienţi i-a dus la un optometru şi, în timp ce erau hipnotizaţi, pacienţii erau capabili să treacă de la o personalitate la alta. Optometrul examina vederea fiecărei personalităţi. A fost stupefiat să descopere că vederea se schimba atunci când se schimba personalitatea. Chriss Sizemore, protagonistul cărţii şi filmului

„Three faces of Eve”, avea diferite probleme de vedere, în funcţie de diferitele personalităţi. Hipermetropia, astigmatismul, acromatopsia, variau în funcţie de personalitate. Există, în fapt, schimbări măsurabile ale formei ochiului şi ale presiunii interne. Oamenii cu personalităţi multiple manifestă, de asemenea, alte schimbări dramatice, cum ar fi să aibă nevoie de insulină într-una dintre personalităţi, dar nu şi în alta, depinzând dacă personalitatea respectivă este sau nu diabetică. Toate acestea conduc la concluzia că problemele de vedere nu sunt fizice, sunt o problemă de software, totul se întâmplă în minte. De asemenea, persoanele suferind de MPD manifestă schimbările foarte dramatic şi rapid. Acest studiu spulberă credinţa generală cum că vederea s-ar deteriora o dată cu vârsta. Piesa finală care a făcut diferenţa a fost Vindecarea Pranică. L-am întâlnit pe Maestrul Choa Cok Sui la începutul anilor 1980 înainte să-şi publice prima carte „Străvechea artă & ştiinţă a vindecării pranice, 1987”. Citind această carte şi alte practici de vindecare, mi-am dezvoltat abilitatea de a lucra la nivelul energiei eterice. Vindecarea Pranică ne permite să înlăturăm energia stagnantă din ochi şi să o înlocuim cu energie proaspătă. Am început să aplic procesul de Vindecare Pranică o dată la două ore în prima săptămână. La început, mi-a fost greu să lucrez fără ochelari şi lucram până după prânz şi pe urmă îmi puneam din nou ochelarii. Totuşi, după ce am făcut acest lucru timp de o săptămână, nu am mai avut nevoie de ochelari şi nu i-am mai folosit niciodată de atunci. Sunteţi pe cale să începeţi o călătorie de descoperire a vederii voastre naturale. Convingerea mea este că nimeni nu are nevoie să poarte lentile sau alte instrumente de corectare. Acest manual este o compilaţie a mai multor căi diferite de a ne recupera vederea naturală. Nu există o singură cale corectă pentru a face acest lucru. Ceea ce contează este să învăţăm să ne relaxăm şi să vedem lumea aşa cum este ea în realitate. Datorită pregătirii mele în hipnoză, programare neuro-lingvistică şi vindecare pranică, această metodă include mult mai mult decât metoda originală Bates. Consider îmbunătăţirea vederii ca fiind echilibrarea a patru elemente. Viziune/vedere: partea mentală este construită pe: Vizualizare



Meditaţie/Relaxare Exerciţii de încredere Exerciţii energetice Programare Neuro-Lingvistică Vindecare Pranică Exerciţii fizice Exerciţii Bates şi altele

Exerciţii de încredere Rezolvând orice credinţe limitative legate de ceea ce noi, la un moment dat în viaţa noastră, nu am vrut să vedem, sau, din cauza credinţelor noastre, nu trebuia să vedem. Programarea Neuro-Lingvistică are, graţie muncii lui Robert Dilts, câteva modalităţi extraordinare şi elegante de a rezolva credinţele aflate în conflict. O dată ajunşi la un acord subconştient, vederea ni se va îmbunătăţi foarte rapid. Exerciţii fizice Acestea sunt, în principal, exerciţiile Bates, aşa cum au evoluat ele de-a lungul anilor. Atunci când purtăm lentile corectoare, muşchii noştri oculari nu sunt folosiţi atât de mult pe cât ar fi folosiţi în mod normal. În consecinţă, se slăbesc şi trebuie să fie regeneraţi prin exerciţiu. Exerciţii energetice Acestea sunt combustibilul rachetei. Vindecarea pranică ne permite să înlăturăm rapid încordarea ochilor şi să proiectăm energii noi în mecanismul vizual. William Bates recomandă folosirea soarelui( a sta cu faţa spre soare cu ochii închişi), cu toate acestea, viaţa modernă cu monitoare de computer care drenează energia, solicită o sursă de energie mai disponibilă. Vizualizare Imaginaţia şi memoria sunt aspecte importante ale sistemului vizual, deci vizualizarea şi relaxarea sunt factori foarte importanţi ce contribuie la sănătatea vederii.



Presupoziţii de bază pe care le-am adoptat în legătură cu vederea:

1. Vederea este 90% la nivelul minţii Ochii sunt doar organe senzoriale; vederea în sine are loc în partea din spate a creierului unde cele două imagini sunt combinate într-o impresie tridimensională. De exemplu, ochii văd lumea întoarsă. Cu toate acestea, toată lumea poate vedea pământul în partea de jos a imaginii.

2. Vederea clară este starea naturală Cu toţii ne naştem cu vedere perfectă. Mai puţin de 1% dintre noi se nasc cu defecte ale ochilor. Persoanele din comunităţile rurale şi oamenii din societăţile aborigene au, în general, vedere perfectă.

3. Vederea este o abilitate învăţată Copiii nou-născuţi văd lumea doar printr-o ceaţă. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu adulţii care, după o operaţie, îşi recapătă vederea. Vederea este primul dintre simţuri care se dezvoltă pe măsură ce copilul creşte. Psihiatrul Arthur Zajonc a descris dificultăţile surprinzătoare pe care le întâlnesc indivizii care nu au învăţat să vadă atunci când erau copii şi şi-au recăpătat vederea doar la maturitate. Cartea lui este intitulată „Catching the light:The Entwined history of light and mind” 4. Câmpul vizual este o oglindă a nivelului nostru de energie Dr. Bates a fost primul care a observat că vederea naturală variază tot timpul. Fiecare dintre noi a experimentat o scădere a acuităţii vizuale corespunzătoare nivelului general de oboseală. 5. Vederea emană dinăuntrul sinelui, iese şi se întoarce înăuntru Aspectul metafizic al vederii ca simţ intern joacă, de asemenea, un rol în vederea normală. Există oameni, cum ar fi Jacques Lusseran, scriitor şi filozof francez şi luptător în rezistenţă, ai cărui ochi au fost distruşi într-un accident din copilărie. La scurt tinp după accident a descoperit că putea încă să vadă deşi ochii îi fuseseră complet distruşi. În autobiografia sa, „And there was light”, el povesteşte ce s-a întâmplat după ce bandajele i-au fost înlăturate. 6. Simţul vederii reflectă întipăriri ale credinţelor noastre legate de ce poate fi văzut şi ce nu trebuie văzut Unul dintre factorii-cheie în rezolvarea problemelor de vedere este rezolvarea oricăror credinţe adânc întipărite în legătură cu ceea ce este ok să fie văzut. Deseori, aceste întipăriri sunt credinţe inconştiente care, la un moment dat erau răspunsuri adecvate dar care au încetat de mult timp să fie relevante. Rezolvarea întipăririlor credinţelor permite ochilor să se întoarcă la starea naturală. A avea un acord subconştient că antrenarea vederii este potrivită, reprezintă un pas important în a face acest lucru o realitate. 7. Muşchii se vor regenera dacă sunt exersaţi Aceasta se referă la muşchii oculari, care nu sunt folosiţi dacă sunt purtate lentile. Recuperarea simţului vederii implică exersarea muşchilor oculari.



Anatomia ochiului

Globul ocular este aproape sferic şi are aproximativ 2 centimetri în diametru. Este umplut cu un fluid cu consistenţă gelatinoasă sub o uşoară presiune care îi conferă fermitate şi este înconjurat de suprafaţa exterioară albă – sclerotica – cu excepţia – corneei – transparente din partea din faţă – conjunctiva – acoperă suprafaţa exterioară a corneei ieşind în afară. Umoarea apoasă este produsă de – corpul ciliar – şi circulă spre posterior în spatele – irisului -, şi anterior camerelor ochiului, pentru a scălda suprafaţa internă a corneei şi a cristalinului. – Cristalinul – este o structură celulară moale, bi-convexă, transparentă, care divide treimea anterioară a ochiului de cele două treimi posterioare şi este susţinut prin – ligamentul suspensor –de fibrele – muşchiului ciliar –. – Corpul ciliar – conţine – muşchii ciliari – care modifică forma cristalinului. Forma convexă a corneei realizează mare parte din focalizare; contractarea muşchilor ciliari, modificarea formei cristalinului ca şi modificarea globului cristalin de către muşchii oculari exteriori realizează reglajul fin. - Irisul – se află în faţa cristalinului. – Pupila – sau deschizătura circulară din faţa cristalinului variază în mărime în funcţie de intensitatea luminii, prevenind expunerea exesivă. Prin – umoarea sticloasă – care umple globul ocular, se află o reţea fină de vase care reprezintă o reminiscenţă a reţelei de vase de sânge fetale, care aproviziona cristalinul – Canalul hialoid –. – Învelişul coroid – căptuşeşte suprafaţa internă şi are celule pigmentate maron care absorb lumina. Nervul optic realizează legătura dintre celulele fotosensibile şi creier. Punctul de intrare în creier al nervului optic este cunoscut ca – pată oarbă – pentru că nu este sensibil la lumină. Retina este formată din celule fotosensibile – conurile – pentru nuanţe de roşu, verde şi albastru şi – bastonaşele – pentru nuanţele de la gri la alb. – Macula – este punctul în care lumina cade natural când ochiul se odihneşte. – Fovea – este centrul maculei şi este plină de conuri sensibile la culoare. Este responsabilă pentru vederea cea mai ascuţită. Cei doi ochi lucrează împreună, viziune – bioculară – care leagă informaţia vizuală de – cortexul vizual – al creierului unde stimulul vizual este interpretat tridimensional.



Retina Retina este o foiţă subţire de celule nervoase interconectate incluzându-le pe cele fotosensibile, conurile şi bastonaşele, care transformă lumina în pulsuri electrice – limbajul sistemului nervos. Există două feluri de celule fotosensibile, conurile şi bastonaşele, numite după modul în care apar când sunt văzute la microscop. În regiunea periferică a retinei se pot distinge în mod clar, dar în regiunea centrală a fovei sunt foarte înghesuite. Conul funcţionează în condiţii de lumină diurnă şi permite vederea culorilor. Bastonaşul funcţionează sub lumină slabă şi permite vederea doar în nuanţe de gri. Vederea diurnă, folosind conurile retinei, este denumită fotopică, în timp ce lumea gri ne este oferită de bastonaşe la lumină slabă şi este numită scotopică. Mărimea şi densitatea celulelor devin importante atunci când luăm în considerare abilitatea ochiului de a distinge detaliile fine. Citând din S.L. Polyac, „The retina” C.U.P. Chicago 1941. „Zona centrală unde conurile au aproape aceeaşi grosime, măsoară aproximativ o sută de microni (o milionime a unui metru), corespunzând unui unghi de 20 de grade sau unei treimi de grad al unui arc. Conţine aproximativ 50 de conuri într-o linie. Această zonă pare să nu fie perfect circulară ci eliptică, cu axa lungă orizontală, şi poate conţine în total 2000 de conuri.” Cele mai mici celule au ca dimensiune un micron, aproximativ două lungimi de undă de lumină roşie. Numărul conurilor este aproape la fel de mare ca populaţia oraşului New York (12 milioane).



Clarificaţi-vă obiectivul vizual Cum staţi cu vederea? Vă rog să scrieţi stadiul actual al vederii voastre. Ce credeţi că a cauzat acest lucru? Vă rog scrieţi. Întrebarea 3 Vă rog scrieţi. Întrebarea 4 Vă rog scrieţi.



Testarea acuităţii vizuale

Noii voştri ochelari costă:

$800 $ 700 $ 600 $ 500 $ 400 $ 300 $ 200 $100 $ 50 Nimic

Avem nevoie să vă verificăm abilitatea de a vedea clar la distanţă de lucru. Probabil că sunteţi deja familiarizaţi cu optotipul clasic încă din zilele când eraţi la şcoală sau de la vizitele la optometru. Dacă aveţi vedere normală la distanţă, veţi putea să vedeţi a doua linie de jos în sus de la 3 metri. Deseori, există o diferenţă de acuitate vizuală între cei doi ochi; unul dintre ochi vede mai bine decât celălalt – Ansiometropie. Pentru a testa acest lucru, acoperiţi-vă cu mâna un ochi şi verificaţi ce rând puteţi vedea. Aveţi o capacitate de a citi validă dacă puteţi să spuneţi corect cel puţin cinci litere. Pentru aceast testare, nu este necesar să fim capabili să vedem literele perfect de clar. Alegeţi culoarea de fundal pe care o găsiţi cel mai uşor de văzut. Scrieţi notaţia Snellen pe care o vedeţi în dreapta liniei 20/20? Ochiul stâng: Ochiul drept:



Ce este Astigmatismul?

Astigmatismul este cauzat de un tipar de tensiune inegală la nivelul celor patru muşchi recti localizaţi în jurul ochilor. În mod normal, tiparul de tensiune este de asemenea natură încât corneea, partea clară a ochiului, formează un dom perfect. Dacă unul sau mai mulţi muşchi conţin mai multă tensiune decât ceilalţi, atunci corneea devine ovală şi astfel apare astigmatismul. Corneea distorsionată produce umbre în spatele literelor atunci când citim sau o dublare a imaginii. Tiparul de tensiune se poate materializa la nivelul unor axe diferite. Cea mai des întâlnită este denumită astigmatism împotriva regulii; în acest caz, axa este pe linia orei 12 până la ora 6. Astigmatismul mai puţin comun, conform cu regula, se află pe linia orei trei până la ora nouă.

Putem avea astigmatism sub orice unghi şi poate avea unghiuri diferite la fiecare ochi. Este, de asemenea, posibil să avem astigmatism la un singur ochi. În majoritatea cazurilor, astigmatismul este considerat uşor, adică mai puţin de o dioptrie. Astigmatismul moderat este între o dioptrie şi două dioptrii. Astigmatismul este considerat sever atunci când măsoară mai mult de două dioptrii. Este foarte des întâlnit şi este, din fericire, uşor de corectat prin exerciţii de antrenare a vederii. În imaginile topografice ale ochiului, astigmatismul este identificat prin tiparul său obişnuit , de „papion”. Imaginile de mai jos arată un caz de astigmatism uşor care măsoară 0.5 dioptrii. După doar câteva exerciţii, astigmatismul nu mai era măsurabil ziua următoare. Litera S: indică corectarea sferică a +1.00 dioptrii. Aceasta este o corectare a hipermetropiei/ presbitism. Litera C: reprezintă puterea cilindrică de care este nevoie pentru a corecta un astigmatism de 0.50 dioptrii în a: axa de 83˚ În desenul din dreapta, puteţi vedea că porţiunile roşii şi portocalii s-au extins, indicând o curbă normală a ochilor şi nici un fel de astigmatism. Desenul din stânga arată tiparul obişnuit de tip „papion”, în acest caz la nivelul axei de 83˚. Acesta este un exemplu de cât de eficientă este antrenarea vederii în catul astigmatismului. În majoritatea cazurilor vom observa o schimbare după doar câteva exerciţii. Din moment ce astigmatismul este uşor de înlăturat cu ajutorul exerciţiilor, este o idee bună să ne ocupăm de acesta întâi şi pe urmă să mergem spre alte probleme de vedere.



Să ne uităm la desenul de ansamblu; toate liniile ar trebui să fie la aceeaşi distanţă una de alta şi ar trebui să aibă aceeaşi grosime şi aceeaşi culoare. Dacă vedeţi o parte din linii în mod clar mai groase, atunci aveţi astigmatism la nivelul axelor indicate de numerele din jurul marginilor. Unii oameni cu astigmatism văd o parte din linii cu spaţii diferite între ele. Astigmatismul poate fi prezent doar la anumite distanţe şi la altele nu. Este, deci, important să vă verificaţi vederea la anumite distanţe. Desigur, trebuie să fie în câmpul vostru vizual. Cu alte cuvinte, tabelul nu mai este exact dacă este privit dincolo de limita de la care puteţi vedea clar. Verificaţi acest tabel după fiecare exerciţiu şi notaţi-vă progresul. Atunci când veţi vedea toate liniile egale, distincte şi cu spaţii egale în jurul centrului, nu mai aveţi astigmatism.



Roata Tibetană

Acest exerciţiu este creat pentru a elimina tensiunea pe care muşchii ochiului o pot avea stocată. Este important să vă coordonaţi respiraţia cu mişcarea ochilor pentru că acest lucru va creşte eficienţa exerciţiului foarte mult. Este de asemenea foarte important să ţineţi graficul foarte aproape de vârful nasului. Prin mişcările ochilor în unghiuri foarte abrupte începeţi să vă întindeţi muşchii ochilor şi astfel ei încep să-şi recâştige flexibilitatea normală, iar corneea va reveni la forma ei originală. 1. Puneţi Graficul Tibetan la aproximativ 3 cm de vârful nasului, cu vârful nasului în centrul figurii (cercul alb). Este foarte posibil ca să nu vedeţi figura clar, focalizat. Nu este nici o problemă – scopul exerciţiului este să lucraţi muşchii ochilor. 2. Pe măsură ce inspiraţi mişcaţi-vă ochii drept în sus până când puteţi vedea cercul negru. Apoi mişcaţi-vă ochii drept în jos cu aceeaşi viteză pe măsură ce expiraţi. Relaxaţi-vă întregul corp. 3. Continuaţi cu toată figura în acelaşi mod, mai întâi în sensul acelor de ceasornic, apoi în sensul opus acelor de ceasornic. 4. Faceţi acest exerciţiu de patru ori pe zi cu cel puţin două ore de odihnă între exerciţii. 5. Verificaţi-vă progresul uitându-vă la oglinda pentru astigmatism.

Unii oameni preferă să asculte o muzică lentă, relaxantă, în timp ce fac acest exerciţiu. Ritmul muzicii va creşte efectul de relaxare. Cum am menţionat mai sus, astigmatismul este în mod normal destul de uşor de eliminat prin exerciţiul acesta. În cele mai multe cazuri doar câteva zile de exerciţiu în mod regulat sunt suficiente pentru a reveni la vederea clară. Veţi şti că aţi atins acest lucru când vă veţi putea mişca ochii liber, relaxaţi, în toate direcţiile şi veţi vedea graficul pentru astigmatism fără nici o distorsiune. Aduceţi-vă aminte să vă uitaţi la grafic de la distanţe diferite. Aceste exerciţii sunt sigure atât timp cât nu vă supra-solicitaţi ochii. Luaţi-vă timp pentru a da voie ochilor să îşi recapete treptat flexibilitatea naturală de-a lungul a mai multor zile sau chiar săptămâni. Ceea ce merită făcut, merită făcut bine. Dacă în viitor astigmatismul va reveni, reluaţi exerciţiile.



Aveţi nevoie de ochelari de citit?

Am presbitism/presbiopie? (daca ai o vedere pentru citit de 20/20 atunci ar trebui sa citesti randurile de mai jos: Citeste liniile de mai jos si noteaza-ti care este ultima linie pe care poti sa o citesti de la o distanta normala. De asemenea, vezi daca exista vreo diferenta intre cei doi ochi prin acoperirea pe rand a ochiului stang, iar apoi a ochiului drept. Astfel poti descoperi daca exista vreo diferenta intre cei doi ochi. Ai grija ca lumina iti influenteaza abilitatea de a vedea.



Cum să scăpaţi de ochelarii de citit Presbitismul răspunde foarte bine la exerciţiile de Vedere. Obiectivul este de a vă aduce punctul apropiat al vederii clare la distanţa normală de 15 cm de ochii dumneavoastră. Următoarele exerciţii sunt menite a vă reda capacitatea de a citi textele scrise cu caractere mici, începând de la o distanţă mică faţă de ochii dumneavoastră şi până la distanţa pe care o obţineţi dacă ţineţi mâinile întinse. De asemenea, este important să vă testaţi coordonarea ochilor la distanţa de citit, cât şi la distanţa la care se află în mod obişnuit ecranul computerului dumneavoastră. Cum să vă aduceţi mai aproape punctul apropiat al vederii clare Pentru a găsi propriul dumneavoastră punct apropiat al vederii clare, priviţi acest paragraf. Aduceţi textul la distanţa la care îl puteţi vedea foarte clar. Acesta este punctul apropiat al vederii clare pentru dumneavoastră. Dacă distanţa este mai mare de 15 cm (sau 4 inci) faţă de ochii dumneavoastră, atunci este nevoie să îl aduceţi mai aproape. Pentru a aduce mai aproape punctul apropiat al vederii clare începeţi, încet-încet să aduceţi textul mai aproape, astfel încât literele vor începe să pară neclare. Apropiaţi şi îndepărtaţi textul, ca şi cum aţi cânta la trombon. Veţi remarca că ochii încep să vi se focalizeze la o distanţă mai apropiată. Echilibraţi-vă vederea de apropiere În multe cazuri, există o diferenţă între punctul apropiat al diferitelor persoane. Verificaţi echilibrul ochilor dumneavoastră, privind acest paragraf. Plasaţi textul la o distanţă potrivită, de la care să îl vedeţi clar cu ambii ochi. Închideţi-vă ochiul stâng. Dacă observaţi că e nevoie să modificaţi distanţa, pentru că textul nu mai este clar, atunci aveţi o distanţă diferită între cei doi ochi, în ceea ce priveşte punctul apropiat. Faceţi acelaşi lucru cu celălalt ochi. Pentru a vă echilibra distanţa de citit, închideţi ochiul care are cea mai mică distanţă de citit. Aduceţi textul până la distanţa de la care îl puteţi vedea cu claritate şi începeţi să îl mişcaţi înainte şi înapoi (mişcarea de trombon) până când ambii ochi au aceeaşi distanţă de citit. Existenţa unei diferenţe între punctul apropiat al celor doi ochi poate să cauzeze dureri de cap. Cum să ajungeţi să citiţi caractere din ce în ce mai mici Acesta este un exerciţiu multifuncţional. Găsiţi paragraful cu caractere din ce în ce mai mici. Începeţi acest exerciţiu într-o încăpere în care aveţi multă lumină naturală.

1. Întoarceţi pagina cu susul în jos. 2. lăsaţi-vă privirea să fugă printre spaţiile albe dintre rânduri.

Continuaţi cu această mişcare în zig-zag până când ajungeţi la capătul paginii.

3. pe măsură ce parcurgeţi spaţiile dintre rânduri, imaginaţi-vă că fundalul este de un alb strălucitor. Cum ar fi lumina solară care se reflectă pe suprafaţa apei sau pe zăpadă.

4. atunci când ajungeţi la sfârşitul paginii, întoarceţi-o cu faţa în sus şi număraţi câte paragrafe cu caractere mici puteţi citi.

5. primul obiectiv este de a fi capabili să citiţi paragraful din josul paginii – de la orice distanţă. Continuaţi mişcarea în zig-zag timp de 5 minute sau până când ajungeţi la caracterele cele mai mici.

Mărirea distanţei Atunci când puteţi citi cel mai mic paragraf (sau să citiţi cel mai mic text), începeţi să mişcaţi textul înainte şi înapoi, ca şi cum aţi cânta la trombon, până când reuşiţi să citiţi caracterele mici de la distanţa braţelor întinse până la distanţa de 15 cm (6 inci) faţă de ochii dumneavoastră. Deoarece veţi dori să aveţi o capacitate cât mai mare, nici nu veţi observa când obosiţi şi punctul apropiat începe să se îndepărteze. În cele din urmă, este nevoie să exersaţi citirea caracterelor mici, având diferite tipuri de lumină.



Exerciţiu de citire

Virusul de bagaje pe aeroport – tu eşti în Dallas, dar informaţiile tale sunt în Singapore. Virusul Alzhimer – Îl face pe calculatorul tău să uite unde îţi pune fişierele. Virusul AT&T – La fiecare 3 minute îţi spune ce serviciu grozav primeşti. Virusul Bill Gates – Tulpina asta rezistentă caută trăsături bune în toţi ceilalţi viruşi pe Internet. Apoi, fie înghite viruşii competitori, fie le blochează accesul la computer până când aceştia mor. Virusul de copii – Face în mod continuu lucruri enervante, dar este prea drăguţ ca să scapi de el. Virusul sedentarismului – Stă pur şi simplu acolo şi mănâncă chipsuri toată ziua. Virusul Disney – Computerul începe să fie de-a dreptul tont. Virusul Elvis – Calculatorul tău se îngraşă, devine încet şi leneş, apoi apare brusc la Mall peste tot prin ţară. Virusul lui Freud – Computerul tău capătă obsesia de a se însura cu propria placă de bază şi devine foarte gelos pe mărimea harddiskului prietenului tău.



Un cuplu din Minneapolis, Minnesota decide să meargă în Florida pentru câteva zile, pentru a uita de iarna friguroasă de acasă. Pentru că ambii soţi lucrau, nu au reuşit să aranjeze în aşa fel în cât plece amândoi în acelaşi timp şi au decis ca soţul să plece spre Florida într-o anumită zi, iar soţia să îl urmeze o zi mai târziu.

Soţul ajunge în Florida şi se duce la hotel. Când ajunge în cameră, decide să îşi deschidă laptopul şi să îi trimită un e-mail soţiei, care se afla încă acasă. Totuşi, a omis o literă din adresa e-mail a soţiei şi a trimis mesajul fără să realizeze că a făcut o greşeală. Într-o altă parte a ţării, o văduvă tocmai se întorcea de la înmormântarea soţului ei, care fusese mulţi ani pastor Metodist şi trecuse în nefiinţă cu câteva zile înainte. Ea decide să îşi verifice e-mailul pentru că aştepta să primească condoleanţe de la rudele şi prietenii soţului. Însă, după ce vede primul mesaj, scoate un ţipăt prelung şi leşină. Fiul femeii intră repede în cameră şi îşi găseşte mama întinsă pe podea. Se uită pe ecranul

computerului şi vede următorul mesaj e-mail: Pentru soţia mea iubitoare: Tocmai m-am instalat. Totul e pregătit pentru venirea ta aici, mâine. Abia aştept să ne vedem atunci.

PS: Chiar e cald pe aici. Brokerul meu face meseria asta de prea mult timp. L-am sunat astăzi ca să-mi vândă un pont şi iată ce mi-a spus: „Vrei un pont? Am unul pentru tine. Du-te la şcoală. Nu bea la volan. Fii drăguţ cu mama ta. Vrei să te îmbogăţeşti? Sigur, îţi vând un pont tare şi poate o să câştigi un milion de dolari. Sau poate te găsesc peste un an cu faţa în jos în noroi la intersecţia străzii 15 cu 3, cu o sticlă de Night Train şi un bilet de loterie în mână. Vrei un pont? Am auzit că e un cal de curse la Balmont, care nu are cum să piardă. Măcar atunci când o să-ţi pierzi şi cămaşa de pe tine, o să poţi să spui „Pierzi, câştigi, negustor te numeşti”. Cumperi ieftin, vinzi scump, nu-i aşa Bunky? Ştii exact cum stau lucrurile. Tu şi toţi ceilalţi visători în costume de două sute de dolari. Dar când e ieftin, e prea ieftin iar când e scump, nu e niciodată destul de scump. Să-ţi dau un sfat, amice. Du-te acasă, sărută-ţi soţia şi spune-le copiilor tăi că-i iubeşti. Pentru că mâine e posibil să te arunci din Clădirea Chrysler, de la etajul 59, strigând DE CE EU? până ajungi jos. Vrei un pont? Uite, îţi vând un pont. Mănâncă-ţi legumele şi foloseşte aţă dentară după mese. Acum, închide telefonul” Mama i-a adus tatei o cravată nouă de ziua lui. „Mă întreb ce ar merge cel mai bine cu cravata”, s-a întrebat mama, după ce el şi-a deschis cadoul. Tata s-a uitat bine la oroarea de culoare violet şi a exclamat: „O barbă.” Plin de entuziasm un tânăr îi spune mamei sale că s-a îndrăgostit şi că se va căsători. El spune: „Doar ca să ne distrăm, mamă, o să invit aici 3 femei şi tu încearcă să ghiceşti cu care mă voi căsători.” Mama este de acord. Ziua următoare, el aduce acasă trei femei frumoase şi le invită să se aşeze pe canapea să converseze puţin. După un timp, el îi spune: „Bun, mamă, ghiceşte cu care o să mă căsătoresc.” Ea îi răspunde imediat: „Cu cea din mijloc.” „Incredibil, mamă. Ai dreptate. Cum ai ştiut?” „Nu îmi place de ea.” La sfârşitul zilei de muncă, îmi parcam duba de poliţie în faţa secţiei. În timp ce îmi strângeam echipamentul, partenerul meu canin, Jake, lătra în continuu. La un moment dat, am observat că un băieţel se holba la mine. „Aveţi un câine închis acolo, în dubă?” m-a întrebat băieţelul. I-am răspuns că da. Nedumerit, băieţelul s-a uitat la mine şi apoi la dubă. Într-un târziu, m-a întrebat: „Ce a făcut?” Felicitări, dacă puteţi citi fără probleme acest text, atât cu lumină artificială, cât şi cu lumină naturală, atunci aveţi vedere de apropiere 20/20. Pentru a vă menţine vederea de apropiere, este nevoie să citiţi texte scrise de această mărime sau mai mici, de

cel puţin câteva ori pe lună. Luaţi ceva ce chiar vă interesează şi folosiţi un fotocopiator pentru a reduce revista sau articolul la aceste dimensiuni. Pe urmă, citiţi-o cu lumină normală şi apoi cu lumina de la o singură lumânare. Pe urmă, puteţi să vă recompensaţi cu un pahar de vin. Atunci când citiţi ceva cu lumină absolut minimă, vă antrenaţi sistemul vizual să funcţioneze fără probleme în condiţii de lumină foarte scăzută. Acum mergeţi şi găsiţi cel mai întunecat spaţiu din cameră şi recitiţi acest text. Cum a mers? De acum, faceţi acest lucru cam o dată pe săptămână şi nu veţi mai avea probleme cu vederea niciodată.



Cum să lucraţi cu optotipul Atunci când aveţi un nivel minim de miopie, cel mai bun exerciţiu de antrenament al Vederii este lucrul cu optotip. Obiectivul este să ajungeţi cu cititul cât mai jos posibil pe optotip. Dacă aveţi mai mult de două dioptrii, nu veţi putea vedea literele din jumătatea superioară a optotipului. Plasaţi optotipul ataşat pe un perete dintr-o cameră cu o bună lumină naturală.

1. Duceţi-vă la o distanţă de 3 m de optotip şi citiţi cât de mult puteţi, fără a vă forţa. În dreptul fiecărui rând se află o serie de litere mici care indică distanţa. În dreptul literei E mare numărul este de 20/400. o literă de această mărime poate fi citită de la o distanţă de 400 de picioare(130 m), dacă vederea este normală. Penultimul rând de pe optotip poate fi citit de la o distanţă de 3 m.

2. Acum, să spunem că puteţi citi până la a cincea linie. Veţi observa că ultima literă de pe acel rând este un N. Acum acoperiţi-vă ochii şi memoraţi litera. Această imagine mintală vă va ajuta să vedeţi litera de dedesubt, care este un D. Continuaţi acest proces mergând în jos pe chart.

3. Dacă priviţi ultima literă de pe rând, veţi remarca faptul că toate literele de pe acel rând devin neclare. Este o idee bună să închideţi ochii pentru câteva momente şi să vă imaginaţi prima literă. Alternaţi clipitul cu îndreptarea atenţiei de la începutul rândului spre sfârşitul său. Veţi deveni capabili să citiţi toate literele de pe acel rând, închizându-vă ochii pentru fiecare literă.

Lucraţi cu optotipul dintr-o poziţie din care puteţi citi jumătatea de jos a chartului. Dacă observaţi că puteţi vedea din ce în ce mai multe rânduri, îndepărtaţi-vă de chart. În final, veţi fi capabili să vedeţi inclusiv ultima linie de la 3 m. Iată un mod simplu de a vă măsura acuitatea vizuală sau capacitatea de a vedea

Luaţi un obiect, de exemplu un pix, cu un text imprimat pe el. Mărimea caracterelor imprimate nu trebuie să depăşească 2 mm şi trebuie să aibă un contrast bun.

Luaţi un instrument de măsurat şi cu o mână ţineţi de capătul cu cifra 0 al instrumentului sub ochiul a cărui acuitate o măsuraţi. În cealaltă mână ţineţi pixul şi îndepărtaţi-l din ce în ce mai mult de dvs., măsurând distanţa.

Găsiţi cel mai îndepărtat punct până la care puteţi să vedeţi bine pixul.(inscripţia de pe el?). acesta va fi punctul îndepărtat al vederii clare. Notaţi distanţa pe care aţi obţinut-o. Faceţi acelaşi lucru şi cu celălalt ochi.

Punctul îndepărtat trebuie să fie acelaşi pentru ambii ochi. Dacă există o diferenţă în ceea ce priveşte punctul îndepărtat al vederii clare între cei doi ochi, atunci este nevoie să vă antrenaţi ochiul cu vedere mai slabă, astfel ca vederea să fie aceeaşi cu ambii ochi. Exersaţi-vă capacitatea de a vedea Ochii dvs. vor încerca în mod natural să se focalizeze asupra obiectelor, cum ar fi un pix, atunci când îl mişcaţi uşor înainte şi înapoi dincolo de punctul îndepărtat al vederii clare extinzându-vă în acest fel vederea. Mişcarea este similară cu aceea pe care o fac cei care cântă la trombon.

Cum să vă măsuraţi propria corectare a dioptriilor Există o relaţie directă între punctul îndepărtat al vederii clare şi corectarea dioptriilor de care aveţi nevoie. Este util să faceţi acest calcul din când în când pentru a vă motiva şi a observa că vederea vi se îmbunătăţeşte. Exemplu: atunci când punctul îndepărtat este de 20 de cm, atunci 1/20=0,05*100=5 dioptrii. 100 cm=1 dioptrie 50 cm=2 „ 33 cm=3 „ 25 cm=4 „ 20 cm=5 „ 16,5 cm =6 „ 14,5 cm=7 „ 12,5 cm=8 „ 10,8 cm=9” 10cm=10” 1 1 Punctual îndepărtat x 100 = Dioptrie cm



Acupresiunea chinezească Acesta este un exerciţiu bazat pe vechea tradiţie chinezească a acupuncturii. Scopul acestui exerciţiu este de a permite energiei să circule prin ochii şi capul dvs. este un exerciţiu extrem de folositor mai ales atunci când simţiţi că mintea dvs. începe să funcţioneze mai încet. Folosiţi doar 4 degete pentru acest exerciţiu. Sunt 10 paşi în total. 1. Ţineţi-vă mâinile împreunate cu degetul mare ieşind în afară,

îndreptat în jos. Puneţi vârful degetului în colţul interior al ochiului şi apăsaţi. Există un punct care este mai sensibil. Masaţi uşor cu mişcări circulare. Puteţi să apăsaţi de mai multe ori.

2. Cel de-al doilea punct se află de o parte şi de alta a părţii superioare a nasului. Folosiţi-vă arătătorul şi degetul mare şi faceţi mişcarea pe care, probabil, aţi mai făcut-o de multe ori în trecut. Acest punct se află exact acolo unde se sprijină ochelarii pe nas. Masaţi uşor cu mişcări circulare.

3. Cel de-al treilea punct se află la marginea osului obrajilor, la nivelul nărilor. Folosiţi trei degete pentru a masa zona din apropierea nasului. Masaţi uşor cu mişcări circulare.

4. Cel de-al patrulea punct se află de-a lungul arcadei. Sunt mai multe puncte de acupunctură aici. Folosiţi-vă degetul mare, ca şi la punctul 1, pentru a masa de-a lungul osului din colţul interior spre exterior.

5. Cel de-al cincilea punct este osul de sub ochi. Folosiţi trei degete şi în mod alternativ aplicaţi şi îndepărtaţi presiune prin apăsare.

6. Cel de-al şaselea punct este colţul exterior al ochilor. Folosiţi arătătorul şi degetul mijlociu pentru a masa uşor cu mişcări circulare.

7. Cel de-al şaptelea punct se află acolo unde începe podoaba capilară în faţa părţii superioare a urechii. Folosiţi-vă arătătorul şi degetul mijlociu pentru a masa cu mişcări uşoare circulare.

8. În continuare, puneţi-vă degetele deasupra urechilor şi depărtaţi-vă degetele, astfel încât să formeze o linie deasupra urechilor. Masaţi uşor cu mişcări circulare.

9. Ce-a dea noua mişcare seamănă cu cea pe care o faceţi atunci când vă şamponaţi părul. Mişcaţi-vă degetele de pe frunte, de la baza coroanei capilare, în sus, până spre creştet. Aplicaţi ceva mai multă presiune până când aceasta vă va pune în mişcare energia de la nivelul capului.

10. Ultimul punct se află acolo unde muşchii cefei se întâlnesc cu craniul. În partea din spate a capului se găsesc două umflături acolo unde sunt ataşaţi muşchii. Pentru început, masaţi de trei ori de la dreapta la stânga şi apoi masaţi cu mişcări circulare de la stânga la dreapta.



Exerciţiu cu cercurile colorate

Atunci când ochii îşi pierd coordonarea, cititul devine din ce în ce mai obositor. În anumite cazuri, ajungeţi să suferiţi de dureri de cap şi, deci, tindeţi să evitaţi cititul. Deseori, această problemă se datorează unei lipse de aliniere a ochilor. Ochii dvs. are trebui să se focalizeze în mod precis asupra cuvântului pe care doriţi să-l citiţi. Chiar şi cele mai nesemnificative nealinieri vor conduce la o vedere înceţoşată sau la a vedea literele mişcându-se. Acest exerciţiu este un test simplu menit să determine dacă ochii dvs. au o acordare perfectă. Ţineţi pagina următoare aproape de ochi. Remarcaţi că cele două cercuri, cel albastru şi cel galben plutesc împreună şi formează un al treilea cerc în mijloc. Cercul din centru este fie verde, albastru, galben sau culorile se schimbă.

Atunci când vedeţi această imagine, începeţi să îndepărtaţi cartea de ochi, având privirea fixată asupra celor trei cercuri perfect definite. Dacă cercul din centru începe să dispară, opriţi-vă şi relaxaţi-vă, mintea dvs. va corecta automat vederea şi va reconstrui imaginea. Veţi vedea cum cercurile se unesc încet, încet. Continuaţi să parcurgeţi pagina. Până la urmă ar trebui să aveţi trei coloane de aproape şi până la lungimea braţelor întinse. Iată ce ar trebuie să vedeţi:



Exerciţiul cu cercuri Câteodată, este posibil să aveţi probleme în a vizualiza imaginea mintală de care este nevoie pentru ca ochii să poată reconstrui imaginea percepută de ochiul stâng şi de cel drept. Veţi percepe acest lucru ca pe o imagine neclară, sau e posibil ca literele să pară goale. Problema este că muşchii exteriori ai ochiului sunt puţin prea tensionaţi şi vă împiedică să vizualizaţi imaginea mintală. Când citiţi, ochii trebuie să fie convergenţi pe suprafaţa paginii şi să parcurgă rândurile pentru a citi textul. Exerciţiul cu cercurile este menit să ajute la o contopire adecvată la distanţa normală de citit.

Aduceţi diagrama cu cercurile foarte aproape de ochi. În mijloc veţi vedea un al treilea cerc creat în mintea dvs. prin contopirea imaginii din dreapta cu cea din stânga. Cercurile trebuie să se suprapună perfect. Orice nealiniere indică o problemă. Începeţi, încet, încet, să îndepărtaţi pagina menţinând cercurile perfect suprapuse. Dacă încep să se separe, atunci opriţi-vă pentru a permite minţii să trimite semnale ochilor pentru a corecta imaginea şi a crea o contopire totală. Ar trebui să puteţi vedea cele trei cercuri începând de la o distanţă foarte mică faţă de ochi şi până la distanţa care există atunci când ţineţi braţele deschise. În final, priviţi cercurile cu formă perfectă. Priviţi în altă parte şi apoi priviţi cercurile din nou. Ar trebui să fiţi capabili să vedeţi cele trei cercuri cu formă perfectă imediat ce priviţi din nou diagrama. Acest exerciţiu poate fi dificil la început şi poate cauza uşoare dureri, chiar şi un început de durere de cap. Aşa că luaţi-o pe-ndelete şi abordaţi-l ca pe un joc. În final, veţi putea citi cu uşurinţă în aproape orice condiţii. Iată ce ar trebui să vedeţi:



Exerciţiul cu sfoară

Contopirea, capacitatea creierului de a combina cu succes imaginile redate de cei doi ochi într-o singură imagine tridimensională. Deseori, aceasta este problema cu miopia şi hipermetropia. În primul rând, luaţi o sfoară lungă de aproximativ 1,5 m(6 picioare) şi trei mărgele colorate. Puneţi mărgelele pe sfoară, asigurându-vă că alunecă cu uşurinţă de-a lungul ei. Legaţi un capăt al sforii de clanţa unei uşi sau de spătarul unui scaun. Trageţi de aţă astfel încât să fie întinsă şi aduceţi capătul liber la nivelul vârfului nasului. Asiguraţi-vă că degetele nu blochează vederea vreunuia dintre ochi. Plasaţi una dintre mărgele la capătul sforii lângă locul unde aţi făcut nodul. Plasaţi următoarea mărgea la mijlocul sforii şi ultima în punctul la care abia reuşiţi să distingeţi detaliile mărgelei. Focalizaţi-vă ambii ochi asupra celei mai apropiate mărgele. Vedeţi o singură mărgea sau imaginea se rupe în două? Simţiţi vreun fel de durere sau tensiune în muşchii ochilor? Privind cea mai apropiată mărgea, puteţi vedea ce se întâmplă în spatele ei? Dacă vedeţi sfoara formând un x cu centrul în dreptul celei mai apropiate mărgele, atunci ochii funcţionează împreună normal. Dacă însă, dispar părţi ale sforii, atunci o parte a spaţiului vizual prezintă disfuncţii. Dacă vreuna dintre mărgelele aflate la distanţă dispar, atunci creierul nu poate gestiona simultan informaţii de la ambii ochi. Apropiaţi şi mai mult de nas mărgeaua cea mai apropiată. Dacă vedeţi în continuare o singură mărgea, atunci vederea dvs. este bună. Dacă mărgeaua începe să se separe în două, atunci continuaţi acest exerciţiu până când vă perfecţionaţi. Dacă silabisiţi, vorbiţi sau gândiţi, ce se întâmplă cu sfoara(sforile)? Dacă vă lăsaţi mintea să zboare, ce se întâmplă? Închideţi ochii şi vizualizaţi poziţia mărgelelor. Cu ochii minţii apropiaţi-vă şi îndepărtaţi-vă vederea de mărgele. Încheiaţi-vă exerciţiul acoperindu-vă ochii cu palmele.



Exerciţiu de energie

Vindecarea Pranică se bazează pe curăţarea şi îndepărtarea energiei stagnante şi apoi pe energizează cu energie proaspătă. Vindecarea problemelor legate de ochi foloseşte energie colorată care are efecte specifice la nivelul energiei eterice la care lucraţi. Din punctul de vedere al vindecării Pranice problemele ochilor se datorează consumării energiei şi energiei stagnante care blochează subtilele meridiane energetice din zona ochilor. Înlăturarea energiei stagnante se face imaginându-vă raze de lumină care ies din vârful degetelor şi au o lungime de aproximativ 10 cm(4 „). Apoi această extensie eterică a mâinii se foloseşte pentru a ajunge la energia stagnantă şi a o îndepărta. Energia stagnantă este deseori percepută ca fiind de culoare gri. Veţi ajunge chiar să simţiţi uşurare atunci când înlăturaţi energia stagnantă. Înlăturarea corectă a energiei este importantă mai ales primele dăţi când faceţi acest lucru. Vă rog să reţineţi că NICIODATĂ nu energizaţi ochii direct, deoarece acest lucru poate cauza o congestie a energiei care va înrăutăţi problema. Energizaţi întotdeauna prin zona dintre sprâncene, prin partea din spate a capului şi prin centrul tâmplelor. Iată ce aveţi de făcut: 1. Activaţi-vă mâinile atingându-vă uşor centrul palmelor şi vârful fiecărui

deget, iar în final scuturaţi-vă ambele mâini. 2. Pentru a curăţa şi dezmorţi energia stagnantă care blochează

meridianele ochilor, energizaţi-vă folosind următoarele culori : energizaţi-vă zona dintre sprâncene, sau „cel de-al treilea ochi” (Ajna chakra) cu energie uşoară verde timp de şapte cicluri de respiraţie. Energia verde funcţionează ca un săpun.

Apoi energizaţi zona dintre sprâncene, „cel de-al treilea ochi” (Ajna chakra), cu o energie galben-pal timp de două cicluri de respiraţie. Energia galbenă are un efect lipicios care uneşte energia nelegată astfel încât o puteţi înlătura mai uşor. 3. Curăţaţi cu atenţie ochii din nou. 4. Energizaţi zona dintre sprâncene, „cel de-al treilea ochi” (Ajna chakra)

cu energie de culoare violet timp de şapte cicluri de respiraţie. Astfel vă veţi fortifica ochii. ....

5. Energizaţi-vă prin partea din spate a capului cu energie albă timp de cam şapte cicluri de respiraţie, vizualizând modul cum energia albă vă curge din mâini prin cap şi ajunge în globii oculari.

6. Încheiaţi folosind energie albastru deschis timp de două cicluri de respiraţie pentru a stabiliza. Energia albastru deschis stabilizează energia pe care tocmai aţi proiectat-o.

7. Acoperiţi-vă ochii cu palmele pentru câteva momente. Este posibil să remarcaţi culori care indică faptul că energia este absorbită de ochi.

Este posibil să remarcaţi o îmbunătăţire imediată. Tratamentul propus de vindecarea pranică poate fi aplicat de câte ori aveţi nevoie. Nivelul energetic al ochilor va creşte treptat ajungând până la nivelul la care ochii vă vor funcţiona natural şi veţi avea vedere clară. Aplicaţi vindecarea pranică de fiecare dată când simţiţi că ochii încep să vă obosească. Durează doar câteva minute. Ochii vor ajunge să vă iubească şi vă vor recompensa cu vedere perfectă.

Bazat pe “The Ancient Science & Art of Pranic Healing,” 1987, pp. 222 – 223 De Choa Kok Sui, Publicat de the Institute for Inner Studies, Inc.



Obţinerea acuităţii

Acesta este un exerciţiu dezvoltat la origine tot de doctorul Bates. Scopul este dezvoltarea acuităţii. Este şi un exerciţiu excelent pentru dezvoltarea vederii dincolo de 20/20. Apare un fenomen vizual atunci când „scanaţi” cu vederea un obiect mutându-vă privirea când asupra lui, când în altă parte şi făcând acest lucru de mai multe ori. Închideţi apoi ochii pentru câteva secunde si deschideţi-i din nou. Veţi observa cu surprindere că acuitatea vizuală pare să fi crescut.

Iată care sunt paşii acestui exerciţiu:

1. alegeţi un rând de pe optotip pe care să-l puteţi vedea destul de bine pentru a distinge literele.

2. începeţi mişcându-vă corpul dintr-o parte în alta şi lăsaţi-vă ochii să parcurgă rândul de la un capăt la altul.

3. parcurgeţi rândul cam de trei ori înainte de a vă închide ochii şi de a vă opri din balans.

4. atunci când vă simţiţi centrat, deschideţi-vă ochii şi în mod spontan găsiţi o literă pe rândul respectiv. Priviţi mai întâi partea de sus a literei şi apoi pe cea de jos.

5. remarcaţi cum vă creşte acuitatea vizuală. Experimentaţi făcând acest exerciţiu. Puteţi să priviţi

plăcuţe cu numele străzilor, plăcuţe de înmatriculare, cuvinte separate sau propoziţii întregi. Este un exerciţiu pe care îl puteţi face de multe ori în fiecare zi. Atunci când puteţi realiza efectul de acuitizare, puteţi realiza balansul folosind numai ochii. Balansul se poate face şi din aproape în depărtare. Acesta este un mod excelent de a face exerciţii cu ochii şi de a vă dezvolta acuitatea vizuală.

1. începeţi privind ceva din apropiere. Puteţi să faceţi exerciţiul cu balansul de mai sus dacă vreţi.

2. concentraţi-vă apoi atenţia mai departe, astfel încât să vă uitaţi la anumite obiecte începând de la o distanţă mică până la una foarte mare.

3. faceţi exerciţiul cu balansul cu un obiect foarte îndepărtat şi lăsaţi-vă ochii să se întoarcă spre un obiect din apropiere parcurgând acelaşi drum pe care l-aţi parcurs atunci când v-aţi uitat la obiectul îndepărtat.

4. faceţi acest lucru de câteva ori şi veţi remarca că vederea vă este mai clară şi mai precisă. Faceţi-vă un obicei din a vă uita din lucruri şi din a găsi cele mai mici detalii pe care le puteţi vedea, cum ar fi să priviţi din când în când optotipul pentru utilizatorii de computere. Astfel vă veţi încuraja ochii să continue să se dezvolte şi vă exersaţi capacitatea de a vedea.



Hipermetropia Acest tip de hipermetropie se dezvoltă timpuriu. Are loc atunci când globul ocular este prea scurt din faţă în spate. Este posibil să existe şi o inflexibilitate a cristalinului. Muşchii recti extraoculari care se întind din partea din faţă până în cea din spate sunt atât de strâmţi încât ochiul este aplatizat şi imaginile percepute se focalizează în spatele retinei. Este exact opusul miopiei. Ne naştem cu toţii cu un anumit grad de hipermetropie pentru că ochii nu şi-au încheiat dezvoltarea atunci când ne naştem. În cazul anumitor copii, ochii nu şi-au încheiat încă dezvoltarea şi cristalinul nu a ajuns încă la flexibilitatea sa maximă până la vârsta la care merg la şcoală. Aceşti copii nu au nici o dificultate în a citi ce scrie pe tablă dar atunci când trebuie să citească ceva de aproape încep să acuze dureri de ochi, de cap, incapacitate de a se concentra pe perioade lungi de timp şi chiar şi probleme comportamentale. Hipermetropia este diferită de presbitism care este hipermetropie ce se dezvoltă pe măsură ce îmbătrânim.

Exerciţii pentru hipermetropie Este important să dezvoltăm mai multă flexibilitate privind cele mai mici detalii pe care le putem vedea de la o distanţă cât mai mică posibil. În sport, ne dezvoltăm rezistenţa şi flexibilitatea, astfel încât nu ne mai este dificil să alergăm sau să sărim cât de mult vream la început.

1. dezvoltaţi-vă flexibilitatea muşchilor oculari. Roata tibetană este un exerciţiu excelent în acest sens.

2. combateţi oboseala ochilor plasând alternativ

prosoape calde( 50 grade C) şi reci (5 grade C) pe ochii închişi. Căldura va relaxa muşchii şi răceala va îmbunătăţi circulaţia sanguină.

3. exerciţiul de acupresiune chinezească (de la pag 21) va face ca energia să circule prin ochi. 4. pe tot parcursul zilei, stimulaţi-vă ochii privind cele mai mici detalii pe care le puteţi vedea de

la o distanţă cât mai mică cu putinţă. Priviţi firele individuale dintr-o ţesătură, detaliile scoarţei unui copac. Exersaţi-vă constant capacitatea de focalizare asupra unui punct apropiat. În acest fel, vă măriţi rezistenţa şi flexibilitatea astfel că puteţi continua să citiţi confortabil pentru perioade din ce în ce mai lungi.



„Ochiul leneş” Toată lumea este afectată într-o anumită măsură de acest lucru. În cazul ambliopiei care este cea mai gravă formă de ochi „leneşi”, unul din ochi pur şi simplu nu vede la fel de bine ca şi celălalt, deşi nu arată nici un fel de defecte la examinare. Scopul în acest caz este de a ajuta încet, încet ochiul „leneş” să se dezvolte, astfel ca până la urmă să devină la fel de bun ca şi celălalt ochi.

1. acoperiţi-vă ochiul bun cu un petic sau cu mâna ţinând-o în formă de cupă şi exersaţi vederea doar cu ochiul leneş timp de câte 5 minute, la fel cum este recomandat pentru miopie.

2. folosiţi ambii ochi şi priviţi prin cameră pentru a vă schimba focalizarea. Priviţi tavanul,

podeaua, zidurile, tablourile, lămpile, cărţile, etc.

3. lăsaţi-vă ochii să alunece pe marginile obiectelor la fel cum este sugerat pentru miopie.

4. din partea din spate a creierului, sediul principal al vederi, îndreptaţi-vă atenţia asupra drumului imaginar spre ochiul „leneş”. Gândiţi prin ochiul „leneş”.

5. acoperiţi ochiul „leneş” şi folosiţi-vă doar ochiul normal pentru 3-5 minute.

6. cu ambii ochi, staţi în mijlocul camerei şi priviţi unul din pereţi. Ţineţi vertical un creion sau o

riglă, la distanţa braţelor întinse, în faţa nasului. (cu cât obiectul este mai lung, cu atât este mai bine)

7. priviţi în susul şi în josul riglei de trei sau patru ori, pe urmă în susul şi în josul peretelui, de

trei sau patru ori. Dacă ochii funcţionează, ar trebui să vedeţi două rigle atunci când priviţi peretele. Faceţi acest lucru timp de trei minute. Măriţi treptat timpul în următoarele câteva zile şi folosiţi distanţe variate faţă de perete.

8. dacă nu vedeţi două rigle, atunci acoperiţi-vă unul dintre ochi şi priviţi dincolo de riglă. Apoi,

acoperiţi celălalt ochi şi repetaţi procedura. Desigur că rigla va părea să fie în locuri diferite. Amintiţi-vă unde a apărut ea. Atunci când începeţi să vă folosiţi ambii ochi, dacă vă amintiţi locurile diferite, ar trebui să aveţi iluzia că există două rigle.

Timp de mai multe săptămâni, creşteţi treptat timpul cât folosiţi un singur ochi, până când ajungeţi la 15 minute, dar nu mai mult. Vreţi ca ambii ochi să funcţioneze împreună.



www.vision-training.com

www.visiontraining.ro

Vision Training Manual - 2010

Documents

Transcript of Vision Training Manual - 2010