VIOLENTA SIMBOLICA

In mediul familial

„Violenta simbolica este violenta manuita cu complicitatea tacita dintre victimele sale şi agenţii

săi, în măsura în care ambele rămân inconstiente de a prezenta sau de a se inarma cu ea”.

Pierre Bourdieu

VIOLENTA SIMBOLICĂ - Rezumat

Am pornit în realizarea acestei lucrării de la primul gând care mi-a venit în minte atunci când am

rostit „violenta simbolică” iar acesta s-a bazat la acele forme de abuz emoţional,psihologic care

dezrădăcinează echilibrul unei persoane.

O aprofundarea a temei mi-a aratat o altă fată a acestei violenţei iar o definitei a acestei a fost dată

pentru prima dată de către Pierre Bourdieu care spune că violența simbolică este o formă de

dominație culturală și socială descrisă ca fiind ascunsă și tăcuta iar aceasta sta la baza tuturor

celorlalte tipuri de violență împotriva persoanelor,”pentru că este legat de noțiunile înrădăcinate și

practicile de zi cu zi, prin simboluri, care sunt adoptate inconștient ca un mod de viață “. Pericolul

de violență simbolică constă în faptul că se consideră firesc și legitim, în măsura în care persoanele

în cauză acceptă, de obicei,ca urmare a unui proces istoric lung de subordonare”.

De asemenea tot în cadrul acesteia mai este întâlnită violenta provocată de discursul publicitar,

discursul politic, discursul academic, discursul lansat/prelucrat de media, discursul trainingurilor

pentru team-building în cadrul unei companii multinaționale etc. acestea fiind toate surse de

violență simbolică, prin care se urmărește crearea de categorii și identități sociale disponibile să

accepte definiții, semne și simboluri purtătoare de semnificații partinice, aducătoare de profit elitei

care gestionează sistemul de dominație socială.

Personal în lucrarea de fata m-am rezumat la violenţa din mass media şi anume la impactul pe care

îl are această faţă de societate,de copii,familie dar şi la filmul violenţei din cadrul familiei a căror

protagonişti sunt mama şi copilul.Astfel am putut identifica în urma cercetărilor efectuate 6

componente majore ale abuzului afectiv,toate acestea fiind relatate de femei abuzate care permit o

caracterizare de ansamblu a violenţei afective;aici includem:

1. Degradarea

2. Frica-

3. Privarea

4. Suprareaincarcarea cu responsabilităţi

5. Deformarea sau distorsionarea realităţii

2

6. Depersonalizarea

VIOLENTA SIMBOLICĂ

Definitei

Violența simbolică este o formă de dominație culturală și socială descrisă ca fiind ascunsă și

tăcuta.Cu toate acestea, este recunoscută ca fiind baza tuturor celorlalte tipuri de violență

împotriva persoanelor,"pentru că este legat de noțiunile înrădăcinate și practicile de zi cu zi, prin

simboluri, care sunt adoptate inconștient ca un mod de viață ". Pericolul de violență simbolică

constă în faptul că se consideră firesc și legitim, în măsura în care persoanele în cauză acceptă, de

obicei,ca urmare a unui proces istoric lung de subordonare".

Această idee de violenta simbolică este folosită prima dată de Pierre Bourdieu, fiind o inovaţie a

sociologiei educaţiei. Apare în încercarea sa de a deconspira “relaţiile de determinare dintre

sistemul puterii politice şi sistemul de învăţământ1 – ca cea mai eficientă cale de reproducere a

relaţiilor de putere într-o societate.Lumea socială funcţionează “simultan ca un sistem de relaţii de

putere şi ca un sistem simbolic”. Altfel spus, luptele pentru putere se duc în societate inclusiv la

nivel simbolic şi constau în tendinţa de apropiere a bunurilor simbolice apreciate ca semne

distinctive la nivelul întregului social.2

Violența simbolică nu este o realitate strict politică în cadrul unei societăți. Într-o societate în

care se acreditează ideea de consum de bunuri, ideologia consumatoristă poartă cu ea semnele și

semnificațiile prin care se acreditează identitatea socială a consumatorului de produse.

Deasemenea discursul publicitar, discursul politic, discursul academic, discursul lansat/prelucrat

de media, discursul trainingurilor pentru team-building în cadrul unei companii multinaționale etc.

sunt toate surse de violență simbolică, prin care se urmărește crearea de categorii și identități

sociale disponibile să accepte definiții, semne și simboluri purtătoare de semnificații partinice,

aducătoare de profit elitei care gestionează sistemul de dominație socială.3

Toate aceste definiţii m-au îndreptat cu gândul spre mass media din ţara noastră care practica

acesta violenta simbolică tot mai des şi alături de care noi oamenii,societatea, participăm voluntar

la dezvoltarea ei.Personal m-am gândit la acele emisiuni în care sunt promovate

domnişoarele”trase prin inel”,modul lor de a ajunge şi inteligenţa care domina în ele precum şi

1 Stangiugelu ,Stefan ,Violenta ,Mit si Revolutie ,Ed. All ,Bucuresti ,1998 ,p.882 Idem ,p.883 www.academos.ro ,

3

urmările devastatoare ce au loc asupra imaginii de sine şi în sufletele acelor tinere care sunt

marginalizate sau discriminate din pricina greutăţii pe care o au şi pentru că nu se înscriu în

tiparele „femeii perfecte” de la televizor,fără a conta nivelul educaţional al lor.Mie personal acest

criteriu de selecţie(frumuseţe şi prostie cât cuprinde) mă înspăimântă şi tind să cred că ne aflam pe

margine prăpastiei.

De asemenea consider că o formă de violenta simbolică şi reclamele publicitare ce au loc la

televizor,presa,radio,etc prin care sunt promovate fel şi fel de mâncăruri şi dulciuri,că mai apoi să

ne întrebăm de ce ocupăm un loc în calasamentul tăriilor cu rata mare de obezitate şi în principal

să se discrimineze fără nepăsare acele persoane care se lupta cu kilogramele dar sunt foarte bune

într-un domeniu practicant de aceste dar sa nu fie luate în considerate din pricina aspectului

fizic.Astfel asistăm neputincioşi la propriile drame,unii, sau alături de alţii visând la un viitor mai

roz pentru copii noştri.

Personal consider că ar trebui să se promoveze capacitatea intelectuală nu modurile în care ajungi

„trasa prin inel”,deoarece multe sunt cazurile în care adolescente au încercat metodele pe care le-

au auzit la aceste „vedete” devenind mai apoi propriul ucigaş. Şi astăzi tot mai multe sunt

persoanele şi instituţiile care prcatica acest gen de violenţă,totul rezumându-se în principal la

înfăţişarea fizică ceea ce pentru persoanele cu mai multe kilograme nu poate aduce decât dublu

efect şi anume sentimentul de discriminare şi acel de violare a sentimentelor.

Copilul a căror părinţi/membrii ai familiei ,colegi ,prieteni ,îl vor ridiculiza pe seama surplusului

sau de greutate îi vor crea în suflet o stare de neputinţă,de neîncredere şi lipsa dorinţei de a

trăi(poate) sau sau îl vor face să fie şi mai „nebun” după mâncare.Acelaşi lucru îl întâlnim şi în

cazul copiilor care sunt descurajaţi,nemotivaţi pe motivul „că şi aşa eşti prost!”.

Violenta simbolică ia naştere oriunde în orice mediu.Iar televiziune,presa societatea şi toţi actorii

participanţi ajuta la menţinerea şi perpetuarea ei.

Violenta simbolică în cadrul familiei eu o văd şi în acele acele forme de abuz emoţional,psihologic

ce împiedică bună desfăşurarea a dezvoltării persoanei.Astfel am găsit următoarele definiţii:

Violenta morală (sau simbolică) este o construcţie intelectuală ce trimite la conceptul de

autoritate, la modul în care se exercita raporturile de dominaţie, pentru care violenţa adevărată e

doar violenţa fizică, a vorbi de violenta morală este „un abuz de limbaj propriu unor intelectuali

occidentali, prea confortabil instalaţi în viaţă pentru a cunoaşte lumea obscură a mizeriei şi a

crimei; doar definiţia dură a violenţei drept violenta criminală pare să-i convină lui Chesnais,

pentru că ea se sprijină pe fundamente teoretice serioase (Codul Penal) şi pe practici internaţionale

4

recunoscute şi stabilite ferm de mediile profesionale implicat.4

Abuzul psihologic cuprinde

comportamentele manifestate de către

abuzator:degradarea,umilirea

partenerei,copilului,membrilor

familiei(sunt numiţi

prosti,urâţi,infidela,părinte

denaturat,etc)ori alte apelative de acest

gen care pot indica existenţa sau

potenţialul de violenţa domestică.5

Acest abuz nu trebuie tratat ca o simplă consecinţă a celorlalte forme de rele tratamente ci

dimpotrivă ar trebui să fie luată ca un pilon central al eforturilor de înţelegere a disfuncţionării

familiei precum şi a nevoilor de protecţie a copilului.Abuzul emoţional(psihologic) asupra

copilului este un comportament comis intenţionat de un adult lipsit de căldură afectivă,care

jigneşte,batjocoreşte,ironizează,devalorizează,nedreptăţeşte sau umileşte verbal copilului în

momente semnificative sau repetat,afectându-i în acest fel dezvoltarea şi echilibru

emoţional.Deasemenea acesta poate reprezenta,susţin specialiştii şi o respingere a copilului ca

fiinţa,”călirea” prin reguli stricte,fără drept de negociere,înfricoşarea copilului prin

izolare,închiderea în spaţii întunecase,dezamăgindu-l.minţindu-l, control excesiv sau

discontinuu,atitudine autoritară,care sufocă independenta copilului său a persoanei.6Eu regăsesc

această violenţa în multitudinea de desene animate destinate copiilor dar care zic eu că mesajul

transmis nu e unul care ar putea aduce copilului lucruri bune în dezvoltarea ulterioară a acestuia ci

din contră îi creionează în minte că şi el poate fi un super erou şi astfel au loc diverse

tragedii,deoarece ei se identifică cu personajul.

Iar o altă formă de abuz este cel afectiv care se crede a fi cel mai greu de definit comparativ cu cel

fizic deoarece nu poate fi cuantificat precum palmele şi loviturile.Cercetările au identificat două

forme ale abuzului afectiv,manifestate prin influenţa violenţei fizice şi a celei sexuale asupra stării

afective a femeii şi prin efectele la nivel pur psihologic cum ar fi insultele verbale şi privarea

afectivă.Să identificat astfel şase componente ale abuzului afectiv extrase din menţiunile femeilor

abuzate care permit o caracterizare mai amplă a violenţei afective şi întâlnim astfel:7

4 Lucrare de diplima , Violenta in scoala5 Sanzaianu Simona Gabriela ,Violenta in Familie ,Ed.Lumen,Iasi , 2006 ,p.146 Constantin Mdalina ,Maltratarea copilului ,Ed . Lumen ,Iasi , 2008 ,p.36-377 Mandrila Carmen , Violenta in familie ,Ed. Univ. Al Ioan Cuza ,2009 , p.98-107

5

1. Degradarea produce scăderea stimei de sine precum şi sentimente de îndurerare şi de ruşine legată

de sine.

Ex:”..în timp, când mă auzit cât de prosta eram,nevrotică şi ca nimeni nu avea nevoie de mine,mi-

am pierdut identitatea.Am început să cred că faptul că el bea,s educe la alte femei,mă lovea,este

vina mea…”

Degradarea poate lua forma critică,înjositoare,aparent invizibilă dar care erodează stima de sine a

persoanei în cauză creând un sentiment de vulnerabilitate care favorizează şi accepta în ultimă

instanţă violenta.8

De asemenea degradarea include impunerea atacatorului în fata victimei/partenerei ceea ce o face

pe aceasta să îşi asume rolul atribuit de soţ involuntar,deoarece astfel lucrează psihicul său atunci

când o constrânge pentru a face un lucru în ciuda dorinţei sale.

Ex:”ieşirea în oraş cu prietenele pe care soţul nu le place şi astfel le numeşte stricate,…etc…îl va

face să o numească la fel şi pe soţia sa şi dispreţuind-o în acelaşi timp.”

2. Frica-femeile care suferă de violente trăiesc sentimente de anxietate ,legate de siguranţa lor fizică

şi emoţională având impresia că atât trupul cât şi individualitatea lor sunt în primejdie de a fi

vătămate ori distruse.

3. Privarea acesta consta în conflictul ce poate apărea între nevoile umane de bază şi incapacitatea de

a le împlini prin resurse disponibile fiind percepută ca o durere a nevoii neîmplinite.

Ex:”soţia lucrează aduce banii în casă şi soţul îi ia şi îi cheltuieşte pe toţi lăsând-o pe ea şi copii

fără hrana…. Sau nu trebuia să fie căutată telefonic sau să accepte vizite de la colegii sau prietenii

ei deoarece soţul îi interzicea astfel de lucruri.”

4. Supraîncărcarea cu responsabilităţi este mai greu de identificat şi este simţită ca o cheltuială

enormă de energie în efortul de a păstra relaţia maritală şi unitatea familială.

Ex:”cazurile în care toată atenţia soţiei trebuie îndreptată în mod expres către soţ,necontând

existenţa copiilor foarte mult pentru dânsul..”tot ceea ce bărbatul nu face bine e din vina

soţiei/copilului,

5. Deformarea sau distorsionarea realităţii presupune înlocuirea constantă a îndoielii în percepţiile

proprii despre sine ale persoanelor.neconcordanţa dintre ceea ce percep unii şi ceea ce susţin alţii

despre ei ,în cele din urmă,îi fac să-şi pună la îndoială propriile comportamente.

8 Idem , p.1056

6. Depersonalizarea reprezintă transformarea de către atacator a femeii în obiect fără nici o energie

interioară,fără resurse,fără nevoi sau dorinţe.

Ex:”soţul îşi sileşte soţia să ia medicamente(sedative) pe motiv de a fi mai calmă,dar acesta era de

fapt modul în care el o putea domina,iar ea de frica îl asculta”

Toţi cei care practică acestaʺmeserieʺ,părinte său soţ nu pot crede decât că au lipsa de

imaturitate,stima de sine redusă,sadici sau doresc un grad de autoritate foarte ridicat deoarece

astfel ei consideră că au controlul şi gradul cel mai înalt în cadrul familiei.

Iar femeia in societatea de azi tinde tot mai mult sa fie tratat astfel din pricina sterotipuriilor

existente ceea ce duce la perpetuarea acestei violente.Multe sunt tinerele care se casatoresc si

accepta violenta de orice fel in sansul familiei sale deoarece asa a fost invatata si astfel ceea ce

intampina ea nu i se poate parea deplasat(pentru unele).Noi societatea suntem cei cate ar trebui sa

schimbam macazul acestor sterotipuri prin eliminarea lor sau macar incercarea de diminuarea.

Concluzii

În concluzie pot spune că violenţa este despre mult mai mult decât acele acte de distrugere fizică,

este, de asemenea, despre raţionalitate dominantă care menţine alte forme de distrugere, incluzând

7

şi distrugerea vieţii, a oportunităţilor economice, a libertăţilor personale, a libertăţii de acţiune şi

de conştiinţa.

Personal cred că această violentă simbolică aduce efecte devastatoare dacă nu sunt eliminate sau

tratate exact aşa cum trebuiesc mai pe scurt aş spune eu că violenţa simbolică naşte monştri şi

sentimente greu remediabile.

Şi acesta problemă devine mult mai serioasă atunci când copii sunt ţinta unei astfel de violente

deoarece cu toţii ştim că abilităţile şi capacităţile pe care copiii trebuie să le stăpânească pe

parcursul vieţii depind de dezvoltarea emoţională iar degradarea acesteia impudică bună creştere

pentru că provoacă tulburări emoţionale, de adaptare, de socializare, traume fizice, tulburări

comportamentale şi sociale. Şi aşa cum spune o prietenă şi căruia îi susţine spusele, i a r no i în

ca l i t a t e de a s i s t en ţ i soc ia l i , cons ide răm că a r t r ebu i pus un accen t ma i

mare pe  prevenirea abuzului la copiii. Aceasta s-ar putea realiza printr-o evaluare a

familiilor ce urmează să devină părinţi, ţinând cont de factorii de risc familiali

( istoricul familiei de a utiliza substanţe toxice sau alcool, atitudinea părinţilor în

legătură cu activităţile şcolare şi extraşcolare, viaţa familială dezorganizată,

conflictele şi abuzurile fizice sau sexuale din cadrul familiei, planul emoţional şi

căldura familială, etc) cât şi prin evaluarea factorilor  sociali din care face parte

familia. Acest lucru ar putea fi uşurat dacă ar exista o mai bună colaborare între

sistemului medical şi cel al asistenţei sociale. Asistentul social ar putea evalua familiile

ce urmează să aibă copiii dacă medicul i-ar aduce la cunoştinţă acest lucru.După evaluare, dacă se

constată că există factori de risc ai abuzului, ar putea interveni pentru prevenirea acestuia, astfel ar

putea fi diminuate efectele abuzului asupra copiilor care uneori sunt ireversibile, urmărindu-l toată

viaţa

Bibliografie

1. Constantin Mdalina ,Maltratarea copilului ,Ed . Lumen ,Iasi , 2008

8

2. Mandrila Carmen , Violenta in familie ,Ed. Univ. Al Ioan Cuza ,2009

3. Sanzaianu Simona Gabriela ,Violenta in Familie ,Ed.Lumen,Iasi , 2006

4. Stanciugelu, Stefan , Violenta, mit si revolutie,Ed. All, Bucuresti, 1998

Webgrafie

www.academos.ro

www.tocilar.ro

www.rasfoiesc.com

9